DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

prabu§irii for nu putea avea nici o valoare, cel mult sa ne compromita
inutil in ochii Aliati lor invingatori.
Regele In' care i§i dadea perfect seama de realitatea lucrurilor, dar
care nu-§i putea demasca gandurile fiindca se temea de primul sau ministru
sa nu-1 denunte Austro-Germanilor, dupa indemnul lui Bratianu §i al
lui tirbey a crezut totu§i necesar sa tempereze zelul lui Marghiloman §i,
in consecinta i-a trimis din Bicaz la 24 Septembrie o telegrams cifrata cu
urmatorul cuprins: Sa evitati nu ntunai once angajament nou, dar qi
once negociere relativ la modificarile clauzelor tratatului deja incheiat,
care in situatia excesiv de framantata a orei prezente ramane singura
baza sigura pentru relatiile noastre cu Puterile Centrale, fara riscul de
a crea pentru ziva de astazi sau de maine not dificultati cu alte puteri".
Mai categoric nici nu putea fi §i totu§i atat Marghiloman cat §i Costica
Arion continuau discutiile cu Germanii §i cu Austriecii. Fiecare infrangere
a Puterilor Centrale nu be aparea decat ca un fericit prilej pentru a
mai obtine o concesie de la ele. Dupa armistitiul bulgar formula for deveni:
daca vreti sa ratificarn pacea de la Bucure§ti, trebuie sa ne restituiti
Dobrogea, altminteri este imposibil", §i discutii nesfar§ite urmau pe aceasta
terra.
Dupa noile victorii din Apus, formula se schimb a: ne mai trebuie, pe
langa Dobrogea, §i evacuarea prealabila a Bucure§tilor". Mare bucurie,
fiindca Mackensen pare dispus sa faca aceasta concesie!
Dupa infrangerile austriece pe frontul italian, adica in clipa in care
ultimul om de pe strada i§i dadea seama de sfaramarea imp5.ratiei austroungare,
Marghiloman §i ministrul sau de externe cereau la Budapesta §i
Viena... ce anume?... rectificarea granitei din Carpati §i reintoarcerea la
linia de dinainte de pacea de la Bucure§ti!
Si
sa notam bine, toate acestea, cand la Berlin §i la Viena nimeni nu
se mai indoia de catastrofa §i panica ce pusesera stapanire pe sufletele
conducatoritor celor cloud imp ara tii invinse.
Mai mult, intr'o convorbire cu Regele la 27 Septembrie, Marghiloman,
necajit de rezistenta regala, ii adreseaza aproape o somatiune,a sosit
momentul sa ne alegem politica, trebuie sa §tim ce vrem", el se roste§te
hotarit pentru o politica alaturi de Puterile Centrale qi, ca sa nu mai incapa
nici o indoiala despre gandurile lui, anunta solemn pe Rege ca ii va
remite un memoriu scris asupra punctului sau de vedere. Acest text este
cea mai zdrobitoare condamnare a lui Marghiloman, testimoniul incapacitatii
§i uimitoarei lipse de simt al realitatilor la barbatul care avea in
acele clipe destinele Romaniei in mans. Ma tem ca dintr'un simtimant
de generoasa compatimire Regele Ferdinand a distrus dupa razboi acest
simptomatic memoriu §i ca, astfel, urmele lui au disparut din arhivele regale,
de§i existenta lui nu a fost negata de inse§i memoriile lui.
Pe de alts parte, tot ce putea veni in favoarea noastra din partea
137