Mic dicţionar bio-medical - Veterinary Pharmacon

CELOM (gr. koiloma - cavitate) cavitate care apare in timpul dezvoltarii
embrionului.
CELOSOM (gr. kele + soma - corp) monstru care are fisurat peretele abdominal prin
care se produce eventraţia.
CELSIUS (GRADE) sin. scară termometrică; în sistemul internaţional unitatea de măsură a
temperaturii, reprezintă a suta parte din diferenţa dintre temperatura
gheţii care se topeşte (ceea ce corespunde punctului 0) şi cea a apei care
fierbe la presiunea atmosferică normală (care corespunde gradului 100).
CELULAR care se referă la celulă, care îi aparţine.
CELULĂ (lat. cellula - cămăruţa), forma fundamentală de organizare a materiei
vii, unitatea morfofuncţională a unui ţesut.
CELULĂ A celula alfa v. Langerhans.
CELULĂ APUD celulă endocrină originară din creasta neurală, situată în tractul gastrointestinal,
pancreas sau glanda tiroidă, capabilă de a capta una sau mai
multe amine sau precursorii lor, de a-i decarboxila şi a elabora hormoni
polipeptidici.
CELULĂ B celulă beta.
CELULĂ BAZALĂ
HERMA
celule speciale care stau la baza corpusculului gustativ.
CELULĂ GERMIALĂ celulă care la maturitate este capabilă să reproducă un organism în
întregime; sunt celule germinale agameţii sau sporii (produşi prin meioză
şi mitoză) şi gameţii (produşi prin meioză).
CELULĂ HEPATICĂ sin. hepatocit.
CELULĂ LE formă particulară a unui leucocit sau monocit, care conţine o incluzie
mare, de culoare bazofilă pală, precum şi un nucleu periferic alterat,
identificată de Hargraves în sângele periferic sau frotiurile de măduvă
osoasă provenind de la bolnavii suferind de lupus eritematos acut
diseminat; formarea celulelor se datoreşte prezenţei în sângele bolnavilor
a unor anticorpi care alterează nucleii celulari.
CELULĂ LEYDIG celulele interstiţiale cu rol endocrin prezente în testicul.
CELULĂ MÜLLER celule mari, cu aspect special, relativ ramificat, înalte, de susţinere, care
intră în structura retinei.
CELULĂ MUSCULARĂ sin. miocit, celulă care intră în alcătuirea ţesutului muscular; are formă
alungită şi manifestă însuşiri de excitabilitate, conductibilitate şi
contractilitate; membrana celulei musculare este denumită sarcolemă.
CELULĂ ERVOASĂ vezi neuron.
CELULĂ OSOASĂ celulă care intră în alcătuirea ţesutului osos; în formare celulele osoase
denumite osteoblaste, sunt paralelipipedice, apoi stelate şi secretă
substanţa fundamentală a ţesutului osos (oseina); celulele osoase adulte
(osteocitele) de formă ovoid stelată, cu prelungiri citoplasmatice
anastomozate, fără funcţie secretoare, sunt localizate în masa de
substanţă fundamentală, în cavităţile numite osteoplaste; aceste cavităţi
sunt legate între ele prin canaliculele străbătute de prelungirile filiforme
ale citoplasmei osteocitelor.
133