DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

162
Nu-mi voi ierta niciodata ca, preocupat flind de reforma agrara, nu am
pus mai multa energie in sustinerea parerii mele. Asemenea gre*eli explica
haosul moral in care suntem osanditi sa ne zbatem de atatia ani.
Cat prive*te oamenii politici care au pactizat cu inamicul, primul nostru
simt arrant, cand ne-am intors de la Ia*i a fost sa procedam fara intarziere
la pedepsirea lor, fiind astfel arestati Stere, Lupu Costache, Nenitescu,
Virgil Arlon, Patra*canu, precum Si vreo 20 de ziariqti mai mult sau
mai putin marunti. Ne-am izbit insa repede de trei dificultati: de Rege,
de Bratianu Si de criteriul precis intru stabilirea vinovatiilor. Regele s'a
opus formal la o politica de sanctiuni. Personal, ideea de-a da un exemplu
in aceasta Zara a tuturor indulgentelor, convenea *i simtamintelor sale intime
*i educatiunii sale rigide de militar. Stirbey insa, la care consideratiumle
de stricta moralitate nu au jucat niciodata insemnatatea cuvenita,
socotea inutila o atare opera de asanare etica. Mai mult, in interesul dinastiei
credea ca nu este bine ca Regele sali faca vrajma*i ireductibili din cei
ce urmau a fi astfel condamnati *i din injghebarile politice ce sustinusera
cauza Puterilor Centrale. Ca sa fim drep %i, trebuie sa recunoa*tem a la
un moment dat dupa armisti%iul de la Foc*ani *i dupa iscalirea preliminariilor
de la Buftea Regele se slujise, daca nu de toti, cel putin de o
mare parte a exponentilor politicii germanofile. Ii venea deci greu sa-i
considere acum tradatori *i inamici ai patriei, a*a flind el ne-a cerut staruitor
sa punem capat acestei actiuni.
Bratianu era de asemenea potrivnic pedepsirii celor ce pactizasera cu
inamicul, dar din alte consideratiuni. El socotea ca fund marele invingator
al procesului politic ce se desfaprase in ultimii patru ani, avea datoria sa
se arate marinimos fat a de adversarii sai invin*i, era la el o chestie de con-
*tiinta, o preocupare de estetism sa nu pars razbunator *i meschin in victoria
lui. I se parea ca osandirea celor vinovati desigur de purtarea for ar
fi mic*orat totu*i stralucirea izbandei lui. Amnistia, uitarea *i iertarea i
se infati*au ca singurele gesturi ce puteau face in clipa in care politica lui
triumfand, ii era dat de soarta sa infaptuiasca visul secular al neamului
romanesc. Aceste nobile simtaminte faceau fara indoiala cinste caracterului
sau.
In fine, este neindoielnic ca era greu de stabilit in fixarea raspunderi
for un criteriu precis *i drept. Unde incepi *i unde sfar*e*ti era o intrebare
la care cu anevoie puteai raspunde. Inteadevar, pe cine puteai da in judecata?
Pe Marghilomani*ti? Dar i-ai chemat la Ia*i *i s'au prezentat acolo ca
salvatorii dinastiei. Pe toti cei ce au primit slujbe sub ocupa %ie? Dar oare
nu i-ai indemnat pe unii din ei sal ramana la posturi cand ai plecat in Moldova,
tocmai pentru a nu lasa populatia din teritoriile ocupate prada inamicului.
Pe cei care s'au purtat rau, care au dat dovada de lipsa de demnitate,
care au depa*it marginile celor ingaduite de situatia delicata in care
se afiau? Unii avusesera in adevar o atitudine scandaloasa din toate punc-