DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

56
pledam teza ca Aliatii sunt datori sa ne lase a incheia o pace separata cu
Puterile Centrale, dad evenimentele ne vor constrange la aceasta. *tiind
ca aceasta corespundea in totul vederilor lui Bratianu qi presupunand ca o
atare manifestatie 1-ar putea ajuta in tratativele cu Aliatii, ne-am hotarit
a-1 redacta. In urma, Bratianu insu§i ne-a indemnat sa renuntam la el, dar,
de'i era secret, se vede ca s'a comis vreo indiscretie, pe care colegii no§tri
conservatori s'au grabit sa o denunte lui Berthelot, fireqte tendentios,
de unde telegrama catre Clemenceau.
Raporturile noastre §i ale mete personale cu Berthelot s'au resimtit
multi vreme de pe urma tuturor acestor nefericite intamplari, pot zice
ca nu ne-am impacat qi nu am redevenit cu adevarat prieteni decat tarziu,
dupa sfar§itul razboiului.
In genere, mai grave cleat periodicele accese de violenta ale Tigrului",
au fost insa doua manifestatiuni, una a lui Lloyd George §i cealalta a lui
Wilson, parca soarta voise sal nu ne scuteasca de nici o lovitura in dramatica
situatie in care ne zbateam. Intfadevar, amandoi au adus tocmai
in acele momente la cunoqtinta lumii conditiunile in care ar admite ei
incheierea pacii, iar punctul de vedere al unui ca §i al celuilalt erau o
adevarati §i cruda lovitura pentru noi, dupa toate suferintele pe care le
indurasem §i in fata primejdiilor care ne pandeau.
Lloyd Gerorge vorbise de retrocedarea Alsaciei qi a Lorenei, de drepturile
nationalitatilor, facuse aluzii la dreptul Italienilor §i al Romani lor din
Austro-Ungaria de a se uni cu fratii lor, dar declarase ca intrucat tratatele
de alianta nu vor putea fi respectate in fata schimbarii evenimentelor, se
impune revizuirea lor.
Tradati de Ruqi, osanditi cum eram de imprejurari sa alegem intre sinucidere
sau capitularea momentana, sa ni se discute acuma §i temeinicia
actului international care garanta indeplinirea secularelor noastre aspiratiuni,
era cu adevarat prea mult. Noi in§ine ne miram cum puteam indura
atata adversitate §i totuqi discursul lui Lloyd George nu era nimic pe langa
mesagiul lui Wilson. Pre§edintele Statelor Unite ale Americii se ocupa
de toate nationalitatile qi de toate tarile afara de noi, pentru el Romania
§i drepturile ei nu existau. Era mai mult decat suparator, era gray, gray de
tot, avand in vedere insemnatatea tot mai hotaritoare pe care America o
lua printre Aliati.
Este adevarat ca mesagiul lui nu trebuia interpretat ca ultimul sau cuvant
in chestia pacii, dar nesocotirea de catre Americani a drepturilor Romaniei
in ajunul denuntarii armistitiului german ne slabea situatia din toate
punctele de vedere, prezentandu-ne in fata opiniei publice mondiale ca
pe o Cara de care Aliatii nu se intereseaza de-aproape §i ale carei revendicani
sunt, deci, discutabile. Nimic nu putea demoraliza mai mult un
popor care iqi facuse intreaga datorie fata de Aliati qi pe care vitregia
imprejurarilor it lovea atunci atat de nedrept qi atat de crunt. Citirea