DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

172
nu s'a facut in atmosfera de insufletire §i de invioratoare incredere cu
care ar fi fost logic sa se indeplineasca §i la care ne a§teptam.
Poate ca vina este §i a noastra, nu am facut propaganda cuvenita,
sau, mai exact, contra-propaganda ce se impunea fats de zvonurile tendentioase
ale opozitiei. Ne-am marginit la 15 Decembrie 1918, cand decretullege
a fost publicat, sa dam instructii ca faptul sa fie adus la cuno§tinta
satenilor prin afi§a'ri in fiecare comuna, prin anuntari in public §i in biserici,
am insarcinat pe invatatori sa comenteze actul, etc. intrucat aparatul
administrativ nu era insa pe deplin restabilit la acea data, am motive
temeinice sa cred ca ordinele noastre au fost foarte imperfect executate,
ca in multe comune reformele nu au fost vestite cu o solemnitate de naturi
sa izbeasca imaginatia populara. Dar chiar daci s'ar fi facut a§a precum
o cerusem noi, Inca este evident ca marginindu-se totul la o singura
manifestatiune, nu era suficient pentru a contrabalansa zilnica §i sistematica
actiune de ponegrire a reformelor ce s'a facut pe urma luni de-a randul.
Marturisesc ca in mare parte vina a fost a mea, am crezut ca bucuria
satenilor de a obtine pamantul de atata vreme ravnit va fi a§a de mare
incat acest simtamant va birui toate clevetirile adversarilor no§tri. Cand,
in cursul lunii Aprilie m'am dus in eateva comune din jurul Bucure§tiului
sal vad la fata locului cum se aplicase exproprierea, mi-am dat seams imediat
de atmosfera reala. Raul era insa savar§it §i legenda creata, prefectii
§i prietenii no§tri din judete ar fi fost atunci datori sa ne vesteasca din
vreme. Cred ca daca nu ne-au tras atentia este fiindc5. §i ei au fost victimele
acelea§i iluzii ca §i noi.
Argumentul cu care opozitia reuqise indeosebi sa ameteasca lumea satelor
era ca nu vrem sa dam fiec5.rui Oran lotul sau individual, ca gandul
nostru ascuns este permanetizarea ob§tilor. Ani de zile dupa aplicarea reformei
agrare am auzit in adunari §i am cetit in lucrari ca ideea partidului
liberal era sa improprietareasca taranimea sub forma colectiva a ob§tilor.
Nu poate exista afirmatie mai gre§ita §i mai rauvoitoare, noi am fost intotdeauna
asa cum toate manifestatiunile noastre publice, ca §i toate
documentele o dovedesc, partizanii convin§i ai improprietaririi individuale.
Daca am recurs la ob§ti, este pentru ca fara o masuratoare serioasa nu
se putea face aceasta improprietarire individuals. Or, masuratoarea cerea
timp §i ob§tea era singura solutie practica la care se putea recurge pentru
perioada de tranzitie. In conceptia noastra aceasta perioada trebuia insa
sa fie foarte scurta, din nenorocire in urma masurilor luate ulterior a fost
prelungita fara rost §i existenta ob§tilor ca §i a Improprietaririlor individuate
au fost intarziate spre paguba ordinii sociale §i a economiei nationale.
Atunci am patruns tot intelesul unei vorbe a lui C.A. Rosetti pe care
mi-a relatat-o odata Take Ionescu: Adversarii mei ma acuza ca de douazed
de ani scriu acelaqi articol in Romanul". Este adevarat, dar in mintea
lumii ideile nu patrund deck Incetul cu incetul §i repetandu-le mereu.