Mic dicţionar bio-medical - Veterinary Pharmacon

AMPULĂ RECTALĂ partea lărgită a rectului, situată imediat deasupra sfincterului
anal.
AMPUTARE secţionarea şi îndepărtarea unui segment din corp, prin accident
sau prin intervenţie chirurgicală.
AMPUTAŢIE 1. (lat. amputatio – tăiere de jur împrejur) ablaţia chirurgicală a
unui membru sau segment de membru, prin secţionarea părţilor
osoase, cu conservarea, variabilă după caz, a unor părţi moi
destinate să formeze bontul;
2. prin extensie, ablaţia chirurgicală a unui organ, viscer sau
ţesut;
3. secţionare prin accident a unui membru sau segment de
membru.
AA... prefix de origine greacă cu sensul de în sus, din nou, în exces.
AABAZIĂ alcaloid extras din planta Anabis aphylla, asemănător nicotinei,
care se foloseşte ca insecticid de contact, ingestie sau respiraţie,
foarte toxic pentru om şi animale.
AABEĂ alge albastre microscopice grupate în colonii sub formă de
şiraguri simple de mărgele; ele se dezvoltă libere în masa apei,
cantităţile mari determinând înflorirea apei.
AABIOZĂ revenirea la viaţă sau reînvierea după moarte aparentă; fenomen
constant şi normal prezent la unele organisme (ex. tardigrade,
rotiferi, licheni, spori, seminţe etc.) care, în lipsa apei sau la
temperaturi scăzute, se contractă şi se dezhidratează; revenirea
la viaţa activă are loc rapid, prin absorţia apei.
AABOLIC 1. care se referă la anabolism;
2. care are proprietatea de a activa anabolismul.
AABOLISM (gr. anabole – acţiune care indică o îngrămădire, aruncare în
sus, o construcţie) ansamblul proceselor de metabolism
intermediar care conduc la sinteza metaboliţilor şi
componentelor structurale celulare.
AABOLIZAT substanţă medicamentoasă care favorizează procesele
metabolice de refacere.
AACIDITATE (gr. a + acidus - acid) lipsa de aciditate a sucului gastric.
AACLIZĂ în psihiatrie, tendinţa de a se sprijini afectiv, moral şi în mod
exclusiv, pe una sau mai multe persoane.
AACLORHIDRIE lipsa acidului clorhidric din sucul gastric.
AACRI (gr. ana – în afară + krino - secret) secreţie în afară, glandele
anacrine varsă secreţia lor în torentul circulator.
AACROT (gr. ana – în sus + krotos - bătaie) partea cea mai inaltă la
înregistrarea curbei pulsului cu ajutorul sfigmografului.
AACUSIE (gr. a + akoyein – a auzi) surditate parţială sau totală.
AADEIE (gr. a + aden - glandă) lipsa parţială sau totală a unor glande,
fenomen observat mai ales la glandele din mucoasa gastrică.
AAEROB germen microbian care se dezvoltă în absenţa oxigenului liber.
AAEROBIOZĂ existenţa vieţii în absenţa oxigenului liber.
AAFAZĂ a treia fază a mitozei, în cursul căreia perechile de cromozomi
care în timpul fazelor precedente au rămas reunite la nivelul
centromerului se separă prin dedublarea acestuia. cele două
loturi de cromozomi se îndreaptă către cei doi poli opuşi ai
fusului acromatic.
39