DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

de cele pamante§ti. Cu Regina era foarte afectos §i prevenitor, aratandu-se
recunoscator pentru Ingrijirile devotate ce i le dadea. Principesa Beam,
de asemenea, il Inconjura cu o dragoste mi§catoare. Iar Regina Mignon
a Jugoslaviei, care avea pentru tatal ei o deosebita afectiune, se Linea
mereu in contact cu Sinaia, dornica sa vina cat mai des sa-§i vada parintele.
Cat prive§te pe ceilalti copii, Principele Nicolae parea sa nu-§i dea
seama de iminenta sfar§itului. Principele Carol la Paris §i mai putin Inca,
i§i 'inchipuia poate ca se exagereaza starea Regelui cu cine §tie ce machiavelice
intentii fati de el. Iar Regina Elisabeta a Greciei, multi vreme copilul
sau favorit, se plimba in Anglia cu o incon§tienta vecina nepasarii
§i nu a sosit la Sinaia decat intamplator, in ajunul incetarii lui din viata.
Ca Regele i§i traie§te ultimele zile era evident, cat se va prelungi insa
aceasta lenta agonie medicii nu puteau preciza. In once caz, era o chestie
de saptamani, daca nu chiar de zile.
In aceste conditiuni, grija noastra a guvernului era ca nu cumva moartea
Suveranului sa ne surprinda cu parlamentul neconstituit. Facuseram
alegerile intr'un minimum de timp, oamenii, con§tienti, ne-au dat Intregul
for concurs fiindca lumea iqi dadea seama cal interesul superior al tarii
cerea ca Regele murind sa fie cel putin la carma statului un guvern puternic,
prezidat de titre frunta§ul politic cu mai multi autoritate. Obtinusem
deci lesne o insemnata majoritate §i, oricare ar fi fost invinuirile opozitiei,
pot afirma cal aceste alegeri fusesera de departe cele mai libere de
la razboi §i de la introducerea sufragiului universal. National-tarani§tii
preocupati insa §i in acele clipe de interese sublaterne de partid, nu au
avut, de indata ce parlamentul s'a intrunit, decat o singura grija, aceea de-a
contesta validarea tuturor alegerilor pentru a putea sustine in tail §i, mai
ales in strainatate, ca §i aceasta reprezentatiune nationals nu este expresia
vointei corpului electoral, ci rodul furturilor de urne §i al siluirii alegerilor.
Aproape trei saptamani a trebuit sa asist la defilarea de dimineata
pans seara a tuturor corifeilor national-% arani§ti, care sustineau cu mijloacele
quasi - obstructionists cele mai imaginare §i patima§e contestatii.
Marturisesc ci rareori rabdarea mea personals §i rabdarea unei majoritati
in genere au fost supuse la o grea incercare. Iar cand pe Dealul Mitropoliei
se vorbea §i se tot vorbea, a§a incat nu mai ajungeam sa validam
mandatele spre a putea avea Camera valabil constituita, de la Sinaia ni se
trimiteau mereu instructiuni sa ne grabim, fiindca puterile Regelui declina
din ors in ors. Faceam tot ce era omene§te posibil ca sa scurtez dezbaterile,
evitam incidentele, lasam fall raspuns cele mai absurde Invinuiri,
faceam personal apel la prietenii din opozitie, infranam pornirile de fireasca
enervare §i de legitima indignare ale partizanilor no§tri.
In sfar§it, dupa tot felul de interventli §i de uneltiri, am izbutit ca
numarul cerut de regulament pentru constituirea Camerei sa fie implinit.
De acuma era inlaturat pericolul ca moartea Regelui sa ne surprinda cu o
215