DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

146
noastre cele mai optimiste, realizam unitatea integra1s a neamului de la
Nistru pans la Tisa. *tiarn ca peste cateva zile va avea loc manifestatia
de la Alba Julia, ne pregateam pentru reintoarcerea triumfala la Bucure§ti,
toate visurile tineretii noastre erau acuma realitate. Rostul vietii §i al stradanfilor
noastre Imi aparea pe deplin atins, §i atins peste cele mai neinchipuite
aqieptari ale Inchipuirii noastre. Ne aflam in acel moment unic, in
care toate perspectivele frumoase ne stattau deschise qi in care umbrele
fatale, greutatile inerente oricarei situatii, nu avusesera inca vremea sä
se semnaleze atentiei. noastre.
Poate ca qi atitudinea Reginei a contribuit la acest paroxism de euforie,
recunosc, pur subiectiv. Inteadevar, era qi &Ansa Intr'o adevarata exaltare,
cu acea verva care o caracteriza adesea ne povestea convorbirea pe care
o avusese cateva ceasuri Inainte cu Regele. Spune-mi Nando", zicea ea,
iti dai seama ca ai devenit un om mare? Realizezi pe deplin in imagina-
tia ta ce reprezinti de acum Incolo in istoria acestui popor? Tu- , care o
vials intreaga ai fost modest, ai fost un om ce to -ai Indoit de tine, cuprinzi
cu mintea to toad semnificatia de a Intrupa visul secular al unui neam de
18 milioane .de locuitori?" Regina nu adauga, ceea ce am §tiut precis in
urma §i anume cre§tineasca, monahala smerenie cu care Regele Ferdinand
primea in con§tiinta lui verdictul providentei, care, dupd atat de
cumplite suferinte facea din el Regele Tuturor Romanilor.
In veselia acelor clipe,, singur un ofiter englez numit Evans, pripaqit
nu-mi dau seama cum, la Iaqi, reprezenta, prin ranile
groaznice care it des-
figurasera, imaginea vie a pretului cu care popoarele au trebuit in acest
insp5.imantator fazboi sa rascumpere libertatile for fire§ti qi drepturile
for de veacuri inculcate.
Drumul papa la Bucure§ti 1-am facut cu Ionel §i cu Vintila Bratianu
in conditiuni relativ bune, deli calk noastre ferate erau Intr'o stare de
anarhica dezorganizare. Sosind la Bucure§ti, am trecut in apartamentul
mamei mele din strada Sevastopol qi am fost placut surprins sa constat
ca totul era In cea mai buns stare. Ca sa fiu drept, trebuie sa spun ca
m'am putut Incredinta atunci ca gall de cateva locuinte, ca de pilda
casa Dnei. Pia Bratianu §i aceea a lui Take Ionescu, germanii se purtasera
Im mod. foarte civilizat in tot timpul ocupatiei. Apartamentul meu din
strada Caragiale it cedasem cu cateva luni Inainte lui Dorel Dumitrescu qi,
cand mi-am luat mobilele in primire, am regasit chiar §i ziarele pe care le
uitasem la plecare in saltarele biroului. Nu mi-a lipsit deck tabloul lui
Alexandru Djuvara pe care; la moartea acestuia, mi-1 daruise in amintirea
fratelui salt, Trandafir, dar nu indraznesc sa afirm ca disparitia lui se datora
ofiterilor germani care fusesera incartiruiti la mine.
In genere, Bucure§tii mi-au aparut un ora§ mare, frumos §i, de ce nu
a§ marturisi-o, extrem de curat, un izbitor contrast cu bietul Iaqi al refugiului
qi at mizeriilor razboiului.