DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

Insa§i redactarea acestei declaratii trada amestecul lui Rakowski. Ce
Insemna ci tezaurul nu va fi restituit oligarhiei romane", ci numai poporului
roman", daca nu ca Sovietele it pastreaza pentru ziva in care dansul
(Rakowski) va fi pus stapanire pe destinele Romaniei, cei din Petersburg
ffind convinqi ca vor reu§i totu§i sa tarasca §i pe romani in marea for mi-care
revolutionara.
Vazusem atatea din partea ru§ilor, incat trebuie sa spun oricat ar
parea de straniu ca nu ne-a emotionat deloc aceasta declaratie de razboi
a guvernului bol§evic, am luat-o ca un fapt divers. La urma urmei era
§i firesc sa fie a§a. Stiam Rusia in plina anarhie, tratand la Brest-Litowski
pacea separata cu Puterile Centrale. Ne dadeam seama a soldatul rus refuza
O. se bats, ca nici o forts din lume nu 1 mai poste opri sal piece Ina
poi in satul sau. Prin urmare, declaratia de razboi a guvernului bol§evic
era un gest fara de consecinte practice, la care, dupa cat Imi amintesc,
nici nu ne-am dat osteneala sa raspundem.
Mutt mai mult ne preocupa atunci soarta romanilor aflati in Rusia,
in special la Odessa §i Cherson. Ne dadeam seama ci pe ei se va razbuna
Rakowski qi bolqevicii gi ne intrebam cu spaima care le va fi soarta. Ayearn
printre ei, unii rude, altii prieteni, qi de fapt razboiul guvernului
bolqevic Impotriva Romaniei anuntat de Trotki in termeni atat de zgomotoqi,
s'a redus la o miqeleasca prigoana contra catorva zeci de oameni,
printre care gi femei, oameni nevinovati gi incapabili sa se apere.
De-altminteri, inca de la Inceputul Iui Decembrie situatia refugiatilor
romani din sudul Rusiei devenise tragica, fiindca Ukrainienii au fost cu
desavar§ire incapabili sa opuna bol§evicilor o rezistenta serioas5., aga incat
aceqtia din urma au pus stapanire pe Odessa gi pe toata regiunea inconjuratoare.
Evident ci din acea zi nici viata compatriotilor noqtri nu a
mai fost in siguranta. Din fericire pentru ei §i pentru noi, anarhia era atat
de cumplita, incat la Inceput romani s'au putut strecura la adapostul ei.
Pe urma a sosit insa Rakowski in persoana la Odessa i a inceput sa conduca
el miqcareaimpotriva romanilor. A sechestrat tot ce aveau prin banci,
i-a intemnitat, facea razii prin oral ca sa-i prinda, sa-i aresteze, sali bats
joc de ei §i de familiile lor. Mai mult, a adunat o serie de dezertori, de indivizi
suspecti, cetateni romani sau evrei din Romania, care it ajutau in
actiunea lui qi erau destinati sa formeze nucleul unei mi§cari revolutionare
la noi in Cara. Printre ei se distingeau indeosebi trei indivizi: Bujor,
Dobrogeanu-Gherea qi un anume C.I. Dicescu.
Bujor era un vechi prieten al Iui Rakowski, unul din adjutantii lui in
toata actiunea socialists gi anti-razboinica pe care o condusese in timpul
celor doi ani de neutralitate. Nu §tiu precis cum izbutise O. fuga la
Odessa.
Dobrogeanu-Gherea fusese prins in Moldova, conspirand pentru rasturnarea
Regelui gi intronarea in Romania a unui regim bol§evic. Fiind
47