DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

ga. $i astfel, dupa ce a vorbit Bratianu, a cerut cu un aer mefistofelic lamuriri
guvernului, asupra scopului armistitiului. Desigur ea spre surprinderea
lui, a putut repede constata Ca Bratianu si Take Ionescu sunt de acord,
caci ambii i-au raspuns invocand aceleasi argumente, aproape cu aceleasi
cuvinte. Atunci Averescu a aruncat o noua sageata, de asta data vadit
pentru a plictisi pe Rege: a intrebat dad este absoluta nevoie sal trimitem
si noi delegati, dad nu sunt de ajuns delegatii rusi, intrucat armata noastra
a fost sub comandament rusesc. Regele, care era foarte gelos de prerogativele
lui, a protestat imediat cu indignare, iar faptul in sine fiind
inexact si, de buns seams, Averescu o stia, Bratianu si Generalul Grigorescu
i-au aratat cu dovezi netemeinicia suspectei sale afirmatiuni.
In afara de aceste cloud mici incidente, Consiliul s'a terminat repede,
hotarirea lui putandu-se astfel rezuma: Romania va trimite delegati la
Focsani impreuna cu delegatii Generalului Cerbaceff, $i anume pe Generalul
Lupescu si Coloneii Condeescu, Rascanu si Mladian. Ei vor primi
instructiuni scrise, Generalul Prezan va cauta sa obtina de la Generalul rus
ca si ale sale si fie identice cu ale delegatilor nostri, acestia trebuind sa
declare lamurit si in toate imprejurarile ca instruciiunile for sunt pur
militare. Daca delegatii inamici vor cauta sa afle ceva despre intentiile
noastre politice, ei se vor margini sistematic sa raspunda ca nu stiu nimic,
ca vor referi guvernului. Durata armistitiului nostru va trebui fireste sa fie
aceea a armistitiului rusesc.
Ridicand sedinta Regele emotionat ne-a spus: Cand am intrat in razboi
stiam ca va fi greu, prevedeam chiar Ca se poate sa fim invinsi; nu
mi-a putut trece insa prin minte Ca vom fi victimele unui act de tradare
fara precedent in istorie $i ca astfel va veni o zi cum e cea de azi in care
sa trebuiasca sa ne gandim cum sa iesim cu onoare fail a ne sinucide".
Inca o data Regele sintetizase de minune situatia.
Pe cat se putea in asa tragice imprejuraxi, lucrurile mergeau deci bine,
reprezentantii Aliatilor primisera de la guvernele for instructiuni sa aprobe
armistitiul nostru, cu alte cuvinte ratificarea actului iscalit de ei si remis
lui Bratianu. Victor Antonescu telegrafia din Paris ca Clemenceau pricepuse
inexorabila necesitate a hotaririi noastre, ca din toata inima deplangea
dramatics situatie in care eroica noastra natiune se afla, ca suntem ,,des
gens chics" $i ca ne va acorda tot ce ii vom cere. Mai mult, insusi Clemenceau
telegrafiase lui Bratianu exprimand regretul ca in situatia in care
am fost pusi de Rusi eroica noastra armata este silita sa depuna armele,
dar ca este convins ca., data fiind stransa legatura ce o avem cu Alia%ii, vom
face totul ca sä luptam cat se va putea. Bratianu, profitand de aceasta buns
atmosfera si legandu-se de sfarsitul telegramei lui Clemenceau, se preg5.tea
tocmai sa-i raspunda si sa-i arate adevarata situatie si, prin urmare, ce pot
si ce nu mai pot cere Alia%ii de la noi, cand ne pomenim deodata cu vestea
din Paris ca Clemenceau este furios, ca ne acuza de tradare si ca declard
15