DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

50
ventiei noastre militare qi asupra faptului ca treceam Prutul in urma rugamintii
formale a comandamentului rusesc. In acelaqi timp, Inculet a cerut
Aliatilor prin d'Albiat gi Sarret ca gi ei sa certifice Basarabenilor ca armatele
romane vor respecta cuceririle revolutiei ruse§ti qi ca trec Prutul numai
pentru a restabili ordinea. Aliatii au dat formal populatiei basarabene
asigurarile cerute. .
Aceste precautiuni stilistice erau cu atat mai necesare, cu cat de mai
multi vreme bolqevicii duceau in Basarabia o campanie Impotriva noastra
§i prezentau Romania populatiei de acolo, cu desavarOre necunoscatoare
de adevar, ca o oligarhie care vrea sa reintroduca Intre Prut qi Nistru un
regim de teroare gi de reactiune. In buns parte aceasta propaganda prinsese,
manevra trebuia deci neaparat dejucata.
De altfel de indata ce soldatii noqtri au aparut, bolqevicii au luat-o pretutindeni
la fuga qi populatia qi-a manifestat bucuria ca a scapat de nesiguranta
in care traia. Generalul Brogteanu a intrat in Chiqinau in mijlocul
unui mare entuziasm, ca un adevarat salvator. Fireqte au mai trebuit
cateva saptamani pentru ca trupele noastre sa ocupe Intreg teritoriul Basarabiei
§i din anumite consideratiuni politice, asupra carora voi reveni
mai tarziu, au trecut doua luni pans cand unirea sa fie oficial proclamata,
dar in realitate din momentul acela ea era un fapt Indeplinit qi, ca atare,
1-am considerat la Ia§i.
Nu am nevoie sa spun cat de fericiti am fost qi ce mangaiere a reprezentat
aceasta unire pentru noi toti in acele zile de cumplita grija i de
chinuitoare nesiguranta. Orice trebuia sa ne aduca ceasul de maine, deocamdata
Basarabia era iaraqi a noastra.
La drept vorbind, aceste fapte se petrecusera fara sa avem prea mult
contact cu exponentii mi§carii nationale din Basarabia. Personal cunoscusem
pe Pelivan, pe Tantu i pe alti cativa de mai putina insemnatate, pe
toti cei ce jucau insa la Chi§inau un rol precumpanitor ii §tiam numai din
nume. Inculet, Ciugureanu, Erhan, Cateli, Cristi nu au venit la Ia§i decat
mai tarziu qi, de altfel, nu qtiau despre noi mai mult decat qtiam noi desprea
ei. Logica atotputernica a evenimentelor ce decurgeau din descompunerea
Imp aratiei cotropitoare a Romanoffilor dadea dupa 106 ani neamului
romanesc, pe nedrept sfaqiat la granitele lui rasaritene, reparatia
istorica ce i se cuvenea.
Dar in toata aceasta perioada marea noastra grija nu mai erau bol§evicii,
ci erau Nemtii. Cat vor mai prelungi ei armistitiul? Si in ziva in care
it vor denunta, ce vor face? Nesiguranta aceasta era peste masura de tulburatoare.
Urmaream zi cu zi ce se petrecea la Brest-Litowsk, la Kiew,
precum §i zvonurile ce ne veneau din Bucure§ti. La Brest-Litowsk lucrurile
se Incurcau, dupi cum se qtie, bolsevicii venisera cu vestita for formula.
,,pace fara anexiuni §i fara despagubiri". Ca sa le complaca qi sa -i
aduca mai repede la masa verde, Puterile Centrale se declarasera gata sa