DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

ne sanctiunii regale in forma in care ie§ise din deliberarile qi din vointa
fratilor Basarabeni care, sa nu o uitam, fusesera crescuti in ideologia revolutionarilor
ruqi, trecusera prin revolutia ruseasca §i facusera din reforma
agrara, a§s cum o concepeau ei, chiar o conditie Unirii.
Oricum ar fi, cele trei decrete poarta pe langa iscalitura Regelui Ferdinand
pe aceea a lui Bratianu, ca Prim Ministru, §i a mea, ca Ministru al
Agriculturii §i Domeniilor at Romaniei Intregite, precum dealtfel iscaliturile
noastre se gasesc qi pe decretele-legi privitoare la reforma agrara din
Transilvania qi din Bucovina. Cel dintai a fost Intocmit de Mare le Sfat
National din Sibiu §i a fost promulgat la 10 Septembrie 1919, iar cel
de-al doilea, de o comisie ad-hoc prezidata de Nistor, promulgat fiind la
6 Septembrie 1919.
Misterioasele hotariri ale soartei rasplateau astfel pe omul care ridicase
cel dintai, Inca dinainte de razboi, problema exproprierii §i pe acela dintre
colaboratorii lui care, fare lauds, putea revendica cea mai bogata activitate
in slujba rezolvarii problemei taraneqti. Inteadevar, de cand ie§isem
din universitate, la bancile populare, la cooperatie in genere, la casa rura15.,
in parlament Intru apararea reformelor de la 1907, la legea tocmelilor
agricole, la trusturile arenda§eqti, in lupta prin scris §i prin grai pentru
expropriere, la elaborarea proiectului de la Iaqi, Inchinasem toata activitatea
§i tot entuziasmul tineretilor mele imbunatatirii qi ridicarii clasei
noastre rurale. Putinta ca iscalitura mea sal figureze pe istoricul act at
epocalei reforme agrare menite sa preface intregul a§ezamant economic
at Romaniei, a fost cea mai stralucita recompense ce ni se putea da. Am
primit-o cu toata smerenia ce i se cuvenea.
Totu§i, pads la plecarea lui Bratianu, am avut inca trei man neplaceri,
una de ordin intern, alta de ordin extern qi a treia de ordin intern
§i extern, totodata. Cea de ordin intern, tulburarile sangeroase de strada
de la 13 Decembrie. Indata dupe intoarcerea noastra din Ia li, simtisem
ca Bucure§tii erau subminati de agitatiuni comuniste. Fie ca autoritatile
de sub ocupatie nu vegheasera deajuns §i cal, astfel, propaganda comunista
se putuse intinde neturburata, fie ca Germanii, dupe o metoda care le
era scumpa, vazand a trebuie sa se retraga, au tinut sa aprinda focul
in urma lor. Fapt este ca muncitorii se agitau, Ca pe strada defilau convoiuri
cu drapele ro§ii §i corifeii miqcarii raspandeau din larg banii in
dreapta qi in stanga. Evident ca qi haosul existent, miile de refugiati din
Moldova care se Intorceau la vetrele lor, starea quasi revolutionary din Ardeal
§i din Bucovina, prizonierii care soseau din diferitele taxi unde izbucnise
bol§evismul, armatele care porneau peste munti paralizand §i viata
economics, §i posibilitatile normale de transporturi, toate acestea Ingaduiau
u§or lui Rakowski §i agentilor Moscovei sa unelteasca qi sa semene
dezordine in Romania. De-altminteri, avusesem la redactia Viitorului" o
lungs convorbire cu Toma Dragu, fruntaqul socialist pe care it cuno§team
155