DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

intrunea un congres a§a-zis dobrogean, in realitate curat bulgaresc care
cerea in numele populatiei anexarea acestei provincii la Bulgaria. Iar ungurii
reclamau zgomotos toate defileurile din Carpati.
Concomitent cu aceste formule ademenitoare ale germanilor, ni se vorbea
insa §i de necesitatea inlaturarii dinastiei. De la o vreme incoace observam
insa ca insistenta germanilor pe chestia dinastica scade, iar de la
Bucure§ti ne veni vestea necontrolata, dar din ce in ce mai staruitoare,
cal s'au ivit divergente serioase in aceasta privinta intre Viena §i Berlin.
Marghiloman care era reflexul parerilor de la Ballplatz aproape nu se mai
sfia sa spuna a dinastia nu trebuie inlaturata i ca la nevoie pacea se poate
iscali i cu ea.
Desigur ca atmosfera in care traiam era inabu§itoare. Fatal de aceste
zvonuri ar fi fost logic sa fim foarte ingrijorati de soarta Regelui i a familiei
regale. Si totu§i, ceva instinctiv ne spunea Ca se va gasi o solutie, dar
care anume, am fi fost cu totii incapabili sa precizam. Si la urma urmei ne
ziceam ca daca dinastia trebuie sa treaca deocamdata printr'o grea incercare,
la pacea generals va fi reintegrate, cu mai multa stralucire, in drepturile
ei. Cu aceasta stare de spirit deci a§teptam deznodamantul, adica
denuntarea armistitiului, mai mult cu un simtamant de chinuitoare curiozitate,
decat cu un simtamant de adevarata ingrijorare.
Para lel cu dificultatile din partea bo4evicilor §i ale germanilor, continuau
insa acelea cu colegii nowi conservatori precum i cu Aliatii. Marturisesc
ca acestea ne mahneau mai cu deosebire. Inteadevar, imediat dupa
noaptea dela 8-9 Decembrie neintelegerile au reinceput. Take Ionescu,
neincetand sa se opuna tratativelor de pace cu Puterile Centrale, chiar aprobate
de Aliati. Amicii sai ii sprijineau teza, unii chiar o exagerau. M4u
Cantacuzino cerea tot mai staruitor sa ne retragem cu Regele, parlamentul
qi cateva regimente pe Don i, de acolo, sa ne unim in Mesopotamia cu
armatele aliate. Titulescu facea planuri cum sa traim in vreun nou Corfu
§i, in calitatea sa de ministru de finante, ne invite sa ne 'inscriem pentru
ca sa ne obtina cecurile necesare exilului nostru. Pe Greceanu, fost ofiter,
it interesa mai mult latura militara i prin urmare ne sugera diferite
solutii. Take Ionescu ne propunea sä plecam cu avioanele §i ne-a marturisit
inteo dimineata, la obi§nuitul nostru consiliu de miniori, ca ceea
ce it interesa mai mult este ca i s'a spus ca inima oamenilor de oarecare
varsta nu poate rezista zborurilor mai prelungite. Ceuta pretutindeni confirmarea
sau infirmarea acestei informatii §i, deznadajduit la culme, ne
arata ca daca ni se taie §i aceasta cale de scapare, nu ne ramane decat
perspectiva de a fi luati prizonieri de Puterile Centrale.
Ceea ce il supara mai r5.0 pe Br5.tianu nu era atat ce spuneau colegii
nowi conservatori, cat influenta nefasta pe care, prin aceasta atitudine,
o exercitau asupra Aliatilor. Ca §i in momentul iscalirii armistitiului de la
Foc§ani, Saint Aulaire, Barclay, Vopicka §i chiar Fasciotti erau in fond
53