Mic dicţionar bio-medical - Veterinary Pharmacon

PAROTIDITĂ inflamaţia glandei parotide, produsă prin traumatisme, metastaze de tip
piosepticemic etc., manifestată prin tulburări în consumul furajelor,
deformarea şi durere locală, febră, leziuni catarale, purulente, gangrenoase
etc.
PAROTIDECTOMIE extirparea glandei parotide.
PAROXISM intensitate maximă; perioadă de acutizare a simptomelor unei boli, în special
a celor care revin periodic.
PARSOET (BUZUAR) pungă destinată să găzduiască un stimulator cardiac (pacemaker) implantat
în regiunea pectorală, pt. fixare şi împiedicarea deplasării în ţesutul celular.
PARTICULĂ cantitate de materie, în general cu o masă mică sau cu mici dimensiuni.
PARTEOCARPIE dezvoltarea unor fructe fără seminţe.
PARTEOGEEZĂ (gr. parthenos - virgin; genesis - descendenţă), formarea unui embrion şi
dezvoltarea unui organism din gametul femel nefecundat.
PARTURIETĂ femelă care naşte.
PARTURIŢIE sin. naştere, fătare – poate decurge normal, nefiind necesară intervenţia
omului şi poartă denumirea de eutocie; când nu se poate desfăşura numai
prin eforturile femelei şi trebuie să intervină omul pentru extragerea fătului,
se numeşte distocie.
PASIV 1. care suportă fără a reacţiona, care nu face probă de nici o iniţiativă;
2. orice act care nu este consecinţa unei acţiuni voluntare;
3. fenomen sau proces care este rezultatul indirect al unei acţiuni.
PASERIFORME cel mai bogat ordin de păsări cuprinzând circa 65 de familii şi peste 5100 de
specii; resturile fosile indică prezenţa lor chiar din eocen.
PASTĂ tip de unguent cu cantitate mai mare în substanţa activă (peste 20 %).
PASTEUR (VACCIUL) după numele marelui chimist şi bacteriolog Louis Pasteur (1822-1895) v.
vaccin antirabic.
PASTEUR LOUIS (1822-1895) chimist şi biolog francez; a fost membru al Academiei
Franceze; la începuturile activităţii sale s-a ocupat de cercetări în domeniul
chimiei iar ulterior a cercetat procesele de fermentaţie, dovedind că
fermentaţiile lactică, acetică, alcoolică etc sunt determinate de activitatea
unor microorganisme specifice şi nu de procese pur chimice.
PASTEURELLA gen de bacterii din familia Brucellaceae, clasa Schizomycetes, având aspect
de bacili scurţi, gramnegativi; elipsoidali sau alungiţi, coloraţi bipolar.
PASTEURELLA
TULARESIS
sin. bacil tularemic; cocobacil aerob, gram negativ, întâlnit la rozătoarele
sălbatice; agentul etiologic al tularemiei la om şi animale.
PASTEURELOZĂ boală infecţioasă, contagioasă, inoculabilă, întâlnită în majoritatea speciilor
domestice produsă de diferite pasteurele şi caracterizată prin tulburări
generale, semne de septicemie hemoragică etc.
PASTEURIZARE după Pasteur, procedeu pentru conservarea temporară a alimentelor prin
eliminarea relativă a germenilor prin încălzire la o temperatură inferioară a
100 ° C, metodă de a distruge agenţii animaţi prin încălzire la 70-75°C timp
de 20 min., într-un lichid după care se răceşte brusc, pasteurizarea laptelui se
face la 90 ° C timp de 30 de secunde, urmată de răcirea bruscă la 10 ° C.
384