DucaAP3, 322p..pdf - Adevarul.ro

92
zis in treacat, le infiintasera, le organizasera §i le condusesera cu atat folos
pentru economia na ;ionala. Iar dintre inamovibilitati se alesese aceea a
magistraturii, a corpului tehnic §i a profesorilor universitari, fiindca se socotea
ca liberalii numara mai multi aderenti, sau mai multe simpatii. Mara
de aceasta, in ajunul darii in judecata a guvemului Bratianu, membrii
Curtii de Casa %ie §i tot aparatul judecatoresc trebuia amenintat §i profesorii
universitari trebuiau §i ei pedepsiti prin destituiri pentru rolul pe care
it jucasera in politica de intrare in ac %iune alaturi de Aliati.
Sigur, reformele lui Marghiloman aveau ca substrat dorin %a reala de a
aduce oarecari imbunatatiri invatamantului nostru public, dar ciudata
mentalitate de a alege zilele ocupatiei straine pentru a pune in aplicare fel
de fel de idei personale de ani de zile nutrite in lini*tea cabinetului de lucru.
*i, mai presus de toate, ce naivitate sa-ti inchipui ca masuri luate in
pripa sub calcaiul inamicului vor putea sluji drept norme permanente de
organizare a Romaniei ce va ie§i din marea framantare a razboiului mondial,
nu Inca terminat.
Parlamentul, care trebuia sa aduca la indeplinire acest vast program al
guvemului Marghiloman, s'a Intrunit in primele zile ale lunii Iunie, §i aproape
fara Intrerupere a func%ionat pada' la sfar§itul lui Octombrie, cand
regimul ocupatiei s'a prabu§it. Trebuie sa marturisesc ca atat eu cat §i
prietenii mei politici am urmarit dezbaterile acestui parlament cu aceea§i
suverana nepasare cu care am urmarit §i negociatiunile pacii de la Bucure§ti.
Legile pe care le vota aveau in ochii noqtri acela0 caracter de precariate.
De-altminteri, nici din punct de vedere spectacular aceste dezbateri
nu puteau prezenta vreun interes deosebit, cad majoritatea lui Marghiloman
se compunea din elemente cu totul mediocre §i compromise. Afars
de cativa vechi credincio§i ai lui, ce om de valoare qi cu demnitate putea
primi sa faca parte dintr'un atare parlament? Corifeii opozitiei lipseau
to %i §i nici lipsa de talent a lui Averescu, nici cuvintele de spirit ale lui
Cuza, nu erau in masura sa-i inlocuiasca.
Din toata vorbaria acelor patru luni nu sunt de retinut decat ratificarea
tratatului de pace, votarea impamantenirii evreilor care era o anexa, o
condi%ie sine qua non a tratatului impus de inamic, o interpretare a lui
Trancu-Ia§i asupra dosarului Gunther §i un discurs anti-dinastic al Dr. Gerota.
Cu prilejul ratificarii, nimeni nu a §tiut sa ridice protestul cuvenit, sa
formuleze strigatul de revolts al unui popor ultragiat. Averescu ar fi fost
indicat pentru acest rol, cand colo s'a marginit sa citeasca o declaratie
prin care mai mult se apara de rolul lui in discu %ia preliminarilor de pace,
iar Cuza a votat contra, nu atat din cauza condi %iilor grele ale pacii, dar
din cauza dispozitiunilor ei privitoare la evrei.
Nici in aceasta Imprejurare parlamentul ocupatiei nu a putut fi la in5.1timea
cerintelor tarii. 0 clips de reculegere, de trezire a con§tiintei, de