Mic dicţionar bio-medical - Veterinary Pharmacon

PLASMIĂ 1. enzimă bacteriană capabilă să lizeze fibrina;
2. enzimă proteolitică ce catalizează liza coagulului sanguin.
PLASMIOGE care eliberează derivaţi alfa şi ß de fibrină.
PLASMOCITOM sin. mielom solitar.
PLASMODESME structuri fibrilare plasmatice microscopice care străbat pereţii celulari şi
formează punţi între celulele adiacente din ţesuturile vegetale.
PLASMODIOZĂ hemosporidioză produsă de germeni din subordinul Plasmodida, familia
Plasmodidae.
PLASMODIUM gen de protozoar din familia plasmodidae, clasa Sporozoa.
PLASMOLIZĂ (gr. plasma – formaţie + lysis – pierdere, distrugere), pierderea prin osmoză
a apei de către vacuole şi celula vegetală în ansamblul ei, în prezenţa unei
soluţii hipertonice extracelulare; ca rezultat are loc contractarea
protoplasmei şi desprinderea, pe suprafeţe mai mici sau mai mari, a
membranei plasmatice de pereţii celulozici rigizi.
PLASMO termen utilizat de F. von Wettstein (1924), pentru a indica totalitatea
purtătorilor extranucleari ai însuşirilor ereditare sau totalitatea
plasmagenelor, a factorilor ereditari din citoplasmă.
PLASTICĂ orice operaţie care vizează repararea unui organ sau restabilirea funcţiilor
sale, fără rezecţii mutilante.
PLASTICITATE proprietate a ţesutului de a se forma sau reforma după distrugere.
PLASTIE restaurarea chirurgicală a unui organ sau a unei părţi a corpului.
PLASTOGEE factori ereditari localizaţi în plastide, formaţi din A.D.N.; totalitatea
plastogenelor formează plastomul.
PLASTIDE (gr. plastos - format), organite cu structură caracteristică situate în
citoplasma celulelor majorităţii plantelor; posedă în general pigmenţi şi sunt
implicate în activitatea metabolică a plantelor, în special în formarea
hidraţilor de carbon prin fotosinteză.
PLATELMIŢI (gr. platys – plat, turtit, helmins - vierme), încrengătură care cuprinde
viermii cu corpul lăţit, nesegmentat, cu simetrie bilaterală, au un singur
orificiu (buco-anal), tub digestiv cu două ramuri lungi şi un mare număr de
ramuri laterale, aparat excretor format din protonefridii; sunt lipsiţi de aparat
respirator şi circulator.
PLATIRIE grup de maimuţe inferioare (răspândite în America Centrală şi America de
Sud) caracterizate printr-un sept nazal lat, fapt care face ca nasul să fie lăţit
şi turtit.
PLĂMÂ fiecare din cele două organe respiratorii, drept şi stâng, situate în cavitatea
toracică, separate prin mediastin.
PLECOPTERE ordin de insecte cu metamorfoză incompletă, cu larve acvatice.
PLECTECHIM (gr. plektos – răsucit, încolăcit + engchyma – infuzie, amestec), denumire
generică dată ţesutului care intră în alcătuirea hifei ciupercilor; poate fi de
două feluri: prosenchim şi pseudoparenchim.
398