DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

sa se razboiasca. Bineinteles, aceasta atitudine a colegilor no§tri conservatori
se repercuta in chip daunator asupra Aliatilor, iar dificultatile cu ei in
loc sa Inceteze, sporeau in fiecare zi. Nimic nu era pentru noi mai dureros
§i mai deprimant in acele cumplite zile deck vqtile ce le primeam de la
dan§ii.
Sub influenta lui Berthelot, Clemenceau avea neincetat ieqiri pe cat
de violente, pe atat de nedrepte qi de jignitoare. Abia reugisem sa-1 lini§tim
dupa Incheierea armistiliului 0, pe la sfar*itul lui Decembrie, ne pomenim
cu o noua telegrams inadmisibila. Intrinsa spunea, nici mai mult
nici mai putin, ca panica a cuprins pe unii miniwi roman, care cer paces
separata, adaugandu-se: Nu indraznesc sa'mi exprim sentimentul ce mi-a
inspirat aceasta informatie. Mi-ati cerut increderea §i v'am acordat-o.
Voim sa continuam Inca a va o acorda. Irish' Romania sa -$i is seama sa nu
se puns in fata ireparabilului".
Bratianu a fost nevoit sa-i raspunda demn, dar drastic, reamintindu-i
ea noi avem de aparat in vremuri tragice soarta statului roman, care nu
concorda cu optimismul militar al Generalului Berthelot, optimism desmintit
de fapte vadit necorespunzatoare cu tristele realitati. De-altminteri
in genere raporturile cu Berthelot devenisera foarte Incordate, el nu se
multumea a informeze tendentios pe Clemenceau, ci lua la Iaqi chiar
atitudini provocatoare. Coresponda direct cu Mare le Cartier, critica pe
fata guvernul, lua initiative cu caracter politic, se substituia mereu legatiunii
franceze.
Bratianu era hotarit sa nu mai tolereze aceasta stare de lucruri. S'a
plans prin urmare mini§trilor straini §i Inca o data Saint Aulaire, care ar
fi avut tot dreptul sal se ridice impotriva Generalului Berthelot, cu un tact
desavar§it qi cu o intelegere prieteneasca a lucrurilor, a intervenit spre a
rezolva incidentul. In aparenta, conflictul s'a solutionat prin Saint Aulaire
la Iaqi qi prin Victor Antonescu la Paris, dar in realitate samanta raului,
a banuielii qi a calomniei era aruncata §i Bratianu trebuia sa o constate
§i sa ii culeaga nefericitele roade la conferinta pacii.
Deocamdata, ie§irile neplacute ale lui Clemenceau erau compensate
prin discursul lui Pichon, care ne asigurase in Camera de intreaga amicitie
§i solidaritate a Frantei, precum §i de manifestatiunile migcatoare ale
parlamentului francez, ce a primit o delegatie a Romani lor aflati la Paris,
in frunte cu Toma Stelian, Banu qi Jean Th. Florescu. Cu acest prilej se
rostisera din ambele parti discursuri inflacarate, in care Romania in
razboi era proslavita qi in care se afirma deplina noastra comunitate de
interese §i de aspiratiuni.
De fapt, ceea ce provocase telegrama lui Clemenceau era o informatie
a lui Berthelot denaturata, dar avand un substrat real. In preajma armistitiului,
Vintila Bratianu ne convocase Intr'o zi pe Marzescu §i pe mine la
Ministerul Munitiunilor qi ne indemnase sa facem un memoriu in care sa
55