DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

acum qase luni Regele Ferdinand, azi Bratianu, prea multe §i grele lovituri
ale soartei. Nici un om con§tient nu-§i putea ascunde legitimele preocupari.
Prin bunatatea sa fireasca poporul nostru, care fusese adesea atat de
nedrept cu Bratianu, uita repede toate resentimentele, toate atacurile lui,
pentru a -ui reaminti numai CA de cel disparut erau legate infaptuiri epoca-
le, Intregirea neamului §i temeliile democratice atat politice, cat §i economice
ale Romaniei Mari. De pretutindeni i se aducea lui Bratianu omagiul
ce i se cuvenea glorioasei sale opere, Romania §tia sa arate acum cel putin
a nu cunoa§te ingratitudinea.
De asemenea, in strainatate, vestea nea§teptata a incetarii din viata a
marelui barbat de stat roman a produs o vie emotiune. Comentariile presei
au fost foarte elogioase, meritele lui, contestate de atatea on cat a trait,
erau acum recunoscute fara Inconjur qi fara precupetire. Se spunea astfel
ca nu numai Romania it pierde pe cel mai de seams dintre oamenii ei de
stat, dar ca insa§i Europa pierde pe unul din principalii ei barbati politici.
Daci este adevarat ca a §ti sa mori este pentru un om de stat un merit
tot atat de mare ca §i acela de a fi qtiut sa traie§ti, atunci desigur ca acest
merit nu i-a lipsit lui Bratianu. A murit in plina apoteoza, plans de o tars
§i regretat de o lume intreaga. Pe el, soarta 1-a scutit de zilele de restri§te
dupa cele de marire. Pe el, soarta 1-a scutit de supravietuirile degradatoare
sau provocatoare de nedreptati, de compatimiri. Pe el, soarta 1-a scutit de
melancolia apusurilor qi de tristetea batranetelor. Pe el, moartea 1-a traznit
ca pe un stejar, in toata maturitatea insu§irilor, in toata plenitudinea puterilor
sale.
M'am convins demult de logica ce exists Intre viata §i moartea oamenilor.
Sfarqitul lui Bratianu adeverea Inca o data aceasta stransa corelatiune.
Bratianu fusese parca sortit unui mare destin. Se nascuse la Florica in
ziva de 20 August 1864, adica tocmai in ziva promulgarii legii rurale, prin
care desfiintand claca, generatia rena§terii romane pregatise improprietarirea
taranimii Principatelor Dunarene. Crescuse alaturi de ilustrul sau parinte
in zilele din care trebuia sa iasa neatamarea %aril qi proclamarea regatului.
Ajunsese de tanar la cele mai inalte demnitati prin numele ce-1
purta, prin trasatura de unire ce reprezenta intre generatia parintelui sau
§i generatiunile noi. Insu§irile de care dadu repede dovada it impinsera de
timpuriu la conducerea partidului national liberal qi la conducerea statului.
Razboiul mondial i-a dat putinta sa indeplineasca visul secular al neamului,
iar in atmosfera victoriei a infaptuit marile reforme democratice,
votul obqtesc §i exproprierea,proiectate de el Inca Inainte de razboi, printr'o
superioara prevedere §i o profetica viziune a vremurilor ce aveau sa
vina. In sfar§it, prin guvemarile post-belice, tot lui ii fusese dat si puns
temeliile organizarii §i consolidarii Romaniei Intregite.
0 asemenea viata, un asemenea destin trebuia sa se incheie printr'o
moarte ca prqedinte de Consiliu in atotputemicie vi
in mijlocul conqtiin-
229