DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

154
merita discutii, dar, drept sa spun, nu §tiu nici azi de partea cui este adevarul
in aceasta controversa. Daca privim chestia dintr'un punct de vedere
teoretic, cred ci fara indoiala Bratianu a comis o gre§eall, veleitatile autonomiste
qi, mai ales mentalitatea de la care au purces, trebuiau starpite
din radacina. Dar, practic vorbind, Bratianu nu putea, in ajunul conferintei,
sa provoace un conflict cu reprezentantii autorizati ai Ardealului,
chiar daca dreptatea era de partea lui. <strong>Adevarul</strong> insa nu este ca d5.nsul a
cedat acestor consideratiuni, ci ci el null dadea seama de proportiile ostilitatii
Ardelenilor fats de noi qi, a§a fluid, vedea in dorinta for de a p5.stra
administratia Ardealului mai mult o manifestare de explicabila vanitate
a unor oameni Ora ieri asupriti, decat calculele rauvoitoare ale unor
frati ce urmareau alte scopuri decat cele atribuite de noi in entuziasmul
legitim al Unirii.
Cu Flondor negocierile au mers mai grew, dificultatea consta nu atat
in ceea ce cerea, cat in faptul ca i§i schimba mereu parerile §i ca nu reueam
sa pricepem bine ce vrea. Era vadit influentat de anume cercuri ostile
noua, viitorul trebuia de-altminteri sal o dovedeasca pans la evidenta.
In cele din urma, Nistor a fost delegat ca reprezentantul Bucovinei in guvernul
central §i Flondor pastra conducerea administratiei interne a provinciei.
Oricum, aceste intelegeri s'au stabilit u§or qi repede, astfel incat,
inainte de plecarea lui Bratianu la Paris, pe langa chestiunile curente de
administratie foarte numeroase qi, fire§te, foarte grele in acele vremuri
de dezorganizare generals, nu ne ramanea decat sa promulgam decretul
lege al exproprierii qi sa procedam fara intarziere la aplicarea lui.
Dupa moartea lui Fotin Enescu am trecut la Domenii pentru a executa
reforma agrara, am luat deci proiectul nostru de la Iaqi, 1-am revazut cu
de-amanuntul, am introdus cu ajutorul juridic al lui Alecu Constantinescu
cateva mici modificari qi am redactat toate expunerile de motive cuvenite.
Din punct de vedere formal au fost trei decrete, unul scurt cuprinzand
numai intinderile ce se expropriau atat in Vechiul Regat cat §i in Basarabia,
al doilea cuprinzand toate amanuntele exproprierii in Vechiul Regat
§i al treilea cuprinzand toate amanuntele reformei agrare in Basarabia.
Primul poarta data de 14 Decembrie 1918, al doilea data de 15 Decembrie
1918 §i al treilea data de 22 Decembrie 1918. Daca decretul privitor
la Vechiul Regat era opera noastra, cel privitor la Basarabia era exclusiv
opera Basarabenilor, cad, dupa ce Sfatul Tarii a fost inchis, o comisie
numita de el a lucrat in tot timpul verii §i toamnei 1918 la elaborarea
acestei reforme. In Noiembrie au avut loc la Chi Ona.0 ultimile discutii,
foarte aprinse de altfel, in urma carora Sfatul Tarii convocat din nou
ad-hoc a votat definitiv proiectul, apoi ni 1-a adus spre a fi promulgat de
Rege. Credincioqi fagaduintei date de Bratianu Basarabenilor cu un an
inainte, deqi in acest proiect erau exageratiuni pe care nu le aprobam,
ne-am marginit sa intocmim decretul §i expunerea de motive spre a-1 supu-