DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

In sfar§it, cea de ordin intern §i extern, neintelegerile cu reprezentantii
evreilor. La Ia§i luasem solemn fats de exponentii evreimii angajamentul
de a da drepturile civile §i politice populatiunii evreie§ti. Sub guvernarea
Marghiloman nu protestasem impotriva drepturilor ce li se acordau
prin pacea de la Bucure§ti, dar, consecventi hotaririi noastre principiale
de a considerea nut §i neavenit tot ceea ce se facea sub puterea baionetelor
inamice, sf5.tuisem pe evrei sa nu primeasca rezolvarea chestiei for
de la Puterile Centrale, ci sa a§tepte cu incredere deplina in cuvantul dat,
ceasul pacii generale. Evreii, pentru motivele aratate, nu ascultasera de
sfatul nostru, iar Bratianu se hot5.ri sa le acorde drepturile fagaduite prin
decret-lege. Evreii nu erau insa multumiti cu textul stabilit, it gaseau prea
restrictiv, de aceea spre a se ajunge la o solutie, dansul i-a convocat la Ministerul
de Finante, cerandu-mi sal particip §i eu la discutie. Acestea au
luat de la inceput un caracter inamical, Dr. Filderman, care se simtea sustinut
de toata formidabila putere a iudaismului international, vorbea
agresiv §i de sus, Bratianu, jignit s'a incapatanat in rezistenta lui, iar intelegerea
nu s'a putut incheia. Eu am socotit atunci, cum socotesc §i astazi,
ca. Bratianu a facut o gre§eala, caci prin razboiul mondial, prin atmosfera
generals ce exista in lume, problema evreiasca era rezolvata ipso facto
in sensul cel mai larg. A§a fiind, a to calici pe puncte de amanunt era o
inutila meschinarie, mai mult, era o neiertata gre§eala, fiindca daca dadeal
odata drepturi evreilor trebuia sa le dai in a§a conditii, incat sa-i
multume§ti pe deplin §i sa faci din ei la conferinta p5.cii agenti ai cauzei
romane§ti, dar nu sa ajungi la Paris avand, pe langa toate celelalte greutati,
de luptat §i cu ostilitatea lor.
Bratianu, de obicei atat de clar vazator §i de dibaci, a fost in aceasta
imprejurare lipsit §i de una, §i de alta. Am insistat pe Tanga el, nu m'a
ascultat, iar Vintila Bratianu m'a invinuit ca vreau sa transform Romania,
care trebuie sa fie un stat unitar national, intr'o adevarata §i inadmisibila
federatie. <strong>Adevarul</strong> este ci Bratianu era influentat de atmosfera ce se
facuse in jurul lui, cei rama§i sub ocupatie veneau revoltati sa-i povesteasca
scandaloasa atitudine a unora dintre elementele evreie§ti in slujba comandaturii
germane. Ministrul de Justitie, Mitica Buzdugan, putin inteligent
§i de un anti-semitism infocat, u prezenta chestiile tendentios §i
cu o nota necontenit iritata pentru evrei. Tonul semet al lui Filderman §i
al prietenilor lui it revolta in mandria lui nationals, amenintarea for ca
daca nu vrem sa be satisfacem doleantele ele ne vor.fi impuse de stillnatate
it exaspera §i mai rau. Toate aceste elemente au contribuit sa-i
intunece dreapta judecata, dupa cum §i-a recunoscut el insu§i gre§eala
pe urma. La Paris, sub presiunea Aliatilor §i a marilor conducatori ai mi§carii
evreie§ti din lume, a trebuit sa cedeze ceea ce refuzase lui Filderman
la Bucure§ti. *i §tiu ca numai bine nu i-a venit cand a trebuit sa negocieze
cu Mare le Rabin §i cu Baronul Eduard de Rothschild, pierzand ast-
157