Aureliu Busuioc Biobibliografie - Biblioteca Municipală "B.P.Haşdeu ...

2 Aureliu Busuioc. Biobibliografie Studii introductive 2
Tabel cronologic
1907 În familia lui Ion Busuioc, căpitan de mazili în comuna
Oneşti, judeţul Orhei, cu ascendenţă familiile Bosi şi Russo,
şi a Teodorei Boţan, casnică, se naşte fiul Alexandru, viitor
învăţător şi profesor de ştiinţe naturale.
1907 În familia lui Ioan Zaporojanu, moşier, institutor în comuna
Oxentea, judeţul Orhei, şi a Eugeniei Popescu, învăţătoare, se
naşte fiica Olga, viitoare învăţătoare.
1928 În familia lui Alexandru şi a Olgăi Busuioc, în comuna Cobâlca
(azi Codreanca), judeţul Orhei, se naşte la 26 octombrie fiul
Aureliu, viitorul literat.
1935-1939 Urmează cursurile Şcolii primare de aplicaţie de pe lîngă
Şcoala Normală Eparhială din Chişinău.
1939-1944 Clasele 1-4 la Liceul Alecu Russo din Chişinău.
1944-1948 Refugiat de război în Banat; termină Colegiul naţional
bănăţean «C.C. Loga» unde îşi ia şi bacalaureatul.
1948-1949 Şcoala militară de ofiţeri Transmisiuni din Sibiu, pe care, în
1949 septembrie
– 1950, ianuarie
timpul examenelor de absolvire, o părăseşte ca să se alăture
familiei, obligată de autorităţile sovietice de ocupaţie să se
repatrieze.
Lagărul sovietic de filtrare de la Sighet. (Tatăl scriitorului
fusese mobilizat în timpul războiului la Curtea Marţială,
corpul III teritorial Chişinău, fapt care interesa în mod
deosebit autorităţile sovietice).
1950 Depanator-radio la un atelier din Chişinău. Student la Institutul
Pedagogic, Facultatea de Filologie. Începe să tipărească poezii
în diferite publicaţii.
1952-1954 Redactor la Editura de Stat.
1955 Apare prima plachetă de poezii umoristice Prafuri amare şi
prima carte pentru cei mici La pădure.
1954-1957 Colaborator la ziarul Moldova socialistă.
1957-1959 Redactor-şef adjunct la revista satirică Chipăruş.
1958 Scoate de sub tipar placheta Piatra de încercare.
1959-1960 Redactor-şef adjunct la revista Scînteia leninistă şi la ziarul
Tînărul leninist.
1960-1962 Redactor-şef la ziarul Tinerimea Moldovei.
1961 Placheta Firicel de floare rară şi cărticica pentru copii Aventurile
lui Nătăfleaţă, ultima tradusă în rusă şi în numeroase alte
limbi din fosta U.R.S.S.
1963 Placheta de versuri Dor.
1964 Volumul Poezii şi placheta Стихи (în limba rusă).
1965 La congresul III al scriitorilor din R.S.S.M., în deschiderea
dezbaterilor, pledează pentru revenirea limbii şi, implicit, a
literaturii la statutul lor firesc, fapt care-i provoacă mai târziu
suficiente neplăceri.
1966 Apare romanul Singur în faţa dragostei.
1967-1968 Placheta Versuri şi cărţile pentru copii Cizmele cocostîrcului şi
Marele răţoi Max.
1969 Debut în dramaturgie: piesa Radu Ştefan Întîiul şi Ultimul,
pusă în scenă la Teatrul Luceafărul de Ion Ungureanu şi
interzisă de autorităţi după cîteva spectacole.
1970 Apare la Moscova placheta Цветные сны în traducerea lui
Iu. Levitanski.
1971 Singur în faţa dragostei apare, în traducere, la Riga, Moscova,
Vilnius, Bratislava. La Riga romanul este dramatizat,
spectacolul fiind jucat mai mulţi ani pe scena Naţionalului din
Letonia. Piesele Şi sub cerul acela... şi Toate trei anotimpurile
văd lumina rampei la Teatrul Naţional, la Luceafărul din
Chişinău, la Teatrul din Bălţi.
1973 Apare romanul Unchiul din Paris, peste un an este editat la
Moscova, apoi în Cehoslovacia, Germania (reeditat de trei
ori), Bulgaria şi, practic, în toate capitalele republicilor din
fosta U.R.S.S.
1974 Pentru ultimul roman la Moscova i se decernează premiul N.
Ostrovski. La Chişinău premiul comsomolului îi este refuzat.
1977 La Editura Literatura Artistică apare volumul selectiv de
versuri În alb şi negru.
1977 Este ales secretar al Uniunii Scriitorilor.
1978 Scoate de sub tipar Noile aventuri ale lui Nătăfleaţă, traduse,
ca şi celelalte cărţi pentru copii, în franceză, engleză, rusă,
germană şi spaniolă.