DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

220
ar fi trebuit sa aiba ducerea la locaqul de veci a unui om care jertfise totul
pentru binele, fericirea §i marirea poporului peste care domnea. Si este cu
atat mai curios ca a fost astfel, cu cat, fara exagerare, poporul roman a
resimtit adanc pierderea Regelui Ferdinand, §i i-a aratat in clipa despartirii
supreme o evlavioasa recuno§tinta. Mu ltimile insa nu suporta emotiile
prelungite, de prea multe luni se obi§nuisera cu ideea mortii lui
pentru ca aceasta sa nu se fi risfrant vrand, nevrand asupra atmosferei din
jurul funeraliilor.
In acela§i timp in rue Jean de Beauvais, la capela romans din Paris,
Principe le Carol in civil asista la oficiul divin ce se celebra pentru odihna
sufletului gloriosului, dar mult amaratului sau parinte. Cativa tineri au
strigat timid la plecare Traiasca Carol II!" Principe le, cu ochii plini de
lacrimi, a sarit in automobilul sau, care a pornit in grabs. Ecou dureros
al evenimentelor petrecute in ultimii ani §i care au dat un atat de dramatic
aspect ultimelor zile ale lui Ferdinand I de Hohenzollern Sigmaringen Intregitorul,
dupa veacuri de suferinta §i de restri§te a neamului romanesc.
Dupa cativa ani, m'am dus odata la Curtea de Arge§ sa ma inclin in
fata mormantului aceluia pe care avusesem nepretuita cinste sa -i fiu ministru
in toata epoca de infaptuire a visului nostru secular. Peste cripta
funerary se a§ezase o lespede prea stramta, prea groasa, intr'un cuvant
nu piatra ce se cuvenea sa acopere osemintele Regelui Intregirii. Inscriptia
redactata de Iorga corecteaza insa in parte saracia mormantului.
Regele Ferdinand ar fi meritat altceva, sau mai somptos, sau care sa aiba
maretia adevaratei simplicitati. Dar la urma urmei nu lespedea mormantului
va statornici locul Regelui Ferdinand in istoria Romaniei. Infaptuirile
lui aunt menite sa supravietuiasca cenu§ii lui.
Nu este mai putin adevarat insa ca am plecat atunci de la Arge§ cu
impresia ca §i dincolo de mormant ramane adevarata §i intemeiata deviza
personals pe care §i-o alesese Regele Ferdinand: Per aspera ad astra".
"
-
PC