Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA - Biblioteca Judeteana ...

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
150 de ani de existenţă: 1861-2011

CALENDAR ANIVERSAR
al
BIBLIOTECII ASTRA
150 DE ANI DE EXISTENŢĂ
1861-2011
Personalităţi, instituţii, evenimente
politice, culturale, istorice, date
economice
SIBIU, 2011

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ ASTRA SIBIU
Str. George Bariţiu, nr. 5/7
550178 Sibiu/România
Tel: +40 269 210551
Fax: +40 269 215775
Internet: www.bjastrasibiu.ro
E-mail.: bjastrasibiu@yahoo.com
Director: Onuc Nemeş-Vintilă
Surse bibliografice, ilustraţii: Irina Racoviţan
Tehnoredactare computerizată, scanare foto şi corectură:
Irina Racoviţan
Editor, grafică copertă: Daniela Rusu
Lucrare realizată la Tipografia Bibliotecii ASTRA, Sibiu 2011

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
Argument
În acest an, 2011, sărbătorim înfiinţarea în urmă
cu 150 de ani, la 23/26 octombrie-4/7 noiembrie 1861, la
Sibiu, a Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura
Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), atât de
determinantă pentru evoluţia naţiunii române.
Dezideratul înfiinţării unei instituţii culturale
reprezentative pentru românii din Transilvania, exprimat
în celebrul discurs al lui Simion Bărnuţiu, rostit în
Catedrala Blajului, în preziua Adunării Naţionale de la
Blaj, la 2 mai 1848, îndemna „la cultură naţională cu
puteri unite, căci cultura este astăzi fericirea oricărui
popor”. El îi îndemna pe „surtucari” (intelectuali) să se
pună în slujba celor mulţi, pentru că „poporul nu se abate
niciodată de la natură”.
De altfel, în mare măsură, ASTRA a fost
realizarea generaţiei paşoptiste. În a doua jumătate a
secolului al XIX-lea, în condiţiile regimului dualist
austro-ungar, de intensificare a îngrădirii libertăţilor
popoarelor supuse, dublată de o politică de
deznaţionalizare dură, românii transilvăneni şi-au
concentrat în bună măsură energia de luptă pe terenul
vieţii cultural-naţionale. Până la Unirea din 1918,
CULTURA a constituit unul din cele mai puternice
mijloace de afirmare naţională a românilor.
Urmând în mod obiectiv un anumit proces istoric,
românii din Monarhie au desfăşurat o largă acţiune în
5

Biblioteca ASTRA Sibiu
direcţia creării societăţilor de lectură şi a asociaţiilor de
cultură, continuând preocuparea cultivării limbii şi a
istoriei naţionale ca principale mijloace de dezvoltare a
culturii româneşti. Pretutindeni în Transilvania, de la
Braşov şi Sibiu, până la Oradea şi Satu Mare, din
Timişoara şi Lugoj în Maramureş, şi chiar dincolo de
Carpaţi, în Suceava şi Siret, viaţa culturală românească sa
dezvoltat în jurul unor astfel de aşezăminte culturale cu
intensitate crescândă, ca mijloc de apărare împotriva
deznaţionalizării.
Din 1861, Asociaţiunea Transilvană pentru
Literatura şi Cultura Poporului Român (ASTRA) va
exercita o influenţă hotărâtoare asupra întregii vieţi
româneşti din Monarhia habsburgică şi apoi austroungară
şi, prin iradiere asupra societăţii româneşti în
ansamblul ei. Scopul final al luptei acesteia, al
cărturarilor de mare orizont ştiinţific şi cultural, grupaţi
în jurul ei, l-a constituit unificarea culturii întregului
popor român în sens modern, care să pregătescă unitatea
politico-statală.
Asociaţiunea şi-a urmărit scopul fundamental,
prefaţat în Statute, de ridicare prin cultură a maselor largi
de români, îndeosebi a ţărănimii, cea mai lovită în soartă
de vitregiile vremurilor. Tot timpul a căutat să amplifice
acest scop printr-o diversitate impresionantă de mijloace,
forme şi instituţii. Coordonatele acţiunilor întreprinse de
ASTRA s-au manifestat în planuri foarte diferite: studii şi
cercetări, cu precădere istorice şi filologice, conferinţe şi
prelegeri populare, fondarea de biblioteci publice şi şcoli
ţărăneşti, muzee, expoziţii şi monumente, case naţionale
şi culturale, sprijinirea şcolilor cu manuale, burse pentru
ucenicii, elevii şi studenţii merituoşi, editarea de cărţi
6

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
ştiinţifice şi literare, sprijinirea apariţiei calendarelor,
dezvoltarea activităţii artistice şi organizarea de
festivaluri, producte etnografice, valorificarea folclorului
tradiţional, intensificarea alfabetizării, ocrotirea familiei
şi a copilului, igiena publică, educarea tineretului prin
muncă şi pentru muncă, sprijinirea meseriaşilor, a
însoţirilor agricole, cooperativelor, băncilor populare etc.
Totodată, se cunoaşte faptul că, folosindu-se de
legalitatea instituţiei, cei mai de seamă conducători ai
ASTREI, până la 1918 – Andrei Şaguna, Timotei Cipariu,
Iacob Bologa, Vasile L. Popp, George Bariţiu, Ion Micu
Moldovan, Alexandru Mocioni, Iosif Sterca Şuluţiu,
Partenie Cosma, Ioan Raţiu, Visarion Roman, Ilie
Măcelariu, Andrei Bârseanu, Victor Tordăşianu, Vasile
Goldiş, Octavian C. Tăslăuanu, Cornel Diaconovici, D. P.
Barcianu, Octavian Goga, Vasile Goldiş, Silviu
Dragomir, Ioan Lupaş, Onisifor Ghibu şi mulţi alţii – au
fost, la vreme de trebuinţă, şi reprezentanţii cei mai
autorizaţi ai mişcării politice româneşti, remarcabili
bărbaţi în cadrul Partidului Naţional Român, prinşi în
jurul luptei „activiste” sau „pasiviste” – unificate în 1881
– în scopul aceleiaşi cauze, emanciparea naţională
completă.
Între mijloacele încurajate şi folosite de ASTRA
pentru lăţirea educaţiei şi propăşirii vieţii pragmatice, cu
componentă economică, în popor, calendarele şi-au avut
rostul lor bine definit. Însăşi ASTRA şi-a avut calendarul
ei, Calendarul Asociaţiunii. Într-adevăr Astra a încurajat
publicarea calendarelor, ca mijloc de informare şi
educare a poporului de la sate.
Bunăoară, doar în Sibiu, până în 1853, data
apariţiei „Telegrafului Român”, calendarele au înlocuit
7

Biblioteca ASTRA Sibiu
presa românească, timp de şase decenii; în catalogul
Bibliotecii ASTRA sunt cuprinse nu mai puţin de 28 de
calendare româneşti sibiene. Cuprinsul calendarelor
reflectă în fond, dezvoltarea societăţii transilvănene.
Pornind de la strictele date calendaristice, cărora li se
adaugă prevederi astronomice, horoscoape, preziceri
astrologice sau ale mersului vremii, mici sfaturi practice,
liste ale târgurilor la datele la care se ţin, sfaturi medicale
primare, versuri cu caracter moralizator sau religios, dar
şi o cronologie a evenimentelor istorice mai importante.
Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, ele îşi diversifică
cuprinsul, oferind date şi sfaturi practice, informaţii
pentru agricultori, pentru comerţ şi meserii; îşi fac loc tot
mai mult materiale literare, folclorice, de popularizare a
ştiinţei, date istorice, geografice, statistice, demografice,
financiare, informaţii despre instituţii de învăţământ şi
culturale, adrese utile etc.
Calendarul este o „carte” prin excelenţă
„populară”, strâns legată de viaţa truditorilor de toate
speţele. Dându-şi seama de contribuţia pe care
calendarele şi almanahurile au avut-o în fenomenul de
cultură românească, însăşi Academia Română le-a
acordat un special interes, iar personalităţi de talia lui
Dimitrie Onciul, Sextil Puşcariu, Nicolae Iorga, au
îndemnat la studierea acestora, recunoscându-le
importanţa deosebită în reconstituirea vieţii spirituale şi
materiale a poporului român.
Diversificându-şi încontinuu activitatea de
informare şi culturalizare a mulţimilor de cititori,
Biblioteca ASTRA a publicat ea însăşi de ani buni
propriul calendar. În acest an aniversar – 150 de ani de la
înfiinţarea Asociaţiunii – oferim cititorilor un calendar
8

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
aniversar complex, enciclopedic, în care am înglobat
circa 900 de informaţii despre personalităţi româneşti şi
străine, care au lucrat şi s-au afirmat în varii domenii,
precum şi informaţii despre evenimente istorice, politice,
culturale, din domeniul ştiinţei, al inventicii, literaturii,
artelor şi teatrului etc. Desigur, calendarul de faţă nu are
pretenţia de a fi exhaustiv. Am încercat însă o selecţie
riguroasă în baza unei documentaţii de valoare şi de
referinţă.
Îl oferim spre lectură cititorilor!
Irina Racoviţan,
Bibliotecară
9

10
Biblioteca ASTRA Sibiu
Sigiliul ASTREI (1861)

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
IANUARIE
„Spre scopul emancipării şi
întemeierii naţionalităţii
noastre, mai nainte de toate şi
mai presus de toate se recere
dezvoltarea moralităţii sau
puterii morale în popor şi în
cărturarii poporului, căci
aceasta e trupina din care
cresc şi înfloresc virtuţile,
produc sacrificii şi martiri.”
Vincenţiu Babeş, 1865
Ianuarie
Dumi Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbă
nică
tă
1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30
BERGSO
31
1 Conferinţa naţională 1 Anul Nou;
românească de la Sibiu; 1 Ziua Mondială a Păcii,
4 Henri Louis Bergson – 70 de proclamată de Vatican;
ani de la moarte;
Ziua Mondială a Familiei;
6 Ion Minulescu – 130 de ani 6 Ziua Mondială a Orfanilor
11

Biblioteca ASTRA Sibiu
de la naştere;
13 James Joyce – 70 de ani de
la moarte;
17 Benjamin Franklin – 305
ani de la naştere;
18 "FOAIA ILUSTRATĂ" –
120 de ani de la apariţia la
Sibiu;
19 James Watt - 275 de ani de
la naştere;
21 Vincenţiu Babeş - 190 de ani
de la naştere;
24 Aron Pumnul – 145 de ani
de la naştere;
27 Giuseppe Verdi – 110 ani de
la naştere;
28 Amos V. Frâncu – 145 de ani
de la naştere;
din Război;
11 Ziua Rezervaţiilor Naturale;
15 Ziua Culturii Naţionale,
Ziua poetului naţional
Mihai Eminescu (1850-
1889) – 161 de ani de la
naştere;
24 Ziua Unirii Principatelor
Unite
27 Ziua Mondială a Vămilor,
din 1963;
27 Ziua Mondială a
Comemorării Victimelor
Holocaustului;
28 Fondarea Consiliului
Internaţional al Muzicii
(1949);
30 Ziua Internaţională Pentru
Nonviolenţă în Şcoală.
e ani de la naşter 1 ianuarie
1651 Acum 360 de ani Charles al II-lea a fost
încoronat rege al scoţienilor pe 1 ianuarie
1651. În urma înfrângerii sale în Bătălia de la
Worcester de pe 3 sept. 1651, Carol s-a
refugiat în Europa continentală, petrecând nouă
ani ca exilat în Franţa, Provinciile Unite şi
Ţările de Jos spaniole.
1766 245 de ani de la introducerea nartului
(norma zilnică de lucru) în Moldova, prin
aşezămîntul agrar al lui Grigore al III-lea
Ghica.
1801 Adunarea legislativă a Regatului Marii
Britanii şi a Regatului Irlandei se încheie,
adoptând crearea Regatului Unit, în urmă cu
12

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
210 ani. Actul Uniunii a fost semnat la 2 iul.
1800. Numele formal al Regatului Unit a
rămas între 1 ian. 1801 şi 12 apr. 1927.
Giuseppe Piazzi descoperă primul asteroid
cunoscut 1 Ceres.
1841 CANDIANO-POPESCU, Alexandru (n.
1841, Lipia, Buzău-d. 25 iun. 1901,
Târgovişte) – 170 de ani la naştere: avocat,
ziarist şi general al armatei române; a fost
fondatorul ziarelor „Perseverenţa” (Bucureşti,
5 mart. 1867-23 mart. 1869) şi „Democraţia”
(Bucureşti, 8 oct. 1944-15 iul. 1945) şi
iniţiatorul mişcării republicane antidinastice
din 20 aug. 1870, cunoscută sub numele de
Republica de la Ploieşti. În Războiul de
Independenţă s-a remarcat la comanda
Batalionului 2 Vânători, în atacul şi cucerirea
redutei Griviţa I din 30 august.
1861 Începe Conferinţa naţională românească
de la Sibiu, în cadrul căreia s-a cerut
recunoaşterea politică a naţiunii române,
independenţa sa şi oficializarea limbii române.
Ţine până în 4 ianuarie.
1881 „CALICUL” – 130 de ani de la apariţia la
Sibiu a primului număr al revistei de humor şi
satiră.
130 de ani de la publicarea în „Convorbiri
literare” a „Amintirilor din copilărie” - partea
I, de Ion Creangă (1837-1889).
1886 RABEGA, Vasile (n. 1886, Craiova-d. 16
sept. 1959, Bucureşti) – 125 de ani de la
13

Biblioteca ASTRA Sibiu
naştere: tenor român. Unul din fondatorii
Operei Române din Bucureşti (1919).
1891 BASCOVICI, Şerban (n. 1 ian. 1891,
Bucureşti-d. 19 mart. 1968, Bucureşti) – 120
de ani de la naştere: poet simbolist şi
traducător, memorialist.
1896 Wilhelm Conrad RÖNTGEN anunţă
descoperirea razelor X.
1901 110 ani de când cele şase colonii autonome
(New South Wales, Victoria, South Australia,
Tasmania, Western Australia şi Queensland) se
unesc, formând Commonwealth of Australia,
cu statut de dominion în cadrul Imperiului
Britanic (din 1907). Provizoriu, capitala a fost
stabilită la Melbourne.
Nigeria devine protectorat britanic.
1906 „ORIZONTUL” – 105 ani de la apariţia
Revistei pentru Ştiinţă şi Literatură
„Orizontul”. Publicaţie democratică. Apare
lunar la Cluj, din ian. 1906 până în dec. 1906.
Proprietar, editor şi redactor Vasile E.
Moldovan.
1921 BALDACCINI, César (n. 1921, Marsilia-d.
6 dec. 1998, Paris) – 90 de ani de la naşterea
sculptorului francez, adept al „noului realism”.
1936 „ÎNSEMNĂRI IEŞENE” – 75 de ani de la
apariţia primului număr la Iaşi al revistei
bilunare condusă de Sadoveanu, Topârceanu,
M. Codreanu, Gr. T. Popa.
1961 „SECOLUL 20” – 50 de ani de la apariţia la
Bucureşti a primului număr al revistei de
cultură şi literatură universală. „Secolul 20”
14

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
este o revistă de literatură universală editată de
Uniunea Scriitorilor din România. Începe să
apară, lunar, în ian. 1961, în format carte.
Primul redactor şef a fost Marcel Breslaşu între
anii 1961-1963, urmat fiind vreme de aproape
trei decenii (1963-1990) de Dan Hăulică.
Primul secretar general de redacţie a fost Dinu
Săraru (pînă în 1963). Începând cu primul
număr din anul 2001 revista „Secolul 20”,
editată din 1994 de Fundaţia Culturală
“Secolul 21” sub egida Uniunii Scriitorilor din
România şi cu sprijinul Programului Naţiunilor
Unite pentru Dezvoltare, a devenit „Secolul
21”, publicaţie periodică de sinteză: literatură
universală, ştiinţele omului, dialogul culturilor.
1966 „AMFITEATRU” – 45 de ani de la apariţia
revistei de cultură, la Bucureşti.
2006 OGORANU, Ion Gavrilă (n. 1923, Recea,
Făgăraş-d. 1 mai 2006, com. Sântimbru, sat
Galtiu, judeţul Alba) – 5 ani de la moarte:
celebru luptător în munţi, împotriva
comunismului. A acţionat pe versantul nordic
al Munţilor Făgăraş. Scrieri: „Brazii se frâng
dar nu se îndoiesc” (7 vol.); „Întâmplări din
lumea lui Dumnezeu”, 1999; „Amintiri din
copilărie”, 2000; în colaborare cu Anamaria
Ciur, romanul „Iuda”.
2 ianuarie
1816 FĂTU, Anastasie (n. 1816, Muşata, Vasluid.
3 mart. 1886, Iaşi) – 195 de ani de la
naştere; 125 de ani de la moarte: medic şi
15

Biblioteca ASTRA Sibiu
botanist român, membru titular al Academiei
Române din 1871. Autorul primului tratat
românesc de botanică (1877) şi întemeietorul
Grădinii Botanice din Iaşi. Lucrări privind
apele minerale din România.
1866 MURRAY, Gilbert George Aimé (n. 1866,
Sydney, Australia-d. 20 mai 1957, Oxford,
Oxfordshire, Anglia) – 145 de ani de la
naştere: filolog, umanist, savant al literaturii şi
culturii greceşti, profesor de greacă la
Glasgow, Birmingham şi Oxford, figură
internaţională şi avocat al păcii în crearea Ligii
Naţiunilor şi a Naţiunilor Unite.
1866 BOGDAN-DUICĂ, Gheorghe (n. 1866,
Braşov-d. 21 sept. 1934, Braşov) – 145 de ani
de la naştere: istoric şi critic literar,
academician. Redactor la „Tribuna” din Sibiu
şi unul din întemeietorii „Ligii culturale”.
1891 COTRUŞ, Aron (n. 1891, Haşag, Sibiu-d. 1
noi. 1961, Long Beach) – 120 de ani de la
naştere; 50 de ani de la moarte: poet şi
diplomat român. A publicat în „Românul” şi în
„Gazeta de Transilvania”. Ziarist la Arad,
membru al Societăţii Scriitorilor Români.
Director la Biblioteca „Sămănătorul” din Arad.
A lucrat ca ataşat de presă la Roma, Varşovia,
Madrid şi Lisabona. Stabilit în Spania, apoi în
S.U.A. Viziuni apocaliptice ale războiului,
versuri expresioniste de inspiraţie socială şi
naţională („România”, „Neguri albe”, „Horia”,
„Mâine”) sau purtând dorul de ţară („Drumuri
în furtună”, „Între Volga şi Mississippi”).
16

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
1991 GHIŢESCU, Ludmila (n. 1 dec. 1918) - 20
de ani de la moarte: poetă şi prozatoare
(„Arşiţa stelelor”, „Vifor albastru”).
3 ianuarie
1496 515 ani de când Leonardo da Vinci testează
fără succes o maşină de zburat.
1521 Sunt 490 de ani de când Papa Leo X l-a
excomunicat pe Martin Luther.
1886 125 de ani de la naşterea lui Ion
GRĂMADĂ în satul Zahareşti, Bucovina
(Imperiul Austro-Ungar), astăzi în judeţul
Suceava-d. 27 aug. 1917, satul Cireşoaia,
Bacău), scriitor, istoric şi publicist bucovinean,
erou al primului război mondial. În anul 1907
înfiinţează gazeta „Deşteptarea” din Cernăuţi.
1891 „UNIREA” – 120 de ani de la apariţia
revistei culturale „Unirea”, apărută la Blaj. În
primii ani redactor responsabil era V. Hossu,
iar redactor, Al. Grama, colaborator de seamă
Iuliu Maniu.
1961 HORTOLOMEI, Nicolae (n. 27 noi. 1885,
Huşi-d. 1961, Bucureşti) – 50 de ani de la
moarte: medic chirurg (urolog) român,
profesor universitar la Facultatea de Medicină,
membru titular (1948) al Academiei Române.
4 ianuarie
1841 PONI, Petru (n. 1841, Săcăreşti, Iaşi-d. 2
apr. 1925, Iaşi) – 170 de ani de la naştere:
chimist şi mineralog, unul dintre fondatorii
şcolii româneşti de chimie, autor al celor dintâi
17

Biblioteca ASTRA Sibiu
manuale de fizică şi chimie în limba română,
membru şi preşedinte al Academiei Române
(1898-1901, 1916-1920).
1916 BOLOGA, Emil Iuliu (n. 1916, Braşov-d.
15 iul. 2005) – 95 de ani de la naştere: medic.
Nepot al lui Rubin Panţa. Combatant pe front
cu ambulanţa Diviziei 13 Infanterie (1942);
deţinut politic (1953). Ctitor al „Cercului de
ex-libris şi bibliofilie din Braşov” (1972), al
primului muzeu de ex-libris din România.
Membru al „Casinei române”, preşedinte de
onoare al „Casinei” (reînfiinţată în 1992),
membru de onoare al Despărţământului
Braşov al ASTREI.
1926 În urmă 85 de ani Parlamentul votează prin
Actul de la 4 ianuarie îndepărtarea prinţului
Carol (viitorul rege Carol al II-lea) de la
succesiune şi recunoaşterea prinţului Mihai ca
principe moştenitor al României, coborâtor
direct şi legitim în ordinea de primogenitură
bărbătească a regelui domnitor. Pe timpul
minoratului lui Mihai s–a instituit o Regenţă,
aflată sub influenţa liberalilor, şi formată din
patriarhul Miron Cristea, preşedintele Înaltei
Curţi de Casaţie, Gheorghe Buzdugan şi prinţul
Nicolae de Hohenzollern, fratele lui Carol.
1941 BERGSON, Henri Louis (n. 18 oct. 1859,
Paris-d. 1941, Paris, Franţa) – 70 de ani de la
moarte: filosof francez, laureat al Premiului
Nobel pentru Literatură în anul 1927. A
considerat experienţa subiectivă a timpului ca
sursă a libertăţii umane („Eseu asupra datelor
18

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
imediate ale conştiinţei”, „Materie şi
memorie”). Potrivit concepţiei sale, elanul
vital, care apare în opoziţie cu entropia
materială, şi nu selecţia naturală produce
gândirea, creativitatea, mişcarea şi evoluţia
(„Evoluţia creatoare”).
1961 SCHRÖDINGER, Erwin (n. 12 aug. 1887,
Erdberg-d. 1961, Viena) – 50 de ani de la
moarte: fizician austriac, unul din părinţii
fizicii cuantice, laureat al Premiului Nobel
(1933) împreună cu P. Dirac. Profesor de fizică
teoretică la Berlin, Graz şi Dublin, fondatorul
mecanicii ondulatorii, a cărei ecuaţie
fundamentală îi poartă numele.
1986 ISHERWOOD, Christopher William
Bradshaw (n. 26 aug. 1904, High Lane,
Cheshire-d. 1986, Santa Monica) – 25 de ani
de la moarte: romancier anglo-american şi
dramaturg. Este cunoscut pentru romanele sale
despre Berlinul începutului anilor ’30.
5 ianuarie
1066 Harold al II-lea (Harold Godwinson) (n. c.
1022-d. 14 oct. 1066), ultimul anglo-saxon
încoronat rege al Angliei. A domnit între 5 ian.
şi 14 oct. 1066, când a fost ucis în Bătălia de la
Hastings. 945 de ani de atunci.
1846 EUCKEN, Rudolf Christian (n. 1846,
Aurich-d. 15 sept. 1926, Jena, Thuringia) – 165
de ani de la naştere; 85 de ani de la moarte:
filosof german, laureat al Premiului Nobel
pentru Literatură în anul 1908. Profesor de
19

Biblioteca ASTRA Sibiu
filosofie la Jena (1874), unde şi-a scris
lucrările „Istoria şi critica noţiunilor
fundamentale ale zilelor noastre” (1878) şi
„Unitatea vieţii spirituale în conştiinţa şi fapta
omenirii (1888). Eucken porneşte de la Fichte,
critică cultura aservită tehnicii, recunoaşte
caracterul universal al vieţii spirituale – bazat
pe un panteism noologic – tinde spre
cuprinderea realităţii, depăşeşte
intelectualismul pozitivist al filosofiei savante
şi dezvoltă un activism etic-social.
1876 ADENAUER, Konrad (n. 1876, Köln-d.
1967, Rhöndorf, azi Bad Honnef, lângă Bonn)
– 135 de ani de la naştere: primul cancelar al
Republicii Federale Germane (1949-1963).
Adenauer este autorul a patru volume de
memorii, intitulate „Amintiri”.
1896 CALBOREANU, George (n. 1896,
Turnişor, Sibiu-d. 12 iul. 1986) – 115 ani de la
naştere; actor sibian de origine. A avut, din
totdeauna, o uimitoare capacitate de
întruchipare în tragedie, fie în dramaturgia
barocă - „Regele Lear” sau „Iulius Cezar” de
Shakespeare - fie în drama romantică - „Hoţii”
de Schiller, „Lorenzaccio” de Alfred de
Musset. Dar în egală măsură a strălucit în
comedie; stau mărturie rolurile din „Căsătoria”
de Gogol, „Bădăranii” de Goldoni, „Medicul în
dilemă” şi „Maior Barbara” de Shaw. Una din
marile reuşite ale carierei sale e rolul lui Ştefan
cel Mare. L-a făurit ca personaj, întâia oară,
într-o piesă azi uitată, „Maria de Mangop” de
20

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
Mircea Dem. Rădulescu (1953). Apoi l-a
desăvârşit în „Apus de soare”, la Naţionalul
din Bucureşti, dând o efegie modernă
personajului dramatic, monumentalizând şi,
deopotrivă, umanizând rolul.
1921 DÜRRENMATT, Friedrich (n. 1921,
Konolfinger, Elveţia-d. 14 dec. 1990,
Neuchâtel, Elveţia) – 90 de ani de la naştere:
dramaturg şi prozator elveţian de talie
europeană, care şi-a scris opera în limba
germană. A făcut studii de filozofie, literatură
şi teologie, dar şi-a încercat talentul mai întâi
ca grafician, tematica desenelor sale expresive
prefigurând-o pe aceea a scrierilor de mai
târziu. A fost permanent preocupat de confuzia
de valori şi de incertitudinile epocii în care
trăia („azi nu mai există nici vinovaţi, nici
oameni care să poarte răspunderea a ceva”).
Nuvele („Judecătorul şi călăul”, „Pana de
automobil”), romane poliţiste („Bănuiala”) şi
piese de teatru al absurdului, cu efectele
discursului suprarealist, ilustrând în manieră
grotescă, precaritatea condiţiei umane („Vizita
bătrânei doamne”, „Romulus cel Mare”,
„Fizicienii”). Eseuri critice („Probleme de
teatru”). Ca şi Max Frisch, membru al
„Grupului Olten” (1970-2002), un club de
scriitori elveţieni.
Jean, Mare Duce de Luxembourg (n. 1921,
Castelul Berg, Luxembourg) a domnit în
Luxembourg din 1964 până în 2000. Este tatăl
actualului Mare Duce, Henri şi fiul Charlotte,
21

Biblioteca ASTRA Sibiu
Mare Ducesă de Luxembourg şi al Prinţului
Felix de Bourbon-Parma. Printre naşii săi se
numără şi Papa Benedict al XV-lea, care i-a dat
al doilea nume. Marele Duce Jean a abdicat la
7 oct. 2000 în favoarea fiului său Henri. Are 90
de ani.
1931 BRENDEL, Alfred (n. 1931, Wiesenberg,
Cehia) – 80 de ani de la naştere: pianist
austriac, născut în Cehoslovacia, acum rezident
în Marea Britanie. Este unul dintre cei mai
importanţi pianişti de muzică clasică din a
doua jumătate a secolului al XX-lea, renumit
ca interpret al muzicii lui Haydn, Mozart,
Beethoven, Schubert, Brahms şi Liszt.
1981 LANZA DEL VASTO (Giuseppe Giovanni
Luigi Enrico Lanza di Trabia) (n. 29 sept.
1901, San Vito, Italia-d. 5 ian. 1981, Elche de
la Sierra, Spania) – 30 de ani de la moarte; 110
ani de la naştere: filosof francez de origine
italiană, poet, artist şi promotor al
nonviolenţei. Un discipol vestic al lui
Mohandas K. Gandhi, a luptat pentru dialogul
inter-religios, renaştere spirituală, activism
ecologic şi nonviolenţă („Ce este
nonviolenţa”). Versuri („Treapta regilor”).
Volumul polemic („Minciună şi violenţă”).
Memorii.
6 ianuarie
1861 HORTA, Victor (n. 1861, Ghent, Belgia-d. 9
sept. 1947) – 150 de ani de la naştere: arhitect
22

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
şi designer belgian, "fără îndoială arhitectul
european cheie Art Nouveau".
1881 MINULESCU, Ion (n. 1881, Bucureşti-d. 11
apr. 1944, Bucureşti) – 130 de ani de la
naştere: poet român, reprezentant important al
simbolismului românesc, prozator şi dramaturg
român. Lirică a sonorităţilor muzicale de un
sentimentalism exuberant şi retoric, cenzurat
de autoironie („Romanţe pentru mai târziu”).
Proză fantastico-simbolistă („Cetiţi-le
noaptea”), romane („Corijent la limba
română”), piese de teatru („Manechinul
sentimental”). A condus publicaţiile
simboliste: „Revista celorlaţi” şi „Insula”.
1931 DOCTOROW, Edgar Lawrence (n. 1931,
New York) – 80 de ani de la naştere: scriitor,
editor şi profesor american. Dintre cărţi:
„Cartea lui Daniel”, „Ragtime”, „Billy
Bathgate”, „Marşul”, „Homer&Langley”.
Acum Juan GOYTISOLO împlineşte 80 de
ani. Goytisolo se înscrie în galeria marilor
nume ale literaturii spaniole; a locuit o
perioadă la Paris, ca apoi să se stabilească la
Marrakech într-un fel de exil autoimpus.
(„Tripticul răului”).
7 ianuarie
1926 SÂNTIMBREANU, Mircea (n. 1926,
Băiţa- d. 19 aug. 1999, Bucureşti) – 85 de ani
de la naştere: prozator român. Publicist,
scenarist, producător de film, traducător.
23

Biblioteca ASTRA Sibiu
Cunoscut mai ales ca scriitor de literatură
pentru copii.
1936 S-a născut actriţa Ioana BULCĂ („La Moara
cu noroc”, „ Burebista”, „Lovind o pasăre de
pradă”).
1946 Admiterea în guvernul Petru Groza a câte
unui reprezentant al PNŢ (Iuliu Maniu) şi PNL
(Gheorghe Tătărescu) în calitate de miniştri
secretari de stat fără portofoliu – anunţă
sfârşitul grevei regale.
8 ianuarie
1601 GRACIÁN Y MORALES, Baltasar (n.
1601, Zaragosa, Spania-d. 6 dec. 1658,
Tarazona, Spania) – 410 de ani de la naştere:
călugăr iezuit, erudit, gânditor stoic, moralist şi
prozator spaniol din perioada epocii de aur a
barocului. Alături de Francisco de Quevedo, a
fost reprezentant de seamă al conceptismului.
Prin opera sa caracterizată printr-o mare forţă
de creaţie şi un stil cizelat, bogat în imagini şi
antiteze originale, Baltasar Gracián a dat
stilului baroc o deosebită fineţe.
1836 ALMA-TADEMA, Sir Lawrence (n. 1836,
Dronjirp, Olanda-d. 25 iun. 1912, Wiesbaden,
Germania) – 175 de ani de la naştere: renumit
pictor al Angliei sfârşitului de secol al XVIIIlea.
1891 PACIUS, Fredrik (n. 19 mart. 1809,
Hamburg, Germania-d. 1891, Helsinki,
Finlanda) – 120 de ani de la moarte:
compozitor şi dirijor finlandez de origine
24

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
germană. Este autorul imnului naţional
finlandez. Considerat părintele muzicii
finlandeze.
BOTHE, Walther Wilhelm Georg (n. 1891,
Oranienburg, Germania-d. 8 febr. 1957,
Heidelberg, Germania) – 120 de ani de la
naştere: fizician, matematician şi chimist
german, laureat al Premiului Nobel pentru
Fizică în 1954 (împreună cu Max Born) pentru
inventarea circuitului coincident.
1896 VERLAINE, Paul (n. 30 mart. 1844, Metz,
Franţa-d. 1896, Paris, Franţa) – 115 ani de la
moarte: poet francez. Este privit de simboliştii
francezi ca şef al curentului. A dus o viaţă de
boem, de „poet blestemat”, ce contrastează în
planul creaţiei cu aspiraţia spre puritate şi
candoare. Versurile de început („Poeme
saturniene”, 1866), cu reminiscenţe din
parnasieni şi din Baudelaire, afirmă tonul său
inegalabil prin viziunea dramatică asupra
lumii, prin înclinaţia către melancolie, prin
căutarea armoniilor.
WEINBERGER, Jaromir (n. 1896, Pragad.
8 aug. 1967, St. Petersburg, Florida) – 115
ani de la naştere: compozitor american de
origine cehoslovacă. Cea mai cunoscută operă
a sa „Schwanda Cimpoierul”, muzică cu teme
populare cehe şi slovace.
1996 A murit François MITTERAND (n. 26 oct.
1916-d. 1996) – 15 ani de la moarte:
preşedinte al Franţei între anii 1981-1995.
Mitterand a evoluat din punct de vedere
25

Biblioteca ASTRA Sibiu
ideologic de la poziţia socialismului reformator
la aceea a pragmatismului caracteristic unui
reprezentant al naţiunii, susţinător al rolului
cheie, din punct de vedere militar şi cultural,
pe care Franţa era chemată să-l joace în arena
internaţională. Alături de Germania, Franţa lui
Mitterand a ocupat un loc de frunte în cursa
pentru Europa unită.
9 ianuarie
1881 PAPINI, Giovanni (n. 1881, Florenţa-8 iul.
1956, Florenţa) – 130 de ani de la naştere:
eseist, prozator, jurnalist, critic şi poet italian;
55 de ani de la moarte. Una din cele mai
deschise şi controversate figuri literare italiene.
Adept al pragmatismului şi al futurismului,
apoi scriitor catolic. Înfiinţează revistele
„Leonardo, „La Voce”, „Lacerba”, „Il Regno”.
Este moralist, şi nu creator de personaje.
Interesat ulterior de valorile trecutului („Istoria
literaturii italiene: secolul al XIII-lea şi al XIVlea”).
Convertit la catolicismul activ („Viaţa
lui Isus”) şi la naţionalism („Gog”), a sfârşit în
conflict deschis cu Vaticanul („Diavolul”).
Romanul autobiografic “Un om sfârşit” este o
confesiune simbolică a neputinţei de a sfărâma
valorile statornicite prin tradiţie, care
împiedică afirmarea individului.
1931 COJAR, Ion (n. 1931, comuna Recaş,
Timiş-d. 18 oct. 2009, Bucureşti) – 80 de ani
de la naştere: celebru regizor român de teatru,
profesor de arta actorului la UNATC.
26

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
1946 CULLEN, Countee (n. 30 mart. 1903-d.
1946) – 65 de ani de la moarte: poet şi
prozator romantic american. Lirica sa,
influenţată de poezia lui John Keats, evocă
scene din viaţa populaţiei de culoare.
1961 A murit Radu CIOCULESCU (n. 20 febr.
1901, Turnu Severin-d. 6 ian. 1961,
Închisoarea din Dej) – 50 de ani de la moarte;
110 ani de la naştere: muzicolog, eseist, scriitor
(primul traducător al lui M. Proust în limba
română), cronicar muzical, eseist, primul
traducător în limba română al ciclului „În
căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust.
10 ianuarie
1896 BUSUIOCEANU, Alexandru (n. 1896-d.
23 mart. 1961, Madrid) – 115 ani de la naştere:
eseist, poet, traducător, critic de artă, critic
literar, diplomat, istoric, pedagog şi scriitor
român, care a trăit în Spania începând cu anul
1942, până la moartea sa.
1906 MOISIL, Grigore I. (n. 1906, Tulcea-d. 21
mai 1973, Ottawa, Canada) – 105 ani de la
naştere: matematician român, considerat
părintele informaticii româneşti cu invenţia de
circuite electronice tristabile.
1951 LEWIS, Sinclair Harry (n. 7 febr. 1885,
Sauk Centre-d. 1951, Roma) – 60 de ani de la
moarte: romancier american, dramaturg,
format la şcoala jurnalisticii, descrie viaţa,
obiceiurile şi instituţiile clasei de mijloc
27

Biblioteca ASTRA Sibiu
americane, mai cu seamă pe cea a burghezilor
înstăriţi. Pentru forţa şi arta lui descriptivă
primeşte Premiul Nobel în 1930.
1961 HAMMETT, (Samuel) Dashiell (n. 27 mai
1894, St. Mary’s County-d. 1961, New York –
50 de ani de la moarte: scriitor american,
creatorul romanului poliţist dur.
11 ianuarie
1801 CIMAROSA, Domenico (n. 17 dec. 1749,
Aversa-d. 1801, Veneţia) – 210 ani de la
moarte: compozitor de operă italian.
12 ianuarie
1856 SINGER SARGENT, John (n. 12 ian. 1856,
Florenţa, Italia-d. 14 apr. 1925, Londra) – 155
de ani de la naştere: pictor american şi un
portretist de seamă ale epocii.
1876 WOLF-FERRARI, Ermano (n. 1876,
Veneţia-d. 21 ian. 1948, Veneţia) – 135 de ani
de la naştere: compozitor italian de origine
germană. Opere: „Bijuteriile Madonei”,
„Secretul Suzanei”, „Cei patru bădărani”.
Directorul Conservatorului din Veneţia.
1876 LONDON, Jack (pseud. lui John Griffith
Chaney) (n. 1876, San Francisco-d. 22 noi.
1916, Glen Ellen, S.U.A.) – 135 de ani de la
naştere; 90 de ani de la moartea scriitorului
american, cunoscut pentru romanele de
aventură; corespondent pe frontul rusojaponez,
1905.
28

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
1976 CHRISTIE, Agatha Mary Clarissa (n. 15
sept. 1890, Torquai, Devon, Anglia-d. 1976,
Wallingford, Oxfordshire, Anglia) – 35 de ani
de la moarte: scriitoare engleză, cunoscută
pentru romanele sale poliţiste, traduse în 100
de limbi.
13 ianuarie
1941 JOYCE, James Augustine Aloysius (n. 2
febr. 1882, Dublin-d. 1941, Zürich, Elveţia) –
70 de ani de la moarte: scriitor irlandez,
remarcat pentru limbajul experimental împins
până la ermetism şi explorarea de noi metode
literare. Joyce a revoluţionat tematica şi forma
romanului contemporan, punând în circulaţie
tehnica monologului interior pentru redarea
fluxului conştiinţei („Portret al artistului în
tinereţe”, 1916; „Ulise”, 1922; „Veghea lui
Finnegan”, 1939). Nuvele: („Oameni din
Dublin”).
14 ianuarie
1676 CAVALLI, Francesco Pietro Galetti Bruni
(n. 14 febr. 1602, Crema-d. 1676, Veneţia) –
335 de ani de la moarte: compozitor, cântăreţ
organist şi dirijor italian.
1896 DOS PASSOS, John Roderigo (n. 1896,
Chicago-d. 28 sept. 1970, Baltimore) – 115 ani
de la naştere: poet, prozator, jurnalist,
traducător, dramaturg american de origine
29

Biblioteca ASTRA Sibiu
mexicană; unul din romancierii majori ai
perioadei de după primul război mondial din
„generaţia pierdută”. Este cel mai bine
cunoscut ca autor al Trilogiei S.U.A., ce
cuprinde volumele: „Paralela 42”, „1919” şi
„Marile afaceri.”
1831 MACKENZIE, Henry (n. aug. 1745-d.
1831) – 180 de ani de la moarte: romancier
scoţian.
1921 BOOKCHIN, Murray (n. 1921-d. 30 iul.
2006) – 90 de ani de la naştere; 5 ani de la
moarte: teoretician şi reprezentant al ecologiei
sociale, orator şi scriitor, fondatorul ecologiei
sociale, anticapitalist şi avocatul
descentralizării, pionier al mişcării ecologice
contemporane.
15 ianuarie
1781 LESSING, Gotthold Ephraim (n. 22 ian.
1729-d. 1781) – 230 de ani de la moarte:
scriitor şi filozof german, reprezentant de
seamă al iluminismului în Germania. Spirit
critic lucid, pătrunzător, dar şi combativ,
Lessing a scris eseuri asupra principiilor
dramei, înnoind construcţia şi tehnica
dramatică („Scrisori privind literatura cea mai
nouă”) pe care le va putea ilustra în tragediile
sale „Minna von Barnhelm”, „Emilia Galotti”,
„Nathan Înţeleptul”. Estetică („Laocoon sau
despre graniţele picturii şi ale poeziei”).
30

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
16 ianuarie
1891 DELIBES, Clément Philip Léo (n. 21 febr.
1836, St. Germain, lângă Le Mans-d. 1891,
Paris) – 175 de ani de la naştere; 120 de ani de
la moarte: compozitor francez. Balete:
„Copelia”, „Sylvia”; opere comice „Le Roi l’a
dit”, „Jean de Nivelle”, „Lakmé”. Membru al
Academiei Franceze.
17 ianuarie
1706 FRANKLIN, Benjamin (n. 1706, Boston-d.
17 apr. 1790, Philadelphia, Pennsylvania,
S.U.A.) – 305 ani de la naştere: fizician,
filosof, economist, om politic american,
gînditor iluminist, unul din părinţii fondatorii
ai Statelor Unite ale Americii. Deputat în
Primul Congres American de la Philadelphia
(1774); a elaborat împreună cu Thomas
Jefferson şi J. Adams „Declaraţia de
Independenţă” (1776); a negociat alianţa cu
Franţa (1778) şi a semnat Tratatul de Pace cu
Marea Britanie (1783). Ca membru al
Conventului federal constituţional, s-a
pronunţat pentru desfiinţarea sclaviei negrilor.
A pus în evidenţă natura electrică a
descărcărilor atmosferice, a inventat lentilele
bifocale, paratrăznetul (1783). A fondat la
Philadelphia prima bibliotecă publică din
coloniile engleze din America de Nord (1731)
şi Universitatea din Pennsylvania (1740). De
reţinut „Autobiografia” sa.
31

Biblioteca ASTRA Sibiu
1936 CARAGIALE, Matei I. (n. 25 mart. 1885-d.
1936) – 75 de ani de la moarte: prozator, poet,
miniaturist, pictor heraldic, dramaturg,
cunoscut om de teatru. Fiul lui I. L. Caragiale.
1961 LUMUMBA, Patrice (n. 2 iul. 1925-d.
1961) – 60 de ani de la moarte: lider congolez
şi prim-ministru al Republicii Congo, care a
contribuit major la independenţa faţă de
Belgia. Lumumba reprezintă un simbol al panafricanismului.
Eveniment UNESCO.
18 ianuarie
1886 DIMITRESCU, Ştefan (n. 1886, Huşi-d.
1933) – 125 de ani de la naştere: pictor şi
desenator român.
1891 „FOAIA ILUSTRATĂ” – 120 de ani de la
apariţia la Sibiu a revistei de familie, condusă
de Dr. Daniil Popovici Barcianu.
1936 KIPLING, Joseph Rudyard (n. 30 dec.
1865, Bombay–d. 1936, Londra) – 75 de ani
de la moarte: scriitor englez, adânc cunoscător
al vieţii din India. A trăit mult timp în India,
vorbind limba hindi ca pe limba sa maternă.
Călătorii în Extremul Orient, Australia şi
America. Autor de proză scurtă şi romane;
„Cartea junglei” se remarcă prin povestirea
captivantă şi arta evocării fabulosului peisaj
exotic şi a universului animalier. Premiul
Nobel în 1907 pentru literatură.
32

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
19 ianuarie
1736 WATT, James (n. 1736-d. 19 aug. 1819) –
275 de ani de la naştere: fizician britanic,
inventatorul maşinii cu aburi.
1951 NOTTARA, Constantin C. (n. 1890-d.
1951) – 60 de ani de la moarte: compozitor şi
violonist, critic muzical. A fost membru
fondator şi dirijor al Orchestrei Municipiului
Bucureşti (1929-1939), dirijor al Orchestrei
Radio (1933-1938) şi membru fondator al
Societăţii compozitorilor români (1940). A
fondat cvartetul „Nottara” (1914), preluat de
stat în 1924. A compus muzică de teatru („La
drumul mare”, „Se face ziuă”), muzică vocalsimfonică
(„Satira III Mircea şi Baiazid”),
muzică simfonică („Poem pentru vioară şi
orchestră” - Premiul George Enescu, 1920).
2001 TURDEANU, Emil (n. 10 noi. 1911-d.
2001) – 10 de ani de la moarte: membru de
onoare al Academiei Române, editor a două
prestigioase reviste ale exilului românesc:
„Revue des etudes roumaine” şi „Fiinţa
românească”.
21 ianuarie
1821 BABEŞ, Vincenţiu (n. 1821, Hodoni, Banatd.
1907, Budapesta) – 190 de ani de la naştere:
academician, membru fondator al ASTREI,
avocat, profesor, ziarist şi om politic din Banat,
luptător pentru drepturile naţionale ale
românilor din Transilvania. În 1860 devine
secretar aulic la Viena şi din 1862 judecător la
33

Biblioteca ASTRA Sibiu
Pesta. Conduce de la apariţie, ziarul românesc
„Albina” (1866). Scrie numeroase articole
dezvăluind situaţia românilor din Transilvania.
A fost preşedintele Partidului Naţional Român
din Transilvania (1890-1891). Membru al
Academiei Române şi în comitetul de
conducere al Societăţii pentru Fond de teatru
român. Savantul Victor Babeş este fiul lui.
22 ianuarie
1561 BACON, Francis, baron de Verulam (n. 22
ian. 1561, Londra-d. 9 apr. 1626, Londra) –
450 de ani de la naştere: filosof, scriitor şi om
de stat englez. Precursor al tranziţiei empirice
engleze. Lord cancelar. A susţinut revoluţia
ştiinţifică având viziunea utopică a unei
stăpâniri tehnologice; a încercat să
redefinească metoda ştiinţifică în sensul
inducţiei, ca mijloc pentru descoperiri
empirice, şi a analizat prejudecăţile şi
superstiţiile („Noul Organon”, „Progresul
învăţăturii”). Scrierea utopică „Noua
Atlantidă”. Eveniment UNESCO.
1891 GRAMSCI, Antonio (n. 1891, Ales-d. 22
apr. 1937, Roma) – 120 de ani de la naştere:
lider politic şi filozof italian. A fost cofondatorul
al Partidului Comunist din Italia în
1921, fiind pentru o perioadă liderul acestui
partid. Este unul dintre cei mai importanţi
filozofi marxişti.
34

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
23 ianuarie
1751 LENZ, Jakob Michael Reinbold (n. 1751d.
4 iun. 1792) – 260 de ani de la naştere:
scriitor german, promotor al mişcării „Sturm
und Drang”. Drame sociale şi atitudine
antiaristocratică, pledând pentru libertatea
pasiunilor („Majordomul”, 1774; „Soldaţii”,
1776). Novator şi teoretician („Observaţii
despre teatru”, 1774) al tehnicii dramatice,
Lenz este precursor al formei libere a dramei,
prin experimentarea unor mijloace scenice noi.
1991 FRYE, Northrop Norrie Herman (n. 1912,
Sherbrook, Canada-d. 1991, Canada) – 20 de
ani de la moarte: critic şi teoretician literar
canadian, unul din cei mai influenţi critici ai
secolului al XX-lea. Promotor al criticii
arhetipale în „Anatomia criticii” (1957), ce s-a
bucurat de circulaţie mondială, fiind
îmbogăţită în critica ulterioară. Studii despre
Shakespeare, Milton, William Blake şi T. S.
Eliot; alte studii nepublicate încă.
24 ianuarie
1776 HOFFMANN, Ernst Theodor Amadeus
Wilhelm (n. 1776, Königsberg-d. 25 iun. 1822,
Berlin) – 235 de ani de la naştere: scriitor,
pictor, compozitor, jurist, critic de muzică,
caricaturist. Celebru mai ales ca prozator, el a
cultivat genul nuvelistic, cel fantastic şi al
basmului cult. Datorită pregătirii muzicale el a
activat şi ca libretist, teoretician şi critic
muzical. Hoffmann e maestru al fantasticului,
35

Biblioteca ASTRA Sibiu
deschis spre grotesc şi ironie. Unele dintre cele
mai celebre poveşti şi basme ale sale sunt:
„Piticuţ - zis şi Cinabru”, „Spărgătorul de nuci
şi regele şoarecilor”, „Urciorul de aur” şi
„Domnişoara de Scudery”. Romanul „Elixirele
diavolului”. Piese pentru pian, lieduri, lucrări
corale, muzică de scenă; Opera „Undine” pe un
libret de La Motte Fouqué, reprezentată în
premieră în 1816, la Berlin.
1866 PUMNUL, Aron (n. 27 noi. 1818, Cuciulata,
Braşov-d. 1866, Cernăuţi) – 145 de ani de la
moarte: cărturar român, profesor, lingvist,
filolog şi istoric literar, fruntaş al Revoluţiei de
la 1848 din Transilvania. Colaborează la
„Organul Luminării” cu Timotei Cipariu, în
1847. Este unul dintre cei care redactează
Proclamaţia Primei Adunări Naţionale de la
Blaj (în Duminica Tomii), membru al
Comitetului Naţional Român de la Sibiu. A
publicat revista „Bucovina”. A fost profesorul
lui Mihai Eminescu, care îi dedică poezia „La
mormântul lui Aron Pumnu”.
1981 SCHULLERUS, Trude (n. 3 mai 1889,
Agnita, Sibiu-d. 1981, Sibiu) – 30 de ani de la
moarte: pictoriţă. Între 1906 şi 1914 a studiat
pictura şi grafica la München, iar în anii 1923-
24 frecventează cursurile Academiei de
Grafică şi Meserii Poligrafice din Leipzig;
după ani de călătorii prin Europa, devine
pictoriţă la Sibiu. Numeroase expoziţii în ţară
şi străinătate. Opera ei cuprinde tablouri în
ulei, acuarelă şi gravuri în acvaforte.
36

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
25 ianuarie
1851 GARBORG, Arne Evensen (sau Adne
Evensen) (n. 1851, Time, Norvegia-d. 14 ian.
1924, Asker) – 160 de ani de la naştere:
romancier, dramaturg, poet şi eseist norvegian,
unul din primii mari scriitori care pus în
valoare valenţele literare ale limbii nynorsk,
norvegiana nouă, una din cele două forme
standardizate ale limbii norvegiene
1881 LUDWIG, Emil (nume real Emil Cohn) (n.
1881, Breslau-d. 17 sept. 1948, Moscia,
Elveţia) – 130 de ani de la naştere: scriitor şi
jurnalist german, cunoscut pentru biografiile
sale despre Goethe, Napoléon, Bismarck,
Lincoln, Michelangelo, Schliemann,
Beethoven. Lucrări politice: „Guillaume II”,
„Juillet 1914”, „Versailles, „Hindenburg”,
„Roosevelt”, „Barbares et Musiciens”, „La
Conquête morale de l'Allemagne”, „Entretiens
avec Mussolini”, „La Nouvelle Sainte-
Alliance”.
1931 HOBANA, Ion (n. 25 ian. 1931, Sânnicolaul
Mare, Timiş) – 80 de ani de la naştere: scriitor
şi exeget al literaturii de anticipaţie din
România.
1936 DIMISIANU, Gabriel (n. 25 ian. 1936) – 75
de ani de la naştere: critic literar român.
27 ianuarie
1756 MOZART, Wolfgang Amadeus (n. 1756,
Salzburg-d. 5 dec. 1791, Viena) – 255 de ani
de la naştere; 220 de ani de la moarte:
37

Biblioteca ASTRA Sibiu
compozitor austriac, unul din cei mai
prodigioşi şi talentaţi creatori în domeniul
muzicii clasice. În scurta sa viaţă, Wolfgang
Amadeus Mozart a compus peste 750 de
lucrări, cele mai multe neegalate în frumuseţe
sau profunzime. Mozart a fost autorul a 41 de
simfonii, printre care sunt de menţionat
Simfonia nr. 35 „Haffner”, nr. 36 „Linz”, nr. 40
şi nr. 41 „Jupiter”. A compus 28 de concerte
pentru pian şi orchestră, 7 concerte pentru
vioară şi orchestră, concerte pentru clarinet,
pentru harpă şi flaut, pentru corn şi orchestră, 2
simfonii concertante, divertismente, serenade,
suite, sonate, lieduri. Pasionat de operă, a
compus 17 opere, dintre care cele mai
cunoscute, jucate şi astăzi pe scenele tuturor
teatrelor de operă din lume, sunt: „Răpirea din
Serai”, „Nunta lui Figaro”, „Don Giovanni”,
„Cosi fan tutte”, „Flautul fermecat”. A mai
compus 19 mise, cantate, motete pentru
soprană şi orchestră, oratoriul „Die
Schuldigkeit des ersten Gebots” şi, în fine,
„Requiem”-ul în re minor. Mozart este socotit
cel mai strălucit reprezentant al simfonismului
de până la el, întrunind în muzica sa
elementele stilistice ale timpului său, aşa cum
s-au dezvoltat în cadrul şcolii de la Mannheim,
în şcoala italiană şi în cea vieneză, ilustrată de
contemporanul său Haydn.
1836 SILAŞI, Grigore (n. 1936, Beclean, Bistriţa-
Năsăud-d. 17 ian. 1897, Năsăud) – 175 de ani
de la naştere: filolog şi foclorist, profesor de
38

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
limba şi literatura română la Universităţile din
Budapesta şi Cluj. A editat „Sionul Românesc”
(1865-67, 1871-72), a participat la întemeierea
Societăţii „România Jună”, la Viena.
Preşedintele Despărţământului Cluj al ASTRA,
academician (1877).
1901 VERDI, Giuseppe (n. 10 oct. 1813, Le
Roncole, Italia-d. 1901, Milano) – 110 ani de
la moarte: compozitor italian vestit mai ales
pentru creaţiile sale în muzica de operă. Unul
din cei mai importanţi reprezentanţi ai teatrului
liric. În 1839 debutează la „Scala” din Milano
cu opera „Oberto”, conte di San Bonifacio, iar
în 1842 obţine tot la Scala un succes uriaş cu
„Nabuccodonosor”. Între anii 1843 şi 1850
compune 13 opere consacrate, între care
„Ernani” şi „Macbeth”. Rămâne de asemenea
prin „Rigoletto”, „Trubadurul” „Traviata”,
„Vecerniile Siciliene. A fost luptător pentru
independenţa Italiei de sub dependenţa
austriacă. Activitatea lui creatoare irumpe prin
alte capodopere ca: „Bal mascat”, „Othello”,
„Aida”, „Falstaff”, „Recviemul”.
28 ianuarie
1866 FRÂNCU, Amos Virgiliu (n. 1866, Baia de
Criş-d. 3 noi. 1933, Cluj, înmormântat la Baia
de Criş) – 145 de ani de la naştere: jurist,
protonotar al Zarandului, descendent dintr-o
familie de luptători naţionali din Apuseni. A
fost avocat al apărării lui dr. Ioan Raţiu în
Procesul Memorandului (1894). Ca director al
39

Biblioteca ASTRA Sibiu
băncii româneşti din Cluj, „Economul”, a
sprijinit material ridicarea economică şi
culturală a românilor. Director al
Despărţământului Cluj al ASTREI (1904-
1907). În noi. 1918, în timpul revoluţiei
naţionale a condus la Cluj un Senat Naţional
Român. A fost şi preşedintele Asociaţiei
foştilor voluntari români din timpul războiului
pentru întregire naţională.
1936 Acum 75 de ani s-a născut Ismail
KADARE, cel mai cunoscut scriitor albanez.
În 1992, a câştigat Premiul mondial „Cino Del
Duca”. În 2005, Kadare este câştigătorul
inaugural al Premiului Internaţional „Man
Booker”. Stabilit în Franţa (1990). Romane şi
nuvele despre istoria Albaniei („Generalul
armatei moarte”, „Nuntă”).
29 ianuarie
1866 ROMAIN, Rolland (n. 1866, Clamecy - 30
dec. 1944, Vézelay) – 145 de ani de la naştere:
scriitor francez. Drame („Trimful raţiunii”,
1899; „Jocul iubirii şi al morţii”, 1925).
Romane („Jean-Cristophe”, „Inimă vrăjită”).
Vieţi de oameni iluştri (Beethoven,
Michelangelo). Laureat al premiului Nobel
pentru literatură (1915).
1956 MENCKEN, Henry Louis (n. 12 sept. 1880,
Baltimore-d. 29 ian. 1956, Baltimore) – 55 de
ani de la moarte: jurnalist, eseist, editor de
revistă, satirist, filolog, critic acerb al vieţii şi
culturii americane.
40

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
2006 SPIESS, Ludovic (n. 13 mai 1938, Cluj-d.
29 ian. 2006, Drăgăneşti, Teleorman) – 5 ani
de la moarte: tenor de operă lirico-spint român,
Ministru al Culturii între 1991-1992 şi director
al Operei Române din Bucureşti între 2001-
2005.
30 ianuarie
1866 HOSSU, Vasile (n. 1866, Tg. Mureş-d. 13
ian. 1916, Budapesta, îngropat la Gherla) – 145
de ani de la naştere; 95 de ani de la moarte:
episcop greco-catolic al Episcopiei de Lugoj şi
apoi al Episcopiei de Gherla, publicist de
excepţie. Preot şi profesor la Blaj. A înfiinţat
publicaţia „Unirea”, fiind primul ei redactor
până în 1903. Este ales membru al Marelui
Sfat Naţional Român al Transilvaniei (2
dec.1918, la Alba Iulia). Lucrări:
„Şemantismul jubiliar al arhidiecezei pe anul
1900”, „Manual de psihologie şi logică”
(1898) etc.
1871 BRĂESCU, Gheorghe (n. 1871, Iaşi-d.
1949) – 140 de ani de la naştere: scriitor
român.
1926 DUMBRAVĂ, Bucura (Fany Seculici) (n.
28 dec. 1868, Bratislava-d. 1926 Port-Said,
Egipt) – 85 de ani de la moarte: prozatoare
română. A înfiinţat şi prezidat Loja teozofică
română. A colaborat la revista ”Lumina” şi la
„Ideea europeană”. Autoarea romanelor
„Haiducul” (Iancu Jianu) şi „Pandurul” (Tudor
Vladimirescu). A fost doamna de onoare a
41

42
Biblioteca ASTRA Sibiu
reginei „Carmen-Sylva” şi una din iniţiatoarele
turismului românesc.

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
FEBRUARIE
“Numai din acestă înfrăţire
fericită a trecutului strămoşesc,
bogat în izvoarele lui dătătoare
de putere şi de viaţă nouă, cu
prezentul real, în care diamantele
sufletului ţărănesc, nesecat şi
variat, sînt comoara cea mai
curată, se va naşte o nouă
strălucire şi întinerire a artei
noastre culte, care românilor nu
le poate vorbi decât româneşte.”
Octavian C. Tăslăuanu
Februarie
Du Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâm
bătă
1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28
43

44
Biblioteca ASTRA Sibiu
1 Octavian Tăslăuanu - 145 de
ani de la naştere;
3 Ioan Meţianu – 95 de ani de la
moarte;
3 Nicolae IVAN – 75 de ani de la
moarte;
5 Baba NOVAC – 410 ani de la
moarte;
6 Adrian Maniu – 120 de ani de
la naştere;
9 Fyodor DOSTOIEVSKI –
130 de ani de la moarte;
11 Teodor V. PĂCĂŢIAN – 70
de ani de la moartea sa la
Sibiu
12 Radu ROSETTI – 85 de ani
de la moarte
13 Benvenuto Cellini – 440 de
ani de la moarte;
13 Gheorghe Şoima – Centenar
de la naştere;
14 Junimea Română – 160 de la
înfiinţarea la Paris;
14 Petru Maior – 190 de ani de
la moarte;
15 Dimitrie Comşa – 80 de ani
de la moarte;
15 Spiru Haret – 160 de ani de
la naştere;
17 Heinrich Heine – 155 de ani
de la moarte;
17 Ştefan Hepites – 160 de ani
de la naştere;
11 Ziua Mondială a
Bolnavului;
14 Ziua Sf. Valentin (Ziua
Dragostei în Roma Antică)
21 Ziua Internaţională a
Limbilor Materne;
24 Dragobete - Ziua
Dragostei şi a Bunăvoinţei
(sărbătorită la români de
pe timpurile lui Decebal).
19 Constantin Brâncuşi –
135 de ani de la naştere;
19 André Gide – 60 de ani
de la naştere;
19 Marin Sorescu- 75 de
ani de la naştere;
20 Ilie Măcelariu – 120 de
ani de la moarte;
23 John Keats – 190 de la
moarte;
25 Auguste Renoir – 170 de
ani de la naştere;
25 Rudolf Steiner – 150 de
ani de la naştere;
25 Benedetto Croce – 145
de ani de la naştere;
25 Cezar Bolliac – 130 de
ani de la moarte;
25 August Treboniu
Laurian – 130 de ani de la
moarte;
28 Henry James – 95 de ani
de la moarte;
29 Nicolae Popea – 185 de
ani de la naştere;

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
1 februarie
1866 TĂSLĂUANU, Octavian Codru (n. 1866,
Bilbor, Harghita-d. 23 oct. 1942, Bucureşti) –
145 de ani de la naştere: publicist, editor de
reviste, cărţi şi colecţii, redactor al revista
„Luceafărul”, memorialist de excepţie, om
politic român. Şcoala primară în comuna natală
şi la Gheorghieni; studii gimnaziale la
Gheorghieni (1886-1889); studii secundare la
Năsăud (1889-1890), Braşov (1890-1891) şi la
Blaj (1893-11895); studii universitare de litere
la Bucureşti (1898-1902). Practicant în
cancelaria notariatului din Bicaz (1895-1896);
învăţător la Craiova (1897-1898); secretar al
Consulatului general al României la Budapesta
(1902-1906); secretar II administrativ al
ASTRA (1906-1914); director al Muzeului
Asociaţiunii; redactor permanent al revistei
„Luceafărul” (1902-1920); colaborator şi la
„Transilvania”. Militant de frunte pe plan
politic şi cultural pentru realizarea unităţii
naţionale a poporului român, iniţiator în cadrul
Astra, al colecţiei „Biblioteca poporală”,
destinată sătenilor, organizator neobosit, în
oraşele Transilvaniei şi ale Banatului, aflate
sub ocupaţia Imperiului austro-ungar, a
numeroase şezători literare, concerte şi
reprezentaţii dramatice la reuşita cărora îşi
dădeau concursul personalităţi ale vieţii
cultural-artistice din toate provinciile
româneşti, Tăslăuanu, al cărui nume rămâne
indisolubil legat de revista „Luceafărul”, al
45

46
Biblioteca ASTRA Sibiu
cărei animator şi redactor permanent a fost, s-a
ocupat şi de unele aspecte ale culturii populare.
Octavian C. Tăslăuanu
(1866-1942)
În calitate de director al Muzeului Asociaţiunii
din Sibiu, Tăslăuanu a întreprins cercetări
etnofolclorice pe baza cărora intenţiona
elaborarea unei vaste lucrări, Etnografia

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
Ardealului, rămasă în fază de proiect din
cauza izbucnirii primului război mondial.
1861 Acum 150 de ani s-a înfiinţat intendenţa
militară română. Ziua Intendenţei Militare în
România.
3 februarie
1916 MEŢIANU, Ioan (n. 9 mai 1828, Zărneşti,
Braşov-d. 1916, Sibiu) – 95 de ani de la
moarte: mitropolit al românilor ortodocşi din
Transilvania şi Ungaria. Studiile liceale la
Braşov şi Cluj, cele teologice la Sibiu. Preot în
Râşnov (1853-1857) şi Zărneşti (1857-1874),
protopop la Zărneşti (1859-1874); membru în
toate forurile bisericeşti din Sibiu, membru în
Congresul Naţional Bisericesc. Unul dintre
colaboratorii mitropolitului Andrei Şaguna,
vicar episcopesc la Oradea (1874-1875),
episcop al Aradului (1875-1898), arhiepiscop
al Sibiului şi mitropolit al românilor ortodocşi
din Transilvania şi Ungaria (ales în 31 dec.
1898, înscăunat în 12 mart. 1899). Ca
protopop, a organizat diferite şcoli primare
româneşti confesionale, a îndrumat zidirea de
biserici, a fost deputat în Dieta din Cluj (1865).
La Arad, a organizat şi îndrumat sute de şcoli
primare româneşti confesionale, a înfiinţat o
şcoală medie de fete la Arad şi un internat
pentru elevii români din Beiuş, o tipografie
eparhială, a iniţiat foaia eparhială „Biserica şi
şcoala” (1877), a ridicat o nouă clădire pentru
Institutul Teologic-Pedagogic din Arad, a
47

Biblioteca ASTRA Sibiu
înfiinţat un nou fond pentru ajutorarea preoţilor
săraci şi a preoteselor văduve, precum şi alte
fundaţiuni. A iniţiat şi condus lucrările de
construire a Catedralei Mitropolitane din Sibiu
(1902-1906), precum şi a unei noi clădiri
pentru institutul teologic-pedagogic; a
îndrumat activitatea acestui Institut, a foii
eparhiale „Telegraful Român” şi a celor
aproape 800 de şcoli primare confesionale din
Arhiepiscopia Sibiului; a înfiinţat diferite
fundaţiuni pentru ajutorarea elevilor şi
studenţilor români sau cu alte scopuri
culturale-filantropice. Ca deputat şi membru în
„Casa magnaţilor”, a apărat drepturile limbii
materne în şcolile primare româneşti. A
publicat diferite articole, cuvântări şi predici în
„Biserica şi şcoala”, „Telegraful Român” şi în
alte periodice, rămâne un mare protestatar faţă
de organizarea „Serbărilor Mileniului
Regatului Ungar”, în 1896. Înmormântat în
Cimitirul Bisericii din Groapă din Sibiu.
1936 IVAN, Nicolae (n. 17 mai 1855, Aciliu, Sibiu
-d. 3 febr. 1936, Cluj-Napoca, Cluj) – 75 de
ani de la moarte: episcop, academician. Studii
liceale şi teologice (1874-1877) în Sibiu,
învăţător în Sălişte (1877-1884), preot şi
profesor de religie în Aiud (1884-1890),
redactor la „Telegraful Român” din Sibiu (oct.
1890 – oct. 1892), protopop în Alba Iulia 1892
- 1997; ocupă o serie de funcţii ecleziastice,
apoi episcop al noii Eparhii a Vadului,
Feleacului şi Clujului (ales 28 sept. 1921,
48

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
instalat 19 dec. 1921) până la moarte. Până în
1918 a fost unul din militanţii pentru drepturile
românilor şi pentru realizarea statului naţional
român unitar, vicepreşedinte al Comitetului
Central al Partidului Naţional Român din
Transilvania (1906-1918); sprijinitor al multor
asociaţii culturale româneşti, membru în
Comitetul Central al ASTREI (1898-1919),
membru onorar al Academiei Române,
fondator şi preşedinte al Băncilor româneşti
„Vatra” din Cluj (1907-1921) şi „Lumina” din
Sibiu (1910-1921); membru de drept în Senatul
României (din 1921). Ca episcop, a organizat
noua eparhie, a cumpărat o reşedinţă
impunătoare, a deschis o academie teologică la
Cluj (1924), a pus bazele foii eparhiale
„Renaşterea” (1923) şi a unei tipografii, în care
au apărut zeci de lucrări teologice; a ridicat
monumentala Catedrală ortodoxă din Cluj şi
zeci de biserici în cuprinsul eparhiei. Lucrări:
„0 pagină din lupta noastră pentru existenţă,
Sibiu, 1901, cuprinzând articole - mai ales cu
caracter politic - publicate în „Telegraful
Român”, „Tribuna”, „Foaia Poporului”, „Ţara
Noastră”, toate la Sibiu, „Gazeta Transilvaniei”
din Braşov, „Renaşterea” din Cluj şi alte
periodice româneşti, discursuri, cuvântări,
pastorale etc.
49

Biblioteca ASTRA Sibiu
4 februarie
1821 190 de ani de la începutul mişcării
revoluţionare conduse de Tudor Vladimirescu.
Proclamaţia de la Padeş.
1881 LEGER, Fernand (n. 1881, Argentan,
Normandia-d. 1955) – 130 de ani de la
naştere: pictor francez.
1941 DAVID, Emanuel (n. 31 ian. 1854,
Bucureşti-d. 1941, Bucureşti) – 70 de ani de la
moarte: matematician, întemeietorul şcolii
matematice româneşti.
5 februarie
1601 BABA NOVAC (n. c. 1530, Poreč, Serbia-d.
1601, Cluj) – 410 ani de la moarte: căpitan
vestit în oastea lui Mihai Viteazul şi
conducător al rezistenţei sârbeşti împotriva
stăpânirii turceşti. S-a remarcat în campania lui
Mihai Viteazu în Transilvania (1599), având un
rol important în victoria de pe Câmpia
Şelimbărului din 28 oct. 1599. Capturat de
unguri, a murit ars pe rug în Piaţa Clujului la 5
februarie 1601.
1936 ONU, Eugen, (n. 5 febr. 1936, Sibiu-d.
2002) – 75 de ani de la naştere: profesor,
cercetător ştiinţific, scriitor, membru al Uniunii
Scriitorilor.
6 februarie
1891 MANIU, Adrian (n. 1891, Bucureşti-d. 20
apr. 1968) – 120 de ani de la naştere: poet. Şi
50

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
prozator, dramaturg, eseist, traducător.
Membru corespondent al Academiei (1933).
Debut caracterizat printr-o atitudine de frondă,
demitizantă (poeme în proză „Figurile de
ceară” şi poemul în versuri „Salomeea”).
Lirică peisagistică şi erotică, valorificând
filonul baladesc şi mitologia populară, în
viziuni ce sugerează naivitatea şi hieratismul
icoanelor bizantine („Lângă pământ”) sau
exprimând în manieră expresionistă neliniştile
din sufletul poetului („Cântece de dragoste şi
moarte”). Proză lirică („Din paharul cu
otravă”), teatru de factură expresionistă („Lupii
de aramă”); eseuri (La gravuresur bois en
Roumanie”) şi cronici de artă plastică;
numeroase traduceri.
1916 GARCIA SARMIENTO, Félix Rubén
(pseud. Rubén Darío (n. 18 ian. 1867, Ciudad
Darío, Nicaragua-d. 1916, León, Nicaragua) –
95 de ani de la moarte: poet nicaraguan. Mare
liric de limba spaniolă, a fost considerat
părintele modernismului hispano-american.
7 februarie
1931 VIDU, Ion (n. 29 dec. 1863, Mânerău-d.
1931, Lugoj) – 80 de ani de la moarte:
compozitor şi dirijor român, membru al
Despărţământului ASTRA din Banat, delegat la
Marea Adunare de la Alba Iulia, inspector
general de muzică, decoraţii.
51

Biblioteca ASTRA Sibiu
8 februarie
1701 MARTINELLI, Johann Baptist Martinelli
(n. 1701, Viena-d. 21 iun. 1754, Viena) – 310
ani de la naştere: arhitect şi constructor. Fiul
arhitectului Franz Martinelli. Împreună cu
fratele său Anton Erhard Martinelli a elaborat
planurile pentru mai multe biserici baroce din
ţările conduse de Casa de Habsburg, între care
şi planul Catedralei „Sfânta Treime” din Blaj.
1856 BORZEA DE VIST, Nicolae (n. 1856,
Viştea de Jos, Braşov-d. 11 iun. 1936) – 155 de
ani de la naştere: protopop ortodox al Tractului
Protopresbiteral Făgăraş, delegat al
Comitatului Făgăraş la Marea Unire. Senator
de Făgăraş în primul Parlament al României
Mari (1919-1926). Preşedinte al
Despărţământului Făgăraş al ASTREI (1912-
22).
9 februarie
1881 DOSTOIEVSKI, Fyodor Mihailovici (n. 11
noi. 1821, Moscova-d. 9 febr. 1881, St.
Petersburg) – 130 de ani de la moarte; 190 de
ani de la naştere: romancier, jurnalist şi
povestitor rus, de recunoaştere universală. În
esenţă, un scriitor a cărui operă a influenţat
literatura secolului XX. Rămâne prin romanele
sale „Crimă şi pedeapsă” (1866), „Jucătorul”
(1867), „Idiotul” (1868) şi îndeosebi, prin
„Fraţii Karamazov” (1880).
52

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
11 februarie
1841 CARAGIANI, Ioan D. (n. 1841-d. 13 ian.
1921) – 170 de ani de la naştere: folclorist,
traducător, membru al Academiei Române .
1941 PĂCĂŢIAN, V. Teodor (n. 28 noi. 1852,
Ususău, Arad-d. 1941, Sibiu) – 70 de ani de la
moarte: ziarist, redactor, istoric, scriitor
transilvănean. Fiu de învăţător, şcoala în sat,
gimnaziul german la Lugoj, liceul la Arad.
Notar în Jidani, Timiş. Remarcat ca publicist în
Sibiu, a fost condamnat de justiţia maghiară în
procese politice de presă; a fost redactor şef la
„Telegraful Român”. În istoriografia română
rămâne prin celebra carte-document, în opt
volume „Cartea de aur sau luptele politice
naţionale ale românilor de sub coroana
ungară”. După Unirea din 1918, a colaborat la
o serie de ziare şi reviste: „Transilvania”,
„Aurora română”, „Foaia poporului”, „Revista
economică”, „Gazeta ilustrată”, „Tribuna”
(Cluj), la calendarele apărute la Sibiu (până în
1936). A întocmit o statistică, „Jertfele
românilor din Ardeal în anii primului război
mondial” (1923). A fost preşedinte al Secţiei de
istorie a ASTREI.
12 februarie
1926 ROSETTI, Radu (n. 14 sept. 1853, Iaşi-d.
1926, Bucureşti) – 85 de ani de la moarte:
istoric, genealog, scriitor şi om politic român.
Urmaş al unei familii ilustre, fiul logofătului
Răducanu Rosetti şi al Aglaei Ghica, fiica
53

Biblioteca ASTRA Sibiu
domnului Grigore Alexandru Ghica. Studii la
Iaşi, Geneva, Toulouse şi Paris. Bacalaureat la
Toulouse. Funcţionar superior în Ministerul
Afacerilor Străine. Pe lângă lucrări de evocare
a trecutului istoric românesc, rămâne prin
lucrări privitoare la evoluţia problemei agrare
din România, scrise de pe o poziţie liberalradicală.
Un merit al său a fost efortul de a fi
pus în dicuţie problema obştii ţărăneşti, a
evoluţiei exploatării ţăranilor. Lucrări:
„Cronica Bohotinului”, 1905; „Despre unguri
şi episcopiile catolice din Moldova”, 1905;
„Cauzele răsboiului”, 1904; „Pământul, sătenii
şi stăpânii în Moldova”, 1907; îndeosebi
„Pentru ce s-au răsculat ţăranii, 1907”.
1966 „CRONICA” – 45 de ani de la apariţia la
Iaşi a revistei sociale şi culturale la 12
februarie 1966.
13 februarie
1571 CELLINI, Benvenuto (n. 3 noi. 1500-d.
1571) – 440 ani de la moarte: artist italian,
giuvaiergiu, unul dintre cei mai mari sculptori,
scriitor şi compozitor, fiind un „uomo
universale” tipic al Renaşterii italiene,
reprezentant al manierismului italian.
1911 ŞOIMA, Gheorghe (n. 1911, Sibiu-d. 26
noi. 1985, Sibiu) – 100 de ani de la naştere:
profesor de teologie, compozitor. Studii la
Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu (1921-
1928), la Academia Teologică „Andreiană” din
Sibiu (1928-1932) şi la Conservatorul din
Bucureşti (1932-1937). Profesor suplinitor de
54

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
Muzică la şcoala normală „Andrei Şaguna” din
Sibiu (1937-1941), profesor suplinitor de
Cântări bisericeşti şi Tipic la „Academia
Teologică Andreiană” (1941-1943), apoi
conferenţiar pentru aceeaşi disciplină,
continuând şi după 1948, la Institutul Teologic
Universitar, la Conferinţa de muzică
bisericească şi Ritual, până la pensionare
(1976); un timp profesor de Armonie la Şcoala
Populară de Artă din Sibiu (1946-1959), dirijor
al Corului Catedralei Mitropolitane din Sibiu
(1940-1985), dirijor Corului Reuniunii
meseriaşilor din Sibiu (1939-1949), al
Întreprinderii Poligrafice, al Sindicatului
învăţământului ş.a., diacon (1938), preot
(1939), protopop. Autor de studii teoretice,
articole, compoziţii, prelucrări folclorice de
muzică corală dintre care reţinem „Jieneasca”,
„Mândru-i jocul Haţegana”, ca muzică
simfonică „Moment rapsodic, pentru orchestra
mare” (1951) „Odă în memoria Lui Gheorghe
Lazăr, pentru orchestră” (1957); „Alma
Mater”, „Dogmatică în la” – ms. (1981)
(1969), iar ca lucrări de muzică bisericească
“Liturghia”, “Podoaba Casei Tale Rugăciune”
ş. a.
14 februarie
1766 Acum 245 de ani s-a născut economistul
britanic Robert Malthus, fondatorul teoriei ce
îi poartă numele, conform căreia populaţia
55

Biblioteca ASTRA Sibiu
creşte în progresie geometrică, în timp ce
mijloacele de subzistenţă cresc în progresie
aritmetică, cunoscuta sub numele de
malthusianism; ca o consecinţă a acestei relaţii,
credea Malthus, sărăcia, bolile, epidemiile,
războaiele sînt o binecuvîntare pentru omenire,
asigurînd echilibrul între numărul populaţiei şi
numărul mijloacelor de subzintenţă.
1851 „JUNIMEA ROMÂNĂ” – 160 de ani de la
înfiinţarea la Paris a societăţii politice şi
culturale a tinerilor studenţi români din Paris,
îndrumaţi de Nicolae Bălcescu şi C. A. Rosetti.
1821 MAIOR, Petru (c. 1756, Târgu Mureş-d.
1821, Budapesta) – 190 de ani de la moarte;
255 de ani de la naştere: istoric şi filolog
român transilvănean, protopop greco-catolic de
Reghin, unul din corifeii Şcolii Ardelene.
Studii gimnaziale în Târgu-Mureş (1769-1772)
şi Blaj (1771-1774), apoi Filosofia şi Teologia
în Colegiul „De Propaganda Fide” din Roma
(1774-1779), studii de Drept la Universitatea
din Viena (1779- 1780). Profesor de Logică,
Metafizică şi Dreptul firii la Gimnaziul din
Blaj (1780-1785), preot în Reghin-sat şi
protopop al Gurghiului (1785 - 1809), crăiesc
revizor şi corector al cărţilor româneşti care se
tipăreau la Buda (1809-1821). Militant pentru
drepturile românilor din Transilvania,
participând – alături de alţi reprezentanţi ai
Şcolii Ardelene – la redactarea Supplexului. A
publicat o serie de lucrări teologice, istorice,
filologice, predici; a tradus şi prelucrat lucrări
56

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
cu caracter economic; prin lucrările istorice, a
combătut pe istoricii străini Fr. Sulzer, J. C.
Eder, J. Ch. Engel şi B. Kopitar, care contestau
romanitatea şi continuitatea românilor pe
teritoriul fostei Dacii. Lucrări teologice:
„Procanon ce cuprinde în sine cele ce sânt de
lipsă spre înţelesul cel deplin şi desăvârşit al
canoanelor şi a toată tocmeala bisericeţască
spre folosul mai de seamă a românilor” (1783,
rămas în ms, a fost publicat de Constantin
Erbiceanu la Bucureşti, 1894, apoi de Pr. Prof.
Grigorie Marcu la Sibiu, 1948);
„Protopapadichia, adecă puterea, drepturile sau
privileghioanele protopopilor celor româneşti
din Ardeal” (1795, rămasă în ms., publicată
fragmentar de pr. Grigorie Silaşi în foaia
„Sionul Românesc”, Viena, (1865-1866);
„Propovedanii la îngropăciunea oamenilor
morţi”, Buda, 1809, (cu 40 predici şi 11
iertăciuni; reed. de Elie Dăianu, Cluj, 1906);
„Didahii, adecă învăţături pentru creşterea
fiilor, la îngropăciunea pruncilor morţi”, Buda,
1809; „Prediche sau învăţături la toate
duminicile şi sărbătorile anului”, 3 vol., Buda,
1810-1811 (cu 63 predici, reed. de Elie
Dăianu, în 2 vol., Cluj, 1906); „Istoria Bisericii
românilor atât a cestor dincoace, precum şi a
celor dincolo de Dunăre”, Buda, 1813. Lucrări
istorice-filologice: „Istoria pentru începutul
românilor în Dachia”, Buda, 1812; „Răspunsul
la cârtirea carea s-au dat asupra persoanei lui
Petru Maior, autorul Istoriei celei pentru
57

Biblioteca ASTRA Sibiu
începutul românilor în Dachia”, Buda, 1814;
„Ortographia româna şi latino-valachica una
cum clavi qua penetralia originationis vocum
reserantur”, Buda, 1819, cu anexa: „Dialog
pentru începutul limbii române întră nepot şi
unchiu”, Buda, 1819. Traduceri şi prelucrări:
„Învăţătură pentru prăsirea pomilor”, scrisă de
Haint Francisc..., Buda, 1812; „Învăţătură de a
face sirup şi zahăr din mustul tuleilor de
cucuruz, după ce s-au cules cucuruzul de pre
ei”, întocmită de loan Nep. Neuhold. Buda,
1812; Saptal, Rozier, Parmentier şi Dussieux şi
întru acest chip scurtată de abatul Ludovic
Mitterpaher, Buda, 1813; „Învăţătură pentru
ferirea şi doftoriia boalelor celor ce se încing
prin ţeară şi a celor ce se leagă şi a unor boale
sporadice, adică pe ici pe colo îmblătoare ale
vitelor celor cu coarne precum şi a cailor, a
oilor şi a porcilor”, Buda, 1816; „Întâmplările
lui Telemah, fiul lui Ulise (Odisseus) întocmite
de Fenelon, arhiepiscopul Cambrei, acum întâi
de pre limba italienească pre limba românească
prefăcută”, Buda, 1818.
1931 COTESCU, Octavian (n. 1931, Dorohoi-d.
22 aug. 1985, Sinaia) – 80 de ani de la naştere:
actor de teatru şi film, de succes, din generaţia
de aur.
1976 Acum 35 de ani a murit sculptorul Oscar
HAN (n. 3 dec. 1891).
1996 Biblioteca Apostolică a Vaticanului aprobă
pentru Arhivele Statului român microfilmarea
unor documente referitoare la istoria României.
58

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
15 februarie
1846 COMŞA, Dimitrie (n. 1846, Sălişte, Sibiu-d.
1931, Sibiu) – 165 de ani de la naştere, 80 de
ani de la moarte: agronom, profesor, etnograf,
memorandist, membru onorar al Academiei
Române.
1851 HARET, Spiru (n. 1851, Iaşi-d. 1912,
Bucureşti) – 160 de ani de la naştere:
matematician, fizician, astronom, sociolog şi
om politic român, întemeietorul învăţământului
românesc modern, autor al unei moderne legi a
învăţământului, academician (1892).
1906 POPOVICIU, Tiberiu (n. 1906, Arad-d. 29
dec. 1975, Bucureşti) – 105 ani de la naştere:
matematician, academician (1963). Introduce
noţiunea de funcţie convexă de ordin superior.
Reia publicarea revistei Mathematica, din
1959.
1911 ADAMEŞTEANU, Ion (n. 1911, Toporu,
judeţul Giurgiu-d. 15 noi. 1976, Bucureşti) –
100 de ani de la naştere: medic veterinar
român, unul din creatorii şcolii româneşti de
patologie medicală veterinară. Este fratele
arheologului Dinu Adameşteanu. Din lucrări:
„Iatropatiile în medicina veterinară” (1974);
„Urgenţe în medicina veterinară”(1973).
1911 APOLZAN, Lucia (n. 1911, Sibiu-d. 20 dec.
2001, Bucureşti) – 100 de ani de la naştere:
etnografă şi memorialistă. Doctorat în
etnografie la Dimitrie Gusti. S-a ocupat de
studierea evoluţiei culturale a satelor din
59

Biblioteca ASTRA Sibiu
Transilvania, onorată fiind cu premiul
Academiei în 1990.
17 februarie
1856 HEINE, Heinrich Christian Johann (n. 13
dec. 1797, Düsseldorf-d. 1856, Paris) – 155 de
ani de la moarte: unul din cei mai semnificativi
poeţi germani, reprezentant de seamă al liricii
romantice universale. Heine este cel mai bine
cunoscut pentru poezia lirică, din care o bună
parte (mai ales lucrările de tinereţe) a fost pusă
pe muzică de compozitori de lieduri, dintre
care cel mai reprezentativ a fost Robert
Schumann. Şi alţi compozitori, între care
Richard Wagner, Franz Schubert, Felix
Mendelssohn, Fanny Mendelssohn, Hugo Wolf
şi Johannes Brahms, au pus pe muzică versuri
ale lui Heine.
1881 MANOLESCU, Ion (n. 1881, Breaza-d.
1959, Bucureşti) – 130 de ani de la naştere:
mare actor român.
1851 HEPITES, Ştefan C. (n. 1851, Brăila-d. 15
sept. 1922) – 160 de ani de la naştere: fizician
român, meteorolog – organizatorul reţelei
meteorologice, membru al Academiei Române;
a înfiinţat, în 1878, prima staţie meteorologică
românească, iar în 1884 a creat prima staţiune
meteorologică la Bucureşti, la Şcoala de
Agricultură de la Herăstrău, mutată în 1888 la
Filaret; a realizat, împreună cu I. Şt. Mutar,
prima hartă magnetică a României, de numele
60

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
lui legându-se şi înfiinţarea primelor staţiuni
seismologice din ţară.
1971 PARASCHIVESCU, Miron Radu (n. 2 oct.
1911, Zimnicea-d. 1971, Bucureşti) – 40 de
ani de la moarte: poet, publicist şi traducător
român.
18 februarie
1886 ARICESCU, Constantin D. (n. 1823,
Câmpulung-d. 1886) – 125 de ani de la
moarte: scriitor, istoric şi publicist. Participant
la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească.
Studii („Istoria Câmpulungului”, „Istoria
revoluţiunii române de la 1821”). Poezie
romantică, proză („Misterele căsătoriei”),
comedii.
1931 Acum 80 de ani s-a născut Toni
MORRISON (n. Chloe Ardelia Wofford)
autoare, editoare şi profesoară americană, care
a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură în
1993; printre cele mai cunoscute romane ale ei
sunt „Cei mai albaştri ochi”, „Cântecul lui
Solomon”, şi „Mult iubită”, pentru care a
câştigat Premiul Pulitzer pentru Ficţiune în
1988.
19 februarie
1876 BRÂNCUŞI, Constantin (n. 1876, Hobiţa,
Gorj-d. 1957, Franţa) – 135 de ani de la
naştere: sculptor român cu contribuţii
covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii
61

62
Biblioteca ASTRA Sibiu
plastice în sculptura contemporană. Constantin
Brâncuşi a fost ales postum membru al
Academiei Române. La începutul carierei sale,
sculpturile lui Brâncuşi au constat mai ales din
reprezentări clasice ale formei umane. Perioada
dintre 1897 şi 1907 este caracterizată de o
acumulare sensibilă de cunoştinţe şi
îndemânare, dar şi de căutare a diferite soluţii
de modelare a materialelor. După 1905,
viziunea artistului a devenit mai clară şi mai
puternică. Ca o consecinţă imediată,
transformarea structurii operei sale a suferit o
evoluţie rapidă, astfel încât, începând încă din
1907, reprezentările antropomorfe încep să
cedeze locul sculpturilor care îl vor prefigura
rapid pe Brâncuşiul de mai târziu, acela care va
urma să intre în conştiinţa universală. Lucrări:
„Bustul lui Gheorghe Chiţu” (1897, Craiova);
„Bustul Vitellius” (1898, Bucureşti); „Capul
lui Laocoon” (1900, Bucureşti); „Ecorşeul”
(1902, Bucureşti); „Bustul generalului doctor
Carol Davila” (1903, Bucureşti); „Orgoliu”
(1905, Paris); „Copil” – gips (1906, Paris);
„Supliciu” – piatră (1906, Paris); „Cap de
copil” – bronz; „Sărutul”, „Poarta sărutului”,
„Coloana fără sfârşit”, „Masa tăcerii”,
„Rugăciunea”, „Muza adormită”, „Dra
Pogany”, „Pasărea măiastră” etc. Constantin
Brâncuşi a eliberat sculptura de preponderenţa
imitaţiei mecanice a naturii, refuzând
reprezentarea figurativă a realităţii; a
preconizat exprimarea esenţei lucrurilor, a

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
vitalităţii formei, a creat unitatea dintre sensibil
şi spiritual. În opera sa, Brâncuşi a oglindit
felul de a gândi lumea al ţăranului român. Prin
obârşia sa ţărănească, şi-a aflat rădăcinile
adânci ale operei sale în tradiţiile, miturile şi
în funcţia magică a artei populare româneşti.
Brâncuşi a relevat lumii occidentale
dimensiunea sacră a realităţii. Figură centrală
în mişcarea artistică modernă, Constantin
Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari
sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile
sale se remarcă prin eleganţa formei şi
utilizarea sensibilă a materialelor, combinând
simplitatea artei populare româneşti cu
rafinamentul avangardei pariziene.
Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea,
densitatea cât şi importanţa acordată luminii şi
spaţiului sunt trăsăturile caracteristice ale
creaţiei lui Brâncuşi. Opera sa a influenţat
profund conceptul modern de formă în
sculptură, pictură şi desen.
1951 GIDE, André (n. 22 noi. 1869, Paris-d.
1951, Paris) – 60 de ani de la moarte: scriitor
existenţialist, umanist şi eseist francez, laureat
al premiului Nobel pentru literatură în anul
1947. Personalitate majoră a literaturii
universale din prima jumătate a secolului al
XX-lea, are lucrări ca: „Pivniţele Vaticanului”,
„Falsificatorii de bani”, (roman conceput ca
artă a fugii); piese de teatru („Prometeu rău
înlănţuit”, „Saül”, „Oedipe şi Tezeu”).
Memorialistică de excepţie, importantă pentru
63

Biblioteca ASTRA Sibiu
cunoaşterea vieţii literare franceze; jurnalele de
călătorie. Fondator al revistei „La nouvelle
revue française”. Rămâne în Panteonul
literaturii franceze şi universale.
1936 SORESCU, Marin (n. 1936, Bulzeşti, Doljd.
8 dec. 1996, Bucureşti) – 75 de ani de la
naştere; 15 ani de la moarte: poet român,
dramaturg, prozator, eseist, traducător. Operele
lui au fost traduse în mai mult de 20 de ţări,
totalizând peste 60 de cărţi apărute în
străinătate. S-a făcut remarcat şi prin
preocuparea pentru pictură, deschizând
numeroase expoziţii în ţară şi în străinătate. În
poezie, printre volumele cele mai cunoscute se
numără „Tuşiţi” (1970), „Suflete, bun la toate”
(1972), precum şi ciclul de 4 volume intitulat
„La lilieci” (1975, 1977, 1980, 1988), un
univers poetic construit pornind de la un
cimitir ce poartă acest nume. Lirică parodică
„Singur printre poeţi” şi demitizantă, cultivând
ironia ca mijloc de interpretare lucidă,
deopotrivă ludică şi gravă, a universului
(„Poeme”, „Descântoteca”), o amplă suită,
realizând cu mijloace epice şi descriptive un
tablou original al satului natal („La Lilieci”).
Teatru parabolic (trilogia „Setea muntelui de
sare” ce cuprinde piesele „Iona”, „Paracliserul”
şi „Matca”), comedii („Răceala”, „Vărul
Shakespeare”), teatru istoric („A treia ţeapă”).
Eseuri („Insomnii”, „Teoria sferelor de
influenţă”). Proză („Trei dinţi din faţă”,
„Viziunea vizuinii”).
64

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
20 februarie
1891 MĂCELARIU, Ilie (n. 30 apr. 1822,
Miercurea Sibiului, Sibiu-d. 1891, Sibiu) – 120
de ani de la moarte: jurist, om politic român
transilvănean, primul preşedinte al Partidului
Naţional al Românilor din Transilvania, unul
din întemeietorii Băncii „Albina”. A fost un
adept al nerecunoaşterii alipirii Transilvaniei la
Ungaria şi al boicotării vieţii politice din
Regatul Ungariei prin pasivism.
1901 CIOCULESCU, Radu (n. 20 febr. 1901,
Turnu Severin-d. 6 ian. 1961, Închisoarea din
Dej) – 110 ani de la naştere; 50 de ani de la
moarte: muzicolog, eseist, scriitor (primul
traducător al lui M. Proust în limba română),
cronicar muzical, eseist, primul traducător în
limba română al ciclului „A la recherche du
temps perdu” de Marcel Proust.
23 februarie
1821 KEATS, John (n. 31 oct. 1795, Londra-d.
1821, Roma) – 190 de ani de la moarte: poet
englez, unul din cei mai importanţi
reprezentanţi ai romantismului englez, alături
de Lord Byron şi Percy Bysshe Shelley.
Precursor al prerafaeliţilor. Primul volum de
„Poezii” trece neobservat de critici în 1817.
Publică poemul „Endymion” (1818). Tot în
acelaşi an, când o întâlneşte pe Fanny Brawne,
scrie unele din cele mai frumoase poezii ale
sale: „Odă lui Psyche”, „Odă unei
65

Biblioteca ASTRA Sibiu
Privighetori”, “Citind întâia oară Homer-ul lui
Chapman”, “Odă la o urnă grecească”, cu o
lirică însufleţită de idealul clasic grec. Poemul
cu atmosferă medievală „Ajunul Sf. Agnes”,
povestea a doi îndrăgostiţi Porphyro şi
Madelaine, încântă şi azi prin frumuseţea
excepţională a imaginilor, precum şi prin
savoarea lingvistică a imaginilor vii. Aceeaşi
atmosferă mistică o impune şi balada „La Belle
Dame sans Merçi” („Frumoasa nemilostivă”,
1819). A murit de tuberculoză la 26 de ani, la
Roma. Corespondenţă.
1866 Alexandru Ioan CUZA, domnitorul al
Principatelor Unite, este silit să abdice, acum
145 de ani, ca urmare a conjuraţiei pregătite de
coaliţia dintre conservatori şi liberal-radicalii,
cunoscută sub numele de „monstruoasa
coaliţie”, puterea fiind preluată de o
„locotenenţă domnească.”.
24 februarie
1786 GRIMM, Wilhelm (n. 1786, Hanau-d. 16
dec. 1859, Berlin) – 225 de ani de la naştere:
filolog şi scriitor romantic german. Este coautor
(împreună cu fratele său Jacob Grimm) al
„Dicţionarului limbii germane”, precum şi a
unor celebre culegeri de poveşti pe motive
populare germane.
25 februarie
1841 RENOIR, Pierre-Auguste (n. 1841,
Limoges-d. 2 dec. 1919, Cagnes-sur-Mer,
66

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
Franţa) – 170 de ani de la naştere: unul din cei
mai celebri pictori francezi, creator - împreună
cu Claude Monet, Alfred Sisley, Paul Cézane -
al curentului impresionist. Dragostea lui pentru
desen, artă figurativă şi portrete, l-a îndepărtat
mai târziu de impresionism. Sub influenţa lui
Ingres, începând din anul 1883, universul său
coloristic devine mai blând, pictează trupuri
feminine strălucitoare. Denumit pe drept
„pictorul bucuriilor vieţii”, Renoir pictează cu
pasiune până în ultima clipă a existenţei sale.
Compoziţiile cu personaje şi portrete („Loja”,
„Balansoarul”, „Doamna Carpentier şi fiicele
sale”), ca şi nudurile feminine sunt pictate întro
gamă caldă, luminoasă, cu o notă de
senzualitate senină („Judecata lui Paris”,
„Femei la scăldat”, „Dejunul vâslaşilor”).
Obişnuia să picteze mult în aer liber cu Monet.
1856 155 de ani de la Deschiderea Congresului
de Pace de la Paris, important pentru evoluţia
Principatelor române.
1856 155 de ani de la moartea lui Nikolai
Ivanovici LOBACEVSKI (n. 1 dec. 1792,
Nijni-Novgorog-d.1856, Kazan), matematician
rus.
1861 STEINER, Rudolf (n. 25 sau 27 febr. 1861,
Donji Kraljevec, pe atunci în Austria, în
prezent în Croaţia-d. 30 mart. 1925, Dornach,
Elveţia) – 150 de ani de la naştere: filosof,
esoterist, artist, pedagog şi gânditor social,
fondator al antroposofiei, al pedagogiei
Waldorf, al euritmiei, al agriculturii
67

Biblioteca ASTRA Sibiu
biodinamice şi al medicinii antroposofice. A
avut tangenţă şi cu arhitectura, construind
“Goetheanum”-ul, sediu al Universităţii Libere
pentru Ştiinţă Spirituală şi Societăţii
Antroposofice Generale. Una din conferinţele
sale s-a ţinut în 1889 la Sibiu, aflat atunci în
Imperiul austro-ungar.
1866 CROCE, Benedetto (n. 1866, Pescasserolid.
20 noi. 1952, Napoli) – 145 de ani de la
naştere: critic italian, filozof idealist şi
politician. A scris numeroase lucrări de
filozofia istoriei şi de estetică, istorie, etică şi
politică, cu o filosofie umanistă vastă. A avut o
influenţă notabilă asupra lui Antonio Gramsci.
1881 BOLLIAC, Cezar (n. 23 mart. 1813,
Bucureşti-d. 1881) – 130 de ani de la moarte:
unul dintre fruntaşii Revoluţiei de la 1848 din
Ţara Românească, poet liric protestatar,
promotor al studiilor arheologice şi
numismatice, gazetar.
1881 LAURIAN, August Treboniu (n. 17 iul.
1810, Fofeldea, Sibiu-d. 1881, Bucureşti) –130
de ani de la moarte: profesor, istoric, filolog,
publicist şi om politic, membru fondator al
Societăţii Academice Române (1867),
participant activ şi unul dintre conducătorii
Revoluţiei de la 1848 din Transilvania.
Profesor la Sf. Sava, apoi la Universitatea din
Bucureşti (din 1864); împreună cu Nicolae
Bălcescu a publicat între 1845-47 prima revistă
de istorie românească, numită „Magazin istoric
pentru Dacia”. Participant a la doua Adunare
68

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
de la Blaj (3-5 mai 1848) şi la cea de-a treia
Adunare de la Blaj (15-28 sept. 1848).
Membru în Comitetul Naţional de la Sibiu.
Inspector general al şcolilor din Moldova
(1852-58). Primul decan al Facultăţii de Litere
(1864-79) şi profesor de latină la Bucureşti.
Preşedinte al Societăţii Academice Române.
Profesorul de limba română al lui Carol I. În
calitate de preşedinte al Societăţii Transilvania,
a acordat burse de studiu. Cele mai importante
lucrări ale sale: „Tentamen criticum”, „Istoria
românilor”, „Dicţionarul limbii române”
(împreună cu Ioan Massim). Mare filolog,
adept al latinismului în structura limbii române
(fiind controversat în domeniul filologiei),
rămâne o personalitate marcantă a
românismului ştiinţific, cultural şi politic din a
doua jumătate a secolului al XIX-lea.
28 februarie
1916 JAMES, Henry (n. 15 apr. 1843-d. 1916) –
95 de ani de la moarte: fiu al lui Henry James
Sr., frate al filozofului şi psihologului William
James, respectiv al scriitoarei de jurnal Alice
James, a fost un romancier, critic literar,
dramaturg şi prozator american de la sfârşitul
secolului al XIX-lea şi începutul secolului al
XX-lea. Romane: „Washington Square”
(1880); „Portretul unei doamne” (1881);
„Bostonienii” (1886); „Muza tragică” (1890);
„Ce ştia Maisie” (1897); „Aripile unei
porumbiţe” (1902); „Ambasadorii” (1903);
69

Biblioteca ASTRA Sibiu
„Turnul de fildeş” (neterminat, publicat
postum în 1917); „The Sense of the Past”
(neterminat, publicat postum în 1917). Scriitor
prolific, James a scris şi publicat cărţi
semnificative de călătorie, biografii,
autobiografii, cărţi de ficţiune şi de critică de
artă, alături de romanele, nuvelele şi eseurile
sale de critică literară
29 februarie
1826 POPEA, Nicolae (n. 1826, Satulung,
Braşov-d. 8 aug. 1908, Caransebeş) – 185 de
ani de la naştere: episcop, om politic, istoric.
Studii gimnaziale la Braşov şi Blaj, dreptul la
Cluj (1843-1846), teologia la Viena (1846-
1848). Participant la Revoluţia din 1848.
Ocupă diferite funcţii în administraţie. A fost
secretar al lui Andrei Şaguna şi al Eparhiei
Ortodoxe Române din Sibiu (din 1954),
profesor la Institutul teologic pedagogic (1856-
1870), călugărit în 1856, asesor (consilier) şi
apoi vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1870-
1889), arhimandrit (1871), deputat în Dieta
Transilvaniei (1863-1865), membru în Senatul
imperial din Viena, preşedinte al Comitetului
naţional român din Transilvania (1878-1881).
La 8 apr. 1889 a fost ales episcop al
CaransebeşuIui (1889). Ca episcop, s-a îngrijit
de Institutul teologic-pedagogic din
Caransebeş (în 1891 s-a ridicat o nouă clădire),
de trimitere de tineri la studii, de şcolile
confesionale, de ridicarea stării materiale a
70

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
eparhiei. A scris o serie de lucrări de istorie
bisericească, mai ales privitoare la activitatea
lui Andrei Şaguna. Membru al Academiei
Române. Lucrări importante: „Vechea
Mitropolie ortodoxă română a Transilvaniei,
suprimarea şi restaurarea ei”, Sibiu 1870;
„Arhiepiscopul şi mitropolitul Andrei baron de
Şaguna”, Sibiu, 1879; „Memorialul
arhiepiscopului şi mitropolitului Andrei baron
de Şaguna sau Luptele naţionale politice ale
românilor 1846-1873”, Sibiu, 1889;
„Arhiepiscopul şi mitropolitul Andrei baron de
Şaguna”, Bucureşti, 1900.
71

Biblioteca ASTRA Sibiu
MARTIE
„Ferice de aceia dintre voi care
veţi căuta şi afla consolaţiunea
voastră în cultivarea literaturei şi
în instruirea acestui popor demn
de o soartă mai bună”.
Iosif Sterca Şuluţiu, 1861
Du Luni Marţi
Martie
Miercuri Joi Vineri Sâmbătă
1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31
2 Elisabeta de Neuwied - 95 de
ani de la moarte;
8 Gala Galaction – 50 de ani de
la moarte;
9 Cardinalul Jules Mazarin –
350 de ani de la moarte;
9 Octavian Smigelschi – 145 de
ani de la naştere;
14 Adolf Gottschling – 170 de ani
de la naştere;
18 Valeriu Anania – 90 de ani de
72
1 Ziua Mărţişorului, Simbolul
Primăverii;
3 Ziua Mondială a
Scriitorilor;
8 Ziua Internaţională
aFemeii;
20 Ziua Internaţională a
Francofoniei;
22 Ziua Mondială a Apei;
27 Ziua Mondială a Teatrului;

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
25 Phillip Caudella – 240 de
ani de la naştere;
25 Tennessee Williams –
centenar de la naştere;
25 Mircea Ivănescu – 80 de ani
de la naştere;
27 Gheorghe Telea – 90 de ani
de la naştere;
28 Mario Vargas Llosa – 75 de
ani de la naştere;
28 Virginia Woolf – 70 de ani
de la moarte
30 Goya – 265 de ani de la
naştere;
31 Descartes – 415 ani de la
naştere;
31 Iosif Vulcan – 170 de ani de
la naştere;
31 Ion Pillat – 120 de ani de la
naştere;
31 John Fowles – 85 de ani de
la naştere.
1 martie
1746 În urmă cu 265 de ani, Constantin
MAVROCORDAT, domnul Ţării Româneşti
(1744-1746), clerul înalt şi boierii hotărăsc
eliberarea din şerbie a rumânilor fugiţi, care se
reîntorc în ţară. Liberi ca persoană, ţăranii
rămîn totuşi dependenţi economic de boieri,
fiind obligaţi să presteze boierului 12 zile de
clacă, în Ţara Românească, şi 24 de zile, în
Moldova.
1841 S-a născut compozitorul Mihai BURADA
(d. 7 noi. 1918).
73

Biblioteca ASTRA Sibiu
1886 KOKOSCHKA, Oskar (n. 1886, Pöchlarn,
Niederösterreich-d. 22 febr. 1980, Montreux,
Elveţia) – 125 de ani de la naştere: pictor,
grafician şi scriitor austriac, exponent al
expresionismului. „Mireasa vântului” este,
poate, cel mai cunoscut tablou al său, apărut în
urma unei poveşti de dragoste cu Alma Mahler.
Figurile celor doi, înălţate deasupra realităţii
pământeşti şi azvârlite în furtuna iubirii
constituie capodopera eforturilor sale
expresioniste.
1906 Sunt 105 ani de la apariţia la Iaşi, în 1906, a
revistei literare şi ştiinţifice „VIAŢA
ROMÂNEASCĂ” condusă de C. Stere şi Paul
Bujor. Revista inaugurează mişcarea
poporanistă, care promovează o literatură
ţărănească actuală, adică fără tradiţionalism şi
inspiraţie şovină din trecutul românilor. Apare
şi acum ca lunar de cultură şi artă.
2 martie
1916 ELISABETA DE NEUWIED, prima Regină
a României, mai întâi Principesă a
României – Principesă de Wied - cu numele
complet Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu
Wied - (n. 29 dec. 1843, Neuwied, Germania -
d. 1916, Curtea de Argeş) – 95 de ani de la
moarte: Regina Elisabeta a României, întâia
regină a României, soţia lui Carol I
Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege român
din renumita dinastie germană Hohenzollern, a
fost o patroană a artelor, fondatoare a unor
74

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
instituţii caritabile, poetă, eseistă şi scriitoare.
Maiestatea Sa este deasemenea cunoscută sub
numele de Principesa Elisabeth von Wied, iar
ca patroană a artelor şi poetă, adoptase
pseudonimul Carmen Sylva; dintre poeziile
sale: „Poezii româneşti”, „O rugăciune”,
„Cântece din valea Dâmboviţei”; a fondat
instituţii caritabile, fiind iubită de poporul de
rând.
1931 GORBACIOV, Mihail Sergheevici (n.
1931, Stavropol) a fost conducătorul Uniunii
Sovietice din 1985 până în 1991. Încercările
sale de reformă au dus la încheierea războiului
rece, la încetarea monopolului politic al
Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi la
prăbuşirea Uniunii Sovietice. A primit Premiul
Nobel pentru Pace în 1990. Împlineşte 80 de
ani.
3 martie
1706 PACHELBEL, Johann (n. aug. 1653,
Nürnberg-d. 3 mart. 1706, Nürnberg) – 305 ani
de la moarte: compozitor german de muzică
barocă, apreciat de Johann Sebastian Bach. A
ridicat tradiţia muzicii germane de orgă spre
vârful său cel mai înalt. Din activitatea lui se
poate aminti, printre altele, că a fost organist în
Viena, Eisenach, Erfurt, Stuttgart, Gotha şi din
1695 în Biserica Sebaldus din Nürnberg. Opera
lui cea mai cunoscută este „Kanon und Gigue
in D-Dur”. Este privit ca unul din înaintaşii lui
J. S. Bach. Cea mai importantă lucrare a sa
75

Biblioteca ASTRA Sibiu
„Hexachordum Apolinis”, cuprinde şase cicluri
de variaţii pe diferite melodii.
1996 DURAS, Marguerite (n. Marguerite
Donnadieu) (n. 4 apr. 1914, Gia Dinh, aproape
de Saigon în fosta Indochina Franceză – d.
1996, Paris) – 15 ani de la moarte: romancieră
şi regizoare de film franceză, care s-a născut în
Vietnamul de azi, dar a trăit şi a activat toată
viaţa în Franţa.
4 martie
1916 MARC, Franz (n. 8 febr. 1880-d. 1916) – 95
de ani de la moarte: unul din cei mai
importanţi pictori ai expresionismului german.
Marc a studiat în München la Academia de
Arte Frumoase începând cu 1900. Între 1903 şi
1907, a descoperit puternice afinităţi cu arta lui
Vincent van Gogh. Prietenia creată între Marc
şi un alt pictor german, August Macke, în
decursul anului 1910, a fost un factor
determinant al creării, în anul următor, a
mişcării artistice cunoscută sub numele de
„Der Blaue Reiter”. Alături de Marc şi Macke
au fost prezenţi ca membri fondatori: Wassily
Kandinsky.
5 martie
1696 TIEPOLO, Giovanni Battista (Gianbattista
or Giambattista Tiepolo) (n. 1696, Veneţia-d.
27 mart. 1770) – 315 ani de la naştere: ultimul
mare decorator veneţian şi maestrul rococoului.
A fost foarte prolific, lucrând nu numai la
76

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
Veneţia, ci şi în alte părţia ale Italiei, dar şi-n
Germania şi Spania. A fost un artist al frescelor
ample, precum cele din castelul „Würtzburg şi
Palacio Real din Madrid”, ambele realizate cu
fiii săi, Giovanni Domenico şi Lorenzo.
6 martie
1806 BARRET BROWNING, Elisabeth (n.
1806, Coxhoe Hall, Durham, Anglia-d. 29
iun.1861) – 205 ani de la naştere; 150 de ani
de la moarte: poetă victoriană engleză. A scris
versuri de dragoste de o deosebită sensibilitate
dedicate soţului ei, poetul Robert Browning
(„Sonete din partea portughezei”, 1847), poate
cele mai intime sonete din istoria literaturii
engleze, cu o desăvârşită tehnică a formei.
„Aurora Leigh” (1856) este o autobiografie
spirituală, în versuri iambice, fără rimă.
„Plânsul copiilor” (1844) reprezintă un poem
bogat în elemente lirice şi emoţionale, tema
fiind exploatarea inumană a copiilor în
societatea victoriană, căutând să trezească
conştiinţa contemporanilor.
1866 KIRIAC, Dumitru Georgescu (n. 1866,
Bucureşti-1928) – 145 de ani de la naştere:
compozitor român.
7 martie
1441 570 de ani de când Iancu de Hunedoara a
fost atestat voievod al Transilvaniei.
77

Biblioteca ASTRA Sibiu
8 martie
1906 GALACTION, Gala (pseud. lui Grigore
Pişculescu) (n. 1879, Dideşti, Teleorman-d.
1906) – 50 de ani de la moarte: scriitor, preot
academician (1947), profesor, traducător.
Nuvelele sale excelează prin tensiune
dramatică şi îmbinarea fantasticului cu tratarea
realistă („De la noi la Cladova”, „Moara lui
Călifar”, „Gloria Constantini”). Romanele
surprind frământări moral-umanitariste cu
implicaţii religioase („Papucii lui Mahmud”).
A tradus BIBLIA, în colaborare cu Vasile
Radu. Memorialistică („Jurnal”).
PÉTERFI, Ştefan (n. 1906, Deva-d. 6 mai
1978, Mexico) – 105 ani de la naştere: botanist
român de naţionalitate maghiară, membru
titular al Academiei Române. A fost profesor la
catedra de anatomie şi fiziologia plantelor de la
Facultatea de Ştiinţe din Cluj (1928-1976),
decan (1946-1948) şi prorector (1946-1948,
1959-1976), redactor şi coautor la primul tratat
românesc de algologie (în patru volume,
apãrute între 1976-1981). În fapt, a desfãşurat
o muncã ştiinţificã remarcabilã, descoperind
noi genuri şi specii de alge, publicând
numeroase studii de specialitate. În 1955 a fost
ales membru corespondent al Academiei, iar
titular din 1963.
1911 100 de ani de la naşterea lui Emanuel
ELENESCU, dirijor şi compozitor, dirijor al
Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii
Române
78

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
1926 MUNTEANU, Romul (1926, Călanul Mic,
Hunedoara) – 85 de ani de la naştere: critic,
eseist şi editor.
1931 Acum 80 de ani s-a născut scriitorul şi
istoricul Gelcu Sefedin MAKSUTOVICI,
preşedinte al Uniunii Culturale a Albanezilor
din România.
1936 75 de ani de la naşterea actriţei Gina
PATRICHI (n. 1936, Bucureşti-d.18
mart.1994, Bucureşti). Gina Patrichi a realizat
roluri de mare complexitate, cum ar fi:
„Arkadina” din „Pescăruşul” de Cehov;
„Getrude” din Hamlet, „Cleopatra” din
„Antoniu şi Cleopatra”, „Portia” din „Iulius
Cezar”, „Ivona” din „O dimineaţă pierdută”, de
Adameşteanu, „Miţa Baston” din „D’ale
carnavalului” etc. Roluri în filme: „Pădurea
spînzuraţilor”, „Trecătoarele iubiri”,
„Saltimbancii”, „Felix şi Otilia” etc. Teatrul a
fost, parcă, un rezultat mistuitor al fiinţei sale
întregi.
1941 ANDERSON, Sherwood (n. 1876, Panamad.
1941) – 70 de ani de la moarte: scriitor
american.
1991 S-a înfiinţat AM PRESS, prima agenţie de
ştiri cu capital privat înfiinţată după 1989.
Iniţialele sunt ale fondatorilor agenţiei, poetul
Lucian Avramescu şi prozatorul Eugen
Mihăescu.
79

Biblioteca ASTRA Sibiu
9 martie
1661 MAZARIN, Jules (n. Giulio Raimondo
Mazzarino la 14 iul. 1602, Pescina, Neapole–d.
1661, Vincennes, Franţa) – 350 de ani de la
moarte: cardinal, diplomat şi politician italian,
francez naturalizat în 1636, prim ministru al
Franţei din 1642 până la moartea sa. Mazarin ia
succedat mentorului său, Cardinalul
Richelieu. Era un colecţionar de artă şi
bijuterii, în special de diamante, pe care i le-a
lăsat prin testament regelui Ludovic al XIVlea;
unele dintre acestea au rămas în colecţia de
la Muzeul Luvru. Biblioteca lui Mazarin a stat
la originea „Bibliotecii Mazarine” din Paris.
1906 BOUREANU, Radu (n. 1906, Bucureşti-d.
1996, Bucureşti) – 105 ani de la naştere; 15 ani
de la moarte: poet, prozator şi traducător
român.
1961 PETRESCU, Cezar (n. 1 dec. 1892,
Hodora, Iaşi-d. 1961, Bucureşti) – 50 de ani de
la moarte: scriitor, fondator de publicaţii,
director, redactor, traducător, membru al
Academiei din 1955. Fiul unui profesor. Liceul
şi licenţa în drept la Iaşi (1915). În timpul
liceului, debutează cu nuvela „Scrisori”, în
revista „Semănătorul”. Din 1912 începe
activitatea de gazetar la „Facla”. Girant de
plasă în 1916 la revista „Hiena”, apoi,
temporar, redactor la publicaţii din diferite
colţuri ale ţării: „Adevărul”, „Dimineaţa”,
„Bucovina”, „Ţara nouă”, „Voinţa”,
„Gândirea”. În 1922 realizează şi imprimă
80

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
volumul „Scrisorile unui răzeş”. După o boală
grea, se stabileşte în Bucureşti, din 1923, unde
este redactor la „Neamul românesc”. Publică în
foileton (parţial) „Întunecare”, 1923. Este unul
din fondatorii ziarului „Cuvântul” (la care
activează între 1924-1928). Publică volumul de
nuvele şi schiţe „Drumul cu plopi”, 1924. Face
o călătorie prin Franţa şi Italia, reflectată în
„Scrisori din Paris”, 1925. Realizează „Omul
din vis”, 1925. În 1928 publică romanul
„Întunecare”. Este ales deputat în Parlament,
1928. Între anii 1928-1936 lucrează la ziarul
„Curentul”. Tipăreşte volumul „Omul care şi-a
găsit umbra”, 1928. Publică „Simfonia
fantastică”, 1919, „Aranca, ştima lacurilor”,
1929, „La Paradis general”, 1929. Realizează
romanul „Oraş patriarhal”, 1930, Calea
Victoriei, 1930, „Comoara regelui Dromichet”,
din ciclul „Aurul negru”, 1930. Este distins cu
Premiul Naţional pentru Literatură, 1931.
Editează romanul „Baletul mecanic”, 1931.
Apare din nou „Comoara regelui Dromichet”,
sub titlul „Cer şi pământ” şi „Aurul negru”,
1932. Romanul „Greta Garbo”, 1932, volumul
„Fram, Ursul pol”, 1932 şi „Miss România”,
ciclu compus din romanele „Nepoata
hatmanului Toma”, 1932 şi „Floarea de
agave”, 1933. Tot acum scoate romanul
„Apostol”, 1933. „Dumineca orbului”, roman
conceput în 1934. Începe şi publică
„Luceafărul”, romanul lui Eminescu, trilogie
formată din: „Luceafărul”, 1935, „Nirvana”,
81

82
Biblioteca ASTRA Sibiu
1936, vreme în care lucrează ca secretar
general în Ministerul Artelor (câteva luni) şi
„Carmen Saeculare”, 1937. Consacră ciclul
1907 răscoalelor ţărăneşti din romanele
„Mane”, „Tekel”, „Fares”, 1937, „Noi vrem
pământ”, 1938, „Pământ...mormânt”, 1942.
Cezar Petrescu în 1938 devine directorul
cotidianului „România”, la care anexează
ulterior publicaţiile „România literară”,
„România satelor” şi „La Roumanie”. Odată cu
Dictatul de la Viena şi pornirea războiului,
România cu ediţiile sale nu mai apare.
Intelectualii ardeleni organizează şezători
literare cu caracter protestatar. Scriitorul Ion
Th. Ilea îl invită pe Cezar Petrescu să participe
la şezătorile organizate de revista „Transilvania
noastră” şi să colaboreze la revistă. Cezar
Petrescu răpunde pozitiv, scriind articolul
„Contribuţia scriitorilor la întreţinerea
conştiinţei naţionale a Transilvaniei”. Participă
la o serie de conferinţe la Mediaş, Blaj,
Târnăveni, Sibiu. Apare romanul „Ochii
strigoiului”, iar în 1944 romanele „Carlton” şi
„Adăpostul Sobolia”. După război scrie
romanul „Războiul lui Ion Săracu”, 1945, apoi
pentru copii: „Pif-paf-puf”, „Iliuţa copilul” şi
„Omul de zăpadă” (1945). Urmează
„Neghiniţă”, 1946 şi „Tapirul”, 1946. Mai
publică „Oameni de cultură înaintaţi, mândria
naţională a poporului român”, 1954. A tradus
din Balzac, Gladkov, Vera Ibner, V. Grossman
şi colaborare din M. Gorki, Solohov, A.

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
Tolstoi, H. Sienkiewicz etc. Opera lui Cezar
Petrescu cuprinde circa 70 volume – romane,
nuvele, piese de teatru, proză fantastică şi
literatură pentru copii, studii, note de călătorie
şi memorialistică.
1971 AGÂRBICEANU, Ion (n. 6 ian. 1907,
Bucium, Alba-d. 9 mart. 1971, Cluj) – 40 de
ani de la moarte: fizician român. A înfiinţat în
1956 la Institutul de Fizică Atomică, un
laborator de „Metode optice în fizica
nucleară”, unde în 1962, sub îndrumarea sa s-a
realizat primul laser cu HE-NE din ţară,
folosind radiaţia infraroşie. A avut cercetări în
probleme ale opticii luminii polarizate şi de
emisie şi în fizica nucleară, privind aşanumitul
efect Zeeman.
1866 apare în „Familia”, condusă de Iosif
Vulcan, poezia „De-aş avea”, semnată Mihai
Eminescu (Vulcan îi schimbase numele din
Eminovici), urmată de altele.
10 martie
1856 DULFU, PETRE (n. 1856-d. 31 oct. 1953) –
155 de ani de la naştere: autor de basme,
foclorist, traducător, profesor, are poezii
dedicate Războiului de Independenţă a
României.
1871 IBRĂILEANU, Garabet (n. 1871, Târgu
Frumos-d. 1936, Bucureşti) – 140 de ani de la
naştere; 75 de ani de la moarte: critic şi istoric
literar român.
83

Biblioteca ASTRA Sibiu
1901 MANIU, Vasile (n. 24 dec. 1824, Lugoj-d.
10 mart. 1901) – 110 ani de la moarte:
publicist, istoric, scriitor şi avocat român,
deputat, participant la Revoluţia română de la
1848 şi membru al Academiei Române.
11 martie
1291 Românii (Olachi) din Transilvania sunt
menţionaţi ca participanţi alături de nobilii
maghiari (nobiles), de saşi (Saxones) şi de
secui (Syculi) la Congregaţia Generală de la
Alba Iulia, în prezenţa regelui Andrei al III-lea
(1290-1301). Documentul de acum 720 de ani
demonstrează egalitatea politică între cele trei
naţiuni în acel moment (sfârşitul secolului al
XIII-lea); ulterior, prin alte acte regale, românii
transilvăneni vor fi decăzuţi din drepturi.
1931 BESOIU, Ion (n. 1931, Sibiu) – 80 de ani de
la naştere: actor de teatru şi film român. A
absolvit Academia de Teatru şi Muzică din
Sibiu. A debutat în 1950, dar consacrarea a
venit abia după turnarea filmului „Toate
pânzele sus”, în regia lui Mircea Mureşan, în
care a avut ca parteneri mari actori ca Ilarion
Ciobanu şi Jean Constantin. Timp de 16 ani, a
jucat pe scena Teatrului „Radu Stanca”, din
Sibiu, după care s-a mutat la Bucureşti, unde a
jucat la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra” şi a
fost, ulterior, timp de 12 ani directorul acestui
teatru. Cele mai cunoscute roluri ale sale sunt
„Cloşca” în „Procesul lui Horia” (1967),
„Serebreakov”, în Unchiul Vanea (1983),
„Polonius”, în „Hamlet ”(1985), „Oronte”, în
84

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
„Mizantropul” (1989), „Corifeu”, în
„Antigona” (1993), „Ferapont”, în „Trei
surori” (1995), „Senecus”, în „Caligula”
(1996), şi „Muhoianov Ivan Matveevici”, în
„Oblomov” (2003). Activitatea sa
cinematografică este şi ea impresionantă.
Câteva dintre filmele în care a jucat Ion Besoiu
sunt: „Furtuna”, „Neamul Şoimăreştilor”,
„Haiducii”, „Răscoala”, „Mihai Viteazul”,
„Ciprian Porumbescu”, „Păcală”, „Ion,
blestemul pământului, blestemul iubirii”,
„Ultima noapte de dragoste”, „Lumini şi
umbre”. În 2002, a primit Premiul de excelenţă
al Cinematografiei Române. În 2001, a fost
declarat cetăţean de onoare al oraşului Sibiu,
oraş în care s-a născut. Ion Besoiu este
preşedinte executiv al Fundaţiei „Sibiul Vechi.
Sibiu – Hermannstadt”, asociaţie care îi ajută
pe tinerii talentaţi şi care oferă premii
etnografilor.
12 martie
1881 ATATÜRK, Mustafa Kemal (n. 1881,
Selânik, azi Salonic, Grecia-d. 10 noi. 1938,
Istanbul) – 130 de ani de la naştere: militar şi
om de stat turc, născut în Macedonia,
fondatorul şi primul preşedinte al Republicii
Turcia. Programul său, încorporat în deviza
partidului său, „Partidul Republican al
Poporului”, consta în republicanism,
naţionalism, secularism, populism, etatism şi
revoluţie. A reconstituit statul ca o republică,
85

Biblioteca ASTRA Sibiu
pe care a modernizat-o. Califatul a fost abolit
în martie 1924, şcolile religioase au fost
desfiinţate în acelaşi timp şi legea musulmană
– „Sharía” – a fost desfiinţată, fiind înlocuită
de codul civil elveţian, codul penal italian şi
codul comercial german. Egalitatea femeilor a
fost încurajată, iar în dec. 1934 femeilor li s-a
dat voie să voteze pentru membrii din
parlament şi să deţină locuri în parlament.
Kemal a interzis fesul, văzându-l ca fiind un
simbol al feudalismului şi a înlocuit alfabetul
arab cu alfabetul latin, în 1928. Kemal a primit
titlul de „Atatürk”, însemnând „tatăl turcilor”.
A transformat societatea turcă anatoliană din
cadrul ei fundamental religios într-o structură
esenţial seculară.
13 martie
1711 BOILEAU, Nicolas sau Despréaux (n. 1
noi. 1636, Paris-d. 1711 Paris) – 300 de ani de
la moarte: scriitor francez. Cel mai mare
teoretician al literaturii franceze. El insistă
asupra diferenţelor genurilor în poezie, în
maniera teoreticienilor antici. De asemenea, el
insistă asupra separării nete a tot ceea ce este
tragic de realismul vieţii cotidiene. În opera
„Arta poetică”, Nicolas Boileau-Desprèaux
sintetizează principiile clasicismului, pornind
de la anumite norme generale de creaţie,
ilustrate apoi pe genuri şi pe specii literare.
Arta sa poetică susţine primatul raţiunii şi al
măsurii în artă, realismul psihologic, imitarea
86

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
anticilor şi statuează principiile de realizare a
operei artistice („Legea celor trei unităţi”),
pretinzând creatorului vocaţie, dar şi o mare
îndemânare tehnică. Opera poetică („Satire”,
„Epistole”, „Strana”) se remarcă prin virulenţa
polemică şi tehnica savantă. Influenţă
considerabilă asupra poeţilor francezi din
secolul al XVIII-lea.
1881 BULANDRA, Tony (n. 1881, Târgovişte-d.
5 apr. 1943) – 130 de ani de la naştere:
renumit actor român, elev al lui C. I. Nottara.
Distins protagonist al scenei româneşti.
Societar al teatrului Naţional Bucureşti.
Prezenţă ocazională în film.
14 martie
1471 MALORY, Thomas Sir (n. 1405-d. 1471) –
540 de ani de la moarte: scriitor englez,
cunoscut pentru „Moartea regelui Arthur”, o
colecţie de legende celte despre regele Arthur
şi Cavalerii Mesei Rotunde, fiind publicată în
21 de volume de William Coxton, primul
tipograf englez. Manuscrisul original al operei
este descoperit în 1934, până atunci fiind
cunoscută doar varianta lui Coxton. Conform
împărţirii iniţiale era compusă din 8 capitole,
cuprinzând legendele cu privire la naşterea
regelui Arthur, lupta cu romanii şi moartea lui,
povestea despre cavalerii săi, Lancelot şi
Tristan, precum şi legenda Graalului. Scrierea
a servit drept model de inspiraţie poeţilor
Spencer, Tennyson şi Swinburne.
87

Biblioteca ASTRA Sibiu
1841 GOTTSCHLING, Adolf (n. 1841, Alţâna,
Sibiu-d. 20 ian. 1918, Sibiu) – 170 de ani de la
naştere: învăţat şi meteorolog; a învăţat la
Viena; profesor al şcolii superioare reale din
Sibiu; a preluat în 1878 conducerea staţiei
meteorologice din Sibiu; a publicat rapoarte
meteorologice în „Foaia cotidiană germană
transilvăneană”; din 1886 a condus „Foile
agricole”; are merite deosebite în privinţa
modernizării agriculturii transilvănene.
1911 ŞPAN, Petru (n. 1860, Lupşa, Alba-d. 1911,
Sibiu) – 100 de ani de la moarte: pedagog,
bibliotecar, importante lucrări pedagogice,
manuale şcolare, profesor la Şcoala civilă de
fete a ASTREI.
15 martie
1876 „TIMPUL” – 135 de ani de la apariţia în
1876 a ziarului „TIMPUL”, organ al fracţiunii
junimiste a Partidului Conservator. Redactori:
Mihai Eminescu (1877-1883), Slavici,
Caragiale, important şi modern organ de presă.
16 martie
1936 NEDELCOVICI, Bujor (n. 1936, Bârlad) –
75 de ani de la naştere: prozator, dramaturg şi
publicist român.
88

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
18 martie
Iosif Sterca-Şuluţiu, preşedinte al ASTREI (1904-1911)
1911 STERCA-ŞULUŢIU, Iosif (n. 1827,
Câmpeni, Bihor-d. 1911, Sibiu) – 100 de ani
de la moarte: provine dintr-o celebră familie
din Apuseni; jurist, istoric, preşedinte al
ASTREI (1904-1911); autorul primei
monografii despre Avram Iancu (1897).
89

Biblioteca ASTRA Sibiu
1921 ANANIA, Valeriu (n. 1921, Glăvile, Vâlcea)
– 90 de ani de la naştere: scriitor, poet şi
dramaturg român, membru al Uniunii
Scriitorilor. Din 2006 este Mitropolit al
Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi
Maramureşului. Victimă a regimului comunist,
cărturar de elită al societăţii româneşti
contemporane: scriitor, teolog, literat, gazetar,
dramaturg, poet, romancier, memorialist.
Membru de onoare al Academiei.
2001 ARMBRUSTER, Adolf (n. 1941, Tălmaciu,
Sibiu-d. 2001) – 10 ani de la moarte; 70 de ani
de la naştere: istoric sas din România. Stabilit
în Germania din 1981. Contribuţii la
cunoaşterea istoriei medievale şi a românilor şi
a raporturilor dintre români şi saşi
(„Romanitatea românilor – Istoria unei idei”,
„Daco-romano-saxonica”, „Spaţiul carpatodanubian
în izvoarele din Europa centrală şi
apuseană în sec. X-XVI”, în limba germană).
Căsătorit cu mezzo-soprana de talie mondială
Viorica Cortez.
19 martie
1721 SMOLLETT, Tobias George (n. 1721,
Dunbartonshire, Renton, Scoţia-17 sept. 1771)
– 290 de ani de la naştere; 240 de ani de la
moarte: romancier şi poet scoţian, chirurg. Este
cunoscut pentru romanele sale picareşti,
caracterizate prin naraţiune alertă şi caricaturi
pline de umor. A realizat o istorie a Angliei şi
traduceri din Voltaire şi Cervantes.
90

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
20 martie
1831 AMAN, Theodor (n. 1831, Câmpulung-
Muscel-d. 19 aug. 1891, Bucureşti) – 180 de
ani de la naştere; 120 de ani de la moarte:
pictor şi grafician român. Fondator, alături de
Gh. Tatarescu, al Şcolii de Arte Frumoase din
Bucureşti, pe care o conduce până la sfârşitul
vieţii. Influenţat de academism şi romantism,
receptiv la înnoirile impresioniste. Compoziţii
cu teme istorice (Izgonirea turcilor la
Călugăreni) tablouri de gen (Horă la Aninoasa,
Bal mascat în atelier), portrete (Principesa Zoe
Brâncoveanu), naturi moarte. Ca gravor
(acvaforte) îmbrăţişează o tematică similară cu
pictura. Membru post-mortem al Academiei.
1871 140 de ani de la moartea lui Alexandru
HURMUZAKI (n. 16 aug. 1823, Cernăuca,
Cernăuţi-d. 1871, Neapole, Italia), publicist,
istoric şi om politic român, renumit prin
corpusul de documente istorice care-i poartă
numele, membru fondator al Societăţii
Academice Române şi unul dintre fruntaşii
mişcării naţionale din Bucovina.
1886 TOPÂRCEANU, George (n. 1886,
Bucureşti-d. 1937) – 125 de ani de la naştere:
poet, prozator, memorialist şi publicist român.
Membru corespondent al Academiei (1936). A
făcut parte din cercul „Vieţii Româneşti”, unde
a debutat cu parodia „Răspunsul micilor
funcţionari” (1909). Lirică evocând duiosironic
universul minuscul („Balade vesele şi
91

Biblioteca ASTRA Sibiu
triste”, 1920). Maestru al parodiei („Parodii
originale”, 1916). Proză umoristică („Minunile
Sfântului Sisoe”), memorialistică de război.
Amândoi părinţii originari din părţile Sibiului,
anume din Topârcea.
1901 JACOBI, Richard (n. 1901, Braşov-d.1972)
– 110 ani de la naştere: inginer silvic, vânător
şi ornitolog, autor de literatură pentru copii şi
tineret.
1951 GOROVEI, Artur (n. 19 febr. 1864,
Fălticeni-d. 1951, Bucureşti) – 60 de ani de la
moarte: academician, folclorist şi etnograf
român. Profesor, avocat, judecător. Membru de
onoare al Academiei Române (1940). Şcoala
primară şi gimnazială la Rădăuţi şi liceul la
Iaşi; studii de drept la Bucureşti (1886-1887) şi
Iaşi (1887-1889); licenţiat în drept al
Universităţii din Iaşi (1890). Conduce revista
„Şezătoarea”, prima revistă de folclor din
România, „Răvaşul poporului”, cu Sadoveanu
şi „Revista populară”; colaborează şi la
„Anuarul Arhivei de folclor”, „Adevărul”,
„Adevărul literar şi artistic”, „Arhiva
românească” etc. Artur Gorovei debutează în
1884, cu „Cimilituri”, în „Revista populară”.
Adună un bogat fond de ghicitori, pe baza
căruia publică în 1898, „Cimiliturile
românilor”, cel dintâi corpus al speciei. Publică
„Descântecele românilor” în 1931 şi în 1937
„Ouăle de Paşti”, prima lucrare pe plan
mondial asupra obiceiului încondeierii
ouălelor. În „Noţiuni de folclor” (1933) emite
92

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
idei notabile privind folclorul ca emanaţie a
creatorilor populari de excepţie şi necesitatea
de a studia folclorul în permanenta sa mutaţie,
şi nu în palida „imagine muzeală”. A editat
prima noastră revistă de specialitate
„Şezătoarea” între 1892 şi 1929. S-a preocupat
de înfiinţarea unei Societăţi a folcloriştilor
români.
21 martie
1791 SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM –
220 de ani de când a fost înaintat, în numele
întregii naţiuni române din Transilvania,
împăratului Leopold al II-lea, în 1791.
Document petiţionar şi programatic
fundamental pentru mişcarea de emancipare a
românilor ardeleni. Elaborat şi semnat de cei
mai de seamă reprezentanţi ai românilor:
Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior,
Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Meheşi, Ioan Budai-
Deleanu, Ioan Para, Ignatie Darabant,
episcopul ortodox Gherasim Adamovici şi
episcopul unit Ioan Bob. Supplexul a fost
trimis Curţii de la Viena, la 21 martie 1791,
cerând egalitatea în drepturi a românilor cu
celelalte naţiuni privilegiate din Transilvania. A
fost un document politic major, ale cărui
umbre le regăsim inclusiv în Declaraţia de
Unire de la Alba Iulia – 1 Decembrie 1918.
1866 SMIGELSCHI, Octavian (sau Smigelschi
Oktáv) (n. 1866, Ludoş, Sibiu-d. 10 noi. 1912,
Budapesta, înmormântat la Blaj) – 145 de ani
93

94
Biblioteca ASTRA Sibiu
de la naştere: pictor şi grafician român,
inventator al picturii cu ciment colorat. Fără
îndoială că Smigelschi este figura cea mai
reprezentativă a artei româneşti din
Transilvania finelui secolului al XIX-lea şi
începutul secolului al XX-lea. Elev al lui Carl
Dörschlag, a urmat cursurile Academiei de
desen din Budapesta. Octavian Smigelschi
începe să studieze pictura bisericească şi ca
urmare execută numeroase icoane şi
iconostase, câştigând astfel mijloace băneşti
necesare scopurilor sale. Au rămas drept
mărturie acestei perioade din viaţa pictorului
lucrări în diferite biserici din comunele
transilvănene: Racoviţa, Sâncel, Ilva Mare,
Măgura, Romos, Rodna Nouă şi Poiana, Sf.
Iosif, Mihalţ, Vereşmort şi din Timişoara
Fabrică. A trasat numeroase schiţe ca-n
vremurile studenţiei prin satele din jur:
Racoviţa, Câlnic, Tălmăcel, Sibiu şi Gârbova.
Multe din aceste schiţe, fiind datate în 1886,
sunt păstrate în prezent la muzeul Astra. A lăsat
o operă bogată în diferite genuri şi tehnici
artistice, de la desen, acuarelă, pastel, la
pictură în ulei şi pictură monumentală, rod al
unui efort creator intens şi susţinut în timp. A
fost prezentat cu expoziţii în diferite oraşe din
Transilvania şi a participat la o serie de
manifestări de artă şi la Budapesta. În 14 oct.
1903, participă la expoziţia de la Sibiu din sala
„Thalia”, prezentând în plus faţă de cea de la
Blaj peste 70 de lucrări în ulei, tempera,

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
acuarelă, precum şi desene cu caracter profan.
Cunoscut în epocă mai ales ca autor al unor
lucrări de artă monumentală religioasă (pictura
cupolei, pandantivilor şi iconostasului
Catedralei Ortodoxe din Sibiu, la care a
colaborat cu Arthur Coulin, pictura Bisericii
din Ciacova, Timiş, a celei din Rădeşti, Alba
ş.a.), domeniu în care s-a manifestat, atât cât îi
permiteau canoanele genului. În domeniul său
artistic se axează pe punerea în valoare a
autenticităţii satului românesc. Veritabile
documente artistice sunt: „Ţăran din Ardeal,
Ţăran meditând, Ţăranii, La seceriş (ulei),
Femeie bătrână, Portret de ţăran (pastel),
Bărbat citind (acuarelă), „Ţărăncuţă”, „Portret
de femeie”, „Peisaj lângă Sibiu”, „Peisaj lângă
Tălmăcel” etc.
22 martie
1916 Ferdinand Fellner Junior (n. 19 apr. 1847,
Viena-d. 1916, Viena) – 95 de ani de la
moarte: arhitect vienez, fiul arhitectului
Ferdinand Fellner Senior. Îl reţinem pentru
proiectarea Teatrului Naţional din Cernăuţi, a
Teatrului Naţional din Cluj, a Teatrul
Naţionalui din Iaşi, a Teatrului Naţional din
Oradea, a Teatrului Naţional din Timişoara.
23 martie
1881 MARTIN DU GARD, Roger (n. 1881,
Neuilly sur Seine-d. 1958) – 130 de ani de la
naştere: scriitor francez.
95

Biblioteca ASTRA Sibiu
25 martie
1771 CAUDELLA, Phillip (Phillippo) (n. 1771,
Kojetein, Moravia-d. 21 sept. 1826, Sibiu) -
240 de ani de la naştere; 185 de ani de la
moarte: compozitor, organist, profesor, dirijor
al Orchestrei Curţii prinţului rus Alexandr
Kuratin din Viena în perioada 1807-1810.
1801 NOVALIS (pseud. lui Friedrich Leopold,
baron Freherr von Hardenberg) (n. 2 mai 1772,
Oberwiederstedt, Germania-d. 1801,
Weissenfelds, Germania) – 210 ani de la
moarte: poet romantic german şi teoretician,
care a influenţat gândirea romantică de mai
târziu.
1881 BARTÖK, Bella (n. 1881, Sânnicolau Mared.
26 sept. 1945, New York) – 130 de ani de la
naştere: compozitor, muzicolog şi folclorist
ungur.
1881 130 de ani de când Imperiul German, Rusia
şi Austro-Ungaria recunosc Regatul României.
1926 IONESCU, Toma (1860-1926) – 85 de ani
de la moarte: chirurg, profesor, fondatorul
şcolii româneşti de chirurgie.
26 martie
1911 WILLIAMS, Tennesse (Thomas Lannier)
(n. 1911, Columbus, Misissippi-d. 1983) – 100
de ani de la naştere: dramaturg, poet şi
prozator american, laureat al premiului Pulitzer
pentru dramă pentru piesa de teatru „Un
tramvai numit dorinţă” în 1948 şi ulterior
96

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
pentru piesa „Pisica pe acoperişul fierbinte” în
1955.
1931 IVĂNESCU, Mircea (n. 1931, Bucureşti) –
80 de ani de la naştere: poet şi traducător
român. Membru în Uniunea scriitorilor, filiala
din Sibiu, mult timp redactor al revistei
„Transilvania” din Sibiu.
27 martie
1921 TELEA, Gheorghe (n. 1921, Noul Român,
Sibiu) – 90 de ani de la naştere: medic chirurg.
Studii: liceul teoretic, secţia reală, în 1940;
Facultatea de Medicină a Universităţii „Regele
Ferdinand” din Cluj (1940-1946). Activist
anticomunist. A activat în cadrul Cercul
Studenţesc „Petru Maier” din Clujul anilor ’46,
precum şi în cunoscutul cerc literar „Radu
Stanca” din Sibiu. A activat ca medic din 1946
până în 1988 la Clinica de Chirurgie II Boli ale
Căilor Urinare (prof. E. Ţeposu), din Cluj,
Clinica Terapeutică (prof. dr. Nasta), din
Bucureşti, Spitalul C.F.R. Sibiu şi până la
pensionare, la Spitalul Clinic Judeţean Sibiu; a
efectuat este 20.000 de intervenţii de toate
categoriile şi a oferit, în Policlinică, câteva mii
de consultaţii. A publicat peste 30 de lucrări de
specialitate, în publicaţiile din ţară şi din
străinătate. Publică „Timp şi destin la Noul
Român” („Tribuna”, Sibiu, 1996); „Cultură şi
politică, autoportret spiritual în timp”
(„Saeculum”, Sibiu, 1999). Dr. Gheorghe Telea
oferă spre achiziţie Ministerului Culturii şi
97

Biblioteca ASTRA Sibiu
Cultelor – Conacul Telea şi Colecţia „Dr.
Gheorghe Telea”, situate în satul Noul Român,
comuna Arpaşu de Jos, judeţul Sibiu. Ulterior,
printr-o hotărâre a Guvernului, aceste bunuri
proprietate publică a statului, au trecut din
administrarea Ministerului în cea a
Complexului Naţional Muzeal ASTRA, Sibiu.
1931 BENNET, Arnold (Enoch Arnold Bennet)
(n. 27 mai 1867 Hanley, Staffordshire-d. 1931,
Londra) – 80 de ani de la moarte: scriitor
englez; romancier, dramaturg, critic şi eseist,
ale cărui lucrări majore formează o importantă
legătură între romanul englez şi realismul
european.
28 martie
1881 MUSORGSKI, Modest Petrovici (1839-
1881) – 130 de ani de la moarte: compozitor
rus.
1936 75 de ani de la naşterea lui Mario VARGAS
LLOSA (n. 1936, Arequipa, Peru), unul dintre
cei mai cunoscuţi şi prolifici scriitori din Peru.
Este de asemenea unul din cei mai importanţi
romancieri si eseişti născuţi în America Latină.
A obţinut Premiul Nobel pentru Literatură
(2010) pentru cartografierea structurilor
puterii. Critic literar, publicist, dramaturg,
politician.
1941 WOOLF, Virginia (n. Adeline Virginia
Stephen, 1882, Londra-d. 28 mart. 1941,
Rodnell) – 70 de ani de la moarte: prozatoare,
editoare şi eseistă engleză. Inovatoare a formei
98

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
romanului, experimentând „fluxul” conştiinţei
cu motivele psihologice şi emoţionale ale
personajelor; unul din cei mai distinşi critici ai
timpului, membru al grupului „Bloomsbury”.
Cele mai cunoscute romane sunt: „Doamna
Dalloway” (1925), „Spre far” (1927),
„Orlando” (1928). Eseurile „O cameră
separată” (1929) şi „Trei guinee” (1938).
29 martie
1941 BUZEA, Constanţa (n. 1941, Bucureşti) –
70 de ani de la naştere: poetă română, redactor
la „Amfiteatru”, apoi din 1989 la „România
literară”.
1921 VACARIUC, Dragoş (n. 1921) – 90 de ani
de la naştere: traducător de literatură
universală. Din 1941 a locuit în Sibiu.
1971 PERPESSICIUS PANAITESCU, Dimitrie
(1891-1971) – 40 de ani de la moarte: critic
literar român; 120 de ani de la naştere.
30 martie
1746 GOYA, Francisco José de & y Lucientes
(n. 1746, Fuendetodos, Aragon, Spania-d. 16
apr. 1828, Bordeaux, Franţa) – 265 de ani de la
naştere: pictor, desenator şi gravor spaniol.
Goya este probabil cel mai accesibil pictor.
Arta sa, ca şi viaţa sa, este ca o carte deschisă.
Luminile sale în alb şi negru sunt populate de
forme monstruoase, surprinzătoare fiind
detaliile figurilor sale fantastice, Goya, ca şi
Velásquez, concentrându-se asupra feţelor.
99

Biblioteca ASTRA Sibiu
Începând din anul 1786, când devine pictor al
Curţii Regale, sub Carol al IV-lea, pentru care
pictează la comandă celebrul tablou „Portret al
familiei lui Carol al IV-lea”, realizat în anii
1800-1801. „Maja dezbrăcată” este unul din
rarele nuduri din pictura spaniolă şi totodată
unul din cele mai renumite. În afara tablourilor
executate la comandă, pictorul realizează şi
gravuri pe cicluri tematice. În „Capriciile”
(1797-1799), artistul prezintă fantasme care
prind viaţă când raţiunea adoarme şi voinţa
omului este guvernată de prostie, mârşăvie,
durere sau dorinţe neînfrânate. „Ororile
războiului” prezintă perioada războiului cu
Franţa napoleoniană şi a înăbuşirii sângeroase
a revoltei populaţiei din Madrid. Represiunea
răsculaţilor va face obiectul a două tablouri
celebre, unde geniul său atinge apogeul: „2 mai
1808 - Masacrul de la Madrid”, (1814) şi „3
mai 1808 - Împuşcarea revoltaţilor madrileni”,
(1814).
1856 145 de ani de la lucrările Congresului de
Pace de la Paris, ce pune capăt Războiului
Crimeii (1853-56). Între altele prevedea:
reorganizarea Principatelor (prin înlăturarea
protectoratului rus, menţinerea suzeranităţii
otomane, dar sub garanţia puterilor europene),
internaţionalizarea cursului Dunării de Jos şi
neutralizarea Mării Negre. S-a hotărât
convocarea de Divanuri ad-hoc, care să se
pronunţe asupra organizării viitoare a celor
două ţări.
100

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
31 martie
1596 DESCARTES, René (Renatus Cartesius) (n.
1596, La Haye en Touraine, acum Descartes,
Franţa-d. 1650) – 415 ani de la naştere: filosof,
matematician, om de ştiinţă francez, părintele
filosofiei moderne. Încercând să atingă
fundamentele sigure ale cunoaşterii, a început
prin a ataca toate credinţele sale cu scepticism.
Ce a rămas era experienţa propriei conştiinţe şi
prin aceasta, a existenţei sale: „Cuget, deci
exist”. De la acestă certitudine, a argumentat
existenţa lui Dumnezeu şi realitatea lumii
fizice şi, de aici, a dezvoltat o teorie duală a
gândirii şi materiei. Abordarea lui era de o
importanţă fundamentală în dezvoltarea
filosofiei moderne, în special a epistemologiei.
În matematică, a dezvoltat utilizarea
coordonatelor, aceasta permiţând tehnici de
calcul algebric, care să rezolve problemele de
geometrie. A întreprins cercetări în optică,
meteorologie şi alte domenii ale ştiinţei.
Descartes a suprimat teoriile sale eretice despre
rotaţia pământului şi infinitul universului.
Fragmente din această carte au fost publicate
postum.
1621 MARVELL, Andrew (n. 1621, Winestead,
Anglia-d. 16 aug. 1678, Londra) – 390 de ani
de la naştere: poet metafizic britanic, secretar
al lui Cromwell şi deputat în Camera
Comunelor.
1841 VULCAN, Iosif (n. 1841, Holod, Bihor-d.
8 septembrie 1907, Oradea) – 170 de ani de la
101

102
Biblioteca ASTRA Sibiu
naştere: publicist şi scriitor român, animator
cultural, membru al Academiei Române
(1891).
Iosif Vulcan (1841-1907)
În 1860 a debutat cu versuri în Telegraful
Român, colaborând totodată la „Aurora
Română”, „Concordia”, „Foaie pentru minte,
inimă şi literatură”, „Gazeta Transilvaniei”,
„Muza română”. În 1863 a edita, împreună cu
G. Ardeleanu revista „Umoristul”, urmată în

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
1867 de revista „Gura satului”. În 1865 a scos
la Pesta revista „Familia”, mutată în 1880 la
Oradea, pe care a condus-o timp de 42 de ani şi
în care publică primele poezii ale lui
Eminescu. „Familia” a avut ca fundament
ideea unităţii naţionale, exprimată prin
intermediul unităţii de limbă şi cultură. Aici îi
mai publică pe Alecsandri, Bolintineanu,
Creangă, Coşbuc, Delavrancea, aici debutează
şi Goga, Hasdeu, Odobescu, Zamfirescu.
Fervent susţinător al creaţiei populare române
(„Poporul român în poezia sa”, 1869;
„Cântecele haiduceşti”, 1870); membru extern
al „Societăţii Culturale Kisfaludy din Pesta”
(1872). Scoate revista „Şezătoarea” (1875-82);
e unul din iniţiatorii creării în Transilvania a
„Societăţii pentru Fond de Teatru Român”,
scriind numeroase articole. Versuri, proză,
romane, traduceri.
1891 PILLAT, Ion (n. 1891, Bucureşt-d. 17 apr.
1945, Bucureşti) – 120 de ani de la naştere:
academician, antologator, editor, eseist, poet
tradiţionalist şi publicist român. Pe linie
maternă a fost înrudit cu familia Brătianu.
Bunicul său a fost cunoscutul politician Ion
Brătianu, care a fost adesea evocat în poeme
din volumul său cel mai complet din punct de
vedere estetic, „Pe Argeş în sus”, în poeme
precum „Bunicul”, „Bunica”, „Aci sosi pe
vremuri” sau „Ochelarii bunicului”. A preluat
conducerea revistei „Flacăra”, împreună cu
Adrian Maniu şi Horia Furtună. A participat la
103

Biblioteca ASTRA Sibiu
„Conferinţa de Pace de la Paris”, ca secretar al
lui Alexandru Vaida-Voievod, şeful delegaţiei
ardelene. În ziua semnării tratatului, a publicat
într-o ediţie restrânsă de lux, volumul „Grădina
dintre ziduri”.
1926 FOWLES, John (n. 1926, la Leigh-on-Sea,
Essex-d. 5 noi. 2005, Lyme Regis, Dorset) – 85
de ani de la naştere: romancier şi eseist englez.
Scriitor cu o forţă imaginativă şi inovatoare
excepţională, reputaţie pe care următoarele sale
romane au confirmat-o: „Magicianul” (1966;
ediţie revizuită in 1977), „Iubita locotenentului
francez” (1969), „Daniel Martin” (1977),
„Mantissa” (1982), „Omida” (1985). Scriitor
prolific, admirator al lui Thomas Hardy şi al lui
D. H. Lawrence şi deopotrivă al lui Joseph
Conrad şi al lui Thomas Pynchon, pasionat de
ştiinţele naturii, istorie şi ocultism, şi autor în
egală măsură de volume de eseuri
(„Aristocraţii”, 1964), nuvele („Turnul de
abanos”, 1974), poezii, traduceri, prefeţe,
cronici literare şi comentarii la albume de artă
fotografică.
104

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
APRILIE
„Rolul nostru adevărat de
Asociaţiune culturală a poporului
nostru din această ţară este de a
ajutora răspândirea tuturor
mijloacelor cu cari se pot acoperi
trebuinţele culturale ale acestui
neam. Nu preocupările strict
literare sau ştiinţifice pot duce
lumina la sate, ci învăţătura de
popularizare a condeielor cari
înţeleg meşteşugul apropierii de
sufletul şi mintea ţăranului
nostru”
Octavian Goga, 1906
Aprilie
Du Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbă
tă
1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
105

1 Octavian Goga – 130 de ani
de la naştere;
1 Baron Urs de Marginea – 195
de ani de la naştere;
3 Theodor Glatz – 140 de ani
de la moarte;
4 Richard Csaki – 125 de ani
de la naştere;
4 Josef K. Bedeus von
Scharberg – 110 ani de la
moarte;
4 Simion Stoilov – 50 de ani de
la moarte;
5 Nicolae Lupu – 90 de ani de
la naştere;
8 Emil Cioran – centenar de la
naştere;
9 Francis Bacon – 450 de ani
de la naştere;
10 Khalil Gibran – 80 de ani de
la moarte;
13 Societatea Literară Română
– 145 de ani de la înfiinţare;
13 Samuel Beckett – 105 ani de
la naştere;
13 Ilie Micu – 95 de ani de la
naştere;
13 Vasile Stroescu – 85 de ani
de la moarte;
14 Simone de Beauvoir – 25 de
ani de la moarte;
15 Axente Sever – 190 de ani de
la naştere;
15 Nicolae Tonitza – 125 de ani
de la naştere;
16 David Hume – 300 de ani de
la naştere;
16 Emil Bologa – 135 de ani de
a naştere;
106
Biblioteca ASTRA Sibiu
1 Ziua Păcălelilor;
2 Ziua Internaţională a Cărţii
pentru Copii;
7 Ziua Mondială a Sănătăţii;
18 Ziua Internaţională pentru
Conservarea
Monumentelor;
22 Ziua Planetei Pământ;
23 Ziua Internaţională a
Cărţii şi a Drepturilor de
Autor;
23 Ziua Bibliotecarilor din
România.
16 Tristan Tzara – 115 ani de
la naştere;
21 Regina Elisabeta a II-a a
Angliei – 85 de ani de la
naştere;
22 Mircea Eliade – 25 de ani
de la moarte;
23 Miguel de Cervantes – 395
de ani de la moarte;
23 William Shakespeare – 395
de ani de la moarte;
24 Eugen Jubeleanu – 100 de
ani de la naştere;
24 Aurel Decei – 35 de ani de
la moarte;
24 Theodor Pallady – 140 de
ani de la naştere;
26 Daniel Defoe – 280 de ani
de la moarte;
27 Amos Frâncu – 120 de ani
de la moarte;
30 Jean Revel – 5 ani de la
moarte;

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
1 aprilie
1431 VILLON, François (pseud. lui François de
Montcorbier sau des Loges) (1431, Paris-1463)
– 580 de ani de la naştere: poet francez.
Versuri cu inflexiuni populare, îmbinând
sentimentul transcendenţei cu picanteria, gestul
bufon cu tonul grav, ironia muşcătoare cu
meditaţia melancolică („Micul testament”,
„Marele testament”, „Epitaf sau Balada
Spânzuraţilor” etc.)
1881 GOGA, Octavian (n. 1881, Răşinari, Sibiu -
d. 7 mai 1938, Ciucea) – 130 de ani de la
naştere: „poetul pătimirii noastre”, mare
gazetar, om politic, orator, academician (1919).
Fiul preotului Iosif Goga şi al Aureliei (n.
Bratu). Studii la Sibiu, Braşov, Budapesta,
Berlin şi Paris. Membru al Societăţii
studenţilor români „Petru Maior” din
Budapesta. Fondatorul revistei „Luceafărul”
(Budapesta-Sibiu). Călătorii de studii la
München, Milano, Florenţa, Bologna. Goga a
făcut parte din generaţia ilustră de înfăptuire a
Marii Uniri. Debutează în „Tribuna” (cu
poezia „Atunci”), publică 11 poezii în
„Familia”, dar şi în „Revista ilustrată”, apoi la
Budapesta, în „Luceafărul”. Publică primul
volum „Poezii” (1905). Poezie romanticvizionară,
cu tonalităţi profetice, evocând satul
ardelean într-o lumină dramatică şi simbolică.
În 1906, Goga se căsătoreşte cu Hortensia
Cosma, fiica lui Partenie Cosma, mare
economist şi om politic transilvănean,
107

108
Biblioteca ASTRA Sibiu
directorul Băncii Albina. Secretar II al
ASTREI, custode al Muzeului Asociaţiunii şi
editor al revistei „Ţara noastră” (1907). Este
implicat în „Biblioteca Poporală” a
Asociaţiunii ASTRA. Tipăreşte volumul de
poezii: „Ne cheamă pământul” (1909), „Din
umbra zidurilor”(1913), „Cântece fără ţară”,
„Din larg”. Liric mesianic, cântăreţ al
aspiraţiilor sociale şi naţionale, este creatorul
unui limbaj patetic şi original, care alătură
termenul popular şi cărturăresc celui
bisericesc. A scris şi câteva piese de teatru:
„Domnul notar” (1914); „Meşterul Manole”
(1928). Publicist şi traducător (din Petöfi, Ady,
Madach). Imprimă „Mustul care fierbe”
(1927). A avut un rol important în lupta
politică pentru desăvârşirea unităţii naţionale a
poporului român. Membru al Consiliului
Dirigent al Transilvaniei (1919). Opera fusese
împlinită, după care n-a mai rămas decât
livrescul…şi goana după himerele puterii
politice. Unul din conducătorii Partidului
Naţional Creştin (creat în 1935), cu orientare
politică de dreapta. Ministru al Instrucţiunii şi
Cultelor (1919), ministru în guv. Averescu
(1926-27). Prim-ministru (44 de zile, 1938).
Este înmormântat la Castelul de la Ciucea. În
Sibiu a locuit în Piaţa Armelor nr. 1 şi pe Uliţa
Schewis nr. 25 (azi Bdul Victoriei). În ultima
parte a vieţii a fost căsătorit cu Veturia
Triteanu.

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
109

Biblioteca ASTRA Sibiu
1816 Baron David URS de MARGINEA (n. 1816,
Mărgineni, Comitatul Făgăraş-d. 10 sept. 1897,
Sibiu) – 195 de ani de la naştere: înalt ofiţer
român în armata imperială austriacă. A urmat
cursurile primare la Şcoala centrală
grănicerească ale Regimentului Român de
Graniţă, cu sediul în comuna Orlat. Studiile
medii le-a absolvit la şcoala superioară
secundară a Regimentului II Român de Graniţă,
de la Năsăud. La 1 martie 1841 a primit gradul
de sublocotenent. În 1846 deţinea funcţia de
adjunct al căpitanului Philippovic, comandantul
companiei a VII-a de la Racoviţa. Anul
revoluţionar 1848 l-a găsit la comanda
companiei a VII-a de la Racoviţa. A participat la
luptele purtate împotriva regimentelor secuieşti
de graniţă, care au trecut de partea
revoluţionarilor lui Lajos Kossuth, lupte
desfăşurate în zona localităţii Odorhei. La 19
noi. 1850 a fost transferat la IR 34
(„Infanterieregiment 34”) Kaschau, azi Kosice
(Slovacia). La 5 mai 1859 a fost avansat la
gradul de maior, grad cu care a participat la
războiul austro-italo-francez, deţinând funcţia de
comandant de batalion. Pentru vitejia dovedită
în luptele de la Solferino şi Medole a fost
decorat cu Ordinul Maria Terezia, fiind primul
român căruia i-a fost decernat acest ordin. La 8
ianuarie 1860 a fost înnobilat, primind titlul de
baron. La 1 februarie 1860 a fost înaintat la
gradul de vicecolonel şi a fost transferat în
Transilvania, la IR 64 din garnizoana Deva. La
110

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
16 iun. 1863 a fost numit comandant al IR 64 şi
a fost avansat la gradul de colonel. Pe 20 aprilie
1866, în timpul războiului austro-prusac, a
primit comanda insulei fortificate Lissa de la
Marea Adriatică, făcându-şi remarcată abilitatea
strategică în timpul Bătăliei de la Lissa.
2 aprilie
1851 CUGLER-PONI, Matilda (n. 1851, Iaşi-d.
9 sept. 1931, Iaşi) – 160 de ani de la naştere:
poetă româncă; alături de Veronica Micle,
modestă precursoare a lirismului feminin
3 aprilie
1871 GLATZ, Theodor (n. 10 dec. 1818-d. 1871)
– 140 de ani de la moarte: pictor, desenator,
litograf, fotograf; profesor de desen la Sibiu;
pentru fotografiile sale cu porturile populare a
primit medalii la Paris, Hamburg, Groningen şi
la expoziţia meşteşugurilor de la Sibiu în 1869.
1991 GREENE, Graham Henry (1904-1991) –
20 de ani de la moarte: romancier, dramaturg,
eseist şi jurnalist englez.
4 aprilie
1886 CZAKI, Richard (n. 1886-d. 31 dec. 1943,
Perugia, Italia) – 125 de ani de la naştere:
istoric de literatură şi funcţionar cultural, editor
al revistei „Ostland”, conducător al Oficiului
Cultural al Germanilor din România Mare, din
1933 conducător al Institutului German pentru
Relaţii cu Străinătatea din Stuttgart. A fost fiul
111

Biblioteca ASTRA Sibiu
unui profesor de gimnaziu, custode la Muzeul
Brukenthal din Sibiu. Fratele lui, Wilhelm
Csaki, a fondat uzinele Vitrometan - A. G. din
Mediaş. Între 1904 şi 1911 a studiat teologia
evanghelică şi filosofia la Königsberg, Cluj,
Berlin şi Bonn. A devenit profesor la Sibiu,
timp în care şi-a luat doctoratul în filosofie
(1912).
1901 BEDEUS VON SCHARBERG, Josef Karl
Ludwig (n. 22 iul. 1826-d. 1901) – 110 ani de
la moarte: deputat al Dietei din Transilvania
(1863-1866), membru al Universităţii Naţiunii
Săseşti (1879-1882), curator al Bisericii
Evanghelice (1868-1877), fondator al Casei de
Pensii Bisericeşti şi a fost timp de 34 de ani
preşedinte al Asociaţiei de Agricultură. Doctor
honoris causa al Universităţii din Heidelberg.
1961 STOILOV, Simion (n. 14 sept. 1887,
Bucureşti-d. 1961, Bucureşti) – 50 de ani de la
moarte: om de ştiinţă, matematician. Studii
liceale la Craiova şi universitare la Facultatea
de Ştiinţe de la Sorbona (1907-1914), luânduşi
licenţa în matematici (1910). Dr. la Sorbona
(1916). Profesor de analiză matematică, teoria
funcţiilor şi algebră superioară la Bucureşti şi
Cernăuţi. Decan şi apoi rectorul Universităţii
din Bucureşti. EVENIMENT UNESCO.
5 aprilie
1881 ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ, Florian (1881,
Curtea de Argeş-1958) – 130 de ani de la
naştere: psiholog român.
112

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
1921 LUPU, Nicolae (n. 1921, Viştea de Sus-d. 27
mart. 2001, Sibiu) – 90 de ani de la naştere; 10
ani de la moarte: istoric şi arheolog român,
director al Muzeului Brukenthal (1948-1969),
şef al Secţiei din Sibiu a Academiei Române
(1956-1970), decan al Facultăţii de Filologie şi
Istorie din Sibiu a Universităţii Babeş-Bolyai
din Cluj-Napoca (1969-1973), şef al Catedrei
de istorie a Facultăţii de Filologie şi Istorie din
Sibiu (1973-1976), membru al Academiei de
Ştiinţe Sociale şi Politice (din 1969), Doctor
Honoris Causa al Universităţii „Lucian Blaga”
din Sibiu (2000). Membru corespondent al
Academiei de ştiinţe sociale şi politice (din
1970); membru al Societăţii de studii clasice
din R.S.R. Arheolog şi istoric al antichităţii.
Contribuţii privind epoca hallstattiană, cea
daco-getică şi romană, în principal prin
descoperirile de la Tilişca. A înfiinţat revista
„Forschungen zur Volks-und Landeskunde”
(1959), a Institutului de Cercetări socio-umane
al Academiei Române, fiind primul ei redactorşef.
A elaborat peste 150 de studii şi articole
publicate în reviste din ţară şi din străinătate,
având şi volume aparte. Este cel care a reuşit
înfiinţarea în anul 1969, a Facultăţii de
Filologie şi Istorie din Sibiu, facultate care îi
poartă şi acum numele.
1946 VORONCA, Ilarie (n. 1914, Brăila-d. 1946,
Paris) – 65 de ani de la moarte: poet român.
Reprezentant al avangardismului, a editat
revistele „75 HP” şi împreună cu Brunea-Fox,
113

Biblioteca ASTRA Sibiu
„Integral”. Lirică abundent metaforică
(„Colomba”, „Incantaţii”). Stabilit în Franţa
(din 1933), a evocat bucuriile cotidiene
(„Poèmes parmi les hommes”).
7 aprilie
1881 NYÁRÁDY, Erasmus Julius (n. 1881,
Niraşteu, azi Ungheni, Mureş-d. 10 iun. 1966,
Budapesta) – 130 de ani de la naştere; 45 de
ani de la moarte: botanist maghiar din
Transilvania, ales în anul 1948 ca membru
titular al Academiei Române.
1931 PELLEA, Amza (n. 1931, Băileşti, Dolj-d.
12 dec. 1983, Bucureşti) – 80 de ani de la
naştere: unul dintre cei mai importanţi actori
români, distingându-se atât în teatru, cât şi în
film. A fost interpretul lui Nea Mărin,
binecunoscutul personaj de sorginte populară,
care i-a relevat atât de bine disponibilităţile
pentru comedie.
1941 EDELEANU, Lazăr (n. 1 sept. 1862,
Bucureşti-d. 1941, Bucureşti) – 70 de ani de la
moarte: chimist român, autor al procesului de
rafinare selectivă a fracţiunilor de petrol pe
baza solubilităţii specifice a diverselor clase de
hidrocarburi în dioxid de sulf lichid.
Principalele direcţii de cercetare au fost în
domeniile derivaţilor acidului fenilmetacrilic şi
fenilizobutiric, acizilor nesaturaţi din seria
aromatică, chimiei rafinării şi chimizării
petrolului. Începând din 1910 se stabileşte în
Germania, unde se consacră industrializării
114

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
procesului de rafinare a petrolului cu bioxid de
sulf lichid, fiind şi director la „Allgemeine
Gesellschaft für Chemiche Industrie”, care, în
onoarea inventatorului român, a primit numele
de „Edeleanu Gesellschaft” şi care
funcţionează şi astăzi în Frankfurt. Această
firmă a înregistrat în 1932 marca „Edeleanu”
(reînnoită până în zilele noastre) – marcă
pentru grupele de produse: hidrocarburi,
carburanţi pentru motoare, uleiuri pentru
transformator, uleiuri pentru întrerupătoare şi
turbine, ulei alb, instalaţii şi elemente de
instalaţii pentru îmbunătăţirea hidrocarburilor.
A obţinut 212 brevete de invenţii, în România,
dar şi în SUA, Germania, Franţa, Austria,
Suedia, Olanda etc.
8 aprilie
1871 „ROMÂNIA JUNĂ” – 140 de ani de la
formarea Societăţii academice social literare la
Viena. Între membrii marcanţi ai ei
numărându-se Ion Slavici, Mihai Eminescu; rol
în important în cimentarea şi dezvoltarea
conştiinţei naţionale a studenţimii şi
intelectualităţii româneşti ardelene până la
1918.
1911 CIORAN, Emil (n. 1911, Răşinari, Sibiu-d.
29 iun. 1995, Paris, Franţa) – 100 de ani de la
naştere: eseist şi filosof român, influenţat de
existenţialism. Fiul lui Emilian Cioran, preot,
consilier mitropolitan, şi al Elvirei (n.
Comăniciu). Şcoala primară în satul natal,
115

Biblioteca ASTRA Sibiu
Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu (1921-28);
studii de filosofie la Universitatea din
Bucureşti (1928-31). Din 1931 colaborează la
„Gândirea”, „Cuvântul”, „Calendarul”, „Pagini
literare”, „Discobolul”, „Azi” etc. Profesor de
filosofie la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov
(1936-37). Bursă de studii la Paris (1938).
Debut editorial cu eseul filosofic „Pe culmile
disperării” (1934). Publică „Cartea amăgirilor”
(1936), „Schimbarea la faţă a României”
(1936), „Lacrimi şi sfinţi” (1937), impunând
un stil eseistic cu discurs fragmentar, abrupt,
prin concentarea meditaţiei până la forma
aforistică, înrudită cu procedeul lui Blaga din
„Discobolul” şi „Elanul insulei”. Integrându-se
în cultura franceză, Cioran a mai publicat
multe volume de eseuri şi comentarii
paraliterare, despre idei şi probleme
existenţiale: „Tratat de descopunere” (Paris,
1949), „Silogismele amărăciunii” (Paris,
1952), „Ispita de a exista” (Paris, 1956),
„Istorie şi utopie” (Paris, 1960), „Căderea în
timp (Paris, 1964), „Demiurgul cel rău” (Paris,
1969), „Despre neajunsul de a te fi născut”
(Paris, 1973), ” Mărturisiri şi anateme”, (Paris,
1986). Din 1941 până la moarte a trăit în
Franţa. O placă comemorativă se află în Sibiu,
pe casa din strada Tribunei 24.
1934 CONSTANTINIU, Florin – 77 de ani de la
naştere: marcant istoric contemporan român.
116

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
9 aprilie
1561 BACON, Francis (Baron de Verulam) (n.
1561-d. 1626) – 450 de ani de la naştere; 385
de ani de la moarte: filosof, savant, om de stat,
avocat, jurist şi om de ştiinţă englez. Se
numără printre oamenii de încredere ai reginei
Elisabeta I, fiind avocatul acuzării în procesele
intentate împotriva Mariei Stuart şi contelui de
Essex. Este cea mai remarcabilă personalitate a
epocii sale, importanţa operei sale pentru
evoluţia gândirii moderne putând fi comparată
doar cu cea a lui Descartes. Supranumit
„părintele empirismului”, axa filosofiei sale
este constituită din materia obiectivă existentă,
indiferent de percepţia şi conştiinţa umană.
Opera sa de căpătâi este „Noul Organon”,
1620. „Noua Atlantidă”, apărută în 1627, face
parte din seria utopiilor atât de populare în
perioada Renaşterii. „Eseuri sau Sfaturi pentru
o viaţă înţeleaptă şi virtuoasă” se numără
printre capodoperele literaturii engleze
renascentiste. Eveniment UNESCO.
1916 BODEA, Cornelia (n. 1916, Dud, Arad-d.
28 apr. 2010, Bucureşti) – 95 de ani de la
naştere: istoric şi profesor universitar român.
Din anul 1992 este membru titular al
Academiei Române. Contribuţii remarcabile la
istoria modernă a României.
11 aprilie
1241 O parte din armata mongolă a devastat sudul
Transilvaniei, la 11 aprilie tătarii distrugând
117

Biblioteca ASTRA Sibiu
Villa Hermani-Sibiu. După marea invazie,
localitatea şi-a revenit şi a prosperat, datorită
activităţii creative săseşti.
13 aprilie
1866 Ia fiinţă Societatea Literară Română,
transformată în aug. 1867, în Societate
Academică Română, viitoarea Academie
Română (1879), cu misiunea de a alcătui un
dicţionar al limbii române şi de a-i fixa
gramatica şi ortografia; acum 145 de ani.
1906 BECKETT, Samuel (Barclay) (n. 1906,
Foxrock-d. 22 dec. 1989, Paris) – 105 ani de la
naştere: autor, critic şi dramaturg irlandez,
câştigător al Premiului Nobel pentru Literatură
(1969). A scris atât în franceză, cât şi în
engleză, şi este poate cel mai bine cunoscut
pentru piesele sale. Prieten şi discipol al lui
Joyce. Reprezentant al teatrului absurdului şi
precursor al noului roman. Are romane ale
tragicului existenţial, eliberate de structurile
tradiţionale, relevând adesea un patos disperat
„Murphy”, 1937; „Molly”, 1951; „Malone
moare”, 1952, „Cum este”, 1961. Drame
parabolice de viziune pesimistă, despre o
omenire aflată în pragul sfârşitului, cronică a
unei clipe dilatate la dimensiunile eternităţii, în
care acţiunea, decorul şi limbajul şi înseşi
personajele îşi pierd articulaţiile şi se năruie.
Teatrul lui Beckett ilustrează experienţa
aşteptării şi a luptei însoţite de o inutilitate
epuizantă. Beckett a îmbinat umorul nostalgic
118

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
cu un sentiment devastator de durere şi
înfrângere. V. „Aşteptându-l pe Godot”, 1962;
„Sfârşit de partidă”, 1956; „Act fără cuvinte”,
1957; „Ultima bandă”, 1960; „O, ce zile
frumoase”, 1960; „Pustiitul”, 1971. Cartea sa
despre Proust, din 1931, rămâne o excepţională
exegeză filosofică.
1796 ADAMOVICI, Gherasim (n. c. 1733,
Siklos, Serbia-d. 1796, Sibiu) – 215 ani de la
moarte: sârb de neam, egumen al mănăstirii
Bezdin, apoi episcop ortodox al Transilvaniei,
cu reşedinţa la Sibiu (numit 10 iun. 1789,
instalat 13 sept. 1789, stabilit în Sibiu pe Uliţa
Turnului), păstorind până la moarte.
Identificat cu aspiraţiile românilor, în dec.
1791 a plecat la Viena, împreună cu episcopul
Ioan Bob de la Blaj, înaintând mai multe
memorii cu doleanţele poporului român din
Transilvania: cel mai însemnat - cu data de 30
martie 1792 – intitulat Supplex Libellus
Valachorum, cuprindea, într-o formă mai
concisă, aceleaşi postulate ca şi Supplexul din
1791, între care şi cererea de recunoaştere a
poporului român ca naţiune, egală în drepturi
cu celelalte. A ridicat biserica cu hramul Sf.
Luca din Sibiu, unde a fost înmormântat în
1796. Pisania sa arată că a fost terminată în
anul 1791. Cu binecuvântarea lui s-au tipărit
mai multe cărţi de slujbă şi de învăţătură la
Sibiu, în Tipografia lui Petru Barth, între care:
„Dezvoaltele şi tâlcuitele Evanghelii” (1790),
„Sinopsis adică cuprinderea în scurt a Bibliei”
119

Biblioteca ASTRA Sibiu
(1791) ş.a. În vizitele sale pe care le făcea în
Sibiu şi în împrejurimi, deseori era însoţit de
sfetnicul său, protopop al Sibiului, asesor,
capelan şi preşedinte al Consistoriului – Sava
Popovici Barcianu (Sava cel Bătrân) din
Răşinari (1735-1808).
1916 MICU, Ilie (n. 1916, Ludoş, Sibiu-d. 1973) –
95 de ani de la naştere: profesor, compozitor,
activist cultural, director de şcoală, neobosit
propagator al culturii populare. Începutul a fost
făcut cu primul cor bărbătesc sătesc din Ludoş,
pentru care a primit un premiu onorific al
ASTREI. Opera sa muzicală numără peste 80
de lucrări, cântece de copii şi tineret, cântece
populare originale, prelucrări de folclor,
armonizări, lucrări corale cu tematică
patriotică, de masă şi muncitoreşti.
Asociaţiunea ASTRA îi decernează, în semn de
preţuire Diploma de membru pe viaţă al
ASTREI.
1926 STROESCU, Vasile (n. 11 noi. 1845, Trinca,
judeţul Hotin, Basarabia-d. 1926, Bucureşti) –
85 de ani de la moarte: filantrop, cărturar de
frunte, susţinător al învăţământului şcolar şi
om politic român basarabean, membru de
onoare al Academiei Române (1910), care a
promovat cultura naţională şi a neamului.
Cultură vastă, conversa în rusă, franceză,
germană, engleză, italiană, iar limba maternă o
cunoştea în profunzime. A trimis pentru fondul
cultural din Sibiu 216.765 coroane, din care
200.000 coroane vor fi destinate şcolilor
120

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
săteşti, iar restul, pentru înfiinţarea de cantine
şcolare, haine, cărţi, hârtie. Consistoriului
greco-catolic din Blaj 100.000 de coroane
pentru fondul cultural, 3000 de lei pentru
zidirea Catedralei Ortodoxe din Sibiu şi încă
100.000 de coroane pentru „Şcoala Superioară
de fete a Reuniunii femeilor române din Arad”
şi provincie. ASTRA l-a ales membru de
onoare la Adunarea generală a ASTREI de la
Dej din septembrie 1910. Până la sfârşitul
anului 1910 a donat în Transilvania şi Banat în
zeci de localităţi sume ce variau între 200 şi
500 de coroane, în vederea construirii unor
şcoli, biserici, şi 500 de coroane sătenilor din
Gura Râului, ca ajutor în urma unui incendiu
devastator. Legăturile ASTREI cu V. Stroescu
au început încă din toamna anului 1910. A
propus fondarea băncilor săteşti, mecenatul
donând 50.000 de coroane şi 10.000 pentru
burse, în vederea specializării a două tinere în
dantelărie, în străinătate, precum şi a doi
tâmplari în mobilier scuptat şi jucării. Acordă
diurnă specialistului în cooperaţie Vasile
Osvadă pentru un studiu privind organizarea
economică a ţărănimii prin intermediul
cooperaţiei, în Ungaria, România şi Bucovina,
urmând apoi ca acesta să prezinte un raport
referitor la înfiinţarea băncilor poporale.
121

122
Biblioteca ASTRA Sibiu
Vasile Stroescu
Suma de 60.000 de coroane oferită ASTREI în
1911 avea un scop economic şi unul artistic –
se alocă pentru învăţământ artistic, absolvenţii
urmând să conducă cercuri la sate pentru
învăţarea acestor meşteşuguri artistice, iar cei
care le-ar fi practicat ar fi obţinut câştiguri
însemnate. În anul următor s-a creat un post de

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
conferenţiar cooperativ, cu un salariu anual de
2400 de coroane, iar pentru deplasări, diurnă 6
coroane pe zi. A susţinut o nouă campanie
dedicată cărţilor şi a bibliotecilor săteşti.
Începutul îl făcuse cu prilejul Adunării
generale, când a stat mai mult la Sibiu,
cumpărând 500 de exemplare din monografia
„Mitropolitul Andrei Şaguna” de Ioan Lupaş,
1000 de bucăţi din „Cooperativele săteşti” de
Iuliu Enescu şi tot 1.000 de bucăţi din
„Însemnările unui trecător” de Octavian Goga.
Apoi propunea să se tipărească „Poeziile
poporale” de Vasile Alecsandri, „Harap Alb”,
„Amintirile” lui Creangă, Ioan Turbincă, Taras
Bulba. Pentru apariţia acestor cărţi a
sponsorizat ASTRA cu 25.000 de coroane. La
dorinţa lui Stroescu s-au fondat 3.000 de
unităţi cu următoarele cărţi: „Povestea vorbei”,
„Războiul pentru neatârnare” de Coşbuc, „O
samă de cuvinte”, C. Sandu, „Sfaturile unui
plugar luminat”. În total, donaţiile sale ating
aproape un milion de coroane.
15 aprilie
1821 AXENTE, Sever Ioan (n. 1821, Frâua, azi
Axente Sever, Sibiu-d. 1906) – 190 de ani de
la naştere; 105 ani de la moarte: om politic,
profesor la Blaj şi Bucureşti, unul din membrii
fondatori al ASTREI, luptător pentru cauza
naţională şi afirmarea culturii româneşti. A fost
cel mai important prefect al oastei româneşti a
lui Avram Iancu în Revoluţia de la 1848 din
123

124
Biblioteca ASTRA Sibiu
Transilvania. S-a retras în Munţii Apuseni cu
cetaşi din Legiunea I Blasiana, venind în
sprijinul luptătorilor din Munţii Apuseni, după
invazia trupelor maghiare în Câmpia
Transilvaniei. S-a remarcat prin depresurarea
cetăţii Alba Iulia; până la moartea sa în 1906, îl
putem caracteriza ca un „stejar” al mişcării
naţionale româneşti din Transilvania.
Axente Sever (1821-1906)

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
1886 TONITZA, Nicolae (n. 1886, Bârlad-d.1940)
– 125 de ani de la naştere: pictor, grafician şi
critic de artă român. Un clasic al culturii şi
artei române. Tablouri celebre: „Autoportret”,
„Coadă la pâine”, „Cap de copil”, „Golgota”
etc.
14 aprilie
1986 BEAUVOIR, Simone de (n. 9 ian. 1908-d.
1986) – 25 de ani de la moarte: eseistă,
scriitoare, figură marcantă a existenţialismului
şi a feminismului postbelic în Franţa.
16 aprilie
1776 HUME, David (n. 1711, Edinburgh-d. 1776)
– 300 de ani de la naştere; 235 de ani de la
moarte: filosof şi istoric englez.
1876 BOLOGA, Emil (n. 1876, Banabic, Braşovd.
6 iun. 1937, Braşov) – 135 de ani de la
naştere: comerciant, preşedintele Asociaţiei
comercianţilor din Braşov, delegat din partea
Asociaţiei la Unire.
1896 TZARA, Tristan (pseud. lui Samuel
Rosenstock) (n. 1896, Moineşti, Bacău-d.
1963) – 115 ani de la naştere: poet francez
originar din România, fondatorul mişcării
dadaiste, care a condus la o revoluţie majoră în
artele plastice şi literatură.
125

Biblioteca ASTRA Sibiu
17 aprilie
1896 DEMETRESCU, Traian (1866-1896) – 115
ani de la moarte; scriitor român; 145 de ani de
la naştere.
18 aprilie
1806 VASICI-UNGUREANU, Pavel (n. 1806,
Timişoara-d. 3 iul. 1881, Timişoara) – 205 ani
de la naştere: medic şi scriitor, membru titular
al Academiei Române (1879). Editează revista
de medicină din Transilvania, „Higiena şi
şcoala” (1876-80), apărută la Timişoara;
manuale de igienă şi dietetică.
21 aprilie
1736 A murit, la Viena, Francisc Eugeniu, prinţ
de SAVOIA-CARIGNAN, nepotul lui
Mazarin, feldmareşal habsburgic (n. 18 oct.
1663) – 275 de ani de la moarte.
1816 BRÖNTE, Charlotte (pseudonim Currer
Bell) (n. 1816, Thornton, Yorkshire-d. 31 mart.
1855, Haworth, Yorkshire, Anglia) – 195 ani
de la naştere: scriitoare engleză romantică, cu
note autobiografice, ce evidenţiază lupta femeii
pentru afirmarea în societate, remarcabilă prin
autenticitatea trăirilor emoţionale şi prin
francheţea insolită a limbajului. „Jane Eyre”
(1847), „Shirley” (1849), „Vilette” (1853),
„The Professor” (postum, 1857); „Poezii”
(1845), în colaborare cu surorile sale, Anne şi
Emily.
126

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
1926 În urmă cu 85 de ani s–a născut regina
Elisabeta a II–a (Elizabeth Alexandra Mary)
(n. 1926, Londra), regină a Regatul Unit al
Marii Britanii şi al Irlandei de Nord şi regină a
şaisprezece state suverane, cunoscute sub
numele de domeniile Commonwealth.
1971 A murit filosoful Nicolae BAGDASAR
(„Filosofia contemporană a istoriei”,
„Teoreticieni ai civilizaţiei”, „Istoria filosofiei
româneşti”) (n. 1896) – 35 de ani de la moarte.
1976 S-a născut prozatorul A. C. VAIDA („Scîntei
în beznă”, „Procesul”, „Anii mîniei”) (n. 30
ian. 1910).
22 aprilie
1986 ELIADE, Mircea (n. 9 mart. 1907-1986) –
25 de ani de la moarte: istoric al religiilor,
filosof şi scriitor român. Membru post-mortem
al Academiei Române (3 iul. 1990). La 12 mai
1921 Mircea Eliade debutează cu articolul
„Duşmanul viermelui de mătase” în „Ziarul
ştiinţelor populare şi al călătoriilor”. În ian.
1926 fondează „Revista universitară”,
suprimată după trei numere, ca urmare a unei
recenzii negative la o lucrare a lui Nicolae
Iorga care îi era profesor. Începe să scrie la
„Gaudeamus” (rămas în ms.), călătoreşte în
Italia, unde-i vizitează pe Papini, Ernesto
Buonaiuti, Alfredo Panzini, Giovanni Gentile
ş.a. Colaborează la „Cuvântul”, „Universul
literar”, „Adevărul literar şi artistic”, „Lumea”,
„România literară”, „Vremea”, „Viaţa literară”,
127

128
Biblioteca ASTRA Sibiu
„Sinteza”, „Azi”, „Revista Fundaţiilor Regale”
etc. La sfârşitul lui 1928 pleacă în India, unde
va rămâne până în 1932, obţinând o bursă de
studii la Calcutta. Învaţă sanscrita şi se iniţiază
în practicile hinduse, călătoreşte la Benares,
Allahabad, Agra, Jaipur; termină romanele
„Isabel şi apele diavolului” (1929) şi
„Mayitrei” (1933). Întors în ţară e numit
asistent la Facultatea de Litere şi Filosofie a
Universităţii din Bucureşti, cu un curs de
„Problema răului în filosofia indiană”. În aceşti
ani publică romane („Întoarcerea din rai”,
1934). Stabilit în Franţa (1945-1956), apoi în
S.U.A. (1956). Membru a numeroase academii
şi societăţi ştiinţifice străine. Discipol al lui
Nae Ionescu. Spirit enciclopedic, Eliade a
încercat să fundamenteze o disciplină
integratoare, autonomă. Filosofia lui constă în
încercarea de a reconstitui spiritualitatea
omului şi de a-i conferi dimensiunea cosmică,
prin regăsirea miturilor şi refacearea unităţilor
interioare. Studii de istoria religiilor („Tratat de
istoria religiilor”, „Mitul eternei întoarceri”,
„Istoria credinţelor şi ideilor religioase”),
indianistică („Yoga. Nemurire şi libertate”),
orientalistică. Proză de influenţă gidiană, care
se circumscrie esteticii autenticităţii
(„Maitreyi”), proză fantastică şi mitică
(„Domnişoara Cristina”, „La ţigănci”,
„Noaptea de Sânzâiene”). Eseistică („Insula lui
Euthanasius”, „Comentarii la legenda
Meşterului Manole”). Memorialistică

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
(„Jurnal”, „Memorii”). Coordonator al
„Enciclopediei religiilor” (16 vol.), apărută
postum.
1866 SOCIETATEA ACADEMICĂ ROMÂNĂ
– 145 de ani de la semnarea decretului de
înfiinţare a Societăţii Academice Române – 22
aprilie 1866. Denumiri succesive: Societatea
Literară Română, Societatea Academică
Română, Academia Română. De la înfiinţare,
în rândurile sale au fost onorate cele mai
luminate minţi din toate provinciile româneşti,
plus mari minţi europene.
Membrii Academiei Române la înfiinţare (1866)
129

Biblioteca ASTRA Sibiu
23 aprilie
1616 CERVANTES SAAVEDRA, Miguel de
(1547-1616) – 395 de ani de la moarte: scriitor
spaniol. Opera sa reprezentativă „Iscusitul
hidalgon Don Quijote de La Mancha”, satiră a
literaturii cavalereşti, imagine complexă a
conflictului dintre real şi ideal, se înscrie
printre capodoperele prozei universale.
Romanul pastoral „Galateea”, ciclul „Nuvele
exemplare”.
SHAKESPEARE, William (n. 26 apr. 1564,
Stratford-upon-Avon, Warwickshire, Anglia-d.
1616, Stratford-upon-Avon, Warwickshire,
Anglia) – 395 de ani de la moarte: dramaturg,
poet, actor. Autorul unei opere dramatice
incomparabile prin bogăţia şi diversitatea
socială şi pshihologică a personajelor, prin
profunzimea reflecţiei filosofice şi viziunea
modernă asupra caracterului contradictoriu al
naturii umane, prin stilul de o rară poezie. A
introdus viaţa în teatru, amestecând tragicul cu
burlescul, visul cu realitatea, înţelepciunea
narativă cu bufoneria. În anul 1582, la doar 18
ani, se căsătoreşte cu Anne Hathaway. Se
presupune că în jurul anului 1586 se mută la
Londra, unde devine membru al unei trupe de
actori ambulanţi. Joacă alături de trupa
Lordului Cancelar la curte, în faţa reginei. În
1599, când este ridicat noul sediu al teatrului
„Globe”, Shakespeare dobândeşte calitatea de
acţionar principal la acest teatru. În acestă
perioadă scrie cam două piese pe an, pe care le
130

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
şi interpretează. Joacă şi în piesele lui Ben
Jonson. Dramele îi sunt publicate postum,
colegii realizând o ediţie „infolio” completă în
1623. Activitatea dramatică shakesperiană are
patru etape distincte. Prima perioadă, datând
din perioada 1589-1593, cuprinde dramele
despre regi: „Henry al VI-lea”, „Richard al IIIlea”
şi comediile parodice „Zadarnicele chinuri
ale dragostei”, „Comedia erorilor”, „Doi
gentilomi din Verona”, „Îmblânzirea scorpiei
sau O femeie îndărătnică”. Tragedia „Titus
Andronicus” nu face parte din această
categorie, fiind mai degrabă inspirată din
Seneca. Între 1593-1594, Shakespeare a scris
două poeme epice lungi, „Venus şi Adonis”, şi
„Siluirea Lucreţiei”. Ambele au fost dedicate
unui nobil tânăr, Henry Wriothesley - Contele
de Southampton. Este posibil ca dedicaţia să fi
servit numai la căutarea sponsorilor şi nu a
avut altă importanţă, dar câţiva critici literari
sunt de părere ca Southampton a jucat un rol
important în viaţa lui Shakespeare. Criticii
operei sale plasează în această perioadă şi
crearea celor mai multe din celebrele sale
sonete. A doua perioadă (1594-1600) cuprinde
în principal drame istorice: „Regele Ioan” şi
tetralogia care tratează perioada premergătoare
Războiului celor două Roze: „Henric al IVlea”,
„Henry al V-lea”, cu comediile lirice
„Visul unei nopţi de vară”, „Neguţătorul din
Veneţia”, „Mult zgomot pentru nimic”, „Cum
vă place”, „A douăsprezecea noapte„. Acestei
131

Biblioteca ASTRA Sibiu
perioade îi aparţine şi tragedia lirică „Romeo şi
Julieta”, piesa cu subiect politic „Julius
Caesar” şi parodia „Nevestele vesele din
Windsor”. Piesele concepute în această a doua
perioadă dau măsura uriaşei valori literare a
operei shakespeariene. „Timpul ce şi-a ieşit din
ţâţâni”, acompaniat de tonul grav ce pune totul
la îndoială, suprapus peste imaginea bolii şi
morţii face din „Hamlet” una din capodoperele
tragice ale Bardului Will. Tot la cumpăna
dintre veacuri apar: „Totul este bine când se
termină cu bine”, „Măsură pentru măsură”,
unde abundă ironia şi răsturnările de situaţie, şi
cinismul din „Troilus şi Cressida”. Marile
tragedii au o forţă impresionantă şi o viziune
monumentală: „Hamlet”, „Othello”, „Regele
Lear” şi „Macbeth”. Perioada 1600-1608
marcheză o schimbare fundamentală din
perspectiva tematicii şi a mijloacelor de
expresie, vârtejul sentimentelor contradictorii
fiind redat într-un limbaj plastic, perioadă de
creaţie ce face trecerea de la lumea
renascentistă la cea barocă şi manieristă:
„Antoniu şi Cleopatra” şi „Coriolan”. Ultima
perioadă (1603-1618) aduce o notă tragică, cu
tema geloziei, trădării, tentativei de crimă,
conflictele aplanându-se prin iertare şi
conciliere: „Pericle”, „Cymbeline”, „Poveste
de iarnă”, „Furtuna”.
2011 Ziua naţională a Angliei e sărbătorită odată
cu Sf. George, protectorul ţării. Nu există o
singură zi naţională a Marii Britanii, aşa încât
132

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
alături de această zi se mai celebrează Ziua
Naţională a Ţării Galilor (1 mart., Sf. David),
Ziua Naţională a Irlandei de Nord (17 mart.,
Sf. Patrick) şi Ziua Naţională a Scoţiei (30
noi., Sf. Andrew).
1891 PROKOFIEV, Serghei Sergheevici (n.
1891, Sontovka-d. 4 mart. 1953, Moscova) –
120 de ani de la naştere: compozitor neoclasic,
pianist şi dirijor rus, unul din marii
compozitori ai secolului al XX-lea. Elev al lui
Glière, apoi Conservatorul din Petersburg cu
Rimski-Korsakov şi Liadov. Pianul cu
Essipova şi dirijatul cu Cerepnin. Cariera de
compozitor îmbrăţişată de timpuriu, s-a
desfăşurat în paralel cu cea de pianist
concertist. Un limbaj cu totul personal, un
remarcabil dar melodic, o fantezie care pluteşte
între lirism şi dramatism intens, un umor
împletit cu ironie, sarcasm şi caricatural, dar şi
energie, îndrăzneală, strălucire şi un desăvârşit
simţ al formei, sunt câteva din elementele ce-l
redau pe Prokofiev ca pe unul din primii
muzicieni ai epocii noastre. Creaţia sa cuprinde
lucrări scenice (7 balete, din care „Romeo şi
Julieta”, „Cenuşăreasa”; 8 opere – „Dragostea
celor 3 portocale”, „Simion Kotko”, „Război şi
Pace”, „Povestea unui om adevărat” etc.),
lucrări simfonice (7 simfonii printre care şi
celebra „Simfonie clasică”, o simfonietă,
„Suita scitică”, uverturi, suite, tablouri
simfonice, muzică de scenă, povestea pentru
copii „Petrică şi lupul cu recitator” etc.),
133

Biblioteca ASTRA Sibiu
concerte pentru pian, concerte pentru vioară şi
unul pentru violoncel, piese vocal-simfonice
(cantata „Alexandr Nevski, pentru solo cor şi
orchestră”, „Cantata pentru a XX-a aniversare
a Revoluţiei din Octombrie”, „Zdraviţa”, Cei
7, pentru solo, cor şi orchestră etc.), coruri,
muzică pentru film, sonate, cvartete şi piese
pentru alte formaţii de cameră, numeroase
lucrări pentru pian, melodii pentru voce solo
etc.
24 aprilie
1911 JEBELEANU, Eugen (n. 1911, Câmpina-d.
21 aug. 1991, Bucureşti) – 100 de ani de la
naştere; 20 de ani de la moarte: poet român.
1976 DECEI, Aurel (n. 15 apr. 1905, Gura Râului,
Sibiu-d. 1976, Bucureşti) – 35 de ani de la
moarte: jurnalist şi istoric român, care a militat
împotriva abolirii monarhiei şi contra
instaurării regimului comunist, eminent istoric
specializat în istoria Orientului Apropiat, cu
precădere în istoria civilizaţiei otomane. Fiul
notarului comunal şi-a făcut studiile secundare
la Sibiu, Blaj şi Alba Iulia (1918-1922);
specializare la Roma, Paris (1933-35) şi
Constantinopol. Arhivar, profesor secundar şi
profesor universitar la Academia Comercială
din Cluj; cercetător ştiinţific la Arhivele
Statului din Bucureşti şi cercetător ştiinţific
principal la Institutul de istorie „Nicolae
Iorga”. Orientalist, care a dezvăluit izvoare
importante pentru feudalismul timpuriu
134

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
românesc, prin care a răsturnat anumite teorii
străine, tendenţioase, referitoare la începuturile
poporului român. Din lucrări şi articole:
„Românii din veacul al IX-lea până în al XIIIlea
în lumina izvoarelor armeneşti”, 1939;
„Versiunea turcească a confesiunii patriarhului
Ghenadie Scholaris – Scrisă la cererea
sultanului Mehmet II”, Sibiu, 1940, 39 p.;
„Documente din Arhivele Vaticanului privind
anul 1595”, 1967; „Memoriul (Supplex
Libellus Valachorum) lui I. Inochentie Micu-
Klein către regina Maria Thereza, din anul
1744”, 1967; „Procele verbale ale şedinţelor
Consiliului Naţional Român din Deva şi alte
documente privind comitatul Hunedoara în anii
1918-1919”, 1968; „La ville de Sibiu dans les
sources historiques turques”, 1969 etc. Se
numără printre membrii fondatori ai Societăţii
Internaţionale a Orientaliştilor, instituţie
fondată în Turcia în 1946. Participă la congrese
internaţionale de studii orientale la Bruxelles
(1948), Istanbul (1951), Cambridge (1951),
München (1957). Ioan Opriş i-a consacrat o
lucrare „Aurel Decei sau destinul disperării”
(2004). La doar 17 km de Sibiu, în localitatea
Gura Râului, se află Casa memorială „Aurel
Decei”.
1871 PALLADY, Theodor (n. 1871, Iaşi-d. 1956)
– 140 de ani de la naştere; 55 de ani de la
moarte: pictor român. Tablouri importante:
„Peisaj la Bucium”, „Pod pe Sena”, „Femeia în
135

Biblioteca ASTRA Sibiu
gri”. Se remarcă prin rafinament, disciplina
desenului şi nuanţe cromatice.
25 aprilie
1911 SALGARI, Emilio (n. 21 aug. 1862,
Verona-d. 1911, Torino, Italia) – 100 de ani de
la naştere: literat şi ziarist italian. Romancier
de capă şi spadă şi pionier al genului S.F.,
Salgari a creat mai mult de două sute de nuvele
şi romane de aventuri, multe dintre ele fiind
considerate clasice. Emilio Salgari este cel mai
bine vândut autor italian al tuturor timpurilor.
26 aprilie
1731 DEFOE, Daniel (1660-1731) – 280 de ani
de la moarte: scriitor englez. Este celebru prin
romanul „Robinson Crusoe” (1719), povestea
unui naufragiat, rămas singur pe o insulă.
Împreună cu Samuel Richardson, Defoe este
considerat fondatorul romanului englez. Primul
mare romancier realist englez, Defoe este un
observator minuţios, preocupat de morala
individuală şi socială.
27 aprilie
1521 MAGELLAN, Fernando de (Magalhães
Fernão de) (1480?-1521, Insula Mactan) – 490
de ani de la moarte: navigator portughez. A
întreprins prima călătorie în jurul pământului.
1891 FRÂNCU, Amos (n. 1829, Benig, Alba - d.
1891) – 120 de ani de la moarte: protonotar
(1861) şi apoi vicecomite până la 1872, când a
136

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
fost numit jude regesc în Baia de Criş (până la
1876), când a fost transferat la Mişcolţ în
Ungaria. Alături de Iosif Hodoş şi Ioan Pipoş,
Amos Frâncu a contribuit la înfiinţarea
gimnaziului din Brad. A fost tribun în revoluţia
de la Revoluţia din 1848-49 a lui Avram Iancu.
28 aprilie
1926 În urmă cu 85 de ani s-a născut Nelle Lee
HARPER, autoare americană, cunoscută
pentru romanul său din 1960, „Să ucizi o
pasăre cântătoare”.
29 aprilie
1936 TOMOZEI, Gheorghe (n. 1936, Bucureştid.
1997) – 75 de ani de la naştere: poet român.
2006 GALBRAITH, John Kenneth (n. 15 oct.
1908, Iona Station, Ontario, Canada-d. 2006,
Cambrigde, U.S.) – 5 ani de la moarte:
economist diplomat, romancier, activist politic
canadiano-american. Este văzut ca decanul
liberalismului american şi continuator al teoriei
lui Keynes. Cărţile specialistului în economie
s-au concentrat pe ideea că o economie de
succes e un rezultat al excelenţei sociale.
Analiza sa privitoare la relaţia între comerţ şi
guvern se potriveşte foarte bine cu remarca lui
Harrington conform căreia capitalism,
înseamnă, în practică, “socialism pentru cei
puţini, iniţiativă pentru cei mulţi”. Lucrări
cunoscute: „Societatea perfectă” („Affluent
137

Biblioteca ASTRA Sibiu
Society”, 1958), „Capitalismul american”
(1952).
30 aprilie
2006 REVEL, Jean-François (n. 19 ian. 1924,
Marsilia-d. 30 apr. 2006, Val-de-Marne,
Franţa) – 5 ani de la moarte: filosof, scriitor şi
ziarist francez, membru al Academiei Franceze
(1998), figură de prim rang a
anticonformismului în rândurile
intelectualităţii franceze, virulent adversar al
totalitarismului sub orice formă. Cărţi
publicate la noi: „Cunoaşterea inutilă”, 1993;
„Revirimentul democraţiei”, 1995; „Marea
paradă. Eseu despre supravieţuirea utopiei
socialiste”, 2002.
138

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
MAI
„Unde şi când m-am ivit în
lumină nu ştiu,
din umbră mă ispitesc singur
să cred că lumea e o cântare.
Străin zâmbind, vrăjit suind,
în mijlocul ei mă-mplinesc cu
mirare”.
„Biografie” de Lucian Blaga
Mai
Du Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbă
tă
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31
139

Biblioteca ASTRA Sibiu
1 Nicolae Brana – 25 de ani de
la moarte;
4 Johann F. Herbart - 235 de
ani de la naştere;
5 Henryk Sienkiewicz - 165 de
ani de la naştere;
5 Emmerich Bartzer - 50 de
ani de la moarte;
5 Zoe Dumitresc-Buşulenga +
5 ani de la moarte;
5 Napoleon I Bonaparte – 190
de ani de la moarte
6 Rabindranath Tagore – 150
de ani de la naştere;
6 50 de ani de la moartea lui
Lucian Blaga;
113 Samuil Micu Clain – 205
ani de la moarte;
15 Max Frisch – Centenar;
1 5 Emily Dickinson - 125 de
ani de lla moarte;
1 5 Mihail Bulgakov - 120 de
ani de la naştere;
17 Josef Haltrich – 125 de ani
de la naştere;
18 Gustav Mahler – Centenar;
20 „Neamul Românesc” – 105
ani de la apariţie;
21 Iosif Iser - 130 de ani de la
naştere;
1Ziua Internaţională a
Muncii;
3 Ziua Mondială a
Libertăţii Presei;
5 Ziua Europei ;
8 Ziua Mondială a Crucii
Roşii;
9 Ziua Uniunii Europene
(Ziua Schumann);
18 Ziua Internaţională a
Muzeelor;
21 Ziua Mondială a
Dezvoltării Culturale;
22 Ziua Internaţională a
Biodiversităţii;
21 Albert Dürer – 540 de
ani de la naştere;
22 Andrei Mureşanu - 95 de
ani de la naştere;
23 Lagerkvist - 120 de ani
de la naştere;
23 Henrik Ibsen - 105 ani
de la moarte;
26 Martin Heidegger - 35
de ani de la moarte;
27 Tudor Vladimirescu –
190 de ani de la moarte.
1 mai
1921 RALEA, Mihail (1896, Huşi-1964) – 115
ani de la naştere: critic literar român.
1986 BRANA, Nicolae (n. 17 apr. 1905, Mohu,
Sibiu-d. 1986, Bucureşti) – 25 de ani de la
moarte: pictor şi gravor ardelean prolific,
140

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
pictură murală. Şcoala primară în satul natal,
apoi Şcoala normală „Andrei Şaguna” din
Sibiu (1918-1925). Se înscrie la Academia de
Arte frumoase din Bucureşti, renunţă apoi în
favoarea Şcolii de Arte Frumoase din Cluj
(1926-30). Bursă la Paris (1930-32). Expoziţie
de pictură la Cluj (1933). Profesor de desen la
Şimleul Silvaniei (1935). În ian. 1941
organizează la Bucureşti o amplă expoziţie,
sub genericul „Oameni şi privelişti din
Ardeal”, cuprinzând 135 de uleiuri, 25 de
xilogravuri şi 17 picturi pe sticlă. Expoziţia se
iterează la Cluj şi Sibiu. Albume de gravuri:
„Chipuri din sat ”(1942) şi „Hotarul de
Răsărit” (1942), „Mioriţa” (1944). Din picturi:
„Peisaj cu apă”, „Mama”, „Moş Gheorghe”,
„Ţărancă de la munte din Făgăraş”, „Strânsul
recoltei”, „Ţărani la prăşitul porumbului”, „Sat
din Ardeal”, „La stână”, „Peisaj din satul
Mohu”, „Vara pe ogoare”, „Mere şi blid”,
„Strânsul fânului” etc. Pictură religioasă
(1946-1955). Va decora interior sau va restaura
lăcaşe de cult: Jina, Lisa, Agnita, tinda
Bisericii „Banu Manta” din Bucureşti,
Vaideeni etc. După 1960 va picta Biserica din
Groapă din Sibiu, ctitorită de cunoscutul
negustor Hagi Constantin Pop în anii 1788-
1789. Brana a pictat peste 10 iconostase în
ulei, în judeţele Cluj, Sibiu, Sălaj, apoi
Făgăraş, şi peste 100 de icoane. Artistul
Nicolae Brana şi-a dedicat întreaga operă
141

Biblioteca ASTRA Sibiu
descrierii lumii rurale şi a satului românesc
transilvănean.
4 mai
1646 365 de ani de la apariţia la Iaşi a celui dintâi
cod de legi tipărit în limba română şi unul din
primele coduri de legi în limba naţională din
Europa: „Cartea românească de învăţătură
de la pravilele împărăteşti şi de la alte
guideţe”; cuprinde norme de drept din
Codicele bizantine şi occidentale traduse de
Eustratie Logofătul şi Meletie Sirigul. O
capodoperă a literaturii române vechi.
1776 HERBART, Johann Friedrich (n. 1776,
Oldenburg-d. 11 aug. 1841, Göttingen) – 235
ani de la naştere: filosof şi psiholog german,
fondator al pedagogiei ca disciplină academică.
5 mai
1821 NAPOLEON I BONAPARTE (n. 15 aug.
1769, Ajaccio, Corsica-d. 5 mai 1821, în Insula
Sfânta Elena) – 190 de ani de la moarte:
împărat al Franţei (1804-1814 şi 1815). Unul
din cei mai străluciţi comandanţi militari din
istorie. Ca general, s-a remarcat în campaniile
din Italia (1796-97), Egipt (1798-99), Prusia
(1806), Austria (1809), câştigând bătălii
rămase celebre, ca acelea de la Arcole (1796),
Marengo (1800), Austerlitz (1805), Jena
(1806), Wagram (1809). După lovitura de stat
de la „18 brumar” (9 noi.) 1799, a instaurat un
nou regim politic, întâi sub forma
Consulatului, iar din 1804, sub forma
142

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
Imperiului. De numele lui se leagă codurile
civil (1804), comercial (1808) şi penal (1810),
baza noilor relaţii juridice. Politica sa externă
se caracterizează printr-un şir de războaie
(„Războaiele napoleoniene”) pentru
hegemonie în Europa, împotriva coaliţiilor
statelor europene. După campania dezastruoasă
din Rusia (1812), înfrângerea de la Leipzig
(„Bătălia naţiunilor”, 1813) şi invadarea
Franţei de către armatele Coaliţiei a VII-a
(Rusia, Austria, Prusia, Anglia), a abdicat şi a
fost exilat pe insula Elba (1814). Revenit în
Franţa la 1 mart. 1815 („Cele 100 de zile”), a
fost înfrânt la Waterloo de armata angloprusiană
şi silit din nou să abdice. Exilat pe
insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic, unde a şi
murit. Codul napoleonian reprezintă codul civil
francez din 1804, în vigoare şi astăzi. A servit
drept model codurilor elaborate de numeroase
ţări, inclusiv codului civil român din 1864.
1916 SIENKIEWICZ, Henryk (Adam Alexander
Pius) (pseud. Litwos) (n. 1846, Wola Okrzejkad.
15 noi. 1916, Vevey, Elveţia) – 165 de ani
de la naştere: autor polonez de romane de mare
popularitate şi câştigător al Premiului Nobel
pentru Literatură, în 1905. Romane istorice, în
care documentul şi ficţiunea se întrepătrund
(„Prin foc şi sabie”, 1884; „Potopul”, 1886;
„Pan Wolodyijowski”, 1888, considerată
capodopera sa narativă, „Quo vadis?”
1894/1896; „Cavalerii teutoni” 1897-1900) ce
se disting prin suflu epic, forţă evocatoare în
143

Biblioteca ASTRA Sibiu
scenele de masă, colorit de epocă şi prin stilul
bogat, fluid şi rafinat. Proză inspirată de
numeroase călătorii („Scrisori din călătorie”,
1876/1878, „Scrisori din Africa”, 1892, „În
deşert şi în pădurea virgină”, 1911). Importanţa
lui Sienkiewicz pentru literaura mondială
constă în faptul că prin romanele sale istorice
cultivă masele largi din Polonia conştiinţa
trecutului naţional, asemeni altor scriitori din
Europa de răsărit, printre care îi amintim pe
Jirásek, Jókai, Gárdonyi, Vazov.
1961 BARTZER, Emmerich (n. 1895-d. 1961,
Jimbolia) – 50 de ani de la moarte: compozitor
şi dirijor român.
2006 DUMITRESCU-BUŞULENGA, Zoe (n. 20
aug. 1920, Bucureşti-d. 2006, Mănăstirea
Văratec, Neamţ) – 5 ani de la moarte:
personalitate a culturii române, cu o prolifică
activitate de cercetător, critic şi istoric literar,
eseist, filozof al culturii şi pedagog român. A
fost membră a Academiei Române şi a unor
importante instituţii culturale europene.
6 mai
1856 FREUD, Sigmund (Sigismund Schlomo
Freud) (n. 1856, Pribor-Feiberg, Moravia-d.
1939, Londra) – 155 de ani de la naştere:
psihiatru austriac, părintele psihanalizei.
1861 TAGORE, Rabindranath (numele
europeinizat al lui Rabindranâth Thâkur) (n. 1861,
Jorosanko, Calcuta-d.7 aug.1941) – 150 de ani de
la naştere; 70 de ani de la moarte: scriitor, filosof,
144

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
muzician şi pictor indian din provincia Bengal,
supranumit „Sufletul Bengalului” şi „Profetul
Indiei moderne”, laureat al Premiului Nobel
pentru Literatură în anul 1913. Una din figurile
cele mai de seamă ale Indiei contemporane.
Militant pentru independenţa patriei sale. A tratat
teme religioase din perspectiva comunicării între
Occident şi Orient („Religia omului”). Lucrări
dramatice („Fachirul”, „Jertfa”). Nuvele
(„Ghirlanda dragostei”), romane („Gora”,
„Căminul şi lumea”). Lirică meditativă, muzicală,
influenţată de marile epopei indice, cultivând
motivul comuniunii cu natura, sentimentul
prieteniei, al dragostei şi al bucuriei de a trăi
(„Luntrea de aur”, „Grădinarul”). Eseuri.
Memorii. Autorul cuvintelor şi al melodiei
imnului naţional al Indiei. A înfiinţat, la
Sāntiniketon, o şcoală pentru copii, transformată
ulterior în Universitatea Internaţională „Visva
Bhārati”. A enunţat cele cinci legi ale
biblioteconomiei:
Cărţile sunt făcute să fie citite.
2. Fiecare carte are cititorul său.
3. Fiecare cititor are cartea sa.
4. Timpul cititorului trebuie preţuit.
5. Biblioteca este un organism în continuă
creştere.
1961 BLAGA, Lucian (n. 9 mai 1895, Lancrăm,
Alba-d. 1961, Cluj) – 50 de ani de la moarte:
filosof, poet, dramaturg, eseist, prozator,
traducător, publicist, profesor universitar,
culegător de folclor, diplomat român, membru
145

146
Biblioteca ASTRA Sibiu
al Academiei Române, traducător din operele
literaturii universale. Studii primare la
Lancrăm şi Sebeş (1902-1906), liceale la
Braşov (1906-1914) şi universitare la Sibiu
(Teologia, 1914-17) şi la Viena (Facultatea de
filosofie), unde în 1920 şi-a luat titlul de doctor
în filosofie cu teza „Kultur und Erkenntnis”
(„Cultură şi cunoaştere”). A luat parte la Marea
Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1
Decembrie. A fost unul din fondatorii revistei
„Gândirea”, intrând ulterior în conflict cu
reprezentanţii cei mai exigenţi ai
ortodoxismului, în special cu D. Stăniloaie.
Din 1926 a îmbrăţişat cariera diplomatică,
fiind pe rând ataşat de presă pe lângă Legaţiile
României din Varşovia (1926-27), Praga
(1927-28), Berna (1928-32); secretar de presă,
apoi consilier la Legaţia Română din Viena
(1932-37) şi consilier de presă la Legaţia
Română din Berna (1937-38); ambasador şi
ministru plenipotenţiar al României la
Lisabona (1938-39). În 1936 este ales membru
al Academiei Române (discursul de recepţie:
„Elogiul satului românesc”, 1937). În 1938 a
fost numit profesor universitar la Universitatea
din Cluj, la Catedra de filosofia culturii, creată
special pentru el, cursuri inaugurate cu
prelegerea „Despre plenitudinea istorică”. În
perioada refugiului la Sibiu, a editat revista
„Saeculum” (1943-44). Atras de mirificele
plaiuri şi de oamenii Mărginimii, la Gura
Râului, creează poezia „Boca del Rio”.

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
Destituit după reforma învăţământului, devine
cercetător la Institutul de istorie şi filosofie din
Cluj (1949-53) şi la Secţia de istorie literară şi
folclor a Academiei, filiala Cluj (1953-59) din
1951 a fost numit bibliotecar-şef la Biblioteca
Academiei Române, filiala Cluj, al cărei
director adjunct a devenit în 1954. A debutat cu
versuri în „Tribuna” din Arad (poezia „Pe
ţărm”, 1910), continuând apoi să colaboreze cu
aforisme, articole şi studii filosofice la
„Adevărul literar şi artistic”, „Convorbiri
literare”, „Cugetul românesc”, „Cuvântul”,
„Gazeta Transilvaniei”, „Lumea literară şi
artistică”, „Pagini literare” etc. În 1919 a
debutat editorial cu o culegere de versuri
(„Poemele luminii”) şi cu un volum de notaţii
filosofice („Pietre pentru templul meu”). În
1921 „Paşii profetului” şi prima sa piesă de
teatru „Zamolxe.” În 1922 s-a căsătorit cu
Cornelia Brediceanu. Iniţial expresionistă,
cultivând vitalismul dionisiac, de esenţă
nietzscheană, lirica sa, deschisă miracolelor
lumii e pătrunsă de năzuinţa şi deznădejdea
cunoaşterii, de setea de transcendent, de
sentimentul dorului şi de obsesia morţii: „În
marea trecere” (1924); „Lauda somnului”
(1929), „La cumpăna apelor” (1933); „La
curţile dorului” (1938); „Nebănuitele trepte”
(1943); piese de teatru de factură expresionistă:
„Tulburarea apelor” (1923); „Daria” (1925);
„Fapta” (1925); „Învierea” (1925); „Meşterul
Manole” (1927); „Cruciada copiilor” (1930);
147

148
Biblioteca ASTRA Sibiu
„Avram Iancu” (1934); „Arca lui Noe”.
Poeziile sale postume celebrează simbolurile
germinaţiei, devenirea cosmică, dragostea,
totul stând sub semnul unei înfiorări panteiste.
A scris şi eseuri şi studii filosofice, fiind
autorul unui sistem filosofic original, organizat
trilogial, care cuprinde cele cinci orientări ale
filosofiei în tradiţie kantiană: cunoaştere
(„Trilogia cunoaşterii)”, cultură („Trilogia
culturii”) şi valoare („Trilogia valorii”),
cosmologie şi antropologie („Trilogia
cosmologică”), acestea având în centru ideea
de mister. A criticat pozitivismul şi scientismul,
susţinând ideea autonomiei filosofiei şi a
celorlalte forme de creaţie. În teoria cunoaşterii
a pledat pentru raţionament ecstatic,
completând mijloacele logice de cunoaştere
(„plus-cunoaşterea”) cu mijloace de natură
supralogică („minus-cunoaşterea”); a teoretizat
dogma ca metodă, imprimându-i un sens
epistemologic şi metafizic. În explicarea
creaţiei culturale a apelat la categoriile
inconştientului şi a considerat stilul drept
factorul definitoriu al culturii. Culegerile de
aforisme şi eseuri, rotunjesc alături de
memorialistica din „Hronicul şi cântecul
vârstelor” (postum, 1965) şi de romanul
autobiografic tipărit în 1990 sub titlul „Luntrea
lui Caron”, imaginea uneia din cele mai
complexe personalităţi ale culturii române
moderne. Universitatea din Sibiu şi Biblioteca
Judeţeană din Cluj îi poartă numele. Profesorul

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
Gheorghe Pavelescu a fost asistentul lui la
Cluj. În Sibiu a locuit pe str. Ion Codru
Drăguşanu nr. 5, unde se află o placă
comemorativă. EVENIMENT UNESCO.
7 mai
1941 FRAZER, James George (n. 1 ian. 1854,
Glasgow-d. 1941, Cambridge) – 70 de ani de
la moarte: scriitor, antropolog social şi cultural,
teolog şi magistrat scoţian. Lucrarea sa cea mai
importantă din domeniul combinat al
antropologiei culturale, religioase şi sociale
este „Creanga de Aur” (în original, „The
Golden Bough”), o lucrare în 12 volume
dedicată credinţelor şi practicilor religioase ale
populaţiilor primitive.
8 mai
1996 CHERMAYEFF, Serge Ivan (n. 8 oct.
1900-d. 8 mai 1996) – 15 ani de la moarte:
arhitect şi scriitor britanic şi american născut în
Cecenia, care a activat în Marea Britanie şi
Statele Unite, fiind co-fondator al mai multor
societăţi profesionale de arhitectură, incluzând
„The American Society of Planners and
Architects”.
10 mai
1866 TEODORESCU, Emanoil C. (n. 1866,
Călineşti, Botoşani-d. 26 apr. 1949, Bucureşti)
– 145 de ani de la naştere: botanist român de
149

Biblioteca ASTRA Sibiu
renume mondial, membru titular al Academiei
Române, din 1945.
11 mai
1916 CELA, Camilo José (n. 1916, Iria Flavia,
Coruña, Spania-d. 17 ian. 2002, Madrid) – 95
de ani de la naştere: scriitor spaniol, laureat al
Premiului Nobel pentru Literatură pe anul
1989. Stil literar numit „tremendismo” (cuvânt
luat din limbajul corridei, nn. alarmism), care
este caracterizat prin descrierea părţii
întunecate a existenţei, a disperării şi ororilor
acesteia. Prezent în primul roman, „La familia
de Pascal Duarte” (1942), acest stil va fi firul
roşu al întregii opere celiene, care cuprinde
peste 70 de volume, dintre care 10 romane –
sunt experimente de formă şi conţinut.
1976 AALTO, ALVAR Hugo Henrik (n. 3 febr.
1898-d. 1976, Helsinki) – 35 de ani de la
moarte: arhitect finlandez. şi un designer de
obiecte casnice şi mobilă extrem de influent al
secolului al XX-lea, uneori numit „părintele
modernismului” în arhitectura Ţărilor Nordice.
Născut în Kuortane, în Marele Ducat al
Finlandei, parte a Imperiului rus, Aalto a fost
unul din cei mai importanţi arhitecţi (maestru)
ai mişcării moderne scandinave în arhitectură
şi design („Opera” din Essen, Sediul
cotidianului „Turun Sanomat”, Sanatoriul
antituberculos de la Paimio, Biblioteca
Municipală de la Viipur, Vila Mairea, Centrul
civil de la Seinäjoki, Casa Carré etc.).
150

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
12 mai
1906 CIOPRAGA, Constantin (n. 1906) – 95 de
ani de la naştere: profesor şi critic literar
român.
1921 PARDO BAZÁN, Emilia (n. 16 sept. 1852d.
1921, Madrid, La Coruña) – 90 de ani de la
moarte: scriitoare spaniolă, critic literar.
Acum 90 de ani Mircea Eliade a debutat cu
articolul „Duşmanul viermelui de mătase” în
„Ziarul ştiinţelor populare şi al călătoriilor”.
13 mai
1806 MICU, Samuil (Klein sau Clain, pe numele
laic Maniu Micu) (n. sept. 1745, Sadu,
Scaunul Sibiului-d. 1806, Buda, Ungaria) –
205 ani de la moarte: teolog, istoric, filolog,
lexicograf şi filosof iluminist din Transilvania,
cel mai profund dintre corifeii Şcolii Ardelene.
Pe numele său mirean Maniu Micu, a fost unul
din cei doi fii ai protopopului Stoia Micu şi ai
Anei şi nepotul episcopului Ion Inochentie
Micu-Klein. Şcoala primară din Sadu,
Seminarul teologic din Blaj (1760-66), apoi
Colegiul „Pazmaneum” şi Universitatea din
Viena (1766-72), unde studiază teologia,
filosofia, istoria şi ştiinţele exacte. Încă din
timpul studiilor la Blaj ocupă diferite funcţii în
ierarhia Episcopiei Unite. În 1762 se
călugăreşte, adoptând numele de Samuil.
Prepozit al Mănăstirii Sf. Treime din Blaj,
prefect şi eclesiarh (în 1765). Profesor de
matematici, filosofie şi teologie la Seminarul
151

152
Biblioteca ASTRA Sibiu
din Blaj (1772-77); “vice-efemerius” în cadrul
seminarului Sfânta Barbara din Viena (1777-
83). În 1783 revine la Blaj, unde era acum
episcop Ioan Bob, dar atmosfera ostilă impusă
de acesta era puţin propice activităţii. Între
1783 şi 1804 se dedică muncii intelectuale,
lucrând la Blaj, Sibiu, Alba Iulia şi Oradea. Se
implică activ şi în lupta naţională, este redactor
şi semnatar al Supplex Libellus Valachorum
în 1791. Cenzor al Tipografiei de la Buda (din
1804). Desfăşoară o activitate culturală variată
prin traduceri, lucrări literare, filosofice,
lingvistice, istorice şi pedagogice. Opera
istorică insistă asupra originii latine a limbii
române şi a poporului român şi urmăreşte
informarea savanţilor străini în acest sens.
Iluministul Micu militează pentru desfiinţarea
iobăgiei, echitate socială şi pentru egalitatea în
drepturi a naţiunii române cu celelalte naţiuni
din Transilvania. În lucrările sale apare un
început de argumentare ştiinţifică pe baza
comparării datelor şi a utilizării izvoarelor în
mod ştiinţific. Din operele istorice: „Brevis
historica notitia origines et progressu nationis
Daco-Romanae seu ut quidem barbaro
vocabulo appelant Valachorum ab initio usque
ad saeculum” XVIII (1778), „Istoria românilor
cu întrebări şi răspunsuri” (1791), „Scurtă
cunoştinţă a istoriei românilor” (1796);
„Istoria, lucrurile şi întâmplările românilor
acum într-acest chip aşezate şi din mulţi vechii
şi noii scriitori culeasă şi scrisă de Păr. Sam.

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
Clain de Sad” (1806), concepută în patru
volume, are menirea de a înfăţisa istoria
poporului nostru până la sfârşitul sec. XVIII.
Samuil Micu reia tradiţia cronicarilor privind
descălecatul din Transilvania în Ţara
Românească în anul 1259, şi mai cu seamă
despre cel din Moldova. El dă prima sinteză de
proporţii asupra românilor, dezvoltând planul
lui Cantemir la scară mai mare. Este şi autorul
celei dintâi lucrări lexicografice de la noi,
bazată pe criterii ştiinţifice: „Dictionarium
latino-valachico-germanico-hungaricarum”.
Împreună cu Şincai a realizat gramatica din
1780 „Elementa linguae daco-romanae sive
valachice”. Personalitate titanică căreia i se
datorează şi transpunerea ideilor lingvistice
fundamentale ale Şcolii Ardelene, în formă
populară, “pentru a le coborâ din empireul
savanţilor în sufletul fiecărui român ştiutor de
carte”.
1831 Se înfiinţează la Bucureşti Arhivele Statului
din Ţara Românească, acum 180 de ani.
1906 A fost sfinţită Catedrala Ortodoxă din strada
Mitropololiei din Sibiu.
1931 GRIGORESCU, Dan (n. 1931, Bucureşti-d.
15 apr. 2008, Bucureşti) – 80 de ani de la
naştere: a fost un anglist român, istoric literar,
eseist, critic literar, traducător, profesor de
literatură comparată, critic de artă şi istoric al
artei. Membru al Academiei Române din 2004.
153

Biblioteca ASTRA Sibiu
15 mai
1886 DICKINSON, Emily Elisabeth (1830-1886,
Amberst, Massachusetts) – 125 de ani de la
moarte: poetă americană.
1891 BULGAKOV, Mihail Afanasievici (n.
1891, Kiev-d. 10 mart. 1940) – 120 de ani de
la naştere: romancier, dramaturg şi jurnalist
sovietic de origine ucraineană. Destinul lui
Bulgakov pare guvernat de acelaşi amestec de
satiră, fantastic şi tragism care e amprenta
operei sale. Evocarea războiului civil din Rusia
după sfârşitul primului război mondial
(romanul „Garda albă”, 1924; piesele „Zilele
Turbinilor”, 1926; „Beg”, 1928). Povestiri
comico-satirice („Diavoliada”, 1925; „Ouăle
fatidice”, 1928; „Inimă de cîine”, 1968) de
factură gogoliană. Bulgakov îşi zugrăveşte
personajele cu dragoste şi înţelegere, temânduse
că pregătirea lor intelectuală nu va putea fi
de folos noului regim. La sfârşitul anilor ’20,
opera sa va căpăta accente groteşti. În ultimele
decenii ale vieţii, Bulgakov este preocupat de
relaţia dintre artistul creator şi putere, relaţia
dintre artă şi realitate. În această perioadă scrie
„Insula purpurie”; „Roman teatral”; „Ultimele
zile ale lui Puşkin”, 1935. Cea mai
impresionantă expresie a acestor teme este
formulată în piesa „Moliere” („Cabala
bigoţilor”, 1936), dezvăluind tragedia artistului
într-un regim absolutist, care este nevoit să
recurgă la compromisuri pentru a putea crea.
Opera cea mai importantă din domeniul satirei
154

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
groteşti este romanul filosofic „Maestrul şi
Margareta”, postum, 1962. Aici, acţiunea
alternează pe două planuri paralele: cel realist
şi cel fantastic-imaginar, brodat pe motive
mitologice şi livreşti, împletire a lirismului
intens cu satiricul, parodicul, ironia; romanul
constituie (şi prin mijloace de expresie
subsumate cu deosebire sugestiei) capodopera
scriitorului şi una din operele singulare ale
literaturii ruse. Activitate teatrală. Eseuri.
1896 ŞUSTER, Petru M. (n. 1896, Cioara, azi
Costeşti, Botoşani-d. 1954) – 115 ani de la
naştere: primul profesor de biologie generală
de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi,
disciplină înfiinţată în urma reformei
învăţământului din 1948. Savant entomolog.
Membru al Academiei Române din 1933.
115 ani de la moartea lui Victor Vlad
Delamarina (n. 31 aug. 1870, Satul-Mic, azi
localitatea Victor Vlad Delamarina, Timiş-d.
1896), poet şi scriitor român, creatorul poeziei
dialectale din literatura română. Poezii în grai
bănăţean, pline de umor şi pitoresc.
1991 FRISCH, Max (n. 1911, Zürich-d. 4 apr.
1991, Zürich, Elveţia) – 100 de ani de la
naştere; 20 de ani de la moarte: povestitor,
romancier, dramaturg şi arhitect elveţian de
origine germană, unul dintre cei mai
reprezentativi scriitori de limbă germană.
Romane: „Homo faber”, „Eu nu sunt Stiller”,
„Numele meu fie Gantenbein”. Piese clasice
ale teatrului contemporan: „Biedermaier şi
155

Biblioteca ASTRA Sibiu
incendiatorii”, „Andorra”, „Zidul chinezesc”,
„Când s-a sfârşit războiul” etc. A dezvăluit în
opera sa criza spirituală a societăţii
contemporane, nesiguranţa, alienarea şi lipsa
de sens a existenţei umane.
17 mai
1886 ISAC, Emil (Emilian Pompiliu-Virgiliu) (n.
1886, Cluj-d. 1954) – 125 ani de la naştere:
scriitor-poet; vederi socialiste de stânga,
participant de seamă la Actul Unirii din 1918.
HALTRICH, Josef (n. 22 sau 23 iul. 1822,
Reghin-d. 1886, Şaeş, Mureş) – 125 de ani de
la moarte: pedagog, filolog, preot şi etnograf
sas din Transilvania, cunoscut mai ales ca un
asiduu culegător de poveşti şi poezii populare
săseşti. Studii secundare la Reghin şi
Sighişoara (1836-1845); studii de filologie
clasică şi germană şi de teologie la Leipzig şi
la Berlin, unde întreţine relaţii cu fraţii Grimm,
cu Ranke, Lachmann şi Böckel. Profesor
particular la Cluj (din 1847); profesor secundar
la Reghin (din 1848); preot la Şaeş, Mureş
(1872-1886). Membru fondator al Societăţii
„Humboldt” (Sighişoara, 1869) pentru
sprijinirea predării ştiinţelor naturale şi
combaterea superstiţiilor. Colaborator la „Die
deutsche Mundarten, Siebenbürgische-deutsch
Tageblatt”. Haltrich studiază folclorul săsesc
din Transilvania, dar culege cu precădere
poveşti, cântece epice, cântece lirice, datini şi
obiceiuri. Cea mai însemnată colecţie a sa este
156

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
„Deutsche Volksmärchen aus den
Sachsenlande in Siebenbürgen”, în colaborare
cu Fr. W. Schuster şi Fr. Müller („Basme
populare germane din ţinutul saşilor în
Transilvania”, Berlin, 1856). Din 1972, la 450
de ani de la prima atestare istorică a unei şcoli
în Sighişoara (1522), a primit numele de Liceul
„Josef Haltrich”, în amintirea fostului său
rector.
18 mai
1911 MAHLER, Gustav (n. 7 iul. 1860, Kalischt,
Boemia, Republica Cehă-d. 1911, Viena) – 100
de ani de la moarte: compozitor şi dirijor
austriac, aparţinând romantismului târziu. Din
1908 a trăit în U.S.A. Sintetinzând trăsături ale
simfonismului romantic şi reunind toate
elementele spectacolului liric: muzica, drama,
poezia, decorul, creaţia sa cuprinde simfonii
monumentale (unele cu solişti vocali şi cor),
cicluri de lieduri cu acompaniament de
orchestră („Cântecele copiilor morţi”,
„Cântecul pământului”). Remarcabil
orchestrator. A dirijat orchestrele simfonice din
Viena, Praga, Hamburg, New York. Operele
„Argonauţii” şi „Ducele de Suabia”.
1976 BOITOR, George (1934-1976) – 35 de ani
de la moarte: scriitor român.
20 mai
1906 „NEAMUL ROMÂNESC” – 105 ani de la
apariţia primului număr al revistei
bisăptămânale, întemeiată de Nicolae Iorga, în
157

Biblioteca ASTRA Sibiu
20 mai 1940. Revistă de mare prestanţă în
peisajul gazetăresc, a reflectat problematica
epocii, a promovat valori, a fost orientată către
popor.
21 mai
1471 DÜRER, Albert (n. 1471, Nürnberg-1528,
Nürnberg) – 540 de ani de la naştere: pictor,
creator de gravuri, sculptor şi teoretician al
artei german, una din personalităţile de seamă
ale istoriei universale a artei. Opera sa
impregnată de ideile Renaşterii, Umanismului
şi Reformei a exercitat o deosebită influenţă în
special asupra artiştilor germani şi olandezi de
mai târziu. Cu cele 350 de gravuri în lemn şi
100 de gravuri în cupru a contribuit în mod
hotărâtor la dezvoltarea gravurii ca formă de
artă de sine stătătoare. Dürer este cel mai mare
artist german şi cel mai reprezentativ pentru
mentalitatea germană. Avea un extraordinar
talent la desen. Dürer este mai faimos pentru
gravurile sale în lemn şi aramă decât pentru
picturile sale. Îndemânarea mâinii îl ajută să
redea atenta observare a detaliilor şi cercetările
sale analitice asupra caracterului şi structurii
formei, îmbinând într-o sinteză personală
viziunea coloristică italiană cu unele elemente
ale goticului german. Gravuri („Cavalerul,
moartea şi diavolul”, „Cavalerii Apocalipsei,
Sf. Hieronimus”), picturi („Cei patru apostoli”,
„Autoportret”), acuarele („Peisaje”). A
contribuit la dezvoltarea teoriei despre artă
158

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
(„Tratatul de geometrie descriptivă”, „Cele
patru cărţi despre proporţie”). Unul din unchii
săi, Johannes Dürer a studiat teologia şi a ajuns
preot catolic la Oradea. În colecţia Samuel von
Brukenthal din Sibiu se găsesc şi stampe
semnate Dürer.
1826 STORCK, Karl (1826, Hanau, Ducatul de
Hessa-Nassau-d. 1887, Bucureşti) – 185 de ani
de la naştere: sculptor român de origine
germană; trebuie să-l revendicăm ca fiind un
mare artist român.
1881 ISER, Iosif (1881, Bucureşti-1958) – 130 de
ani de la naştere: pictor, grafician şi
caricaturist român. Câteva din lucrări expuse la
Muzeul Brukenthal. Desen viguros, colţuros şi
expresiv în grafică (portrete de intelectuali,
desene antimonarhice) şi pictură („Ţărani din
Argeş”, „Tătăroaică în albastru”). Evoluează
după 1920 către acorduri cromatice mai intense
şi mai luminoase, echilibru desăvârşit şi
monumentalitate („Arlechin şi dansatoare”).
Portrete („Autoportret”, „Gala Galaction”).
1991 Acum 20 de ani, Ioan Petru CULIANU a
fost asasinat prin împuşcare, la 21 mai 1991, în
clădirea Universităţii din Chicago, înainte de a
primi cartea verde şi a fi angajat ca profesor
asociat la Divinity School. Născut la 5 ian.
1950 la Iaşi, Culianu a fost istoric al religiilor,
scriitor şi eseist de origine română. Discipol şi
protejat al lui Mircea Eliade.
159

Biblioteca ASTRA Sibiu
22 mai
1841 CAUDELLA, Eduard (n. 1841, Iaşi-1924)
– 170 de ani de la naştere: compozitor,
violonist, profesor, dirijor şi critic muzical
român. A fost un pionier al artei muzicale
româneşti.
1866 145 de ani de la proclamarea principelui
Carol de Hohenzollern Sigmaringen ca
domnitor al României (la acea dată încă cu
denumirea de Principatele Române).
1891 BECHER, Johannes Robert (n. 1891,
München-d. 1958) – 120 de ani de la naştere:
scriitor german.
1926 BELCIU, Maya (n. 1926) – 85 de ani de la
naştere: scriitoare română.
1951 60 de ani de la naşterea lui Allan PEASE (n.
1951, Melbourne) cel mai cunoscut expert din
lume în limbajul trupului, orator motivaţional,
expert în vânzări, comunicare şi relaţii umane.
Din 1994 s-a mutat în Anglia.
23 mai
1871 IBRĂILEANU, Garabet (n. 1871, Târgu
Frumos, Iaşi-d. 1936, Bucureşti) – 140 de ani
de la naştere; 75 de ani de la moarte: critic şi
istoric literar român şi romancier român.
Animator al revistei şi cenaclului „Viaţa
românească” (1906-33). Doctrinar al
poporanismului literar şi teoretician al
specificului naţional.
1876 KRAL, Janko (1822-1876) – 135 de ani de
la moarte: poet slovac.
160

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
1891 LAGERKVIST, Pär Fabian (n. 1891,
Växjö, Småland - d. 11 iul. 1974, Stockholm,
Suedia) – 120 de ani de la naştere: scriitor
suedez, laureat al Premiului Nobel pentru
Literatură în 1951. În tinereţe adept al
cubismului. Opera lui reprezentativă este
„Moartea lui Ahasverus” (1960, roman).
1906 IBSEN, Henrik (n. 20 mart. 1828, Skien,
Norvegia-d. 1906, Oslo) – 105 ani de la
moarte: dramaturg norvegian, considerat
părintele teatrului modern european, unul
dintre reprezentanţii de seamă ai dramei de idei
din literatura mondială. Lucrări reprezentative:
„Catilina” (1850), „Banchetul la Solhoug”
(1855), „Comedia iubirii” (1862),
„Pretendenţii la tron” (1863); „Peer Gynt”
(1867); „Raţa sălbatică” (1884). A inaugurat în
literatura universală teatrul de idei. Creaţia lui
Ibsen se impune prin adâncimea viziunii,
simplitatea intrigii, gravitatea temei, acuitatea
conflictului, vigoarea dialogului, pasiunile
personajelor etc.
25 mai
1681 CALDERON DE LA BARCA, Pedro (n.
1600-d. 1681) – 330 de ani de la moarte:
dramaturg spaniol.
1936 BELLA, Ján Levoslav (n. 4 sept. 1843,
Liptovský Mikuláš-d. 1936, Bratislava) – 75
de ani de la moarte: compozitor slovac, dirijor
şi profesor de muzică, care a scris în spiritul
curentului naţionalist romantic al sec. al XIX-
161

Biblioteca ASTRA Sibiu
lea. Dirijor de cor şi cantor în Sibiul transilvan.
Opera „Wieland Fierarul” face parte din
perioada creaţiei sibiene.
26 mai
1916 CORBUL, Vintilă (nume complet Vintilă
Dumitru Economu Popescu Corbul) (n. 1916,
Bucureşti-d. 30 ian. 2008) – 95 de ani de la
naştere: romancier român. A scris mai mult în
exil. Romanul său „Căderea
Constantinopolului” este una din cele mai
vândute cărţi din beletristica românească.
1976 HEIDEGGER, Martin (n. 26 sept.1889,
Meßkirch, Baden-d. 26 mai 1976, Freiburgh im
Breisgau) – 35 de ani de la moarte: unul din cei
mai importanţi filosofi ai secolului al XX-lea. În
special cu opera sa capitală, „Sein und Zeit”
(„Fiinţă şi timp”, 1927, lucrare dedicată lui
Husserl), a contribuit la reconsiderarea
fenomenologiei. Opera sa a exercitat o influenţă
hotărâtoare asupra gândirii unei serii de filozofi
ca Hans-Georg Gadamer, Maurice Merleau-
Ponty, Jean-Paul Sartre, Emmanuel Levinas,
Jacques Derrida şi Hannah Arendt.
1996 PAPADIMA, Ovidiu (n. 1909, Sinoe,
Constanţa-d. 1996) – 15 ani de la moarte:
cunoscut critic literar, istoric şi folclorist român.
Monografii despre C. Bolliac şi I. Pillat. A
colaborat la „Bibliografia analitică a
periodicelor româneşti”.
162

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
27 mai
1821 VLADIMIRESCU, Tudor (n. 1770-d. 1821)
– 190 de ani de la moarte: conducătorul
Revoluţiei de la 1821 din Ţara Românească,
esenţială pentru evoluţia societăţii româneşti în
epoca modernă.
30 mai
1431 Ioana d'Arc (Joan of Arc sau Jeanne d'Arc)
(n. 6 ian. 1412, Domremy, Franţa-d. 1431,
Rouen, Franţa) – 580 de ani de la moarte: eroina
naţională a Franţei, sfântă a Bisericii Catolice.
Ea era supranumită „Fecioara din Orleans”, şi
afirma că a avut viziuni de la Dumnezeu care i-a
spus să reîntoarcă pămînturile Franţei care erau
dominate de Anglia după Războiul de o sută de
ani (1337-1453). Fecioara din Orleans este
considerată cea mai importantă figură din Evul
Mediu al Franţei.
1931 BACIU-MĂRGINEANU, Ioana (1931-2000)
– 80 de ani de la naştere: scriitoare română.
31 mai
1916 FRANKO, Ivan Iankovlevici (1856-1916) –
95 de ani de la moarte: scriitor, critic literar,
publicist, traducător, doctor în literatura rusă.
163

Biblioteca ASTRA Sibiu
IUNIE
„În cărţile pe care le alege
cineva, le păstrează cu îngrijire,
le lasă după sine ca o moştenire
scumpă, se vede icoana sufletului
său: ele sunt prietenii lui cei
mari, cei folositori, care-i stau
totdeauna aproape, la orice ceas
şi în orice loc, zeci, sute şi mii de
ani după moartea lor, prietenii de
la care împrumută mult şi cărora
le dă totuşi de la sine o tălmăcire
personală, ce nu rămâne la carte,
dar se ţine pentru cetitor, în chip
firesc de dânsa şi face parte cu
adevărat din cuprinsul ei”.
Nicolae Iorga (1871-1940)
Du Luni Marţi
IUNIE
Miercuri Joi Vineri Sâmbăt
ă
1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30
164

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
1 Ioan Barac– 235 de ani de la
naştere;
2 Ion I. C. Brătianu – 195 de
ani de la naştere;
C. A. Rosetti – 195 de ani de
la naştere;
Ion Antonescu – 65 de ani
de la moarte;
Ioachim Crăciun – 40 de
ani de la moarte;
6 Pierre Corneille - 405 ani de
la naştere;
6 Emil Faguet - 95 de ani de la
moarte;
7 Constantin Cantacuzino -
295 de ani de la moarte;
7 Henri Coandă – 125 de ani
de la naştere;
8 Octavian Fodor – 35 de ani
de la moarte;
8 Georges Sand - 135 de ani
de la moarte;
9 Septimiu Albini – 150 de
ani de la naştere;
10 André Marie Ampére - 175
de ani de la moarte;
10 Antonio Gaudi - 85 de ani
de la moarte;
11 John Constable - 235 de
ani de la naştere;
11 Bartolomeu Baiulescu - 180
de ani de la naştere;
1 Ziua Mondială a Ocrotirii
Copilului;
5 Ziua Mondială a Mediului
Înconjurător;
17 Ziua Aviaţiei Române;
21 Ziua Muzicii Europene;
26 Ziua Drapelului Naţional;
11 Nicolae Borzea - 75 de ani
de la moarte;
14 Maxim Gorki - 75 de ani
de la moarte;
14 Jorje Borges - 25 de ani
de la naştere;
17 Nicolae Iorga - 140 de ani
de la naştere;
18 Vasile Alecsandri - 190 de
ani de la naştere;
18 Eugen Worell - 50 de ani
de la moarte;
19 Irina Petrescu - 70 de ani
de la naştere;
24 Julia Kristeva - 70 de ani
de la naştere;
28 Ştefan Luchian - 95 de ani
de la moarte;
30 Thomas Altemberger- 520
de ani de la moarte.
1 iunie
1681 YOUNG, Eduard (n. 1681-d. 5 apr. 1765) –
330 de ani de la naştere: poet englez.
165

Biblioteca ASTRA Sibiu
1776 BARAC, Ioan (n. 1776, Alămor, Sibiu-d. 18
iul. 1848, Braşov) – 235 de ani de la naştere:
poet şi traducător român. Fiul preotului Ioan
Barac. Studii juridice la Cluj. Funcţionează ca
dascăl la Şcoala Românească din Şcheii
Braşovului, apoi ca interpret de limba română
la Primăria oraşului Braşov. Editează „Foaia
Duminecii” (1837), prima revista ilustrată din
Transilvania. Debut editorial cu „Istorie despre
Arghir cel frumos şi despre Elena cea
Frumoasă şi pustiită crăiasă” (1801), una din
cele mai citite şi mai gustate în prima jumătate
a sec. al XIX-lea. Poet popular nu numai în
versificaţie, ci şi în concepţie. Autorul al uneia
din primele versiuni româneşti a lui „Hamlet”.
Publică opt volume (1836-1840) din celebra
colecţie de poveşti arabe „O mie şi una de
nopţi”, prelucrări după „Till Eulenspiegel”.
Deosebit de laborios şi de mare faimă în epocă,
el reprezintă alături de Vasile Aaron şi D.
Ţichindeal, literatura Şcolii Ardelene, după cei
patru mari corifei. La Avrig i-a fost dascăl lui
Gheorghe Lazăr şi tot el l-a ajutat, la Braşov, să
treacă în Ţara Românească.
1876 PHLEPS, Herman (n. 1 iun. 1876, Biertan,
Sibiu-d. 10 apr. 1964, Marburg) – 135 de ani
de la naştere: arheolog, istoric de artă, profesor
la Danzig şi Darmstadt. Pasionat de arhitectura
lemnului din Carpaţi. Publică „Werk und Ostund-westgermanische
Baukultur unter
besonderer Berücksichtigung der ländlichen
Baukunst in Siebenbürgen ”(1934).
166

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
1966 „ASTRA” – 45 de ani de la apariţia primului
număr al revistei cu caracter social cultural
„ASTRA”, la Braşov, în 1966.
1956 CĂRTĂRESCU, Mircea (n. 1956, Bucureşti)
– 55 de ani de la naştere: poet, prozator,
publicist român, reprezentant al
postmodernismului românesc, cel mai
important dintre poeţii generaţiei optzeciste.
Are poeme ce pun în valoare cotidianul şi
autobiograficul („Totul”) sau aventura poeziei
române („Levantul”), nuvele fantastice
(„Nostalgia”), romane de sondaj interior
(„Orbitor”), o istorie a postmodernismului
românesc.
1796 CARNOT, Nicolas Léonard Sadi (n. 1796d.
24 aug. 1832) – 215 ani de la naştere:
fizician şi inginer militar francez care, în
lucrarea lui din 1824 „Reflecţii asupra puterii
motrice a focului”, a dat prima descriere de
succes a motoarelor termice, descriere
cunoscută azi sub numele de „ciclul Carnot”,
punând astfel bazele pentru a doua lege a
termodinamicii.
2 iunie
1816 ROSETTI, Constantin A. (n. 1816-d. 1885) –
195 de ani de la naştere: scriitor, publicist,
istoric şi participant la Revoluţiei de la 1848,
când îşi pune la dispoziţie casa din Bucureşti
pentru întrunirile secrete ale Comitetului
revoluţionar. A fost secretarul „Societăţii
studenţilor români din Paris”. Se întoarce în
167

Biblioteca ASTRA Sibiu
ţară în 1846, când deschide o librărie, apoi
cumpără tipografia asociaţiei literare care
acoperea activitatea societăţii secrete: Frăţia:
„Asociaţiunea literară a României”.
1821 BRĂTIANU, Ion C. (n. 1821, Piteşti-d. 24
noi. 1891) – 190 de ani de la naştere; 120 de
ani de la moarte: mare om politic român şi
bărbat de stat liberal, fruntaş al Revoluţiei de la
1848 din Ţara Românească, artizan al Unirii
Principatelor la 1859. Ca prim ministru a avut
un rol determinant în cucerirea Independenţei
de Stat a României (1877-78), iar prin
reformele din timpul lungii sale guvernări
(1878-88) a pus bazele României moderne,
capitaliste. Rămâne drept unul din cei mai mari
oameni politici ai României.
1946 ANTONESCU, Ion Victor (n. 1882, Piteştid.
1 iun. 1946, închisoarea Jilava) – 65 de ani
de la moarte: mareşal şi om politic român.
Preşedinte al Consiliului de Miniştri (6 sept.
1940 - 23 aug. 1944) şi Conducător al Statului
Român, Antonescu a decis intrarea României
în cel de-al Doilea Război Mondial („Sfântul
război pentru reîntregirea teritorială”), de
partea puterilor Axei, pe baza promisiunilor lui
Hitler că teritoriile româneşti cedate în 1940,
sub presiunile Germaniei în urma pactului
Ribbentrop-Molotov, vor fi retrocedate. A
parcurs toate etapele ierarhiei militare, de la
sublocotenent (1904) la general de brigadă
(1931) şi mareşal (1941). În timpul Primului
Război Mondial a fost colaborator de bază al
168

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
generalului Constantin Prezan, contribuind la
elaborarea planurilor de operaţii militare, ca
şef al Secţiei Operaţii a Marelui Stat Major,
datorindu-i-se în mare măsură victoriile
obţinute de armata română în campania anului
1917. În acelaşi sens, a contribuit la ocuparea
Budapestei (1919). Şef al Marelui Stat Major
(1933-34) şi Ministru al Apărării Naţionale
(1937-1938) şi ad-interim al Ministerului
Aerului şi Marinei (febr.-mart. 1938), în
Guvernul O. Goga şi respectiv, în primul
guvern carlist prezidat de patriarhul Miron
Cristea. A protestat energic împotriva
acceptării notelor ultimative ale guvernului
sovietic din 26-27 iun.1940, cerând apărarea
teritoriului naţional. În urma Dictatului de la
Viena, Antonescu a fost însărcinat, la 4 sept.
1940, cu formarea guvernului, fiind investit cu
puteri depline. Antonescu a impus regelui
Carol al II-lea să abdice (6 sept. 1940),
succesiunea tronului revenindu-i lui Mihai I. În
ian. 1941, Antonescu a înăbuşit rebeliunea
legionară. A condus ţara prin decrete-legi. A
promovat politica externă alături de Germania
şi Italia. În iun. 1941 a decis intrarea României
în război pentru recuperarea Basarabiei şi a
Nordului Bucovinei şi a continuat operaţiunile
militare dincolo de Nistru. După înfrângerea de
la Stalingrad a permis şi iniţiat tratative secrete
privind scoaterea ţării din război. Înlăturat de
la putere prin lovitura de stat de la 23
aug.1944; preluat de Armate Roşie (sept.
169

Biblioteca ASTRA Sibiu
1944), a fost ţinut pe teritoriul sovietic până în
apr. 1946; adus în ţară a fost judecat, în mai
1946, de Tribunalul poporului din Bucureşti;
condamnat la moarte şi executat la închisoarea
Jilava la 1 iun. 1946. Omul aflat sub vremi,
supus greşelilor, Mareşalul Antonescu îşi va
afla totdeauna locul – cu toate ale sale – în
istoria românilor.
1971 CRĂCIUN, Ioachim (n. 25 iun. 1898,
Dârlos, Sibiu-d. 1971, Cluj) – 40 de ani de la
moarte: istoric, bibliograf. Participant la Marea
Unire. I-a avut profesori pe N. Iorga, V.
Pârvan, Dimitrie Onciul, Ioan Ursu. Rămâne
ca un fondator al bibliografiei istoriografiei
româneşti, dezvoltată în cadrul Institutului de
Istorie din Cluj, onorând o dată în plus
activitatea lui de profesor la Facultatea de
Istorie a Universităţii clujene. Lucrări:
„Bibliografia la români. O încercare de
bibliografie a bibliografiilor româneşti”,
„Bibliografia Transilvaniei româneşti. 1916-
1936”, „Cronicarul Szamosközy şi însemnările
lui privitoare la români, 1566-1608”,
„Contributions roumains à la l’historiographie
général. Étude et bibliographie. Ioachim
Crăciun a înfiinţat seria anuarului bibliologic
“Bibliotheca Bibliologica: Hermeneutica
Bibliothecaria”, un anuar bibliologic, ce apare
şi azi la Cluj.
2011 Sărbătoarea Naţională a Italiei.
170

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
4 iunie
1826 WEBER, Carl Maria von (1786-1826) –
185 de ani de la moarte: compozitor, pianist şi
dirijor german.
1911 DJILAS, Milovan (n. 1911, Podbišće-d. 20
apr. 1995, Belgrad) – 100 de ani de la naştere:
politician (iniţial comunist) iugoslav,
teoretician şi autor din Muntenegru, devenit
unul din cei mai cunoscuţi disidenţi pe care i-a
avut Europa de Est, în sec. al XX-lea.
5 iunie
1446 În urmă cu 565 de ani, Dieta Ungariei,
întrunită la Rákos, aproape de Buda, alege pe
Iancu de Hunedoara guvernator general al
Ungariei.
6 iunie
1606 CORNEILLE, Pierre (n. 1606, Rouen-d. 1
oct. 1684) – 405 ani de la naştere: scriitor,
creator al tragediei clasice franceze, unul din
cei trei mari dramaturgi ai sec. al XVII-lea,
alături de Molière şi Racine.
1946 HAUPTMANN, Gerhart (n. 15 noi. 1862,
Obersalzbrunn, Silezia-d. 1946, Agnetendorf)
– 65 de ani de la moarte: dramaturg şi poet
german, laureat al Premiului Nobel pentru
Literatură în anul 1912. Reprezentant de seamă
al naturalismului german şi european. Din
opera sa: „Primăvara dragostei”, 1881;
„Cantonierul Thiel”, 1892; „Ţesătorii” –
capodopera sa, 1892; „Înălţarea la cer a
171

Biblioteca ASTRA Sibiu
Hannelei”, 1896; „Florian Geyer”, 1896;
„Cartea pasiunii”, 1930; De reţinut comedia în
hexametru goethean „Aventurile, glumele,
bufoneriile, viziunile şi visele marelui
artilerist, vagabond, bufon şi mag Till
Eulenspiegel”.
7 iunie
1716 CANTACUZINO, Constantin Stolnicul (n.
c. 1640, Târgovişte-d. 7 iun. 1716, Istanbul) –
295 de ani de la moarte: istoric, diplomat,
geograf, cărturar şi cronicar umanist muntean.
Este cel mai de seamă umanist din Ţara
Românească de la sfârşitul sec. al XVII-lea şi
începutul celui următor. Studii la: Adrianopol,
Constantinopol şi Padova (unde a urmat cursuri
de logică, filosofie, matematică, astronomie,
fizică). Sub domnii Ţării Româneşti: Antonie
Vodă din Popeşti (1669-72), Şerban
Cantacuzino, fratele său (1678-88), Constantin
Brâncoveanu (1688-1714) şi Ştefan
Cantacuzino, fiul său (1714-16), a fost aşezat la
loc de cinste, sfârşind tragic cu Ştefan la
Stambul, în 7 iun. 1716, unde au fost
spânzuraţi. Acuzaţi de necredinţă faţă de
Poartă. Este primul român care a tipărit la
Padova, în 1700, o hartă a Ţării Româneşti şi
importanta lucrare „Istoria Ţării Româneşti
dintru început...”(neterminată) în care susţine
ideile umaniste, privind romanitatea poporului
şi latinitatea limbii române, originea comună şi
unitatea locuitorilor celor trei state româneşti:
172

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
Moldova, Ţara Românească şi Transilvania.
Remarcă însemnătatea elementelor autohtone,
apreciind vitejia şi spiritul de independenţă al
dacilor. Observaţii pătrunzătoare privind
continuitatea elementului dacic. Demonstrarea
permanenţei românilor în Transilvania. În
lucrările sale, s-a folosit şi de scrierile
umanistului Nicolaus Olahus, cât şi ale altora.
Cu Sibiul a avut nenumărate legături, prin
oamenii lui Şerban Cantacuzino, Brâncoveanu
şi ai fiului său Ştefan.
1886 COANDĂ, Henri (1886-1972) – 125 de ani
de la naştere: inginer şi savant român, pionier
al aviaţiei mondiale. A conceput şi construit
primul avion cu reacţie din lume, în 1910. Între
1910 şi 1914 a construit mai multe tipuri de
avioane de concepţie proprie, cunoscute sub
denumirea de Bristol-Coandă. A descoperit
efectul care-i poartă numele (1934), cu
aplicaţii în numeroase domenii ale tehnicii.
8 iunie
1876 SAND, George (Amantine Lucille Aurore
Dupin, baroană de Dudevant) (1804-1876) –
135 de ani de la moarte: scriitoare franceză.
1976 FODOR, Octavian (n.17 oct.1913, Mediaş,
Sibiu-d. 1976, Cluj-Napoca) – 35 de ani de la
moarte: medic român, membru al Academiei
Române (1974). Studii liceale la Mediaş şi Blaj
şi medicale la Cluj, unde a obţinut titlul de dr.
cu teza: Sindromul insuficienţei coronariene.
Şi-a continuat pregătirea la Paris. Preparator
173

Biblioteca ASTRA Sibiu
(1938-42) şi asistent (1942-49) la Clinica
Medicală din Cluj, o serie de funcţii în cadrul
unor clinici, apoi profesor (1961-1976) la
Clinica Medicală din Cluj. A condus Institutul
de Sănătate Publică şi Cercetări Medicale al
Academiei de Medicină. În cele peste 500 de
lucrări şi studii, realizate singur sau în
colaborare, a tratat probleme privind
epidemiologia bolilor digestive, studiul clinic
al acestor boli, elaborarea unei metodologii de
cercetare, patogenia bolilor digestive,
profilaxia şi terapeutica bolilor digestive etc. A
creat o serie de medicamente pentru boala
ulceroasă şi hepatita cronică (aspatofort,
metaspar). Cercetări privind icterul, stomacul,
colecistul, duodenita lambliazică, nevroze
generale neurovegetative, dischinezii digestive
şi rolul alergiilor în patologia unei nevroze. A
elaborat un „Tratat de medicină internă” (2
vol., 1972-73, în colab.). Medic şi profesor
emerit (1973, resp. 1969).
9 iunie
1781 STEPHENSON, George (1781-1848) – 230
de ani de la naştere: inginer englez, „părintele
locomotivei”.
1856 „HORA UNIRII” – 155 de ani de la
publicarea în revista „Steaua Dunării” (revistă
redactată de Mihail Kogălniceanu) a celebrei
poezii a lui Vasile Alecsandri (varianta refăcută
a Horei Ardealului, 1848).
174

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
1861 ALBINI, Septimiu (n. 1861, Şpring, Alba-d.
7 sept. 1919, Cut, Alba) – 150 de ani de la
naştere: memorandist, istoric, gazetar şi
pedagog. Tătăl său, Vasile Albini, a fost
vicetribun în legiunea lui Axente Sever la
1848-49; a fost înrudit cu mitropolitul unit
Alexandru Sterca Şuluţiu. Studii liceale la Blaj
şi Sibiu, universitare la Viena. A fost director al
Şcolii Civile de fete a ASTREI (Sibiu).
Redactor responsabil al ziarului „Tribuna”,
între 1886-94, secretar al Partidului Naţional
Român (1892-94), implicat în Mişcarea
memorandistă şi condamnat în Procesul
Memorandului.
10 iunie
1836 175 de ani de la moartea lui André-Marie
AMPÈRE (n. 20 ian. 1775, Lyon-d. 1836,
Marseille, Franţa), fizician şi matematician
francez. Este considerat unul dintre principalii
fondatori ai electromagnetismului. A
descoperit (1827) „legea interacţiunii
curenţilor electrici cu câmpul magnetic” şi a
emis ipoteza curenţilor moleculari pentru
explicarea magnetismului corpurilor
feromagnetice. Unitatea de măsură a curentului
se numeşte Amper (A), în cinstea sa.
1926 GAUDI, Antonio (n. 25 iun. 1852, Reus,
Spania-d. 1926, Barcelona) – 85 de ani de la
moarte: arhitect catalan (spaniol) faimos atât
pentru stilul său unic, cât şi pentru proiectele
sale puternic individualizate. Reprezentant al
175

Biblioteca ASTRA Sibiu
Modern-Style-ului. Sculptor. Capodopere:
Biserica Sagrada Familia, Casa Milà din
Barcelona, Palatul şi Parcul Güell, Vila El
Capricio etc.
11 iunie
1776 CONSTABLE, John (n. 1776, East
Bergholt, Suffolk-d.31 mart. 1837, Londra,
Hampstead) – 235 de ani de la naştere:
remarcabil pictor peisagist englez de factură
romantică. Opera sa se caracterizează printr-o
permanentă tensiune între observarea
minuţioasă a naturii şi neglijarea desenului, în
favoarea culorii. Cunoscut şi apreciat în Franţa
prin expunerile la Salonul din Paris, a exercitat
o influenţă evidentă asupra pictorilor peisagişti
francezi, în special asupra artiştilor grupaţi în
Şcoala de la Barbizon şi, mai târziu, asupra
impresioniştilor. Picturi: “Moara din Dedham”,
“Catedrala Salisbury” etc.
1831 BAIULESCU BARTOLOMEU (n. 1831,
Zărneşti, Braşov-d. 14 iun. 1909, Braşov) –
180 de ani de la naştere: preot, istoric şi
economist. A activat pentru ridicarea
meseriaşilor români din Braşov, întemeind
„Asociaţiunea pentru sprijinirea învăţăceilor şi
sodalilor români meseriaşi”, în 1870, fiind
primul ei preşedinte (1870-1884). A tipărit cu
cheltuiala sa „Meseriaşul Român, foaie pentru
învăţătură şi petrecere, alcătuită pentru
meseriaşi şi toţi iubitorii de meserii” (1886 -
1889). A militat pentru ridicarea prin cultură a
176

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
meseriaşilor, susţinând aceasta material. A
activat în ASTRA, de la înfiinţarea ei. Publică
studii economice în „Gazeta Transilvaniei”,
revista „Transilvania”, „Telegraful Român”. A
fost o vreme secretarul lui Andrei Şaguna.
13 iunie
1761 250 de ani de când generalul Adolph von
Buccow, guvernator al Transilvaniei, pentru a
potoli mişcare arhimandritului Sofronie, a
ordonat incendierea sau dărâmarea mănăstirilor
ortodoxe din Transilvania.
14 iunie
1811 BEECHER STOWE, Harriet Elisabeth (n.
1811, Litchfield, Connecticut-d. 1896) – 200
de ani de la naşterea scriitoarei nordamericane;
115 ani de la moarte.
1926 STEVENSON CASSATT, Mary (n. 22 mai
1844-d. 14 iun. 1926) – 85 de ani de la moarte:
pictoriţă americană, sprijinitoare a curentului
impresionist în arta modernă.
1936 Acum 75 de ani a murit Maxim GORKI
(Alexei Peskov) (n. 16 mart. 1868), prozator şi
dramaturg rus (piese de teatru: „Azilul de
noapte”, trilogia autobiografică „Copilăria
mea”, „La stăpîni”, „Universităţile mele”).
S-a născut actorul Cornel Coman
(„Buzduganul cu trei peceţi”, „Ecaterina
Teodoroiu”, „Cireşarii”) (d.16 ian. 1981). 30
de ani de atunci.
177

Biblioteca ASTRA Sibiu
1946 A murit inginerul englez John Logie Baird,
considerat a fi părintele televizorului (n. 13
aug. 1888).
1986 BORGES, Jorge Luis (n. 24 aug. 1899,
Buenos Aires, Argentina-d. 1986, Geneva,
Elveţia; de fapt Jorge Francisco Isidoro Luis
Borges Acevedo) – 25 de ani de la moarte:
unul dintre cei mai importanţi scriitori ai
secolului al XX-lea. Romancier, poet, eseist
argentinian, este faimos pentru povestirile sale
fantastice, în care a unit cu măiestrie idei
filozofice şi metafizice cu temele clasice ale
fantasticului (şi anume: dublul, realitatea
paralelă a visului, cărţile misterioase şi vrăjite,
salturile în timp). Iniţiator al avangardismului
în poezia latino-americană. Versuri ultraiste,
povestiri fantastice cu sensuri filosofice
(„Istoria universală a infamiei”, „Moartea şi
busola”). Eseuri incisive şi paradoxale
("Inchiziţii"). Adjectivul borgezian defineşte
concepţia despre viaţă ca poveste (fiction), ca
minciună, ca operă contrafăcută, dată drept
adevarată (ca în faimoasele sale recenzii de
cărţi imaginare).
1971 TULPAN, Teodor Petru (n. 1971, Sibiu) –
40 de ani de la naştere: alpinist sibian care a
cucerit cel mai înalt vârf din lume în 2003,
Vârful Everest (8848 m).
15 iunie
1841 GRECESCU, Dimitrie (n. 1841, Cerneţi,
Mehedinţi-d. 2 oct. 1910, Bucureşti) – 170 de
178

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
ani de la naştere: academician român, botanist,
medic, membru titular (1907) al Academiei
Române. Grecescu este unul din organizatorii
cercetării floristice şi geobotanice din România
(„Conceptul florei României”). A studiat flora
din Balcani.
1911 AWDRY, Wilbert Vere (n. 1911-d.21 mart.
1997) – 100 de ani de la naştere: reverend,
creatorul faimosului brand „Locomotiva
Thomas şi prietenii săi”. Acesta a scris primele
poveşti pentru fiul său, Christopher Awdry care
era bolnav la acel timp.
16 iunie
1931 VULPE, Alexandru (n. 1931, Bucureşti) –
80 de ani de la naştere: istoric şi arheolog,
academician (1996).
17 iunie
1871 IORGA, Nicolae (n. 1871, Botoşani-d. 27
nov. 1940, Strejnic, Prahova) – 140 de ani de
la naştere: personalitate de excepţie a neamului
românesc, cărturar român, savant de renume
mondial (1003 volume, 12755 articole şi studii,
4963 recenzii), istoric (al românilor, orientalist,
bizantinolog, turcolog, al istoriei universale,
arheolog), istoric literar, scriitor, economist,
politolog, etnograf, istoric de artă, pedagog,
documentarist, enciclopedist, profesor
universitar, ministru, prim ministru,
parlamentar, poliglot etc. Unul din marii
făuritori ai României Mari. Autor al mai multor
179

180
Biblioteca ASTRA Sibiu
sinteze, culminate cu „Istoria românilor”, în 10
volume. Membru corespondent şi titular al
Academiei Române, din 26 mai 1910. De
numele său este legată înfiinţarea unor instituţii
româneşti în străinătate: Şcoala Română de la
Nicolae Iorga
Paris (1926), Casa Română de la Fontenayaux-Roses,
Casa Română din Veneţia. Creator
de publicaţii ştiinţifice, culturale, de la
„Semănătorul” la „Cuget clar”. Este fondatorul

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
cotidianului „Neamul Românesc”, la 10 mai
1926. Animator al Ateneului Român,
conducător al Ligii Culturale, din 1919, al
cursurilor de vară de la Vălenii de Munte
(inaugurate în 1924), al Comisiei
Monumentelor Istorice (al cărei preşedinte a
devenit începând cu anul 1919), Iorga s-a
impus drept un adevărat apostol al neamului.
Cel mai prolific istoric al românilor.
Personalitate care a creat şcoală şi a dat
direcţie culturii naţionale, a fost totodată şi un
„paznic al Cetăţii”, “ce s-a implicat cu toată
fiinţa şi cu toată forţa sa urieşască, în viaţa
social-politică a României. S-a ambiţionat nu
doar să scrie istorie, ci să şi facă istorie, într-o
epocă de renaştere naţională.”
18 iunie
1821 ALECSANDRI, Vasile (1818?/1821?, Bacău-d.
22 aug. 1890, Mirceşti, Iaşi) – aproximăm 190 de
ani de la naştere: mare poet, dramaturg, folclorist,
om politic, ministru, diplomat, academician român
(1867), membru fondator al Academiei Române,
creator al teatrului românesc şi a literaturii
dramatice în România, personalitate marcantă a
Moldovei şi apoi a României, de-a lungul secolului
al XIX-lea. A fost unul dintre fruntaşii mişcării
revoluţionare din Moldova, redactând împreună cu
Kogălniceanu şi C. Negri „Dorinţele partidei
naţionale din Moldova”, principalul manifest al
revoluţionarilor moldoveni, la 1848. Mari merite în
realizarea Unirii Principatelor. În 1854 apare sub
181

Biblioteca ASTRA Sibiu
conducerea sa „România literară”. În 1859 este
numit de A.C. Cuza, ministru al afacerilor externe,
în scopul recunoaşterii Unirii. Premiul Academiei
pentru Literatură în 1881. Printr-un prestigios
premiu francez, a fost socotit un mare poet al
latinităţii.
1961 WORELL, Eugen (n. 15 oct. 1884, Râşnov,
Braşov-d. 1961, Sibiu) – 50 de ani de la
moarte: medic militar sibian, specialist în
bacteriologie, boli interne şi radiologie,
entomolog, colecţionar de artă. Şef al
Spitalului Militar din Sibiu (1926-1927 şi
1929-1934). Combate pesta pneumonică din
China de Nord şi Manciuria şi publică un
raport complet privind această epidemie în
„Revista Sanitară Militară” nr. 2 din 1925,
încununat cu Premiul Academiei Române.
Combate epidemia de tifos exantematic din
Basarabia (1934-1938). Primeşte „Steaua
României” crucea „Meritul Sanitar”, cls. I şi
„Coroana României” şi gradul de General de
brigadă S.M. la 63 de ani, ca gest de
recunoaştere a eforturilor de o viaţă pe plan
medical militar. Este membru al „Societăţii
Ardelene pentru Ştiinţele Naturii” din 1920 şi
apoi preşedinte.
2006 PETRESCU, Gică (n. 2 apr. 1915,
Bucureşti-d. 2006, Bucureşti) – 5 ani de la
moarte: prolific cântăreţ român de muzică
uşoară, muzică populară (inclusiv lăutărească).
182

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
19 iunie
1941 PETRESCU, Irina (n. 1941, Bucureşti) – 70
de ani de la naştere: actriţă română de teatru şi
film. Absolventă a Institutului de Artă Teatrală
şi Cinematografică „I. L. Caragiale” Bucureşti,
promoţia 1963, clasa prof. Ion Şahighian şi
David Esrig.
24 iunie
1801 ALEXI, Ioan (n. 1801, Mălădia, Sălaj-d. 29
iun. 1863, Gherla) – 210 ani de la naştere:
episcop. Studii de teologie la Universitatea din
Viena (abs. 1825). Preot în Borozel – Bihor,
funcţionar, apoi secretar la Episcopia română
unită din Oradea, paroh în Oradea – Olosig,
(1835), canonic la Oradea (1843), episcop al
noii eparhii unite din Gherla (numit in 1854
hirotonit în 1855, instalat în sept. 1856),
deţinând această demnitate până la moarte. A
organizat noua eparhie şi a înfiinţat un seminar
(numit „liceu teologic”) cu limba de predare
latină (1859). A publicat „Gramatica dacoromană
sive valachica latinitate donata, aucta,
ac in hunc ordinem redacta” (Viena, 1826) –
care a avut o largă circulaţie în Transilvania,
propunând reducerea alfabetului cirilic, potrivit
sistemului ortografic iniţiat de Petru Maior. A
sprijinit editarea de manuale didactice. În 1848
a militat pentru revendicările naţionale şi
sociale româneşti.
1941 KRISTEVA, Julia (1941, Bulgaria) – 70 de
ani de la naştere: eseist, teoretician al
183

Biblioteca ASTRA Sibiu
literaturii, psihanalist, critic literar, filosof şi
sociolog de origine bulgară. Reprezentantă a
curentului feminist francez. Scrieri bazate pe
interferenţele dintre diferite domenii
psihanaliză, semiotică, filosofie şi critică
literară („Revoluţia limbajului poetic”).
26 iunie
1936 STERE, Constantin (1865-1936) – 75 de
ani de la moarte: jurist, om politic şi scriitor
român, controversat ca atitudine în anii
primului Război Mondial.
27 iunie
2001 JANCSSON, Tove Marika (n. 9 aug. 1914d.
27 iun. 2001) – 10 ani de la moarte:
scriitoare, pictoriţă, ilustratoare şi autoare de
benzi desenate finlandeză de limbă suedeză.
Este cunoscută mai ales pentru cărţile cu
"Mumini", o familie de spiriduşi nordici, albi
şi rotofei, cu bot mare, care seamănă cu nişte
mici hipopotami. Diverse alte personaje au fost
introduse în decursul timpului.
28 iunie
1916 LUCHIAN, Ştefan (n. 1 febr. 1868,
Ştefăneşti, Botoşani-d. 1916, Bucureşti) – 95
de ani de la moarte: pictor român, „poetul
plastic al florilor”. Membru de onoare al
Academiei în 1948, post-mortem. Unul dintre
organizatorii expoziţiei artiştilor independenţi
şi membru fondator al Tinerimii artistice.
184

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
Sinteze cromatice proprii. Operele sale
executate în diverse tehnici (ulei, pastel),
cuprind o tematică variată, de la peisajul rustic
(„Fântâna de la Brebu”, „Sălciile la Chiajna”)
şi citadin („Ghereta din Filantropia”) la portret
(„Un zugraf”, „Safta florăreasa”,
„Autoportret”), compoziţie („Lăutul”, „La
împărţitul porumbului”, „După muncă, spre
casă”) şi natură statică, în care predominante
sunt florile („Anemone”, „Maci”, „Garoafe”,
„Albăstrele”). Străbătută de o puternică emoţie,
simplă, dar rafinată, arta lui Luchian reprezintă
un moment de seamă în dezvoltarea picturii
româneşti moderne.
30 iunie
1491 ALTEMBERGER, Thomas (n. cca. 1431-d.
1491, Buda) – 520 de ani de la moarte: primar
al Sibiului (1470-1490) şi apoi jude regal (1481-
1491), participând activ la viaţa economică a
oraşului şi a Transilvaniei. Este artizanul
renumitul Codex Altemberger, deosebit de
preţios, aflat în colecţia Muzeului Brukenthal.
185

Biblioteca ASTRA Sibiu
BIBLIOGRAFIE
1. *** Dicţionar al literaturii engleze. - Bucureşti:
Editura Ştiinţifică, 1970.
2. *** Dicţionar al literaturii franceze. – Bucureşti:
Editura Ştiinţifică, 1972.
3. *** Dicţionar al vieţii politice şi sociale. – Bucureşti:
Editura All Educational, 1999.
4. *** Dicţionar analitic de opere literare româneşti. -
Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică.
5. *** Dicţionar cinematografic. - Bucureşti: Editura
“Meridiane”, 1974.
6. *** Dicţionar de astronomie şi astronautică. -
Bucureşti: Editura ştiinţifică şi enciclopedică, 1977.
7. *** Dicţionar de istorie a României. – Bucureşti:
Editura Meronia, 2007.
8. *** Dicţionar de scriitori străini. - Editura
HIPARION, Bucureşti, 2000.
9. *** Dicţionar enciclopedic. – Bucureşti: Editura
Enciclopedică, 1993 (7 vol.).
10. *** Dicţionarul de literatură română. Scriitori,
reviste, curente. - Bucureşti, „Univers”, 1979.
186

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
11. *** Dicţionarul enciclopedic ilustrat „Cartea
românească”[ Partea II]: Dicţionarul istoric şi
geografic universal [ de Gh. Adamescu]. - Bucureşti:
Cartea românească, 1931.
12. *** Dicţionarul general al literaturii române, tipărit
sub egida Academiei Române. - Bucureşti: Univers
enciclopedic, 2004 (6 vol.).
13. *** Enciclopedia marilor personalităţi din istoria,
ştiinţa şi cultura românească de-a lungul timpului:
Scriitori şi filosofi. – Bucureşti: Editura Geneze,
1999-2009 (12 vol.).
14. *** Mic dicţionar enciclopedic. – Bucureşti: Editura
Enciclopedică; Editura Univers Enciclopedic, 2005.
15. 1000 de tablouri ale unor pictori de geniu. – Oradea:
Editura Aquila, 2006.
16. Bratin, Jack – Calendarul muzicii universale. -
Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii
Compozitorilor din Republica Socialistă România,
Bucureşti, 1966.
17. Façon, Nina – Dicţionar enciclopedic al literaturii
italiene. - Bucureşti: Editura ştiinţifică şi
encilopedică, 1982.
18. Farthing, Stephen – 1001 de picturi de privit într-o
viaţă. - Enciclopedia Rao – Bucureşti, 2008.
187

Biblioteca ASTRA Sibiu
19. Hermann şi Alida Fabini – Sibiu: portretul unui oraş
din Transilvania. – Sibiu: Editura Monumenta, 2001.
20. Marcu, George; Ilinca, Rodica – Dicţionarul
personalităţilor feminine din România: Editura
Meronia, 2009.
21. Mărgineanu, Ion – 100 de români ai Marii Uniri:
mănunchi de tricolor şi Deşteaptă-te, române. – Alba
Iulia, Editura Altip, 2005.
22. Mari exploratori - cucerirea şi inventarea lumii. -
Bucureşti: Enciclopedia RAO, 2006.
23. Neagoe, Stelian – Oameni politici români:
enciclopedie. – Bucureşti: Editura Machiavelli, 2007.
24. Nicolau, Edmond; Ştefan, I.M. – 100 de oameni de
ştiinţă şi inventatori români. – Bucureşti: Editura Ion
Creangă, 1987.
25. Olteanu, Virgil – Din istoria şi arta cărţii: lexicon. –
Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1992.
26. Păcurariu, Mircea – Dicţionarul teologilor români. –
Bucureşti: Editura Univers enciclopedic, 1996.
27. Regan, Geoffrey – Bătălii care au schimbat istoria
lumii: Cinzeci de bătălii decisive în decursul a peste
2500 ani de război. - Bucureşti: Enciclopedia RAO,
2004.
188

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
28. Rival, Michel – Mari invenţii ale umanităţii. -
Bucureşti: Enciclopedia RAO, 2007.
29. Rusu, Dorina – Membrii Academiei Române:
Dicţionar. – Bucureşti, Editura Encilopedică; Editura
Academiei, 2003.
30. Sasu, Aurel – Dicţionarul biografic al literaturii
române. – Piteşti: Editura Paralela 45, 2006.
31. Predescu, Lucian – Enciclopedia României.
Cugetarea: Material românesc. Oameni şi înfăptuiri.
– Bucureşti: Editura Saeculum; Editura Vestala, 1999.
32. Edroiu, Nicolae – Ioachim Crăciun şi Bibliologia
românescă. - Cluj-Napoca: Editura “Philobiblon” a
Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga”,
1994.
33. Irimie-Fota, Rodica – Forme şi culori: artele plastice
sibiene de la izvoare în contemporaneitate = Formen
und Farben: die Bildenden Künste in Hermannstadt
von den Anfängen bis zur Gegenwort. - Sibiu:
Supliment al Revistei Transilvania, 1983.
34. Matei, Pamfil – Asociaţiunea Transilvană pentru
Literatura Română şi Cultura Poporului Român
(ASTRA) şi rolul ei în cultura naţională (1861-1950).
- Cluj-Napoca, Dacia, 1986.
189

Biblioteca ASTRA Sibiu
35. Datcu, Iordan – Dicţionarul etnologilor români. -
Bucureşti, Ed. Saeculum I. O., 1998, 3 vol.
36. Păcurariu, Mircea – Cărturari sibieni de altădată. –
Cluj-Napoca: Editura Dacia, 2002.
37. ***Istoria românilor (scos sub egida Academiei
Române). – Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2001-
2008, 9 vol.
190

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
ANEXE
Mitropolitul Andrei Şaguna
191

192
Biblioteca ASTRA Sibiu
Vasile Ladislau Pop

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
Iacob Bologa
193

194
Biblioteca ASTRA Sibiu
George Bariţiu

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
Timotei Cipariu
Ion Micu Moldovan
195

196
Biblioteca ASTRA Sibiu
Primii preşedinţi ai Asociaţiunii

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
Partenie Cosma, Directorul executiv al Băncii „Albina”
197

198
Biblioteca ASTRA Sibiu
Andrei Bârseanu

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
Cornel Diaconovici
199

200
Biblioteca ASTRA Sibiu
Ilarion Puşcariu

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
Ioan Lupaş
201

202
Biblioteca ASTRA Sibiu
Augustin Bunea

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
Membrii Secţiunilor ştiinţifice literare ale Asociaţiunii
203

204
Biblioteca ASTRA Sibiu
Comitetul ASTREI din Poiana Sibiului

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
Reuniunea română de cântări din Sălişte
205

206
Biblioteca ASTRA Sibiu
Şcoala Civilă de Fete a ASTREI

Calendar aniversar al Bibliotecii ASTRA
Adunarea Generală a ASTREI la Mediaş, Parada portului popular,
1897
Profesori ai Şcolii Civile de Fete a ASTREI
207