DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

152
atat de scurt rastimp se intrupa in prodigioasa viata politics a batranului
care statea in fata ochilor no§tri. Prin vorbele lui intelegeam §i mai bine
cat de nedrepte erau Invinuirile pe care ni le dictau mizeriile zilnice 9i ce
maret progres au §tiut sa indeplineasca poporul nostru qi conducatorii
lui, atunci cand, inaltandu-ne peste contingentele momentane, privim
luptele ai stradaniile noastre in cadrul larg 9i senin at perspectivei istoriei.
Am plecat de la Palat cu o notiune mai clara Inca a ceea ce am fost ji
a ceea ce suntem.
La cateva zile dupa constituirea guvernului a sosit qi delegatia Ardeleana
insarcinata de Adunarea de la Alba Iulia s5. inmaneze Regelui
Actul Unirii. Ea se compunea din doi clerici §i din doi laici, clericii fiind
Episcopul Miron Cristea al Caransebqului, reprezentand Biserica Ortodoxa,
qi Episcopul Hossu de la Gherla reprezentand Biserica Unita. Laicii
erau Alexandru Vaida-Voevod qi Vasile Gold4. Pe Miron Cristea it cunoteam
din 1904, cand fusesem la serbarile Asociatiei in Sibiu, avea-acuma,
ca ai atunci, un cap frumos, abia incaruntit de ani ji de zbuciumul lor.
Pe Vaida it cunoscusem de asemenea 9i it intalnisem de mai multe on de
atunci. Hossu, cu infatiprea lui tanara qi thstinsa de preot catolic cult
qi rafinat, ne-a facut tuturora o excelenta impresie. Cat prive§te pe
seriozitatea qi modestia lui ii asigurau simpatia ob§teasc5.. Secretar al delegatiei
era Caius Brediceanu, un coleg de-al meu de la Sf. Sava, incantat
de a regasi ata.tia cunoscuti ji prieteni, 91 preocupat sa nu rat5.ceasca
voluminosul sul cuprinzand pretiosul document at Unirii.
Este lesne de Inchipuit in ce atmosfera s'a desfaprat sarbatorirea fratilor
Ardeleni. Solemnitatea la Palat, serbarea la statuia lui Mihai Viteazul
cu discursuri, unde am vorbit ai eu in numele guvernului, banchete, etc.
Caracteristic a fost tonul cuvantarilor ardelene, toate ditirambice pentru
Bratianu. Tot atunci, introdusa de Vaida, a sosit qi delegatia SaOlor aducandu-ne
adeziunea for la Romania Mare, deci alt rand de banchete §i de
solemnitati. Cu aceste prilejuri am aflat 91 motivele pentru care Unirea de
la Alba Iulia se facuse cu conditiuni §i nu neconditionat, a§a cum sfatuisem
Comitetul National in urma vizitei lui Balan la Ia5i.
Fratii de peste munti erau in marea majoritate partizanii Unirii fara
conditiuni, ca tiva frunta0 ins5., in frunte cu Maniu ai cu Vaida, care fusesera
crescuti inteo atmosfera ungureasca ostila Vechiului Regat, venisefa
la Alba Iulia cu ideea unei Uniri pe bail de autonomie, nu be convenea
amestecul Vechiului Regat in treburile Ardealului si ideea for fixa era sal
pastreze pe seama for administratia tinuturilor de peste Carpati. A§a fund,
dupa laborioase discutiuni Intre cele doua curente, s'a ajuns la formula
tranzactionala a Uniunii cu conditii 91, fiindca in stabilirea conditiunilor
Maniu 9i
Vaida cautau sa rec4tige cat mai mult din ceea ce fusesera siliti
sa cedeze principial, incepuse sa innopteze la Alba Iulia, iar zecile de mii
de oameni adunati acolo incepusera salipiarda rabdarea fiindca domnii