DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

16
nici mai mult nici mai putin ca nu ne mai considers ca aliatii lor. Nu mai
pricepeam nimic. Doar cu cateva zile ,cu cateva ceasuri inainte, Saint-Aulaire
primise telegrame care aprobau consimtamantul ce ne daduse in scris, iar
telegramele lui Victor Antonescu §i ale lui Clemenceau erau aici §i confirmau
solemna aprobare a Aliatilor. Ce s'a putut deci, intampla?
Dupa cateva zile am deslu§it enigma: Generalul Berthelot, fara §tirea
§i peste capul lui Saint-Aulaire, telegrafiase direct §efului sau ierarhic, ministrul
de razboi, adica lui Clemenceau, aratandu-i ca nu a fost consultat
in luarea hotaririi noastre, Ca not putem sa rezista.m, dar ca nu vrem §i
insistand, daca nu chiar afirma.nd - nu §tiu precis fiindca nu am avut in
mans textul telegramelor lui - ca. Bratianu vrea sa ajunga la o pace separata.
§i sa schimbe directivele politicii noastre externe.
La primirea acestor ve§ti, Clemenceau care era violent, impulsiv §i
nu citise probabil decat distrat sau deloc telegramele lui Saint-Aulaire adresate
la Quai d'Orsay, adica nu lui direct, a izbucnit, fara sa-§i dea seama
de consecintele accesului sau de manie, ne-a amenintat pe not §i a
dezavuat pe bietul Sainte-Aulaire. Bratianu era cu atat mai indignat pe Generalul
Berthelot, cu cat telegrafiase §i inexactitati materiale lui Clemenceau.
Asa, spre pilda, afirmarea lui ca Bratianu hotarise incheierea armistitiului
fara sa.-1 consulte, era pur §i simplu un neadevar, el fusese dimpotriva
prima persoana pe care Bratianu o consultase imediat dupa ce Cerbaceff
ii declarase ca nu i§i mai poate stapani trupele §i ca, daca nu face
armistitiul peste cateva zile, un prapurcic bol§evic va fi in fruntea milionului
de soldati ce se aflau pe teritoriul romanesc. Convorbirea aceasta
avusese loc de fats flind generalii Prezan §i Iancovescu. Berthelot recunoscuse
temeinicia argumentatiei lui Bratianu §i nu u f5.cuse nici o obiectie.
Cum era deci cu putinta sa sustind acuma ca nu a §tiut nimic §i ca nu
a convenit la nimic? Ce determinase pe acest om care ne daduse pans atunci
atatea dovezi de caracter, de lealitate, sa comita aproape un act de
felonie?
Cred cá doi au fost factorii care au determinat aceasta stranie atitudine
a Generalului Berthelot: primul a fost dragostea lui de Franta §i, al doilea,
anumite influence ce s'au exercitat in acel moment asupra sa. Inteadevar,
perspectiva naruirii definitive a frontului rusesc i-a intunecat judecata,
ideea ca toata armata germana, in§irata de la Baltica pans la Marea
Neagra., va deveni disponibila qi ca va fi aruncata de Hindenburg pe frontul
francez it infrico§a §i ii inebunea. Considera deci de datoria lui de Francez,
de osta§ francez, sa faca totul, absolut tot ce-i va sta in putinta., ca
sa impiedice aceasta catastrofa. Ucrainienii trebuiau neaparat reinviati ca
natie, cu armata de sine st5.tatoare, Cazacii lui Kaledin trebuiau organizati,
ajutati cu arme §i cu bani. La Stavka trebuia mentinut, impus, Duhonin, o
trupa trebuia organizata in grabs pentru a respinge pe prapurcicul Krilenko,
care inainta spre Moghilev cu banda de bol§evici, iar Romania tre-