Mic dicţionar bio-medical - Veterinary Pharmacon

(antene, tentacule); unele sunt carnivore, altele se hrănesc cu
substanţe organice în descompunere.
ABLACŢIE (lat. ab – contra, de la lacto(are) - alăptare) înţărcare.
ABLAŢIE (lat. ablatio – îndepărtare, răpire, luare) amputare, îndepărtarea
din organism a unei porţiuni dintr-un organ sau membru întreg
în scop terapeutic sau de diagnostic.
ABLEFARIE (gr. a + blefaron - pleoapă) lipsa parţială sau totală, congenitală
sau câştigată a pleoapei.
ABLEPSIE (gr. a + blepso sau blepo – a vedea, vedere) orbire.
ABOLIRE (lat. abolitio - desfiinţare) desfiinţare, suprimare.
ABOMASUM (lat. abomasum – chiag după omasum) denumirea anatomică a
chiagului la mamiferele rumegătoare.
ABORD (fr. a – la, borde – marginea unui vas de apă) v. calea de
abord.
ABORDARE apropierea de un animal urmată sau nu de contentia lui in
vederea examinării.
ABORTIV (lat. abortus – venit înainte de termen, avortat) intervenţii sau
substanţe care pot întrerupe sarcina; nedezvoltat până la starea
obişnuită sau normală; forme sau evoluţii incomplete.
ABORTUM sin. avort.
ABRACHIE (a – fără, brachion – fără braţ) născut fară braţ.
ABRAZIE (ABRAZIUE) (lat. abrado-ere – a rade, a răzui), îndepărtare prin răzuire;
ablaţia sau prelevarea prin raclaj a unor ţesuturi sau formaţiuni
în suprafaţă: cornee, mucoasa uterină, tartru dentar;
acţiunea de uzură prin frecare.
ABRAZAT ros prin frecare.
ABSORBAT (lat. absorbeo – a încorpora, a suge), apt să reţină o substanţă
cu care vine în contact.
ABSTIEŢĂ (lat. abstinentia – reţinere, cumpătare) abţinere de la un act
fiziologic.
ABSCISĂ coordonată orizontală care serveşte, împreună cu cea verticală,
la definirea poziţiei unui punct într-un plan.
ABSEŢĂ Suspendarea bruscă şi trecătoare a conştienţei, cu păstrarea
funcţiilor vegetative, manifestare importantă în psihatrie, mai
ales în epilepsie.
ABSORBŢIE 1. în sens general, procesul de atracţie al unei substanţe din
masa alteia;
2. trecerea unei substanţe din afară în interiorul celulei;
3. trecerea în celule a unei substanţe transportată de sânge sau
limfă;
4. în limbaj curent, ingestie.
ABULIE (gr. a + boule – hotarâre, voinţă) lipsă de hotarâre, voinţă.
ABZYMĂ anticorp care acţionează asemănător unei enzime, într-o reacţie
chimică specifică; anticorp catalitic.
7