Mic dicţionar bio-medical - Veterinary Pharmacon

MAGEZIEMIE concentraţia magneziului din sânge.
MAISOEUVE
(FRACTURA)
fractura colului peroneului asociată cu diastazis tibioperonier inferior şi cu
fractura de maleolă internă.
MALABSORBŢIE (lat. malum + absorbeo-ere – a absorbi, a atrage) absorţia defectuoasă şi
insuficienta folosire a grăsimilor, proteinelor, glucidelor şi vitaminelor (în
special vitamina B 12), datorită unor deficienţe morfofuncţionale
(insuficienţă secretorie enzimatică, alterarea mucoaselor tractului digestiv
etc.).
MALACIE diminuarea sau pierderea consistenţei unui ţesut sau organ.
MALACOLOGIE ştiinţa care se ocupă cu studiul moluştelor.
MALADIE barbarism indicând un proces patologic privit în ansamblu, începând cu
cauzele posibile, manifestări, evoluţie etc., şi terminând cu consecinţele
posibile.
MALADIA ALBASTRĂ termen general grupând malformaţiile cardiovasculare congenitale
cianogene, ca urmare a amestecului sângelui venos cu cel arterial.
MALADIA AZILOR sin. rău de munte.
MALADIA
CIOPLITORILOR
DE PIATRĂ
sin. silicoză.
MALADIA EBOLA febră virală hemoragică produsă de virusul Ebola, vectorii virusului fiind
liliacul şi diverse rozătoare mici, în Africa; după o perioadă de incubaţie
de 4-16 zile apar febră, artralgii, apoi diaree apoasă şi, curând, tuse,
precum şi un eritem, mai greu observat la africani.
MALADIA CU VIRUS
MARBURG
MALADIA LEGIOARILOR sin. pneumonia legionarilor.
MALADIA SOMULUI sin. tripanosomiaza africană.
febră hemoragică gravă, descrisă în 1967 în oraşul Marburg (Austria) şi
produsă de virusul căreia i s-a dat acelaşi nume, se manifestă prin febră
mare, însoţită de diaree apoasă, către a 5-7-a zi apare erupţie caracteristică
papulară, rapid confluentă, localizată pe trunchi şi faţa externă a braţelor,
examenul sângelui arată trombocitopenie importantă.
MALADIA AUTOIMUĂ afecţiune provocată de leziuni datorate unui proces autoimun spontan,
intens şi durabil, manifestat în organism; diagnosticul se bazează pe
decelarea de autoanticorpi şi prezenţa de limfocite sensibilizate.
MALADRĂ crevasă eczematoasă, localizată la nivelul unghiurilor de flexiune
antebrahio-carpo-metacarpian la animalele mari.
MALARIE sin. paludism; boală infecţioasă; provocată de tânţarul anofel, care prin
înţeparea pielii inoculează microbul; se manifestă prin friguri puternice,
intermitente.
MALATIO sin. Carbofos, Malatox – ester al acidului ditiofosforic, utilizat ca
insecticid şi acaricid, cu spectru mare de acţiune şi toxicitate redusă
pentru mamifere.
MALEIĂ (lat. malleus - morvă) extract obţinut din culturi de bacilul morvei şi
utilizat pentru diagnostic.
311