Mic dicţionar bio-medical - Veterinary Pharmacon

SEDIMET depozit format din particule aflate în mod normal în suspensie sau
substanţe prezente într-un lichid al organismului, cu precădere într-un
prelevat de urină sau de sânge.
SEDIMETARE fenomen prin care o materie în suspensie într-un mediu lichid se separă
lent, depunându-se datorită gravitaţiei.
SEGMET în anatomie, parte a unui organ sau membru, bine individualizată sau
delimitată teoretic după criterii particulare.
SEGMETARE proces de divizare a oului în numeroase celule (blastomere) care formează
morula.
SEGREGARE (lat. segregare – a separa), separarea perechilor de alele omoloage
(provenite una de la mamă, alta de la tată) în meioză, în timpul formării
gameţilor; fenomenul segregării se observă în cazul unor perechi de alele
heterozigote la care, în urma meiozei şi fecundării unor gameţi cu alele
diferite, apar genotipuri şi fenotipuri segregante la descendenţi;
fenomenul segregării a fost sesizat de Mendel, care a formulat pe baza lui
legea segregării (a doua lege mendeliană).
SEGUY (TESTUL) în diagnosticul unor sterilităţi, test practicat pe secreţiile prelevate din
vagin după coit, care permit studiul motilităţii şi viabilităţii
spermatozoizilor şi reacţiile de incompatibilitate între spermatozoizi şi
secreţia cervicală.
SEIMĂ neologism de origine franceză definind fisura peretelui de corn al copitei,
distingându-se diverse forme de seimă (la călcâie, completă, complicată,
frontală, incompletă, în sfert, al tălpii, transversală etc.).
SELECŢIE noţiune utilizată de Darwin (1859) pentru a indica orice proces natural sau
artificial care favorizează supravieţuirea şi reproducerea anumitor
indivizi; selecţia naturală este unul dintre principiile teoriei evoluţioniste.
SELECŢIE AIMALĂ 1. procesul prin care se realizează discriminarea reproductivă a unei
populaţii de animale;
2. reproducerea neîntâmplătoare diferenţiată a genotipurilor, distingânduse
o selecţie naturală şi o selecţie artificială;
3. procesul de modificare a structurii genetice a unei specii, populaţii etc.
SELECŢIE ARTIFICIALĂ alegerea conştientă de către om, ca genitori, a animalelor cu însuşiri
valoroase din punct de vedere economic, mijloc important de crearea de
noi linii, familii şi rase de animale.
SELECŢIE PROGRESIVĂ selecţie direcţională, bazată pe utilizarea la reproducţie a genotipurilor
situate deasupra valorii medii a caracterului urmărit, practicată cu scopul
ridicării indicilor unui anumit caracter într-o populaţie de animale.
SELECŢIE REGRESIVĂ Selecţie direcţională, bazată pe utilizarea în reproducţie a genotipurilor
sub valoarea medie a caracterului dintr-o populaţie.
SELECŢIE FEOTIPICĂ selecţie bazată pe analiza însuşirilor aparente pe care le prezintă un
individ.
SELECŢIE GEOTIPICĂ selecţie bazată pe analiza genotipului, respectiv pe analiza genetică a
originii, rudelor colaterale (pedigreu) şi pe calitatea descendenţilor.
SELECŢIE Î TADEM metodă de selecţie prin care se urmăreşte ameliorarea succesivă (nu
simultană) a mai multor caractere.
445