DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

nalismul lui de ardelean hotarit si intransigent, a contribuit mult la Indrumarea
miscarii spre singura ei cale logics: Unirea cu vechiul Regat. Dansul
isi pusese in minte sa introduce in scoala si in biserica limba romans, sa
faca un ziar romanesc care sa sustina cauza intregirii tuturor Romani lor
de la Nistru pans la Tisa. Pentru indeplinirea primului scop avea nevoie
de carti romanesti, a venit deci la Iasi si a facut apel la mine. De prisos
sa spun ca am facut cu bucurie tot ce mi-a stat in putinta. Pentru indeplinirea
celui de-al doilea scop trebuiau bani si o tipografie cu litere latine.
L-am ajutat si aici, contributia baneasca a fost modesta, tipografia insa
pans in cele din urma, nu i-am putut-o procura fiindca s'a opus Bratianu.
Pe vremea aceea el spera Inca in mentinerea frontului ruso-roman, si, prin
urmare, era firesc ca sa evite orice gesturi pe care Rusii le-ar fi putut cu
drept cuvant interpreta ca adevarate atentate la integritatea for teritoriala.
Trebuia deci ca ministrii Guvernului roman aliat cu Rusia si in lupta
alaturi de ea impotriva dusmanilor comuni, sa fie foarte precauti si sa
salveze toate aparentele. De aceea se nascuse Intre Onisifor Ghibu si mine
o legatura intima, mereu venea sa ma vada, sa ma consulte, sa-mi ceara
un concurs material sau moral, sa-mi spuna ce a facut, ce are de gand sa
mai faca, sa-mi povesteasca ce se petrece printre Romanii Basarabeni,
iar eu, la randul meu ii tineam astfel la curent pe colegii mei, Indeosebi pe
Bratianu.
Cum evoluasera evenimentele in Basarabia de la izbucnirea revolutiei
rusesti se stie. Mai intai lozinca a fost Basarabia - factor component dintr'o
Rusie democratica si federative ". Pe urma, paralel cu miscarea de
descompunere a autoritatii de stat rusesc, au Inceput sa se accentueze
miscarile de separatism ale diferitelor tinuturi nerusesti, care in decursul
vremurilor fusesera incorporate Rusiei prin politica de cucerire a Romanofilor.
Romanii nostri basarabeni au urmat si ei diferitele faze ale acestei
evolutiuni si, din etapa in etapa, ajunsesera la sfarsitul lui Noiembrie
1917, pe cand Rusia oficiala a lui Lenin si a lui Trotki ne tr5.da si ne obliga
O. cerem si not Germanilor un armistitiu, la convocarea unui parlament,
Sfatul Tarii, iesit ca de-altminteri si Rada Ukrainians si celelalte adun5.ri
similare, din voturile diferitelor comitete, organizatiuni, congrese profesorale
si nationale, parlament care preluase intreaga conducere legiuitoare
si politica a Basarabiei. Era evident a de acum incolo se astepta
numai un moment prielnic spre a se ajunge la unirea definitive si formals
cu patria mums. Optimismul ce nastea din aceste evenimente nu se observa
numai la mine, era aproape general. Imi aduc aminte ca prorogand
parlamentul la 15 Noiembrie, fiindca multi deputati si senatori erau in
Rusia, am hotarit sa chemam pe cei aflatori la Iasi la o serie de consfatuiri
spre a discuta cu ei situatia politica, armistitiul, perspectivele de
viitor. Ne intruneam de obicei la Vintila Bratianu la Ministerul Munitiilor,
fostul palat al lui Beizadea Grigore Sturdza, poreclit Vitelul. Inainte de
27