DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

put lui Take Ionescu §i colegilor conservatori tot planul sau. Rezerva lui
le-a permis sa-i suspecteze inteniiile i sa creeze o atmosfera cu care Bratianu
a avut, in ultima analiza, mai mult §i mai greu de luptat la conferin-
%a pacii, decat ar fi avut la Ia0 cu cateva intrigi trecatoare, pe care dealtminteri
nu le-a putut evita.
Cu Aliatii, in schimb, cred ca Bratianu a manevrat bine, caci,danduli
seama de rezisten %ele ce le va intampina, a procedat prin etape, strecurandu-§i
gandul sau incetul cu incetul, progresiv cu desfa§urarea evenimentelor.
Este foarte interesant de urmarit in aceasta privinta schimbul sau de
telegrame cu legatiunile noastre din tarile aliate *i indeosebi cu Victor Antonescu
la Paris. Cand §tii dinainte planul lui Bratianu, este curios sa vezi
cum, cu mare precautiune, pe nesim %ite i printre randuri, dansul i§i dezvaluie
adevaratele intentii.
Dar daces nu i se parea prudent sa vorbeasca mult la distanta cu mini§trii
pe care nu ii cuno§tea bine, a caror stare psihologia ii putea deci scapa,
in schimb la Ia0 fata de Saint-Aulaire §i de sir George Barclay, in care
avea toata increderea, pe care ii §tia in masura sal vada realitatea lucrurilor
§i sa simta." ca §i noi, nu s'a sfiit sa fie categoric §i sa pledeze cu toata energia
in favoarea tezei sale. De aceea spera sa influen %eze pe Aliatii no§tri
mai mult prin ei decat prin mini§trii no§tri de la Paris, Londra qi Roma.
De fapt a §i retwit de minune, caci Saint-Aulaire, Barclay §i chiar Fasciotti
au devenit auxiliarii lui convin§i, mai convin§i decat proprii sai colegi conservatori.
Cu militarii a mers destul de bine, pe Generalul Prezan, o minte echilibrata,
un temperament moderat, Bratianu 1-a ca§tigat repede i pe deplin.
Ceilalti generali mai de seama au urmat curentul, mai ales cand au vazut
a acesta era §i punctul de vedere al Palatului. Singuri Averescu §i Iancovescu,
faceau notes discordanta. Averescu fiindca era mai enigmatic decal
oricand, raspundea la toate in doi peri, insotind fiecare raspuns de-o reticenta,
luand aere misterioase, atitudini ironice, prezentandu-se deja sub
forma personalitatii politice a carui ceas suna. Iar Iancovescu, nu §tiu de
ce, facea deocamdata pe matadorul, ceea ce nu 1-a impiedicat peste cateva
sapt5.mani sa devina de un germanofilism care nu a fost nici spre cinstea
perspicacitatii sale intelectuale, nici a con§tiintei morale a caracterului
sau. Printre ofiterii cei mici, ce este drept, se observa o tendinta spre rezistenta,
dar parerile acestora nu ne preocupau mult, fiindca le §tiam neutralizate
prin ale altora mai numeroO, care pricepeau de§ertaciunea unei
lupte dinainte osandita infrangerii.
Greutatea cea mare provenea insa,dupa cum am spus,de la Generalul
Berthelot. Acesta, pentru motivele aratate, voia, cu once pre %, sa ne oblige
a continua lupta §i nu se dadea in laturi de la nici o interven %ie §i de la
nici o intrig5.. La el Bratianu se izbea de un adevarat zid.
Oricum la 19 Noiembrie, Tro %ki in calitatea sa de ministru de externe
11