DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

2/ Intarziind cu un 'intreg deceniu operatiunile definitive de expropnere,
fireste ca in chip automat s'au intarziat §i masuratorile. Dar aici
s'au Molt doui greseli si mai grave; pe de-o parte s'au mutat mereu satenu
de pe un lot provizoriu pe celalalt, asa incat nimeni n'a mai putut si
n'a mai avut interes sa-si imb.unat5.teasca, in aceasta atmosfera de permanent
provizorat mijloacele de cultura. Cand azi luniea acuzi taranimea
noastra de scaderea productiunii este nedreapta, vina cea mare este a
acelora ce au aplicat in conditii atat de nesocotite §i
neeconomice reforma
agrara.
Pe de alts parte Generaul Averescu, ca sa-si intretina popularitatea, a
dat precadere si a admis la improprietarire categorii intregi de oameni
care, sau nu trebuiau improprietariti deloc, sau nu trebuiau improprietariti
decat in lipsa. altora. Pamantul expropriat a incaput astfel pe mana
multor elemente ce nu pot da tarii o puternica class de mici gospodari
rurali.' Neajunsurile economice, nemultumirile si nedreptatile rezultate
din toate acestea au compromis o reforms care merita o alts soarta.
3/ Tot 'programul de reorganizare reala a invitamantului agricol
si al imbunatatirii mijloacelor de cultura,a fost pur si simplu dat uitarii.
ceea ce este mai gray, este ca nu s'a mai facut nimic, sau aproape nimic,
nu numai sub guvernul Averescu, dar nici sub guvernarea noastra
de la 1922-1926.'Alecu Constantinescu are in aceasta priyinta o viva intiu
usurarea careia nu poate invoca absolut nici o scuza. Orice s'ar face de
azi inainte nu poate sa repare pagubele trecute nici, mai cu seams, menta-:
litatea creata. Ideea care trebuia infipta dcl an c in mintea taranului, anume
ca dobandirea p5.mantului trebuie legata de imperioasa nevoie ca el
sa fad pe lotul sau o cultura cat mai ingrijita, aceasta idee a fost definitiv'
distrusa prin nesocotita inlaturaie a planului fixat de not in 1919.
41 In atmosfera de taraganari, de favoruri, de.'procese; de provizorat
in care s'a desfasurat dupa retragerea noastra problema reformei agrare,
nu este de mirare ca $i cooperatia a suferit repercusiuni $i ca; astfel find,
ea nu a dat nici o directie rezultatelor ce .cram indrituiti a. le da la 1919.
Lipsita de o directie hotarita, cooperatia de productie s'a inCurcat Materialmente
si moralmente in fel de fel de aptovizionaria care au dui-o la
faliment sidezorganizare. Cooperatia de credit nu a primit intotdeauna si
la timp 'ajutoarele necesare pentru a raspunde cu adevarat nevoilor de credit
ale taranimii. Devaldrizarea leului $i cresterea an'ormala a dobanzilor
a Indemnat pe sateni sa nu-si mai depuna econonhile in bancile populace.
Miscarea. nemaifiind alimentata precum era 'firesc de jos in sus, a
asteptat mantuirea ei de sus, de la stat, iar cand situatia statului s'a ingreunat,
a fost lovita de o paralizie aproape mortala.. Obstile s'au .desfiintat
treptat cum era si firesc, in schimb nimeni nu a mai avut grija sa
aplice principiile cooperative la procurarile de masini de seminte precum
si la vanzarile produselor taranesti. Taranul expropriat pe care it visasem
175