DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

24
sen nu a cerut audienta la M.S. Regele sau vreo intrevedere §i nici nu are
ordine de a provoca o atare.convorbire, ci ca DI. Feldmare§al a declarat
numai ca era gata a primi o asemenea intrevedere daca propunerea ar fi
venit din partea romans; ca §i astazi este dispus a primi intrevederea, tot
daca propunerea ar veni din partea romans, aceasta insa, numai pentru chestiuni
de ordin pur militar, iar intalnirea sa aiba loc in teritoriul ocupat".
Schimb area de atitudine era cu ata.t mai curioasa cu cat von Morgen
avea pe biroul sau o nota pe care a aratat-o lui Mitilineu, din care reie*ea
limpede ca qeful de Stat Major al lui Mackensen, Colonelul Heutsch, provocase
demersul lui Virgil Arion. Evident ca nu am mai dat nici o urmare
chestiunii, dar raman cateva intrebari: de ce demersul, de ce retragerea
propunerii, de ce autorizat Heutsch pe Virgil Arion? Au vrut sa pipaie
terenul? Au luat o hotarire §i pe urma s'au razgandit? Virgil Arion a
depa§it oare mandatul ce i s'a dat si care, potrivit notei de pe biroul lui
von Morgen glasuia numai precum urmeaza: Daca M.S. Regele crede ca
este in interesul tarii sale §i are dorinta de aprovoca o intalnire personals
cu Feldmare§alul von Mackensen, atunci Feldmare§alul este dispus a
consimti la o atare intalnire"? Samsonovici nu a inteles bine, de§i este de
necrezut ce i-a spus Virgil Arion, intrucat a orris sa-i ceara o copie scrisa
dupa comunicarea ce i-a facut-o? Mare le Cartier General a invitat pe Mackensen
sa faca acest demers, iar Wilhelmstrasse I-a oprit cand a aflat despre
el, sau viceversa? Germania a luat aceasta initiative §i aliatii ei an silit-o
sa dea inapoi? Mister §i iar mister, dar dovada vadita pentru noi, la Ia§i,
ca Puterile Centrale nu aveau Inca fata de noi, in privinta atitudinii de
urmat, o hotarire bine definite.
Toate aceste amanunte le-am cunoscut mai de aproape decat oricine
fiindca in calitatea mea de §ef suprem la serviciul prizonierilor §i ostatecilor,
toate negociatiunile de la Foc§ani afara de cele cu caracter pur mi-
litar s'au facut prin mine si
de cate on aveau nevoie de o instructie
urgenta din partea guvernului imi telefonau chiar direct de pe front.
In aceste groaznice momente, cu frontul rusesc in descompunere, cu
Trotki care pleca la Brest-Litowsk sa incheie pacea separate, cu revolutia
bol§evica in spate, cu armistitiul,.cu atitudinea germanofililor nowi din
Bucure§ti, cu trupele care erau in plina razvratire in toata Moldova, cu
neintelegeri in guvern, cu Averescu care zanganea din sabie din sabia
suspects a generalului politician cu intrigile lui Berthelot §i cu ieqirile lui
Clemenceau, oricine §i-ar fi inchipuit ca starea noastra sufleteasca, in acele
zile trebuie sa fi fost ingrozitoare. Un chin de nedescris §i de nesuferit.
Desigur ca logic aqa ar fi trebuit sa fie §i totu0 nu era astfel, oricat de stra-
niu ar parea, oricat de inexplicabil, moralul nostru era aproape ridicat,
in orice caz cu mult mai sus deck in nenumarate imprejurari din timpul
razboiului.
Inteadevar, spre a ne da seama de fizionomia reala a acelor zile, nu