DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

52
Kiew. Informatiile pe care ni le-a trimis de acolo erau atat de interesante,
atat de pline de simt politic, incit repetam mereu ca dansul i§i gre§ise
cariera, trebuind sa fie un diplomat, nu un militar. Din aceasta cauza, Bratianu
ii pastra o consideratie §i o gratitudine a carei consacrare ulterioara
a fost prim ministeriatul mai sus amintit. Recuno§tinta pe care generalul
Coanda a pastrat-o lui Bratianu a fost insa problematica, dar aceasta in
treacat fie zis, fiindca. oamenii de stat nu lucreaza in vederea recuno§tintelor
ce pot starni. Cu atat mai rau pentru cei a caror con§tiinta nu le
dicteaza datoriile pe care ar trebui sa le aibe.
In fine, raporturile noastre cu Ukraina Aliatilor, pe Tanga prevestirile
lui Coanda, s'au sfar§it qi printr'un episod tragi-comic. Inteadevar, Intr'o
zi ni s'a comunicat ca sosesc la Ia§i, ca sa is contact cu noi in vederea intereselor
comune ce ne preocupau §i pe unii §i pe altii, doi reprezentanti
insemnati ai noii Republici Ukrainiene. I-am primit fire§te cu toate onorurile
cuvenite, le-am oferit un banchet la cercul militar instalat Intr'un
imobil din Piata Unirii, am schimbat toasturi calduroase, am cazut de acord
asupra tuturor chestiunilor. Vizita, ca toate vizitele de acest fel, trebuia sa
tina trei zile, zilele insa au trecut §i oaspetii au ramas, inventand mereu
diferite pretexte. La inceput, i-am crezut, pe urma ne-am facut cal ii credem,
unul in sfar§it a plecat, iar celalalt continua si se plimbe pe strazile
Ia§ului §i, daca nu ma in§el, traia din subsidiile and ale Aliatilor, and
ale sigurantei noastre. In timpul vizitei for oficiale se schimbase la Kiew
pans intr'atata situatia, incat nu numai ca erau de acuma simpli particulari,
dar sarmanii nici nu mai indrazneau sa. se reintoarca acasa de frica sa
nu-§i vada zilele primejduite. Noi oscilam intre compatimire §i suras.
Francezii insa, care ne tot vorbisera de Ukraina, erau vizibil ru§inati de
aceasta demonstratie concrete a fictiunii Tor.
Mai insemn ate §i mai ingrijoratoare erau insa zvonurile ce ne tot veneau
pe mai multe cai din Bucure§ti. Intai la Foc§ani continuau tot felul de negocieri,
privitoare la ostaticii din Bulgaria, refugiatii din Dobrogea §i din teritoriul
ocupat, la navigatia pe Dunare §i pe Marea Neagra., iar cu acest
prilej delegatii no§tri veneau in contact mereu cu ofiteri germani, cu oamenii
din apropierea lui Mackensen. Pe de alts parte, D-na Vintila Bratianu,
Emil Petrescu, Baicoianu de la Banca Nationala §i altii venind la Ia§i, ne-au
comunicat nu numai ce se intamplase la Bucure§ti, de la retragereanoastra,
dar §i cele ce se vorbeau acuma. Toate informatiile concordau, germanii
erau grabiti sa Incheie pacea cu noi ca sa poata trimite toate diviziile for
in Franta §i, ca sa ne ademeneasca cuvantul for de ordine era: daca vreti
sa obtineti conditiuni bune, grabiti-va. Azi puteti sa scapati Inca integritatea
voastra teritoriala. Maine poate sa fie prea tarziu, fiindca pretentille
bulgarilor §i ale austriecilor cresc din zi in zi i Germania nu este in masura
sa tina prea mult piept aliatilor ei". In acela§i timp se i organizau manifestatii
pentru a ne impresiona. La Babadag, in Dobrogea devastate, se