Citeste PDF

More documents

Recommendations

Info

30 Prefaţă şi mai ales în riguroasa zonă liberă de dincolo de el“ 16 . Mai mult, se vorbeşte despre „mediumnitatea noastră, a tuturor, care reuşeşte, cu toate lesturile grele ale raţiunii obişnuite, de viaţă trează, săşi facă un loc pentru a ne arăta cât sunt de imense obstacolele pe care ni le punem noi înşine, lacătele în care ne încuiem singuri, simplicitatea lor, lipsa oricărui miraculos în producerea lor“. Şi în Zenobia vine vorba de „disponibilitatea“ pentru o anumită „arheologie mediumnică“. Personajul cel mai straniu al romanului (şi pentru că, repet, nu are consistenţă materială), Dragoş, se află întro permanentă stare mediumnică, el face legătura cu trecutul îndepărtat, cu inconştientul, cu, până la urmă, suprarealitatea. Gellu Naum despre Medium. Prietenii începutului de drum „Cartea aceasta, pe alocuri îmbibată de literatură, încerca să adune, foarte rudimentar, unele date ale existenţei mele“, avea să declare Gellu Naum despre Medium, la începutul anilor ’70, în dialogul cu Sanda Roşescu. Înaintea autobiografiei poetice din Zenobia, tânărul Gellu Naum îşi descoperă temele de reflecţie, legate de o existenţă poetică, şi direcţia căutărilor de mai târziu. „Foarte demult, făceam şi eu nişte experienţe, poate necesare pe o anumită treaptă… Dacă ai să răsfoieşti vreodată Medium, ai să le dai de urmă, deşi nu merită osteneala… Substanţa lor şi forţa lor reală, abia presimţite atunci, sau declanşat mult mai târziu, deşi, fireşte, acţionau şi în vremea aceea.“ Medium este o carte despre hazard, despre provocarea viitorului, despre puterea dorinţei, despre „uşoare salturi pe care le fac de ici colo, dintro irealitate în alta, dintro piele în alta“, despre „invocaţiile mele şi despre apariţiile Zenobiei“ 17 . „Vezi, eu, şi cu nişte mijloace proprii, «miam imaginat» întrun anumit fel, aş zice, mişcarea lumii. Şi tot ce am trăit nu a făcut decât să demonstreze ceea ce era de imaginat. […] În Medium vorbeam despre propria mea experienţă, enunţam o anumită posibilitate de a cunoaşte şi a declanşa unele fenomene altfel decât pe obişnuita cale a conştientului.“ 18 Şi în Zenobia se aduc „precizări“ legate de acea „carte din care nimeni na prea înţeles mare 16. Zenobia. 17. Ibidem. 18. Ibidem.
Prefaţă lucru, cu excepţia unor referiri inteligente la Nerval sau la alţii, care mi se potrivesc ca nuca în perete“. În dialogul pomenit se va dezice de teorie, va lua distanţă faţă de anumite nume – „Mă şi amuză când rostesc câte un nume de felul acestora. Auzi aici: Pasteur, La Mettrie, Kant, Hegel, chiar Socrate… Cu puţină bunăvoinţă aş fi putut să înşir şi alte nume, mai contemporane, ca să par mai jalnic… Să ştii că nici unul dintre cei pe care ţi iam înşirat nu face parte din familia mea, nu este fratele meu“. Şi totuşi… Pentru cine vrea să înţeleagă de unde a pornit filozofia poetică a suprarealistului Gellu Naum, sunt importante „teoria“ şi chiar unele dintre numele celor amintiţi în Medium. Poate nu or fi ei chiar „fraţi“, dar pot fi priviţi ca… „prieteni“ ai începutului de drum – prieteni, pentru că sunt „nemulţumiţi pentru totdeauna“: „După acest criteriu îmi aleg cărţile şi prietenii, cel mai nemulţumit, mai iremediabil nemulţumit mă atrage cu o irezistibilă putere de fascinaţie. […] Acest om, vă asigur, va fi prietenul meu, va fi Heraclit, Hegel, Lautréamont, Rimbaud, Jarry, Sade, Breton, va fi ceea ce Brisset numeşte un inteligent, ceea ce Breton numeşte un indezirabil, va fi mai mult decât orice: un nemulţumit“, se spune în Medium. Sigur, numele pot încurca, pot fi împovărătoare pentru cineva care va opta, de la un punct încolo, pentru acea „bâiguială care îmi dizolvă inteligenţa şi cultura ca sămi deschidă alte porţi“ (Zenobia 19 ). Şi totuşi… Gellu Naum îl alege ca model literar pentru Medium pe Gérard de Nerval pentru „refuzul lui de a se adapta acestei realităţi“. Lumea lui Nerval nu e „a teoriei, nu e a speculaţiei, ci a dorinţei delirante. E prin asta suficient de reală, dacă se poate vorbi aşa. Aurélie există, din când în când o întâlneşte, e drept, în afara cadrului ei, a peisajului determinat al visului, a unei viziuni din copilărie a cărei forţă întrece orice altă viziune pipăită, simţită, lovită cu pumnii“. Lumea lui Naum nu e a teoriei, nu e a speculaţiei, ci a dorinţei delirante. E prin asta suficient de reală. Şi Zenobia există, mai întâi (în Castelul orbi‑ lor) ca proiecţie, ca nume al dorinţei delirante şi abia mai apoi ca realitate. Deşi acordă atâta atenţie experienţelor lui Nerval, Naum se delimitează, ca suprarealist, de romantici, cărora le impută acea „théorie 19. Aici referinţele culturale („culthurale“, cum lear zice autorul) sunt eliminate, cu câteva excepţii: numele unor personaje ca Jetsun Milarepa, Mechtilde de Magdeburg (măicuţa care, „bântuită de viziuni ale infernului, vestea apropiata domnie a urii veşnice“), Hipparchia din Maronea, Theodor cyrenaicul, Marat, Cibele. 31
Page 2 and 3: Gellu Naum Opere II Proză
Page 4 and 5: Ediţie îngrijită şi prefaţă d
Page 6 and 7: 6 Gellu Naum. O biografie fost reti
Page 8 and 9: 8 Gellu Naum. O biografie eu. De ob
Page 10 and 11: 10 Gellu Naum. O biografie Artelor,
Page 12 and 13: 12 Gellu Naum. O biografie Bosquet
Page 15 and 16: Poetizaţi, poetizaţi... „Poate
Page 17 and 18: Prefaţă spuselor mele; mie, de un
Page 19 and 20: Prefaţă interpretare urmând lini
Page 21 and 22: Prefaţă Sau poate ar fi mai potri
Page 23 and 24: Prefaţă Să cânte Naum ! Vreau s
Page 25 and 26: Prefaţă Copilul ăsta care nu e c
Page 27 and 28: Prefaţă Medium. „Situaţia lumi
Page 29: Prefaţă poartă cu sine „triste
Page 33 and 34: Prefaţă putea vorbi de o mineralo
Page 35: Dacă ți-a plăcut, intră pe www.

Citeste PDF

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?