Mic dicţionar bio-medical - Veterinary Pharmacon

CARDIOTOMIE incizie chirurgicală a inimii.
CARDIOTOIC care creşte tonicitatea muşchiului cardiac.
CARDIOTOXIC care exercită o acţiune toxică asupra cordului.
CARDIOTUBEROZITAR care se referă la cardia şi la marea tuberozitate a stomacului.
CARDIOVASCULAR care se referă la cord şi la vasele sanguine.
CARDIAL (lat. cardo, cardinis – ţintă, punct principal) parte importantă sau
principală (simptom cardinal, acţiune cardinală).
CARDITĂ sin. pancardită, inflamaţia celor trei straturi ale cordului.
CAREĂ carena sternală sau creasta osoasă asezată pe faţa externă a sternului la
cele mai multe pasări.
CAREATE grup de păsări, majoritatea bune zburătoare, la care sternul are carenă.
CAREŢAT 1. despre orice organism lipsit de ceva necesar,
2. se spune despre un copil suferind de carenţă afectivă
CAREŢĂ (lat. carrere – a lipsi) care se referă la o lipsa sau insuficienţa în vitamine
(vitaminică), microelemente (carenţa minerală), etc indispensabile a
organismului, se disting carenţe primare, de aport şi secundare, sau
condiţionate (legate de tulburări digestive, care reduc digestia sau
absorbţia), stările fiziologice şi patologice care măresc consumul.
CAREŢĂ AFECTIVĂ tulburare psiho-somatică determinată de o separare sau ruptură în mediul
familial.
CAREŢĂ IMUITARĂ T sin. S.I.D.A. abr. C.I.T.E.
CARFOLOGIE mişcări dezordonate, involuntare, ale mâinilor unui bolnav care pare că
încearcă să prindă fulgi imaginari sau care trage şi respinge cuverturile
fără răgaz. sunt observate în cursul stărilor de delir şi al bolilor febrile
grave.
CARIE (lat. caries - putrezire) osteită cronică cu distrugere şi pierdere de
substanţă.
CARIE DETARĂ distrugere localizată şi progresivă a dinţilor care afectează în primul rând
emailul, apoi dentina care este atacată de bacterii şi poate ajunge la
necroza pulpei dentare.
CARIE OSOASĂ 1. complicaţie post-traumatică cu caracter infecţios hipertoxic a ţesutului
osos,
2. osteita cronică purulentă.
CARIOCIT (gr. karion – nucă, sâmbure, nucleu, kytos - celulă) celula nucleată din
care ia naştere eritrocitul.
CARIOCHIEZĂ (gr. karyon + kinesis - mişcare), sin. mitoză, diviziunea celulei cu
transformări în structura nucleului caracterizată prin succesiunea a patru
stadii: profaza, metafaza, anafaza şi telofaza.
CARIOCLAZICĂ se spune despre o substanţă care poate leza nucleul celular şi întrerupe
mitoza.
CARIOCLAZIE (gr. karyon + klasis - rupere) fragmentarea nucleului.
121