Mic dicţionar bio-medical - Veterinary Pharmacon

Li. simbolul litiului.
LIBERIĂ sin. releasing factor.
LIBIDO sin. apetit sexual; tonus biologic al instinctului şi nevoilor sexuale.
LICHE (gr. leichen - pecingine) denumirea generică pentru o serie de afecţiuni de
cauze multiple, având ca leziuni elementare mici papule.
LICHID
CEFALORAHIDIA
produs biologic cu structură coloidală, rezultat al secreţiei plexurilor
coroide.
LICOREXIE (gr. lykos – lup + orexis - poftă) apetit exagerat.
LIEAL (lat. lien - splină) în legătură cu splina.
LIGAMET (lat. ligamentum - legătură) fascicul fibros, variabil ca formă şi mărime,
rezistent şi puţin extensibil, care leagă între ele două piese osoase, mai
ales la nivel articular sau diverse organe sau părţi din corp.
LIGAMETE
ÎCRUCIŞATE
cele două ligamente interne ale genunchiului (anterior şi posterior).
LIGAMETOPEXIE operaţie prin care se scurtează şi se fixează ligamentele rotunde ale
uterului, pentru a corecta retroflexia sau retroversia.
LIGAMET FALCIFORM
(LA FICAT)
repliu peritoneal în formă de coasă, care leagă faţa superioară a ficatului
cu diafragmul şi cu peretele abdominal anterior.
LIGATURĂ nod făcut cu un fir de catgut, mătase, nylon etc în jurul unui vas, pentru a
obţine hemostaza sau în jurul altui conduct, cordon sau pedicul, pentru a
se întrerupe continuitatea sau înainte de a-l secţiona.
LIGIFICARE proces de impregnare a unor celule cu lignină.
LIGIĂ constituient al peretelui celulelor vegetale, reprezentând ceea ce rămâne
după dizolvarea glucidelor, în special a celulozei lemnului.
LILLEHEI-KASTER
(VALVA)
proteză valvulară cu disc bascular şi liber, destinat înlocuirii valvelor
mitrale, aortice sau tricuspidiene.
LILIACEAE familie de plante care fac parte din clasa Monocotyledonatae, ordinul
Liliales; cuprinde circa 4.000 de specii, grupate în 250 de genuri şi 12
subfamilii; sunt plante ierboase, foarte rar lemnoase, având un areal foarte
larg.
LIMAX 1. (lat. limax - melc) gen de melci din familia Limacidae.
2. tumoretă în spaţiul dintre unghii la bovine.
LIMB inel; structură anatomică mărginind un organ şi având în general formă
rotunjită sau inelară.
LIMBĂ SABURALĂ limbă încărcată cu un depozit alb-galben.
LIMFADEITĂ sin. adenită – inflamaţia ganglionilor limfatici.
LIMFADEOPATIE inflamaţia căilor şi ganglionilor limfatici.
LIMFADEOM tumoare a ganglionilor limfatici
LIMFADEOZĂ afecţiune a ganglionilor caracterizată prin creşterea în volum a tuturor
ganglionilor limfatici.
300