Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA - Biblioteca Judeteana ...
Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA - Biblioteca Judeteana ...
Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA - Biblioteca Judeteana ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
150 de ani de existenţă: 1861-2011
CALENDAR ANIVERSAR<br />
<strong>al</strong><br />
BIBLIOTECII <strong>ASTRA</strong><br />
150 DE ANI DE EXISTENŢĂ<br />
1861-2011<br />
Person<strong>al</strong>ităţi, instituţii, evenimente<br />
politice, cultur<strong>al</strong>e, istorice, date<br />
economice<br />
SIBIU, 2011
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ <strong>ASTRA</strong> SIBIU<br />
Str. George Bariţiu, nr. 5/7<br />
550178 Sibiu/România<br />
Tel: +40 269 210551<br />
Fax: +40 269 215775<br />
Internet: www.bjastrasibiu.ro<br />
E-mail.: bjastrasibiu@yahoo.com<br />
Director: Onuc Nemeş-Vintilă<br />
Surse bibliografice, ilustraţii: Irina Racoviţan<br />
Tehnoredactare computerizată, scanare foto şi corectură:<br />
Irina Racoviţan<br />
Editor, grafică copertă: Daniela Rusu<br />
Lucrare re<strong>al</strong>izată la Tipografia <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong>, Sibiu 2011
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
Argument<br />
În acest an, 2011, sărbătorim înfiinţarea în urmă<br />
cu 150 de ani, la 23/26 octombrie-4/7 noiembrie 1861, la<br />
Sibiu, a Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura<br />
Română şi Cultura Poporului Român (<strong>ASTRA</strong>), atât de<br />
determinantă pentru evoluţia naţiunii române.<br />
Dezideratul înfiinţării unei instituţii cultur<strong>al</strong>e<br />
reprezentative pentru românii din Transilvania, exprimat<br />
în celebrul discurs <strong>al</strong> lui Simion Bărnuţiu, rostit în<br />
Catedr<strong>al</strong>a Blajului, în preziua Adunării Naţion<strong>al</strong>e de la<br />
Blaj, la 2 mai 1848, îndemna „la cultură naţion<strong>al</strong>ă cu<br />
puteri unite, căci cultura este astăzi fericirea oricărui<br />
popor”. El îi îndemna pe „surtucari” (intelectu<strong>al</strong>i) să se<br />
pună în slujba celor mulţi, pentru că „poporul nu se abate<br />
niciodată de la natură”.<br />
De <strong>al</strong>tfel, în mare măsură, <strong>ASTRA</strong> a fost<br />
re<strong>al</strong>izarea generaţiei paşoptiste. În a doua jumătate a<br />
secolului <strong>al</strong> XIX-lea, în condiţiile regimului du<strong>al</strong>ist<br />
austro-ungar, de intensificare a îngrădirii libertăţilor<br />
popoarelor supuse, dublată de o politică de<br />
deznaţion<strong>al</strong>izare dură, românii transilvăneni şi-au<br />
concentrat în bună măsură energia de luptă pe terenul<br />
vieţii cultur<strong>al</strong>-naţion<strong>al</strong>e. Până la Unirea din 1918,<br />
CULTURA a constituit unul din cele mai puternice<br />
mijloace de afirmare naţion<strong>al</strong>ă a românilor.<br />
Urmând în mod obiectiv un anumit proces istoric,<br />
românii din Monarhie au desfăşurat o largă acţiune în<br />
5
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
direcţia creării societăţilor de lectură şi a asociaţiilor de<br />
cultură, continuând preocuparea cultivării limbii şi a<br />
istoriei naţion<strong>al</strong>e ca princip<strong>al</strong>e mijloace de dezvoltare a<br />
culturii româneşti. Pretutindeni în Transilvania, de la<br />
Braşov şi Sibiu, până la Oradea şi Satu Mare, din<br />
Timişoara şi Lugoj în Maramureş, şi chiar dincolo de<br />
Carpaţi, în Suceava şi Siret, viaţa cultur<strong>al</strong>ă românească sa<br />
dezvoltat în jurul unor astfel de aşezăminte cultur<strong>al</strong>e cu<br />
intensitate crescândă, ca mijloc de apărare împotriva<br />
deznaţion<strong>al</strong>izării.<br />
Din 1861, Asociaţiunea Transilvană pentru<br />
Literatura şi Cultura Poporului Român (<strong>ASTRA</strong>) va<br />
exercita o influenţă hotărâtoare asupra întregii vieţi<br />
româneşti din Monarhia habsburgică şi apoi austroungară<br />
şi, prin iradiere asupra societăţii româneşti în<br />
ansamblul ei. Scopul fin<strong>al</strong> <strong>al</strong> luptei acesteia, <strong>al</strong><br />
cărturarilor de mare orizont ştiinţific şi cultur<strong>al</strong>, grupaţi<br />
în jurul ei, l-a constituit unificarea culturii întregului<br />
popor român în sens modern, care să pregătescă unitatea<br />
politico-stat<strong>al</strong>ă.<br />
Asociaţiunea şi-a urmărit scopul fundament<strong>al</strong>,<br />
prefaţat în Statute, de ridicare prin cultură a maselor largi<br />
de români, îndeosebi a ţărănimii, cea mai lovită în soartă<br />
de vitregiile vremurilor. Tot timpul a căutat să amplifice<br />
acest scop printr-o diversitate impresionantă de mijloace,<br />
forme şi instituţii. Coordonatele acţiunilor întreprinse de<br />
<strong>ASTRA</strong> s-au manifestat în planuri foarte diferite: studii şi<br />
cercetări, cu precădere istorice şi filologice, conferinţe şi<br />
prelegeri populare, fondarea de biblioteci publice şi şcoli<br />
ţărăneşti, muzee, expoziţii şi monumente, case naţion<strong>al</strong>e<br />
şi cultur<strong>al</strong>e, sprijinirea şcolilor cu manu<strong>al</strong>e, burse pentru<br />
ucenicii, elevii şi studenţii merituoşi, editarea de cărţi<br />
6
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
ştiinţifice şi literare, sprijinirea apariţiei c<strong>al</strong>endarelor,<br />
dezvoltarea activităţii artistice şi organizarea de<br />
festiv<strong>al</strong>uri, producte etnografice, v<strong>al</strong>orificarea folclorului<br />
tradiţion<strong>al</strong>, intensificarea <strong>al</strong>fabetizării, ocrotirea familiei<br />
şi a copilului, igiena publică, educarea tineretului prin<br />
muncă şi pentru muncă, sprijinirea meseriaşilor, a<br />
însoţirilor agricole, cooperativelor, băncilor populare etc.<br />
Totodată, se cunoaşte faptul că, folosindu-se de<br />
leg<strong>al</strong>itatea instituţiei, cei mai de seamă conducători ai<br />
ASTREI, până la 1918 – Andrei Şaguna, Timotei Cipariu,<br />
Iacob Bologa, Vasile L. Popp, George Bariţiu, Ion Micu<br />
Moldovan, Alexandru Mocioni, Iosif Sterca Şuluţiu,<br />
Partenie Cosma, Ioan Raţiu, Visarion Roman, Ilie<br />
Măcelariu, Andrei Bârseanu, Victor Tordăşianu, Vasile<br />
Goldiş, Octavian C. Tăslăuanu, Cornel Diaconovici, D. P.<br />
Barcianu, Octavian Goga, Vasile Goldiş, Silviu<br />
Dragomir, Ioan Lupaş, Onisifor Ghibu şi mulţi <strong>al</strong>ţii – au<br />
fost, la vreme de trebuinţă, şi reprezentanţii cei mai<br />
autorizaţi ai mişcării politice româneşti, remarcabili<br />
bărbaţi în cadrul Partidului Naţion<strong>al</strong> Român, prinşi în<br />
jurul luptei „activiste” sau „pasiviste” – unificate în 1881<br />
– în scopul aceleiaşi cauze, emanciparea naţion<strong>al</strong>ă<br />
completă.<br />
Între mijloacele încurajate şi folosite de <strong>ASTRA</strong><br />
pentru lăţirea educaţiei şi propăşirii vieţii pragmatice, cu<br />
componentă economică, în popor, c<strong>al</strong>endarele şi-au avut<br />
rostul lor bine definit. Însăşi <strong>ASTRA</strong> şi-a avut c<strong>al</strong>endarul<br />
ei, <strong>C<strong>al</strong>endar</strong>ul Asociaţiunii. Într-adevăr Astra a încurajat<br />
publicarea c<strong>al</strong>endarelor, ca mijloc de informare şi<br />
educare a poporului de la sate.<br />
Bunăoară, doar în Sibiu, până în 1853, data<br />
apariţiei „Telegrafului Român”, c<strong>al</strong>endarele au înlocuit<br />
7
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
presa românească, timp de şase decenii; în cat<strong>al</strong>ogul<br />
<strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong> sunt cuprinse nu mai puţin de 28 de<br />
c<strong>al</strong>endare româneşti sibiene. Cuprinsul c<strong>al</strong>endarelor<br />
reflectă în fond, dezvoltarea societăţii transilvănene.<br />
Pornind de la strictele date c<strong>al</strong>endaristice, cărora li se<br />
adaugă prevederi astronomice, horoscoape, preziceri<br />
astrologice sau <strong>al</strong>e mersului vremii, mici sfaturi practice,<br />
liste <strong>al</strong>e târgurilor la datele la care se ţin, sfaturi medic<strong>al</strong>e<br />
primare, versuri cu caracter mor<strong>al</strong>izator sau religios, dar<br />
şi o cronologie a evenimentelor istorice mai importante.<br />
Spre sfârşitul secolului <strong>al</strong> XIX-lea, ele îşi diversifică<br />
cuprinsul, oferind date şi sfaturi practice, informaţii<br />
pentru agricultori, pentru comerţ şi meserii; îşi fac loc tot<br />
mai mult materi<strong>al</strong>e literare, folclorice, de popularizare a<br />
ştiinţei, date istorice, geografice, statistice, demografice,<br />
financiare, informaţii despre instituţii de învăţământ şi<br />
cultur<strong>al</strong>e, adrese utile etc.<br />
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong>ul este o „carte” prin excelenţă<br />
„populară”, strâns legată de viaţa truditorilor de toate<br />
speţele. Dându-şi seama de contribuţia pe care<br />
c<strong>al</strong>endarele şi <strong>al</strong>manahurile au avut-o în fenomenul de<br />
cultură românească, însăşi Academia Română le-a<br />
acordat un speci<strong>al</strong> interes, iar person<strong>al</strong>ităţi de t<strong>al</strong>ia lui<br />
Dimitrie Onciul, Sextil Puşcariu, Nicolae Iorga, au<br />
îndemnat la studierea acestora, recunoscându-le<br />
importanţa deosebită în reconstituirea vieţii spiritu<strong>al</strong>e şi<br />
materi<strong>al</strong>e a poporului român.<br />
Diversificându-şi încontinuu activitatea de<br />
informare şi cultur<strong>al</strong>izare a mulţimilor de cititori,<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> a publicat ea însăşi de ani buni<br />
propriul c<strong>al</strong>endar. În acest an <strong>aniversar</strong> – 150 de ani de la<br />
înfiinţarea Asociaţiunii – oferim cititorilor un c<strong>al</strong>endar<br />
8
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
<strong>aniversar</strong> complex, enciclopedic, în care am înglobat<br />
circa 900 de informaţii despre person<strong>al</strong>ităţi româneşti şi<br />
străine, care au lucrat şi s-au afirmat în varii domenii,<br />
precum şi informaţii despre evenimente istorice, politice,<br />
cultur<strong>al</strong>e, din domeniul ştiinţei, <strong>al</strong> inventicii, literaturii,<br />
artelor şi teatrului etc. Desigur, c<strong>al</strong>endarul de faţă nu are<br />
pretenţia de a fi exhaustiv. Am încercat însă o selecţie<br />
riguroasă în baza unei documentaţii de v<strong>al</strong>oare şi de<br />
referinţă.<br />
Îl oferim spre lectură cititorilor!<br />
Irina Racoviţan,<br />
<strong>Biblioteca</strong>ră<br />
9
10<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Sigiliul ASTREI (1861)
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
IANUARIE<br />
„Spre scopul emancipării şi<br />
întemeierii naţion<strong>al</strong>ităţii<br />
noastre, mai nainte de toate şi<br />
mai presus de toate se recere<br />
dezvoltarea mor<strong>al</strong>ităţii sau<br />
puterii mor<strong>al</strong>e în popor şi în<br />
cărturarii poporului, căci<br />
aceasta e trupina din care<br />
cresc şi înfloresc virtuţile,<br />
produc sacrificii şi martiri.”<br />
Vincenţiu Babeş, 1865<br />
Ianuarie<br />
Dumi Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbă<br />
nică<br />
tă<br />
1<br />
2 3 4 5 6 7 8<br />
9 10 11 12 13 14 15<br />
16 17 18 19 20 21 22<br />
23 24 25 26 27 28 29<br />
30<br />
BERGSO<br />
31<br />
1 Conferinţa naţion<strong>al</strong>ă 1 Anul Nou;<br />
românească de la Sibiu; 1 Ziua Mondi<strong>al</strong>ă a Păcii,<br />
4 Henri Louis Bergson – 70 de proclamată de Vatican;<br />
ani de la moarte;<br />
Ziua Mondi<strong>al</strong>ă a Familiei;<br />
6 Ion Minulescu – 130 de ani 6 Ziua Mondi<strong>al</strong>ă a Orfanilor<br />
11
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
de la naştere;<br />
13 James Joyce – 70 de ani de<br />
la moarte;<br />
17 Benjamin Franklin – 305<br />
ani de la naştere;<br />
18 "FOAIA ILUSTRATĂ" –<br />
120 de ani de la apariţia la<br />
Sibiu;<br />
19 James Watt - 275 de ani de<br />
la naştere;<br />
21 Vincenţiu Babeş - 190 de ani<br />
de la naştere;<br />
24 Aron Pumnul – 145 de ani<br />
de la naştere;<br />
27 Giuseppe Verdi – 110 ani de<br />
la naştere;<br />
28 Amos V. Frâncu – 145 de ani<br />
de la naştere;<br />
din Război;<br />
11 Ziua Rezervaţiilor Natur<strong>al</strong>e;<br />
15 Ziua Culturii Naţion<strong>al</strong>e,<br />
Ziua poetului naţion<strong>al</strong><br />
Mihai Eminescu (1850-<br />
1889) – 161 de ani de la<br />
naştere;<br />
24 Ziua Unirii Principatelor<br />
Unite<br />
27 Ziua Mondi<strong>al</strong>ă a Vămilor,<br />
din 1963;<br />
27 Ziua Mondi<strong>al</strong>ă a<br />
Comemorării Victimelor<br />
Holocaustului;<br />
28 Fondarea Consiliului<br />
Internaţion<strong>al</strong> <strong>al</strong> Muzicii<br />
(1949);<br />
30 Ziua Internaţion<strong>al</strong>ă Pentru<br />
Nonviolenţă în Şco<strong>al</strong>ă.<br />
e ani de la naşter 1 ianuarie<br />
1651 Acum 360 de ani Charles <strong>al</strong> II-lea a fost<br />
încoronat rege <strong>al</strong> scoţienilor pe 1 ianuarie<br />
1651. În urma înfrângerii s<strong>al</strong>e în Bătălia de la<br />
Worcester de pe 3 sept. 1651, Carol s-a<br />
refugiat în Europa continent<strong>al</strong>ă, petrecând nouă<br />
ani ca exilat în Franţa, Provinciile Unite şi<br />
Ţările de Jos spaniole.<br />
1766 245 de ani de la introducerea nartului<br />
(norma zilnică de lucru) în Moldova, prin<br />
aşezămîntul agrar <strong>al</strong> lui Grigore <strong>al</strong> III-lea<br />
Ghica.<br />
1801 Adunarea legislativă a Regatului Marii<br />
Britanii şi a Regatului Irlandei se încheie,<br />
adoptând crearea Regatului Unit, în urmă cu<br />
12
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
210 ani. Actul Uniunii a fost semnat la 2 iul.<br />
1800. Numele form<strong>al</strong> <strong>al</strong> Regatului Unit a<br />
rămas între 1 ian. 1801 şi 12 apr. 1927.<br />
Giuseppe Piazzi descoperă primul asteroid<br />
cunoscut 1 Ceres.<br />
1841 CANDIANO-POPESCU, Alexandru (n.<br />
1841, Lipia, Buzău-d. 25 iun. 1901,<br />
Târgovişte) – 170 de ani la naştere: avocat,<br />
ziarist şi gener<strong>al</strong> <strong>al</strong> armatei române; a fost<br />
fondatorul ziarelor „Perseverenţa” (Bucureşti,<br />
5 mart. 1867-23 mart. 1869) şi „Democraţia”<br />
(Bucureşti, 8 oct. 1944-15 iul. 1945) şi<br />
iniţiatorul mişcării republicane antidinastice<br />
din 20 aug. 1870, cunoscută sub numele de<br />
Republica de la Ploieşti. În Războiul de<br />
Independenţă s-a remarcat la comanda<br />
Bat<strong>al</strong>ionului 2 Vânători, în atacul şi cucerirea<br />
redutei Griviţa I din 30 august.<br />
1861 Începe Conferinţa naţion<strong>al</strong>ă românească<br />
de la Sibiu, în cadrul căreia s-a cerut<br />
recunoaşterea politică a naţiunii române,<br />
independenţa sa şi ofici<strong>al</strong>izarea limbii române.<br />
Ţine până în 4 ianuarie.<br />
1881 „CALICUL” – 130 de ani de la apariţia la<br />
Sibiu a primului număr <strong>al</strong> revistei de humor şi<br />
satiră.<br />
130 de ani de la publicarea în „Convorbiri<br />
literare” a „Amintirilor din copilărie” - partea<br />
I, de Ion Creangă (1837-1889).<br />
1886 RABEGA, Vasile (n. 1886, Craiova-d. 16<br />
sept. 1959, Bucureşti) – 125 de ani de la<br />
13
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
naştere: tenor român. Unul din fondatorii<br />
Operei Române din Bucureşti (1919).<br />
1891 BASCOVICI, Şerban (n. 1 ian. 1891,<br />
Bucureşti-d. 19 mart. 1968, Bucureşti) – 120<br />
de ani de la naştere: poet simbolist şi<br />
traducător, memori<strong>al</strong>ist.<br />
1896 Wilhelm Conrad RÖNTGEN anunţă<br />
descoperirea razelor X.<br />
1901 110 ani de când cele şase colonii autonome<br />
(New South W<strong>al</strong>es, Victoria, South Austr<strong>al</strong>ia,<br />
Tasmania, Western Austr<strong>al</strong>ia şi Queensland) se<br />
unesc, formând Commonwe<strong>al</strong>th of Austr<strong>al</strong>ia,<br />
cu statut de dominion în cadrul Imperiului<br />
Britanic (din 1907). Provizoriu, capit<strong>al</strong>a a fost<br />
stabilită la Melbourne.<br />
Nigeria devine protectorat britanic.<br />
1906 „ORIZONTUL” – 105 ani de la apariţia<br />
Revistei pentru Ştiinţă şi Literatură<br />
„Orizontul”. Publicaţie democratică. Apare<br />
lunar la Cluj, din ian. 1906 până în dec. 1906.<br />
Proprietar, editor şi redactor Vasile E.<br />
Moldovan.<br />
1921 BALDACCINI, César (n. 1921, Marsilia-d.<br />
6 dec. 1998, Paris) – 90 de ani de la naşterea<br />
sculptorului francez, adept <strong>al</strong> „noului re<strong>al</strong>ism”.<br />
1936 „ÎNSEMNĂRI IEŞENE” – 75 de ani de la<br />
apariţia primului număr la Iaşi <strong>al</strong> revistei<br />
bilunare condusă de Sadoveanu, Topârceanu,<br />
M. Codreanu, Gr. T. Popa.<br />
1961 „SECOLUL 20” – 50 de ani de la apariţia la<br />
Bucureşti a primului număr <strong>al</strong> revistei de<br />
cultură şi literatură univers<strong>al</strong>ă. „Secolul 20”<br />
14
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
este o revistă de literatură univers<strong>al</strong>ă editată de<br />
Uniunea Scriitorilor din România. Începe să<br />
apară, lunar, în ian. 1961, în format carte.<br />
Primul redactor şef a fost Marcel Breslaşu între<br />
anii 1961-1963, urmat fiind vreme de aproape<br />
trei decenii (1963-1990) de Dan Hăulică.<br />
Primul secretar gener<strong>al</strong> de redacţie a fost Dinu<br />
Săraru (pînă în 1963). Începând cu primul<br />
număr din anul 2001 revista „Secolul 20”,<br />
editată din 1994 de Fundaţia Cultur<strong>al</strong>ă<br />
“Secolul 21” sub egida Uniunii Scriitorilor din<br />
România şi cu sprijinul Programului Naţiunilor<br />
Unite pentru Dezvoltare, a devenit „Secolul<br />
21”, publicaţie periodică de sinteză: literatură<br />
univers<strong>al</strong>ă, ştiinţele omului, di<strong>al</strong>ogul culturilor.<br />
1966 „AMFITEATRU” – 45 de ani de la apariţia<br />
revistei de cultură, la Bucureşti.<br />
2006 OGORANU, Ion Gavrilă (n. 1923, Recea,<br />
Făgăraş-d. 1 mai 2006, com. Sântimbru, sat<br />
G<strong>al</strong>tiu, judeţul Alba) – 5 ani de la moarte:<br />
celebru luptător în munţi, împotriva<br />
comunismului. A acţionat pe versantul nordic<br />
<strong>al</strong> Munţilor Făgăraş. Scrieri: „Brazii se frâng<br />
dar nu se îndoiesc” (7 vol.); „Întâmplări din<br />
lumea lui Dumnezeu”, 1999; „Amintiri din<br />
copilărie”, 2000; în colaborare cu Anamaria<br />
Ciur, romanul „Iuda”.<br />
2 ianuarie<br />
1816 FĂTU, Anastasie (n. 1816, Muşata, Vasluid.<br />
3 mart. 1886, Iaşi) – 195 de ani de la<br />
naştere; 125 de ani de la moarte: medic şi<br />
15
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
botanist român, membru titular <strong>al</strong> Academiei<br />
Române din 1871. Autorul primului tratat<br />
românesc de botanică (1877) şi întemeietorul<br />
Grădinii Botanice din Iaşi. Lucrări privind<br />
apele miner<strong>al</strong>e din România.<br />
1866 MURRAY, Gilbert George Aimé (n. 1866,<br />
Sydney, Austr<strong>al</strong>ia-d. 20 mai 1957, Oxford,<br />
Oxfordshire, Anglia) – 145 de ani de la<br />
naştere: filolog, umanist, savant <strong>al</strong> literaturii şi<br />
culturii greceşti, profesor de greacă la<br />
Glasgow, Birmingham şi Oxford, figură<br />
internaţion<strong>al</strong>ă şi avocat <strong>al</strong> păcii în crearea Ligii<br />
Naţiunilor şi a Naţiunilor Unite.<br />
1866 BOGDAN-DUICĂ, Gheorghe (n. 1866,<br />
Braşov-d. 21 sept. 1934, Braşov) – 145 de ani<br />
de la naştere: istoric şi critic literar,<br />
academician. Redactor la „Tribuna” din Sibiu<br />
şi unul din întemeietorii „Ligii cultur<strong>al</strong>e”.<br />
1891 COTRUŞ, Aron (n. 1891, Haşag, Sibiu-d. 1<br />
noi. 1961, Long Beach) – 120 de ani de la<br />
naştere; 50 de ani de la moarte: poet şi<br />
diplomat român. A publicat în „Românul” şi în<br />
„Gazeta de Transilvania”. Ziarist la Arad,<br />
membru <strong>al</strong> Societăţii Scriitorilor Români.<br />
Director la <strong>Biblioteca</strong> „Sămănătorul” din Arad.<br />
A lucrat ca ataşat de presă la Roma, Varşovia,<br />
Madrid şi Lisabona. Stabilit în Spania, apoi în<br />
S.U.A. Viziuni apoc<strong>al</strong>iptice <strong>al</strong>e războiului,<br />
versuri expresioniste de inspiraţie soci<strong>al</strong>ă şi<br />
naţion<strong>al</strong>ă („România”, „Neguri <strong>al</strong>be”, „Horia”,<br />
„Mâine”) sau purtând dorul de ţară („Drumuri<br />
în furtună”, „Între Volga şi Mississippi”).<br />
16
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
1991 GHIŢESCU, Ludmila (n. 1 dec. 1918) - 20<br />
de ani de la moarte: poetă şi prozatoare<br />
(„Arşiţa stelelor”, „Vifor <strong>al</strong>bastru”).<br />
3 ianuarie<br />
1496 515 ani de când Leonardo da Vinci testează<br />
fără succes o maşină de zburat.<br />
1521 Sunt 490 de ani de când Papa Leo X l-a<br />
excomunicat pe Martin Luther.<br />
1886 125 de ani de la naşterea lui Ion<br />
GRĂMADĂ în satul Zahareşti, Bucovina<br />
(Imperiul Austro-Ungar), astăzi în judeţul<br />
Suceava-d. 27 aug. 1917, satul Cireşoaia,<br />
Bacău), scriitor, istoric şi publicist bucovinean,<br />
erou <strong>al</strong> primului război mondi<strong>al</strong>. În anul 1907<br />
înfiinţează gazeta „Deşteptarea” din Cernăuţi.<br />
1891 „UNIREA” – 120 de ani de la apariţia<br />
revistei cultur<strong>al</strong>e „Unirea”, apărută la Blaj. În<br />
primii ani redactor responsabil era V. Hossu,<br />
iar redactor, Al. Grama, colaborator de seamă<br />
Iuliu Maniu.<br />
1961 HORTOLOMEI, Nicolae (n. 27 noi. 1885,<br />
Huşi-d. 1961, Bucureşti) – 50 de ani de la<br />
moarte: medic chirurg (urolog) român,<br />
profesor universitar la Facultatea de Medicină,<br />
membru titular (1948) <strong>al</strong> Academiei Române.<br />
4 ianuarie<br />
1841 PONI, Petru (n. 1841, Săcăreşti, Iaşi-d. 2<br />
apr. 1925, Iaşi) – 170 de ani de la naştere:<br />
chimist şi miner<strong>al</strong>og, unul dintre fondatorii<br />
şcolii româneşti de chimie, autor <strong>al</strong> celor dintâi<br />
17
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
manu<strong>al</strong>e de fizică şi chimie în limba română,<br />
membru şi preşedinte <strong>al</strong> Academiei Române<br />
(1898-1901, 1916-1920).<br />
1916 BOLOGA, Emil Iuliu (n. 1916, Braşov-d.<br />
15 iul. 2005) – 95 de ani de la naştere: medic.<br />
Nepot <strong>al</strong> lui Rubin Panţa. Combatant pe front<br />
cu ambulanţa Diviziei 13 Infanterie (1942);<br />
deţinut politic (1953). Ctitor <strong>al</strong> „Cercului de<br />
ex-libris şi bibliofilie din Braşov” (1972), <strong>al</strong><br />
primului muzeu de ex-libris din România.<br />
Membru <strong>al</strong> „Casinei române”, preşedinte de<br />
onoare <strong>al</strong> „Casinei” (reînfiinţată în 1992),<br />
membru de onoare <strong>al</strong> Despărţământului<br />
Braşov <strong>al</strong> ASTREI.<br />
1926 În urmă 85 de ani Parlamentul votează prin<br />
Actul de la 4 ianuarie îndepărtarea prinţului<br />
Carol (viitorul rege Carol <strong>al</strong> II-lea) de la<br />
succesiune şi recunoaşterea prinţului Mihai ca<br />
principe moştenitor <strong>al</strong> României, coborâtor<br />
direct şi legitim în ordinea de primogenitură<br />
bărbătească a regelui domnitor. Pe timpul<br />
minoratului lui Mihai s–a instituit o Regenţă,<br />
aflată sub influenţa liber<strong>al</strong>ilor, şi formată din<br />
patriarhul Miron Cristea, preşedintele În<strong>al</strong>tei<br />
Curţi de Casaţie, Gheorghe Buzdugan şi prinţul<br />
Nicolae de Hohenzollern, fratele lui Carol.<br />
1941 BERGSON, Henri Louis (n. 18 oct. 1859,<br />
Paris-d. 1941, Paris, Franţa) – 70 de ani de la<br />
moarte: filosof francez, laureat <strong>al</strong> Premiului<br />
Nobel pentru Literatură în anul 1927. A<br />
considerat experienţa subiectivă a timpului ca<br />
sursă a libertăţii umane („Eseu asupra datelor<br />
18
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
imediate <strong>al</strong>e conştiinţei”, „Materie şi<br />
memorie”). Potrivit concepţiei s<strong>al</strong>e, elanul<br />
vit<strong>al</strong>, care apare în opoziţie cu entropia<br />
materi<strong>al</strong>ă, şi nu selecţia natur<strong>al</strong>ă produce<br />
gândirea, creativitatea, mişcarea şi evoluţia<br />
(„Evoluţia creatoare”).<br />
1961 SCHRÖDINGER, Erwin (n. 12 aug. 1887,<br />
Erdberg-d. 1961, Viena) – 50 de ani de la<br />
moarte: fizician austriac, unul din părinţii<br />
fizicii cuantice, laureat <strong>al</strong> Premiului Nobel<br />
(1933) împreună cu P. Dirac. Profesor de fizică<br />
teoretică la Berlin, Graz şi Dublin, fondatorul<br />
mecanicii ondulatorii, a cărei ecuaţie<br />
fundament<strong>al</strong>ă îi poartă numele.<br />
1986 ISHERWOOD, Christopher William<br />
Bradshaw (n. 26 aug. 1904, High Lane,<br />
Cheshire-d. 1986, Santa Monica) – 25 de ani<br />
de la moarte: romancier anglo-american şi<br />
dramaturg. Este cunoscut pentru romanele s<strong>al</strong>e<br />
despre Berlinul începutului anilor ’30.<br />
5 ianuarie<br />
1066 Harold <strong>al</strong> II-lea (Harold Godwinson) (n. c.<br />
1022-d. 14 oct. 1066), ultimul anglo-saxon<br />
încoronat rege <strong>al</strong> Angliei. A domnit între 5 ian.<br />
şi 14 oct. 1066, când a fost ucis în Bătălia de la<br />
Hastings. 945 de ani de atunci.<br />
1846 EUCKEN, Rudolf Christian (n. 1846,<br />
Aurich-d. 15 sept. 1926, Jena, Thuringia) – 165<br />
de ani de la naştere; 85 de ani de la moarte:<br />
filosof german, laureat <strong>al</strong> Premiului Nobel<br />
pentru Literatură în anul 1908. Profesor de<br />
19
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
filosofie la Jena (1874), unde şi-a scris<br />
lucrările „Istoria şi critica noţiunilor<br />
fundament<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e zilelor noastre” (1878) şi<br />
„Unitatea vieţii spiritu<strong>al</strong>e în conştiinţa şi fapta<br />
omenirii (1888). Eucken porneşte de la Fichte,<br />
critică cultura aservită tehnicii, recunoaşte<br />
caracterul univers<strong>al</strong> <strong>al</strong> vieţii spiritu<strong>al</strong>e – bazat<br />
pe un panteism noologic – tinde spre<br />
cuprinderea re<strong>al</strong>ităţii, depăşeşte<br />
intelectu<strong>al</strong>ismul pozitivist <strong>al</strong> filosofiei savante<br />
şi dezvoltă un activism etic-soci<strong>al</strong>.<br />
1876 ADENAUER, Konrad (n. 1876, Köln-d.<br />
1967, Rhöndorf, azi Bad Honnef, lângă Bonn)<br />
– 135 de ani de la naştere: primul cancelar <strong>al</strong><br />
Republicii Feder<strong>al</strong>e Germane (1949-1963).<br />
Adenauer este autorul a patru volume de<br />
memorii, intitulate „Amintiri”.<br />
1896 CALBOREANU, George (n. 1896,<br />
Turnişor, Sibiu-d. 12 iul. 1986) – 115 ani de la<br />
naştere; actor sibian de origine. A avut, din<br />
totdeauna, o uimitoare capacitate de<br />
întruchipare în tragedie, fie în dramaturgia<br />
barocă - „Regele Lear” sau „Iulius Cezar” de<br />
Shakespeare - fie în drama romantică - „Hoţii”<br />
de Schiller, „Lorenzaccio” de Alfred de<br />
Musset. Dar în eg<strong>al</strong>ă măsură a strălucit în<br />
comedie; stau mărturie rolurile din „Căsătoria”<br />
de Gogol, „Bădăranii” de Goldoni, „Medicul în<br />
dilemă” şi „Maior Barbara” de Shaw. Una din<br />
marile reuşite <strong>al</strong>e carierei s<strong>al</strong>e e rolul lui Ştefan<br />
cel Mare. L-a făurit ca personaj, întâia oară,<br />
într-o piesă azi uitată, „Maria de Mangop” de<br />
20
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
Mircea Dem. Rădulescu (1953). Apoi l-a<br />
desăvârşit în „Apus de soare”, la Naţion<strong>al</strong>ul<br />
din Bucureşti, dând o efegie modernă<br />
personajului dramatic, monument<strong>al</strong>izând şi,<br />
deopotrivă, umanizând rolul.<br />
1921 DÜRRENMATT, Friedrich (n. 1921,<br />
Konolfinger, Elveţia-d. 14 dec. 1990,<br />
Neuchâtel, Elveţia) – 90 de ani de la naştere:<br />
dramaturg şi prozator elveţian de t<strong>al</strong>ie<br />
europeană, care şi-a scris opera în limba<br />
germană. A făcut studii de filozofie, literatură<br />
şi teologie, dar şi-a încercat t<strong>al</strong>entul mai întâi<br />
ca grafician, tematica desenelor s<strong>al</strong>e expresive<br />
prefigurând-o pe aceea a scrierilor de mai<br />
târziu. A fost permanent preocupat de confuzia<br />
de v<strong>al</strong>ori şi de incertitudinile epocii în care<br />
trăia („azi nu mai există nici vinovaţi, nici<br />
oameni care să poarte răspunderea a ceva”).<br />
Nuvele („Judecătorul şi călăul”, „Pana de<br />
automobil”), romane poliţiste („Bănui<strong>al</strong>a”) şi<br />
piese de teatru <strong>al</strong> absurdului, cu efectele<br />
discursului suprare<strong>al</strong>ist, ilustrând în manieră<br />
grotescă, precaritatea condiţiei umane („Vizita<br />
bătrânei doamne”, „Romulus cel Mare”,<br />
„Fizicienii”). Eseuri critice („Probleme de<br />
teatru”). Ca şi Max Frisch, membru <strong>al</strong><br />
„Grupului Olten” (1970-2002), un club de<br />
scriitori elveţieni.<br />
Jean, Mare Duce de Luxembourg (n. 1921,<br />
Castelul Berg, Luxembourg) a domnit în<br />
Luxembourg din 1964 până în 2000. Este tatăl<br />
actu<strong>al</strong>ului Mare Duce, Henri şi fiul Charlotte,<br />
21
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Mare Ducesă de Luxembourg şi <strong>al</strong> Prinţului<br />
Felix de Bourbon-Parma. Printre naşii săi se<br />
numără şi Papa Benedict <strong>al</strong> XV-lea, care i-a dat<br />
<strong>al</strong> doilea nume. Marele Duce Jean a abdicat la<br />
7 oct. 2000 în favoarea fiului său Henri. Are 90<br />
de ani.<br />
1931 BRENDEL, Alfred (n. 1931, Wiesenberg,<br />
Cehia) – 80 de ani de la naştere: pianist<br />
austriac, născut în Cehoslovacia, acum rezident<br />
în Marea Britanie. Este unul dintre cei mai<br />
importanţi pianişti de muzică clasică din a<br />
doua jumătate a secolului <strong>al</strong> XX-lea, renumit<br />
ca interpret <strong>al</strong> muzicii lui Haydn, Mozart,<br />
Beethoven, Schubert, Brahms şi Liszt.<br />
1981 LANZA DEL VASTO (Giuseppe Giovanni<br />
Luigi Enrico Lanza di Trabia) (n. 29 sept.<br />
1901, San Vito, It<strong>al</strong>ia-d. 5 ian. 1981, Elche de<br />
la Sierra, Spania) – 30 de ani de la moarte; 110<br />
ani de la naştere: filosof francez de origine<br />
it<strong>al</strong>iană, poet, artist şi promotor <strong>al</strong><br />
nonviolenţei. Un discipol vestic <strong>al</strong> lui<br />
Mohandas K. Gandhi, a luptat pentru di<strong>al</strong>ogul<br />
inter-religios, renaştere spiritu<strong>al</strong>ă, activism<br />
ecologic şi nonviolenţă („Ce este<br />
nonviolenţa”). Versuri („Treapta regilor”).<br />
Volumul polemic („Minciună şi violenţă”).<br />
Memorii.<br />
6 ianuarie<br />
1861 HORTA, Victor (n. 1861, Ghent, Belgia-d. 9<br />
sept. 1947) – 150 de ani de la naştere: arhitect<br />
22
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
şi designer belgian, "fără îndoi<strong>al</strong>ă arhitectul<br />
european cheie Art Nouveau".<br />
1881 MINULESCU, Ion (n. 1881, Bucureşti-d. 11<br />
apr. 1944, Bucureşti) – 130 de ani de la<br />
naştere: poet român, reprezentant important <strong>al</strong><br />
simbolismului românesc, prozator şi dramaturg<br />
român. Lirică a sonorităţilor muzic<strong>al</strong>e de un<br />
sentiment<strong>al</strong>ism exuberant şi retoric, cenzurat<br />
de autoironie („Romanţe pentru mai târziu”).<br />
Proză fantastico-simbolistă („Cetiţi-le<br />
noaptea”), romane („Corijent la limba<br />
română”), piese de teatru („Manechinul<br />
sentiment<strong>al</strong>”). A condus publicaţiile<br />
simboliste: „Revista celorlaţi” şi „Insula”.<br />
1931 DOCTOROW, Edgar Lawrence (n. 1931,<br />
New York) – 80 de ani de la naştere: scriitor,<br />
editor şi profesor american. Dintre cărţi:<br />
„Cartea lui Daniel”, „Ragtime”, „Billy<br />
Bathgate”, „Marşul”, „Homer&Langley”.<br />
Acum Juan GOYTISOLO împlineşte 80 de<br />
ani. Goytisolo se înscrie în g<strong>al</strong>eria marilor<br />
nume <strong>al</strong>e literaturii spaniole; a locuit o<br />
perioadă la Paris, ca apoi să se stabilească la<br />
Marrakech într-un fel de exil autoimpus.<br />
(„Tripticul răului”).<br />
7 ianuarie<br />
1926 SÂNTIMBREANU, Mircea (n. 1926,<br />
Băiţa- d. 19 aug. 1999, Bucureşti) – 85 de ani<br />
de la naştere: prozator român. Publicist,<br />
scenarist, producător de film, traducător.<br />
23
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Cunoscut mai <strong>al</strong>es ca scriitor de literatură<br />
pentru copii.<br />
1936 S-a născut actriţa Ioana BULCĂ („La Moara<br />
cu noroc”, „ Burebista”, „Lovind o pasăre de<br />
pradă”).<br />
1946 Admiterea în guvernul Petru Groza a câte<br />
unui reprezentant <strong>al</strong> PNŢ (Iuliu Maniu) şi PNL<br />
(Gheorghe Tătărescu) în c<strong>al</strong>itate de miniştri<br />
secretari de stat fără portofoliu – anunţă<br />
sfârşitul grevei reg<strong>al</strong>e.<br />
8 ianuarie<br />
1601 GRACIÁN Y MORALES, B<strong>al</strong>tasar (n.<br />
1601, Zaragosa, Spania-d. 6 dec. 1658,<br />
Tarazona, Spania) – 410 de ani de la naştere:<br />
călugăr iezuit, erudit, gânditor stoic, mor<strong>al</strong>ist şi<br />
prozator spaniol din perioada epocii de aur a<br />
barocului. Alături de Francisco de Quevedo, a<br />
fost reprezentant de seamă <strong>al</strong> conceptismului.<br />
Prin opera sa caracterizată printr-o mare forţă<br />
de creaţie şi un stil cizelat, bogat în imagini şi<br />
antiteze origin<strong>al</strong>e, B<strong>al</strong>tasar Gracián a dat<br />
stilului baroc o deosebită fineţe.<br />
1836 ALMA-TADEMA, Sir Lawrence (n. 1836,<br />
Dronjirp, Olanda-d. 25 iun. 1912, Wiesbaden,<br />
Germania) – 175 de ani de la naştere: renumit<br />
pictor <strong>al</strong> Angliei sfârşitului de secol <strong>al</strong> XVIIIlea.<br />
1891 PACIUS, Fredrik (n. 19 mart. 1809,<br />
Hamburg, Germania-d. 1891, Helsinki,<br />
Finlanda) – 120 de ani de la moarte:<br />
compozitor şi dirijor finlandez de origine<br />
24
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
germană. Este autorul imnului naţion<strong>al</strong><br />
finlandez. Considerat părintele muzicii<br />
finlandeze.<br />
BOTHE, W<strong>al</strong>ther Wilhelm Georg (n. 1891,<br />
Oranienburg, Germania-d. 8 febr. 1957,<br />
Heidelberg, Germania) – 120 de ani de la<br />
naştere: fizician, matematician şi chimist<br />
german, laureat <strong>al</strong> Premiului Nobel pentru<br />
Fizică în 1954 (împreună cu Max Born) pentru<br />
inventarea circuitului coincident.<br />
1896 VERLAINE, Paul (n. 30 mart. 1844, Metz,<br />
Franţa-d. 1896, Paris, Franţa) – 115 ani de la<br />
moarte: poet francez. Este privit de simboliştii<br />
francezi ca şef <strong>al</strong> curentului. A dus o viaţă de<br />
boem, de „poet blestemat”, ce contrastează în<br />
planul creaţiei cu aspiraţia spre puritate şi<br />
candoare. Versurile de început („Poeme<br />
saturniene”, 1866), cu reminiscenţe din<br />
parnasieni şi din Baudelaire, afirmă tonul său<br />
ineg<strong>al</strong>abil prin viziunea dramatică asupra<br />
lumii, prin înclinaţia către melancolie, prin<br />
căutarea armoniilor.<br />
WEINBERGER, Jaromir (n. 1896, Pragad.<br />
8 aug. 1967, St. Petersburg, Florida) – 115<br />
ani de la naştere: compozitor american de<br />
origine cehoslovacă. Cea mai cunoscută operă<br />
a sa „Schwanda Cimpoierul”, muzică cu teme<br />
populare cehe şi slovace.<br />
1996 A murit François MITTERAND (n. 26 oct.<br />
1916-d. 1996) – 15 ani de la moarte:<br />
preşedinte <strong>al</strong> Franţei între anii 1981-1995.<br />
Mitterand a evoluat din punct de vedere<br />
25
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
ideologic de la poziţia soci<strong>al</strong>ismului reformator<br />
la aceea a pragmatismului caracteristic unui<br />
reprezentant <strong>al</strong> naţiunii, susţinător <strong>al</strong> rolului<br />
cheie, din punct de vedere militar şi cultur<strong>al</strong>,<br />
pe care Franţa era chemată să-l joace în arena<br />
internaţion<strong>al</strong>ă. Alături de Germania, Franţa lui<br />
Mitterand a ocupat un loc de frunte în cursa<br />
pentru Europa unită.<br />
9 ianuarie<br />
1881 PAPINI, Giovanni (n. 1881, Florenţa-8 iul.<br />
1956, Florenţa) – 130 de ani de la naştere:<br />
eseist, prozator, jurn<strong>al</strong>ist, critic şi poet it<strong>al</strong>ian;<br />
55 de ani de la moarte. Una din cele mai<br />
deschise şi controversate figuri literare it<strong>al</strong>iene.<br />
Adept <strong>al</strong> pragmatismului şi <strong>al</strong> futurismului,<br />
apoi scriitor catolic. Înfiinţează revistele<br />
„Leonardo, „La Voce”, „Lacerba”, „Il Regno”.<br />
Este mor<strong>al</strong>ist, şi nu creator de personaje.<br />
Interesat ulterior de v<strong>al</strong>orile trecutului („Istoria<br />
literaturii it<strong>al</strong>iene: secolul <strong>al</strong> XIII-lea şi <strong>al</strong> XIVlea”).<br />
Convertit la catolicismul activ („Viaţa<br />
lui Isus”) şi la naţion<strong>al</strong>ism („Gog”), a sfârşit în<br />
conflict deschis cu Vaticanul („Diavolul”).<br />
Romanul autobiografic “Un om sfârşit” este o<br />
confesiune simbolică a neputinţei de a sfărâma<br />
v<strong>al</strong>orile statornicite prin tradiţie, care<br />
împiedică afirmarea individului.<br />
1931 COJAR, Ion (n. 1931, comuna Recaş,<br />
Timiş-d. 18 oct. 2009, Bucureşti) – 80 de ani<br />
de la naştere: celebru regizor român de teatru,<br />
profesor de arta actorului la UNATC.<br />
26
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
1946 CULLEN, Countee (n. 30 mart. 1903-d.<br />
1946) – 65 de ani de la moarte: poet şi<br />
prozator romantic american. Lirica sa,<br />
influenţată de poezia lui John Keats, evocă<br />
scene din viaţa populaţiei de culoare.<br />
1961 A murit Radu CIOCULESCU (n. 20 febr.<br />
1901, Turnu Severin-d. 6 ian. 1961,<br />
Închisoarea din Dej) – 50 de ani de la moarte;<br />
110 ani de la naştere: muzicolog, eseist, scriitor<br />
(primul traducător <strong>al</strong> lui M. Proust în limba<br />
română), cronicar muzic<strong>al</strong>, eseist, primul<br />
traducător în limba română <strong>al</strong> ciclului „În<br />
căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust.<br />
10 ianuarie<br />
1896 BUSUIOCEANU, Alexandru (n. 1896-d.<br />
23 mart. 1961, Madrid) – 115 ani de la naştere:<br />
eseist, poet, traducător, critic de artă, critic<br />
literar, diplomat, istoric, pedagog şi scriitor<br />
român, care a trăit în Spania începând cu anul<br />
1942, până la moartea sa.<br />
1906 MOISIL, Grigore I. (n. 1906, Tulcea-d. 21<br />
mai 1973, Ottawa, Canada) – 105 ani de la<br />
naştere: matematician român, considerat<br />
părintele informaticii româneşti cu invenţia de<br />
circuite electronice tristabile.<br />
1951 LEWIS, Sinclair Harry (n. 7 febr. 1885,<br />
Sauk Centre-d. 1951, Roma) – 60 de ani de la<br />
moarte: romancier american, dramaturg,<br />
format la şco<strong>al</strong>a jurn<strong>al</strong>isticii, descrie viaţa,<br />
obiceiurile şi instituţiile clasei de mijloc<br />
27
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
americane, mai cu seamă pe cea a burghezilor<br />
înstăriţi. Pentru forţa şi arta lui descriptivă<br />
primeşte Premiul Nobel în 1930.<br />
1961 HAMMETT, (Samuel) Dashiell (n. 27 mai<br />
1894, St. Mary’s County-d. 1961, New York –<br />
50 de ani de la moarte: scriitor american,<br />
creatorul romanului poliţist dur.<br />
11 ianuarie<br />
1801 CIMAROSA, Domenico (n. 17 dec. 1749,<br />
Aversa-d. 1801, Veneţia) – 210 ani de la<br />
moarte: compozitor de operă it<strong>al</strong>ian.<br />
12 ianuarie<br />
1856 SINGER SARGENT, John (n. 12 ian. 1856,<br />
Florenţa, It<strong>al</strong>ia-d. 14 apr. 1925, Londra) – 155<br />
de ani de la naştere: pictor american şi un<br />
portretist de seamă <strong>al</strong>e epocii.<br />
1876 WOLF-FERRARI, Ermano (n. 1876,<br />
Veneţia-d. 21 ian. 1948, Veneţia) – 135 de ani<br />
de la naştere: compozitor it<strong>al</strong>ian de origine<br />
germană. Opere: „Bijuteriile Madonei”,<br />
„Secretul Suzanei”, „Cei patru bădărani”.<br />
Directorul Conservatorului din Veneţia.<br />
1876 LONDON, Jack (pseud. lui John Griffith<br />
Chaney) (n. 1876, San Francisco-d. 22 noi.<br />
1916, Glen Ellen, S.U.A.) – 135 de ani de la<br />
naştere; 90 de ani de la moartea scriitorului<br />
american, cunoscut pentru romanele de<br />
aventură; corespondent pe frontul rusojaponez,<br />
1905.<br />
28
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
1976 CHRISTIE, Agatha Mary Clarissa (n. 15<br />
sept. 1890, Torquai, Devon, Anglia-d. 1976,<br />
W<strong>al</strong>lingford, Oxfordshire, Anglia) – 35 de ani<br />
de la moarte: scriitoare engleză, cunoscută<br />
pentru romanele s<strong>al</strong>e poliţiste, traduse în 100<br />
de limbi.<br />
13 ianuarie<br />
1941 JOYCE, James Augustine Aloysius (n. 2<br />
febr. 1882, Dublin-d. 1941, Zürich, Elveţia) –<br />
70 de ani de la moarte: scriitor irlandez,<br />
remarcat pentru limbajul experiment<strong>al</strong> împins<br />
până la ermetism şi explorarea de noi metode<br />
literare. Joyce a revoluţionat tematica şi forma<br />
romanului contemporan, punând în circulaţie<br />
tehnica monologului interior pentru redarea<br />
fluxului conştiinţei („Portret <strong>al</strong> artistului în<br />
tinereţe”, 1916; „Ulise”, 1922; „Veghea lui<br />
Finnegan”, 1939). Nuvele: („Oameni din<br />
Dublin”).<br />
14 ianuarie<br />
1676 CAVALLI, Francesco Pietro G<strong>al</strong>etti Bruni<br />
(n. 14 febr. 1602, Crema-d. 1676, Veneţia) –<br />
335 de ani de la moarte: compozitor, cântăreţ<br />
organist şi dirijor it<strong>al</strong>ian.<br />
1896 DOS PASSOS, John Roderigo (n. 1896,<br />
Chicago-d. 28 sept. 1970, B<strong>al</strong>timore) – 115 ani<br />
de la naştere: poet, prozator, jurn<strong>al</strong>ist,<br />
traducător, dramaturg american de origine<br />
29
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
mexicană; unul din romancierii majori ai<br />
perioadei de după primul război mondi<strong>al</strong> din<br />
„generaţia pierdută”. Este cel mai bine<br />
cunoscut ca autor <strong>al</strong> Trilogiei S.U.A., ce<br />
cuprinde volumele: „Par<strong>al</strong>ela 42”, „1919” şi<br />
„Marile afaceri.”<br />
1831 MACKENZIE, Henry (n. aug. 1745-d.<br />
1831) – 180 de ani de la moarte: romancier<br />
scoţian.<br />
1921 BOOKCHIN, Murray (n. 1921-d. 30 iul.<br />
2006) – 90 de ani de la naştere; 5 ani de la<br />
moarte: teoretician şi reprezentant <strong>al</strong> ecologiei<br />
soci<strong>al</strong>e, orator şi scriitor, fondatorul ecologiei<br />
soci<strong>al</strong>e, anticapit<strong>al</strong>ist şi avocatul<br />
descentr<strong>al</strong>izării, pionier <strong>al</strong> mişcării ecologice<br />
contemporane.<br />
15 ianuarie<br />
1781 LESSING, Gotthold Ephraim (n. 22 ian.<br />
1729-d. 1781) – 230 de ani de la moarte:<br />
scriitor şi filozof german, reprezentant de<br />
seamă <strong>al</strong> iluminismului în Germania. Spirit<br />
critic lucid, pătrunzător, dar şi combativ,<br />
Lessing a scris eseuri asupra principiilor<br />
dramei, înnoind construcţia şi tehnica<br />
dramatică („Scrisori privind literatura cea mai<br />
nouă”) pe care le va putea ilustra în tragediile<br />
s<strong>al</strong>e „Minna von Barnhelm”, „Emilia G<strong>al</strong>otti”,<br />
„Nathan Înţeleptul”. Estetică („Laocoon sau<br />
despre graniţele picturii şi <strong>al</strong>e poeziei”).<br />
30
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
16 ianuarie<br />
1891 DELIBES, Clément Philip Léo (n. 21 febr.<br />
1836, St. Germain, lângă Le Mans-d. 1891,<br />
Paris) – 175 de ani de la naştere; 120 de ani de<br />
la moarte: compozitor francez. B<strong>al</strong>ete:<br />
„Copelia”, „Sylvia”; opere comice „Le Roi l’a<br />
dit”, „Jean de Nivelle”, „Lakmé”. Membru <strong>al</strong><br />
Academiei Franceze.<br />
17 ianuarie<br />
1706 FRANKLIN, Benjamin (n. 1706, Boston-d.<br />
17 apr. 1790, Philadelphia, Pennsylvania,<br />
S.U.A.) – 305 ani de la naştere: fizician,<br />
filosof, economist, om politic american,<br />
gînditor iluminist, unul din părinţii fondatorii<br />
ai Statelor Unite <strong>al</strong>e Americii. Deputat în<br />
Primul Congres American de la Philadelphia<br />
(1774); a elaborat împreună cu Thomas<br />
Jefferson şi J. Adams „Declaraţia de<br />
Independenţă” (1776); a negociat <strong>al</strong>ianţa cu<br />
Franţa (1778) şi a semnat Tratatul de Pace cu<br />
Marea Britanie (1783). Ca membru <strong>al</strong><br />
Conventului feder<strong>al</strong> constituţion<strong>al</strong>, s-a<br />
pronunţat pentru desfiinţarea sclaviei negrilor.<br />
A pus în evidenţă natura electrică a<br />
descărcărilor atmosferice, a inventat lentilele<br />
bifoc<strong>al</strong>e, paratrăznetul (1783). A fondat la<br />
Philadelphia prima bibliotecă publică din<br />
coloniile engleze din America de Nord (1731)<br />
şi Universitatea din Pennsylvania (1740). De<br />
reţinut „Autobiografia” sa.<br />
31
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
1936 CARAGIALE, Matei I. (n. 25 mart. 1885-d.<br />
1936) – 75 de ani de la moarte: prozator, poet,<br />
miniaturist, pictor her<strong>al</strong>dic, dramaturg,<br />
cunoscut om de teatru. Fiul lui I. L. Caragi<strong>al</strong>e.<br />
1961 LUMUMBA, Patrice (n. 2 iul. 1925-d.<br />
1961) – 60 de ani de la moarte: lider congolez<br />
şi prim-ministru <strong>al</strong> Republicii Congo, care a<br />
contribuit major la independenţa faţă de<br />
Belgia. Lumumba reprezintă un simbol <strong>al</strong> panafricanismului.<br />
Eveniment UNESCO.<br />
18 ianuarie<br />
1886 DIMITRESCU, Ştefan (n. 1886, Huşi-d.<br />
1933) – 125 de ani de la naştere: pictor şi<br />
desenator român.<br />
1891 „FOAIA ILUSTRATĂ” – 120 de ani de la<br />
apariţia la Sibiu a revistei de familie, condusă<br />
de Dr. Daniil Popovici Barcianu.<br />
1936 KIPLING, Joseph Rudyard (n. 30 dec.<br />
1865, Bombay–d. 1936, Londra) – 75 de ani<br />
de la moarte: scriitor englez, adânc cunoscător<br />
<strong>al</strong> vieţii din India. A trăit mult timp în India,<br />
vorbind limba hindi ca pe limba sa maternă.<br />
Călătorii în Extremul Orient, Austr<strong>al</strong>ia şi<br />
America. Autor de proză scurtă şi romane;<br />
„Cartea junglei” se remarcă prin povestirea<br />
captivantă şi arta evocării fabulosului peisaj<br />
exotic şi a universului anim<strong>al</strong>ier. Premiul<br />
Nobel în 1907 pentru literatură.<br />
32
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
19 ianuarie<br />
1736 WATT, James (n. 1736-d. 19 aug. 1819) –<br />
275 de ani de la naştere: fizician britanic,<br />
inventatorul maşinii cu aburi.<br />
1951 NOTTARA, Constantin C. (n. 1890-d.<br />
1951) – 60 de ani de la moarte: compozitor şi<br />
violonist, critic muzic<strong>al</strong>. A fost membru<br />
fondator şi dirijor <strong>al</strong> Orchestrei Municipiului<br />
Bucureşti (1929-1939), dirijor <strong>al</strong> Orchestrei<br />
Radio (1933-1938) şi membru fondator <strong>al</strong><br />
Societăţii compozitorilor români (1940). A<br />
fondat cvartetul „Nottara” (1914), preluat de<br />
stat în 1924. A compus muzică de teatru („La<br />
drumul mare”, „Se face ziuă”), muzică voc<strong>al</strong>simfonică<br />
(„Satira III Mircea şi Baiazid”),<br />
muzică simfonică („Poem pentru vioară şi<br />
orchestră” - Premiul George Enescu, 1920).<br />
2001 TURDEANU, Emil (n. 10 noi. 1911-d.<br />
2001) – 10 de ani de la moarte: membru de<br />
onoare <strong>al</strong> Academiei Române, editor a două<br />
prestigioase reviste <strong>al</strong>e exilului românesc:<br />
„Revue des etudes roumaine” şi „Fiinţa<br />
românească”.<br />
21 ianuarie<br />
1821 BABEŞ, Vincenţiu (n. 1821, Hodoni, Banatd.<br />
1907, Budapesta) – 190 de ani de la naştere:<br />
academician, membru fondator <strong>al</strong> ASTREI,<br />
avocat, profesor, ziarist şi om politic din Banat,<br />
luptător pentru drepturile naţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e<br />
românilor din Transilvania. În 1860 devine<br />
secretar aulic la Viena şi din 1862 judecător la<br />
33
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Pesta. Conduce de la apariţie, ziarul românesc<br />
„Albina” (1866). Scrie numeroase articole<br />
dezvăluind situaţia românilor din Transilvania.<br />
A fost preşedintele Partidului Naţion<strong>al</strong> Român<br />
din Transilvania (1890-1891). Membru <strong>al</strong><br />
Academiei Române şi în comitetul de<br />
conducere <strong>al</strong> Societăţii pentru Fond de teatru<br />
român. Savantul Victor Babeş este fiul lui.<br />
22 ianuarie<br />
1561 BACON, Francis, baron de Verulam (n. 22<br />
ian. 1561, Londra-d. 9 apr. 1626, Londra) –<br />
450 de ani de la naştere: filosof, scriitor şi om<br />
de stat englez. Precursor <strong>al</strong> tranziţiei empirice<br />
engleze. Lord cancelar. A susţinut revoluţia<br />
ştiinţifică având viziunea utopică a unei<br />
stăpâniri tehnologice; a încercat să<br />
redefinească metoda ştiinţifică în sensul<br />
inducţiei, ca mijloc pentru descoperiri<br />
empirice, şi a an<strong>al</strong>izat prejudecăţile şi<br />
superstiţiile („Noul Organon”, „Progresul<br />
învăţăturii”). Scrierea utopică „Noua<br />
Atlantidă”. Eveniment UNESCO.<br />
1891 GRAMSCI, Antonio (n. 1891, Ales-d. 22<br />
apr. 1937, Roma) – 120 de ani de la naştere:<br />
lider politic şi filozof it<strong>al</strong>ian. A fost cofondatorul<br />
<strong>al</strong> Partidului Comunist din It<strong>al</strong>ia în<br />
1921, fiind pentru o perioadă liderul acestui<br />
partid. Este unul dintre cei mai importanţi<br />
filozofi marxişti.<br />
34
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
23 ianuarie<br />
1751 LENZ, Jakob Michael Reinbold (n. 1751d.<br />
4 iun. 1792) – 260 de ani de la naştere:<br />
scriitor german, promotor <strong>al</strong> mişcării „Sturm<br />
und Drang”. Drame soci<strong>al</strong>e şi atitudine<br />
antiaristocratică, pledând pentru libertatea<br />
pasiunilor („Majordomul”, 1774; „Soldaţii”,<br />
1776). Novator şi teoretician („Observaţii<br />
despre teatru”, 1774) <strong>al</strong> tehnicii dramatice,<br />
Lenz este precursor <strong>al</strong> formei libere a dramei,<br />
prin experimentarea unor mijloace scenice noi.<br />
1991 FRYE, Northrop Norrie Herman (n. 1912,<br />
Sherbrook, Canada-d. 1991, Canada) – 20 de<br />
ani de la moarte: critic şi teoretician literar<br />
canadian, unul din cei mai influenţi critici ai<br />
secolului <strong>al</strong> XX-lea. Promotor <strong>al</strong> criticii<br />
arhetip<strong>al</strong>e în „Anatomia criticii” (1957), ce s-a<br />
bucurat de circulaţie mondi<strong>al</strong>ă, fiind<br />
îmbogăţită în critica ulterioară. Studii despre<br />
Shakespeare, Milton, William Blake şi T. S.<br />
Eliot; <strong>al</strong>te studii nepublicate încă.<br />
24 ianuarie<br />
1776 HOFFMANN, Ernst Theodor Amadeus<br />
Wilhelm (n. 1776, Königsberg-d. 25 iun. 1822,<br />
Berlin) – 235 de ani de la naştere: scriitor,<br />
pictor, compozitor, jurist, critic de muzică,<br />
caricaturist. Celebru mai <strong>al</strong>es ca prozator, el a<br />
cultivat genul nuvelistic, cel fantastic şi <strong>al</strong><br />
basmului cult. Datorită pregătirii muzic<strong>al</strong>e el a<br />
activat şi ca libretist, teoretician şi critic<br />
muzic<strong>al</strong>. Hoffmann e maestru <strong>al</strong> fantasticului,<br />
35
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
deschis spre grotesc şi ironie. Unele dintre cele<br />
mai celebre poveşti şi basme <strong>al</strong>e s<strong>al</strong>e sunt:<br />
„Piticuţ - zis şi Cinabru”, „Spărgătorul de nuci<br />
şi regele şoarecilor”, „Urciorul de aur” şi<br />
„Domnişoara de Scudery”. Romanul „Elixirele<br />
diavolului”. Piese pentru pian, lieduri, lucrări<br />
cor<strong>al</strong>e, muzică de scenă; Opera „Undine” pe un<br />
libret de La Motte Fouqué, reprezentată în<br />
premieră în 1816, la Berlin.<br />
1866 PUMNUL, Aron (n. 27 noi. 1818, Cuciulata,<br />
Braşov-d. 1866, Cernăuţi) – 145 de ani de la<br />
moarte: cărturar român, profesor, lingvist,<br />
filolog şi istoric literar, fruntaş <strong>al</strong> Revoluţiei de<br />
la 1848 din Transilvania. Colaborează la<br />
„Organul Luminării” cu Timotei Cipariu, în<br />
1847. Este unul dintre cei care redactează<br />
Proclamaţia Primei Adunări Naţion<strong>al</strong>e de la<br />
Blaj (în Duminica Tomii), membru <strong>al</strong><br />
Comitetului Naţion<strong>al</strong> Român de la Sibiu. A<br />
publicat revista „Bucovina”. A fost profesorul<br />
lui Mihai Eminescu, care îi dedică poezia „La<br />
mormântul lui Aron Pumnu”.<br />
1981 SCHULLERUS, Trude (n. 3 mai 1889,<br />
Agnita, Sibiu-d. 1981, Sibiu) – 30 de ani de la<br />
moarte: pictoriţă. Între 1906 şi 1914 a studiat<br />
pictura şi grafica la München, iar în anii 1923-<br />
24 frecventează cursurile Academiei de<br />
Grafică şi Meserii Poligrafice din Leipzig;<br />
după ani de călătorii prin Europa, devine<br />
pictoriţă la Sibiu. Numeroase expoziţii în ţară<br />
şi străinătate. Opera ei cuprinde tablouri în<br />
ulei, acuarelă şi gravuri în acvaforte.<br />
36
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
25 ianuarie<br />
1851 GARBORG, Arne Evensen (sau Adne<br />
Evensen) (n. 1851, Time, Norvegia-d. 14 ian.<br />
1924, Asker) – 160 de ani de la naştere:<br />
romancier, dramaturg, poet şi eseist norvegian,<br />
unul din primii mari scriitori care pus în<br />
v<strong>al</strong>oare v<strong>al</strong>enţele literare <strong>al</strong>e limbii nynorsk,<br />
norvegiana nouă, una din cele două forme<br />
standardizate <strong>al</strong>e limbii norvegiene<br />
1881 LUDWIG, Emil (nume re<strong>al</strong> Emil Cohn) (n.<br />
1881, Breslau-d. 17 sept. 1948, Moscia,<br />
Elveţia) – 130 de ani de la naştere: scriitor şi<br />
jurn<strong>al</strong>ist german, cunoscut pentru biografiile<br />
s<strong>al</strong>e despre Goethe, Napoléon, Bismarck,<br />
Lincoln, Michelangelo, Schliemann,<br />
Beethoven. Lucrări politice: „Guillaume II”,<br />
„Juillet 1914”, „Versailles, „Hindenburg”,<br />
„Roosevelt”, „Barbares et Musiciens”, „La<br />
Conquête mor<strong>al</strong>e de l'Allemagne”, „Entretiens<br />
avec Mussolini”, „La Nouvelle Sainte-<br />
Alliance”.<br />
1931 HOBANA, Ion (n. 25 ian. 1931, Sânnicolaul<br />
Mare, Timiş) – 80 de ani de la naştere: scriitor<br />
şi exeget <strong>al</strong> literaturii de anticipaţie din<br />
România.<br />
1936 DIMISIANU, Gabriel (n. 25 ian. 1936) – 75<br />
de ani de la naştere: critic literar român.<br />
27 ianuarie<br />
1756 MOZART, Wolfgang Amadeus (n. 1756,<br />
S<strong>al</strong>zburg-d. 5 dec. 1791, Viena) – 255 de ani<br />
de la naştere; 220 de ani de la moarte:<br />
37
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
compozitor austriac, unul din cei mai<br />
prodigioşi şi t<strong>al</strong>entaţi creatori în domeniul<br />
muzicii clasice. În scurta sa viaţă, Wolfgang<br />
Amadeus Mozart a compus peste 750 de<br />
lucrări, cele mai multe neeg<strong>al</strong>ate în frumuseţe<br />
sau profunzime. Mozart a fost autorul a 41 de<br />
simfonii, printre care sunt de menţionat<br />
Simfonia nr. 35 „Haffner”, nr. 36 „Linz”, nr. 40<br />
şi nr. 41 „Jupiter”. A compus 28 de concerte<br />
pentru pian şi orchestră, 7 concerte pentru<br />
vioară şi orchestră, concerte pentru clarinet,<br />
pentru harpă şi flaut, pentru corn şi orchestră, 2<br />
simfonii concertante, divertismente, serenade,<br />
suite, sonate, lieduri. Pasionat de operă, a<br />
compus 17 opere, dintre care cele mai<br />
cunoscute, jucate şi astăzi pe scenele tuturor<br />
teatrelor de operă din lume, sunt: „Răpirea din<br />
Serai”, „Nunta lui Figaro”, „Don Giovanni”,<br />
„Cosi fan tutte”, „Flautul fermecat”. A mai<br />
compus 19 mise, cantate, motete pentru<br />
soprană şi orchestră, oratoriul „Die<br />
Schuldigkeit des ersten Gebots” şi, în fine,<br />
„Requiem”-ul în re minor. Mozart este socotit<br />
cel mai strălucit reprezentant <strong>al</strong> simfonismului<br />
de până la el, întrunind în muzica sa<br />
elementele stilistice <strong>al</strong>e timpului său, aşa cum<br />
s-au dezvoltat în cadrul şcolii de la Mannheim,<br />
în şco<strong>al</strong>a it<strong>al</strong>iană şi în cea vieneză, ilustrată de<br />
contemporanul său Haydn.<br />
1836 SILAŞI, Grigore (n. 1936, Beclean, Bistriţa-<br />
Năsăud-d. 17 ian. 1897, Năsăud) – 175 de ani<br />
de la naştere: filolog şi foclorist, profesor de<br />
38
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
limba şi literatura română la Universităţile din<br />
Budapesta şi Cluj. A editat „Sionul Românesc”<br />
(1865-67, 1871-72), a participat la întemeierea<br />
Societăţii „România Jună”, la Viena.<br />
Preşedintele Despărţământului Cluj <strong>al</strong> <strong>ASTRA</strong>,<br />
academician (1877).<br />
1901 VERDI, Giuseppe (n. 10 oct. 1813, Le<br />
Roncole, It<strong>al</strong>ia-d. 1901, Milano) – 110 ani de<br />
la moarte: compozitor it<strong>al</strong>ian vestit mai <strong>al</strong>es<br />
pentru creaţiile s<strong>al</strong>e în muzica de operă. Unul<br />
din cei mai importanţi reprezentanţi ai teatrului<br />
liric. În 1839 debutează la „Sc<strong>al</strong>a” din Milano<br />
cu opera „Oberto”, conte di San Bonifacio, iar<br />
în 1842 obţine tot la Sc<strong>al</strong>a un succes uriaş cu<br />
„Nabuccodonosor”. Între anii 1843 şi 1850<br />
compune 13 opere consacrate, între care<br />
„Ernani” şi „Macbeth”. Rămâne de asemenea<br />
prin „Rigoletto”, „Trubadurul” „Traviata”,<br />
„Vecerniile Siciliene. A fost luptător pentru<br />
independenţa It<strong>al</strong>iei de sub dependenţa<br />
austriacă. Activitatea lui creatoare irumpe prin<br />
<strong>al</strong>te capodopere ca: „B<strong>al</strong> mascat”, „Othello”,<br />
„Aida”, „F<strong>al</strong>staff”, „Recviemul”.<br />
28 ianuarie<br />
1866 FRÂNCU, Amos Virgiliu (n. 1866, Baia de<br />
Criş-d. 3 noi. 1933, Cluj, înmormântat la Baia<br />
de Criş) – 145 de ani de la naştere: jurist,<br />
protonotar <strong>al</strong> Zarandului, descendent dintr-o<br />
familie de luptători naţion<strong>al</strong>i din Apuseni. A<br />
fost avocat <strong>al</strong> apărării lui dr. Ioan Raţiu în<br />
Procesul Memorandului (1894). Ca director <strong>al</strong><br />
39
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
băncii româneşti din Cluj, „Economul”, a<br />
sprijinit materi<strong>al</strong> ridicarea economică şi<br />
cultur<strong>al</strong>ă a românilor. Director <strong>al</strong><br />
Despărţământului Cluj <strong>al</strong> ASTREI (1904-<br />
1907). În noi. 1918, în timpul revoluţiei<br />
naţion<strong>al</strong>e a condus la Cluj un Senat Naţion<strong>al</strong><br />
Român. A fost şi preşedintele Asociaţiei<br />
foştilor voluntari români din timpul războiului<br />
pentru întregire naţion<strong>al</strong>ă.<br />
1936 Acum 75 de ani s-a născut Ismail<br />
KADARE, cel mai cunoscut scriitor <strong>al</strong>banez.<br />
În 1992, a câştigat Premiul mondi<strong>al</strong> „Cino Del<br />
Duca”. În 2005, Kadare este câştigătorul<br />
inaugur<strong>al</strong> <strong>al</strong> Premiului Internaţion<strong>al</strong> „Man<br />
Booker”. Stabilit în Franţa (1990). Romane şi<br />
nuvele despre istoria Albaniei („Gener<strong>al</strong>ul<br />
armatei moarte”, „Nuntă”).<br />
29 ianuarie<br />
1866 ROMAIN, Rolland (n. 1866, Clamecy - 30<br />
dec. 1944, Vézelay) – 145 de ani de la naştere:<br />
scriitor francez. Drame („Trimful raţiunii”,<br />
1899; „Jocul iubirii şi <strong>al</strong> morţii”, 1925).<br />
Romane („Jean-Cristophe”, „Inimă vrăjită”).<br />
Vieţi de oameni iluştri (Beethoven,<br />
Michelangelo). Laureat <strong>al</strong> premiului Nobel<br />
pentru literatură (1915).<br />
1956 MENCKEN, Henry Louis (n. 12 sept. 1880,<br />
B<strong>al</strong>timore-d. 29 ian. 1956, B<strong>al</strong>timore) – 55 de<br />
ani de la moarte: jurn<strong>al</strong>ist, eseist, editor de<br />
revistă, satirist, filolog, critic acerb <strong>al</strong> vieţii şi<br />
culturii americane.<br />
40
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
2006 SPIESS, Ludovic (n. 13 mai 1938, Cluj-d.<br />
29 ian. 2006, Drăgăneşti, Teleorman) – 5 ani<br />
de la moarte: tenor de operă lirico-spint român,<br />
Ministru <strong>al</strong> Culturii între 1991-1992 şi director<br />
<strong>al</strong> Operei Române din Bucureşti între 2001-<br />
2005.<br />
30 ianuarie<br />
1866 HOSSU, Vasile (n. 1866, Tg. Mureş-d. 13<br />
ian. 1916, Budapesta, îngropat la Gherla) – 145<br />
de ani de la naştere; 95 de ani de la moarte:<br />
episcop greco-catolic <strong>al</strong> Episcopiei de Lugoj şi<br />
apoi <strong>al</strong> Episcopiei de Gherla, publicist de<br />
excepţie. Preot şi profesor la Blaj. A înfiinţat<br />
publicaţia „Unirea”, fiind primul ei redactor<br />
până în 1903. Este <strong>al</strong>es membru <strong>al</strong> Marelui<br />
Sfat Naţion<strong>al</strong> Român <strong>al</strong> Transilvaniei (2<br />
dec.1918, la Alba Iulia). Lucrări:<br />
„Şemantismul jubiliar <strong>al</strong> arhidiecezei pe anul<br />
1900”, „Manu<strong>al</strong> de psihologie şi logică”<br />
(1898) etc.<br />
1871 BRĂESCU, Gheorghe (n. 1871, Iaşi-d.<br />
1949) – 140 de ani de la naştere: scriitor<br />
român.<br />
1926 DUMBRAVĂ, Bucura (Fany Seculici) (n.<br />
28 dec. 1868, Bratislava-d. 1926 Port-Said,<br />
Egipt) – 85 de ani de la moarte: prozatoare<br />
română. A înfiinţat şi prezidat Loja teozofică<br />
română. A colaborat la revista ”Lumina” şi la<br />
„Ideea europeană”. Autoarea romanelor<br />
„Haiducul” (Iancu Jianu) şi „Pandurul” (Tudor<br />
Vladimirescu). A fost doamna de onoare a<br />
41
42<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
reginei „Carmen-Sylva” şi una din iniţiatoarele<br />
turismului românesc.
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
FEBRUARIE<br />
“Numai din acestă înfrăţire<br />
fericită a trecutului strămoşesc,<br />
bogat în izvoarele lui dătătoare<br />
de putere şi de viaţă nouă, cu<br />
prezentul re<strong>al</strong>, în care diamantele<br />
sufletului ţărănesc, nesecat şi<br />
variat, sînt comoara cea mai<br />
curată, se va naşte o nouă<br />
strălucire şi întinerire a artei<br />
noastre culte, care românilor nu<br />
le poate vorbi decât româneşte.”<br />
Octavian C. Tăslăuanu<br />
Februarie<br />
Du Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâm<br />
bătă<br />
1 2 3 4 5<br />
6 7 8 9 10 11 12<br />
13 14 15 16 17 18 19<br />
20 21 22 23 24 25 26<br />
27 28<br />
43
44<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
1 Octavian Tăslăuanu - 145 de<br />
ani de la naştere;<br />
3 Ioan Meţianu – 95 de ani de la<br />
moarte;<br />
3 Nicolae IVAN – 75 de ani de la<br />
moarte;<br />
5 Baba NOVAC – 410 ani de la<br />
moarte;<br />
6 Adrian Maniu – 120 de ani de<br />
la naştere;<br />
9 Fyodor DOSTOIEVSKI –<br />
130 de ani de la moarte;<br />
11 Teodor V. PĂCĂŢIAN – 70<br />
de ani de la moartea sa la<br />
Sibiu<br />
12 Radu ROSETTI – 85 de ani<br />
de la moarte<br />
13 Benvenuto Cellini – 440 de<br />
ani de la moarte;<br />
13 Gheorghe Şoima – Centenar<br />
de la naştere;<br />
14 Junimea Română – 160 de la<br />
înfiinţarea la Paris;<br />
14 Petru Maior – 190 de ani de<br />
la moarte;<br />
15 Dimitrie Comşa – 80 de ani<br />
de la moarte;<br />
15 Spiru Haret – 160 de ani de<br />
la naştere;<br />
17 Heinrich Heine – 155 de ani<br />
de la moarte;<br />
17 Ştefan Hepites – 160 de ani<br />
de la naştere;<br />
11 Ziua Mondi<strong>al</strong>ă a<br />
Bolnavului;<br />
14 Ziua Sf. V<strong>al</strong>entin (Ziua<br />
Dragostei în Roma Antică)<br />
21 Ziua Internaţion<strong>al</strong>ă a<br />
Limbilor Materne;<br />
24 Dragobete - Ziua<br />
Dragostei şi a Bunăvoinţei<br />
(sărbătorită la români de<br />
pe timpurile lui Deceb<strong>al</strong>).<br />
19 Constantin Brâncuşi –<br />
135 de ani de la naştere;<br />
19 André Gide – 60 de ani<br />
de la naştere;<br />
19 Marin Sorescu- 75 de<br />
ani de la naştere;<br />
20 Ilie Măcelariu – 120 de<br />
ani de la moarte;<br />
23 John Keats – 190 de la<br />
moarte;<br />
25 Auguste Renoir – 170 de<br />
ani de la naştere;<br />
25 Rudolf Steiner – 150 de<br />
ani de la naştere;<br />
25 Benedetto Croce – 145<br />
de ani de la naştere;<br />
25 Cezar Bolliac – 130 de<br />
ani de la moarte;<br />
25 August Treboniu<br />
Laurian – 130 de ani de la<br />
moarte;<br />
28 Henry James – 95 de ani<br />
de la moarte;<br />
29 Nicolae Popea – 185 de<br />
ani de la naştere;
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
1 februarie<br />
1866 TĂSLĂUANU, Octavian Codru (n. 1866,<br />
Bilbor, Harghita-d. 23 oct. 1942, Bucureşti) –<br />
145 de ani de la naştere: publicist, editor de<br />
reviste, cărţi şi colecţii, redactor <strong>al</strong> revista<br />
„Luceafărul”, memori<strong>al</strong>ist de excepţie, om<br />
politic român. Şco<strong>al</strong>a primară în comuna nat<strong>al</strong>ă<br />
şi la Gheorghieni; studii gimnazi<strong>al</strong>e la<br />
Gheorghieni (1886-1889); studii secundare la<br />
Năsăud (1889-1890), Braşov (1890-1891) şi la<br />
Blaj (1893-11895); studii universitare de litere<br />
la Bucureşti (1898-1902). Practicant în<br />
cancelaria notariatului din Bicaz (1895-1896);<br />
învăţător la Craiova (1897-1898); secretar <strong>al</strong><br />
Consulatului gener<strong>al</strong> <strong>al</strong> României la Budapesta<br />
(1902-1906); secretar II administrativ <strong>al</strong><br />
<strong>ASTRA</strong> (1906-1914); director <strong>al</strong> Muzeului<br />
Asociaţiunii; redactor permanent <strong>al</strong> revistei<br />
„Luceafărul” (1902-1920); colaborator şi la<br />
„Transilvania”. Militant de frunte pe plan<br />
politic şi cultur<strong>al</strong> pentru re<strong>al</strong>izarea unităţii<br />
naţion<strong>al</strong>e a poporului român, iniţiator în cadrul<br />
Astra, <strong>al</strong> colecţiei „<strong>Biblioteca</strong> popor<strong>al</strong>ă”,<br />
destinată sătenilor, organizator neobosit, în<br />
oraşele Transilvaniei şi <strong>al</strong>e Banatului, aflate<br />
sub ocupaţia Imperiului austro-ungar, a<br />
numeroase şezători literare, concerte şi<br />
reprezentaţii dramatice la reuşita cărora îşi<br />
dădeau concursul person<strong>al</strong>ităţi <strong>al</strong>e vieţii<br />
cultur<strong>al</strong>-artistice din toate provinciile<br />
româneşti, Tăslăuanu, <strong>al</strong> cărui nume rămâne<br />
indisolubil legat de revista „Luceafărul”, <strong>al</strong><br />
45
46<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
cărei animator şi redactor permanent a fost, s-a<br />
ocupat şi de unele aspecte <strong>al</strong>e culturii populare.<br />
Octavian C. Tăslăuanu<br />
(1866-1942)<br />
În c<strong>al</strong>itate de director <strong>al</strong> Muzeului Asociaţiunii<br />
din Sibiu, Tăslăuanu a întreprins cercetări<br />
etnofolclorice pe baza cărora intenţiona<br />
elaborarea unei vaste lucrări, Etnografia
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
Arde<strong>al</strong>ului, rămasă în fază de proiect din<br />
cauza izbucnirii primului război mondi<strong>al</strong>.<br />
1861 Acum 150 de ani s-a înfiinţat intendenţa<br />
militară română. Ziua Intendenţei Militare în<br />
România.<br />
3 februarie<br />
1916 MEŢIANU, Ioan (n. 9 mai 1828, Zărneşti,<br />
Braşov-d. 1916, Sibiu) – 95 de ani de la<br />
moarte: mitropolit <strong>al</strong> românilor ortodocşi din<br />
Transilvania şi Ungaria. Studiile lice<strong>al</strong>e la<br />
Braşov şi Cluj, cele teologice la Sibiu. Preot în<br />
Râşnov (1853-1857) şi Zărneşti (1857-1874),<br />
protopop la Zărneşti (1859-1874); membru în<br />
toate forurile bisericeşti din Sibiu, membru în<br />
Congresul Naţion<strong>al</strong> Bisericesc. Unul dintre<br />
colaboratorii mitropolitului Andrei Şaguna,<br />
vicar episcopesc la Oradea (1874-1875),<br />
episcop <strong>al</strong> Aradului (1875-1898), arhiepiscop<br />
<strong>al</strong> Sibiului şi mitropolit <strong>al</strong> românilor ortodocşi<br />
din Transilvania şi Ungaria (<strong>al</strong>es în 31 dec.<br />
1898, înscăunat în 12 mart. 1899). Ca<br />
protopop, a organizat diferite şcoli primare<br />
româneşti confesion<strong>al</strong>e, a îndrumat zidirea de<br />
biserici, a fost deputat în Dieta din Cluj (1865).<br />
La Arad, a organizat şi îndrumat sute de şcoli<br />
primare româneşti confesion<strong>al</strong>e, a înfiinţat o<br />
şco<strong>al</strong>ă medie de fete la Arad şi un internat<br />
pentru elevii români din Beiuş, o tipografie<br />
eparhi<strong>al</strong>ă, a iniţiat foaia eparhi<strong>al</strong>ă „Biserica şi<br />
şco<strong>al</strong>a” (1877), a ridicat o nouă clădire pentru<br />
Institutul Teologic-Pedagogic din Arad, a<br />
47
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
înfiinţat un nou fond pentru ajutorarea preoţilor<br />
săraci şi a preoteselor văduve, precum şi <strong>al</strong>te<br />
fundaţiuni. A iniţiat şi condus lucrările de<br />
construire a Catedr<strong>al</strong>ei Mitropolitane din Sibiu<br />
(1902-1906), precum şi a unei noi clădiri<br />
pentru institutul teologic-pedagogic; a<br />
îndrumat activitatea acestui Institut, a foii<br />
eparhi<strong>al</strong>e „Telegraful Român” şi a celor<br />
aproape 800 de şcoli primare confesion<strong>al</strong>e din<br />
Arhiepiscopia Sibiului; a înfiinţat diferite<br />
fundaţiuni pentru ajutorarea elevilor şi<br />
studenţilor români sau cu <strong>al</strong>te scopuri<br />
cultur<strong>al</strong>e-filantropice. Ca deputat şi membru în<br />
„Casa magnaţilor”, a apărat drepturile limbii<br />
materne în şcolile primare româneşti. A<br />
publicat diferite articole, cuvântări şi predici în<br />
„Biserica şi şco<strong>al</strong>a”, „Telegraful Român” şi în<br />
<strong>al</strong>te periodice, rămâne un mare protestatar faţă<br />
de organizarea „Serbărilor Mileniului<br />
Regatului Ungar”, în 1896. Înmormântat în<br />
Cimitirul Bisericii din Groapă din Sibiu.<br />
1936 IVAN, Nicolae (n. 17 mai 1855, Aciliu, Sibiu<br />
-d. 3 febr. 1936, Cluj-Napoca, Cluj) – 75 de<br />
ani de la moarte: episcop, academician. Studii<br />
lice<strong>al</strong>e şi teologice (1874-1877) în Sibiu,<br />
învăţător în Sălişte (1877-1884), preot şi<br />
profesor de religie în Aiud (1884-1890),<br />
redactor la „Telegraful Român” din Sibiu (oct.<br />
1890 – oct. 1892), protopop în Alba Iulia 1892<br />
- 1997; ocupă o serie de funcţii ecleziastice,<br />
apoi episcop <strong>al</strong> noii Eparhii a Vadului,<br />
Feleacului şi Clujului (<strong>al</strong>es 28 sept. 1921,<br />
48
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
inst<strong>al</strong>at 19 dec. 1921) până la moarte. Până în<br />
1918 a fost unul din militanţii pentru drepturile<br />
românilor şi pentru re<strong>al</strong>izarea statului naţion<strong>al</strong><br />
român unitar, vicepreşedinte <strong>al</strong> Comitetului<br />
Centr<strong>al</strong> <strong>al</strong> Partidului Naţion<strong>al</strong> Român din<br />
Transilvania (1906-1918); sprijinitor <strong>al</strong> multor<br />
asociaţii cultur<strong>al</strong>e româneşti, membru în<br />
Comitetul Centr<strong>al</strong> <strong>al</strong> ASTREI (1898-1919),<br />
membru onorar <strong>al</strong> Academiei Române,<br />
fondator şi preşedinte <strong>al</strong> Băncilor româneşti<br />
„Vatra” din Cluj (1907-1921) şi „Lumina” din<br />
Sibiu (1910-1921); membru de drept în Senatul<br />
României (din 1921). Ca episcop, a organizat<br />
noua eparhie, a cumpărat o reşedinţă<br />
impunătoare, a deschis o academie teologică la<br />
Cluj (1924), a pus bazele foii eparhi<strong>al</strong>e<br />
„Renaşterea” (1923) şi a unei tipografii, în care<br />
au apărut zeci de lucrări teologice; a ridicat<br />
monument<strong>al</strong>a Catedr<strong>al</strong>ă ortodoxă din Cluj şi<br />
zeci de biserici în cuprinsul eparhiei. Lucrări:<br />
„0 pagină din lupta noastră pentru existenţă,<br />
Sibiu, 1901, cuprinzând articole - mai <strong>al</strong>es cu<br />
caracter politic - publicate în „Telegraful<br />
Român”, „Tribuna”, „Foaia Poporului”, „Ţara<br />
Noastră”, toate la Sibiu, „Gazeta Transilvaniei”<br />
din Braşov, „Renaşterea” din Cluj şi <strong>al</strong>te<br />
periodice româneşti, discursuri, cuvântări,<br />
pastor<strong>al</strong>e etc.<br />
49
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
4 februarie<br />
1821 190 de ani de la începutul mişcării<br />
revoluţionare conduse de Tudor Vladimirescu.<br />
Proclamaţia de la Padeş.<br />
1881 LEGER, Fernand (n. 1881, Argentan,<br />
Normandia-d. 1955) – 130 de ani de la<br />
naştere: pictor francez.<br />
1941 DAVID, Emanuel (n. 31 ian. 1854,<br />
Bucureşti-d. 1941, Bucureşti) – 70 de ani de la<br />
moarte: matematician, întemeietorul şcolii<br />
matematice româneşti.<br />
5 februarie<br />
1601 BABA NOVAC (n. c. 1530, Poreč, Serbia-d.<br />
1601, Cluj) – 410 ani de la moarte: căpitan<br />
vestit în oastea lui Mihai Viteazul şi<br />
conducător <strong>al</strong> rezistenţei sârbeşti împotriva<br />
stăpânirii turceşti. S-a remarcat în campania lui<br />
Mihai Viteazu în Transilvania (1599), având un<br />
rol important în victoria de pe Câmpia<br />
Şelimbărului din 28 oct. 1599. Capturat de<br />
unguri, a murit ars pe rug în Piaţa Clujului la 5<br />
februarie 1601.<br />
1936 ONU, Eugen, (n. 5 febr. 1936, Sibiu-d.<br />
2002) – 75 de ani de la naştere: profesor,<br />
cercetător ştiinţific, scriitor, membru <strong>al</strong> Uniunii<br />
Scriitorilor.<br />
6 februarie<br />
1891 MANIU, Adrian (n. 1891, Bucureşti-d. 20<br />
apr. 1968) – 120 de ani de la naştere: poet. Şi<br />
50
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
prozator, dramaturg, eseist, traducător.<br />
Membru corespondent <strong>al</strong> Academiei (1933).<br />
Debut caracterizat printr-o atitudine de frondă,<br />
demitizantă (poeme în proză „Figurile de<br />
ceară” şi poemul în versuri „S<strong>al</strong>omeea”).<br />
Lirică peisagistică şi erotică, v<strong>al</strong>orificând<br />
filonul b<strong>al</strong>adesc şi mitologia populară, în<br />
viziuni ce sugerează naivitatea şi hieratismul<br />
icoanelor bizantine („Lângă pământ”) sau<br />
exprimând în manieră expresionistă neliniştile<br />
din sufletul poetului („Cântece de dragoste şi<br />
moarte”). Proză lirică („Din paharul cu<br />
otravă”), teatru de factură expresionistă („Lupii<br />
de aramă”); eseuri (La gravuresur bois en<br />
Roumanie”) şi cronici de artă plastică;<br />
numeroase traduceri.<br />
1916 GARCIA SARMIENTO, Félix Rubén<br />
(pseud. Rubén Darío (n. 18 ian. 1867, Ciudad<br />
Darío, Nicaragua-d. 1916, León, Nicaragua) –<br />
95 de ani de la moarte: poet nicaraguan. Mare<br />
liric de limba spaniolă, a fost considerat<br />
părintele modernismului hispano-american.<br />
7 februarie<br />
1931 VIDU, Ion (n. 29 dec. 1863, Mânerău-d.<br />
1931, Lugoj) – 80 de ani de la moarte:<br />
compozitor şi dirijor român, membru <strong>al</strong><br />
Despărţământului <strong>ASTRA</strong> din Banat, delegat la<br />
Marea Adunare de la Alba Iulia, inspector<br />
gener<strong>al</strong> de muzică, decoraţii.<br />
51
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
8 februarie<br />
1701 MARTINELLI, Johann Baptist Martinelli<br />
(n. 1701, Viena-d. 21 iun. 1754, Viena) – 310<br />
ani de la naştere: arhitect şi constructor. Fiul<br />
arhitectului Franz Martinelli. Împreună cu<br />
fratele său Anton Erhard Martinelli a elaborat<br />
planurile pentru mai multe biserici baroce din<br />
ţările conduse de Casa de Habsburg, între care<br />
şi planul Catedr<strong>al</strong>ei „Sfânta Treime” din Blaj.<br />
1856 BORZEA DE VIST, Nicolae (n. 1856,<br />
Viştea de Jos, Braşov-d. 11 iun. 1936) – 155 de<br />
ani de la naştere: protopop ortodox <strong>al</strong> Tractului<br />
Protopresbiter<strong>al</strong> Făgăraş, delegat <strong>al</strong><br />
Comitatului Făgăraş la Marea Unire. Senator<br />
de Făgăraş în primul Parlament <strong>al</strong> României<br />
Mari (1919-1926). Preşedinte <strong>al</strong><br />
Despărţământului Făgăraş <strong>al</strong> ASTREI (1912-<br />
22).<br />
9 februarie<br />
1881 DOSTOIEVSKI, Fyodor Mihailovici (n. 11<br />
noi. 1821, Moscova-d. 9 febr. 1881, St.<br />
Petersburg) – 130 de ani de la moarte; 190 de<br />
ani de la naştere: romancier, jurn<strong>al</strong>ist şi<br />
povestitor rus, de recunoaştere univers<strong>al</strong>ă. În<br />
esenţă, un scriitor a cărui operă a influenţat<br />
literatura secolului XX. Rămâne prin romanele<br />
s<strong>al</strong>e „Crimă şi pedeapsă” (1866), „Jucătorul”<br />
(1867), „Idiotul” (1868) şi îndeosebi, prin<br />
„Fraţii Karamazov” (1880).<br />
52
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
11 februarie<br />
1841 CARAGIANI, Ioan D. (n. 1841-d. 13 ian.<br />
1921) – 170 de ani de la naştere: folclorist,<br />
traducător, membru <strong>al</strong> Academiei Române .<br />
1941 PĂCĂŢIAN, V. Teodor (n. 28 noi. 1852,<br />
Ususău, Arad-d. 1941, Sibiu) – 70 de ani de la<br />
moarte: ziarist, redactor, istoric, scriitor<br />
transilvănean. Fiu de învăţător, şco<strong>al</strong>a în sat,<br />
gimnaziul german la Lugoj, liceul la Arad.<br />
Notar în Jidani, Timiş. Remarcat ca publicist în<br />
Sibiu, a fost condamnat de justiţia maghiară în<br />
procese politice de presă; a fost redactor şef la<br />
„Telegraful Român”. În istoriografia română<br />
rămâne prin celebra carte-document, în opt<br />
volume „Cartea de aur sau luptele politice<br />
naţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e românilor de sub coroana<br />
ungară”. După Unirea din 1918, a colaborat la<br />
o serie de ziare şi reviste: „Transilvania”,<br />
„Aurora română”, „Foaia poporului”, „Revista<br />
economică”, „Gazeta ilustrată”, „Tribuna”<br />
(Cluj), la c<strong>al</strong>endarele apărute la Sibiu (până în<br />
1936). A întocmit o statistică, „Jertfele<br />
românilor din Arde<strong>al</strong> în anii primului război<br />
mondi<strong>al</strong>” (1923). A fost preşedinte <strong>al</strong> Secţiei de<br />
istorie a ASTREI.<br />
12 februarie<br />
1926 ROSETTI, Radu (n. 14 sept. 1853, Iaşi-d.<br />
1926, Bucureşti) – 85 de ani de la moarte:<br />
istoric, gene<strong>al</strong>og, scriitor şi om politic român.<br />
Urmaş <strong>al</strong> unei familii ilustre, fiul logofătului<br />
Răducanu Rosetti şi <strong>al</strong> Aglaei Ghica, fiica<br />
53
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
domnului Grigore Alexandru Ghica. Studii la<br />
Iaşi, Geneva, Toulouse şi Paris. Bac<strong>al</strong>aureat la<br />
Toulouse. Funcţionar superior în Ministerul<br />
Afacerilor Străine. Pe lângă lucrări de evocare<br />
a trecutului istoric românesc, rămâne prin<br />
lucrări privitoare la evoluţia problemei agrare<br />
din România, scrise de pe o poziţie liber<strong>al</strong>radic<strong>al</strong>ă.<br />
Un merit <strong>al</strong> său a fost efortul de a fi<br />
pus în dicuţie problema obştii ţărăneşti, a<br />
evoluţiei exploatării ţăranilor. Lucrări:<br />
„Cronica Bohotinului”, 1905; „Despre unguri<br />
şi episcopiile catolice din Moldova”, 1905;<br />
„Cauzele răsboiului”, 1904; „Pământul, sătenii<br />
şi stăpânii în Moldova”, 1907; îndeosebi<br />
„Pentru ce s-au răsculat ţăranii, 1907”.<br />
1966 „CRONICA” – 45 de ani de la apariţia la<br />
Iaşi a revistei soci<strong>al</strong>e şi cultur<strong>al</strong>e la 12<br />
februarie 1966.<br />
13 februarie<br />
1571 CELLINI, Benvenuto (n. 3 noi. 1500-d.<br />
1571) – 440 ani de la moarte: artist it<strong>al</strong>ian,<br />
giuvaiergiu, unul dintre cei mai mari sculptori,<br />
scriitor şi compozitor, fiind un „uomo<br />
univers<strong>al</strong>e” tipic <strong>al</strong> Renaşterii it<strong>al</strong>iene,<br />
reprezentant <strong>al</strong> manierismului it<strong>al</strong>ian.<br />
1911 ŞOIMA, Gheorghe (n. 1911, Sibiu-d. 26<br />
noi. 1985, Sibiu) – 100 de ani de la naştere:<br />
profesor de teologie, compozitor. Studii la<br />
Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu (1921-<br />
1928), la Academia Teologică „Andreiană” din<br />
Sibiu (1928-1932) şi la Conservatorul din<br />
Bucureşti (1932-1937). Profesor suplinitor de<br />
54
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
Muzică la şco<strong>al</strong>a norm<strong>al</strong>ă „Andrei Şaguna” din<br />
Sibiu (1937-1941), profesor suplinitor de<br />
Cântări bisericeşti şi Tipic la „Academia<br />
Teologică Andreiană” (1941-1943), apoi<br />
conferenţiar pentru aceeaşi disciplină,<br />
continuând şi după 1948, la Institutul Teologic<br />
Universitar, la Conferinţa de muzică<br />
bisericească şi Ritu<strong>al</strong>, până la pensionare<br />
(1976); un timp profesor de Armonie la Şco<strong>al</strong>a<br />
Populară de Artă din Sibiu (1946-1959), dirijor<br />
<strong>al</strong> Corului Catedr<strong>al</strong>ei Mitropolitane din Sibiu<br />
(1940-1985), dirijor Corului Reuniunii<br />
meseriaşilor din Sibiu (1939-1949), <strong>al</strong><br />
Întreprinderii Poligrafice, <strong>al</strong> Sindicatului<br />
învăţământului ş.a., diacon (1938), preot<br />
(1939), protopop. Autor de studii teoretice,<br />
articole, compoziţii, prelucrări folclorice de<br />
muzică cor<strong>al</strong>ă dintre care reţinem „Jieneasca”,<br />
„Mândru-i jocul Haţegana”, ca muzică<br />
simfonică „Moment rapsodic, pentru orchestra<br />
mare” (1951) „Odă în memoria Lui Gheorghe<br />
Lazăr, pentru orchestră” (1957); „Alma<br />
Mater”, „Dogmatică în la” – ms. (1981)<br />
(1969), iar ca lucrări de muzică bisericească<br />
“Liturghia”, “Podoaba Casei T<strong>al</strong>e Rugăciune”<br />
ş. a.<br />
14 februarie<br />
1766 Acum 245 de ani s-a născut economistul<br />
britanic Robert M<strong>al</strong>thus, fondatorul teoriei ce<br />
îi poartă numele, conform căreia populaţia<br />
55
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
creşte în progresie geometrică, în timp ce<br />
mijloacele de subzistenţă cresc în progresie<br />
aritmetică, cunoscuta sub numele de<br />
m<strong>al</strong>thusianism; ca o consecinţă a acestei relaţii,<br />
credea M<strong>al</strong>thus, sărăcia, bolile, epidemiile,<br />
războaiele sînt o binecuvîntare pentru omenire,<br />
asigurînd echilibrul între numărul populaţiei şi<br />
numărul mijloacelor de subzintenţă.<br />
1851 „JUNIMEA ROMÂNĂ” – 160 de ani de la<br />
înfiinţarea la Paris a societăţii politice şi<br />
cultur<strong>al</strong>e a tinerilor studenţi români din Paris,<br />
îndrumaţi de Nicolae Bălcescu şi C. A. Rosetti.<br />
1821 MAIOR, Petru (c. 1756, Târgu Mureş-d.<br />
1821, Budapesta) – 190 de ani de la moarte;<br />
255 de ani de la naştere: istoric şi filolog<br />
român transilvănean, protopop greco-catolic de<br />
Reghin, unul din corifeii Şcolii Ardelene.<br />
Studii gimnazi<strong>al</strong>e în Târgu-Mureş (1769-1772)<br />
şi Blaj (1771-1774), apoi Filosofia şi Teologia<br />
în Colegiul „De Propaganda Fide” din Roma<br />
(1774-1779), studii de Drept la Universitatea<br />
din Viena (1779- 1780). Profesor de Logică,<br />
Metafizică şi Dreptul firii la Gimnaziul din<br />
Blaj (1780-1785), preot în Reghin-sat şi<br />
protopop <strong>al</strong> Gurghiului (1785 - 1809), crăiesc<br />
revizor şi corector <strong>al</strong> cărţilor româneşti care se<br />
tipăreau la Buda (1809-1821). Militant pentru<br />
drepturile românilor din Transilvania,<br />
participând – <strong>al</strong>ături de <strong>al</strong>ţi reprezentanţi ai<br />
Şcolii Ardelene – la redactarea Supplexului. A<br />
publicat o serie de lucrări teologice, istorice,<br />
filologice, predici; a tradus şi prelucrat lucrări<br />
56
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
cu caracter economic; prin lucrările istorice, a<br />
combătut pe istoricii străini Fr. Sulzer, J. C.<br />
Eder, J. Ch. Engel şi B. Kopitar, care contestau<br />
romanitatea şi continuitatea românilor pe<br />
teritoriul fostei Dacii. Lucrări teologice:<br />
„Procanon ce cuprinde în sine cele ce sânt de<br />
lipsă spre înţelesul cel deplin şi desăvârşit <strong>al</strong><br />
canoanelor şi a toată tocme<strong>al</strong>a bisericeţască<br />
spre folosul mai de seamă a românilor” (1783,<br />
rămas în ms, a fost publicat de Constantin<br />
Erbiceanu la Bucureşti, 1894, apoi de Pr. Prof.<br />
Grigorie Marcu la Sibiu, 1948);<br />
„Protopapadichia, adecă puterea, drepturile sau<br />
privileghioanele protopopilor celor româneşti<br />
din Arde<strong>al</strong>” (1795, rămasă în ms., publicată<br />
fragmentar de pr. Grigorie Silaşi în foaia<br />
„Sionul Românesc”, Viena, (1865-1866);<br />
„Propovedanii la îngropăciunea oamenilor<br />
morţi”, Buda, 1809, (cu 40 predici şi 11<br />
iertăciuni; reed. de Elie Dăianu, Cluj, 1906);<br />
„Didahii, adecă învăţături pentru creşterea<br />
fiilor, la îngropăciunea pruncilor morţi”, Buda,<br />
1809; „Prediche sau învăţături la toate<br />
duminicile şi sărbătorile anului”, 3 vol., Buda,<br />
1810-1811 (cu 63 predici, reed. de Elie<br />
Dăianu, în 2 vol., Cluj, 1906); „Istoria Bisericii<br />
românilor atât a cestor dincoace, precum şi a<br />
celor dincolo de Dunăre”, Buda, 1813. Lucrări<br />
istorice-filologice: „Istoria pentru începutul<br />
românilor în Dachia”, Buda, 1812; „Răspunsul<br />
la cârtirea carea s-au dat asupra persoanei lui<br />
Petru Maior, autorul Istoriei celei pentru<br />
57
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
începutul românilor în Dachia”, Buda, 1814;<br />
„Ortographia româna şi latino-v<strong>al</strong>achica una<br />
cum clavi qua penetr<strong>al</strong>ia originationis vocum<br />
reserantur”, Buda, 1819, cu anexa: „Di<strong>al</strong>og<br />
pentru începutul limbii române întră nepot şi<br />
unchiu”, Buda, 1819. Traduceri şi prelucrări:<br />
„Învăţătură pentru prăsirea pomilor”, scrisă de<br />
Haint Francisc..., Buda, 1812; „Învăţătură de a<br />
face sirup şi zahăr din mustul tuleilor de<br />
cucuruz, după ce s-au cules cucuruzul de pre<br />
ei”, întocmită de loan Nep. Neuhold. Buda,<br />
1812; Sapt<strong>al</strong>, Rozier, Parmentier şi Dussieux şi<br />
întru acest chip scurtată de abatul Ludovic<br />
Mitterpaher, Buda, 1813; „Învăţătură pentru<br />
ferirea şi doftoriia bo<strong>al</strong>elor celor ce se încing<br />
prin ţeară şi a celor ce se leagă şi a unor bo<strong>al</strong>e<br />
sporadice, adică pe ici pe colo îmblătoare <strong>al</strong>e<br />
vitelor celor cu coarne precum şi a cailor, a<br />
oilor şi a porcilor”, Buda, 1816; „Întâmplările<br />
lui Telemah, fiul lui Ulise (Odisseus) întocmite<br />
de Fenelon, arhiepiscopul Cambrei, acum întâi<br />
de pre limba it<strong>al</strong>ienească pre limba românească<br />
prefăcută”, Buda, 1818.<br />
1931 COTESCU, Octavian (n. 1931, Dorohoi-d.<br />
22 aug. 1985, Sinaia) – 80 de ani de la naştere:<br />
actor de teatru şi film, de succes, din generaţia<br />
de aur.<br />
1976 Acum 35 de ani a murit sculptorul Oscar<br />
HAN (n. 3 dec. 1891).<br />
1996 <strong>Biblioteca</strong> Apostolică a Vaticanului aprobă<br />
pentru Arhivele Statului român microfilmarea<br />
unor documente referitoare la istoria României.<br />
58
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
15 februarie<br />
1846 COMŞA, Dimitrie (n. 1846, Sălişte, Sibiu-d.<br />
1931, Sibiu) – 165 de ani de la naştere, 80 de<br />
ani de la moarte: agronom, profesor, etnograf,<br />
memorandist, membru onorar <strong>al</strong> Academiei<br />
Române.<br />
1851 HARET, Spiru (n. 1851, Iaşi-d. 1912,<br />
Bucureşti) – 160 de ani de la naştere:<br />
matematician, fizician, astronom, sociolog şi<br />
om politic român, întemeietorul învăţământului<br />
românesc modern, autor <strong>al</strong> unei moderne legi a<br />
învăţământului, academician (1892).<br />
1906 POPOVICIU, Tiberiu (n. 1906, Arad-d. 29<br />
dec. 1975, Bucureşti) – 105 ani de la naştere:<br />
matematician, academician (1963). Introduce<br />
noţiunea de funcţie convexă de ordin superior.<br />
Reia publicarea revistei Mathematica, din<br />
1959.<br />
1911 ADAMEŞTEANU, Ion (n. 1911, Toporu,<br />
judeţul Giurgiu-d. 15 noi. 1976, Bucureşti) –<br />
100 de ani de la naştere: medic veterinar<br />
român, unul din creatorii şcolii româneşti de<br />
patologie medic<strong>al</strong>ă veterinară. Este fratele<br />
arheologului Dinu Adameşteanu. Din lucrări:<br />
„Iatropatiile în medicina veterinară” (1974);<br />
„Urgenţe în medicina veterinară”(1973).<br />
1911 APOLZAN, Lucia (n. 1911, Sibiu-d. 20 dec.<br />
2001, Bucureşti) – 100 de ani de la naştere:<br />
etnografă şi memori<strong>al</strong>istă. Doctorat în<br />
etnografie la Dimitrie Gusti. S-a ocupat de<br />
studierea evoluţiei cultur<strong>al</strong>e a satelor din<br />
59
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Transilvania, onorată fiind cu premiul<br />
Academiei în 1990.<br />
17 februarie<br />
1856 HEINE, Heinrich Christian Johann (n. 13<br />
dec. 1797, Düsseldorf-d. 1856, Paris) – 155 de<br />
ani de la moarte: unul din cei mai semnificativi<br />
poeţi germani, reprezentant de seamă <strong>al</strong> liricii<br />
romantice univers<strong>al</strong>e. Heine este cel mai bine<br />
cunoscut pentru poezia lirică, din care o bună<br />
parte (mai <strong>al</strong>es lucrările de tinereţe) a fost pusă<br />
pe muzică de compozitori de lieduri, dintre<br />
care cel mai reprezentativ a fost Robert<br />
Schumann. Şi <strong>al</strong>ţi compozitori, între care<br />
Richard Wagner, Franz Schubert, Felix<br />
Mendelssohn, Fanny Mendelssohn, Hugo Wolf<br />
şi Johannes Brahms, au pus pe muzică versuri<br />
<strong>al</strong>e lui Heine.<br />
1881 MANOLESCU, Ion (n. 1881, Breaza-d.<br />
1959, Bucureşti) – 130 de ani de la naştere:<br />
mare actor român.<br />
1851 HEPITES, Ştefan C. (n. 1851, Brăila-d. 15<br />
sept. 1922) – 160 de ani de la naştere: fizician<br />
român, meteorolog – organizatorul reţelei<br />
meteorologice, membru <strong>al</strong> Academiei Române;<br />
a înfiinţat, în 1878, prima staţie meteorologică<br />
românească, iar în 1884 a creat prima staţiune<br />
meteorologică la Bucureşti, la Şco<strong>al</strong>a de<br />
Agricultură de la Herăstrău, mutată în 1888 la<br />
Filaret; a re<strong>al</strong>izat, împreună cu I. Şt. Mutar,<br />
prima hartă magnetică a României, de numele<br />
60
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
lui legându-se şi înfiinţarea primelor staţiuni<br />
seismologice din ţară.<br />
1971 PARASCHIVESCU, Miron Radu (n. 2 oct.<br />
1911, Zimnicea-d. 1971, Bucureşti) – 40 de<br />
ani de la moarte: poet, publicist şi traducător<br />
român.<br />
18 februarie<br />
1886 ARICESCU, Constantin D. (n. 1823,<br />
Câmpulung-d. 1886) – 125 de ani de la<br />
moarte: scriitor, istoric şi publicist. Participant<br />
la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească.<br />
Studii („Istoria Câmpulungului”, „Istoria<br />
revoluţiunii române de la 1821”). Poezie<br />
romantică, proză („Misterele căsătoriei”),<br />
comedii.<br />
1931 Acum 80 de ani s-a născut Toni<br />
MORRISON (n. Chloe Ardelia Wofford)<br />
autoare, editoare şi profesoară americană, care<br />
a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură în<br />
1993; printre cele mai cunoscute romane <strong>al</strong>e ei<br />
sunt „Cei mai <strong>al</strong>baştri ochi”, „Cântecul lui<br />
Solomon”, şi „Mult iubită”, pentru care a<br />
câştigat Premiul Pulitzer pentru Ficţiune în<br />
1988.<br />
19 februarie<br />
1876 BRÂNCUŞI, Constantin (n. 1876, Hobiţa,<br />
Gorj-d. 1957, Franţa) – 135 de ani de la<br />
naştere: sculptor român cu contribuţii<br />
covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii<br />
61
62<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
plastice în sculptura contemporană. Constantin<br />
Brâncuşi a fost <strong>al</strong>es postum membru <strong>al</strong><br />
Academiei Române. La începutul carierei s<strong>al</strong>e,<br />
sculpturile lui Brâncuşi au constat mai <strong>al</strong>es din<br />
reprezentări clasice <strong>al</strong>e formei umane. Perioada<br />
dintre 1897 şi 1907 este caracterizată de o<br />
acumulare sensibilă de cunoştinţe şi<br />
îndemânare, dar şi de căutare a diferite soluţii<br />
de modelare a materi<strong>al</strong>elor. După 1905,<br />
viziunea artistului a devenit mai clară şi mai<br />
puternică. Ca o consecinţă imediată,<br />
transformarea structurii operei s<strong>al</strong>e a suferit o<br />
evoluţie rapidă, astfel încât, începând încă din<br />
1907, reprezentările antropomorfe încep să<br />
cedeze locul sculpturilor care îl vor prefigura<br />
rapid pe Brâncuşiul de mai târziu, acela care va<br />
urma să intre în conştiinţa univers<strong>al</strong>ă. Lucrări:<br />
„Bustul lui Gheorghe Chiţu” (1897, Craiova);<br />
„Bustul Vitellius” (1898, Bucureşti); „Capul<br />
lui Laocoon” (1900, Bucureşti); „Ecorşeul”<br />
(1902, Bucureşti); „Bustul gener<strong>al</strong>ului doctor<br />
Carol Davila” (1903, Bucureşti); „Orgoliu”<br />
(1905, Paris); „Copil” – gips (1906, Paris);<br />
„Supliciu” – piatră (1906, Paris); „Cap de<br />
copil” – bronz; „Sărutul”, „Poarta sărutului”,<br />
„Coloana fără sfârşit”, „Masa tăcerii”,<br />
„Rugăciunea”, „Muza adormită”, „Dra<br />
Pogany”, „Pasărea măiastră” etc. Constantin<br />
Brâncuşi a eliberat sculptura de preponderenţa<br />
imitaţiei mecanice a naturii, refuzând<br />
reprezentarea figurativă a re<strong>al</strong>ităţii; a<br />
preconizat exprimarea esenţei lucrurilor, a
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
vit<strong>al</strong>ităţii formei, a creat unitatea dintre sensibil<br />
şi spiritu<strong>al</strong>. În opera sa, Brâncuşi a oglindit<br />
felul de a gândi lumea <strong>al</strong> ţăranului român. Prin<br />
obârşia sa ţărănească, şi-a aflat rădăcinile<br />
adânci <strong>al</strong>e operei s<strong>al</strong>e în tradiţiile, miturile şi<br />
în funcţia magică a artei populare româneşti.<br />
Brâncuşi a relevat lumii occident<strong>al</strong>e<br />
dimensiunea sacră a re<strong>al</strong>ităţii. Figură centr<strong>al</strong>ă<br />
în mişcarea artistică modernă, Constantin<br />
Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari<br />
sculptori ai secolului <strong>al</strong> XX-lea. Sculpturile<br />
s<strong>al</strong>e se remarcă prin eleganţa formei şi<br />
utilizarea sensibilă a materi<strong>al</strong>elor, combinând<br />
simplitatea artei populare româneşti cu<br />
rafinamentul avangardei pariziene.<br />
Vertic<strong>al</strong>itatea, orizont<strong>al</strong>itatea, greutatea,<br />
densitatea cât şi importanţa acordată luminii şi<br />
spaţiului sunt trăsăturile caracteristice <strong>al</strong>e<br />
creaţiei lui Brâncuşi. Opera sa a influenţat<br />
profund conceptul modern de formă în<br />
sculptură, pictură şi desen.<br />
1951 GIDE, André (n. 22 noi. 1869, Paris-d.<br />
1951, Paris) – 60 de ani de la moarte: scriitor<br />
existenţi<strong>al</strong>ist, umanist şi eseist francez, laureat<br />
<strong>al</strong> premiului Nobel pentru literatură în anul<br />
1947. Person<strong>al</strong>itate majoră a literaturii<br />
univers<strong>al</strong>e din prima jumătate a secolului <strong>al</strong><br />
XX-lea, are lucrări ca: „Pivniţele Vaticanului”,<br />
„F<strong>al</strong>sificatorii de bani”, (roman conceput ca<br />
artă a fugii); piese de teatru („Prometeu rău<br />
înlănţuit”, „Saül”, „Oedipe şi Tezeu”).<br />
Memori<strong>al</strong>istică de excepţie, importantă pentru<br />
63
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
cunoaşterea vieţii literare franceze; jurn<strong>al</strong>ele de<br />
călătorie. Fondator <strong>al</strong> revistei „La nouvelle<br />
revue française”. Rămâne în Panteonul<br />
literaturii franceze şi univers<strong>al</strong>e.<br />
1936 SORESCU, Marin (n. 1936, Bulzeşti, Doljd.<br />
8 dec. 1996, Bucureşti) – 75 de ani de la<br />
naştere; 15 ani de la moarte: poet român,<br />
dramaturg, prozator, eseist, traducător. Operele<br />
lui au fost traduse în mai mult de 20 de ţări,<br />
tot<strong>al</strong>izând peste 60 de cărţi apărute în<br />
străinătate. S-a făcut remarcat şi prin<br />
preocuparea pentru pictură, deschizând<br />
numeroase expoziţii în ţară şi în străinătate. În<br />
poezie, printre volumele cele mai cunoscute se<br />
numără „Tuşiţi” (1970), „Suflete, bun la toate”<br />
(1972), precum şi ciclul de 4 volume intitulat<br />
„La lilieci” (1975, 1977, 1980, 1988), un<br />
univers poetic construit pornind de la un<br />
cimitir ce poartă acest nume. Lirică parodică<br />
„Singur printre poeţi” şi demitizantă, cultivând<br />
ironia ca mijloc de interpretare lucidă,<br />
deopotrivă ludică şi gravă, a universului<br />
(„Poeme”, „Descântoteca”), o amplă suită,<br />
re<strong>al</strong>izând cu mijloace epice şi descriptive un<br />
tablou origin<strong>al</strong> <strong>al</strong> satului nat<strong>al</strong> („La Lilieci”).<br />
Teatru parabolic (trilogia „Setea muntelui de<br />
sare” ce cuprinde piesele „Iona”, „Paracliserul”<br />
şi „Matca”), comedii („Răce<strong>al</strong>a”, „Vărul<br />
Shakespeare”), teatru istoric („A treia ţeapă”).<br />
Eseuri („Insomnii”, „Teoria sferelor de<br />
influenţă”). Proză („Trei dinţi din faţă”,<br />
„Viziunea vizuinii”).<br />
64
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
20 februarie<br />
1891 MĂCELARIU, Ilie (n. 30 apr. 1822,<br />
Miercurea Sibiului, Sibiu-d. 1891, Sibiu) – 120<br />
de ani de la moarte: jurist, om politic român<br />
transilvănean, primul preşedinte <strong>al</strong> Partidului<br />
Naţion<strong>al</strong> <strong>al</strong> Românilor din Transilvania, unul<br />
din întemeietorii Băncii „Albina”. A fost un<br />
adept <strong>al</strong> nerecunoaşterii <strong>al</strong>ipirii Transilvaniei la<br />
Ungaria şi <strong>al</strong> boicotării vieţii politice din<br />
Regatul Ungariei prin pasivism.<br />
1901 CIOCULESCU, Radu (n. 20 febr. 1901,<br />
Turnu Severin-d. 6 ian. 1961, Închisoarea din<br />
Dej) – 110 ani de la naştere; 50 de ani de la<br />
moarte: muzicolog, eseist, scriitor (primul<br />
traducător <strong>al</strong> lui M. Proust în limba română),<br />
cronicar muzic<strong>al</strong>, eseist, primul traducător în<br />
limba română <strong>al</strong> ciclului „A la recherche du<br />
temps perdu” de Marcel Proust.<br />
23 februarie<br />
1821 KEATS, John (n. 31 oct. 1795, Londra-d.<br />
1821, Roma) – 190 de ani de la moarte: poet<br />
englez, unul din cei mai importanţi<br />
reprezentanţi ai romantismului englez, <strong>al</strong>ături<br />
de Lord Byron şi Percy Bysshe Shelley.<br />
Precursor <strong>al</strong> prerafaeliţilor. Primul volum de<br />
„Poezii” trece neobservat de critici în 1817.<br />
Publică poemul „Endymion” (1818). Tot în<br />
acelaşi an, când o întâlneşte pe Fanny Brawne,<br />
scrie unele din cele mai frumoase poezii <strong>al</strong>e<br />
s<strong>al</strong>e: „Odă lui Psyche”, „Odă unei<br />
65
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Privighetori”, “Citind întâia oară Homer-ul lui<br />
Chapman”, “Odă la o urnă grecească”, cu o<br />
lirică însufleţită de ide<strong>al</strong>ul clasic grec. Poemul<br />
cu atmosferă mediev<strong>al</strong>ă „Ajunul Sf. Agnes”,<br />
povestea a doi îndrăgostiţi Porphyro şi<br />
Madelaine, încântă şi azi prin frumuseţea<br />
excepţion<strong>al</strong>ă a imaginilor, precum şi prin<br />
savoarea lingvistică a imaginilor vii. Aceeaşi<br />
atmosferă mistică o impune şi b<strong>al</strong>ada „La Belle<br />
Dame sans Merçi” („Frumoasa nemilostivă”,<br />
1819). A murit de tuberculoză la 26 de ani, la<br />
Roma. Corespondenţă.<br />
1866 Alexandru Ioan CUZA, domnitorul <strong>al</strong><br />
Principatelor Unite, este silit să abdice, acum<br />
145 de ani, ca urmare a conjuraţiei pregătite de<br />
co<strong>al</strong>iţia dintre conservatori şi liber<strong>al</strong>-radic<strong>al</strong>ii,<br />
cunoscută sub numele de „monstruoasa<br />
co<strong>al</strong>iţie”, puterea fiind preluată de o<br />
„locotenenţă domnească.”.<br />
24 februarie<br />
1786 GRIMM, Wilhelm (n. 1786, Hanau-d. 16<br />
dec. 1859, Berlin) – 225 de ani de la naştere:<br />
filolog şi scriitor romantic german. Este coautor<br />
(împreună cu fratele său Jacob Grimm) <strong>al</strong><br />
„Dicţionarului limbii germane”, precum şi a<br />
unor celebre culegeri de poveşti pe motive<br />
populare germane.<br />
25 februarie<br />
1841 RENOIR, Pierre-Auguste (n. 1841,<br />
Limoges-d. 2 dec. 1919, Cagnes-sur-Mer,<br />
66
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
Franţa) – 170 de ani de la naştere: unul din cei<br />
mai celebri pictori francezi, creator - împreună<br />
cu Claude Monet, Alfred Sisley, Paul Cézane -<br />
<strong>al</strong> curentului impresionist. Dragostea lui pentru<br />
desen, artă figurativă şi portrete, l-a îndepărtat<br />
mai târziu de impresionism. Sub influenţa lui<br />
Ingres, începând din anul 1883, universul său<br />
coloristic devine mai blând, pictează trupuri<br />
feminine strălucitoare. Denumit pe drept<br />
„pictorul bucuriilor vieţii”, Renoir pictează cu<br />
pasiune până în ultima clipă a existenţei s<strong>al</strong>e.<br />
Compoziţiile cu personaje şi portrete („Loja”,<br />
„B<strong>al</strong>ansoarul”, „Doamna Carpentier şi fiicele<br />
s<strong>al</strong>e”), ca şi nudurile feminine sunt pictate întro<br />
gamă c<strong>al</strong>dă, luminoasă, cu o notă de<br />
senzu<strong>al</strong>itate senină („Judecata lui Paris”,<br />
„Femei la scăldat”, „Dejunul vâslaşilor”).<br />
Obişnuia să picteze mult în aer liber cu Monet.<br />
1856 155 de ani de la Deschiderea Congresului<br />
de Pace de la Paris, important pentru evoluţia<br />
Principatelor române.<br />
1856 155 de ani de la moartea lui Nikolai<br />
Ivanovici LOBACEVSKI (n. 1 dec. 1792,<br />
Nijni-Novgorog-d.1856, Kazan), matematician<br />
rus.<br />
1861 STEINER, Rudolf (n. 25 sau 27 febr. 1861,<br />
Donji Kr<strong>al</strong>jevec, pe atunci în Austria, în<br />
prezent în Croaţia-d. 30 mart. 1925, Dornach,<br />
Elveţia) – 150 de ani de la naştere: filosof,<br />
esoterist, artist, pedagog şi gânditor soci<strong>al</strong>,<br />
fondator <strong>al</strong> antroposofiei, <strong>al</strong> pedagogiei<br />
W<strong>al</strong>dorf, <strong>al</strong> euritmiei, <strong>al</strong> agriculturii<br />
67
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
biodinamice şi <strong>al</strong> medicinii antroposofice. A<br />
avut tangenţă şi cu arhitectura, construind<br />
“Goetheanum”-ul, sediu <strong>al</strong> Universităţii Libere<br />
pentru Ştiinţă Spiritu<strong>al</strong>ă şi Societăţii<br />
Antroposofice Gener<strong>al</strong>e. Una din conferinţele<br />
s<strong>al</strong>e s-a ţinut în 1889 la Sibiu, aflat atunci în<br />
Imperiul austro-ungar.<br />
1866 CROCE, Benedetto (n. 1866, Pescasserolid.<br />
20 noi. 1952, Napoli) – 145 de ani de la<br />
naştere: critic it<strong>al</strong>ian, filozof ide<strong>al</strong>ist şi<br />
politician. A scris numeroase lucrări de<br />
filozofia istoriei şi de estetică, istorie, etică şi<br />
politică, cu o filosofie umanistă vastă. A avut o<br />
influenţă notabilă asupra lui Antonio Gramsci.<br />
1881 BOLLIAC, Cezar (n. 23 mart. 1813,<br />
Bucureşti-d. 1881) – 130 de ani de la moarte:<br />
unul dintre fruntaşii Revoluţiei de la 1848 din<br />
Ţara Românească, poet liric protestatar,<br />
promotor <strong>al</strong> studiilor arheologice şi<br />
numismatice, gazetar.<br />
1881 LAURIAN, August Treboniu (n. 17 iul.<br />
1810, Fofeldea, Sibiu-d. 1881, Bucureşti) –130<br />
de ani de la moarte: profesor, istoric, filolog,<br />
publicist şi om politic, membru fondator <strong>al</strong><br />
Societăţii Academice Române (1867),<br />
participant activ şi unul dintre conducătorii<br />
Revoluţiei de la 1848 din Transilvania.<br />
Profesor la Sf. Sava, apoi la Universitatea din<br />
Bucureşti (din 1864); împreună cu Nicolae<br />
Bălcescu a publicat între 1845-47 prima revistă<br />
de istorie românească, numită „Magazin istoric<br />
pentru Dacia”. Participant a la doua Adunare<br />
68
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
de la Blaj (3-5 mai 1848) şi la cea de-a treia<br />
Adunare de la Blaj (15-28 sept. 1848).<br />
Membru în Comitetul Naţion<strong>al</strong> de la Sibiu.<br />
Inspector gener<strong>al</strong> <strong>al</strong> şcolilor din Moldova<br />
(1852-58). Primul decan <strong>al</strong> Facultăţii de Litere<br />
(1864-79) şi profesor de latină la Bucureşti.<br />
Preşedinte <strong>al</strong> Societăţii Academice Române.<br />
Profesorul de limba română <strong>al</strong> lui Carol I. În<br />
c<strong>al</strong>itate de preşedinte <strong>al</strong> Societăţii Transilvania,<br />
a acordat burse de studiu. Cele mai importante<br />
lucrări <strong>al</strong>e s<strong>al</strong>e: „Tentamen criticum”, „Istoria<br />
românilor”, „Dicţionarul limbii române”<br />
(împreună cu Ioan Massim). Mare filolog,<br />
adept <strong>al</strong> latinismului în structura limbii române<br />
(fiind controversat în domeniul filologiei),<br />
rămâne o person<strong>al</strong>itate marcantă a<br />
românismului ştiinţific, cultur<strong>al</strong> şi politic din a<br />
doua jumătate a secolului <strong>al</strong> XIX-lea.<br />
28 februarie<br />
1916 JAMES, Henry (n. 15 apr. 1843-d. 1916) –<br />
95 de ani de la moarte: fiu <strong>al</strong> lui Henry James<br />
Sr., frate <strong>al</strong> filozofului şi psihologului William<br />
James, respectiv <strong>al</strong> scriitoarei de jurn<strong>al</strong> Alice<br />
James, a fost un romancier, critic literar,<br />
dramaturg şi prozator american de la sfârşitul<br />
secolului <strong>al</strong> XIX-lea şi începutul secolului <strong>al</strong><br />
XX-lea. Romane: „Washington Square”<br />
(1880); „Portretul unei doamne” (1881);<br />
„Bostonienii” (1886); „Muza tragică” (1890);<br />
„Ce ştia Maisie” (1897); „Aripile unei<br />
porumbiţe” (1902); „Ambasadorii” (1903);<br />
69
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
„Turnul de fildeş” (neterminat, publicat<br />
postum în 1917); „The Sense of the Past”<br />
(neterminat, publicat postum în 1917). Scriitor<br />
prolific, James a scris şi publicat cărţi<br />
semnificative de călătorie, biografii,<br />
autobiografii, cărţi de ficţiune şi de critică de<br />
artă, <strong>al</strong>ături de romanele, nuvelele şi eseurile<br />
s<strong>al</strong>e de critică literară<br />
29 februarie<br />
1826 POPEA, Nicolae (n. 1826, Satulung,<br />
Braşov-d. 8 aug. 1908, Caransebeş) – 185 de<br />
ani de la naştere: episcop, om politic, istoric.<br />
Studii gimnazi<strong>al</strong>e la Braşov şi Blaj, dreptul la<br />
Cluj (1843-1846), teologia la Viena (1846-<br />
1848). Participant la Revoluţia din 1848.<br />
Ocupă diferite funcţii în administraţie. A fost<br />
secretar <strong>al</strong> lui Andrei Şaguna şi <strong>al</strong> Eparhiei<br />
Ortodoxe Române din Sibiu (din 1954),<br />
profesor la Institutul teologic pedagogic (1856-<br />
1870), călugărit în 1856, asesor (consilier) şi<br />
apoi vicar <strong>al</strong> Arhiepiscopiei Sibiului (1870-<br />
1889), arhimandrit (1871), deputat în Dieta<br />
Transilvaniei (1863-1865), membru în Senatul<br />
imperi<strong>al</strong> din Viena, preşedinte <strong>al</strong> Comitetului<br />
naţion<strong>al</strong> român din Transilvania (1878-1881).<br />
La 8 apr. 1889 a fost <strong>al</strong>es episcop <strong>al</strong><br />
CaransebeşuIui (1889). Ca episcop, s-a îngrijit<br />
de Institutul teologic-pedagogic din<br />
Caransebeş (în 1891 s-a ridicat o nouă clădire),<br />
de trimitere de tineri la studii, de şcolile<br />
confesion<strong>al</strong>e, de ridicarea stării materi<strong>al</strong>e a<br />
70
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
eparhiei. A scris o serie de lucrări de istorie<br />
bisericească, mai <strong>al</strong>es privitoare la activitatea<br />
lui Andrei Şaguna. Membru <strong>al</strong> Academiei<br />
Române. Lucrări importante: „Vechea<br />
Mitropolie ortodoxă română a Transilvaniei,<br />
suprimarea şi restaurarea ei”, Sibiu 1870;<br />
„Arhiepiscopul şi mitropolitul Andrei baron de<br />
Şaguna”, Sibiu, 1879; „Memori<strong>al</strong>ul<br />
arhiepiscopului şi mitropolitului Andrei baron<br />
de Şaguna sau Luptele naţion<strong>al</strong>e politice <strong>al</strong>e<br />
românilor 1846-1873”, Sibiu, 1889;<br />
„Arhiepiscopul şi mitropolitul Andrei baron de<br />
Şaguna”, Bucureşti, 1900.<br />
71
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
MARTIE<br />
„Ferice de aceia dintre voi care<br />
veţi căuta şi afla consolaţiunea<br />
voastră în cultivarea literaturei şi<br />
în instruirea acestui popor demn<br />
de o soartă mai bună”.<br />
Iosif Sterca Şuluţiu, 1861<br />
Du Luni Marţi<br />
Martie<br />
Miercuri Joi Vineri Sâmbătă<br />
1 2 3 4 5<br />
6 7 8 9 10 11 12<br />
13 14 15 16 17 18 19<br />
20 21 22 23 24 25 26<br />
27 28 29 30 31<br />
2 Elisabeta de Neuwied - 95 de<br />
ani de la moarte;<br />
8 G<strong>al</strong>a G<strong>al</strong>action – 50 de ani de<br />
la moarte;<br />
9 Cardin<strong>al</strong>ul Jules Mazarin –<br />
350 de ani de la moarte;<br />
9 Octavian Smigelschi – 145 de<br />
ani de la naştere;<br />
14 Adolf Gottschling – 170 de ani<br />
de la naştere;<br />
18 V<strong>al</strong>eriu Anania – 90 de ani de<br />
72<br />
1 Ziua Mărţişorului, Simbolul<br />
Primăverii;<br />
3 Ziua Mondi<strong>al</strong>ă a<br />
Scriitorilor;<br />
8 Ziua Internaţion<strong>al</strong>ă<br />
aFemeii;<br />
20 Ziua Internaţion<strong>al</strong>ă a<br />
Francofoniei;<br />
22 Ziua Mondi<strong>al</strong>ă a Apei;<br />
27 Ziua Mondi<strong>al</strong>ă a Teatrului;
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
25 Phillip Caudella – 240 de<br />
ani de la naştere;<br />
25 Tennessee Williams –<br />
centenar de la naştere;<br />
25 Mircea Ivănescu – 80 de ani<br />
de la naştere;<br />
27 Gheorghe Telea – 90 de ani<br />
de la naştere;<br />
28 Mario Vargas Llosa – 75 de<br />
ani de la naştere;<br />
28 Virginia Woolf – 70 de ani<br />
de la moarte<br />
30 Goya – 265 de ani de la<br />
naştere;<br />
31 Descartes – 415 ani de la<br />
naştere;<br />
31 Iosif Vulcan – 170 de ani de<br />
la naştere;<br />
31 Ion Pillat – 120 de ani de la<br />
naştere;<br />
31 John Fowles – 85 de ani de<br />
la naştere.<br />
1 martie<br />
1746 În urmă cu 265 de ani, Constantin<br />
MAVROCORDAT, domnul Ţării Româneşti<br />
(1744-1746), clerul în<strong>al</strong>t şi boierii hotărăsc<br />
eliberarea din şerbie a rumânilor fugiţi, care se<br />
reîntorc în ţară. Liberi ca persoană, ţăranii<br />
rămîn totuşi dependenţi economic de boieri,<br />
fiind obligaţi să presteze boierului 12 zile de<br />
clacă, în Ţara Românească, şi 24 de zile, în<br />
Moldova.<br />
1841 S-a născut compozitorul Mihai BURADA<br />
(d. 7 noi. 1918).<br />
73
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
1886 KOKOSCHKA, Oskar (n. 1886, Pöchlarn,<br />
Niederösterreich-d. 22 febr. 1980, Montreux,<br />
Elveţia) – 125 de ani de la naştere: pictor,<br />
grafician şi scriitor austriac, exponent <strong>al</strong><br />
expresionismului. „Mireasa vântului” este,<br />
poate, cel mai cunoscut tablou <strong>al</strong> său, apărut în<br />
urma unei poveşti de dragoste cu Alma Mahler.<br />
Figurile celor doi, înălţate deasupra re<strong>al</strong>ităţii<br />
pământeşti şi azvârlite în furtuna iubirii<br />
constituie capodopera eforturilor s<strong>al</strong>e<br />
expresioniste.<br />
1906 Sunt 105 ani de la apariţia la Iaşi, în 1906, a<br />
revistei literare şi ştiinţifice „VIAŢA<br />
ROMÂNEASCĂ” condusă de C. Stere şi Paul<br />
Bujor. Revista inaugurează mişcarea<br />
poporanistă, care promovează o literatură<br />
ţărănească actu<strong>al</strong>ă, adică fără tradiţion<strong>al</strong>ism şi<br />
inspiraţie şovină din trecutul românilor. Apare<br />
şi acum ca lunar de cultură şi artă.<br />
2 martie<br />
1916 ELISABETA DE NEUWIED, prima Regină<br />
a României, mai întâi Principesă a<br />
României – Principesă de Wied - cu numele<br />
complet Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu<br />
Wied - (n. 29 dec. 1843, Neuwied, Germania -<br />
d. 1916, Curtea de Argeş) – 95 de ani de la<br />
moarte: Regina Elisabeta a României, întâia<br />
regină a României, soţia lui Carol I<br />
Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege român<br />
din renumita dinastie germană Hohenzollern, a<br />
fost o patroană a artelor, fondatoare a unor<br />
74
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
instituţii caritabile, poetă, eseistă şi scriitoare.<br />
Maiestatea Sa este deasemenea cunoscută sub<br />
numele de Principesa Elisabeth von Wied, iar<br />
ca patroană a artelor şi poetă, adoptase<br />
pseudonimul Carmen Sylva; dintre poeziile<br />
s<strong>al</strong>e: „Poezii româneşti”, „O rugăciune”,<br />
„Cântece din v<strong>al</strong>ea Dâmboviţei”; a fondat<br />
instituţii caritabile, fiind iubită de poporul de<br />
rând.<br />
1931 GORBACIOV, Mihail Sergheevici (n.<br />
1931, Stavropol) a fost conducătorul Uniunii<br />
Sovietice din 1985 până în 1991. Încercările<br />
s<strong>al</strong>e de reformă au dus la încheierea războiului<br />
rece, la încetarea monopolului politic <strong>al</strong><br />
Partidului Comunist <strong>al</strong> Uniunii Sovietice şi la<br />
prăbuşirea Uniunii Sovietice. A primit Premiul<br />
Nobel pentru Pace în 1990. Împlineşte 80 de<br />
ani.<br />
3 martie<br />
1706 PACHELBEL, Johann (n. aug. 1653,<br />
Nürnberg-d. 3 mart. 1706, Nürnberg) – 305 ani<br />
de la moarte: compozitor german de muzică<br />
barocă, apreciat de Johann Sebastian Bach. A<br />
ridicat tradiţia muzicii germane de orgă spre<br />
vârful său cel mai în<strong>al</strong>t. Din activitatea lui se<br />
poate aminti, printre <strong>al</strong>tele, că a fost organist în<br />
Viena, Eisenach, Erfurt, Stuttgart, Gotha şi din<br />
1695 în Biserica Seb<strong>al</strong>dus din Nürnberg. Opera<br />
lui cea mai cunoscută este „Kanon und Gigue<br />
in D-Dur”. Este privit ca unul din înaintaşii lui<br />
J. S. Bach. Cea mai importantă lucrare a sa<br />
75
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
„Hexachordum Apolinis”, cuprinde şase cicluri<br />
de variaţii pe diferite melodii.<br />
1996 DURAS, Marguerite (n. Marguerite<br />
Donnadieu) (n. 4 apr. 1914, Gia Dinh, aproape<br />
de Saigon în fosta Indochina Franceză – d.<br />
1996, Paris) – 15 ani de la moarte: romancieră<br />
şi regizoare de film franceză, care s-a născut în<br />
Vietnamul de azi, dar a trăit şi a activat toată<br />
viaţa în Franţa.<br />
4 martie<br />
1916 MARC, Franz (n. 8 febr. 1880-d. 1916) – 95<br />
de ani de la moarte: unul din cei mai<br />
importanţi pictori ai expresionismului german.<br />
Marc a studiat în München la Academia de<br />
Arte Frumoase începând cu 1900. Între 1903 şi<br />
1907, a descoperit puternice afinităţi cu arta lui<br />
Vincent van Gogh. Prietenia creată între Marc<br />
şi un <strong>al</strong>t pictor german, August Macke, în<br />
decursul anului 1910, a fost un factor<br />
determinant <strong>al</strong> creării, în anul următor, a<br />
mişcării artistice cunoscută sub numele de<br />
„Der Blaue Reiter”. Alături de Marc şi Macke<br />
au fost prezenţi ca membri fondatori: Wassily<br />
Kandinsky.<br />
5 martie<br />
1696 TIEPOLO, Giovanni Battista (Gianbattista<br />
or Giambattista Tiepolo) (n. 1696, Veneţia-d.<br />
27 mart. 1770) – 315 ani de la naştere: ultimul<br />
mare decorator veneţian şi maestrul rococoului.<br />
A fost foarte prolific, lucrând nu numai la<br />
76
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
Veneţia, ci şi în <strong>al</strong>te părţia <strong>al</strong>e It<strong>al</strong>iei, dar şi-n<br />
Germania şi Spania. A fost un artist <strong>al</strong> frescelor<br />
ample, precum cele din castelul „Würtzburg şi<br />
P<strong>al</strong>acio Re<strong>al</strong> din Madrid”, ambele re<strong>al</strong>izate cu<br />
fiii săi, Giovanni Domenico şi Lorenzo.<br />
6 martie<br />
1806 BARRET BROWNING, Elisabeth (n.<br />
1806, Coxhoe H<strong>al</strong>l, Durham, Anglia-d. 29<br />
iun.1861) – 205 ani de la naştere; 150 de ani<br />
de la moarte: poetă victoriană engleză. A scris<br />
versuri de dragoste de o deosebită sensibilitate<br />
dedicate soţului ei, poetul Robert Browning<br />
(„Sonete din partea portughezei”, 1847), poate<br />
cele mai intime sonete din istoria literaturii<br />
engleze, cu o desăvârşită tehnică a formei.<br />
„Aurora Leigh” (1856) este o autobiografie<br />
spiritu<strong>al</strong>ă, în versuri iambice, fără rimă.<br />
„Plânsul copiilor” (1844) reprezintă un poem<br />
bogat în elemente lirice şi emoţion<strong>al</strong>e, tema<br />
fiind exploatarea inumană a copiilor în<br />
societatea victoriană, căutând să trezească<br />
conştiinţa contemporanilor.<br />
1866 KIRIAC, Dumitru Georgescu (n. 1866,<br />
Bucureşti-1928) – 145 de ani de la naştere:<br />
compozitor român.<br />
7 martie<br />
1441 570 de ani de când Iancu de Hunedoara a<br />
fost atestat voievod <strong>al</strong> Transilvaniei.<br />
77
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
8 martie<br />
1906 GALACTION, G<strong>al</strong>a (pseud. lui Grigore<br />
Pişculescu) (n. 1879, Dideşti, Teleorman-d.<br />
1906) – 50 de ani de la moarte: scriitor, preot<br />
academician (1947), profesor, traducător.<br />
Nuvelele s<strong>al</strong>e excelează prin tensiune<br />
dramatică şi îmbinarea fantasticului cu tratarea<br />
re<strong>al</strong>istă („De la noi la Cladova”, „Moara lui<br />
Călifar”, „Gloria Constantini”). Romanele<br />
surprind frământări mor<strong>al</strong>-umanitariste cu<br />
implicaţii religioase („Papucii lui Mahmud”).<br />
A tradus BIBLIA, în colaborare cu Vasile<br />
Radu. Memori<strong>al</strong>istică („Jurn<strong>al</strong>”).<br />
PÉTERFI, Ştefan (n. 1906, Deva-d. 6 mai<br />
1978, Mexico) – 105 ani de la naştere: botanist<br />
român de naţion<strong>al</strong>itate maghiară, membru<br />
titular <strong>al</strong> Academiei Române. A fost profesor la<br />
catedra de anatomie şi fiziologia plantelor de la<br />
Facultatea de Ştiinţe din Cluj (1928-1976),<br />
decan (1946-1948) şi prorector (1946-1948,<br />
1959-1976), redactor şi coautor la primul tratat<br />
românesc de <strong>al</strong>gologie (în patru volume,<br />
apãrute între 1976-1981). În fapt, a desfãşurat<br />
o muncã ştiinţificã remarcabilã, descoperind<br />
noi genuri şi specii de <strong>al</strong>ge, publicând<br />
numeroase studii de speci<strong>al</strong>itate. În 1955 a fost<br />
<strong>al</strong>es membru corespondent <strong>al</strong> Academiei, iar<br />
titular din 1963.<br />
1911 100 de ani de la naşterea lui Emanuel<br />
ELENESCU, dirijor şi compozitor, dirijor <strong>al</strong><br />
Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii<br />
Române<br />
78
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
1926 MUNTEANU, Romul (1926, Călanul Mic,<br />
Hunedoara) – 85 de ani de la naştere: critic,<br />
eseist şi editor.<br />
1931 Acum 80 de ani s-a născut scriitorul şi<br />
istoricul Gelcu Sefedin MAKSUTOVICI,<br />
preşedinte <strong>al</strong> Uniunii Cultur<strong>al</strong>e a Albanezilor<br />
din România.<br />
1936 75 de ani de la naşterea actriţei Gina<br />
PATRICHI (n. 1936, Bucureşti-d.18<br />
mart.1994, Bucureşti). Gina Patrichi a re<strong>al</strong>izat<br />
roluri de mare complexitate, cum ar fi:<br />
„Arkadina” din „Pescăruşul” de Cehov;<br />
„Getrude” din Hamlet, „Cleopatra” din<br />
„Antoniu şi Cleopatra”, „Portia” din „Iulius<br />
Cezar”, „Ivona” din „O dimineaţă pierdută”, de<br />
Adameşteanu, „Miţa Baston” din „D’<strong>al</strong>e<br />
carnav<strong>al</strong>ului” etc. Roluri în filme: „Pădurea<br />
spînzuraţilor”, „Trecătoarele iubiri”,<br />
„S<strong>al</strong>timbancii”, „Felix şi Otilia” etc. Teatrul a<br />
fost, parcă, un rezultat mistuitor <strong>al</strong> fiinţei s<strong>al</strong>e<br />
întregi.<br />
1941 ANDERSON, Sherwood (n. 1876, Panamad.<br />
1941) – 70 de ani de la moarte: scriitor<br />
american.<br />
1991 S-a înfiinţat AM PRESS, prima agenţie de<br />
ştiri cu capit<strong>al</strong> privat înfiinţată după 1989.<br />
Iniţi<strong>al</strong>ele sunt <strong>al</strong>e fondatorilor agenţiei, poetul<br />
Lucian Avramescu şi prozatorul Eugen<br />
Mihăescu.<br />
79
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
9 martie<br />
1661 MAZARIN, Jules (n. Giulio Raimondo<br />
Mazzarino la 14 iul. 1602, Pescina, Neapole–d.<br />
1661, Vincennes, Franţa) – 350 de ani de la<br />
moarte: cardin<strong>al</strong>, diplomat şi politician it<strong>al</strong>ian,<br />
francez natur<strong>al</strong>izat în 1636, prim ministru <strong>al</strong><br />
Franţei din 1642 până la moartea sa. Mazarin ia<br />
succedat mentorului său, Cardin<strong>al</strong>ul<br />
Richelieu. Era un colecţionar de artă şi<br />
bijuterii, în speci<strong>al</strong> de diamante, pe care i le-a<br />
lăsat prin testament regelui Ludovic <strong>al</strong> XIVlea;<br />
unele dintre acestea au rămas în colecţia de<br />
la Muzeul Luvru. <strong>Biblioteca</strong> lui Mazarin a stat<br />
la originea „<strong>Bibliotecii</strong> Mazarine” din Paris.<br />
1906 BOUREANU, Radu (n. 1906, Bucureşti-d.<br />
1996, Bucureşti) – 105 ani de la naştere; 15 ani<br />
de la moarte: poet, prozator şi traducător<br />
român.<br />
1961 PETRESCU, Cezar (n. 1 dec. 1892,<br />
Hodora, Iaşi-d. 1961, Bucureşti) – 50 de ani de<br />
la moarte: scriitor, fondator de publicaţii,<br />
director, redactor, traducător, membru <strong>al</strong><br />
Academiei din 1955. Fiul unui profesor. Liceul<br />
şi licenţa în drept la Iaşi (1915). În timpul<br />
liceului, debutează cu nuvela „Scrisori”, în<br />
revista „Semănătorul”. Din 1912 începe<br />
activitatea de gazetar la „Facla”. Girant de<br />
plasă în 1916 la revista „Hiena”, apoi,<br />
temporar, redactor la publicaţii din diferite<br />
colţuri <strong>al</strong>e ţării: „Adevărul”, „Dimineaţa”,<br />
„Bucovina”, „Ţara nouă”, „Voinţa”,<br />
„Gândirea”. În 1922 re<strong>al</strong>izează şi imprimă<br />
80
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
volumul „Scrisorile unui răzeş”. După o bo<strong>al</strong>ă<br />
grea, se stabileşte în Bucureşti, din 1923, unde<br />
este redactor la „Neamul românesc”. Publică în<br />
foileton (parţi<strong>al</strong>) „Întunecare”, 1923. Este unul<br />
din fondatorii ziarului „Cuvântul” (la care<br />
activează între 1924-1928). Publică volumul de<br />
nuvele şi schiţe „Drumul cu plopi”, 1924. Face<br />
o călătorie prin Franţa şi It<strong>al</strong>ia, reflectată în<br />
„Scrisori din Paris”, 1925. Re<strong>al</strong>izează „Omul<br />
din vis”, 1925. În 1928 publică romanul<br />
„Întunecare”. Este <strong>al</strong>es deputat în Parlament,<br />
1928. Între anii 1928-1936 lucrează la ziarul<br />
„Curentul”. Tipăreşte volumul „Omul care şi-a<br />
găsit umbra”, 1928. Publică „Simfonia<br />
fantastică”, 1919, „Aranca, ştima lacurilor”,<br />
1929, „La Paradis gener<strong>al</strong>”, 1929. Re<strong>al</strong>izează<br />
romanul „Oraş patriarh<strong>al</strong>”, 1930, C<strong>al</strong>ea<br />
Victoriei, 1930, „Comoara regelui Dromichet”,<br />
din ciclul „Aurul negru”, 1930. Este distins cu<br />
Premiul Naţion<strong>al</strong> pentru Literatură, 1931.<br />
Editează romanul „B<strong>al</strong>etul mecanic”, 1931.<br />
Apare din nou „Comoara regelui Dromichet”,<br />
sub titlul „Cer şi pământ” şi „Aurul negru”,<br />
1932. Romanul „Greta Garbo”, 1932, volumul<br />
„Fram, Ursul pol”, 1932 şi „Miss România”,<br />
ciclu compus din romanele „Nepoata<br />
hatmanului Toma”, 1932 şi „Floarea de<br />
agave”, 1933. Tot acum scoate romanul<br />
„Apostol”, 1933. „Dumineca orbului”, roman<br />
conceput în 1934. Începe şi publică<br />
„Luceafărul”, romanul lui Eminescu, trilogie<br />
formată din: „Luceafărul”, 1935, „Nirvana”,<br />
81
82<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
1936, vreme în care lucrează ca secretar<br />
gener<strong>al</strong> în Ministerul Artelor (câteva luni) şi<br />
„Carmen Saeculare”, 1937. Consacră ciclul<br />
1907 răsco<strong>al</strong>elor ţărăneşti din romanele<br />
„Mane”, „Tekel”, „Fares”, 1937, „Noi vrem<br />
pământ”, 1938, „Pământ...mormânt”, 1942.<br />
Cezar Petrescu în 1938 devine directorul<br />
cotidianului „România”, la care anexează<br />
ulterior publicaţiile „România literară”,<br />
„România satelor” şi „La Roumanie”. Odată cu<br />
Dictatul de la Viena şi pornirea războiului,<br />
România cu ediţiile s<strong>al</strong>e nu mai apare.<br />
Intelectu<strong>al</strong>ii ardeleni organizează şezători<br />
literare cu caracter protestatar. Scriitorul Ion<br />
Th. Ilea îl invită pe Cezar Petrescu să participe<br />
la şezătorile organizate de revista „Transilvania<br />
noastră” şi să colaboreze la revistă. Cezar<br />
Petrescu răpunde pozitiv, scriind articolul<br />
„Contribuţia scriitorilor la întreţinerea<br />
conştiinţei naţion<strong>al</strong>e a Transilvaniei”. Participă<br />
la o serie de conferinţe la Mediaş, Blaj,<br />
Târnăveni, Sibiu. Apare romanul „Ochii<br />
strigoiului”, iar în 1944 romanele „Carlton” şi<br />
„Adăpostul Sobolia”. După război scrie<br />
romanul „Războiul lui Ion Săracu”, 1945, apoi<br />
pentru copii: „Pif-paf-puf”, „Iliuţa copilul” şi<br />
„Omul de zăpadă” (1945). Urmează<br />
„Neghiniţă”, 1946 şi „Tapirul”, 1946. Mai<br />
publică „Oameni de cultură înaintaţi, mândria<br />
naţion<strong>al</strong>ă a poporului român”, 1954. A tradus<br />
din B<strong>al</strong>zac, Gladkov, Vera Ibner, V. Grossman<br />
şi colaborare din M. Gorki, Solohov, A.
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
Tolstoi, H. Sienkiewicz etc. Opera lui Cezar<br />
Petrescu cuprinde circa 70 volume – romane,<br />
nuvele, piese de teatru, proză fantastică şi<br />
literatură pentru copii, studii, note de călătorie<br />
şi memori<strong>al</strong>istică.<br />
1971 AGÂRBICEANU, Ion (n. 6 ian. 1907,<br />
Bucium, Alba-d. 9 mart. 1971, Cluj) – 40 de<br />
ani de la moarte: fizician român. A înfiinţat în<br />
1956 la Institutul de Fizică Atomică, un<br />
laborator de „Metode optice în fizica<br />
nucleară”, unde în 1962, sub îndrumarea sa s-a<br />
re<strong>al</strong>izat primul laser cu HE-NE din ţară,<br />
folosind radiaţia infraroşie. A avut cercetări în<br />
probleme <strong>al</strong>e opticii luminii polarizate şi de<br />
emisie şi în fizica nucleară, privind aşanumitul<br />
efect Zeeman.<br />
1866 apare în „Familia”, condusă de Iosif<br />
Vulcan, poezia „De-aş avea”, semnată Mihai<br />
Eminescu (Vulcan îi schimbase numele din<br />
Eminovici), urmată de <strong>al</strong>tele.<br />
10 martie<br />
1856 DULFU, PETRE (n. 1856-d. 31 oct. 1953) –<br />
155 de ani de la naştere: autor de basme,<br />
foclorist, traducător, profesor, are poezii<br />
dedicate Războiului de Independenţă a<br />
României.<br />
1871 IBRĂILEANU, Garabet (n. 1871, Târgu<br />
Frumos-d. 1936, Bucureşti) – 140 de ani de la<br />
naştere; 75 de ani de la moarte: critic şi istoric<br />
literar român.<br />
83
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
1901 MANIU, Vasile (n. 24 dec. 1824, Lugoj-d.<br />
10 mart. 1901) – 110 ani de la moarte:<br />
publicist, istoric, scriitor şi avocat român,<br />
deputat, participant la Revoluţia română de la<br />
1848 şi membru <strong>al</strong> Academiei Române.<br />
11 martie<br />
1291 Românii (Olachi) din Transilvania sunt<br />
menţionaţi ca participanţi <strong>al</strong>ături de nobilii<br />
maghiari (nobiles), de saşi (Saxones) şi de<br />
secui (Syculi) la Congregaţia Gener<strong>al</strong>ă de la<br />
Alba Iulia, în prezenţa regelui Andrei <strong>al</strong> III-lea<br />
(1290-1301). Documentul de acum 720 de ani<br />
demonstrează eg<strong>al</strong>itatea politică între cele trei<br />
naţiuni în acel moment (sfârşitul secolului <strong>al</strong><br />
XIII-lea); ulterior, prin <strong>al</strong>te acte reg<strong>al</strong>e, românii<br />
transilvăneni vor fi decăzuţi din drepturi.<br />
1931 BESOIU, Ion (n. 1931, Sibiu) – 80 de ani de<br />
la naştere: actor de teatru şi film român. A<br />
absolvit Academia de Teatru şi Muzică din<br />
Sibiu. A debutat în 1950, dar consacrarea a<br />
venit abia după turnarea filmului „Toate<br />
pânzele sus”, în regia lui Mircea Mureşan, în<br />
care a avut ca parteneri mari actori ca Ilarion<br />
Ciobanu şi Jean Constantin. Timp de 16 ani, a<br />
jucat pe scena Teatrului „Radu Stanca”, din<br />
Sibiu, după care s-a mutat la Bucureşti, unde a<br />
jucat la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra” şi a<br />
fost, ulterior, timp de 12 ani directorul acestui<br />
teatru. Cele mai cunoscute roluri <strong>al</strong>e s<strong>al</strong>e sunt<br />
„Cloşca” în „Procesul lui Horia” (1967),<br />
„Serebreakov”, în Unchiul Vanea (1983),<br />
„Polonius”, în „Hamlet ”(1985), „Oronte”, în<br />
84
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
„Mizantropul” (1989), „Corifeu”, în<br />
„Antigona” (1993), „Ferapont”, în „Trei<br />
surori” (1995), „Senecus”, în „C<strong>al</strong>igula”<br />
(1996), şi „Muhoianov Ivan Matveevici”, în<br />
„Oblomov” (2003). Activitatea sa<br />
cinematografică este şi ea impresionantă.<br />
Câteva dintre filmele în care a jucat Ion Besoiu<br />
sunt: „Furtuna”, „Neamul Şoimăreştilor”,<br />
„Haiducii”, „Răsco<strong>al</strong>a”, „Mihai Viteazul”,<br />
„Ciprian Porumbescu”, „Păc<strong>al</strong>ă”, „Ion,<br />
blestemul pământului, blestemul iubirii”,<br />
„Ultima noapte de dragoste”, „Lumini şi<br />
umbre”. În 2002, a primit Premiul de excelenţă<br />
<strong>al</strong> Cinematografiei Române. În 2001, a fost<br />
declarat cetăţean de onoare <strong>al</strong> oraşului Sibiu,<br />
oraş în care s-a născut. Ion Besoiu este<br />
preşedinte executiv <strong>al</strong> Fundaţiei „Sibiul Vechi.<br />
Sibiu – Hermannstadt”, asociaţie care îi ajută<br />
pe tinerii t<strong>al</strong>entaţi şi care oferă premii<br />
etnografilor.<br />
12 martie<br />
1881 ATATÜRK, Mustafa Kem<strong>al</strong> (n. 1881,<br />
Selânik, azi S<strong>al</strong>onic, Grecia-d. 10 noi. 1938,<br />
Istanbul) – 130 de ani de la naştere: militar şi<br />
om de stat turc, născut în Macedonia,<br />
fondatorul şi primul preşedinte <strong>al</strong> Republicii<br />
Turcia. Programul său, încorporat în deviza<br />
partidului său, „Partidul Republican <strong>al</strong><br />
Poporului”, consta în republicanism,<br />
naţion<strong>al</strong>ism, secularism, populism, etatism şi<br />
revoluţie. A reconstituit statul ca o republică,<br />
85
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
pe care a modernizat-o. C<strong>al</strong>ifatul a fost abolit<br />
în martie 1924, şcolile religioase au fost<br />
desfiinţate în acelaşi timp şi legea musulmană<br />
– „Sharía” – a fost desfiinţată, fiind înlocuită<br />
de codul civil elveţian, codul pen<strong>al</strong> it<strong>al</strong>ian şi<br />
codul comerci<strong>al</strong> german. Eg<strong>al</strong>itatea femeilor a<br />
fost încurajată, iar în dec. 1934 femeilor li s-a<br />
dat voie să voteze pentru membrii din<br />
parlament şi să deţină locuri în parlament.<br />
Kem<strong>al</strong> a interzis fesul, văzându-l ca fiind un<br />
simbol <strong>al</strong> feud<strong>al</strong>ismului şi a înlocuit <strong>al</strong>fabetul<br />
arab cu <strong>al</strong>fabetul latin, în 1928. Kem<strong>al</strong> a primit<br />
titlul de „Atatürk”, însemnând „tatăl turcilor”.<br />
A transformat societatea turcă anatoliană din<br />
cadrul ei fundament<strong>al</strong> religios într-o structură<br />
esenţi<strong>al</strong> seculară.<br />
13 martie<br />
1711 BOILEAU, Nicolas sau Despréaux (n. 1<br />
noi. 1636, Paris-d. 1711 Paris) – 300 de ani de<br />
la moarte: scriitor francez. Cel mai mare<br />
teoretician <strong>al</strong> literaturii franceze. El insistă<br />
asupra diferenţelor genurilor în poezie, în<br />
maniera teoreticienilor antici. De asemenea, el<br />
insistă asupra separării nete a tot ceea ce este<br />
tragic de re<strong>al</strong>ismul vieţii cotidiene. În opera<br />
„Arta poetică”, Nicolas Boileau-Desprèaux<br />
sintetizează principiile clasicismului, pornind<br />
de la anumite norme gener<strong>al</strong>e de creaţie,<br />
ilustrate apoi pe genuri şi pe specii literare.<br />
Arta sa poetică susţine primatul raţiunii şi <strong>al</strong><br />
măsurii în artă, re<strong>al</strong>ismul psihologic, imitarea<br />
86
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
anticilor şi statuează principiile de re<strong>al</strong>izare a<br />
operei artistice („Legea celor trei unităţi”),<br />
pretinzând creatorului vocaţie, dar şi o mare<br />
îndemânare tehnică. Opera poetică („Satire”,<br />
„Epistole”, „Strana”) se remarcă prin virulenţa<br />
polemică şi tehnica savantă. Influenţă<br />
considerabilă asupra poeţilor francezi din<br />
secolul <strong>al</strong> XVIII-lea.<br />
1881 BULANDRA, Tony (n. 1881, Târgovişte-d.<br />
5 apr. 1943) – 130 de ani de la naştere:<br />
renumit actor român, elev <strong>al</strong> lui C. I. Nottara.<br />
Distins protagonist <strong>al</strong> scenei româneşti.<br />
Societar <strong>al</strong> teatrului Naţion<strong>al</strong> Bucureşti.<br />
Prezenţă ocazion<strong>al</strong>ă în film.<br />
14 martie<br />
1471 MALORY, Thomas Sir (n. 1405-d. 1471) –<br />
540 de ani de la moarte: scriitor englez,<br />
cunoscut pentru „Moartea regelui Arthur”, o<br />
colecţie de legende celte despre regele Arthur<br />
şi Cav<strong>al</strong>erii Mesei Rotunde, fiind publicată în<br />
21 de volume de William Coxton, primul<br />
tipograf englez. Manuscrisul origin<strong>al</strong> <strong>al</strong> operei<br />
este descoperit în 1934, până atunci fiind<br />
cunoscută doar varianta lui Coxton. Conform<br />
împărţirii iniţi<strong>al</strong>e era compusă din 8 capitole,<br />
cuprinzând legendele cu privire la naşterea<br />
regelui Arthur, lupta cu romanii şi moartea lui,<br />
povestea despre cav<strong>al</strong>erii săi, Lancelot şi<br />
Tristan, precum şi legenda Gra<strong>al</strong>ului. Scrierea<br />
a servit drept model de inspiraţie poeţilor<br />
Spencer, Tennyson şi Swinburne.<br />
87
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
1841 GOTTSCHLING, Adolf (n. 1841, Alţâna,<br />
Sibiu-d. 20 ian. 1918, Sibiu) – 170 de ani de la<br />
naştere: învăţat şi meteorolog; a învăţat la<br />
Viena; profesor <strong>al</strong> şcolii superioare re<strong>al</strong>e din<br />
Sibiu; a preluat în 1878 conducerea staţiei<br />
meteorologice din Sibiu; a publicat rapoarte<br />
meteorologice în „Foaia cotidiană germană<br />
transilvăneană”; din 1886 a condus „Foile<br />
agricole”; are merite deosebite în privinţa<br />
modernizării agriculturii transilvănene.<br />
1911 ŞPAN, Petru (n. 1860, Lupşa, Alba-d. 1911,<br />
Sibiu) – 100 de ani de la moarte: pedagog,<br />
bibliotecar, importante lucrări pedagogice,<br />
manu<strong>al</strong>e şcolare, profesor la Şco<strong>al</strong>a civilă de<br />
fete a ASTREI.<br />
15 martie<br />
1876 „TIMPUL” – 135 de ani de la apariţia în<br />
1876 a ziarului „TIMPUL”, organ <strong>al</strong> fracţiunii<br />
junimiste a Partidului Conservator. Redactori:<br />
Mihai Eminescu (1877-1883), Slavici,<br />
Caragi<strong>al</strong>e, important şi modern organ de presă.<br />
16 martie<br />
1936 NEDELCOVICI, Bujor (n. 1936, Bârlad) –<br />
75 de ani de la naştere: prozator, dramaturg şi<br />
publicist român.<br />
88
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
18 martie<br />
Iosif Sterca-Şuluţiu, preşedinte <strong>al</strong> ASTREI (1904-1911)<br />
1911 STERCA-ŞULUŢIU, Iosif (n. 1827,<br />
Câmpeni, Bihor-d. 1911, Sibiu) – 100 de ani<br />
de la moarte: provine dintr-o celebră familie<br />
din Apuseni; jurist, istoric, preşedinte <strong>al</strong><br />
ASTREI (1904-1911); autorul primei<br />
monografii despre Avram Iancu (1897).<br />
89
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
1921 ANANIA, V<strong>al</strong>eriu (n. 1921, Glăvile, Vâlcea)<br />
– 90 de ani de la naştere: scriitor, poet şi<br />
dramaturg român, membru <strong>al</strong> Uniunii<br />
Scriitorilor. Din 2006 este Mitropolit <strong>al</strong><br />
Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi<br />
Maramureşului. Victimă a regimului comunist,<br />
cărturar de elită <strong>al</strong> societăţii româneşti<br />
contemporane: scriitor, teolog, literat, gazetar,<br />
dramaturg, poet, romancier, memori<strong>al</strong>ist.<br />
Membru de onoare <strong>al</strong> Academiei.<br />
2001 ARMBRUSTER, Adolf (n. 1941, Tălmaciu,<br />
Sibiu-d. 2001) – 10 ani de la moarte; 70 de ani<br />
de la naştere: istoric sas din România. Stabilit<br />
în Germania din 1981. Contribuţii la<br />
cunoaşterea istoriei mediev<strong>al</strong>e şi a românilor şi<br />
a raporturilor dintre români şi saşi<br />
(„Romanitatea românilor – Istoria unei idei”,<br />
„Daco-romano-saxonica”, „Spaţiul carpatodanubian<br />
în izvoarele din Europa centr<strong>al</strong>ă şi<br />
apuseană în sec. X-XVI”, în limba germană).<br />
Căsătorit cu mezzo-soprana de t<strong>al</strong>ie mondi<strong>al</strong>ă<br />
Viorica Cortez.<br />
19 martie<br />
1721 SMOLLETT, Tobias George (n. 1721,<br />
Dunbartonshire, Renton, Scoţia-17 sept. 1771)<br />
– 290 de ani de la naştere; 240 de ani de la<br />
moarte: romancier şi poet scoţian, chirurg. Este<br />
cunoscut pentru romanele s<strong>al</strong>e picareşti,<br />
caracterizate prin naraţiune <strong>al</strong>ertă şi caricaturi<br />
pline de umor. A re<strong>al</strong>izat o istorie a Angliei şi<br />
traduceri din Voltaire şi Cervantes.<br />
90
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
20 martie<br />
1831 AMAN, Theodor (n. 1831, Câmpulung-<br />
Muscel-d. 19 aug. 1891, Bucureşti) – 180 de<br />
ani de la naştere; 120 de ani de la moarte:<br />
pictor şi grafician român. Fondator, <strong>al</strong>ături de<br />
Gh. Tatarescu, <strong>al</strong> Şcolii de Arte Frumoase din<br />
Bucureşti, pe care o conduce până la sfârşitul<br />
vieţii. Influenţat de academism şi romantism,<br />
receptiv la înnoirile impresioniste. Compoziţii<br />
cu teme istorice (Izgonirea turcilor la<br />
Călugăreni) tablouri de gen (Horă la Aninoasa,<br />
B<strong>al</strong> mascat în atelier), portrete (Principesa Zoe<br />
Brâncoveanu), naturi moarte. Ca gravor<br />
(acvaforte) îmbrăţişează o tematică similară cu<br />
pictura. Membru post-mortem <strong>al</strong> Academiei.<br />
1871 140 de ani de la moartea lui Alexandru<br />
HURMUZAKI (n. 16 aug. 1823, Cernăuca,<br />
Cernăuţi-d. 1871, Neapole, It<strong>al</strong>ia), publicist,<br />
istoric şi om politic român, renumit prin<br />
corpusul de documente istorice care-i poartă<br />
numele, membru fondator <strong>al</strong> Societăţii<br />
Academice Române şi unul dintre fruntaşii<br />
mişcării naţion<strong>al</strong>e din Bucovina.<br />
1886 TOPÂRCEANU, George (n. 1886,<br />
Bucureşti-d. 1937) – 125 de ani de la naştere:<br />
poet, prozator, memori<strong>al</strong>ist şi publicist român.<br />
Membru corespondent <strong>al</strong> Academiei (1936). A<br />
făcut parte din cercul „Vieţii Româneşti”, unde<br />
a debutat cu parodia „Răspunsul micilor<br />
funcţionari” (1909). Lirică evocând duiosironic<br />
universul minuscul („B<strong>al</strong>ade vesele şi<br />
91
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
triste”, 1920). Maestru <strong>al</strong> parodiei („Parodii<br />
origin<strong>al</strong>e”, 1916). Proză umoristică („Minunile<br />
Sfântului Sisoe”), memori<strong>al</strong>istică de război.<br />
Amândoi părinţii originari din părţile Sibiului,<br />
anume din Topârcea.<br />
1901 JACOBI, Richard (n. 1901, Braşov-d.1972)<br />
– 110 ani de la naştere: inginer silvic, vânător<br />
şi ornitolog, autor de literatură pentru copii şi<br />
tineret.<br />
1951 GOROVEI, Artur (n. 19 febr. 1864,<br />
Fălticeni-d. 1951, Bucureşti) – 60 de ani de la<br />
moarte: academician, folclorist şi etnograf<br />
român. Profesor, avocat, judecător. Membru de<br />
onoare <strong>al</strong> Academiei Române (1940). Şco<strong>al</strong>a<br />
primară şi gimnazi<strong>al</strong>ă la Rădăuţi şi liceul la<br />
Iaşi; studii de drept la Bucureşti (1886-1887) şi<br />
Iaşi (1887-1889); licenţiat în drept <strong>al</strong><br />
Universităţii din Iaşi (1890). Conduce revista<br />
„Şezătoarea”, prima revistă de folclor din<br />
România, „Răvaşul poporului”, cu Sadoveanu<br />
şi „Revista populară”; colaborează şi la<br />
„Anuarul Arhivei de folclor”, „Adevărul”,<br />
„Adevărul literar şi artistic”, „Arhiva<br />
românească” etc. Artur Gorovei debutează în<br />
1884, cu „Cimilituri”, în „Revista populară”.<br />
Adună un bogat fond de ghicitori, pe baza<br />
căruia publică în 1898, „Cimiliturile<br />
românilor”, cel dintâi corpus <strong>al</strong> speciei. Publică<br />
„Descântecele românilor” în 1931 şi în 1937<br />
„Ouăle de Paşti”, prima lucrare pe plan<br />
mondi<strong>al</strong> asupra obiceiului încondeierii<br />
ouălelor. În „Noţiuni de folclor” (1933) emite<br />
92
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
idei notabile privind folclorul ca emanaţie a<br />
creatorilor populari de excepţie şi necesitatea<br />
de a studia folclorul în permanenta sa mutaţie,<br />
şi nu în p<strong>al</strong>ida „imagine muze<strong>al</strong>ă”. A editat<br />
prima noastră revistă de speci<strong>al</strong>itate<br />
„Şezătoarea” între 1892 şi 1929. S-a preocupat<br />
de înfiinţarea unei Societăţi a folcloriştilor<br />
români.<br />
21 martie<br />
1791 SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM –<br />
220 de ani de când a fost înaintat, în numele<br />
întregii naţiuni române din Transilvania,<br />
împăratului Leopold <strong>al</strong> II-lea, în 1791.<br />
Document petiţionar şi programatic<br />
fundament<strong>al</strong> pentru mişcarea de emancipare a<br />
românilor ardeleni. Elaborat şi semnat de cei<br />
mai de seamă reprezentanţi ai românilor:<br />
Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior,<br />
Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Meheşi, Ioan Budai-<br />
Deleanu, Ioan Para, Ignatie Darabant,<br />
episcopul ortodox Gherasim Adamovici şi<br />
episcopul unit Ioan Bob. Supplexul a fost<br />
trimis Curţii de la Viena, la 21 martie 1791,<br />
cerând eg<strong>al</strong>itatea în drepturi a românilor cu<br />
celel<strong>al</strong>te naţiuni privilegiate din Transilvania. A<br />
fost un document politic major, <strong>al</strong>e cărui<br />
umbre le regăsim inclusiv în Declaraţia de<br />
Unire de la Alba Iulia – 1 Decembrie 1918.<br />
1866 SMIGELSCHI, Octavian (sau Smigelschi<br />
Oktáv) (n. 1866, Ludoş, Sibiu-d. 10 noi. 1912,<br />
Budapesta, înmormântat la Blaj) – 145 de ani<br />
93
94<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
de la naştere: pictor şi grafician român,<br />
inventator <strong>al</strong> picturii cu ciment colorat. Fără<br />
îndoi<strong>al</strong>ă că Smigelschi este figura cea mai<br />
reprezentativă a artei româneşti din<br />
Transilvania finelui secolului <strong>al</strong> XIX-lea şi<br />
începutul secolului <strong>al</strong> XX-lea. Elev <strong>al</strong> lui Carl<br />
Dörschlag, a urmat cursurile Academiei de<br />
desen din Budapesta. Octavian Smigelschi<br />
începe să studieze pictura bisericească şi ca<br />
urmare execută numeroase icoane şi<br />
iconostase, câştigând astfel mijloace băneşti<br />
necesare scopurilor s<strong>al</strong>e. Au rămas drept<br />
mărturie acestei perioade din viaţa pictorului<br />
lucrări în diferite biserici din comunele<br />
transilvănene: Racoviţa, Sâncel, Ilva Mare,<br />
Măgura, Romos, Rodna Nouă şi Poiana, Sf.<br />
Iosif, Mih<strong>al</strong>ţ, Vereşmort şi din Timişoara<br />
Fabrică. A trasat numeroase schiţe ca-n<br />
vremurile studenţiei prin satele din jur:<br />
Racoviţa, Câlnic, Tălmăcel, Sibiu şi Gârbova.<br />
Multe din aceste schiţe, fiind datate în 1886,<br />
sunt păstrate în prezent la muzeul Astra. A lăsat<br />
o operă bogată în diferite genuri şi tehnici<br />
artistice, de la desen, acuarelă, pastel, la<br />
pictură în ulei şi pictură monument<strong>al</strong>ă, rod <strong>al</strong><br />
unui efort creator intens şi susţinut în timp. A<br />
fost prezentat cu expoziţii în diferite oraşe din<br />
Transilvania şi a participat la o serie de<br />
manifestări de artă şi la Budapesta. În 14 oct.<br />
1903, participă la expoziţia de la Sibiu din s<strong>al</strong>a<br />
„Th<strong>al</strong>ia”, prezentând în plus faţă de cea de la<br />
Blaj peste 70 de lucrări în ulei, tempera,
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
acuarelă, precum şi desene cu caracter profan.<br />
Cunoscut în epocă mai <strong>al</strong>es ca autor <strong>al</strong> unor<br />
lucrări de artă monument<strong>al</strong>ă religioasă (pictura<br />
cupolei, pandantivilor şi iconostasului<br />
Catedr<strong>al</strong>ei Ortodoxe din Sibiu, la care a<br />
colaborat cu Arthur Coulin, pictura Bisericii<br />
din Ciacova, Timiş, a celei din Rădeşti, Alba<br />
ş.a.), domeniu în care s-a manifestat, atât cât îi<br />
permiteau canoanele genului. În domeniul său<br />
artistic se axează pe punerea în v<strong>al</strong>oare a<br />
autenticităţii satului românesc. Veritabile<br />
documente artistice sunt: „Ţăran din Arde<strong>al</strong>,<br />
Ţăran meditând, Ţăranii, La seceriş (ulei),<br />
Femeie bătrână, Portret de ţăran (pastel),<br />
Bărbat citind (acuarelă), „Ţărăncuţă”, „Portret<br />
de femeie”, „Peisaj lângă Sibiu”, „Peisaj lângă<br />
Tălmăcel” etc.<br />
22 martie<br />
1916 Ferdinand Fellner Junior (n. 19 apr. 1847,<br />
Viena-d. 1916, Viena) – 95 de ani de la<br />
moarte: arhitect vienez, fiul arhitectului<br />
Ferdinand Fellner Senior. Îl reţinem pentru<br />
proiectarea Teatrului Naţion<strong>al</strong> din Cernăuţi, a<br />
Teatrului Naţion<strong>al</strong> din Cluj, a Teatrul<br />
Naţion<strong>al</strong>ui din Iaşi, a Teatrului Naţion<strong>al</strong> din<br />
Oradea, a Teatrului Naţion<strong>al</strong> din Timişoara.<br />
23 martie<br />
1881 MARTIN DU GARD, Roger (n. 1881,<br />
Neuilly sur Seine-d. 1958) – 130 de ani de la<br />
naştere: scriitor francez.<br />
95
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
25 martie<br />
1771 CAUDELLA, Phillip (Phillippo) (n. 1771,<br />
Kojetein, Moravia-d. 21 sept. 1826, Sibiu) -<br />
240 de ani de la naştere; 185 de ani de la<br />
moarte: compozitor, organist, profesor, dirijor<br />
<strong>al</strong> Orchestrei Curţii prinţului rus Alexandr<br />
Kuratin din Viena în perioada 1807-1810.<br />
1801 NOVALIS (pseud. lui Friedrich Leopold,<br />
baron Freherr von Hardenberg) (n. 2 mai 1772,<br />
Oberwiederstedt, Germania-d. 1801,<br />
Weissenfelds, Germania) – 210 ani de la<br />
moarte: poet romantic german şi teoretician,<br />
care a influenţat gândirea romantică de mai<br />
târziu.<br />
1881 BARTÖK, Bella (n. 1881, Sânnicolau Mared.<br />
26 sept. 1945, New York) – 130 de ani de la<br />
naştere: compozitor, muzicolog şi folclorist<br />
ungur.<br />
1881 130 de ani de când Imperiul German, Rusia<br />
şi Austro-Ungaria recunosc Regatul României.<br />
1926 IONESCU, Toma (1860-1926) – 85 de ani<br />
de la moarte: chirurg, profesor, fondatorul<br />
şcolii româneşti de chirurgie.<br />
26 martie<br />
1911 WILLIAMS, Tennesse (Thomas Lannier)<br />
(n. 1911, Columbus, Misissippi-d. 1983) – 100<br />
de ani de la naştere: dramaturg, poet şi<br />
prozator american, laureat <strong>al</strong> premiului Pulitzer<br />
pentru dramă pentru piesa de teatru „Un<br />
tramvai numit dorinţă” în 1948 şi ulterior<br />
96
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
pentru piesa „Pisica pe acoperişul fierbinte” în<br />
1955.<br />
1931 IVĂNESCU, Mircea (n. 1931, Bucureşti) –<br />
80 de ani de la naştere: poet şi traducător<br />
român. Membru în Uniunea scriitorilor, fili<strong>al</strong>a<br />
din Sibiu, mult timp redactor <strong>al</strong> revistei<br />
„Transilvania” din Sibiu.<br />
27 martie<br />
1921 TELEA, Gheorghe (n. 1921, Noul Român,<br />
Sibiu) – 90 de ani de la naştere: medic chirurg.<br />
Studii: liceul teoretic, secţia re<strong>al</strong>ă, în 1940;<br />
Facultatea de Medicină a Universităţii „Regele<br />
Ferdinand” din Cluj (1940-1946). Activist<br />
anticomunist. A activat în cadrul Cercul<br />
Studenţesc „Petru Maier” din Clujul anilor ’46,<br />
precum şi în cunoscutul cerc literar „Radu<br />
Stanca” din Sibiu. A activat ca medic din 1946<br />
până în 1988 la Clinica de Chirurgie II Boli <strong>al</strong>e<br />
Căilor Urinare (prof. E. Ţeposu), din Cluj,<br />
Clinica Terapeutică (prof. dr. Nasta), din<br />
Bucureşti, Spit<strong>al</strong>ul C.F.R. Sibiu şi până la<br />
pensionare, la Spit<strong>al</strong>ul Clinic Judeţean Sibiu; a<br />
efectuat este 20.000 de intervenţii de toate<br />
categoriile şi a oferit, în Policlinică, câteva mii<br />
de consultaţii. A publicat peste 30 de lucrări de<br />
speci<strong>al</strong>itate, în publicaţiile din ţară şi din<br />
străinătate. Publică „Timp şi destin la Noul<br />
Român” („Tribuna”, Sibiu, 1996); „Cultură şi<br />
politică, autoportret spiritu<strong>al</strong> în timp”<br />
(„Saeculum”, Sibiu, 1999). Dr. Gheorghe Telea<br />
oferă spre achiziţie Ministerului Culturii şi<br />
97
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Cultelor – Conacul Telea şi Colecţia „Dr.<br />
Gheorghe Telea”, situate în satul Noul Român,<br />
comuna Arpaşu de Jos, judeţul Sibiu. Ulterior,<br />
printr-o hotărâre a Guvernului, aceste bunuri<br />
proprietate publică a statului, au trecut din<br />
administrarea Ministerului în cea a<br />
Complexului Naţion<strong>al</strong> Muze<strong>al</strong> <strong>ASTRA</strong>, Sibiu.<br />
1931 BENNET, Arnold (Enoch Arnold Bennet)<br />
(n. 27 mai 1867 Hanley, Staffordshire-d. 1931,<br />
Londra) – 80 de ani de la moarte: scriitor<br />
englez; romancier, dramaturg, critic şi eseist,<br />
<strong>al</strong>e cărui lucrări majore formează o importantă<br />
legătură între romanul englez şi re<strong>al</strong>ismul<br />
european.<br />
28 martie<br />
1881 MUSORGSKI, Modest Petrovici (1839-<br />
1881) – 130 de ani de la moarte: compozitor<br />
rus.<br />
1936 75 de ani de la naşterea lui Mario VARGAS<br />
LLOSA (n. 1936, Arequipa, Peru), unul dintre<br />
cei mai cunoscuţi şi prolifici scriitori din Peru.<br />
Este de asemenea unul din cei mai importanţi<br />
romancieri si eseişti născuţi în America Latină.<br />
A obţinut Premiul Nobel pentru Literatură<br />
(2010) pentru cartografierea structurilor<br />
puterii. Critic literar, publicist, dramaturg,<br />
politician.<br />
1941 WOOLF, Virginia (n. Adeline Virginia<br />
Stephen, 1882, Londra-d. 28 mart. 1941,<br />
Rodnell) – 70 de ani de la moarte: prozatoare,<br />
editoare şi eseistă engleză. Inovatoare a formei<br />
98
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
romanului, experimentând „fluxul” conştiinţei<br />
cu motivele psihologice şi emoţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e<br />
personajelor; unul din cei mai distinşi critici ai<br />
timpului, membru <strong>al</strong> grupului „Bloomsbury”.<br />
Cele mai cunoscute romane sunt: „Doamna<br />
D<strong>al</strong>loway” (1925), „Spre far” (1927),<br />
„Orlando” (1928). Eseurile „O cameră<br />
separată” (1929) şi „Trei guinee” (1938).<br />
29 martie<br />
1941 BUZEA, Constanţa (n. 1941, Bucureşti) –<br />
70 de ani de la naştere: poetă română, redactor<br />
la „Amfiteatru”, apoi din 1989 la „România<br />
literară”.<br />
1921 VACARIUC, Dragoş (n. 1921) – 90 de ani<br />
de la naştere: traducător de literatură<br />
univers<strong>al</strong>ă. Din 1941 a locuit în Sibiu.<br />
1971 PERPESSICIUS PANAITESCU, Dimitrie<br />
(1891-1971) – 40 de ani de la moarte: critic<br />
literar român; 120 de ani de la naştere.<br />
30 martie<br />
1746 GOYA, Francisco José de & y Lucientes<br />
(n. 1746, Fuendetodos, Aragon, Spania-d. 16<br />
apr. 1828, Bordeaux, Franţa) – 265 de ani de la<br />
naştere: pictor, desenator şi gravor spaniol.<br />
Goya este probabil cel mai accesibil pictor.<br />
Arta sa, ca şi viaţa sa, este ca o carte deschisă.<br />
Luminile s<strong>al</strong>e în <strong>al</strong>b şi negru sunt populate de<br />
forme monstruoase, surprinzătoare fiind<br />
det<strong>al</strong>iile figurilor s<strong>al</strong>e fantastice, Goya, ca şi<br />
Velásquez, concentrându-se asupra feţelor.<br />
99
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Începând din anul 1786, când devine pictor <strong>al</strong><br />
Curţii Reg<strong>al</strong>e, sub Carol <strong>al</strong> IV-lea, pentru care<br />
pictează la comandă celebrul tablou „Portret <strong>al</strong><br />
familiei lui Carol <strong>al</strong> IV-lea”, re<strong>al</strong>izat în anii<br />
1800-1801. „Maja dezbrăcată” este unul din<br />
rarele nuduri din pictura spaniolă şi totodată<br />
unul din cele mai renumite. În afara tablourilor<br />
executate la comandă, pictorul re<strong>al</strong>izează şi<br />
gravuri pe cicluri tematice. În „Capriciile”<br />
(1797-1799), artistul prezintă fantasme care<br />
prind viaţă când raţiunea adoarme şi voinţa<br />
omului este guvernată de prostie, mârşăvie,<br />
durere sau dorinţe neînfrânate. „Ororile<br />
războiului” prezintă perioada războiului cu<br />
Franţa napoleoniană şi a înăbuşirii sângeroase<br />
a revoltei populaţiei din Madrid. Represiunea<br />
răsculaţilor va face obiectul a două tablouri<br />
celebre, unde geniul său atinge apogeul: „2 mai<br />
1808 - Masacrul de la Madrid”, (1814) şi „3<br />
mai 1808 - Împuşcarea revoltaţilor madrileni”,<br />
(1814).<br />
1856 145 de ani de la lucrările Congresului de<br />
Pace de la Paris, ce pune capăt Războiului<br />
Crimeii (1853-56). Între <strong>al</strong>tele prevedea:<br />
reorganizarea Principatelor (prin înlăturarea<br />
protectoratului rus, menţinerea suzeranităţii<br />
otomane, dar sub garanţia puterilor europene),<br />
internaţion<strong>al</strong>izarea cursului Dunării de Jos şi<br />
neutr<strong>al</strong>izarea Mării Negre. S-a hotărât<br />
convocarea de Divanuri ad-hoc, care să se<br />
pronunţe asupra organizării viitoare a celor<br />
două ţări.<br />
100
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
31 martie<br />
1596 DESCARTES, René (Renatus Cartesius) (n.<br />
1596, La Haye en Touraine, acum Descartes,<br />
Franţa-d. 1650) – 415 ani de la naştere: filosof,<br />
matematician, om de ştiinţă francez, părintele<br />
filosofiei moderne. Încercând să atingă<br />
fundamentele sigure <strong>al</strong>e cunoaşterii, a început<br />
prin a ataca toate credinţele s<strong>al</strong>e cu scepticism.<br />
Ce a rămas era experienţa propriei conştiinţe şi<br />
prin aceasta, a existenţei s<strong>al</strong>e: „Cuget, deci<br />
exist”. De la acestă certitudine, a argumentat<br />
existenţa lui Dumnezeu şi re<strong>al</strong>itatea lumii<br />
fizice şi, de aici, a dezvoltat o teorie du<strong>al</strong>ă a<br />
gândirii şi materiei. Abordarea lui era de o<br />
importanţă fundament<strong>al</strong>ă în dezvoltarea<br />
filosofiei moderne, în speci<strong>al</strong> a epistemologiei.<br />
În matematică, a dezvoltat utilizarea<br />
coordonatelor, aceasta permiţând tehnici de<br />
c<strong>al</strong>cul <strong>al</strong>gebric, care să rezolve problemele de<br />
geometrie. A întreprins cercetări în optică,<br />
meteorologie şi <strong>al</strong>te domenii <strong>al</strong>e ştiinţei.<br />
Descartes a suprimat teoriile s<strong>al</strong>e eretice despre<br />
rotaţia pământului şi infinitul universului.<br />
Fragmente din această carte au fost publicate<br />
postum.<br />
1621 MARVELL, Andrew (n. 1621, Winestead,<br />
Anglia-d. 16 aug. 1678, Londra) – 390 de ani<br />
de la naştere: poet metafizic britanic, secretar<br />
<strong>al</strong> lui Cromwell şi deputat în Camera<br />
Comunelor.<br />
1841 VULCAN, Iosif (n. 1841, Holod, Bihor-d.<br />
8 septembrie 1907, Oradea) – 170 de ani de la<br />
101
102<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
naştere: publicist şi scriitor român, animator<br />
cultur<strong>al</strong>, membru <strong>al</strong> Academiei Române<br />
(1891).<br />
Iosif Vulcan (1841-1907)<br />
În 1860 a debutat cu versuri în Telegraful<br />
Român, colaborând totodată la „Aurora<br />
Română”, „Concordia”, „Foaie pentru minte,<br />
inimă şi literatură”, „Gazeta Transilvaniei”,<br />
„Muza română”. În 1863 a edita, împreună cu<br />
G. Ardeleanu revista „Umoristul”, urmată în
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
1867 de revista „Gura satului”. În 1865 a scos<br />
la Pesta revista „Familia”, mutată în 1880 la<br />
Oradea, pe care a condus-o timp de 42 de ani şi<br />
în care publică primele poezii <strong>al</strong>e lui<br />
Eminescu. „Familia” a avut ca fundament<br />
ideea unităţii naţion<strong>al</strong>e, exprimată prin<br />
intermediul unităţii de limbă şi cultură. Aici îi<br />
mai publică pe Alecsandri, Bolintineanu,<br />
Creangă, Coşbuc, Delavrancea, aici debutează<br />
şi Goga, Hasdeu, Odobescu, Zamfirescu.<br />
Fervent susţinător <strong>al</strong> creaţiei populare române<br />
(„Poporul român în poezia sa”, 1869;<br />
„Cântecele haiduceşti”, 1870); membru extern<br />
<strong>al</strong> „Societăţii Cultur<strong>al</strong>e Kisf<strong>al</strong>udy din Pesta”<br />
(1872). Scoate revista „Şezătoarea” (1875-82);<br />
e unul din iniţiatorii creării în Transilvania a<br />
„Societăţii pentru Fond de Teatru Român”,<br />
scriind numeroase articole. Versuri, proză,<br />
romane, traduceri.<br />
1891 PILLAT, Ion (n. 1891, Bucureşt-d. 17 apr.<br />
1945, Bucureşti) – 120 de ani de la naştere:<br />
academician, antologator, editor, eseist, poet<br />
tradiţion<strong>al</strong>ist şi publicist român. Pe linie<br />
maternă a fost înrudit cu familia Brătianu.<br />
Bunicul său a fost cunoscutul politician Ion<br />
Brătianu, care a fost adesea evocat în poeme<br />
din volumul său cel mai complet din punct de<br />
vedere estetic, „Pe Argeş în sus”, în poeme<br />
precum „Bunicul”, „Bunica”, „Aci sosi pe<br />
vremuri” sau „Ochelarii bunicului”. A preluat<br />
conducerea revistei „Flacăra”, împreună cu<br />
Adrian Maniu şi Horia Furtună. A participat la<br />
103
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
„Conferinţa de Pace de la Paris”, ca secretar <strong>al</strong><br />
lui Alexandru Vaida-Voievod, şeful delegaţiei<br />
ardelene. În ziua semnării tratatului, a publicat<br />
într-o ediţie restrânsă de lux, volumul „Grădina<br />
dintre ziduri”.<br />
1926 FOWLES, John (n. 1926, la Leigh-on-Sea,<br />
Essex-d. 5 noi. 2005, Lyme Regis, Dorset) – 85<br />
de ani de la naştere: romancier şi eseist englez.<br />
Scriitor cu o forţă imaginativă şi inovatoare<br />
excepţion<strong>al</strong>ă, reputaţie pe care următoarele s<strong>al</strong>e<br />
romane au confirmat-o: „Magicianul” (1966;<br />
ediţie revizuită in 1977), „Iubita locotenentului<br />
francez” (1969), „Daniel Martin” (1977),<br />
„Mantissa” (1982), „Omida” (1985). Scriitor<br />
prolific, admirator <strong>al</strong> lui Thomas Hardy şi <strong>al</strong> lui<br />
D. H. Lawrence şi deopotrivă <strong>al</strong> lui Joseph<br />
Conrad şi <strong>al</strong> lui Thomas Pynchon, pasionat de<br />
ştiinţele naturii, istorie şi ocultism, şi autor în<br />
eg<strong>al</strong>ă măsură de volume de eseuri<br />
(„Aristocraţii”, 1964), nuvele („Turnul de<br />
abanos”, 1974), poezii, traduceri, prefeţe,<br />
cronici literare şi comentarii la <strong>al</strong>bume de artă<br />
fotografică.<br />
104
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
APRILIE<br />
„Rolul nostru adevărat de<br />
Asociaţiune cultur<strong>al</strong>ă a poporului<br />
nostru din această ţară este de a<br />
ajutora răspândirea tuturor<br />
mijloacelor cu cari se pot acoperi<br />
trebuinţele cultur<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e acestui<br />
neam. Nu preocupările strict<br />
literare sau ştiinţifice pot duce<br />
lumina la sate, ci învăţătura de<br />
popularizare a condeielor cari<br />
înţeleg meşteşugul apropierii de<br />
sufletul şi mintea ţăranului<br />
nostru”<br />
Octavian Goga, 1906<br />
Aprilie<br />
Du Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbă<br />
tă<br />
1 2<br />
3 4 5 6 7 8 9<br />
10 11 12 13 14 15 16<br />
17 18 19 20 21 22 23<br />
24 25 26 27 28 29 30<br />
105
1 Octavian Goga – 130 de ani<br />
de la naştere;<br />
1 Baron Urs de Marginea – 195<br />
de ani de la naştere;<br />
3 Theodor Glatz – 140 de ani<br />
de la moarte;<br />
4 Richard Csaki – 125 de ani<br />
de la naştere;<br />
4 Josef K. Bedeus von<br />
Scharberg – 110 ani de la<br />
moarte;<br />
4 Simion Stoilov – 50 de ani de<br />
la moarte;<br />
5 Nicolae Lupu – 90 de ani de<br />
la naştere;<br />
8 Emil Cioran – centenar de la<br />
naştere;<br />
9 Francis Bacon – 450 de ani<br />
de la naştere;<br />
10 Kh<strong>al</strong>il Gibran – 80 de ani de<br />
la moarte;<br />
13 Societatea Literară Română<br />
– 145 de ani de la înfiinţare;<br />
13 Samuel Beckett – 105 ani de<br />
la naştere;<br />
13 Ilie Micu – 95 de ani de la<br />
naştere;<br />
13 Vasile Stroescu – 85 de ani<br />
de la moarte;<br />
14 Simone de Beauvoir – 25 de<br />
ani de la moarte;<br />
15 Axente Sever – 190 de ani de<br />
la naştere;<br />
15 Nicolae Tonitza – 125 de ani<br />
de la naştere;<br />
16 David Hume – 300 de ani de<br />
la naştere;<br />
16 Emil Bologa – 135 de ani de<br />
a naştere;<br />
106<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
1 Ziua Păcălelilor;<br />
2 Ziua Internaţion<strong>al</strong>ă a Cărţii<br />
pentru Copii;<br />
7 Ziua Mondi<strong>al</strong>ă a Sănătăţii;<br />
18 Ziua Internaţion<strong>al</strong>ă pentru<br />
Conservarea<br />
Monumentelor;<br />
22 Ziua Planetei Pământ;<br />
23 Ziua Internaţion<strong>al</strong>ă a<br />
Cărţii şi a Drepturilor de<br />
Autor;<br />
23 Ziua <strong>Biblioteca</strong>rilor din<br />
România.<br />
16 Tristan Tzara – 115 ani de<br />
la naştere;<br />
21 Regina Elisabeta a II-a a<br />
Angliei – 85 de ani de la<br />
naştere;<br />
22 Mircea Eliade – 25 de ani<br />
de la moarte;<br />
23 Miguel de Cervantes – 395<br />
de ani de la moarte;<br />
23 William Shakespeare – 395<br />
de ani de la moarte;<br />
24 Eugen Jubeleanu – 100 de<br />
ani de la naştere;<br />
24 Aurel Decei – 35 de ani de<br />
la moarte;<br />
24 Theodor P<strong>al</strong>lady – 140 de<br />
ani de la naştere;<br />
26 Daniel Defoe – 280 de ani<br />
de la moarte;<br />
27 Amos Frâncu – 120 de ani<br />
de la moarte;<br />
30 Jean Revel – 5 ani de la<br />
moarte;
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
1 aprilie<br />
1431 VILLON, François (pseud. lui François de<br />
Montcorbier sau des Loges) (1431, Paris-1463)<br />
– 580 de ani de la naştere: poet francez.<br />
Versuri cu inflexiuni populare, îmbinând<br />
sentimentul transcendenţei cu picanteria, gestul<br />
bufon cu tonul grav, ironia muşcătoare cu<br />
meditaţia melancolică („Micul testament”,<br />
„Marele testament”, „Epitaf sau B<strong>al</strong>ada<br />
Spânzuraţilor” etc.)<br />
1881 GOGA, Octavian (n. 1881, Răşinari, Sibiu -<br />
d. 7 mai 1938, Ciucea) – 130 de ani de la<br />
naştere: „poetul pătimirii noastre”, mare<br />
gazetar, om politic, orator, academician (1919).<br />
Fiul preotului Iosif Goga şi <strong>al</strong> Aureliei (n.<br />
Bratu). Studii la Sibiu, Braşov, Budapesta,<br />
Berlin şi Paris. Membru <strong>al</strong> Societăţii<br />
studenţilor români „Petru Maior” din<br />
Budapesta. Fondatorul revistei „Luceafărul”<br />
(Budapesta-Sibiu). Călătorii de studii la<br />
München, Milano, Florenţa, Bologna. Goga a<br />
făcut parte din generaţia ilustră de înfăptuire a<br />
Marii Uniri. Debutează în „Tribuna” (cu<br />
poezia „Atunci”), publică 11 poezii în<br />
„Familia”, dar şi în „Revista ilustrată”, apoi la<br />
Budapesta, în „Luceafărul”. Publică primul<br />
volum „Poezii” (1905). Poezie romanticvizionară,<br />
cu ton<strong>al</strong>ităţi profetice, evocând satul<br />
ardelean într-o lumină dramatică şi simbolică.<br />
În 1906, Goga se căsătoreşte cu Hortensia<br />
Cosma, fiica lui Partenie Cosma, mare<br />
economist şi om politic transilvănean,<br />
107
108<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
directorul Băncii Albina. Secretar II <strong>al</strong><br />
ASTREI, custode <strong>al</strong> Muzeului Asociaţiunii şi<br />
editor <strong>al</strong> revistei „Ţara noastră” (1907). Este<br />
implicat în „<strong>Biblioteca</strong> Popor<strong>al</strong>ă” a<br />
Asociaţiunii <strong>ASTRA</strong>. Tipăreşte volumul de<br />
poezii: „Ne cheamă pământul” (1909), „Din<br />
umbra zidurilor”(1913), „Cântece fără ţară”,<br />
„Din larg”. Liric mesianic, cântăreţ <strong>al</strong><br />
aspiraţiilor soci<strong>al</strong>e şi naţion<strong>al</strong>e, este creatorul<br />
unui limbaj patetic şi origin<strong>al</strong>, care <strong>al</strong>ătură<br />
termenul popular şi cărturăresc celui<br />
bisericesc. A scris şi câteva piese de teatru:<br />
„Domnul notar” (1914); „Meşterul Manole”<br />
(1928). Publicist şi traducător (din Petöfi, Ady,<br />
Madach). Imprimă „Mustul care fierbe”<br />
(1927). A avut un rol important în lupta<br />
politică pentru desăvârşirea unităţii naţion<strong>al</strong>e a<br />
poporului român. Membru <strong>al</strong> Consiliului<br />
Dirigent <strong>al</strong> Transilvaniei (1919). Opera fusese<br />
împlinită, după care n-a mai rămas decât<br />
livrescul…şi goana după himerele puterii<br />
politice. Unul din conducătorii Partidului<br />
Naţion<strong>al</strong> Creştin (creat în 1935), cu orientare<br />
politică de dreapta. Ministru <strong>al</strong> Instrucţiunii şi<br />
Cultelor (1919), ministru în guv. Averescu<br />
(1926-27). Prim-ministru (44 de zile, 1938).<br />
Este înmormântat la Castelul de la Ciucea. În<br />
Sibiu a locuit în Piaţa Armelor nr. 1 şi pe Uliţa<br />
Schewis nr. 25 (azi Bdul Victoriei). În ultima<br />
parte a vieţii a fost căsătorit cu Veturia<br />
Triteanu.
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
109
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
1816 Baron David URS de MARGINEA (n. 1816,<br />
Mărgineni, Comitatul Făgăraş-d. 10 sept. 1897,<br />
Sibiu) – 195 de ani de la naştere: în<strong>al</strong>t ofiţer<br />
român în armata imperi<strong>al</strong>ă austriacă. A urmat<br />
cursurile primare la Şco<strong>al</strong>a centr<strong>al</strong>ă<br />
grănicerească <strong>al</strong>e Regimentului Român de<br />
Graniţă, cu sediul în comuna Orlat. Studiile<br />
medii le-a absolvit la şco<strong>al</strong>a superioară<br />
secundară a Regimentului II Român de Graniţă,<br />
de la Năsăud. La 1 martie 1841 a primit gradul<br />
de sublocotenent. În 1846 deţinea funcţia de<br />
adjunct <strong>al</strong> căpitanului Philippovic, comandantul<br />
companiei a VII-a de la Racoviţa. Anul<br />
revoluţionar 1848 l-a găsit la comanda<br />
companiei a VII-a de la Racoviţa. A participat la<br />
luptele purtate împotriva regimentelor secuieşti<br />
de graniţă, care au trecut de partea<br />
revoluţionarilor lui Lajos Kossuth, lupte<br />
desfăşurate în zona loc<strong>al</strong>ităţii Odorhei. La 19<br />
noi. 1850 a fost transferat la IR 34<br />
(„Infanterieregiment 34”) Kaschau, azi Kosice<br />
(Slovacia). La 5 mai 1859 a fost avansat la<br />
gradul de maior, grad cu care a participat la<br />
războiul austro-it<strong>al</strong>o-francez, deţinând funcţia de<br />
comandant de bat<strong>al</strong>ion. Pentru vitejia dovedită<br />
în luptele de la Solferino şi Medole a fost<br />
decorat cu Ordinul Maria Terezia, fiind primul<br />
român căruia i-a fost decernat acest ordin. La 8<br />
ianuarie 1860 a fost înnobilat, primind titlul de<br />
baron. La 1 februarie 1860 a fost înaintat la<br />
gradul de vicecolonel şi a fost transferat în<br />
Transilvania, la IR 64 din garnizoana Deva. La<br />
110
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
16 iun. 1863 a fost numit comandant <strong>al</strong> IR 64 şi<br />
a fost avansat la gradul de colonel. Pe 20 aprilie<br />
1866, în timpul războiului austro-prusac, a<br />
primit comanda insulei fortificate Lissa de la<br />
Marea Adriatică, făcându-şi remarcată abilitatea<br />
strategică în timpul Bătăliei de la Lissa.<br />
2 aprilie<br />
1851 CUGLER-PONI, Matilda (n. 1851, Iaşi-d.<br />
9 sept. 1931, Iaşi) – 160 de ani de la naştere:<br />
poetă româncă; <strong>al</strong>ături de Veronica Micle,<br />
modestă precursoare a lirismului feminin<br />
3 aprilie<br />
1871 GLATZ, Theodor (n. 10 dec. 1818-d. 1871)<br />
– 140 de ani de la moarte: pictor, desenator,<br />
litograf, fotograf; profesor de desen la Sibiu;<br />
pentru fotografiile s<strong>al</strong>e cu porturile populare a<br />
primit med<strong>al</strong>ii la Paris, Hamburg, Groningen şi<br />
la expoziţia meşteşugurilor de la Sibiu în 1869.<br />
1991 GREENE, Graham Henry (1904-1991) –<br />
20 de ani de la moarte: romancier, dramaturg,<br />
eseist şi jurn<strong>al</strong>ist englez.<br />
4 aprilie<br />
1886 CZAKI, Richard (n. 1886-d. 31 dec. 1943,<br />
Perugia, It<strong>al</strong>ia) – 125 de ani de la naştere:<br />
istoric de literatură şi funcţionar cultur<strong>al</strong>, editor<br />
<strong>al</strong> revistei „Ostland”, conducător <strong>al</strong> Oficiului<br />
Cultur<strong>al</strong> <strong>al</strong> Germanilor din România Mare, din<br />
1933 conducător <strong>al</strong> Institutului German pentru<br />
Relaţii cu Străinătatea din Stuttgart. A fost fiul<br />
111
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
unui profesor de gimnaziu, custode la Muzeul<br />
Brukenth<strong>al</strong> din Sibiu. Fratele lui, Wilhelm<br />
Csaki, a fondat uzinele Vitrometan - A. G. din<br />
Mediaş. Între 1904 şi 1911 a studiat teologia<br />
evanghelică şi filosofia la Königsberg, Cluj,<br />
Berlin şi Bonn. A devenit profesor la Sibiu,<br />
timp în care şi-a luat doctoratul în filosofie<br />
(1912).<br />
1901 BEDEUS VON SCHARBERG, Josef Karl<br />
Ludwig (n. 22 iul. 1826-d. 1901) – 110 ani de<br />
la moarte: deputat <strong>al</strong> Dietei din Transilvania<br />
(1863-1866), membru <strong>al</strong> Universităţii Naţiunii<br />
Săseşti (1879-1882), curator <strong>al</strong> Bisericii<br />
Evanghelice (1868-1877), fondator <strong>al</strong> Casei de<br />
Pensii Bisericeşti şi a fost timp de 34 de ani<br />
preşedinte <strong>al</strong> Asociaţiei de Agricultură. Doctor<br />
honoris causa <strong>al</strong> Universităţii din Heidelberg.<br />
1961 STOILOV, Simion (n. 14 sept. 1887,<br />
Bucureşti-d. 1961, Bucureşti) – 50 de ani de la<br />
moarte: om de ştiinţă, matematician. Studii<br />
lice<strong>al</strong>e la Craiova şi universitare la Facultatea<br />
de Ştiinţe de la Sorbona (1907-1914), luânduşi<br />
licenţa în matematici (1910). Dr. la Sorbona<br />
(1916). Profesor de an<strong>al</strong>iză matematică, teoria<br />
funcţiilor şi <strong>al</strong>gebră superioară la Bucureşti şi<br />
Cernăuţi. Decan şi apoi rectorul Universităţii<br />
din Bucureşti. EVENIMENT UNESCO.<br />
5 aprilie<br />
1881 ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ, Florian (1881,<br />
Curtea de Argeş-1958) – 130 de ani de la<br />
naştere: psiholog român.<br />
112
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
1921 LUPU, Nicolae (n. 1921, Viştea de Sus-d. 27<br />
mart. 2001, Sibiu) – 90 de ani de la naştere; 10<br />
ani de la moarte: istoric şi arheolog român,<br />
director <strong>al</strong> Muzeului Brukenth<strong>al</strong> (1948-1969),<br />
şef <strong>al</strong> Secţiei din Sibiu a Academiei Române<br />
(1956-1970), decan <strong>al</strong> Facultăţii de Filologie şi<br />
Istorie din Sibiu a Universităţii Babeş-Bolyai<br />
din Cluj-Napoca (1969-1973), şef <strong>al</strong> Catedrei<br />
de istorie a Facultăţii de Filologie şi Istorie din<br />
Sibiu (1973-1976), membru <strong>al</strong> Academiei de<br />
Ştiinţe Soci<strong>al</strong>e şi Politice (din 1969), Doctor<br />
Honoris Causa <strong>al</strong> Universităţii „Lucian Blaga”<br />
din Sibiu (2000). Membru corespondent <strong>al</strong><br />
Academiei de ştiinţe soci<strong>al</strong>e şi politice (din<br />
1970); membru <strong>al</strong> Societăţii de studii clasice<br />
din R.S.R. Arheolog şi istoric <strong>al</strong> antichităţii.<br />
Contribuţii privind epoca h<strong>al</strong>lstattiană, cea<br />
daco-getică şi romană, în princip<strong>al</strong> prin<br />
descoperirile de la Tilişca. A înfiinţat revista<br />
„Forschungen zur Volks-und Landeskunde”<br />
(1959), a Institutului de Cercetări socio-umane<br />
<strong>al</strong> Academiei Române, fiind primul ei redactorşef.<br />
A elaborat peste 150 de studii şi articole<br />
publicate în reviste din ţară şi din străinătate,<br />
având şi volume aparte. Este cel care a reuşit<br />
înfiinţarea în anul 1969, a Facultăţii de<br />
Filologie şi Istorie din Sibiu, facultate care îi<br />
poartă şi acum numele.<br />
1946 VORONCA, Ilarie (n. 1914, Brăila-d. 1946,<br />
Paris) – 65 de ani de la moarte: poet român.<br />
Reprezentant <strong>al</strong> avangardismului, a editat<br />
revistele „75 HP” şi împreună cu Brunea-Fox,<br />
113
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
„Integr<strong>al</strong>”. Lirică abundent metaforică<br />
(„Colomba”, „Incantaţii”). Stabilit în Franţa<br />
(din 1933), a evocat bucuriile cotidiene<br />
(„Poèmes parmi les hommes”).<br />
7 aprilie<br />
1881 NYÁRÁDY, Erasmus Julius (n. 1881,<br />
Niraşteu, azi Ungheni, Mureş-d. 10 iun. 1966,<br />
Budapesta) – 130 de ani de la naştere; 45 de<br />
ani de la moarte: botanist maghiar din<br />
Transilvania, <strong>al</strong>es în anul 1948 ca membru<br />
titular <strong>al</strong> Academiei Române.<br />
1931 PELLEA, Amza (n. 1931, Băileşti, Dolj-d.<br />
12 dec. 1983, Bucureşti) – 80 de ani de la<br />
naştere: unul dintre cei mai importanţi actori<br />
români, distingându-se atât în teatru, cât şi în<br />
film. A fost interpretul lui Nea Mărin,<br />
binecunoscutul personaj de sorginte populară,<br />
care i-a relevat atât de bine disponibilităţile<br />
pentru comedie.<br />
1941 EDELEANU, Lazăr (n. 1 sept. 1862,<br />
Bucureşti-d. 1941, Bucureşti) – 70 de ani de la<br />
moarte: chimist român, autor <strong>al</strong> procesului de<br />
rafinare selectivă a fracţiunilor de petrol pe<br />
baza solubilităţii specifice a diverselor clase de<br />
hidrocarburi în dioxid de sulf lichid.<br />
Princip<strong>al</strong>ele direcţii de cercetare au fost în<br />
domeniile derivaţilor acidului fenilmetacrilic şi<br />
fenilizobutiric, acizilor nesaturaţi din seria<br />
aromatică, chimiei rafinării şi chimizării<br />
petrolului. Începând din 1910 se stabileşte în<br />
Germania, unde se consacră industri<strong>al</strong>izării<br />
114
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
procesului de rafinare a petrolului cu bioxid de<br />
sulf lichid, fiind şi director la „Allgemeine<br />
Gesellschaft für Chemiche Industrie”, care, în<br />
onoarea inventatorului român, a primit numele<br />
de „Edeleanu Gesellschaft” şi care<br />
funcţionează şi astăzi în Frankfurt. Această<br />
firmă a înregistrat în 1932 marca „Edeleanu”<br />
(reînnoită până în zilele noastre) – marcă<br />
pentru grupele de produse: hidrocarburi,<br />
carburanţi pentru motoare, uleiuri pentru<br />
transformator, uleiuri pentru întrerupătoare şi<br />
turbine, ulei <strong>al</strong>b, inst<strong>al</strong>aţii şi elemente de<br />
inst<strong>al</strong>aţii pentru îmbunătăţirea hidrocarburilor.<br />
A obţinut 212 brevete de invenţii, în România,<br />
dar şi în SUA, Germania, Franţa, Austria,<br />
Suedia, Olanda etc.<br />
8 aprilie<br />
1871 „ROMÂNIA JUNĂ” – 140 de ani de la<br />
formarea Societăţii academice soci<strong>al</strong> literare la<br />
Viena. Între membrii marcanţi ai ei<br />
numărându-se Ion Slavici, Mihai Eminescu; rol<br />
în important în cimentarea şi dezvoltarea<br />
conştiinţei naţion<strong>al</strong>e a studenţimii şi<br />
intelectu<strong>al</strong>ităţii româneşti ardelene până la<br />
1918.<br />
1911 CIORAN, Emil (n. 1911, Răşinari, Sibiu-d.<br />
29 iun. 1995, Paris, Franţa) – 100 de ani de la<br />
naştere: eseist şi filosof român, influenţat de<br />
existenţi<strong>al</strong>ism. Fiul lui Emilian Cioran, preot,<br />
consilier mitropolitan, şi <strong>al</strong> Elvirei (n.<br />
Comăniciu). Şco<strong>al</strong>a primară în satul nat<strong>al</strong>,<br />
115
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu (1921-28);<br />
studii de filosofie la Universitatea din<br />
Bucureşti (1928-31). Din 1931 colaborează la<br />
„Gândirea”, „Cuvântul”, „<strong>C<strong>al</strong>endar</strong>ul”, „Pagini<br />
literare”, „Discobolul”, „Azi” etc. Profesor de<br />
filosofie la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov<br />
(1936-37). Bursă de studii la Paris (1938).<br />
Debut editori<strong>al</strong> cu eseul filosofic „Pe culmile<br />
disperării” (1934). Publică „Cartea amăgirilor”<br />
(1936), „Schimbarea la faţă a României”<br />
(1936), „Lacrimi şi sfinţi” (1937), impunând<br />
un stil eseistic cu discurs fragmentar, abrupt,<br />
prin concentarea meditaţiei până la forma<br />
aforistică, înrudită cu procedeul lui Blaga din<br />
„Discobolul” şi „Elanul insulei”. Integrându-se<br />
în cultura franceză, Cioran a mai publicat<br />
multe volume de eseuri şi comentarii<br />
par<strong>al</strong>iterare, despre idei şi probleme<br />
existenţi<strong>al</strong>e: „Tratat de descopunere” (Paris,<br />
1949), „Silogismele amărăciunii” (Paris,<br />
1952), „Ispita de a exista” (Paris, 1956),<br />
„Istorie şi utopie” (Paris, 1960), „Căderea în<br />
timp (Paris, 1964), „Demiurgul cel rău” (Paris,<br />
1969), „Despre neajunsul de a te fi născut”<br />
(Paris, 1973), ” Mărturisiri şi anateme”, (Paris,<br />
1986). Din 1941 până la moarte a trăit în<br />
Franţa. O placă comemorativă se află în Sibiu,<br />
pe casa din strada Tribunei 24.<br />
1934 CONSTANTINIU, Florin – 77 de ani de la<br />
naştere: marcant istoric contemporan român.<br />
116
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
9 aprilie<br />
1561 BACON, Francis (Baron de Verulam) (n.<br />
1561-d. 1626) – 450 de ani de la naştere; 385<br />
de ani de la moarte: filosof, savant, om de stat,<br />
avocat, jurist şi om de ştiinţă englez. Se<br />
numără printre oamenii de încredere ai reginei<br />
Elisabeta I, fiind avocatul acuzării în procesele<br />
intentate împotriva Mariei Stuart şi contelui de<br />
Essex. Este cea mai remarcabilă person<strong>al</strong>itate a<br />
epocii s<strong>al</strong>e, importanţa operei s<strong>al</strong>e pentru<br />
evoluţia gândirii moderne putând fi comparată<br />
doar cu cea a lui Descartes. Supranumit<br />
„părintele empirismului”, axa filosofiei s<strong>al</strong>e<br />
este constituită din materia obiectivă existentă,<br />
indiferent de percepţia şi conştiinţa umană.<br />
Opera sa de căpătâi este „Noul Organon”,<br />
1620. „Noua Atlantidă”, apărută în 1627, face<br />
parte din seria utopiilor atât de populare în<br />
perioada Renaşterii. „Eseuri sau Sfaturi pentru<br />
o viaţă înţeleaptă şi virtuoasă” se numără<br />
printre capodoperele literaturii engleze<br />
renascentiste. Eveniment UNESCO.<br />
1916 BODEA, Cornelia (n. 1916, Dud, Arad-d.<br />
28 apr. 2010, Bucureşti) – 95 de ani de la<br />
naştere: istoric şi profesor universitar român.<br />
Din anul 1992 este membru titular <strong>al</strong><br />
Academiei Române. Contribuţii remarcabile la<br />
istoria modernă a României.<br />
11 aprilie<br />
1241 O parte din armata mongolă a devastat sudul<br />
Transilvaniei, la 11 aprilie tătarii distrugând<br />
117
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Villa Hermani-Sibiu. După marea invazie,<br />
loc<strong>al</strong>itatea şi-a revenit şi a prosperat, datorită<br />
activităţii creative săseşti.<br />
13 aprilie<br />
1866 Ia fiinţă Societatea Literară Română,<br />
transformată în aug. 1867, în Societate<br />
Academică Română, viitoarea Academie<br />
Română (1879), cu misiunea de a <strong>al</strong>cătui un<br />
dicţionar <strong>al</strong> limbii române şi de a-i fixa<br />
gramatica şi ortografia; acum 145 de ani.<br />
1906 BECKETT, Samuel (Barclay) (n. 1906,<br />
Foxrock-d. 22 dec. 1989, Paris) – 105 ani de la<br />
naştere: autor, critic şi dramaturg irlandez,<br />
câştigător <strong>al</strong> Premiului Nobel pentru Literatură<br />
(1969). A scris atât în franceză, cât şi în<br />
engleză, şi este poate cel mai bine cunoscut<br />
pentru piesele s<strong>al</strong>e. Prieten şi discipol <strong>al</strong> lui<br />
Joyce. Reprezentant <strong>al</strong> teatrului absurdului şi<br />
precursor <strong>al</strong> noului roman. Are romane <strong>al</strong>e<br />
tragicului existenţi<strong>al</strong>, eliberate de structurile<br />
tradiţion<strong>al</strong>e, relevând adesea un patos disperat<br />
„Murphy”, 1937; „Molly”, 1951; „M<strong>al</strong>one<br />
moare”, 1952, „Cum este”, 1961. Drame<br />
parabolice de viziune pesimistă, despre o<br />
omenire aflată în pragul sfârşitului, cronică a<br />
unei clipe dilatate la dimensiunile eternităţii, în<br />
care acţiunea, decorul şi limbajul şi înseşi<br />
personajele îşi pierd articulaţiile şi se năruie.<br />
Teatrul lui Beckett ilustrează experienţa<br />
aşteptării şi a luptei însoţite de o inutilitate<br />
epuizantă. Beckett a îmbinat umorul nost<strong>al</strong>gic<br />
118
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
cu un sentiment devastator de durere şi<br />
înfrângere. V. „Aşteptându-l pe Godot”, 1962;<br />
„Sfârşit de partidă”, 1956; „Act fără cuvinte”,<br />
1957; „Ultima bandă”, 1960; „O, ce zile<br />
frumoase”, 1960; „Pustiitul”, 1971. Cartea sa<br />
despre Proust, din 1931, rămâne o excepţion<strong>al</strong>ă<br />
exegeză filosofică.<br />
1796 ADAMOVICI, Gherasim (n. c. 1733,<br />
Siklos, Serbia-d. 1796, Sibiu) – 215 ani de la<br />
moarte: sârb de neam, egumen <strong>al</strong> mănăstirii<br />
Bezdin, apoi episcop ortodox <strong>al</strong> Transilvaniei,<br />
cu reşedinţa la Sibiu (numit 10 iun. 1789,<br />
inst<strong>al</strong>at 13 sept. 1789, stabilit în Sibiu pe Uliţa<br />
Turnului), păstorind până la moarte.<br />
Identificat cu aspiraţiile românilor, în dec.<br />
1791 a plecat la Viena, împreună cu episcopul<br />
Ioan Bob de la Blaj, înaintând mai multe<br />
memorii cu doleanţele poporului român din<br />
Transilvania: cel mai însemnat - cu data de 30<br />
martie 1792 – intitulat Supplex Libellus<br />
V<strong>al</strong>achorum, cuprindea, într-o formă mai<br />
concisă, aceleaşi postulate ca şi Supplexul din<br />
1791, între care şi cererea de recunoaştere a<br />
poporului român ca naţiune, eg<strong>al</strong>ă în drepturi<br />
cu celel<strong>al</strong>te. A ridicat biserica cu hramul Sf.<br />
Luca din Sibiu, unde a fost înmormântat în<br />
1796. Pisania sa arată că a fost terminată în<br />
anul 1791. Cu binecuvântarea lui s-au tipărit<br />
mai multe cărţi de slujbă şi de învăţătură la<br />
Sibiu, în Tipografia lui Petru Barth, între care:<br />
„Dezvo<strong>al</strong>tele şi tâlcuitele Evanghelii” (1790),<br />
„Sinopsis adică cuprinderea în scurt a Bibliei”<br />
119
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
(1791) ş.a. În vizitele s<strong>al</strong>e pe care le făcea în<br />
Sibiu şi în împrejurimi, deseori era însoţit de<br />
sfetnicul său, protopop <strong>al</strong> Sibiului, asesor,<br />
capelan şi preşedinte <strong>al</strong> Consistoriului – Sava<br />
Popovici Barcianu (Sava cel Bătrân) din<br />
Răşinari (1735-1808).<br />
1916 MICU, Ilie (n. 1916, Ludoş, Sibiu-d. 1973) –<br />
95 de ani de la naştere: profesor, compozitor,<br />
activist cultur<strong>al</strong>, director de şco<strong>al</strong>ă, neobosit<br />
propagator <strong>al</strong> culturii populare. Începutul a fost<br />
făcut cu primul cor bărbătesc sătesc din Ludoş,<br />
pentru care a primit un premiu onorific <strong>al</strong><br />
ASTREI. Opera sa muzic<strong>al</strong>ă numără peste 80<br />
de lucrări, cântece de copii şi tineret, cântece<br />
populare origin<strong>al</strong>e, prelucrări de folclor,<br />
armonizări, lucrări cor<strong>al</strong>e cu tematică<br />
patriotică, de masă şi muncitoreşti.<br />
Asociaţiunea <strong>ASTRA</strong> îi decernează, în semn de<br />
preţuire Diploma de membru pe viaţă <strong>al</strong><br />
ASTREI.<br />
1926 STROESCU, Vasile (n. 11 noi. 1845, Trinca,<br />
judeţul Hotin, Basarabia-d. 1926, Bucureşti) –<br />
85 de ani de la moarte: filantrop, cărturar de<br />
frunte, susţinător <strong>al</strong> învăţământului şcolar şi<br />
om politic român basarabean, membru de<br />
onoare <strong>al</strong> Academiei Române (1910), care a<br />
promovat cultura naţion<strong>al</strong>ă şi a neamului.<br />
Cultură vastă, conversa în rusă, franceză,<br />
germană, engleză, it<strong>al</strong>iană, iar limba maternă o<br />
cunoştea în profunzime. A trimis pentru fondul<br />
cultur<strong>al</strong> din Sibiu 216.765 coroane, din care<br />
200.000 coroane vor fi destinate şcolilor<br />
120
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
săteşti, iar restul, pentru înfiinţarea de cantine<br />
şcolare, haine, cărţi, hârtie. Consistoriului<br />
greco-catolic din Blaj 100.000 de coroane<br />
pentru fondul cultur<strong>al</strong>, 3000 de lei pentru<br />
zidirea Catedr<strong>al</strong>ei Ortodoxe din Sibiu şi încă<br />
100.000 de coroane pentru „Şco<strong>al</strong>a Superioară<br />
de fete a Reuniunii femeilor române din Arad”<br />
şi provincie. <strong>ASTRA</strong> l-a <strong>al</strong>es membru de<br />
onoare la Adunarea gener<strong>al</strong>ă a ASTREI de la<br />
Dej din septembrie 1910. Până la sfârşitul<br />
anului 1910 a donat în Transilvania şi Banat în<br />
zeci de loc<strong>al</strong>ităţi sume ce variau între 200 şi<br />
500 de coroane, în vederea construirii unor<br />
şcoli, biserici, şi 500 de coroane sătenilor din<br />
Gura Râului, ca ajutor în urma unui incendiu<br />
devastator. Legăturile ASTREI cu V. Stroescu<br />
au început încă din toamna anului 1910. A<br />
propus fondarea băncilor săteşti, mecenatul<br />
donând 50.000 de coroane şi 10.000 pentru<br />
burse, în vederea speci<strong>al</strong>izării a două tinere în<br />
dantelărie, în străinătate, precum şi a doi<br />
tâmplari în mobilier scuptat şi jucării. Acordă<br />
diurnă speci<strong>al</strong>istului în cooperaţie Vasile<br />
Osvadă pentru un studiu privind organizarea<br />
economică a ţărănimii prin intermediul<br />
cooperaţiei, în Ungaria, România şi Bucovina,<br />
urmând apoi ca acesta să prezinte un raport<br />
referitor la înfiinţarea băncilor popor<strong>al</strong>e.<br />
121
122<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Vasile Stroescu<br />
Suma de 60.000 de coroane oferită ASTREI în<br />
1911 avea un scop economic şi unul artistic –<br />
se <strong>al</strong>ocă pentru învăţământ artistic, absolvenţii<br />
urmând să conducă cercuri la sate pentru<br />
învăţarea acestor meşteşuguri artistice, iar cei<br />
care le-ar fi practicat ar fi obţinut câştiguri<br />
însemnate. În anul următor s-a creat un post de
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
conferenţiar cooperativ, cu un s<strong>al</strong>ariu anu<strong>al</strong> de<br />
2400 de coroane, iar pentru deplasări, diurnă 6<br />
coroane pe zi. A susţinut o nouă campanie<br />
dedicată cărţilor şi a bibliotecilor săteşti.<br />
Începutul îl făcuse cu prilejul Adunării<br />
gener<strong>al</strong>e, când a stat mai mult la Sibiu,<br />
cumpărând 500 de exemplare din monografia<br />
„Mitropolitul Andrei Şaguna” de Ioan Lupaş,<br />
1000 de bucăţi din „Cooperativele săteşti” de<br />
Iuliu Enescu şi tot 1.000 de bucăţi din<br />
„Însemnările unui trecător” de Octavian Goga.<br />
Apoi propunea să se tipărească „Poeziile<br />
popor<strong>al</strong>e” de Vasile Alecsandri, „Harap Alb”,<br />
„Amintirile” lui Creangă, Ioan Turbincă, Taras<br />
Bulba. Pentru apariţia acestor cărţi a<br />
sponsorizat <strong>ASTRA</strong> cu 25.000 de coroane. La<br />
dorinţa lui Stroescu s-au fondat 3.000 de<br />
unităţi cu următoarele cărţi: „Povestea vorbei”,<br />
„Războiul pentru neatârnare” de Coşbuc, „O<br />
samă de cuvinte”, C. Sandu, „Sfaturile unui<br />
plugar luminat”. În tot<strong>al</strong>, donaţiile s<strong>al</strong>e ating<br />
aproape un milion de coroane.<br />
15 aprilie<br />
1821 AXENTE, Sever Ioan (n. 1821, Frâua, azi<br />
Axente Sever, Sibiu-d. 1906) – 190 de ani de<br />
la naştere; 105 ani de la moarte: om politic,<br />
profesor la Blaj şi Bucureşti, unul din membrii<br />
fondatori <strong>al</strong> ASTREI, luptător pentru cauza<br />
naţion<strong>al</strong>ă şi afirmarea culturii româneşti. A fost<br />
cel mai important prefect <strong>al</strong> oastei româneşti a<br />
lui Avram Iancu în Revoluţia de la 1848 din<br />
123
124<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Transilvania. S-a retras în Munţii Apuseni cu<br />
cetaşi din Legiunea I Blasiana, venind în<br />
sprijinul luptătorilor din Munţii Apuseni, după<br />
invazia trupelor maghiare în Câmpia<br />
Transilvaniei. S-a remarcat prin depresurarea<br />
cetăţii Alba Iulia; până la moartea sa în 1906, îl<br />
putem caracteriza ca un „stejar” <strong>al</strong> mişcării<br />
naţion<strong>al</strong>e româneşti din Transilvania.<br />
Axente Sever (1821-1906)
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
1886 TONITZA, Nicolae (n. 1886, Bârlad-d.1940)<br />
– 125 de ani de la naştere: pictor, grafician şi<br />
critic de artă român. Un clasic <strong>al</strong> culturii şi<br />
artei române. Tablouri celebre: „Autoportret”,<br />
„Coadă la pâine”, „Cap de copil”, „Golgota”<br />
etc.<br />
14 aprilie<br />
1986 BEAUVOIR, Simone de (n. 9 ian. 1908-d.<br />
1986) – 25 de ani de la moarte: eseistă,<br />
scriitoare, figură marcantă a existenţi<strong>al</strong>ismului<br />
şi a feminismului postbelic în Franţa.<br />
16 aprilie<br />
1776 HUME, David (n. 1711, Edinburgh-d. 1776)<br />
– 300 de ani de la naştere; 235 de ani de la<br />
moarte: filosof şi istoric englez.<br />
1876 BOLOGA, Emil (n. 1876, Banabic, Braşovd.<br />
6 iun. 1937, Braşov) – 135 de ani de la<br />
naştere: comerciant, preşedintele Asociaţiei<br />
comercianţilor din Braşov, delegat din partea<br />
Asociaţiei la Unire.<br />
1896 TZARA, Tristan (pseud. lui Samuel<br />
Rosenstock) (n. 1896, Moineşti, Bacău-d.<br />
1963) – 115 ani de la naştere: poet francez<br />
originar din România, fondatorul mişcării<br />
dadaiste, care a condus la o revoluţie majoră în<br />
artele plastice şi literatură.<br />
125
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
17 aprilie<br />
1896 DEMETRESCU, Traian (1866-1896) – 115<br />
ani de la moarte; scriitor român; 145 de ani de<br />
la naştere.<br />
18 aprilie<br />
1806 VASICI-UNGUREANU, Pavel (n. 1806,<br />
Timişoara-d. 3 iul. 1881, Timişoara) – 205 ani<br />
de la naştere: medic şi scriitor, membru titular<br />
<strong>al</strong> Academiei Române (1879). Editează revista<br />
de medicină din Transilvania, „Higiena şi<br />
şco<strong>al</strong>a” (1876-80), apărută la Timişoara;<br />
manu<strong>al</strong>e de igienă şi dietetică.<br />
21 aprilie<br />
1736 A murit, la Viena, Francisc Eugeniu, prinţ<br />
de SAVOIA-CARIGNAN, nepotul lui<br />
Mazarin, feldmareş<strong>al</strong> habsburgic (n. 18 oct.<br />
1663) – 275 de ani de la moarte.<br />
1816 BRÖNTE, Charlotte (pseudonim Currer<br />
Bell) (n. 1816, Thornton, Yorkshire-d. 31 mart.<br />
1855, Haworth, Yorkshire, Anglia) – 195 ani<br />
de la naştere: scriitoare engleză romantică, cu<br />
note autobiografice, ce evidenţiază lupta femeii<br />
pentru afirmarea în societate, remarcabilă prin<br />
autenticitatea trăirilor emoţion<strong>al</strong>e şi prin<br />
francheţea insolită a limbajului. „Jane Eyre”<br />
(1847), „Shirley” (1849), „Vilette” (1853),<br />
„The Professor” (postum, 1857); „Poezii”<br />
(1845), în colaborare cu surorile s<strong>al</strong>e, Anne şi<br />
Emily.<br />
126
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
1926 În urmă cu 85 de ani s–a născut regina<br />
Elisabeta a II–a (Elizabeth Alexandra Mary)<br />
(n. 1926, Londra), regină a Regatul Unit <strong>al</strong><br />
Marii Britanii şi <strong>al</strong> Irlandei de Nord şi regină a<br />
şaisprezece state suverane, cunoscute sub<br />
numele de domeniile Commonwe<strong>al</strong>th.<br />
1971 A murit filosoful Nicolae BAGDASAR<br />
(„Filosofia contemporană a istoriei”,<br />
„Teoreticieni ai civilizaţiei”, „Istoria filosofiei<br />
româneşti”) (n. 1896) – 35 de ani de la moarte.<br />
1976 S-a născut prozatorul A. C. VAIDA („Scîntei<br />
în beznă”, „Procesul”, „Anii mîniei”) (n. 30<br />
ian. 1910).<br />
22 aprilie<br />
1986 ELIADE, Mircea (n. 9 mart. 1907-1986) –<br />
25 de ani de la moarte: istoric <strong>al</strong> religiilor,<br />
filosof şi scriitor român. Membru post-mortem<br />
<strong>al</strong> Academiei Române (3 iul. 1990). La 12 mai<br />
1921 Mircea Eliade debutează cu articolul<br />
„Duşmanul viermelui de mătase” în „Ziarul<br />
ştiinţelor populare şi <strong>al</strong> călătoriilor”. În ian.<br />
1926 fondează „Revista universitară”,<br />
suprimată după trei numere, ca urmare a unei<br />
recenzii negative la o lucrare a lui Nicolae<br />
Iorga care îi era profesor. Începe să scrie la<br />
„Gaudeamus” (rămas în ms.), călătoreşte în<br />
It<strong>al</strong>ia, unde-i vizitează pe Papini, Ernesto<br />
Buonaiuti, Alfredo Panzini, Giovanni Gentile<br />
ş.a. Colaborează la „Cuvântul”, „Universul<br />
literar”, „Adevărul literar şi artistic”, „Lumea”,<br />
„România literară”, „Vremea”, „Viaţa literară”,<br />
127
128<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
„Sinteza”, „Azi”, „Revista Fundaţiilor Reg<strong>al</strong>e”<br />
etc. La sfârşitul lui 1928 pleacă în India, unde<br />
va rămâne până în 1932, obţinând o bursă de<br />
studii la C<strong>al</strong>cutta. Învaţă sanscrita şi se iniţiază<br />
în practicile hinduse, călătoreşte la Benares,<br />
Allahabad, Agra, Jaipur; termină romanele<br />
„Isabel şi apele diavolului” (1929) şi<br />
„Mayitrei” (1933). Întors în ţară e numit<br />
asistent la Facultatea de Litere şi Filosofie a<br />
Universităţii din Bucureşti, cu un curs de<br />
„Problema răului în filosofia indiană”. În aceşti<br />
ani publică romane („Întoarcerea din rai”,<br />
1934). Stabilit în Franţa (1945-1956), apoi în<br />
S.U.A. (1956). Membru a numeroase academii<br />
şi societăţi ştiinţifice străine. Discipol <strong>al</strong> lui<br />
Nae Ionescu. Spirit enciclopedic, Eliade a<br />
încercat să fundamenteze o disciplină<br />
integratoare, autonomă. Filosofia lui constă în<br />
încercarea de a reconstitui spiritu<strong>al</strong>itatea<br />
omului şi de a-i conferi dimensiunea cosmică,<br />
prin regăsirea miturilor şi refacearea unităţilor<br />
interioare. Studii de istoria religiilor („Tratat de<br />
istoria religiilor”, „Mitul eternei întoarceri”,<br />
„Istoria credinţelor şi ideilor religioase”),<br />
indianistică („Yoga. Nemurire şi libertate”),<br />
orient<strong>al</strong>istică. Proză de influenţă gidiană, care<br />
se circumscrie esteticii autenticităţii<br />
(„Maitreyi”), proză fantastică şi mitică<br />
(„Domnişoara Cristina”, „La ţigănci”,<br />
„Noaptea de Sânzâiene”). Eseistică („Insula lui<br />
Euthanasius”, „Comentarii la legenda<br />
Meşterului Manole”). Memori<strong>al</strong>istică
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
(„Jurn<strong>al</strong>”, „Memorii”). Coordonator <strong>al</strong><br />
„Enciclopediei religiilor” (16 vol.), apărută<br />
postum.<br />
1866 SOCIETATEA ACADEMICĂ ROMÂNĂ<br />
– 145 de ani de la semnarea decretului de<br />
înfiinţare a Societăţii Academice Române – 22<br />
aprilie 1866. Denumiri succesive: Societatea<br />
Literară Română, Societatea Academică<br />
Română, Academia Română. De la înfiinţare,<br />
în rândurile s<strong>al</strong>e au fost onorate cele mai<br />
luminate minţi din toate provinciile româneşti,<br />
plus mari minţi europene.<br />
Membrii Academiei Române la înfiinţare (1866)<br />
129
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
23 aprilie<br />
1616 CERVANTES SAAVEDRA, Miguel de<br />
(1547-1616) – 395 de ani de la moarte: scriitor<br />
spaniol. Opera sa reprezentativă „Iscusitul<br />
hid<strong>al</strong>gon Don Quijote de La Mancha”, satiră a<br />
literaturii cav<strong>al</strong>ereşti, imagine complexă a<br />
conflictului dintre re<strong>al</strong> şi ide<strong>al</strong>, se înscrie<br />
printre capodoperele prozei univers<strong>al</strong>e.<br />
Romanul pastor<strong>al</strong> „G<strong>al</strong>ateea”, ciclul „Nuvele<br />
exemplare”.<br />
SHAKESPEARE, William (n. 26 apr. 1564,<br />
Stratford-upon-Avon, Warwickshire, Anglia-d.<br />
1616, Stratford-upon-Avon, Warwickshire,<br />
Anglia) – 395 de ani de la moarte: dramaturg,<br />
poet, actor. Autorul unei opere dramatice<br />
incomparabile prin bogăţia şi diversitatea<br />
soci<strong>al</strong>ă şi pshihologică a personajelor, prin<br />
profunzimea reflecţiei filosofice şi viziunea<br />
modernă asupra caracterului contradictoriu <strong>al</strong><br />
naturii umane, prin stilul de o rară poezie. A<br />
introdus viaţa în teatru, amestecând tragicul cu<br />
burlescul, visul cu re<strong>al</strong>itatea, înţelepciunea<br />
narativă cu bufoneria. În anul 1582, la doar 18<br />
ani, se căsătoreşte cu Anne Hathaway. Se<br />
presupune că în jurul anului 1586 se mută la<br />
Londra, unde devine membru <strong>al</strong> unei trupe de<br />
actori ambulanţi. Joacă <strong>al</strong>ături de trupa<br />
Lordului Cancelar la curte, în faţa reginei. În<br />
1599, când este ridicat noul sediu <strong>al</strong> teatrului<br />
„Globe”, Shakespeare dobândeşte c<strong>al</strong>itatea de<br />
acţionar princip<strong>al</strong> la acest teatru. În acestă<br />
perioadă scrie cam două piese pe an, pe care le<br />
130
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
şi interpretează. Joacă şi în piesele lui Ben<br />
Jonson. Dramele îi sunt publicate postum,<br />
colegii re<strong>al</strong>izând o ediţie „infolio” completă în<br />
1623. Activitatea dramatică shakesperiană are<br />
patru etape distincte. Prima perioadă, datând<br />
din perioada 1589-1593, cuprinde dramele<br />
despre regi: „Henry <strong>al</strong> VI-lea”, „Richard <strong>al</strong> IIIlea”<br />
şi comediile parodice „Zadarnicele chinuri<br />
<strong>al</strong>e dragostei”, „Comedia erorilor”, „Doi<br />
gentilomi din Verona”, „Îmblânzirea scorpiei<br />
sau O femeie îndărătnică”. Tragedia „Titus<br />
Andronicus” nu face parte din această<br />
categorie, fiind mai degrabă inspirată din<br />
Seneca. Între 1593-1594, Shakespeare a scris<br />
două poeme epice lungi, „Venus şi Adonis”, şi<br />
„Siluirea Lucreţiei”. Ambele au fost dedicate<br />
unui nobil tânăr, Henry Wriothesley - Contele<br />
de Southampton. Este posibil ca dedicaţia să fi<br />
servit numai la căutarea sponsorilor şi nu a<br />
avut <strong>al</strong>tă importanţă, dar câţiva critici literari<br />
sunt de părere ca Southampton a jucat un rol<br />
important în viaţa lui Shakespeare. Criticii<br />
operei s<strong>al</strong>e plasează în această perioadă şi<br />
crearea celor mai multe din celebrele s<strong>al</strong>e<br />
sonete. A doua perioadă (1594-1600) cuprinde<br />
în princip<strong>al</strong> drame istorice: „Regele Ioan” şi<br />
tetr<strong>al</strong>ogia care tratează perioada premergătoare<br />
Războiului celor două Roze: „Henric <strong>al</strong> IVlea”,<br />
„Henry <strong>al</strong> V-lea”, cu comediile lirice<br />
„Visul unei nopţi de vară”, „Neguţătorul din<br />
Veneţia”, „Mult zgomot pentru nimic”, „Cum<br />
vă place”, „A douăsprezecea noapte„. Acestei<br />
131
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
perioade îi aparţine şi tragedia lirică „Romeo şi<br />
Julieta”, piesa cu subiect politic „Julius<br />
Caesar” şi parodia „Nevestele vesele din<br />
Windsor”. Piesele concepute în această a doua<br />
perioadă dau măsura uriaşei v<strong>al</strong>ori literare a<br />
operei shakespeariene. „Timpul ce şi-a ieşit din<br />
ţâţâni”, acompaniat de tonul grav ce pune totul<br />
la îndoi<strong>al</strong>ă, suprapus peste imaginea bolii şi<br />
morţii face din „Hamlet” una din capodoperele<br />
tragice <strong>al</strong>e Bardului Will. Tot la cumpăna<br />
dintre veacuri apar: „Totul este bine când se<br />
termină cu bine”, „Măsură pentru măsură”,<br />
unde abundă ironia şi răsturnările de situaţie, şi<br />
cinismul din „Troilus şi Cressida”. Marile<br />
tragedii au o forţă impresionantă şi o viziune<br />
monument<strong>al</strong>ă: „Hamlet”, „Othello”, „Regele<br />
Lear” şi „Macbeth”. Perioada 1600-1608<br />
marcheză o schimbare fundament<strong>al</strong>ă din<br />
perspectiva tematicii şi a mijloacelor de<br />
expresie, vârtejul sentimentelor contradictorii<br />
fiind redat într-un limbaj plastic, perioadă de<br />
creaţie ce face trecerea de la lumea<br />
renascentistă la cea barocă şi manieristă:<br />
„Antoniu şi Cleopatra” şi „Coriolan”. Ultima<br />
perioadă (1603-1618) aduce o notă tragică, cu<br />
tema geloziei, trădării, tentativei de crimă,<br />
conflictele aplanându-se prin iertare şi<br />
conciliere: „Pericle”, „Cymbeline”, „Poveste<br />
de iarnă”, „Furtuna”.<br />
2011 Ziua naţion<strong>al</strong>ă a Angliei e sărbătorită odată<br />
cu Sf. George, protectorul ţării. Nu există o<br />
singură zi naţion<strong>al</strong>ă a Marii Britanii, aşa încât<br />
132
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
<strong>al</strong>ături de această zi se mai celebrează Ziua<br />
Naţion<strong>al</strong>ă a Ţării G<strong>al</strong>ilor (1 mart., Sf. David),<br />
Ziua Naţion<strong>al</strong>ă a Irlandei de Nord (17 mart.,<br />
Sf. Patrick) şi Ziua Naţion<strong>al</strong>ă a Scoţiei (30<br />
noi., Sf. Andrew).<br />
1891 PROKOFIEV, Serghei Sergheevici (n.<br />
1891, Sontovka-d. 4 mart. 1953, Moscova) –<br />
120 de ani de la naştere: compozitor neoclasic,<br />
pianist şi dirijor rus, unul din marii<br />
compozitori ai secolului <strong>al</strong> XX-lea. Elev <strong>al</strong> lui<br />
Glière, apoi Conservatorul din Petersburg cu<br />
Rimski-Korsakov şi Liadov. Pianul cu<br />
Essipova şi dirijatul cu Cerepnin. Cariera de<br />
compozitor îmbrăţişată de timpuriu, s-a<br />
desfăşurat în par<strong>al</strong>el cu cea de pianist<br />
concertist. Un limbaj cu totul person<strong>al</strong>, un<br />
remarcabil dar melodic, o fantezie care pluteşte<br />
între lirism şi dramatism intens, un umor<br />
împletit cu ironie, sarcasm şi caricatur<strong>al</strong>, dar şi<br />
energie, îndrăzne<strong>al</strong>ă, strălucire şi un desăvârşit<br />
simţ <strong>al</strong> formei, sunt câteva din elementele ce-l<br />
redau pe Prokofiev ca pe unul din primii<br />
muzicieni ai epocii noastre. Creaţia sa cuprinde<br />
lucrări scenice (7 b<strong>al</strong>ete, din care „Romeo şi<br />
Julieta”, „Cenuşăreasa”; 8 opere – „Dragostea<br />
celor 3 portoc<strong>al</strong>e”, „Simion Kotko”, „Război şi<br />
Pace”, „Povestea unui om adevărat” etc.),<br />
lucrări simfonice (7 simfonii printre care şi<br />
celebra „Simfonie clasică”, o simfonietă,<br />
„Suita scitică”, uverturi, suite, tablouri<br />
simfonice, muzică de scenă, povestea pentru<br />
copii „Petrică şi lupul cu recitator” etc.),<br />
133
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
concerte pentru pian, concerte pentru vioară şi<br />
unul pentru violoncel, piese voc<strong>al</strong>-simfonice<br />
(cantata „Alexandr Nevski, pentru solo cor şi<br />
orchestră”, „Cantata pentru a XX-a <strong>aniversar</strong>e<br />
a Revoluţiei din Octombrie”, „Zdraviţa”, Cei<br />
7, pentru solo, cor şi orchestră etc.), coruri,<br />
muzică pentru film, sonate, cvartete şi piese<br />
pentru <strong>al</strong>te formaţii de cameră, numeroase<br />
lucrări pentru pian, melodii pentru voce solo<br />
etc.<br />
24 aprilie<br />
1911 JEBELEANU, Eugen (n. 1911, Câmpina-d.<br />
21 aug. 1991, Bucureşti) – 100 de ani de la<br />
naştere; 20 de ani de la moarte: poet român.<br />
1976 DECEI, Aurel (n. 15 apr. 1905, Gura Râului,<br />
Sibiu-d. 1976, Bucureşti) – 35 de ani de la<br />
moarte: jurn<strong>al</strong>ist şi istoric român, care a militat<br />
împotriva abolirii monarhiei şi contra<br />
instaurării regimului comunist, eminent istoric<br />
speci<strong>al</strong>izat în istoria Orientului Apropiat, cu<br />
precădere în istoria civilizaţiei otomane. Fiul<br />
notarului comun<strong>al</strong> şi-a făcut studiile secundare<br />
la Sibiu, Blaj şi Alba Iulia (1918-1922);<br />
speci<strong>al</strong>izare la Roma, Paris (1933-35) şi<br />
Constantinopol. Arhivar, profesor secundar şi<br />
profesor universitar la Academia Comerci<strong>al</strong>ă<br />
din Cluj; cercetător ştiinţific la Arhivele<br />
Statului din Bucureşti şi cercetător ştiinţific<br />
princip<strong>al</strong> la Institutul de istorie „Nicolae<br />
Iorga”. Orient<strong>al</strong>ist, care a dezvăluit izvoare<br />
importante pentru feud<strong>al</strong>ismul timpuriu<br />
134
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
românesc, prin care a răsturnat anumite teorii<br />
străine, tendenţioase, referitoare la începuturile<br />
poporului român. Din lucrări şi articole:<br />
„Românii din veacul <strong>al</strong> IX-lea până în <strong>al</strong> XIIIlea<br />
în lumina izvoarelor armeneşti”, 1939;<br />
„Versiunea turcească a confesiunii patriarhului<br />
Ghenadie Scholaris – Scrisă la cererea<br />
sultanului Mehmet II”, Sibiu, 1940, 39 p.;<br />
„Documente din Arhivele Vaticanului privind<br />
anul 1595”, 1967; „Memoriul (Supplex<br />
Libellus V<strong>al</strong>achorum) lui I. Inochentie Micu-<br />
Klein către regina Maria Thereza, din anul<br />
1744”, 1967; „Procele verb<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e şedinţelor<br />
Consiliului Naţion<strong>al</strong> Român din Deva şi <strong>al</strong>te<br />
documente privind comitatul Hunedoara în anii<br />
1918-1919”, 1968; „La ville de Sibiu dans les<br />
sources historiques turques”, 1969 etc. Se<br />
numără printre membrii fondatori ai Societăţii<br />
Internaţion<strong>al</strong>e a Orient<strong>al</strong>iştilor, instituţie<br />
fondată în Turcia în 1946. Participă la congrese<br />
internaţion<strong>al</strong>e de studii orient<strong>al</strong>e la Bruxelles<br />
(1948), Istanbul (1951), Cambridge (1951),<br />
München (1957). Ioan Opriş i-a consacrat o<br />
lucrare „Aurel Decei sau destinul disperării”<br />
(2004). La doar 17 km de Sibiu, în loc<strong>al</strong>itatea<br />
Gura Râului, se află Casa memori<strong>al</strong>ă „Aurel<br />
Decei”.<br />
1871 PALLADY, Theodor (n. 1871, Iaşi-d. 1956)<br />
– 140 de ani de la naştere; 55 de ani de la<br />
moarte: pictor român. Tablouri importante:<br />
„Peisaj la Bucium”, „Pod pe Sena”, „Femeia în<br />
135
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
gri”. Se remarcă prin rafinament, disciplina<br />
desenului şi nuanţe cromatice.<br />
25 aprilie<br />
1911 SALGARI, Emilio (n. 21 aug. 1862,<br />
Verona-d. 1911, Torino, It<strong>al</strong>ia) – 100 de ani de<br />
la naştere: literat şi ziarist it<strong>al</strong>ian. Romancier<br />
de capă şi spadă şi pionier <strong>al</strong> genului S.F.,<br />
S<strong>al</strong>gari a creat mai mult de două sute de nuvele<br />
şi romane de aventuri, multe dintre ele fiind<br />
considerate clasice. Emilio S<strong>al</strong>gari este cel mai<br />
bine vândut autor it<strong>al</strong>ian <strong>al</strong> tuturor timpurilor.<br />
26 aprilie<br />
1731 DEFOE, Daniel (1660-1731) – 280 de ani<br />
de la moarte: scriitor englez. Este celebru prin<br />
romanul „Robinson Crusoe” (1719), povestea<br />
unui naufragiat, rămas singur pe o insulă.<br />
Împreună cu Samuel Richardson, Defoe este<br />
considerat fondatorul romanului englez. Primul<br />
mare romancier re<strong>al</strong>ist englez, Defoe este un<br />
observator minuţios, preocupat de mor<strong>al</strong>a<br />
individu<strong>al</strong>ă şi soci<strong>al</strong>ă.<br />
27 aprilie<br />
1521 MAGELLAN, Fernando de (Mag<strong>al</strong>hães<br />
Fernão de) (1480?-1521, Insula Mactan) – 490<br />
de ani de la moarte: navigator portughez. A<br />
întreprins prima călătorie în jurul pământului.<br />
1891 FRÂNCU, Amos (n. 1829, Benig, Alba - d.<br />
1891) – 120 de ani de la moarte: protonotar<br />
(1861) şi apoi vicecomite până la 1872, când a<br />
136
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
fost numit jude regesc în Baia de Criş (până la<br />
1876), când a fost transferat la Mişcolţ în<br />
Ungaria. Alături de Iosif Hodoş şi Ioan Pipoş,<br />
Amos Frâncu a contribuit la înfiinţarea<br />
gimnaziului din Brad. A fost tribun în revoluţia<br />
de la Revoluţia din 1848-49 a lui Avram Iancu.<br />
28 aprilie<br />
1926 În urmă cu 85 de ani s-a născut Nelle Lee<br />
HARPER, autoare americană, cunoscută<br />
pentru romanul său din 1960, „Să ucizi o<br />
pasăre cântătoare”.<br />
29 aprilie<br />
1936 TOMOZEI, Gheorghe (n. 1936, Bucureştid.<br />
1997) – 75 de ani de la naştere: poet român.<br />
2006 GALBRAITH, John Kenneth (n. 15 oct.<br />
1908, Iona Station, Ontario, Canada-d. 2006,<br />
Cambrigde, U.S.) – 5 ani de la moarte:<br />
economist diplomat, romancier, activist politic<br />
canadiano-american. Este văzut ca decanul<br />
liber<strong>al</strong>ismului american şi continuator <strong>al</strong> teoriei<br />
lui Keynes. Cărţile speci<strong>al</strong>istului în economie<br />
s-au concentrat pe ideea că o economie de<br />
succes e un rezultat <strong>al</strong> excelenţei soci<strong>al</strong>e.<br />
An<strong>al</strong>iza sa privitoare la relaţia între comerţ şi<br />
guvern se potriveşte foarte bine cu remarca lui<br />
Harrington conform căreia capit<strong>al</strong>ism,<br />
înseamnă, în practică, “soci<strong>al</strong>ism pentru cei<br />
puţini, iniţiativă pentru cei mulţi”. Lucrări<br />
cunoscute: „Societatea perfectă” („Affluent<br />
137
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Society”, 1958), „Capit<strong>al</strong>ismul american”<br />
(1952).<br />
30 aprilie<br />
2006 REVEL, Jean-François (n. 19 ian. 1924,<br />
Marsilia-d. 30 apr. 2006, V<strong>al</strong>-de-Marne,<br />
Franţa) – 5 ani de la moarte: filosof, scriitor şi<br />
ziarist francez, membru <strong>al</strong> Academiei Franceze<br />
(1998), figură de prim rang a<br />
anticonformismului în rândurile<br />
intelectu<strong>al</strong>ităţii franceze, virulent adversar <strong>al</strong><br />
tot<strong>al</strong>itarismului sub orice formă. Cărţi<br />
publicate la noi: „Cunoaşterea inutilă”, 1993;<br />
„Revirimentul democraţiei”, 1995; „Marea<br />
paradă. Eseu despre supravieţuirea utopiei<br />
soci<strong>al</strong>iste”, 2002.<br />
138
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
MAI<br />
„Unde şi când m-am ivit în<br />
lumină nu ştiu,<br />
din umbră mă ispitesc singur<br />
să cred că lumea e o cântare.<br />
Străin zâmbind, vrăjit suind,<br />
în mijlocul ei mă-mplinesc cu<br />
mirare”.<br />
„Biografie” de Lucian Blaga<br />
Mai<br />
Du Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbă<br />
tă<br />
1 2 3 4 5 6 7<br />
8 9 10 11 12 13 14<br />
15 16 17 18 19 20 21<br />
22 23 24 25 26 27 28<br />
29 30 31<br />
139
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
1 Nicolae Brana – 25 de ani de<br />
la moarte;<br />
4 Johann F. Herbart - 235 de<br />
ani de la naştere;<br />
5 Henryk Sienkiewicz - 165 de<br />
ani de la naştere;<br />
5 Emmerich Bartzer - 50 de<br />
ani de la moarte;<br />
5 Zoe Dumitresc-Buşulenga +<br />
5 ani de la moarte;<br />
5 Napoleon I Bonaparte – 190<br />
de ani de la moarte<br />
6 Rabindranath Tagore – 150<br />
de ani de la naştere;<br />
6 50 de ani de la moartea lui<br />
Lucian Blaga;<br />
113 Samuil Micu Clain – 205<br />
ani de la moarte;<br />
15 Max Frisch – Centenar;<br />
1 5 Emily Dickinson - 125 de<br />
ani de lla moarte;<br />
1 5 Mihail Bulgakov - 120 de<br />
ani de la naştere;<br />
17 Josef H<strong>al</strong>trich – 125 de ani<br />
de la naştere;<br />
18 Gustav Mahler – Centenar;<br />
20 „Neamul Românesc” – 105<br />
ani de la apariţie;<br />
21 Iosif Iser - 130 de ani de la<br />
naştere;<br />
1Ziua Internaţion<strong>al</strong>ă a<br />
Muncii;<br />
3 Ziua Mondi<strong>al</strong>ă a<br />
Libertăţii Presei;<br />
5 Ziua Europei ;<br />
8 Ziua Mondi<strong>al</strong>ă a Crucii<br />
Roşii;<br />
9 Ziua Uniunii Europene<br />
(Ziua Schumann);<br />
18 Ziua Internaţion<strong>al</strong>ă a<br />
Muzeelor;<br />
21 Ziua Mondi<strong>al</strong>ă a<br />
Dezvoltării Cultur<strong>al</strong>e;<br />
22 Ziua Internaţion<strong>al</strong>ă a<br />
Biodiversităţii;<br />
21 Albert Dürer – 540 de<br />
ani de la naştere;<br />
22 Andrei Mureşanu - 95 de<br />
ani de la naştere;<br />
23 Lagerkvist - 120 de ani<br />
de la naştere;<br />
23 Henrik Ibsen - 105 ani<br />
de la moarte;<br />
26 Martin Heidegger - 35<br />
de ani de la moarte;<br />
27 Tudor Vladimirescu –<br />
190 de ani de la moarte.<br />
1 mai<br />
1921 RALEA, Mihail (1896, Huşi-1964) – 115<br />
ani de la naştere: critic literar român.<br />
1986 BRANA, Nicolae (n. 17 apr. 1905, Mohu,<br />
Sibiu-d. 1986, Bucureşti) – 25 de ani de la<br />
moarte: pictor şi gravor ardelean prolific,<br />
140
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
pictură mur<strong>al</strong>ă. Şco<strong>al</strong>a primară în satul nat<strong>al</strong>,<br />
apoi Şco<strong>al</strong>a norm<strong>al</strong>ă „Andrei Şaguna” din<br />
Sibiu (1918-1925). Se înscrie la Academia de<br />
Arte frumoase din Bucureşti, renunţă apoi în<br />
favoarea Şcolii de Arte Frumoase din Cluj<br />
(1926-30). Bursă la Paris (1930-32). Expoziţie<br />
de pictură la Cluj (1933). Profesor de desen la<br />
Şimleul Silvaniei (1935). În ian. 1941<br />
organizează la Bucureşti o amplă expoziţie,<br />
sub genericul „Oameni şi privelişti din<br />
Arde<strong>al</strong>”, cuprinzând 135 de uleiuri, 25 de<br />
xilogravuri şi 17 picturi pe sticlă. Expoziţia se<br />
iterează la Cluj şi Sibiu. Albume de gravuri:<br />
„Chipuri din sat ”(1942) şi „Hotarul de<br />
Răsărit” (1942), „Mioriţa” (1944). Din picturi:<br />
„Peisaj cu apă”, „Mama”, „Moş Gheorghe”,<br />
„Ţărancă de la munte din Făgăraş”, „Strânsul<br />
recoltei”, „Ţărani la prăşitul porumbului”, „Sat<br />
din Arde<strong>al</strong>”, „La stână”, „Peisaj din satul<br />
Mohu”, „Vara pe ogoare”, „Mere şi blid”,<br />
„Strânsul fânului” etc. Pictură religioasă<br />
(1946-1955). Va decora interior sau va restaura<br />
lăcaşe de cult: Jina, Lisa, Agnita, tinda<br />
Bisericii „Banu Manta” din Bucureşti,<br />
Vaideeni etc. După 1960 va picta Biserica din<br />
Groapă din Sibiu, ctitorită de cunoscutul<br />
negustor Hagi Constantin Pop în anii 1788-<br />
1789. Brana a pictat peste 10 iconostase în<br />
ulei, în judeţele Cluj, Sibiu, Sălaj, apoi<br />
Făgăraş, şi peste 100 de icoane. Artistul<br />
Nicolae Brana şi-a dedicat întreaga operă<br />
141
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
descrierii lumii rur<strong>al</strong>e şi a satului românesc<br />
transilvănean.<br />
4 mai<br />
1646 365 de ani de la apariţia la Iaşi a celui dintâi<br />
cod de legi tipărit în limba română şi unul din<br />
primele coduri de legi în limba naţion<strong>al</strong>ă din<br />
Europa: „Cartea românească de învăţătură<br />
de la pravilele împărăteşti şi de la <strong>al</strong>te<br />
guideţe”; cuprinde norme de drept din<br />
Codicele bizantine şi occident<strong>al</strong>e traduse de<br />
Eustratie Logofătul şi Meletie Sirigul. O<br />
capodoperă a literaturii române vechi.<br />
1776 HERBART, Johann Friedrich (n. 1776,<br />
Oldenburg-d. 11 aug. 1841, Göttingen) – 235<br />
ani de la naştere: filosof şi psiholog german,<br />
fondator <strong>al</strong> pedagogiei ca disciplină academică.<br />
5 mai<br />
1821 NAPOLEON I BONAPARTE (n. 15 aug.<br />
1769, Ajaccio, Corsica-d. 5 mai 1821, în Insula<br />
Sfânta Elena) – 190 de ani de la moarte:<br />
împărat <strong>al</strong> Franţei (1804-1814 şi 1815). Unul<br />
din cei mai străluciţi comandanţi militari din<br />
istorie. Ca gener<strong>al</strong>, s-a remarcat în campaniile<br />
din It<strong>al</strong>ia (1796-97), Egipt (1798-99), Prusia<br />
(1806), Austria (1809), câştigând bătălii<br />
rămase celebre, ca acelea de la Arcole (1796),<br />
Marengo (1800), Austerlitz (1805), Jena<br />
(1806), Wagram (1809). După lovitura de stat<br />
de la „18 brumar” (9 noi.) 1799, a instaurat un<br />
nou regim politic, întâi sub forma<br />
Consulatului, iar din 1804, sub forma<br />
142
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
Imperiului. De numele lui se leagă codurile<br />
civil (1804), comerci<strong>al</strong> (1808) şi pen<strong>al</strong> (1810),<br />
baza noilor relaţii juridice. Politica sa externă<br />
se caracterizează printr-un şir de războaie<br />
(„Războaiele napoleoniene”) pentru<br />
hegemonie în Europa, împotriva co<strong>al</strong>iţiilor<br />
statelor europene. După campania dezastruoasă<br />
din Rusia (1812), înfrângerea de la Leipzig<br />
(„Bătălia naţiunilor”, 1813) şi invadarea<br />
Franţei de către armatele Co<strong>al</strong>iţiei a VII-a<br />
(Rusia, Austria, Prusia, Anglia), a abdicat şi a<br />
fost exilat pe insula Elba (1814). Revenit în<br />
Franţa la 1 mart. 1815 („Cele 100 de zile”), a<br />
fost înfrânt la Waterloo de armata angloprusiană<br />
şi silit din nou să abdice. Exilat pe<br />
insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic, unde a şi<br />
murit. Codul napoleonian reprezintă codul civil<br />
francez din 1804, în vigoare şi astăzi. A servit<br />
drept model codurilor elaborate de numeroase<br />
ţări, inclusiv codului civil român din 1864.<br />
1916 SIENKIEWICZ, Henryk (Adam Alexander<br />
Pius) (pseud. Litwos) (n. 1846, Wola Okrzejkad.<br />
15 noi. 1916, Vevey, Elveţia) – 165 de ani<br />
de la naştere: autor polonez de romane de mare<br />
popularitate şi câştigător <strong>al</strong> Premiului Nobel<br />
pentru Literatură, în 1905. Romane istorice, în<br />
care documentul şi ficţiunea se întrepătrund<br />
(„Prin foc şi sabie”, 1884; „Potopul”, 1886;<br />
„Pan Wolodyijowski”, 1888, considerată<br />
capodopera sa narativă, „Quo vadis?”<br />
1894/1896; „Cav<strong>al</strong>erii teutoni” 1897-1900) ce<br />
se disting prin suflu epic, forţă evocatoare în<br />
143
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
scenele de masă, colorit de epocă şi prin stilul<br />
bogat, fluid şi rafinat. Proză inspirată de<br />
numeroase călătorii („Scrisori din călătorie”,<br />
1876/1878, „Scrisori din Africa”, 1892, „În<br />
deşert şi în pădurea virgină”, 1911). Importanţa<br />
lui Sienkiewicz pentru literaura mondi<strong>al</strong>ă<br />
constă în faptul că prin romanele s<strong>al</strong>e istorice<br />
cultivă masele largi din Polonia conştiinţa<br />
trecutului naţion<strong>al</strong>, asemeni <strong>al</strong>tor scriitori din<br />
Europa de răsărit, printre care îi amintim pe<br />
Jirásek, Jókai, Gárdonyi, Vazov.<br />
1961 BARTZER, Emmerich (n. 1895-d. 1961,<br />
Jimbolia) – 50 de ani de la moarte: compozitor<br />
şi dirijor român.<br />
2006 DUMITRESCU-BUŞULENGA, Zoe (n. 20<br />
aug. 1920, Bucureşti-d. 2006, Mănăstirea<br />
Văratec, Neamţ) – 5 ani de la moarte:<br />
person<strong>al</strong>itate a culturii române, cu o prolifică<br />
activitate de cercetător, critic şi istoric literar,<br />
eseist, filozof <strong>al</strong> culturii şi pedagog român. A<br />
fost membră a Academiei Române şi a unor<br />
importante instituţii cultur<strong>al</strong>e europene.<br />
6 mai<br />
1856 FREUD, Sigmund (Sigismund Schlomo<br />
Freud) (n. 1856, Pribor-Feiberg, Moravia-d.<br />
1939, Londra) – 155 de ani de la naştere:<br />
psihiatru austriac, părintele psihan<strong>al</strong>izei.<br />
1861 TAGORE, Rabindranath (numele<br />
europeinizat <strong>al</strong> lui Rabindranâth Thâkur) (n. 1861,<br />
Jorosanko, C<strong>al</strong>cuta-d.7 aug.1941) – 150 de ani de<br />
la naştere; 70 de ani de la moarte: scriitor, filosof,<br />
144
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
muzician şi pictor indian din provincia Beng<strong>al</strong>,<br />
supranumit „Sufletul Beng<strong>al</strong>ului” şi „Profetul<br />
Indiei moderne”, laureat <strong>al</strong> Premiului Nobel<br />
pentru Literatură în anul 1913. Una din figurile<br />
cele mai de seamă <strong>al</strong>e Indiei contemporane.<br />
Militant pentru independenţa patriei s<strong>al</strong>e. A tratat<br />
teme religioase din perspectiva comunicării între<br />
Occident şi Orient („Religia omului”). Lucrări<br />
dramatice („Fachirul”, „Jertfa”). Nuvele<br />
(„Ghirlanda dragostei”), romane („Gora”,<br />
„Căminul şi lumea”). Lirică meditativă, muzic<strong>al</strong>ă,<br />
influenţată de marile epopei indice, cultivând<br />
motivul comuniunii cu natura, sentimentul<br />
prieteniei, <strong>al</strong> dragostei şi <strong>al</strong> bucuriei de a trăi<br />
(„Luntrea de aur”, „Grădinarul”). Eseuri.<br />
Memorii. Autorul cuvintelor şi <strong>al</strong> melodiei<br />
imnului naţion<strong>al</strong> <strong>al</strong> Indiei. A înfiinţat, la<br />
Sāntiniketon, o şco<strong>al</strong>ă pentru copii, transformată<br />
ulterior în Universitatea Internaţion<strong>al</strong>ă „Visva<br />
Bhārati”. A enunţat cele cinci legi <strong>al</strong>e<br />
biblioteconomiei:<br />
Cărţile sunt făcute să fie citite.<br />
2. Fiecare carte are cititorul său.<br />
3. Fiecare cititor are cartea sa.<br />
4. Timpul cititorului trebuie preţuit.<br />
5. <strong>Biblioteca</strong> este un organism în continuă<br />
creştere.<br />
1961 BLAGA, Lucian (n. 9 mai 1895, Lancrăm,<br />
Alba-d. 1961, Cluj) – 50 de ani de la moarte:<br />
filosof, poet, dramaturg, eseist, prozator,<br />
traducător, publicist, profesor universitar,<br />
culegător de folclor, diplomat român, membru<br />
145
146<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
<strong>al</strong> Academiei Române, traducător din operele<br />
literaturii univers<strong>al</strong>e. Studii primare la<br />
Lancrăm şi Sebeş (1902-1906), lice<strong>al</strong>e la<br />
Braşov (1906-1914) şi universitare la Sibiu<br />
(Teologia, 1914-17) şi la Viena (Facultatea de<br />
filosofie), unde în 1920 şi-a luat titlul de doctor<br />
în filosofie cu teza „Kultur und Erkenntnis”<br />
(„Cultură şi cunoaştere”). A luat parte la Marea<br />
Adunare Naţion<strong>al</strong>ă de la Alba Iulia din 1<br />
Decembrie. A fost unul din fondatorii revistei<br />
„Gândirea”, intrând ulterior în conflict cu<br />
reprezentanţii cei mai exigenţi ai<br />
ortodoxismului, în speci<strong>al</strong> cu D. Stăniloaie.<br />
Din 1926 a îmbrăţişat cariera diplomatică,<br />
fiind pe rând ataşat de presă pe lângă Legaţiile<br />
României din Varşovia (1926-27), Praga<br />
(1927-28), Berna (1928-32); secretar de presă,<br />
apoi consilier la Legaţia Română din Viena<br />
(1932-37) şi consilier de presă la Legaţia<br />
Română din Berna (1937-38); ambasador şi<br />
ministru plenipotenţiar <strong>al</strong> României la<br />
Lisabona (1938-39). În 1936 este <strong>al</strong>es membru<br />
<strong>al</strong> Academiei Române (discursul de recepţie:<br />
„Elogiul satului românesc”, 1937). În 1938 a<br />
fost numit profesor universitar la Universitatea<br />
din Cluj, la Catedra de filosofia culturii, creată<br />
speci<strong>al</strong> pentru el, cursuri inaugurate cu<br />
prelegerea „Despre plenitudinea istorică”. În<br />
perioada refugiului la Sibiu, a editat revista<br />
„Saeculum” (1943-44). Atras de mirificele<br />
plaiuri şi de oamenii Mărginimii, la Gura<br />
Râului, creează poezia „Boca del Rio”.
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
Destituit după reforma învăţământului, devine<br />
cercetător la Institutul de istorie şi filosofie din<br />
Cluj (1949-53) şi la Secţia de istorie literară şi<br />
folclor a Academiei, fili<strong>al</strong>a Cluj (1953-59) din<br />
1951 a fost numit bibliotecar-şef la <strong>Biblioteca</strong><br />
Academiei Române, fili<strong>al</strong>a Cluj, <strong>al</strong> cărei<br />
director adjunct a devenit în 1954. A debutat cu<br />
versuri în „Tribuna” din Arad (poezia „Pe<br />
ţărm”, 1910), continuând apoi să colaboreze cu<br />
aforisme, articole şi studii filosofice la<br />
„Adevărul literar şi artistic”, „Convorbiri<br />
literare”, „Cugetul românesc”, „Cuvântul”,<br />
„Gazeta Transilvaniei”, „Lumea literară şi<br />
artistică”, „Pagini literare” etc. În 1919 a<br />
debutat editori<strong>al</strong> cu o culegere de versuri<br />
(„Poemele luminii”) şi cu un volum de notaţii<br />
filosofice („Pietre pentru templul meu”). În<br />
1921 „Paşii profetului” şi prima sa piesă de<br />
teatru „Zamolxe.” În 1922 s-a căsătorit cu<br />
Cornelia Brediceanu. Iniţi<strong>al</strong> expresionistă,<br />
cultivând vit<strong>al</strong>ismul dionisiac, de esenţă<br />
nietzscheană, lirica sa, deschisă miracolelor<br />
lumii e pătrunsă de năzuinţa şi deznădejdea<br />
cunoaşterii, de setea de transcendent, de<br />
sentimentul dorului şi de obsesia morţii: „În<br />
marea trecere” (1924); „Lauda somnului”<br />
(1929), „La cumpăna apelor” (1933); „La<br />
curţile dorului” (1938); „Nebănuitele trepte”<br />
(1943); piese de teatru de factură expresionistă:<br />
„Tulburarea apelor” (1923); „Daria” (1925);<br />
„Fapta” (1925); „Învierea” (1925); „Meşterul<br />
Manole” (1927); „Cruciada copiilor” (1930);<br />
147
148<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
„Avram Iancu” (1934); „Arca lui Noe”.<br />
Poeziile s<strong>al</strong>e postume celebrează simbolurile<br />
germinaţiei, devenirea cosmică, dragostea,<br />
totul stând sub semnul unei înfiorări panteiste.<br />
A scris şi eseuri şi studii filosofice, fiind<br />
autorul unui sistem filosofic origin<strong>al</strong>, organizat<br />
trilogi<strong>al</strong>, care cuprinde cele cinci orientări <strong>al</strong>e<br />
filosofiei în tradiţie kantiană: cunoaştere<br />
(„Trilogia cunoaşterii)”, cultură („Trilogia<br />
culturii”) şi v<strong>al</strong>oare („Trilogia v<strong>al</strong>orii”),<br />
cosmologie şi antropologie („Trilogia<br />
cosmologică”), acestea având în centru ideea<br />
de mister. A criticat pozitivismul şi scientismul,<br />
susţinând ideea autonomiei filosofiei şi a<br />
celorl<strong>al</strong>te forme de creaţie. În teoria cunoaşterii<br />
a pledat pentru raţionament ecstatic,<br />
completând mijloacele logice de cunoaştere<br />
(„plus-cunoaşterea”) cu mijloace de natură<br />
supr<strong>al</strong>ogică („minus-cunoaşterea”); a teoretizat<br />
dogma ca metodă, imprimându-i un sens<br />
epistemologic şi metafizic. În explicarea<br />
creaţiei cultur<strong>al</strong>e a apelat la categoriile<br />
inconştientului şi a considerat stilul drept<br />
factorul definitoriu <strong>al</strong> culturii. Culegerile de<br />
aforisme şi eseuri, rotunjesc <strong>al</strong>ături de<br />
memori<strong>al</strong>istica din „Hronicul şi cântecul<br />
vârstelor” (postum, 1965) şi de romanul<br />
autobiografic tipărit în 1990 sub titlul „Luntrea<br />
lui Caron”, imaginea uneia din cele mai<br />
complexe person<strong>al</strong>ităţi <strong>al</strong>e culturii române<br />
moderne. Universitatea din Sibiu şi <strong>Biblioteca</strong><br />
Judeţeană din Cluj îi poartă numele. Profesorul
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
Gheorghe Pavelescu a fost asistentul lui la<br />
Cluj. În Sibiu a locuit pe str. Ion Codru<br />
Drăguşanu nr. 5, unde se află o placă<br />
comemorativă. EVENIMENT UNESCO.<br />
7 mai<br />
1941 FRAZER, James George (n. 1 ian. 1854,<br />
Glasgow-d. 1941, Cambridge) – 70 de ani de<br />
la moarte: scriitor, antropolog soci<strong>al</strong> şi cultur<strong>al</strong>,<br />
teolog şi magistrat scoţian. Lucrarea sa cea mai<br />
importantă din domeniul combinat <strong>al</strong><br />
antropologiei cultur<strong>al</strong>e, religioase şi soci<strong>al</strong>e<br />
este „Creanga de Aur” (în origin<strong>al</strong>, „The<br />
Golden Bough”), o lucrare în 12 volume<br />
dedicată credinţelor şi practicilor religioase <strong>al</strong>e<br />
populaţiilor primitive.<br />
8 mai<br />
1996 CHERMAYEFF, Serge Ivan (n. 8 oct.<br />
1900-d. 8 mai 1996) – 15 ani de la moarte:<br />
arhitect şi scriitor britanic şi american născut în<br />
Cecenia, care a activat în Marea Britanie şi<br />
Statele Unite, fiind co-fondator <strong>al</strong> mai multor<br />
societăţi profesion<strong>al</strong>e de arhitectură, incluzând<br />
„The American Society of Planners and<br />
Architects”.<br />
10 mai<br />
1866 TEODORESCU, Emanoil C. (n. 1866,<br />
Călineşti, Botoşani-d. 26 apr. 1949, Bucureşti)<br />
– 145 de ani de la naştere: botanist român de<br />
149
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
renume mondi<strong>al</strong>, membru titular <strong>al</strong> Academiei<br />
Române, din 1945.<br />
11 mai<br />
1916 CELA, Camilo José (n. 1916, Iria Flavia,<br />
Coruña, Spania-d. 17 ian. 2002, Madrid) – 95<br />
de ani de la naştere: scriitor spaniol, laureat <strong>al</strong><br />
Premiului Nobel pentru Literatură pe anul<br />
1989. Stil literar numit „tremendismo” (cuvânt<br />
luat din limbajul corridei, nn. <strong>al</strong>armism), care<br />
este caracterizat prin descrierea părţii<br />
întunecate a existenţei, a disperării şi ororilor<br />
acesteia. Prezent în primul roman, „La familia<br />
de Pasc<strong>al</strong> Duarte” (1942), acest stil va fi firul<br />
roşu <strong>al</strong> întregii opere celiene, care cuprinde<br />
peste 70 de volume, dintre care 10 romane –<br />
sunt experimente de formă şi conţinut.<br />
1976 AALTO, ALVAR Hugo Henrik (n. 3 febr.<br />
1898-d. 1976, Helsinki) – 35 de ani de la<br />
moarte: arhitect finlandez. şi un designer de<br />
obiecte casnice şi mobilă extrem de influent <strong>al</strong><br />
secolului <strong>al</strong> XX-lea, uneori numit „părintele<br />
modernismului” în arhitectura Ţărilor Nordice.<br />
Născut în Kuortane, în Marele Ducat <strong>al</strong><br />
Finlandei, parte a Imperiului rus, A<strong>al</strong>to a fost<br />
unul din cei mai importanţi arhitecţi (maestru)<br />
ai mişcării moderne scandinave în arhitectură<br />
şi design („Opera” din Essen, Sediul<br />
cotidianului „Turun Sanomat”, Sanatoriul<br />
antituberculos de la Paimio, <strong>Biblioteca</strong><br />
Municip<strong>al</strong>ă de la Viipur, Vila Mairea, Centrul<br />
civil de la Seinäjoki, Casa Carré etc.).<br />
150
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
12 mai<br />
1906 CIOPRAGA, Constantin (n. 1906) – 95 de<br />
ani de la naştere: profesor şi critic literar<br />
român.<br />
1921 PARDO BAZÁN, Emilia (n. 16 sept. 1852d.<br />
1921, Madrid, La Coruña) – 90 de ani de la<br />
moarte: scriitoare spaniolă, critic literar.<br />
Acum 90 de ani Mircea Eliade a debutat cu<br />
articolul „Duşmanul viermelui de mătase” în<br />
„Ziarul ştiinţelor populare şi <strong>al</strong> călătoriilor”.<br />
13 mai<br />
1806 MICU, Samuil (Klein sau Clain, pe numele<br />
laic Maniu Micu) (n. sept. 1745, Sadu,<br />
Scaunul Sibiului-d. 1806, Buda, Ungaria) –<br />
205 ani de la moarte: teolog, istoric, filolog,<br />
lexicograf şi filosof iluminist din Transilvania,<br />
cel mai profund dintre corifeii Şcolii Ardelene.<br />
Pe numele său mirean Maniu Micu, a fost unul<br />
din cei doi fii ai protopopului Stoia Micu şi ai<br />
Anei şi nepotul episcopului Ion Inochentie<br />
Micu-Klein. Şco<strong>al</strong>a primară din Sadu,<br />
Seminarul teologic din Blaj (1760-66), apoi<br />
Colegiul „Pazmaneum” şi Universitatea din<br />
Viena (1766-72), unde studiază teologia,<br />
filosofia, istoria şi ştiinţele exacte. Încă din<br />
timpul studiilor la Blaj ocupă diferite funcţii în<br />
ierarhia Episcopiei Unite. În 1762 se<br />
călugăreşte, adoptând numele de Samuil.<br />
Prepozit <strong>al</strong> Mănăstirii Sf. Treime din Blaj,<br />
prefect şi eclesiarh (în 1765). Profesor de<br />
matematici, filosofie şi teologie la Seminarul<br />
151
152<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
din Blaj (1772-77); “vice-efemerius” în cadrul<br />
seminarului Sfânta Barbara din Viena (1777-<br />
83). În 1783 revine la Blaj, unde era acum<br />
episcop Ioan Bob, dar atmosfera ostilă impusă<br />
de acesta era puţin propice activităţii. Între<br />
1783 şi 1804 se dedică muncii intelectu<strong>al</strong>e,<br />
lucrând la Blaj, Sibiu, Alba Iulia şi Oradea. Se<br />
implică activ şi în lupta naţion<strong>al</strong>ă, este redactor<br />
şi semnatar <strong>al</strong> Supplex Libellus V<strong>al</strong>achorum<br />
în 1791. Cenzor <strong>al</strong> Tipografiei de la Buda (din<br />
1804). Desfăşoară o activitate cultur<strong>al</strong>ă variată<br />
prin traduceri, lucrări literare, filosofice,<br />
lingvistice, istorice şi pedagogice. Opera<br />
istorică insistă asupra originii latine a limbii<br />
române şi a poporului român şi urmăreşte<br />
informarea savanţilor străini în acest sens.<br />
Iluministul Micu militează pentru desfiinţarea<br />
iobăgiei, echitate soci<strong>al</strong>ă şi pentru eg<strong>al</strong>itatea în<br />
drepturi a naţiunii române cu celel<strong>al</strong>te naţiuni<br />
din Transilvania. În lucrările s<strong>al</strong>e apare un<br />
început de argumentare ştiinţifică pe baza<br />
comparării datelor şi a utilizării izvoarelor în<br />
mod ştiinţific. Din operele istorice: „Brevis<br />
historica notitia origines et progressu nationis<br />
Daco-Romanae seu ut quidem barbaro<br />
vocabulo appelant V<strong>al</strong>achorum ab initio usque<br />
ad saeculum” XVIII (1778), „Istoria românilor<br />
cu întrebări şi răspunsuri” (1791), „Scurtă<br />
cunoştinţă a istoriei românilor” (1796);<br />
„Istoria, lucrurile şi întâmplările românilor<br />
acum într-acest chip aşezate şi din mulţi vechii<br />
şi noii scriitori culeasă şi scrisă de Păr. Sam.
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
Clain de Sad” (1806), concepută în patru<br />
volume, are menirea de a înfăţisa istoria<br />
poporului nostru până la sfârşitul sec. XVIII.<br />
Samuil Micu reia tradiţia cronicarilor privind<br />
descălecatul din Transilvania în Ţara<br />
Românească în anul 1259, şi mai cu seamă<br />
despre cel din Moldova. El dă prima sinteză de<br />
proporţii asupra românilor, dezvoltând planul<br />
lui Cantemir la scară mai mare. Este şi autorul<br />
celei dintâi lucrări lexicografice de la noi,<br />
bazată pe criterii ştiinţifice: „Dictionarium<br />
latino-v<strong>al</strong>achico-germanico-hungaricarum”.<br />
Împreună cu Şincai a re<strong>al</strong>izat gramatica din<br />
1780 „Elementa linguae daco-romanae sive<br />
v<strong>al</strong>achice”. Person<strong>al</strong>itate titanică căreia i se<br />
datorează şi transpunerea ideilor lingvistice<br />
fundament<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e Şcolii Ardelene, în formă<br />
populară, “pentru a le coborâ din empireul<br />
savanţilor în sufletul fiecărui român ştiutor de<br />
carte”.<br />
1831 Se înfiinţează la Bucureşti Arhivele Statului<br />
din Ţara Românească, acum 180 de ani.<br />
1906 A fost sfinţită Catedr<strong>al</strong>a Ortodoxă din strada<br />
Mitropololiei din Sibiu.<br />
1931 GRIGORESCU, Dan (n. 1931, Bucureşti-d.<br />
15 apr. 2008, Bucureşti) – 80 de ani de la<br />
naştere: a fost un anglist român, istoric literar,<br />
eseist, critic literar, traducător, profesor de<br />
literatură comparată, critic de artă şi istoric <strong>al</strong><br />
artei. Membru <strong>al</strong> Academiei Române din 2004.<br />
153
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
15 mai<br />
1886 DICKINSON, Emily Elisabeth (1830-1886,<br />
Amberst, Massachusetts) – 125 de ani de la<br />
moarte: poetă americană.<br />
1891 BULGAKOV, Mihail Afanasievici (n.<br />
1891, Kiev-d. 10 mart. 1940) – 120 de ani de<br />
la naştere: romancier, dramaturg şi jurn<strong>al</strong>ist<br />
sovietic de origine ucraineană. Destinul lui<br />
Bulgakov pare guvernat de acelaşi amestec de<br />
satiră, fantastic şi tragism care e amprenta<br />
operei s<strong>al</strong>e. Evocarea războiului civil din Rusia<br />
după sfârşitul primului război mondi<strong>al</strong><br />
(romanul „Garda <strong>al</strong>bă”, 1924; piesele „Zilele<br />
Turbinilor”, 1926; „Beg”, 1928). Povestiri<br />
comico-satirice („Diavoliada”, 1925; „Ouăle<br />
fatidice”, 1928; „Inimă de cîine”, 1968) de<br />
factură gogoliană. Bulgakov îşi zugrăveşte<br />
personajele cu dragoste şi înţelegere, temânduse<br />
că pregătirea lor intelectu<strong>al</strong>ă nu va putea fi<br />
de folos noului regim. La sfârşitul anilor ’20,<br />
opera sa va căpăta accente groteşti. În ultimele<br />
decenii <strong>al</strong>e vieţii, Bulgakov este preocupat de<br />
relaţia dintre artistul creator şi putere, relaţia<br />
dintre artă şi re<strong>al</strong>itate. În această perioadă scrie<br />
„Insula purpurie”; „Roman teatr<strong>al</strong>”; „Ultimele<br />
zile <strong>al</strong>e lui Puşkin”, 1935. Cea mai<br />
impresionantă expresie a acestor teme este<br />
formulată în piesa „Moliere” („Cab<strong>al</strong>a<br />
bigoţilor”, 1936), dezvăluind tragedia artistului<br />
într-un regim absolutist, care este nevoit să<br />
recurgă la compromisuri pentru a putea crea.<br />
Opera cea mai importantă din domeniul satirei<br />
154
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
groteşti este romanul filosofic „Maestrul şi<br />
Margareta”, postum, 1962. Aici, acţiunea<br />
<strong>al</strong>ternează pe două planuri par<strong>al</strong>ele: cel re<strong>al</strong>ist<br />
şi cel fantastic-imaginar, brodat pe motive<br />
mitologice şi livreşti, împletire a lirismului<br />
intens cu satiricul, parodicul, ironia; romanul<br />
constituie (şi prin mijloace de expresie<br />
subsumate cu deosebire sugestiei) capodopera<br />
scriitorului şi una din operele singulare <strong>al</strong>e<br />
literaturii ruse. Activitate teatr<strong>al</strong>ă. Eseuri.<br />
1896 ŞUSTER, Petru M. (n. 1896, Cioara, azi<br />
Costeşti, Botoşani-d. 1954) – 115 ani de la<br />
naştere: primul profesor de biologie gener<strong>al</strong>ă<br />
de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi,<br />
disciplină înfiinţată în urma reformei<br />
învăţământului din 1948. Savant entomolog.<br />
Membru <strong>al</strong> Academiei Române din 1933.<br />
115 ani de la moartea lui Victor Vlad<br />
Delamarina (n. 31 aug. 1870, Satul-Mic, azi<br />
loc<strong>al</strong>itatea Victor Vlad Delamarina, Timiş-d.<br />
1896), poet şi scriitor român, creatorul poeziei<br />
di<strong>al</strong>ect<strong>al</strong>e din literatura română. Poezii în grai<br />
bănăţean, pline de umor şi pitoresc.<br />
1991 FRISCH, Max (n. 1911, Zürich-d. 4 apr.<br />
1991, Zürich, Elveţia) – 100 de ani de la<br />
naştere; 20 de ani de la moarte: povestitor,<br />
romancier, dramaturg şi arhitect elveţian de<br />
origine germană, unul dintre cei mai<br />
reprezentativi scriitori de limbă germană.<br />
Romane: „Homo faber”, „Eu nu sunt Stiller”,<br />
„Numele meu fie Gantenbein”. Piese clasice<br />
<strong>al</strong>e teatrului contemporan: „Biedermaier şi<br />
155
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
incendiatorii”, „Andorra”, „Zidul chinezesc”,<br />
„Când s-a sfârşit războiul” etc. A dezvăluit în<br />
opera sa criza spiritu<strong>al</strong>ă a societăţii<br />
contemporane, nesiguranţa, <strong>al</strong>ienarea şi lipsa<br />
de sens a existenţei umane.<br />
17 mai<br />
1886 ISAC, Emil (Emilian Pompiliu-Virgiliu) (n.<br />
1886, Cluj-d. 1954) – 125 ani de la naştere:<br />
scriitor-poet; vederi soci<strong>al</strong>iste de stânga,<br />
participant de seamă la Actul Unirii din 1918.<br />
HALTRICH, Josef (n. 22 sau 23 iul. 1822,<br />
Reghin-d. 1886, Şaeş, Mureş) – 125 de ani de<br />
la moarte: pedagog, filolog, preot şi etnograf<br />
sas din Transilvania, cunoscut mai <strong>al</strong>es ca un<br />
asiduu culegător de poveşti şi poezii populare<br />
săseşti. Studii secundare la Reghin şi<br />
Sighişoara (1836-1845); studii de filologie<br />
clasică şi germană şi de teologie la Leipzig şi<br />
la Berlin, unde întreţine relaţii cu fraţii Grimm,<br />
cu Ranke, Lachmann şi Böckel. Profesor<br />
particular la Cluj (din 1847); profesor secundar<br />
la Reghin (din 1848); preot la Şaeş, Mureş<br />
(1872-1886). Membru fondator <strong>al</strong> Societăţii<br />
„Humboldt” (Sighişoara, 1869) pentru<br />
sprijinirea predării ştiinţelor natur<strong>al</strong>e şi<br />
combaterea superstiţiilor. Colaborator la „Die<br />
deutsche Mundarten, Siebenbürgische-deutsch<br />
Tageblatt”. H<strong>al</strong>trich studiază folclorul săsesc<br />
din Transilvania, dar culege cu precădere<br />
poveşti, cântece epice, cântece lirice, datini şi<br />
obiceiuri. Cea mai însemnată colecţie a sa este<br />
156
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
„Deutsche Volksmärchen aus den<br />
Sachsenlande in Siebenbürgen”, în colaborare<br />
cu Fr. W. Schuster şi Fr. Müller („Basme<br />
populare germane din ţinutul saşilor în<br />
Transilvania”, Berlin, 1856). Din 1972, la 450<br />
de ani de la prima atestare istorică a unei şcoli<br />
în Sighişoara (1522), a primit numele de Liceul<br />
„Josef H<strong>al</strong>trich”, în amintirea fostului său<br />
rector.<br />
18 mai<br />
1911 MAHLER, Gustav (n. 7 iul. 1860, K<strong>al</strong>ischt,<br />
Boemia, Republica Cehă-d. 1911, Viena) – 100<br />
de ani de la moarte: compozitor şi dirijor<br />
austriac, aparţinând romantismului târziu. Din<br />
1908 a trăit în U.S.A. Sintetinzând trăsături <strong>al</strong>e<br />
simfonismului romantic şi reunind toate<br />
elementele spectacolului liric: muzica, drama,<br />
poezia, decorul, creaţia sa cuprinde simfonii<br />
monument<strong>al</strong>e (unele cu solişti voc<strong>al</strong>i şi cor),<br />
cicluri de lieduri cu acompaniament de<br />
orchestră („Cântecele copiilor morţi”,<br />
„Cântecul pământului”). Remarcabil<br />
orchestrator. A dirijat orchestrele simfonice din<br />
Viena, Praga, Hamburg, New York. Operele<br />
„Argonauţii” şi „Ducele de Suabia”.<br />
1976 BOITOR, George (1934-1976) – 35 de ani<br />
de la moarte: scriitor român.<br />
20 mai<br />
1906 „NEAMUL ROMÂNESC” – 105 ani de la<br />
apariţia primului număr <strong>al</strong> revistei<br />
bisăptămân<strong>al</strong>e, întemeiată de Nicolae Iorga, în<br />
157
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
20 mai 1940. Revistă de mare prestanţă în<br />
peisajul gazetăresc, a reflectat problematica<br />
epocii, a promovat v<strong>al</strong>ori, a fost orientată către<br />
popor.<br />
21 mai<br />
1471 DÜRER, Albert (n. 1471, Nürnberg-1528,<br />
Nürnberg) – 540 de ani de la naştere: pictor,<br />
creator de gravuri, sculptor şi teoretician <strong>al</strong><br />
artei german, una din person<strong>al</strong>ităţile de seamă<br />
<strong>al</strong>e istoriei univers<strong>al</strong>e a artei. Opera sa<br />
impregnată de ideile Renaşterii, Umanismului<br />
şi Reformei a exercitat o deosebită influenţă în<br />
speci<strong>al</strong> asupra artiştilor germani şi olandezi de<br />
mai târziu. Cu cele 350 de gravuri în lemn şi<br />
100 de gravuri în cupru a contribuit în mod<br />
hotărâtor la dezvoltarea gravurii ca formă de<br />
artă de sine stătătoare. Dürer este cel mai mare<br />
artist german şi cel mai reprezentativ pentru<br />
ment<strong>al</strong>itatea germană. Avea un extraordinar<br />
t<strong>al</strong>ent la desen. Dürer este mai faimos pentru<br />
gravurile s<strong>al</strong>e în lemn şi aramă decât pentru<br />
picturile s<strong>al</strong>e. Îndemânarea mâinii îl ajută să<br />
redea atenta observare a det<strong>al</strong>iilor şi cercetările<br />
s<strong>al</strong>e an<strong>al</strong>itice asupra caracterului şi structurii<br />
formei, îmbinând într-o sinteză person<strong>al</strong>ă<br />
viziunea coloristică it<strong>al</strong>iană cu unele elemente<br />
<strong>al</strong>e goticului german. Gravuri („Cav<strong>al</strong>erul,<br />
moartea şi diavolul”, „Cav<strong>al</strong>erii Apoc<strong>al</strong>ipsei,<br />
Sf. Hieronimus”), picturi („Cei patru apostoli”,<br />
„Autoportret”), acuarele („Peisaje”). A<br />
contribuit la dezvoltarea teoriei despre artă<br />
158
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
(„Tratatul de geometrie descriptivă”, „Cele<br />
patru cărţi despre proporţie”). Unul din unchii<br />
săi, Johannes Dürer a studiat teologia şi a ajuns<br />
preot catolic la Oradea. În colecţia Samuel von<br />
Brukenth<strong>al</strong> din Sibiu se găsesc şi stampe<br />
semnate Dürer.<br />
1826 STORCK, Karl (1826, Hanau, Ducatul de<br />
Hessa-Nassau-d. 1887, Bucureşti) – 185 de ani<br />
de la naştere: sculptor român de origine<br />
germană; trebuie să-l revendicăm ca fiind un<br />
mare artist român.<br />
1881 ISER, Iosif (1881, Bucureşti-1958) – 130 de<br />
ani de la naştere: pictor, grafician şi<br />
caricaturist român. Câteva din lucrări expuse la<br />
Muzeul Brukenth<strong>al</strong>. Desen viguros, colţuros şi<br />
expresiv în grafică (portrete de intelectu<strong>al</strong>i,<br />
desene antimonarhice) şi pictură („Ţărani din<br />
Argeş”, „Tătăroaică în <strong>al</strong>bastru”). Evoluează<br />
după 1920 către acorduri cromatice mai intense<br />
şi mai luminoase, echilibru desăvârşit şi<br />
monument<strong>al</strong>itate („Arlechin şi dansatoare”).<br />
Portrete („Autoportret”, „G<strong>al</strong>a G<strong>al</strong>action”).<br />
1991 Acum 20 de ani, Ioan Petru CULIANU a<br />
fost asasinat prin împuşcare, la 21 mai 1991, în<br />
clădirea Universităţii din Chicago, înainte de a<br />
primi cartea verde şi a fi angajat ca profesor<br />
asociat la Divinity School. Născut la 5 ian.<br />
1950 la Iaşi, Culianu a fost istoric <strong>al</strong> religiilor,<br />
scriitor şi eseist de origine română. Discipol şi<br />
protejat <strong>al</strong> lui Mircea Eliade.<br />
159
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
22 mai<br />
1841 CAUDELLA, Eduard (n. 1841, Iaşi-1924)<br />
– 170 de ani de la naştere: compozitor,<br />
violonist, profesor, dirijor şi critic muzic<strong>al</strong><br />
român. A fost un pionier <strong>al</strong> artei muzic<strong>al</strong>e<br />
româneşti.<br />
1866 145 de ani de la proclamarea principelui<br />
Carol de Hohenzollern Sigmaringen ca<br />
domnitor <strong>al</strong> României (la acea dată încă cu<br />
denumirea de Principatele Române).<br />
1891 BECHER, Johannes Robert (n. 1891,<br />
München-d. 1958) – 120 de ani de la naştere:<br />
scriitor german.<br />
1926 BELCIU, Maya (n. 1926) – 85 de ani de la<br />
naştere: scriitoare română.<br />
1951 60 de ani de la naşterea lui Allan PEASE (n.<br />
1951, Melbourne) cel mai cunoscut expert din<br />
lume în limbajul trupului, orator motivaţion<strong>al</strong>,<br />
expert în vânzări, comunicare şi relaţii umane.<br />
Din 1994 s-a mutat în Anglia.<br />
23 mai<br />
1871 IBRĂILEANU, Garabet (n. 1871, Târgu<br />
Frumos, Iaşi-d. 1936, Bucureşti) – 140 de ani<br />
de la naştere; 75 de ani de la moarte: critic şi<br />
istoric literar român şi romancier român.<br />
Animator <strong>al</strong> revistei şi cenaclului „Viaţa<br />
românească” (1906-33). Doctrinar <strong>al</strong><br />
poporanismului literar şi teoretician <strong>al</strong><br />
specificului naţion<strong>al</strong>.<br />
1876 KRAL, Janko (1822-1876) – 135 de ani de<br />
la moarte: poet slovac.<br />
160
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
1891 LAGERKVIST, Pär Fabian (n. 1891,<br />
Växjö, Småland - d. 11 iul. 1974, Stockholm,<br />
Suedia) – 120 de ani de la naştere: scriitor<br />
suedez, laureat <strong>al</strong> Premiului Nobel pentru<br />
Literatură în 1951. În tinereţe adept <strong>al</strong><br />
cubismului. Opera lui reprezentativă este<br />
„Moartea lui Ahasverus” (1960, roman).<br />
1906 IBSEN, Henrik (n. 20 mart. 1828, Skien,<br />
Norvegia-d. 1906, Oslo) – 105 ani de la<br />
moarte: dramaturg norvegian, considerat<br />
părintele teatrului modern european, unul<br />
dintre reprezentanţii de seamă ai dramei de idei<br />
din literatura mondi<strong>al</strong>ă. Lucrări reprezentative:<br />
„Catilina” (1850), „Banchetul la Solhoug”<br />
(1855), „Comedia iubirii” (1862),<br />
„Pretendenţii la tron” (1863); „Peer Gynt”<br />
(1867); „Raţa sălbatică” (1884). A inaugurat în<br />
literatura univers<strong>al</strong>ă teatrul de idei. Creaţia lui<br />
Ibsen se impune prin adâncimea viziunii,<br />
simplitatea intrigii, gravitatea temei, acuitatea<br />
conflictului, vigoarea di<strong>al</strong>ogului, pasiunile<br />
personajelor etc.<br />
25 mai<br />
1681 CALDERON DE LA BARCA, Pedro (n.<br />
1600-d. 1681) – 330 de ani de la moarte:<br />
dramaturg spaniol.<br />
1936 BELLA, Ján Levoslav (n. 4 sept. 1843,<br />
Liptovský Mikuláš-d. 1936, Bratislava) – 75<br />
de ani de la moarte: compozitor slovac, dirijor<br />
şi profesor de muzică, care a scris în spiritul<br />
curentului naţion<strong>al</strong>ist romantic <strong>al</strong> sec. <strong>al</strong> XIX-<br />
161
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
lea. Dirijor de cor şi cantor în Sibiul transilvan.<br />
Opera „Wieland Fierarul” face parte din<br />
perioada creaţiei sibiene.<br />
26 mai<br />
1916 CORBUL, Vintilă (nume complet Vintilă<br />
Dumitru Economu Popescu Corbul) (n. 1916,<br />
Bucureşti-d. 30 ian. 2008) – 95 de ani de la<br />
naştere: romancier român. A scris mai mult în<br />
exil. Romanul său „Căderea<br />
Constantinopolului” este una din cele mai<br />
vândute cărţi din beletristica românească.<br />
1976 HEIDEGGER, Martin (n. 26 sept.1889,<br />
Meßkirch, Baden-d. 26 mai 1976, Freiburgh im<br />
Breisgau) – 35 de ani de la moarte: unul din cei<br />
mai importanţi filosofi ai secolului <strong>al</strong> XX-lea. În<br />
speci<strong>al</strong> cu opera sa capit<strong>al</strong>ă, „Sein und Zeit”<br />
(„Fiinţă şi timp”, 1927, lucrare dedicată lui<br />
Husserl), a contribuit la reconsiderarea<br />
fenomenologiei. Opera sa a exercitat o influenţă<br />
hotărâtoare asupra gândirii unei serii de filozofi<br />
ca Hans-Georg Gadamer, Maurice Merleau-<br />
Ponty, Jean-Paul Sartre, Emmanuel Levinas,<br />
Jacques Derrida şi Hannah Arendt.<br />
1996 PAPADIMA, Ovidiu (n. 1909, Sinoe,<br />
Constanţa-d. 1996) – 15 ani de la moarte:<br />
cunoscut critic literar, istoric şi folclorist român.<br />
Monografii despre C. Bolliac şi I. Pillat. A<br />
colaborat la „Bibliografia an<strong>al</strong>itică a<br />
periodicelor româneşti”.<br />
162
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
27 mai<br />
1821 VLADIMIRESCU, Tudor (n. 1770-d. 1821)<br />
– 190 de ani de la moarte: conducătorul<br />
Revoluţiei de la 1821 din Ţara Românească,<br />
esenţi<strong>al</strong>ă pentru evoluţia societăţii româneşti în<br />
epoca modernă.<br />
30 mai<br />
1431 Ioana d'Arc (Joan of Arc sau Jeanne d'Arc)<br />
(n. 6 ian. 1412, Domremy, Franţa-d. 1431,<br />
Rouen, Franţa) – 580 de ani de la moarte: eroina<br />
naţion<strong>al</strong>ă a Franţei, sfântă a Bisericii Catolice.<br />
Ea era supranumită „Fecioara din Orleans”, şi<br />
afirma că a avut viziuni de la Dumnezeu care i-a<br />
spus să reîntoarcă pămînturile Franţei care erau<br />
dominate de Anglia după Războiul de o sută de<br />
ani (1337-1453). Fecioara din Orleans este<br />
considerată cea mai importantă figură din Evul<br />
Mediu <strong>al</strong> Franţei.<br />
1931 BACIU-MĂRGINEANU, Ioana (1931-2000)<br />
– 80 de ani de la naştere: scriitoare română.<br />
31 mai<br />
1916 FRANKO, Ivan Iankovlevici (1856-1916) –<br />
95 de ani de la moarte: scriitor, critic literar,<br />
publicist, traducător, doctor în literatura rusă.<br />
163
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
IUNIE<br />
„În cărţile pe care le <strong>al</strong>ege<br />
cineva, le păstrează cu îngrijire,<br />
le lasă după sine ca o moştenire<br />
scumpă, se vede icoana sufletului<br />
său: ele sunt prietenii lui cei<br />
mari, cei folositori, care-i stau<br />
totdeauna aproape, la orice ceas<br />
şi în orice loc, zeci, sute şi mii de<br />
ani după moartea lor, prietenii de<br />
la care împrumută mult şi cărora<br />
le dă totuşi de la sine o tălmăcire<br />
person<strong>al</strong>ă, ce nu rămâne la carte,<br />
dar se ţine pentru cetitor, în chip<br />
firesc de dânsa şi face parte cu<br />
adevărat din cuprinsul ei”.<br />
Nicolae Iorga (1871-1940)<br />
Du Luni Marţi<br />
IUNIE<br />
Miercuri Joi Vineri Sâmbăt<br />
ă<br />
1 2 3 4<br />
5 6 7 8 9 10 11<br />
12 13 14 15 16 17 18<br />
19 20 21 22 23 24 25<br />
26 27 28 29 30<br />
164
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
1 Ioan Barac– 235 de ani de la<br />
naştere;<br />
2 Ion I. C. Brătianu – 195 de<br />
ani de la naştere;<br />
C. A. Rosetti – 195 de ani de<br />
la naştere;<br />
Ion Antonescu – 65 de ani<br />
de la moarte;<br />
Ioachim Crăciun – 40 de<br />
ani de la moarte;<br />
6 Pierre Corneille - 405 ani de<br />
la naştere;<br />
6 Emil Faguet - 95 de ani de la<br />
moarte;<br />
7 Constantin Cantacuzino -<br />
295 de ani de la moarte;<br />
7 Henri Coandă – 125 de ani<br />
de la naştere;<br />
8 Octavian Fodor – 35 de ani<br />
de la moarte;<br />
8 Georges Sand - 135 de ani<br />
de la moarte;<br />
9 Septimiu Albini – 150 de<br />
ani de la naştere;<br />
10 André Marie Ampére - 175<br />
de ani de la moarte;<br />
10 Antonio Gaudi - 85 de ani<br />
de la moarte;<br />
11 John Constable - 235 de<br />
ani de la naştere;<br />
11 Bartolomeu Baiulescu - 180<br />
de ani de la naştere;<br />
1 Ziua Mondi<strong>al</strong>ă a Ocrotirii<br />
Copilului;<br />
5 Ziua Mondi<strong>al</strong>ă a Mediului<br />
Înconjurător;<br />
17 Ziua Aviaţiei Române;<br />
21 Ziua Muzicii Europene;<br />
26 Ziua Drapelului Naţion<strong>al</strong>;<br />
11 Nicolae Borzea - 75 de ani<br />
de la moarte;<br />
14 Maxim Gorki - 75 de ani<br />
de la moarte;<br />
14 Jorje Borges - 25 de ani<br />
de la naştere;<br />
17 Nicolae Iorga - 140 de ani<br />
de la naştere;<br />
18 Vasile Alecsandri - 190 de<br />
ani de la naştere;<br />
18 Eugen Worell - 50 de ani<br />
de la moarte;<br />
19 Irina Petrescu - 70 de ani<br />
de la naştere;<br />
24 Julia Kristeva - 70 de ani<br />
de la naştere;<br />
28 Ştefan Luchian - 95 de ani<br />
de la moarte;<br />
30 Thomas Altemberger- 520<br />
de ani de la moarte.<br />
1 iunie<br />
1681 YOUNG, Eduard (n. 1681-d. 5 apr. 1765) –<br />
330 de ani de la naştere: poet englez.<br />
165
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
1776 BARAC, Ioan (n. 1776, Alămor, Sibiu-d. 18<br />
iul. 1848, Braşov) – 235 de ani de la naştere:<br />
poet şi traducător român. Fiul preotului Ioan<br />
Barac. Studii juridice la Cluj. Funcţionează ca<br />
dascăl la Şco<strong>al</strong>a Românească din Şcheii<br />
Braşovului, apoi ca interpret de limba română<br />
la Primăria oraşului Braşov. Editează „Foaia<br />
Duminecii” (1837), prima revista ilustrată din<br />
Transilvania. Debut editori<strong>al</strong> cu „Istorie despre<br />
Arghir cel frumos şi despre Elena cea<br />
Frumoasă şi pustiită crăiasă” (1801), una din<br />
cele mai citite şi mai gustate în prima jumătate<br />
a sec. <strong>al</strong> XIX-lea. Poet popular nu numai în<br />
versificaţie, ci şi în concepţie. Autorul <strong>al</strong> uneia<br />
din primele versiuni româneşti a lui „Hamlet”.<br />
Publică opt volume (1836-1840) din celebra<br />
colecţie de poveşti arabe „O mie şi una de<br />
nopţi”, prelucrări după „Till Eulenspiegel”.<br />
Deosebit de laborios şi de mare faimă în epocă,<br />
el reprezintă <strong>al</strong>ături de Vasile Aaron şi D.<br />
Ţichinde<strong>al</strong>, literatura Şcolii Ardelene, după cei<br />
patru mari corifei. La Avrig i-a fost dascăl lui<br />
Gheorghe Lazăr şi tot el l-a ajutat, la Braşov, să<br />
treacă în Ţara Românească.<br />
1876 PHLEPS, Herman (n. 1 iun. 1876, Biertan,<br />
Sibiu-d. 10 apr. 1964, Marburg) – 135 de ani<br />
de la naştere: arheolog, istoric de artă, profesor<br />
la Danzig şi Darmstadt. Pasionat de arhitectura<br />
lemnului din Carpaţi. Publică „Werk und Ostund-westgermanische<br />
Baukultur unter<br />
besonderer Berücksichtigung der ländlichen<br />
Baukunst in Siebenbürgen ”(1934).<br />
166
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
1966 „<strong>ASTRA</strong>” – 45 de ani de la apariţia primului<br />
număr <strong>al</strong> revistei cu caracter soci<strong>al</strong> cultur<strong>al</strong><br />
„<strong>ASTRA</strong>”, la Braşov, în 1966.<br />
1956 CĂRTĂRESCU, Mircea (n. 1956, Bucureşti)<br />
– 55 de ani de la naştere: poet, prozator,<br />
publicist român, reprezentant <strong>al</strong><br />
postmodernismului românesc, cel mai<br />
important dintre poeţii generaţiei optzeciste.<br />
Are poeme ce pun în v<strong>al</strong>oare cotidianul şi<br />
autobiograficul („Totul”) sau aventura poeziei<br />
române („Levantul”), nuvele fantastice<br />
(„Nost<strong>al</strong>gia”), romane de sondaj interior<br />
(„Orbitor”), o istorie a postmodernismului<br />
românesc.<br />
1796 CARNOT, Nicolas Léonard Sadi (n. 1796d.<br />
24 aug. 1832) – 215 ani de la naştere:<br />
fizician şi inginer militar francez care, în<br />
lucrarea lui din 1824 „Reflecţii asupra puterii<br />
motrice a focului”, a dat prima descriere de<br />
succes a motoarelor termice, descriere<br />
cunoscută azi sub numele de „ciclul Carnot”,<br />
punând astfel bazele pentru a doua lege a<br />
termodinamicii.<br />
2 iunie<br />
1816 ROSETTI, Constantin A. (n. 1816-d. 1885) –<br />
195 de ani de la naştere: scriitor, publicist,<br />
istoric şi participant la Revoluţiei de la 1848,<br />
când îşi pune la dispoziţie casa din Bucureşti<br />
pentru întrunirile secrete <strong>al</strong>e Comitetului<br />
revoluţionar. A fost secretarul „Societăţii<br />
studenţilor români din Paris”. Se întoarce în<br />
167
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
ţară în 1846, când deschide o librărie, apoi<br />
cumpără tipografia asociaţiei literare care<br />
acoperea activitatea societăţii secrete: Frăţia:<br />
„Asociaţiunea literară a României”.<br />
1821 BRĂTIANU, Ion C. (n. 1821, Piteşti-d. 24<br />
noi. 1891) – 190 de ani de la naştere; 120 de<br />
ani de la moarte: mare om politic român şi<br />
bărbat de stat liber<strong>al</strong>, fruntaş <strong>al</strong> Revoluţiei de la<br />
1848 din Ţara Românească, artizan <strong>al</strong> Unirii<br />
Principatelor la 1859. Ca prim ministru a avut<br />
un rol determinant în cucerirea Independenţei<br />
de Stat a României (1877-78), iar prin<br />
reformele din timpul lungii s<strong>al</strong>e guvernări<br />
(1878-88) a pus bazele României moderne,<br />
capit<strong>al</strong>iste. Rămâne drept unul din cei mai mari<br />
oameni politici ai României.<br />
1946 ANTONESCU, Ion Victor (n. 1882, Piteştid.<br />
1 iun. 1946, închisoarea Jilava) – 65 de ani<br />
de la moarte: mareş<strong>al</strong> şi om politic român.<br />
Preşedinte <strong>al</strong> Consiliului de Miniştri (6 sept.<br />
1940 - 23 aug. 1944) şi Conducător <strong>al</strong> Statului<br />
Român, Antonescu a decis intrarea României<br />
în cel de-<strong>al</strong> Doilea Război Mondi<strong>al</strong> („Sfântul<br />
război pentru reîntregirea teritori<strong>al</strong>ă”), de<br />
partea puterilor Axei, pe baza promisiunilor lui<br />
Hitler că teritoriile româneşti cedate în 1940,<br />
sub presiunile Germaniei în urma pactului<br />
Ribbentrop-Molotov, vor fi retrocedate. A<br />
parcurs toate etapele ierarhiei militare, de la<br />
sublocotenent (1904) la gener<strong>al</strong> de brigadă<br />
(1931) şi mareş<strong>al</strong> (1941). În timpul Primului<br />
Război Mondi<strong>al</strong> a fost colaborator de bază <strong>al</strong><br />
168
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
gener<strong>al</strong>ului Constantin Prezan, contribuind la<br />
elaborarea planurilor de operaţii militare, ca<br />
şef <strong>al</strong> Secţiei Operaţii a Marelui Stat Major,<br />
datorindu-i-se în mare măsură victoriile<br />
obţinute de armata română în campania anului<br />
1917. În acelaşi sens, a contribuit la ocuparea<br />
Budapestei (1919). Şef <strong>al</strong> Marelui Stat Major<br />
(1933-34) şi Ministru <strong>al</strong> Apărării Naţion<strong>al</strong>e<br />
(1937-1938) şi ad-interim <strong>al</strong> Ministerului<br />
Aerului şi Marinei (febr.-mart. 1938), în<br />
Guvernul O. Goga şi respectiv, în primul<br />
guvern carlist prezidat de patriarhul Miron<br />
Cristea. A protestat energic împotriva<br />
acceptării notelor ultimative <strong>al</strong>e guvernului<br />
sovietic din 26-27 iun.1940, cerând apărarea<br />
teritoriului naţion<strong>al</strong>. În urma Dictatului de la<br />
Viena, Antonescu a fost însărcinat, la 4 sept.<br />
1940, cu formarea guvernului, fiind investit cu<br />
puteri depline. Antonescu a impus regelui<br />
Carol <strong>al</strong> II-lea să abdice (6 sept. 1940),<br />
succesiunea tronului revenindu-i lui Mihai I. În<br />
ian. 1941, Antonescu a înăbuşit rebeliunea<br />
legionară. A condus ţara prin decrete-legi. A<br />
promovat politica externă <strong>al</strong>ături de Germania<br />
şi It<strong>al</strong>ia. În iun. 1941 a decis intrarea României<br />
în război pentru recuperarea Basarabiei şi a<br />
Nordului Bucovinei şi a continuat operaţiunile<br />
militare dincolo de Nistru. După înfrângerea de<br />
la St<strong>al</strong>ingrad a permis şi iniţiat tratative secrete<br />
privind scoaterea ţării din război. Înlăturat de<br />
la putere prin lovitura de stat de la 23<br />
aug.1944; preluat de Armate Roşie (sept.<br />
169
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
1944), a fost ţinut pe teritoriul sovietic până în<br />
apr. 1946; adus în ţară a fost judecat, în mai<br />
1946, de Tribun<strong>al</strong>ul poporului din Bucureşti;<br />
condamnat la moarte şi executat la închisoarea<br />
Jilava la 1 iun. 1946. Omul aflat sub vremi,<br />
supus greşelilor, Mareş<strong>al</strong>ul Antonescu îşi va<br />
afla totdeauna locul – cu toate <strong>al</strong>e s<strong>al</strong>e – în<br />
istoria românilor.<br />
1971 CRĂCIUN, Ioachim (n. 25 iun. 1898,<br />
Dârlos, Sibiu-d. 1971, Cluj) – 40 de ani de la<br />
moarte: istoric, bibliograf. Participant la Marea<br />
Unire. I-a avut profesori pe N. Iorga, V.<br />
Pârvan, Dimitrie Onciul, Ioan Ursu. Rămâne<br />
ca un fondator <strong>al</strong> bibliografiei istoriografiei<br />
româneşti, dezvoltată în cadrul Institutului de<br />
Istorie din Cluj, onorând o dată în plus<br />
activitatea lui de profesor la Facultatea de<br />
Istorie a Universităţii clujene. Lucrări:<br />
„Bibliografia la români. O încercare de<br />
bibliografie a bibliografiilor româneşti”,<br />
„Bibliografia Transilvaniei româneşti. 1916-<br />
1936”, „Cronicarul Szamosközy şi însemnările<br />
lui privitoare la români, 1566-1608”,<br />
„Contributions roumains à la l’historiographie<br />
génér<strong>al</strong>. Étude et bibliographie. Ioachim<br />
Crăciun a înfiinţat seria anuarului bibliologic<br />
“Bibliotheca Bibliologica: Hermeneutica<br />
Bibliothecaria”, un anuar bibliologic, ce apare<br />
şi azi la Cluj.<br />
2011 Sărbătoarea Naţion<strong>al</strong>ă a It<strong>al</strong>iei.<br />
170
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
4 iunie<br />
1826 WEBER, Carl Maria von (1786-1826) –<br />
185 de ani de la moarte: compozitor, pianist şi<br />
dirijor german.<br />
1911 DJILAS, Milovan (n. 1911, Podbišće-d. 20<br />
apr. 1995, Belgrad) – 100 de ani de la naştere:<br />
politician (iniţi<strong>al</strong> comunist) iugoslav,<br />
teoretician şi autor din Muntenegru, devenit<br />
unul din cei mai cunoscuţi disidenţi pe care i-a<br />
avut Europa de Est, în sec. <strong>al</strong> XX-lea.<br />
5 iunie<br />
1446 În urmă cu 565 de ani, Dieta Ungariei,<br />
întrunită la Rákos, aproape de Buda, <strong>al</strong>ege pe<br />
Iancu de Hunedoara guvernator gener<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
Ungariei.<br />
6 iunie<br />
1606 CORNEILLE, Pierre (n. 1606, Rouen-d. 1<br />
oct. 1684) – 405 ani de la naştere: scriitor,<br />
creator <strong>al</strong> tragediei clasice franceze, unul din<br />
cei trei mari dramaturgi ai sec. <strong>al</strong> XVII-lea,<br />
<strong>al</strong>ături de Molière şi Racine.<br />
1946 HAUPTMANN, Gerhart (n. 15 noi. 1862,<br />
Obers<strong>al</strong>zbrunn, Silezia-d. 1946, Agnetendorf)<br />
– 65 de ani de la moarte: dramaturg şi poet<br />
german, laureat <strong>al</strong> Premiului Nobel pentru<br />
Literatură în anul 1912. Reprezentant de seamă<br />
<strong>al</strong> natur<strong>al</strong>ismului german şi european. Din<br />
opera sa: „Primăvara dragostei”, 1881;<br />
„Cantonierul Thiel”, 1892; „Ţesătorii” –<br />
capodopera sa, 1892; „Înălţarea la cer a<br />
171
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Hannelei”, 1896; „Florian Geyer”, 1896;<br />
„Cartea pasiunii”, 1930; De reţinut comedia în<br />
hexametru goethean „Aventurile, glumele,<br />
bufoneriile, viziunile şi visele marelui<br />
artilerist, vagabond, bufon şi mag Till<br />
Eulenspiegel”.<br />
7 iunie<br />
1716 CANTACUZINO, Constantin Stolnicul (n.<br />
c. 1640, Târgovişte-d. 7 iun. 1716, Istanbul) –<br />
295 de ani de la moarte: istoric, diplomat,<br />
geograf, cărturar şi cronicar umanist muntean.<br />
Este cel mai de seamă umanist din Ţara<br />
Românească de la sfârşitul sec. <strong>al</strong> XVII-lea şi<br />
începutul celui următor. Studii la: Adrianopol,<br />
Constantinopol şi Padova (unde a urmat cursuri<br />
de logică, filosofie, matematică, astronomie,<br />
fizică). Sub domnii Ţării Româneşti: Antonie<br />
Vodă din Popeşti (1669-72), Şerban<br />
Cantacuzino, fratele său (1678-88), Constantin<br />
Brâncoveanu (1688-1714) şi Ştefan<br />
Cantacuzino, fiul său (1714-16), a fost aşezat la<br />
loc de cinste, sfârşind tragic cu Ştefan la<br />
Stambul, în 7 iun. 1716, unde au fost<br />
spânzuraţi. Acuzaţi de necredinţă faţă de<br />
Poartă. Este primul român care a tipărit la<br />
Padova, în 1700, o hartă a Ţării Româneşti şi<br />
importanta lucrare „Istoria Ţării Româneşti<br />
dintru început...”(neterminată) în care susţine<br />
ideile umaniste, privind romanitatea poporului<br />
şi latinitatea limbii române, originea comună şi<br />
unitatea locuitorilor celor trei state româneşti:<br />
172
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
Moldova, Ţara Românească şi Transilvania.<br />
Remarcă însemnătatea elementelor autohtone,<br />
apreciind vitejia şi spiritul de independenţă <strong>al</strong><br />
dacilor. Observaţii pătrunzătoare privind<br />
continuitatea elementului dacic. Demonstrarea<br />
permanenţei românilor în Transilvania. În<br />
lucrările s<strong>al</strong>e, s-a folosit şi de scrierile<br />
umanistului Nicolaus Olahus, cât şi <strong>al</strong>e <strong>al</strong>tora.<br />
Cu Sibiul a avut nenumărate legături, prin<br />
oamenii lui Şerban Cantacuzino, Brâncoveanu<br />
şi ai fiului său Ştefan.<br />
1886 COANDĂ, Henri (1886-1972) – 125 de ani<br />
de la naştere: inginer şi savant român, pionier<br />
<strong>al</strong> aviaţiei mondi<strong>al</strong>e. A conceput şi construit<br />
primul avion cu reacţie din lume, în 1910. Între<br />
1910 şi 1914 a construit mai multe tipuri de<br />
avioane de concepţie proprie, cunoscute sub<br />
denumirea de Bristol-Coandă. A descoperit<br />
efectul care-i poartă numele (1934), cu<br />
aplicaţii în numeroase domenii <strong>al</strong>e tehnicii.<br />
8 iunie<br />
1876 SAND, George (Amantine Lucille Aurore<br />
Dupin, baroană de Dudevant) (1804-1876) –<br />
135 de ani de la moarte: scriitoare franceză.<br />
1976 FODOR, Octavian (n.17 oct.1913, Mediaş,<br />
Sibiu-d. 1976, Cluj-Napoca) – 35 de ani de la<br />
moarte: medic român, membru <strong>al</strong> Academiei<br />
Române (1974). Studii lice<strong>al</strong>e la Mediaş şi Blaj<br />
şi medic<strong>al</strong>e la Cluj, unde a obţinut titlul de dr.<br />
cu teza: Sindromul insuficienţei coronariene.<br />
Şi-a continuat pregătirea la Paris. Preparator<br />
173
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
(1938-42) şi asistent (1942-49) la Clinica<br />
Medic<strong>al</strong>ă din Cluj, o serie de funcţii în cadrul<br />
unor clinici, apoi profesor (1961-1976) la<br />
Clinica Medic<strong>al</strong>ă din Cluj. A condus Institutul<br />
de Sănătate Publică şi Cercetări Medic<strong>al</strong>e <strong>al</strong><br />
Academiei de Medicină. În cele peste 500 de<br />
lucrări şi studii, re<strong>al</strong>izate singur sau în<br />
colaborare, a tratat probleme privind<br />
epidemiologia bolilor digestive, studiul clinic<br />
<strong>al</strong> acestor boli, elaborarea unei metodologii de<br />
cercetare, patogenia bolilor digestive,<br />
profilaxia şi terapeutica bolilor digestive etc. A<br />
creat o serie de medicamente pentru bo<strong>al</strong>a<br />
ulceroasă şi hepatita cronică (aspatofort,<br />
metaspar). Cercetări privind icterul, stomacul,<br />
colecistul, duodenita lambliazică, nevroze<br />
gener<strong>al</strong>e neurovegetative, dischinezii digestive<br />
şi rolul <strong>al</strong>ergiilor în patologia unei nevroze. A<br />
elaborat un „Tratat de medicină internă” (2<br />
vol., 1972-73, în colab.). Medic şi profesor<br />
emerit (1973, resp. 1969).<br />
9 iunie<br />
1781 STEPHENSON, George (1781-1848) – 230<br />
de ani de la naştere: inginer englez, „părintele<br />
locomotivei”.<br />
1856 „HORA UNIRII” – 155 de ani de la<br />
publicarea în revista „Steaua Dunării” (revistă<br />
redactată de Mihail Kogălniceanu) a celebrei<br />
poezii a lui Vasile Alecsandri (varianta refăcută<br />
a Horei Arde<strong>al</strong>ului, 1848).<br />
174
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
1861 ALBINI, Septimiu (n. 1861, Şpring, Alba-d.<br />
7 sept. 1919, Cut, Alba) – 150 de ani de la<br />
naştere: memorandist, istoric, gazetar şi<br />
pedagog. Tătăl său, Vasile Albini, a fost<br />
vicetribun în legiunea lui Axente Sever la<br />
1848-49; a fost înrudit cu mitropolitul unit<br />
Alexandru Sterca Şuluţiu. Studii lice<strong>al</strong>e la Blaj<br />
şi Sibiu, universitare la Viena. A fost director <strong>al</strong><br />
Şcolii Civile de fete a ASTREI (Sibiu).<br />
Redactor responsabil <strong>al</strong> ziarului „Tribuna”,<br />
între 1886-94, secretar <strong>al</strong> Partidului Naţion<strong>al</strong><br />
Român (1892-94), implicat în Mişcarea<br />
memorandistă şi condamnat în Procesul<br />
Memorandului.<br />
10 iunie<br />
1836 175 de ani de la moartea lui André-Marie<br />
AMPÈRE (n. 20 ian. 1775, Lyon-d. 1836,<br />
Marseille, Franţa), fizician şi matematician<br />
francez. Este considerat unul dintre princip<strong>al</strong>ii<br />
fondatori ai electromagnetismului. A<br />
descoperit (1827) „legea interacţiunii<br />
curenţilor electrici cu câmpul magnetic” şi a<br />
emis ipoteza curenţilor moleculari pentru<br />
explicarea magnetismului corpurilor<br />
feromagnetice. Unitatea de măsură a curentului<br />
se numeşte Amper (A), în cinstea sa.<br />
1926 GAUDI, Antonio (n. 25 iun. 1852, Reus,<br />
Spania-d. 1926, Barcelona) – 85 de ani de la<br />
moarte: arhitect cat<strong>al</strong>an (spaniol) faimos atât<br />
pentru stilul său unic, cât şi pentru proiectele<br />
s<strong>al</strong>e puternic individu<strong>al</strong>izate. Reprezentant <strong>al</strong><br />
175
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Modern-Style-ului. Sculptor. Capodopere:<br />
Biserica Sagrada Familia, Casa Milà din<br />
Barcelona, P<strong>al</strong>atul şi Parcul Güell, Vila El<br />
Capricio etc.<br />
11 iunie<br />
1776 CONSTABLE, John (n. 1776, East<br />
Bergholt, Suffolk-d.31 mart. 1837, Londra,<br />
Hampstead) – 235 de ani de la naştere:<br />
remarcabil pictor peisagist englez de factură<br />
romantică. Opera sa se caracterizează printr-o<br />
permanentă tensiune între observarea<br />
minuţioasă a naturii şi neglijarea desenului, în<br />
favoarea culorii. Cunoscut şi apreciat în Franţa<br />
prin expunerile la S<strong>al</strong>onul din Paris, a exercitat<br />
o influenţă evidentă asupra pictorilor peisagişti<br />
francezi, în speci<strong>al</strong> asupra artiştilor grupaţi în<br />
Şco<strong>al</strong>a de la Barbizon şi, mai târziu, asupra<br />
impresioniştilor. Picturi: “Moara din Dedham”,<br />
“Catedr<strong>al</strong>a S<strong>al</strong>isbury” etc.<br />
1831 BAIULESCU BARTOLOMEU (n. 1831,<br />
Zărneşti, Braşov-d. 14 iun. 1909, Braşov) –<br />
180 de ani de la naştere: preot, istoric şi<br />
economist. A activat pentru ridicarea<br />
meseriaşilor români din Braşov, întemeind<br />
„Asociaţiunea pentru sprijinirea învăţăceilor şi<br />
sod<strong>al</strong>ilor români meseriaşi”, în 1870, fiind<br />
primul ei preşedinte (1870-1884). A tipărit cu<br />
cheltui<strong>al</strong>a sa „Meseriaşul Român, foaie pentru<br />
învăţătură şi petrecere, <strong>al</strong>cătuită pentru<br />
meseriaşi şi toţi iubitorii de meserii” (1886 -<br />
1889). A militat pentru ridicarea prin cultură a<br />
176
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
meseriaşilor, susţinând aceasta materi<strong>al</strong>. A<br />
activat în <strong>ASTRA</strong>, de la înfiinţarea ei. Publică<br />
studii economice în „Gazeta Transilvaniei”,<br />
revista „Transilvania”, „Telegraful Român”. A<br />
fost o vreme secretarul lui Andrei Şaguna.<br />
13 iunie<br />
1761 250 de ani de când gener<strong>al</strong>ul Adolph von<br />
Buccow, guvernator <strong>al</strong> Transilvaniei, pentru a<br />
potoli mişcare arhimandritului Sofronie, a<br />
ordonat incendierea sau dărâmarea mănăstirilor<br />
ortodoxe din Transilvania.<br />
14 iunie<br />
1811 BEECHER STOWE, Harriet Elisabeth (n.<br />
1811, Litchfield, Connecticut-d. 1896) – 200<br />
de ani de la naşterea scriitoarei nordamericane;<br />
115 ani de la moarte.<br />
1926 STEVENSON CASSATT, Mary (n. 22 mai<br />
1844-d. 14 iun. 1926) – 85 de ani de la moarte:<br />
pictoriţă americană, sprijinitoare a curentului<br />
impresionist în arta modernă.<br />
1936 Acum 75 de ani a murit Maxim GORKI<br />
(Alexei Peskov) (n. 16 mart. 1868), prozator şi<br />
dramaturg rus (piese de teatru: „Azilul de<br />
noapte”, trilogia autobiografică „Copilăria<br />
mea”, „La stăpîni”, „Universităţile mele”).<br />
S-a născut actorul Cornel Coman<br />
(„Buzduganul cu trei peceţi”, „Ecaterina<br />
Teodoroiu”, „Cireşarii”) (d.16 ian. 1981). 30<br />
de ani de atunci.<br />
177
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
1946 A murit inginerul englez John Logie Baird,<br />
considerat a fi părintele televizorului (n. 13<br />
aug. 1888).<br />
1986 BORGES, Jorge Luis (n. 24 aug. 1899,<br />
Buenos Aires, Argentina-d. 1986, Geneva,<br />
Elveţia; de fapt Jorge Francisco Isidoro Luis<br />
Borges Acevedo) – 25 de ani de la moarte:<br />
unul dintre cei mai importanţi scriitori ai<br />
secolului <strong>al</strong> XX-lea. Romancier, poet, eseist<br />
argentinian, este faimos pentru povestirile s<strong>al</strong>e<br />
fantastice, în care a unit cu măiestrie idei<br />
filozofice şi metafizice cu temele clasice <strong>al</strong>e<br />
fantasticului (şi anume: dublul, re<strong>al</strong>itatea<br />
par<strong>al</strong>elă a visului, cărţile misterioase şi vrăjite,<br />
s<strong>al</strong>turile în timp). Iniţiator <strong>al</strong> avangardismului<br />
în poezia latino-americană. Versuri ultraiste,<br />
povestiri fantastice cu sensuri filosofice<br />
(„Istoria univers<strong>al</strong>ă a infamiei”, „Moartea şi<br />
busola”). Eseuri incisive şi paradox<strong>al</strong>e<br />
("Inchiziţii"). Adjectivul borgezian defineşte<br />
concepţia despre viaţă ca poveste (fiction), ca<br />
minciună, ca operă contrafăcută, dată drept<br />
adevarată (ca în faimoasele s<strong>al</strong>e recenzii de<br />
cărţi imaginare).<br />
1971 TULPAN, Teodor Petru (n. 1971, Sibiu) –<br />
40 de ani de la naştere: <strong>al</strong>pinist sibian care a<br />
cucerit cel mai în<strong>al</strong>t vârf din lume în 2003,<br />
Vârful Everest (8848 m).<br />
15 iunie<br />
1841 GRECESCU, Dimitrie (n. 1841, Cerneţi,<br />
Mehedinţi-d. 2 oct. 1910, Bucureşti) – 170 de<br />
178
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
ani de la naştere: academician român, botanist,<br />
medic, membru titular (1907) <strong>al</strong> Academiei<br />
Române. Grecescu este unul din organizatorii<br />
cercetării floristice şi geobotanice din România<br />
(„Conceptul florei României”). A studiat flora<br />
din B<strong>al</strong>cani.<br />
1911 AWDRY, Wilbert Vere (n. 1911-d.21 mart.<br />
1997) – 100 de ani de la naştere: reverend,<br />
creatorul faimosului brand „Locomotiva<br />
Thomas şi prietenii săi”. Acesta a scris primele<br />
poveşti pentru fiul său, Christopher Awdry care<br />
era bolnav la acel timp.<br />
16 iunie<br />
1931 VULPE, Alexandru (n. 1931, Bucureşti) –<br />
80 de ani de la naştere: istoric şi arheolog,<br />
academician (1996).<br />
17 iunie<br />
1871 IORGA, Nicolae (n. 1871, Botoşani-d. 27<br />
nov. 1940, Strejnic, Prahova) – 140 de ani de<br />
la naştere: person<strong>al</strong>itate de excepţie a neamului<br />
românesc, cărturar român, savant de renume<br />
mondi<strong>al</strong> (1003 volume, 12755 articole şi studii,<br />
4963 recenzii), istoric (<strong>al</strong> românilor, orient<strong>al</strong>ist,<br />
bizantinolog, turcolog, <strong>al</strong> istoriei univers<strong>al</strong>e,<br />
arheolog), istoric literar, scriitor, economist,<br />
politolog, etnograf, istoric de artă, pedagog,<br />
documentarist, enciclopedist, profesor<br />
universitar, ministru, prim ministru,<br />
parlamentar, poliglot etc. Unul din marii<br />
făuritori ai României Mari. Autor <strong>al</strong> mai multor<br />
179
180<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
sinteze, culminate cu „Istoria românilor”, în 10<br />
volume. Membru corespondent şi titular <strong>al</strong><br />
Academiei Române, din 26 mai 1910. De<br />
numele său este legată înfiinţarea unor instituţii<br />
româneşti în străinătate: Şco<strong>al</strong>a Română de la<br />
Nicolae Iorga<br />
Paris (1926), Casa Română de la Fontenayaux-Roses,<br />
Casa Română din Veneţia. Creator<br />
de publicaţii ştiinţifice, cultur<strong>al</strong>e, de la<br />
„Semănătorul” la „Cuget clar”. Este fondatorul
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
cotidianului „Neamul Românesc”, la 10 mai<br />
1926. Animator <strong>al</strong> Ateneului Român,<br />
conducător <strong>al</strong> Ligii Cultur<strong>al</strong>e, din 1919, <strong>al</strong><br />
cursurilor de vară de la Vălenii de Munte<br />
(inaugurate în 1924), <strong>al</strong> Comisiei<br />
Monumentelor Istorice (<strong>al</strong> cărei preşedinte a<br />
devenit începând cu anul 1919), Iorga s-a<br />
impus drept un adevărat apostol <strong>al</strong> neamului.<br />
Cel mai prolific istoric <strong>al</strong> românilor.<br />
Person<strong>al</strong>itate care a creat şco<strong>al</strong>ă şi a dat<br />
direcţie culturii naţion<strong>al</strong>e, a fost totodată şi un<br />
„paznic <strong>al</strong> Cetăţii”, “ce s-a implicat cu toată<br />
fiinţa şi cu toată forţa sa urieşască, în viaţa<br />
soci<strong>al</strong>-politică a României. S-a ambiţionat nu<br />
doar să scrie istorie, ci să şi facă istorie, într-o<br />
epocă de renaştere naţion<strong>al</strong>ă.”<br />
18 iunie<br />
1821 ALECSANDRI, Vasile (1818?/1821?, Bacău-d.<br />
22 aug. 1890, Mirceşti, Iaşi) – aproximăm 190 de<br />
ani de la naştere: mare poet, dramaturg, folclorist,<br />
om politic, ministru, diplomat, academician român<br />
(1867), membru fondator <strong>al</strong> Academiei Române,<br />
creator <strong>al</strong> teatrului românesc şi a literaturii<br />
dramatice în România, person<strong>al</strong>itate marcantă a<br />
Moldovei şi apoi a României, de-a lungul secolului<br />
<strong>al</strong> XIX-lea. A fost unul dintre fruntaşii mişcării<br />
revoluţionare din Moldova, redactând împreună cu<br />
Kogălniceanu şi C. Negri „Dorinţele partidei<br />
naţion<strong>al</strong>e din Moldova”, princip<strong>al</strong>ul manifest <strong>al</strong><br />
revoluţionarilor moldoveni, la 1848. Mari merite în<br />
re<strong>al</strong>izarea Unirii Principatelor. În 1854 apare sub<br />
181
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
conducerea sa „România literară”. În 1859 este<br />
numit de A.C. Cuza, ministru <strong>al</strong> afacerilor externe,<br />
în scopul recunoaşterii Unirii. Premiul Academiei<br />
pentru Literatură în 1881. Printr-un prestigios<br />
premiu francez, a fost socotit un mare poet <strong>al</strong><br />
latinităţii.<br />
1961 WORELL, Eugen (n. 15 oct. 1884, Râşnov,<br />
Braşov-d. 1961, Sibiu) – 50 de ani de la<br />
moarte: medic militar sibian, speci<strong>al</strong>ist în<br />
bacteriologie, boli interne şi radiologie,<br />
entomolog, colecţionar de artă. Şef <strong>al</strong><br />
Spit<strong>al</strong>ului Militar din Sibiu (1926-1927 şi<br />
1929-1934). Combate pesta pneumonică din<br />
China de Nord şi Manciuria şi publică un<br />
raport complet privind această epidemie în<br />
„Revista Sanitară Militară” nr. 2 din 1925,<br />
încununat cu Premiul Academiei Române.<br />
Combate epidemia de tifos exantematic din<br />
Basarabia (1934-1938). Primeşte „Steaua<br />
României” crucea „Meritul Sanitar”, cls. I şi<br />
„Coroana României” şi gradul de Gener<strong>al</strong> de<br />
brigadă S.M. la 63 de ani, ca gest de<br />
recunoaştere a eforturilor de o viaţă pe plan<br />
medic<strong>al</strong> militar. Este membru <strong>al</strong> „Societăţii<br />
Ardelene pentru Ştiinţele Naturii” din 1920 şi<br />
apoi preşedinte.<br />
2006 PETRESCU, Gică (n. 2 apr. 1915,<br />
Bucureşti-d. 2006, Bucureşti) – 5 ani de la<br />
moarte: prolific cântăreţ român de muzică<br />
uşoară, muzică populară (inclusiv lăutărească).<br />
182
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
19 iunie<br />
1941 PETRESCU, Irina (n. 1941, Bucureşti) – 70<br />
de ani de la naştere: actriţă română de teatru şi<br />
film. Absolventă a Institutului de Artă Teatr<strong>al</strong>ă<br />
şi Cinematografică „I. L. Caragi<strong>al</strong>e” Bucureşti,<br />
promoţia 1963, clasa prof. Ion Şahighian şi<br />
David Esrig.<br />
24 iunie<br />
1801 ALEXI, Ioan (n. 1801, Mălădia, Sălaj-d. 29<br />
iun. 1863, Gherla) – 210 ani de la naştere:<br />
episcop. Studii de teologie la Universitatea din<br />
Viena (abs. 1825). Preot în Borozel – Bihor,<br />
funcţionar, apoi secretar la Episcopia română<br />
unită din Oradea, paroh în Oradea – Olosig,<br />
(1835), canonic la Oradea (1843), episcop <strong>al</strong><br />
noii eparhii unite din Gherla (numit in 1854<br />
hirotonit în 1855, inst<strong>al</strong>at în sept. 1856),<br />
deţinând această demnitate până la moarte. A<br />
organizat noua eparhie şi a înfiinţat un seminar<br />
(numit „liceu teologic”) cu limba de predare<br />
latină (1859). A publicat „Gramatica dacoromană<br />
sive v<strong>al</strong>achica latinitate donata, aucta,<br />
ac in hunc ordinem redacta” (Viena, 1826) –<br />
care a avut o largă circulaţie în Transilvania,<br />
propunând reducerea <strong>al</strong>fabetului cirilic, potrivit<br />
sistemului ortografic iniţiat de Petru Maior. A<br />
sprijinit editarea de manu<strong>al</strong>e didactice. În 1848<br />
a militat pentru revendicările naţion<strong>al</strong>e şi<br />
soci<strong>al</strong>e româneşti.<br />
1941 KRISTEVA, Julia (1941, Bulgaria) – 70 de<br />
ani de la naştere: eseist, teoretician <strong>al</strong><br />
183
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
literaturii, psihan<strong>al</strong>ist, critic literar, filosof şi<br />
sociolog de origine bulgară. Reprezentantă a<br />
curentului feminist francez. Scrieri bazate pe<br />
interferenţele dintre diferite domenii<br />
psihan<strong>al</strong>iză, semiotică, filosofie şi critică<br />
literară („Revoluţia limbajului poetic”).<br />
26 iunie<br />
1936 STERE, Constantin (1865-1936) – 75 de<br />
ani de la moarte: jurist, om politic şi scriitor<br />
român, controversat ca atitudine în anii<br />
primului Război Mondi<strong>al</strong>.<br />
27 iunie<br />
2001 JANCSSON, Tove Marika (n. 9 aug. 1914d.<br />
27 iun. 2001) – 10 ani de la moarte:<br />
scriitoare, pictoriţă, ilustratoare şi autoare de<br />
benzi desenate finlandeză de limbă suedeză.<br />
Este cunoscută mai <strong>al</strong>es pentru cărţile cu<br />
"Mumini", o familie de spiriduşi nordici, <strong>al</strong>bi<br />
şi rotofei, cu bot mare, care seamănă cu nişte<br />
mici hipopotami. Diverse <strong>al</strong>te personaje au fost<br />
introduse în decursul timpului.<br />
28 iunie<br />
1916 LUCHIAN, Ştefan (n. 1 febr. 1868,<br />
Ştefăneşti, Botoşani-d. 1916, Bucureşti) – 95<br />
de ani de la moarte: pictor român, „poetul<br />
plastic <strong>al</strong> florilor”. Membru de onoare <strong>al</strong><br />
Academiei în 1948, post-mortem. Unul dintre<br />
organizatorii expoziţiei artiştilor independenţi<br />
şi membru fondator <strong>al</strong> Tinerimii artistice.<br />
184
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
Sinteze cromatice proprii. Operele s<strong>al</strong>e<br />
executate în diverse tehnici (ulei, pastel),<br />
cuprind o tematică variată, de la peisajul rustic<br />
(„Fântâna de la Brebu”, „Sălciile la Chiajna”)<br />
şi citadin („Ghereta din Filantropia”) la portret<br />
(„Un zugraf”, „Safta florăreasa”,<br />
„Autoportret”), compoziţie („Lăutul”, „La<br />
împărţitul porumbului”, „După muncă, spre<br />
casă”) şi natură statică, în care predominante<br />
sunt florile („Anemone”, „Maci”, „Garoafe”,<br />
„Albăstrele”). Străbătută de o puternică emoţie,<br />
simplă, dar rafinată, arta lui Luchian reprezintă<br />
un moment de seamă în dezvoltarea picturii<br />
româneşti moderne.<br />
30 iunie<br />
1491 ALTEMBERGER, Thomas (n. cca. 1431-d.<br />
1491, Buda) – 520 de ani de la moarte: primar<br />
<strong>al</strong> Sibiului (1470-1490) şi apoi jude reg<strong>al</strong> (1481-<br />
1491), participând activ la viaţa economică a<br />
oraşului şi a Transilvaniei. Este artizanul<br />
renumitul Codex Altemberger, deosebit de<br />
preţios, aflat în colecţia Muzeului Brukenth<strong>al</strong>.<br />
185
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
BIBLIOGRAFIE<br />
1. *** Dicţionar <strong>al</strong> literaturii engleze. - Bucureşti:<br />
Editura Ştiinţifică, 1970.<br />
2. *** Dicţionar <strong>al</strong> literaturii franceze. – Bucureşti:<br />
Editura Ştiinţifică, 1972.<br />
3. *** Dicţionar <strong>al</strong> vieţii politice şi soci<strong>al</strong>e. – Bucureşti:<br />
Editura All Education<strong>al</strong>, 1999.<br />
4. *** Dicţionar an<strong>al</strong>itic de opere literare româneşti. -<br />
Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică.<br />
5. *** Dicţionar cinematografic. - Bucureşti: Editura<br />
“Meridiane”, 1974.<br />
6. *** Dicţionar de astronomie şi astronautică. -<br />
Bucureşti: Editura ştiinţifică şi enciclopedică, 1977.<br />
7. *** Dicţionar de istorie a României. – Bucureşti:<br />
Editura Meronia, 2007.<br />
8. *** Dicţionar de scriitori străini. - Editura<br />
HIPARION, Bucureşti, 2000.<br />
9. *** Dicţionar enciclopedic. – Bucureşti: Editura<br />
Enciclopedică, 1993 (7 vol.).<br />
10. *** Dicţionarul de literatură română. Scriitori,<br />
reviste, curente. - Bucureşti, „Univers”, 1979.<br />
186
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
11. *** Dicţionarul enciclopedic ilustrat „Cartea<br />
românească”[ Partea II]: Dicţionarul istoric şi<br />
geografic univers<strong>al</strong> [ de Gh. Adamescu]. - Bucureşti:<br />
Cartea românească, 1931.<br />
12. *** Dicţionarul gener<strong>al</strong> <strong>al</strong> literaturii române, tipărit<br />
sub egida Academiei Române. - Bucureşti: Univers<br />
enciclopedic, 2004 (6 vol.).<br />
13. *** Enciclopedia marilor person<strong>al</strong>ităţi din istoria,<br />
ştiinţa şi cultura românească de-a lungul timpului:<br />
Scriitori şi filosofi. – Bucureşti: Editura Geneze,<br />
1999-2009 (12 vol.).<br />
14. *** Mic dicţionar enciclopedic. – Bucureşti: Editura<br />
Enciclopedică; Editura Univers Enciclopedic, 2005.<br />
15. 1000 de tablouri <strong>al</strong>e unor pictori de geniu. – Oradea:<br />
Editura Aquila, 2006.<br />
16. Bratin, Jack – <strong>C<strong>al</strong>endar</strong>ul muzicii univers<strong>al</strong>e. -<br />
Bucureşti: Editura Muzic<strong>al</strong>ă a Uniunii<br />
Compozitorilor din Republica Soci<strong>al</strong>istă România,<br />
Bucureşti, 1966.<br />
17. Façon, Nina – Dicţionar enciclopedic <strong>al</strong> literaturii<br />
it<strong>al</strong>iene. - Bucureşti: Editura ştiinţifică şi<br />
encilopedică, 1982.<br />
18. Farthing, Stephen – 1001 de picturi de privit într-o<br />
viaţă. - Enciclopedia Rao – Bucureşti, 2008.<br />
187
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
19. Hermann şi Alida Fabini – Sibiu: portretul unui oraş<br />
din Transilvania. – Sibiu: Editura Monumenta, 2001.<br />
20. Marcu, George; Ilinca, Rodica – Dicţionarul<br />
person<strong>al</strong>ităţilor feminine din România: Editura<br />
Meronia, 2009.<br />
21. Mărgineanu, Ion – 100 de români ai Marii Uniri:<br />
mănunchi de tricolor şi Deşteaptă-te, române. – Alba<br />
Iulia, Editura Altip, 2005.<br />
22. Mari exploratori - cucerirea şi inventarea lumii. -<br />
Bucureşti: Enciclopedia RAO, 2006.<br />
23. Neagoe, Stelian – Oameni politici români:<br />
enciclopedie. – Bucureşti: Editura Machiavelli, 2007.<br />
24. Nicolau, Edmond; Ştefan, I.M. – 100 de oameni de<br />
ştiinţă şi inventatori români. – Bucureşti: Editura Ion<br />
Creangă, 1987.<br />
25. Olteanu, Virgil – Din istoria şi arta cărţii: lexicon. –<br />
Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1992.<br />
26. Păcurariu, Mircea – Dicţionarul teologilor români. –<br />
Bucureşti: Editura Univers enciclopedic, 1996.<br />
27. Regan, Geoffrey – Bătălii care au schimbat istoria<br />
lumii: Cinzeci de bătălii decisive în decursul a peste<br />
2500 ani de război. - Bucureşti: Enciclopedia RAO,<br />
2004.<br />
188
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
28. Riv<strong>al</strong>, Michel – Mari invenţii <strong>al</strong>e umanităţii. -<br />
Bucureşti: Enciclopedia RAO, 2007.<br />
29. Rusu, Dorina – Membrii Academiei Române:<br />
Dicţionar. – Bucureşti, Editura Encilopedică; Editura<br />
Academiei, 2003.<br />
30. Sasu, Aurel – Dicţionarul biografic <strong>al</strong> literaturii<br />
române. – Piteşti: Editura Par<strong>al</strong>ela 45, 2006.<br />
31. Predescu, Lucian – Enciclopedia României.<br />
Cugetarea: Materi<strong>al</strong> românesc. Oameni şi înfăptuiri.<br />
– Bucureşti: Editura Saeculum; Editura Vest<strong>al</strong>a, 1999.<br />
32. Edroiu, Nicolae – Ioachim Crăciun şi Bibliologia<br />
românescă. - Cluj-Napoca: Editura “Philobiblon” a<br />
<strong>Bibliotecii</strong> Centr<strong>al</strong>e Universitare “Lucian Blaga”,<br />
1994.<br />
33. Irimie-Fota, Rodica – Forme şi culori: artele plastice<br />
sibiene de la izvoare în contemporaneitate = Formen<br />
und Farben: die Bildenden Künste in Hermannstadt<br />
von den Anfängen bis zur Gegenwort. - Sibiu:<br />
Supliment <strong>al</strong> Revistei Transilvania, 1983.<br />
34. Matei, Pamfil – Asociaţiunea Transilvană pentru<br />
Literatura Română şi Cultura Poporului Român<br />
(<strong>ASTRA</strong>) şi rolul ei în cultura naţion<strong>al</strong>ă (1861-1950).<br />
- Cluj-Napoca, Dacia, 1986.<br />
189
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
35. Datcu, Iordan – Dicţionarul etnologilor români. -<br />
Bucureşti, Ed. Saeculum I. O., 1998, 3 vol.<br />
36. Păcurariu, Mircea – Cărturari sibieni de <strong>al</strong>tădată. –<br />
Cluj-Napoca: Editura Dacia, 2002.<br />
37. ***Istoria românilor (scos sub egida Academiei<br />
Române). – Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2001-<br />
2008, 9 vol.<br />
190
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
ANEXE<br />
Mitropolitul Andrei Şaguna<br />
191
192<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Vasile Ladislau Pop
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
Iacob Bologa<br />
193
194<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
George Bariţiu
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
Timotei Cipariu<br />
Ion Micu Moldovan<br />
195
196<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Primii preşedinţi ai Asociaţiunii
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
Partenie Cosma, Directorul executiv <strong>al</strong> Băncii „Albina”<br />
197
198<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Andrei Bârseanu
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
Cornel Diaconovici<br />
199
200<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Ilarion Puşcariu
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
Ioan Lupaş<br />
201
202<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Augustin Bunea
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
Membrii Secţiunilor ştiinţifice literare <strong>al</strong>e Asociaţiunii<br />
203
204<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Comitetul ASTREI din Poiana Sibiului
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
Reuniunea română de cântări din Sălişte<br />
205
206<br />
<strong>Biblioteca</strong> <strong>ASTRA</strong> Sibiu<br />
Şco<strong>al</strong>a Civilă de Fete a ASTREI
<strong>C<strong>al</strong>endar</strong> <strong>aniversar</strong> <strong>al</strong> <strong>Bibliotecii</strong> <strong>ASTRA</strong><br />
Adunarea Gener<strong>al</strong>ă a ASTREI la Mediaş, Parada portului popular,<br />
1897<br />
Profesori ai Şcolii Civile de Fete a ASTREI<br />
207