DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

144
qi cu Regele, procedura de urmat. I-am sfatuit sa faca neaparat unirea
fara conditii qi le-am redactat chiar textul actului Unirii §i rezolutia ce
urma sa fie votata de Congresul National din Cemauti. Imi aduc aminte
ca partea juridica a fost scrisa de Alecu Constantinescu, iar ciorna proclamatiei,
de mine. Fratii Bucovineni au executat intrutotul sfaturile
noastre §i nu a trebuit in urma nici sa renunte la conditiunile puse la
inceput, cum a fost cazul Basarabenilor, nici nu s'au incurcat ca Ardelenii
cu angajamente fats de minoritati, angajamente luate la Alba Iulia cu
atata nechibzuint a.
Si
astfel, Unirea a fost proclamata de Congresul National la 28 Noiembrie,
qedinta find prezidata de DionisieBejan infai §i de Iancu Flondor
pe urma, iar Nistor a rostit cuvantarea festiva prin care se motivau istorice§te
actul Unirii, reparatia nedreptatii strigatoare ce i se facuse Moldovei
la 1775.
Totodata, o delegatie compus5. din Mitropolitul Vladimir de Repta,
Iancu Flondor, Nistor, Dionisie Bejan qi alti frunta§i, printre care reprezentanti
ai taranimii §i ai minoritatilor, a venit sa remits Regelui la Ia§i
actul Unirii. In Palatul unde locuia Regina a avut loc aceasta mi§catoare
ceremonie chiar in ziva plecarii Suveranilor spre Bucure§ti.
De atlfel, pe cat eram de bine qi de u§or informati de cele ce se petreceau
in Bucovina, pe atat eram de ne§tiutori despre felul cum se desfa-
§urau evenimentele peste Carpati. Toate comunicatiile erau taiate, §tiam
doar ca armatele lui Mackensen se retrag pe acolo, ca soldatii care se intorc
de pe front la vetrele for sunt bol§evizati, ca se dau foc castelelor
grofilor §i ca domne§te o anarhie pe care cu greu cauta sa o stapaneasca,
Comitetul National, ajutat find de voluntarii garzii civice, pe care o instituise.
Ne miram ca nu aveam ve§ti de la Maniu qi de la Vaida, Ciceo Popp
§i Goldi§ la Arad pareau a conduce mi§carea.
In sfar§it, ne-a venit solia mult a§teptata, se compunea din profesorul
din Sibiu, Nicolae Balan qi un chipe§ ofiter de aviatie, Precup. Aduceau
un mesagiu verbal catre guvernul roman, dar, vazand ca Generalul Coandi
nu este la curent cu afacerile, au tratat direct cu Bratianu. Ne-au expus
planul lor, ne-au cerut sfaturi §i, mai presus de toate, ajutoare. Hotarirea
for era sa se convoace o mare adunare nationals la Alba Iulia qi sa se prodame
acolo, in mod solemn, Unirea for cu Tara. Temandu-se insa ca nu
vor putea stapani valul de anarhie care tot cre§tea, cereau sa be trimitem
armata romans in ajutor. Nu era vorba, fire§te, de o demonstratie militara
care sa poata fi interpretata ca un act de cucerire qi, deci, invocat eventual
impotriva cauzei ce urmaream, era vorba de simple masuri de mentinere
a ordinii, la ad5.postul careia fratii Ardeleni qi Banateni sa-§i poata implini
gandul.
Bratianu a sfatuit prin Balan Comitetul National sa nu puns conditii
la Unire, sa o proclame cat mai repede, pur §i simplu cum au convenit Bu-