DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

48
sub arme, autoritatile militare au decis condamnarea lui Ia moarte. Din
consideratiuni pentru batrinul Gherea, restauratorul garii Ploie§ti qi cunoscutul
critic literar, pe care il qtia din tinerete, Bratianu a intervenit
personal §i 1-a scapat gratie staruintii sale pe tinarul Dobrogeanu-Gherea
de la o moarte sigura. Ceea ce nu 1-a impiedicat pe acesta sa continuie
uneltirile lui revolutionare qi sa ne acuze pe top, cu Bratianu in frunte,
de infami ogligarhi". Interventia fusese cu atat mai pretioasa, cu cat
Bratianu de obicei se ferea sistematic sa se amestece in chestii de aceasta
natura. Din greqeala autoritatilor noastre, tinarul reu§ise qi el pe urma
sa treaca Prutul qi sa lupte alaturi de Rakowski impotriva tarii.
Cat priveqte pe Dicescu, cazul lui este §i mai curios. El era un evreu
din Bucureqti, Isidor I. Kantor. Vissarion scriitorul, ii cunoscuse de-aproape
§i povestea cu mult haz caracteristica lui biografie. Spirit aventuros,
lipsit de once scrupul, la nevoie putin escroc, de o ambitie patologica, fa-
cuse inainte de razboi pe ziaristul pe la Flacara" lui Cocea pe la Ade-
varul" §i, din Isidor I. Kantor devenise succesiv, cu o fulgeratoare repezidune,
Dore I. Kantor, Dick Dicescu §i chiar la un moment dat, pe vremea
and Dissescu era ministru, C.I. Dissesco. Acuma facea parte la Odessa din
adunarea revolutionary numita Rumcerodul, care stapanea tot sudul
Rusiei, taia §i spanzura, iar acest june tiran se ilustra prin cruzimea sa
fats de bietii refugiati roman. De fapt in Limp de citeva saptamani viata
fiecarui refugiat a fost o adevarata epopee §i o mica tragedie. Din fericire
Dinu Bratianu §i ai lui au putut veni cu ultimul tren. Daca Rakowski ar
fi pus mina pe el 1-ar fi luat desigur ca ostatec qi soarta lui ar fi fost cu
adevarat dramatics, de altfel, 1-a qi cautat zile intregi in toata Odessa §i
nu s'a sfiit sa marturiseasca pe urma nemultumirea ca nu 1-a putut gasi.
Dar cele mai grave dificultati ni le-au pricinuit bol§evicii in Basarabia.
Inteadevar, toate hoardele armate qi dezarmate, in drumul for spre inima
Rusiei, sub supravegherea armatei noastre, se abtineau de la once neorinduieli
pe teritoriul romanesc. Cum treceau insa Prutul §i scapau de sub
acest control, se dedau la jafuri §i la tot felul de manifestatiuni anarhice.
Agentii bol§evici izgoniti de Ia not qi-au mutat sediul la Chi§inau §i au inceput
atunci actiunea de bol§evizare a Basarabiei. In Decembrie de fapt
provincia era in plina revolutie agrara, taranii incendiau conacele proprietarilor,
goleau hambarele, imparteau paminturile §i devastau padurile.
Guvernul Basarabiei autonome, care de acuma se proclamase chiar Republica
de sine statatoare, putea cu greu stapini acest val crescind de anarhie.
Ii lipseau in primul rand organele necesare mentinerii ordinii, caci
Noua Republica constituise in pripa o a§a-zisa armata moldoveneasca
ce se compunea din soldati basarabeni veniti de pe diferite fronturi. Dar,
fireqte, organizarea era embrionara §i elementele insarcinate sa o conduce
erau de cele mai multe on improvizate, lipsite de pregatirea necesara.
Oamenii lui Lenin au inteles ca germenele descompunerii trebuie aruncat
si