DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

lucrand in momentul pacii de la Bucure§ti la organizarea Romaniei Mari,
cei mai numero§i se multumeau sa ne considere ca mizerabili autori ai unui
groaznic dezastru national. Denuntati vindictei publice, trebuia sa fim
totdeodata pedepsiti §i desfiintati. Noua o singura lege ni se putea aplica,
aceea a ostracismului. i ostracismul era cumplit. Se manifesta pretutindeni
§i sub toate formele. Fire§te in primul rand la adversarii no§tri, care
nu se margineau sa ceara darea in judecata a min4trilor uqurateci, care
impotriva vointei larii o tarasera In acest razboi nefast", dar i§i exprimau
ura §i patimele pans in cele mai mici amanunte ale raporturilor personale.
Intalneai pe vreunul din ei pe strada, cei mai modera %i se faceau ca nu te-au
vazut, marea majoritate dintre da.n§ii nu te salutau, de§i pans in ajun avusese§i
cu ei legaturi de curtenie, sau chiar de prietenie, iar cei mai inverqunati
se uitau lints in ochii tai, iii infundau palaria pe cap, sau te priveau
cu un suras de jignitoare superioritate. Nu era zi sa nu patim cel pu %in
cateva sfidari, cei ce ramasesera in teritoriul ocupat §i ne revedeau pentru
intaia data de la plecarea noastra in Moldova, erau bineinteles cei mai
necrutatori. Dar ceea ce era simptomatic era ca. §i prietenii lor, care fusesera
in refugiu cu not §i care pans la venirea la putere a lui Marghiloman
ne salutau foarte politicos, ba veneau chiar sa ne ceara servicii sau favoruri,
se credeau datori sä ne intoarca spatele. Personal, atitudinea care m'a
mahnit mai mult Si nu pentru mine, ci pentru el, a fost aceea a lui Stere,
cu care aveam legaturi vechi de prietenie, dinainte chiar de a fi intrat in
viata publica. Lucrasem in cea mai cordials intimitate la bancile populare,
colaborasem ani de zile la revista lui Viata Romaneasca", pans la izbucnirea
razboiului mondial ne vedeam neincetat §i luasem parte impreuna
la atatea §i atatea proiecte Si lupte. Este adevarat ca in timpul neutralitatii
ne vedeam mai rar, fiindca Stere ax fi voit sa imparta§esc punctul sau
de vedere, nu pe acela al lui Bratianu. Este adevarat iara§i ca de la izbucnirea
razboiului nu-1 mai vazusem decat o singura data, dar ne stranseseram
§i atunci mana ca doi oameni care aveau peste un deceniu de straduinte
§i de amintiri comune. Cand a venit la Ia§i, 1-am intalnit pe strada
40 de Sfin%i, trecea in goana mare a unui automobil oficial condus de un
*ofer in tinuta znilitara, s'a incruntat dispretuitor la mine Si m'a urmarit
cu privirea'i batjocuritoare liana ce automobilul a apucat-o pe o strada
laterals. Asupra in;elesului inimicitiei sale nu putea fi nici un echivoc:
Vezi ca am avut dreptate §i ca voi toti ati fost ni§te pro§ti!".
La Mitropolie, la Te Deum-ul pentru unirea Basarabiei, ne-a sfidat
§i mai insultator, data se poate, se uita mereu sus §i razand la grupul nostru,
al fo§tilor §i bunilor sai prieteni de pans ieri, trecea pe dinaintea noastra
provocator masurandu-ne din cap §i pans in picioare, avand aerul sa
spuna: lata-va, inteleptilor, iata unde ati adus Cara fiindca nu m'ati
ascultat, priviti acuma la mine, politica mea a triumfat §i eu, tradatorul,
Va. aduc Basarabia!" Numai cand privirea lui se incruci§a cu aceea a lui
103