DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

108
Cotofane§ti un minunat pretext ca sa loveasca intr'Insa, ca sal o insulte
indirect. Aceasta facea parte din politica Puterilor Centrale, a celor a caror
preocupare de capetenie era sa ca§tige bunele for gratii, gi care ar fi lipsit
de la cele mai elementare indatoriri ale lor, dace nu ar fi cautat O. le urmeze
si intru aceasta pild5..
Regina simtea ca ei i se adresau infamiile de la Cotofane§ti §i, avand
in vedere firea ei combative, cu greu se putea stapani sa nu reac %ioneze.
De unde era indarjita impotriva regimului Marghiloman, aceasta o indarjea
§i mai mult.
Din toate invinuirile calomnioase ale acelor zile de patima §i de ura,
una singura cuprindea o parte de adevar §i anume invinuirea repetata §i
publics a lui Marghiloman ca atatam taranii, sau, cum s'a scris, ca Vintila
Bratianu §i cu mine puneam la cale o revolutie. Aceasta era inexact, cad
ar fi fost un lucru absurd, ce rost ar fi avut o rascoala taraneasca cu trupele
lui Mackensen la portile Moldovei, ce folos ar fi putut trage taranimea
noastra dintr'o agitatie revolutionary cand reforma agrara era inscrisa
in constitutie §i not nu credeam nici in viabilitatea guvernului, nici in
cea a politicii reac %ionare a lui Marghiloman? Nu, not nu-i atatam pe t arani,
ci mai bine zis luminam con§tiita nationals a celor rama§i in teritoriul
ocupat. De cand am putut comunica oricat de sporadic §i de imperfect cu
ei, ne-a dat seama ca dincolo de Milcov, precum o §i presupuneam, nu
se §tia nimic despre realitatea lucrurilor. Cenzura armatelor de ocupa ;ie
nu lasa sa treaca decat qtirile favorabile Puterilor Centrale. Situatia frontului
Aliatilor era ascunsa, sau cu desavar§ire denaturata. De buns credinta
se socotea deci acolo razboiul definitiv terminat pentru not si once
speranta de viitor pierduta. Deznadejdea cuprinsese sufletele celor mai
multi.
Asa fiind, am considerat de a noastra datorie sa le aratam adevarul, sa
le spunem ca razboiul mondial se desfa§oara mai mult decat oricand in
favoarea Aliatilor, ca qtirile cele adevarate zugravesc drept grave situatia
interns a Austro-Ungariei §i ca puterea de rezistenta a Germaniei era serios
zdruncinata. Prin urmare, Romania este indrituita nu numai sa considere
regimul pacii de la Bucure§ti ca un provizorat, dar perspective realizarii
unitatii ei na %ionale de la Nistru papa la Tisa este apreciata drept
sigura §i apropiata. Am constituit deci un comitet de propaganda format
din Vintila Bratianu, C. Dimitriu, Leonte Moldovan, Dr. Creanga §i cu
mine, in scopul de a redacta apeluri, informatiuni, indemnuri pentru cei
din teritoriul ocupat. Toata literatura, toate aceste buletine erau scrise
la §apirograf, trimise la Bucureqti §i in alte oraqe.
La inceput, agentul nostru de legatura era conductorul de la vagonul
ministerial cu care Marghiloman §i Costica Arion faceau mereu drumul
intre Iasi §i Bucure§ti. Acest conductor, Nicolae Rau, fusese inainte de
razboi de serviciu la vagonul ministerial al lui Alecu Constantinescu §i era