DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

184
care erau exponentii unor partide istorice din Cara tor, sa fi schimbat in
momente atat de hotaritoare numai carti de vizita. Este inadmisibil ca
singurul for contact in tot timpul cat se hotarau la conferinta destinele
Romaniei, sa se fi marginit la a se fi intalnit numai o data, intamplator,
pe pragul unei u*i i ca toata convorbirea for sa se fi marginit la un salut
rece §i la un buns ziva banal. Nici azi nu pot pricepe cum a putut face Bratianu
aceasta neiertata eroare. Am auzit diverse explicatii, daca nu justificari.
Nu le repet fiindca nici una nu este satisfacatoare, dimpotriva, intareqte
vina in loc de a o u§ura. <strong>Adevarul</strong> este ca Bratianu, cu toate marile
insu§iri, avea cateodata incapatanari meschine, deodata parca era alt om.
Se zice ca tatal sail, cand vedea la copiii lui asemenea apucaturi, obi§nuia
sa spuna indaratnicie olteneasca", §tiut find ca D-na Bratianu era olteanca,
o Ple§oianu din Ramnicul Valcei. Dar, oricum ar fi, pacat ca. Br5.tianu
a gasit de cuviinta sa manifeste aceste trasaturi, sau mai bine zis defecte
caracteristic oltene§ti, tocmai la Paris i in asemenea imprejurari.
Desigur ca Take Ionescu avusese gi el o atitudine care nu se poate
scuza, nu-i era ingaduit sa pledeze §i sa is chiar angajamente contra politicii
oficiale a tarii lui, oricare ar fi fost credintele sale personale, trebuia
sili dea seama ca procedand astfel slabe§te pozitia Romaniei la conferinta
de pace. Inteadevar, era clar ca §i Aliatii §i Sarbii vor opune mereu
de-acum inainte pretentiilor lui Bratianu concesiunile consimtite de compatriotul
lui Take Ionescu §i ca, a§a fiind, daca ar fi fost sorti serio§i de
reu§ita in chestia Banatului, certurile noastre intestine le-ar fi compromis
cu desavar§ire. Conferinta de pace va ramane pagina neagra in viata lui
Take Ionescu. Aceste nenorocite raporturi intre amandoi au mai avut qi
alt mare neajuns, au oferit celor din Paris spectacolul intristator al neintelegerilor
romane§ti, amicii lui, afara de rare exceptii, nu s'au multumit a
ramana pasivi, au inceput sa critice pretudindeni pe Bratianu i politica
lui. Intrigile s'au dezlantuit qi numai spre intarirea prestigiului nostru nu
au fost. Am fi putut §i ar fi trebuit sa scutim Zara de consecintele unor
atari exhibitiuni daunatoare.
Vizita Reginei Maria la Paris §i Londra a fost de asemenea o grwala
care s'ar fi putut evita. Vazand ce dificultati intampina i §tiind ca Regina
oferise intotdeauna sa -1 ajute prin relatiunile i legaturile ei de familie,
Bratianu a avut nefericita inspiratie sa o roage sa vines in Franta. Intai,
admitand chiar ca legaturile familiei regale ne puteau fi de folos, trebuia
sa mearga Regele i Regina impreuna, era inutil sa se scads prestigiul Suveranului
i sa fie prezentata Romania ca o Zara ale carei destine sunt
conduse peste capul statului de Regina. In al doilea rand, influenta suveranilor
§i a §efilor de stat in genere era foarte redusa, precum Bratianu
s'a putut lesne §i repede convinge. Regele George al Angliei intelegea sa
ramana ceea ce este, un rege strict constitutional, recuno§tea in conversatfile
particulare cu Regina §i cu Bratianu c5. Lloyd George nu este omul