' 'ili; - upload.wikimedia....

"t.
'S I
1!
r.
; Iry
"1.1%. 4,"'" 117%514, '01 67
ifeW
St
4 _
t
62.
c..w L
t.
"
,11 r s ., / 5
°:7',,
_
Li.Y.
.'Pr
;
fi
,*!1'
' 4
0".
1
3
er!Pfr:
,'
A44.
" °
.0'
L
, ' oir,,,^
S,. .i. , .
tfi
...,', ',IAL:y,,,,
CL5 'Si ,` '
)1,
)
I'S.
pyS "
;';LL,,,!;°-,'".
;;",,..1.,,;.:,:,,:liii.r::-'01..(,:ii,:.,::.'!...1"..."?,,,.1:,
,,,
1 =0 4 ',,. (1.. 4. , ., :'
"t1' '.. : '''ii ' iii ' , ,
' '; i't: ,..',. ill:: ..,,,,,,,,,,::, J.:..,::.1:1, ::::.'.:
'ili;,,,..,09.q.,..i. .. if
,,,,,,,,,
.1r-, t " ' ,,,/,',,. w".:;%%:,..,, Pk-4 ,
01-,,,' 't..''.':'.'
' , ' ' r' ' , '
'
,,,,,;..0 . ,..
'
,
'Lem
,, ,,P,,
.11.! ' .4.1,' ' I»
,r .4.,1 ,I.:,, 1' ' '
. 'l, ,.'
. .,,L, iL,-Nv, "l'u..
: p.:....I'l '',. '4',i,"; 1.:.'.:;,',4e:': '.. 4:: :I' :t,::,eli,'
',
.4',1) il:':',' ' . ° PI,
, t. ,,,,, 11 i ... ,, i i., ir q
',OS, 14,1 1 h 14 ..1 l'.ii 'L i .'
H.I S.43,711(
,to: al::: ' o'::: ::12:
..,:ill.: ::
, ..,
0..4 '' r 'i ' ' '. ' ,"'.E'' ...ki .'1 " ..'
., ,,, ,,,.:, 4 M. ! ,V, e 1 S 7V , . ;,Il , 1
1 ,. 5'; .01'Ll ,..1P
c i r.E+ r.
.. , ' y .. , ' ' &-
w,... ,.
ti,
; .
'S:i.11:71, ,' ''. F':1".\:.*:....
I '' V..
,..,,j.:k .,,r,, ,n, 9,, Lk, ,:::::,
, 1;°.,,,', '''''''':i 41,':''. 4
. ,
,n,.. ,y,.,,,, o ,..;lit , "'
'
' ,:,,U/
i aqY v., :..',,O.A' ',:.::,: ',,,,, ..0?
' Vc 1 I .;:-.. ,..,, ., r , 'Lro.., .:r. 1
,. 1
'11,A1
1.sss.: N
. ''' ,, .t' '
lY t:1::'.,_ :2,',,,k.: ',0,,..;
,.rilit, .L ,¡,..., , 'N.."
v,,,[1.
L ,
,. ,
.Ii
, , ..,,,,...1,,,
.,
gP, i -.. 1 t I .
,,,'LL.,,,,, ,',..6 Lue* ttl Ji:.:1... 'r,it ,,:',X
,', i .'i: -,, ,,, lip -,,,
,, if...:"¡::- ,i. IpP:, '
,,%:,,,..
I'
..i
r ill k ....'.L-.'In.',,' '1 ''
,..,'S I, p, ,O, ,,,
? e,';',,
'
....,,,,riii,, ;'It't :; .,I. ''''
!'l , s l!LS ,
''`Ii.i.L;V:
;''':::::::::r
:'''''''''''',11'' '
'' "i.'1.T13'. 0 :::'''' ':..':-.. L3. ,'00'..i' ; '
' /!,1 0' '
1 :
,::,,.:::.L,.:;6'..,.:,,,,:!:'.t:,,11.:.:1''
°''''''' '' '
' ''''''
' ['i
To o Lfikli'sr
'''
. ''''T1:';'"?'''
' "
t'
'
,,,,
.!, 1.1.4/1
..°: , ,,.,;. 1 e
'°.:°''''' '':;i'''''
,;., 97 . 0
.,:.,',::!'',L,,,, " ',:,','':r, .
.
1,, f',--' 't
i h ., ,,, 1.,,,`,,,y1.. . ,,11, '4;a,... .`,1.,Y
1 rk,
' 4 '$. '' ''' 'I ', ' 4 ' i 't3.
,11
. ,,V,.°,,,,; k':
i'lli . L. N , IL Y.. , ,
Li' ite ' L. ,,
0 a,:,41, ,
a ,e, .. , , .
%
6Sti,t ',..4,".1'L '' SSr , '..1 ::
'''''''';') '4

MARELE
DICTIONAR GEOGRAFIC
AL
ROM INIEI
61275. Novels Diclionar Geogralle. Vol. Ir. 1

SOCIETATEA GEOGRAFICÄ ROMMA
FUNDATA LA 15 ILJNIE 1875
RECUNOSCUTA. DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN ao FEBRUARIE 1897
MARELE
DICTIONAR GEOGRAFIC
ALCÄTUIT §I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE
DE
GEORGE 10AN LAHOVARI
PREgDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,
PRWDINTE AL SOCIETATII PENTRU INVATATURA POPORULUI ROMIN,
GENERAL C. I. BRATIANU
SUB-SEF AL STATULUI-MAJOR GENERAL,
DIRECTOR
AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI
AL
ROMiNIEI
SECRETAR GENERAL AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROMiNE
§I
VOLUMUL IV.
BUCURE§TI
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59
1901
GRIGORE G. TOCILESCU
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMINE,
PROFESOR UNIVERSITAR,
DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHIT41

MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC
AL ROMNIEI
Iablanita, com. rur. li sat, in
jud. Mehedinti, pl. Dumbrava,
la 35 kil. de orasul T.-Severin,
situatä pe dota dealuri si o
vale si marginindu - se la E.
cu com. Podul-Grosuluya S.;
cu com. Padina-Mare si Padina-
Mica ; la V., cu com. Paroina-
Mare si la N., cu comuna Stignita.
Satul formeaza comuna cu
mahalalele : Dosesti si Tata, avind
1600 locuitorr, locuind in
300 case.
Locuitorir posea. : 70 pluguri,
165 care cu bol, 26 carute cu
cal ; 70 stupi cu albine.
Are : o osea comunalá care
o leaga de com. Orevita si Paroina-Mare
; o biserica, cu hramul
Sf. Gheorghe, deservita. de
2 preoti si 3 cintareti ; o scoala,
conclusa de un invatator, frecuentata
de 26 elevr si 3 eleve.
Budgetul com. e de 3736 ler
la veniturr si de 2936 lei la
chel tu ell.
Contribuabili sunt 246.
Vite : 690 vite marr cornute,
330 bol', 6o cal, 700 or si 600
rimatorr.
Cimpiile mai principale din
I
com. sunt: Balaurul, Iepurele,
Vulturul, Batovul, Sculele si
Geanta.
Dealuri mar insemnate sunt :
Cuca-lur-Rador, Dealul - Malinulur,
Boca si Sculele.
VE: lablanita si Boca, pe care
curge pirtul Iablanita si care
se uneste cu apa Podul- Grosulur,
la locul numit Podul-
Iablaniter. La V. com., la o depastare
de 1 kil., se afla fintina
numita Posta, pe unde se
cunoaste olacul vechiii.
Iacob (Dealul-luï-), deal, In jud.
Tulcea, pl. MAcin, pe teritoriul
com. rur. Turcoaia; este deal
fara legaturr cu vre-un alt deal,
asezat in partea de V. a pl. si
a com, care se intinde la poalele
sale de V. ; e de natura, stincoasa,
acoperit pe alocurea cu fin ete ; are
o t'Intime de 336 m., care poarta
numele de Turcoaia, dominind
asupra satului Turcoaia, asupra
Dunarei si asupra drumulur judetean
Macin-Satul-Noti-Ostrov ;
are ca prelungirr dealurile : Iglisoara-Mare,
Iglisoara-Mica, Manote
si Gorgova ; este acoperit
Cu finete si pasunr.
Iacob-Mog, movild, jud. Tulcea,
situata in partea centrala
a plaser Tulcea, si cea de S.
a com. rur. Malcoci ; asezata
pe muchea Dealulur-Mare, are
o t'Intime de 148 m., dominind
asupra vailor Sari-Ghiol si
Valea-Mare, asupra satului Malcoci
si drumului comunal Malcoci-Agi-Ghiol;
este naturala si
acoperita cu verdeata.
Iacob (Piscul-lul-),pisc, in com.
rur. Govodarva, pl. Motrul-d.-s.,
jud. Mehedinti. Aci se afta urmele
unel vechi cetati romane.
Se afta. pe partea dreapta a ptrtulur
Govodarva si In apropiere
de osea.
Iacob-Suhat, ella; in jud. Tulcea,
in partea de N. a plaser
Tulcea si a com. rur. Malcoci,
si in partea de S.-V. a
plaser Sulina si a com. urb. Chilia-Veche
; se desface din lacul
Costin ; curge spre E. d'alungul
malului nordic al grindului Stipocul;
trece pe linga lacurile
Costinciuc si Buciul, care se
scurge in el, si, dupa un curs
de 12 kil., se pierde in intin-

IAC013ENI 6 1AILA-DERE
sele stufArir de lingd lacul Pepurnicul.
Iacobeni, sat, in partea de E.
a com. Sipotele, pl. Bahluiul,
jud. Iasi, situat pe malul drept
al Ale, format din 2 cAtune :
Iacobeni si Tomuletul, carT fac
un trup, avind o populatie de
87 familiT, saa 335 locuitorY.
LocuitoriT din Tomuletul sunt
statornicitT in anul 1880. Iacobeni
éste sat vechirA.
Are o bisericä ziditd de un
preot, Andrer.
Vite sunt : 239 vite marT cornute,
30 cal, 723 ol, 9 capre si
75 rimAtorI.
Iacobeni, deal, lingd satul cu acelasi
nume, com. Sipotele, pl.
Bahluiul, jud. Iasi.
Iacobeni-NoI, sat, in partea de
N.-V. a com. Dingeni, pl. Jijia,
jud. Botosani, pe coast5 de deal,
In dreapta JijieT. S'a infiintat la
1879 cu noir improprietAritl pe
mosia statuluT Iacobeni. Are o
suprafatA de 436 hect. ale locuitorilor
si o populatie de 70
familiT, saa 264 suflete.
Numdrul vitelor e de 1240:
422 bol si vacT, 81 cal; 702 or, 35
porci.
In sat se allá: I circiuml, 2
comercianti si 2 meseriasr.
Iacobeni-VechI, sat, in centrul
com. Dingeni, pl. Jijia, jud. Botosani,
pe partea dreapa a JijieT,
cu o suprafatd de 993 hect.
si cu o populatie de 50 familit;
satí 250 suflete. Mosia este
proprietatea StatuluT.
Are o bisericA flcutá de locuitorl
si deservitA de 2 cintdreti.
Iacoboaia, pddure, In jud. Bacan,
pl. Siretul-d.-j., com. TIma0,
Cu o intindere de 28 hectare.
Iacovile, sat, fAcin d parte din com.
rur. MAdulari, pl. Cerna-d.-j.,
>d. Vilcea. Are o populatie
de 202 10Cuitorr (102 bArbatl si
1090 femeT).
Iadul, vale, izvoreste de la E.
de com. Mioveni, pl. Rtul-DoamneT,
jud. Muscel si se vars1 in
riul Argeselul, pe malul sting.
Iadului (Gura-), loc izolat, in
jud. BuzAti, com. Nehoiasul, pe
mosia Jaristea, in poalele muntela
Cumpenile, unde se allá
o multime de izvoare cu ape
minerale, exalind un miros sulfuros,
ce T-a determinat numirea.
Iaga, loc, in jud. Badil, pl. Tazldul-d.-s.,
com. Bucsesti, situat
la confluenta piriulur Cernul Cu
TazlAul-Mare.
Iaguda-Ceair, vale, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noud, pe teritoriul
com. rurale Almaliul ; se
desface din poalele de E. ale
dealuluT Sari-Mesea-Bair ; se indreaptd
spre E., in& o directiune
generald de la S.-V. spre N.-E.,
mergind printre doud prelungirr
ale dealulur Sari-Mesea-Bair,
cal-1 poartA acelasT nume ; hazdeazd
partea de N.-V. a plAseT
si pe cea de S.-E. a com.; taie
drumul judetean si cel comunal
ce duce de la Almaliul la Ese-
Chioi, si, dupd un mers de 6
kil., se deschide in valea piriuluT
Almaliul, numitä Beilic-Ceair,
ceva mal jos de locul numit Cismeaua-Ostrovenilor
; malul sli1
sting este acoperit cu vil.
Iaila, sat, in jud. Tulcea, pl. MIcin,
cdtunul com. Cirjelarl, asezat
in partea centrará a plAser
si cea de N. a com., la 12 kil.
spre N. de resedintA, pe ambele
malurT ale vdiT Iaila-Dere.
Intinderea sa este de 45 hect.,
iar populatia, compusd din BulgarY
si RominT, este de 57 famili',
saA 215 suflete. Prin el
trece drumul comunal Hasanlar-
Orta-Chioi.
Iaila-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
urb. Babadag ; se desface din
dealul Asmilar-Bair ; se intinde
spre E., avind o directiune generald
de la S.-E. spre N.-E.,
brAzdind partea de N. a plAseT
si a com.; lasd spre S. dealul
Ghel-Tepe ; pe la poalele de
E. merge drumul judetean Babadag-Alibei-Chioi
; este de naturd
stincoasA ; se ridicA la 138
m., dominind satul Satul-Noti,
balta Topra-Chiopru si drumul
judetean ; este acoperit cu pddurl
si finete.
Iaila-Dere, pida, in jud. Tulcea
pl. MAcin. Izvoreste din poalele
de Vi ale dealului Ciubucluc-Bair
si Orta-Bair, si se indreaptd mal
intiid spre N.-V. si apoT spre V.,
avind o directiune de la E.
spre V.; trece prin partea de
N. a satuluT Iaila, de unde si-a
luat numele ; curge de la poalele
de N. ale dealuluT Ortabuirac
si HasanlaruluT, si, dupd un
curs de 12 km., se varsd in
piriul Cerna, pe partea sangl,
Ruga satul Satul-Noti, pe
care-1 udd prin mijloc. BrAzdeazd
partea de S. a plAseT, si
pe cea de N. a comunerSatul-
Noil. Basinul sAtá, cu o intindere
de 2400 hect., coprinde cite o
parte din teritoriul comunelor
Satul-Noa si Cirjelari, si este
cuprins intre dealurile : Hasanlar,
Dijcadael-Bair, Ciuciuc-Cara, Orta-ChioT,
de-oparte, Carapcea si
Ac-Punar, de altA parte. Ca afluentl
are pe dreapta: Derea-
Ac-Punar, si pe stinga Domus-
Culac. Malurile sale sunt in general
ripoase, pAnd la conflu-

IALOJITA 7 IALOMITA (JUDET)
enta cu piriul Domus-Culac.
Pe valea lui merg drumurite comu
nale : taila-Satul-Noti, Ac-Punar,
Satul-Noti, Homurlar-laila.
Talonta, pirig, in jud. Suceava,
com. arul-Dornei ; afluent al piriului
Calimanelul.
IalonteT (Vlrful-), piscul muntelul
cu acestnume, intre com.
*arul-Dornei i Brosteni, jud. Suceava,
avind 1616 m. altitudine.
Ialomicioara, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Dimbovita-Ialomita,
cat. com. Motaeni.
jud. Dimbovita,
care izvoreste aproape de
muntele Leoata, i primeste in
sine piraiele: Ialomicioara-Frumoasa,
Ialomicioara-VaeT sati
ValeaVacei, Silistea, Lili, Giurculetul,
Chincioaca, Tantea si
altele, apoT trece prin raionul
com. Runcul, i, aproape de com.
Motaeni, se varsa in partea
dreapta a IalomiteT, sub numele
de Ialomicioara-Mare. Tot in
Ialomicioara se mal varsa
Valea-Tita, din sus de Motaeni.
Ialomicioara-Mick sati Rásäriteanä,
pirig, jud. Dimbovita,
ce izvoreste de sub muntele Paduchiosul,
despre Prahova si se
varsa in partea stinga a IalomiteT,
din sus de Moroeni, in dreptul
GlaveY, care este o poeana
frumoasa.
Ialomita, Jude;, numit ast-fel
dupa riul Ialomita, ce-1 uda
de la V. spre E. Este situat
pe tarmul sting al DunareT, in
unghlul ce formeaza acest fluviti
in curgerea sa despre N.,
udind partea de V. a Dobrogel.
Limite. Spre N., judetul se margineste
cu judetele Buzati i Braila.
Linia despArtitoare incepe
despre N. de com. Jilavele, merge
spre E., trece prin valea piriutul
SArata si pe la N. satului Girbovi,
apoi satul Grindul, de
mide se coboara spre N.-E., despartindu-se
de judetul Braila pana
in dreptul satului Murgeanca,
unde teritoriul comunei Cioara-
Doicesti din judetul Braila, se
coboara spre S. pana in lacul
Strachina, formind un cot in
judetul Ialomita in forma de
dreptunghiti, de unde iardsT ia
directiunea spre E. pana in Dunare.
Limita judetuluT spre S. o
formeaza Dunarea, ce desparte
judetul de Bulgaria din dreptul
satuluí VArasti, pl. Borcea,
pana in dreptul pichetului Chiciul,
sati pana la un kil. spre
E. de Silistra; de aci, Dunarea
desparte judetul Ialomita de judetul
Constanta, formind si limita
despre E., pana intrA in
judetut Braila.
Margin ea de E. este o linie
conventionala, care incepe din
limita judetuluT de N., desparte
acest judet de judetul Prahova,
mergind spre S. pana in riul
Ialomila si de aci merge spre
S.-E., taind d'a curmezisul vaile
Ileana, Ilie i Bulumezi i trecind
pe la Moara-Saraca, prin Valea-
ArgoveT, prin lacul Mostistea,
pana in Dunare, in dreptul satului
VarAsti.
Suprafala judetutui, cu o intindere
de 805529 hect., este
o cimpie vasta, taiata in dota
par de riul Ialomita, presarata
de o multime de movile i erestata
in partea de N. si de S.
de mai multe val% Din tila /a.
spre S., in latime ca de
35 kil. si din Borcea, spre V.,
In lungime ca de 75 kil., se intinde
cimpul Baraganul, a carui
suprafata prezinta niste ondulatiunT
tare, nesimtite in urcare
si coborire. Trei mar! coaste
marginesc acest cimp in partile
de N.-S. si E., lar partea de
V. formeaza o continuare a cimpiilor
din pl. Cimpului si din judetut
Ilfov. Coasta de N. poarta
nuniirea de coasta IalomiteT, lar
cele despre E. si S., numai simpla
numire de coasta.
Sunt in: judet, si cu deosebire
pe cimput Baragan, multe
movile, artificiale. Modul cum
sunt aranjate nu pare a fi ceva
intimplator ; asa, in partea de
E. a Baraganului, unde sunt mar
bine conservate, se poate observa
ca movilele sunt ast-fel dispuse,
ca formeaza patrulatere,
dintr'un centra, format dintr'o
movila maT mare, se intind mal
multe raze in diferite directiunT.
Nu se cunoaste de uncle s'a luat
p5.mint pentru a se ridica aceste
movile, cacT prin prejurul lor,
nu se vad gropi. Sapindu-se
unele movile, nu s'ati gasit inteunele
nimic, lar intealtele numai
cArbuni. Cele mal principale
movile sunt : Movila-Voevodului,
Movita-lui-David, Dragaica, Cacomeanca,
Baurul, Ciunga, PAuna,
Copuzul, Gemenile, a-NeacsuluT,
etc.
.Ape. Dunarea curge spre S.,
apoi spre E., formind mai multe
brate, din "cari cele mal mar!
sunt: Borcea si Gura-Balii.
lomita strabate judetul despre
V. spre E., unde se varsa
Dunare. Sarata, 0.10, curge
din judetut Buzad, spre S.,
si se varsa in riul halo mita. Ghighiul,
un mic pifia, vine din jud.
Prahova si se vars5. in piriut
Sarata. LacurT principale sunt:
Boianul, Jegalia, Calarasi, Cabilul,
Strachina, etc.
Dunarea, in curgerea sa, formeaza
mal multe insute, din
cari cele mal marisunt: Balta, Tulchia-Mare,
Strimbul, Hopa, Balaban,
Aleo ate, Atirnati si Vaca.
Clima. In timpul Terne!, clima

IALOMITA (JUDET) 8 IALOMITA (JUDET)
este aspra, din cauza vinturilor
ce sufil despre N. si carI, negasind
nicI un obstacol produc
viscole ce pun adesea in primejdie
d'a se nameti turme intree
de vite. Primlverile sunt
adesea umede i red si din
cauza ploilor si a topirif zapezilor.
Dunarea ese din albia sa
inundeaza pasiunile i pAdurile
de pe tä.rmurile sale. Verile
sunt calduroase, ploile adesea
inceteaza, Dunarea scade i cu
&ma, bratele i lacurile ce formeaza
mlastine.
Toamna, cind nu cad ploI
zapezile nu vin de timpuriti,
este timpul cel mal frumos.
Proprietdp. Sunt treT seriT de
proprietatT in acest judet : prima
serie incepe din Dunare pana
In mijlocul BAraganuluI; a doua
serie incepe din riul Ialomita
spre S., pana in mijlocul BAraganuld
; a treia serie, din riul
Ialomita, spre N., pang. In judetele
Braila si Buzati.
Statul poseda 59 proprietatI
anume : Carareni sati Hagieni,
Cunesti saü Bizeanca, Fundul-
Crasani, Jegalia, Strachina, Brosteni-VechI,
Rogozul, Buesti, Fetesti,
Faurei, GAunosi,
VIddeni, Blagodeasca, PIersica
sati Borduselele, Piscul-CarapanuluI,
Ciocanesti -Mihaiti-Voda,
Dichiseni, Trimseanca, Sapunari
sati Odaia - ProtopopuluI,
Berbeci - Popesti, Cocora, Mileasca,
Slobozia, Ciocanesti-MArgineni,
Bogata, Ceacul sati Valea-
PlopuluI, Iazul sati Lata-Sanata,
Lupsani, Ulmul, Copuzul sari
Odaia-CalugaruluI, Gaita, Sdpunari,
Calarasi-VechI, Coslogeni,
Bucul-Matusesti, Curesti, CotulluI-Epure,
Stelnica-Pirtani, Reviga,
Cazanesti, Calarasi, Orasul
sat" Piva-PetreT, Cotorca, Grindul-cu-Rogoazele,
Cotorca-Mica,
Cunesti, Petroiul, Baraganul,
Buciumeni cu Fratilesti, Bucsa,
Culcati (Nucet), Culcati (Razvan),
Fratilesti, Mottiva, Sforile,
Pisculesti, Pisculeasa, compusa
din Cotul-1ui-Coco i Cotul-luI-
Dragan, Bobul saü Corneanca,
Surdeasca - Gloganeasca
masesti.
Eforia Spitalelor Civile din B ucuresti,
poseda opt proprietatI,
anume: Calarasi-Lichiresti, Cirnulisa,
Crasani-d.-j., Dudesti, Luciul
cu Giurgeni si Gura-IalomiteI,
Popeni, Prersica-MIerlani i Stelciul.
Producliunea. Pamintul judetulur,
propritl zis pentru cultura,
formeaza un strat argilo-nisipos
amestecat cu substante organice
si produce o mare cantitate
de cereale, plante alimentare.
Cultura tutunuluI se face
In pl. CimpuluI.
Pe insulele ce Dunarea formeazd
in curgerea sa, se afia
multe padurl cu lemne de salde
si plop, iar pe amindoul malurile
riuluI Ialomita, se afla
padurf, earl', pe linga salcie si
plop, maI contin si stejar, anin,
carpen, frasin, etc.
Suprafata judetuluI, fiind o Intinsä
producatoare, este
favorabilA crestereT animalelor.
Vite in jud. Ialomita sunt : 49009
cal, 92932 bol, 257737 or, 1960
capre, 49578 porcI, 147 asinI.
Este cunoscut ca numarul vitelor
era in secolele trecute
chiar pana pe la jumatatea acestur
secol maI mare si ca vitele
erati de o maI buna rasa;
asa ca guvernul turcesc cum-
Ora de aicI pentru armata
si alte vite, din hergheliile i tun
mele ce populati cimpiile judetuluI
Ialomita ; acum insä transformarea
suhatelor in locurf de
cultura, a facut ca numarul vitelor
sa se inputineze.
Dintre a.nimalele salbatice se
gasesc: lupul, mistretul, vulpea,
iepurele, vidra, viezurele, etc.
Dintre pasaii se afla vulturul,
dropia, cocorul, lebada, pelicanul,
becata, gtsca i rata
batica, etc. Din cultivarea albinelor
se produc anual pang la
20000 kilog. miere i 6800 kilog.
ceara.
Din Dunare, Borcea si de prin
lacurI, se pescuesc: crap, somn,
morun, cega, salati, stiuca, etc.
De si agricultura este speciala
ocupatiune a locuitorilor,
totusI si industria a luat avint ;
asa, in fabrica din satul Brosteni-NoI
se fabrica mult alcool.
Mdcinatul cerealelor se face in
mal multe morI de Ant, de apa
cu abur!, din cad cele mal
sistematice si carI dati zilnic o
mal mare cantitate, sunt cele
din Brosteni - Noi, Lehliul
CAlinesti. Fabricarea brinzeturilor,
a pastrameI, a pesteluI sarat,
apo'f a caramideI, a obiectelor
de lemn si de fier, precum
tesaturile de Rua, de cinepa, de
bumbac si de matase, etc., formeaza
una din principalele ocupatiunI
ale locuitorilor.
Comerciul. In judet, comerciul
se face cu cereale, animale, pia
nelucrate, lInA, alcoolurI, seti,
peste sarat i proaspat. Comerciul
cu cereale, care formeaza
primul izvor de bogatie al locuitorilor
jud., se face in fe-care
com., dar me mult in porturile
Calarasi si Gura-Ialomiter. Comerciul
de vite si de manufactura
se face in fe-care comuna
si Cu deosebire In bilciurile ce
se tin peste an in urmatoarele
localitatI: in Calarasi, de la i -10
Septembrie si la 9 Martie; in Slobozia,
la 23 Aprilie, 24 Iunie
si la InAltare ; in Urziceni, unde,
In deosebT de tirgul saptaminal, e
tirg la Duminica Fluriilor si la 14
Octombrie ; in Lehliti se face
tirg saptaminal ; in Giurgeni, la
14 si 26 Octombrie; in Ciochina,
la 8 Septembrie si Duminica-

IALOMITA (J UDET) 9 IALOMITA anal')
Floriilor ; in Jilavele, la 20 Iulie
si la Pogorirea Sf. Duh; in
Brosteni NoT, la 25 Martie, 29
Iunie, 27 Iulie, Duminica TomeT
si 14 Octombrie; in Grindul,
la 9 Martie, 15 August, 26
Octombrie si la Pogorirea Sf.
Duh.
Cdi de comunica/le. Jud. Ialomita
e strAbätut de cal' ferate,
sosele si caT navigabile. CAile ferate
strAbat judetul in lungul
si latul sAti, avind o lungime de
167 kil., din carT linia Bucuresti-
Fetesti, Cu 77 kil., avind statiile
: Lehliul, Dilga-Mare, Ghimpati,
Ciulnita, MArculesti, Elena
si Fetesti ; linia Slobozia-CA15.rasi-Port,
Cu 47 kil., cu statia
Silistea ; linia Fetesti-Faurei, cu
43 kil., avtnd statiile Hagieni,
Tindarei si Murgeanca.
osele acoperite cu preatrA
sunt pe o intindere de 15 kil.,
iar neimpIetrite sunt foarte numeroase
pe o mare intindere.
CAT navigabile sunt: Dunarea,
cu bratele sale Borcea si Gura-
Bala.
Instrucliunea. I n st ructi u n ea
se preda in judet in 124 scolT
primare rurale si 4 scolT primare
urbane, din carT 22 de
bAetT, 24 de fete si 82 mixte ;
iar din acestea, 62 sunt intretinute
de stat si comuna, ¡o
de judet si comuna si 56 numaT
de comund. Urmeaza cursurile
in scoalele rurale 4000 elevI
si 800 eleve, lar in cele urbane
600 elevI si .300 eleve. Personalul
didactic se compune
din 104 invAtAtorT, 8 institutorT,
24 invatAtoare si 5 institutoare,
ceea ce formeaza un
total de 141 membri aT invAtAmintulul
primar. Cu intretinerea
acestor scol1 s'aii cheltuit
de stat, judet si com., intr'un
singur an suma de 200367
leT, ro banT, din care pentru
scoalele rurale 152972 leT, 50
h,
61275. Marero Ilieflonar Geograllo. Vol. IV.
banT si pentru scoalele urbane
47394 leT, 6o banT.
Pentru invat5.mintul secundar
se aflA un gimnazia real in orasul
alArasi, cu 9 profesor!.
In satul Armasesti este o
scoall mixta de meseriT si agricultura
practica, in care se af15.
internatI 40 elevT si 40 eleve,
avind 14 profesorT, profesoare,
maestri si maestre.
Personalul sanitar al judetuluT
se i:ompune dintr'un medic
primar, patru mediei de plAsT,
un medic al orasulul CAlArasi,
dor medicT la spitalele din CAlArasi
si Urziceni, precum si un
medic la spitalul ArmAsesti. Se
mal aflA patru vaccinatorT si
patru moase. Un medic veterinar
ingrijeste de starea sanitarl
a vitelor in caz de epizootiT.
Su nt treT farmacil, din carT
doua in Calarasi si 1 in Urziceni,
carl procura medicamente
bolnavilor din spitale si particularilor.
Yustiga. Se aflA in judet un
tribunal, care depinde de curtea
de apel din Bucuresti ; o curte
cu juratT, care functioneazA la
inceputut fie-cAruT trimestru, treT
judecAtoriT de ocol cu resedintele
In alArasi, Slobozia si Urziceni
si in fie-care comuna cite o judecatorie
comunalà.
Administralia. Se aflA o prefectura,
treT subprefecturr si in
fie-care comuna. cite o primArie.
Siguranta publica in orasul CA1Arasi
este pusl sub privigherea
una politiT. Resedinta sub-prefecturilor
este in : CalArasi, Slobozia
si Urziceni.
Armata. Este in judet un regiment
de infanterie, care poartä
denumirea de al 5-lea, Ialomita
No. 23, si depinde de corpul III
de armatl cu resedinta in Galati.
Regimentul are treT batalioane,
din carT unul permanent si dota
teritoriale, avind si 12 companif.
Dota escadroane de calArasT
fac parte din regimentul 5 de
cAlArasT cu resedinta in Ploesti.
In Slobozia se aflA un regiment
de cavalerie perrnanent.
Cultul. Se aflA 140 bisericT,
cu 181 preotT, divizate in patru
su bpro toi eriT : su bprotoieria Borcea
coprinde 3 circomscriptiT ;
subprotoieria CimpuluT coprinde
4 circomscriptii ; subprotoieria IalomiteT
coprinde 5 circomscriptiT
si subprotoieria BAltiT coprinde
5 circomscriptii. Peste aceste
subprotoieriT este o protoierie cu
resedinta in CalArasi, si care
depinde de Eparhia MitropolieT
din Bucuresti.
Populafiunea. Dupl statistica
oficiall din 1887, se aflä in judet
132936 locuitorT, cu 29134
capT de familie, din carT 15092
persoane stiA carte si 117844
nu Oil.
Dupl recensAmintul fAcut in
1894, populatiunea judetulur consta
din 146630 locuitorT, cu
33962 capT de familie, 5i112668
membri de familie, sati 75679
barbatT si 70951 femeT. Dupl
profesiunT se afla : 38487 agricultor!,
1185 meseriasT, 85 industrialf,
1273 comerciantr, 800
cu profesiunT libere, 6o8o muncitorT
si 323! servitorT.
Budgetul pe 1898 99 : ZecimI
: veniturT, ler 540710, banT
70; cheltuell, ler 537428, banT
95. Drumurr si prestatil : venituri,
ler 283302, banT 19; cheltuell
le! 280313, banT 6o. Spitalul
rural TindAreT, la veniturT
ca si la cheltuelT, le! 32189,
banT 54.
"'stork. Pe timpul domnieT luT
Alexandru Ipsilante ('778), judetul
avea alta. forma si alta impArtire
; asa in partea de N. se
limita cu raiaua BraileT si judetele
: Slam-Rimnic, BuzAti, SAcueni
si Prahova ; spre S. si E.,
cu DunArea si spre V., cu Ilfovul.
2

IALOMITA (JUDET) lo IALOMITA (PLASI)
Coprindea 127 sate impArtite in
7 plAsT : Lichiresti, Stelnica, Orasul,
Slobozia, Girbovi, Jilavele
si Dridul. Pläile: Girbovi, Jilavele
si Dridul coprindead sate, carT
azr sunt in judetele : Buzdti, Prahoya
si Ilfov. Plasa Orasulur coprindea
sate din judetul Slam-
Rimnic ; iar satele din V. p15.ser
Borcea formad plasd separatd,
numitd a Ciocdnestilor, ce
depindea de judetul Ilfov. Din
punct de vedere militar, judetul
era imparta in 7 apeteniT
militare : a- Scau n ulu T, a - Lichirestilor,
a-Stelnicir, a-Orasulur,
a-SlobozieT, a - Grindulur -FAglrdseanuluT
i a-Fundul-DanciuluT,
peste care era si o polcovnicie.
Schele principale erati : Orasulde-FlocT,
Berlesti, Plopi, Stelnica,
Timburesti si aldrasi. Capitala
judet 110 era Urziceni.
Aceastä impArtire a durat pdnd
in anul 1832, cind judetul
a fost divizat in patru pldsr :
Borcea, Balta, Ialomita i Cimpul,
strAmutindu-se capitala judetuluT
la aldrasi. Plä.sile
Balta s'ati unit in 1882,
formind o singurä plasd cu numele
Ialomita-Balta.
La 335, inainte de era crestind,
locuiad pe aicr si in restul
%dril, Getir, cari aveati o
cetate de lemn, in dreptul Silistrel,
la treT sferturl de ord
departe de Dunäre. Acea cetate
a fost prä.datA si arsä de
MacedonenT, carT trecuserd Dundrea
inteo noapte, sub comanda
lur Alexandru-cel-Mare,
regele Macedonier.
Pe la jumatatea secolulta al
saselea, tara fu invadatd de
Slavr si pärtile cele mar populate
de acel neam erati laturile
riulur Ialomita si cu deosebire
locurile de pe litiga gura riuluf
Ialomita.
Ca locurr istorice in judet sunt:
Rovine, unde Mircea-cel-Mare
bAtu in anul 1398 pe Turcr;
Nenisori, numit azr Armdsesti,
unde Mateid-Basarab bAtu in anul
1639 pe Vasile-Lupu ; Orasul-de-Flocr,
unde
teazul bdtu la 1595 pe Turci.
Urme de cetdtT sad intdrirr militare,
despre carT istoria nu
spune nimic, mar sunt la Cetatea-Feter,
CrIsani, Iazul, Ulmul,
etc.
Ialomita, plasei, in jud. Dimbovita,
care si-a luat numele de
la riul Ialomita. Aceastd plasd
ocupd partea de S.-E. a jud.
Dimbovita, fiind situatd numaT
pe loe ses si cimpir intinse, avind
numaT cite-va delulete in
raionul com. BAleni-Romtnr si
cite-va vAlcele, precum si cite o
movill artificiald fAcutd in timpul
rezbelelor vechr la Finta,
Cornesti i Frasinul. AceastA
plasA se invecineste : la E. si la
N.-E. cu jud. Prahova, pl. Mgsorul,
de care se desparte prin
riul Cricovul-Dalce, afl tent al
Ialomitel ; la N.-E., ea pl. Dealul-DimboviteT,
jud. Dimbovita ;
la V. si S.-V., cu pl. Bolintinul
si la S. si S.-E., cu jud. Ilfovul.
Clima acester pldsT este dulce
si sAndtoasd, pAnfintul este fertil
si este udat de riurile urmAtoare
: Ialomita, cu alluentir
ski Piscovul, Crivdtul si Cricovul,
carT cite-trele se varsd In
partea sti ig5. a Ialomiter; Colintina,
Ilfovul si la partea de
V. riul Dimbovita, care servA
de limitd intre pl. Ialomita si
pl. Bolintinul. PI. Ialomita ca si
pl. Bolintinul si Cobia, fiind situatA
pe cimpir intinse, este una
din cele mar productive in cereale,
grid, porumb, orz, ovAz
meiti ; mar produce cinepd,
fineturT intinse, legume si in
cite-va locurr e acoperitd cu pddurr.
Animale in aceastd pl., sunt
mar ales or si vite mati cornute.
Pddurr su nt : 105000 arir la
Bolovani, 5000 arir la Podul-
Bärbierul, 5000 aril la Coraltel,
25000 ara la Frasinul-Pirlita,
5250 arir la Ghergani, 8o000
arir la Mdrcesti, w000 arir la
Mavrodinul, 57000 arir la Vizuresti-Pirlita,
I [750 la Boanga,
etc.
In pl. Ialomita, afarl de riurT
si pirare, sunt I cite-va lacurr
si helestae, precum : dota helestae
si un mare lac la BAleni,
un helesteti la CornAtel, unul
la Ghergani, unul la Podul-Bdrbierul,
etc.
Ca industrie aceastd pl. are :
o fabricd de spirt si o fabricd
de fdind la com. BAleni-RominT,
o fabricd de spirt la com. Gheboaia,
o moard de apd la BAleni-RominT,
o moard cu aburr
si trer brutdril la Bilciuresti, o
moard de apd si o brutdrie la
com. CAtunul, o moard de apd
la Cornesti, o brutArie la Con,testi,
o moard de abuti la Corndtel,
o moard de apd la Frasinul,
o moard de aburr la Ghergani,
o moarä de apd si o pita
la TAtdr5.1 si o moard de apl
la Vizuresti.
Comerciul este activ si ca
centre de desfacere a diferite
obiecte peste an sunt : CornAtelul,
un mare erg anual, care
se face toamna, la 8 Septembrie,
unde se adund lume si comerciantr
din diferite pIrti ale tdrer
; apoT BAleni, unde se face
tirg la DrAgaica, adicA la 24
Iunie. Cu toate acestea, productiunea
acester pldsT se vinde si
se exportd i in alte pArti depártate:
asa spirtul din BAleni
s'a exportat anir trecutT tocmar
pe pietele Ispanier in Barcelona
si alte pArtf ; fdina, de asemenea,
fiind de o prea bunä calitate,
se trimite in multe pArtr ale td-

IALOM1TA (PLASA) 11 IALOMITA (PLAlt)
re!; un depoa insemnat este si
In Tirgoviste.
Pentru inlesnirea comunicatieT
sunt r soseaua nationala
viste Fundata - Bucuresti, care
trece prin comunele : Bildana,
Podul-Barbierul, Ghergani, Contesti,
Bolovani i intra in pl.
Dealul, mergind la Tirgoviste ;
soseau a j detean a Tirgoviste- B utimanul,
care trece prin catunele
comunele : Butimanul, Fintiacide,
Bujoreanca, Catunul, Ochiul-BouluT,
apoi prin Cojasca,
Dobra, Baleni, dupa
care intra in pl. Dealul, mergind
iarasi la Tirgoviste ; soseaua
vecino-comunala care trece
prin comunele : Bolovani, Cornatelul,
Dobra, Gheboaia, Finta
Frasinul ; soseana vecino-comunalAGhergani-Colacul-Cojosea.
Peste riurile pe unde trec
aceste sosele se allá: cloua Po
durT pe Ilfov i unul pe Colintina
in raionul com. Balteni,
un mare ped peste Dimbovita
si dota peste Ilfov in raionul
com. Bolovani, un pod pe Ialomita
unul pe Crivat la com. Catunul,
&tia podurT pe r. Crivdtul
la Cornesti, patru podurT la Contesti
peste riurile Ilfovul, Colintina
si Dimbovita, un pod la
Gheboaia, pe riul Piscovul, unul
la .Marcesti. tot pe Piscov,
unul in centrul com. Vizuresti,
peste riul Colintina.
Pl. Ialomita se compune din
19 com. rur. i anume : Bdleni-
RominT, Bäleni-SirbT, Balteni, Bolovani,
Bilciureti, Cojasca, Catunul,
Cornesti, Contesti, Cornatelul,
Dobra, Frasinul, Finta,
Gheboaia, Ghergani, Märasti,
Podul-Barbierul, Tätarai Vizuresti,
avind peste tot o populatie
de 26069 locuitorT Rominl si
citT-va BulgarT in com. Baleni-
Sirbf.
Resedinta subprefectureT acester
plasi este in com. Bilciu-
resti. Ad este si resedinta judecatorid
de ocol a plaseT.
colT sunt in toate comunele
acestei plasT. La cat. Cocosul
din com. Cornatelul este un
mare spital, intretinut de Eforia
Spitalelor Civile.
La catunele Stanesti, Boanga
si Mavrodinul aú fost lupte intre
RominT i TurcT sub Mihaiti-
Viteazul (1585-1599). Finta este
loc memorabil pentru lupta,
dintre Mateiti-Basarab si Vasile-
Lupu, la 1653.
p/ezia, jud. Dimbovita,
care sT-a luat numele de la riul
Ialomita si care pana la 1883
coprindea toata partea de N.
a judetuluT, spre E. de riul
Ialomita ; cad spre V. de Ialomita
era plaiul Dimbovita.
De la numita data, aceste dota
plaiurT s'al-1 unit si asta-d este
unul cu numele Plaiul Ialomita-
Dimbovita Cu resedinta in com.
erbanesti-Podurile, unde se allá
B5.ile-Pucioasa. Acest plaiù
unit este situat numaT pe muntT,
dealurT, val si valcele si coprinde
toata partea de N. a
judetuld. Se margineste la E.
cu Prahova, de care se desparte
prin muntiT Furnica, P5.duchiosul,
Plesul, Plesuva, Gur.
guiatul, Secatura, Poiana-LupuluT,
Mägura, Sultanul i altiT; la
V., cu jud. Muscel, de care se
desparte prin muntiT : Meterezul,
Muchia-LeoateT, Marginea-Domneasca,
Plaisorul, Valea-BrebuluT
si altiT ; la N. cu Transilvania,
de care se desparte prin culmea
Carpatilor cu piscurile sale Omul,
Caraimanul, Batrina i altele; iar
la S., cu plasa unja Dealul-Dimbovita.
Clima acestor plaiurT u nite
este foarte dulce si sanatoasa, de
aceea in toate verile multime
de vizitatorT din Bucuresti,
Ploesti, Tirgoviste, etc.,
cutreera aceste locurT pline de
florT i impodobite cu toate
podoabele natureT. Pamintul acestor
plaiurT este fertil si in
sinul sáll contine multe metate
minerale de mare valoare.
Muntir mal insemnatl, cari brazdeaza
aceste plaiurT sunt Munti!
despre E. de partea dreapta
a Ialomitd, cum mergT de la
Moroeni in sus : Plaiul-Domnesc,
Priporul, Gilma-IalomiteT, Brindusi,
Orzea, Marginea-Cirligulta,
Surlele, Dichiul, Paduchiosul, Oboarele,
care se numeste si
muntele Pietrosita, Nucetul, Blana,
Lapticul, Cocora, Furnica
si Obirsia. In virful ObirsieT
este Piscul-Omul, linga Bucegi,
MuntiT pe partea stinga a IalomiteT,
de la Moroeni in sus
sunt: Gilgolul, Piscul-cu-Brazi,
Magurile, Raciul, Cufuritul, Rateiul,
Lespezi, anoaga, Lucacila,
Deleanul, Plaiul-Mircer, TAtarul,
Padina, Colti, Batrina i Doamnele.
MuntiT despre V. si apropiatT
de Muscel : Orlea, Vaca,
Ratuneiul, Marginea-Domneasel,
Leaota, care este cel maT
inalt munte din Dimbovita dupa
Omul, Mitdrcea, utila, Dudele-
Mari i Dudele-MicT. MuntiT despre
E. de Moroeni : In vecinatatea
RunculuT : Podul-Frumos,
Tontea, Piscul-Vulturul u I, Piscul-
LaculuT, Fata, Catinele, Gilma
si muntele Orlea zis maT sus ;
in vecinatatea Moroenilor
Pietrositel : Suhatt11-Maliu, Plaiul
- Plopilor, Dealul - Porumbei,
etc.; in vecinatatea BezdeaduluT:
Vi rfu l-MaguriT-MorlI, Virful-RunculuT,
Virful-GruiuluT, Virful-UrseiuluT,
Virful-VoineT, i altii.
Plaiul Ialomita-Dimbovita este
udat de o multime de cursurT
de apa, dintre cari mar insemnate
sunt : Ialomita ce izvoreste
din muntele Obirsia,
curge spre S. printre plaiurile
unite si primeste in sine : in
partea de E.: Ialomicioara-Mica,

IALOMITA (PLAID) 12 IALOMITA (PLAID)
care izvoreste despre Prahova
din muntele Paduchiosul si de
sub virful Pietricica, si vine de
se varsa din sus de Moroeni ;
pirful Rusetul, care se varsa tot in
apropiere de Moroeni ; Valea-
Lupulta, care se varsa In Ialomita
intre Moroeni i Pietrosita ; Bizdidelul,
care primeste in sine
Valea - Coporodului i Valea-
LeurdeT, si se varsa in Ialomita
in dreptul Branestilor, intre ca.
tunul Podurile $1 Pudraria saa
fabrica de praf de pusca. In
partea de N., Ialomita primeste
Ialomicioara- Mare,
Vilcana, etc.
Mara de Ialomita si afluentii
sal, plaiurile unite mai sunt udate
: spre E., de 2.11.11 Cricovul-Dulce,
care curge prin raionul
comunelor : Urseiul,
nesti, Valea-Lunga. i Colibasi, si
primeste in sine afluentii : Ur-
Valea - Lacurilor, Valea-
Traistei, Puturosul, Valea - lui-
Natul, Tinoasa, Strimbul, Valea-
Rea, Cordunul, Valea-Lunga si
apoi intra in jud. Prahova. Spre
V., plaiul Ialomita-Dimbovita mai
este udat o mica parte de riul
Dimbovita, in care se vat sa Riul-
Alb aproape de comuna Izvoarele
i primeste in sine afluentiT :
Valea-Barbuletul, Valea-Runcul,
altii.
In plaiul Ialomita -Dimbovita
se afla tot felul de animale,
vegetale si minerale, cad pot
exista in Rominia. Ca animale
sunt : bol, cal, vacT, si mai cu
seama porci si capre multe. Se
cresc turme mad de porcI, pe
earl altd-data le desfacea pe
pietele Austro-Ungare : Brasov,
Pesta i altele. Asemenea
turme marl de capre. Pasari
inca se cresc in aceste plaiuri,
precum : gaini, eurci, rase, giste,
bibilici, rate lesesti, etc. Muffle
contin pest( gustosr. Albina si
gindacul de matase se cultiva.
Preste 9680 hect., 50 aril plc:lure
sunt in muntii Blana, Piscul-Brazi,
Magurile, Beindusile, Cocora,
Deleanul, Dichiul, Plaiul-Domnesc,
Ldpticul, Lucautul, Plaiul-
Mircei, Nucetul, Oboarele, Surlea,
Vinturisul si Zanoaga ; peste
200000 aril la Valea-Lungl,
77000 aril la Glodeni, 25000
aril pe mu ntil Mitarcea i Pietrele-
Albe, 29500 aril pe muntele Cornätelul,
175000 aril la Izvoare,
35000 arii la Runcul, 75000
aril la Vileana-d.j., 145000 aril
la Vilcana-d.-s., i prin alte locurl.
Plaiul Ialomita-Dimbovita
mai produce porumb, cinepA,
in, tot felul de poame si mal ales
prune multe,. din care se fabrica.
aproape prin toate comunele
i catunele acestor plaiuri.
Ca minerale terenul sat' consine:
sare, la Bezdeadul, Branesti
i Glodeni ; pucioasa, la
Bezdeadul, Glodeni, Pietrosita,
Virfurile, Visinesti, i mai cu
seama la bai la Pucioasa, com.
Serbanesti-Podurile ; 'Acura in
exploatare, la Glodeni, Colibasi,
Cucuteni, cat. Valcana-d.j., unde
sunt i baile iodo-salifere,
Visinesti; carbuni de pamint,
In exploatare : la Sotinga doua
mine, una a statului si una, a
proprietarului Dobrogeanu, in
ne exploatare: la Glodeni, la Moreni,
pe muntii si in padurile
muntilor Brindusile i Priporul ;
pletre de moarä in exploatare, la
Pietrari ; var, la Branesti, Izvoare,
Runcul, Tì%a, Visinesti, Vilcana-
Pandeli, etc.
Se aft: o mane fabrica de praf
de pusca, singura din Tara-Ro mineascd,
in cat. Laculetele, com.
Glodeni, pe malul sting al IalomiteT
si pe soseaua Tirgoviste-
Pucioasa ; un herestrda de talat
scinduri in com. Branesti, cinci
herestrae in Moroeni, cite-va in
Runcul, cite-va pe piraele Cufuritul,
Valea-RaciuluT si Brateiul,
etc. ; o piva si o dirstA pentru
fabricarea tesaturilor de Una in
Moroeni, unde locuitoriT se ocup.
Cu tot felul de -tesaturi
si inpletituri de lina.; o piva
In comuna Izvoarele, doted pive
In Pietrosita, cite-va in com.
Runcul, etc. ; apoi : 3 mori de
apa in Bezdeadul, i in Bela, I
In Barbulet, 3 in Branesti, 7
in Gemenea, 5 in Izvoarele, I
in Cucateni, i in Colibasi,
In Moroeni, 3 in Motaeni, 3
in Pietrosita, 6 in Poduri, 3 in
Riul-Alb, cite-va in Rune, 4 in
in Urseiul, 2 in Visinesti,
Tta' iinValea-Lunga, 4 i in Vilcana-
Pandeli si 2 in Voinesti. Mara
de acestea, la com. Pietrari, Pietrosita
i maT ales la com. Rail-
Alb, se lucreaza costume nationale
cu fluturi i cu fir de aur,
argint, saa bronz, sad numaI
cu linurI multicolor; de o frumusete
rarA, precum : lie, camasT,
fote saú catrinte, sorturT, bete,
stergare, etc., cari se vind in
diferite pArti ale Wei.
Comerciul este foarte via in aceste
plaiuri i ca centre de desfacere
a diferitelor productiuni
sunt : Pietraril, unde se face
bilcia la 29 Iulie si la 17 Ianuarie ;
Voinesti la 8 Noembrie si la Florii
; Branesti, la 20 Iulie ; Podurile,
la 27 Iulie si la 6 August. Pe
lingä acestea se exporta din aceste
plaiuri in diferite part!
ale Ord tot felul de productiuni
mai importante, precum : pral
de pusca, var, 'Acura i gaz,
%Wed, scindurf, lemne de foc
de cherestea, fructe, tesaturi de
lind, etc. Cal de comunicatie prin
pl. Ialomita-Dimbovita, sunt: soseaua
nationall Tirgoviste-Transilvania,
care pleaca. din Tirgoviste
spre N., trece prin Laculete,
(Pudraria), Gura-Bezdedelulta,
Podurile, Motaeni,
Pietrosita, Moroeni i apt)/ spre
Sinaia, trecind pe linga mun-

IALOMITA (RIO) 13 IALOM1TA (R1CI)
tele Paduchiosul; soseaua judeteana
Tirgoviste- ampul-Lung,
care dupa. ce Tese din plasa
Dealul- Dimbovita, apuca spre
N.-V. si trece prin comunele
Izvoarele, Voinesti si Gemenea
si apor intra in Muscel; soseaua
vecino-comunala Izvoarele-
Pietrari-Barbuletul si altele. Plaiul
Ialomita-Dimbovita se compune
din 23 comune rurale si
anume : Bezdeadul, Bela, Barbuietul,
Branesti, Gemenea, Glodeni,
Izvoarele, Cucuteni, Colibasi,
Moroeni, Motaeni, Pietrosita,.
Pietrari, Riul-Alb, Runcul,
erbanesti - Podurile, Tia, Urseiul,
Visinesti, Virfurile, Valea-
LungA, Vileana-Pandelil si Voinesti,
avind peste tot o populatiune
de 34867 locuitori Romini.
Resedinta sub-prefecturd
acestor plaiuri unite este in com.
erbanesti-Podurile, unde este
si resedinta judecatorieI de ocol.
La Pietrosita este o sucursala de
vaml.
coll sunt 22, adica prin
toate comunele sus numite cite
una, afara de Visinesti. In erbanesti
este un local mare de
scoala facut din fondurile judetene,
precum si la Pietrari.
M'anästirI sunt treI : Bunea,
Fusea si Petera.
Ialomita, rid, jud. Dimbovita,
Prahova, Ilfov si Ialomita, izvoreste
de sub coama muntilor
Carpati, care desparte in jud.
Dimbovita, Rominia de Tran.
silvánia, de sub muntele Obirsia,
din apropiere de manastirea
Petera-Obirsid care se numeste
si Izvorul-IalomiteT. Curge
in jud. Dimbovita spre S. pana
aproape de Tii goviste, la com.
otinga ; de ad se indrepteaza
spre S.-E., &dud diferite coturr,
maY co seama in apropiere de
Finta si Bilciuresti; apoT, printre
com. Catunul si Tatari, infra In.
tre jud. Prahova si Ilfov. Spre
N. de com. Butimanul, din pl.
Znagovul, intra in jud. Ilfov. De
la cat Turbati, o la spre S., uda
un colt al jud. Prahova. Apoi
de la com. Micsunesti curge
spre E. si intrá in jud. lalomita
linga satul Pantoiul, com.
Moldoveni, unde primeste pe
partea stinga. riul Prahova. De
aci are cursul sail spre E.,
primind iarasT pe partea stinga
piriul Sarata, linga satul Alexeni
si dupa ce face mal multe
coturI, din earl cele mal marT
sunt la satul Malul, la Cazanesti
si la Bucul, se uneste cu Dunarea
la capatul de N. al satuluI
Piva-Petrel.
Unirea la acest punct cu Dunärea,
dateaza de pe la anul
186o, cind malul care despartea
cele doul ape, a fost rupt de
Dunare si ast-fel s'a format un
noti punct pentru debarcare,
humit, dui:4 vechea schela, tot
Gura-Ialomitel.
De aci, apa Ialomitei amestecatd
cu a Dullard, curge spre
N., pe vechea albie a riuluI si
la 6 kil. spre N. de Piva-Petrei
se varsa in Dunare.
Riul Ialomita, incepind de la
N. spre S.-E., are pe malurile
sale comunele : Moroeni, Petrosita,
erbänesti-Podurile cu baile
Pucioasa, Laculetele cu fabrica
de praf de pusca, Doicesti,
Razvadul, Sacueni, Bucsiani,
Marcesti, Gheboaia, Finta,
Cdtunul si cu cat. sail Ochiul-
BouluT, Tita, Motleni, Branesti,
Vilcana-Pandeli, otinga, Tirgoviste,
Comisani, Habeni, Baleni,
Dobra, Bilciuresti, Cojasca,
'Mari, Crivina, Slobozia, Tindal-el,
etc. etc.
In tot cursul WI, Ialomita are
o multime de afluenti atit in
dreapta cit si In stinga. Ce!
din dreapta sunt: Ialomicioara-
Mare cu afluentir saT Ialomicloara-
Frumoasa, Valea-Vace, Sillstea,
Valea-Lile!, Giurculetul, Valea-Titer
si alp ; piriul Valeana
care izvoreste de sub dealurile
de E. ale com. Pietrari si primeste
afluentiI Valea-CheiT, Valcanita,
Valea-Sticlarid cu Valea-BaciuluT,
Valea-Glodului cu
Valea-Popii si apol se varsa in
riul Ialomita intre Vilcana-Pandeld
si .$otinga. In stinga IalomiteT
se varsa : Ialomicioara-
Mica care vine despre N.-E. si
se varsa din sus de Moroeni ;
Valea-Lupuld, intre Moroeni si
Pietrosita ; Bezdedelul cu afluentil
sal Valea-Leurdel ; Valea-
Coporodului se varsa. in Jalomita
intre Poduri si Laculete;
Razvedeanca ; Slanicul, care se
varsa din jos de Sacueni ; Piscovul
care vine din padurile si
vaile com. Adinca, trece pe
lingl Bucsiani, Marcesti si se
'varsa. in Ialomita linga Gheboaia
; Crivatul, care vine tot
din apropiere de Adinca, trece
printre Finta si Frasinul si se
varsa in Ialomita din jos de com.
Catunul. Cricovul-Dulce, care,
dupa ce primeste afluentiT : Urseiul,
Valea - Lacurilor, Valea-
TraisteT, Puturosul, Valea-lui-
Natu, Tinoasa, Strimbul, Valea-
Lunga si altele in jud. Dimbovita,
in jud. Prahova piriul
Provita si un Iaz-de-MorI rupt
din Prahova, se varsa in Ialomita
in fata com. Tatarai din
jud. Dimbovita si in apropiere
de com. Poenari-Burchif din jud.
Prahova. In Ialomita se maT
varsa si alte riurT carl uda jud.
Prahova, precum: Prahova cu
tre marl afluentl al sal, &flea:
Doftana, care se arsa in Prahova
din jos de Cimpina, Teleajenul,
care se varsa la com. Palanca
si Cricovul-Sarat la com.
Adincata, dupa care apoi Pra
hoya se varsa in lato mita la coin.
Dridul. In jud. Ialomita, la A-

1ALOMITA-BALTA 14 1ALOMITA-BALTA
lexeni, Ialomita primete piriul
Sarata.
Malul drept al Aula Ialomita
este cind bah format de
coasta riuluT, cind jos, märginit
de luncile caff sunt formate filtre
coasta i albia riuluT. Malul
sting este mal in toatd lungimea
riuluT o lunca supusa la
dese inundatiuni.
Cursul Ialomitei este lini$tit
dar rtpede si din dreptul satuluT
Hagieni i pana se varsa
In Dunare are aspectul uneT ape
statatoare. Latimea riuluT ajunge
la 60 metri.
Peste riul Ialomita sunt construite
trei podurl cu picioarele
de piatra i supra-structura
de fler, unul pe c. f. Bucure$ti-
Ploe$ti, ltngä statia Crivina, altul
ltngä satul Slobozia i altul llaga
Tindarei.
Ialomita a. purtat $i numirea
de Galbenul i Galbenita, din
cauza apeT sale, care mar in
tot timpul este turbure galbinicioasa
; lar in timpurile maT
vechT s'a nurnit Naparis.
Dupa etimologia d-luT B. P.
Hasdeti, numele de Ialognita ar
veni de la termenul slav ialov,
care inseamnä pustlii, de$ert,
precum era $i este inca in parte
cimpia BaraganuluT.
lalomita-Balta, p/asei, situatä
In partea de N.-E. a judetului
Ialomita. si-a luat numirea dupa
riul Ialomita, de care este udata
$i dupa multimea bältilor ce
are.
Pana la 1832, judetul Ialomita
fusese impartit in 7 pla$T
aceasta plasa coprindea treT
plasi: Stelnica, Orasul i Slobozia.
De la acea data, judetul
a fost divizat in patru pla$T $i
din cele treT pla$T, aratate maT
sus, s'ab' format riumar
Ialomita $i Balta. In anul 1882
aceste doua plä$T s'ati unit, for-
mind o singura subprefectura
cu resedinta in Slobozia.
Se margineste la N. cu jud.
Buzati Braila ; la S., cu pl.
Borcea ; la E., cu Dunärea $1
la V., cu pl. CimpultiT. Limita
pla$iT despre N., de care se
desparte de judetele Braila si
Buzar', o formeaza capatul mo-
$filor din ambele judete, care
formeaza o linie neregulata.
Terenul piase este putin accidentat
i coprinde tre/ parti :
partea baltoasa formatä de luncile
Dunlrif, BorciT $i a Aula Ialomita;
partea despre N. de rt
Ialomita $i brazdatä de valle S trachina
si Fleanca i in fine, partea
despre S., de riul Ialomita,
care coprinde cea maT mare
parte a cimpuluT Baragan.
Prin aceasta plasd curge Duparea,
care o uda despre S.
spre N., din dreptul satului Dude$ti
pana intra in jud. Braila;
Borcea, care curge aproape
paralel cu Dunarea riul Ialomita,
care uda plasa prin mijloc,
curgind despre V. spre E. Lacurl
maT insemnate sunt : Coscovata,
Strachina, Bucul, Amara
$i Fundata. Aceste dota din
urma lacurr contin ape minerale.
In plasa Ialomita-Balta sunt
48 comune, formate din 107 sate
sati catune :
t. Duclefti, formata diateun
singur sat.
Fetefti, formatä dintr'un
singur sat.
Stelnica, formata din satele:
Maltezi $i Stelnica.
Cegani, formata din satele:
Pirtani si Cegani.
Bordufani, formatä din
satele: Bordu$ani-Marr, Bordusani-MicT
i Lateni.
FeTclierti, formata dintr'un
singur sat.
GiYila, forman. dintr'un
singur sat.
VIda'eni, formata dintr'un
singur sat.
Chioara, formata din satele
: Bobul, Cojoaca, Sf. Vasile
$1 Chioara.
Lo. Piva.-Petret, cu satele :
Brailita si Piva-PetreT.
Hagieni, cu satele : Hagieni
i Gura-JigalieT.
Frdfilefti, cu satele: Ghizdaresti
si Fratilesti.
Mdrculefti, cu sat ele: Morile,
Cealic $i Marcule$ti.
Sud:/i, cu satele : Saragea,
Masa% Caraman si Suditi.
°grada, cu satele Ograda
$1 Dimieni.
Tìnddrei, cu satele: Tinarel,
Cotul-EpureluT, Strachina,
Nicole$ti, Clineasca i Valea-
Tronii.
Murgeanca, cu satele: Dumitre$ti,
Pribegi i Murgeanca.
lazul, formata dintr'un
singur sat.
Zmirna, formata din satele:
Grivita i Zmirna.
Giurgeni, formata dinteun
singur sat.
2 I. Gura- lalomilet, formata
dintr'un singur sat.
Luciul, formata dintr'un
singur sat.
Slobozia, Cu satele : Slobozia,
Amara $i Slobozia-Noud,
Bucul, cu satele: Gheorghe-Lazar,
Sarateni i Bucul.
Pribeg-i, cu satele: Lata
Pribegi.
Ferie/i, Cu satele: Perieti,
Bordea, Botarul, Bratescul
Lata.
Andritsefti, cu satele :
Andrase$ti si OrboeSi.
Ciochina, formata dintr'un
sin gur sat.
Cds?inefti, formata dintr'un
sin gur sat.
Sdrdleni, formata dintr'un
singur sat.
Fundul-Crdsani, cu sa-

IALOMITA-BALTA 15 YANCA
tele: Vadul-Pietros, Suditi i Fundul-Crasani.
Balaciul, cu satele: Balaciul-d.-s.,
Balaciul-d.-j. i Crantosul.
Crunfi, format dintr'un
singur sat.
Reviga, cu satele : Reviga
i Munteni-Buzaa.
Cocora, formata dintr'un
sin gur sat.
Colelia, formata dintr'un
singur sat.
Miloseffi, cu satele:
Pastrama i Milosesti.
Cosimbefli, cu satele: Gimbasani,
Popesti si. Cosimbesti.
Bora, formata dintr' un
sin gur sat.
Ciulnija, cu satele : Ciulnita
si Liveciea.
Poiana, cu satele: Ghimpati
si Poiana.
Larga, cu satele : Larga
si Ivanesti.
Albefti, cu satele : Buesti,
Socoale, Batalul i Albesti.
Marsileni, ca satele : Marsileni
saa Dilga - Mare, Dilga-
Mica si Neamtu.
Bordufelul, Cu satele :
Borduselul, Orezul si Persica.
Dormeirunt, cu satele :
Dormarunt, Sibireanu, Pelinul
Grindul-Pietrer.
Raci, Cu satele : Rasi
Cara.usi.
Copusul, Cu satele : Crasan'
i Copuzlil.
Dupa recensamintul din 1894,
populatiunea consta din 15020
familir, saa 69196 suflete : 36000
barbatr si 33196 femer; 18036
agricultorf, 502 meseriasr, 9 industria,
490 comerciantr, 298
ca profesiunr libere, 4347 muncitorr
si 1581 servitorr.
titi carte 11749 persoane.
Pamintul pläiT, propria zis
pentru cultura, este format ca
si al intreguld judet, de un strat
negru argilo-nisipos si produce
In mar! cantitatl: porumb, fasole,
orz, °yaz, uta, secará,
meia, etc. Prin insula Balta si
pe amindoul tarmurile riuld Ialomita
sunt padurr de diferite
esente. Pasunile, care alta data
eraa atit de intinse, acum sunt
reduse aproape cu totul din
cauza intinderer ce se dà agriculturir;
totu$I in 1887 aa fost
266639 capete de vite i in anul
1888 aa fost 275780.
Productiunea plaser fiind cerealele
i vitele, comerciul consta
esclusiv numar din aceste
douà articole, care se desfac
in portul Gura-Ialomita, in schelele
de pe Borcea i in fie-care
comuna. Micul comercia se face
Cu bauturr, manufacturr in fiecare
comuna i cu deosebire in
Slobozia, unde se fac trei tIrgurT
: la 23 Aprilie, la
Inaltare si la 24 funie. Tirgurr
anuale se mar fac in Giurgeni,
la 14 si 26 Octombrie i in
Ciochina, la Duminica Floriilor
si la 8 Septembrie.
Linia Bucuresti-Fetesti, intra
In plasa in dreptul satuld Dormarunt
si are statille Miga-
Mare, Ghimpati, Ciulnita, Marculesti,
Elena si Fetesti; linia
Slobozia si linia Fetesti-Flurei
cu statiile: Hagieni,
Tindarei si Murgeanca.
Resedinta pldser e in Slobozia.
Are: 75 scolr primare rurale,
frecuentate de 2174 eled si 711
eleve, conduse de 8o inva.tatorr
invatatoare, din carr 28 retribuitr
de stat i 45 de comune
si judet; 67 bisericr, cu 202 deserventr.
Statul posedá in aceasta pl.
urmatoarele proprietatr: Carareni
san Hagieni, Fundul-Crasani,
Strachina, Buesti, Fetesti,
Vladeni, Persica cu Piscul-Carapanulur,
Berlesti i Popesti,
Cocora i Mileasca, Slobozia,
Iazul saa Lata si Sarata, Copuzul
sail Odaia - Calugamlur,
Gaita, Bucul-Matasesti, Cotul-lur-
Iepure, Stelnica si Partani, CAzanesti
si Reviga, Blagodeasca,
Plua-Pietrer Sa5 Orasul, Buciumeni
i Fratilesti, Bucea, Fratilesti,
Motilva, Sforile-Pisculeasa,
compusa din Cotul-lul-Cocolos
si Cotul-lur-DrAgan i Bobul
saa Corneanca.
Ialomita-de-Jos, fosta p/aser,
a judetuld Ialomita, formata
conf, lega organizarir administrative,
votata de Corpurile
Legiuitoare, in 1892. Aceasta pla-
O. are resedinta in Slobozia si coprinde
comunele Poeana, Larga,
Ciulnita, Bora, Cosimbesti,
Marculesti, Suditi, FrAtilesti, ()grada,
Bupul, Iazul, Smirna si
Pribegir.
Ialomita-de- Sus, fosta plasd,
a jud. Ialomita, formata. conf.
legd organizariT administrative
votata de Corpurile Legiuitoarer
in 1892. Aceasta plasa are resedinta
in Ciochina i coprinde
comunele : Perieti, Andrasesti,
Albesti, Crunti, Reviga, Milosesti,Cocora,
Colelia, Cazanesti,
Borduselul si Marsilieni.
Iamandinul, ditun, in jud. Teleorman,
com. Baneasa, pl. Calmatuiul,
format din insurateir improprietaritr
in anul 1880 pe
mosia Statuld ipoteleBaduleasa.
Pe locul unde se gaseste
acest catun a fost de j i orr
sat ; dar locuitorir eraa siliT a'l
párasi de frica si de jafurile
Turcilor. Silistea satuld yechia
se vede si astazr.
Ianca, p/a.rd, jud. Braila, situata
In partea de S. V. a judetuld. Se
margineste la N. cu pl. Vade ni,
la S. cu pl. Calmatuiulur, la E.

IANCA 16 IANCA
Cu pl. Balta si la V. cu judetul
Buzati si Rimnicul - Sarat, de
carl se desparte prin rIul Buzaul.
Aceasta plasa poarta numele
comunei de resedintä,Ianca, si tuata
aproape In centrul plasei si
In apropierea laculd ca acelasi
nume.
Coprinde 13 com. rur. si
47 de sate si anume :
r. Batogul, Cu satele:Batogul,
Mocani, Cotica, Ghionesti si
Mangiuresti,
Dedulef ti, Cu satele : De
dulesti, Bagdat, Visineni, Gherghisani
si VlAdulesti.
Filipefti, Cu satul Filipesti.
Zanca, ca satele Ianca si
Niculesti.
lonefti-Berlefti, cu satul
Ionesti-Berlesti.
MOvila-Miresel, Cu satul
Movila-Miresei.
Periforul, ca satele : Perisorul,
Plopul, Oprisanesti si Jipesti.
Slobozia-Cireful, Cu satele:
Slobozia-Ciresul si Cirjani.
Strimbul, cu satul Strimbul.
ro. Surdila-Gcliseanca, cu satele
:Surdila-GAiseanca,Bratesul,
Mares, Stravolca, Mortul si Dascalesti.
i I. Surdila-Greci, cu satele :
Surdila-Greci, Vizireni, Faurei,
si Gura-FAurei.
Sutefti, cu satele : Sutesti
Constantinesti, Oncea, Sasul,
Gagulesti, Grigoresti si Irimesti.
Urleasca, cu satele : Urleasca,
Calddrusa, Eznea, Burdusani,
Ciscanesti, Burta-Tencei
si Baldnesti.
Suprafata pl. este de 65400
hect., din cae* 56400 hect, arabile
si 9000 islaz. Calitatea pamintuluI
esce maI burla in aceasta
plasa de cit in pl. Balta si
CAlmatuiul.
Aceasta pl. este strAbatuta
prin mijlocul el de la E. spre
V., de muchea numita Baldovinesti,
ce vine prin pl. Vadeni,
intra In aceasta pl. pe fa N.
satuluI Nazirul, de ande la directiunea
spre S.-V., pana la com.
Romanul u nde se pierde ; aparind
din noti pe teritoriul com. Gurgueti,
dupa care se intrerupe si
apare pe teritoriul com. Scortarul-
Noti, de unde trece pe teritoriul
com. Domnita, din jud. Rimnicul-
Saratsi pe urma prin com. Sutesti
urmind tarmul drept al fiuluI
Buza.11, pana la Piscul-Negru
din com. Dedulesti, de unde se
tine de tärmul Buzdulul-Sec,
trece in pl. Calmatuiul pe la
satul Vizireni si apoi se continua
in jud. Buzar!. Acest pla
toa este intrerupt prin mijloc
de Valea-Ianca, care strabate
com. Scortarul-Vechiü si Urleasca;
de -dealurile sarate: lanca,
Coada-Encer, Iazul, Lutul-Alb,
Plopul, Ezna, Seaca si Bratesul.
Buzaul curge pe hotarul de
V. al pläser, de la V. spre N.
si se varsa in Siret pe teritoriul
com. Cotul-Lung.
Comunicatia In plasa se face
pe calea ferata Baila-Buzar' ce
trece prin S. piase*, intrind pe
teritoriul comuneI Tudor-Vladimirescu
si trecind pe litiga satele:
Traian, Ianca, Perisorul
si Faurei, apoI in judetul Buzar,;
pe soseaua judeteand Braila-RItnnicul
- Sarat, ce pleaca
din orasul BrAila, continua spre
S.-V. prin satul Cazasul, jara
pe teritoriul plaser Ianca pe la
N. com. Tudor-Vladimirescu si
Scortarul-Vechiti, pe la S. com.
Movila - MireseI pana la satul
Sutesti si de ad peste podul
de la Gradistea intra in jud.
R.-Sarat.
PadurI in aceasta plasa nu
sunt de cit prin coturile riuluT
Buzar' si sunt numai de salde,
rAchita si plop. Tarmurile si
luncile BuzauluI sunt acoperite
cu pAsunl si fineturi intinse pentru
cresterea vitelor.
Pamintul produce tot felul
de cereale.
Populatiunea totala a acestei
plasi este de 3550 fama*, sati
14340 sufl. din cari 2590 contrib.
Stiti carte 1750 persoane.
Locuitori improprietariti In aceasta
plasa, dupa legea din
1864 sunt 1720; chipa cea din
1878, sunt 203; nermproprietáritr
sunt 500.
Prin comande de plasa sunt
125 licente de bauturI spirtoase
si 50 debite de tutun.
Are : 12 bisericI, Cu 20 preotI,
18 paracliseff si 17 cintareti
; 18 scoale, din carT 7 scoale
de baetl, cu 380 de elevi; 6
scoale de fete, cu 175 eleve si
5 scoale mixte, cu 190 de elevI
si eleve.
Sunt 17570 vite cornute (din
carI 9862 boT, 5986 vacI, 265
tauri, 2340 viteI, 58 bivoli), 6520
cal, II mágarr, 35560 or, 3890
rimatorl si 30 capre.
Este fabrica de spirt in satul
Ianca ; 3 morI de aburi si
13 morl de vint.
Ianca, com. rur., in jud. BrAila,
resedinta pase/ cu acelasI nu me,
asezatá pe ses, la V. de lacul
Cu acelasI nume si la 1 '/2 kil.
depArtare. Se invecineste la E.
Cu com. Perisorul, la V. ca Dedulesti,
la N. ca Sutesti si la
S. ca Urleasca. Suprafata com.
este de 6250 hect. Populatiunea
este de 320 familii, san 1483
suflete, 730 barbatI si 753 femeI.
Stiii carte 347 persoane.
Sunt 231 contribuabilf.
Venitul com. e de 16080 leT,
lar cheltuelile sunt in suma 15958
leT anual.
Sunt 12 debite 5i 20 circiumI.
Vite sunt : 673 bol, 457 vaci,
2 taurI, 216 viteI, 28 bivoli,
5 ro cal, 1498 or, 202 rimátorr.

IANCA 17 IANCA
Loc. posea. 20 stupr cu albine.
Suhatul vitelor e de 750 hect.
Are: 2 bisericr, una cu
mul Sf. Treime, zidita, la 1834,
de C. Draganescu, cu i preot
cintarety si 2 paracliseri ; a
doua, cu hramul Sf. Ion Botezatorul,
zidita la 1885 de locuitorr,
cu I preot, 2 cintaretr si
3 paracliserr ; 2 §colf, una de
baetr infiintata la 1863 si frecuentara
de 69 elevT, a doua
de fete, infiintata la 1877, frecuentara.
de 42 eleve.
In com, se afla : i fabricá
de spirt, infiintata la 1878;
=ara de abur!; 12 morT de
vint.
Drumurr: la gara Ianca spre
N.-E., pe Ruga. lacul Ianca (2
kil.); la Braila, spre N.-E., (40
kil.) ; la Movila-Mireser, spre N.-
E., prin eat. Golasei, (i4 kil.)
la Sutesti, spre N.-V., (9 kil.);
la Dedulesti, spre V., (7 kil.) ;
la Filipeti, spre S.-V., prin cat.
Bagdatul, (I i kil.) ; la Surdila-
Greci, prin Filipesti, spre S.,
(20 kil.) ; la Ionesti-Berlesti, spre
S., traversind c. f. Braila-Bucuresti,
pe la Cantonul 117 (17
kil.) ; la Perisorul, spre 4S., talud
c. f. Braila-Bucuresti, (5 kil.) ;
la Urleasca, spre E., prin
lele Oprisenesti si Jipesti, (14
kil.) ; i la Silistrarul prin Urleasca,
spre E.
In com. e a singura strada
dreapta, lata de 50 metri si iluminara
si 12 strade mar miel.
Aci se face erg in toate Duminicile.
In partea de N.-V. a
com. era statia poster vechr
BrAila-Bucuresti.
Com. s'a infiintat la 1834 si
si-a luat numele de la lacul
Ianca, situar in apropiere.
Ianca, com. rur., la S. plaser
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati,
formara. din Ianca-Vechre (1264
locuit.) unde se afla primaria
61275. Mara, Dictionar Mogrollo. Tol. Ir.
din Ianca-Noua (950 locuitorT),
situara. pe o apa. mica, care se
varsa in apropiere in balta Potelul.
Se inveeineste cu com.
DAbuleni i Potelul, la 25 kil.
de Corabia, iar de Caracal de
37 kil. Altitudinea terenulur d'asupra
nivelulur marir este de
62m.
Are o populatie de 516 fam.,
sati 2214 suflete : 112F barbatr
1093 femeT ; 947 cAsatoritT
si 1266 necasatoritr.
titi carte 76 persoane. Sunt
379 contribuabilr.
Budgetul com. de 535$ ler
la veniturr si de 5167 ler la
cheltuelr.
Sunt 2449 vire marT) 7543
vire miel si 200 porcr.
Are : o secalá primará mixta
gradul II, cu I invatator, frecuentara
de 41 baetr; 2 bise-
Sf. loan (1842) i Sf. Nicolae
(1843), Cu 2 preotr si 4
cintaretr.
La aceasta comuna, situata pe
o coasta de deal, se observa. in
partea de N. niste gropr in pamint,
unde se zice ca a fost
elite pe vremea Tatarilor. Se
mar vad un sir de magurT carT
trec peste toate mosiele din
apropiere; intre aceste magurr
este si Jidova.
Ianca, sat, infiintat la 1834, in
jud. Braila, la S, E. com, cu
acelasr nume, pe malul de V. al
laculur Ianca, linga drumul de fer
Braila-Buzan, ca la 40 kil. spre
V. de orasul Braila. Numit astfel
dupa numele !acula
Suprafata satulur este de 400
hect., avind 820 case ; 20 pravalii
cu diferite manufacturr
bauturr spirtoase ; 8 mor! de
vint ; 2 mor! de aburr ; o fabrica
mare de spirt; bacanir i manufacturl.
Are o populatie de 328 familir,
sati 1347 suflete : 658 bar-
batr i 690 femer; 547 casatoritT,
800 necasatoritr. Stin carte
347 persoane.
Sunt 1200 vire marT cornute,
46Q cal, 1400 or, 170 rimatorr,
§i 2 capre. Sunt 15 stupT cu
albine.
In timpul verer se face tirg
in fie-care Dumineca.
Are o scoala de baetr, infiintata
la 1863, Cu 69 elevr, si o
secan de fete, infiintata la 1877,
Cu 46 eleve, intretinuta de com.
Ambele scolr aa uti bun local
de zid. Scoala are o ¡nansa si
frumoasa gradina.
Sunt 2 bisericr, una edita de
locuitorr, la 1834 si a doua, la
1872, cu 2 preotr, 2 cintaretr
2 paracliseri.
Ianca, sta /je de dr.-d.f., jud.
Braila, pl. Vadeni, com. Perisorul,
pe huía Faurei-Braila, pusl
In circulatie la 13 Sept. 1872. Se
afla intre statiile Dedulesti (10.2
kil.), si Urleasca Inaltimea
d'asupra nivelulur marir:
26 m. 69. Venitul acester statir
pe anul 1896 a fost de 155755
leT, 57 banT.
Ianca, lac sarat, jud. Bráila, avind
Aproape aceeasT compozitie ca lacul-Sarat
de Ruga Baila. La N'.-
V. garer Ianca, prin mijlocul lur
trece hotarul intre com. Ianca
Perisorul. Rare-orr seaca in
timpul vera'. Are dota insule
: una in partea de N. si a
doua in partea de S. In marginea
de V. a laculur se afla
ün izvor, care curge in lac.
[anca, mofle particulara, in jud.
Braila, pendinte de com. cu
acelas1 nume, In suprafata. de
6000 hect., dind un venir de
52000 le!.
Ianca, vale, jud. Braila, care
pleaca de la S. com. Roman si

IANCA-DIN-DEÀL 18 IAPA
Gurgueti, pe o 161-gime de 21/2
kil., merge spre S., strlmtorindu-se
si trecind pe linga satul
Comaneasca, peste c. f. Braila-
Buzaci, pe litiga satele Traian
si Burdujeni, Coada-Iencei si
BAlanesti ; de ad i se ingusteaza
mar mult, trece pe linga satele
Morotesti, \lame i Burta-Iencei,
de unde ja directia spre
N. si continuä pana in dreptul
satului Calddrusa unde se pierde.
In cdpatiiul de N. al vaeT este
lacul Coada-Iencei, care nu seacà
maT nici o data, lar primavara, in
toata intinderea acesteT val, se
formeaza multe lacuri cari scad
vara.
Ianca- din- Deal (Ianca - Vechle),
sat, in pl. Balta-Oltul-d.-j.,
jud. Romanati, in care se afld
primaria com. ¡anca, la 25 kil.
de Corabia. Se invecineste cu
com. Dabuleni si Potelul. Are
1264 loCultorT.
Ianca-Noua, clitun, al comunei
Ianca, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud.
Romanati, situat spre N. de
Ianca-de-Deal. Se invecineste la
N.-V. cu mosia domeniala Sadova
si cu alte cimpii intinse.
Are 950 locuitori.
Ianchi-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, com. urbana
Babadag; se desface din dealul
Talla-Bair ; se intinde spre
S. in o directie de la N. la S.,
brazdind partea de N. a plasei
si a comuneI; pe clina merge
drumul judetean Babadag-Alibei-Chioi
; din el izvoreste valea
Doruchi-Dere ; are 112 m., dominind
asupra orasului; este acoperit
cu paduri i pasuni.
lancina, cap, in iezerul Razelm,
situat in partea de E. a piase
Babadag si a judetului Tulcea ;
se aflA pe ultima prelungire E.
a dealului Chizil- S uhat,
digul Chizil - Cum.
Iancu- Caramel, vechig pichet,
cu No. 29, in jud. R.-Sarat, pl.
Orasului, com. Virtescoi, la hotarul
spre Moldova ; azi e loc
izolat.
lane, bral (prival), in insula
Balta, teritoriul comunei Cocargea,
pl. Borcea, jud. Ialomita.
Ianoli, deal cu peIdure, jud. Bacati,
pl. Tazlaul-d.-s., com. Slobozia-Luncani,
situat pe limita
satelor Dubasul i Arpeni.
lapa. Vez! Calul-Iapa, com. rur.,
In pl. Piatra-Muntele, judetul
Neamtu.
Lapa, sat, in jud. Nearntu, plasa
Piatra-Muntele, com. Calul-Iapa,
situat pe valea piriului cu acelasi
nume, la 21 kil, de orasul
Piatra.
Are o populatie de 495 su -
flete : 251 barbati si 244 femer,
carr se indeletnicesc cu industria,
agricultura, exploatarea terenurilor
si a padurilor.
Are : I biserica, cu I preot
si 2 dascali ; 18 pive pentru facutul
sucmanelor ; 9 mori de
apa ; 2 cariere de pieatra varare;
depozitul une! fabrici de
cherestea.
lapa, sertz;sor, jud. Baca, pl. Siretul-d.-j.,
com. Botesti, situat
la 2400 tu. de satul Botesti.
Are 8 familii, sati 34 suflete.
lapa, aria'. Vez! Gulieni i Nesipurile,
din com. Cioara-Doicesti,
jud. Braila.
"Iapa, tire, situate pe partea
stinga. a Vilciului, in Bala, pendinte
de com. Bertesti-d.-j., jud.
BrAila; ail 20 case.
lapa, movild, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, lîngä satul
Viteazul. In ce privete aceasta
movila este o legenda poporand :
ar fi avut o prinsoare
cu proprietarul moiel, ca
mosia sa fie a lui Mihaiü, daca
in timpul cit va oficia preotul
leturghia in biserica, va putea
Mihaiti sa ocoleasca cu lapa lui
mosia, iar de nu va putea, lapa
sa fie a proprietarului.
primi prinsoarea, dar maT inatnte
de ajunge la locul de unde
plecase, lapa a cazut si a murit,
iar Mihaiü alergd pe jos si cistigl
mosia.
In locul unde a cazut lapa,
s'a ridicat aceasta movila.
lapa, ostrov, jud. Braila, coprins
tare: la E.; Coitaneasa,
viroaga, la N.; Cremenea i MAnusoaia,
la V. Este situat la S.
de ostrovul Popa.
lapa, ostrov, filtre Dunarea-Vechie
i Vilciul, pe teritoriul comun
elor Bertesti-d.-s., i Luciul,
din Ialomita, jud. Braila.
Tapa, pichet de frontierd, pe Dunare,
in pl. Borcea, j u d. Ialomita.
lapa, piidure, situata in judetul
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, comuna
Calul-Iapa, cu o intindere
de 2946 pog. (socotindu-se
acele de pe mosia Calul).
lapa, izvor cii afta' minerald, in
jad. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Calul-lapa, situat pe Valea-lepe!,
la 3 ore departare
de orasul Piatra, in apropiere
de gara Roznov ; apa feruginoasa-sulfuroasa.
lapa, inofie. Vez! Calul, mosie,
jud. Neamtu.
lapa, jafise, jud. Braila, incepe

IAPA 19 IAItiM-MWLIC
de la coada privalului luT Mos-
Stanciu si da in partea stingl
a VilciuluT, la N. de cat. lapa.
lapa, priva/, care uneste Iezerul
lapa cu privalul Baicul, judetul
Braila.
lapa, pirig, jud. Neamtu, ce izvoreste
dintre ramurile Tarclul
si Doselul, curge in directiune
V.-S.-E., pe teritoriul comunei
Calul-lapa, strins in ingusta vale
numita aIeper, formata de muntii
Doselul si IepeI (in partea stingd
a piriuld) si culmile Tarcdul,
Porfirul, Nechitul, Alunisul si
Negulesti (in partea .dreaptá a
piriultd), varsindu-se pe dreapta
riulul Bistrita in fata satuluT
Roznovul, dupa un curs aproximativ
de 12 kil.
Afluentii din stinga sunt : piriul
Catargul, Chiliile, Tochilele
(care se varsa la marginea satuluI
lapa).
Afluentif din dreapta sunt :
piriul Minza, care izvoreste din
ramura Tarcaul, piraiele Pecela,
Jabolanul, Malina, cad Tes din
ramura Porfirul, pl. Negulesti,
din ramura cu acelasi nume.
lapa, vale, situatä de-a lungul piriuluT
lapa, com. Calul-lapa, pl.
Piatra - Muntele, jud. Neamtu,
cunoscuta pentru multele pive,
morI, cariere de piatra, varAriI,
depozite si fabrice de cherestea.
Dealungul piriuluI lapa se
intinde un canal foarte lung,
care serveste pentru transportarea
dulapilor (lemnelor) de la
fabricI la depozite prin ajutorul
apei.
Iapa-A1136, deal, jud. Muscel, pl.
Podgoria, com. Valeni.
Iapce-Bair, culme de deal, jud.
Constanta, pl. Silistra-Noud, pe
teritoriul com. urb. Ostrovul,
In partea de N. V. a plasa si
cea de V. a comuneT; se desface
din dealul Ieral-Ceea-Bair,
se intinde spre E., avind o directie
generala de la N.-V. spre
S.-E., printre fluviul Dunarea si
valea Trincovita, afluent al piriuluT
Almaliul; ha. spre E,
ca prelungirr, dealul Bugeacul,
iar spre S., Dealul-CaramizeI ;
este acoperit cu semanaturI,
putine pasunI, iar la poalele de
N. si N.-V. se gasesc asezate
viile orasuluI Ostrovul ; Insu-s1
orasul este situat la poalele sale
nordice ; inaltimea cea mal mare
o atinge in virful Ostrovul (102
m.), fost punct trigonometric
de rangul 1 -la ; din cauza cd
el se termina brusc Bugg Dupare,
malurile flaviului sunt innalte
si ripoase ; este taiat de o
multime de drumurf: spre Silistra,
spre Cuzgun, si apol de
drumurf comunale spre satele
Almaliul, Bugeacul, etc., si care
se intretaie In diferite senzurT.
IarbA-Dulce, tirld, jud. Braila,
pe teritorul com. Filiul, la 9'/2
kil. spre N. de satul Filiul sat'
Budisteanca, pe drumul de la
Filiul la Perisor. Are o Intindere
de 13 hectare, cu o populatie
de 24 familiI, sail 97 suflete.
Vite sunt: 65 cal, 230 vite
cornute, 300 Or 0 25 pora.
Iarba-Ro§ie, lac, in insula Balta,
pe teritoriul comunei Bordusani,
pl. Ialoinita-Balta, jud. Ialomita.
larca, cot pronuntat, al CalmAtuiuluT,
la N. de satul Insuratei,
jud. Braila, unde a fost podul
peste almatuiti, pe vechiul
drum al Braila
larca, movild, jud. Braila, in marginea
de V. a satuld Vizirul.
Aci se intilnesc mosiile : Grozesti,
Vizirul si Domeniul Braila.
Iarlm-Ba§a, yid' de deal, in
jud. Constanta, plasa Silistra-
Noua, comuna Hairan-Chioi, catunul
Sevendic, pe muchea dealulu!
Ghiol-Punar ; are 196 m.
inaltime ; prin el trece hotarul
DobrogeT in spre Bulgaria.
IarIm-Culac, vale, in jud. Constanta,
plasa Silistra-Noua, com.
Hairan-Chia, catunul Sevendic,
jud. Constanta; pleaca din dealul
Iarim-Basa si se coboara In
valea Sevendic ; malurile sale
sunt acoperite cu padurT.
Iarlm-Iuc, deal, in jud. Tulcea,
plasa IstruluI, pe teritoriul comuner
Cogelac, si anume pe
acela al catunuluT OA Inan Cesme
; se desface din dealul Rimnic-Bair,
se intinde spre N.,
intl.' o directie generala de la S.-V.
spre N.-E., brazdind partea centrala
a plaseI si de N. a comunef
; are o inaltime de 206
m., punct trigonometric de rangul
al 3-lea, dominind satul
Inan Cesme ; acoperit cu finete.
Iarlm-Iuc, movild, in jud. si pl.
Constanta, com. Techir-Ghiol,
catunul Hazi-Diuliuc ; situata pe
muchea dealuluT Hazi.Diuliuc ;
are o inaltime de 44 m., dominind
satul Hazi-Diuliuc.
Iarlm-Iuc, movild, in jud. Constanta,
plasa Silistra-Noud, comuna
Hazarlic, cdtunul Ghiol-
Punar ; are 105 m. inaltime
este acoperita cu verdeata, iar
la poale sunt padurf.
Iarlm-Iuiuc, movill, in jud. i
plasa Constanta, comuna Cara-
Harman, catunul Peletlia ; are
73 m. inaltime; e acoperita cu
verdeatd; este asezata pe dealul
Peletlia.
Iarlm-Me§elic,p/atoa, pe dealul

JARiM-TABIA, 20 IA1 (JUDET)
Rimnic-Bair, jud. Tulcea, plasa
IstruluT, pe teritoriul comunelor
rurale Beidant i Cogelac, situat
In partea centrall a plasif
de N. a comunelor ; este acoperit
jumatate cu tufarisurT, jumatate
cu finete.
Iarim-Tabia, nume, dat de TurcI,
ruinelor unta mic castru-roman,
jud. Constanta afiator litiga valul
roman de pamint, lingà movila
Avreliuc, la 3 kil. spre N.
de orasul Constanta.
Iarmac, in bratul
jud. Tulcea, coprinsa intre bratul
principal si cele secundare,
Solomonof i Vilcov, pe teritoriul
comuneT urbane Vilcov,
din Basarabia-Ruseasca ; are o
lungime de 8 kil. si o intindere
de 480 hect. este neproductiva,
fiind acoperita cu stuf.
Iarul, pirta, pl. Siretul-de-Sus,
com. Berbenceni, j ud. Bacan, care
curge prin satele Chiticeni
Berbenceni, in directie S,-N.
apoT infra in judetul Roman,
prin com. Poiana-Iurascu, spre
a se scurge In Siret, d'a stinga,
dimpreung cu Piriul-OdobuluT.
Ia§anca, deal, pe mosia Darabani,
com. cu .aceeasT numire,
pl. Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiti,
In hotar cu satul Grivita, din
com. Paltinisul.
Ia§anca, pîrîi, izvoreste dintr'o
fintina, de sub dealul Buleandra,
com. Darabani, plasa Prutul-de-Jos,
jud. Dorohoiti, curge
spre S., si dupa ce formeaza
iazurile : Iasanca, Ieparia si al-
Turculuf, se varsd in piriul Podriga.
Ia§anca (Valea-), vale, formata
lingd dealul cu acelasi nume, pe
mosia Darabani, com. Darabani,
pl. Prutul-de-jos, jud. Doroholti,
pe care se afla vechea seliste,
Iasanca, unde se spune ca odinioara
a locuit o colonie venita
de la Iasi.
Ia§anul, deal, pe mosia Putureni,
com.. Cotusca, pl. Prutulde-Jos,,
jud. Dorohoia.
la§i, judel, numit ast-fel de la
capitala sa. Formeaza o parte
din hotarul Tare la E. spre
Rusia, in partea de sus a Moldova
E asezat pe valea i podisul
dintre riurile Prutul
Jijia, incepind din hotarul de
S. al jUd. Botosani ; pe valea
podisele dintre riurile Rija.
Bahluiul ; pe valea 13ahluiuluT
si pe sirul de dealurT, care se
prelungese de la N.-V., de-a
dreapta riuluf Bahluiul, din marginea
de S. a jud. Botosani si
Suceava, lastndu-se spre S.-E.,
pana in marginea de N. a jud.
Vasluiti si D'Alela.
Limitele. Se margineste la
N. cu jud. Botosani, linia de
hotar incepind din malul drept
al riuluT Prutul, de la satul Badardi
(com. Bivolari, pl. Turia) si
inclinindu-se spre S.-V., pe marginea
pl. Turia, pana in malul
sting al riuluT jijia, din sus
de satul Andrieseni, (com. Epureni,
pl. Turia) ; de ad i se indreapta
pe marginea pl. Bahluiul,
prin punctele : Onesti (com. ipotele),
Luparia (com. Badeni),
Hirläul (jud. Botosani) si Zagavia,
pana in dreptul satuluT Sticlaria
(com. Badeni). La V. se
margineste cu jud. Suceava, din
dreptul satuluT Sticlaria, prin
punctele : Viriti (com. Ceplenita),
ZbIereni (com. Cotnari),
Valea-RaculuT, Cirjoaia, Baiceni,
Cucuteni, Secaresti i Dadesti
(com. Baiceni), pana. in marginea
TirguluT-Frumos; de acolo
cu jud. Roman, pe marginea de
S. a pl. arliga.tura, prin punctele:
Buznea, Gdnesti i Branesti.
La S. se magineste cu jud.
Roman, unja hotaruluT continuind
pe marginea de S. a comunelor
: Goesti, Sinesti, Popesti
i Pausesti, iar de la satul
Bojila, lastndu-se pe marginea
pl. Stavnicul pana in soseaua judeteana
; mal in jos incepe limita
cu jud. Vasluia, prin punctele
: Tibana i Mironeasa, si
din soseaua judeteana de pe dealul
BordeT, de la satul Sperieti
pe marginea pl. Codrul, mergind
hotarul prin punctelePoiana-cu-
Cetatea, Slobozia -Do.
brovatuluT, Tirgusorul - PoeneT
si de la satul Comarna, treciad
pe marginea pl. Branistea.
Din soseaua judeteana, din
jos de Costuleni, incepe marginea
jud. Falda, avind hotar
apa JijieT, pana. din jos de satul
Macaresti, la satul Coltul-
CorneT (jud. Falcill). La E. se
margineste cu Basarabia, de
care se desparte prin nIul Prut,
hotand incepind de la satul Acial-E
(com. Bivolari), din marginea
de S. a jud. Botosani
mergind pana din jos de satul
Macaresti, In marginea satuluT
Coltul-CorneT, din jud. Falciil,
udind de-a lungul marginele
spre E. ale plasilor Turia i Branistea.
Forma. Forma teritoriuluT
judetuluT este aceea a unuT romb
neregulat. Aspectul salí topografic
ni se infatiseaza prin treT
sirurT de dealurT longitudinale,
cu diferite ramificarT, ridicinduse
de la N.-V. si inclinind spre
S.-E., cu tref vAl marT, prin
care curg treT riurT. In dota
puncte, la intrarea riurilor: Jijia
Bahluiul in sesul PrutuluT, se
termina. dota din aceste sirurT,
iar al treilea, care incinge judetul
pe toata partea de S.-V. In
forma de semicerc, se lasa prin

IA51 (JUDET) 21 IAI auDED
diferite ramificar! in jud. VasluiA
si Fakir'.
Regiuni. Teritoriul judetula
este mal tot deluros, si face
parte din sistemul dealurilor cuprinse
intre Siret si Prut, formind
doua regiunI : una se Intinde
de-a dreapta Bahluiulta,
ale caruI dealurI mar!, formate
din straturI de piatra, sunt acoperite
cu padurI, vil' si livezI;
lar alta de-a stinga riulul Bahluiul,
numita zona cimpeana,
formata din dealurT mal miel,
podisurI si sesurI, acoperite cu
finete, imase si semanaturI.
Intinderea. Suprafata teritoriulul
este de 291137 hect.,
sati de 2911 kil. p., dulä cadastrul
publicat de catre Directia
Statisticel din Moldova,
la anul 1860, calculata.
Clima. Clima in general
este sanatoasa si dulce; partea
PrutuluT este maT umeda primavara
si toamna, partea padurilor
maT racoroasa in timpil vereI.
Calitatea soluluT in genere e
buna sis productiva.
Pentru inaltimea terenuluT de
la nivelul mariT, se poate lua ca
punct de plecare orasul Iasi,
care este la o inaltime de 318
metri ; cu cit insa ne vom sui
spre N., nivelul va fi mal* ridicat.
Orografia. Dealurile carT
se prelungesc de la N.-V. la
S.-E. a judetuluI, nu sunt de
cit ramificarT din lantul neprecurmat
al dealurilor cae se intind
din Carpati, 'filtre Siret g
Prut, pe toata linia Siretultif.
Din acest lant se desface o ramura,
care pleaca printre riurile
Prutul si Jijia, din sus de Dorohoiri,
trece prin jud. Botosani
si apol intra in acest judet, terminindu-se
in 'sesul PrutuluI, la
satul Carniceni, pl. Turia, unde
si rtul jijig intrA in acest ses.
Partea acestuT deal, de la intrarea
sa pe teritoriul judetuld, ja numele
de Podisul-Turief, care
formeaza pe dreapta culmea
despre V. a sesuluT JijieI, iar
pe stinga culmea despre E. a
sesuluT PrutuluT. Din acest podis
(pe intinderea canija se aflA un
drum vechiA, numit al Furilor),
se desfac alte ramurT, formind
diferite va culmI si dimburI,
carT se sfirsesc in marile vaI
aflate la dreapta si stinga luI.
Tot din lantul cel mare de
dealurl din linia SiretuluT, se
desfac alte dota ramurf, din sus
de satul Deleni, din jud. Botosani,
aproape de Hirlati ; una
pleaca pe dreapta si alta pe
stinga riuluT Bahluiul.
Ratnura care intra in judet,
printre rtul Jijia si stinga riuluI
Bahluiul, ocupa cea mal mare parte
a terenuluI pl. Bahluiul, pre-
QUM O tot terenul pl. Copoul, terminindu-se
in sesul Prutulul,
pe toata intinderea de la intrarea
in acest ses a riurilor Jijia
si Bahluiul.
Aceasta ramura, fiind intretäiata,
in diferite directiunT, de
un numar de vAT, formate de
plraie, prezinta mal multe culmI.
Ast-fel este culmea dintre riul
Jijia si piriul Miletinul, care se
prelungeste din jud. Botosani,
com. ipotele, pana din jos de
satul Vladeni, unde Miletinul,
se varsa in Jijia. Alta culme
se intinde printre piraiele : Miletinul
si Jijioara, care cuprinde
o parte a pl. Copoul, trece
prin com. Gropnita, terminindu-se
in marginea de S. a com.
Movileni, unde piriul se varsa
In Jijia. O culme pleaca Intre
piraiele : Jijioara si Hucul si
continua pana in sesul PrutuluI,
intretaiata de alte miel val
si piraie, lar alta culme se intinde
filtre 0.1111 Hucul si Bahluiul,
trece prin com. Belcesti
si se sfirseste la satul Spi-
noasa, com. Birlesti, la confluenta
piriulul cu riul Bahluiul.
Ramura din dreapta riuluI
Bahluiul incinge toatA partea de
V. si de S. a jud., fiind cea
mar ridicata si acoperita cu padurl,
din care o culme, cu diferite
ramifican, se intinde intre
riul Bahluiul si &tul Bahluetul,
incepind din satul Zagavia
(com. Badeni). Aceasta culme
se intinde prin comunele :
Cotnari, Baiceni, Tirgul-Frumos
si se termina in tirgusorul Podill-Iload,
la confluenta piriuluT
Bahluetul cu riul Bahluiul. Alta
ramura incepe din com. Buznea,
din capatul de V. al piase!
Cirligatura, desfacindu-se din
ramura cea mare de dealurI din
jud. Roman si anume de la satul
Poenele-Oancer; aceasta culme
cu variatele sale ramificArT, se
intinde sub numele de Dealul-
Mare, de alungul piase! Cirligatura,
intre piraele Bahluetul pe
stinga, pana la Podul-IloaeI, lar
de acolo intre riul Bahluiul si pe
dreapta piriulur acovatul, de la
padurea Boghicea (jud. Roman),
ce face mal in jos hotarul jud.
Vasluiu ; apoT din com. Pausesti
trece In pl. Stavnicul, prin dota
culmI, din care una pleaca printre
piraTele Stavnicul si sacovatul,
trecind prin com. Mironeasa,
in jud. Vasluiii, lar partea
din stinga StavniculuT, se
prelungeste intre riul Bahluiul,
para la varsarea lul in Jijia,
si de acolo pe Ruga riul Jijia,
pana in dreptul satuluT Macaresti,
din marginea jud., de unde
trece in jud. FalciA.
ldrografia. Apele ce curg
pe teritoriul jud. In directiune
de la N.-V. la S.-E. sunt :
Riul Prut, care uda toatA partea
de E., de la satul Badarai,
pe marginile plasilor Turia si
Branistea, pana la satul Macaresti,
facind hotarul cu Basa-

IA§I (JUDET) 22 1A§I (JUDET)
rabia. Este cel mal mare rid
si cel mal folositor pentru jud. ;
cad, pe toata intinderea so, alimenteazA
Cu apa necesara, atit
satele, eft si intinsul ses, pe
care se prelungeste, facindu-1
fertil in productiunea erber. Prin
debordarile sale intretine apele
girlelor si ale baltilor, ce produc
stuharii, papura, pestI si
racT, servind tot odatd si pentru
adApatul vitelor, cad se cresc
pe intinsele imase aflate pe se- _
sul luI.
Jijia curge de la N. spre
S.-E. printre plasile : Bahluiul,
Copoul si Turia (hotar natural
intre ele), formind intinsul ses
al JijieI, bogat in finete si imase,
car/ inlesnesc cresterea vitelor.
Acest riA, de la trecerea sa in
sesul Prutului, din pl. Branistea,
pe care-I uda in toata lungimea,
pe dreapta, devine mar mult pagubitor,
atit pentru agricultura,
eft si pentru climA, cdcI prin
multa sa apropiere cu riul Prut,
curgind paralel pe acelas1 yes,
mareste indoit volumul apelor
In timpurile zlotoase, cad esind
din matca lor, acopar in cea
mal mare parte sesul, producind
inundatiuni foarte marl, cad citeo-data
ineacá iarba si semAnaturile.
Bahluiul curge de la N. spre
S.-E., prin mijlocul pldser Bahluiul,
printre plasile : Cirligatura,
Stavnicul, Codrul, Copoul si
Branistea, (hotar natural in unele
partI) ; formeaza o vale intinsA.,
bogata in imase si finate ; alimenteazd
cu apa necesard toate
satele de pe ambele malurl, precum
si tirgurile : Podul-lloaeI si
orasul Iasi.
Marl de aceste trer riuri,
sunt un numar mare de piraie
si piriiase, care curg in diferite
directiunI, varsindu-se unele la
dreapta si altele la stinga acestor
riurI, ast-fel sunt : Bahluetul,
Jijioara, Hucul, Sirca, Buhalnita,
Cirjoaia, Miletinul, etc.
Producliunea. Din 291137
hect., intinderea teritoriuluI jud.,
73354 hect. se cultiva pentru
cereale, legume, tubercule si
plante oleioase ; 4151 hect. este
pamint, pe care se afla vil; 44834
hect., pdmint acoperit cu padud,
din car/ : 31426 hect. sunt
particulare si 13408 a Statului ;
iar 178798 hect. se afla ocupate
de orase si sate si acoperite
de ape, imase, lived si ripI.
Cultura cerealelor e foarte intinsa.
Aproximativ cultura porumbului
se face pe o intindere
de 41 108 hect. a griuluI pe 24931
hect., a orzuluI pe 5181 hect.,
a ovazulur pe 1799 hect., a secare!
pe 229 hect., a hristeI pe
70 hect.
Dintre legume : fasolea pe 416
hect., mazArea, pe 44 hect., lintea
pe 27 hect.
Tubercule : caitofele pe 482
hect.
Plante oleioase : rapita pe I I I
hect., cinepa pe 134 hect. si
inul pe 3 hect.
Productiunea cerealelorinteun
an bun se poate socoti in termen
mijlociti urmatoarea: 463000
hectolitri porumb, 252000 hectolitri
grid, 65000 hectolitri orz,
26000 hectolitri ovaz, I 900 hectolitri
secara, 500 hectolitri hrisca.
Productiunea cartofelor este
aproximativ de 2500000 kilogr.
Productia plantelor oleioase:
rapita woo hectolitri, cinepa
1200 hectolitri.
Viile produc in termen mijlociA
100000 hectolitri vin.
Pe lingA agricultura, cultura
vitelor face bogatia jud. Numarul
capetelor de vite ce se eresc
pe intinsele imase si finate este
de 240000, din car!: 84424 vite
mad cornute, 120457 cif, 1177
capre, 48 bivolf, 10207 cal si
24023 rimItorI.
Cultura livezilor produce foarte
multe fructe alese si frumoase,
carI pe lingA cA se consumä in
tara, se exporta. si in strainatate.
Cultura albinelor, este maI puin
intins5. ; din 12400 stupI, se
scoate : 30000 kilogr. miere si
moo kilogr. ceara.
Cultura vlermilor de mama
se face numg in cite-va sate.
Padurile, sun t intinse si satisfac
trebuintelor locuitorilor din
judet ; din ele se scot tot felul
de lemne pentru constructiunI
si foc, lemne care se transporta
,si afara din judet.
In pOdurI se gAsesc urmatoarele
animale albatice: caprioare,
pord, lupi, vulpl, jderr,
epurI, etc.
Din dealuri si pirafe se scoate:
pIeatra väroasà, pleatra pentru
zidirT si sosele, nasip si prundis.
Apele ce se intind pe teritoriul
judetuluI, pe Enga ca alimenteaza
satele, sesurile si dimpiile
cu apa necesara, Inlesnind
vegetatiunea plantelor si cresterea
vitelor, contin si pestI, racI si
scoicI pentru hrand ;- stuh pentru
foc, acoperitul caselor si a
ocoalelor ; papura, din care se
fac rogojini, etc.
Industria. Sunt in judetul
Iasi (afard de orasul Iasi), 3 velnite,
in care se fabrica rachiti, 38
morT de aburI pentru macinat
fling, 88 morI de apd, 8 de Ant
si 3 cu animale, 1 fabrica de teracota
in satul Scobilteni, 2 de
luminar!, una de scrobeala, In
com. Buciumi, si una de dubllArie,
in com. Galata.
Ca tabricatiunI primitive sunt:
oldria in com. Poeni, rotAria
In com. Voinesti, butnaria in
com. Buciumi (scoala de meseril).
Industria manuall: impletirea
de palAriI de paie si impletirea loziilor,
din earl* se fac : panere,
cosurI, scaune, a inceput prin

IAI GUDET) 23 fAI (JUDET)
$coalele rurale acum de cit-T-va
ani.
RogojinT $i co$ciuge, impletite
din papurd, precum $i mdturi
se fac prin satele: Bosia,
Prisacani, Vorovesti si Uricani.
Industria casnica se inseamnd
prin lucrul bumbaculuT, cinepeT,
inuluT $i a lineT, din cari se
fac : pinze, toale, sumani.
In raport cu industria rurala,
cea urbana a luat insa o desvoltare
mal' intinsa. In ora$ul
Ia$i, mai cu seamd, pe tina d:feritele
meseril ce se exerciteaza,
pentru trebuintele orasenilor $i
chiar ale locuitorilor din judet,
se mal' inseamna : cite-va pcoli
. de meserie, ateliere de stolerie,
fferarie, tinichigerie, fabrica de
cartonaj, cortele, fabrici de bere,
soda, etc.
Comerciul. Se face in aces:
judet un intins comercia', cu to'
soiul de cereale, dar mar cu
seama cu gria, porumb, secara,
orz $i °yaz ; cu vite : boT,
yac!, oT si rimatori ; cu piel',
Una $i brinzd ; cu lemnarii de
tot felul, afara de brad ; cu vinuri
de cele maT bune calitati,
din podgoriile: Cotnari si Ia$i,
precum si cu fructe.
Desfacerea acestor producte
pentru strainatate se face mar
ales in pieata ora3ului Ia$1.
Pentru comerciul intern sunt
tirgurile : Podul-Iload $i Tirgul-
Frumos, precum pi 12 iarmaroace
anual in ora$ul Ia$1, pe
$esul Frumoasel; patru iarmaroace
la Podul - Iloaei $i unul
mare la Tirgul-Frumos.
Calea-Feratd. O t'amura pleael
din ora$ul Iasi spre V. $i trece
prin tirgurile: Podul-Iloaei
$i Tirgul-Frumos, de unde e$ind
din judet pleaca spre Pa$cani
(Suceava), legind judetul cu toate
orapele $1 localitätile ce ati
retele ferate. Pe aceasta cale
sunt patru garT : Ia$i, Cucu-
teni, Podul-Iloael si Tirgul-Frumos,
prin cari se face comunicatie
pi transportul productelor
de prin judet. Alta ramura.
pleaca de la Ia$i, spre Ungheni,
prin Cristesti; aceasta cale comunica
cu Rusia, legindu-se cu
reteaua ferata ruseasca prin un
pod mare de fier construit peste
riul Prut. Comunicatia pi transportul
grinelor se fac pe aceata
linie prin statiile: Cristesti $i
Ungheni. O a treia linie ferata
duce le Vasluiti $i de acolo la
Birlad $i Mar5.$epti unde se
leaga cu intinsa retea care strabate
centrul Moldovei. Aceasta
linie are in jud. 14 statiile la
Ia5i, Ciurea $1 Birnova.
Calea-Nationald. Ramura de
$osea pietruita ce se prelunge$te
de-a lungul tare! dela S.
la N., trece prin jud. Roman
In jud. Iapi, pe la Tirgul-Frumos,
vine spre E., paralel cu
calea ferata prin ttrgu$orul Podul-Iload,
pana in ora$ul Ia$i,
de unde se ramifica, o parte
spre Vasluiti, iar alta pana in
marginea Prutului, la satul Tutora.
Calea-Mixtd. Dela Tirgul-Frumos,
din poseaua nationala, pleaca
o ramura de posea pietruita
spre N.-V., prin mijlocul pl.
Bahluiul, pana in marginea t'irgului
Hirlail, din jud. Boto$ani,
pe o intindere de 33 kil.
Cdt judelene. Din ora$ul Ia$1,
pleaca trei ramuri de posele :
una spre N. prin pl. Copoul $i
Turia, pana in marginea jud.
Boto$ani, la Badarli din com.
Bivolari ; aceasta osea este pietruja,
avind o lungime de 53
kil.A doua pe o lungime de 65 kil.
pleacA de la Iapi, spre N.-V., dealungul
plApilor Copoul pi Bahluiul,
pi, dincolo de satul Onepti,
com. Sipotele, se leagA cu judetul
Botopani. O a treia pleacl
spre S., de la orapul Iapi, prin
mijlocul pl. Codrul pi prin marginea
de N. a pl. Stavnic, legindu-se
cu jud. Vaslui0 deasupra
dealului Bordea, la satul
Grajduri ; e pietruita li are o
lungime de 18 kil.
De la tirgu$orul Nicolina,
din marginea de S. a ora$uluT
Ia$i si din dreapta $oseler
Ia$1-Vasluitl, pleaca alta ramura
spre S.-V., pe partea de N. a
pla$ei Codrul, prin tirguporul $i
podgoria Galata, apor trece prin
mijlocul pl. Stavnicul, trece
de-a curmezi$ul Dealului-Mare,
prin localitatile : Sacaturile, Bojila,
Lingurari si Ghideni, la margi
nea de N. a jud. Roman, pe o
lungime in total de 50 kil.
Din $oseaua nationala Ia.$1-
Tutora, de la satul Tomepti,
pleaca pe dreapta o alta ramut'A
de $osea, pe partea de N. a
plasei Codrul, 5i, din jos de satul
Comarna, trece pe partea
de S. a plhei Brani$tea, pana
dincolo de satul Costuleni, de
unde se leaga cu jud. Vasluiu.
Cdi laterale. Drumul numit
al Brani$teT, format din cal comunale,
pleaca de la N. din
poseaua judeteana Ia$1- Botopani,
anume de la satul Trifepti, com.
Hermeziul, pl. Turia $i se prelunge$te
pe $esul PrutuluT, dea
lungul pla$ei Brani$tea spre
S., pana in marginea satului
Mdcare$ti, com. Costuleni, unde
se leaga cu jud. Falciti.
Drumul ce pleaca de la t'irguporul
Podul-Iload, spre N.-V.,
prin pl. Bahluiul, prin Belcesti,
Hodura, Ceplenita, dincolo de
B Adeni se leaga cu $oseaua
mixta, aproape de Hirlail.
impdriirea administrativa.
Judetul Iapi se imparte in 7 pl.
pi anume:
Bahluiul, cu 8 com., 1
tirgu$. pi 57 sate.
Brantftea, ca 8 com., 1
tirgu$. li 38 sate.

IA51 GUDET) 24 tikg (JuDET)
Cirligittura, Cu 7 com. I
tirg. urb. ai 4o sate.
Codrul, Cu 5 COM. 3 t'irgu$oare
$i 23 sate.
Copa, Cu 6 com., 2 tirgurf
si 30 sate.
Stavnicul, Cu 5 com., I t'irgu$or
$1 36 sate.
Turia, cu 5 com., 3 t'irgu$.
$1 37 sate.
Sunt in total 44 com., io tir
gupare 2 orase si 261 sate.
Populapa.Sunt in jud. Ia$1
32975 familiT, san 172935 suflete,
din mil: 27520 familiI saa
105400 suflete, trAiesc in sate
si tirgusoare, iar restul in ora-
$ele : Ia$i $i Tirgul-Frumos.
Sunt: 70435 asatoritT, restul
necasatoriti, vaduvI $i divortatI;
119532 ortodoxI, 36425
evreI, 4524 catolicI, 399 protestanp,
232 gregorienI, 520 lipoved,
etc., etc.
Cu $tiinta de carte sunt 45290
loc.
Admizzistrajia. Puterea esecutivä
a jud. este incredintata
unul Prefect, care are in ajutor
la administrarea plä.$ilor, 5 subprefectt
$1 44 primad Cu ajutoarele
lor, pentru administrarea
comunelor; politia ora$uluI Ia$i
este incredintata unuI Prefect,
ajutat de 6 comisad, me multI
sub-comisad $1 epistaff.
Bua'getul judetuluI in ce prive$te
fondul zecimilor este de
620670 leI, 95 banI la venitud
$i de 261437 leI, 73 banI la
cheltuelI, lar in ce prive$te fondul
pentru drumurl, este de
202109 Id, 7 banI, la venituff
$i 196791 leI, 20 banY, la cheltuelI.
Serviciul sanitar.Acest servida
se face in judet de catre
un medic primar, ajutat de 5
medid de plA$T $i unul de ora$
in Tirgul-Frumos $i de 42 moa$e
comunale, avind sub ingrijirea
lor 4 spitale In: Tirgul-Frumos,
Podul-IloaeI, Bivolari $i Voine$ti.
Medicamentele pentru populatiunea
rurala se dati gratuit de
catre judet $1 comune. Pe Ruga
micile farmacri din fie-care spital,
se mal afla una in Tirgul-
Frumos $1 alta in Podul-Iload.
Pentru cautarea vitelor bolnave
sunt doI veterinad: unul
de judet $1 altul pentru ora$1.11
Ia$i.
Mara de medicul de judet,
se afla un Medic-Primar al ora-
$uluT Ia$1, 5 medid $1 5 moa$e
ale despartirilor, pu$T la serviciul
populatieT sarace ; osebit de
ace$tia mal sunt medidi spita
lelor din ora$, precum $1 aceI
particularI.
Sunt dou5. consiliI de higiena :
unul al judetuluI $i alt.11 pentru
ora$.
yustilia. In judetul Ia$1
se af15. 6 judecatoriI de ocol:
una in Tirgul-Frumos, pentru
pla$ile Bahluiul $i Cirligatura ;
una in tirgu$orul TigänaM, pen.
tru p15$ile Copoul $1 Turia; una
In tirgusorul Socola, pentru plasile
Stavnic, Codrul $i parte
din BraniSea, iar 3 in orawl
Ia$1. In orapl Ia.$1 este un tribunal
divizat in patru sectiunI,
cu patru pre$edintI, din carf
unul prim-pre$edinte, opt judecatorI,
patru supleanti.
Pe Ruga acest tribunal, se
afla politla judiciara, formatá
din Primul-Procuror $i patru procurod
de sectiI, doI dintre judecatorif
tribunaluluI fiind insarcinatI
$1 cu instructia crimelor
$1 delictelor.
Se af15. o Curte de Apel,
cu doua sectiunI, cu un primpre$edinte,
un pre$edinte, opt
membri $i doI supleantI, $1 avind
sub jurisdictia sa tribunalele din
judetele: Dorohoiti, Boto$ani,
Suceava, Neamtu, Roman, Bacati,
Vasluiti $i Falda.
Parchetul CurteI este compus
din Procurorul- General $i dol
procurorI de sectiI, care exercita
puterea judiciara asupra
intrege jurisdictiI a CurteT de
Apel.
Tata statistica judeciara din
1892: 41 individ prevenitI la
curtea cu juratT ; 1423 la coreetional
; 3200 cartI de jud. pornite
; 259 procese civile terminate;
242 procese com.; 74
electorale.
Cultul. Locuitorifi judetu-
14 sunt mal totI de religia
ortodoxa, avind bisericile lor
prin sate $i tirgurI, in numar
de i88, afara de 9 capele (paraclise),
cu 593 deserventi $i anume
: 223 preotI, 24 diaconIf
231 cintaret1 $i 115 eclesiarcI.
Afara de acestea mal sunt:
patru bisericI catolice; una luterana,
una armeana $i douà lipovene.
EvreiI, carI dintre strainI
sunt maI numero$I in judet, ati
mal multe sinagoge.
Bisericile ortodoxe, cu deserventir
tin de Mitropolia Moldovd
$1 a Suceavel. Pentru judecarea
cleruluI $1 administrarea
bisericilor se afla un conzistoria
la Mitropolia de Ia$i, doI protoerel,
unul pentru judet, altul
pentru ora$, $i 2 sub-protoerd.
Bisericile se intretin : parte
de Stat, numite manastirl ; cele
maT multe de comune $1 foarte
putine de epitropli ai particular'''.
Manastirile din judet sunt :
Galata, Hlincea, Cetatuia, Socola,
Birnova, Hadimbul $1 Aroneanul.
Instrucliunea.Sunt in judet
144 de $coale, afara de acele
private, care sunt In numar de
peste zo.
Dintre $coalele publice primare,
87 sunt rurale, cu go invA0.torT,
6 invAtatoare si cu o
populatie $colara. de 3105 baetr,
724 fete.
Posta' fi Tele:re. In jud.

IA§I (ORA) 26 1A§I (ORA§)
Iasi sunt oficir telegrafo-telefonopostale
in urmatoarele localitatf:
orasul Iasi, 3 oficiT, Cu un venit
de peste 350 miT leT; Podul-IloaeT,
Cu venit r0000 leT ;
Tirgul-Frumos, cu un venit de
15000 leT si Bivolari (pl. Turia),
cu un venit de peste 4000 leT
anual.
Ia§i, orar, capitala judetuluT Iasi
resedinta Inalt -Prea- SfintituluT
Mitropolit al MoldoveT
al SuceveT i vechia capitala
a MoldoveT. Se afla situat pe
capetele de S. ale dealurilor :
Copoul si Sorogari; pe valea
dintre aceste cloua dealurT, prin
care trece piriul Cacaina si pe
ses il Bahluiul, pe care trece
riul Bahluiul, o parte se prelungeste
peste piriul Nicolina,
pe podisul sudic al comuner
Galata. Se afiä intre plasile :
Copoul la N., Branistea la E.,
Codrul la S. si Stavnicul, cu o
parte din Copoul, la V.
Pozitiunea acestul oras este
frumoasa, fiind inconjuratá mal
din toate partite de dealurl acoperite
cu vil i livezT.
Inaltimea orasuluT de la nivelul
mareT e de 318 m.
Partile cele mai prIncipale
din earl e format Iasi sunt:
Tatarasi, partea de pe dealul
Sorogari ; Copoul, Ticaul (Sara:
ria) si Pacurari, partea asezata
pe dealul Copoul ; Podul-Lung,
Frumoasa si Broscaria, partea
asezata pe Bahluiul; Tirgusorul
Nicolina, partea de pe
platoul Gal/tel.
Osebit mal sunt un numar
mare de alte numirT de mahalale
i strade.
Intinderea orasuluI este de
16235740 metri patratT--=.1 r 82
falcl, 27 prajinT si 13 stInjenT
Strati saa 1623 hectare 0 5740
metri patratT.
Are o populatie de 11049
61275. Nara* Diefintior Geared& VoZ. rr:
familif, sail 59427 suflete 26698
barbati si 32729 femeT; 21203
casatoritT, 31814 necasatoritt,
6r7o vaduvl si 240 divortati;
24087 ortodoxI, 33141 mozaid,
1709 cato lid, I I 3 grigorienr,
350 protestantI, 18 lipovenT
9 de deosebite religiunT ; 24780
RominT, 31829 IzraelitT, 188
PolonT, 728 Rus!, 1533 GermanT,
ii i GrecT, 33 Lipovenl,
77 Francezi, i Belgian, 8 OlandezT,
9 BulgarT, 50 UngurT, 6
AmericanT, ro TurcT si I Span
iol.
Stia carte 16276 persoane.
0 parte din acestI locuitorT
se ocupa Cu agricultura, iar aproape
treT partI cu comerciul
si industria.
Comerciul constä în cumOrare
de producte si vite ; in vinderea
lor in partI micT prin localitatT
sI 'in can titAtI marl in strainatate ;
in cumparare de marfurT strain e :
lipscaniT, Mann' i fferariT, care
se desfac pentru trebuintele orasenilor
si a locuitorilor din
judet, lar in cantitatT marl, oraselor
din judetele vecine.
Sunt treT piete : una numita
medeanul Sf. Spiridon, in partea
de sus a orasuluT, alta la
centru, unde este o hala mare
frumoasa, si a treia, medenasul
din Tirgusor.
Pentru lemne de foc sunt depozite
pe ulita Orel, iar pentru
lemne de constructif, doul medeanurT,
unul la batiera Säräriel
altul Raga Bahluia, la
Podul-Ipsilante.
Pentru inlesnirea negotuluT
de vite, sunt statornidte 12 iarmaroace
anuale, cad ati loc pe
qesul FrumoaseT, (situat in par.
tea dreaptá a riuluT Bahluiul si
de a stinga piriuluf Nicotina);
osebit in toate Joile, la locul
numit: Movila-luf-Cuza, in partea
ora-suluT ce poarta numele
Tatarasi.
Industria manuala ce se practica
in oras este: croitoria, cizmaria,
zidaria, lemnaria siferaria.
Industria mare e reprezentata
prin cite-va fabricT, precum : o
fabricä de cortele, una de cartonaj,
dota de soda, una de
scaune; mal multe fabricT de
luminati si sapun, o fabrica de
bere; doul mort mart de aburf
pentru fain& si maT multe morT
de cal.
Acest oras este legat, cu judetele
limitrofe, prin Huii
de cale-ferata : Pascani-Iasi, Ungheni
(cu Rusia) si
luia ; prin calea nationall, cu
Romanul si Vasluia ; prin sosele
judetene cu Botosani, FAIcia,
Vaslula, Roman.
Are o statiune mare de cale
ferata.
Se afla in oras sucursala BanceT-Nationale
si a CredituluY-Agricol,
institutiunT publice si mar
multe case de economir private.
In privinta administrativa orasul
este divizat in 5
Pentru paza si mentinerea
despartir!.
ordineT publice se afla : un Prefect
de Politie cu 6 comisar!,
mal multi sub-comisarT, epistatT,
un capitan de sergentI si sergentl
de oras.
Pentru paza de foc sunt patru
pompierit pendinte de comandamentul
corpulul IV de
armata din Iasi.
Comuna se administreaza de
catre un Primar cu trer ajutoare
Consiliul Comunal.
Venitul com. e de 2086963
leT, 19 banT ; lar cheltuelile, de
1846034 leT, 76 banT.
Serviciul sanitar al orasuluT
se face de catre un medic-primar,
5 medier de despartirl, 5
moase, r medic-veterinar i I
vaccinator.
In Iasi sunt 45 biserici ortodoxe
i 8 capele, cu 8 t preotT, 18
4

IAI (ORA) 26 IAI (ORAq)
diaconr, 96 cintaretr $i 51 paracliserr.
Se mar afla 1 biserica catobel,
I luterana, I armeana, I
lipovana.
Numarul $coalelor publice primare
de bletr e de ro, Cu 30
institutor! $1 Cu o populatiune
$ colara de 1400 elevr ; 8 $colr primare
de fete, cu 30 institutoare
$1. 883 eleve ; 2 gimnazir, 2
licee, I universitate, Cu 4 facultatI,
avind un cabinet de fizica
si chimie $1 o biblioteca; Seminarul
Veniamin, Scoala Normala
Superioarä, Scoala Normará.
Vasile-Lupul, pentru invatatorT,
Scoala Comerciald, Scoala
Tehnica, Scoala Fiilor - de - Militad,
cu un cabinet de fizica $i
chimie, Scoala Copiilor-de-Trupa,
S coala Normall de Fete, Externatul
Secundar de fete, Scoala
Profesionala de fete, Scoala de
Meserir. a comuna, Scoala de
Mesen! a Reuniuner - Femeilor,
Conservatorul, Scoala de Pictura,
2 colT Fröbeliane, (una a Societater
pentru Invatatura Poporulul
Romin) $i un Muzeil pentru
Stiintele-Naturale.
Scolr private mar de seama
sunt: Liceul-Institutele-Unite, si,
pentru domni$oare, Liceul Normal
Humpel. Osebit inca se mar
afil un numar de institute cu
elevr internI $1 externI de ambele
sexe.
Pentru procurarea si tipAritul
cartilor sunt: Io librara, io tipografii
$i 2 litografiL
Institute de bine-facere sunt:
spitalul Sfintul Spiridon, cel mar
mare si mar avut din tara; administrat
de catre o Epitropie ;
Spitalul Pa$canul, Spitalul-Militar,
Spitalul-Evreesc, Institutul-
Gregorian, pentru cre$terea copiilor
gasitr, $i. Institutul pentru
femer nebune.
Sunt 17 farmacir, $i mar multe
droguen!.
Intre zidirile publice se inseamna
: Palatul-A.dministrativ
sati Curtea-Domneasca, in care
se af15. instalate : Prefectura judetulur,
Comitetul - Permanent,
Tribunalul cu 4 sectiunr, Parchetul
tribunalulur, dor judecatorr
de Instructie, Curtea de
Apel cu 2 sectiunI, Parchetul
Curte!, Camera Depunerer $i de
Acuzatie, Curtea cu Juratr, Corpul
Portareilor, Perceptia Statulur,
Medicul-Primar al judetulur,
AvocatiI-StatuluI, Casieria, Telegraful
$i Po$ta, Arhiva Statu-
/ur.
In fata palatuluI se aflä statuia
lur S tefan-cel-Mare, Domnul
Moldover. In centrul ora$ulur
se ridica Mareata Catedrala a
Mitropolier $1 biserica Trer-Ierarlif,
apor biserica SE Spiridon,
Cu mareata zidire a spitaluluI.
Palatul UniversitateI, palatul
Scoaler militare, Liceele, Banca
Nationald, Primaria $1 Gara drumulul
de fer. Cazarmele de pe
platoul Copoului unde se afla $i
cimitirul militar.
Printre casete particulare se gasesc
zidiri marl $i frumoase.
GradinI publice sunt : Copoul,
Ghica-Voda, In marginea de N.
a ora$ulul. Cimitire sunt doua,
unul Eternitatea in partea de
E. a ora$ulur, $i altul afara de
raza ora$ulid, in com. Ga/ata.
Intrarea $i e$irea din oras se
face prin $apte barierr $i anume:
-Copoul, Sararia, Hotinul, Moarade-Vint,
Sahana, Tutora, Socola,
Nicolina, Trer-Calid $1 Pacurari.
No/luid istorice. Nu mirea ora$ulur
se crede de unir, irisa fara
nicI-un temeiti, ca ar fi fost din vechime
e Municipium Iassiorum»
qi ea pe atuncI stationa in el
Legiunea a XIII Romana. Un
atare municipia n'a existat, de
cit numar in fantazia interpretatorulur
uner inscriptiunr, lar
legiunea XIII gemina a statio-
nat la Alba-Julia, in Transilvania.
Un val numit al - la Traian,
care trece din jud. Botosani in
acest judet, vine pi-in apropiere
de Ia$i, pe sub dealul Pocanilor,
pe $esul Prutului, trecind
riul pe la satul S endreni
$i merge pana la Nistru. Daca
ar trebui O. clara crezamint una
cronice slavone, apor pe la inceputul
secolulur al XIV exista
un principat al Ia$ilor, care
traia in legaturI de priete$ug
Cu domnul T161 Romtne$tr (Tocilescu,
Istoria Romind, 1886,
p. 12o).
Dela formarea Principatului
Moldover, qi mar cu seama de
cind Ia$i deveni capitala prin
stramutarea scaunultif Domnier
de la Suceava, de catre Alexandru
-Voda Lupu$neanu in
1565, el are o importantd istorica
foarte mare.
Inainte de a fi capitall a fost
ars de Betgherer, fiul Hanulur
Tataresc, ciad a pradat li tinutul
Cirligaturer, la 1513.
La 160o, suferi jafurl din
cauza razboiulur dintre Simeon-
Movill cu fruti! Buze$tr.
La 1621, Libozmischi, Hatmanul,
cu 4000 Le$T, a jefuit $i
l'a ars in timpul lur Alexandru-Voda,
fiul luI Ilie$.
La 1624, a ars palatal Domnesc
qi Radu-Mihnea a stramutat
re$edinta la Hirlati.
La 165o, Hmil-Hatmanul, Cu
T'Atara', a ars ora$ul cu curtea
Domneasca $i biserica Trer-Ierarhr,
in timpul lur Vasile-Lupu.
La 1672, Sultanul Mehmet,
In timpul trecerer sale la cetatea
Cameniter, s'a preumblat
prin ora$ul Ia$i $i pe dealul
Cetatuia, dupa care a mazilit
pe Duca-Voda, punindu-1 in
fiare.
La 1687, armatele lur Sobieschi,
Craiul Le$esc, care intrase
in Tara, a ars manastirea

I2W (ORO) 27 lAg
Trisfetitele, Mitropolia vechTe,
Golia pi Feredeul-Turcesc.
Tot atuncT, Dosoteiti, Mitropolitul,
a dat moaptele Sf. loan
Novi, pe care Alexandru-Voda
le cumpArase de Ja pAginT la
1415 pi care ail stat in Tara
300 de anT. AtuncT s'a dus pi
Mitropolitul in Tara Lepeascl
Cu toate odoarele scumpe ale
Mitropoliei pi ale Sfintulur, in
timpul luT Cantemir-Voda.
La 171 I, Petru-cel-Mare, care
a venit Cu oastea 'in Tara, a vizitat
Iapul Cu ImpArateasA, inchinindu-se
pe la toate bisericile.
La 1723, ají ars Curtile DomneptT,
Cu mal multe case pi biserica
Sf. Dimitrie, in Domnia
luT Mihail Racovita.
La 1733, a ars Tirgul-de-Sus,
SArAria pi mAnAstirea Golia, in
ti mpul lul Constantin - Mavrocordat.
La 1740, ocupara Rupii Tara
sub Generalul Minih, pi in ura pe
care o avea pentru Ghica-VodA,
stricara Curtile Domnepti de la
Frumoasa.
La 1753, ai1 ars, impreund cu
Curtea-Domneascd, biserica catolica
pi cea luterana.
La 1769, RupiT aii ocupat iar
cit-va timp orapul.
La 1821, Domnitorul i.itti,
in unire cu Ipsilante, instrumentul
RusieT, ali ucis pe totT Turcil
din oras.
La 1828, ail ocupat RupiT
orapul in rAzboiul cu TurciT.
La 1848, RupiT din noti el
ocupat Iapil in rAzboiul ce ali
avut Cu UnguriT.
La 1849, fu ocupat de TurcT.
La 1853 1855, fu ocupat
de AustriacT.
La 1859, s'a flcut Unirea-
Principatelor.
La 1862, s'a strAmutat de
aicT capitala tarer in Bucurepti,
rAmanind orapul Iapi numaT capitall
a judetuluT.
La 1878, in r5zboiul cu TurciT,
Tarul, ImpAratul Rusia, a trecut
prin Iapi cu Mari! DucT.
In Iapi se mal aflä un numAr
de monumente religioase, de o
importantä mare istoricA, precum
:
Sfintul Nicolae saa biserica
DomneascA, ziditA de Domnul
Stefan cel-Mare, la anul 1491-
¡493. La 1676, a fost reparatä
pi reformad. de Antonie-Ruset-
Voevod. Dupa stramutarea capitaleT
de la Suceava, aceastA
bisericl a servit de Mitropolie,
pana in timpul luT Duca-Voda,
ctnd Doamna sa Anastasia, a
zidit Mitropolia vechTe, pe a
careia ruine, s'a ridicat mareata
Catedrala a Mitropolief, ?riceputä
a se zidi prin stAruinta MitropolituluT
Veniamin-Costache,
restauratA pi terminatA in anul
1887, sub Domnia RegeluT Carol
I.
MAnAstirea Dancul, ziditA de
Jurie-Dancul, in anul 1541, pe
timpul lui Petru-Rarep ; a fost
inchinatä la o m5.n5.stire din
Rumelia, de catre Duca-VodA,
in a doua Domnie.
Manastirea BArboiul s'a zidit
pe la inceputul secoluluT al XVII
de Marele-Vornic Barboiul, pi a
fost inchinat5. MInAstireT Vatopedul,
in timpul DomnieT luT
Duca-Voevod. La 1837, cAlugariT
grecT ail darAmat-o, pi pe urmele
eT, aq zidit actuala manAstire,
foarte frumoasI, in stil Byzantin.
MAnIstirea Sf. Saya, ziditA
in india jumatate a secoluluT
XVII, s'a reinoit de boerul Jora
Postelnicul la anul 1625. In a
doua Domnie a luT Nicolae-
Mavrocordat s'a infiintat aci o
pcoall pi o tipografie, sub epitropia
PatriarchuluT de Ierusalim
('714). AceastA manlstire
a fost inchinatl Sft. Mormint.
Manastirea Barnovschi, zidita
la anul 1627, de Miron-Barnovschi-Voevod.
Biserica Sf. loan BotezItorul
s'a inceput a se zidi de Miron-
Barnovschi-Voevod, pi s'a ispravit
de Vasile-Vod5. la 1635.
Manastirea Sfintilor TreT-IerarhI,
ziditA la 1639 de Vasile-
Vod5.-Lupul, Cu turnul de la poartA,
zidit in 1638, care turn fiind
darAmat s'a refacut 'in 1804
1806.
M5.nAstirea s'a restaurat de
cAtre Stat, fiind una din cele
mal frumoase monumente din
tara. In ea se ala moaptele Sfintei
Mucenice Paraschiva.
ManAstirea Sf. loan Gura-de-
Aur (Beilic), zidit5. de Duca-
Vod5. la 1683, pe locul une!
bisericT de lemn, ce a existat
din timpul luf Toma-Voevod.
Aceasta biserica a fost 'llichinata
mAnastirel Cetatuia din
com. Galata.
M5.nAstirea Golia, ziditl la
1640 de Vasile-Lupul-VodA. In
(agrada se aflä institutul de nebunT
; la poartA este un turn,
lingä care se aflA pi casa apelor
de unde apa se imparte in tot
orapul.
M5.nastirea Sf. Spiri don, foarte
vechle pi cea maT bogatA, din
a cAreia avere se intretin spitalele
pi ospiciile din Moldova.
In curtea bisericeT se afla zidirea
mareata a Spitalulul Central,
unde este li repedinta Administratier
Epitropier.
MAnastirea Frumoasa, zidita
de Grigore-Ghica-Voda, unde a
fost un palat Domnesc pi o
gr5.dina foarte frumoasA.
la9i, com. rur., in partea stinga
a JiuluT pi la S. com. Romanepti,
pl. Ocolul, jud. Gorj. Se compune
din cAtunele Iapi si Dra.
gutepti.
Situad pe pes, are o supra-

IAI 28 IAZUL
fatA de 2910 hect., din cae
1700 hect. arabile, 810 hect.
pAdure, 400 hect. finete, izlaz
si lived cu prunr.
Are o populatie de 200 famili!,
sati 725 suflete, din carT
171 con tribuabilf.
Locuitorirposedd : 90 plugurf,
120 care cu bol, 4 cdrute Cu
cal; 820 vite mar! cornute, 120
or, 44 ca! 0. 120 pord.
Venitul com, e de 1225 leI,
iar cheltuelile de 1016 ler.
Apele ce udá aceastä com.
sunt : Jiul, Amaradia, ce izvoreste
din plaiul Novaci i Slastiul.
Comunicatia in aceastd com.
se face prin soseaua nationald
Filiasi-Pietrosani i prin soseaua
comunald care o pune in comunicatie
cu Urechesti la S.-E.
Are : i coald, frecuentatd de
35 elevi, si 5 eleve ; 3 bisericT,
acute in anir 1839, 1842 si
1868, de locuitorT, deservite de
I preot i I cmntäreÇ i moard
pe apapuluI ; 4 puturl, 26 fintinr;
I circiumd.
Ia§l, cdtun de resedintd al com.
cu acelasT nume, pl. Ocolul, jud.
Gorj. Situat pe partea stingl
a Jiulur, are o suprafatd de 1460
hect., din cari 900 hect. arabile,
360 hect. pAdure, 200 hect, finete
si lived cu pruni.
Are o populatie de 150 famili!,
sad 525 suflete, din cae
132 contribuabill.
Locuitorir posea : 6o plugurf,
8o care cu bol, 3 cdrute
Cu ; 600 vite mar! cornute,
8o oT, 30 cal si 70 pore.
Ia§i, stalie de dr.-de.1., in jud.
Iasi, pl. Iasi (despArtirea I), com.
Iasi, pe unja Pascani-Iasi, pusd
in circulatie la i Iunie 1870.
Se afld 'filtre stapile Ciurea 8.6
kil.) i Cucuteni (14.2 kil.). Indltimea
d'asupra nivelulur mdrir
de 36'.89, Venitul acester statir
peanul 1896 a fost de 1368279
leT, 65 banT.
Ia§i, trup de moysie, nelocuit, din
jos de valea alnistea, pendinte
de com. Strimba-Mare, pl. Calnistea,
jud. Vlasca, proprietatea
d-lur Em. GrAdisteanu, in
suprafatd. de 2025 hect.
Ia§i, .ftddure de stejar, situatA pe
arnbele coaste ale vdir Iasi, pe
proprietatea Strimba-d.-j., pl.
CAlnistea, jud. Vlasca ; are o
suprafatd de 150 hect.
Ia§i, vale, in jud. Vlasca, proprietatea
Strimba-d.-s., ce ese
din cimpul Iasi si se scurge in
CAlnistea in jos de satul Stoenesti.
Iazil-Iuiuc, movilii, in jud. Constanta,
pl. Mangana, pe teritoriul
com. rur. Hazaplar si anume
pe acela al cAtunulur Cara-
Chioi ; e asezatA la sudul acestu!
cAtun, la 11/2 kil. ; face parte
din dealul Cara-Chioi, pe a elrur
culme se aflA si este punctul
culminant al acestur deal ;
are o inAltime de 117 metri,
dominind prin indltimea sa satul
Cara-Chioi in intregime, partea
de N. a cdtunulur Hazaplar
si Ardite Arta, Burunul si Dere-
Alceac ; este situatd in partea
centrald a pase si a com.
Iazil-Iuiuc, movikf, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, pe teritoriul
com. rur. Gherengic, la hotarul
acestei com. cu com. Hazaplar
; este asezatd pe culmea
dealulur Cogea-Sirt-Bair ; are o
indltime de 102 m, i este punctul
cel maT inalt al acestur deal;
este situatA in partea centrald
si putin esticA a plAse si in partea
de V. a plAser ; este artificiald
i acoperitd cu verdeatA
dominä prin indltimea sa drumunie
- Gherengic
Cara-Chioi-Cop u cci.
Iazi- Orman, deal, in judetul
Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul
com. rur. Atmagea i Bas-
Chioi, Wat fiind de hotarul lor ;
se desface din dealul Canara-
Ceiu; se indreaptd spre E., inteo
directie generald de la V.
la E., brAzdind partea central
a pase i cea vesticä a comuner
Bas-Chioi, si cea nord-esticd
a comune Atmagea ; se prelungeste
cu dealul Echili-Orman ;
are 276 m., dominind valea Musafir-Culac
i drumul Atmagea-
Bas-Chioi ; e acoperit cu pddurl.
Iazi-Orman,padure, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noul, com.
Garvan, cdt. Veli-Chioi, asezatä
pe ramificatiile estice ale dealulur
Ciriagi-Orman ; formeazd,
Cu pAdurea Cara-Ali-Corusu, pddurea
numitd Veli-Chioi ; are o
intindere de 8o hect. ; esente
principale: fag si mesteacAn ; e
talad de drumul Veli-Chioi-Cranova.
Iazi-Orman,peldure, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, com. Enige,
cdt. Polucci ; asezata pe ramificatiile
i poalele orientale ale
dealulur Uzun-Culac-Bair, lingd
satul Polucci, la E. de el ; are
o intindere cam de 110 pog.,
esente principale: stejar si fag.
Jazo§ti, vale, in com. rur.
sesti, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
¡azul, com. rur. in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, situatä in partea
de N. a pl., la hotarul spre
jud. BrAila.
Teritoriul com. are o suprafatd
de 11500 hect. si se intinde

IAZUL 29 IAZUL-FETEI
intre comunele : Murgeanca, Milosesti,
Slobozia si Cioara, din
judetul BrAila. Mosia este proprietate
a statuluT, cunoscutä
sub numele de Iazul si Lata-
Sarata. inainte de secularizarea
manastirilor inchinate apartinea
manastireT Slobozia din
acest judet si a fost arendata
pe aniT 1885-95 cu 127700 lei.
Pe aceasta mosie, deosebit de
com. Iazul, se maT alía si com.
Smirna.
Dupl legea rur. din 1864,
s'aa improprietarit pe mosie
229 locuitorT, iar dupa legea
din 1878 s'aa mal improprletarit
113 ; neimproprietaritT se
mal' &ese 201 locuitori. Acest
numar de locuitorT improprietaritT
se gasesc pe intreaga mosie
Lata-SArata, adica in doul
comune, iar in com. Iazul se
aflA improprietariti 141 locuitorT
si neimproprietariti 114.
Teritoriul com. este brazdat
de valea Strachina, numita. si
Lata-Sárata, pe care se afta lacurile
: Feroiul, Usurelul, Lacul-
Tataruld si Mate-Arse.
Se compune dintr'un singur
sat, situat pe partea de N. a
coastei vad Lata-Sarata.
Are: o scoall de baetl, cu 30
elevi, conclusä de un invatator
salariat de stat si comuna ; o
scoalä de fete, cu 14 eleve, o
invAtatoare salariatä de com.
Localul scoalel este cladit de
comuna.
Este o biserica, deservita de
2 preotT si 2 dascalT.
Populatia com. este de 243
familiT, saa 1046 suflete : 564
barbatT si 482 femeT ; 1035 RominT,
2 Greci si 9 de alte nationalitatT
; 1037 crestinT ortodoxf
si 9 mozaicT ; 258 agricultor! ;
6 meseriasT, 6 comerciantr; 5
profesiunT libere ; 50 muncitori
si 16 servitorf. , tiil carte 169
persoane.
Contribuabili sunt 135.
Vite: 470 cal, 776 bol, 843
oi, 5 bivoli si 300 rimatorT.
Venitul comunei e de 4193
le! si cheltuelile, de 5444 le!.
Iazul, sat, jud. Bacaa, pl. Bistrita-d.-j
, com. Dealul-Noa, situat
linga Petricica si in valea
piriuluT Rachitisul. Are o populatie
de 64 familii, saa 259
suflete.
Vite sunt : 4 caT, 122 vite
cornute si 46 porci.
Silistea satuluT se afla la Radiul-Iazului.
Iazul, nunsire dad pella din
lacul Bilhacul, ce strabate com.
Cilibia, jud. Buzla.
Iazul, lac, jud. Baila, situat la
V. de lacul Coada-Encei si la
N.-V. de Lutul-Alb. Are o suprafata
de 45 hect. Apa sa
contine substante minerale.
Iazul, os/roo, jud. Braila, coprins
la S. intre Vilciul si Brezoiasa,
la E. si V. intre privalul Ulmul
si Gingarasoaia si la N. intre
iezerele erban si Lunguletul.
'azul, girlli, abatuta din riul Teleajenul,
trece prin mijlocul comune!
Bucovul, pl. Cricovul,
jud. Prahova, si se varsa iarasT
In Teleajenul.
Iazul, pitill, jud. Tecucia, format
din izvoare, curge printre satele
Barna si Poiana, comuna
Godinesti. Contine peste si conduce
o moara.
Iazul-de-la-Redit, iaz, pe mosia
Hapif, com. Virful-CimpuluT,
pl. Berhometele, jud. Dorohoia,
in suprafata de so hect.
Iazul-Domnesc, las, pe mosia
Dimacheni, comuna cu acelasT
nume, pl. Cosula, jud. Dorohoid,
din care a ramas numal vatra
si Tezetura ce se hiende in curmezisul
sesuld Jipe', din dealul
Dimachenilor in dealul Corlatenilor.
Are o singura deschidere
pe unde curge riul Jijia.
Traditia spune ca acest iaz ar fi
fost facut din ordinul lui tefan-Voda-cel-Mare,
pe cind mola
era Domneascl. Mosia maT
tirzia devenind in proprietatea
boeruluT Hatmanul Balica, el ar
fi reparat iezetura ce se stricase.
Iazul-Domnesc, las, numit si
Cebalaul, pe mosia VAculesti,
com. cu acelasT nume, pl. Cosula,
jud. Dorohoiu. Este foarte
vechia si a fost renumit odinioara..
A fost clAruit manastirei Moldavita
din Bucovina, de catre Bogdan
tefan-Voda, prin uricul
din 20 Maia 1570. Manastirea
l'a stapinit pana la 1785, cind
se vindu mosia.
Iazul -DraculuI (Lingurari),
sat, jud.,Vasluia, com. Poenesti,
pl. Racova, pe valea piriului
Racova.
Se zice ca si'a luat aceasta
numire de la un iaz, unde in
fie-care an se inecaa cite un
numar oare-care de oamenT, si
pentru aceea l'aa botezat Tazul-
Dracului.
Are o populatle de 20 familiT,
saa 100 suflete, locuitorl tigani
lingurarT neimproprietAriti,
locuind pe mosia numita Slobozia-Strajescu.
LocuitoriT posea: lo or, 3
capre si I cal.
Iazul-Fetei, girld,jud. Prahova,
ro ja inceputul din riul Teleajenul,
mar jos de satul Plopeni,
face mar multe zigzagurE, strabate
comunele : Boldesti, Seaeni,
Pleasa si Bucovelul, din
josul carea se varsa iarAsT in

1AZUL-MARE 30 LBANE§TI
Teleajenul. Pe acest tia, in raionul
com. Scdeni, sunt instalate.:
2 pive; 3 morT ; I fabrica
de faing si o fabrica de hirtie.
La doua morT se macina si
coaje de copad pentru tablearie.
Iazul Mare, pisc de deal, pe
mosia Broscauti, com. cu acelasT
nume, pl. Cosula, jud. Dorohoiti.
Iazul-Mare, iaz, in jud. Botosani,
com. Dobirceni, pl. Jijia.
Iazul-Mare, iaz, jud. Botosani,
format de piriul Corogea, in
partea de V. a com. Bodulesti.
Iazul-Mare, iaz, la intilnirea
vailor Blagesti

IIIÄ.NETI 31 1allMEN1
800 familiT, salí 2019 suflete.
A.pezArile satenilor in mare parte
sunt bune, cu livezi pi gradinT.
Proprietatea mopielor Ibanepti
pi Cristinepti, acum unite, in
vechime era a Manastirei Sucevita
din Bucovina, panä cind
s'ad vindut la 1785; lar acuma
este a D-neT Ema de Bouillot,
nascuta N. R. Roznovanu.
Sunt in sat 3 biserid, cu 2
preotif 4 cintaretT pi 2 palamarT,
din cati : una mare de zid, cu
hramul SI. Mihail pi Gavriil, facuta
la 1860, cu cheltuiala repos.
Marele Visternic N. Rosetti-Roznovanu
; a duua cu hramul Sf.
Nicolae, este mica, de lemn, facuta
din vechime de nipte calugar!;
a treia, tot de lemn,
mica, cu hramul Inaltarea DomnuluT,
facuta la 1789, de catre
satenT. Are o pcoala primara, conclusä
de un inväntor pi frecuentan'
de 8o elevt.
SäteniT improprietariti aii :
2003 hect. 64 arif pamtnt, iar
proprietarul niopieT are : 6261
hect. 55 arli clinp $l 1421 hect.
20 aril padure, cu diferite esente
de arbori. Ingrijirea pi esploatarea
padurd se face dupa regulele
silvice. Aceasta este una
din padurele insemnate din plasa,
limitrofa cu padurele : Pomirla,
Tirnauca, Herta, Damileni pi
Orofteana.
Pe mopie sunt : un ratep, copere
pi hambare de strins pi
pastrat productele ; magaziT de
pastrat uneltele plugarid ; velnita
Cu toate dependentele eT
pi grajdurl de ernat vitele.
Sunt 6 iazuri, din carl mal
marl sunt : Dragulea, de 21 hect.
48 ariT ; al-MoraruluT, de 8 hect.
60 ariT pi Cristescu, de 6 hect. ;
toate produc peste pi rad.
Este o vie in suprafan de
61/2 pogoane.
PiraTele principale sunt : Ibaneasa,
Hlibocul qi Pietrosul.
Pleatra calcarica pi grasa se
&este in multa cantitate, pi
se estrage de sgtenT de pe locurile
lor cind este cautata de
tirgovetiT de Dorohoiii.
Drumurile principale : acel de
la Herta la Dorohoiu pi acel de
la Herta la Sáveni.
Hotarele mopid sunt cu : Pomirla,
Tirnauca, Hetta, Damileni,
Liveni pi Trestiana.
LocalitatI insemnate : Mormintul-UriepuluT,
Magura, Movila
- Mare, Seliptea - Vechie, pi
S traja.
Ca fapt istoric este : Retragerea
de la satul Tatarapani
aicea, a luT stefan Petriceico-
Voda, Cu oastea ce avea, pentru
a maT aduna din noil optI
pi proviziT, apteptind pe PolonT
ca O. viril. Aceasta a urmat
dupg. rtizboiul din 1673 Cu Turen',
carT fusese batuti la cetatea
Hotinului. Boerii in frunte cu
Miron Costin, cara insotiati pe
Petriceico, s'ail desbinat de el
pi s'aa retras in jos la satul Cicleni,
astazT numit Dimacheni.
Ibäne§ti, com. rur. si sat, in jud.
Tutova, pl. Simila, pe pirlul
Minzati, spre N. de Birlad. Are
614 locuitorT pi 158 case. Satul
formeaza o com. (com. Ibanesti)
Cu catunele : Putul-OlaruluT, Corneiul
pi Ghicani. In toata com.
sunt : 900 loc., din carT 128
ola carte ; 775 contribuabili ;
231 case. Se cultiva. viermil de
matase. Are 52 hect. vil, din
cari 2,25 nelucratoare pi 1 4 hect.
livezT cu pruni.
Comerciul se face de 16 persoane.
Are o pcoala primara de bleti;
2 biserid.
Veniturile com. sunt de 5375
le!, 14 bani.
Ibine§ti, mofie, a statului, jud.
Olt, fosa pendinte de schitul
Brincoveni, care, pe periodul
1886-96, s'a arendat Cu 570
le! anual.
Ibäne§ti - de -Seaca, peldure, a
statuluT, in intindere de 150
hect., pendinte de com. Ibanepti,
pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.
Ibra, insuld, in Minare, compusa
din 2 trupuri. Are loo pog. padure
pi depinde de com. Ianca,
se afla in dreptul pichetuluT AmgrAsti
si com. Potelul, in fata satului
Ostrov din Bulgaria, in
jud. Romanati.
Ibrianul, sal, jud. Dimbovita, pl.
lalomita, cat. com. Frasinul.
Ibrianul, sat, jud. Dimbovita, pl.
Ialomita, cat. com. Finta.
Ibrianul, mafie particulara, Cu 2
trupurT, unul de 429 hect. pi
altul de 250, in com. Tulucepti,
pl. Siretul, jud. Covurluig.
Ibri§orul, a'eal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
Slava-Rusa ; se desface din dealul
Ciucurova ; se blande spre
N., printre pi-alele Slava-RuseascA
pi cea Cerchezeasca, in tr ' o
directie generall de la N. la S.,
brazdind partea centrall a pl.
pi a com.; pe muchea lid merge
hotarul dintre catunele Slava-Rusa
pi Bas.Punar ; la poalele
de S. se af1á frumoasa manAstire
Uspinia ; are 241 m. ;
este acoperit cu paduri, tuflrisurf
si plsuni.
Ichim, pddure, pe mosia Cucoreni,
com. Cucoreni, pl. Tirgul,
jud. Botopani ; are o intindere
de 386 hect., populate mal mult
Cu stejar.
Ichimeni,sat, in jud. Dorohoid,
pl. Baseul, com. Driguseni, for.

ICHIMENE-PISOSCH1 32 ICOANA
mat din doul alune : Ichimeni-
Pisoschi $i Ichimeni-Softa, cu 81
familil, sali 344 suflete.
Proprietatea mosieI este parte
a D-luT Todirel Pisoschi, lar parte
a erezilor defunctuld Softa.
SAteniI inproprietAritI ail 185
hect. 6o ariI pAmint ; iar pro.
prietarlI mosid partea Softa,
1466 hect. 56 ariI i partea
Pisoschi, 1373 hect. 91 aril.
Are o bisericA, cu hramul
Sf. Vasile, micA, de lemn, Pácut1
de sAtenI.
Sunt 4 iazurI pe mosie, din
carT cel maT mare este acel numit
al-VolovItulut
PiraIe sunt : VolovAtul, ce trece
pe hotarul despre AdAsani,
Bodeasa peste mosie.
Drumurile principale: acel de
la Darabani ce duce la tefánesti
i acel de la Cotusca la
SAveni.
Hotarele mosieI sunt cu: AvrImeni,
DrIguslni, AdAsani,
Nichiteni i Bodron.
Ichimeni-Pisoschi. Ved Ichimeni,
sat.
Ichimeni-Softa. VezI Ichimeni,
sat.
Ichimesti (Minzälesti), cdtun,
de resedint5., al com. MinzAlesti,
jud. BuzIli, cu 220 locuitorI
40 case. E locuit din vechime
de familia Minzall, care a dat
numele nu numaI acestur cAtun,
dar chiar intregeI comune.
Icleanul, deal, apartine comund
Viersani, jud. Gorj. Are o directie
N.-S. E o prelungire a dealurilor
ce vin pe la LicuricI, infra'
in hotarul Musculesti, intre
VAlceaua-Desului la V. si Hurezani-d.-s.
la V. $1 se termina
In valeafialuI, intinzindu-se spre
S. pana la Isalnita din Dolj,
sub numire de Dealul-Chiciora-
dia.
retezindu-se de Amara-
Icleanul, a'eal, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. Poiana-Flores ti,
ramificatiune a dealuluI ChicioareI
(Gorj). Are o inAltinie de aproape
400 m. si prezintA piscurile
: Bobicinultif si Cocosatuld.
Este acoperit Cu pAdurT
putine viI.
Icoana, com. rur., in jud. Olt,
pl. Mijlocul, situatA in luna, pe
malul drept al riuluI Vedea, la
30 kil, de capitala judetuluI $1
la 5 kil, de resedinta plAseI.
Se compune din 2 cAtune :
Icoana i CAlugAreasca, cu o
populatiune de 140 familiI, sali
702 suflete (395 bArbatI si 312
feme), din carI 135 contribuabilI;
locuesc in 120 case si 21 bordele.
Se zice cI in aceste locurT
ali fost pAdurI marT, seculare,
in care oameniI bAjenitI gAseail
locurl de ascuns. Ad atara eI
un copac mare si foarte bAtrin
In care se afla o sfintA icoanA
aproape acoperia de coaja luI,
care crescuse peste dinsa. 0ameniI
adApostiti aci formará cu
timpul un sat, numit Icoana.
Mult timp s'a numit i DumbrAvioara,
sati DumbrIvita.
CAtunul CAlugAreasca s'a infiintat
cu mult mal tirziti.
Dintre locuitoff, sunt 2 cro-
Roe, 2 fierarI, 2 vioristI $i un
dulgher. Mosia e proprietate
particularl. Proprietarli ceI mal
insemnatI sunt mostenitoriI lur
C. Plopeanu, caff posea 1290
hect. arabile si 150 hect. p5.dure.
LocuitoriI improprietAritI
dupA legea rura15. din 1864
sunt: 55, in Icoana, cu 280 pogoane
sail 140 hect. $i 35 in
CAlugAreasca, cu 340 pogoane
san 170 hect.
Vite sunt; 8o bol, 30 vacI,
6o viter i minzatI, 30 cal', 1200
oI, loo porcI.
Tot teritoriul comund ocupa
o suprafat5. de 1698 hect.
Are o bisericA, deservitA de
un preot si un cintAret, platitI
din budgetul comuna
coala s'a renfiintat la i Septembrie
1896. Este frecuentatA
de 29 bletI. Statul cheltueste
Cu ea 756 la
Comerciul se esercitA de 2
persoane.
Budgetul comuneI e la venitur1
si cheltuell de 2260 lei, 19
banI.
Se leagA printr' o sosea vecinalA
la N. cu com. Buzesti; la S. cu
com. Florul ; la N.-V. cu com.
Ursoala.
Teritoriul com u neT se limiteazA
la E. Cu riul Vedea, la V. cu
com. Timpeni, la Cu com.
Ursoaia si la N.-E. cu com.
Buzesti. Paralel cu riul Vedea
se intinde, de la N. la S. Dealul-
Vedd, care are o inAltime de
vre-o sutA metri, acoperit cu
verde* $i pldurT.
Icoana (Palanga-Obedeanuluf),
sat, face parte din com.
rur. Stoenesti-Palanga, pl. Sabarul,
jud. Ilfov. Cade spre E.
de Stoenesti. Are locurI smircoase;
iar la N. de aceste loculi
se intinde o culme de deal
care se termina ling5. riul Cioroerla,
spre E. de Bolintinuldin-Deal.
Se intinde pe o suprafatA de
196 hect., pe carI le cultivA locuitoriI,
afarà de 61 hect. carI
rAmin sterpe. Populatia satuluI
e de 294 suflete.
Are o bisericA, cu hramul
Sf. Nicolae, deservitA de un
preot si un cintAret.
Comerciul se face de i drciumar.
NumArul vitelor marI e de
287 $i al celor raid de 302.

ICOANA 33 1DRIS-CUILTS
Icoana, sat, face parte din cbm.
rur. cu acelapT nume, pl. Mijlocul,
jud. Olt, situat pe luna i inalul
drept al Vedei. Are o populatiune
de 304 locuitorl, din carT
35 sunt improprietaritT dupa
legea ruralk, cu 140 hect. Are
o biserica, deservita de i preot
pi I tintaret.
Icoanaf numirea unza sat vechig,
pe valea NanovuluT, ceva maT
sus de com. Nanovul, jud. Teleorman.
Acest sat era locuit
numal de Bulgarf pi a fost
stramutat pe Valea-Védel, la 4
Satul a pastrat numele tot
de Icoana, pana acum vre-o 20
de anT, cind i s'a redat numirea
de Nanovul-d.-j. Locuitoril irisa
IT pgstreaza i asaz/ numirea cea
vechTe de Icoana.
Icoana, mofie particular, pe
case la 1864 s'aa improprietaxit
83 locuitorf din com. Salda,
pl. Podgoria, jud. Prahova.
Icoana, munte, in partea de N.
a com. Star-C.biojdul, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova, acoperit
Cu padure i izlaz.
Icoanei(Piciortil-.),munte. Veif
Piciorul-IcoaneT, jud. Neamtu.
Icoanel (VIrful-), munte, in com.
Panataul, jud. Buzaii; are padure,
fineata pi mult pietrip.
IconiteI (Virful-), deal, in partea
de N. a com. Bordeni, pl. Prahoya,
jud. Prahova, acoperit cu
padure. S'a numit ast-fel de la
o icoanl, ce se afld i azI inteun
copada batrin.
nume, ce purta in vechime
satul Dragoaia, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-j., com. Tincanaul.
Icuseni, sat, situat pe deal, in
61275. Morsle Diejtonar Geogralle. Toi. ¡v.
partea de S. a tomuneT Poeana-
Lunga, pl. Siretul, jud. Botopani,
cu o suprafata de 760 hect. pi
o populatiune de 50 familii saa
315 suflete, din carT III contribuabili.
Sunt 3 iazurT $i 2 morT de apl.
Numarul vitelor e de 442 bol.
i6o vacT, 52 cal, 195 of i 35
porcI. Sunt 20 stupT cu albine.
Icuseni,satjud. Iapi, pl. Braniptea,
com. Sanca, pe malul sting al
JijieT, mal in jos de satul Luceni,
cu o populatie de 46 fasan
202 locuitorr.
Are o biserica; o pcoala., in -
fiintata la 1865, frecuentata de
29 elevT, cu local propria, facut
de Stat.
Vite: 237 vite mar/ cornute,
92 of, 30 cal $i 136 rimatori.
Idegla, baltâ, jud. Dolj, pl. Cimpul,
com. Ciuperceni, spre S
de comuna, cu o intindere aproximativa
de 8o hect. Contine pepte.
Se scurge in Dunare prin Riiosul.
De Idegla tin: Topilele-Mari
Topilele-MicT.
Idriciul, com. rur., in partea de
S.-E. a pl. Crasna, jud. Falcia,
apezata pe valle i dealurile Dolheni
i Albepti, marginita: la N.,
Cu satul Vladnicul ; la S., Cu comuna
Ropepti; la E., cu comuna
Vutcani i la V.,.cu comuna Albepti.
Este formata din satele:
Dolheni, Idriciul, Radiul pi Tilharepti,
pe o SuprafaVI cam de
1702 hect. pi cu o populatie de
300 familiT, saa 750 suflete, din
carl 200 contribuabilr.
Locuitorir parte sunt razepT,
rara parte clacapi, inproprietaritT
priti legea din 1864. UniT sunt
coboritl din partea munteluT, ca:
MunteniT, FocpaneniT, Balaur,
etc., altif din Muntenia pi de
peste Dunarea, ca : ValeniT,
erban, Muruz, Dragoslav, etc.
Teritoriul comunel e udat de
piriul Idriclul.
B zdgetul com, e de le/ 390o,
bant 40, la veniturT pi de lei
3570, bard 75, la cheltueli.
Vite marT cornute 500, oT
200, caT 130 $i porcT 150.
Idriciul, sat, in centrul com. Idriciul,
pl. Crasna, jud. Falda,
spre partea de S.-V., apezat in
partea dreaptä a piriuluT Idrichi!,
pe o suprafata de 858 hect.
pi cu o populatie de 8o familiT,
saa 300 suflete. LocuitoriT sunt
razepT.
AicT este repedinta com. Are
o pcoala infiintata. in 1869, frecuentata
de 40 elevT ; o biserica,
facuta de locuitorr in i 86o,
ca I preot i I dascal.
Spre S. de sat, este o movila
innalta, pe care se zice ca
a fost din vechime un schit.
Idriciul, pîrlu, izvorepte din Rediul-Vladnic,
com. Corni, pl.
Crasna, jud. Fälciü, curge in
lungul comunelor : Idriciul pi
Ropepti ; uda satele Tilharepti
Idriciul, unde primWe piraele
: Raroaea i Girnetoaea
apoT trece prin satele : Ropiepti,
Bogheni, pi de la Gura-Idriciul,
se lasa spre V. pi se varsa in
stinga dula Birladul.
Idriciul, fes, dupa numele piriulur
Idriciul, se intinde pe o suprafata
de 2 kil., in partea de
S. a com. cu acelapT nume, pl.
Crasna, jud. Fälciü, infundindu-se
sub Dealul-Ropieptilor.
Idris-Cuius, sat, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, cat. com.
Mamut-Cuius ; situat in partea
centrala a plapeT i cea vestica
a com., la 2 kil., spre N.-V. de
repedinta, pe valea cu acelapT
nume ; are o intindere de 1829
hect., din car! 13 hect. ocupate
5

1DRITA 34 IEPET (VALEA-)
de vatra, satuluT, cu 64 case ;
populatia sa, in maioritate Turd
si BulgarT, este de 69 familir,
saA 291 suflete, ocupindu-se cu
pAstoritul si agricultura.
Idrita, movild, In jud. Constanta,
pl. Medjidia, la hotarul dintre
comunele rur. Mamut-Cuius si
Cocargea, pe culmea dealuluT
Cara-Iuiuc; are o ingltime de
147 metri si este acoperit Cu
verdeatg ; fost punct trigonometric
de observatiune de rangul
al II-lea; este situatg In partea
esticg a plAseI si a com. Cocargea
si cea vesticg a com.
Mamut-Cuius, la 2 kil. spre S.
de cgt. Idris-Cuius ; doming prin
ingltimea sa satele Idris-Cuius,
Mamut-Cuius, precum si ruinele
satuluI Spapinar.
Ieniceri, deal, in jud. Tulcea, pl.
Babadag, com. Ceamurli-d.-j.,
cg.t. Caugag-i ; este o ramificatie
orientalá a dealuluI Chiuciuc-
Chi oi-Bair ; se indreaptd spre E.,
a.vind o directiune generan de
la N.-V. spre S.-E., brAzdind
partea sudicg a plAsef si vesticg
a com.; lasg spre S.-E. dealul
Cara-B u ru n ; ramificati i le sale
estice se termina pe malul piriuluI
Slava, si pe sub poalele
lor trece soseaua nationalg Babadag-Constanta,
iar cele vestice
se terming in malul sting
al piriuluI Valea-Satulur; pe sub
poale merge drumul comunal
Ciamurli-d.-s. ; si soseaua nationalg.
Tulcea - Constanta; are
147 m., dominind asupra satelor
Ciamurli-d.-s., Hamamgi, vgilor
Slava si Satuld ; punct trigonometric
de observatie de rangul
al 3-lea; este acoperit cu finete
si semgnAturT.
Ieno§e§ti sail Ienu§e§ti, com.
rur., in partea de E. a pase/
Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Roma-
nati. Se compune din satele Ienusesti
(300 locuit.), Criva (200
locult.), Gabera (182 locuit.)
si Spurcati (20o locuit.). E asezatA
pe malul drept al OltuluT,
pe dealul la poalele cgruia incepe
valea acestuT riti, la N.
de com. Piatra si mar jos de
Slatina, pe tArmurile riuld Cornesul.
Ocupa portiunea de teren
coprinsá intre soseaua, linia
feratg Corabia-R.-Vilcea si linia
feratd Slatina - Craiova si riul
Cornesul. Se aflA la 14 kil. de
Bals si la 28 kil. de Caracal.
Altitudineaterenuld d'asupra niveluluI
mgri/ este de 145 m.
Are o populatie de 242 familiT,
sati 882 suflete, din carl
190 de contrib.
Budgetul com. e de 2808 leI
la venituri si de 2765 leI la cheltuelT.
SAtenif se ocupg cu agricultura
si cresterea vitelor. Vite
marT cornute 675, vite mid r300.
Are: 7 stabilimente comerciale;
o scoalg, condusä de un invgtgtor
si frecuentatg de 40 elevI,
din 71 copiI in virstg de scoalg.
Are 3 biserid : Sf. Ilie (1819)
In Enesti, Sf. Nicolae (1840)
si SI. Nicolae (1875) in Criva,
Cu 2 preotT si 4 cintgretl. In
central com, se aflg un zid gros
de 3 palme, care inchide un
spatiA de roo m. pAtrati, si in
coasta dealulul pe unde trece
calea feratg s'a dat de zidurT
de piatrg micg si cgrAmidd mare
ceea-ce probeazg un asezAmint
roman ; in adevAr in coasta dealuluT
tgiat s'a destginuit lucrgtorilor
si az/ e vizibin o sectiune
a al/ romane, construitg
ca pietris si Cu intdriturr si pardosealä
de cArdmie late, care
este acea insemnatg pe Tabla
luI Peutinger cu directia de la
Romula la Apulum. La Ienosesti,
d. profesor Tocilescu aseazg
pe baza distante/ indicate
in aceastg Tablg, cetatea romand
.Acia'ava.
Iepäria, deal, in jud. Iasi, pl.
Turia, com. Bivolari, pe care se
aflA o pgdure de stejarT, plopI
si ulmT.
Iepäria, iaz, pe teritoriul satuld
Onesti, com. ipotele, pl. Bahluiul,
jud. Iasi, numit ast-fel de
la hergheliile de lepe ce se cresteag
prin imprejurimile acestuT
iaz.
Iepei (bealul-), mofie, in jud.
Buzlii, com. MinzAlesti .; cg.t.
Gura-BAdiculd, are roo hect.,
din care 5 hect. pAdure, restul
curgturl si fineatg.
repeI (Muntif - ), t'amura' de
munii, situatg in prelungirea ramurd
Doselul, com. Calul-lapa,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Se intinde in directia V.-E.,
pAng la izvorul pirliasuld Stahie,
iar de acolo, spreE.-N., cgtre
satul Calul, apoT spre S.-E. pgra
In drumul care uneste satul Calul
Cu drumul ce duce la satul
lapa, formlnd ast-fel aproape
doug unghiud drepte, cel intin
deschis spre N., lar cel deal
doilea, spre S.
Iepel (Valea-), (Cozieni), atun,
al comunel BAIgnesti, judetul
Buzgil, ca 180 locuitorT si 50
case.
Iepei (Valea-), vale, pe teritoriul
com. Cudalbi, pl. Zimbrul,
jud. Covurluig, in partea despre
E. a com.; incepe de la hotarul
mosiei Mgciseni si se terming.
in Valea-GeruluT, pe mosia Ciubucciul.
lepe' (Valea-), izvor, in jud.
Buzgg, com. 135.1dne0; incepe
parte din muntele Virful-Jun.

IEPET (VALEA-) 35 IEPURENI
culuT, parte din Virful-PredealuluT,
amindouà ramurile se impreunA
in cAtunul Valea-Iepei ;
se scurge in riul SArA4elul-BA-
11nestilor.
Iepei (Valea-.), peldure, in jud.
BuzAti, com. BAlAneati, cAt. Bercesti
; face un corp cu Teisul
Tisa, a mosnenilor BAldnesti.
IepeI (Virful-) munte, in jud.
BuzAtl, com. BA1Anesti, cAtunele
Bercesti i Valea-IepeT, acoperit
cu pAdurT i izlaz.
lepe' (Virful-), culnzinalie a munteluT
Blidiselul, In jud. BuzAti,
com. Colti, cAt. Muscelul-CArAimAnesc.
Iepura§ul, movild, in jud. Constanta
pl. Silistra-NouA, pe teritoriul
com. rur. Oltina, i anume
pe acela al cAtunuluT sAti Cisla ;
este situatl in partea de N. a
plAseT i cea centalA a comuneT,
pe una din ramificatiile de S.
ale dealuluT de la Merchez,
la un kil. spre E. de balta 01tina
; are o inAltime de 143 m.,
fost punct trigonometric de observatie
rangul 3-lea, dominInd
iezerul Oltina i drumul comunal
ce duce dela Ghiuvegea
la Oltina si un altul ce duce
de la Cisla la Caranlic ; este
naturall i acoperitA cu verdeatI.
repura§ul, riu,,c0r, care impreunl
cu piriul Stanca se varsA In riul
Teleajenul, jud. Prahova, la poalele
mAnAstirer
Iepureasca, mo,vie nelocuitA, In
jud. Ialomita, pl. CimpuluT, pe
teritoriul com. Condeesti.
Iepureasca, situatA la N.
de satul Matca, pl. Nicoresti,
jud. Tecucia, pe partea stingl
a 131z-tullir Corozelul.
lepureasca, plIdure, in jd. Ialon3ita,
pl. CimpuluT, pe lunca
riuluT Ialomita si pe teritoriul
com. Condeesti.
Iepureasca, vale, in jud Teleorman,
t'acepe din cimpia mosieT
orasuluf Rosiori, despre N.-V.,
se coboarA la vale tAind Drumul-luT-Traian
i oseaua judeteanA
Turnul-Rosiori, in apropiere
de acest din urmA oras.
Gura acestei v5.1 este in Valea-
UrluiuluT, aproape de comuna
Belitori.
Iepurele (Iezerul-), lac, In jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, in
insula Balta, pe teritoriul comuner
Stelnica.
Iepurele, vale, izvoreste din muntele
ClAbucet si se varsä in
riul Teleajen, pe malul sting,
In raionul com. MAneciul-Ungureni,
plaiul Teleajen, jud. Prahoya.
Iepureni, com. rur., in capAtul
de N. al plAselPrutul, jud. Fdlcia.
Se Intinde din apa PrutuluT spre
V.-S., pAnA in hotarul pl. Crasna,
partea de E. asezatA pe ses, lar
cea de V. pe dealurT. MArginitl
la N. cu pl. Podoleni, la S. ca
orasul Hui si com. StAnilesti;
la E., cu apa PrutuluT si la V.
cu pl. Crasna. Este formatl din
satele: Bobesti, Corni-Unguri,
Iepureni i Voloseni. Se intinde
pe o suprafatA cam de 14,325
hect. si cu o populatie de: 594
saa 2095 suflete, din carT
584 contribuabilT. Locuitoril su nt
parte RominT, parte UngurT.
In comunA sunt dota marT
proprietAtT: una a StatuluT, numitl
mosia Episcopier de Hui,
pe care se aflA satele : Bobesti,
Corni-Ungurl i Voloseni ; iar
a doua a D-Ita Colonel Iamandi
pe care se aflA satu/ tepureni.
Apele ce udl teritoriul comune!
sunt : rIul Prutul, gira
Prutetulta i piraTele Lohanul
Valea-GreculuT.
Sunt : 2 bisericT, din carl una
catolicA; o scoall.
Budgetul comuneT e de le!
5733, banT 27, la veniturr si de
3551, banT 93, la cheltueli.
Vite mar! cornute 1587, of
2195, caT 158 i pord 296.
Iepureni, com. rur., in partea de
N. a pl. Turia, jud. Iai, formind
si limita despre jud. Botosan'.
Se prelungeste de la N.
la S., pe partea stingl a fiuluT
Jijia. Teritoriul sla e accidentat
si face parte din podisul
dealulur Turia. Este acoperit
de finate, iznase i locurT de culturA
; are putine rldiurf i vi!.
Se compune din satele : Iepureni,
GlAvAnesti, Brosteni, Stolniceni,
Viisoara, Andrieseni, FintInelele
saa Spineni-NoT i Spineni-VechT.
Are o suprafatA
cam de 8336 hect., cu o populatie
de 636 familif, saa 2503
suflete.
Are : 4 bisericT, ca 4 preotT,
6 cintAretT si 2 eclesiarcT ; 2
conduse de 2 invItAtorl
frecuentate de 70 bletT si 4
fete. Sunt 2 morT de apl.
Budgetul com. e de 19480
le!, 64 banT, la veniturT si de
19436 leT, 63 banT, la cheltueli.
Vite : 6928, din carr: 2219
vite marT cornute, 3785 or, 343
cal si 581 rimAtorr.
Iepureni, sat, situat pe dreapta
JijieT, in partea de S. a com.
Ungureni, pl. Jijia, jud. Botosani,
cu o suprafata de 1716 hect.
si o populatie de 122 familiT,
sati 436 suflete, din carT 92
contribualgIT.
Are: i bisericA flcutA de locuitorT,
cu i dascAl; 2 ctrciumr ;
Z moarA de abur!.

IEPURENI 36 IEPURETI-StR131
Vite : 298 vite mati cornute.
112 cal, 1420 oT, 6 capre, 2 bivol:1,
32 mascurT. LocuitoriT posedd
26 stupT cu albine.
Iepureni, sat, in centrul com.
Iepureni, pl. Prutul, jud.
la 4 kil, de orasul Hui, asezat
pe valea ptriuluT Cirta. Suprafata
vetreT satuluf e de 18 hect., 64
ariT, lar a mo$ieT, de 3625 hect.
Are o populatie de 256 familiT,
saa 940 suflete, din carT 256
contribuabilL
Este re$edinta com. Are o
$coalA, infiintatA in anul 1868,
frecuentatl de 45 copiT ; o biseria,
fácutA de proprietar in
1830, deservitA de I preot
2 dascAlf.
Spre S. de sat sunt 2 iazurT
spre E. e locul numit Benta,
unde se zice el a fost erg secuesc,
lar alAturea un pise de
deal, numit Piscul-luI-Vodl.
AicT a avut loc una din luptele
rAsculatilor, carl aveaa in
cap pe Hince$tiT, ce se rAsvràtise
asupra luT loan Duca-Vodä
a grecilor luT, carl-1 conduceaa
in administratia P.rel. Duca-
VodA, pentru ca sl inlAture
rAscoala ce izbucnise de la
Orhe i LApu$na, a adus in
Tara TAtariT, carT, trecind prin
Hu$i in sus, s'aa inclerat la
Iepureni cu insurgentir.
Iepureni, sat, din com. Iepureni,
pl. Turia, jud. Ia$1, situat pe
$esul i malul sting al riuluT
JijieT, pe o suprafatA de 1716
hect. $i cu o populatie de 68
familiT, saa 268 suflete, rominT
rAze$I. Are o bisericl de lemn,
fAcutá. la 1837, deservitA de
preot i I cintAret.
Vite : 310 vite marl cornute,
42 oT, 35 cal $i 63 rimAtorT.
Iepureni, sat, in partea de V.
a com. RAdiul-MitropolieT, pl.
Copoul, jud. Ia$i, situat pe coasta
dealuluT cu acela$T nume, pe o
intindere de 2897 hect. $i o
populatie de 152 familiT, sati
692 suflete. Are o bisericA, zi-
. ditá. la 1802, Cu I preot, I cintAret
$i un eclesiarc ; o $coa1á
intretinut1 de comuna, infiintatl
la 1880, frecuentatA. de 36 elevT.
Vite marl cornute 604, of
407, cal 49 $i rimdtorT 112.
Iepureni, COM. l'Ur. i. sat, in jud.
Tutova, pl. Tirgul, spre E. de
Birlad. Are 707 locuitorl, din
cal' 134 $tia carte ; locuesc in
109 case. Satul formeazA o comima,
com. Iepureni, cu cAtunele:
BArlAle$ti, Bursuci i Horga.
In toatá com. sunt 1853
locuitorT, din carT 69 stia carte ;
318 contribua.bM; 394 case.
Se cultiva via pe o suprafatl
de 88 hect., 50 ariT.
Comerciul se face de 15 persoane.
Are o $coall primará de
bletT; 4 bisericT ; o fabrica de
spirt. Prin acest sat trece $oseaua
judeteaná. Birlad-FAlcia. Venitul
com. e de 13903 leT, 51 banT.
Iepureni,peIdure, in jud. Tutova,
com. cu acela$1 mime.
Iepureqti, com. rut".,jud. Vla$ca,
pl. Cilni$tea, compusA din cAtunel
e : Iepuresti-SirbT, Iepure$ti-
Rominf i Mate!-Basarab, ce-T
zice $i Walter-MArAcineanu. Este
situatl pe coasta dreaptA a Neajlovuluf,
la 58 kil. de Giurgiu,
la O kil., de Ghimpati, re$edinta
plA$eT, $1 la 30 ldl., de Bucure$ti,
la N.-E, judetuluT, departe
de limita judetuluT despre
llfov la CopAceni, de 9 kil.
Are osea comunalA ce duce
la Bucure$ti prin satul Stilpul.
La 1864, conform legeT rurale,
statul a dat la 212 locuitorT
1884 hect., iar la 1882 s'a dat,
Ja 50 insurAteT, 250 hect.
Are o populatie de 325 fatailiT,
saa 1674 suflete, din carl
290 contribuabill.
Budgetul com. e de 65301e1
la veniturr $1 de 3809 leT la
cheltuelT.
Vite sunt : bivolT $1 bol 640,
vacT 45, oT 1700, rimAtorT 30,
asinI 3 $i capre io.
Are o $coalA mixta, cu 4 clase,
in bunA stare, fAcutl de Christodor
Stravolca, condusA de
invátátor i frecuentatA de 57
copil.
Constitue parohia Iepure$ti,
avind o bisericA in cAtunul Iepure$ti-Sirbl,
ziditA la 1866, cu
hramul SE Nicolae, cu 3 preotT
2 cintáretT,
Sunt circiumT. Case sio patule
bune pentra arendasT.
Mar toate casele locuitorilor
sunt invelite Cu tinichea.
Comunele cu toate cAtunele
eT constitue proprietatea Iepure$ti-Curutesti
i Fintina-Popil,
ce apartine statulur. Aceastl
mo$ie depindea, inainte de secularizare,
de Mitropolie. Are nda
anualI este de le! 31000.
Pe aceastA propri.etate este o
pAdure de stejar de 228 hect.
dependinte de ocolul silvic Ghimpati.
Aci este $1. o moarl de apA
pe riul Neajlovul Cu 2 pIetre ;
douà podurl.
Pe aceastA proprietate sunt
vAile BAlAria i BAllria-Seacl.
Iepure§ti-RomInl, atun, Cu 120
contribuabilT, pendinte de com.
Iepure$ti, pl. Cilni$tea, jud. Vla-
$ca. Se nume$te ast-fel pentru
ca sa-se deosebeascA de cAtunul
vecin Iepuresti-SirbT ce tine tot
de aceeasT comunA. Ambele
tune sunt. apropiate 'filtre ele si
se pot considera ca mahalale,
despAtite de apa NeajlovuluT.
Iepure§ti-StrbI, cdtun, saa ma

IERAL-CEA-BAIR 87 IERUGA
hala, cu i io contribuabilI, com.
Iepuresti, pl. alnistea, jud. Vlasca;
s'a numit asa dupa nationalitatea
locuitorilor SirbT, ce-sT
pastreazd incä portul i obiceiurile.
E situat ca i Iepuresti-
Romini pe proprietatea statulur
Iepuresti-Curutesti si Finana-PopiT.
Ieral-Cea-Bair, culme de dealurr,
situata in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, pe teritoriul
com. rur. Almaliul si al cela
urbane Ostrov, jud. Constanta,
in partea de N.-V. a plaseI
cea de S. a comunelor. Se desface
din dealurile SilistreI, de
pe teritoriul bulgaresc al DobrogeT.
Infra in jud. Constanta,
pe la locul numit
se intinde spre E., avind o directiune
generala de la S.-V.
spre N.-E. si ultimele sale ondulatiuni
de N. se sfirsesc pe
malurile fluviulul Dunarea, fainalte
i ripoase. Din
el se desfac spre E. dealurile
Iapce-Bair i Trincovita. Din
poalele sale de E. pleaca. valea
Almatiul i adiacenta sa valea
Trincovita, iar din spre V. valea
Rege-Deresi-Ceair i alte doua
putin insemnate. Are o inaltime
Cu 135 m. la virful $ilistra.
Este acoperit cu izlazurT, semanaturl
si pe clinele de N. se
gasesc o parte din viile orasulur
Ostrov. A jucat un rol insemnat
In razboaele Rusilor cu
TurciI, pe muchia sa se gAsesc
i azi ruinele intariturilor
turcesti, ca Arab-Tabia, Amedia-Tabia,
etc., si vre-o citeva
pichete militare. Este Wat
de drumurile Silistra-Ostrov
Silistra-Almalia.
Ierbiceni, sat, cam in centrul com.
Birlesti, pl. Bahluiul, jud. Iasi,
pe malul sting al riuluT Bahluiul,
situat parte pe coasta unui po-
iar parte pe ses. SI-a luat
numirea dela abundenta erbeI,
ce se afla pe sesul
pe timpul infiintarel satuluI, cu
vr'o 120 anI in urma, cind un
numar de locuitorT se avezase
acolo, venitl din partile de jos
ale Moldover, pribegitI din cauza
invaziunilor turcesti. Teritoriul
acestuI sat are o intindere cam
de 4000 hect., din carI 800
sunt ale locuitorilor, iar restul
proprietatea DoamneT Lucia
Cantacuzino. Are o populatie
de 231 familir, saa 1098 suflete
rominI si cite-va familil tiganI,
dintre fostii robr, carr se ocupa
Cu lucrarea pamintuluI. Viticultura
e foarte raspindita.. Se
face mare comercia de vin, in
tara i chiar in atara. Boil cei
maT frumosI i oile cele maI de
rasa sunt productiunile acesteI
AicI este resedinta comuna.
Are o scoala infiintata la anul
1865, frecuentata de 59 elevI. In
partea de N. a satului; pe o ridicaturä
de deal, sunt situate casele
proprietateI, zidire mare
si frumoasd, proprietatea
Pascanu ; in curte este o biserica
zidita la 1848, iar pe poalele
dealuld se intinde un pare
de arborI i pomI roditori, pe o
suprafata de 69 hect., care face
podoaba satului.
Vite : 1343 vite mar! cornute,
118 cal; 5262 o! si 279 rimatorT.
Tot ala se afla o moara de apa.
Ierburoaia, vale, in jud.
in suprafata de 215 hect. Se
intinde la N. de Valea-Mana,
in ramificarea dealului Birladul,
pe partea de E., spre valea
Crasna, com. Tirzil, pl. Crasna.
Ala se gasesc urme de sat si
de biserica.
Iericiul, .deal, in partea de S. a
com. Ohaba, JiuluT, jud. Gorj,
formind in acea parte Valea-
OhabeT, pe coasta despre com.;
e acoperit Cu prunl i viI, lar
pe creasta cu 1:Mute ; vine din
spre V., din jud. Mehedinti, de
la com. Costeni, la extremitatea
com. Ohaba ; In partea despre
Jiltul-Mare se restringe spre S.
urmeaza spre com. Borascu,
unindu-se cu dealul Carpenul
al acesta com.
Iermolia, ?fria, u kil., afluent
al SiretuluT, in jud. Suceava.
com. Pasean' ; invirteste tra mor!.
Iernatica, sat, In jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s., cat. de resedinta
al com. Pardosi, asezat
in partea de mijloc a com., la
poalele dealuld Iernatica, pe
piriul Iernatica ; are o intindere
de 32 hect., cu o populatie de
70 familiI, saa 340 suflete, din
carI 62 contribuabilI. $tia carte
21 persoane. Are o scoala si o
biserica.
lernatica, deal, in jud. R.-SArat,
pl. Rimnicul-d.-s., com. Pardosi,
pe care o strabate prin mijlocul
eT, pe litiga cat. Iernatica ; e acoperit
cu finete i pasunI ; proprietate
a com.
Iernatica, pînîü, In jud. R.,-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s. Izvoreste din
dealul Iernatica, trece prin mij
locul com. Pardosi, uda cat.
Iernatica, i, dupa un mic curs,
se varsa pe partea stinga a riului
Ciln Aul.
Ieroslove§ti, trup de moysie, faand
parte din mosia TIrnavad.-s.,
pl. Cilnistea, jud. Vlasca.
Ieruga, gIrld, in jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-j., com. Caraula si
pl. Bailesti, com. Galicea-Mare.
Izvoreste In com. Caraula, curge

IESLELE 38 1EZERUL SAt LACUL-DOROHOIÙ
de la V.-E.si dupa ce iese din sat
se impreunä Cu micul piria Ciocanari.
Patrunde in com. Rudari
si de aci in pl. Blilesti, com.
Galicea-Mare, curgind pe la poalele
dealuluT Smirclacetiul. Se
pierde pe mosia Galicea-Mare,
aproape de Fintana-Nita. Are
un pod pe dinsul in corn. Caraula.
Ieslele, localitate, pe piriul Suha-
Mare, jud. Suceava, aproape de
poalele muntelui Stinisoara. Are
citi-va locuitorT (6. 7 case). Pe
ad trece soseaua Falticeni-Brosteni
- Dorna. Ad se afla o fabrica
sistematica de scindurT,
una dintre frumoasele instalatiunT
ale DomeniuluT CoroaneT,
avind 3 jugurT cu maT multe
pinze (15-20), un circular si
un alt herastrai pentru retezat
capatiele butucilor. E luminatä
Cu lumina electrica.
Ie§iti-din-Orofteana. VezT Orofteana-Frunzete,
sat, jud. Dorohoia.
le§ul, munte, in jud. Gorj, plaiul
Novaci ; face parte din com. Aninisul
; este situat intre muntiT :
Coasta - Pietroasa., Setea-Mica,
Picleasa si Rosiile, ale Austro-
U n gari eT.
Iezäreni, sat, in jud. Iasi, pl.
Stavnicul, com. Miroslava, situat
pe dealul lezdreni, cu o
populatie de 12 familir, sat 51
suflete. Are o biserica.
Vite sunt : 36 vite marT cornute,
8 caT si 9 fimItorT.
In acest sat, pe deal, in partea
despre E., pe unde trece
drumul dela Vasluia spre Iasi,
al-1 esit boeriT intru intimpinarea
lui Antioh-Vociä, fiul luT
Cantemir-Vodd, in anul 7213,
luna Mala 21, pornind cu mare
alga spre Iasi.
Iezäreni, mofie, in jud. Iasi, pl.
Stavnicul, com. Miroslava, pe
care se afla. satele : Iezareni,
Gaureni, Dancas, Balciul si Valea-LupuluT
; fostá pendinte de
manastirea Socola, apoT devenita
proprietatea statuluT, iar
acum a corn. urbeT Jai, cedata
de Stat pentru plata datorieT
de zece milioane.
lezeni, sat, face parte din com.
rur. Dirmanesti, pl. Filipesti,
jud. Prahova.
Iezercanul, lac, In jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, In insula Balta,
teritoriul com. Borduseani.
Iezercanul, lac, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, in insula Balta,
teritoriul comuneT Chioara.
Iezerelul, sat, jud. Vasluia, pl.
Racova, com. Cosesti, asezat
pe o curba, formata de dealul
Buscata.
Are o suprafata de 50 hect.,
din care 28 hect. padure, si o
populatie de 20 familiT, saa mi
suflete.
Vite : 43 vite marT cornute
roo oT, 3 caT si 15 rimatorT.
Locuitorii pose& : 5 pluguri
si 'o care cu bol.
Iezerul, sat, spre .: S.-V. com.
Dumesti, pl. Funduri, jud. Vasluia.
Si-a luat numele de la lacul
Iezerul. E situat intre dealul
Chetrosul si Malinesti, pe o
suprafata de 157 hect. Are o
populatie de 28 familiT, saa 159
suflete.
Vite marT cornute 106, oT
100.
Iezerul, sat, la S.-V. de satul
Huseni, corn. Ivanesti, pl. Racoya,
jud. Vasluia, situat la
S. de padurea IezeruluT, pe o
intindere de 429 hect., avind
o populatie de 25 familiT, saa
107 suflete, ligara.
Vite mar-1 cornute 18, cal 8
O rimatorT 8.
Iezerul, sat, in partea de N.
a com. Bol-4U, pl. Funduri, jud.
Vasluia, asezat pe dealul Iezerul
si udat de piraiele Panoasa si
Saul.
Are o suprafata de 275 hect.
si o populatie de i i familiT, saa
36 suflete.
Iezerul, ciftun (tirla.), in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte
de com. Bucul.
Iezerul, schit, sine de com. Cheia,
plaiul Cozia, jud. Vilcea, litiga
riul Chela, la 6 kil. de vatra satuluT,
in mijlocul padureT.
Dupa cum se constatá din
urmatoarea inscriptie, s'a zidit
de Mircea-Vocla Ciobanul si
sotia sa Chiajna, la anul 7061.
Aceastä sIntit biseric i mänästire,
unde se priznuqte hramul IntareI In
bisericii sail Ovedenia, fäcutu-ssati dintru
Intliti de riiposatul Mircea Voeved Cu
Doamna sa Chiajna, la leatul 7061 yi
prin trecerea timpurilor, din neautare
s'ají surpat, lar mal pe urmä s'a preficut
de iubitorul de D-zeti Kir Ilarion
Episcopul RImniculuI: biserica, clopotnia
chiliile lmprejur s'i zidul, lar mal In
urmil In zilele EpiscopuluY Damaschin
al RImniculul s'a zugrävit §i s'a Infrumusetat
pe din läuntru, ch 7228 (1720).
Petre Schlopul darui, la anul
1562, mal' multe mosii Episcopiel
de RImnic, pentru a intresine
acest schit ce servea ca
loc de sihastrie.
Asta-e se intretine de stat,
care inscrie anual in bugetul
sla 1070 leT.
Iezerul, san Lacul-Dorolibiti,
lac, cel mal intins din judetul
Dorohoia si al doilea in Moldova
dupa lacul Brates de lingl
Galati. Dupa traditie el este

IEZERUL 39 IEZER1JL
format prin iezarirea pamintuld,
in locul caruia s'a ivit aceasta
balta mare.
Se afla la mica distanta de
tirgul Dorohoití, in partea de
N.-V.
Suprafata apeI are o intindere
de 430 hect., iar adincimea
la mijloc este de 12-14 m.
Incepind de la mal treptat, se
tot sporeste inaintind in luciul
apel, pana ce deodata se da de
cea mal mare adincime.
Apa este limpede i fára vre
un gust deosebit; dupl observatiile
chimice, s'a gasit el contine
elemente de : pucioasa, ffer
iod. Despre acestea se spune
partile sulfuroase in mare
parte provin de la descompunerea
plantelor acuatice; feruginoasele
provin de la izvoa.
rele ce sunt la poalele dealurilor
de lingl malurI, unde
se vad mad depozite de oxidferuginos,
iar iodoratele provin
de la izvoarele si vitele de apa
din fundul laculuI, ca proveniente
marine, caff probeaza.
lacul este format prin iezarire.
Apa acestur lac provine nu
numaI din propriele izvoare, ploi
omete, dar si din curentele
pîriulul Buhaiul si al riuluI Jijia.
Cel tail in iezer la partea
S.-E., de la un timp de cind
vechia lur matca fu parasita ;
cel de al doilea intra prin
partea N.-V. Buhaiul prin milul
ce neincetat aduce, diminuaza
treptat adincimea basinuluI;
Jijia trece prin lac si
isI urmeaza curgerea in jos sub
propria sa numire. Curentul Ji-
Pei se observa pe luciul baltiI,
cind este lin, avind un alt color.
Buhaiul prin sporirea depozitelor
de mil, micsurind adincimea,
sporeste reducerea laculuI,
Jijia prin scurgerea sa, neavind
vr'o stavild, s6-I domoale furia,
in timpurile de suvoaie, face
marl minca.turI in laturl i in
adincimea canaluld sari.
Propietatea laculuI ce din vechime
era a M-reI Sucevita, a
fost luata in schimb de la M-rea
Moldovita, ambele din Bucovina,
dupa cum rezultä din hrisovul
luI Radu-cel-Mare-Voda, din 15
Ianuarie, 1617, prin care respingind
pretentiile facute de
Grigore Curlic i loan Meschinescu
cu Mihalcea, mentine stapinirea
M-reI Moldavita. Acum
partea de lingl malurI este a proprietatilor
limitrofe : Sendriceni,
Buhaiul, Hiliául, Pomtrla, Trestiana
i tirgul Dorohoiti ; iar
luciul din centru, a erezilor defu
nc tuluI magistru de farm aci e
din Botosani, ramas luI de la parintele
saki Panaite Duca, cumparat
de la administratia fonduluI
religional romin din Bucovina
la 1875, cind vindut
toate mosiile manastirilor Bucovinene
ce era0 in Moldova,
cum rezulta din jurnalul tribunaluluI
de Dorohoiti No. 3023
de la 28 Oct. 1843; din ispisocul
luI Alexandru-Ilias-Vocla
de la 12 Mali"' 1632 (7140)
din ispisocul luI Moise Movill
Barnovschi-Voda, de la 23
Aug., 1739 (7138).
Legenda populard spune :
cPe timpurile senine 0 line, pe la
miezul noptiI, s'aud une-ori din adtncul
lacului e0nd resunetul de glasuri femee01
si o cruce se poate zitri, dud apa
este bine scizutil. Multi vreme nu s'a
tiut de la ce provine aceasta, plod
and tndriiznetul boer Condea, s'a pus
cu hotddre, sit pitrundri ascunsa tainii.
Porunci oamenilor GU a gild nitvoade
mar! 0 tari ; spot trite() dimities tit, dupit
ce mal Intil a dat sitrindare pe la multe
biserici, 0 a pus preotii sii facit sfintirea
vet; a liisat sit' se bage ravoadele tn
Oamenii, puternici 1i zdravent,
erad la trasul nrivoadelor, end
simtird. f i greutate, de abia puturrt a
le mai urni, prirtndu-le cii ce-va gred s'a
prins ; cu multe ostenele i opintele,
ruind a scoate plasele, vdd cit fata apel
tncepe a fierbe Vs' bolborosi ; un muget
Infioritor s'aude din adtncime ; privitorit
adunatI pe tirmuri, fug speriati de acestea,
Yard Condea stit nemirat, tudemrand
1i priveghind pe pescadi sill de a
lupta cu greutatea 0 a nu se lasa. In
fine iatrt cit o fecioarrt ttnitri Ii frumoasit, cu
pitrul negru i umed, cu fata searbidi dar
seninit, se ivi pe lucid vet; Ii cu ()chit
la Condea, IT zice : (maro noroc avut-al
Conde, de nu te-a tnghitit iezerul, ca pe
toff ceT ce s'a ispitit a-i afla taina. Norocul
ail vine pentru cit al invocat
ajutorul D-zed, tncepInd aceasti cercetare,
l pentru cA In trupul tdu curge
stnge de al strrtmotilor ncfri. Acuma
dar ascultd povestea lacului, dupit care
umblind, ti-al pus cu viata In primejdie.
Iat-o 'Pe locul unde se afla
acum iezerul, era tu vechime un schit
de cilugitrite, fondat de fiica unui mare
ii puternic Domnitor, care pärasind familia
i lumea, cu toate derrtiiciunile el%
aduntnd l maI multe fecioare, se arzli
la schit i cu toate jurarit de a nu-I prtfist
vre-o datit. Imprejurul schitului °rail
phduff intinse 0 dese, pe undo picior
de birbat nu cillcase. Intr'o dimineatit ne
pomenirrtm cu ctte-va feto tremurtnd de
grout'', citutindulf adiipost In schitul
nostru ; ele ne spunead cd In tarit all
niivillit durianil ; cli prefac orarle
salde In cenuVii : oameniT, parte art scdpat
la munti, iar parte all devenit robt
Auzind nol acestea Ingrijat, tndatd cu
toatele ne-am strIns la rugiciune; abia
bine Incepusem ruga noastrd, cA lata
auzim tropote de coi l sunete de arme,
lndreptindu-se spre schit Ne am tnsplimtntat
dar ne-am pus toad nildejdea
In D-zeil, urmlndu-no cu rugilciunea.
Ce 0 cum, salí intimplat nu tim,
destul crt a doua zi de dimineatä razele
soareha luminat fats', dar
ochiY nostri In loc de pitmtnt vedead
numal api In toate pärtile. VII suntem
no! de &hind vii ne pristreazi D-zed,
prtnii la Invierea de apoY. Ceca co auzitT
voi in noptile seniue 0 lino sunt rugdciunile
noastre, ce le facem la razele
duioase ale tunas. Acestea zictnd, se
afundd In undo lar apa bolborosi, l spumegit
In urma eta.
lezerul,munte, in jud. Gorj, plaiul
Novaci, la N. com. Novaci. E
situat intre muntil : Mohorul,
Carbunele si CAlcescu. Face
parte din com. Pociovalistea.
lezerul, tnofie, a statuluT, fosta

LEZERUL 40 IGLICIOARA-MARE
pendinte de Episcopia Rimnicul,
situatA in com. Chela, plaiul
Cozia, jud. Vilcea, care s'a arendat,
afara de partile vindute
de vecT, cu 2000 leT anual.
Iezerul, peldure, in marginea careja
e situat satul Iezerul din
com. Ivanesti, pl. Racova, jud.
Vasluid. Se intinde pe dealurile
Mangaläxia i Butucaria.
Iezerul, pîrî, in jud. si pl. Tutova;
izvoreste de pe teritoriul
com. Obirseni, nastere
din 6 izvoare, carl curg mal
india separat cit-va loc, pe urmä
se reunesc toate pe teritoriul com.
Obirseni, luindu-sT numele de
Iezerul. Curge de la N. spre S.,
uda teritoriile com. Obirseni, Voinesti,
Lalesti si Puiesi si se
varsa in pirtul Tutova, de-a stinga,
in dreptul satuluT Gura-IezeruluT.
Iezerul, izvoreste din dealul
Mälinesti, com. Dumesti, pl.
Funduri, jud. Vasluid, udä teritoriul
acesteT comune, curgind
de la S. spre N. si se varsa
In riul Birladul, la locul numit
Moara-GinduleseT, in apropiere
de piriul Pietrosul.
Iezerul-Grecilor. Vezl Greaca,
lac, jud. Ilfov.
Iezerul-Mare, lac, pe teritoriul
satului Hodora, com. Cotnari,
pl. Bahluiul, jud. Iasi, in partea
de V. a dealuluT Breazul ; alaturea
cu acest Iezer e un altul,
numit Iezerul-Mic ; se despart
unul de altul prin un delusor.
Apa din aceste doua iezere este
acoperita cu stuh, arara de
centrul IezeruluT-Mare, unde in
forma uneT circonferinte se vede
apa limpede i curata, numit
Ochiul-IezeruluT si care se zice
ca este foarte adinc. Pestele ce
se g5seste in el, se prinde cu
anevoia din cauza stuharieT.
Iezerul-Mare, munte, in jud.
Muscel, plaiul Nucsoara, cu
2470,6 m. d'asupra niveluluI MAril
Negre. In acest munte, la o
inaltime de 2129,2 m. d'asupra
nivelulur mariT este un lac, numit
Lacul-Iezerulul.
Masivul este compus din sisturne
cristaline metamorfice, care
formeaza cea mal veche grupa
geologica.
Iezerul-Mic, munte, in jud. Muscel,
plaiul Nucsoara, Are 2393,3
m. d'asupra nivelului MariI-Negre.
Iezerul si Bradul, päclurt, ale
statuluT, in intindere de 2000
hect., pendintl de com. Olanesti,
pl. -Cozia, jud. Vilcea.
Iezeruldf (Lacul-), lac, in jud.
Muscel, plaiul Nucsoara, pe
muntele Iezerul-Mare, la o inditime
de 2129,2 m. d'asupra MAriI-Negre.
Suprafata acestur lac e de 4
pog. p.
Iezureni, cdtun, al com. Curtipara,
pl. Ocolul, jud. Gorj, situat
in partea de V. a catunuluT
Curtisoara, pe loc ves.
Are o suprafatA de 300 hect.,
din care ioo hect. arabile, 130
hect. finete, 50 hect. izlaz, 13
hect. padure si 7 hect. vatra
satuluT.
Are o populatie de 32 familiY,
sad 137 Suflete, din carI 25 contribuabilr.
Locuitorii posea : ro plugurT,
18 care cu bol; 150 vite
mati cornute, io cal, 130 or,
40 capre, 62 rimatorl; LO stupT.
Are I pu t 4 fintinT.
Ifimesti, sad Ifimeasca, nu-
mire vechiel ce purta parte din
mo,ria TigAne§ti Calomfiresti,
jud. Teleorman.
Ifute§ti, fosta numire a satuluX
Chiriac, jud. Vlasca, pl. Marginea.
Numele de Chiriac l'a
luat in urma, dupa numele vechiuluf
proprietar Basa Chiriac.
ciitun, in jud. Putna, pl.
1.isita, com. BAtinesti. Este situat
in cimpia ce purcede din
vale de la Tifesti si merge pana
in Siret.
Are o populatiune de 148
suflete, cari locuesc in 37 case.
Copiii urmeazA la scoala din BAtinesti.
De ad i se trag ramure din
familiile razasestI Catargi
Sturdza.
Igesti, sat, in jud. Tutova, pl.
Tirgul, com. Blagesti, spre N.
de satul Blagesti. Are 5 To locuitorl
si 117 case.
Igiroasa, com. rur. i sat, in jud.
Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., la 33
kil, de orasul Turnul-Severin,
situatI mal mult pe deal. FormeazI
com. cu sateIe ArvAtesti
i BAltanele, avind o populatie
de 1216 suflete, din carl
194 contribuabili ; locuesc in
250 case.
LocuitoriT posedA : 41 plugurT,
84 care cu bol,5 carute cu cal;
112 stupT.
Este in apropiere de soseaua
nationala Virciorova-Bucuresti,
de care este legata prin o osea
comunala. Are 2 biseria cu
preot si 2 ctntaretl.
Budgetul com. e de 1802 leT
la veniturT, lar la cheltuell, de
1574 ier.
Sunt 670 vite marT cornute, 13
cal, 700 oT si 500 rimAtorl.
Iglicioara-Mare, deal, in jud.

IGLICIOARA-M Ea 41 IGONI
Tulcea, pl. Macinul, pe teritoriul
com. rur. Turcoaia ; se desface
din dealul izolat Iacob ; se
intinde spre S., avind o directie
generalá de la N. la S., braz-
&lid partea vestica a plaser si
a com.; se intincie de-alungul
iezerulur Turcoaia ; lasa spre
E. prelungirea numita Dealul-
Iglicioara-Mica si sta in legatura
cu dealul Manole ; natura
lur e stincoasA pe alocurea ; la
poalele nordice sunt pi cite-va
vil; lar pe la poalele estice
merge drumul comunal Turcoaia-
Picineaga ; este acoperit in cea
mal mare parte cu fin* si
pasunr.
Iglicioara-Micä, deal, in jud.
Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul
com. rurale Turcoaia; este o
prelungire S.-V. a dealulur Iglicioara-Mare
; are o directie generan.
de la V. la E., brazdind
partea V. a plaser si cea centran
a comunel, sta in legatura cu
dealurile: Manole si Gorgova ;
pe la poalele-T E. trece drumul
vecinal Turcoaia-Iglita si
cel comunal Turcoaia-Picineaga;
este acoperit cu finete.
Iglita, sat, in jud. Tulcea, pl.
Macin, cat. com. Turcoaia, situat
In partea V. a pl. si cea N.-V.
a com., pe malul drept al bratuluT
MAcin sail Dunarea-Vechie.
E format din vre-o 25 case.
Are o intindere de 40 hect. si
o populatie de 32 familir san
115 suflete, carr se ocupa cu
agricultura si cu pescarla. Acest
sat este asezat pe o parte din
ruinele vechiT cetatT romane Troesmis,
cu ale carel sarimaturl
locuitorir sr-ail facut casele. Aci
s'ail gAsit o multime de inscriptiunT
vechr romane.
Iglita, ostrov, format de Dunarea-Vechie
si canalul Igliter, jud.
81275. Marels Dielionar Geogrago. Vol. IV.
BrAila, com. Chiscani, lung ca
de 5 kit. si lat ca de 500 m.
Acest ostrov este format de
un munte de piatra. Ad i sunt
cariere insemnate de preatra
bruta pentru pavagie, sosele si
constructiu nr.
Iglita, lac, in jud. Tulcea, pl.
Macin, pe teritoriul com. rur.
Turcoaia i anume pe acel al
catunelor Turcoaia si Iglita. Are
forma a dota dreptunghiurr unite
la capetele lor; este format de o
revarsare anterioara a Dunarer;
are o intindere de 250 hect.,
apartinind ambelor catune ; intre
ea si Danare se intinde mlastine,
iar pe malul E. sunt citeva
vil ; i'n partea S. se afla asezat
satul Iglita ; iar in cea N., pe
malul drept al privalulur Carcaliul,
prin care balta Iglita se
varsa in Dundre, se afta asezata
comuna Carcaliul; pe malul E.
se termina ultimele ondulatiunr
ale dealulur Carcaliul, si drumul
judetean Macin-Satul-Noil. Produce
peste abundent ce se consuma
in comunele : MAcin, Carcantil
si Turcoaia.
Iglita , punct trigonometric de
observatiune, de rangul I-iti, in
jud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul
com. rur. Turcoaia (si
anume al catunulur Iglita), situat
nu departe de ruinele vechir cetatr
romane Troesmis; are 36 m.
pi domina satul Iglita, Dunarea,
drumul judetean MAcin - Satul-
Noti, si pe cele comunale Iglita-
Carcaliul si Iglita-Turcoaia.
Iglita, pddure de salde, in suprafata
de 75 hect., jud. Braila, pl.
Balta. Se margineste la N. si
E. cu Dunarea-MAcinuluT, la S.
si V. cu venga Igliter.
Iglita O Catargeaua, pddure,
de sale je, in suprafata de 8 hect.,
situata in jud. Braila, pl. lacren'.
Se margineste la E. cu Dunarea-
Macinulur, la V. cu cimpul balter.
Ignat, 'Mg, izvoreste de la E.
com. Mereni, pl. Vedea-de-Sus,
jud. Olt, si se varsa in gira
Eiul, pe tarmul sting, tot in
raionul com. Mereni.
Ignat, pirid, in jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-s., format pe terltoriul
com. Racoviteni, pe care o
udd prin mijloc ; se varsa in
rful alnaul, pe partea dreapta
a lur, mar sus de catunul Nisipeni.
Ignat-Carni, punct trigonometric
de rangul al 3-lea, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, pe teritoriul com.
rur. Sf. Gheorghe, in partea
S. a pl. si V. a com. pe malul
Mari!, dominind grindul Crasowski
pe o mare intindere.
Igoiul, sat, face parte din com.
rur. Alunul, pl. Oltetul d.-s.,
jud. Vlasca. Are o populatie de
532 locuitorT: 269 barbatr si
263 femer.
Are 2 bisericr: una numita
In-Vale, cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
fondata la 1813 de
enoriasT si a doua a Igoiulur-din-
Deal, cu hramul Sf. Dumitru,
fondata la 1838 de I. Buse si
altir.
Catunul Igoiul forma in vechime
o singura com., apor s'a
unit cu catunele Alunul si Bodesti
si asta-zi formeaza comuna
cu Alunul. Ad i sunt mar multe
carierr de preatra.
Igoiul, mo,cie, cu pddure, a statulur,
pendinte de manastirea
Horezul, situata in com. Alunul,
cat. Igoiul, pl. Oltetul-d..s., jud.
Vilcea.
Igoni, ynunte, In jud. Gorj, plaiul
Novaci, in sus de com. Baia-
6

IJD1LENI 42 ILEANA-PAPADOPOLU
de-Ffer, in directiunea N., litiga
muntele Balescul.
Ijdileni, sat, in jud. Covurluiti,
pl. Pru tul, com. FrumuOta, cu
77 familii, saü 351 suflete; are
viT frumoase cu pomi fructiferf,
in speciall nucT ; prin sat trece
soseaua judeteand.
Ijdileni, mofie particulara, de
vr'o 3000 hect., in com. Frumu§ita,
jud. Covurluiti.
ljdilenilor (Valea i Dealul-),
vale i deal, in jud. Covurluiti,
pl. Prutul, com. Frumusita.
Ilaciul, sat, face parte din com.
rur. Coltesti, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea. Are : o populatie
de 390 suflete: 200 bárbatr §i
190 femei ; o biserica, fondata
la 1791 i reparatA la anul 1851.
CtitorT sunt locuitoriT satuluT.
llaulle, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, cat. com. Sari-
Ghiol, asezat In partea S. a pl.
si cea V. a com., la 12 kil.
spre S.-E. de cat. Sari-Ghiol,
resedinta com., pe malul A/141-11,
la 6 kil. spre S. de orasul Mangalia;
este inchis la V. de dealurile
llaulle si Acangi; valea
Ilanlic trece prin el ; este punct
important, pentru-ca la 6 kil.
spre S., in virful Ilanlic-Tepe, se
termina hotarul DobrogeT spre
Bulgaria. Intinderea lui este de
1470 hect., din carT 45 hect.
ocupate de vatra i gradinile
satuluT. Populatiunea totall e de
familif, sati 124 suflete, care
se ocupa cu pescuitul.
llaulle, deal, ce face parte din
culmea IlanliculuT, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, com. Sari-
Ghiol, catunul Ilanlic ; se desface
din culmea de la virful Taslr-
Iuc; se indreaptg spre E., avind
directie generala de la N.-V.
spre S.-E. printre valle Mamut-
Lusta i Ilanitc, brazdeaza partea
S. a pl. si cea S.-E. a com.,
trece prin satul Ilanlic i ondulatiunile
sale se sfirsesc pe malul
Mara; are 66 m. tnaltime;
este presarat cu vre-o 14 movile
e taiat de drumul comunal Acangi-Mangalia
; acoperit cu semanaturT
i finete.
Ilcovätul, deal, la V. de satul
Falcoianca, pl. Sabarul, jud. Ilfov,
2 kil, departe de el. Este lung
cam de 6o kil. Incepe dela
Crevedia-Mare, j u d. Vlwa, trece
pe la catunul Podisorul, face o
curba mare spre E., trece pe
la cat. Hobaia, pe la V. de
satul Falcoieni, intra iarasi in
jud. Vlasca, raspunde in riul
Neajlovul si se uneste cu Dealul-
BulbucateT.
Pe coasta acestuT deal se cultiva
grîü, porumb i tutun.
jud. Ilfov, spre
V. de satul Falcoianca si la 2
kil. Are o lungime de 6 kil.
Pe valea acestui 011 nu sunt
de cit salciT, trestie i rogoz.
Se varsa in riul Neajlovul. Curge
incet.
Ileana, vale, in jud. Ialomita, pl.
CimpuluT, pe teritoriul com. Frumusica;
are directia spre S.-V.
si se intinde in jud. Ilfov. Aceasta
vale contine in unele partT
al:4 i stuf.
Ileana (Brobojiti), sat, face
parte din com. rur. Popesti-
Bicu, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este
situat la S.-E. de Joita, pe malul
drept al riuluT Dimbovita. Locul
in partea de E. e smircos.
Se intinde pe o suprafata de
602 hect., cu o populatie de 92
locuitorT.
D-1 D. I. Apostolescu are 557
hect. si locuitoriT 45 hect. Proprietarul
cultiva 75 hect.; 5 sunt
sterpe, io izlaz, I vie si 466
padure. Locuitoril cultiva tot
terenul.
Numarul vitelor marT e de
63 si al celor miel de 23.
Ileana-Ghermani,sat, face parte
din com. rur. Ileana-Suliman,
pl. Mostistea, jud. Ilfov. Este
situat la E. de Bucuresti, la
extremitatea judetuluf despre
jud. 1alomita. Ad este resedinta
primaria
Se intinde pe o suprafata de
2324 hect. cu o populatie de
243 locuitorT.
D -niT frati Gherman i aü 2157
hect. i locui toril 167 hect. Proprietarif
cultiva 1452 hect. (75
sterpe, 130 izlaz, 500 padure).
Locuitorif cultiva tot terenul.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea, deservita de i preot
si I eintAret; i moara cu aburf;
masina de treerat ; I hele§te0;
I pod; iscoall mixta, frecuentata
de 21 elevf si 3 eleve, éu
intretinerea careia statul si comuna
cheltueste anual 2100 leT.
Comerciul se face de i hangiti.
Numarul vitelor marT e de
356 si al celor miel de 1220.
Ileana-Ghermani, piidure, de
500 hect., pl. Most4tea, jud.
Ilfov, proprietatea fratilor Ghermani.
Ileana-Papadopolu, sat, face
parte din com. rur. Ileana-Suliman,
pl. Mostistea, jud. Ilfov.
Se intinde pe o suprafata de
844 hect., cu o populatie de
270 locuitori.
D-1 I. C. Papadopolu are 710
hect. si locuitorif 134 hect. Proprietarul
cultiva 510 hect. (125
izlaz, 75 padure). LocuitoriT cultiva
tot terenul.
Are o biserica, Cu hramul Sf.

ILEANA-SULIMAN 43 ILFOVUL (JUDET)
Nicolae, deservita de i preot
si i cintaret; i helestea; i pod
statator.
Comerciul se face de i cit.ciumar
i t hangia.
Numarul vitelor marl e de
318 si al celor raid de 630.
Ileana-Suliman, com. rur., jud.
Ilfov, pl. Mostistea, situata la
E. de Bucuresti, la 46 kil.
Se compune din satele: Bordeele,
Ileana-Ghermani, Ileana-
Papadopolu, Odaile-PodarT $i
Sulimanul, cu o populatie de
suflete, cari locuesc in
253 case.
Sunt 259 contribuabilf.
Se intinde pe o suprafata de
6353 hect. D-niT I. C. Papadopolu,
D-nii frati Ghermani i mo$tenitoril
luT C. Blaremberg, aa
565o hect. $i locuitorir 703 hect.
Proprietarif cultiva 3995 hect.
(150 sterpe, 930 izlaz, 575 padure).
Locuitorir cultiva tot terenul.
Budgetul com. e de 4270
leT la venituri si de 4228 leT
la cheltuelf.
Are : 3 bisericT, la Ileana-
Papadopolu i Odaile-PodarT ;
$coala mixta.; 2 morT cu aburT;
2 masinT de treerat cu aburr ;
6 helesteie; 6 poduri statatoare.
Numarul vitelor marT e de
1638 (558 cal i epe, 3 armasarT,
411 boT, 628 yací i vitel,
16 taurT, 22 bivoll i bivolite)
si al celor raid de 3644 (9 capre,
297 porcT, 3338 oT).
LocuitoriT posea.: 83 plugurT
cu bol si 90 cu caT; 212 care
carute: 91 cu boi si 121 Cu
cal.
Locuitorl improprietaritT sunt
106 si neimproprietaritT, 189.
Comerciul se face de 6 drciumarr
si 2 hangiT.
Ilfovätul saü Coteni, cdtun, pe
proprietatea Gistesti, jud.Vlasca.
IlfovAtul saa Coteni, vale, pe
proprietatea Gistesti ; da in Valea-Gistei,
pl. Neajlovul, jud.
Vlasca.
Ilfovul, judej, de cimp, cam in
centrul RominieT Muntene.
luat numele de la apa Ilfovului,
care se varsa in riul Dim
bovita.
Pamintul saa se inclina incepind
de la N. si N.-V. pana in
Dunare, unde se preface intrio
cimpie orizontala numita terasa
dunareana.
Forma fi limitele judefulut.
Forma judetuluT Ilfov e a uneT
patru-later drept-unghiular, aplecat
spre stinga.
Se margineste la N. cu jud.
Dimbovita $i Prahova, la E. ca
jud. Ialoxni%a, la S. cu fluviul
Dunarea, la V. cu jud. Vlaqca
Dimbovita.
Latura de N.-V. are forma
unuT arc si se intinde filtre
judetele Dimbovita i Prahova.
De la d'II Arges (V.) si pana
la 1111 Ialomita (N.), adica dela
com. Stoenesti i pana la satul
Valeni (com. Cociocul) se margineste
cu jud. Dinibovita, com.
Floresti, Brezoaia i Butimanul,
servind de limita.
De la riul Ialomita (N.) si pana
la riul Prahova (N.), adica dela
cat. Valeni (com. Cociocul)
pana la Maia, se margineste cu
jud. Prahova, (satele Herasca,
Piscurile, Turbati, Gruiul, Lipia-
Bojdani, Radulesti si Maia, servind
de limita).
De la riul Prahova (N.) si pana
in Dallare (S.), adica de la com.
Dridul si pana la com. Manastirea,
se margineste cu jud.
Ialomita, com. Rosiori, Dragoesti,
Ileana, Obilesti si Manastirea,
servind de limita.
De la S. com. Manastirea si
pana la V. de ínsula Lunga,
se limiteaza cu Bulgaria printr'o
linie de demarcatie, care imparte
Dunarea in lung si care trece
pe la S. de insulele: Albina,
Ostrovul-Mare, Ostrovul Frumos
insula Lunga.
De la V. insuleT Lunga si pana
la riul Arges, de unde am plecat,
se margineste cu jud. Vlasca,
com. Prundul, Colibasi, Copaceni,
Darasti, Cornetul, Balasoieni,
Malul-Spart, servind de
limita.
Latura de E. a judetului, a
dica linia de demarcatie filtre
jud. Ilfov si Ialomita, este paralela
cu cea de V., adica cu linia
de demarcatie intre jud. Ilfov
si Vla$ca.
Linia pe care o face fluviul
Dunarea, cu linia de demarcare
intre jud. Dimbovita i jud.
Prahova, par asemenea paralele.
Intinclere. Suprafata totala a
soluluT e de 446609 hect., din
cari s'a cultivat in anul agricol
1899, o intindere de 263506;
restul raminind necultivatt, o.
cupate de paduri, izlazuri, baltT,
etc.
Orografie. Teritoriul j u detu lui
prezinta aproape un ses intins,
intrerupt numar de valle apelor,
afara de partea de S. si E. unde
pamintul este maT accidentat.
Partea coprinsa intre tArmul
drept al riulur Argesul pi lacul
Greaca are un aspect frumos si
e tinta inconjurata de dealuri.
Principala calme vine dela S.,
din jud. Vlasca, intra, in jud.
Ilfov pe la cat. Coeni, trece pe
la S. de Ciumati, Ciurari, Iz
voarele, Fatoaia, Herasti, Criva
tul i Radovanul, trece pe la
V. de cat. Coadele, Clatesti,
Stupin ele si Chirnogi, coteste
spre V., pe la N. baltiT Greaca,
dupl ce atinge in partea de
S. satele : Cascioarele, Greaca
si Flaminda, infra lar In jud.
Vlasca, pe la S. de com. Prundul

ILFOVUL (JUDET) 44 ILFOVUL (JUDET)
Aceasta culme este mult productiva
in vin i formeaza mal
multe val, intre carT valea Burazi
Valea-ZboieT sunt cele mal
principale.
O alta culme de deal se intinde
de la N. Oltenitei si se
desparte in dota: o parte principala
apuca spre V., pe litiga
Ulmeni, Spantov, Surlari, Chiselet,
Manastirea, Cocani, merge
spre N. pe la Curatesti, Tariceni,
Ciofliceni, Gurbanesti, Preasna-
Nota, Pirlita, Dirvari, DrAgoesti
si se pierde in jud. Ialomita;
lar a doua culme principala apuca
spre N. de Oltenita i dupa ce
trece pe Ruga satele: Mitreni,
Budesti, Vasilai, LA'motesti,
Frunzinesti, Branesti, .Pasarea,
Afumati, Stefanesti, se pierde
in pl. Dimbovita, jud. Ilfov.
Prima culme principala, la V.
de Gurbanesti, se ramifica si se
pierde in pl. Mostistea, dupa ce
trece pe Miga satele : Codreni,
Sulacul, Manciul i Plataresti.
Toata aceasta culme, de la
Dirvari, se ramifica si se pierde
in pl. Dimbovita, dupa ce atinge
satele : Mariuta, Piscurile, Cratunesti,
Stoenesti, Surlari, Creata,
Gagul i Dascalul.
A doua culme principalä. se
pierde spre S.-E. de Bucuresti,
dupa ce trece pe linga satele :
Buciumeni, Frumusani, Orasti
Popesti.
Ca culraT secundare avem:
Acea de la N. judetulur,
care vine din jud. Dimbovita
si trece pe litiga satele Poenari,
Butimanul, Tincabesti, Izvorani
Ciofliceni (pl. Dimbovita)
se termina in balta Znagovului,
la satul Ghermanesti.
Acea care se intinde in
jurul vaei Pociovalistea si trece
pe linga satele: Corbeanca,
Radulesti, Caldarusani,
Maxineni, Fierbinti, SArindarul
si se pierde in jud. Ialomita.
Acea care vine din jud.
Dimbovita, taie pl. Dimbovita,
de la N.-V, spre S.-E. si trece
pe linga satele Ciocanesti,
Bucoveni, Buciumeni, Mogosoaia
Colintina, Pantelimon, Cernica
si Frunzinesti.
0 culme paralela cu cea
de sus, care intra in judet pe la
com. Brezoaia, trece pe linga
satele : Cosoba, Arcuda, Dragomiresti,
Chiajna, Rosul, Cotroceni,
intra in Bucuresti, formind
Dealul-Spirei, al-MitropolieT, Radu-Voda
i Vacaresti si ese afara
pe la Vitan, i dupa ce atinge
comunele : Leurdeni i Bobesti,
se pierde spre Plataresti.
Idrografie. Teritoriul judetului
Ilfov este udat de mal multe
riurl marl si raid, cari-1 strabat
mai in toate directiunile.
El este coprins intre basinul
riurilor Argesul i Ialomita.
La S. fluviul Dunarea uda
judetul Ilfov, dela insula Lunga
pana la com. Manastirea.
Intre Severin i Marea-Neagra,
Dunarea curge de la inaltime
de 38 m. pe o distanta de 780
kil.
Cursuri de ape principale in
jud. Ilfovul sunt:
1. Ru1 Arge,s, care izvoreste
din Muntele Negoiul, jud. Arges,
infra in jud. Ilfovul pe la satul
Stoenesti, uda pl. Sabarul, serveste
de limita intre pl. 01tenita
si pl. Negoesti, apuca
spre S. de satul Budesti si se
vana in fluviul DunAxea la V.
de Oltenita.
El primeste pe stinga, in
jud. Ilfov, riul Dimbovita i Sabarul.
Pe tarmul sting al riului Argesul
sunt asezate urmatoarele
sate : Crivina, Teghepil, Ordoreni,
Buda, Cornetul, DA'rasti,
Copaceni-Carada, Copaceni-Mogosesti,
Colibasi, Gostinari (din
pl. Sabarul); Ghimpati, Herasti,
Budesti i Negoesti (din pl.
Negoesti); Curcani, Mitreni, 01tenita-Rurala
i Oltenita-Urbana
(din pl. Oltenita.)
Pe tarmul drept al flului Argesul
sunt asezate urmatoarele
sate :
Malul-Spart, Ogrezeni,
Hobaia, Ciocanul, Gradinari,
Falcoianca, Plopi, Prisiceni,
Buturugeni, Draganesti (din
pl. Sabarul) ; Coeni, Ciumati,
Ciurari, Izvoarele, Hotarele, Crivetile,
Radovanul, Coadele, CIAtesti,
Chirnogi (din plasa Oltenita).
Idul Dimbovita, izvoreste
din muntele Oticul, jud. Muscel,
uda pl. Znagovul, trece prin
Bucuresti, strabate parea din
pl. Dimbovita i Oltenita, si se
varsa in riul Argesul linga satul
Budesti. In el se vara. piraiele
Ilfovul, Pasarea i Colintina.
Riul lalomija izvoreste de
sub coama muntilor Carpati, jud.
Dimbovita, intra in jud. Ilfovul,
uda pl. Znagovul, o parte din
jud. Prahova i in apropiere de
com. Dridul primeste riul Prahoya
i Pociovalistea, la E. de
Fierbinti.
Idul Prahova, care vine
din jud. Prahova, uda partea
de N. a judetului Ilfov, trece
pe Ruga satele : Radulesti
Mala i in apropiere de com.
Dridul se varsa in riul Ialomita.
Risul Sabarul format din
piraiele: Ciorogirla i Rastoaca,
se varsa in riul Argesul, intre
cat. Ghimpati i Izvoarele,
dupa ce uda satele : Sintesti,
C retesti, Vidra, Straini-DobrenT,
Varasti si Obedeni.
Pirtul Rästoaca isi la nastere
din -dealurile com. Bogati,
pl. si jud. Dimbovita, unde
poarta numele de Valea-Seaa.
La com. Virtejul, jud. Ilfov, se
impreunA cu piriul Ciorogirla
formeaza riul Sabarul.

ILFOVUL (JUDET) 46 1LFOVUL (UDED
Piriul Ciorogirla in trecut
era o mica viroagA care sl-a luat
nastere de lingd. com. Lunguletul,
jud. Dimbovita. Dela canalizare
a devenit un brat al riuluf
Dimbovita, si-sf impreund apele
cu piriul Rdstoaca, la com.
Virtejul, dind nastere riului
Sabarul.
Piriul Ilfovul, izvoreste de
lingd Tirgoviste, curge pd.na in
apropiere de com. Bolovani,
jud. Dimbovita, de unde se
desparte in doud pdrtT : o parte
curge la vale sub numele de
Colintina i infra in jud. Ilfov,
prin plasa Znagov, formeazd lacul
CiocInesti i Colintina si se
vara in balta Cernica i d'aci
in riul Dimbovita.
Cea-l'altd apuca partea dreaptd,
sub numele de Ilfovdtul, in
jud. Ilfov silingd com. Dragomiresti-din-Vale
se varsd in riul
Dimbovita.
Piriul Colintina. Vezi piriul
Ilfovul.
lo. Paserrea, pins, izvoreste
din pk Znagovul si se varsd in
riuI Dimbovita lingd satul Pitigala,
pl. Dimbovita.
1. Mostiftea, Orla, izvoreste
de lingá satul VArd$ti, pl. Dimbovita,
comunica cu Valea-Pasdrea
si se varsd in balta Mogtistea,
lingd com. Tdriceni, pl.
Oltenita.
12. Pociovaktea, girlitd, formeazd
balta CAldásusani si se
scurge in riul Ialomita, la E. de
com. Fferbinti.
Atarä de acestea mal sunt
multime de vdT i vilcele (trecute
la literile respective), lipsite
In cea maT mare parte de timp
de apd si carT ad apd pe ele
numar in timpuri ploioase, sad
In timpul topireT zdpezei i cArora
cu drept cuvint le putem zice
periodice.
Procluetiunea. Pdmintul judetuluT
Ilfov este cit se poate de
productiv, mal ales pe luncile
SabaruluT, DimboviteT i ArgesuluT,
carT produc 4-5 chile porumb
de pogon.
Pdmintul se imparte in arabil,
de finete, bdltos i pdcluros.
Cimpiile de pe lingd Dundre dad
cea maT bund pdsune pentru
vite. Viile, mg ales cele de lingd
Bucuresti si balta Greaca, dad
struguri buni i gustosT. Vinul
este bun, dar nu tine mult.
BAltile, mar cu seamd cele de
lingA Dundre, dad mult peste.
Din Dundre se pescuesc: morun,
nisetru i cegd. Tot din bAlti
se mal scoate trestie i papurd.
Pe litiga Durare si pe litiga
cele-l'alteriuri stint locuri intinse
de richitd, care servd mult in
industrie.
Pddurile, in intindere de peste
60000 hect., dad tot felul de
lemne de foc si de constructii.
Insulele DundriT sunt acoperite
cu pAdurl de plutd si salde. In
judetul Ilfov, statul are 47 mosiT,
carr II aduc un venit anual de
1204522 lef.
In anul agricol 1898-99 s'ad
semdnat in tot judetul 263506
hect., din carT 111496 hect. grill,
166 hect. secard, 94034 hect.
porumb, 7945 hect. orz, 13110
hect. ovdz, 12 186 hect.meid, 4643
hect. rapitd, 746 hect. dnepd,
549 hect. in, 1851 hect. tutun,
14030 hect. cartoff, fasole, linte,
si mazare, 2750 hect. livezi artificiale
(lucera., trifold, etc.).
Mafini agricole. Pentru diversele
trebuiate ale agricultorilor
gAsim in judet urmAtoarele masinT
agricole : 35 de semAnat ;
40 de secerat ; 140 de treerat
cu aburi ; 140 de vinturat ; 69
de bAtut porumbul, cu abur!; 70
de bdtut porumb cu manivela;
19712 pluguri; 426 grape de
fier ; 38 tAvAluguri ; II grape
de strins finul, miscate cu vite ;
140 trioare sau masinT de ales
sAminta; 560 mosoroitoare de
fier si de lemn (rarite) sistematice
si peste 5000 in stare
primitivd.
30 mor! cu abur!, 70 cu apA,
I de vint i 16 diferite fabrid (3
de spirt, ide otet, 1 de drojdir de
bere, 3 de brinzeturi, i de rahat
halva, i de lumindri de ceard,
de sdpun, 4 sistematice de
cArdmidd si mar multe in stare
primitiva).
Populatia. Populatia judetulul
Ilfov e de 545.766 locuitorT. In
1859 era de 277407 loc.; in 1884,
de 357571 loc.; in 1894, de
477598 loc.
Ocupa fia locuitorilor. Ocupatia
de cApetenie a locuitorilor este
agricultura si cresterea vitelor.
O bunA parte din populatie se
ocupd Cu pescuitul si cultura
vitef.
Dintre locuitorf, 45713 sunt
plugarT, 1210 circiumarT si hangil,
843 industriasi proprid zis
(rotar!, dogarT, olarT, rogojinarT,
dulgheri, zidarT, etc.) ad', de altfel,
mal fie-care locuitor pentru
trebuinta lui casnicd, lucreazd
lemndria, ziddria, etc si 5960
ad diferite profesiuni (pescar!,
morad, servitorl, ingrijitorl pe
la diferite autoritAtT, etc.).
Astructiuttea pub /jai. Functioneazd
in jud. Ilfov 173 scoale
rurale : 110 plAtite de stat (7
de bletT, 7 de fete, 96 mixte),
si 63 plAtite de judet si de comune
(2 de bdeti, 2 de fete si
59 mixte).
Numdrul elevilor carT urmeazd
scoalele rurale din judet se ridicA
la aproape 6000 bletT si
2000 fete.
Acest numdr represintd 590 o
bdeti si 7° o fete din numdrul
total al copiilor in virstd de
scoald.
Cu instructiunea publica ruraid
din judet statul cheltueste
112592 leT, judetul 37000 le1

ILFOVUL (JUDET) 46 ILFOVUL (JUDET)
comunele 99312 leT, ceea ce
insearnnA cá instructia din judet,
afarl de Bucuresti i Oltenita,
a costat anual 248904 leT.
Daa la aceastA sumA mar
adAugAm banif datT de judet
comunele pentru construirea de
localurT, repararea scoalelor, plata
de chirif, mobilier, ajutor la
clAdirT din nod, cumpdrare de
cArtf si alte obiecte pentru premil,
burse, etc., vedem cA cu
instructia publica primará in judetul
Ilfov (afarA de capitalA
com. urb. Oltenita) se cheltueste
anual peste 260000 leT.
In anul 186o personalul didactic
rural in judet era compus
din 16o invAtAtorT, Cu 3502
elevI si 41 eleve.
In ce priveste instructia in
Bucuresti, ved Bucuresti.
Serviciul medical. In judetul
Ilfov, afarit de spitalele din Bucuresti
si de cel de la Colintina,
Pantelimon si Ospiciul de la
MArcuta, mal sunt 4 spitale
rurale :
t. Cel din Oltenita, cu 18
paturT, nu mit «Regin a El i sabetaz ,
intretinut de judet, cu care cheltueste
anual 22132 lei. Acest
spital s'a construit in anul trecut
si se aflA in bune conditiunT
higienice ;
Spitalul de la Fierbinti cu
paturT i ina 4 de rezervA,
pentru boalel e contagioase, intretinut
de judet cu care cheltueste
anual 31241 lei. Acest spital
s'a inaugurat la 2 Septembrie
1890;
Spitalul de la Badesti, cu
14 paturr i inc5. 4 de rezervä
pentru boalele contagioase, care
s'a ina,igurat in Octombre 1890,
cu intreinerea aruia judetul
cheltueste anual 31,241 lci ;
Spitalul de la Cocioc, pentru
care statul dA o subventiune
anuall de 30000 leT.
Personalul medical se com-
pune din : medicul primar al
judetuluT, mediciT de spitale,
mediciT de arondismente, carT
ail resedintele la puciumeni,
Domnesti, Budesti, Oltenita si
Pantelimon, din 7 vaccinatorT
si 13 moase, insArcinate a asista
la faced prin comunele rurale.
Coi de comunicatie. Teritoriul
judetuluT Ilfov este strAbAtut
de cAI ferate in patru diferite
directiunT. Aceste
pleacA din Bucuresti i au mal
multe statiunT unde se incara
si se descara tot felul de mArfurT
si se transporta cAlAtoriT.
O linie feratA pleacl din Bu
curesti (gara Filaret) la Giurgia,
spre S., si se apreste in gArile
Jilava i Vidra.
A doua linie pleacl din Bucuresti
(gara de Nord) la Pitesti,
Slatina, Craiova, etc., si se opreste
in jud. Ilfov la Chitila
CiocAnesti.
De la Chitila o altA linie apucA
spre N. prin gArile Buftea
Perisul, la Ploesti, BuzAti, etc.
A patra linie, plecind tot din
Bucuresti (gara de Nord), trece
pe la N. de oras, apua spre E.,
la CAlArasi, si se ()preste la Mogosoaia,
Pantelimon, Baneasa,
BrAnesti, Fundulea.
Bucuresti de jur imprejur este
inconjurat de cale feratl.
Transporturile se mal fac si
prin cAT nationale, judetene
vecinale. CAile carl leagA orasul
Bucuresti cu capitalele judetelor
sun :
. Calea nationalI Bucuresti-
Ploesti, care apua spre N. de
Bucuresti, trece peste girla Colintina,
pe ring BAneasa, Otopeni
si SAftica, spre V. de
Tinabesti, dup. ce l'Are SAftica
i Tinabesti taie girla Pociovalistea
i valea ZnagovuluT,
trece pe la E. de com. Ciolpanul,
pe lingA mánAstirea TigAnesti
i intrA in jud. Prahova
pe la satul LupAria (Prahova).
AceastA cale strAbate la S. pl.
Dimbovita si la N. pl. Znagovul.
Calea nationalA Bucuresti-
Pitesti, care apucA spre N.-V.
de Bucuresti, trece pe Ruga
com. Chitila, Hanul-de-lAmint,
TartAsesti, Bujoreanca, Pajera
si pe la cAt. BAleanu intrA in
jud. Dimbovita, pe unde ?si
continuA drumul pAnA la Pitesti.
AceastA cale strAbate pl. Znagovul
dela N.-V. spre S.-E.
Calea nationall Bucuresti-
Giurgiù, care apua spre S. de
Bucuresti, trece pi-in comjilava,
peste &la Sabarul, i prin com.
CopAceni-Carada. Corpurile Legiuitoare
aü votat in anul 1890,
leT 870,000 pentru constructia
unuI pod peste dul Arges, intre
CopAceni-Carada i Adunati-
CopAceni (Vlasca). AceastA cale
strAbate pl. Sabarul de la N.
spre S.
Calea mixt5. Bucuresti-Alexandria
care apucá spre S.-V.
de Bucuresti si trece prin com.
Bragadiru si Cornetul.
Corpurile Legiuitoare ati votat
1680000 ler in anul 1890 pentru
constructia acestei sosele ;
lar pentru constructia poduluT
peste riul Arges intre Cornetul
si Mihailesti (Vlasca) ati alocat
in budget 870000 leT.
AceastA cale strAbate pl. Sabarul
de la N. spre S.-V.
Calea j u detean Bucuresti-
Tirgoviste apucl spre N.-V., trece
pe ling5. satele : Mogosoaia-
Buftea, Atirnati, Rebegesti, Crevedia-d.-j.,
Crevedia-d.-s., BärbAteasca,
Luceanca, Butimanul
si apoi intrA in jud. Dimbovita.
Lungimea acesteI sosele este
de 28 kil. i costa anual pe
jud. (personal si material) 36000
leT.
Calea judeteanA Bucuresti-
Oltenita apucA spre S.-E., trece
pe lingA satele : VAcAresti, Po-

ILFOVUL (JUDET) 47 1LFOVUL (JUDET)
pesti-Conduratul, Orasti, Gruiul,
Budesti, Negoesti, Curcani, 01tenita-Rurala
si Oltenita-UrbanA.
Lungimea acestef $osele e de
58 kil. si costa anual pe jud.
(personal si material) 61600 leT.
Calea judeteana Bucuresti-Braila
apuca spre E. de
Bucuresti, trece prin satele : Pantelimon,
Tamadaul, CAlareti si
Ileana.
Lungimea soseleT e de 21 kil.
si costa anual pe jud. (materia/
si personal) 45000 leT.
Calea judeteana Bucuresti-Pitesti
apucl spre V. de
Bucuresti, trece pe Ruga satele:
Cotroceni, Militari, Ciorogirla
Bolintinul-din-Deal, Bolintinuldin-Vale,
Drugänesti.
Lungimea seselel este de 33
kil. si costa anual pe jud. (material
si personal) 36000 leT.
Calea judeteand Bucuresti
- Craiova, care trece prin
satul Clinceni si Prisiceni si intrA
in jud. Vlasca.
Comunele rurale sunt legate
intre ele prin caí vecinale, parte
bine soseluite, parte neterminate,
parte numaT in proectie.
Cultul. LocuitoriT judetuluT
sunt aproape totT cre§tinlortodoxT,
avind bisericile lor prin
sate si tirgurI in numar de
294, dintre carT functioneaza
numal 282; lar cele-l'alte sunt
parte in constructie, parte ruinate.
La aceste bisericr deservesc 313
preotT, din carT 2 sunt diaconl.
Cit pentru bisericile carT n'aa
preotT din cauza micultd numar
de locuitorT, ele s'aa atasat la
bisericile vecine, carT sunt mal
In apropiere, obligindu-se preotiT
respectivr cu ingrijirea lor.
Judetul Ilfov face parte din
eparhia MitropolieT cu resedinta
scaunuluT in Bucuresti, capitala
Regatului, si are de cap pe Mitropolitul
Primat al RominieT.
In afacerile bisericestT, jud.
Ilfov este administrat de un
protoerea cu resedinta in Bucuresti,
ajutat de mal mult1 proestosT
de plasT
Bisericile sunt lasate in sarcina
comunelor. Statul intretine
numar urmAtoarele bisericr : (exceptind
pe cele din Bucuresti)
Vácaresti, Marcuta - Balamuci,
Znagovul, Codreni, Plumbuita,
Plataresti si Sinesti, cu carT cheltueste
anual 21024 lei.
Manastirile din jud. sunt : Caldarusani,
Cernica, Pasarea, SamurcAsesti
si TigAnesti, cu carl
statul cheltueste anual 142908
leT, avind 594 calugari si calu
gArite.
Pofta fi telegraful. Posta da.
teaza de la Alex. Ipsilante. In
jud. Ilfov sunt 4 biurourT telegrafice:
la FIerbinti, Domnesti
si Budesti platite de jud. si la
Oltenita platite de stat. Acestea
fac si serviciul posteT rurale. Pe
linga gara Buftea pi gara Pantelimon
sunt biurourl postale
rurale platite de jud. Ilfov.
Mara de acestea, la fie-care
garl sunt biurourT telegrafice ale
cAllor ferate : la Chitila, Cicanesti,
Buftea, Perisul, Mogosoaia,
Pantelimon, Luceanca, Futid ulea,
Sarulesti, pava si Vidra.
Vitele de muncd. Este de
observat ca In jud. Ilfov vitele
sunt cu mult mar marT, mal
puternice si maT bine 1ngrijite
ca in multe alte judete ale tare!.
Vitele marT ating nurnArul
de 337266; cele miel (capre si
OT) 264817 §i porci 35645.
Impdrlire administrativd. Bugetul
judejulur. Judetul Ilfov
pana la I Aprilie 1882 se impartea
in sase plasT. De la aceasta
data s'a alipit pl. Mostistea
la pl. Dimbovita si se adminis.
treaza de sub-prefectul acesteT
plasT; lar circumscriptia poarta
numirea de plasile-unite Dion-
bovila-Mostiftea saa mal obicT
nuit pl. Dimbovita-Mostistea.
Cele 5 plAsT sunt :
1. Plasa Dimbovila-Mostiftea
coprinde 153 sate, carf formeaza
37 com. rur. si una urb., Bu
curefti. (Plasa Dimbovita are 83
sate si Mostistea 70) ;
2. Piases. Negoefti, coprinde
53 sate, care formeaza 16 com.
rur. ;
3. Plasa Oltenila, coprinde
34 sate, care formeaza 17 com.
rur. si una urb., Oltenita.
4. Plasa Sabarul, coprinde
98 sate, care formeaza 32 com
rur. ; si
5. Plasa Znagov, coprinde
99 sate, care formeazA 20 co
mune rurale. In total judetul
Ilfov are 437 sate, carl formeaza
122 comune rurale si 2 urbane.
Puterea administrativa a judetuluT
este incredintata unuT prefect,
ajutat de 5 subprefectI si
T22 primar!.
Consiliul judetean, ales de
locuitoriT judetuluT, reprezintat
prin comitetul permanent, ingrijeste
de starea judetuluT.
Dupl noua lege pentru fixarea
circumscriptiilor administrative
promulgata si pusa in
aplicare la 1 Noembrie 1892,
judetul Ilfov s'a impartit in IO
plAsT:
Plasa Afumati, cu resedinta
plaseT in com. Belciugatele ; pl.
Argesul, cu resedinta plaseT in
com. Bolintinul- din-Vale; pl.
Dimbovita, cu resedinta plAsef
In com. T1nganul ; pl. Ilfovul
cu resedinta plaseT in com. Bucoveni
; pl. Mostistea, cu resedinta
piase in com. Fterbinti ;
pl. Negoesti, cu resedinta plasef
In com. Budesti; pl. Obilesti, cu
resedinta piase! in com. Obilesti-
NoT; pl. Oltenita, cu resedinta
piase in com. Oltenita; pl. Sabarul,
cu resedinta plasef In
com. Jilava; pl. Znagovul, Cu

1LFOVUL (juDET) 48 ILFOVUL (JUDET)
resedinta plA$ef in com. Cocioc.
Fie-care din aceste plA$I coprinde
urmAtoarele comune:
I. Plasa Afumafi, cu re$edinta
plA$el in comuna Belciugatele,
cAtunui Beiciugatui-de-Jos.
Com. Afumati, cu cAtunele :
Afumati i Bolta$i.
Com. BelciugatelesCoje$ti,
cu enuncie: Beiciugatul-de-Jos,
Beiciugatui-de-Sus, CAndeasca
Coje$ti.
Com. CAllreti- einoiul, cu
cAtunele: BrAtA$ani, Cdldreti, Pit4teanca-Polce
ti
Com. Cringul-Funduiele,cu
cAtunele : Cringui, Fundulele
Gostileie.
Com. Hagieti-Mariuta, cu
cAtunele: Boteni, Hagle$ti, Mariuta
i Mataraua.
Com. Ileana-Sulimanui, cu
cAtunele: Bordeele, Ileana-Gherman,
Ileana-Papadopolu, Odälle-
Podan i Sulimanui.
Com. Moara-DomneascA,
cu cAtunele : GAneasa, Moara-
Domneasc5. $i
Com. Piteasca-PasArea, cu
cAtunele: Cozieni, MAnAstirea
Pasárea, PasArea i Piteasca.
Com. tefáne$ti-LipovAtul,
cu cAtunele : Boldul, Cretuleasca-
LipovAtul, tef5.ne$ti-de-Jos, te-
Pane$ti-PasArea i$tePáne$ti-de-
Sus.
lo. Com. TAmAdAul-Dirvari,
cu cAtunele : Dirvari, TAmAdluidejos
$i TAmAdaul-de-Sus.
U. Plasa Argeful, re$edinta
pil$er: comuna Bolintinul-din-
Vale, cAtunui Bolintinui - Mo$teni
:
Com, Bolintinui-din-Deal cu
cAtunele: Berceni $i Bolintinui-
BAleanu.
Com. Bolintinul-din-Vale,
cu cAtunele: Bolintirmi-DrugAneasca,
Bolintinui-Mo$teni, Bolintinui-BAleanu
$i Malui-Spart.
Com. BAII$oeni, cu cAtu-
nele : BAlApeni, Bolovani
Hobaia.
Com. Buturugeni-Prisiceni,
cu cAtuneie: Buturugeni, Plopi,
Prisiceni i Sacsoni.
Com. Ciorogiria-Dirvari, cu
cAtunele : Catichea, Ciorogiria,
Dirvari i MAnAstirea - CiOrogiria.
Com. Domne4ti-de-Sus, cu
cAtunele:Domne$ti-de-Sus i Teghe$iul.
Com. Domne$ti-CAltuna, cu
cAtunele: Ciutati, Domne$ti-CAltuna,
Domne$ti-de- Jos, Domne$ti-Sirbi,
Olteni i Vatra-MAnAstireT-Cotroceni.
Com. Flore$ti, cu cAtunele :
Flore$ti-de-Josli Flore$ti-de-Sus.
Com. GrAdinari-Flicoianca,
cu cdtunele: Ciocanul, Flicoianca
$i GrAdinari.
¡o. Com. Ogrezeni, cu cAtu.nui
Ogrezeni.
1. Com. Poenari, cu cAtunele:
Bolintinui-Spiridon, Poenari- EnutA,
Poenari-Florescul, Poenari-
Mo$teni i Ulmi-Orne$ti.
Com. Pope$ti-Bicul, cu cAtunele
: Arcuda, Gheonea,Ileana,
Pope$ti-Bicul i Zoita.
Com. Slobozia-Clinceni, cu
enuncie : Clinceni, Olteni, Ordoreanui
i Siobozia.
Com. Stoene$ti-Palanga,
cu cAtunele: Deleni, DrugAne$ti,
Gogora, Icoana, Paianga, PA1Anguta
i Stoene$ti.
15.Corn.Tîntava, cu cAtunele
Tintava-Banulu i Tintava-BA1A-
$oaia.
t6. Com. Tigania-Crivina, cu
cAtunele: Crivina $i Tiglnia.
III. Plasa Dimbovila, re$edinta
pi4eI : comuna Tinganui,
cAtunui Tinganui :
Com. BAneasa-Her5strAul,
cu cAtunele : BAneasa, DAmlroaia,
Floreasca, Grefoaicele, HerAstrAul
i Pipera.
Com. Bobe$ti-BAlAceanca,
cu cAtunele : BliAceanca, Berceni,
Bobesti, Gima Gherman, Glina-
Macri, Manolache, Potoceanca
SerbAnica.
Com. BrAnesti, cu cAtunele :
BrAne$ti i Vadul-AniT.
Com. Bucure$ti (comunA
urbanA).
Com. Cernica-CA1dArarul
cu cAtunele: CAidArarui, Cernica
$i MAnAstirea Cernica.
Com. Colintina-Fundeni,
cu cAtunele : Colintina, CAtunui-
Noti, Fundeni, Plumbulta, Teiul
$i Viiie-Colintina.
Com. Cucueti-PiltAre$ti
cu cAtunele: Cucueti-Moara, Cucueti-Suditi,
PlAtAre$ti, Podul-
Pitaru uT, Pro gresul $i Rena$terea.
Com. Dude$ti-Cioplea, cu
cAtunele: BArze$ti, CAtelui, Cioplea,
Dude$ti, Progresul, VAc4re$ti
i Vitanul.
Com. Fru nzine$ti, cu cAtunele
Frunzinesti, Lilieci i Orasca.
m. Com. Otopeni, cu cAtunele
: Otopeni-de-Jos i Otopenide-Sus.
t. Com. Popesti-Dragomiresti,
cu catunele : Dragomire$tidin-Deal,
Dragomire$ti-din-Vale,
Guija, Pope$ti-Manuc, Pope$ti-
MAnAstirea, SAbAreni $i Zurbaua.
¡2. Com. Ro$iul, cu cAtunele :
Bojea, Catanele, Cringa$i, Fundul-Cringa$i,
Giule$ti-TigAnia
Ro$iul.
Com. TArtAse$ti, cu
tu nele : Bujoreanca, CalugArui,
Hanui-de-PAmInt i Pajerea.
Com. Tunari-Dimieni, eu
cAtunele : Dimieni i Tunari.
IV. Plasa Mostiftea, re$edinta
p15.$eI : comuna Flerbinti, cAt.
Fferbinti-Tirgu :
Com. CAtrune$ti-MAineasca,
cu enunele : CAtrune$ti, Clo$ca,
Lilieci, MAineasca, Sine$11-Nol
Sine$ti-Vechi.
Com. Creata-Le$ilor, cu
cAtunele : Creata -PAtrAchioaia,
Gagul, Leile, Meri$easca, Stolnoaia,
Suriari i VinAtori.

1LFOVUL (JUDET) 49 ILFOVUL (jUDET)
Com. DrAgoesti-Bitinile, cu
eltunele : Bitina-Pdminteni, Bitina-Ungureni,Chiroiul-Pdmintenit
Chiroiul-Ungareni, DrAgoesti-de-Jos,
Drágoesti-Znagov si
DrAgoesti-de-Sus.
Com. Drid ul-Sdrindarele,
cu enuncie: Dridul-Movila, Dridul-Znagov,
Movilita, SArindaruldejos,
SArindarul-de-Sus.
Com. Fferbinti-Stroesti, Cu
cdtunele : Fferbinti-de-Jos, Fferbinti-de-Sus,
FTerbinti-Tirgui si
Stroesti.
Com. Greci-Grddistea, cu
cAtunele : GrAdistea, Greci-de-
Sus si MAxineni.
Com. Mala, cu cAtunui
Maia.
Com. Meri-Petchi-Netezesti,
cu cdtunele: Merl-Petchi, Netezesti,
Nuci si Suditi.
Com. Micsunesti-Greci, cu
enuncie: Balamuci, Balta-Neagrd,
Fundul-DanciuluT, Grecidejos,
Greci-de-Mijloc, Micsunesti-Mari,
Micsunesti-Moara.
io. Com. Fundeni-Gherasi, cu
enuncie BAduleasa, Fundeni,
Perisorul si Zoicarul.
1 1. Com. Leurdeni, cu cAtutunul:
Leurdeni.
Com. Pantelimonul-Dobroesti,
cu cAtunele : Alesi-PasArea,
Dobroesti, MArcuta si
Pantelimonul.
Com. Popesti-Conduratul,
cu cAtunele: Popesti-Pavlicheni
(Catolici) si Popesti-Romini.
Com. *tiubeiul-OrAsti, cu
cAtunele: Canela, Filastache, OrIsti,
Orasca, Piroaia, Pitigaia,
Postovari si Posta.
Com. Tinganul, cu cAtunele:
Tinganul si Tinganul-
Moara.
V. Plasa lilao, resedinta pase!:
comuna Bucoveni, cdtunul
Buftea:
I. Com. Brezoaia, cu cAtunele:
Arezoaia,,CAmArasiul, ascioarele
si DrAgdneasca.
61275. Nardo Diclionar Geografic. Vol. IV.
Com. Bucoveni, el cAtunele
: Attrnati, Buciumeni, Bufta,
Chitila, FlAminzeni, Mogosoaia
si OdAile.
Com. Chiajna, cu cAtunele:
Chiajna, Dudul, GiulestiStrbi
si Rudeni.
Com. CiocAnesti, cu cAtuflete
: Alesi CiocAnesti, Ciocdnesti,
Cretul si Urziceanca.
Com. Corbeanca, cu cAtunele
: Corbeanca, Mecheaua, Ostratul,
Oracul, Sarinddreanca,
TAmasi si TAmasi-Ordscul.
Com. Cosoba-Trestieni, cu
cAtunele : Cosoba-Golescul, Cosoba-Hristi
si Trestieni.
Com. Cretulesti, cu cdtunele
: Cretulesti-Dirzea, Cretulesti-
Fdlcoianul, Cretulesti - MAn
Astirea si Cretulesti-Samurcasi.
Com. Crevedia, cu cAtunele:
Cocani, Crevedia-de-Jos,
Crevedia-de-Sus si Dirzea.
Com. Militari, cu cdtunele:
Caracas, Ciurelul, Grivita si
Militari.
lo. Com. RAdulesti-Resimnicea,
cu cdtunele : Cdlddrusani,
Movileanca, RAdulesti-Cliddrusani,
RAdulesti-Filitis, Resimnicea.
1 1. Com. Rosiori, cu cAtunul
Rosiori.
VI. Plasa Negoefti, resedinta
plAseT comuna Budesti, cAtunul
Budesti:
Com. Aprozi-Negoesti, cu
cdtunele: Aprozi, Frecati, Lacul-
CocoruluT si Negoesti.
Com. Budesti, cu cdtunele
Budesti si Negoesti-Posta.
Com. Curcani, cu cAtunul
Curcani.
Com. Frumusani-Custureni,
cu cAtunele : Custureni, Frumusani,
PasArea si PetrAchioaia.
Com. HerAsti-Buciumeni, cu
cAtunele : Buciumeni, Gruiul si
HerAsti.
Com. Luica, cu cAtunul
Luica.
Com. Limotesti-Glibinasi,
cu cAtunele: Glibinasi, LAmotesti,
Moara-Noud, tefAneasca.
Com. Nana, cu cAtunul
Nana.
Com. Sohatul, cu cAtunele
Dona, MAcelarul si Sohatul.
io. Com. Vasilati Popesti, cu
cAtunele : Pirlita., Popesti, Sta
nesti, Tesgheaua si Vasilati.
II. Com. Valea DraguluT, cu
cdtunele : Ciocoveni, Ghimpati
si Valea-Dragulur.
VII. Plasa Obilefti, resedinta
plAseT : comuna Obilesti-NoT, cl
tunul Obilesti-NoY :
Com. Chiseletul, Cu atanele
: Chiseletul, si Surlari.
Com. FrAbinetul, cu cAtunele:
Ciorusel, FrAsinetul, Mavrodinoala
si Noua-Vdcareascd.
Com. Gurbdnesti-Cotofanca,
cu cAtunele : BAlanul, Belciugul,
Cotofanca, GurbAnesti,
Paicul, Preasna-Vechre, Silivestrul
si Valea Presner.
Com. MAndstirea, cu cdtunde
: Coconi si MAndstirea.
Com. Obilesti VechT, cu
cAtunul Obilesti VechT.
Com. Obilesti-NoT, cu cltunde:
Buzoeni, Obilesti - NoT,
Orlsani si Pirliteni.
Com. Pirlita-Slrulesti, cu
cdtunele : Albeanul MAnciulesti,
Chircuta, Gologanul, Manciul,
Pirlita, Sdrulesti si Solacolul.
Com. Preasna Noul, Cu
enunele : Codreni si Preasna -
Noud.
Com. Tdriceni, cu cdtunele:
CurAtesti, LuptAtori, Odaia Viddicha,
TAriceni si Valea-CdpitanuluT.
VIII. Plasa Oltenita, resedinta
plAser; com. urb. Oltenita :
I. Com. CAscioarele, cu cl
tunde; CA.scioarele si Talaba.
2. Com. Chirnogi, cu cdtunul
Chirnogi.
. Com. Greaca, cu cAtunul
6reaca.
7

ILFOVUR (JUDET) 50 1LFOVUL (PiRith
Com. Crivatul, cu catunul
Crivatul.
Com. Hotarul, cu catunele:
Hotarul li Zboiul.
Com. Izvoarele, cu catupele
: Ciumati, Ciurari, Coeli
$1 Izvoarele.
Com. Mitreni-C1Ate$6, cu
catunele: Ciate$ti, Jaianul, Luica,
Mitreni $i Valea-Ro$ie.
Com. Oltenita (comuna
urbana), cu Oltenita Tirgul.
Com. Oltenita-Rurala, cu
catunele : Atirnati li Oltenita-
Rurala.
Io. Com. Prundul, cu catunui
Prundul.
1 1. Com. Radovanui, Cu eltunul
Radovanui.
Com. Spantovul, cu cdtunele
: Clinciul, Spantovul, Tatina
li Valea-luI-Soare.
Com. Ulmeni, cu enuncie:
Tau$anca, Ulmeni-Paminteni
si Ulmeni-Ungureni.
IX. Plasa Sabarul, re$edinta
pla$eI : comuna Jilava, catunul
Jilava
Com. Berceni-Dobreni, cu
catunul Berceni-Dobreni.
Com. Bragadirul Bulgarui,
Cu catunele : Bragadirul, Bulgarul
$i Cornetul-Glogoveanui.
Com. Buda -Prisiceni, Cu
enuncie : Buda, Dragane$ti $i
Po$ta.
Com. Coliba$i, cu catunul
Coliba$i.
Com. Copaceni-deus, cu
catunul Copaceni-de-Sus.
Com. Copaceni-Mogo$e$ti,
cu catunele : Copaceni- de-Jos,
Mogo$e$ti, Manastirea $i Varlam.
Com. Cornetul-din-Vale, cu
cdtunul Cornetui-din-Vale.
Com. Crete$ti-Sinte$ti cu
eatunele: Copaceni-Sf. loan, Crete$ti
li Sinte$ti.
Com. Dära$ti, eu catunele:
Asan, Filipe$ti li Mitropolia.
1 o. Com. Dobreni-ampurelui,
cu enuncie : Cimpurelui $i Dobreni.
1 T. Com. Gostinari, cu catunele
: Gostinari-Belu li Gostinari-VAcare$ti.
Com. Jilava-Merlari, cu cltunele:
Jilava si Oddile Meran.
Com. MAgurelele, cu cdtunele
: Dumitrana, Filipescu,
Ghermani si Otetelesanul.
Com. Straini-Dobreni, cu
catunele : Bragadirul li Vidra
(Straini-Dobreni).
Com. Vara$ti-Obedeni, cu
enuncie : Obedeni $i Varhti.
Com. Virtejiul-Nefliul, cu
catunele : Chirca, Nefliul, Pruni
$i Virtejiul.
X. Plasa Znagov, re$edinta
pla$er : comuna Cociocul, cat.
Bratule$ti :
I. Com. Balote$8, cu catun
ele: Balote$ti, Cacaieti, Petre$ti,
Preote$ti $i Sältica.
Com. Butimanul-Lucianca,
cu catunele : Butimanul, Linia-
Lucianca, Lucianca, Pd$caneanca,
Sterianul-de- Jos, Sterianulde-Mijloc
0. Sterianul-de-Sus.
Com. Caciulati, cu catunele :
Caciulati, Canela, Moara-Saraca,
Pirlita $i Pa$cani.
Com. Cociocul, cu cAtunele
: Bálteni, Bratule$ti, Cociocul,
Peri$ul, Piscul, Piscul-Hereasca
$i Valeni-Buria$i.
Com. Dascalul-Creata, cu
catunele : Creata, Dascalul, Runcul,
Vara$ti.- de - Jos, Vara$ti -
de-Sus.
Com. Lipia-Bojdani, cu catunde:
Bira, Bojdani, Coadele,
Dobro$e$ti, Fundul, Ghermäne$ti,
Gruiul, Lipia, Manastirea
Caldnu$ani, antul - Florescu,
Turbati, Vlasia.
Com. Poenari-Vulpesti, cu
cdtunele.: Ciocduari, Movila, Poenari-Niculescu,
Poenari-Polizu si
ppe n ari-Vulp q ti.
Com. Tincane$ti, cu catunele:
Ciofliccui, Izvorani, Tinca-
be$ti - Filitis, Tincabe$ti - Mitropolla.
Com. TigAnqti, cu cannele
Ciolpani, Lupária-Saracineasca,
Manastirea TigAne§ti $i
Tigäne0i.
In 1893 s'a revenit la 'finpartire
de 5 pldsT.
Budgetuljud. Ilfov (1898-99)
prezintä la veniturI suma de
ler 1934472 banI 17 $1 la cheltuell
suma de ler 1713102 b. 45.
Marca judepluf. Marca judetulut
e o biserica. Cu Sfintli
Imparaff Constantin $i Elena,
semn ca in capitala judetuluI
se afla Mitropolia aI carda patronI
sunt Sfintir ImparatI.
Pe la anul 1602 acestuI jud.
i se zicea : judetui IlhovuluI, lar
la aniI 1654 li. 1694 gäsim : judetul
ElhovuluI. (Papiri, vol. I).
Ilfovul, pirtg, izvore$te spre N.-
V. de Tirgovi$te, jud. Dimbovita,
din dealurile $i padurile
catunuluI Tei$ul ce face parte
din com. ofinga, curge pe linga
Tirgovi$te in partea de V., la
o mica distanta de bariera ampul-Lung
$1. de bariera Ciocirlanui,
trece pe liega catunele
Priseaca $1 Dumbrava, prin com.
Colanul, pe litiga com. VAcare$ti
prin enuncie Bungetul $1. Brate$ti-d.-s.,
pe linga com. Cazaci
$i merge inainte spre S.-E. pana
la com. Bolovani. Ad se desparte
in doua: un brat apuca
prin catunele Calugareni, Stane$ti,
Colacul $i prin com. Vizure$ti
$i purtind numele de
Colintina, infra in jud. Ilfovul,
pe la N. de satul Cretul, pl.
Znagovul, formeaza lacul Cioca.ne$ti,
merge spre S. de Buftea
$i Buciumeni, trece pe la
N. de Bucure$ti, formeaza lacul
Colintina $i se varsa in balta.
Cernica $i de ad in riul Dimbovita.
Alt brat sub numele de
Ilfovelul saa Ilfovatui trece prin

ILIE 51 ILMICIORUL
Conteoti, pe lingd. BAlteni, printre
com. Slobozia-Moara oi Podul-BArbieruluT
sub numele de
Ilfovul, pe lingd. Bdldana oi apoT
intrd in jud. Ilfov, cdruia
if dA numele sAt, vArsindu-se
apor in rful Dimbovita filtre com.
Dragomireoti-din-Vale i Ileana.
Ilie, pa-dure, la Lacul-hui-Ilie, situat
pe proprietatea Blejeoti a
fratilor C. oi Gr. Oldnescu, pl.
Glavaciocul, jud. Vlaoca, in suprafatd.
de 50 hect.
lije, jud. Ilfov, spre E.;
izvoreote din jud. Ialomita, de la
V. de com. Satul-Noti, trece pe
lingl Movila-IleneT, pl. Negoeoti,
oi se varsä. in Pfriul-VfnAt.
La unirea cu acest pirki formeazä
o miel baltd cu tan!
mocirlooT.
Ilie, vale, jud. Muscel, izvoreote
dup A proprietatea satuluT n u mitl
Deal, curge prin com. Domneoti,
plaiul Nucooara, dela V.
spre E. oi fiind furioasA in timpiT
plolooT, face marT stricAciunT.
sat, jud. Bacdg, pl. Taz-
Idul-d.-s., com. Ardeoani, situat
In valea. TazlduluT-SArat, la 02
kil, de satul Ardeoani. Are o
bisericA, clAditA de Gr. Busuioc
pe la 1840, cu I eintAret;
circiumd. Are 91 familiT, salí
257 suflete.
Vite : 31 caT, 185 vite cornute
ol 30 porcT.
Ilie§ti, atun, al com. Turceni-d.j.,
pl. puluT, jud. Gorj, situat
in partea de S. a com. oi la
poalele culmeI JiuluT din dreapta
oi cam pe coasta dealuluT numit
Dealul-Rosiul.
Are o suprafatd de 1250 hect.,
din care 600 hect. pAdure, 593
hect. arabile, finete i pdoune,
27 hect. vil si 30 hect. prunI,
parte e a statuluT oi parte a
locuitorilor.
Are o populatie de 130 fam.,
saii 586 sufl., din carT 106 contrib.
LocuitoriT posea: 19 plugurT,
30 care cu bol, 2 cdrute
cu caT, 292 vite marY cornute,
17 caT, 505 oT, 19 capre oi 92
rimAtori; 'o° stupT cu albine.
Comunicatiunea in acest cdtun
se face prin ooseaua comunald
care trece prin partea
de E. oi care-I pune in legaturl
la N. ca comuna sa, lar
la S. cu com. Ioneoti.
In cAtun sunt 4 puturT oi 2
atta
Are t bisericA de zid, facutA
de locuitorT pe la anul 1870,
cu i preot i I cintAret.
Iliegti, mahala, tine de com. rur.
Grozeoti, jud. Mehedinti, pl.
Motrul-d.-j.
Iliegti, movilli, jud. BacAti, pl.
Tazldul-d.-s., com. Ardeoani, situatl
pe dealul Hemeieni, care
movill se zice a fi ridicatA de
Stefan-cel-Mare, spre a tine mal
cu uourintd piept Maghiarilor.
Acum vre-o 40-50 anT, s'afi
gdsit aicT o multime de arme
vechT, sAgetT, lancT, sAbil. Pe
unele din ele se vede urmAtoarea
inscriptie : Stefan - Vodd. -
Mare, Moldova. Cuvintul Moldova
era scris cu litere mal marT,
foioasa, jud. Bacla,
pl. Tazlaul-d.-s., com. Ardeoani ;
are o intindere de 85 hect. oi
este supusA regimuluT silvic.
pl. Bistrita-d.-s., com. Ciumaoi,
situat d'a stinga BistriteT, cu
case dese oi cu o bisericl, ziditA
la 1891 oi deservitA de
preotul din com. vecind, Racova.
Are 39 familiT, sail 156 sufletc,
Vite : 2 ce, 76 vite marT ce4.-
nute si 24 porci. Distanta la
reoedinta cu ocoala este de 7
kil.
mofie, jud. BacAO, pl.
Bistrita-d.-s., pe teritoriul com.
Ciumaoi.
jud. BacAd, pl. Bistrita-d.-s.,
com. Racova, ce traverseaza
satul Gura-Val! oi se
scurge d'a stinga BistriteT.
sat, in partea de N. a
com. Ringhileoti, pl. StefAneoti,
jud. Botooani, situat pe coasta
de S.-E. a dealuluT dintre Corogea
oi Prut, lingd iazul Ilioeni,
pe mooia Ringhileoti; are o
suprafatd. de 33 hect. ale locuitorilor
oi o populatiune de 35
familiT, sad 164 suflete, din carT
41 contribuabilT.
Vite : 50 boT oi vacT, 14 caT,
172 oT oi 30 pord ; 38 stupT
cu albine.
Vez! satul StirbAtul, jud.
Suceava.
Iligeni, jeto, flngä satul Iliseni,
jud. Botosani, are o suprafata
de 5 hect., e bogat in peote ;
are i moarä de apà oi i de aburT.
Muta, peldure, jud. BacAO, pl.
Trotuo, com. Hirja, de pe muntele
cu acelaoT nume.
Muta, vid' de munte, jud. Bac10,
pl. Trotuo, de pe teritoriul com.
Hirja, situat HITA muntele PA1tinioul.
Muta, trup de peIdure, al statuluT,
in intindere de 40 hect., care,
impreJnd ca trupul Busducul,
13 hect., formeazA pAdurea Cernelele,
situatA in com. Surpatele,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
11;n1cioru1, pichet oi patea de

ILOVATUL 62 IMAIL-IUC
trecere in Transilvania, care
merge pe lingl munir Surlele
si Cirligatul, jud. Dimbovita.
Ilovitul, com. rur., ju d. Mehedinti,
In plaiul Cerna, la distantO de
27 kil, de orasul Turnul-Severin.
Are o pozitie deluroasd, fiind
situatA pe vale. Se mArgineste :
spre E. cu com. ovarna-d.-s.
si ovarna-d.-j.; la S. cu com.
Sisesti si- CrAguesti ; la V. cu
com. BAse$ti si spre N. cu com.
Balta, de care se desparte prin
mtmtir NAvAtul.
FormeazA comunA cu satele :
BorcAnesti, Firizul si Racova,
avind resedinta in satul IlovAtul.
Are 3000 suflete, din carT 466
contribuabilI ; locuesc in 570
case.
Locuitorir posea : 124 plugurT,
269 care Cu bol, 1 1 cArute
cu caT ; 3 stupT.
Prin aceastO com. trece soseaua
vecinalA Craguesti - IlovAtul-Rudina.
Are 2 bisericr cu
2 preotT si 4 cintáretr; o scoalä.
cu 1 invAtAtor, frecuentatA de
70 elevr si 2 eleve ; 3 circiumr.
Budgetul com. e la veniturr
de 3560, lar la cheltuell de 3000
leT.
Vite : 1 160 vite marl cornute,
1200 or, 31 cal*, 700 capre, 3
bivoll si 780 rimAtorT.
Se zice al com. '1°0411 este
foarte vechTe, si ea proprietatea
acester com. a fost a uner mA.nAstirT
cu cAlugArT. Pe urmA
a trecut in posesiunea unur Brá.descu
care a vindut-o proprietarulur
Glogoveanu. Acesta a
dat-o zestre uner fiice a sa,
cAsAtoritA cu Filisanul, al cArur
mostenitorr o stAptnesc astA-zr.
In com. Ilovdtul se aflá o
localitate ce poartA numele de
Schitul, povestindu-se de bAtrinT
cä aci a fost o bisericA cu cAlu-
gArT.
In aluna Firizul pe apa Co.
suster, pe o pozitiune ridicatI,
sunt niste rAmAsite de ziddrie
vechre ce se presupune a fi ale
uner mAnAstirr, cAcT ogasul dimprejur
poartA numele de Ogasul-
MAnAstiref si bAtrinir afirmA c5.
dateazA din timpul lur Nicodim.
La o departare cam de 300
de m. de ruinele acestea, se
vAd niste mortninte inconjurate
de jur imprejur Cu lespezr de
piatrA si la capAtul despre V.
de fie-care mormint este cite un
boloval mare. Asernenea la tipa
inaltá. se gAsesc oseminte omenestr
despre care se spune cA
ar fi din timpul Dacilor. Aci se
vAd si urmele unur vechili drum.
Dealurile mar principale din
aceastA comuna sunt : Dealul-
PogAri, BorcAnesti, Vinogradul,
unde Tudor Vladimirescu a ucis,
la 1821, pe un Trocan, a cArur
cruce se vede, lar locul a luat
numele de Crucea-lur-Trocan,
dealul Nicoglava,Racova $i dealul
Buliga.
VOY principale sunt : Valea-
Babelor, Valea-Creietilor, Nicoglava,
CAieriul, Gruber, Bradulur
si TopolovAtul.
eimpir sunt: Racovita, Cu.
matra, UlmAtul, Mohorna si S'Atininul.
Muntir principal! sunt: Nevdtul,
Oplesata, Cioara, Obleagul,
Cracul-Scurt, Plostinuta si TutmAnul
cu pAdurr seculare.
Ape mar principale sunt : Cosustea,
Piriul-Schitulur si Piriul-
Racover ; lar platourr cu pozitie
frumoasA sunt : Poiana-Popir, Palana
- luI - Mircea, Palana - Nicoglaver
si Poiana-Crucer. In par.
tea de N. a com. filtre hotarele
comunelor IlovAtul, Balta
si BAsesti, se aflà o cruce pe
locul unde a fost circiuma lur
Tudor Vladimirescu
La E. de comuna Ilovätul,
In Dealul-Cájmer, se vAd urmele
uner sosele ca si la locul numit
Gruba, care osea trece la locul
numit Berindeiul, de ad la
CrAguesti si se spune cl a mers
la Cerneti, caer la Putinei, cdtunul
de MalovAt, se vede peatrA
si zidArir si de aci trecind riul
Plesova, se indreaptO spre Preatra-AlbA.
Ilov &tul, deal, in jud. Mehedinti,
plaiul Cerna, com. rur. IlovAtul.
'levita, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Virciorova.
'levita, trecittoare in Banatul-Temisoarer,
jucl. Mehedinti, practicabill
pentru trAsurr.
'levita, pilla, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s.; curge prin satul
Cu acelasT nume.
11ovul, sat, in jud. Mehedinti, pl.
Motrul-d.-s., com. rur. CiovirnAsani.
Ilovul, vale, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., com. rur. CAzOnesti.
Iluta, ras, format de piriul Te.
basa, pe pAmintul locuitorilor,
din satul PAltinisul, com. cu acelasT
nume, pl. Prutul-d.-j., jud.
Dorohoili.
Imail-Iuc, movilli, in jud. Constanta,
pl. Silistra-NouA, pe teritoriul
com. urb. Cuzgun, si anume
pe acela al cAtunului sAt1
Cherim-Cuius, situatA pe una
din ramificatiile nord-vestice ale
dealulur Mulver-Acceuci, in partea
esticA a plOser si a com., la
2 kil. spre V. de satul Cherim-
Cuius ; arco inAltime de 184 m.,
dominind prin aceast5. inAltime
satul Cherim-Cuius, vAile Cuciuc-
Culac si Diudiutliuc-Cucucluc-Alceac
si drumurile comunale Ca-

IMALACUL 53 »MASA
ra-Amat-Cherim-Cuius si Cara-
Amat-Ghiol-Punar ; este acoperita
cu verdeata.
Imalacul, deal, in jud. si pl. Tulcea,
pe teritoriul com. rur. Ag-i-
Ghiol ; se desface din Dealul-
Mare, se intinde spre S. inteo
directiune generala de la N.-V.
spre S.-E. printre %dile Tulcea
si Sari-Ghiol, brazdind partea
centrall a plasel si cea nordica
a com. Se prelungeste spre S -
E. cu dealul Ciatal-Tepe ; are
118 m. inaltime, dominind cele
dota ve si drumurile comunale
Tulcea-Sari-Ghiol si Macoci-Agi-
Ghiol, care se intretaie la poalele
sale ; este acoperit cu li-
vezT.
Imbinatä (Movila-), movild, in
jud. si pl. Constanta, pe teritoriul
com. .1-un Cicricci si anume
pe acela al catunultd sad
Cogea-Ali, situata pe culmea
dealultd Tepe-Bair, aproape de
extremitatea sa de N., in partea
centrall si putin sudica a
piase si cea sud-vestica a com.,
la 2 '/2 kil. spre N.-V. satuluT
Cogea-Ali ; are o inaltime de
83 m. si domina pi-in aceastO
inaltime satul Cogea-Ali si soselele
judetene Canara-Cara-Murat
si Canara-Cogea-Ali-Cicricci;
este artificiala si acoperita cu
pasunT.
Imbra, insuld, in Dunare, compusa
din 3 bucatT, mal sus de
com. Celeiul, pl. Balta-Oltul-d.-j.,
jud. Romanati.
ImbruluI (Valea-), vale, in partea
nord-vestica a com. Pechea,
pl. Siretul, jud. Covurluiti ; pe
aceastä vale sunt vil numeroase.
Imina, tirld, in hotarul de S. al
com. Osman, la 7 kil. spre S.-
V. de satul Osman, pe mosia
Hoinari, jud. Braila, inGintata
la 1854, pe lacul unde a fost
vechia circiuma Imina de pe
timpul Turcilor.
Vatra satuluT este de 18 hect.
avind 23 case si o circiuma.
Populatia este de 36 familiT,
sad 16o suflete : 78 barbati si
82 femer, 93 casAtoritl si 67
necasatoritT.
Vite : 104 caT, 250 vite marl
cornute, 560 ol si 8o rimatori.
Iminogul, girld, se formeaza pe
teritoriul com. BAlteni, pl. Siuld.-s.,
jud. Olt, in partea de N.
ApoT marindu-sT din ce in ce
matca, cu alte vilcele, strObate
teritoriul comunelor : Balteni,
Perieti, Mierlesti, Izvoarele, AlimAnesti
si Viisoara, unde da
in Olt. Cursul sad e periodic.
Parcurge o distanta de aproape
45 kil.
Toate comunele din pl. Siuld.-s.,
afara de Coteana, sunt situate
pe valea sail pe fingl dealurile
vecine ale acester girle.
Imoasa, com. rur., in jud. Mehed'uf',
pl. Motrul-d.-s., la 45 kil.
de orasul Turnul-Severin. Este
situata pe vaT, nu departe de
valea Motruld. Se margineste:
la E. cu com. Vagiulesti, de
care se desparte pi-in riul Motrul ;
la S. cu com. Corcova; spre
V. Cu com. Girbovatul; spre
N. Cu com. Samarinesti si com.
Lupa. Formeaza comuna Cu
satul Berzesti, avind 650 locuitorT,
din carT 112 contribuabilt ;
locuesc in 156 case.
LocuitoriT poseda : 20 plugurT,
59 care cu bol', 3 clirute cu cal.
Pi-in hotarul acesteT comune
trece soseaua Strehaia Imoasa-
Brosteni-Baia-de-Araml. Are o
biserick cu I preot si 2 cintaretl;
o scoala, conclusa de 1
invatator, frecuentata de 34
elevi si 2 eleve ; o circiuma.
Vite : 360 vite marl cornute,
20 caT, 416 o! si 450 rimatorT.
Sunt 40 stupT cu albine.
Dealurile mal principale din
aceasta com. sunt: dealul Vinturisul;
dealul Poenita ; dealul
cu poiana Parincis ; Dealul-Sama
rinestilor, ce are ridicaturile :
Coasta-Boereasca si Glameia,
care se termina la Teiul Pucios,
unde formeazg Dealul - Batrin ;
dealul VaieT-Albe, unde se afla
o cimpie numita Poiana-SolzeT,
pe care sunt ridicaturile ComorAstia
si Dealul CeruluT.
Vat mal principale su nt : Valea
CorbuluT, Valea Case!, Valea luT-
Neagoe, pe care se afla satul
Birzesti, Valea -LazuluT, valea
satuluf Imoasa si Valea-AlbeT ;
iar piraie maT principale sunt:
Matca-Corbulur cu Izvorul-din-
SacT, Izvorul-luT-Neagoe, Izvorul-
LaculuT si Izvorul-de la-Fintina-
BenghiT ; piriul numit Matca-
\TM! Caselor, care primeste intrinsul
izvorul Fintiner din AninT,
izvorul Fintinel-PopiT si izvorul
FinttneT.eu-Rugina; piriul Valealut
Neagoe, ce se varsa in Motru
la locul numit Selistea, care
primeste inteinsul ptriul Finti
nele MarT, in care ad fost ascunsT
ce! 2 tinerT din legenda ; Piriul-
Rosu ce uda Valea LazuluT si
Valea-Rosie, vIrsindu se in Motru
la locul numit Biltanul ; piriul
Matca-ImoaseT ce primeste
izvoarele din Saardan si pirtul
VaiT-Albe.
In aceasta COM. se ailA un
lac numit Dosul-LaculuT, avind
o suprafata de peste 2 ariT, care
nu seaca nicT odatà 51 23 izvoare
din care 2 cu va feruginoasa :
cel de la Fintina cu Rugina si
Fintina Popil Comuna Imoasa,
acum 300 anT, punta numele de
Salistiuta si era situata in valea
MotruluT, pe locul ce si asta zl
se numeste Salistiuta.
Urmatoarea intimplare lusa

1NAN-BAIR 54 1NDEPENDENTA
irschimba numele din Salistiuta
in Imoasa :
Se spune ca in 1700, in ziva
de Sf. Pastr, ciad locuitorir se
aflad esitl la petrecere, a navalit
o ceata de Turcr, taindu-i
pe totr i dmnd foc satulur. Din
intimplare scapa un tifiar si cu
o tinara, care de frica s'ad ascuns
in o fintina mare, de unde
n'ad esit de cit dupa 3 zile, plinT
de noror (imosT) si s'ad asezat
in local unde asta zr este com.
Imoasa. Locuitorir acum vazindu-i
imosr, le zicea in gluma :
HaT pe la imosT, si de aci ar fi
ramas numele satulur Imosi sati
Imoasa de asta-zr.
Local unde esiserá la petrecere
se numeste Magura, unde
se gasesc i asta-zi multe osemin
te de oamenr.
Inan-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. Istrulur, pe teritoriul com.
rur. Cogelac, i anume pe acela
al catunulur sati Inan-Cesme, de
la care si-a luat i numele; se
desface din dealul Rimnicul-
Bair, se intinde spre E. tuteo
directie de la N.-V. spre S.-E.
brazdind partea centran a pl.
si V. a com.; are o inaltime de
184 m., dominind satul Inan-
Cesme, asezat la poalele E. ale
lur; e acoperit ca sernanäturr
finete.
Inan-Ce§me, sat, in jud. Tulcea,
partea de S. a plaser Istrul
In cea de N. a com. rur. Cogelac,
pe ambele maluri ale
piriulur Duimgi, zis pe aci si
Inan-Dere, la poalele de S. ale
dealuluT Haidin. Are o intindere
de 4626 hect. din carT ¡LO
hect. ocupate de vatra satulur,
688 hect. izlaz, 3086 hect. pamint
parcelat, 650 hect. tapir,
101 hect. plantatir ; populatiunea
a mestecata, este de 138 familir
sad 739 suflete : 719 Bulgati,
elementul predominator, ocuptndu-se
ca gradindritul; I O Romin
¡o T'Atad. Are o scoala ; biserica.
E legat prin o multime
de drumurl vecinale cu comunele
i catunele din apropiere.
Inan-Dere, vale, in jud. Tulcea,
pl. Istrulur, pe teritoriul com.
Cogelac, cat. Inan-Cesme, se desface
din poalele de E. ale dealuluT
Sarim-Iuc ; se intinde pe la
poalele dealulur Inan-Bair ; trece
prin Inan-Cesme, de unde la numele
de piriul Duimgi ; sub intiiul
nume brazdeaza partea centran
a plaser si de N. a comuner.
Inäte§ti, ditun, jud. Vilcea, tine
de orasul Rimnicul-Vilcea.
InAte§ti, schit, jud. Vilcea, in marginea
orasulur Rimnic, pe malul
drept al riulur morilor. Tine de
manastirea Cozia. Proprietatea
s'a vindut de stat, si schitul,
biserica de mir, a devenit proprietate
particulara, la care oficiaza
un preot platit din fondurile
proprietarulul.
Chiliile schitulur ad servit multa
vreme de arest preventiv.
Imprejurul schitulur a fost o
padure de vre-o 40 hect.
Independenta, com. rur., in pl.
Siretul, jud. Covurluiti, la 24 kil.
pe soseaua nationala ce merge
de la Galati in susul Moldover ;
se margineste la N. ca com. S1.-
Conachi i cat. com. Negri, la
E. Branistea si la S.-V. riul
Siret. Mara de Siret, udä aceasta
comuna si piraiele Gerul si Suhaiul.
Independenta este infiintata
In anul 1879, pe mosia statuluf
Maxineni, in amintirea razboiulur
pentru independenta
(1877/78) si e formata din insur-4er
improprietaritl in acel
an, in numar de 261, precum
din fosa clacasr (135) al vechilor
sate Maxineni i Penal, desfiintate
din cauza inundatiilor SiretuluT,
in apropierea caruia se
gasead.
E formata din trer catune:
Independenta (resedinta), Vasile
Alexandri (formata tot din
insurater la 1879) i Braina (sat
mal vechiti). Are o populatie
de 534 familiT, san 2124 suflete:
1089 bOrbatr, 1037 femeT, 1170
necasatoritT, 870 casatoritr, 83
vaduvr, i divortat. Sunt 323
contribuabilr. titi carte 255 persoane.
Suprafata teritoriulur com. e de
6844 hect., din carr : 3576 hect.
8 arir arabile, 2391 hect. 26
arir imas, 720 hect. 45 arir
nete, 69 hect. padurr, 24 hect.
34 arir vir, 12 hect. 88 arir
dial de zarzavaturT, osebit de
vetrele satelor. Statul poseda
mosiile Viorica i Maxineni.
Vite sunt 2851 capete.
In com. sunt : 13 circiume
o moará de aburr. In 1889 s'a
infiintat un iarmaroc (bilcid) anual,
care Vine de la 8 Septembrie
(Sf. M'Orla Mica) pana la 14 a
aceleasT lunr (Ziva Crucer). Pe
linga resedinta comuner trece
drumul de fier, ce merge in susul
Moldover, fiind linga sat gara
Independenta.
Budgetul comuna e la veniturr
de 7470 ler, si la cheltuell
de 7258 leT 90 banr.
Biserici sunt 3: Sf. Imparatr
in lndependenta (zidita de la
24 Ianuarie 1886 i sfintita la
17 Septembrie 1889), Pr. Cuy.
Paraschiva in Braina (vechia)
Sf. Trei me in V. Alexandri ; biserica
din Independenta are 17
falcr pamint, cea din Braina
81/2; intreaga comuna constitue
o parohie, cu catedrala SE
Voevozr, un preot paroh, un
preot ajutor i 5 cintaretr.

INDEPENDENTA 65 INUq0RUL
Sunt 2 scolT: una de blietT
si alta de fete ; cea de bletT e
frecuentatA de 66 elevT, cea de
fete e frecuentatO de 27 eleve ;
scoala de bletT are 6 Miel p5.mint.
Independenta, sat i resedinta
comund cu acelasT nurne, pl.
Siretul, jud. Covurluiti, are 451
familiT, se:1 1787 suflete ; e format
in 1879 pe un plan frumos,
cu strade largT si drepte,
case aliniate si sistematic construite
; are o bisericA si o scoall.
Suprafata teritoriuluT e de 4826
hect. 92 axil.
Independenta, sat, face parte
din com. rur. Gherghita, pl.
Cimpul, jud. Prahova. Are o
populatie de 68 locuitorT (32
bArbati si 36 femei). Acest sat s'a
infiintat la anul 1877, cu ocaziunea
improprietArirer locuitorilor
si se maT numeste si Borusul
dela numele local& pe care
s'a format cAtunul.
Independenta, stalie de clr.-d.I.,
jud. Covurluiti, pl. Siretul, com.
Independenta, .pe finja Tecucia-
Barbosi, pusA in circulatie la
13 Septembrie 1872. Se afil
intre statiile Serbesti (7,5 kil.)
si Vames (,7 kil.). InAltimea
d'asupra niveluld mAriT e de
24.50 m. Venitul acester statiI pe
anul 1896 a fost de 27155
leT 15 banr.
Independenta, pichet, pe DunAre,
No. 9,1a N. de Ostrovul-
Mare, jud. Ilfov.
Ingtresti, sat. Vez! Sileni, jud.
Olt.
Ingi-Dere, vale, In jud. Tulcea,
pl. MAcin, pe teritoriul com.
rur. Coium-Punar ; se desface
din poalele de S. ale dealuluT
Ghium - Ghirmes; se indreaptA
spre S., inteo directie generala
de la N. spre S., brAzdind partea
de V. a pl, si cea N.-V. a
comunei ; merge pe la poalele
dealuluT Baba-Bair, O dupl 5
kil. prin pAdurT se deschide in
valea piriuluT Coium-Punar pe
dreapta, pe limita celor doul
judete.
Inivelul, vlicea, jud. Olt, se formeazA
pe teritoriul com. BAlteni,
pe care II strAbate de la N. cAtre
S., pe aceeasT vale, curgind
paralel cu Iminogul, in stinga
lur. Strábate com. Perieti si apor
se varsA in Iminogul.
Inotesti, com. rur., in jud. Prahoya,
pl. Cricovul. Se zice cl
s'a infiintat pe la anul 1684.
Este situata la 26 kil, de capitala
jud. si la 1 o kil, de a
plAseT.
Are o populatie de 236 fa.
mili!, sati i000 suflete, din carT
4 familii de Tiganr. Locuesc in
267 case. Sunt 187 contribuabilT.
Sur' carte 58 persoane.
Are o bisericA fondatA la 1818,
deservitA de un preot ; o scoall,
frecuentat5. de 64 copiT.
LocuitoriT in numAr de 135,
s'ati improprietArit la 1864, pe
mosia Inotesti, dindu-li-se 548
hectare din mosia D-luT Nae
Burchi.
Vite sunt : 68 caT si lepe,
156 yac!, 439 boT, 1033 o! si
148 pord.
Com, se intinde pe o suprafatA
de 980 hect.
Comerciul se exercitA in com.
de 3 circiumarr.
Budgetul com, e la veniturT de
lei 5013,63 si la cheltuelT de
3357,36 lei.
La 2 kil. departe de com.
trece soseaua nationall Ploesti-
Mizil si la 1 kil. linia C. F. R.
Ploesti-Mizil, avind statia Ino-
testi. Sosele vecinale o leagA
cu comunele : Ceptura, Rotar,
CAtunui, Colceagul, Degerati si
Parepa.
E strAbAtutA d'a curmezisul
de Izvorul-Inotestilor, ce izvoreste
de la N. com. si trece pe
teritoriul com. Colceagul.
Inotesti, stafie de dr..d.f., jud.
Prahova, pl. Cricovul, com. Inotesti,
pe linia Ploesti-BuzAd, pusl
in circulatie la 13 Sept. 1872.
Se aflA intre statiile Albesti
(9,2 kil.) si Mizil (7,4 kil.). InAltimea
d'asupra niveluluT mArii
de 123 m. 60. Venitul acester
statif pe anul 1896 a fost de
28905 le! si 30 b.
Insula-NouA, insuld, pe DunAre,
in dreptul orasuld CAlArasi, spre
N. si lingl Insula-VechTe.
Insula-Vechle, insuld, pe Duna.
re, iri dreptul orasuluT CAllrasi ;
se mal numeste si Tulchea-VechTe
si are o lungime de 4 kil.
Inului (Dealul-), deal, la S. de
com. Birzesti, pl. Argesclul, jud.
Muscel. Pe acest deal se cultiva
o dati. mult in, de unde 'T al-Amas
si numele.
Inului (Dealul-), vilcea, izvoreste
din raionul com. Birzesti, pl.
Argeselul, jud. Muscel, udA coastele
de E. ale dealuluI cu acelas!
nume si trece in com. Voroveni.
Inuri (La-), muncel, in jud. Bu.
eta, com. Sibiciul-d.s., acoperit
de pAdure ; face hotar despre
com. PAnAtAul.
Inurile, sat, face parte din com.
rur. Topoloveni, pl. Podgoria,
jud. Muscel.
Inusorul, cdtun, al com. Ungu-

IOAN (SF.-) 56 IONASCU
reni, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati, situat la N. de satul
Ungureni, pe valea Baleasa. Altitudinea
terenuld d'asupra niveluld
marii este de 185 m.
Are 98 de locuitorI.
loan (SE-), schit, in jud. Putna,
pe teritoriul com. Panda, la ctte-va
minute din sus de schitul
Brazi, care e situat pe coasta
dreapta a lipa Haulita. Acest
schit, pus sub ingrijirea a eltor-va
maid batrine, este infiintat
de un cdlugar, numit Durnitru,
in 1812. Acest schit este
inzestrat cu cite-va pogoane de
vil.
IoaneI (PIrIul-), pirig, in jud.
Botosani, izvoreste din padurea
Stincesti, trece prin satul Sancesti,
com. Curtesti si se varsa
in piriul Dresleuca.
Ioaneqti (Iväne§ti), cdtun, al
com. Gura-Teghii, jud. Buzar',
cu Ioo locuitori si 15 case.
Ioane§ti, pgdure, in jud. Buzar',
com. Gura-Teghii, cat. Ioanesti,
are 90 hect., proprietate mosneneasca.
Iocoge§ti. Ved Iucsesti-d.-j., sat
in pl. Fundul, jud. Roman.
Iocuj-Bair, deal, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, com. Rasoya,
cu 140 m. inaltime, de
natura stincoasa ; e acoperit Cu
finete i izlaz.
Iol-Cari-Dere, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul
com. rur. Slava-Ruseasca (si anume
pe acela al catunuluí sati
Slava-Cercheza) ; brazdeaa partea
vestica a plasa si pe cea
sud-estica a com.; izvoreste din
o prelungire nordica a dealuld
Carada-Bair ; se indreapta spre
S., avind o directie generala de
la N.-E. spre S.-V. ; curge pe
la poalele dealuluI Uzum-Bair,
si dupä un curs de 4 kil., merge
prin pacluri de se varsä in valea
Slava-Cerchezeasca, intre
cele dota Slave: Slava rusa
cercheza.
¡oigan, sat, in jud. si pl. Tulcea,
catunul com. Malcoci, situat in
partea N. a plasiI si a com.,
la ro kil. spre N.-E. de catunul
de resedinta, Malcoci, pe malul
sting al bratuld Sulina,
mila No. 41, si In apropiere de
punctul trigonometric Papadia
(3 m. 6). Este un mic sat de
pescad, a caruI intindere este
cuprinsä in aceea a catunuld
Prislava ; este format din 14
farailiI, sati 59 suflete, rasI. Pestele
abundent ce-1 scot din Dunare
si din lacurile apropiate se
transporta la Tulcea.
Iolganul, ostrov din Delta, jud.
Tulcea, fäcind parte din ostrovul
mal* mare Ciatal, cuprins intre
bratul Sulina la S. si Girla-Ciobanuld
la N., inchizInd intre
ele ostrovul Iolganul. Este situat
In partea N. a pl. Tulcea si a
com. rur. Malcoci ; are o forma
lunguiata, 700 hect. intindere,
si e acoperit cu verdeata.
Iolganul,grind, d'asupra stufuluI
inconjurator, jud. Tulcea, situat
pe malul sting al bratuld Sulina,
in partea N. a pl. Tulcea si a
com. rur. Malcoci, luat numele
de la satul Iolganul, asezat
spre V.; este acoperit cu pasuni
putine locurl arabile.
Iomer-Bei-Iutluc, vale, In jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul
comunelor rurale Chioseler
i Carabagi, se intinde
de la vtrful Copadin pana
la valea Buiuceral-Ceair drept
In dreptul movila CherneI mergind
paralel cu dealul Siri-Iuc-
Bair, care este la N. sati; are
o directie de la E. catre V.
Este situata in partea S. a pl.
si in partea E. a com. Chioseler
cea V. a com. Carabaci; este
tliata de drumurile comunale
Chioseier-Ciflicul-Ali-Bei, Chioseler-Copadin
si multe altele.
Ion (Poiana SE-), vechig pichet
spre granita Moldover, cu No.
32, in pl. Orasul, com. Virtescoiii,
jud.R.-Sarat, azI loc izolat.
Ion (Terche§ti-Sfintului-),
dure a Statuld, In jud.
rat, pl. Marginea-d.-s.
Ion (Barbu), vdlcea, ese din dealul
despre E. al com. Mierlesti,
pl. Siul-d.-s, jud. Olt, in partea
de N.-E. a catunuluI Magura,
pe care'l traverseaza prin mijloc,
apor da in Iminog, pe tarmul
sting.
Ion-Pircälabul, brat (prival), al
Dunarer, in dreptul satulul Giurgeni,
pl. Ialomita-Balta, jud.
Ialomita
loc cu izvoare, jud.
Bacan, pl. Tazlaul-d.-j., com.
Sanduleni, de unde obirseste
piriul Tisa.
Ionat, pîrtü, jud. Bacan, pl. Trotus,
com. Tirgul-Trotus, care izvoreste
din muntele Secatura si
se varsa in Slanic, d'a stinga,
mal jos de piriul Martin.
Iona§, vulcea, incepe din hotarul
mosia Preotesti, com. Oporelul,
pl. Oltul-d.-j., jud. Olt, merge
spre S. si se varsa in valea
Oporelul.
Iona4cu, alstatuld, com.
Chela, plaiul Cozia, jud. Vilcea.

IONACULUT (DEALUL-) 57 I0N4WI-DE-PE-DEAL
Iona§cului (Dealul-), deal, in
partea de E. a satuluT BorosAsti,
com. Bodesti, pl. Mijlocul,
jud. Vasluiti.
Ion'a§eni, sat, in partea de S.-E.
a com. olda.nesti, pl. Miletin,
jud. Botosani, asezat pe un podis
inalt .si paduros, in dreapta
JijieT, cu o suprafata de 4290
hect., din carT I 140 hect. padure,
care se exploateaza regulat si
cu o populatie de 164 fam., sad
744 sufl., din carT 210 contrib.
Are 3 bisericT, deservite de
I preot si 2 cintaretl; I scoalA
mixta, conclusa. de 1 invatator.
pila de stat si frecuentata de
6o elev1; 1 moo.ra de abur!.
Vite sunt: 438 boT si yac!,
168 caT, 2682 oT si 202 porcr.
Loc. ad 70 stupT Cu albine.
Sunt 5 circiuml ; 3 comerciantl
; io meseriasT.
Ionä§eni, sat, pe mosia cu acelasT
nume, cona. Virful-CimpuluT,
pl. Berhometele, jud. Dorohola,
format din catunele : Bertea,
Bohoghina si Bogzáni ; cu o
populatie de 184 familiT, sati
695 suflete.
Proprietatea mosiel este : a
Princesa Elena D. Moruzzi, a
D-luT Teodor Bals, Lascar Iamandi,
a fratilor Saint-Georges,
Colonel C. TintilA, ereziT def. maior
Boureanu, D-1 Florescu, si
alti razesT maT miel.
BisericT sunt 3, Cu I preot,
2 cintaretT si I palamar ; una pe
partea de mosie a d-luT Iamandi,
este mica, facuta de zid, in 1859,
de Gh. Bogza Caraiman ; a
doua, pe partea mosieT d-luI A.
Saint-Georges, cu hramul Sf. Nicola!,
facuta in 1864, de G.
Saint-Georges si a treia, pe par.
tea mosia ala G. Saint-Georges,
este de lemn, facutA in anul
1853, de Iordache Nacu, cu
hramul Sf. Gheorghe.
SateniT improprietaritl ad 264
hect. 61 ariT pamint; iar proprietariT
razesT: 1362 hect. 02
arir cimp §i 219 hect., 13 arif
padure.
Se afla maT multe livezT si
6 pogoane de vie.
Siretul trece pe mo0e.
Drum principal este calea
nationala Mihaileni-Botosani.
Hotarele mosie sunt cu : VirfulampuluT,
Bucecea si cu BrAesti.
InsemnatA aicT este localitatea
Locul-RAzboiuluT.
lonä§eni, piklure, in partea de
S.-V. a com. oldanesti, pl.
Miletin, jud. Botosani, cu o
suprafata de 1140 hect.
Ion4esti, com. rur., jud. Tecuciu,
pl. Nicoresti. Se afta impartid.
de Siret in 3: Ionasesti din-Deal,
Ionasesti-de-pe-Vale, Ionasestidincolo-de-Siret.
Este situata pe malul sting al
SiretuluT, la 15 kil, de capitala
jud., spre V. si 6 kil. de a
plAseT.
Are o populatie de r30 famili!,
sad 469 suflete, din mal'
128 contrib.; locuesc in 130 case.
Are o biserica, cu hramul S-ti!
VoevozT, care s'a zidit la 1870
de locuitori, de carl se si ingrijeste,
avind si 1 1 hect. si 44
ariT pa.mint cultivabil ; o scoala,
care dateazA de la 1865, frecuentata
de 51 copiT (38 1)10 si
13 fete), din numarul de 6o (42
baetT si 18 fete), in virsta de
scoala.
Suprafata intregeT com, este
de 17970 hect., 121 hect. viT
si pomI, 91 hect. sunt acoperite
cu padurT de stejarT, lar
restul este ocupat de vatra
satuluT, raminind si cite-va locurl
mlastinoase.
Vite : 283, din carT: 162 bol,
105 vacT, II cal, 5 Tepe si iti
°I. Loc. posea, 85 stupi.
ET mal ad : 13 plugurT de
fier, 35 plugurl de lemn ; 5
cazane de preparat rachid. Tot
ad i se afla o mica fabrica de
coniac, proprietatea d-luT Negroponte,
care stApincste 592
hect. pamint arabil.
Veniturile si cheltuelile comune!
sunt de 16°6 le! anual.
Prin com. trece soseaua nationala
Tecucid-Marasesti pe un
pod de lemn. Inainte aicT era
un pod mare de ffer, care a fost
stricat de revarsarea SiretuluT.
Are si o sosea comunala Ionasesti-Coasta-LupeT,
com. Nicoresti,
spre E.
Locuitorii acesteT com. pana.
la 1864 erad pautas! la d. Costin
Catargid. La 1864 s'ad improprietarit.
Se margineste la N. cu cat.
Piscul-CorbuluT (com. Nicoresti),
la E. cu com. Nicoresti, la S.
cu com. Cozmesti si la V. cu
1.1111 Siret, care desparte intreaga
cona. de jud. Putna.
Iona§e§ti, suburbie, in Focsani,
despartirea III-a, jud. Putna.
Ionä§e§ti, deal, jud. Tecucid, are
forma unuT platod, spre E. Pe
acest deal este situat satul cu
acelasT nume, lar o parte este
acoperit cu viT, padure de stejar
si parte cu semanaturT ; are
o inaltime de 6o m.
Ionä§e§ti-de-pe-Vale, sat, jud.
Tecucid, situat in marginea Siretula.
Are o populatie de 23
familiT, sou 74 suflete ; locuesc
In 21 case.
Aci a fost satul vechitl, dar
din cauza inundatiilor SiretuluT,
satul a inceput sa se despopuleze,
asezindu-se pe deal.
Ionä§e§ti-de-pe-Deal, sat, jud.
Tecucid. Aci se afta resedinta
cona. Are o populatie de 99 fa-
61273. Nardo Dierknor Geogralk. Vol. IV. 8

I0N4EFTI-DINC0L0-DE-S1RET t8 IONETI
milir, sati 369 suflete ; o scoala.
Acest sat s'a format din loc.
stramutatI din satul de la vale,
din cauza revarsarilor SiretuluI.
IonA§e§ti - dincolo - de - Siret,
sal, jud. Tecucia, situat tuteo
insula, inconjuratä de toate partile
de Siret. Are o populatie
de 8 familir, sal 25 suflete; locuesc
in 7 case.
Partea aceasta de sat a fost
unita cu cea de pe vale. Siretul
trisa abatindu-s1 cursul a separat
satul de comuna.
Locuitorii ca: sa vina la resedinta
com. trebue sä, faca o distanta
de 1 kil., trecind mal
inttiii Siretul cu barca ; in caz
de revarsare a aper, el se duc
pe la podul de la Cosmesti, falcind
o distanta de i6 kit. pana
la res edinta comuneT.
Locuitorir de alei se indeletnicesc
mult cu pescuitul.
In vechime, pe tunca Siretulul,
unde se afla astad satul lonasesti-din-Vale,
ai'l fost 2 catune :
Sclipotesti la N. $i Tomuleasca
la S. Din cauza deselor revarsarI
ale Siretuld, s'aii distrus,
forrnindu-se in urmA tot in aceasta
lunca, mal spre E.
Ioneasa, sat, numit 'in vechime
si Ionesti, pe mosia cu acelasI
nume, com. Ciumulesti, jud. Suceava.
Asezat pe coasta dealurilor
Gavan si Ioneasa. Are 8o
familir, sati 338 suflete : 171 barbatI
si 167 femer. Sunt 102 contribuabili.
Vatra satului ocupa
aproape 8 t'ala
Mosia e proprietatea D-lui G.
Softa si are o intindere de 193
falcI, din cari 126 cultivabill,
26 padure si 41 finat.
ImproprietaritI in 1864 sunt
15 fruntasi, 33 palmar si 49
codal, carona li s'a dat 150
Miel si 13 prOjinI.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, clddita din lemn,
de un fost proprietar, Iordache
Cristea, in 1805, improprietarita
cu 8 fald, 40 prajinl si deservitl
de preotul din Negotesti
si 2 cintaretr. Scoala din Negotesti
serveste si acesta sat.
Drumuri principale sunt : la
Ciumulesti (2 kil.) si la Negotesti
(1 kil.).
In 1803, Ioneasa, a paharnicului
loan Cristea, avea 28 liug,
platind 500 leI bir anual.
Ioneasa (Dealul-), deal, pe coasta
canija sta parte din satul
cu acest nume, jud. Suceava.
Ioneasca, trup de mo,sie, care
este incorporat Cu alugareni,
proprietate a fratilor Wartiadi,
situata in com. Uzunul, pl. Calnistea,
jud. Vlasca.
Ionelele, sat, in jud. Dolj, pl.
Bailesti, com. Urzicuta, asezat
spre S.-E. de Urzicuta, satul de
resedintd, la 850 m. Are 236
suflete, 125 barbatI si II 1 femel.
Locuesc in 34 case li 20 bordee.
Copill din sat, in numár de
io, urmeaza la scoala mixta din
satul Urzicuta, ce este la 890
m. departare.
titi carte 34 bärbati si 8 femei.
Ionelele, baltä, in jud. Dolj, pl.
Bailesti, com. Urzicuta, in intindere
de aproape 18 pogoane
si cu o adincime de 1,50 m.
Ioneq-ti, com. rur., in jud. Arges,
pl. Cotmeana, la 22 kil, de com.
rur. Costesti, resedinta subprefecturer,
si la 27 kil. de Pitesti.
Se compune din Ionesti-din-Deal,
Ionesti-din-Vale si Tomsanca,
avind peste tot 150 familiT, sal:1
765 suflete. Este traversata de
riul Teleorman, care desparte
cele dota sate Ionesti.
Are: douà biserici, una in Ionesti-din-Deal
si a doua in lonesti-din-Vale,
avind fie-care bi
serica cite un preot, un cintaret
si un paracliser ; o scoall primara
rurala.
Budgetul com. e de 2695 Id,
22 banI, la veniturI si de 2621
lei la cheltuell.
Sunt 140 contribuabilI.
Vite sunt : 586 (540 bol si
vacI, 46 cal) si 2623 vite mdrunte
(2500 or, 33 capre si 90
rimatori).
Ionelti, com. rur., in jud. Dimbovita,
pl. Cobia, situata in d'alpie,
pe malul drept al ArgesuluI,
la citi-va kil. spre S. de
Gaesti. Aceasta com. se compune
din treI alune : Ionesti,
Palade si Gherghesti, cu o populatie
de 720 suflete.
Are o biserica. Se invecineste
: la E. cu com. Greci, la V.
cu Patroaia, la N. cu Gdesti si
la S. cu Morteni. De Gaesti se
desparte prin Arges ; de Greci,
si Patroaia prin cimpiI ; de
Morteni, prin padure. Cu Gaesti
se leaga prin soseaua judeteana,
iar cu cele-l'alte prin
sosele comunale.
Ione§ti, com. rur., in jud. Gorj,
pl. Pulid, in partea de S. a com.
Turceni-d.-j., situata tina lantul
de inaltimI din dreapta jiulul.
Se compune din catunele
Ionesti si usita.
Are o suprafata de 2486 hect.,
din care 1000 hect. padure mare
si 350 hect. loc de cultura, finete
si pasune, proprietatea statul&
; iar 1034 hect. ale locuitorilor,
cu 62 hect. va si 40
hect. prunr.
Are o po.pulatie de 357 famita,
sail 1554 suflete, din cae
340 contribuabili.
LocuitoriI posea.: 62 plugurl,
146 care cu bol, 8 carute Cu

IONEM 59 I0NEg1-DIN-DEAL
cal; 35 stupT ; 892 vite marr cornute,
53 cal, 1223 or., 31 capre
5i 428 rimAtorl.
Venitul com, e de 2996 leT,
banT 28 si cheltuelile de 2965,
banT 20.
Com. este udatA in partea
de E. de riul Jiul.
Comunicatia se face prin soseaua
comunalà, care o leagA la
N. cu com. Turceni-d.-j. si la
S. cu cAt. Piscul al com. TintAreni
din jud. Dolj.
Are o scoalA in cAt. Ionesti ;
o bisericA, Cu 2 preotT si I din_
tAret.
In com. se mar gAsesc : 2
puturr, 2 finenT si o circiumA.
Ione§ti, sat, in jud. Arges, pl.
Topologul, pendinte de com.
rur. AlimAnesti-Poenari. Are 298
familii si o bisericl vechre, cu
hramul Sf. Nicolae, cu un preot
si un cintAret. In acest sat este
reedinta PrimArier si o scoall
primará ruralA.
Ione§ti, sat, in jud. BrAila, in
partea de S. a com. Ionesti-
Berlesti, pe vAlceaua de pe lunca
CAlmAtuiuluT, la I O kil. spre S.
de satul Berlesti. Numit ast-fel
dupA numele proprietaruluT mosier.
Vatra satulur e de 15 hect.
Cu 40 case, 2 circiume si o moarl
de vint. Populatia e de 59 familiT,
sati 193 suflete, din carT
59 cAsAtoritT si 134 necAsAtoritT,
25 stiind carte si 169 ne stiind.
Vite : Izo cal, 290 vite cornute,
300 or si 70 rimAtorT.
Ione§ti, cdtun de resedintA, al
com. Ionesti, pl. Jiul, jud. Gorj.
Are o suprafatA de 1952 hect.,
din care parte e proprietate a
statulur, parte a locuitorilor.
Are o populatie de 286 familiT,
san 1166 suflete, din carT
280 contribuabill.
Locuitorir posedA : 49 plugurr,
107 care cu bol, 8 cArute Cu
cal ; 672 vite marT cornute, 40
cal, 918 or, 13 capre, 3 2 I rimAtorT.
Sunt 30 stupf cu albine.
Are: 1 scoalA, infiintatA la
anul 1838 $1 frecuentat5. de 48
elevr si 6 fete ; 1 bisericA de
zid, fAcutA de locuitorT, la anul
1827, deservitl de 2 preotT si
I cântkret.
In cAtun se gAsesc : 2 puturr,
2 finenl si o circiumA.
Ione§ti, ciitun (tirlA), in jud. Ialomita,
pl. Ialomita.Balta, pendinte
de com. Bucul.
Ione§ti, numire ce se mar dA unei
'd'ir din com. Dumitresti, pl.
Oltul-d.-j.
Ione§ti, stalie de dr.-d.-f, jud. Vilcea,
pl. OtAslul, com. Mincul,
pe finta DrAgAsa ni-R.-Vilcer, pudA
in circulatie la 20 Iunie 1887.
Se afl5. intre statiile °riese (8.4
kil.) si SlAvitesti (6.4 kil.) Ingtimea
d'asupra nivelulur mArif
de 178 m. Venitul acester statir
pe anul 1896 a fost de 32553
leT.
IOne§ti, mahala, in com. rur.
AlmAjelul, pl. Cimpul, jud, M ehedinti.
Ione§ti, mofie, a statulur, fosa
pendinte de mAnAstirea Govora,
situatA in com. Ionesti-Marcea,
pl. Ocolul-OtAsla, jud. Vilcea ;
s'a arendatpe periodul 1888-93
Cu 2810 ler anual.
Ione§ti, pisc de deal, jud. Vlasca,
pe proprietatea Cringurile, pendinte
de com. Strimba, in coasta
vler Neajlovulur, din sus de
moara indrilita.
Ione§ti-Berle§ti, com. rur., pl.
Ianca, jud. BrAila, situat1 pe
ves. Se mArgineste : la S.-E.
Cu com. Filiul, la S. cu Slujitori-
Albotesti si Dudescul; la V., cu
com. Batogul ; la N., cu Perisorul
si la N.-E., cu com Bordeiul
Verde. Suprafata comuneT este
de 1570 hect. Are o populatie
de 144 familif, saa 242 suflete,
din carr 104 contribuabilT. tia
carte 53 persoane.
LocuitorT improprietArit, Id up A
legea din 1864, sunt 63 ; nelmproprietAritT
40.
Vite sunt : 981 bor si vacT,
1440 or, 207 rimAtorT.
Are o scoall mixtl, infiintatl
la 1862, frecuentatA de 14 elevr
si 2 eleve. Veniturile si cheltuelile
com. sunt de 2677 ler, 85 banl.
In com. este I debit si 3
circiumr.
Drumurile din com. sunt : la
Bordeiul-Verde spre E., prin
hotarul proprietAtir locuitorilor,
IO kil. La gara Ianca, spre N.,
pe lingA movila Edul, la Perisorul
si d'aci la garl. La Sutesti, spre
N. pe 1410. movila Edul la Ianca
si apor la Sutesti, 26 kil. La Batogul
direct spre V., 3 kit.; la
Filiul drept spre E., 3 kil. ; la
Vizirul spre E., trecind prin cAt.
Liscoteanca si d'aci la Vizirul, 17
kil. ; distanta din com. la BrAila
50 kil.
Resedinta comuner pe la 1840
era in Ionesti. La 1879, primlria
51 a mutat resedinta din com.
Ionesti in Berlesti.
Ione§ti-Däne§ti, molde, jud. Brlila,
pendinte de com. Ionesti-
Berlesti, proprietatea mostenitorilor
G. T. Petcu. Are o suprafat5.
de 520 hect., Cu un venit
de 12000 lei.
Ione§ti-din-Deal, sat, face parte
din com. rur. Ionesti, pl. Cotmeana,
jud. Arges, pe malul sting
al riulur Teleorman, cu 60 familiT,
san 350 suflete. Are o bisericl, cu

IONETTI-DIN-VALE 60 IORDA.CH1ANUL
hramul Cuvioasa Paraschiva, cu
preot, i cintaret si I paracliser.
Ione§ti-din-Vale, sat, face parte
din com. rur. Ionesti, pl. Cotmeana,
jud. Arges, pe malul
drept al riuluI Teleorman, cu
50 familir, san 250 suflete. Are
o biserica, cuhramul Adormirea,
deservita de I preot, I cintaret
si I paracliser.
Ione§ti-Govorei, sat, face parte
din com. rur. Marcea, pl. Oltuld.-s.,
jud. Vilcea. Pana la anul
1885 com. Marcea purta numele
de Ionesti-Govorel.
Are o populatie de 459 suflete
: 232 barbatI si 227 femeI;
o scoall, frecuentata de 35 copiI.
Are o biserica, fondatä de locuitorl,
la anul 1836.
Ad i a fost cetatea Rusidava,
fondata de Romard.
Ione§ti-GovoreLpadure, a statuluI
in intindere *de 1195 hect.,
pendinte de com. Ionesti-GovoreI,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Ione§ti-MinculuI, com. rur.,jud.
Vilcea, pl. Oltul-d.-s., compusa
din 4 catune: Obeni, Bocsani,
Fotesti i Guguiasca. Este situata
pe malul drept al riuluI Oltul,
la 29 kil, de resedinta judetulul
si la 23 kil. de Ocnele-Mari,
resedinta piase.
Suprafata com. e de 675 hect.
Se margineste la E. cu riul
Oltul, la V. cu com. Scundul,
la N. Cu mosia statuld Ionesti-
Govord si la S. cu Fiscalia.
Are o populatie de 216 famili!,
saii 778 suflete, din carI
17 familiI de sigan!. Sunt 192
contribuabilr. Locuesc in 206
case. titi carte 27 persoane.
Are: 2 bisericI, una la Obeni,
zidita la anul 1842, de Dutu
Comanoiu si a doua in Bocsani,
zidita la anul 1743, de Mincu
si Udrea Paharnicul In timpul
dom niel lul Ion Mihail Cantacuzino
Voevod; o scoala, fondata
la 1857, frecuentata de 54 copiI.
Cu intretinerea scoaleI statul
cheltueste anual ii88 leT.
Mal totl locuitoriI sunt dulgherr
si parte dogarl. CeI mal
multI sunt mosneni. Vr'o 80
s'aa improprietarit la anul 1864
pe mosiile: Bucsenescu, Romanescu,
Vladimirescu, Tranca,
etc., carora Ii s'aa dat 16o hect.
pamtnt.
Vite sunt : 16 cal, 430 bol'
si yac!, 45 capre i 416 or.
Veniturile com. e de 2500 leI.
Legenda spune el intinsele
paduri ce existan ad i serveaa
de adapost pandurilor luI Tudor
Vladimirescu.
Prin com. trece calea ferata
Piatra - ; sos. nationala
Corabia-Rimnic-Riul-VaduluI
soseaua com. Ionesti-Scundul.
E brazdatä de dealurile Fotesti
i Oltuld i udata de valle:
DraculuI, Miclisoaia, Guguianca
si arstea.
Ione§ti-Minculul, deal, in raionul
comuneI cu acelasl nume,
pl. Oltul-d.-s.,jud. Vilcea, pe care
se cultiva 23 hect. si 50 arii vie.
Ione§ti-Tom§anca, com. rur.
Vez! Ionesti, jud. Arges.
Ione§ti, numire ce se maI da
ceitunului Cungrea, com. Simburesti,
pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Iorcani, fost sat, pe teritoriul comune!
Tatärusi, jud. Suceava.
Aci se afla si o statie de posta,
pe ctnd exista acest servicia.
Iorcanilor (Dealul-), a'eal, pe
care se afla asezat desfiintatul sat
Cu acelasf nume, jud. Suceava.
Iordache (Piscul -1W -), pisc
inalt, in com. Bajesti, pl. Rinrile,
jul. Muscel.
Iordana, jud. Bacaa, pl.
Muntelul, com. Moinesti, care
se varsa in Urminisul-Mare.
Iordanul, pirtiaf, ce curge prin
orasul Piatra, jud. Neamtu, se
varsa pe stinga riuluI Bistrita.
Iordächianul, com. rur., pl. Cricovul,
jud. Prahova. Este situata
Ruga riul Cricovul-Sarat
pe dealul despre V. de vatra
schituluI Iordachianul, la 30 kil.
de capitala judetuld si la 4
kil, de resedinta plaseI.
Se compune din 3 catune:
Iordachianul, Plavia i Mocesti,
avind o populatie de 290 famili!,
saa 1141 suflete, din carl
223 contribuabill. Locuesc In
287 case. titi carte 64 persoane.
Sunt 3 biserici, in fie-care
catun cite una. Cea din 'orachianul
s'a fondat la 1858; cea
din Plavia la 1814 i cea din
Mocesti la 1694. Sunt deservite
de 3 preotI.
Parte din locuitorI sunt mosnenI,
136 locuitorl improprietarit
la 1864, pe mosiile
D-lor Mihulet, Iordache Rusescu,
I. Urlateanu i altiI, cind
li dat 220 hect. pamint.
Vite: 7 cal, 2 lepe, 46 yací, .23
capre, 422 ol si 175 porcr.
Copal in virsta de scoala urmeaza
la scoala din com. Urlati,
si cat. Valea-Boulul din com.
Cornetul-Cricov.
Toatä comuna are o suprafata
de 510 hect.
Comerciul se exercita in comuna
de 2 cIrciumarI.
Budgetul comuna e la venituri
de 3546 leI si la cheltuell
de. 3208 leI, 80 banf.
Prin comuna trece o osea,
inlesnind comunicatia spre comunele
Apostolache i UrlatY/

lORDXCHIANUL 61. 10SUPENI
brazdata de dealurile: Calimanul,
Teiul-Mare, Maicile
Merezul, carI servesc de pasune
pentru vite.
strabatuta de maT multe
val i valcele si de riul Cricovul.Sarat.
Se margineste cu comunele :
Cornetul-Cricov (N.) ; Urlati (S.);
com. Ceptura (E.) si HIrsa (V.)
Iordachianul, sat, face parte
din com. rur. cu acelasT nume,
pl. Cricovul, jud. Prahova.
resedinta comuneT. Are o
biserica fondata la 1858.
Iordächianul,pddure, a statuluT,
In intindere de 175 hect., pendinte
de com. Iordachianul, pl.
Cricovul, jud. Prahova.
Iordächita,cdtun, in j ud. Ialom ita,
pl. CimpuluT, pendinte de com.
Grindul. Este situat spre S.-E.
si In apropiere de satul Grindasi.
Iordächita, mofie, In jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pe teritoriul
com. Fundul-Crasani; are
suprafata de 1250 hect.
.iordocatul, localitate, jud. Bacati,
pl. Trotusul, com. Grozesti, unde
s'a instalat o fabrica de var
hidraulic, fondata de O. Negro.
ponte, proprietar, la 1887.
Proprietarul a facut proiectul
de a stabiii o cale ferata, de adi
la Onesti.
Iordocatul, munte, jud. Bacan,
pl. Trotusul, com. Grozesti, de
unde izvoreste piruiauI cu acelasi
nume.
Iordocatul, pirii, jud.
pl. Trotusul, com. Grozesti, care
izvoreste in muntele Muncel
se varsa d'a stinga OituzuluT,
maT in jos de confluenta piriulur
Chive! cu Oituzul.
Iorga, lac, in insula Balta, teritoriul
com. Bordusani, jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta.
Iorgovan, drum roman, cunoscut
sub acest nume in judetul Mehedinti,
in plaiul Closani si plasa
Dumbrava.
Iorguleasa, tezer, jud.
intre Dunarea-Vapoarelor i canalulVilciul,
prin care trece hotarul
din tre com. Ciactrul si Vizirul.
Iorguleasca, numire vechre, a
moyiei Banceasca si a comuna
Simileasca, jud. Buzat.
Iorgule§ti, cdtun al com. Calvini
jud. Buzari, cu go locuitori
18 case; e alipit de cat. Bisceni-d.-S.
lort-Culac, vale, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Nota, com.
Enisenlia, catunul Cara-Amat ;
se desface din dealul Buiuc
se intinde spre N., tuteo directie
de la S. spre N.-V., brazdInd
partea E. a plaseT i cea N. a
com.; trece pe Ruga satul Cara-
Amat, i, dupa un drum de 2'/a
kil., &cut parte prin padurT, se
deschide in valea Ceair-Orman,
pe dreapta, maT jos de satul
Cara-Amat.
Iort-Mac,baltei,tn jud. Constanta,
pl. Silistra-Noug, pe teritoriul
com. si cat. Lipnita, este prelungirea
balteT Ciamurlia, care
la rindul e! nu este de cit
prelungirea Tezeruluf Oltin a ;
este inconjurata la E. de padurea
Duanchioi-Orman ; in aceasta
balta se deschid valle
Ghiuvenli-Ceair siDermen-Ceair;
este acoperitä cu stuf i con.
tine peste; are o intindere de
aproape mo hect.
Iort-Mac, baltd, in jud. Constan-
ta, pl. Silistra Nota, pe teritoriul
com. rur. Ghiuvegea, situati
In partea centrala. a piase si
cea N.-V. a comuneT; este mal
mult o prelungire a insurnatului
Tezer Oltina ; are o lungime
de 1300 in., o latime de 800
m. si o intindere generala de
ii5 hect.; e acoperita in cea may
mare parte cu stuf, care nu se
poate distruge de cit Cu foarte
mare greutate ; pe linga dinsa
merge drumul judetean Ostrov-
Cuzgun ; la E. se afla padurea
Duan-Chioi-Orman ; sta. in legatura
Cu rezerul Oltina prin gira
Ciamurlia ; contine peste ce se
consuma in localitate.
Iort-Mac, movild, in jud, Constanta,
pl. Silistra-Noua, com.
Oltina, catunul Clla. E asezata
pe muchia dealulta de deasupra
CisleT, in partea N. a plaseT si
cea de S. a comuneT, la i kil.
de balta Iort-Mac ; este tuco njurata
numaT de padurr; are o
inaltime de 140 m.; fost punct
trigonometric de observatie, rangul
al 3-lea, dominind prin innaltimea
sa balta Iort Mac, satul
Cisla, asezat la i kil. spre N.-V.
de ea, satul Curu-Orman, asezat
la 2 kil. spre S.-E. de ea, si drumul
comunal Ghiuvegea Oltina,
ce trece pe la E. de ea, decr
e punct strategic insemnat.
Iosef (Petera-lur-), stincd, jud.
BuzIO, ramificata. din muntele
Crucea-SpataruluT ; are in virful
saii o grota, unde se zice ca a
locuit un pusnic, Iosef ; e situata
In apropiere de Pestera luT Dionisie-Torcatorul
si de schitul
SE Gheorghe, In com. Boziorul.
Iosupeni, sat, com. Cotnari, pl.
Bahluiul, jud. Iasl, situat pe o
mica. inaltatura de pamint, in
l'ata sesuluT BahluiuluT, si al caruia
locuitorl in nunar de 16 farniliT,

IOTE7r1 62 1POTETI
sat 46 suflete sunt rAze$T, avind
pArtile lor de pAminturr cApAtate,
dupA cum spun badal!, din
timpul luí tefan-Voda-cel-Mare;
sunt de originA Ungurr $i de
religiune catolicA mergind la
biserica catolicl din Cotnari.
Vite : 77 vite marT cornute,
17 cal', 95 oT $i 31 rimAtorr.
Iote§ti, sat, jud. $i pl. Argesulur,
pendinte de com. rur. ZArne$ti-Cacaleti;
are 17 familir.
Ipatele, com. rur., in partea de
N.-E. a pl. Fundurile, jud. Vasluit,
la 36 kil, de ora$ul Vasluiti
$1 la 8 kil. de Negre$ti, re$edinta
plAser, situatlintre pirarele Stavnicul
i Gelna i intre comunele:
DrAguseni, BorA$ti, Tingujer
$i Parpanita. Este formatA
din satele: Ipatele, Bicul (endreni),
Slobozia, Cioca-Boca $i
Halita, pe o suprafatA de 2814
hect., din care 2074 hect. pAdure
$1 28 hect., vie $1 cu o populatie
de 327 familiT, sat 7463 suflete.
Teritoriulacester comune este
strAbAtut de un deal mare, acoperit
cu pAdure, afarA de partea
S.-E., care are loc ses. Dealul
se intinde de la N. spre S.,
formind, in partea de N.-E., un
podi$ intins numit Poeana, nume
luat dupl poiana ce este in
pAdurea de pe el.
In partea despre S., dealul
se desparte in mal multe ramificArT,
purtind nume deosebite,
a$a, partea ce se intinde spre
E., are 2 numirl: una se numeste
Dealul-Mare, dupl
mea ce prezintA $i alta Holciul.
Ramificarea despre V. a dealuluí
poartA numele de Osolul;
o altA ramificare a dealulul vine
'filtre Dealul-Mare i Osoiul, par-
tind numele de Mijloace, dupl
pozitiunea ce ocupg, fiind asezat
filtre cele 2 ramificArl; partea
despre N. a dealulur are iarl$r
dota numirr: Ripa-GalbenA
numirr luate de la insu$T
calitatea pAmintulur din
aceste douA ramurr, cAcr una
contine pAmint galben $i alta
pAmint humos.
Are: 2 bisericr, cu 2 preotr
4 cintAretr; o $coalA; lo circiumr.
Vite : 730 vite marr cornute,
Iovul, pildure, jud. BacAti, pl. 580 or, 5 capre, 96 cal i 92
Bistrita-d.-j., de pe teritoriul com. rtmAtorr.
Bere$ti. Budgetul com. e de: 3049
54 b. la veniturr $i de 3014
leí 77 b. la cheltuelr.
Locuitorir posedA : 132 plugurr
$i 150 care cu bol; 21 plugurr
si 23 cArute cu cal; 120 stupT
cu albine.
Ipatele, sat, in centrul com. Ipatele,
pl. Funduri, jud.
situat futre dealurile: Mijloace
la V. i Dealul-Mare la E., carT,
impreunlndu-se in partea de
N., formeazA un podi$ numit
Poiana, pe care sunt cite-va
case din acest sat.
Se intinde pe o suprafatA de
429 hect., din care 19 hect. p5.dure
si 18 hect. vil i livezr; cu
o populatie de 150 familir, sati
soo suflete, locuitorT rAzesr.
Este resedinta com. Are; o
scoa16, infiintata in anul 1870,
frecuentatA de 31 copiT; o bisericA
delemn, fAcutl de rAze$1
la 7804 $i reparatA la 1882, Cu
I preot i 2 cintlretr ; 3 circiumr.
Spun bAtrinir cA, mal inainte
de formarea satulur, pe aceste
locurT erati pldurr marT, dar Inmultindu-se
locuitorit, satul s'a
intins i pAdurile s'ati tAiat, reminind
numal pe icT-colea, cite
un arbore mare.
In partea de N. a satulur
inca este o pAdure mare in
care se glsesc arborT de o grosime
insemnatA.
Vite 300 vite marT cornute,
200 or, 35 car i 90 rimatorr.
Ipatele, ptrifi, izvore$te de sub
dealul numit Poiana, trece cam
prin mijlocul com. $i satul Ipatele,
pl. Funduri, jud.
curge de la N. spre S. i, in
dreptul satulur Halita, se vars1
in pirlul Gelna.
Ipote§ti, .sat, in partea de S.-V.
a comuner Cucoreni, pl. TIrgul,
jud. Boto$ani ; are o populatie
de 75 familiT, sati 300 suflete ;
mo$ia e impArtia in trer pArtI:
Ipote$ti Statulur, cu 64 hect ;
Ipotesti fratir IscAcestr, cu 64
hect. si Ipotesti Marinovicr, cu
458 hect.
Are i bisericA, cu i preot
2 cintAreti.
Vite: 130 bol si yací, 21 cal,
795 ot i 56 pord.
Ipote§ti, cdtun, pendinte de com.
Coteana, pl. Siul-d.-s., jud. Olt,
situat pe valea Oltulur, unde se
varsA vficeaua Oboga ; la 5 kil.
de re$edinta com. spre V. Are
o populatie de 646 locuitori,
din carT 121 sunt improprietAritr
dupg legea ruralA, Cu 409 hect.
din mosia Printulur Brincoveanu.
Are o bisericl, cu hramul Sf.
Nicolae, ziditl din not la anul
1882, de preotul Grigore Coteanu
$i cu ajutorul celor-l'altr
locuitorr din cAtunul Ipotesti.
Vite sunt: 64 bol, 200 yací,
22 bivolf, 35 cal, 486 or i 238
porcl.
CAtunul e legat cu satul de
resedintA printeo osea comunalA.
Locuitorir mar totT sunt
Rominr.
Ipote§ti, pida, jud. Tecucit, ceir
la nastere din cite-va izvoare
de pe valea cu acela$r mune;

1.13SILANTg 63
curge spre E. de com. Tepul
si se varsá in dreapta BerheciuluI,
in fata satuluir Tepul.
Ipsilante, vechie numire a mo-
,riel Cotorca, com. Cotorca, jud.
Buzar'.
Irasli-Bair, deal, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noul, pe teritoriul
comuna Dobromir,
anume pe acela al catunuluI Dobro
mirul-di n - D eal ; este co ntinuarea
dealuluf Teche- Chioi-
Bair ; se indrepteaza spre S.,
avind o directiune de la N. catre
S.; nierge printre valea Medmedi-Culac,
care este la E. si
printre dealul Dermen-Sirti, care
este la V., si trece in Bulgaria;
are o inaltime maxima de 196
m. si este acoperit numai cu stufisuri
; este situat in partea de
S. a plaseT si cea de S.-E. a comuneT,
la i kil. spre E. de catunul
Dobromirul-din-Deal; paralel
cu acest deal merge drumul
comunal de la Dobromiruldin-Deal
in Bulgaria.
Ireasca, sat, facind parte din com.
Gohorul, pl. Zeletinul, jud. Tecuciil.
Situat pe Valea-LupuluT,
in partea de E., la 2 kil. 200
m. de resedinta comune1 care
e in Gohorul.
Are o populatie de 384 suflete:
90 barbati si 85 femeT ;
locuesc in 84 case. Teritoriul
satuluT e de 438 hect. si 79 a.
E udat in partea de E. de riul
Birlad care laträ in jud. Tecuela
in raionul acestui sat, la
punctul numit Gura-Ireascal.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Niculae.
Comerciul se face de i circlumar.
Locuitoril sunt improprietaritT
la anul 1864.
Ireasca, deal, jud. Tecuciil, con-
tinuare a dealuluI Gohorul; pe
dinsul se afla asezat satul cu
acelasT nume.
Iresti, com. rur., in jud. Putna,
pl. Girlele. Se compune din urmatoarele
Cucueti, Iresti
(unde e si primaria comuneT)
erbanesti. Satul Iresti este
asezat pe podisul dintre malul
Putnef i Dealul-Mare, lar satele
erbesti i Cucueti sunt chiar
pe malul Putnel. Satul Iresti se
afla la 19 kil, de sub-prefectura
plaseT, si la 25 kil, de capitala
judetuluT.
Afara de /1111 Putna mal este
udata si de piriiasele: Saca si
Zlota.
Are o populatie de 437 familiT
sail 1543 suflete (770 bar.
bai, 773 feme1): 740 neinsurati
(368 barbatT, 372 t'eme)), 746
insuratI, 55 vaduvi (27 barbatl,
28 femel, 2 divortatT (barban ;
1537 RominT, i Grec i 5 de
diferite nationalitatT ; 1538 ortodoxT
i 5 IzraelitT; 222 agricultori,
10 meseriasT, 100 industrial,
22 comerciantl, 36 avind
profesiunT liberale, 150 muncitorl
si 50 servitorT.
Locuesc in 400 case.
Sunt 364 contribuabili.
titi carte 113 persoane.
Are 2 bisericT parohiale, una
Cu hramul Adormirea si a doua
ca hramul Sf. Voevozi, ambele
In catunul Iresti; o scoala mixta,
construita de particularT i frecuentata
de 24 copir. Comuna
vine in ajutorul scoalei Cu 314
leI anual.
Budgetul com, e de 4370,96
leT la veniturT si de 4252,05 lei
la cheltueli.
LocuitorT pose& : 29 plugurT
de lemn, 18 de fier ; 2 mori de
apa.
Vite sunt: 392 bol, 230 yací,
76 cal, 543 of, 48 capre i 215
por&
In comuna sunt 12 circiumarr,
20 fabricantI de rachid ;
2 bacanT ; i brinzar ; to fabricantl
de oale ; i cizmar.
cdtun, in com. cu acelasI
nume, pl. Girlele, jud. Putna.
Este asezat pe podisul dintre
malul PutneT i Dealul-Mare.
paro/he, in com. cu acelasT
nume, pl. Girlele, jud. Putna.
Iresti (RäzasII-), pddure, jud.
Putna, pe teritoriul com. Iresti,
In intindere de 305 hect., proprietatea
razasilor din Iresti.
Irimasulul (Gira-), gtrlt, jud.
Dolj, pl. Balta, com. Macesuld.-s.,
prin care bAltile DrAcoalca,
Oaier, Sacia, Terpezita, Puturoasa-Mare
i Puturoasa-Mica,
comunica cu Dunarea. Are un
pod pe clima.
trup de pddure, al statuluT,
in intindere de 260 hect.,
pendinte de com. Prahovita,
plaiul Prahova, jud. Prahova,
care, Impreuna cu trupurile: Magura
(35 hect.) si Getele-GriuluT
(175 hect.), formeaza padurea
Valea-Pfetrer.
Irimia, deal cu pddure, jud. Bacail,
pl. Siretul-d.-j., com. Botesti,
situat d'a dreapta piriului
Turbata.
Irinesti, sat, jud. Brälla, la 6 kil.
spre S.-E. de satul Sutesti si la
hotarul de E. al com. Sutesti.
Vatra satuluT e de 5 hect. cu
20 case.
Are o populatie de 12 famili!,
sail 77 suflete: 37 barbatí
si 40 femer.
Vite : 114 vite mar! cornute,
40 cal; 440 ol si 30 rimatort
Acest sat se mal numeste
Friguroasa, dup5 numele mosier.

IR1STEA 64 ISACCEA
Iri§tea, maña/a, fAcind parte din
com. rur. Turcesti, pl. Oltetuld.-s.,
jud. Vilcea. Cade la E.
com. si este udatA de piriul
Lespedea.
Irmul, loc, jud, Baca, pl. TazlAul-d.-j.,
situat in partea de E.
a com. Beresti, pe coasta de
peste riul TazlAul, in intindere
de 2 fálcT, si unde se vdd urme
de morminte foarte vechT. In
timpurile din urmA locuitorif
atí gAsit in acest loc hirburT de
oale, pietre, arme, ce ail fost
puse la capetele mortilor.
Iroftie (Valea-ltif-), vale, jud.
Constanta, pl. Silistra-Noul, pe
teritoriul com. rur. Satul-Noil ;
se desface din poalele estice
ale dealuluI Coslugea; se indreapa
spre E., pe la poalele
meridionale ale dealuluI Ciatal-
Orman, avind o directiune generald
de la N.-V. spre S.-E.,
brAzdind partea de N. a plAseI
si pe cea de S, a com. Satul-
Noti, fAcindu-I putin chiar hotarul
cdtre com. Lipnita ; se -uneste
cu valle Micul-Orman si
Tana-Sala pentru a forma impreunA
valea Coslugea; are o
lungime de 2 '/2 kil. ; malurile-I
sunt joase ; printeinsa merge
drumul com. Pirjoaea-Coslugea.
Ironi, deal, jud. Gorj, situat la
N.-V. com. Topesti, plaiul Vulcan,
si spre V. de dealul VeciniT-PIetrenT,
in fata mAnAstireT
Tisman a.
Are o suprafatl de 170 hect.,
proprietatea statuluI.
Pe acest deal se afll pAdure
de fagl si castanI, precum si locurI
cultivabile.
Isac (Dealul-luI-), deal, in jud.
Iasi, pl. Codrul, com. Tomest4
o ramificare a dealuluI ['Aun;
se intinde de la S. spre N., apor
cAtre E., si descriind o linie paralelA
cu dealul l'Aun, se M'irseste
lingA piriul Chicerea, formind
Valea-luasac ; coastele luI
sunt acoperite cu vil si livezT.
Isac (Muchea-lui-), colind, in
jud. BuzAti, com. CArpinistea ;
face hotar despre mosia Clociti.
Isaccea, plaseI, in jud. Tulcea,
asezatA in partea nordicA a luI.
Se mArgineste la N. cu Dunálrea,
care o desparte de Basarabia
; la E. cu pl. Tulcea ; la
S. cu pl. Babadagulul si la V.
cu pl. MAcinuluT.
Relieful sAti coprinde doul
regiunT : sestil de la N., lingA DunAre,
1/2 din intinderea plAseT,
semAnat cu bältI, girle si stufurT
; dealurile ocupind partea de
S., intre care distingem culinea
Isaccea (340 ni.), continuatA cu
culmea Nicolitelul si alte dealurT
acoperite in cea mal' mare
parte cu pAdurT.
E udatl de Dungre, pe o intindere
de 55 kil., udindu-I si
resedinta. Riul Taita o ud6. la
S. cu afluentul sAti Acadirt;
riul. Telita o udA la E.; riurile:
Ciulinetul si Luncavita, la N.
BAltI sunt numeroase, si asezate
lingA DunAre. Principalele
sunt : Crapina, Popina, Capacha,
Rotunda, Piatra-CAcatl si Somoya
; ele contin peste si stuf.
Clima este in general sAnAtoasA,
mal cu seaml in regiunea
dealurilor, unde sunt multe
pAduri.
Intinderea plAseT este aproape
de w0000 hect., cea mar miel
din cele 6 plAsT ale judetuluT;
din acestea, 3000 hect. sunt ocupate
de vetrele satelor, 57000
hect. ocupate de pAmint productiv
si restul de 40000 hect. ocupate
de báltT, stuf si loc neproductiv.
Are o populatie de 4200 fa-
milif, sati 15000 suflete, din carT:
10000 RominT, 1800 BulgarT,
2240 Rug i LipovenT, 1500
TurcI si TAtarl, iar restul de alte
nationalitAtT.
Comunele carI compun aceastA
plas5. sunt : Isaccea, oras,
la N., resedintd si port la
DunAre ; Alibei-Chioi, la S. pe
riul Taita cu cAtunele Alibei-
Chioi si Acadin ; Balabancea,
la S.-V., pe riul Taita si Tiganca
; FrecAtei, la E., pe riul
Telita ; Luncavita, la N.-V., pe
ritil Luncavita cu cAtunele : Luncavita,
Tichilesti si Rachel ; Meidan-Chioi,
la mijloc, pe piriul
Acadin ; Nicolitel, la mijloc, la
poalele dealulul Nicolitel, cu cltunde:
Nicolitel si MAnAstirea-
Saon ; Parches, la N. !higa
gira Somova ; Somova, la N.-
E., tot pe &la Somova ; Telita,
la E., cu cAtunele : Taita, Posta
si MAnAstirea-Ciliculul, pe 0.11
Telita ; in total aceastA plasI
are 1 com. urb. si io com. rur.,
care coprind 20 sate.
CAile de comunicatie sunt :
soseaua nationall Tulcea-Isaccea-MAcin,
si multe drumuri comunale
ce unesc comunele latre
ele.
AceastA plas1 s'a format in
anul 1892 din 3 comune luate
de la plasa MAcin, 5 de la plasa
Tueca si 3 din plasa Babadag.
Isaccea, com. urb., in plasa Isaccea,
jtidetul Tulcea, situatA in
partea nordicA a judetuluT, la
35 kil. spre N.-V. de orasul
Tulcea, capitala districtuluT, si
in partea de N. a plAseT, a cArel
resedintA este.
La inceput purta numele de
Oblucita, ceca ce aratl c5. a
fost fundatA de Rominl unitT
cu SlavT. Numele sAti este turcesc,
de la Isac-Chioi : satul luT
Isac, adicl al luT Isac-Pasa, din
secolul al XVI-lea.

1SACCEA 65 ISACCEA
Hotarul teritoriulut, plecind
dupa. malul (kept al DunareT,
din dreptul pietreT miliare cu No.
71, de la gura girletCiulinetul, se
indreapta spre S. prin stuf, taie
lacul Piatra-Cacata, intra in pamintul
ferm pe linga Valea-Rece,
0 pe la poalele dealulut Gilmele-In0rate,
se urea pe Dealul-
CadiuluI; de aci, pe muchea luT
prin PAdurea-Mare, se indreapta
spre E., urea 0 coboara Dealul-
Breazulut, pe lingt mAngstirea
Coco§ul, pana intre dealurile
Tugulea §i Piatra-Ro0e ; de adi
o la spre N.-E., pe linga viile
Badila, pe valea Capacha, Ora
da de balta Capacha; urmeaza
putin malul acesteia §i apot IL
parasqte trecind pe linga lacul
Rotunda, 0 se oprWe in
Dunare, in drep tul mile! No. 65;
de aci, o ha spre N.-V.-V. pe
linga Isaccea, i se oprqte la
gura CiulinetuluT, de unde am
plecat. Forma lut este aceea a
until trapez neregulat, lungimea
perimetrului fiind de 70 kil., lar
intinderea totala a teritoriuluT
cuprins in el fiind de 12000 hectare.
Se invecine§te la N. cu Basarabia,
de care se desparte prin
fluviul Dutarea; la S., cu com.
Balabancea, despartit prin culmea
Isaccet ; la V., cu comuna
Luncavita 0 la E. cu comuna
Nicolitel.
Relieful sati apartine mat
mult regiunet dealurilor, afara
de partea nord-estica, care apartine
esuluT, acoperita cu stuf
0 baltt. Dealurile earl o brazdeaza
sunt : Muntele-lut-Hasan,
cu virful Isaccea (197 m.) i
Acic-Tepe (201 m.) la V.; Dealul-Cocopl
la .S.-V.; Dealul-Breazulul
la S., la ale caruT poale
se afla viile Badila; dealul Tugulea
la S.-E. (242 m.); toate sunt
acoperite cu padurt; la E. sunt
dealurilor Vizir- Tepe 0 Eschi-
81275. Maras Diefiestar Geogresto. rol. IV.
Cale, renumite prin tuinele lor,
de la lagare 0 zidurt vecht romane.
Apele, cart brazdeaza teritoriul
sad sunt : Dunarea la N.,
pe o distanta de 6 mile (1 1
kil.), formind bratul Isaccea i
coprinzind intre ele insula Isaccea
acoperita cu salcit. In Durare
se varsa girlele : Girla-Nota
(scurgere a laculut Piatra-CAcata
in Durare), Girla-CazaculuT,
o legatura intre lacul Piatra-
Cacata 0 lacul Iapsia-Rahova,
care se vars1 prin Girla-Hambarulut
in Durare, udind-o la N.-
E.; Valea-Rece, la V.; valea Acic-
Tepe, unita cu valea Capacha,
prin mijloc 0 E., varsindu-se
In balta Capaclia. Baltile de pe
teritoriul et sunt: Piatra-Cacata,
la N.-V. (180 hect.), din care
jumatate apartine comunet; Iapsia-Rahova
la N., balta Capacija
la S.; contin pqte 0 stuf.
Clima este slnatoasa, din cau
za vecinatatet muntilor i a p5.durilor.
Orawl este wzat lute° pozitiune
placuta, la poalele unor
dealurT i pe malul unlit brat al
DunareT, numit Isaccea. Are mat
mult aparenta unur sat mare, de
cat aceea a unlit ora. . Ate viitor
comercial, mal cu seama fiind singurul
deb4eti pentru exportul
lemnelor din intinsele padurt ale
pl4eT 0 al vinulut renumit din
Sarica. Manastirea Coco011, care
depinde de aceastA com., i este aezata
mai la S., are o pozitie
minunata, tnconjurata cu porn!
roditorr.
Populatiunea ora§uluT este amestecata,
elementul predominant
fiind Rominit.
Are 620 fam. saa 3094 suflete
din carT: 1020 RominT, 248 Bulgall,
moo Turd, 40 Thad, 575
Ru§I, 130 Grecr, 40 German!, 6o
Evret; 2000 Ortodoxr, 30 Armen!,
7 Lipovent, 1040 Maho-
medant, 6o MozaicT, 40 de alte
religiunT.
Sunt dota §coli primare : una
de baetT, cu 3 institutor! 1 a
doua de fete, cu 2 institutoare,
ambele fundate in anul 1881 i
frecuentate de 18o copit. Turcit
ad o coa1ä alipita de geamia
lor. Sunt 2 bisericT, una cu liramul
Sf. Gheorghe 0 a doua cu
hramul Sf. Voevozt, Cu 2 preott
0 3 cintarett. Pe linga hcestea
mat este 0 manastirea Coco0.11
Cu calugart romint. Turcit ad o
geamie, cu 1 hoge.
Intinderea comuneT e de zo86
hect.: 300 hect. acoperite cu
pasiunt 0 livezt, 120 hect. acoperite
cu stuf, lar restul acoperit
cu intinse padurt, in care
predomnqte teiul.
Locuitoril posecia 450 plugurt.
Comerciul se exercita de
6 persoane. M4carea navilor In
1894 a fost : 894 vase intrate
qi e0te Cu 32928 tone (din acestea
: 429 nomine, 2 italiene,
2 engleze, 87 austriace, 146
turce, II ruseSI, 135 eline,
75 bulgarqt1). Comerciul consta
in export de cereale, lira, vin,
tutun 0 in import de coloniale,
zahar, tesaturt, etc.
Budgetul comuner e la venitug
de 23884 let i la cheltuell
de 23467 le!.
Cade de comunicatie sunt :
Soseaua judeteana Tulcea-MAcin,
care trece prin Isaccea, apor
drumurT comunale ce duc la :
manastirea Coco§ul, Taita, Telita,
Nicolitel, viile Sarica, Balabancea.
Este a§ezata pe ruinele yechiuluT
oras roman Noviodunem,
ale caruT ruine se afla 0 azi la
E. Pe la 513 a. C. a trecut pe
ad i Dariu contra Scytilor pe un
pod de vase. In secolul al XVlea
fu fundatA de Romlnr, carel
aa dat numele de Oblucita, dar,
dupA ce Turcif In secolul al XVI-
9

ISACCEA 66 ISNOVÄTUL
lea s'aii stabilit definitiv in Dobrogea,
T-ati dat numele de Isac-
Chioi, dupA numele unta pa$A.
Isaccea, ostrov, In jud. Tulcea,
pl. Isaceea, pe teritoriul com.
urbane Isaccea, in partea de N. a
pl4eI $i a comund, situatd in
DunAre 'filtre bratul Isaceea $i
cel-l'alt brat principal ; are o
lungime de 2 kil., o lärgime de
400 m., o forma' triunghiularl,
cu coltul spre Isaccea ; o intindere
de wo hect.; malurile
sunt presArate Cu sAlcil i rdchite,
lar in interior sunt loculi
de pAsune.
Isaccea, vive de a'eal, in jud.
Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. urbane Isaccea, situat in
partea de N. a plAsel i cea de
V. a com.; este unul din virfuri le
(197 m.), punct
trigonometric de rangul dominind
asupra drumulur judetean
Mdcin-Isaccea; acoperit cu padad.
.Isaccea (Bratul-), bral al DunäreI,
in jud. Tulcea, pl. Isaccea,
pe teritoriul comuneI urb. Isaccea,
in partea de N. a pibe $i a
comunel; se desface din dreptul
m'id 68 si se terminA in dreptul
milel 66; este cuprins intre
ostrovul Isaccea $1 malul
drept al Dunärer ; este destul
de adinc, pentru ca vapoarele
sl poatA trece prin el; in el se
deschid douA girlite: Glrla-HambaruluI
si Girla-Noua.
Isaci, sat, face parte din com.
rur. FAgetelul, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt. Are o populatiune de
60 locuitorI. Cade in centrul
comuneI $i este situat pe dealul
Boba. Are o biserica ridicatA
din temelie la anul 1852.
Isacovul, lac, in jud. Tulcea, pl.
Sulina, pe teritoriul com. rur.
Cara-Orman, situat in partea de
S.-V. a plAsef $i a co mun el $i format
de o revArsare anterloará a
bratuld St Gheorghe, de care
acum e independent; se scurge
prin dou5. girlite in gira Litcov;
are 7 insule miel; o intindere
de 300 hect.; contine peste in
mare cantitate; venitul e al statuluI.
Isaia, com. rur., în partea
N. a pl. Podoleni, jud.
intinzindu-se : spre N.-V. pAnd
in hotarul comunef Bohotinul;
spre S.-E., pAnA in hotarul comune!
Gura-Bohotinul ; lar spre
E., pana in apa riuluI Jijia, ce
o desparte de comuna Zberoaia.
Suprafata teritoriuld com. e
de 853 hect., cu o populatie
de 109 familif, san 301 su.
flete, din carf 6E contribuabilf.
Este formatO numaI din satul
Isaia, situat parte pe coasta dealuluI,
parte pe valea
Bohotinul. Vatra satuluI e de
26 hect.
Are dou5. bisericI, una vechle
de birne, ruinatA si una noud,
cu I preot si 2 daseAlI.
Vite mati cornute 200, or
120, cal' 15 si porcT 40.
Isaia, sat. Vez! Isaia, comunà,
pl. Podoleni, jud. FOlciO.
Isaia, sida', ce-$1 ja nastere
din riul Prutul, de pe teritoriul
com. Risesti, pl. Podoleni, jud.
FAlciii, la N. de com. Pogäne$ti;
udä marginea satului Cu acelas1
nume si se varsä in bältile numite
Grosul-Mare çi Grosul-Mic,
care sunt situate in partea de
S.-E. a comuna' PogAne$ti.
Isaia, pirta, jud. Suceava, numit
la obir$ie $i Pietrosul; izvoreste
din pAdurea Ar$ita, com. Dolhasca
si, dupà un curs de 3600
in., se pierde pe sesul Siretuluï.
Isaia, faz, in partea de S.-E. a
com. Isaia, pl. Podoleni, jud.
FOlciti, format din piriul Bohotinul
; are o moard Cu 2 pfetre.
Isärä§ti, sat, face parte din com.
rur. Tätärei, pl. Vedea d.-j., jud.
Olt.
Isbasa,Isbasul, Isbäsesti, Isbiceni.
Vez! Izba$a, Izba$ul, etc.
Isgonul, uzo* particulard, de
Goo hect., in com. Branistea,
pl. Siretul, jud. Covurluiti, renurnitä
prin finul ce produce.
Islazul. Pentru cuvintele cu acest
nume $lcompusele luf, vezT Lilavil,
etc.
Isniange. Vez! Tirgul-NeamtuluI,
tirg, jud. Neanitu.
IsnovAtul, sat, pe mosia cu acelasi
nume, com. RAdduti, pl.
Prutui-d.-j jud. Dorohohl, cu
221 familil, sail 1012 suflete.
Are o bisericd, Cu hramul SE
Gheorghe, cu I preot, 2 cintaretI
$i I pAlAmar; este de zid,spatioasa
$i frumoasä, fä.cutá. in 1857, dupà
dispozitiunile testamentare ale
defunctului Hatman, Iordache
LAtescu-Boldur, fost proprietar.
SAtenif improprietdrit1 afi 667
hect. 30. am. pgilfint; iar proprietatea
moOei, 1088 hect., 47
ar., cimp, si 17 hect., 19 ariT,
pAdure.
Pe teritoriul satuluI se aflà un
iaz m'e douA bAltI ; o micA
d'A cu poml fructiferI ç16 pog. vie.
Piriul maI mare ce curge
pe mosie este IsnovAtul, iar pe
hotar trece rinl Prutul.
Drumur1 principale sunt: calea
judeteanA RAdAuti-Darabani
acel ducAtor la Bivolul.

ISNONTXTUL 67 1STRUL
Hotarele mosier sunt cu : Prutul,
Radauti, Bivolul si Crdinieeni.
Numirea sat ilur si a mosier
vine de la piriul Isnovatul ce
trece prin sat. De unir se mar
numeste si Radiul, pentru ca
la departare de 1/i, ora spre S.
de sat se afla un radiu, mide,
pana la 1796, era un sat cu
aceasta numire, de la care data
proprietarul mosier de atund
l'a stramutat in localitatea unde
se afil acum 0.1111 Isnovatul.
Loc insemnat este Trecatoarea-
O stilor.
Isnovätul, pirig, incepe din Finatul-lur-Mateiti,
de pe mosia
Paltinisul, com. Paltinisul, pl.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoh1 ; trece
pe mosiele : Horodistea, Crainiceni,
Rddiul, RAMO si se
varsd in 1-11.31 Prutul, formind
In cursul sad pe mosia Ivancauti
iazurile : Poper si Vasilid.
Istäul, vechie numire a cdtunulut
Baba-Ana-d.-j., jud. Buzad.
Istäul, mofie, in jud. Buzad, com.
Mizil; are 1000 hect. mal' toate
arabile.
Istaul, piriii, in jud. Buzad, com.
Mizil, format din Valea-Scheilor
si Valearfohaneanca, cu afluentir
ion, carr, dupa ce se
unesc d'asupra catunulur Fefelei,
iad numele de Istaul. Curgc
spre S., udind partea de E. a
com. Mizil ; de aci inainte, cursul
sad devine incet, luind forma
de viroage $i se ramifica,
parte prin jud. Prahova (mosia
Fulga), parte prin teritoriul com.
Baba-Ana, sub numele de Calmatuiul-Nod.
Mar in jos se uneste
cu alta viroaga, Calmatuiul-Vechiü.
Toate aceste ramificatir
vin apor de se varsa In
lacul Boldesti.
Istrate, phi:7, pe mosia Mitocul,
com. Mitocul, pl. Prutul-d.-j.,
jud. Dorohoiu,
Isträteni. Vez! Bisceni, sat, com.
Ostopceni, jud. Botosani.
Isträteni, fria, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Calul
lapa; izvoreste dintre ramurile
muntelur Malaesti si MurgocTul,
varsindu-se pe stinga pirlulur
Calul.
Isträte§ti, fost sat, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., com. Floresti.
Isträtesti, mahala, com. rur. Pie
soiul, pl. Mijlocul, jud. Vilcea.
Istrate§ti, mahala, com. rur. Piiralsani,
pl. Mijlocul, jud. Vilcea.
Istrita, mente, in jud. Buzad, com.
Pietroasa-d.-j., cu o inaltime de
744 m. Ramificatiile sale se intind
in comunele : Pietroasa-d.s.,
Breaza si Vispesti. Culmineaza
in trer piscurr : Surla-Nemtilor
(pu nct trigonometric), Curmatura-Calulur
si Crucea-Protopopulur.
In partea com. Breaza,
termina printr'un precipititi, din
care se ridica o gilmd, Movila
Calulur. Istrita, fiind muntele
cel mar inaintat in cimpie, per
mite ochilor a vedea, din Virful
sad, cea mar frumoasa priveliste
: la N., toate piscurile
muntilor din judetele : Prahova,
Buzad, Rimnicul-Sarat si Putna;
la S. Balcani, Dunarea, Braila,
Galati si Bucuresti. Mar impon
tanta irisa e % ederea pirurilor de
movile, carT, plecind din poalele
sale, ca niste raze, merg departe
spre cimp, trec Dunarea
pe la Hirsova si dau in Marea-
Neagra. Se poate dar deduce
ca pe ad a fost drumul vechilor
popoare : ScitT, Getr, Dad
si Gotr. In coastele sale a as-
cuns Atanaric pretiosul tezaur
de la Pretroasa : Closca cu-Pu!.
In poalele sgle se vAd inca ruinele
vecher cetatr dacice Comidava,
utilizata apor de Roman!
si Gotr. Masivul sad e o
'mensa cariera de pratra de constructiunr,
care se intrebuin
teaza nu numal in judet, dar
si in tara, iar piscul e acoperit
cu pasunr, unde se stabileste
vara cite o stina. Urcarea pe
ama, plecind din comuna Pietroasa-d.-j
, se face in 1 5 ora,
lar urcarea prin com. Breaza
e indelungata, de si mar faena.
Istrita-cu-Viea, mofie, a statulur,
pendinte de Episcopie, jud. Buzad,
com. Vispesti.
Istrita-de-Jos, vechie numire a
cdtunulut Greceanca, jud. Buzad,
com. Breaza.
Istrita-de.Jos (SE Gheorghe-
Noil), mofie, a statulur, pendinte
de Sf. Gheorghe-Nod, jud.
Buz6.6, com. Breaza ; are 3000
hect., din carT 1250 arabile,
1150 padure, 350 izlaz, 240 fineata
si restul vi! cu embatic ;
758 hect. dinteinsa s'ad dat improprietaritilor
din 1864.
Istrita - de- Sus (Miguleasa),
mofie, a statulur, jud. Buzad,
com. Argesanul.
Istropolis, ruine. Vez! partea istorica
a jud. Constanta.
Istrul, plasd, in jud. Tulcea, a
sezata in partea de S. a lur;
Sr-a luat numele de la ruinele
vecher cetat! Istropolis.
Se margineste la N. cu pl.
Baba dagul, la E. cu aceeasT plasa
si Marea ; la S. # V. cu jud.
Constanta.
Relleful sgti are doug regiuni :
sesul, la E., a +a parte din in

1SVARNA 68 1SVERNEA
tinderea el, compus in mare
parte din baltl i putin loc arabil.
Dealurile in general micT,
netrecind inaltimea de 250 m.
cea medie de 8o m. Principalele
sunt : Haidinul, Ciamurli,
Rimnicul, Capcalac-Bair, luan-
Bair, Topologul í Bas-Punar; ele
sunt acoperite cu putine padurT,
dar livezile abunda.
Riul Slava o udd putin la E.
cu afluentul san piriul Camena;
riul Beidant, cu afluentiT Ciamurli
i Hagiavat, prin mijloc ;
riul Casimcea sati Tasaul, cu
afluentul sati plriul RImnicul, la
V.; piriul Duimgi la S.
BaltI sunt : lacul Golovita,
iezerul Golovita, balta Sinoe
la.cul Duimgi la E. si S.; contin
sare i peste de buril calitate.
Clima sa este sanatoasa; baltile
continind sare, materiile organice
nu cad in putrefactie, spre
a vatama aerul.
Intinderea acesteT plasI este
de 12000 hect., din care 2500
hect. ocupate de vetrele satelor,
45000 hect. ocupate de
balti i locurl neproductive; restul
de 73000, ocupate de pamint
arabil, livezI i fin*.
Populatiunea, amestecata, insä
mal putin ca in cele-l'alte plasT,
se compune din : BulgarT in maioritate,
RominT i TurcT-TatarT.
Sunt 4500 familii saü 17000
suflete, din carT : i I000 BulgarT,
3000 RominT, 2500 Turel-TAtarr;
restul de alte nationalitatT:
GrecT, ArmenT i EvreT.
Comunele, carT compun plasa,
sunt 8, si anume : Cogelae, resedinta,
la S., pe piriul cu acelasT
nume, eu catunele Cogelac,
Tari-Verdi i Inan-Cesure ; Beidant,
cu catunele Beidant, Cail-
Dere si Sari-Ghiol, in mijloc,
pe piriul cu acelasT nume ; Cara-Nasuf,
cu catunul Cara-Nasuf
Duimgi, la S.-E., linga balta
Sinoe ; Casap-Chioi, la E., pe
malul laculuT Sinoe, cu cat. Casap-Chioi
i Sari-Iurt; Casimcea,
la S.-V., pe piriul Casimcea,
cu cat. Casimcea, Alifac, Ciaus-
Chioi, CiuciucChioi, Caciamac;
Ciamurli-d.-s., cu cat. Ciamurlid.-s.,
Camelia, Eschi-Baba, Hagi-
Omer i Testemel, pe ptriul
Ciamurli, la N.; Potur, cu en.
Potur si Hamamgi, la E., pe
pirtul Beidant sati Potur ; Toscof,
cu cat. Toscof, Chirislic,
Rimnicul-d.-j. si Rimnicul-d.-s.,
la S., pe piriul Casimcea ; in
total 8 com. rur., carT cuprind
25 sate.
Comerciul consta in import de
coloniale, vin si manufacture, si in
export de sare, cereale, vite
lina i se face cu orapeIe Babadag
i Constanta.
CaT de comunicatiune sunt:
soseaua nationala Tulcea-Babadag-Constanta
i alte drumurl
comunale, ce unesc comunele
intre ele.
Aceasta plasa s'a format in
anul 1892, din 8 comune luate
din pl. Babadag, care era
prea intinsa. ; cuprinde partea
de S. a vechiuluT mutesariflic
de Babadag.
Isvarna, cdtun, al com. Pocruia,
pl. Vulcanul, jud. Gorj.
E situat in partea de V. a
com. si sub dealul cu acelapi
nume. Are o suprafata. de 643
hect., din carl : 250 hect. padure,
18o hect. arabile, 140 hect.
finete, 6o hect. izlaz, 5 hect.
viT si 8 hect. livezT de prunT.
Are o populatie de 77 fam.,
saii 384 sufl., din carl 6o contrib.
LocuitoriT sunt mosnenl. ET
posea.: 15 plugurT, 25 care cu
bol; 225 vite mari cornute, 40
cal, 197 oT, 6o capre i 110 rimAtorT.
Are o biserica de lemn, cu
un cintaret si deservitä de preotul
de la com. Pocruia.
Numele de Isvarna. se zice
cá si l'a luat de la multele izvoare
ce nasc de sub dealul
Piatra-Cirsana.
Apa care uda acest cdtun
este piriul Isvarna.
Comunicatia se face pi-in soseaua
comunall ce vine de la
S.-V. din com. Costeni si se
leagd cu soseaua comunall a
carunuluI vecin Pocruia si trece
riuletul Pocruia, care curge de
la N.-V. spre S., pe pod de lemn.
In catun se gasesc 2 puturT
si i tintina..
Isvarna, pIrlu, in jud. Gorj, izvoreste
de sub coasta dealulul
Piatra-Cirsana i curge de la
N.-V. spre S.; se varsa. In Orlea,
in dreptul CeleiuluT.
Isvernea, com. rur. i sat, in
jud. Mehedinti, plaiul Cerna, la
53 kil, de orasul Turnu-Severin,
situata la poalele munteluI, numit
Piatra - lul - Stan, pe albia
rfuluT Copustea, ce se formeaza
de a.ci, sí din piriul ce vine de
la muntele Secul, din hotarul
Prejna prin Canicea in Izvoarele.
Se margineste: la E. cu com. Silistea
; la N. cu com. Gornovita
; la V. cu com. Preja
la S. cu apa Cerna. Satul formeaza
comuna cu satul Canicea,
avind peste tot 1500 suflete,
din carT 172 contribuabilr; locuesc
in 283 case.
Locuitoril poseda : 36 plugurl,
88 care cu boT, 5 cárute
Cu cal; 200 stupT.
Este legata prin posea cornunalá
soseaua Turnul-Severin-Balta-Baia
de-Arama.
Are 2 bisericT, ca 2 preotT
4 dintaretT ; o pcoall, Cu i invatator,
frecuentata de 40 elevl;
o circiuma.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 1047 lel si la cheltuell, de
1045 le!.

ISVERNEA 69 ISALNITA
Vite : 700 vite mad cornute,
54 car, 790 or, 482 rimatorr si
1206 capre.
In comuna se afla o petera
frumoasa.
In apropierea munteluT Piatralur-Stan
i linga trecatoarea ce
scoboara in apa Cerna, se afla
un meterez vechiti in forma de
zigzag, formind trer unghiurT
si se af1á situat pe marginea
poend Beletinul, despre apa
Cerna.
Tot in Cerna coboara in apropiere
de aceasta i trecatoarea
Arseasca, care este cea
mal mare trecatoare prin muntl ;
apartine hotarelor Salistea, pe
al careT pirttt merge si hotarul
com. Obtrsia, din plaiul Closani.
Isvernea, pîrîz2, in jud. Mehe
dinti, plaiul Cerna, izvoreste din
pestera Isvernea i contribue
la formarea rIulat Coustea.
Isvernea, pichet de granip, la
munte, in jud. Mehedinti, plaiul
Cerna.
Isvemea, treatoare, in Austria,
pe la muntele Nanos, jud. Mehedinti.
Isvoarele, Isvorul. A se cauta
cuvintele Cu aceste numirr
derivatele Mr, la silaba
I§alnita, com. rur., jud. Dolj, pl.
Ocolul, la Io kil. de Craiova.
Situata pe malui sting al riurilor
Amaradia i Jiul.
Se invecineste la N. cu com.
Almajul, pl. Jiul-d.-s.; la S. cu
com. Cernelile ; la E. cu com.
linnicul si la V. Cu com. Mihaita,
pl. Jiul-d.-s., de care se
desparte prin riul Jiul.
Este compusa din 2 sate :
Cu resedinta primarier
Rominesti, despartita futre
dinsele prin riul Jith
Satul de resedinta Isalnita se
invecineste : la E. cu satul Rocu
care impreuna formeaza
com. Isalnita si de care se
desparte prin riul Amaradia ; la
V., cu com. Almajul; la N., cu satul
itoala si la S., cu com. Cernelile.
Satul Ro minesti se invecineste
:la V. ca satul Isalnita, de care
se desparte prin riul Amaradia;
la E., ca com. imnicul ; la N.,
cu com. Izvorul si la S., cu sa
tul Dudurice0, com. imnicul.
Terenul com, este aproape
ses i batos.
Este udata in partea de V.
de riul Pul, ce curge cu directia
de la N.-V.-S.-E. si in partea
de E. si de centru este udata
de riul Amaradia, pe care este
pod statator de lema pe soseaua
nationall Bucuresti-Cra
lova-T.-Severin. Intre com. Isalnita
si Mihaita este un pod umblator
pe 1.11.11 Jiul.
La V. comuner este balta, numita.
Garvanita, cu o suprafata
de 5 pog. i o adincime de r
m.; la S.-V com. este balta Unariel
cu o suprafata de 8 pog.
si o adincime de 3 '/2 m.
Are : 2 bisericr, una in satul
Isalnita, facutá din zid la 1713 de
defunctul Obedeanu si reparat5.
la 1885 de defunctul Opran, cu
hramul Adormirea-Maicer Dom
nulur, si a doua in satul Rominesti
fondata la 1800 de Dincu
Mica i reparata de Opran la
1856, cu hramul Nasterea-Maicer-DomnuluT;
sunt deservite de
preot si 2 cintaretr. Sunt 2
colJ primare, una de baetT si
alta de fete. coala de bletr a
functionat ca mixta de la 1830,
lar de la anul 1893, s'el desparti
t si s'a facut o scoala separata
de fete, conclusa de o invatatoare.
coala de bleti are
invOtator. Au frecuentat scoala,
In 1896, 81 baetr si 57 fete,
totr din Ipinita.
ciUL carte Too persoane din
Isalnita i io din Rominesti.
Sunt 410 contribuabilT.
Case sunt 454 i bordee 58.
Suprafata comund este de
5886 pog., din cari : 3003 pog.
arabile, si 500 pog. faneata, 350
pog. izlaz si 50 pog. loc sterp.
Mosii se gasesc in amindoua
satele. Mosia Isalnita apartine
d-neT Euf. Opran i mosia Romîneti
satenilor.
Se gasesc cite-va zavoaie pe
marginea Jiulur compuse din salde,
care predomina, apor din
plopT, aninT.
Vii sunt in intindere aproape
de 243 pog., apartinind locuito
rilor.
Pe mosia Isainita este o !mara
de aburr, ca doua pietre de
ra oara.
Circiumr sunt io, din carT :
8 in satul Isalnita si 2 in Rominesti.
Prin comuna trece calea ferata
Bucuresti - Craiova
Ad este statia Isalnita, la 500
m. de comuna. oseaua nationala
Craiova - Filiasi strabate
comuna pe o lungime de 8 kil.;
lar soseaua comunala vecinall
Isalnita-Almajul, pe o lungime
de 3 kil.
Veniturile comuner sunt de
5878,98 si cheltuelile, de 5690,43
ler.
I§alnita, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul,
com. Isalnita, Cu 2201 suflete:
1113 barbatr si 1088 feznef.
Locuesc in 417 case si
55 bordee. Este rqedinta primaria.
I§alnita, stafie de dr.d.f., judetul
Dolj, plasa Ocolul, comuna
Isalnita, pe linia Craiova-
T.- Severin, pusi in circulatie
la 5 Ianuarie 1875. Se afla t'Are
Craiova (10.4 kil.) si Cotofeni
(7.5 kil.). Inaltimea d'asupra ni

4ALNITA 70 IUCSE§TI-DE-JOS
veluluT marit de 89.14 m. Venitul
acesteT sta4IT pe anul 1896
a fost de 30005 1. 54 banT.
I§alnita, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Isalnqa,
apartinind d-neI Euf. Opran.
jud. Dorohoia, la na3tere
din iazul Cernaloasa, trece
prin satul Molni%a, com. Pilipau0
si se varsä in riul Prut,11.
Itesti, sat, jud. Bacla, pl. Bistr4a-d.-s.,
com. Ciumasi, resedinta
comunel, situat pe deal.
Are o popula0e de 134 familit
saa 542 suflete ; o scoald ; o biserica,
zidita la 1875 de locuitorT
i deservita de i preot
2 dascaii ; 2 circiumr.
Vite sunt : 17 caT, 228 vite
mari cornute si 122 pora
Itrime§ti, mahala, com. rur. Rimesti,
plaiul Horezul, judetul
Vilcea.
Itrime§ti, sat, in jud. Neamtu, pl.
de Sus-Mijlocul, com. Margineni,
situat pe valea dealurilor Margineni,
aproape de pirtiasul Tatomiresti.
Are o Intindere cam de 572
hect., cu o popula%ie de 64 famili!,
sati 310 suflete, din carT
64 contribuabilf.
Are i biserica, cu i preot si
dascal.
Vite : 76 bol, 58 vacT, 160
or, 8 cal, 6o rimatorl si 82 juncT.
ltul, mofie, in jud. Buzail, com.
Vintileanca, cat. Sdhateni-d.-s.;
are 300 hect., din care 17 arabile,
260 finega, 30 stuf isovar
si 3 vie.
Itul, in jud. Buzaa, com.
Vintileanca, cat. Sahateni-d.-s.;
are 400 hect., din care 250 arabile
i 150 fineata.
Itcani, sat, In jud. si pl. Tutova,
com. Plopana, pe piriul Tutova,
spre S.-E. de tirgusorul Plopana.
Are 318 locuitorif si 83 case.
Iuc, virf de deal, situat In jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul
comuneT rurale Enisala,
In partea de E. a plaseT si a
comuneT ; este unul din virfurile
sudice ale pietrosuluT deal Tas-
Burun ; este punct trigonometric
de rangul al 3-lea; se ridica
pana. la o inalVime de 84
m., dominind asupra satuluï
Caraman-Chioi i asupra drumuluT
Enisala-Caraman Chioi, ce
trece, impreunä cu valea Cestne.
Culac, pe la poalele vestice ale
luT ; acoperit cu pasunT i tufarisurT.
Iuc-Mezarli, virf de deal, In
jud. Constanta, pl. Silistra-Noua,
pe teritoriul comuna rurale Garvan,
situat in partea de S. a
plasel i cea sud-vestica a comuneT
; este punctul culminant al
dealuluT Cara-Burun -Bair ; are
168 m. inalpme; fost punct trigonometric
de observatie rangul
al 3-lea, dominind prin Inalti -
mea sa satul Garvanul-Mic, asezat
la poaiele sale estice, valea
Garvan la. E., valea Demecican-
Cula-Ceair la S.-V., si dota drumurT
comunale ce duc la Chiuciuc-Cainargi
si la Garvan; e un
punct strategic important la hotarul
spre Bulgaria, fiind la un
kil, departe de el ; este acoperit
numai cu padurT.
Iuci-Tepe-Bair, deal, in judetul
Tulcea, pl. Istrulut pe terito-
611 comuneT rurale Tocsof,
anume pe acela al catunuluT
Rimnicul d.- s.; se desface din
dealul Chiucluc.Chioi-Bair, de la
virful Apti-Iuc ; se intinde spre
N., l'ateo direcOe generala de
la S.-V. spre N.-E., brlzdind
partea S. a plasel si cea de N.-
V. a com.; se blande printre
valle Dichili-Tas-Alciac i plrlul
Rimnic ; Wat de drumul comunal
Casimcea-Rimnicul-d.-s.; are
o inaltime de 185 m.; punct trigonometric
de rangul al 3-lea,
dominind asupra riuluT si satuld
Rtmnicul; este acoperitcu
semanaturl i finete.
Iucsa, sat, In jud. Roman, plasa
Fundul, com. Bozieni, spre N.-
V. de satul Bozieni. Are o populatie
de 6o familit sart 256
suflete, din carT 61 contribuabill.
Locuesc in 62 case. Se lucreaza
ad olaria.
Sunt 55 vite marl cornute.
Iuc§esti, com. rur., In jud. Roman,
pl. Fundul, spre S. de
orasul Roman, la 19 kil. de el
si la 12 kil, de resedinta pi., pe
malul sting a riuluT Siretul. E formata
din satele: Cotul-luI-Balan,
Iucsesti-d.-j., Iucsesti-d.-s.,
Muncelul-DureT i Recea, cu resedinta
comuneT In satul Iucsesti-d.-j.
Are 190 familiT, saa
747 suflete, din carT 218 contribuabili
; locuesc in 209 case.
Are 2 bisericT, una de lemn
si alta de valatucT.
Veniturile 4 cheltuelile com.
sunt de 2987 leT.
Iucse§ti, îrîia,c, ce curge prin
pl. Fundul, judetul Roman, pe
linga satul Iucsesti-ds., si se
varsa In riul Siretul de a stinga.
Iuc§e§ti-de-Jos, sat, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Iucsesti,
spre S. de orasul Roman, la 19
kil, de el si de 12 kil. de resedinta
plaseT, pe malul sting
al riuluT Siretul. Este resedinta
com. Iucsesti. Are 106 familiT,
sail 387 suflete, din carT 120
contribuabilT. Locuesc In 115
case.

TUCSEVTI-DE-SUS 71 1UPCA
Are o biserica de valatuci.
Se mal numea inainte si Icosesti
si Iucsesti-d.-j., a Paharniculd
Flirtescu.
Iuc§e§ti-de-Sus, sat, compus numal
din cite-va case, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Iucsesti,
spre N. de satul lucsesti-d.-j.,
la 1 kil. 500 m. de el. Este situat
pe dealul lucsestilor, pe malul
sting al rtuld Siretul. Se mal
numeste si Goroveiul.
luda, pise, jud. Muscel, plaiul
Dimbovita, com. Dragoslavele.
luda, deal, la E. de com. Boteni,
pl. Argeselul, jud. Muscel, din
care izvoreste piriul cu acelasI
nume.
ruda, mo,rie, a statuld, jud. Muscel,
vindutä de ved. (VezI Pri
boaia).
luda, pädure, jud. Dimbovita,
com. Habeni, pe mosia Racovita
; are peste 50000 ariY.
luda, piria, izvoreste din dealul
Cu acelasi nume si se varsa in
riul Argeselul, in raionul com.
Boteni, pl. Argeselul, judetul
Muscel.
luda-Mica, vale, izvoreste din
padurea Iuda-Mica, com. Prahovita-d.-j.,
pl. Prahova, jud.
Prahova, si se varsä in piriul
Prahovita, tot in raionul com.
Prahovita-d.-j.
luda-Mica, plaiti, spre V. de
com. Prahovita-d.-j., pl. Prahova,
jud. Prahova, acoperit cu padure
mare.
Iudeca, trup de mo,rie, nelocuit,
care este incorporat cu Pietrosani
a Principeld Dem. B. tirbeiti,
pl. Marginea, jud. Vlasca.
Aceasta mosie pana la 1856
apartinea familia Lapati; de atund
a intrat in posesia proprietaruld
mosid Pietrosani,
care a incorporat-o ca acea
mosie.
Iuga, vechie numire a cdtunului
Piatra-Alba, com. Odaile, jul.
Buza5.
Iuga, rityl de deal, pl. Tazlauld.-s.,
com. Schitul-Frumoasa, jud.
Bacd5, situat de-a dreapta Comanului,
facind parte din sira
Holmul-Geam an a.
Iugani, sat, in jud. Roman, pl.
Moldova, com. Mircesti, situat
spre S.-V. de satul Mircesti, pe
platoul care separa basinul MoldoveT
de al Siretuld. Are 144
familir, saii 582 suflete, din carY
400 suflete UngurI ; locuesc in
138 case. Sunt 109 contribuabill.
Se face ad i iarmaroc la 14
Septembrie
Are o biserica catolica. UnguriI
din acest sat tin de parohia
catolica Ghirdesti.
Este legat cu orasul Roman
prin sosea.
Acest sat s'a numit in vechime
Cosmesti, sub care nume
se gaseste trecut in unce, si
me in urma Iugani-din-Deal,
spre deosebire de un alt sat,
care purta numele de Iuganidin-Vale
si care asta-zI se numeste
Ursaresti.
Iugani, sat, in jud. Tutova, pl.
Pereschivul, com. Prisacani, spre
V. de satul Prisacani, la marginea
de V. a judetuld. Are
298 suflete; locuesc in 73 case.
Iugani. Ved Deleni, sat, com.
Deleni, jud. Botosani.
Iugani-din-Deal. Ved Iugani,
sat, in jud. Roman, pl. Moldova,
com. Mircesti.
Iug a ni - din -Vale. Vezi Ursaresti,
sat, in jud. Roman, pl.
Moldova, com. Rachiteni.
Iuiuc-Bair, deal, in jud. Constaita,
pl. Mangalia, pe teritoriul
com. rur. Cara Omer si anume
pe acela al cat. Dere-
Chioi ; se intinde de la dealul
Cara-Omer si pana la dealul
Dere-Chioi, avind o directie de
la S.-E. catre N.-V.; este situat
in partea de S.-V. a pl. si a
com. si la E. de satul Dere
Chioi, la 3 kil. ; in partea sa de
N. se intinde valea Dere-Chioi si
de-alungul sati, tot pe la N., trece
drumul comunal Dere-Chioi-
Cara-Omer, iar pe la S.-E. trece
drumul Cara-Omer-Bulgaria ; are
o tnaltime de 1 6o m.; este a
coperit cu pasune, fineturI si
prea putine semanaturr.
Iupca, do in. rur. si sat, in pl. Closani,
jud. Mehedinti, la 46 kil. de
Turnul-Severin ; este situata pe
valea riuld Iupca, care este
destul de fertila. Satul formeaza
comuna cu satele : Cimpul Mare,
Chitimif, Sardanesti si cat. Anghelesti.
Are 700 suflete, din
carI 1 Lo contribuabilT ; locuesc
in 16o case.
Locuitorif posea : 26 plugurI,
45 care cu boY, 6 carute cu cal ;
60 stupt.
Prin com. trece soseaua Bre
binari-Baia-de-arama. Are si o
sosea comunala care duce la
Baia-d.-j. Sunt 2 bisericr, deservite
de 1 preot si 2 cintaretl.
Budgetul com. e de 651 le!
la veniturr si de 427 le! la cheltuelI.
Vite : 340 vite marT cornute,
15 ca!, 300 oY si 350 enlatad.
Iupca, pida, In jud. Mehedinti,

TURCA 72 IUURIJC-DERE
plaiul Closani; se formeaza din
piriul Comanestilor, ucla com.
rur. Crainici, de aci se indrepteaza
spre coni. Iupca, unde
se ImpreunA cu piriul ce vine
de la Bala-d.-s. si Bala-d4.; curge
sub numele de Iupca, formind
frumoasa i fertila luna. a IupceT;
la com. rur. atunele se
vars5. In Motru.
lurca, t'amura' de munft, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Mun tele, com.
Hangul ; face parte din grupa
muntilor Hangul si al BistriteT-
MoldoveT; se intinde filtre piriul
Hangul, Audea, Bradetul si
Schitul-BuhalniteT, facind
tura cu MuntiT-DoamneT.
Iurcani, sat. VezT Polobocul, sat,
jud. Neamtu.
Iurcani, t'amura de dealurt, jud.
Neamtu, ce se detaseaza din
ramura Dragva, spre E., printre
satele Polobocul, Mirauteni, din
com.12.5.diul, pl. Bistrita, i 01iasul
Dragva, formind hotarul, in
parte, al com. Radiul de com.
Socea.
Iurcani, mofie, jud. Neamtu. VezI
Polobocul, salí Giurcani, mosie.
Iure§ti, sat, jud. Botosani, in partea
de S.-E. a com. Zlatunoaia,
pe valea pIrlulul Enoaia. Are
o intindere de 1508 hect., din
carT : 1251 hect. proprietatea
mare si 257 hect. ale satenilor.
Populatiunea este de 90 binan',
sati 347 suflete. Pe mosie se
afta si 45 hect. padure.
Are i biserica ; o circiuma.
Vite : 340 bol si vacT, 36 cal,
1000 of, 6o pord. Sunt30 stupI
ca albine.
lurtla, vate, in jud. Tulcea, pl.
Istrulur, pe teritoriul com. rur.
Beidaut; se desface din poalele
S. ale dealulul Sari-Ghiol, de
ling5. satul Sari-Ghiol;seindreaptA
spre E. printre dealurile
Peche si Hagi-Avat-Bair, avind
o directie generala de la N.-V.
spre S.-E., brazdind partea centra1ä
a plaseT si S. a comunel;
tale drumul comunal Beidaut-
Rimnic, si, sub numele de pIriul
Hagi-Avat, se deschide In valea
pIrluluT Beidaut, pe dreapta.
Iurtlic-Bair, deal, in jud. Tulcea
pl. IstruluT, pe teritoriul com.
rur. Ciamurli-d.-s., i anume pe
acela al catunuluTsati Eschi-Baba;
se intinde spre S., avInd o directiune
generala de la N.-V.
spre S., brazdind partea N. a
plaseT si V. a comuna ; printre
valle Cavaclac-Cairac si Dolojan;
se lidicä pana la o inaltime
de 274 m., dominind asupra
satului Testemel; las5. spre S.
prelungirile Dolojan, Dalicla ;
este acoperit cu tufdrisurT si
fin*.
Iuslina-Mare, lac, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, pe teritoriul com.
rur. Cara-Orman, i anume pe
acela al cAtunuluT säü Uzlina,
format prin o revarsare anteri-
°ara a bratuluT Sf. Gheorghe,
de care e alimentat prin o &lita;
comunica cu lacul Isacov ;
are o intindere de 180 hect. ; e
inconjurat cu stuf i contin e peste.
Iuslina-Mica, lac, jud. Tulcea,
mal mic de 61 cel precedent si
format tot de el, in partea V.
a plaseT si S.-V. a comu neT, chiar
linga satul Uslina ; are 105 hect.;
comunica cu Dunarea.
Iusufunar, sal:1 Iusufanar, sat,
in jud. Constanta, pl. Medjidia,
catunul comund Enige, situat
in partea S. a pl. i cea V. a
com., pe valea Urluia, la 6 kil.
spre N.-V. de resedinta ; are o
intindere de 959 hect., din carT
12 hect. ocupate de vatra satuluT
cu 15 case; populatia sa este
de 26 fatal'', sati 102 suflete,
In maioritate Bulgari.
Iusufunar-Bair, deal, in jud.
Constanta, pl. Medjidiai pe teritoriul
com. rur. Enige, i anume
pe acela al atunuluT sal:1 Iusufunar;
se intinde de la V. spre
E., avind o directiune generala
de la S.-V. spre N.-E.., brazdind
partea V. a plaseT si pe cea
N. a comuneT; are o inaltime
de 156 ni., dominInd valle Iusufunar-Ceair.
Baldionac-Ceair, satele
Tala,man i Iusufu lar, drumul
comunal ce le unesc si
drumul judetean Ostrov-Cuzgun;
este acoperit in mare parte cu
finete s't cite-va paclurT.
Iusufunar-Ceair," vale, in jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul
com. rur. Enige, si anume
pe acela al catunuluT sati Iusufunar;
se desface din dealul Iusufunar-Bair
; se indreapta spre S.,
In o directiune generala de la
S.-E. spre N.-V. ; trece prin satul
Iusufunar, si dupa ce a brazdat
partea V. a plaseT i cea N.-V.
a comuneT se deschide in valea
Urluia, pe dreapta, pe unde trece
drumul judetean Ostrov-Cuzgun,
dupa un drum de 3 hil.
Iuuruc-Dere, vale, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriur
com. rur. Ivranes ; se desface
din dealul Perdea-Bair, merge
printre dealul Perdea-Culac-Bair
Ghenis-Bair:spre N. si Perdea-
Bair i Petera-Bair spre S. si,
dupa ce a primit pe valea Cazalgic-Dere,
din spre S., se deschide
in valea Petera-Ceair;
dealungul acestel vaT merge soseaua
judeteana Malciov-Medjidia
; este situata la V. plaseT
si la S.-E. comuneT.

IVAN-BAIR 73 1VANE$TI
Ivan-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Caraman-Chioi; se desface
din dealul Caraman-Chioi ; se intinde
spre S. inteo directie generalä
de la N.-V. spre S.-E.,
brAzdind partea deE. a plAsei
cea de S. a comuneT ; se intinde
de-alungul maluluT V. al iezerului
Razelm; se prelungeste
spre S.-E. cu dealurile Suhat si
Dolojan; la poalele S.-V. este
asezat satul Jurilofca, care e
dominat de virful sAti inalt de
67 m.; este tliat de drumul comunal
Caraman-Chioi-Jurilofca;
este acoperit cu livezT si semlnAturl.
Ivancea,grind, in partea de S. a
plAser Sulina si a com. rur.
Cara-Orman i cea N. a com.
rur. Sf. Gheorghe, jud. Tulcea;
pleacI de pe malul sting al bratuluT
Sf. Gheorghe; se intinde
spre E. cu o directie generalA
de la S.-V. spre N.-E.; e format
din 2 trupurT, din carT unul
ajunge la malul MAriT la mila
No. 8; este strAbAtut de un
drum comunal Cara-Orman-Sulina
; in partea de S. se gAseste
pesarla Ivancea; are o lungime
de 18 kil. si o intindere de
I 15 hect.; e neproductiv.
Ivancea I, punct trigonometric,
de rangul I, jud. Tulcea, pe
grindul cu acelasT nume, in partea
de S. a plAsei Sulina si cea
de N. a com. rur. Sf. Gheorghe,
dominind prin indltimea sa de
2 m. 5, drumul comunal Cara-
Orman-Sulina i lacul Solonita.
Ivancea II, punct trigonometric,
judetul Tulcea, maT sus de cel
d'intiiti si mal' putin insemnat,
tot in partea sudicd a plAseT
Sulina i cea nordicA a comuna
Sf. Gheorghe, pe grindul
Ivancea si pe drumul comunal
61275. Nardo Diclionar Geogra4a. Vol. IV.
Cara-Orman-Sulina ; are i m. 4
Ivano§, munte, jud. Neamtu, pe
hotarul despre Transilvania, situat
intre sorgintea piriiasuluT
Ticos (Tikos-Patak), si muntele
Floarea.
Ivanul, munte, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani.
Ivanul, pîtia, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani ; izvoreste din
muntele Ivanul si se varsa in
apa Cerna.
Iva§cu, vale, in com. rur. Obirsia,
pl. ampul, judetul Mehedinti.
Iväche§ti, sat, jud. Dolj, plasa
Dumbrava-d.-s., com. aciulatul,
are o populatie de 153 suflete:
93 bArbatT si 6o femeT. Locuesc
In 65 case. CopiiT din sat urmeazA
la scoala mixta din satul
CAciulatul, ce este la 500 m.
Inväncautana, pdclure, pe mosia
InvAncAuti, comuna PAltinisul,
pl. Prutul-de-Jos, judetul
Dorohoiti.
Ivancaliti, sat, pe mosia cu acelasI
nume, com. PAltinisul, pl.
Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiti,
cu o populatie de 194 familiT,
saa 756 suflete.
Proprietatea mosieT este a erezilor
def. N. V. Pilat, cumpAratA
de la stat, i fostA mal
inainte a Mitropolier.
Are o bisericl, cu hramul Adormirea-MaiceT-DomnuluT,
cu
preot, 2 cintAretT pi i pAlAmar;
este miel, de lemn i tencuitA,
fácutl in anul 1803, de monahul
Isaiea.
SAteniT improprietAritT aa 544
hect., 23 axil pamint; lar proprietatea
mosieT: 873 hect., 64
ariT cimp si 68 hect. 74 ariT
pAdure.
l'Hui principal ce trece pe
mosie este IsnovAtul.
PiatrA gres 1 si gipsoas1 se
aflA multA, dar se estrage putina.
DrumurT principale sunt : calea
judeteanA RAdAuti Darabani
drumul ce duce la Bivolul.
Loc insemnat este PietrAria.
Ivince§ti, cdtun, in jud. Putna,
pl. Girlele, com. Bolotesti,
sezat pe malul PutneT, intre MIgura
si Putna.
Are o populatie de 168 suflete,
carT locuesc in 50 case ;
o bisericl filialA., cu hramul Sf.
Gheorghe.
Iviineasca, pddure, in jud. Ia-
!omita, pl. Ialomita-Balta, com
Larga, cu o suprafatA de 100
hect. cu urmAtoarele esente :
stejar, salcie gi plop.
Iväneasca, pirtil, izvoreste din
pAdurea TibAnestilor, trece printre
satele: TibAnesti i JigorAni,
din com. Tibanesti, pl. Funduri,
jud. Vasluiu, si se vars1 in SacovAtul,
aproape de satul Coticul,
din com. Todiresti.
Iväneasca, vale, se formeazA pe
teritoriul comuneT Ursoaia, pl.
Mijlocul, judetul Olt; strAbate
de la N. la S. teritoriul com.
Timpeni, spre E., paralel cu Dorofeiul,
si, dupA ce trece pe teritoriul
com. SerbAnesti d.-s., se
vars1 in Dorofeid.
Ivine§ti, com. rur., in centrul
pl. Prutul, jud. FA.Icia, filtre comunele:
Rusca, la N.; Berezeni
Lunca, la S.; StAnilesti
parte din Lunca, la E. si com.
Huduji, la V. Este formatA din
satul IvAnesti, divizat in Arghireni
i VlAdiceni si satele
10

IVA NETII 74 1V/NET1.11.,-MIC
potesti si Todireni, pe o suprafata
cam de 3035 hect. si cu
o populatie de 253 familii, sati
595 suflete, din car/ 169 contribuabill.
Are o scoala si o biserica.
Prin centrul comuneT trece
soseaua de la Hui la Falda.
Este udata de piriul Chetrosul,
ce formeazd un iaz.
Viea se cultiva pe intindere
de 40 hect.
Budgetul comuneI e de 4184
leI la veniturt si de 3468 leI la
cheltueli.
Vite marI cornute 447, oi
485, cal 26 si pord 106.
Iväne§ti (Hu§eni), com. rur.,
In partea de S. a plaseI Racoya,
jud. Vasluiu, la 24 kil.
de orasul Vasluill si la ii kil.
de Pungesti, resedinta
E formata din satele: Ivanesti
(Huseni), Golgofta, Valea-
Linepef, Valea-Mare, Brosteni,
Buscata, Iezerul i China, pe o
suprafata de 2832 hect. si cu
o populatie de 248 familii, salí
1252 suflete, din carI 31 straini.
Sunt 271 contribuabilI.
Are o scoala ; 3 biserici, cu
2 preoti i 2 eclesiarci ; I moara.
i iaz ; 8 circiUme.
Comerciul se face de 20 persoane.
Vite : 911 vite mar! cornute,
2 bivoll, 780 oI, 20 capre, 99
cal si 162 rimatorI.
Budgetul comund e de: 4410
le' la veniturf $i de 4360 leI
24 batir la cheltuell.
Locuitorii poseda : 69 plugurI
si 112 care cu bol*, II plugurt
cu cal"; 307 stupi.
Ivänelti, sat, numit din vechime
Buburuzul, in central comanel
Ivanesti, pl. Prutul, judetul
asezat pe valea piriuluI
Chetrosul, ce curge de la N.
la S., prin mijlocul satuld. Par-
tea satuluI din dreapta piriuluI
se numeste Arghiroaia, formind
un trup de mosie a parte, fosa
°data proprietatea une! Doamne
numita. Arghiroaia, de la care
a ramas i numirea mosieI cu
jumatate din satul Ivanesti ; jara
partea satuluI din stinga pirluluI
se numeste Vladiceni, formind
un alt trup de mosie,
fosta a EpiscopieI de Hui, ce o
capdtase prin daniele facute
manastird de catre uniI crestinr,
piosI razesl, i prin cumparaturele
facute de Episcopie de pe
la locuitoril räzesi cal-1 ati volt
sa ;rinda partile lor de paminturI.
Aceasta parte a satuld
este infiintata de Inocentie Episcopul
de Huí cu straini adusT
din alte partl intre aniI
1752-1782.
Suprafata teritoriuluI satuluI
este cam de 1832 hect., cu o
populatie de 162 familiI,
369 suflete, din carI 102 contribuabilI.
AicI este resedinta
comuneI. Are o scoald, Infiintata
In 1883, frecuentata de 43
elevI; o biserica, %mita in 1862,
cu i preot i i dascal ; un iaz,
format de piriul Chetrosul.
Prin mijlocul satuluI, de a
dreapta piriuluI Chetrosul
paralel cu el, trece soseaua judeteana
Iväne§ti, sat, jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.
Larga. Este situat pe partea
dreapta a riuluI Ialomita, spre
V., la 2 kil. de satul de resedinta.
O parte a satuluI este pe o
mica tunca, sub coasta BazaganuluI
si o parte deasupra
coasteI, pe cimpul Baraganul.
Are o populatie de 89 famili!
; o biserica zidita. la 1844,
deservita de un preot ; o scoala
mixta, conclusa de un invatator.
Vite : 300 cal, 750 boT, 15
bivolI, 200 ol i 120 porcl.
Iväne§ti, vechia numire a cdtunulut
Ioanesti, com. Gura-Teghir,
jud. Buzar".
Ivane§ti. (Vez! Huseni, sat, jul.
Vasluiti).
Iväne§ti, deal, situat la V. pe
teritoriul com. erbanesti-d.-j.,
pl. erbanesti, jud. Olt. Are
directiunea N.-V. catre S. -E.
Se naste din Boianul, sub numele
de Dealul-Cojocarilor,
la extremitatea sa de E., linga
Dorofeiul, in centrul comuneY,
la numele de Ivanesti, dupa numele
mahalaleI situata pe culmea
luI.
Iväne§tilor (Dealul-) satiDumbrava,
deal, care se intinde
spre S. - V. de satul Huseni,
com. IvAnesti, pl. Racova, jud.
Ivfinetul, catun de resedintä al
com. Goidesti are 380 loc. si
78 case.
Ivinetul, isvor, In judetul Buzati,
ese din muntele Virful-Seciultd
com. Goidesti, cat. Fundata ; se
scurge in piriul Fundata, pe teritoriul
cat. Budesti, com. Trestioara.
Ivänetul-Mare, munte, in jud.
Buzatl, com. Goidesti, cat.
; are 1176 m. Inaltime ;
pasunI i padure de brad.
Ivänetul-Mare, mofie, Lin jud.
Buzar', com. Goidesti, facind impreunä
cu muntele Razboiul un
corp ca de 7000 hect., din care:
4500 paclurI seculare de brad
fag ; restul izlaz, fineata, curaturl
i sterp. Poarta In genere
numirea de Goidesti-Carp.
Ivänetul-Mic, munte, in jud. Buzar',
com. Goidesti, unit cu Iva-

INTANETUL-MIC 76 IVETI
netul - Mare printr'un frumos
plaid ce se intinde spre N.;
are izlaz $i pAdure.
Ivänetul-Mio, munte, In jud. Buzlii,
com. Goidesti, avInd ca r000
hect. din carI 20 hect. arabile,
50 hect. fineatá, restul pAsune
$i pldurI seculare de brad $1
foarte mult fag. Face parte din
mo$ia Penteleul.
Ive§ti, com. rur., pl. BtrladuluI, jud.
Tecuciti, situat intre riul Birladul
spre V. $i catea feratA la E.;
la 19 kil. in partea de S. de capitala
judetuluT.
Are o populatie de 360 familif
sad 1498 suflete, din carl
168 familiI sunt EvreT $1 de alte
nationali tAtI.
LocuitoriT plAtesc bezm An proprietaruluI.
Are o bisericl, cu hramul Sf
Gheorghe, deservia de 2 preotI
$i 2 cintAretl. Biserica a purtat
$i poartd $i ast5.-zI numele de
Biserica Floard, dupl numele
primuluI locuitor care s'a asezat
aci.
Pe la 1700, Florea face o biseria
de gard mal spre N. de
actuala, cdreia i se cunoa$te
si astA-zI locul, insl aceasta la
1812 s'a ruinat. La 1812 s'a
fácut alta, care a fost In locul
celeI de asa-e, aceasta n'a durat
decit pana la 1828 cind TurciT in
trecerea lor peaicI i-ati dat foc.
Cu mult mal pe urmA s'a fácut
actuala, cu sprijinul d-luI Panaite
CiucA.
S'a reparat de locuitorl in
1883 $i se ingrije$te de ob$tia
tirguluI, ajutindu-se $i de proprietarul
mo$1d, D-1 M. Bals.
Sunt 2 $coll: una de bAetI
$1 alta de fete ; cea dintif dateazä
de la 1865, cea de a
doua de la 1870. De curind s'a
;iclit o scoall frumoasá. cu 4
sal.
coala de bAetI e frecuentatA
de I t6 copii, iar cea de fete e
frecuentatA de 81 fete.
Veniturile $i cheltuelile com.
sunt de 16470 le'.
Locuitorir posedA: 25 plugurI
de fer ; 6o cal, 85 boT, 114 vacI,
2 taud, 18 capre $i 105 porcI.
Afarl de bilciurI din fie-care
DuminicA, se mal fac si 4 iarmaroace
(bilciurY) anuale : la 23
Aprilie (Sf. Gheorghe), la 20
Iulie (Sf. Ilie), la 15 August
."- (SE Maria) $i la 14 Septembrie
(InAltarea Sf. Cruel).
Ive$ti este un punct remarcabil
pentru comert, pozitiunea
sa frumoasA, situatia sa avind
calea feratá. Tecucid-Galati, la
E., $oseaua nationalA care trece
prin mijlocul tirguluI, toate acestea
contribue la ridicarea $1
infrumusetarea Id. In partea de
N. se aflA $i spitalul judetean.
Aid se aflA re$edinta subprefectureI
plA$eT Birlad, resedinta
primArid, in localurile
lor propriT ; o cazarmA a companieI
Lia, reg. 6, No. 24, Tecucid
; oficiul telegrafo-po$tal, o
farmacie, iar spre N., pe un frumos
platos, se afll gara Ive$ti.
Se mar aflA aci 2 sinagoge;
o $coall ; 2 cimitire: unul ortodox
$i altul ebraic.
Tirgul Ive$ti este infiintat la
1855-56 de proprietarul mosid,
Panait Bal$, tata d-lui Mihail
Bal$ ; aceastá infiintare este In-
Orla prin hrisovul Domnesc
ce se aflA depus la primArie $1
publicat, in anul 1856, in «Buletinul
Moldovei», No. 52.
Ive$ti mar inainte nu avea
de ctt cite-va case situate pe
coasta BIrladuluI, $i carT tinead
de BlAjeri-d.-j. ; tot de acest
sat tinca $i biserica fácutA de
Florea, iar locul acesta se numea
tirgul Fiord. LocuitoriI $1 astld
iI zic cTirgul-Biserica-Floarera si
aceastl denumire a pdstratio
para la anul 1875.
Se mArgine$te la N. Cu com.
Torce$ti ; la S. cu com. Buce ti,
de care se desparte prin un
drum ; la E. cu com. Torce$ti
(cAt. BlAjeri d.-s.) si la V. cu
riul Birladul.
Proprietarul erguid $1 a mo
$id este familia Bals.
Familia BAI$e$tilor e una din
cele mal vechr care ad avut un
rol istoric in Moldova. D I B.
P. Hasded in Magnum Etimo
logicum» ne dA o frumoasà
descriere genealogicA a aces
teT familiI, genealogie bazatA
pe documente si acte autentice.
Tot ast-fel$i principele Gh. Bi
bescu, in opera sa intitulata
4Domnia luI Bibescu , la pag.
715, vol. II, are o tabell arAtind
genealogia familid Balsilor.
Ive§ti, com. rur. 5i sat, in jud.
Tu tova, pl. Pereschivul, spre V.
de oras, pe piriul Tutova.
Are 826 locuitorT, din carT
209 contribuabili ; locuesc in
227 case. tid carte 53 per
soane. Are o scoall primarA de
bletT ; o biserica.
Comerciul se exercia de 9
persoane. Are i i hect. vil. Aci,
pe un platoti, in marginea piriuld
Tutova, In vara anuluT
1885, s'ad gAsit resturT de animale
anti-deluviane.
Prin aceastA com. trece dru
mul care vine din $oseaua Bir
lad-BacAd si urmeazA Valea Tu
toveT, ducind spre S. In pl. Corodul.
Mal inainte se numea Márgiucani.
Ive§ti, stalie de dr.-d.f., jud. Te
cuela, pl. BirladuluI, com. Torce$ti,
pe Unja Barbosi-Tecuciti,
pusl in circulatie la 13 Sept.
1872. Se afll intre statiile 1-la

IVRINEZ 76 IZETI-SURANI
nul-Conachi (13.6 kil.) i Bareca
(9.5 kil.). InAltimea d'asupra
niveluluT mOriT de 31'.61.
Ven itul acester statiT pe anul
1896 a fost de 326211 leT
30 batir.
Ivrinez sati Ivranez, sat, in jud.
Constanta, pl. Medjidia, caunul
com. Cochirleni, situat in
partea de V. a pl. si cea de E.
a corn., pe dealul Ivrinez, lingA
un stuf al bälteT Cochirlenl, la
5 kil. spre E. de resedintd. Inainte
era asezat ceva maT spre
V., unde se vAd i ruinele vechiuluT
sat distrus de marT incendiT
provocate in timpul rAzboiuluT
din 1877-78. Intinderea
sa totalä este de 2743 hect., din
carT 14 hect. ocupate de vatra
satuluT Cu 231 case. Populatiunea
sa, in maioritate RominT,
este de 85 familif, sati 428 suflete.
Izba§a, p2rîü, in jud. R.-SArat,
pl. Marginea-d.-s., com. Slobozia
; izvoreste din dealul Jinurul ;
udd comuna in partea de V.,
trece pe d'asupra cAt. Coroteni
si se vara in plrful Coroteni,
maT jos de cAt. Coroteni.
Izba§ul sail Crucea-luI-Izbaq,
picket de g-raniteY, pe marginea
DunAreT, jud. Mehedinti.
Izbä§e§ti, sat, cu 86 familiT, in
jud. Argesul, pl. Topologul, POcind
parte din com. rur.Milcoiul-
IzbAsesti. Aci este resedinta primArier.
Are 2 bisericl: una vechie,
cu hrarnul Adormirea
a doua, cu hramul Sf. loan,
deservite de cite un preot si
un cintAret.
Izbä§e§ti, sat, in jud. Arges, pl.
Cotmeana, fAcind parte din corn.
rur. Stolnici-IzbOsesti. Are o bisericA
vechrefAcutá de un oare-
care Vladu Povarnagiul, cu hramul
SfintiT VoevozT, deservitA de
un preot si un cintlret.
Izbiceni, com. rur., la E. plAseT
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati,
formatO din satele Izbiceni (1500
locuitorT) i Donca (1058 locuitorT)
i situatd lingd Olt, pe soseaua
Izlazul-Stoienesti, la 38
kil. de Caracal si la 14 kil. de
Corabia.
Are o populatiune de 2558
locuitorT, din carT 1298 bArbatI
si 1260 femeT ; 1182 cAsAtoritT
si 1376 necOsAtoritT; 79 stiind
carte ; 478 contrib.
Budgetul com, este de 6484
lel la veniturT si de 6368 leT
la cheltuell. LocultoriT se ocupa
cu agricultura, industria domesticA
si cresterea vitelor. Vite
marT 1917, vite miel 6219 si rimAtorì
300. Are vre-o 1000 duzT
cu carT cultivindu-se &dad de
matase, se obtine anual cam 45
oca gogosT, 4 borangic i 1/2
oca sdmintd.
In com. sunt 7 circiumf
se fac 3 bilciurr pe an : r.
la Dumineca Floriilor, tinind 5
zile ; 2. la 24 UNA, tinind 3
zile si 3. la I i Octombrie, tinind
3 zile, sunt infiintate la
1832. Comert se face cu vite
=1 si miel, cu stImburT, articule
de brasovenie si producte
ale industrieT domestice.
Are : o scoalA primará mixtA
de gradul II, conclusA de un
invAltor, frecuentatA de 62
elevI; 2 bisericT Sf. Nicolae
(1846), clAdita de proprietarul
Rioseanu in Izbiceni si a doua
Sf. Nicolae In Donca, deservite
de 2 preotT si 4 cintAretf.
Izbiceni, trup de mo,sie,jud. Teleorman,
al are corp principal
este in jud. Romanati si care
trece peste riul OltuluT, in luncl,
in dreptul comunelor Riioasa,
Pleasovul si Saelele. Este proprietatea
d-luT M. Rioseanu.
Izbramul, numire ce dad locuitoriT
uneT insule din dreptul
comuneT Cioara, jud. Teleorrnan,
proprietatea statuluT, pe care
este un zAvoiri, care se cld periodic
in exploatare.
Ize§ti, sat, face parte din com.
rur. Podeni-VechT, pl. Podgoria,
jud. Prahova. Are o bisericl,
constructie vechie, ziditd de loc.
numire ce se mal dA comunel
PAcureti, pl. Podgoria,
jud. Prahova.
Ize§ti, molie a statuluT, fostd pendinte
de Episcopia BuzluluT,
jud. Prahova.
Un hrisov al luT Mihail Constantin
Sutu Voevod, din i Decembrie
1784, porunceste ca
mosneni Izesti sA rAspundA obisnuita
dijmO a pOcureT cAtre
sflata mdnIstire Sinala, din Prahoya,
pAnd ce se va hotArnici
mosia. Si fiind-cd nu se stia
cuT vor rämine acele puturT cu
plcurA, s'a hotOrtt ca pleura
sl se stringA de mosneni Izesti
si vinzind-o sä ducl baniI sA-T
dea intru pAstrarea Ispravnicilor
pArd. la Sf. Gheorghe, cind se
pusese soroc ca hotArnicia sA
ia sfirsit, i atuncl la orT-ce
parte se va cuveni se vor da
aceT banT.
trup de pOdure a statuluT,
in intindere de 25 hect., pendinte
de com. Podeni-VechT, pl.
Podgoria, jud. Prahova, care,
impreunl cu trupul Surani (415
hect.), formeazA pOdurea Podeni-
Vechl.
Ize§ti-Surani, mofie a statuluT,
com. Podeni-VechT, pl. Podgoria,
jud. Pra,hova,.

IZI.1qA 77 1ZLAZUL
Izim§a, com. rur., in jud. Mehedinti,
pl. ampul, la 62 kil, de
orasul Turnul-Severin, situatA
la poalele dealuluI $1 pe matca
apeI Drincea. Are o populatie
de 1109 loc., din carl 178 contribuabilf;
locuesc in 200 case.
Este cuprinsl intre comunele
Cujmirul, DArvari, Obtr$ia. $i
Salcea, si udatA de apa Drincea.
LocuitoriT posea.: 73 plugurI,
120 care cu bol, 16 cArute cu cal.
Prin aceastA comund trece
$oseaua Recia-Cujmir-Izim$a-Calafat.
Are: o bisericA, cu I preot
si 2 cintAretr; o qcoalà, conclusa
de un invAtAtor, frecuentatA
de 20 elevf si 3 eleve; 4 drciumI.
Budgetul com, e de 6420 Id
la veniturI, lar la cheltuelI, de
2519 leT.
Vite: 840 vite marl cornute,
46 caT, 68o oT $1 600 rImAtorl.
Izlazul, com. rur., jud. BrAila,
pl. VAdeni, situatA pe ves. Se
mArgineste la E. cu com. urb.
BrAila, la N. cu VAdeni ; la V. cu
Cazasul; la S. cu Chiscani si Lacul-SArat.Suprafata
comuneT este
de 3000 hect., cu o populatie de
1322 familif, saa 5162 suflete, din
carl 792 contribuabill. $titi carte
624 persoane.
Are o scoal1 de bAletl, InfiintatA
in 1840, frecuentatA de
62 elevT si una de fete,infiintat5.
la 188o, frecuentatA de 46 eleve.
Sunt 17 circiumi.
Sunt 2324 vite marI cornute,
852 caT, 613 oT, 641 rimAtori, 7
capre. Pe teritoriul com. se allá:
gara BrAila, r fabricA de ciment
a D-luf Cantacuzino ; 1 fabrica
de spirt si cherestea; 1 fabric1
de sobe de portelan ; r fabrica
de cue de cizmArie ; 4 cimitire,
oborul de producte; 2 grAdin/
de zarzavat, mal multe 'araliidAriI
si abatoriul,
Budgetul com, e de 16828
leT la veniturl 11 de 12380 leI
la cheltuell.
DrumurT: la Lacul-SArat, spre
S., 5 kil.; la Traian, paralel cu
C. F. BrAila-Buzla, spre S., 8
kil. ; la Tudor Vladimirescu,
pe lingl Lacul Dulce, 1 t kil.;
la Cazasul, spre V., 5 kil. ; la
Cimpulung, spre N.-V., 17 kil.,
la VIdeni, spre N., prin Satul-
Nemtesc, 40 kil. ; la BrAila, spre
E., 1 kil.
Comuna sf-a luat numele de
la mosie. La 1828, Ru$il luind
BrAila aa dAruit partea din raiaua
sa bisericd Sf. Mihail $1 MonumentuluT
pentru intretinerea
lor. Secularizind.i-se venitul mg.nAstirilor
la 1864, Izlazul a devenit
propr. StatuluT. PAnA la
1865 fAcea parte din orasul
BrAila, mahalaua Belvedere.
Izlazul, com. rur., In partea de
S.-E. a plAseI Oltul-d.-j.-Balta,
jud. Romanati, situatl lingA DunAre,
pe malul drept al OltuluI
si foarte aproape de vArsarea
sa in DunAre, pe soseaua ce
merge din Corabia spre T.-MAgurele,
la 2r kil. de Corabia $i
la 52 kil. de Caracal. Altitudinea
terenutuf d'asupra niveluluf Mari!
pe mAgura Strimba, spre V.
de comung, este de 58 m. In
ala satuld se aflA In Dunlre
o insull mare si un pichet de
granitA cu acelasT nume.
Are o populatie de 1132 famili!,
saa 4588 suflete, din carT
741 contribuabilf.
Are o scoalA primará de
bIetl si una de fete cu 3 invAtAtorl,
frecuentate de 70 bAetT
si 17 fete; 2 bisericl: Sf. Trd
Ierarchr (1852) si SI. Nicolae
cu 3 preott si 4 cintAretI ; 19
stabilimen te comerciale.
Budgetql comund e la vedturT
de 10739 lel si la cheltuell
de 10297 le!,
Izlazul este un erg insemnat ;
mar inainte a fost port ; este resedinta
subprefecturd plAser Oltuld.-j.,
$1 are un biuroa telegrafopostal.
Importanta ce are Izlazul in
istorie se explicl prin pozitlunea
si mArimea el comparatA cu
a satelor din prejur. IzIazul a
jucat rol in epoca romanA, in
faptele desfA$urate la 1848 si
in ultimul rizboia din 1877.
C. Boleac trece Izlazul intre
statiunile din epoca prehistoricA,
saa cel putin dacd, §i spune cl
a gAsit 3 obiecte, carl india
civilizatia dacA : o oall de lut
negru, marginea untll vas de
-- bronz si 3 pArtf a unef trimbite
de argint. Incontestabil, ad a fost
o cetate cu o deosebitA insemnAtate
In epoca romanA, fiind
capuI une! cal. In cuprinsul com.
se afll 2 cetAtI de pAmint, una
In mahalaua Racovita si alta in
mahalaua Verde, imprejmuite
c 1 un sant intreit. Drumul care
in epoca romaná unea Izlazul
cu Romula nu figureazA in tabla
lul Peutinger. Judecind, In
fine, dupl faptul el este capul
uneI ar, care unea Dacia cu
Moesia, dupa santurile ce se
vAd, dupl ruinele dupl tArmul
drept al DunAreT, dupl Diste
sarcofage descoperite si dupg
monedele romane miel a implratilor
de la Adrian pAnA la Caracala
ce s'a gAsit ad, putem
crede el ad a fost o cetate importantA
a primelor colonil romane,
care a comunicat cu Moesia
prin un pod de care nu
stim nimic.
In istoria Tare!, Izlazul e mal
bine cunoscut prin revolutia de
la 1848 si prin cele petrecute
aci la inceputul campanieT din
1877-78.
La 9 Iunie 1848, se strinserl
ad : Heliade, Popa apcl, Golescu,
Tell, Plesoeanu, Magheru,

IZLAZUL 78 IZLAZUL
Serurie, etc., si in cimpla Izlazului,
numita a la Traian sari a
regeneratiund, ridicara drapelul
renasterd si se citi proclamarea
guvernula provizoriti. El proclamara
constitutia de la 1848,
ale carel marI principir trebuia
sa mal ridice Rominia ingenunchiatä.
strainilor. Aceasta e
unul din cele mal memorabile
fapte ale vietd noastre politice,
prognosticul independente/
formareI regatuluI Romin. Heliade
zice : «Plata satula Izlazul
era plina de taranT, o companie
de soldatI, dorobanti", o multime
de negustod, arendasI, etc.
Se ridica o masä, in forma de
altar si pe ea stralucea evarrgelia,
crucea 0 20 luminad aprinse,
i preotul apcä Cu
preotl, savirsind serviciul divin,
tot poporul ingenunchia. Atund
pr. Radu apca, inspirin du-se din
un paragraf al Resurectiund
Ezechiel, ridica ochir la cer si
pronuntä o rugaciune catre Atot-puternicul
pentru a-I sprijini
in calea dreptatd. Intre altele
«Ridica i reinviazd, Doamne, acest
popor care se omoara pentru
a face sa traiasca opresorif
Scuteste-1 de abuzuri, de
daca si iobagia necunoscuta parintilor
nostri, de roboate, de
aste lucrad ale faraonilor, de
persecutie, de toata jefuirea
nedreptatea .
Inspirarea de care era insuflat
preotul, razele de dimineata
ale soareld ce-I inunda fruntea
sa apostolica '1 facea divin si
vocea la vibra puternic in inima
auditorilor. Totl se ridicara
intonara imnul : «Doamne mintueste
poporul MO) .Tunurile bastimentelor
respunsera prin salve
repetate. ApoI cele 2 stindarde
fura botezate cu apa sfin tin; unul
fu luat -de Eliade care-I incredinta
poporulur i altul de Tell
care vorbi si'l incredinta ostird.
Se ceti apoI -proclamatia
Heliade explica mal multe paragrafe
din Constitutie. Ea incepea
asa: oFratI RominI, timpul
mintuirel a sosit. Poporul nostru
se desteaptä la sunetul trompeter
ingeruld mintuireI si recunoaste
dreptul satI de suveran.
Poporul romin se ridica a-sl apara
drepturile sale. La arme,
Rominl I la armele mintuird».
TotI jurara pe constitutie, pe Evangelie
i steaglid, si in entuziasm
mil de glasud repetara
4( T rajas c Rominia ! traiascd
Constitutia, traiasca poporul ID
Din cimpul luI Traian, poporul
inarmat porni spre Caracal si
de ad spre Craiova avind de
cap pe Magheru ; apol dupa ce
toatd Oltenia fu ridicata, capiI
revolutiund se indrurnara spre
Bucuresti, unde s'a si prezentat
lui Bibescu constitutia cea noua.
La 1877, abia sosesc la Izlaz
I-iul bat. din reg. 7 de linie,
escadronul de Teleorman si bateria
4-a din reg. II de artilerie,
si Turcil cad erati 1000
In Nicopole, cu 2 vase cuirasate
Scadra si Podgorita, if saluta cu
obuze. La 4 Maiti 1877, monitorul
turcesc deschide foc asupra
Izlazului si bateriilor nomine
asezate pe inAltimile maluluI
sting al DuriareI. Comandantul
artileriel noastre scoate tunurile
din ambrasurl in &imp deschis
spre a putea urmari miscarile
vaporulul turcesc si raspunde
provocareI. Bombardarea tine
3 ore si vaporul turc avu catarcul
rupt si cowl sfarimat.
Obuzurile turcestI ati ranit insa
posturile de infanterie din piq.
No. to. Bombardarea continua
in 5, 8 si 14 Malt. Pe la Izlaz
trecu Dunarea divizia a IV-a in
noaptea lul 25 Tulle, si reg. 5
de linie fu prima trupa romina
ce ocupd Nicopolea, spre a forma
garnizona cetatd,
Izlazul, sat, jud. Braila, care se
intinde in forma de semi-cerc
pe linga santul orasula Braila.
Casele sunt neregulat asezate $1
se intind de la ciruitirul SI.
Constantin pe ambele partT ale
drumuld de fer, panä. aproape
de bariera Galati. Acest sat
'Dina'. la 1864 facea parte din
orasul Braila si tinea de mahalaua
Belvedere; de atuna insä.
a ramas comund independentä.
In acest sat se afla. gara Braila
a C. F. BuzAO-Barbosi. Intre
gara si bariera Sf. Gheorghe
se aflä. cazarma regim. III d'artilerie,
o cladire mare. lar in
partea de S. linga bariera Bucuresti
se aflä piata numita
oborul. Suprafata satulur e de
to8o hect., cu o populatie de
4034 suflete. tiü carte 639 persoane.
Locuesc in 910 case.
Pe teritoriul satului sunt : 8
circiumI ; o moara de vint si
una de aburi ; o fabrica de portelan
; unde se fabricä sobe, ornamente
si obiecte de artä. ; o
fabrica de säpun ; 3 cazane de
rachiù ; o cherestea; un depozit
de lemne pentru foc ; 5 depozite
de gaz ; 6 depozite de vinud si
de spirt.
Are o scoalä de baetl si una
de fete, intretinute de stat, frecuentate
de 105 elevi si 65
eleve. Ambele scolI ati un bun
local propritl.
Vite sunt : 850 caí, 2324
vite mad cornute, 600 oI si 630
rimatod.
Iziazul (Renea), insuld, in Dunare
in dreptul com. Izlazul, din
jud. Romanati.
Izlazul, baltd, jud. Dolj, pl. 0colul,
com. Seicuiul.
Izlazul, baltd, in pl. Balta-Oltulc1.-j.,
jud. Roman ati, lingl com.
Cu acelasI nume.

IZLAZUL 79 IZVOARELE
Izlazul, mofie, pendinte de com.
Cu acelasI nume, proprietatea
com. Braila, jud. Braila; are o
suprafata de 2000 hect., aducind
un venit de 79000 ler.
IzIazul, perdure, supusa regimulul
silvic, pe mosia Polana-FeteT,
com. Leresti, .plaiul Dimbovita,
jud. Muscel, in intindere aproximativa
de 70 hect., populate
cu fag, mesteacan si anin.
Se margineste la N. cu Izlazul-Balota
; la S., cu IzIazul-Leresti
; la E., cu comuna Mula:
esti si la V., cu com. Leresti.
Izlazul, perdure, pe mosia Plaiul-
Marichir, com. Leresti, plaiul
Dimbovita, in intindere aproximativa
de 50 hect., populate
cu : fag, mesteacan si anin.
Se invecineste la N. cu Izlazul-Negulicr
; la S., cu IzIazul-
Leresti : la E., cu com. Namaesti
si la V. cu com. Leresti.
Izlazul, perdure, supusa regimulur
silvic, pe mosia Bughea, com.
Leresti, plaiul Dimbovita, jud.
Muscel, in intindere aproximativa
de 600 hect.
Masivul e intrerupt de multele
taerr ce s'ail urmat ara nicI
o regula. Esente : fag, mesteacan,
plop si anin.
Se invecineste la N. cu Lalu ;
la S., cu Bojorita ; la E., cu com.
Leresti si la V., cu apa Bughea.
Izlazul, perdure, supusa regimulur
silvic, pe imosia Iziazul-Bdratiel,
com. Leresti, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel, in intindere
de Ioo hect. avind o vegetatiune
destul de activa.
Se invecineste la N. cu Izlazul
comuneT Leresti; la S., cu
Izlazul comunel Vionesti; la E.,
cu Namlesti si la V., cu comuna
Leresti.
IzIazul, perdure, jud. Muscel, comuna
Leresti, plaiul Dimbovita,
in intindere de ioo hect. Se
margineste la N. cu Strimtul:
la S., cu Izlazul-Balota; la E.,
Cu Namaesti si la V., cu Leresti.
E supusa regimulur silvic;
are o vegetatiune destul de activa.
Esente : fag, anin si mesteacan.
Izlazul, perdure, supusa regimulur
silvic, pe mosia Voinesti,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel,
in intindere de 150 hect. cu
un masiv rar si compus din fag
si mesteacan.
Se invecineste la N. cu Iz-
'azul-Mi-41er; la S., cu comuna
Voinesti; la E., cu comuna Namaesti
si la V., cu Riul-Tirgulur.
Iziazul, perdure, a statulur, in intindere
de 82 hect. ; tine de
comuna Golesti-Badir, pl. Podgoria,
jud. Muscel.
Izlazul, pod, jud. Romanati, in
dreptul comuner Izlazul, pe soseaua
Corabia-T.-Magurele. Adi
Oltul are 145 m. largime a albier,
si 1 m. 80 adincime si
2 m. iutealä de curent pe secunda.
Podul e construit pe 23'
de luntre.
IzIazul-Cfrciumei, izlaz, traversat
de calea ferata Golesti-Cimpulung,
situat in com. Schitli-
Golesti, pl. Riurile, jud. Muscel,
fost pendinte de manastirea
Cimpulungulur. Acest izlaz s'a rezervat
de stat in delimitarea de
la 1864.
Izl azul- Comunei, pddure, pe
proprietatea Izlazul-Rucarul, comuna
Rucarul, jud. Muscel, supusa
regimulur silvic, in intindere
de 500 hect., avind esenta dominanta
fag.
Izlazurile-din- Glod, izlasurr,
jud. Dolj, pl. pul-d.-j., com.
Rozistea, pe hotarul mosier d-ner
Maria N. Paianu, despre mosia
bisericer Maica-Domnulur Dudu.
Izvoare (§apte-), loc izolat,
in jud. Buza9, com. Goidesti,
numit ast-fel dup. cele 7 izvoare,
ce les din coastele de E. ale muntelur
Penteleul, carr reunindu-se,
merg de se varsa in riul Bisca-
Mica. Pe ad i e o deschidere facal
din virful Penteleulur, pentru
cer ce voesc a merge la Lopatari.
Pozitia e frumoasa.
Izvoarele, com. rur.,jud. ambovita,
plaiul Dimbovita-Ialomita la
24 kil. spre N.-V. de Tirgoviste, pe
soseaua Tirgoviste-ampulung,
pe cimpie, dealurr si val si in apropiere
de malul sttng al riulur
Dimbovita. Dealurile din raionul
acester comune sunt: Minjina,
Lapodosti, Baltaci-Izvoarele ll
Rtpa. Prin raionul com. curg
piraele urmatoare care sunt afluentr
al Dimboviter: Minjina,
Izvoarele si Riul-Alb. In apropiere
este un izvor cu apa. sarata.
Comuna se compune din dota
sate : Suduleni si Izvoarele cu 0
populatie de 1063 locultorT.
Are: doul bisericT ; o mala;
5 morT de al:1 ; o pita. Produce
prune multe, din care se fabrica
tuja. Are padure de peste 1750
hect.
Se invecineste: laE. cu com.
Cucuteni si Vilcana-Pandeli ; la
V., cu Pribotul ; la N., cu Pietrarl
si Voinesti si la S., cu Manesti.
De com. Cucuteni si Vilcana-
Pandeli se desparte prin dealurr
acoperite cu padurr, de Priboiul,
prin 11111 Dimbovita, lar de celel'alte,
prin val', dealurr si loc
ves. Se leaga cu Voinestl, Manesti
si Pietrari prin sosele judetene
si comunale, lar cu cele-

IZVOARELE 80 1ZVOARELE
l'alte prin poted i drumuri nesoseluite.
Izvoarele, com. rur., jud. Gorj,
pl. jiu', situat pe loc ses, in
partea de N. a comund Brosten)*
i lingd tanta de indltimi
din stinga
Are o suprafatd de 976 hect.,
din carl 62 hect. pddure, 50
hect. loc de culturd si pdsune,
proprietate a statuluT, ioo hect.
pdclure rndruntd a proprietarilor
648 hect. loc de culturl ale
proprietarilor i locuitorilor, cu
14 hect. vil si 102 hect. prunT.
Are o populatie de 8o fami-
Iii, sati 876 suflete, din cari II
familii Tiganf.
Sunt 170 contribuabilf.
Locuitorirposedd: 33 pluguri,
97 care cu bol, 6 CM-14e cu cal";
19 stupi ; 396 vite mar' cornute,
13 cal, 68o ol, 51 capre si 113
rimAtorr.
Venitul com. este de ler 820,
banT lo, iar cheltuelile de leT
802, bani 15.
Se compune din 2 cAtune:
Izvoarele i VAleni.
Este udatd de apa Pula
Comunicatia se face prin calea
nationald Filiasi-Pietrosani,
care o pune in legdturd la N.
cu comuna Plopsorul prin Piscurile
; lar la S. cu comuna
Brosteni.
Are : I bisericA de lemn, in
cdtunul Izvoarele, Cu I preot si
2 cintAretI; i pus; lo fintinT;
2 circiumi.
Tzvoarele, com. rur., jud. Ilfov,
pl. Oltenita, situatA la 42 kil.,
S.-E. de Bucuresti, pe malul
drept al riului Arges. Std. in
legAturd cu com. Hotarele prin
o osea vecinald.
Se compune din satele : Ciurari,
Ciumati, Coeni si Izvoarele,
cu o populatie de 2134 suflete ;
locuesc in 492 case si lo bordee.
Sunt 442 contribuabill.
Se intinde pe o suprafatd. de
5681 hect. Statul, D-na Elena
tefänescu, D. H. Vasile si A.
Stolojan, aü 4196 hect. si locuitorii
1485 hect. Proprietarii
cultivä 2730 hect. (404 sterpe,
773 izlaz, 250 pd.dure si 39 vie).
LocuitoriT cultivd 1290 hect.
(90 sterpe, 25 izlaz, So vie).
Budgetul com. e de 6080 leT la
veniturl si de 5621 lei la cheltuell.
Are : 2 biserici (la Izvoarele
Coeni); 2 scoale; 2 helestaie ;
pod stAtAtor.
NumArul vitelor marT e de
1243 (444 cal si epe, 438 bol,
288 vaci i viter, 8 tauri, 41
bivoli, 14 bivolite) si al celor
raid de 1234 (238 capre, 324
pord si 672 01).
Dintre locuitorT, 755 sunt plugarT,
8 ari diferite profesiuni.
Locuitorl posea.: 210 pluguri
: 103 cu boT, 107 cu cal;
211 care si arate : 103 cu bol,
io8 cu cal.
Locuitori improprietAritT 352
si neimproprietAriti 424.
Comerciul se face de 13 circiumarT.
In parcea de S. a com, se
afll un mare deal, ce se intinde
in directia E. pe o lungime de
9 kil., dt coprinde comuna Izvoarele.
Pe el se cultivd: porumb,
gria, orz, °yaz, mei, etc.,
iar pe coastele sale vil si pomi
roditorT. Tot spre S. este Valea-Seacd,
coprinsd intre cloud
dealurI si ale cdror coaste sunt
sddite Cu vil sati cultivate cu
cereale.
Izvoarele, com. rur., in judetul
Mehedinti, plasa Blahnita, situatA
pe cimpia Deciului, in apropiere
de Dundre, la 47 kil.
de orasul Turnul-Severiin. Are
o populatie de 980 suflete, din
carl 150 contribuabili ; locuesc
in 200 case.
Locuitorii posea : 30 pluguri,
50 care cu bol', 6 cArute
Cu cal; 40 stupi.
Comuna are o osea care o
leagd de soseaua Turnul-Severin-
Hinova-ScAplul-FlAminda-Gruia.
Are o bisericd, cu i preot
si 2 cintdretT ; 2 circiumi.
Budgetul comunei e la venituri
de 2134 leT, lar la cheltuelT, de
1098 la
Vite: 500 vite marT cornute,
23 cal, 600 ol i 44o rimAtori.
Ca loc istoric in aceastA comund
este de notat : eimpia-Deciului,
in care se vdd urmele
une tabere dace. In acest loe
s'a gdsit o piatrA in forma de
gresA, pe capAtul cAreia existd
o inscriptiune romand.
Izvoarele, com. rur., in jud. 01tul,
pl Siul-d.-s., situatA pe valea
si amindoud malurile Iminogului,
la 24 kil. de Slatina,
capitala judetuluT, si la 3 kil.
de Bdrcdnesti, resedinta plAser.
Se compune din 3 cdtune :
Izvoarele, Gugusa si Zidari, cu
o populatie de 290 familii, salí
1700 suflete, din cari 321 contribuabill.
Locuesc in 60 case
si 240 bordee.
Comuna e vechle. Primii sdi
locuitori, sunt unir veniti din
munte, iar alta bdjeniti de la
alte comune distruse in timpul
rdzmiritelor si cArora boerii Izvorani
le-ati dat adApost si locuri
de hrand. Se zice cd luat
numele de la multele izvoare,
carl curgeati pe ad, in vechime,
inaintea cutremuruluT celui mare.
In com. sunt : 3 cojocarT, 4
cizmarT, 3 fierarT, 4 dulgherrsi
zi d.ari.
Mosia e proprietatea fratilor
Teodor i Mihaill Izvoranu ; are o
intindere de aproape 2000 hect.,
din cari roo hect. pAdure, afard
de delimitare, pe care sunt
improprietAriti 216 locuitorl, cu

lzvoARELE 81 IZVOARELE
625 hect. Viile sunt situate pe
Dealul-Izvoarelor, la N.-V. de
com., pe o suprafata de 75
hect.
Are : douà bisericI, din carl
una s'a recladit din nod in
anul 1872, de fratiT Izvoranu
O cn alte micf ajutoare, dindu-r
pe litigä vechiul hram al
Sf. Troite si acel al Sf. VoevozT
; o scoala, frecuentad. de
15 copiT, intr'un local in bune
conditiunT, proprietatea comuneT.
*Ud carte 113 barbatI si 12
t'eme/.
Vite : r 60 cal, wo epe, 500
bol, 125 vacT, 3000 o/ si 600
porcI.
Comerciul se exercita de 5
circiumarr.
Veniturile si cheltuelile com.
sunt de 4269 leT 8o banT anual.
Comuna e strabatuta de maT
multe retele de sosele comunale
si anume: 1. Barcanesti-
Balanesti, care o strabate prin
centru, de la N.-E. catre V.;
2. t'el liniT laterale, carI dad in
cea principala : una catre E.,
la cat. Zidari, a doua tot spre
E. la com. Alimanesti ; a treia
catre N.-V., spre com. Coteana.
Dealurile, carT brazdeaza teritoriul
com. sunt : Dealul-Izvoarelor,
la N.-V. pe dreapta
IminoguluT ; Parvaneasca la S.,
pe stinga IminoguluT si se continua
catre N.-E. sub numele
Dealul-Alimanestilor si BadieT,
dincolo de care incepe ampia-
BoianuluT. In aceste dealurT sunt
urmatoarele surpaturt Cesmeaua
g Iordache, in Dealul-Izvoarelor
; Zidari, in dealul Badia.
In Dealul-Izvoarelor, la V., se
afla si piscul Comoara-PelciT. Pe
toate aceste dealurl sunt vil,
locurT arabile, livezT si padurT,
ca Badia, de pe dealul cu acelasT
nume.
81273. liare* Dicii /14r Geograge Vol. Ir.
Un singur pirtd, Iminogul,
uda comuna, pe care o traversead
de-alungul de la N.-
E. catre V. De-alungul %raer
IminoguluT sunt mal multe puturl
sad flntinf : Molnoveanu,
Dinu-Vierul, Radutei, Izvorani,
Gugusani si Radia.
Se mArgineste la N.-V. cu
Coteana ; la N., cu Barcanesti ;
la E., cu Boianul si Alimanesti ;
la S., Cu Comani si Maruntei;
la V. cu Balánesti.
Izvoarele, com. rur., j ud. Prahova,
plaiul Teleajenul. Se presupune
a fi infiintata cam de 200 anT.
Este situad in tre &la Crasna
la S. si Valea-Mare la N.,
la 39 kil, de capitala judetulur
si la 12 kil. de resedinta plaiuluT.
Se compune din dona catune:
Izvoarele si Costeni cu o populatiune
de 320 familii, saii 1475
suflete, din cae 250 contribuabilf.
Locuesc in 319 case.
Are dota biserici si o manastire.
Manastirea s'a fondat la
anul 1812.
Biserica din catunul Izvoarele
are urmatoarea inscriptie:
Cu ajutorul lui Dumnezefi, tata, fiul
§i sfintul Duh, s'a ridicat aceastil Ana
bisericli, a doua oará, In zilele li cu
blagoslovenia Prea Sf. Episcop Pärintele
Filofteifi al BuzfiuluT, prin oslrdia li cheltuiala
ctitorilor poporenT si locuitorl
din acest sat, cit O a altora de afaril
coa' ad bine-voit de a ajuta pe acest
sfint licaf, la anul 1854, preql fiind
Preotul Nicolae vi Preotul tefs.n.
Inscriptia dela usa bisericel
Costeni este urmatoarea:
Cu ajutorul lu'i Dunmezeii, al fiului
vi al sfintulul Duh, s'a ridicat aceastl
bisericil In zilele bine-credinclosulul Barbu
Dimitrie tirbeY Voevod, cu bineeuvintarea
Prea sfintituluI iubitor de
Christos fi Episcop al sfintel EpiscoplI
Dula D. D. Filofteiii si ostrdia poporenilor
citunulnl Costeni f i a altor fXaltor!
de bine. Acest sfint Mea." s'a
xidicat la anul 1856, Maifi ¡s.
Parte din locuitorl sunt mosnenT.
70 s'ad improprietarit la
1864, ciad li s'ad dat 125
hect. Vite sunt: 69 cal si Tepe,
208 vacT, 210 capre, 564 cd §1
433 porcT.
Sunt loo stupT cu albine.
In raionul comuner sunt 6
morl si 2 pive : 5 morT si o
piva pe gira Crasna, i moad
si 1 piva pe riul Teleajenul.
coala functioneaza de la 1875;
si e frecuentad de 68 bletT sl
I° fete.
tiod carte 150 barbatT si 50
femeT.
Comuna, cu izlaz, pamtnt de
muna si padurT, are 1500 hect.
Budgetul com, e la veniturT
de 5685,15 leT si la cheltuelT
de 4647,40 leT anual.
Comerclul se exercita in comuna
de 9 circiumarl.
Soseaua judeteana Ploesti-
Bratocea, ce trece prin aceasta
comuna, dela S. la N., tulesneste
comunicatia intre comunele
Homoriclul la S. si Mineciurile
la N.
E brazdata de dealurile : Incarcatoarea,
Caseria siVirful-TeisuluT,
toate cu directia dela V.
spre E. sí carT serva. pentru pasunatul
vitelor.
PoenT sunt: Poeana-MarichiT,
Poeana Burchi, Poeana-Mare
si Poiana-StineT; lar in partea
de V. a comuneT este surpatura
Rupturile.
E udata de girlele : Crasna,
Valea-Mare si Teleajenul 01 de
vilcelul Purceaua.
Piscul Gogosarul, care cade
cam in centrul comuneT, s'a
numit ast-fel de la forma sa, ce
se aseaminä cu a uneT gogosT
de matase.
Izvoarele, sat, jud. Bacad, pl.
Bistrita-d.-j., com. Rusi, situat
pe malul drept al BistriteT, in
vale, sl putin maT in jos de
11

IZVOARELE 82 IZvOARELE
satul Domnita-Maria, la 12 kil.
de satul RuO. Are o populatie
de 56 familiI, sai1 187 SUflete;
2 bisericI, una ortodoxa',
clädita la 1802 de Pavel Christea,
la care sluje§te un preot din
Bacati, lar a doua catolicá, claditá
in 1886 de locuitorI;
dirciumd.
Vite : 13 cal, 178 vite marI
cornute §i 25 porcI.
Izvoarele, cittun de resedintal
al comuneI Izvoarele, plaiul Jiul,
jud. Gorj.
Are o suprafata de aproape
996 hect., din carI : 62 hect.
padure, 8 hect. vil', 78 hect. livezI
de prunï, lar restul loc de
cultura, fin* §i p4une, proprietate
parte a statuluI, parte
a D-luI C. Pirleanu i a locuitorilor.
Are o populatie de 140 familif,
salí 716 suflete, din carl
135 contribuabilf.
LocuitoriI posedä: 21 plugurI,
72 care cu bol, 4 cärute cu cal;
I I stupI; 209 vite mari cornute,
13 cal', 397 oI, 15 capre §i 64
rimatori.
Are i biserica' de lemn, facuta
de locuitori pe la anul 180o,
ca I preot i 2 cinfaretI; 4 fintinI
; i cIrciuma.
Izvoarele, sat, jud. Ia0, pl. Copoul,
com. Radiul-Mitropolid,
spre S. de satul Iepureni, situat
pe un podi§. In vechime se numea
Cior4ti. E format din citeva
case.
Izvoarele, sat, face parte din
com. rur. cu acelag nume, pl.
Oltenita, jud. Ilfov. Este situat
la S.-E. de Bucureti, 'filtre Valea-Seacd
i malul drept al fiuluI
Argqul. Ad i riul Sabarul
se varsa in riul Argewl. Se imparte
In 2 trupurI purtind numirea
de Izvoarele-d.-s. i Iz-
voarele-d.-j. Ad i este rqedinta
primaria.
Are o bisericd, cu hramul Sf.
VoevozI, deservita de 2 preotI
§i 2 cintäretI ; o coal'a'
frecuentata de 31 elevr §i 5 eleve,
cu Intretinerea careia statul
i comuna cheltuesc anual
2184 leI. Localul s'a construit
de judet In anul 1883.
Se intinde pe o suprafata de
1925 hect., cu o populatie de
806 I ocuitorr.
Statul §i d. A, Stolojan
1267 hect. i locuitoriI 658 hect.
Proprietarul cultiva'. 797 hect.
(44 sterpe, 426 izlaz). Locuitoril
cultiva 578 hect. (50 sterpe,
30 vie).
Are i pod ; i heleg.eil.
Comerciul se face de 7 eh-ciumarI.
Numarul vitelor marI e de
560 i al celor miel de 325..
Izvoarele, sat, face parte din
com. rur. cu acela§r nume, pl.
Siul-d.-s., jud. Olt, i e situat in
partea de V. a comund. Are o
populatiune de 842 locuitorT.
E re§edinta comuna Are o
coalä.; o bisericd, cladita de
d-niI proprietarr fratil Teodor
§i Mihail Izvoranu, in stil modern.
Izvoarele, sat, face parte din comuna
rur. Izvoarele, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova.
Izvoarele, loc, jud. Bacati, plasa
Trotu§ul, com. Grozqti, situat
nu departe de Bogdanqti, ande
se vad urmele unor zidurl marI
numite Zidurile- de -la -Izvoare,
care, se zice, ar fi ingrádit o
vechie mänastire, unde se Inchideati
locuitorif de frica TItarilor.
Altii spun, cá, ar fi
fost acolo biserica catolica,
ca la 1821, atit satul cit i biserica
ati fost arse de TurcI.
Izvoarele, al/cl numire a miindsarel'
Crasna, jud. Prahova.
Izvoarele: a'eal, in partea de N.-
V. a comund cu acela§I nume,
pl. jud. Olt, situat in
dreapta IminoguluI, pe care se
cultiva 62 hect. 50 arif vie.
Izvoarele, mofie, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Vinatori
- Dumbrava-Ro§ie, proprietatea
d-luI A. Blancfort.
Izvoarele, trup de mofie, in jud,
Neamtu, plasa Piatra-Muntele,
com. D oamn a.
Izvoarele, cl dure a statuld in
intindere de 950 hect., pendinte
de com. Izvoarele, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova, formatá
din trupurile : Ursoaia (15o
hect.), Plaetul sati Teleajenul
.(750 hect.) i Vatra-MändstireI-
Crasna (50 hect.)
Izvoarele, päa'ure particulara, supusd
regimuluI silvic, pe mo0a
Izvoarele, com. Grad4tea, pl.
Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.
Izvoarele, pichel de granO, pe
marginea Dunärel, pl. Blahnita,
jud. Mehedinti.
Izvoarele, pirîü, jud. Boto§ani ;
izvorqte din Ora". eni, curge pe
teritoriul satuluI Balceni, com.
Curte0i, se unqte cu piriul Turcani
§i se varsa. in Hliboci.
lzvoarele, izvore§te de la
lacul numit Izvoarele, de pe teritoriul
mo0e1 Izvoarele, com.
Raidiul-MitropolieI, pl. Copoul,
jud. curge de la N. spre
S., trece prin satul Zahorna,
com. Tdute§ti §i, la Capul-DealuluI,
se une0e cu plraiele : Rotundul
i Moime§ti, §i apol se
varsa in iazul Cirligul din com.

IZVOARELE 83 IZVORKLUL
Copoul, pl. Copoul, lar de acolo,
curge sub nutnirea de piriul
Cacaina, si trecind prin orasul
Iasi, se varsa in stinga
riulur Bahluiul.
Izvoarele. VezT Corblia, pir1/2,
com. Brdesti, plasa Cirligatura,
jud. Iasi.
Izvoarele, pirliaf, jud. Neamtu,
izvoreste din dealurile Ciritei,
teritoriul com. Gircina, curge
spre S.-E., unindu-se pe dreapta
cu pirliasul Frasinelul ; intra pe
teritoriul com. Vinatori-Dumbrava-Rosie,
traversind, aproape
de varsarea tu!, pe partea dreaptä.
a piriuluT Cracaul, soseaua
judeteana Dobreni-Roznovul, intre
kil. 18-19.
Izvoarele, vale cu pilla, jud.
Tecuciti ; trece prin satul Gerdana
si se scurge in Valea-Polocinuluï.
IzvoareIe, vale cu piria, jud.
Tecucid ; vine din Valea-Malurenilor
si se varsa in Birlad.
Izvoarele, trecdtoare, in Transilvania,
pe la N. de manastirea
Crasna, jud. Prahova.
Izvoarelor (Dealul-), deal, in
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. rur. Niculitelul si
Meidan-Chioi ; se desface din
dealul indita ; se intinde spre
S., inteo directie generala de
la N.-V. spre S.-E., brazdind
partea de V. a comunelor si
cea centrald a plaseT ; se intinde
printre piriul Boclogea si Telita
; e taiat de drumul comunal
Hancearca-Niculitel; este acoperit
pe toata intinderea cu padurT
de stejar.
Izvorani, sat, in jud. Ilfov, pl.
Znagovul, facind parte din com.
rur. Tincabesti. Este situat la
N.-E. de Tincabesti, la intilnirea
VaeT-luT-Baron cu balta Znagovu/.
Are o biserica lipoveneasca.
Se intinde pe o suprafata de
1020 hect., coprinzind si o balta
si are o populatie de 251 loc.
Statul are 865 hect. si cultiva.
prin arendasiT sal 265 hect,
(lo finete, 590 padure). Locuitoril
cultiva tot terenul.
Comerciul se exercita de 2
circiumarT.
Numarut vitelor marT e de
130 si al celor miel de 193.
Izvorani, sat, renumit pentru vinurile
sale cele bune. Face parte
din com. rur. tefOnesti, pl.
Riul-DoamneT, jud. Muscel.
Este situat pe Valea-Izvoranilor,
care strabate catunul de
la N. spre E. si care se vars5,
In riul Argesul.
Are o populatie de 432 locuitorT;
o biserica, deservita de
1 preot si 1 dascal.
Se desparte de cat. Stefanesti
printr'un cleal mare, pe
care sunt plantate numaT viT si
diferitT arborT fructiferT.
O osea, care pleaca din catea
natio nata. Bucuresti-Pitesti, strabate
satul in tot lungul luT.
O parte din satul Izvorani
a fost cumparat de Mateid Basarab
impreuna cu viile, cu pivnita,
cu helesteul si cu casete
tul Musat Vistierul si daruite de
el manastire/ din Cimpulung.
lzvorani, deal, in raionul com.
$tefanesti, pl. Riul-DoamneT, jud.
Muscel, pe care se cultiva vie.
Izvorani, girld, ce-sl ja nastere
din mal multe izvoare si dupa
ce uta com. tefanesti, pl. Riul-
Doamner, jud. Musce/, de-alungul
sati, de la N. la S., se varsa
in riut Argesul.
Izvorani, mofie a statuluT, jud.
Muscel, pl. Riul-Doamnet, com.
Valea-Mare, pendinte de Mitro
polie; arendata Cu 240 lei anual.
Izvorani, proprietate a statuluT,
jud. Muscel, pendinte de Mi
tropolia din Bucuresti; produce
anual vr'o 240 leT.
Izvorani, pida, izvoreste din
Dealut-Florestilor, in jud. Tecucid,
com. Condrachesti, se
uneste cu Iartaganul la Capul
PisculuT, aviad un pode, si astfel
trec in com. Huruesti si se
varsa in Polocin, in partea stinga.
Izvoranul (Predeleanul), edtun
al com. Grajdana, jud. Bu
zau, cu 240 locuitorT si 56 case.
Izvoranul, schit, in jud. Buzad,
com. Grajdana, cat. Izvoranul ;
a tinut de manastirea Mihaid-
Voda si impreuna cu aceasta
de manastirea Simonoptera; asazi
e biserica de mir.
Izvoranul (Predeleni), mofie,
a mosnenilor Predeleni, jud.
Buzad, de la care s'a rapit de
calugariT grecT carT au alipit-o de
schitul Izvoranul. Asazl e proprietatea
statului in com. Grajdana,
pe care s'ad improprietarit
locuitorif in anul 1864; a
mal ramas tuba vre-o 22 hect.
finete, M'ara de padurca Izvoranul.
Izvoranul,pddure a statuluT, pendinte
de manastirea Mihaid
Vocia, jud. Buzau, com. Grajdana,
cat. Izvoranul ; are 964
hect.; mare parte seculara.
Izvonilul, com. rur, si sat, in jud.
Mehedinti, plasa Ccolul d. j-, la
30 kil, de orasul T.-Severin, si
tuata pe dealul si pe valea care
duce la apa Pesceana.

IZVORUL 84 IZVORUL
Satul formeaza comuna cu satele
Boceni §i. Manul, avind peste
tot 2000 suflete, din carr 320
contribuabilr. Locuesc in 450
case.
Locuitoril posedg.: 52 plugurT,'
129 care cu bor, 14 carute ca
caT ; Io5 stupT cu albine.
Are 2 bisericI, deservite de
1 preot §i 3 cintlreV; 2 circiumr.
Budgetul com. e de 2782 leT
la veniturI §1 de 1400 leT la
cheltuelT.
Vite : 900 vite marT cornute,
46 cal, 950 oT §i 800 rimatorI.
Prin comuna trece §oseaua
judeteana T.-S everin-D u mbrava-
Dolj.
Izvorul, com. rur., jud. Dolj. pl.
Ocolul. Situatg. pe malul sting
al riuluI Amaradia, la 1 1 Idl.
de Craiova. Se invecine§te la
N. Cu com. Mälle§ti ; la E., ca
com. Vulpeni §i Motoci ; la S.
cu com. §imnicul §i laV., cu com.
Almajul. Se desparte de aceste
comune prin semne conventionale.
Linia de N. merge de
la com. Almajul panä la com.
Vulpeni, strabatind riurile Ama.
radia §i Tesluiul pe ambele lor
malurT. Linia de S. merge de
la com. Motoci §1 pana la Almajul,
spre V., strabatind riul
Amaradia.
La E., limita incepe din com.
Vulpeni (R.omanati), cu directlunea
spre V., trece prin riul
Tesluiul §i se terming. la com.
imnicul. Linia de V. incepe
de la com. Almajul §i merge
drept spre N. pang. la com.
Malle§ti.
Are o populatie de 1566 suflete,
din carl 293 contribuabill.
Locuesc in 390 case. tiii carte
243 persoane.
Se compune din 3 catune :
Izvorul, Cioroiul §i Cornetul.
Izvorul e catunul de re§edinta.
Cioroia§ul e la mijloc, Izvorul
la S. li Cornetul la N.
Are 2 bisericr li o capeld la
cimitir. Una in Izvorul, s'a fondat
la 1820 de Cucoana Catinca
Crasnareasa, a doua in Cornetul
s'a fondat in 1869 de catre
Constantin Dosa iar capela de
la cimitir din 1891 e datorita
preotuluT Ion Preda.
La fie-care biserica se afla
cite un preot §i un cintaret.
Ambele bisericT ad cite 17 pog.
date dupa legea rurald.
Este o §coala mixta care functioneaza
din anul 1834. Localul
este zidit de stat §i intretinut
de comuna. E frecuentata de
6o §colarl : 16 din Izvorul, 20
din Cioroiul §i 24 din Cornetul.
Inpamintenill dupa legea rurala
din 1864 sunt 286 loc.
Este situata pe un deal cu
fata expusa la V., strabatuta
de mal multe vilcele cu directiunea
de la E. la V. Pamintul
este compus de terenuri nisipoagiloase.
Este strabatut de dealul
Amaradia, ce se tntinde pe ambele
malurT ale riuluT cu ace-
'ni nume, de dealul Tesluiul
din dreapta TesluiuluT li din
Dealul-MuereT din stinga luT.
Val sunt 3 : Valea-VieT, Valea-
Pope§tilor §i Valea-UnghiuluT.
Dealurile sunt acoperite cu
vil.
Esta udata de riul Amaradia,
care izvore§te din Gorj li
care se varsa in Jid la catunul
Troaca, din com. Cernelele. Tesluiul
izvore§te din dealul Crucile,
com. Balota, li strabate o
parte din aceasta com. la E.
§i are direcfta de la N. la S.
Pe Amaradia se aflä un pod.
Spre V. in catunul Cornetul
se afla 2 b5,41 cu peste, ambele
pe mo§iile particularilor. Fiecare
are o suprafatá de 3/4 de
hect.
Suprafata intregulul teritorid
comunal e de 1371 hect., din
care : loa pamint arabil, 38
fineata li 25 izlaz.
Mo§iT sunt 6 §i apartin particularilor.
Intinderea lor e 1240
pog. arabile, dind un venit de
14600 leT.
PadurI sunt : Izvorul, Cioroiul
li Cornetul cu o Intindere de
400 pog. ; esente : cornT, alunT,
frasinT, emite §i cer.
In comuna sunt 5 circiumT ;
1 moara cu aburl.
CM comunale pe o lungime de
6 kil. unesc comuna cu vecinele
sale. Un drum vechid, numit
Drumul-MuereT, incepe din
orgul Craiova, se termina in
cre§tetul Carpatilor, trecind prin
aceastg. comuna.
Budgetul com. e de 3546 leT
la veniturl li de 3297 leT 12
banT la cheltuelI.
Izvorul, com. rur., jud. Olt, pl.
Vedea-d.-s., compusa din 4 catune
: Izvorul-d.-s., Izvorul-d.-j.,
Blejani §i Ratoi. Este situata
pe Dealul-IzvorapluI §i Blejani,
la 65 kil. de capitala judetulul
§i la 4 kil. de a plg.§eT.
In vechime catunele Izvoruld.-s.,
*oldea §i Pir§ogi, formad
o comuna sub numele de Izvoruld..s.
Catunele: Izvorul-d.-j., Blejani
§i Ratoi formad. o alta comuna,
sub numele de lzvoruld.-j.
Dela 1864 s'ad unit aceste
comune cu comuna Fata, §i
ad format impredng .comuna
Fata, §.1 ast-fel unite ad durat
pana la 1884, Aprilie, cind deslipindu-se
de comuna Fata, ad
format o comuna noul, sub numele
de Izvorul.
Are .o populatiune de 270
familiT, sad 973 suflete, din carl
308 contribuabilf. Locuesc in
212 case.
*titi carte 159 persoane.
Sunt : 3 bisericl, deservite de
3 preotl; o §coala, cate dateazg

IZVORUL 85 IZVORUL
de la 1880. Cladirea e 13110.,
proprietatea comunet, prin donatie
facuta de d. C. Pir§oaga
in anul 1885. E frecuentan. de
16 copit.
Locuitorit sunt mopent. ET
posea : 24 caí §i Tepe, 188 bol,
250 ol i 230 porcI.
Comuna se intinde pe o suprafata
de "75 hect.
Comerciul se face de 3 eh-ciumarr.
Veniturile comunet se urca
la suma de 1947 let O cheltuelile,
la 1813 le!.
osea une§te comuna la
N. cu com. Cucu-Popeqti ; la S.
cu com. Gura-Boulut. O alta
§osea o une§te cu com. Cruciwara,
la E. O alta, cu com.
Fata, la V.
brazdatd de dealurile : 5oldea,
Izvorul, Dirmanoaia, Blejani
O de piscurile: Caciorul,
Malaia, Zgheboasa §i Raicul.
Pe toate se cultiva vil, prunt,
sunt locurt arabile, paqunr de
vite §i padure.
udata. la E. de gira Matcaveta
§i la V. de Girla-Boulul,
M'ara de valle care poarta numele
dealurilor i piscurilor numite
mar sus.
Se marginqte la N. O E. cu
jud. Argq ; la S., cu com. Gura-
Boulut 4 la V., cu riul Vedea.
Izvorul, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-j., compusa din 2
catune : Izvorul §i Popeqti.
Este situata pe valea Pesceana,
la 51 kil, de capitala
judetulut §i la 8 kil. de a pl4eT.
Are o populatie de 82 famili!,
sati 506 suflete.
Locuesc in 97 case.
tia carte 32 persoane.
Sunt 2 biserict, una la Popeqti
§i. a doua la Izvorul.
Locuitorit sunt mopenT. ET
posea : 73 bol, 38 yac!, 6 cal
0. 208 of.
Vatra satulut, cu vi! §i izlaz,
are 135 hect.
Soseaua comunala inlesnqte
comunicatia comunel Izvorul Cu
comunele: Glavile la N. li Cretuni
la S.
Veniturile li cheltuelile comune!
se urca la 800 let anual.
E Ludata de valle Pesceana
li Navrapita, li strinsa intre dealurile
Verdea li Dealul-Dosulut.
Izvorul, cdtun, al com. Trestia,
jud. Buzad, Cu 190 loc. §i. 35
case.
Izvorul, sat, jud. Dimbovita, pl.
Cobia, cat. com. Greci.
Izvorul, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul,
com Izvorul, cu re§edinta
primarier. Are 418 suflete : 217
barbatI qi 201 femet. Locuesc
in MI case.
5tid carte 62 persoane.
CopiiI din sat urmeaza la qcoala
mixta din satul Cioroiul, ce
este la 280 m. Are o biserica
de zid, fondata la 1820 de cocoana
Catinca Crasnareasa, cu
hramul Adormirea Maicet Domnulut
O acum, deservita de 1
preot §i 1 cintaret. Are 17 pogoane
proprietate. Circiumt sunt 2.
Izvorul, ce)tun, in jud. Mehedinti,
pl. Vailor ; tine de com. rur.
DragotWi.
Izvorul, sat, face parte din com.
rur. Sinaia, pl. Pele§ul, jud. Prahoya.
Are o populatie de 370
suflete.
Locuitorit acestut catun s'ail
improprietarit la 1864, parte
pe mo0a D-net Zoe Brincoveanu,
parte pe poalele muntelut
ColtiT-lut-Babe, proprietate
a Eforiel Spitalelor Civile din
Bucure§ti, §i. o mica parte pe
mo§ia manastiret Sinaia.
Izvorul, sat, in jud. Roznan, pl.
Fundul, com. Brate§ti, spre E.
de satul Brate§ti, la 3 kilom.
de el. Este a§ezat pe o mica
patita, ce prive§te spre S.-V.
Are 64 familit, sad 284 suflete,
din cart 68 contribuabilt. Locuesc
in 73 case.
Se lucreaza mult oldria, a§a
ca este in aceastA privinta intliul
sat din judet.
Are o biserica de lemn.
Sunt 480 vite mar! cornute.
Este legat cu ora§ul Roman
prin osea.
Izvorul, cdtun, al com. Dranovatul,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati, situat la V. de traseul
Huid ferate gi al §oseleT
Corabia-R.-Vilcea, 2 kil. spre
S.-V. de Dranovatul. Altitudinea
terenulut d'asupra nivelulut mariT
este de 190 m.
Are 225 locuitort ; o biserica,
cu hramul Sf. Grigore, cu un
preot i 2 cintarett.
Izvorul, sat, face parte din com.
rur. cu acela0 nume, pl. Oltuld.-j.,
jud. Vilcea.
Izvorul, vechie numire a satulut
Simioneqti, jud. Roman, plasa
Moldova, com. Cordunul.
Izvorul, mahala, in com. rur.
Lupa, pl. Motrul d.-s., judetul
Mehedinti.
Izvorul, mahala, in com. rur.
Dragote§ti, pl. Vailor, jud. Mehedinti.
Izvorul, mote cu.pddure particu-
Jara, jud. Dolj, pl. Ocolul, com.
Izvorul. Padurea se compune
din cer, emita, corn, alun O stejar,
care predomina. Pe mo§ie
se afla o moara de abur!.
Izvorul, lac, jud. Dolj, pl. Jiul

IZVORUL 86 IZVORUL-BIRSE1
d.-s., com. Filiai, la S. comunei
se scurge In lacul Vladul.
Are o intindere de 'fa hectar si
contine peste. Inteinsul se scurg:
Fintina-Mare i Fintinile-de-la-
Capell
Izvorul, firtu, jud. Botosani, izvoreste
dintr'un mal din tirgul
Bucecea ; trece prin satul Bucecea;
curge spre N., se uneste
cu piriul Vasilincea i apoi trece
In com. Costinesti si se varsá.
in Siena.
Izvorul, îrîü, la nastere din iazul
Costanul, de pe Invancäuti,
com. Paltinisul, pl. Prutul-d.-j.,
jud. Dorohoit1, si se varsg in
riul Prutul.
Izvorul, pirtz7, jud. Falcili, izvoreste
de sub Dealul-Circiumei-
BArbosi, trece prin sesul si com.
Barbosi si se vars1 in balta
Posta-Elanul.
Izvorul, ptrîz, izvoreste din cät.
Turculesti, com. alinesti, pl.
Podgoria, jud. Muscel, curge
spre E. si se varsã in eta Argesul,
la com. Golesti-Badir, pl.
Podgoria.
Izvorul, pîth, izvoreste de la
limita jud. Gorj si se varsa in riul
Tiriia, in raionul com. Milostea,
pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.
Izvorul, izvor de apd minerala,
jud. Prahova, com. Sinaia, plaiul
Pelesul, continind pucioasl
iod, pe proprietatea statului
si a casel Brincovenesti, situat
pe regiunea muntilor, in apropiere
de gara Sinaia.
Izvorul-cu-Trestie, vechie numire
a cittunulut Trestia, cora.
Trestia, jud. BuzAti.
Izvorul-Alb, sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Buhalnita,
situat la 37 kil, de orasul
Piatra, pe malul drept al riulul
Bistrita si pe cel sting al piriiasulur
cu acelasr nume.
Are o populatie de 148 familiT,
san 202 suflete : 104 bArbatl
si 98 femeT.
Stili carte 20 persoane.
Locuitorii se ocupa cu agricultura
si plutaria.
Izvorul-Alb, sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Hangul.
Are o populatie de 57 familii,
saa 243 snflete.
Izvorul-Alb, trup de mofie, in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Buhalnita.
Izvorul-Alb, ramurcl de munit,
ce se detaseazä din masivul Ceah-
16.ului, intre piriul cu acelasT nume
Piriul-Secului, jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele.
Izvorul-Alb, pirtiaf, in judetul
Neamtu, plasa Piatra-Muntele,
com. Buhalnita ; izvoreste din
stinca DochieT si se varsa pe
partea dreapta a riului Bistrita,
filtre kil. 94-95 al soseleT mixte
Piatra-PrisAcani.
Izvorul-Anestilor, com. rur.,
sat, In jud. Mehedinti, plasa Ocolul-d.-j.
la 20 kil, de orasul Turnul-Severin
; s'a numit i Izvorul-Alcestilor.
Este situatä pe valea ce duce
la Broscari, coprinsa l'are dealurile
Poroina i Stirmina, care
incepe din locul numit Plaiul-
Bistrita... Satul formeaza comuna
cu satele: Petrisul si Valea-Hotului,
avind peste tot 1821 suflete,
din carT 285 contribuabili.
Locuesc in 300 case.
LocuitoriT posedA: 51 pluguri,
118 care CU bol, 19 ; 870
; 102 stupi.
Are : 3 bisericl Cu 2 preotT
si 5 cintaretl ; o scoala, conclusa
de I invAtAtor, frecuentaa
de 30 elevl ; 3 circiumi.
Budgetul com. e la venituri
de 1708 lei, lar la cheltuelT, de
1034 lei.
Vite : 640 vite marT cornute,
19 cal, 870 ()I i 749 rimAtorl.
Prin comunl trece soseaua
Turnul-Severin - Bistrifa- Izvorul-
Anestilor-Broscari.
Se mArgineste: la E. cu com.
Broscari ; la S. cu com. Hinova ;
la V. cu com. Bistrita si la N.
cu Fintina-Domneasca. Dealurr
sunt BAsescul, Plugarul, al-GarduluT,
al-CacamuluT,Dragoteasa,
Suvernitul, MiclAul, Dutescul,
Peretul, Budasca i TAbgnesti,
parte acoperite cu vil si semanaturI
si parte cu pAclure.
Val mal principale sunt : valea
Izvorul-Anestilor, pe care
este asezata comuna ce incepe
din plaiul Bistrita si se terminA
inteo frumoasa cimpie la Rogova.
Mai e si cimpia Boenisca
la E.
Ca loc istoric in aceastA comuna
sunt de notat urmele
unui vechifi drum Roman, ce
s'a descoperit pe lingI casa
preotului Gheorghe LAzano
care era asternut cu arAmicla
si platrl.
Tot In aceasta comuna, in
cgtunul Pletrisul, se afll lignite.
Izvorul-BirseI, com. rur. §i sat, in
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.,
la io kil, de orasul T.-Severin.
Este situata pe Valea-TopolniteT,
märginindu-se : la E. cu com.
Molovatul ; la S. cu com. Bresnita
; la V. cu com. Balotesti,
care o desparte de Schitul Topolnita.
Satul formeaza com. cu cAtunele
: Halinga, Rascolesti, Schinteesti,
Schitul, Topolnita, Curecea
si Petolesti, avind peste

IZVORUL-CEL-MARE 87 IZVORUL-FRUMOS
tot 1911 suflete, din carT 350
contribuabill. Locuesc in 350
case.
LocuitoriT posea : 70 plugurT,
194 care CU bol, 12 CAruVe
cu cal; 369 stupT.
Prin comuna trece poseaua
Turnul-S everin-Balta-Bai a-de- Arara.,
pe malul sting al riuluT
Topolnita ; iar pe malul drept
o posea duce de la Halinga
la Schinteepti.
Are 4 bisericf, CU 3 preot1
pi 7 cintAretf ; o pcoall., conclusa
de i invadtor, frecuentata
de 30 elevT ; 3 circiumT.
Budgetul com. e la veniturT
de 5578 lei, lar la cheltuelf, de
2283 leT.
Vite: 783 vite marT cornute,
27 caT, 706 capre, 890 oT
goo litUAtorr.
Dealurr maT principale in
comuna sunt : Dealul Curecea,
acoperit cu vil, Zmeural Bobocepti,
Dealul-FeteT pi Dealul-Bradetulul,
cu o pozitiune frumoasa,
acoperit Cu paclurT seculare.
CimpiT sunt : Cimpia-CureceT,
TarovatuluT, PerutuluT i Crapca.
VII principale sunt : Valea-
BirzeT, care este foarte prapástioasá,
valea Curecea, Tarovátul,
Crasna i valea Topolnita.
lar ape sunt : Topolnita,
ce ucla prin inijloc, Piriul - Fintanelor,
Clevacetul ce izvorepte
din padurea statuluT, Supadina
Piriul-Copurilor.
In partea de V. a acestel comune,
in vecinatatea satuluT Balotepti,
se cunosc urmele unel
bisericute, in stincile de sub
Dealul-Sfirleaculuf in apropiere
de malul drept al riuluT Topolnita.
Asemenea se poate vedea
pi o mica schela de piatra
care cotepte in linie curba
care da a se intelege cA aci era
sf. Proscomidie, unde preotiT
savirpead serviciul divin. De ad,
mergind pe malul drept al To-
polniteT, spre E., la o mica distanta.,
se glsesc locurr adincite,
unde, se zice, a fost un cimitir
roman al satului Martalogi.
Bisericuta ar fi fost a satuluT
Martalogi care a fost stricat
de nipte Tatarl ce ad navalit
asupra locuitorilor. Locul pe
unde ad trecut Mari! apa Topolnita
se numepte pi azT Vadul-
Tatarulur. Vechimea acestuf sat
se da a fi cam pe la 1200 dupa
Chr. Morminte aflate ad poar-
LA numele de mormintele Uriapilor
sati Jidovilor de la Martalogi.
(V. Schitul Topoluita
Schinteepti).
Izvorul - cel - Mare, pula, jud.
Vasluid, com. Scheia ; izvorepte
de sub nipte stincT de piatra,
in partea de S. a dealuluT Muncelul;
curge pe marginea de
E. a satuluT Capotepti; primepte
in dreapta sa pirliapul Ignat, pi
care trecind pe teritoriul com.
Dragupeni se varsa in Stavnicul-Sec.
Izvorul-de-Jos, com. rur. pi sat,
in jud. Argep, pl. Gálapepti, pe
apa Teleormanuluf, la 16 kil.
de com. rur. Costepti (repedinta
subprefecturef), pi la 61 kil. de
Pitepti. Are o populatie de Ioo
familiT, sad 600 suflete, din cal-1
fo contribuabill ; o biserica
cu hramul Adormirea, deservid.
de x preot i i cintaret ;
o pcoala primara rurala.
Budgetul com, e de 1916 leT
la venit. pi de 1968 leT la chelt.
Vite: 350 bol i yac!, 75 cal,
4 asinr, 1151 o!, 2 capre qi 115
rimatorT.
Izvorul-de-Jos, sat, face parte
din com. rur. Izvorul, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt. Are o populatiune
de 266 locuitorl. E
situat in partea de S. a comuna
Izvorul-de-Sus, com. rur. 11 sat,
in apropiere de riul TeleormanuluT,
jud. Argepul, pl. GAIApepti,
la 13 kil, de com. rur. Costepti
(repedinta subprefectureT) pi la
58 kil. de Pitepti. Are o populatie
de 972 suflete, din carT
198 contribuabill; o biserici
vechle, cu hramul SE Nicolae,
fondata in anul 1701 de proprietarul
de pe acele vremurT,
Paharnicul Iordache Colfescu pi
restaurad. maT in urma de proprietarir,
familia Perticari ; biserica
se intretine de proprietar
pi e deservid de un preot, un
ctntäre i un paracliser. Se vád
ruinele caselor boereptT zidite
tot in anul 1701 de Paharnicul
I. Colfescu.
Scoala primara din com. dateaza
de la 1849.
Budgetul com, e de 3340
lel la veniturf pi de 3473 lel la
cheltu elf.
Vite: 68o bol pi yac!, 142
car, 9 bivolT, 12 asinT, 1900 or,
18 capre I 825 rimatorr.
Izvorul-de-Sus, sat, fácind parte
din com. rur. Izvorul, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt. Are o populatiune
de 469 locuitorT. Se mal numepte
de locuitorl Soldea pi Pir.
pogi. E situat in partea de N. a
comuna Ad e repedinta com.
Are 2 bisericT, una fondatá
pe la anul 18ox, de un oarecare
Radu; s'a reparat 1837
pi la 7881, surpindu-se, s'a fácut
din temelie de Costache Pirpaga
; a doua s'a zidit din temelle
de loan Pirpoagl, la anul
1827, dar surpindu-se s'a rezidit
de C. Pirpoaga.
Izvorul-Dulce, trup de melle,
situad. in preajma manastireT
Secul, com. Vinatori-Neamtul,
pl. de-Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
Izvorul-Frumos, sat, al com.

IZVORUL-LULDRAGOM IR 88 IZVORULUT (VALEA-)
rur. Burila-Mare, pl. Blahnita,
jud. Mehedinti.
Izvorul-lui-Dragomir, munte,
In jud. Mehedinti, plaiul Closani.
Izvorul-Muntelui, sat, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Blahnita.
Are o populatie de 20 familiT,
salí 84 suflete : 39 bdrbatT
si 45 femeT.
Izvorul-MunteluT, trup de sat,
in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Bicazul.
Izvorul-Munteldf, padure, in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Buhalnita; are o intindere
de 1050 pog.
Izvorul-MunteluT, pirllaf, ce izvoreste
din masivul CeahlguluT,
curge pe teritoriul com. Buhalnita,
pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu, vArsindu-se pe partea
dreaptg a riuluT Bistrita, dupg
ce, aproape de vgrsarea sa, traverseazg
soseaua mixtg Piatra-
Prisgcani, intre kil. 84-85.
Izvorul-Puturos, izvoare minerale,
in jud. Neamtu, com.
TaslAul, pl. Bistrita, situate pe
dreapta piriuld Taslgul, in pgdure,
spre V. satuld Taslgul ;
contin in disolutiune mult sulfure.
Izvorul-Rece, paig, in jud. Prahoya,
pl. Podgoria, com. Salda,
acoperit cu pgdure.
Izvorul-Rece, Alias, vine din
plaiul Buzgul, jud. BuzAti, udg
partea de S. a com. Salda, pl.
Podgoria, jud. Prahova, si se
varsg. in Orla Salcia, la S. de
com. Salcia.
Izvorul-R Ail, pirig, afluent al
Bistriter, in jud. Suceava, com.
Brosteni.
Izvorului (Dealul-), deal, in
jud. Vasluiù, pl. Crasna, com.
Solesti. Se intinde de la N. spre
S., pre Miga soseaua nationalä
Vasluiti-Iasi. Se numeste ast-fel
pentru cl din coasta sa despre
V. Tese un izvor mare.
Izvorului (Gira-), girld, izvorqte
din dreptul com. Mircesti,
pl. Vedea-d.-j., jud. Olt,
curge spre S. paralel cu com.
Vlaici, 'Axiä la locul numit Cracul-PutuluT;
acolo primeste pe
dreapta Izvorasul, isT schimbg
directia spre S.-E. si se varsg
In riul Vedita, intre cgtunele
Vlaici .si Cristesti, pl. Vedea-d.-j.
Izvorului (Gura.), mofie, in jud.
Buzan, com. Gura-NiscovuluT;
are 202 hect. arlturT, vil cu
embatic, livezT O 2 mor!.
IzvoruluI (Valea-), ?d'Are particularg,
supusg regimuluT silvic
incli din anul 1883, pe mosia
Comarnicul, com. Comarnicul,
pl. Pelesul, jud. Prahova.
IzvoruluI (Valea-), prig, in
jud. Tulcea, pl. Babadag, pe
teritoriulcomund rurale Congaz,
acind limita intre cgtunele Congaz
si Hagilar ; 41 la nastere
dintr'un mic lac, la 0/2 kil.
spre N.-E. de satul Hagilar; se
indreaptg spre S., avind o directie
generala de la N. la S.,
taie soseaua nationalg Tulcea-
Babadag-Constanta, pe la kil.
23, unde primeste pe dreapta
valea Hagilar, si, dupg ce a brAzdat
partea N. a plgseT si cea
centralg a comuneT, dupg 1 1
kil, de curs, se aruncä in piriul
Telita, pe dreapta, aproape de
vgrsarea acesteia, in Coada-BIltiT
(lacul Babadag).

impäratului (Magura-), saa
Mfigura-de-la-Groapa-Viei,
nagurd, situatA d'asupra com.
MAgurele, din pl. CAlmAtuiul, jud.
Teleorman. I s'a dat aceastA
numire de la anul ¡877, cind
impAratul Rusief Alexandru II
s'a urcat In mal' multe rin durT pe
dinsa pentru a observa bombardarea
Nicopoler oi mersul operatiunilor
de rAzbola,
impäratulul (Valea-), vale, pe
teritoriul comunel Cocargea, pl.
Borcea, jud. Ialomita.
impfirateasa, localitate, in partea
de N.-E. a com. StAnileoti,
pl. Prutul, jud. FAlcia, pe oesul
dintre apa PrutetuluT oi riul
Prut, pe mooia statului dintre
satele StAnileoti si V oinescu. Se
zice el pe acest loc a stat in cort
ImpArAteasa Ecaterina, in timpul
rAzboiulul dintre Ruor oi Turcf
la 1711, pentru care aceastl
localitate s'a numit ImpArAteasa.
hnpistritul, munte, in jud. Buzai,
com. Neholaoul, cu m81 m. inAlrime
oi acoperit de pAdurl oi izlaz.
impu§catà (Crucea-), movild,
in jud. R.-SArat, pl. Marginead.-j.,
com. Gulianca, in partea
de E., lingl riul BuzAul; are un
61878. Mando Dioftemar Morolo. Vol. IV.
Î
han situat la rAscrucirea maY
multor drumurf.
fmputita, pifia, izvoreote din
dealul cu acelaoT nume, com.
Dumeoti, pl. Funduri, jud. Vasluia,
oi, dupA ce se uneote cu
pirful Valea-Mare, la locul numit
Gura-VAief, curge de la S.
spre N. oi se vars1 In Birlad,
spre E. de satul Dumeoti.
linputiti (Gira-), girld, jud.
Tulcea, in partea E. a piloei Sulina,
oi cea N. a comuneT rurale
Sf. Gheorghe, servind de hotar
futre ea oi comuna urbanA Sulina
; se formeazA in stuf; se
indreaptA spre S., tuteo directiune
generall de la N.-V. spre
S.-E. ; primeote apele lacurilor :
PorculuT, Rooul oi Roouletul,
gira Bivolul, oi dupl 1 1 kil. de
drum se sfiroeote in mare, intre
muele marine No. 7 oi 8.
Mala (Muchea - ), colina si
punct de hotar, al com. CAneoti,
despre com. Grabicina, judetul
Buzla ; e ramificatie din muntele
Bocul.
inalfa' (Muchea-), munte, punct
trigonometric, In com. RuoiavAtul,
cAtunul Muscelul-Tiganul,
jud. BuzAti.
incircitoarea, deal, jud. Prahoya,
com. Izvoarele, plaiul Teleajenul.
ServA pentru plounatul
vitelor.
incäul,pddure, de stejar, in intindere
de 85 hect., pe mooia Dingeni,
jud. Botooani.
In-ChimnitI, pisc sl Mata, in
partea de V. a com. Ceraoul,
pl. Teleajenul, jud. Prahova,
unde, in timpurile vechf, sAtenif,
cari merea eraa supAratT de invaziile
streine, lor flcuserl gropf,
In carT-ol ascundeati avutul.
inconjuritoarea, mofie, proprietatea
statului, in jud. Tecucia,
com. RAchitoasa. Se maf numeote
InconjurAtoarea - MAnAstire!.
Parte din aceastA mole
este acoperitA cu pAdurf.
inconjurittoarea - Mfinistirel-
Berzuntul, mofie a statuluT,
jud. Bacla, plasa TazlAul-d.j.,
COM. Berzuntul, in intindere de
4000 hectare oi arendatA cu
11000 leT.
inconjuritoarea - Manistirei-
Bistrita, trup de malle, situat
In com. Doamna, plasa Piatra-
Muntele, jud. Neamtu, arendatA
anual cu 62661eT, afarl de trupul
12

INCONJURXTOAREA-MXNXST1RET-BIRNOVA 90 ilT§IRATELE
vindut dinteinsa, numit Izvoarele.
hiconjurätoarea- MänastireI-
Blrnova, mofie, jud. 'ni, pe
care se aflA nota sate i anume
Ciurbqti din com. Miroslava,
Lunca-BirnoveT, Ciurea, Cercul,
Todirel, Piciorul-LupuluT i CurAturile,
din com. Ciurea ;
nova i PIetrAria din com. Buciumi.
A apartinut mArastireT
Birnova, lar du0 secularizare
a devenit proprietatea statuluT.
hiconjurätoarea -MAnästireI-
Bogdana, mofie a statuluT,
jud. Baca, pl. Trotuul, com.
Bogdana, care iT aduce un venit
de 5000 le! anual.
kconjuratoarea -Mänästirei-
Ca§inul, mofie, jud. BacIti, pl.
Trotuwl, com. M1nAstirea-Ca-
Onul, fostA proprietate a mlnAstireT,
(cit-va timp inchinatA
sfintelor locuri). AstA-zI este proprietatea
statului. Are o intindere
de 5561 hect. §i este arendata
cu 23200 leT anual.
inconjurAtoarea- MänfistireI-
NeamtuluI,mofie. (Vez! Neamtul,
mo0e).
hiconjuritoarea-ManästireI-
Tasläul, mofie, pendinte de
mAnAstirea TazlAul, ju d. Neamtu,
pl. Bistrita, com. TaslAul, arendatA
anual cu suma de 16000
leT.
hi-IzIaz, deal, jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul com.
rur. Seimeni i anume pe acela
al cAtunulul Seimeni-MicT ; este
continuarea dealulur Carapat-
Daga i se intinde de la acest
deal lata la Durare, trectnd
prin satul Seimeni-MicT i mergind
printre vAile Tibrinul
I14tea i pe la S. lacurilor Dom-
neasca-Mare i Domneasca-MicA;
are o directiune de la E. spre
V. i o inAltime medie de 90
m., incepind de la 102 m. $1
scAzind cu cit se apropie de
Durare; este situat in partea
nord-vesticA a p14eT i cea centran.
a comuneT ; este acoperit
cu verdeatA.
in-Poianä, d'hin, al com. Colti,
jud. Buzäü, Cll 120 locuitorT
35 case.
insurätei ( Pirlädeni ), com.
rur., jud. BrAila, pl. Balta, asezatA
pe muchia dreaptA a piriuluT
CAlmAtuiul, ce curge spre N.
E. com., la 4 kil, de viroaga
Puturosul, peste ale carel' ape se
aflA un pod. Se mArgineste la
E. cu Lacul-ReziT; la V., cu Slujitori-Albote0
; la N., cu Vizirul
i la S., cu Cioara-Doicqd.
Suprafata com. e de 6910 hect.
§i are o forma dreptunghiularA.
Are o populatie de 427 famili!,
salí 1822 suflete, din carI
283 contribuabilT.
Are ï coalA de bletT, infiintatA
la 188o, frecuentatA de
90 elevI; i coa1ä de fete, infiintatA
la 1888, frecuentatl de
28 fete; o moarA de vapor!.
DrumurI : La BrAila, spre N.-
E., pe oseaua judeteara BrAila-
CAlAra0, 47 kil. ; la Lacul-ReziI
drept spre E., 6 kil ; la cAt.
Padina, spre S.-E., prin proprietatea
locuitorilor ; la Cioara-
Doicqti, spre S., pe oseaua
judeteand BrAila-CAlAra0, I 4 kil. ;
la TAtarul, pe lingl Movila-PAduchiosuluT,
spre S.-V., 16 kil. ;
la Slujitori-Albote0, spre V.,
prin cAt. Caragica i Cocotati,
ii kil.
In comunA sunt 3 piete
17 strAzI aliniate. Prin comunA
trece oseaua judeteara BrAila-
CAlAra0.
S'a infiintat la 1882, prin
improprietArirea insurAteilor din
1878. MaT nainte se afla aci
cAt. PirlAdeni.
insuratei, sat, jud. BrAila, pe
muchia platouluT in marginea
de E. a com. cu acela0 nume,
la 47 kil. spre S. de ora§ul
BrAila. Pe la 1854 cite-va famili!
din Lacul-Rezil s'ad stabilit
pe mo§ia statului Mueteanca,
intemeind aci cAtunul
numit PirlAdeni, pendinte de
comuna Lacul - ReziT; pAnA la
1879 s'ati improprietArit 508 locuitorI
i la 1882 s'a format
satul i com. InsurAtel. LocuitoriT
cunosc inca acest sat sub
numele de PirlAdeni. Are o
coalA de bIetT, infiintatA la 1880,
lb treti nutà de stat, frecuentatA
de 87 bAetT; o coalä de fete,
intretinutA de comuna, infiintat5.
la 1888, frecu entatA de 34 eleve,
Suprafata satuluT e de 262
hect., cu o populatie de 340 familif,
sai1 1526 suflete; 367 case;
9 dirciuml; i moarl de abur!.
Vite sunt: 820 cal, 5 asinT,
1600 oI, 6 capre i 1130 tinatorT.
Sunt 5o stupT cu albine.
insurätei, mahala, in com. rur.
Pristolul, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.
insurätei-NoT, mahala, in com.
rur. Stingdcema, pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti.
frnelata, cätun, al com. Nehoiaffl.11,
jud. BuzAti, Cu 40 locuitorT
IO case.
hnelitif (Piatra-), munte stincos,
in jud. BuzAtl, com. NehocAtunul
Prundul.
hniratele, deal, in jud. Constanta,
pl. Hirwva i Constanta;
ramificatiunile sale se intind

flIRATELE 91. iNTORSURA
printre afluentil de pe stinga
al plriuluT Sarai, qi ce! de pe
dreapta al piriuluT Casimcea;
se ridica pana la 305 in.; este
acoperit cu finete O semanaturT.
In9irate1e, trei movile, situate
in apropiere una de alta, spre
N. de satul Tindarei, pl. ralomita-Balta,
jud. Ialomita.
intorsura, com. rur., pl. Jiul-d.mj.,
jud. Dolj. Rqedionta la Segircea.
Aqezata pe coasta dealuluT
Intorsura qi aproape de
malul drept al riuluT Dasnatuiul.
Se invecinqte la E. cu com.
Lipovul ; la V. cu comunele Sili§tea-CruceT
i Cioroia.5u1; la
S., cu com. Urzicuta O la N., cu
com. Virvorul-Fintinelele.
Limita linieT de N. incepe de
la dealul Caprioarele, trece peste
riul Banagiul i Valea - Slodonula
Linia limita de S. incepe
de la Mägurelele-cele-Doua
O apol trece peste Dealul-Viilor.
Limita linid de E. incepe
de la Bran4tea-ReoduluT i trece
pe la dealul Intorsura. Limita
unid de V. Incepe de la Magura-cu-Sipica
O trece Piriul-
JivanuluT.
Terenul com, este accidentat
in partea de V. de dealul
Radovanul, inalt de aproape
300 m., acoperit cu vil i padurI,
§i care este §erpuit de
Valea.Rea O Dasnatuiul. Al
doilea deal este Dealul-Viilor,
care are directiunea de la N.
la S. O este inalt cam de 150 m.
Este udata de riul Dasnatuiul
ca afluentiT sAT, pe dreapta
jivanul O pe stinga Banagiul
i Valea-Rea, carT se varsa in
Dasnatuiul, in dreptul cat. Radovanul.
Inainte, comuna era situad
pe locul unde este azT biserica,
irisa din cauza invaziunilor
turcq0, s'a mutat spre S.-E.
de biserica, unde se gaseqte
asta-z!.
Se compune din dou5. cat.:
Intorsura, catun de reedintA,
pe dreapta riuluT Dasnatuiul, i
Radovanul spre N.-E., pe stinga
riului Dasnatuiul, cu o populatiune
de 1928 suflete ; locuesc
In 130 case li 275 bordee. Sunt
340 contribuabill.
Are dona bisericr: una in
Intorsura, fondata la 1780 de
Constantin Sari Ene i terminad
la 1783, lucrad de zid li
avind hramul Sf. ImparatT Constantin
i Elena; a doua este
in cat Radovanul, cu hramul Intrarea
in Biserica a 1VlaiceT-
DomnuluT, zidita de locuitorl la
anul 1867 li terminad la 1870;
sunt deservite de 2 preotl $1 3
cintaretl. Are dota colT mixte,
una in Intorsura li a doua in
Radovanul; cea din intorsura
functioneaza din 1880 §i cea din
Radovanul din 1889. Amindoul
sunt intretinute de comuna qi
frecuentate de 6[ coplI.
$till carte 31 persoane.
Dupa legea rurall din 1864
s'ati improprietarit 228 locuitorT
*i insuratd, lar dupa cea din
1875 s'ad improprietarit 25 locuitorT.
Teritoriul com. este de 12078
pog., dintre cae : 9280 pamint
arabil, 100 pog. finete, 600 pog.
izlaz qi 2098 pog. padure.
MoOile se numesc Intorsura
li. Radovanul. Cea d'india, in Intindere
de 6645 pog. pamint
arabil, cu venit de 90000 leT,
apartine Eforier Spitalelor Civile
din BucurWi, fosa a manastireT
Fedelepiul ; a doua
este a statuluT, in intindere de
300 pog., cu venit de tomo
le!, fiind data in IoturT.
Padurile: Intorsura, in catunul
pi pe mo0a Cu acelaql nume,
In intindere de 300 hect., apartine
EforieT Spitalelor Civile din
Bucure0, fosa a mAnitstireT
Fedeleplul; Radovanul, in catunul
qi pe moqia cu acelag
nume, in intindere de 550 hect.,
apartine statuld. Lemnul care
predomina este stejarul §I girnita;
se gaseqte qi cer.
Ville de pe moqia Intorsura
apartin locuitorilor, lar cele de
pe m4a Radovanul apartin
statului, fiind in intindere de
224 pog., $i producind vin bun.
Pe mo0a Radovanul se alía cariere
de plata.
Se fabrica rachid in cantltate
de 1500 vedre anual. Este
o moad cu abur! pe mo*ia Intonsura.
Pe mo0a Intorsura sunt stine,
unde se face brinza.
Transportul se face cu carde
qi. carutele pe calea judeteana
spre Craiova, care strabate comuna
pe o lungime de 6 kil.
O pe alta comunala-vicinall in intindere
de 5 kil.
Circiumi sunt 7 in Radovanui
O 4 in Intorsura.
intorsura, sat, jud. Dolj, pl.
Jiul-de-Mijloc, com. Intorsura,
reedinta primarid. Are o populatie
de 1478 suflete ; locuesc
In ioo case §i 1 tio de bordee.
Intorsura, deal, jud. Dolj, pl.
Jiul-de-Mijloc, com. intorsura,
pe care este asezata comuna
qi prin care trece limita de E.
catre com. Lipovul.
intorsura, mafie, jud. Dolj, pl.
Jiul- de -Mijloc, com. Intorsura,
In intindere de 6645 pog., cu
venit anual de 90000 le!. Apartine
EforieT Spitalelor Civile din
Bucuresti.
Intorsura, ftddure, judetul Dolj,
pl. Jiul-de-Mijloc, com. intor.
sura, pe mosia intorsura.

ilsTTREZORCE 92 IN-VIRF-LA-PIETRICICA
intre- Borce, munte, jud. Suceava,
ce ocupa al doilea loc
In inaltime din judet, avInd
1834.6 m. altitudine ; aflator in
com. Borcea.
Intre-Dealuri, munte, in com.
Malini, jud. Suceava.
Inire-Podurl, pda'ure a statuluT
in intindere de 770 hect., judetul
Ilfov. Vez! Caldaru§ani, pa.dure.
inire-Prahove, vechie numire,
pana la anul 1881, a satulur
Azuga de azT, saa a localitatei
unde apele Azuga i Prahovita
se intilnesc spre a forma valea
PrahoveT, jud. Prahova.
O data Cu deschiderea Ord
s'a dat acesteT localitatT numirea
de Azuga, dupa valea ce
din timpurl indepartate poarta
acest nume.
intre-Raze§I-V-Podurl, pdclure
foioasa, jud. Bacati, pl. MunteluT,
com. Podurile; are o intindere
de 600 hect. 0 este supusa
regimuluT silvic.
intre - Rtmnice, numire vechie
a comuner i cdtunulur Jitia,
plaiul Rimnicul, de la situatia
sa la confluenta Auld Rimnicelul,
socotit ca un izvor al riului
Rimnicul §i Rimnicul-Sarat;
asta-z1 se da aceasta numire
unuT catuna§, ce se afla la con.
fluenta lor, situat la apus de
catunul de rqedinta, Jitia.
intre-Sibicee, cd tun, al comuneT
Mlajetul, jud. Buzati, cu go locuitori
0 20 case, situat pe Valea
SibiciuluT.
intunecitei, pisc, in com. Golqti,
pl. Riurile, jud. Muscel.
inväluitele, lac, in jud. Ialomita,
ínsula Balta, teritoriul comuneT
Dichiseni, pl. Borcea.
in-virf-la-PIetricica, numire ce
se maT da virfulur Surdqti din
com. Breaza-d.-s., plaiul Prahova,
jud. Prahova.

Jacota, sat, pe mo$ia cu acela$I
nume, jud. Suceava, com. Ple-
$e$ti. A$ezat pe un podi$ coprins
intre Dealul-Cioatelor $i
Dealul-Mare. Are o populatie
de 38 familir, sal 158 suflete,
din carr 78 contribuabilr. Locuesc
in 45 case.
Vatra satulur ocupa 4 Miel
yi 5 prajinr. Mo$ia e proprietatea
d-lur Iordache Iura$cu,
are 630 fákr, din cut': izo fAlcI
cultivabile, 200 t'ala' padure,
130 fAlci finat, restul mla$tine
$1 locurr prea putin productive.
Improprietdritr in 1864 sunt :
9 frunta$1, 7 palmag i 10 coda$I,
stapinind 57 falcr, 45 prj.
Are o bisericä de lemn, adusa
din Leucu$e$ti de fratit
Hermeziu, cu hramul Sf. Maria
Mare.
coala din Ple$e$ti serva si
acestur sat.
Jahalea, sat, jud. Suceava, com.
Bogdane$ti, pe mo$1a Baia, a-
$ezat pe ptriul cu acelag nume.
Are o populatie de 49 familiI,
Ball 191 suflete, din carr 33 contribuabilI.
Vatra satulur ocupa 22 ala
ImproprietaritI in ¡864 sunt :
14 palma$I $1 12 coda$T, stapinind
30 l'acr.
Biserica i coala din Rica
servesc i acestur sat. Un drum
principal duce la BogdAne$ti
(2 kit.).
Jahalea, padure, de diverse esente,
jud. Suceava, com. Bogdane$ti.
Jale§ul, rEü, izvore$te de sub poalele
muntilor com. Runcul, plaiul
Vulcan, jud. Gorj ; apele-1
sunt formate dintr'un singur izvor
; ja directia de la N. spre
S., la com. BAlace$ti se impreuna
cu riul Bistrita ; se varsa in
Tismana, in dreptul cat Rogojelul
; comunicatia pe acest tia
se face pe 2 podurr de lemn,
unul a$ezat in dreptul malulur
Grosul, com. Balace$ti, lar cell'alt
in dreptul cat Vartul, pendinte
tot de BAlace$ti.
Jap§a-Infundatä, viraagd, jud.
Braila, pe teritoriul com. VAden!;
incepe din dreptul halter
VAdeni ; curge spre S.-E. $i
se impreuna cu viroaga Zagna,
la 800 in. de satul Vadeni,
Jap§ea, vale, jud. Buzad, com.
Gavane$ti ; serva ca suhat
Jarcaleti, cdtun, pendinte de com.
Florul, pl. Mijlocul, jud. Olt,
situat pe dealul $1 valea Rogo-
jiner, la 4 kil. spre S.-V. de
resedinta comuner. Are o populatiune
de 120 locultorr, din
cart 20 improprietaritr dupa legea
rurall, pe proprietatea d-lur
H. Caracostea.
Jarcaleti sa0 Meletia, celtun,
pendinte de com. Pretrele, pl.
Marginea, jud. Vla$ca.
Jarcaleti,, nuntire ce ruar poarta
cdtunul tefIne§ti, jud. Teleorman,
pl. Tirgulur, com. Auton
e$ti.
Jari§tea, com. rur,,in jud. Putna,
pl. Girlele, situad, mar la vale
de Padureni, de care este despartita
prin piriul Varsatura-
Mare, la 5 kil. de re$edinta subprefectura'
qi la 17 kil, de capitala
judetulur.
Este udata., afara de ptriia$ul
Varsatura-Mare, si de Cacaina
(canalul tras din Putna).
Are o populatiune de 466 famili!,
saa 1880 suflete, din carr
395 contribuabilr. Locuesc in
491 case.
tii) carte 501 persoane.
Are : doua bisericr parohiale,
una cu hramul Adormirea $1 a
doua cu hramul Duminica Tutulor-Sfintilor
; doul $coale, una
de bletr, construita de comuna

JARIMA 94 AVRENI
O frecuentata de 76 elevI i a
doua de fete, frecuentata de 26
eleve.
Budgetul com. e de 14904,05
leI la veniturl O de 14681,83
leI la cheltueli.
Locuitorif poseda : 6o plugurI
de lemn §i 42 de fier, i ma-
Ora de batut porumb (cu manivela),
3 grape de fier.
Vite sunt : 338 bol', ti i vaa
56 ea! O 77 porcI.
Comerciul se exercitA in com.
de 8 persoane.
Jaristea, deal, in raionul com.
Singerul, pl. Podgoria, jud. Prahoya,
pe care se cultiva vie §i
sunt livezr de prunI.
Jaristea, deal, Cu directia de la
N. la S., jud. Prahova, plaiul
Teleajenul, com. Star-Chiojdul;
cade in partea de N. a com.
Jaristea, munte, in jud. Buzar',
com. Nehoiul, intre Impistritul,
Cumpenile §i riul Buzaul. Serva
ca izlaz.
Jaristea, mofie, in jud. Buzaa,
com. Nehoia§ul, catunele : Broasca,
Bontul i Gura-SiriuluI, care
se intinde intre piriul Nehoiul,
rail Buzaul, pir. Siriul O muntele
Monteorul, format din trupurile
: Bontul, Malul - CapriI,
Sped4u1- Nehoiultif, Impistrita,
Gherghelaul, Virful- Jari0eI §i
parte din muntele Monteorul.
Are 3200 hect., din mil: 52
hect. curaturI, 270 fineata, 3
hect. livezI, 140 hect. izlaz i
restul padure. Pe aceasta mo0.e
se afla apele minerale Gura-ladula
O alte sorginti mar miel.
Jaristea, padure, in jud. Buzar',
com. atina, cat. Piatra-CorbuluI
; face un corp cu padurea
Virful-CorbuluI de pe mo0a Corbul
(Floreasca); are 230 hect.
Jaristea, numele a doud paro hit,
in jud. Putna, pl. Girlele, com.
Jari§tea, avind doua bisericI parohiale,
una cu hramul Adormirea
si a doua cu hramul Dumineca-Tutulor-Sfintilor,
ambele
in Jar4tea.
Jarostea, sat, facind parte din
com. rur. Zavoeni, pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea, situat la N.
com., la 3 kil, de satul Zavoeni,
unde este re§edinta comuna
Are o populatie de 137 suflete;
o biserica, fondata la 1885.
Jarostea-Fagilor, padure particulara,
supusa regimuluI silvic,
in raionul com. Recea, pl. Horezul,
jud. Vilcea.
Jagara, Yezer, jud. Braila, situat
in ostrovul lapa, la S.V. de
Iezerul Mala ; se impreuna cu
Dobrele; in el da jap§a Larga.
jäghioara, canal, jud. Braga, in.
cepe din Jaghia ; se indreapta.
catre S.-E., dupl ce ocolqte
L4itarul; spre S. da. in Otmocul.
Jälfiboiul, suburbie, in Foqani,
despartirea I, jud. Putna.
JänOsti, sat, facind parte din
com. rur. Fagetelul, pl. Vedead.-s.,
jud. Olt. Cade la V. de
comuna., intre girlele : Faurul §i
Plapcica. Are o populatie de 6o
locuitorI.
Järläul, viroagig, jud. Braila, pleaca
din viroaga Zagna, aproape
de hotarul despartitor intre Domeniul
BrAilef O mo§ia Cimpineanca.
Se afta pe teritoriul com.
Cazasul, la 2 kil. spre S.-E. de
sattil Vadeni. Parcurge o distanta
de i kil. de unde se bifurca:
o parte mergind spre V.
pe moia Cimpineanca, unde
se pierde, iar alta parte inergind
sPre S.-E, pana pe mo0a Izlazul,
pe o distanta de 41/2 kil.
Javreni, com. rur., jud. Bacaa,
pl. TrotuFil, situata pe malul
sting al Trotu§ulta, la limita
judetuluI Putna. Este alcatuita
din 6 catune : javreni, rqedinta,
pe pirtiwl Chilia, d'a stinga
TrotuuluI; Floce0, mg spre
N.-E.; Heltiul, mal' la S., (intre
acesta i Javreni se af15. satele
Corbul §i Vrinceni ale comuneI
Bogdana), Bo4tea - BoiereascA,
Boi§tea-Razqasca O Boi§tea- Galin,
pe valea TrotquluI.
Are o populatie de 297 atolla,
saa 1007 suflete : 461
barbatI i 546 femeI; 984 RominI,
14 UngurI, 4 Franced O
5 Izraeliti; 989 de protectiune
romina, 14 ungara O 4 franceza,
8 ro agricultor!, 2 meseriag, 5
industrial, 4 comerciantl, 4 profesiunI
libere, 25 muncitorl i
7 servitorI. Locuesc in 583 case.
Sunt 246 contribuabill.
Are 4 bisericI: doul in JAvreni,
a treia in Heltiul i a
patra in Bo4tea-Boiereasca, deservite
de 2 preotI O 5 cintaretI;
5 circiumf ; 3 mor! de apa.
Dupa legea rurala din 1864,
s'aa dat, la 47 locuitorI, 156
ale( O 40 prajira parnint in
improprietarire.
Teritoriul comuneI are o intindere
de peste 3500 hect.
Padurile ocupa maT mult de
2000 hect, din care a statuld,
Heltiul, este de 1424 hect., iar
a d-luT A. Jurwu, de 37ohect.
ProprietarI marT sont: Statul,
Cu moia Heltiul §i d. Al. Jurwu,
Cu moia Floceti.
Viile a caror cultura este insemnata,
aa o intindere de
91.53 hect.
Vite sunt : 48 cal, 581 vite
marI cornute, 168 pora 49 capre
§i 1298 Or.
Budgetul comunel e la ve-

JXVRENI 96 JEPI-MART
niturT de leT 7092, banT 29 pi
la cheltuell de ler 2460, banT 55.
Comuna este strabatuta de
cAT vecinale-comunale, care o
leaga cu Ripile l cu cele-l'alte
comune invecinate.
Distantele : la Bacati, capitala
districtuluT, 6o kil. ; la Tirgul-
Ocna, repedinta papel, 23 kil. ;
la com. Bogdana 7 kil. ; la
Cdiutul, unde este statiune de
drum de fer, distanta este de
7 kil.
Jävreni, sat, jud. Bacari, pl. Trotup
pi repedinta comuneT cu
acelapT nume, situat pe Dealul-
Javrenilor pi pe pesul Trotupulur,
d'a stInga. Are o populatie
de to8 familiT, salí 401
suflete ; 2 bisericT, cladite de
locuitorT, din carT una vechTe
de peste 150 de anT pi ambele
deservite de i preot pi 2 cintlretl;
2 circiumr.
Vite : 15 caT, 167 vite mar!
cornute, 99 porcT pi 37 capre.
Javreni, sectie, jud. Baca, pl.
Trotupul, satul Hirja, com. cu
acelapT nume.
jfivreni, deal, jud. Baca, pl. Trotupul;
com. Javreni, pe care se
afla situat satul Javreni.
Jävreni, plidure foioasa, jud. Bacla,
pl. Trotupul, com. cu acelapT
nume ; are o intindere de
715 hect. pi e supusa regimuluT
silvic.
Jdera, brat, (prival), in insula
Balta, teritoriul com. Cocargea,
pl. Borcea, jud. Ialomita.
Jegilia, com. rur., in jud. latomita,
pl. Borcea, situata intre
com. *ocariciul I Gildaul.
Se compune din satele Jegalia
Beilicul.
Teritoriul comuneT se intinde
din Dunare, spre N., pe cimpia
Baraganul, in apropiere de calea
ferata Bucurepti-Fetepti. Mosia e
proprietatea statulul, numita Jegalia
i Deleanca, lar inainte
Brinzeni pi are o suprafata de
23000 hect., din carT : 7000 hect.
baltip, too hect. izlaz i 15000
hect. pamint de cultura. Mopia
tinea inainte de secularizare de
Manastirea Dealulur. Pe teritoriul
com. eT se mar afla, afara
de com. Jegalia pi com. ocariciul
pi Gildaul.
Se arendeaza cu 148000 leT
anual.
Are o populatiune de 378
familii, saS 1713 suflete ; o pecala
mixta, frecuentata de 90 elevI,
cu local propria cladit de comuna
; douà bisericT, deservite
2 preotI i 4 dascIII.
Dupa legea rurala din 1864,
s'ari improprietarit 328 locuitorT;
in anul 1878, s'ají mal improproprietarit
9 locuitorf ; se maT
gasesc neimproprietaritT 6o.
Teritoriul comunel este udat
de Dunare, Borcea pi de lacurile
: Jegalia, Pucioasa, Vlasceana,
Matasea, Stinghea, Curtinescu,
Strimba pi Mistreata.
Brate, carT pun in comunicatie
Dunarea pi Borcea cu lacurile,
sunt: Nestea, Beilicul, Caltunul,
Nemoptiul pi Posmocul. Valle,
ce brazdeaza teritoriul comuneI
sunt : Jegalia, Rusul, Putul-luTerban,
Sacaua, Cangea i Putul-
CAlugáruluT.
Veniturile i cheltuelile sunt
de peste 6000 le!.
Jegälia, sat, in jud. Ialomita, pl.
Borcea, pendinte de com. cu
acelapT nume, situat pe malul
de E. al laculuT Jegalia pi pe
tarmul sting al Borci.I.
Aicr este repedinta primariel
pi a judecatorieT comunale.
Are o populatie de 1042 suflete
; o pcoall primara mixta,
frecuentata de 90 elev1; o biseria,
zidita la 1840, deservita
de i preot pi 2 dascalf.
Linga sat, peste lacul Jegalia,
este un pod de lemn, ce
pune in comunicatie satul Bellicul
cu Jegalia.
Jegälia, lac, in jud. Ialomita, pl.
Borcea, pe tarmul sting al bra-
Borcea pi la sudul vairjegana;
are forma unul seml-cerc
deschis spre E. in care se afla
satul tot cu acelapT nume. Acest
lac comunica cu Borcea
prin trer brate. Bratul (privalul)cel-Mic,
Bratul-cel-Mare i Bratul-Gildaulur.
Jegälia, vale, in jud. Ialomita, pl.
Borcea, ce se intinde de Ruga
satul Jegalia spre N., brazdind
cimpia BaraganuluT. Este singura
vale care intrerupe suprafata
plana a BaraganuluT. Aceasta
vale, care are o intindere de 35
kil. pi o adincime de aproape to
m., a fost albia unuT ria, ce ipi lua
naptere din partea de N. a BaraganuluT
pi se varsa in Borcea.
In partea de S. a vair este lacul
cu acelapT nume.
Pe malurile vlif, Ruga satul
Jegalia, se afta mal multe alpaturT,
ce at1 servit pe timpul
razboaelor intre RupT I TurcT,
a apara intrarea pe bratul Gura-
BaliT.
Jepi, r2a, izvorepte de sub pis
cul cu acelasT nume, com. Predealul,
plaiul Pelepul, jud. Prahoya.
Curge de la V. spre E.
pi se varsa in riul Prahova, pe
tarmul drept, la S. de en. Bupteni.
Valea pe care curge acest
riii se numepte de lowitorT Valea-JepiT.
Jepi-Marl, pisc, jud. Prahova,
inalt de 2195 111. d'asupra nivelulul
Marir-Negre, alaturT cu

xpi-micf 96 JIBLEA
Piatra-ArsA, jud. Prallova. Acest
pisc e coltat i prapastios.
Despre riul Ialomita clima e
dulce si pe ea cresc o multime
de jnepT saa jepr, de unde
s'a i dat numele.
Intre JepT i Piatra-ArsA sunt
niste mlastinT, carl poartA numele
de Lacul.Rosu.
Acest munte, impreuna cu
Jepi-MicT, cu Risnova, Sorica,
Dutca i Cumpdtul, se stApineste
de la 15 August 1882 de M.
S. Regele Carol I, prin cumparatoare
facutA de la d-1 N.
Cretulescu.
Jepi-MicI, pisc, jud. Prahova, in
masivul Bucegilor, alAturT cu
Piatra-ArsA.
La anul 1846, ambiT JepT ati
fost mAsurati de Inginerul George
Fischtum, trimis de marele
Postelnic loan Al. Filipescu.
Jeravátul, Ala, ce curge prin
pl. Tirgul si Corodul, jud.. Tutova.
Izvoreste din com. Obirseni,
curge de la E. spre V. si
si se varsa in stinga riului
ladul, dupl ce formeaza putin
marginea despartitoare intre pl.
Tirgul i plasa Corodul. Primeste
pe dreapta piraiele : Ripa
- earpeluT, BalAnesti,
nele i Docani si pe stinga piraiele
: Vinderei, Miroasa, Birzoesti,
Lungesti i Balabanesti.
Jercilfii, cdtun, fAcind parte din
com. urb. Urlati, pl. Cricovul,
jud. Prahova.
Are o biserica, fondatA la
1804, Cu urmAtoarea inscriptie :
In numele DomnuluI nostru Iisus
Christos, biserica ridicatl de robul luI
Dumnezeii Gheorghiti Urlà'teanu, la anul
5804, Iulie io. S'a reparat la anul 1840.
Jercovátul, deat cu va, in com.
rur. Bresnita, pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Jerdául, deal, in jud. Gorj, com.
Aninisul, plaiul Novaci. Se intinde
de d'asupra satuluT Aninisiul-din-Deal,
spre N., terminindu-se
in Plaiul-Mare al cat.
Herisesti, com. Novaci.
Jereapänului (Piciorul-), munte,
in com. Brosteni, jud. Suceava.
Jetul, adtun al com. Nehoiasul,
jud. Buzari, Cu 220 IOCUitUrr
40 case.
Jghiabul, pirliaf, jud. Baca& pl.
Tazlaul-d.-s., com. Basasti, ca re
izvoreste din Stinca-CrApatureT
si se varsA in Lundas.
Jghiabul, virf de deal, jud. Raen,
pl. Tazlaul-d.-s., situat la
E. comuneT Basasti, si imbrAcat
Cu padurT. Face parte din lira
dealurilor ce despart TazlAul-
Mare de Bistrita.
Jghiaburile, deal, in jud.Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Calullapa,
situat lingA satul Calul.
Jiana-Mare, com. rur., i sat in
jud. Mehedinti, pl . Blahnita, la 37
kil, de orasul Turnul-Severin ;
este situata pe loc polejnic. Satul
formeazA comuna cu satul
Jiana-VechTe, avind 1200 locuiroriT
; 189 contribuabill ; locuesc
in 250 case.
LocuitoriT posea.: 60 plugurT,
lo care cu boT, 14 carute cu
cal; 116 stupT.
Prin com. trece soseaua
minda-Jiana-Mare-Balta-Verde.
Are 2 bisericT, deservite de
2 preotT si 4 cintAretT ; o scoala
conclusa de i invatator, frecuentata
de 30 elevT.
Budgetul comuneT e: la veniturT
de 3936 la lar la cheltuelf,
de 1523 leT.
Vite: 760 vite mar! cornute,
48 caT, I000 o! o 700 rimatori.
Jiana-Mare, baltd, in jud. Mehedinti,
pl. Blahnita, com. rur.
Jiana-Mare.
Jiana-Vechle, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Blahnita, com. rur.
Jiana-Mare.
Jianca, lac, jud. Vlasca, din
josul satuluT Malul, pe proprietatea
Paraipani, in valea DunareT.
Jianca, sati Jianul, proprietate
nelocuitA, ce apartine d-lui Dr.
I. Niculescu, pendinte de com.
Bulbucata, jud. Vlasca ; are o
suprafata de too hect.
Jianca, pddure, supusa regimuluf
silvic, com. Balilestl, pl. Riurile,
jud. Muscel, in. intindere de
290 hect., avind ca esente : stejar,
fag, carpen, jugastru i paltin.
Jianul, cdtun, jud. Arges, pl. Pitesti
; face parte din com. rur.
GAvanul-Valea-Rea,
Jianul, petic de padure, de stejar,
in supratata de 72 hect.,
72 situat pe proprietatea
statuluT Gistesti, jud. Vlasca,
pl. Neajlovul, com. GistestI-RominT,
situat la coltul mosid lingA
cAtunul Coteni sati IlfovAtul.
pddure a statuluT in intindere
de 75 hect., pendinte de
com. Fundeni-Mitreni, pl. Oltenita,
jud. Ilfov.
Jianul, vale, la N., de com. Ursi,
pl. Oltul-d.-s., jud, Olt. Se varsa
In girla Cungrisoara, tot in
raionul com. Ursi.
Jiblea, com. rur., pe malul sting
al OltuluT, jud. Arges, pl. Lo

JIBLEA 97 JIDAVA
vivtea, la 17 kil, de corn. rur.
revedinta subprefectureT,
vi la 59 kil. de Pitevti. Se compune
din 2 sate: Jiblea vi PAuva,
avind peste tot 911 locuitori,
din carl 165 contribuabili.
Are g bisetici; 2 - colf primare
rurale, una de bdeti vi alta de
fete.
Budgetul com. e de 2230 leT
la venituri vi de 1488 leT la
cheltueli.
Vite sunt : 467 boT i vaci,
39 cd, 622 o!, 36 capre vi 197
rimAtorT.
Pe teritoriul acester com., pe
marginea OltuluT, se maT recunosc
amAvitele uneT cetAti
mal multe movile, probabil inarituri
din timpul rázboaelor
cu TurciT de la sfirvitul veacufrecut.
Jiblea, sat, pe malul sting al 01tuluT,
jud. Argev, pl. Lovivtea,
cam in dreptul bAilor CAlimlnevti
din jud. Vilcea. Are 1825
locuitorT; o bisericA, cu hramul
Adormirea, cu z preoti vi I
d'u aret ; o vcoalA primarä rurala
de bleti vi de fete, Aici
este revedinta com. rur. cu acelavf
n u Me.
Jiblea, stalie de drum-de-fer, jud.
Argev, 16 kil, departe de Rimnicul-Vilcel,
pe Unja
granita spre Transilvania.
Servevte de statie Pentru
läile CAlimlnevti, care stint
peste Olt, in Vildea.
jiblea, mofie a statuluT, cu intindere
de 10250 pog., din carT
8000 pog. pAdure, jud. Arges,
pl. LoviCtea, arendaa anual cu
19o5o lei. Po movie sunt: 8
morT si pive ; case de arendav ;
magazii; povarnA, _etc.
Jicnita, sat, jud. Mehedinti, pl.
Motrul-d.-s., com. rur. CA,aneti.
81275. nardo Diclionar Geogrivla YO.
Jidanul, jas, lingl satul Podul-
JijieT, com. Goldevti, pl. Branivtea
jud. Iavi; se scurge in apa
DobavAtul.
Jidanul, las, format din piriul
Hucul, in fata hanului de la
Petrovita, com. BAdeni, pl. Bahluiul,
jud. Iavi.
Jidanului (Gira-), girlipt, in
jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
comuneT urbane Chilia-
Vechie, in partea N. a plIvei
ci centralA a comuneT; are o
directiune generala de la N.-V.
spre S.-E. ; pune in comunicatie
grindul ChilieI cu balta Saon
san Babina ; este inconjuratA cu
stuf; 2112 kil. lungime.
Jidanului (Pidul-),pirtg, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Bistricioara; izvorevte din partea
N., a ramurei muntilor MAgura-
Heghevul, din grupa CeahlAului ;
se varsA pe partea dreapa a
riului Bistricioara, aproape de
gura ptrilavului Grintievul-Mare.
Jidava. La o jumAtate orl departe
de ampulung, jud. Muscel,
spre S., pe o cimpie intinsl
frumoasA, inchisA intre dealurT,
se afLA ruinele lagArului roman
de la Jidava, cunoscute de popor
sub numele de Jidova, Gradivtea,
Uriava, pe IIIC0a. Gradivtea.
Este interesang aceastil statinne romata
scrie d. Gr. G. Tocilescu Inteo
regiune unde nu se binuia a fi piitruns
l stIpinit RomaniT T1 care ne reverá
In acela0 timp existero unui drum
roman, care ponme de la Duniíre (Ilngi
Flitmlnda) jud. Teleorman, trecea. pe
11:10 Pitefti, Cimpulung,
Inainta pe la Cetatea-14-Negru-Vocil, do
pe Dimbovita In sus, pänä In Transilvania.
In urina sApAturilor f'Acute
acum anT, d. Butculescu a
gAsit in interiorul lagArului maT
multe obiecte romane.: arme,
monede, unelte casnice, precum
cArAmizT cu inscriptiuni latine.
Pe una din cdrAmizi, d. Gr.
G. Tocilescu a citit urmAtoarele
nume de soldati : Georgius, Cinedus,
Candidus ; apor indicatia
: Castr(is) N(umerum) XVI.
Cu o mici cheltuiali s'ar putea explora
tot laglirul l regisi alce d. Tocilescu
inscriptiunI do la poaria Ca.1trulut
al clrut nume ponte set ascuns
acolo sub grOmezile de pietre 1 motos,
apoi adeogi Aflarea ampulunguluI
In preajma chiar a lagaruluI roman, ne
faco a bitnui exibtenta una municipiO
salí colonie, din caro s'a nIscut Ti prefilcut
ora,u1 de ast.1-0.
Ruinele Jidavel, avezate in
marginea drumuluT, formeazA un
drept-unghid, avind latura de
N. ae aproape 120 pa!; lar cea
despre E. cam de 160 pavi.
Zidul Jidavei este de acelavi
ciment ca al ceatilor de pe
HITA DunAre vi din Oltenia.
In centrul citadeleT se vAd
ruine carT arata maT multe des.
pArtirT de camere: ad, cum se
vede, locuiati apArAtoriT municipiului.
Locul unta put mare
se vede allturea cu aceste ruine
: rezervor de apl In timpul
blocArei fortAretei. Traditia zice
ca erad dota in carT Dacii ad
aruncat avente lor. Sub aceste
ruine se crede a fi apeduce
suterane, zice Bolliac, in gItinerariul»
sA ti.
Fortgreata era inconjuratA cu
vanturi foarte adincl. Aceste
vanturl formad in jurul el un
semi-cene ale ami capete da.
dead in albia Aula.
Din constructia vantulul ur.
meazA cá cApItiTele luf ad avut
dota marT cavilare pe unde se
umplea vi se deverta vantul fortAreter
la nevole.
De la Jklava, spre E., merge
cine-va la TIrgovivte ; lar spre
V. la Curtea-de-Argev. Pe aci,
13

JIDENI 98 JIDENI
zice C. D. Aricescu, de la
care imprumutam acestea, sub
ducil RominT i DomniT BasarabT,
a existat un drum mare
frumos, care unea resedinta
luí Negru cu a luT Mircea, Curtea-de-Arges
ca Tirgovistea.
C. D. Aricescu sustine ca
Jidava este cetate daca si isi
bazeazd aceasta credinta pe multele
monede dace ce s'ati aflat
In ruinele JidaveT (ale CitadeleT)
i apor se intreabl : Ce
cauta aceste monede dace ad,
dad., inainte de Traian, n'a fost
o cetate daca, sail macar locuinte
de Dad ?
Luptele de sub zidurile Yidawa.
Negru-Voda, dupa. ce-sl capátui
oastea trebuincioasa, se
puse in fruntea eT i pleca, zice
traditia. In oastea luí erati tot
felul de oamenT : Sag, UngurT,
Nemti i RominT ; insa Rominii
trel parti i Papistii o parte.
orI pe /rude trecea Negru-Vocli,
Rominil 11 intimpinad Cu rilmuff verzI,
si in nrärl de bucurie 11 insoteail multi
cale, strigind Osana celui ce vine Intru
numele Domnului, cu Libertatea i Bucuria.
Ast-fel veni Negru pänä. la Zirnesti,
uncle se poni ca toati curtea i ostasiI,
trimise pe Dan, fiul sui cel maI mare,
cu altil, din familia lid, si ca citY-va
pini la Coif( i pinä la Oita,
ca s opreasci In loe pe totl cilitord,
earl' se urcaii din tail, off coborad din
munte, o si-T la eu dinsil, asä nu
dea de stire Tfitarilor, vrind si-I apuce
fa'rä veste (Titaril ocupaseri cetatea Jidova).
§i iati c l toate satele de sub muntii
nostri luaseri de stire, i esead de prin
tod.te gäurile plaiurilor sä vie tntru intinipinarea
vechiulul lor stipin i pärinte
dea mini de 'ajutor Mintuitorului
m osid striimosesd.
Negru Impänd toate potecile plaiurilor
$i ale muscelelor cu fill codrilor ea
sii privigheze toate miscärile Titarilor
sii le taie drumurile.
§i dupä ce se me opri putin la Niimiesti
ca sd räsufle caiI, i sä naid
ascutä snide si Bindle i securile, apoI,
dud era soarele la chindie : eCu Dumnezed
inainte la strigi Negru.
lar Negra se opreste en calul sill
drept pe locul pe care stil astizI sfintul
Altar al ministirei din Cimpulung, (ad
era poiani lude) 1 cere o lancie de la
un otean, i, de &Aare, o infige In pimint,
In eft a intrat d'o palmä domneasert.
A poi descilicil Negra si toati oastea
sa si inghenuchie Negra line lancea
infipti In piimint, scoate cliciula
turciineaseä i toatä oastea face ce face
el. §i se rugi Negra i zice : Maica
Domnulul, tu care al niscut pe mintuitorul
lumeI, ce portile Iadulul le-aI sfdrimat
si pe Adam cel cizut Val ridicat
din groapi, roag1-1 fierbinte, cum te
roagd acum toati oastea mea si toati
rominimea, prin mine, roagi-1 sii-mi ajute
ca sil curit de spurciiciuni Mosia
Pentru cruce mä lupt cil i
'tY void face tie locuinti sfinti In miracle
fa.
§i si-a ilcut semnul crucel de trel
off si toatä oastea asemenea.
§i a rupt Negra lances din fata piimintuluY
ca sit se stie locul uncle era
sit' se Inalte biserica Näscitoarel de Dumnezeii.
§i a zis Ncgru ortsteT sä imbuce ceva
si si aromeze putin, päni la cintatul
cocosulut
§i iacii cd anti cocosul pentru India
oarä i Negru-Vuevod detc semnalul de
plecare ; i totl Incilicarii, lar pedestrd
apucard lnainte, cácI sunt trupul oastel,
iar cilliretil, aripele.
§i la Apa-Sárati, dupl ce urcará d'asupra,
incepuri totil buciumil marl si
mid (eel marl de admit i cel mid de
lemn), incepurä a trimbita de te lua fiorY
din crestet pini in tilpi, par'cii ar fi
fost trimbitele Arhangelilor -la a douä
Itnviere.
§i. la sungtul buclumilor respunserä
väile i deahirile cele giunoase si auziri
ed. din Romula i inteleseri a se
apropie Mesia-Negrn.
esirii bitrinil i muerile i copil
ca luminl de sed si de mesteaciin pentra
tntimpinarea Domnuhd, bucurindu-se
strigind: Osana celul co vine tntrn
numele DomnuluI. Bine-cuvintat fie 1211mele
luí Negra ce vine cu paces. i bucuria.
§i a zis Radu-Negru si tread/ muerde
en bltrinil i ca copiil pe dealul de
d'asupra bisericeY de la Ain-Sire:A, (uncle
a fost ocna de sane) ca si fie la adiipost
asigurare In timpul luptel.
Rominil la vuetul malurilor ce
tisane/ de sunetul buciumilor si al strigitelor,
apucarä', tudI sicurea, alçiï éoa-
sa, altI toroipanul, alçii chiar ancle
ginilor, care se treziril, und in singele
lor, altiY in urletul clopotelor i alçii in
tipetele ucisilor i ucigitorilor. Pfiginff
plerduri minçile, 'amerintaril si-Incepurä
a se =or/ el lute ei.
Retevehl de feiii,striga osteanul de
cite off ridica Acura, off parul, od Iancea,
ca sit dea.
Miriste de meiii,rispundea Rominul,
oprind lovirea i trecind In parten Romtnilor
§i nu tinu mult lupta, cd Rominii
bilturi pe Titarl si aceI earl scalpard alergarä
sd dca de stire celor d'o lege si
d'un singe ea eY, la Curtea-de-Arges ;
pe Bughea, pe Bratia, pe flul Doamna
Vilsanul. MaI marele Mires; spiimintat,
si plin de jafurli se ridici iute
se trase la vale, spre Dunäre, ca
lul. §i intelegind i Romind de
peste Olt cele ce se tntimplaseri, le esi
inaintea i mult omor ficuri
§i Rominil curgead din toate pirtile,
adunindu-se ca puil de gfiirdi sub aripile
closed si s'ad fäcut cete marl de
RominI, i litsindu-se ca siroaele muntilor
din virful plarurilor In jos, pe adds
gidelor, luari la goanä neamul tätäresc,
si pe cel 1mbuibatl prin sate si cetiff
11 scoaseri la amp lucid, ca biltiiasil pe
lup $i pe urs la poiani
§i asa, ca sà incheiii, zice riposatal
Aninosanu, dud räsärea soarele dupd
muscele, steagul ronduese Ma pe
creasta JidaveI si pe ferestrele bisericilor,
Jideni, com. rur., in jud. R.-Sdrat,
pl. Rimnicul-d.-s., pe malul sting
al riultif Rimnicul-Sarat.
Este asezata la V. judetulur,
la 5 kil. spre N.-V. de orasul
Rimnicul-Sarat, si in partea de
E. a plaseT, la 6 kil. spre N. de
Zgirciti, resedinta plaseT.
Se margineste la N. cu Slobozia
; la S.-E., cu Mosia-Domneasca
(a orasului RimnicuI-SArat);
la V., cu Babeni i Zgirciti,
despartita prin riul Rimnioul.
Este o comuna din regiunea
dealurilor, fiind brazdata prin
mijloc de Dealul-Cotatculd
la E. de Dealul-Jintrul.
Riul Rimnicul-Sarat o uda la
V.3 Iazul - Morilor si Cotatiml,
la E.

JIDENI 99 JIDO$T1TA
Catunele -carT o compun siint :
Oratia, resedinta, la mijloc, Tigolul
i Cotatcui la N., Jideni
Flaminda la S.
Suprafata sa e de 2500 hect.,
din cari 62 hect. vatra com.,
636 hect. ale locuitorilor, 18o2
hect. ale proprietatei private.
Are o populatie de 575 fasari
2251 suflete, din carT
580 contribuabill; 4 biserici :
una in catunul Oratia, cu hra_
mul Sfintli Voevod, zidita in
1859; a doua in catunul Jideni,
cu hramul Adormirea - Maicer-
DomnuluT, zidita In 1817; a
treia in Cotatcul, ca hramul SI.
Voevozi, zidita in 1843 ; Tigoiul,
cu hramul Sf, Constantin si Elena
zidita in ¡857; fundatorif
sunt locuitorir ; sunt deservite
de cite i preot si de i chitare%
(in Oratia sunt 2 cintaretT).
Are o scoala mixta, fundata. in
1863 de stat, conclusa de i tuya.tator
si frecuentata de 69 elevr.
Cali tatea pamin tulur este bu n ;
sunf 1452 hect. arabile, 308 hect.
paclure, 627 hect. vil; 51 hect.
neproductive.
LocuitoriT posea.: 101 plugurr
; 7 mori pe apa ; o masina
de secerat i i de treerat : 536
boT, 22 vacT, 103 caT, 21 Tepe,
714 of, 70 capre si 181 rimatorT.
Comerciul se exercita in com.
de 25 persoane.
Cal de comunicatie sunt : soseaua
judeteana de la Rimnicul
la Jitia, ce trece prin com.;
spre Slobozia ; spre Zgirciti-Grebanul.
Budgetul com. e la venituri
de 7077 leT, lar la cheltuelT, de
5136 lei.
Jideni, sat, In jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-s. catunul comuna
Jideni, asezat spre S., pe &la
Iazul-Morilor. Are: 927 hect., cu
o populatiune de 107 &mili!,
sad 374 suflete, din carr 106
contribuabil1; o biserica.
tiü carte 54 persoane.
Jide§ti. Vea Zidesti, no le, jucl.
Neamtu.
Jide§ti. Vezi Zidesti, sat, jud.
Neamtu.
Jidini, deal, in jud. Tulcea, pl.
Babadag, pe teritoriul comunel
rurale Ciucurova, situat in partea
V. a plasel i centrala-N. a
comuner; are o directiune generala
de la S.-V. spre N.-E.;
se tritinde printre piraiele: Valea-
Jidini, afluent al val! Bas-Chioi
pirlul Slava-Cercheza cu afluentiT
sai Valea-Calugarului
Jidini; Jasa spre N. prelungirea
numita Dealul-Pelitul ; satul
Ciucurova, este asezat la
poalele sale S.; din poalele sale
S.-E. ti iafi nastere piraiele
Valea-Jidini1 i Valea-CalugaruluT,
din cele V., 0.1111 Jidini ;
are 4 vtrfurl, care trec peste
300 m. : unul de 35o m. al 2-lea
de 341 m., al 3-lea de 311 m.
si al 4-lea de 301 m., toate
puncte trigonometrice de observatie
de rangul si al 3-lea;
pe la poalele lul trec drumurile
comunale Ciucurova-Bas-Chioi si
Ciucurova-Armutli; este acoperit
paduri in cea mal mare
parte.
Jidini pIrla, in jud. Tulcea, pl.
Babadag, pe teritoriul comunelor
Ciucurova i Bas-Chioi;
izvoreste din poalele de V.
ale dealului Jidini ; ucla picioarele
Adulta sencos Jidini ;
se indreapta spre E., avind o
directiune generala de la N.-
V. spre S.-E., avind un curs
paralel cu Valea-Calugarulta,
dupl un curs de 5 kil. numai
prin padurT, dupa ce a brazdat
partea V. a piase! si a comu-
ne! Slava-Rusa si pe cea E. a
comund Ciucurova, se varsa in
piriul Slava-Cercheza, pe stinga
In dreptuksatuluiSlava Cercheza.
Jidinil (Valea-), pirlit, in jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul
comunelor rurale Ciucuroya
l Bas-Chioi, izvoreste din
poalele S.-E. ale dealului Jidinl
mal sus de satul Ciucurova ; se
indreapta spre N., avind o directiune
generala de la S.-V.
spre N.-E. ; curge printre dealurile
Jidini, Bac-Ciaus, I, dupa
ce brazdeaza partea V. a piase!,
pe cea V. a comuneT
curova, si pe cea S.-V. a comu
nel Bas-Chioi, se uneste la
poalele dealuluT Sivri-Tepe cu
ptriul Bac-Ciaus, spre a forma
impreu n piriul Bas-Chiol, ce este
un afluent al piriului Taita; are
o lungime de 4 kll. ; cursul
este repede ; maiurile sale sunt
frumoase pe ele trece drumul
comunal Ciucurova-Bas-Chiol.
Jidinii (Virful-),virf de deal, In
jud. Tulcea, pl. Babadag, pe
teritoriul comunef Ciucurova ;
este punctul culminant al dealului
Jidini ; are 341 m. inaltime,
punct trigonometric de observatie
de rangui dominind
asupra satelor Ci ucurova si Slava-
CerchezA ; este acoperit cu paduri
intinse i bogate ; pe la
poalele lui trece drumul comunal
Clucurova-Armutil ; este
punct strategic important.
Jido§tita, com. rur.si sat, injud.
Mehedinti, pl. Ocolui-d..s. la 13
kil. de orasul Turnul-Severin ;
teritoriul sad apartinea odinloara
manastirei Vodita si se mArgineste:
la E. cu hotarul comuneT
Izvorul-Birzel, catunul S chinte$ti ;
la V. Cu proprietatea satului
Bresnita, peste care sunt comunele
: Marga, Virciorova catu-

JIDOTITA 100 JIDOVILOR (MOVILA.-)
nul Bahna ; la N., cu Schitul-
Topolnita precum si cu comuna
Balotesti, i spre S., cu comuna
rurall Bresnita i eatunul
GuraVaiI de Schela-Cladover.
Satul formeaza comuna cu
satulusita, avind peste tot 1200
locuitorI, din carI 185 contribuabilI;
locuesc in 208 case.
Locuitorif posecia: 23 plugurl,
51 care cu bol, 2 carute Cu
cal ; 312 Stupr.
'Are : 2 bisericI, cu i preot
si 4 cintaretl; o scoala., condusa
de i invdtator, frecuentata de
26 elevI si 2 eleve.
Budgetul comund e la veniturl
de 1446 leI, iar la cheltuelf,
de 719 leI.
Vite: 690 vite marl cornute,
16 cal, 650 oT, 729 capre
66o rimatorI.
Comuna este asezata parte pe
deal, parte pe vale, si are maI
multe dealuff, dintre carI maI
principale sunt : Petrisul-Cracul-
Tabartoanel, Cioaca-Floresculd,
Bucina-Varvaria,
Ciocile- Goale, Fintina-luI-Fum
si Clulpani. VA! sunt: Valea-
Mare, Valea-JidostiteI, Valea-
Mihutesculta, Cascalacul i Ogasul-cu-PerI.
amp este ampul-
Mare, cu o intindere aproape
de 200 pogoane cultivabile.
Prin comunä. trece soseaua
Turnul- Severin- Magheru - Bresnita-Jidostita-Marga-Ciresul.
Ape ma! principale In comuna
sunt: pirtul Jidostita, care se
formeaza din izvoarele acesteI
comune, trece pe linga small
si se varsa in Dunare,
satul Gura-Vaii, Susita, care se
formeazá din izvoarele satulta
Susita, ucla catunul Susita si se
varsa in riul Topolnita, spre
N. de catunul Scinteesti.
Jido§tita, pirig §1 vale, in jud.
Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., com.
rur. Jidostita.
Jidova, vechie numire data 7,h-tuba
Cetatuia, jud. Buzali, com.
Tisaul, unde se vad si resturr
de oare-care fortificatiI.
Jidovi, sat' i Ripa-§oimului,
deal, In com, rur. Dragotesti,
pl. Vailor, jud. Mehedinti.
Jidovile, deal, jud. Gorj, cat.
Vacarea, com. Danesti, spre S.
de catun.
Jidovilor (Movila - ),
spre N.-E. de com. Ianca, pl.
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati,
cu 4 stinjenI inaltime, si un
diametru de 4 stinjenI. Se termina
cu un con trunchiat. Linga
ea se afla niste gropI. Face
parte din un sir de magure ce
trec peste toate mosiile dimprejur.
Este invederat ca cjidov» in inteles
de curiap nu are nimic comu
n Cu omonimul sag, care insemneazà
ebreti; constatam in acelasi
timp ca in unele limbi slavice acelasI
cuvint desemna pe Evreil
pe urias. Prin reminiscente biblice
cu greil s'ar putea explica aceasta
asociatiune logica in graiul
poporuluT ; Cu greti adica am
admite ca. se atribue cladirile
uriase, jidovilor, pentru ca eT
dup5. traditia biblica ati fost in
stare sa tortureze chiar pe Christ
si el asa sunt privitI ca piste
fiinte extraordinare ce lupta Cu
insasl divinitatea ca i titanir.
Firul intermediar si tot de-
°datá nodul cestiuneI este «tatar»,
al treilea termen al asociatiund,
care singur poate explica
inteun mod satisfacator
tranzitiunea dintre ceI-l'altI 2
termenI: vidov» si «uria,s1».
Tatarul prin statura-I erculeana
i Infigisarea-I spaimintatoare,
putea usor lasa in amintirea
poporuluI, impresiunea de
colos sati novae, ale carel urme
localizate, le gasim in diferite
puncte ale tare!. Rittnine Inca
a se lamuri relatiunea dintre
jidov i tatar ; sail sit vedem a
fost in trecut un popor despre
care S5. se poatä sustine cu sigurantä
ca. a fost tatar l jidov
in acelasI timp ? Un asemenea
popor a existat si este cunoscut
In istorie sub numele de Cazar!.
Cazan!, neam de origina finotatara
(ea HuniI i Avarip carI
ocupa ma! toata Rusia merldionala,
adoptara judaizmul in secolul
VIII-lea si subsistara ca
stat judaic peste 3 secole (1016).
In secolul al VII-lea imperiul
lor se intindea de la Don pana.
in Panonia. Bulgaril i alte populatiunI
slave, chiar Ungurii ali
stat sub stapinirea lor, iar imperatorif
BizantinI le plateali
tribut.
Cu stingerea puterd lor si
contopirea In alte neamurI tatare,
el nu disparura din memoria
oamenilor. Amintirea poporulul
devenea din ce in ce
mat vaga despre niste Thad
fostT odinioara jidovI, cad adesea
ati insuflat spaima locuitorilor,
prin marimea sail puterea
lor neobisnuitä i prin nesabuitele
lor ispravl. 0 parte din
acestT CazarI vor fi cautat de
timpuriti un adapost in judetul
Romanati i Muscel, unde pare
a se fi concentrat amintirile traditionale
relative la clinsir. Aci
eI vor fi savirsit acea cladire
cu aspect ciclopic, Jidova, despre
care singur numaT numele
maI povatueste de acele timpurl
departate. Asezamintele i locuintele
lor au lasat urme insemnate,
cad luara in inchipuirea
poporuluI proportiunI colosale.
OamenI de-o marime- -supra-naturala
vor fi trait dupa
gura veacultg, inteo vreme straveche,
despre care cel niaI batrini
abia 41' aduc aminte,

JIDOVILOR (MOVILA-) 101 JIGALE
si acel oamenT uriasT poporul II
numeste Jidovr saa Tátari. DecT
jidov in sens de urjas e un reflex
vag de la primele invazinni
atare in aceste tArT.
El concentreazA in sine amintirea
unuT popor tiranic judalzat,
dispArut mal tirzia ca napune
ca desAvirsire, care s'a
strecurat asemenea prin valea
DunireT, i dintre carT o parte
va fi stlruit in aceste locurT,
unde gAsim numaT urme, carT
sA mal povesteascA viitorimeT
de fiinta sa in aceste locurT.
Jidovilor (Movila-), movild, la
S. de com. Cacaleti, pl. Ocolul,
jud. Romanati, InaltA de 5 stinjenT
si lungá., adicl cu un ocol
la poale de 27 stinjenr. Virful
fi este trunchiat, si cind dar'
ploT se vAd oase uriase si olane
de lut pe care curge apa.
Poporul, fie prin reminiscente
biblice, fie prin impresia ingrozitoare
produsl asuprA-1 de poporul
jidovit (religios) al Cazarilor
atribue aceste inAltimT curioase,
jidovilor. Probabil, la
Cacaleti, sunt din epoca roman1
a DacieT, cAcI pe ad ar trece,
dupl restituirle ultime (Goos)
calea romana de la Drubetis la
Romula i in ruinele ce se glsesc
aci trebue a se aseza Castra-Noul,
statiune la acea cale.
La N. de Cacaleti mal sunt
vre-o Io mAgurl: unele ar fi servit
de morminte, altele de puncte
de .observatie.
Jidovina, nume ce poartA douit
dealurr, in jud. Mehedinti, pl.
Cerna, com. rur. Dilma.
Jidovina, vale, formatA de dealul
cu acelasT nume, com. ArmAseni,
pl. Crasna, jud.
Jidovului (Piatra-), munte, in
jud. R.-SArat, pl. Rimnicul, com.
Jitia, in partea de N.; acoperit
cu pAdurl si putine pAsunT.
Jidovului (Välceaua-), väkea,
In jud. Teleorman, pl. Teleorman,
pe mosia Doagele. Se impreunA
cu Valea-Vircanului, a
carel gura este in Valea-TecuciuluT.
Jidul, cleal, care se formeazA pe
toritoriul com. BAlteni, jud. Olt;
brAzdeazA partea de N.-E. a
com. Coteana, pl. Siul-d.-s., futre
valea DirjovuluT, vilceaua
cu acelasT nume i Valea-BrebeneluluT,
care se uneste cu a
DirjovuluT la S. de cAt. Brebeni-Romini
; se intinde pe o
distantA de 3 kil.
Jieni, makala, in com. rur. Samarinesti,
pl. Motrul-c1.-s., jud.
Mehedinti.
JieniI (Cotul-), com. rur., in N.-
E. plAseT Balta-Oltul-d.-j., jud.
Romanati, lingá. Olt, pe soseaua
Izlazul-Stoienesti, /a 26 kil. de
Caracal si la 20 kil. de Corabia,
formatA din satele Jieni
PlAviceanca. Altitudinea terenuluT
d'asupra niveluluT mAriT
e de 87 m.
Are o populatiune de 164 familiT,
sati 750 suflete, din carT
133 contribuabilY; o bisericA,
hramul Sf. loan (1854), deservite
de I preot si 2 cintAretT ;
o scoall primará de gradul II;
5 stabilimente cornerciale.
Vite marT sunt 845; vite raid,
1332 porcl, 330.
Budgetul com. e de 2663 Id
la veniturT si de 2649 lei la
cheltuelT.
Jietul, baltd, in jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. Rozistea, asezatA
pe mosia bisericei Madona-Dudu.
Se scurge in balta Ochiul. Este
formatA din revArsfixile riuluTpul.
jletul, piriii, in jud. DOG, pl.
com. CAciulAtesd, curgind
pe lunca Jiulur, cu directiunea
de la N. la S. Se ¡nearca pe
stinga cu piraiele SAstAlui si Pietrisul
si dupA confluenta acestor
ape se varsá in balta Pietrisul,
din pAdurea Sadova.
Jigalia, com. rwr., in partea de
S. a pl. Mijlocul, jud. FAlcia,
mArginitA la N. cu com. Tiful,
la E. cu Urdesti si la V. cu
jud. Tutova.
Este formatA din satele: Jigala
i Riscani, cu o populatie
de 210 familif, saa 697 suflete,
din carT 145 contribuabili.
Locultorii supt rAzes1 si se
ocupA pe lingA agricultura si
cu cultura villar si a livezilor.
Are o bisericä si o scoalA.
Este udatA de piraTele Jigalia,
Dodesti si Sipotul.
Vite: 2189 vite marT cornute,
2175 oT, 50 caT pi 167 porcT.
Jigalia, sat, In partea de S. a
com. Jigalia, pl. Mijlocul, jud.
Falda, asezatl pe ses si parte
pe coasta dealultd despre V.,
prin care trece piriul Jigalia.
Are o populatiune de 89 famili!,
sal 423 suflete, din carT
89 contribuabill. LocuitoriT sunt
rAzesT si se ocupa cu cultura
villor si a livezilor.
Are : o scoalA, infiintatA in
1886, frecuentatA de 12 elevi;
o bisericA vechie, Cu un preot.
Jigalia, pIrtu, izvoreste din com.
cu acelasT nume, pl. Mijlocul,
jud. Elida, trece pe teritoriul
com. GAgesti, unde spre S. de satul
Jurcani si se varsa in dreapta
Elanultd.
Jigine, parare particularl, supusl
regimuluT silvic, in jud.
Vilcea, pl. Oltetul-des., com.
SlAvesti.

JIGORANCE! (PIRIUL-) 102 J'UTA (MASA)
Jigorancei VezI
GaurenceT (Piriul-), piriO, com.
Dumesti, pl. Funduri, jud. Vas-
Jigoreni, sat, in -partea de V. a
com. Tibanesti, pl. Funduri, jud.
Vasluiii, situat pe coasta dealulul
format din desfiintatul
sat Glodeni, mal la S.
de Jigorani. Are o suprafatá de
21 hect. si o populatie de 55
fam. sati 266 suflete.
Are o bisericA de lemn, reconstruita
de loan Carp la 1813.
Catapetezma bisericeI dateaza
de la 1695, zugrAvitä de un
pictor Mihail Zugravul, scris
cu litere elin e : ciituatl Zcoyea%og
1695».
Vite: 220 vite marI cornute,
37 cal', 326 oI, 7 capre i 102
rimatorI.
Jigorenilor (Dealul-), ramificare
din sirul de dealud ce
vin de la N. spre S. din jud.
Iasi si se intind si in com. Tibanesti,
jud. Vasluiti ; pe coasta
acestd deal e asezat satul Ji
gorani, iar pe culme are padure.
Jipa, plasd, in jud. Botosani, asta -zI
unita cu plasa tefanesti, numita
dupa riul Jijia care o strAbate
de alungul. Se intinde la
V. de pl. S teflnesti, pe valea
Jijia si dealurile ce o marginesc
de ambele partí. Se mArgineste
la N. cu jud. Dorohola ; la E.,
cu plasa tefanesti ; la S., cu
jud. Iai, i la V., cu pl. Tirgul
Miletinul.
Se compune din 6 comune :
Cominddrefti, cu satele :
Comindaresti, Pogoresti, Radeni,
Rauseni, in partea de S. a
plaseI.
Buimdceni, cu satele : Albesti,
Buimaceni, Capul-PAdurd,
Craciuneni, Petresti iSatrareni,
in centrul plasel.
Dingeni, cu satele Blvolari,
Buhaceni, Buneni - Florir,
Buneni - Stihif, Dingeni, Iacobeni-VechT,
Iacobeni-Nd si Strahotinul,
in partea de N. a piase.
Todireni, cu satele : Cobiceni,
Hlipiceni si Todireni, la N.
de Comindaresti.
Trupyti, Cu satele : MAscAteni,
Hulubul-Vechiti, Hulubul-Noi1
i Trusesti, la N. de
Buimaceni, in centrul plaseI.
Ungureni, cu satele : Durneti,
Iepureni, Sapiveni, Ungureni-Jianul
i Vicoleni, la N.-V.
de Dingeni.
PAmintul este de calitatebuna,
prielnic pentru agricultura.
Dealurf. De ambele 041 ale
JijieI se intind coline i dealurI
intretaiate de vaI i ptriiase;
ele ají directia de la N. la S.
maT cu seama cele din sano..
si se termina in apropiere de
Jijia.
In dreapta Jijid avem urmatoarele
dealurI : Dealul - de-la-
Lutarie, Dealul-de - la - Steag
Dealul-de-la-Vie, in com. Ungureni
; Dealul - Strahotinuld, in
com. Dingeni-, Dealul-FrAsineilor,
al-Hulubuld, al -MoriI, al-
PriseciI saü Coltusoruld, al-RadiuluI
si al-Vid, in com. Trusesti
; al-Rausenilor, al-Vid, al-
Comindarestilor, Topala si Pungeni,
in com. Comindaresti.
In stinga sunt :
Holmul- de - la - Vie, in com.
Dingeni ; Cotoaca, Guranda, in
com. Trusesti ; Holmul, Hingiraul
si al-Bucelor in com. Buimaceni
; Misir, Geamalaul, in
com. Todireni ; Ciurgaul,
lasa, al-Pogorestilor, Cracalia, in
com. Comindaresti.
Vdi le. Cea me mare vale este
a Jijid, care strAbate plasa in
tot lungul säü, apoI Valea-DrisleT,
Siena, etc.
Riurt. Jijia e cel mal insemnat
; uda toate comunele a-
cesteI plasI: Ungureni, Dingeni,
Trusesti, Buimaceni, Todireni, si
Comindaresti.
Prim este in dreapta : Piriul-
Ciobanuld, in com. Dingeni ;
Drislea, in com. Trusesti ; Piriul-
Cociugenilor, in com. BuimAceni
; Siena, la Todireni i Piriul-Livezilor,
in com. Comindaresti.
In stinga : Piriul-BanuluI,
HritculuI i Moroaica, in com.
Dingeni ; piriul Albesti, in com.
Buimaceni; al-Rusilor, Duraucul
Hulturul, in com. Comindaresti.
Sunt 40 lazurl.
Suprafata piase! e de 39950
hect.
Producliunt. Cerealele, fine.
tele si imasele, ocupa cea mal
mare parte din teritoriul plAseI ;
padurI i vii sunt putine. Din
39950 hect. intinderea plaser,
20000 hect. o ocupa semanaturile,
1948 hect. padurile, din
carl 409 hect. ale Statuld, lar
restul de 17593 hect. Il ocupa
finetele, imasele i locurile satelor.
Sunt fo86 stupI cu albine.
Padurile se exploateaza
produc lemne pentru constructie
i pentru foc.
Sunt 7 morl de apa si 8 de
aburI.
Comerciul se face cu cereale,
vite, bluturI si lemne ; pietele
de desfacere sunt : Botosani, Sulita
si Stefanesti.
Drumurt. Are -cite-va sosele
care o intretae de-a curmezisul,
precum soseaua BotosAni-Ste-
Pánesti care trece prin Trusesti,
apol Botosani-Saveni prin Dingeni.
Calea ferata Dorohoi-Iasi
trece prin Jijia.
Populaliunea. Numarul fami-
Mor e de 2525. Sunt 10035 suflete,
din cae 2268 contribuaba
Administra/jet. Plasa Jijia e
unja in administratie cu plasa

JIJIA 103 JIJ1A (Rit)
Steanesti. Are 6 comune cu 6
primart i ajutoarele lor.
In privinta sanitara i judiciara,
e reunita tot cu plasa Stefanesti.
Are: 19 bisericf, Cu 12 preoti
si 27 cintaretT ; 7 scoale mixte,
conduse de 6 InvatatorT i frecuentate
de 285 baeti si ro fete.
Jijia, ria, izvoreste din tintina
Balaneasa, din padurea de pe mosia
Hiliseul-Curt, com. Hiliseul,
pl. Cosula, jud. Dorohoiii. Acest
riu pleaca in forma de mic
011as, a carui volum de apa
se tot mareste treptat in cursul
sall prin alte pirtiase ce primeste
pe dreapta i stinga
sa; aceasta forma mica o Ostreaza
pana la intrarea sa in
IezersailLacul-Dorohoiuluf, prin
care trece de alungul i prin
toijlocul luf, formind un curent
ce se poate observa destul de
bine cind timpul e lini.$tit $1.
apa Iezerului e tina. La esirea
diii Iezer, volumul apel fiind maT
matit, incepe a se insemna mal
mult in forma de riusor. Pentru
aceasta unif geograff, Ii dail
obirsia de la Lacul-Doroholuluf.
Esind din lac, trece pe alaturea
cu orasul Dorohoiul, prin partea
de E. si se tasa in jos spre
S., prin mijlocul judetului udind
satul : atinge in
Valea-Tiganulta o mica parte a
satului Gafencu i partea
S. a satulul Hiliseul-Virnav, de
-unde indreptindu-se mal spre
S. traverseazalacul Dorohoiul
partea de N.-.E a orasului Dorohoiul
; distanta de la °bit-0a JijieT
pana la orasulDorohotul este
aproximativ de 20 kil. De ski
indreptindu-se cani spre E. traverseaza
partea de N. a satului
Broscauti i partea de V. a satelor
Carasa i Miclauseni, de
nade bufad directiunea spre E.
udá, pe o distanta de 20 kil.
satele Corlateni,. Vladeni (Fandolica),
Tautesti (Podul-lui-Stamate),
Barzesti ì Plopeni-Mict
situate pe malul drept al riuluT,
satele: Dimachent, Mateen',
Mindresti, situate pe malul
drept. Strabat e catunele satului
Plopeni-Marf, apea, eontinuind
a curgç in directiunea
S.-E., uda satele Vicoleni-Mici,
Vicoleni-Mart, Dingeni, de nade
schimba directiunea çam spre
S., Guhaceni i Cruce.$ti situate
pe malul sting si satele Saptreni,
Jepureni, Iacobeni, Strahotin
i Hulubul situate pe matul
drept. La satul Iacobeni
Jipa trece in jud. Botosani, apor
de la satul Trusesti, continua
cam spre S.-E., trece aproape
de satul Mascateni (malul drept)
Albesti si Buiralceni, malul sting
Setrarent, CraciuDeni, Jumatateni
Todireni (malul drept). La
Todireni primeste pe malul drept
riul Siena. Continua in aceeasT
directie (S.-E.), udind satele Hipliceni,
Cobiceni, Rauseni, Comindaresti
, Radeni ha - Buzill,
Ghitesti, Buhaeni, Soldant si
Vlddeni (malul drept) si satele
Pogoresti, Stolniceni, Glavanesti,
Andreeseni, Spineni, Epureni
Iacobeni (malul sting.) La S.
satului Vladeni primeste riul
Miletinul. De la Comindaresti
pana la Andreeseni riul Jjjia
formeaza hotar intre judetul
I3otosant i Iast, lar de la Andreeseni
spre S. curge in jadetul
Iast.
De la Comindaresti-Stolniceni
pana Ja Vadeni-Gura-MiletinuluT,
largimea vaer variaza intre
1 kit. si 2 kil. l jumatate, continuind
aceasta largime pAna in
dreptul satelor TigAnqti,,malul
sting i Radiul-Mitropolier malul
drept, unde se uneste cu pesul
Prutului. De la gura Miletinulul
pina in $esul Prutului udä satul
Tiganasi, pç rnalul sting si trece
in apropierea satelor Movileni,
Larga, Epureni, Tipilesti, Radiul
Mitropoliet, pe maluldrept. De
aci riul Jijia continua a serpul
in sesul Prutului pe sub malul
drept, formind maT multe cotiturT
printre satele :
Cotul-lui Ivan, Chisarai,
Medeleni, Lazareni, Golaesti,
podul JijieT, Bosia, de la Minzatesti,
malul Prutulut, Coada-
Stincel, Ungheni, Cristesti, Tutora
si Chipuresti, la N.-V. caruia
se intruneste cu riul Bahlu iul.
Continua a curge, ciad prin mij locul
s esulu!ctnd pe sub mal u/ drept
printre satele : Osoiul, Moren',
Prisecani, Costuleni si MdcAresti,
de unde trece in judetul
De la E. satului Costuleni si
pana in dreptul satulut Macaresti,
riul Jijia formeaza hotar
intre judetul Iasi i FalciO, apoi
continuind in directia spre S.-E.
formeaza mal multe coturt in
sesul Prutulut, lasind In stinga
la o departare de la i pana la
2 kil. satele: Coltul-Cernef, Salagen
Cotul-Bucuresti, Grozesti,
Copaceni, Zberoaia si Scoposeni,
situate pe malul drept al Prutu,
luT ; lar pe dreapta !asa la
kil, satul Bohotin, in dreptul
canta primeste riul Bohotinul ;
apor se vana in riul Prut, la
N.-E. de ptchetul No. 8 futre
coturite Popina I Paisa.
In cursul Aú Jifia primeste
roa! multe pirate, dintre care
cele wat principale le primeste
in jud. Iasi, i anurne: Miletinul,
Jijioara, Larga, Puturoasa, RAchita?
Reldiul, 'Marca, Moora,
Covasna $i r. Bahluiul In dreapta
sa; iarA In stinga Ciocanul,
Puturosul, Capul-DealuluT, Cara-
Gheorghe, Suricea, Tureul, Boseni,
Puturosul, Uluci, Sipotile
Fundoaea.
Apa JijeT e mal mult de o
coloare galbuie turbure, din
cauza straturilor de pamint hie.

JIJIA (Rttl) 104 JUILA
los ce-1 formeaza albia ; in unele
partT se gasesc i straturT nisipoase;
are multa compozitie
vegetala din cauza arborilor
a plantelor acuatice ce cresc
pe marginele apeT i prin mlatin
ele permanente fonriate prin
varsdrile luT ; ceea-ce da apeT
coloarea cam verzie in timpul
secetos.
Apa acestui ria e foarte scazuta
in vremurT de seceta, lar
In timp zlotos are asa abondenta
de apa in cit l'ese din
malea si acopere sesurile din
valea sa, avind aspectul unuT
fluvia i producind in acel timp
mart pagube recoltd samánaturilor
si finatelor. Aceasta provine
din cauza ca pe toata
lungimea vaeT pe unde curge
1.1111, atit pe dreapta cit si pe
stinga se afla nenumarate vAI
piriiase cari duc apele lor
ce curg de pe dealurr prin
topirea omatuluT i prin caderea
ploilor, In valea riulur. Aceasta
vale fiind mult mal plana n'are
scurgerea repede, in cit apele.
se string in volum mare si de
alce revarsaturile se produc ade-
In general malurile rluluT sunt
micT, fiind ca cea mal mare
parte a cursuld saa este pe
loc ves; unde curentul apeT este
mar repede, i pauta sesuluT
mal ridicata, malurile sunt la
inaltime de 2-3 m., formate
prin mincaturile de apd ; In unele
locurT pe unde terenul este mal
ridicat, pe acolo Inaltimea malurilor
se ridica de la 4-6 m.
Jijia este de mare folos populatiuneT,
cad procura apá animalelor
domestice, pune in miscare
morI pentru macinat
produce peSte pentru hrana.
Pro du ctiunele acestuT ria sunt :
pestI, rad ì chiscarr; scoicT
sunt atit de ráulte, In cit se
poate zice ca este hrana zilnica
a lociaitorilor ce traesc prin
satele de pe valea JijieT. Mal
produce prin unele localitatT padurr
intregr de stuh, care se
in trebuinteaza p e n tru acoperitul
caselor si la diferite trebuintI
de ale gospoddrid rustice.
Valea intinsä i frumoasa prin
care curge 11111 Jijia, este locuita
; pe intinsele sale sesurT
se afla : sate, locurT de cultura
intinsa, finate i imasurT pe
carT se cresc cu multa inlesnire
cirdurT de vite marl cornute, oi
cal.
Latimea vaeT in toata intinderea
el variaza intre 5 si io kil.,
lar a riuluT de la 2 la 4 si chiar
8 m. spre gura eT.
Jijia, vale. Vez! Jijia, ria.
Jijila, com. rur., in jud. Tulcea,
plasa Mdcin, situata in partea
vestica a judetuluT, la 90 kil.
spre V de orasul Tulcea, capitala
judetuld, si in partea N.
a plaseT, la 6 kil. spre N. de
orasul Macin, resedinta plaseT.
Are o populatie de 310 familiT,
saa 1005 suflete; o scoala
mixta, fondata in 188o de locuitorl,
frecuentata de 95 elevI ;
o biserica, cu hramul Sf. Gheorghe
i Sf. Dumitru, ziditá, la
1859 de Malestrul Alexie cu
parintele Mihaf si cu locultoriT,
Cu un preot si un cintlret.
Calitatea pamintuluT e buna.
Se InArgineSe la N. cu com.
Vacareni ; la S. si S.-V., cu orasul
MAcin, despartindu-se prin
dealu ri le Chela si al-Pritopanu la;
la S.-t., cu com. Greci ; la E.,
cu comuna Balabancea, de care
se desparte prin dealul Piscul-
Inalt-si-Tutuiat si cu com. Luncavita,
despartindu-se prin dealul
Pietrosul.
Dealurile earT brAzdeaza comuna
sunt cu virful SArAria
(109 m.), la S.; Culmea-
PricopanuluT, ca virful Sulucul
(364. m.), la S.-E. ; dealul Piscul-Inalt-si-Tutuiat,
la E., precum
l Pietrosul, cu Virful-Chitlis
(97 m.) ; Sevastin, Dealul-
Milcovulut, Dealul-Cardrilor, la
N.; Dealul - Stubeiulur, Piscul-
Dasaluluï, prin interior, spre
S -E.; Ortiga (110 m.), Aganim,
Baranga (20 in.), la S.-V.
Movilele sunt naturale ca Movila-luT-Mos-Staicu
(30 m.), Lazdr
Nadoleanu, (45 in.), la V.
Apele care o udA sunt: valea
hila, prin mijloc, trecind
si prin sat; afluentif saT sunt :
Valea-PopeT, Valea-Larga, Vasilica,
Valea - Bostanelor, Valea
- Grecilor, la S.; Valea-luT-
13ran i Valea-Nucarilor, la N.;
Girlita-CuticeruluT la S.-V.; Privalul-CoticeruluT,
la V., care strabate
grindul Zgamira-Mare
al-CoticeruluT. BAltT sunt : Balta-
Ilenilor, Somora, Rotunda, Tinosul,
Baghia, Spinaul, Zmeoaica,
Opinca, toate la V., avind
o intindere de 500 hect.; balta
Jijila, de peste 6o0 kil., la N.;
contine peste, al caruf venit e
al statuluT.
Suprafata comuneT e de 1854
hect., din carT II0 hect. ocupate
de vatra satuluT, restul al
locuitorilor ; numai baltile sunt
ale statuluT.
LocuitdriT posea : 112 plugur1;
898 bol i yac!, 296 cal,
1711 oT, 41 capte, 291 rimatorf.
In com. sunt 6 comerciantl.
Veniturile i cheltuelile com.
sunt de 3000 IeT anual.
C61 de comunicatie : Soseaua
nationala Tulcea-Isaccea-Macin,
ce trece prin sat, drumur1 nomunale
laVacAreni, Madn, Greci
si Luncavita.
Se zice cd. acest sat a fost
fondat de T'Atar!, acum vre-o
200 de anT, cind aa fost gonit1
de RusT din Crimeea. Rominif,
carr aa venit ad, se numeaa

J1J1LA 105 J1LAVA
Dicieni din Dicia saa Dacia,
dupa cum aratA si un dicton
al lor: Dician cu coporan (sucman),
.zcoporan cu
Rusif in rIzboaiele lor cu Turcii,
luaa pe Romtni si-T duceaa in
Basarabia ; insa pe la 1817 ne
maI putind suferi dominatiunea
lor, ei fugirA unul cite unul,
venira in Dobrogea, fundara sate
intre care si Jijila, de unde ati
facut pe TatarT sa piece in alta
parte.
Jijila, baltd, in jud. Tulcea, pl.
Macin, pe teritoriul comuneIor
rurale VAcareni i Jijila (acesteia
apartinindu-T putin); maf poarta
numele de balta Garvan, de
la satul Garvan, care este asezat
nu departe de dinsa ; este
sittiata in partea N.-V. a plAsel,
in cea vestica a comuner VAcareni
i cea nordica a comunei
Jijila; este formata de o mare
varsare anterioara a DunareT,
cu care comunicA direct prin
Girla-lui- Coca i a-Combrei si
indirect prin alte mal multe
brate; in partea nordica se desface
Balta-LatimeT, care devine
apoi Girla-LatimeT; se ridica
spre N. si apor se incovoae ca
o potcoavA, spre a se devarsa
in Girla-Mare, i prin aceasta
In gira Luncavita; prin Girla-
LAtimeT, primeste apele baltilor
Stanimirul, Mocanul, Combra .si
Plosca; in partea de E., Dealul-cu-Monumentul,
Bugeacul
al-Cararilor, ig trimet ultimele
lor ondulatiuni ; tot pe malul
estic, care este uscat pe end
cel vestic este marginit de stuf
baltos, se afla ruinele cetAtuel
Gherma, satul Jijila; in Jijila se
varsa piriul jijila; are o forma
dreptunghlulara, cu o intindere
de aproape IO kil. patrati,
(sari moo hect.), din .carT 150
hect. numaT apartin comunei
jijila; centine peste bun si in
64975. Marolo Diolionar Geogralo. Vol. In
mare cantitate, care se exporta
prin comunele VA.careni, Jijila,
in Macin, Braila si Galati; pe
malul saa de E., merge drumul
comunal Macin-Jijila-Azacliul.
Ana, pirig, in jud. Tulcea, pl.
Macin, pe teritoriul comunelor
rurale Vacareni i jijila ; iT la nastere
din poalele de N.-V. ale
dealului Piscul Inalt-si-Tutuiat;
se indreapta spre N., avind o
directie generall de la S.-E.
spre N.-V., i, dupa un curs
de 12 kil., se varsa in balta
Jijila, in partea despre E.,
linga satul Nita, pe care II
uda spre N.; cursul saa este repede
ctt-va timp i apoi se incetineste
; o mica distanta de
la izvorul sad carge prin padurT,
si apoi printre nurneroase
dealurT, ca: Pietrosul, Piscul-
Rosu, Milcovul, Sevastinul, Piscul
- Dascalului, Stubeiul, etc.;
brazdeaza partea N.-V. a plaseT,
pe cea S.-V. a comunel Vacareni
si pe cea N. a comund
Jijila; basinul acestuT piria este
destul de insemnat, avind o intindere
14 kil. patrati (sail 1400
hect ), coprinzind cite o insemnata.
parte din teritoriul comunelor
Jijila si VacAreni ; acest
basin este cuprins intre dealurile
PricopanuluT, Checa, Sararia,
Aganim si Orliga la S., si
intre dealurile Cararilor, MilcovuluT,
Sevastin, Pietrosul si Chitlis
la N; afluentiT sai cer mal
insemnati sunt Valea-luf-Bran,
pe dreapta si Valea-Popei, Valea-Larga,
Vasilica, al-Bostanelor
al-Grecilor pe stinga ; dealungal
riuluT Jijila merge drumul
comunal Jijila-Greci; este Mat
de drumul judetean 1Viacin-Isaccea,
si de drumurile comunale
Jijila -VIcareni, Jijila - Mein si
Jijila-Luncavita.
Jijioara, pÊrlu, izvoreste din mar-
ginea de S. a jud. Botosani,
trece in jud. Iasi prin partea
N. a plasei Bahluiul, printre
riul Bahluiul i &id Miletinul
; uda o parte din teritoriul
comunelor Ceplenita i ipotele;
trece in plasa Copoul si
formeaza iazuri in com. Gropnita
; se varsl apoi in riul Jijia
Rugg Movileni, aproape de satul
Larga, dupa ce primeste
mal multi afluenti.
Jijioara, iaz, format de piriul Jijioara,
pe teritoriul satului Potingeni,
com. Movileni, pl. Copout,
jud. Iasi ; e bogat In stuh
papura.
Jilava, sat, face parte din com.
Jilava-Merlari, pl. Sabarul, jud.
Ilfov. Este situat pe un deal la
S. de Bucuresti, intre Filaretul
i eul Sabarul. Prin mijlocul
satului trece soseaua nationala
Bucuresti-Giurgia. Adi
este resedinta prim Adel.
Se tntinde pe o suprafata de
2268 hect., Cu o populatie de
1195 locuitori.
D-1 Petrovici-Armis are x596
hect. si locuitorit 672 hectare
Proprietarul cultiva. 1096 hect.
(500 hect. padure). Locuitorif
cultiva 495 hect. (26 sterpe, 151
izlaz).
Aci se fac anual 2 &gild: until
la Dumineca 1Vrare 5i altul la
21 Iulie.
Are : o biserica, cu hramul
Sf. Imparatf, deservita de 2
preOtT si 2 cintareti; icoabá de
bleti si de fete, frecuentate de
23 elevI si eleve si cu intretinerea
carora statul si comuna
cheltuesc anual 2113 lei. Localul
scoalei s'a construit de judet.
Mal are x moara Cu apa si
pod statator.
Comerciul se face de 5 cir-
&marl 2 hangif.
14

JILAVA 106 FLAVELp
Numarul vitelor marT e de
755 si al celor miel de 759.
LocuitoriT in mare parte sunt
SirbI si se ocupa in special
cu cultura legumelor.
Jilava, satuc, jud. Braila, la 8
kil, de satul Nazlrul, aproape de
hotarul despre com. Tudor-V1adimirescu.
Vatra satuluT este de
9 hect., cu 20 case. Populatia
este de 18 fam. sati 120 sufl.
dintre carT 61 barbatT si50 femeT.
Vite sunt: 40 caí, 140 vite
marT cornute, 6 oi si 42 rimAtorl.
Playa, seltuc, la S.-E. de com.
Hurgueti, pe mosia Ciorani, jud.
Braila, la 8 kil. spre E. de satul
Gurgueti, pe ramificatia vilcele!
Jilava din com. Romanul.
Vatra satuluT este de 1 hect.,
Cu 3 case si 18 suflete.
Vite sunt: 30 vite marT cornute,
io cal si 4 rimatorI.
Jilava, dm.pie, jud. Vilcea, pl.
Ocolul, com. Pietrari-d.-j., pe
care se face bilcia.
playa, mofie, In jud. Brdila, pendinte
de com. Gurgueti. Are
o suprafatA de 180o hect., dind
un venit de 20000 leI.
Playa, pcidure, in jud. Ilfov, pl.
Sabarul, in intindere de 500
hect., proprietatea d-nuluT Petrovici-Armis.
Jilava, vale Cu pirifi in jud, Tecuciti,
pl. Nicoresti, com. Tepul,
continuare a vAel Matuluiul ;
curge spre S.-E., si se varsa
in BerhedA, tia partea de S.-E.
a comuneT.
Jilava, vlicea ingustd, jud. Braila,
strabate com. Romanul, de la
N. spre S., adincindu-se si alinda-se
spre S., mal cu seama
unde da in Valea-Ianca, la V.
de movila DuclAul. Aceasta vilcea
trece pe litiga satul Romanul
prin partea de V. Are o
ramificatie care trece spre V.
de com. Gurgueti, pe linga tirla
Jilava din acea comuna.
Playa, stalie de arr.-d.j., j id. Ilfov,
pl. Sabarul, com. Jilava,
pe linia BucureW-Giurgiti, pusa
in circulatie la 1 Noembrie 1869.
Se afla intre statiile Filaret
(8.6 kil.) si Sintesti (4.1 kil.).
Inaltimea d'asupra niveluluI mar%
de 67'1.31. Venitul acesteT
statiT pe anul 1896 a fost de
57389 leT si 8o banI.
Playa, fort, in jurul Bucurestilor.
Vez! cuvintul Bucuresti, § Fortificatiile.
Jilava-Merlari, com. rur., jud.
Ilfov, pl. Sabarul, situata la N.
de Bucuresti, 'filtre Viile-FilaretuluT
si 111.11 Sabarul, la to kil.
de Bucuresti. Sta in legatura cu
cat. Cretesti si Virtejul prin sosele
vecinale.
Se compune din satele : Jilava,
Merlari si °dalle, cu o
populatie de 1807 suflete, din
carT 354 contribuabilf ; locuesc
In 457 case.
Se intinde pe o suprafata de
3178 hect. D-nul PetrovicT-Armis
si d. G. Diamandi aa 2096
hect. si locuitoril 1082 hect.
ProprietariT cultiva 1371 hect.
(75 izlaz, 650 padure). Locuitoril
cultiv5. 790 hect. (42 sterpe,
250 izlaz).
Budgetul com. e de 75121e!
la veniturI si de 7445 leT la
cheltuelf.
Are : 2 bisericT (la Jilava si
Merlari) ; 2 §coale, 1 de bletT
Il 1 de fete; 1 moara de apa ;
1 pod stAtator.
Numarul vitelor marT e de
947 (270 caí si Tepe, 2 armAsarT,
443 bol, 150 vacT si viter,
29 bivolT, 53 bivolite) si al celor
miel*, de 2137 (193 pord si
1944 ol).
Locuitorif posea; 247 plugurT,
194 care cu bol, 53 clrute
cu cal; 263 care si drute.
LocuitorT improprietaritT 149;
neimproprietaritT 287.
Comerciul se exercita de 8
circiumarr si 2 hangil.
Jilavele, com. rur., in juda Ialomita,
pl. CimpuluT, situati in
partea despre N.-V. a piase!.
Teritoriul acestel comune se
intinde, din riul Ialomita, spre
N., intre comunele : Armloesti,
Barbulesti si com. Salciile, din
jud. Prahova, pe o suprafata
de 5640 hect., din carT 400
hect. padure si 750 hect. loc
baltos. Se compune din 2 t'Ova
: Jilavele, cu 4990 hect.4 pe
care se aflä si satul Moldoverii,
si mosia Slatioarele, ambele proprietAV
particulare.
Dupa legea rurala din 1864,
s'ati improprietarit 442 locliltorT;
neimproprietaritT sunt 84,
Teritoriul com. este udat de
riul Ialomita si de &alele Sarata
s'i Ghighiul si are lacurile : jilavele,
Slatioarele, Ochiul-BodluT,
Rodeanul, Ratca, Cricovelul,
Tiganca si Brot5.cei.
Se compune din satele : Jilavele,
SlAtioarele, cu resedinta
primarieT si a judecatorieT comunale
in Jilavele.
Are o populatiune de 770
familiT, sati 2694 suflete : 1345
barbatT si 1349 femeT; 2670 Romiar,
3 GrecT, tz BulgarT, 6
GermanT si 3 Turcl ; 2685 crqtinT
ortodoxI, 6 catolicl si 3 mahomedanI
; 793 agricultoff, 6
meserlasI, 18 comerciantT, 8 cu
profesiunT libere, 45 muncitorT si
28 servitorT. Suri carte 242 persoane.
Are : 2 coll, una de bAetT,
conclusa de un invAtAtor retri-

Jr
JILAVELE
buit de stat si comung si una
de fete, conclusI de o invAdtoare,
si ambele frecuentate de 63
elevI si eleve; 2 bisericl, deservite
de 2 preoti si 4 dascAlt
Vite: 372 caT, 2383 boT, 3949
oT, 7 capre, x7 bivolT si 392 porcT.
Budgetul com. e de 8630 le!,
la veniturT si de 8920 leT, la
cheltuelT.
Jilavele, sat, in judetul Ialomita,
pl. CimpuluT, pendinte de com.
cu acelasT nume, situat in partea
de N.-V. a plOsei si d'alungul
malului de V. al laculuT
Ji lavelor.
Este format din dota sate:
Jilavele-d.-s. si Jilavele-d.-j., carT
s'aii unit prin inmultirea num1ruluT
locuitorilor.
Aci este resedinta primAriel
si a judecatorieT comunale.
Are o scoalà primará de baetT,
cu un invAtAtor si o scoalA
de fete, cu o invAtAtoare ; o bisericA,
deservid de 2 preotT si
2 dascAlT.
Vite :- 316 Car, i800 bol, 3093
or, 3 capre, io bivolT si 285
porcT.
In acest sat se fac douà tirgurT
anuale, unul la Sf. Ilie
(20 Iulie) si altul la Pogorirea
Sf. Duh.
Jilavelor (Heleiteul-), lac, in
jud.Ialomita, pl. ampuluT, pe teritoriul
comuneT Jilavele, situat
in partea de E. a satuluT cu
acelasT nume.
Jilivi, vechie plasd a judetuluT
Ialomita, tare avea I I sate.
jiltul, vale, In jud. Gorj, pl. Jiul,
cAt. Orzul, com. Urdari-d.-s.;
In aceastA vale curge piriul Jiltul,
al cAruT d.rm sting este
format de Dealul-Caselor.
Jiltul-Mare, pifia, in jud. Gorj,
107
pl. Jiul, curge despre N. din sus
de com. BAlbosi, de la N.-V.
la S.-E., trece pe marginea despre
E. a comund Oha.ba, urmeazA
cursul in jos, spre com.
CalapArul-d.-j., si se varsO in
Jiti la com Brosteni.
Jiltul-Mic, firiia,r, curgind despre
N. de com. Ursoala din jud.
Mehedinti intrA in Gorj prin
dreptul cAt. Artanul al com. Raci;
trece pe marginea despre E. a
acestuT catun ; strObate comuna
Raci, spre S.; trece pe marginea
despre V. a cAtunuluT
Baniul-oi se uneste, din sus de
com. Borlscu, cu Jiltul-Mare.
Acest piriias curge in tot timpul
anuluT.
Jingulesti, lac, in jud. R.-SArat,
plaiul Rimnicul, com. Buda, in
spre V., pe o frumoasA polanl;
contine caracuclA mArund, ce se
oonsumá de locuitorr.
Jinurul, munte, in jud. R.-SArat,
pl. OrasuluT, com. Andreasi ; se
desface din Virful-AlunuluT, in
partea de S.; e acoperit cu pAdurT.
Jinurul, deal, in jud. R.-SArat,
pl. Marginea-d.-s.; se desface
din dealul MAgura - CApAtiniT ;
brAzdeazA partea de V. a comune!
Slobozia, intinzindu-se
printre piraele Cotatcul si Valea-CiresuluT
; e acoperit cu plsunT
si plcluri.
Jipa, :VA jud. BrAila, la S. satuluT
Naztrul, care unid cu tirla
Alexe formeazA Orla POtrana.
Jipe§ti, sat, jud. BrAila, lingl
hotarul de E. al com. Perisorul
despre comuna Urleasca, la 7
kil. spre N.E.'. de satul Perisorul;
infiintat la 1850 de familia
Jipa ; are to case, cu 12 l'aman;
JIROVUL
saa 62 suflete ; vite: 33 ca!,
159 vite marl cornute, 200 of
si 54 rimAtort
Jiriul-de-la-Olt, insulel, in Olt,
jud. Romanati, cu o pldure de
30 hect., apartinind com. Izlazul.
Jirläul, braf, In jud. Ialomita, pl.
Borcea, in insula Balta, pe terltoriul
comuna Tonea.
Jirraul, bral saa canal, in jud.
Ialomita, pl. Borcea, situat spre
S. si Ruga orasul CAlArasi. Se
mal numeste si Gitul-IezeruluT.
Prin acest brat lacul CAlArasi
comunicA cu Borcea. Cind apele
BorceT cresc, curg in lacul
CAlArasi si cind descresc, apa
se reintoarce in Borcea.
Peste acest brat este un pod
stAtAtor.
Jirnovul, pirta, ce vine de aproape
de Glavacioc, jud. Vlasca,
si cli. in Drimbovnicul aproape
de comuna Gratia; trece prin
satul Sirbeni.
Jirovul, com. no'. gi sat, in jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., la 40
kil. de orasnl Turnul-Severin. Satul
formeazA comunA cu cAtunele:
Croicea, MArul-Rosu, Puscasul
si Valea-luT-Udristea, aviad peste
tot i 500 locuitort din cart 221
contribuabilT; locuesc in 300 case.
LocultoriT posea : 60 plugurT,
114 care Cu bol, 6 cArute cu
cal'; 120 stupT.
Are: 2 bisericT, cu i preot
si 2 cintáretT; o scoala, conclusa
de i invAdtor, frecuentatA de
22 elevT.
Budgetul comund e la vedturl
de 1265 le!, lar la cheltuelT,
de 980 le!.
Vite: 800 vite mar! cornute,
21 caT, 760 oT sl 650 rimAtorl.
Este situad pe vAT si in apropiere
de apa MotruluT, pAnA

JIROVUL 108 JITIA NUL
2n care hotarul el se intinde.
Prin comuna trece soseaua Strehaia-Brosteni-Baia.de-Araml.
Jirovul. Vez l Girovul, sat, jud.
Neamtu.
JiruluI (Dealul-), vale, incepe
de la GolliseT, com. Bujorul, jud.
Covurluitl, pl. Prutul, trece prin
com. Baneasa si se fineste la
Cruceanca, in jed. Tutova.
Jitäriei (Dealul-), deal, jud. Suceava,
pe care sta parte din
satul Topile.
Jitia, com. rur., in jud. R.-Sarat,
pl. Rtmnicul, pe malul sting al
riulur R.-Sdrat.
E situata in partea de V. a
judetuld, la 43 kil. spre N.-V.
de orasul R.-Sarat, si in partea
de raijloc a plaiuluT, la 16 kil.
spre S.-V. de com. Dumitresti,
resedinta pl. Comune invecinate
sunt: Bisoca, la 9 kil.; Chiojdeni,
la 12 kil. i Danulesti, la
22 kil.
Se margineste la N. cu com.
Nerejul, din jud. Putna, de care
se desparte prin muntiI Orul $i
Stejicul ; la S., cu Chiojdeni; la
V., cu Bisoca, de care se desparte
prin Dealul-MagureT.
E brazdata la E. de muntil: D ealul-Chiojdenilor,
eláriile, Scorusul,
Magadanul, Budaia si Piatra-JidovuluT
; la N., de Magura,
Virful-MagureI, Furul-Mare, Furul-Mic,
tejicul, Monteorul, Necuide,
Pietrile-FeteT ; la V. de
Dealul-Rosu, Purcelul, Toporasul,
Omul, Schitul, Piatra-MiteT,
Crucea-HotuluT, Pucioasele-Marl,
Pucloa,sele-MicT, Feticiul ; la S.,
de Ulm.usorul, Sarile i Dinul.
Riurile principale sunt : R.-
Sarat, curgind de la-V. la E., si
afluentil sAT Ruinnicelul Ccu-bul,
Saritoarea, Tocitoarea,
Furul, Purcerul, Apa-Rosie,
jicul, Pucioasele, Pacurele, la
N.; Saratul, Pardosul, Sarätelul,
la S. LacurT: Lacul-din-PlaM,
Lacul-din-Dealul-Sdrel, Busuiocul
i Litoiul.
Catunde carf compun comuna
sunt : Jitia-din-Deal, resedinta,
in mijlocul com.; Jitia-din-Vale,
la E.; Dealul-SareT, la V.; Magura,
Vintileasca i Neculele, la N.
Suprafata com, este de 13230
pog., din cae 2030 hect. ale
locuitorilor (800 hect. vatra satelor)
si 11200 hect. ale particularilor,
Are o populatie de 420 familiT,
saq 1869 suflete, din carT
476 contribuabilI ; 2 bisericT,
una, in com. Jitia, cu hramul
SI. Dumitru, zidita in 1783 de
locuitorT i deservita de i preot,
cmntäre i i paracliser; a
doua, in cát. Neculele, cu hramul
Sf. VoevozI, zidita in 1863,
se zice, de arhiereul Filofteia,
deservita de i preot, r cintare
si i paracliser ; 2 colT, una
In catunul de resedinta, fondata
In 1878 de comuna; a doua in
cat. Neculele, cedata comund
de proprietarul Menelas Germani,
ambele conduse de 2 l'uvatatorI
i frecuentate de 61 elevI.
Comuna are : 550 hect. arabile,
450 hect. imas, 6000 hect.
padure, 500 hect. finete 5i 200
hect. neproductive.
LocuitoriT posea : 48 plugurI;
4 morl de apa ; 284 bol, 395
vacT, 20 cal, I ro Tepe, 5 mggarT,
3800 oT, 2600 capre si 89
rimatorT.
Sunt in comuna: i cojocar,
L potcovar, 9 .cherestegiT, 8
herastrae.
Comerciul e activ i consta
in- irnportul colonialelor, spirtoaselor,
instrumentelor agri:
cole, si in exportul vitelor si al
lemnelor. Transportui se face
prin gara Sihlea, la 24 kil. spre
E. Sunt x5 comerciantI.
Calle de comunicatie sunt :
calea judeteana Rimnicul - Babeni
- Dumitresti - Jitia ; drumul
spre Bisoca ; spre Andreasi, pe
culmT ; spre Valea - S4lcieT si
Buda.
Budgetul com. e de 2682 leT,
43 banT, la veniturI si de 2602
ler, 55 banT, la cheltueli.
Jitia, MOf je, in jud. R.-Sarat plaiul
Rimnicl com. Jitia, pe care
se afla intinsa padurea Jitia-Poiana-MaruluI.
Jitia-din-Deal, sat, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, catunul de
resedinta al com. Jitia, asezat
spre E., pe malul drept al riultd
Rimnicul-Sarat ; are o intindere
de 120 hect., cu o populatie de
82 familiI, sati 375 suflete, din
carT 71 contribuabill; are o biseria.
si o scoall.
Jitia-din-Vale, sat, in jud. R.-
Sarat, plaiul Rimnicul, catunul
com. Jitia, asezat pe malul drept
al riuluT Rimnicul-Sarat, la 300
m. spre E. de catunul de resedinta
; are 100 hect. intindere,
Cu o populatie de 77 familif,
sati 320 suflete.
Jitia-Poiana-MäruluI, tddure,
in jud. R.-Sarat, plaiul
com. Jitia ; tine de circumscriptia
VII silvica, ocolul Babeni;
are o intindere de 7000 hect.,
din carl 3000 hect. ale Statulul,
4000 ale particularilor; esente:
4500 hect. ale StatuluI si 13000
brad, molift, fag, paltin, ulm
frasin.
Jitiana, nume ce purta mal nainte
. banatul CraioveT, (Oltenia).
Jitianul, por' de fier, jud: Dolj,
pl. Ocolul, cora. Balta-Verde,
peste riul Jiul, in dreptul satuluI
Branistea, linga Craiova.

JIUL (PLASÀ) 109 pet (RitT)
jiul, ftlas, situata In partea S.-
V. a judetuluT Gorj. ST-a luat
numirea de la rtul Jiul care o strAbate
in Wall lungimea sa. Se
margineste: la N. cu pl. Ocolul;
la V. cu judetul Mehedinti,
Ja S. cu jud. Do/j; la E. cu pl.
Gilortul cu care se atinge prin
comunele: Valea-lut-Cline, Groserea,
Bibesti, Saulesti si Petresti-d.-j.
Solul plaser, destu/ de productiv,
este mal mult ?es, inning
la V. si E. de niste lanturr de
dealurt, dintre cart, cel din
stinga Jiulul este ramura din
Dealul-lur- Bran, lar cele din
dreapta sunt ramificatil ale dealulut
Bujorascu.
In plasa _Pula sunt 20083
hect. padure.
Este udata de La N. la S. de
rtul Jiul, care o desparte in dota
partt, cu 13 comune in stinga
0. 19 comune in dreapta.
Mara de rtul Jiul, teritoriul
acestet plasT mat este udat de
urmatoarele rturT :
Tismana, Jiltul-Mare, Susita,
Dimbova, Cioiana si Gilortul,
In partea cea mal de jos a piaset
si pe intinderea care formeaza
limita intre Gorj i Dolj.
Sosele: Soseaua nationalA Filiasi
- Petrosani, intra in aceasta
plas1 mal la S. de comuna
Branesti, trece prin comunele :
BrAnesti, Izvoarele, Plopsorul,
Pesteanad.-s., Rovinari si Poiana,
de unde intra in pima
Ocolul.
Soseaua vecinala care pleada
din kid. Dolj, intra in aceasta pl.
la cat. Gura-Susita si trece prin
urmatoarele localitatT : Ionesti,
Ulmeni, Baniul, Turburea-d.-j.
de Mijloc, Murgesti, Gtrbovul,
de unde se desparte in don& ramurA.
-apuctnd spre Borascu, lar
Alta continutud a merge catre N.
trecind prin: Stitmba, Stejarul,
Urdari-d,. si de Sus, Pesteana-
Valea.cu-Apa, FarcA.sesti,
ZAtreni, Zatreni-BirnicT, Rosia,
de unde, mal la N., intra putin
in plasa Qcolul. Soseaua vecinail
care pleaca din com. Pesteana
- cl, - s., trece prin: RIsina,
Ticleni, Tunsi, apoT merge
catre N.-E. si inträ in plasa
Amaradia.
Sosele comunale sunt: soseaua
con), care pleaca din comuna
Temisani, trece prin Rosia
si se termina la Rovinari ;
soseaua comunala care pleaca
din com. Borascu si trece prin
Domnesti, unde se desparte in
clod.: o Tamura merge la Raci,
alta trece prin Ohaba si se termina
la Bolbosi ; soseaua comunala
eare pleaca din com. Plopsorul
si trece prin piscurile
Data, Costesti si, la Groserea,
intra in pl. Gilortul ; soseaua comunall
care pleaci din comuna
Branesti, ¡otra in plasa Gilortul
mergind spre Valea-lur-Ctine.
In plasa este o judecatorie
de ocol cu resedinta in corn.
Pesteana-d.-s.
Spre E. de com. Borascu in
valea zisa a Silistet, se vac/ la
suprafata pamintuluT ruine, temeliele
une! cladirt (zid de caramida).
Se zice ca a fost adi
beciul luT Dosofteiti, maT spre
E. locul villor sale si putin spre
S. se vad adincAturi in pamint,
unde a avut helestae. Pe o alta
vale numita a Domnestilor, exista
urmele unet alte cladirT
mal mica, de piatra, despre care
se zice ca ar fi fost locuita de
o DoamnA (de ad i numele localitater
de Domnesti) fugita
din cauza razboaelor.
La gura acesteT vat, putin
mal spre N., unde este acum
cat, Baniul (ce apartine cornuner
se zice ca
a locuit Banul acester Doa,mne,
de la care ax fi ramas i nuplrea
localitateT de Baniul.
Tot la E., in sapaturile soselei
oe are directlunea spre com.
-Girbovul, s'aa gAsit 30 monede
de- argint, avind tn relief efigiile
inscriptlile, unele ale ImperatoruluT
Optim Traian, iar altele
pe ale luI : Romulus, Remus si
Faustina- Augusta.
Tot pe locul unde s'aa gasit
monedele, se vedeaa carbunT
pamint ars, care atesta urme
de foc, lar alaturt s'a descoperit
doul schelete omenestf, numaT
atinse se prefaceaa in pulbere.
Asemenea monede, s'aa mal
gAsit i prin brazdele plugarilor
in diferite locurr, insa risipite.
Asemenea locurT istorice mal
sunt in comunele Strimba, Urdari-d.-s.
i Valea cu-Apa.
Aceasta plasa are 32 comune
anume: Rovinari, Mol, Viaduleni,
BAlteni, Pesteana-d.-s.,
RAsina, Plopsorul, Ticleni, Piscurile,
Izvoarele, Costesti, Brosteni,
BrAnesti, toate pe partea
stinga a jiulut ; lar: Rosia,
Farcasesti, Valea cu-
Apa, Urdari-d.-s., Urdari-d.-j.,
Strtmba, Gtrbovul, Murgesti,
Turceni-d.-s., Turceni-d.-j.,
Raci, Bolbosi, Ohaba, Borascu,
Calaparul-d..s., Calaparul-d.-j.
si Stolojani, toate pe
partea dreapta a rtuluT Jiul.
Este populata de 7154 familir,
sari 29031 suflete, din carT 6536
contribuabili.
Are 24 scoale, frecuentate de
847 copit.
Jiul, riü, jud, Gorj i Dolj. &-
Mod acestur rIA coprinde basinurile
Motrulur, Gilortulur
Amaradiet, adica tot teritoriul
coprins intre: Dunare, Muntil-
Vulcanilor Ora ParinguluT,
cacT toate izvoarele aceistor muntt
intrunindu-se In pirae gtrle,
se yard in Jitt, pe ambele
Izvoreste prin doul ramurT

JIUL (Rit) 110 JEUL (121rI)
muntii TransilvanieT. Una din ramuri
iese din muntele Oslea si
din muntele Sturul (piscurl ale
muntilor Mehedintilor). Alta ramura,
numita Jiul curge in directie
contrarie cu cea
ra.mura. Patrunde in Rominia
pe la pasul Lainici, printre muntiT
Cerdetul i Ardicul, formind
prea frumosul defilea al Lainicilor,
lung de 29 kil.
Curge mal l'atila catre S.,
trece pe la schitul Lainici, apoi
ja directiune S.-V. de la Bumbesti-de-JiI
pana la confluenta
sa cu Tismana, unde schimbind
brusc directia, se indreapta
tre S.-E., pana la varsarea sa
In Dunare.
De la frontiera pana la Bumbesti,
curge in regiun ea muntilor.
La origina, albia sa variazA intre
35 si 70 in. Pe alocurea numaT
trece peste aceste marimI, albia
este stincoasa, lar repeziciunea
curentului, in unele localitatl
din munti, atinge chiar 5 m.
pe secunda.
De la Bumbesti inträ in regiunea
dealurilor, albia i-se largeste
ast-fel ca, pana. la esirea
din judet, largimea albiei se
mentine intre 3 si 8 kil.; de
la Vadeni la 4 kil. La N. de
Tirgul-JiuluT, spre comuna Romanesti,
aceasta largime are
aproape ro kil. Albia este pietroasä
i ramine astfel pana aproape
de esirea din judet. Pe
la Pesteana i Brosteni, fundul
incepe a deveni nisipos. Largimea
medie a riuluT in aceastà
regiune atinge roo m, adincimea
m., 50-2 ; iar vitesa pana
la r m. pe secunda..
Comunele i catunele ce uda
In regiunea dealurilor, dupa esirea
sa din defileul de la Bumbesti-de-Jir,
sunt pe dreapta: Porceni,
Simbotinul, Turcinesti, Rosia,
Ciaurul, Birnici, Pesteanadej.,
Docoreni, Girbovul, Mur-
gesti, Turceni-d.-j.; pe stinga
Bumbesti-de-Jir, aineni, Vadeni,
Tirgul-Jiul, Romanesti, Iasi, Poiana,
Rovinari, Moi, Balteni,
Pesteana-d.-s., Plopsorul, Izvoarele,
Brosteni i Branesti, unde
paraseste judetul Gorj, spre a
intra in judetul Dolj.
Mijloacele de trecere in jud.
Gorj sunt ;
In regiunea muntilor : 2 poduri
de lemn, unul in jos de
manastirea Lainici, lung de vre-o
40 de m., intre kil. 98-99, cell'alt
in sus de manastire, intre
kil. roo un, lung de vre-o
55m.
In regiunea dealurilor gasitn
poduri de lemn in urmatoarele localitAti
Turcinesti-Vadeni, Tirgul-Jiul-Slobozia,
Iasi-Ciaurul, Poiana-Rosia,
Rovinari-Rosia si Pinoasa,
Balteni si Poenele ; un
pod umblator in dreptul catunului
Cocoreni, pendinte de
Pesteana-d.-s. ; la Girbovul-VAleni,
pod de lemn, la Turcenid.-j.-Brosteni,
pod umblator, la
Ionesti-Branesti, pod de lemn.
AfluentiT Pula in jud. Gorj
sunt pe stinga Gioiana, Amaradia
si Sadul ; iar pe dreapta :
Jiltul-Mare, Susita, Cartiul, Sitnbotinul
i Porceni.
Jiul inträ in judetulDolj pe la
TintAreni (in pl. Jiul-d.-s.). Formeaza
putin limita de E. a pl.
Dumbrava-d.-s.,* si pl. Ocolul. Intia
In pl. Jiul-de-Mijloc curgind
pe limita despartitoare de E. a acestei
plAsT din spre pl. Ocolul
pana in dreptul com. Secuiul.
De aci se indrepteaza direct
spre S. formind limita despartitoare
in partea de E. a piase!
Jiul-de-Mijloc cu plasa Jiul-d.-j.,
pana In apropie re de com. Murta.
De la aceasta com. formeaza
limita de E. a plasei Balta cu
plasa Jiul-d.-j. Se varsa pe malul
sting al fluviuluT Dunarea In
fata insuleT Copanita.
Pana la anul 1879, Jiul, din
dreptul com. Comosteni se indrepta
spre S.-E., trecind prin
comuna Bechet in ata careia
se si varsa. Aceasta schimbare
a cursulur JiuluT a provenit din
cauza nisipurilor tirite de dinsul
precum si de vinturile cele marl
cati determinar' stabilirea dunelor.
In dreptul com. Zavalul,
formeazä o cascada. inalta. de
2 in. La varsarea sa in 1:tunal-e
se afla o mica delta in formatiune.
Toata aceasta regiune
este presarata de dune, carl nu
aa putut fi stabilite de cit prin
plantatiune de dafinr i salcimT.
Afluentl pe dreapta primeste
din pl. Pul-d.-s.: dul Motrul,
&tul Racovita i Almajelul ; din
com. Filiasi: Piriul-BerbesuluT ;
din com. Argetoaia, piraele Fratostita
i Salcia. In plasa Dumbrava-d.-s.,
in fata com. Breasta,
primeste pe malul drept riul Obedeanca.
Apoi filtra in plasa Jiul-de-
Mijloc, de unde se ?nearca pe
dreapta cu piraele Valea-HotuluT
i Prodila, ce-T vin din com.
Podad. MAUI Dranicul ir vine
din com. Dranictil.
Patrunde in pl. Balta, pe care
o uda prin partea de E. Are in
fata comuneT Gingiova un vad
de trecere pentru luntre. In com.
Comosteni are peste dinsul un
pod statator.
In pl. Jiul-d.-s. primeste la
com. Tintareni riul Gilortul. Din
com. Tatomiresti se ?nearcä pe
stinga cu Valea-Birlogului, cu
Plriul-Birlogului format din izvoare
i cu Valea-Rea ce se
varsa inteinsul la comuna Bradesti.
Din comuna BrAdesti primeste
piriul Almajelul. In a-
' ceasta comuna este un pod
umblAtor peste riul Pul. Din
com. Almajul primeste pidul
Almajul.
La esirea din, plasa Jiui-d.-s.

J1UL-BÄTRIN
pItrunde in plasa Ocolul, de
unde se incarcl, in comuna Cernelele
(satul Troaca), cu riul
Amaradia.
Din com. Balta-Verde primeste
lacul Bizdina, ce-T aduce
apele ptriiaselor Circea, unit cu
FAcAlle. Balta Jitia se scurge
in Jiul, aducindu-T apele piriuluT
erca. Balta-PopeI se scurge
in '1111 Jiul, pe la V. satuluT
Popoveni. Piriul-Popovenilor se
scurge in riul Pul, trecind prin
V. satulul Popoveni.
UdA com. Preajba si comuna
Malul-Mare, de unde se incarcA
cu piriul Lamusul si cu apele
bAltilor : Giltaele, Balta-BisericeT
si Balta-Nicola ce-T aduce apele
piriuluT BAnesele.
IntrA prin partea de V. a
com. Ghindeni i Secuiul, de
unde se incarcl cu piriul
La esirea din com. Secuiul
p5.trunde pe teritoriul plAseT Puld.-j.,
pe care o udA cu directia
de la N.-S. prin partea de V.
IntrA in comuna Adunati-de-
Giormane, din care se incarcl
cu Piriul-GioroculuT. Piriul Jietul
se vars1 in Jiul, tot pe teritoriul
acestel comune.
UdI comuna Rozistea, de
unde primeste apele bAlteT Ochiul,incArcatA
cu apele bAltilor:
Strimba, Metita-Lungl, Trestina,
Jietul i Ochiul. Ud5. com. Murta,
de unde se ?nearca cu balta
Brebenilor.
UdA com. CAciulAtesti, de
u nde se incarcA cu &tul Predesti.
UdA com. Sadova, de unde
primeste 01111 Sadova.
Trece prin com. Grindeni, de
unde se incarcä cu apele lacurilor
: SAratele, RAscruciul siLungile.
De la Craiova i pAnA la Lainiel,
o osea judeteanä si o
alta comunalA, urmeazA fie-care
mal al riului.
Intre Craiova i Filiasi so-
111 JIUL-DE-JOS
seaua judeteani este insotitA de
o portiune din calea feratl Craiova-Severin,
care are un pod
de fier peste acest rîü intre
statiile Filiasi i Butoesti.
La com. Balta-Verde, putin
maT la S. de Craiova, este un
pod de ffer peste Jiu, in dreptul
satuluT Branistea, al soseleT
nationale si al linieT ferate Craiova-Calafat.
Tot in aceiasT com.
se aflA podul linieT ferate nu.
mit Bucovdtul, in marginea cltunuluT
Mofleni.
Valea pul este foarte
productivA i populatI. Ea este
coprins5. ?nitre doul malurl limite
din care cel maT inalt este tarmul
sting.
Jiul-BatrIn, balM, jud. Dolj, pl.
Jiul-de Jos, com. Grindeni.
Jiul-de-Jos, plasJ, situatA in S.-E.
jud. Dolj, pe malul sting al
DunAreT i de-alungul maluluT
sting al JiuluT.
Forma sa se poate asemAna
cu un dreptunghifi foarte alungit
de la N. la S.
Se mArgineste la N. cu o
parte din jud. Romanati i cu
pl. Ocolul, incepind din dreptul
com. Leul (Romanati), pAnA
in dreptul com. Giormanele. La
S., se mArgineste cu DunArea
de la jud. Romanati pAnA in
Jiul. La E. se mArgineste cu
jud. Romanati, din com. Leul,
pAnA in DunAre, lar la V. cu
pl. Jiul-d.-mj., de la com. Adunati-de-Giormane,
pAnA in dreptul
com. Padea, iar de ad cu
pl. Balta pAn5. in DunAre, despArtindu-se
prin riul Jiul.
Terenul acester plAsI este accidentat
de prelungirile dealuluT
Prisaca, din pl. Ocolul. Pe
malul drept al Puluf se gAsesc
in aceastA pl. ctte-va ondula-
tiunT, prelungirI ale dealuluT Radovan.
A, ci ca in mal toate
plAsile, se gAsesc numeroase movile,
ridicate de oamenT, din timpurile
vechr 1 moderne.
AceastA pl. este udatA de
DunAre la S. si de Jiul pe limita
de V. Inainte, Jiul se vArsa
la Bechet, lar acum se vars5
intre pl. Pul-dejos si Balta, in
dreptul insuleT Copanita.
In aceasta pl. se gAsesc numeroase
baitr, intre carf se numArA
: Giormanele, legate filtre
ele printr'un mic pirid i comunicind
cu Jiul ; Balta-LuminoasA,
formatA prin revirsArile PuluT;
lacul RAdanul, format din revArsArile
DunAreT ; lacurile Mirsolea
si Steglroaia, Lacul-Lung,
Predutul, Lacul-GalesuluT, Balta-
Bretenilor, Logofltul i Trestina.
Plasa e formatá din 13 comune
si anume : Adunati-de-
Giormane, Bechetul,CAciulAtesti,
CA15.rasul, Damian, Giorocul-
Mare, Grindeni-Locusteni, Mirsani,
Murta, Piscul, Rozistea si
Sadova.
Resedinta plAseT este in com.
CAciulgesti, cAt. Dobresti.
Populatiunea plAser e de 5236
familir, saa 22339 suflete: 11870
bArbatT si 10469 femeT; locuesc
In 5462 case si bordee.
Intinderea totalA a plAser este
de 78435 hectare.
Are: 33 bisericr, deservite
de 27 preotr; 16 scoale, din
cae: io mixte, 3 de bAetT si
3 de fete, conduse de 12 invAtAtorl
si 5 invAtatoare si frecuentate
de 545 bAetr si 144 fete.
LocurT insemnate in pl. sunt:
Bechetul, tirgusor, resedinta subprefecturer
pl. Jiul-de-Jos. Este
port comercial; aci se luptarl
Turcir cu Rusil la 1828. Lingl
com. CAciulatesti, de-a sttnga
Jiulur, se ara Casa-Albl, loe Insemnat
prin multe u:1pr! si
risipiturr de cetate. Sadova, mlnAstire
; Sadova, s4t, unde s'a
dat o lupti, insemnata intra

FUL-DE-MIJLOC 112 J1UL-DE-SUS
Turcr pi Austriacr, la anul 1784;
se vad ad ruine antice. La
confluenta Jiulta cu Dunarea se
vede vechea cetate Acridava.
Jiul-de-Mijloc, p/asä, situata in
centrul judetulur Dolj, pe malul
drept al pulla.
Se marginepte la N.-V. cu pl.
Dumbrava-d.-s., de la comuna
Breasta pana la Ciutura ; la S.,
cu plasa Balta, de la comuna
Ceratul pana la comuna Padea ;
la V., cu plasa Dumbrava-d.-j.,
de la comuna Ciutura pana la
com. Periporul, lar de la aceasta
com. pana la com. Ceratul, se
marginepte cu plasa Bailepti
spre S.-V. ; la E. se marginepte
cu plasa Ocolu/, de la comuna
Breasta pana la com. Secul, lar
de ad i cu plasa Jiul.d.-j.
Cam prin centrul säü, aceasta
piad, este accidentata de dealul
Radovan, cu prelungirile
sale : Dealul-Gabrulur, Rupturi,
Palilula, Virvorul, Scumpepti,
Lipovul, Dealul-Robulur, etc.
Este udata de lid Jiul, ce
face limita de E. de la com.
Padea pana la com. Breasta (s.-
V.), trece pe litiga comunele: Bucovatul,
Podari, Livezile, Glodul,.
Foiporul, Dranicul Padea pi primepte
pe teritoriul plaper piriul
Leamna (dreapta) ce trece
prin satul Leamna. Mar este udata
de rtul Dasnatuiul, cu aflientele
Oil din stinga, Dasnatulul-Mic.
Dasnatuiul curge de
la N. spre S., facind limita cdtre
plasa Bailepti, de la com. Tutorsura
pana la com. Ceratul.
Este formata din 14 comune
anume : Bucovatul, Caloparul,
Ceratul, Ciutura, Dranicul, FoiporuI,
Glodul, Intorsura, Lipovul,
Livezile, Padea, Podan, Segarcea
11 Vitvorul.
Repedinta plaper este in com.
Segarcea.
Intinderea totala a plaper e
de 69542 hect, cu o populatie
de 5762 fama:, sail 123045 suflete
: I1870 barbati pi 11175
femer; locuesc in 6104 case pi
bordee.
Are : 21 bisericr, deservite de
21 preotT ; 17 scoale, din carT
15 mixte, I de baetr pi I de
fete, conduse de 15 invatatorr
pi 2 invatatoare.
Locurr insemnate in aceasta
plasa sunt : Segarcea, in care se
afla repedinta sub-prefecturerflulde-Mijloc.
In aceasta comuna a
avut loe o lupta intre RominT
pi T'Atad, pe Dealul-Robulur.
Cetatea, urma de cetate de
plmint, facuta de Romanr l inconjurata
de panturr. La Lipovul
se Arad urmele uner cetatl de
pamint, precum pi a unta' drum
vechiti ce duce de ad la Cetatuia
din com. Ceratul.
Bucovatul, sat pe malul drept
al Jiulur, are o manastire fondata
de Pirvul Clucerul din Craiova
; in casele manastirer este
o inchisoare publica pi un stabiliment
de tabacarie al statulur,
unde lucreaza condamnatir
lucratorT angajati.
L'higa Leamna, com. Bucovatul,
pe marginea rtulur, se gdsesc
trer izvoare cu ape minerale,
numite La-Trer-Fintinl.
Calle de comunicatie in aceasta
plasa sunt : calea ferata Craiova-Calafat
; poseaua judeteana
Craiova - Podar! - Radovan - Calafat
; poseaua judeteana Craiova-PodarT-Segarcea-Bistret.
Jiul-de-Sus, p/asä, jud. Dolj, numita
ast-fel de la curs11 superior
din acest judet al riulul
pul, care uda aceasta plasa.
Forma acester plapr se poate
asemana cu un trapez, ale carur
laturr paralele sunt indreptate
de la N.-E. spre S.-V. pi
ale carur laturr neparalele sunt
indreptate de laÑV. spre S.-E.
Se invecinepte la E. Cu pl.
Amaradia, incepind din dreptul
com. Capreni pi pana in dreptul
com. Mallepti, din pl. Ocolul ;
iar de la com. Malaepti pi pana
In dreptul com. Izvorul, limita
catre aceasta plasa este formata
de riul Ama radia.
Din dreptul com. Izvorul pi
.pana in dreptul com. Ipalnita,
hotarul catre pl. Ocolul este
format de o linie conventionala.
Limita de N,-V. este formata
de o linie conventionall, care
incepind din dreptul com. CApreni
pi pana la com. Poiana,
desparte aceasta plasa de jud.
Gorj. De la com. Poiana i pana
la com. Tintareni, hotarul catre
jud. Gorj este format de riul
Gilortul. De la com. Tintareni
pana la com. 'pul, limita de
V. catre jud. Mehedinti este
formata de o linie conventionala.
Limita de S. catre pl. Dumbrava-d.-s.,
este formata de o
hule conventionall cu directiunea
de la V. spre E. pana la
com. Raznicul, lar de ad se lasa
spre S.-E. pana la com. Predepti,
unde la directia spre N.-E.
pana la com. Ipalnita.
In privinta reliefuluT, terenul
pl. se poate imparti in 2 regiunT
: regiunea Vder-Jiulur, in
partea de V. pi regiunea dealurilor,
in partea de E., intinzindu-se
cu directiunea de la
N.-V. spre S.-E. In regiunea de
E., dealul cel mar insemnat este
Icleanul, care merge pe limita
despartitoare futre aceasta plasa
pi pl. Amaradia pi care se continua
prin Dealul - Chicioarer,
care desparte afluentil din dreapta
riuld Amaradia de ce! din
dreapta riulur Jiul. Apta, de-a
dreapta pi de-a stinga riulur
Jiul, sunt o multime de dealurr,
precum: Almajelul, Bradepti, Argetoala,
Teascul, Racovita, Macrea
pi alte dealurT mal miel.

JIULVI (VALEA-) 113 JIRLXITL
Plasa este udata de riul Jiul
si de afluentul san de pe stinga,
Gilortul.
Inainte de toamna anuluT1892,
cind s'a facut noua impArtire
administrativa, pl. Jiul-d.-s. era
unid- cu pl. Dumbrava-d.-s. si
coprindea 33 comune.
Asta-zi e despartita de aceasta
plasa i coprinde singura 16
com.: Almajul, Argetoaia, BrAdesti,
Bralostita, Fratostita, Mi-
Poiana, Racari, Salcea,
Sclesti, Tatomiresti i Tintareni.
Resedinta plAseT este In com.
Filiasi.
Calle de comunicatie ale acestei
plAsT sunt : calea ferata
Severin-Filiasi-Craiova ; calea ferata
; soseaua nationala.
Craiova-Severin ; soseaua
comunall Filiasi-Bodaesti i alte
sosele comunale cari leaga comunele
filtre ele.
Intinderea totala a plasei e
de 67423 hect., cu o populatie
de 5893 familiT, san 24580 suflete;
locuesc in 6i Ii case si
bordee.
Are : 31 biserici, deservite
de 22 preotl ; 19 scoli, din carT
13 mixte, 3 de baeti, 3 de fete,
con duse de 15 invadtori si 5
inva.tatoare i frecuentate de
935 copil (794 bleti si 141 fete).
Vite sunt : 15751 vite marr
comute, 1366 caT, 3 magarT,
27836 ol, 1665 capre i 1518
porcT.
JiuluI (VaIea-.), vale, trece pe
la S. de com. Obirsia, pl. 01jud.
Romanati, cu
directia paralela cu Dunarea.
Vine din spre PO, co n Onind o mica
apl, pe care, la Obirsia, se allá
o moad, lar la Vadastra, insula
explorad de Bolliac, i recunoscud
ca locuind a oamenilor
din epoca de pieatra, carT ca
semintille lacustre ale Elvetier.
art trlit in timpuri foarte intunecatepentru
istorie,
adapost in insule inconjurate
cu apA mocirloasa. Putinele date
ce avena de aceste populatiunf
ni le ofera uneltele dame de
la ele, carT sunt azi in Muzeul
Natio n al.
Jivanului pirig, in jud.
Dolj, pl.flul-de-Mijloc, com. Intorsura,
ce se varsa pe malul
drept al riului Jiul si peste care
trece limita de E. catre com.
Lipovul.
Jivului (Valea-), vale, in jud.
Vilcea, pl. Oltetul-d.-j., com. Benesti,
spre N.-V. com., la 700
m. Se varsa in riul Pesteana pe
teritoriul com. Stirbesti.
Jame (Piscul-), pise, de-asupra
dealului cu acelasT nume, pe
mosia Zamostia, com. Zamostia,
pl. Berhometele, jud. Dorohoiti.
Jidovina, deal, pe mosia Cristinesti,
com. Ibanesti, pl. Prutuld.-s.,
jud. Dorohoin.
Jidovina, trup de peidure, in jud.
Neamtu, pl. Piatra Muntele, com.
Vinatori-Dumbrava-Rosie, situatalnparteapadurel
Savinesti, pe
proprietatea statului, si in legatura
Cu trupul numit Lutaria.
Jidovinei (Plrful-),piria, izvoreste
de pe dealul cu acelasi nume,
de pe mosia Suharaul, com.
cu acelasT nume, pl. Prutul-d.-s.,
jud. Dorohoin.
Jtmbe§ti. Ved Zembresti, sat,
jud. Neamtu.
jirläul, com. rur., in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-j., pe lacul
cu acelasT nume. Este asezata
in partea de S. a judetuluT, la
28 kil. spre S.-E. de orasul
Rimnicul-SArat, si in partea de
S. a plasei, la i i kil. spre S.-E.
de com. Balaceanu, resedinta
plasel:Comunele invecinatesunt :
Sloboz.ia-Galbenul, la 4 kil. ; Visani,
Nisipuri, Galbenul, la 7
kil. ; Drogul, la 6 kil. ; Ciineni,
la ri kil.
Se margineste la N. Cu Drogul
t Galbenul, despartit prin
lacul JirlAul ; la E. cu Visani;
la S., cu Nisipuri.; la V., cu
Pirliti (jud. Buzan).
N'are dealuri, ci numaT
colea cite-va movile.
Are 89 puturi. La E. e udata
de riul Buzaut.
Piriul Galbenul, o parte din
pirlul Valea-BouluT, o uda. la N.,
varsindu-se In intinsul lac j'irlAul,
care ocupa N. comunef.
Suprafata com. e de 3000
hect., din cari 105 hect. vatra
com., 2476 hect. ale locuitorilor
si 275 hect, ale particularilor.
Populatia com, e de 393 fasan
1452 suflete : 752 bar.
bai si 700 femeT ; 590 casatoritf,
788 necasatoritT, 74 vaduvi.
Sunt 467 contribuabili. Stin
carte 156 persoane.
Are : o biserica, cu hramul
Sf. Ierarch Nicolae si Intrarea
in biserica, zidita. in 1864 de
obstea locuitorilor, deservid de
2 preotr i 2 cintAretr ; o coala
mixta, fondata in 1874 de Stat
condusa de i invatator si frecuentad
de 120 elevr.
Are o suprafata de 3000 hect.,
din carT : 2000 hect. arabile,
400 hect. imas, 200 hect. padure,
400 hect. neproductiv
(balta).
Locuitorii posea.: 295 plugurT,
4 masinT de semanat,
de treerat ; 539 boT, 253 vaci,
334 caT, 204 Tepe, 847 oT, 163
rimatorl.
Comerciul se face de 20 persoane.
6976. Mareta »talionr Geogrinlo. Vol. IV 15

JtRauL 114 JORA
aile de comunicatie sunt :
drumul Rimnicul-Särat-Faurei,
trecind prin Macean u- Galben ul-
Jirlaul-Nisipuri ; spre Visani-Ciineni
; spre Drogul ; spre Piala
(jud. Buzati).
Budgetul com. e la veniturI
de 6240 leY, lar la cheltuell, de
6234 leY, 40 bani.
lac, in jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-j , com. Jirläul, intinzindu-se
si in com. Galbenul
si Drog; are o intindere de 750
hect., ale statului ; convine peste
ce se vinde in Rimnicul-Sarat
si in Buzad.
Jirliul, pa-dure, jud. R.-Sarat.
VezT Bradeanca.
Jlenilor (Balta-), lac, in jud.
Tulcea, plasa Macin, pe teritoriul
comunelor urbane Macin si
Julia, situat In partea N.-V. a
judetuluI, a piase! si a orasuluI
Mäcin si cea V. a comund Jijila
; printr'o girlita comunica
cu Dunarea, lar prin alta cu balta
Jijila: are o intindere de 120
hect.; este inconjurata cu stuf de
toate partile ; contine peste.
Jlenucul, lac, in jud. Tulcea, pl.
Sulina, pe teritoriul comunei
urbane Chilia-VechTe, asezat in
partea N.-V. a piase si in cea
V. a comuner; are 20 hect. intindere,
si este inconjurat de
toate partile cu stuf; este format
de &la Pardin, cu care
comunica prin o &lita.
Joita, sat, face parte din com.
rur. Popesti-Bicul, pl. Sabarul,
jud. Ilfov. Este situat la V. de
Bucures ti, intre riurile Dirnbovita
Ciorogirla. Sta in legatura cu
cat. Cosoba prin o osea vecinall.
Ad e resedinta
Se intinde pe o suprafata de
1950 hect., cu o populatie de
826 locuitorI.
D-1 Gr. Cerchez are 1275
hect. si locuitorii 675 hect. Proprietarul
cultiva 830 hect. (i8
sterpe, 77 izlaz, 350 padure).
LocuitoriI cultiva tot terenul,
afara de 8 hect. carl sunt rezervate
pentru izlaz.
Are : o scoall mixta, frecuentata
de 13 elevl i 7 eleve ; o
biserica, cu hramul Sf. Nicolae,
deservita de j preot si 2 cintarea
; I moara cu apa ; 3 poduri
statatoare.
Comerciul se face de 7 circiumarI
i i hangiti.
Numarul vitelor marI e de
658 si al celor mici de 448.
Joita, virf de munte, din Culinea-
JoiteI, plaiul Lovistea, jud. Arges
; are o inältime de 1960 m.
d'asupra niveluluI Marir-Negre.
Joita, mine de aramd, numite
Ocnele, jud. Mehedinti. (VezI
Bala de-Arama, mina).
Joita, vale, izvoreste din muntii
de sub Cetatuie, com. Predealul,
pl. Pelesul, jud. Prahova si se
varsa in riul Prahovita, pe malul
sting.
Joita, vâlcea, intre comunele CAlinesti
i Mavrodinul, pl. Tirgula,
jud. Teleorman ; prin aceasta
vale trece soseaua vecinal5.
Mavrodinul-Crdinesti.
Joita (Valea-), izvor de opa
mineralii, in cat. Predealul, com.
Predealul, pl. Predealul, jud.
Prahova, in apropiere de gara
Predealul, pe proprietatea M. S.
Regelul si a EforieI Spitalelor
Civile din Bucuresti.
Aceasta apa este clara, sarata
la gust si degaja acid carbonic.
Ea are o densitate de 1,0298
la 200 Celsius si coprinde 45
gr. 040 materiI solide in litru.
Materiile solide se compun din
clorure, iodure si carbonate.
Substanta dominanta este dorara
de sodia, lar cea caracteristica
iodura de sodia. Skurile
magneziane sunt in mal mare
cantitate de cit cele calcare.
fost analizate la anul 1871.
Jolde§ti, sat, in partea de E. a
comund Fintinele, pl. Siretul,
jud. Botosani, pe sesul din stinga
SiretuluI, udat de pirlul Varona
- Mare, care formeaza iazul
Joldesti, in sat. Mosia are o suprafata
de 899 hect. Satul este
locuit de i8o familir, sati 822 suflete.
Are : i biserica, Cu i preot
si 2 cintaretI; o scoala, conclusa
de i invatätor i frecuentata.
de 55 scolarI.
Prin acest sat trece soseaua
ce vine pe stinga Siretului si
se uneste cu soseaua judeteana
Botosani-Falticeni.
Vite: 197 vite maff cornute,
37 cal, 190 oi si 44 pon/. Sunt
241 stupI cu albine.
In satul Joldesti, att fost razbola
filtre stefan - ce! - Mare si
Petru-Aron pentru domnia MoldoveT,
in ziva de Joia-Mare, la
12 Aprilie 1457, invingind
fan pe Aron.
Jolde§ti, ias, in jud. Botosani,
satul Joldesti, com. Fintinele,
pl. Siretul, format din piriul Vorona-Mare,
ce vine din Poiana-
Lunga; are moara de apa.
Jora, sat, in partea de N.-V.
a com. Buznea, pl. Cirligatura,
jud. Iasi, situat futre dealurile :
Gavanul i Dealul-VieI, in marginea
piriulul Bahluetul, BITA
Tirgul-Frumos.
Are o populatie de 31 fasail
178 suflete ; doua morI
de apa.

JORATI 115 JOROVLEA
Vite : 57 vite marT cornute,
15 caT, 212 OT O 22 rimAtorT.
Jorfi§ti, com. rur., in jud. Covurluitl,
pl. Prutul, la 65 kil. de
Galati, pe valea Covurluiultdcu-ApI
sail a Jorlstilor si pe
dealurT. Se limiteaz5. la N. cu
jud. Tutova ; la E. cu Bllintesti
si BAneasa; la S.-E. cu Bujor
si la V. cu Virlezi si Crlesti.
Apa ce o udl. e Covurluiul-cu-
Apl. E formatá din treT cltune:
Lunca, JorAsti si Zirnesti, cu
o populatie de 451 familiT, saa
1769 suflete, din carT 325 contribuabill.
titi carte 214 persoane.
SAtenti din Jorlsti sunt rAzasT,
lar ceT din cele-l'alte cAtune, fostI
clAcasT improprietdritT.
Plmintul e nisipos. Pe Valea-
JorAstilor sunt si 135.10 cu sAlciT
numeroase. Suprafata totall
a teritoriuluT este de 6274 hect.,
din carT: 4389 arabile, 264 sterpe
ripoase, 138112 viT, 46 finete,
394 imas, 962 plduri si restul
vetrele satelor.
ProprietAtI marT sunt: Lunca,
Hulesti si Rosia. Statul posea
mosiile: Zirnesti, Periseni si
Chi steala.
Are 3 bisericl : una in JorAsti,
cu hramul SfintiT ImpAratT, ziditA
in 1840-41 de obstea satulur;
a doua, cu hramul Sf-tiT
TreT-IerarhT, tot in JorAsti, construitl.
in 1816 prin stAruinta
cAminaruluT V. Cernat ; a treia
cu hramul SE Nicolae, in Lunca,
ziditl. in 1881 de proprietarul
loan Plesnill. fntreaga comuna
formeazä o parohie, cu catedrala
SE implratT, 1 preot paroh, un
preot-ajutor si 4 cintlretT. Bisericile
din Jorlsti se bucurA
de plmintul rural din Zirnesti,
unde aa fost douá. mAnAstirT,
azT desfintate.
Este o scoall mixta, frecuentatA
de 37 elevI.
LocuitoriT posea 5059 capete
de vite.
Budgetul com. e de 50401eT
la veniturT, iar la cheltuelf, de
4878 la
Jorä§ti, com. rur., in jud. Putna,
pl. Biliesti.
Este situatä. pe malul PutneT,
In cimpia Focsanilor, spre E.
si la 5 kil, de acest tirg, si la
6 kil, de resedinta sub-prefectureT.
Se compune din treT cdtune:
JorAsti, unde e primaria comuna
Mindresti si Rldulesti, cu
o populatie de 264 familiT, saa
980 suflete, din carT 191 contribuabili
; locuesc in 210 case.
titi carte 137 persoane.
Are : 3 bisericT, una parohialA,
cu hramul SE Nicolae in
JorAsti ; a doua filialA, cu hramul
S-ti! VoevozT, in VinAtori
si a treia, cu hramul S-til ImpArati,
in Mindresti ; o scoalä
mixtl., frecuentatA de 47 copil.
Vite : 426 bol', 384 yací, 96
cal, 2 capre si 206 porcT.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 5452 leT, 55 banT si la
cheltuelT, de 5413 leT, 52 ball!.
Locuitoril posedA : 91 plugurT
de lema si o moarA de apl.
In comuna sunt: 5 circiumarT ;
I bacan.
Mosia pe care sl. afll satul a
fost data zestre impreunA cu
altele din tinutul PutneT, hatmanula
Alexan dru - Mavrocordat,
de catre socrul sAti, Domnul
Alexandru Moruzzi al Moldova
Jorä§ti, sal, resedinta com. cu
acelasT nume, jud. CovurluTa,
pl. Prutul. Are : 308 familiT, saa
1431 suflete; 2 bisericT; o scoall.
Jorä§ti, sat, in jud. Putna, com.
cu acelasT nume, pl. Biliesti. Este
situat pe rnalul PutneT, in cim-
pia ce se intinde de la Focsani,
spre E.
Are : 1 bisericA parohiall, Cu
hramul SE Nicolae; o scoall
mixta, frecuentatl de 29 copir.
Jorä§ti, paro/he, In jud. Putna,
pl. Biliesti, comuna cu acelasT
nume, formatA din cAtunele: Jorlsti,
VinAtori si Mindresti.
Jora§tilor (Valea-), vale, pe
teritoriul com. cu acelasf nume,
pl. Prutul, jud. Covurluia ; incepe
de aproape de Bujor si e strlbltutA
de piriul Covurluiul-cu-
Apl..
Jori§tea, piria, in jud. R -Slrat,
plaiul Rimnicul, com. Valea-
SälcieT; izvoreste din culmea ampulungeanca,
din Virful-CumetreT;
udA V. comuneT, si se varsl,
dupl. un curs repede de 4 kil.,
pe partea dreaptä a riuluT Cilnlul.
Jorovlea, poiand, in pldurea Jorovlea,
com. CopAlAul, jud. Botosani.
In aceastl poianä a existat
pinl la anul 1870 satul Jorovlea,
al clreia locuitorT se ocupan
mult cu cultura viilor si
pomT roditorT. Arendasul mosieT
de pe atuncT, reusi sA alunge
de aid pe locuitorT, sub
cuvint cl fiind in mijlocul pldurif
ar strica pAdurea; le lul
locurile cari eraa date la 1864
si le dete altele in satul CopAllul.
La anul 1873, risipi si biserica
Cu invoirea proprietaruluT,
Principele Gr. M. Sturdza, si_o
vindu locuitorilor din Cernesti,
com. ZlAtunoaia. Se zice cl aceastA
bisericl ar fi fost schit
de cAlugIrT in vechime.
Jorovlea, deal cu pda'ure, in partea
de S.-V. a comuneT Copallul,
pl. Siretul, jud. Botosani.

JOSENI 116 JUGUREANUL
Joseni, sat vechia, desfiintat, pe
valea piriulur Joseni, com. Deleni,
pl. Cosilla, jud. Botosani.
Joseni, cittun al comuneT Piclele,
jud. Buzgii, cu 680 locuitorl si
161 case.
Joseni, sat, in jud. Neamtu, pl.
de Sus-Mijlocul, situat pe valea
piriuluT Topolita.
Are o intindere de 400 hect.,
cu o populatiune de 6o familiT,
satí 246 suflete, din carT 41 contribuabilT.
Vite: 30 boT, 26 yac!, 39
juncT, 200 o!, 8 car si 20 ritngtorT.
Joseni (Gioseni), fost schit de
cAluggrI, in jud. Tecuciii, satul
Corni-d.-j., com. Corni.
Joseni, mofie, in judetul Buzga,
com. Piclele, cAt. Joseni, proprietate
mosneneascg Cu 150
hect., din care : 50 arabile, 50
pAdure, 30 izlaz si 20 viT si livezT.
Joseni, mofie, in judetul Buzar',
com. Piclele, cgt. Joseni, numin
si Joseni-Monteorul; are afarg
de pAmintul dat improprietgri-
Olor, 800 hect. anturT, vi!, lived,
izlaz si pAdurea Florica.
Joseni, numire ce se mar (16 ptriulut
Sgratelul-BerciT, sat1 SArAtelul-Joseni,
jud. BuzAti.
Joseni, filio, format din Piriul-
DoamneT si Piriul-Curtel, jud.
Botosani, pl. Cosula, com. Deleni
; uclA partea de E. a satuluT
Deleni, trece prin Valea-TulbureT
si se varsd in iazul Gurgueta.
Joseni,vd lcea, in jud. Tecuciti, satul
Corni-d.-j., unde a fost odinioarg
mAngstirea cu acelasT mime.
Judge, välcea, jud. Olt, pe care
curge pirlul cu acelasT nume ;
Tese din dealul Vede!, curge
cAtre E., taie cAt. Jugarul si
da in Vedea, pe dreapta eT.
Jugarul, cittun, pendinte de comuna
Optasi, pl. Mijlocul, jud.
Olt, situat pe riul Vedea, in
centrul comuneT. Are o populatiune
de 500 locuitorT ; o bisericg,
ziditg la 1832, Cu hramul
TotT-SfintiT. Aci se aflä localul
de primgrie si scoala.
Jugastrul, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-j., com. rur. Gura-
MotruluT.
JugastruluI(Dealul-), deal, jud.
Dolj, pl. Doljul-d.-j., com. Virtopul,
inalt de aproape Ioo m.,
_
i acoperit cu finete.
Jugalia, deal, situat pe teritoriul
com. Comani, pl. Siul-d.-j., jud.
Olt. Are directiunea N.-S. si
o lungime de 1 kil. Pe el se cultiva
cereale.
Jugalia, vale, jud. Romanati, spre
E. de Dealul-SavuluT; trece pe
la S. de com. Enosesti si Piatra
si se terming in Olt. oselele si
linille ferate Mí 4 podurT peste
dinsa.
Jugälloara, vale, jud. Romanati,
spre E. de Dealul-SaruluT. Curge
in directie paralela cu valea
Jugglia si se terming. in valea
OltuluT. In aceastä vale sunt 2
podurT : al linieT ferate si al soseleT
Corabia-Piatra (010.
Jugravi, sat, face parte din comuna
ruralg Dozesti, pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea.
Are o populatiune de 26910cuitorT.
Cade cam in centrul
comuneT, litiga riul GeamAna.
Are o bisericA de zid, fundan
la 1828 de enoriasT, cu indemnul
DiaconuluTAnghel Zugravtil.
Jugureanul, com. rur., pl. CalmatuiuluT,
jud. BrAila, asezatg
pe malul drept al CAlmAtuiuluT,
la o depArtare de 68 kil. de capitala
judetulur. Se mArgineste
la E. cu com. Ulmul ; la V.,
cu com. Rusetul ; la N., cu
Surdila-Ggiseanca si la S., cu
com. Ciocile. Suprafata com. e
de 2700 hect., cu o populatie
de 164 familir, satí 745 suflete;
din carT 103 contribuabili.
Are o bisericä in bung stare,
ziditg la 1843 de reposatiT fraliT
Chirlacescu ; 1 scoalg mixta frecuentan.
de 24 bgetT si o fatA,
infiintan la 1865.
S AtenT improprietgritT din 1864
sunt 83 si neimproprienritT 6o.
Sunt 2 debite ; 3 circiumT ; o
moard.
LocuitoriT posedd 995 vite
marT cornute, 439 bol, 373 yac!,
42 taurT, 134 vitd, 7 bivolT si
bivolite, 324 caT, 1396 o! si 378
rimAtorf.
Drumurile carT pornesc din
com. sunt : la Vizirul, spre E.,
trecind prin com. Ulmul si Fleasca
(34 kil.); la Ciocile, spre S.
(14 kil.); la Rusetul, spre V.,
pe la CgrAmizi (5 kil.); spre
gara FlureT, la N.; la BrAila, spre
N.-E.
Jugureanul, sat, jud. Brgila, pc
muchea platoului de S. a jud.,
la 68 kil. spre S.-V. de orasul
BrAila.
Suprafata satuluT e de 45 hect.,
cu o populatie de 164 familiT ;
sati 745 suflete ; locuesc in 183
case.
Ved Jugureanul, com. rur.
Jugureanul, mofie, pendinte de
com. Jugureanul, jud. Brgila ;
are o suprafatg de 2700 hect.,
dind un venit de 34600 le!.

JUGUREN1 117 JUGURUL
Jugureni, com. rur., in jud. BuzAti,
pl. Tohani, intre riul
covul i valea Finteasca, la
47540 m. de orasul Mizi1.4 Limitele
sale sunt : la N. incepind
de la cat. Glodul, com. Tisaul,
merge pe albia riului Niscovul,
pana la catunul Valea-UnghiuluT,
de unde urea in piscul Pietrosul
pe hotarul judetuluT Prahova ;
la V., se lasa pe hotarul Prahovel
pe Valea-KasniteT Ora la
biserica Zidulul ; la S., din Valea-
RdsniteT o ja pe drumul ce desparte
mosia Datcoiul-Marghiloman
de Datcoiul-Baligel, apoi pe
valea Boboci urea putin in sus
apuca pe valea Basinesti pAna
In muntele Zavoiul; la E., incepe
din muntele Zavolul, urca in padurea
Arhimandrita si pe Valea-
Sarif da in riul Niscovul in dreptul
catunuluT Glodul. Suprafata
sa e de 1850 hect., din care 340
arabile, 760 padure, 140 fineata,
75 izlaz, 76 livezT, 210 vie 0
249 sterp. ProprietätT maT insemnate
sunt : Archimandrita,
Cirnul, Lunceni (statuluT) i Jugureni
a mosnenilor Jugureni,
impartiti in sapte cete : Butoiul,
Clocirdie, CiupeloT, GavriloT, Jugrureni,
Luscanesti i Pietrari.
Terenul este accidentat, avind
mal multe dealuti acoperite cu
vil i padurT. Din minerale are
sare i fier.
CAT de comunicatie are : Jugureni-Tohani-Mizil,
soseaua Jugureni-Fintesti
i vechiul drum
al BucovuluT, care lega plaiul
BuzAti cu capitala jud. Sacueni ;
Jugureni-Cislaul prin Lapos.
Comuna e formata din 2 cat.:
Jugureni i Marginea - PaduriT
(Nuci-GhidieT) cu o populatie de
Ii6o sufl., din carT 228 contrib.
Are o scoall, frecuentata de
52 elevT si io eleve; 2 bisericT,
cu 2 preotT, 2 cintaretT si
paracliser. Catedrala e cea cu
hramul Sf. Niculae.
Sunt 5 circiumi.
Vite sunt: 324 bol, 52 vacT,
25 viteT, 22 caT, 14 Tepe, 38
rainy, 320 of, 20 capre i 149
porcT.
Jugureni, cdtun de resedinta al
com. Jugureni, jud. Buzäü, cu
730 loc. si 189 case.
Jugureni, sat, jud. Dimbovita,
pl. Cobia, cat. si com. Uliesti.
Jugureni, mofie, in jud. BuzatI,
com. Laposul, cat. Valea-Un ghiuluT,
proprietatea mosnenilor Jugureni
; are 200 hect., din care 150
hect., padurea Podiacul, lar 48
hect., livezT, curaturi i fineata.
Jugureni, mofie a mosnenilor, in
jud. BuzAti, com. Jugureni; are
66o hect., din care 370 hect.,
pAdure, iar 290 hect., araturi,
vi!, fineata i izlaz.
Jugureni (Dealul- ), deal, in
jud. Buzail, com. Juguteni, acoperit
cu viile mosnenilor, incepind
din Dealul-Dragaicef
continuind pana in muchea MAlinul.
Jugureni-Clineasca, mofie, in
jud. Buzati, com. Jugureni, fosta
proprietate a statuluT, pendinte
de Sfintii-Apostoli ; are 46 hect.
aratura, vii si livezI.
Jugureni-Cirnul, mofie, in jud.
Buzatl, com. Jugureni, proprietate
a statultif, pendinte de schitul
Cirnul; are 34 hect. fineata,
vil si padurea Cirnul, de 23 hectare.
Jugureni si CAlciäru§a, molie
a statuluT, jud. Buzati, pendinte
de S-tiT Apostoli, constind din
doul trupurT : Jugureni-Ciineasca,
din comuna Jugureni i Caldarusa,
din com. Cilibia.
Jugurul, com. rur., jud. Muscel,
pl. Argeselul, la S. de Cimpulung,
la to kil, de acest oras,
situata pe valea Jugurul.
Se compune din 3 catune :
Jugurul, Valea-din-Darat i Valea-hula
Se t;nargineste la N.
Cu com. Mataul; la S., Cu com.
Draghiciul; la E., cu com. Boteni
i la V., cu com. Schitul-
Golesti i Poenari.
Are o populatie de 210 fam.,
sad 885 suflete, din carT 175
contribuabilT. Locuesc in 175
case.
In comuna sunt livezI intinse
de prunT i paclurT de fag si
stejar.
LocuitoriT sunt parte mosnenT,
iar parte s'ati improprietarit dupa
legea din 1864, pe mosia d-lor
C. Morait si N. Fotino. ProprietarT
in comuna sunt : Manastirea
Catolica, Al. Manolescu,
M. Ferechidi, N. Fotino
fratil tefanescu.
Comuna se intinde pe o suprafatä
cam de 2100 hect.
Are doul biserici: una vechie,
ruinata, si alta de zid, invelita
cu sita, fondata de locuitoriT
comuneT i deservita de 2 preoti
si i dascal ; o §coala, frecuentata
de 44 elevi.
Budgetul com. e la veniturl
de 1687 leT si la cheltuelT, de
1616 leT.
sosea vecinall leaga comuna
de com. Ma.taul i Boteni.
LocuitoriT se ocupa mutt Cu
fabricarea varuluT.
In Jugurul se afta in dealurl
carbunT de pamint si un izvor
de apa feruginoasa.
Jugurul, sat, face parte din com.
rur. cu acelasT nume, jud. Muscel.
Are o populatie de 135
familiT, sad 745 suflete ; 418
barbatl si 327 femeT.
Aci sunt : resedinta comunel,
scoala i biserica.

JUGURUL 118 JUI1NEM
Jugurul, plidure, jud. Muscel,
com. Jugurul, pl. Argeselul, in
intindere aproximativa de 1500
hect. Se invecineste la N. co
Valea-luT-Bad; la S., cu comuna
DrIghiciul; la V., cu comuna
Poenari si la E., cu livezile din
valea Jugurul.
Jugurul, vale, pe care se afld
situata comuna Jugurul, pl. Argeselul,
jud. Muscel. Izvoreste
din coastele dealuluT Picora,
comuna Mataul ; uda, comunele
Jugurul si Draghiciul si se varsa
in Riul-TirguluT la comuna Mihaesti.
Aceasta vale in timpul
vereT, maT ales cind este lipsa
de ploaie, seaca.
Jule§ti-din-Deal. VezT Giulestidin-Deal
sat, jud. Roman.
Jule§ti-din-Vale. Vez1 Giulestidin-Vale,
sat, jud. Roman.
Julfeni, trnp de sat, in judetul
Neamtu, com. Petricani (vechea
comuna Petricani-d.-j.), pl. de
Sus-Mijlocul ; se mal numeste
si Liesti.
Jumatatea,pichet vechig de frontierd,
pe Dunare, in pl. Borcea
jud. Ialomita.
Jumätáteni, sat, in partea de S.
a com. Buimaceni, pl. Jijia, jud.
Botosani, pe tarmul drept al JijieT,
cu o suprafata de 350 hect.
si o populatie de 25 familii, sati
112 suflete, din carr 20 contribuabili.
Vite sunt: 16 bol si vaci, 1 o
caT, 28 oT, 8 pord. Locuitoi iT
poseda lo stupT cu albine.
Juncuhff (Virful-), munte inalt,
jud. Buzati, facind hotar intre
com. Balanesti, Boziorul, Colti
si Sibiciul-d.-s.; are padure si
fin eata.
Juncului (Virful-), numire data
uneT parti din aurea statului
Ulmetul, jud. Buzar', com. Boziorul,
avind ca 210 hect. si situata
pe Virful-JunculuT.
Jungheti, trup, din mosiile mosnenilor,
jud. Teleorman, com.
Malul, pl. TeleormanuluT, lipit
cu un alt trup, numit Girtamanesti.
Jupineasa, mUnte, jud. Muscel,
proprietate a mosnenilor Sldniceni.
In acest munte este o
stina unde se fabrica brinza.
Numele ski vine, se zice, de la
o jupineasa din comuna Jupinesti
(Musca), caer in vechime
ayear' si mosneniTJupinesti parte
in acest munte.
Juptneasa, vale, la Vestul com.
Poiana-Seciurile, pl. Amaradia,
jud. Gorj.
Jupine§ti, com. rur., jud. Gorj,
pl. Gilortul, la N. com. Viersani,
E situata pe ses, coasta si valcele,
pe malul sting al riului
Gilortul, sub dealul Culmea-GilortuluT
in partea despre V. Se
compune din 2 catune : Cula
si Jupinesti.
Are o suprafata de 1456 hect.,
din carT, 456 hect. padure, 400
hect. arabile, 450 hect. finete,
20 hect. vie, 21 hect. livezT de
pruni si 9 hect. izlaz ; o populatie
de 158 familiT, san 1085
suflete, din carr 130 contribua-
bilT.
Locuitoril sunt parte mosnenT
si parte improprietariti dupa.
legea rurala. ET posea: 21 de
plugurT, 4 carute Cu cal, 95 care
cu bol; 320 vite mar' cornute,
8 cal, 376 oT, 18 capre, 58 rimatorT
; 32 stupT.
Budgetul com, e de 1416 leT
la veniturT, lar la cheltuelT, de lef
1394-
Comunicatia in aceasta com.
se face prin soseaua judeteanä
care trece in partea el de V.
printre apa Gilortul si Dealul.-
Bola si prin alta comunall, care
o pune in comunicatie cu catunul
sad Pirlul-Bola, lar la S. cu comuna
Viersani.
In comuna sunt: 9 puturl si
3 fintini.
Are : 1 scoall de bletT, infiintata
la 1842 si frecuentata
de 36 elevT si 3 eleve ; 2 biseriel
de lemn, una facuta de locuitorl
la 1796, iar a doua la 18'8;
ambele sunt deservite de i preot
$3. 2 entgretr.
Jupine§ti, com. mur., pl. Riul-
Doamner, jud. Muscel, la S.-V.
de Cimpulung, la 32 kil, de
acest oras. Este situata pe
tarmul drept al riuluT Doamna.
Se compune din 2 catune:
Jupinesti si Mesteceni. Se margineste
la N. cu com. Leicesti
; la S., cu com. Dirmonesti;
la E., cu com. Cosesti,
de care se desparte prin 1.1111
Doamna si la V., co jud. Arges,
de care se desparte prin
Valea - Tinca si Muchea -Pauleste].
Are o populatie de 197 familiT,
sail 882 suflete : 457 barbatf
si 426 femeT, din carT 190
contrib. Locuesc In 192 case.
Vite sunt: 30 cal', 400 yací.
loo oT, 60o capre si 800 poni'.
In jurul vetrel comuneT, atit
spre N. cit si spre S. sunt ogrAzI
cu pruni. In partea despre
V. sunt dealuri si v5.1 ca
livezT s"1 cu padurT de stejarT,
fagT, plopT si tufarisurT de alunT.
In jurul si prin centrul com.
sunt urmatoarele dealurT : Boboci,
Zapodiele, Dealul-Crucer,
Dealul- cu-Livezile, Bustenetul,
Ripa-HotuluT, Tramiselul, Flap
moaia, Tufele, Dadul, TeapInul
si altele.

JUPÌNETI 119 JUR1LOVCA
Rlul Doamna uda parta de
E. a com. Jupinesti, pe toga
laturea $i in el se vars5. vilcelele
Tirgulur, Fintiner, Turburi,
Bisericer, Birzoter, Nanul,
CAlugarul $1. Dadul.
In partea de V., o uda Valea-
Aninoasa, in care se vars5. valle :
Meri$ulur, Capanulur i Epurelur,
Valea-Purcareata i Valea-
Tincer, care desparte com. Jupinesti
de jud. Arges. Toate aceste
väl izvoresc din raionul comuner
$i apa pe ele de cit
vara $1. in timpurr ploioase. In
centrul comuner sunt lacurile:
Lacul-fara-Fund $i Dascalul.
Pe riul Doamna sunt 2 morT
si 3 herastrae. Intre comunele
Jupinesti i Cose$ti este un pod
de lemn, peste riul Doamna,
construit in anul 1890.
Locuitorir sunt mosnenT, d'ara
de cer din cat. Mesteceni, cari
sunt numaT camina$T pe mosille
mosnenilor. Intreaga comuná
are cam vr'o 325 hect. arabile,
250 hect. livezr pe dealurT $1
vAl, veo 1600 hect. padure, tufi$urr,
fijar i locurr neproduetive
$i cam vr'o 130 hect. 21voaie
i prundurr pe litiga riul
Doamna.
Are 2 posele : una comunal,
care trece prin éentrul comuner
de la N. /a S. i se leaga spre
N. cu com. Leicesti si la S. cu
cat. Valea-Nandrer (com. D'irmonesti)
$1. alta vecinal ce
merge din centrul comuner la
pod $1 se leaga la E. cu com.
Cosesti.
In partea despre V. a comuner
este un troian de plata
cam neagra zgurita ce se nume$te
Pietrile-de-JidovI.
Are : 2 bisericr, una de zid,
fondata la annl 1844 de Postelnicul
bonita Barbuceanu i cu ajutorul
comuner, i doua, vechre,
de lemn, fondata la 1742 de jupin
Nicolae Grecul i Nicolae
Ceau$ul, dupa cum se vede scris
pe pisa,nie ; sunt deservite de 2
preotr si 2 dascalf. Scoala exista
ad din vechime $.1 chiar in timpul
fanariotilor se invata cu plata
inteun bordeia. Mal totT locuitoril
batrini $tia carte veche.
In timpul lur Alexandru Ghica
s'a construit local de scoall de
gard, care a servit pinA la anul
x873, cind s'a construit localul
actual de zid de catre Iocuitorr
prin contributie. Este conclusa
de un invatator $i o invatatoare
si frecuentad de 40 elevr $i 22
eleve.
Jupine§ti, alun de reseclinta al
com. cu acela$1 nume, pl. Gilortul,
jud. Gorj.
Are o suprafata de 1336 hect.,
din carT 411 hect. padure, 465
hect. arabile, 420 hect. finete,
r5 hect. vie, 16 hect. /ivezr de
prunT si 2 hect. izlaz. Are o populatie
de 136 familir, saa 956
suflete, din carT 112 contribuabilT.
Locuitorir poseda: 16 plugurr,
64 care cu bol, 4 cal.* cu cal,
265 vite marI cornute, 8 cal,
376 br, i8 capre i 58 rimatorT;
32 stupT.
In catun se &ese 9 puturr.
Are: i coala de bletr infiintata
la 1842 i frecuentad de
39 elevr ; 2 bisericr, una fondata
la 1796, $1. a doua la 1818.
Jupineqti, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Cerna, com. rur. Cire$ul;
are 32 case.
Jupine§ti, sat, facind parte din
com, rur cu acela$I nume, jud.
Muscel. Are o populatie de
177 familiT, saa 178 suflete: 402
135rball $i 382 femer.
Este asezat pe malul drept
al Aula Doamna. Prin sat trec
torentir : Finan er, Turburer, Biserie&
i Birzoter, carT toate
se varsa in iazul ce-1 formeaza
riul Doamna pe tarmul drept.
Ad sunt: re$edinta comuneT,
$coala ì dou5. bisericr.
Este legat de cel-l'alt catun,
Mesteceni, prin o sosea.
Jureani (Eh-Ajoten', saa Groze§ti),
sat, in partea de S. a com.
Gagesti, pl. Mijlocul, jud. Falda,
a$ezat pe $es, in dreapta piriulur
Elanul, pe o suprafata
de 2752 hect., din carT 584
hect. proprietatea locuitorilor.
Are o populatie de 94 fatniliT,
saa 439 suflete, din carT 94
contribuabili ; o biserica, zidita
in anul 1823, deservid de
preot $i 2 dascalr ; o manastire,
construid din nou de catre d na
Zoe M. Botez, proprietara uner
partr din mosie. Parte din locuitorr
§unt raze$T.
Juman/. Vez! Iurcani, mo$ie, jud.
Neamtu.
Jurilovca, cotn. rur., jud. Tulcea,
in partea de S.-E. a jud. g pl.
Babadag, pe malul vestic al laculur
Razelm.
Se margineste la N. cu com.
EnisaIa, Caraman-Chioi si lacul
Razelm ; la V., cu com. Calni-
Bugeac ; la S., cu iezerul Golovita
$1 la E., cu Marea-Neagra.
Solul este $es ; cea mar mare
parte e acoperita de bald $1
stuf. In partea de N. sunt dealurile
: Buiuc, Orman-Bair si
Caraman-Chioi-Bair, al carta vid,
Jurilovca, are 84 m. ; sunt acoperite
cu padurr, parte cu livez!
$i pa$unr.
Sunt numeroase movile artificiale,
intre 8-10 in., carT ati
servit ca puncte de orientare.
E brazdata la V. de valea
Milcel-Alceac.
Baltr sunt : lacul Razelm, la
E., cu malurile inalte i stincoase
; Golovita, la S., cu ma-

JURILOVCA 120 JUVITUL
lurile joase. Venitul lor aparsine
Statulul.
Este formatl dintr'un singur
sat, Jurilovca, apezat pe malul
de N. al laculuT Golovita.
Intinderea com. M'ara de bAltf,
e de 1300 hect., din carT 150
hect. vatra satulur; restul e al
locuitotilor. Statul are numaT
bAltile. Populatia, formatä de
lipovenT pi evreT, este de 476
familir, saa 2372 suflete, din
carf 438 contribuabilT.
Are: o bisericA, zidità in 188 i,
de comunitatea lipoveneascA,
care apartine secteT, cu 2 preotT,
1 diacon li 2 cintAretT; treT
pcolT, una fondatA de stat in
1890, condusl de i invAtAtor,
frecuentatA de 62 elevi; lipovenif
ail 2 pcolT ale lor.
Locuitoril posedA: 39 plugurT;
53 cal pi Tepe, 14 boT, 186 yac!.
Comerciul e activ pi constA
in export de pepte pi in import
de coloniale, mar cu seaml 131uturT
spirtoase pentru lipovenT;
sunt 1 1 bAcanT, 3 circiumarT,
12 pescan!.
Budgetul com. e la veniturl
de 4750 le!, lar la cheltuelf, de
4624 la
Sunt drumurT comunale la
Caraman-Chioi pi la Papa-Cisla
spre Canli Bugeac, pi o posea
judeteand : Babadag-Jurilovca.
Jurilovca, virf de deal, in judetul
Tulcea, plasa Babadag, pe
teritoriul comunerjurilovca; este
un punct culminant pi inaintat
spre S. al dealuluT Caraman-
Chioi-Bair, situat in partea E.
a plApeT pi N. a comuneT, la 3
kil. spre N. de Jurilovca pi la
21/2 kil. spre N.-V. de Caraman-Chioi,
trecind pe culmea
luT si hotarul lor ; are 84 m.
inAltime, punct trigonometric de
observatie 'de rangul Liti, dominind
asupra satelor Caraman,
Chioi pi Jurilovca, precum pi asupra
drumurilor ce le unepte;
este acoperit numaT cu verdeatä
pi finete.
Jurube§ti, Mitin, al com. LopAtari,
jud. Buzati, cu 290 locuitorT
pi 68 case.
Juvitul, iaz, in partea de E. a
satuluT Schinetea, com. Dumepti,
pl. Funduri, jud. Vasluiti.

K
A se cAuta toate cuvintele incepind cu aceastä: literk la lit. C (Ch).
812711. Yard. Digionar Geograle. Vol IV. 16

La-Cetate, ruine, dintr'o vechTe
cetate, in ocolul comund Gradistea,
pl. Oltetul-d.-s., judetul
Vilcea, unde, se zice, ar fi fost
o cetate Daca.
La-Cruce, pisc, pe culmea de
deal ce se 'asa din creasta Carpatilor,
printre girlele Drajna
Teleajenul, com. Drajna.d.-s.,
pl. Teleajenul, jud. Prahova.
La-Fintini, izvor de apd feruginoasd,
indestul de concentrata,
pe valea TeleajenuluT, jud.
Prahova, la poalele manastirel
Suzana.
La-Glod, izvor de apd minerald,
situat pe deal, Ruga gara Cimpina,
com. Poiana, plaiul Prahoya,
judetul Prahova. Aga-T
este sarata. Se viziteaza de bolnavr.
La-Gropl, deal, in jud. Vasluia,
pl. Crasna, com. Miclesti, numit
astfel pentru-ca acolo se afla
dota gropT artificiale, una mal
mare, avind un diametru cam
de 8 m., iar alta mal mica ca
de 4 m. cu o adincime de 5-6
metri.
Despre aceste gropT, se zice
ca sunt facute de pe timpul navalirilor
Turcilor i TAtarilor,
ca insele oame ni! ti asiguraa
productele pentru hrana., fiind
pe atuncT codriT marT in aceasta
localitate.
La-Gropl, pddure foloasà, jud.
Baca-1, pl. Bistrita-d.-j., com.
Racaciuni, proprietatea mostenitorilor
coloneluluT Pisoski, cu o
intindere de aproape 140 hect.
supusa regimului silvic.
localitate, in jud. Prahoya,
pl. Teleajenul, comuna
Drajna-d.-j., ceva mal la vale
de Valea-Stanestilor, unde se
Osen sena' de sare, acoperite
Cu un mic strat de pamint.
La-Livadä, pddure foioasa, jud.
Bacan, pl. Tazlaul-d.-s., com.
Nadisa, cu o intindere de 623
hect. si supusa regimului silvic.
La-Mori, izvor de apd sltraM
iod, situatä in com. Cornul,
pl. Prahova, jud. Prahova, pe
proprietatea principeluT N. G.
Bibescu. Acest izvor este pe
munte, in centrul comunei, aproape
de calea ferata.
Tot in com. Cornul, pe locul
mosnenilor, pe munte,
este si un izvor de apa sulfuroasa,
care a fost analizata.
La-Morminte, pise inalt, in judetul
Prahova, in partea de E.
a comuneT Cerasul, plasa Teleajenul.
La-Nurnärätoare, platoi, ridicat
in spre S.-V. de com. Horezul,
jud. Vilcea, parte loc de
pasune si parte acoperit cu paduri
de diferite esente.
Acest platal face parte din
mosia Romani.
La - Lacurl, pddure, in judetul
Buzar], com. Mlajetul, cat. Valea-LupuluT;
are 140 hect, ale
mosnenilor d'avalmasT; face un
corp cu padurea Mardale.
La-Martin, pirlia,s, ce izvoreste
din muntele Ceahlaul, judetul
Neamtu ; este situat in drumul
pe unde calltoriT se urca pe
munte, spre S.-V. de locul numit
Fundul-SchituluT ; primeste
ca afluent pIrtiasul Serafim,
drept in locul unde drumul ce
vine de la schitul Duraul, urmind
curgerea piriiasuluT La-
Martin in sus, paraseste valea
acestui Orla pentru a se indrepta
spre stinga, unde sunt
stincele Gardurile.
La-Piatra, carierd de piatrii renumita,
com. Poiana, pl. Pra-

LA-PREDA 124 LACUL
hoya, jud. Prahova. Piatra din
aceasta cariera a servit la canalizarea
riuluI Dimbovita In
Bucuresti.
La-Preda, izvor Cu apelLorineralä
(pucioasd), com. Muereasca-d.-j.,
plaiul Cozia, jud. Vilcea.
La-RIpà, loc, pe lunca Cricovulul,
unde a fost cat. Branistea,
din com. Haimanalele, pl. Filipesti,
jud. Prahova. Ad piriul
Neagra se varsa in riul Cricovul-Dulce.
La-Särata, localitate, in jud. Vilcea,
pl. Horezul, com. Otesani,
unde sunt mine de sare, neexploatate,
recunoscute de stat
si puse sub paza.
La-Siräturä, loc, in centrul com.
Aricesti, pl. Podgoria, jud. Prahoya,
litiga primarie, unde se
presupune a fi sare, si pe care loc
nu creste nid un fel de planta.
La-Säräturf, localitate, in jud.
Prahova, pl. Podgoria, com. Apostolache,
unde sunt mine de
sare inca neesploatate si pazite
de oamenT pus! inadins de guvern.
In timpul vera oamenif
intrebuinteaza apa la facerea
bailor.
La-Schit, pefterä, jud. Vilcea,
com. Cheia, plaiul Cozia.
La-Schit, locuinfil izolatä, jud.
Vilcea, la 1 kil, maT sus de Cozia,
unde se vad ruinele uneT biserid,
zidita se zice, de Radu-
Negru. Ad, se crede, a ft fost
un schit de calugarite.
La-Sttnä, pisc, pe muntele cu
acelasi nume, com. Filipesti-de-
Padure, pl. Filipesti, jud. Prahoya,
la poalele caruia e padurea
proprietaruluT.
La- Strinitoare, localitate, pe
1-11.11 Telejendul, com. Maneciul-
Ungureni, plaiul Teleajenul, jud.
Prahova, unde se gaseste carbunT
de pamint.
Laba, paure, numita si Padurea-
LabeT, in com. rur. Secul, pl.
Dumbrava, jud. Mehedinti.
Labu§tea, deal, pe mosia Calinesti,
com. Lozna, pl. Berhometele,
jud. Doroholii.
Labu§teana, vale, pe mosia CA"linesti,
com. Lozna, pl. Berhometele,
jud. Dorohoiil.
Laceni sati Märäcineni, sat,
Cu 40 familiT, sail 240 suflete,
jud. Arges, pl. Cotmeana ; face
parte din com. rur. Brosteni-
Rosani. Are o biserica cu hramul
Cuvioasa-Paraschiva, avind
un preot si un cintAret.
Lacoviqtea, lac, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, linga. satul
Slobozia.
Lacrita-de-Jos, fost sat, jud.
Dolj, pl. Ocolul, comuna Pielesti.
Lacrita-de-Sus, fost sat, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Pielesti.
Lacrita-Mare, sat, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Pielesti, cu o populatie
de 529 suflete : 237 barbas!
si 292 femei. Locuesc in
56 case de zid si 58 bordee.
Este situat spre S.-E. de satul
Pielesti si se invecineste la E.
cu com. Golfinul (Romanati);
la V. cu urbea Craiova ; la N.
Cu com. Robanesti si la S. cu
Cosoveni-d.-s.
tiii carte 52 persoane.
Are o scoala mixta, ce functioneaza
din 1888, intretinutä
de comuna si frecuentata. de 38
copii; o biserica de zid, in tinda
cAreia se &este urmatoarea
inscriptiune:
Aceastit Ana' bisericit a fost ridicati
de o4tea locuitorilor li marele Paharnic,
proprietarnl mcqiel Lacta, Nic=lae 0tetelewanu,
la anul 1848, Mal(' i7.
Are hramul Sf. Nicolae, si e
deservita de un preot si un cintaret.
In sat sunt : 3 cizmarl; 2
dulgherT ; 2 ti n i chigli ; 3 circiumi.
Lacrita - Micä, sat imprastiat,
jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Pielesti,
cu 386 suflete : 199 barba;!
si 187 femeT, Locuesc in
29 case si 36 bordee. Copiii din
sat urmeaza la scoala mixta.
din satul Lacrita-Mare, ce este
la 21/2 kil.
Lacul, sat, jud. Arges, pl. GAlasesti,
face parte din com. rur.
Stanislavesti.
Lacul, cdtun,a1 com. Odaile, jud.
Buzail, Cu 170 loc. si 34 case.
Lacul, sat, in jud. Mehedinti, pl.
Motrul-d.-j., com. rur. Voloiac ;
are 99 case.
Lacul, numire vechie a comuna'
fi ciitunulut Margaritesti, jud.
R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s.
Lacul, bala, pe teritoriul com.
Vladesti, pl. Riurile, jud. Muscel,
din care izvoreste Valea-
LaculuT, care strabate catunul
VlAdesti-d.-s. si se varsä in riul
Bratia.
Lacul, baltä, pe teritoriul com.
Nanesti, jud. Putna, in intindere
de 30 hect. ; contine peste mult.
Lacul, deal, in partea de N. a
com. Miclesti, pl. Crasna, jud.
Vasluiti.

LACIJL 125 LACUL-LIJI-BÀBAN
Pe podisul lul se afla un lac
format din apa omatuluT si a
ploilor.
pirtfi, jud. Bacn, pl. Taz..
läul-d.-s., com. Solontul, care
iese din balta cu acelasT nume
si se varsa in plrlul SolontuluI.
Laoul, plruz, jud. Bacan, pl. Trotus,
com. Grozesti, care se varsa
In Plriul-Sarat.
Lacul, pîrîü, izvoreste de sub
Dealul-Mare, din padurea Goe$tilor,
com. Sirca, pl. arligatura,
j ud. Iasi, curge dealungul satuluI
Goesti, si, dupa ce primeste in
dreapta afluentiT: Captarilor, Radiul,
Brezila, Gorganul, epte-
Cenit, Vatroaea i Ulucilor, iar
pe stinga Sneamanul, Imasul,
Budancea, Lupul, Peri, Bostanul
i ipotele, carl toate izvoresc
de pe Valea-Goestilor,
com. Sirca, se vara, In iazul
Lunganilor, pe care-I si formeazä.
Lacul, pIrlil, in jud. R.-Sarat,
pl. OrasuluI, com. Andreasi ;
izvoreste din culmea LaculuT;
udà com. in partea de S. ; se
varsa dupa un curs repede si
spumos in Valea-Neagra, mal
jos de catunul Rimna, al com.
.Andrea$i.
Lacul, vale, uda partea de S. a
com. Simburesti, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt, si se varsa In piriul
Branila.
Lacul-Butilor, lac, in jud. Ilfov,
padurea Vlasiei. P'aci era In
vechime drumul pe care se
transporta vinul dela Dealul-
Mare ($ud. Prahova) la Bucure$ti.
Lacul - Cocorului (Ratoiul),
sat, face parte din com. rur.
Aprozi-Negoesti, jud. Ilfov. Se
intinde pe o suprafata de 750
hect., proprietatea D-neT Elena
C. Cornescu, cu o populatie de
45 locuitorT.
Numarul vitelor marl e de
5 7 §i al celar miel de 470.
Lacul-cu-Butudi (Meledicul),
lac, jud. Buzati, com. Minzalesti,
cat. Bisceni, pe mosia Meledicul.
Lacul-cu-Peperig, lac, jud. Mehedinti,
pl. Closani, com. Ponoarele
; in hrisoave e ca punct
futre hotarele: Baraiacul, Ponoarele
si Maräsesti.
Lacul-cu-Pe§te, fost lac, jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com.
rur. Strehaia, situat pe virful
unta deal.
Lacul-de-la-Poiana-din-Deal,
lac, in jud. R.-Särat, pl. M'unicul,
com. Bisoca, cat. Dealul-
SareT ; are apa limpede si curata
; contine multf ii5stravT.
Lacul-din-Poianä, lac, in jud.
Buzar!, com. Minzalesti, cat. Bisceni,
d'asupra lacului Meledicul,
despärtite prin drumul de la
catunul Trestioara la catunul
Grunjul.
Lacul-din-Poianä, lac, in jud.
Buzati, com. Mlnzalesti, cat. Bisceni,
intre Balta-Trestioarel si
Lacul-din-Poianä; dinteinsul se
formeaza izvorul Säratul, care
se scurge in pirlul Sturdza, in
fata dealuluT Corbul.
Lacul-Doamnei, lac, in jud.
Vileea, situat in Dealul-OcneT,
spre S.
In lac se afta un fel de pamint
moale, care se crede a fi
provenit de la un vulcan. De
jur imprejur e inconjurat cu dealurl.
Se zice cA ar fi fost aci o
biserica ce s'ar fi scufundat in
pamint.
Lacul-Dulce, lac, la S.-V. de
com., situat pe stinga soseleT
Braila-Rimnicul, jud. Braila. E
format din apele carT se scurg
din orasul Braila. Pe tarmul laculul
se afta abatorul orasuluf.
Lacul-färä-Pund, lac, In mijlocul
com. rur. Busesti, pl.
Cerna, jud. Mehedinti.
Lacul-Hotilor, lac, la N.-N.-V.
de mosia Rateasca, jud. Teleorman
; formeaza hotarul despa,rtitor
al proprietatilor rurale
ale locuitorilor in directiunea
dintre mosiile Sfintesti si Draganesti.
Lactil-luI-Baban, com. rur., in
pl. Marginea-d.-s., jud. R.-Sarat,
pe rful Rimna.
Este asezata in partea de N.
si V. a judetulur, la 35 kil. spre
N.-V. de orasul Rimnicul-Sarat,
si in partea de V. a plaseT Marginea-d.-s.,
la 15 kil. spre N.-
V. de corn. Pläinesti, resedinta
plasel. Comunele cele maT apropiate
de dinsa sunt: Dealul-
Lung, la 3 kil.; Odobasca, la
7 kil.; Bordesti, la 8 kil.; Dumitresti,
la io kil.; Popesti, la
ir kil.; Dragosloveni, la 12 kil.;
Cotesti, la 12 kil., i Urechesti,
la 13 kil.
Se margineste la N. cu comunele
: Dealul-Lung si Ociobasca,
de carl se desparte prin
Dealul-Plopulul si piriul Peleticul
; la E. cu comunele : Urechesti
i Dragosloveni, de care
se desparte prin Dealul-Magura;
la S. cu com. Bordesti, de care
sé desparte prin dealul Costandoiul.
Este o comuna din regiunea
dealurilor $i vecina cu aceea a
muntilor. Este brazdata de ur-

LACUL-LU1-BABAN 126 LACUL-REZ1I
matoarele culnif : Dealul-Magura,
In partea despre E.; Dealul-
Stincil, care se intinde prin mijlocul
comuneI ; Dealul-Constandoiul,
in partea despre S.; Dealul
Calita, ce se desface din
Dealul-Constandoiul, spre E.
\radie principale, cari strabat
comuna sunt: Valea-Rimna, ce
se intinde de la V. la E.; Valea-Peleticul,
la V.; Valea-Calitei,
la S.
Principalele riurl sunt: riul
Rimna, care o uda prin mijloc
de la N.-V. la S.-E.; Calita, care o
uda in partea de S. si se varsa
in Rimna; Peleticul, careo ucla
In partea de N.; Stoichita. , format
din ploT, care o ucla prin mijloc
; Balanesti, in partea de V.,
Petre, in spre S.; Constandoiul,
la E.; Groapa-Tufii, la E.; Chivul,
la N.; Petroasa, la N. In
com. sunt $i 38 puturi.
Se compune din urmatoarele
catune : Lacul-lui-Baban, catunul
de resedinta, numit si Constandoiul,
asezat in partea de
N. a comuneT, pe 14111 Rimna ;
Gura-CalitiI, in partea de E. a
comuneT, la 5 kil. 240 ni., la
confluenta piriului Carita cu riul
Rimna; Groapa-TufiT, spre N.,
la 2 kil. si 860 m., la poalele
dealului Constandoiul ; Poenele,
in partea de N. a comunei, la
2480 in. spre N. de catunul
de resedinta. ; Balanesti, in par.
tea de V. a comunei, la 1280
m. spre V. de clt. de resedintd,
pe piriul Balanesti; Cocosari, in
partea de S. i V., la 200 m.
spre V. de cat. de resedinta,
pe piriul Balanesti.
Suprafata comuneT este cam
de 6026 hect., din cari 130
hect. ocupate de vatra comuneT,
939 hect, ale locuitorilor,
2750 ale proprietater particulare
restul, de 2207 hect., ale statuluT
(paclurT).
Are o populatie de 437 fa-
mili!, sal:11617 suflete : 801 barbati
si 816 femer; 654 casatoriti,
859 necasatoritl, 104 vaduvr.
Sunt 437 contribuabili.
Are : 3 bisericr, întîia, cu hramul
SE Nicolae, a doua, cu hramul
SE Archangeli Mihail si
Gavriil, si a treia, c.i hramul Adormirea-Maicei-DomnuluT,deservite
de 2 preotT si 3 cintaretT
; o scoala mixta, conclusa
de z invatätor i frecuentata de
150 elevl.
Locuitorii posea.' : 69 plugurT
; r8o boT, 235 vacT, 20 cal,
20 Tepe, 1722 of, 25 capre si
300 rimatorT.
Comerciul se face de 18 persoane.
Clile de comunicatie sunt
niste simple drumuri: spre Odobasca
i Dealul-Lung; spre
Dragosloveni-Plainesti-Rimnicu-
S drat ; spre B ordesti-D u mitresti ;
spre Cotesti i spre Urechesti.
Budgetul com. e de 63151e!,
91 banT la veniturT iar la cheltuell,
de 6235 leT, 21 banT.
Lacul-luI-Biban, sat, in jud.
R.-Slrat, pl. Marginea-d.-s., catunul
de resedinta al com. Lacul-lur-Baban.
Lacul-lul-Baban, lac, in jud.
R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s., com.
Lacul - lui - Baban, cat. Costandolul.
Contine peste care se vinde
si se consuma in localitate.
La cul-lui-Dragne,semn de hotar,
pe mosia Neaga, com. Socetul,
jud. Teleorman, in partea de
S.-E., spre riul Vedea; desparte
aceasta mosie de Vatra-
SchituluT-Dodesti.
Lacul-luI-Vintilä-Votiä, lac, in
jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul, comuna
Bisoca; s'a format, se zice,
In timpul Domnitorului Vintila-
Voevod, printr'o scufunclatura;
pe lac se afta muschT cu brazi, carl
plutesc ; are o intindere de 2
hect.; contine stiuca, care se
consumá in com.
Lacul-lul-Vintilä-Vodkpidure,
in jud. R.-SArat, pl. Rimnicul,
com. Bisoca ; tine de circumscriptia
Babeni, a ocolului silvic
Babeni ; esente principale
stejar si brad.
Lacul-Lung, baila, formata din
revarsarile PrutuluT, jud. Covurluiti,
pl. Prutul, com. Foltesti.
Lacul-Mare (Valea-PorculuI),
lac, in jud. Buzati, com. si cat.
Paltineni ; incepe de sub virful
muntelui Catiasul si se scurge
in piriul Nehoiul.
Lacul-Mare, ias, pe Valea-Covurluiului-Sec,
intre com. Virlezi
si Bujorul, jud. Covurluiti,
servind de hotar al ambelor
coro une.
Lacul-Mare, lac, in jud. R.-Sarat,
pl. Orasul, com. Odobasca,
cät. Podul-Lacului, numit i Urechesti-d.-s.;
are o intindere de
11/2 hect.; contine crap, stiuca
si caracucla, care se vinde si se
consuma. in com. si in localitatile
vecine ; este situat pe un
platal sati podis.
Lacul - PopiT, numire a unel
pitrli din comuna Maracineni,
pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel.
Lacul-Ratei, peidure, situata in
raionul com. Boghesti, pl. Zeletinul,
jud. Tecucid.
Lacul-Rezif, com. rur., situaa
in pl. Balta, jud. Baila, pe malul
drept al luncei Calmatuiulul,

LACUL-REZII 127 LACUL-SXRAT
la o inaltime de '5-18 m.si la
S. de Lacul-R.eziI. Se invecineste
la N.-E. cu Pirlita ; la V., cu
Insuratei; la N., cu Vizirul ; la
S., cu Bertesti-d.-j. i Mihaiti-
Bravul ; la S.-V., cu Cioara-Doicesti.
Suprafata com. este de
5900 hect si are forma unuT
trapez regulat. Are o populatie
de 222 familif, sari 886 suflete,
din carl 176 contribuabili.
Are: 2 bisericT, construite de
locuitorT la 1740, Cu 2 preotl,
2 cintaretT si 2 paraclised ;
scoala de baetT, infiintata la
1859, frecuentata de 60 elevi ;
scoala de fete, infiintatI la
1877, frecuentata de 5 fete ;
moara de aburi.
Vite: 472 130i, 455 vacf, 20
taud, 188 vitei, 705 cal, ii magari,
4455 oT, 281 rimAtorT
45 capre.
DrumurT : la Pirlita, spre N.-E.,
pe sub deal si peste viroaga si
piria, (5 kil.); la Bertesti-d.-j.,
spre S.-E., pe deal, pe linga
Movila-Lunga (9 kil.); la Mihaiti-Bravul,
spre S.-E., pe linga
punctul Capraria (13 kil.) ; la
Cioara-Doicesti, spre S.-V. pe
la cat. Padina si Corcanul (17
kil.); la InsurAteI, spre V., drumul
drept (6 kil.); la Vizirul,
spre N., pe linga punctul Rubla
apol pe osea, in care drum
se afla un pod judetean, (13
kil.); la Braila, spre N.-V. (49
kil.)
Lacul-Rezil, sat, pe muchea pIatouluT,
in partea de N. a com.
cu acelasT nume, jud. Braila, pe
hotarul de E. al com., la 49 kil.
spre S. de orasul Braila.
Suprafata vetrer satulur e de
38 hect., cu o populatie de I I I
familii, sari 395 suflete; locuesc
In 75 case.
Are : o scoall mixta, infiintata
la 1876, intretinuta de stat,
frecuentata de 26 elevr i eleve,
Cu uni bun local propria de zid ,
o biserica, cu un preot, un cintaret
si un paracliser.
Vite sunt : 150 car, 3 asinr,
280 vite cornute, 100 oT, to
capre i i io rimatoff.
Lacul-ReziI, lac, jud. Braila, situat
la N. de com. cu acelasT
nume, in Valea-Calmatuiulur, la
S. de viroaga Puturosul.
La cul - Rezii, mofie particulara,
jud. Braila, pendinte de com.
cu acelasT nume; are o suprafata
de 7800 hect., aid un venit
de 44000 leT.
Lacul-Ro§u, lac, in com. rur.
Balacita, pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.
Lacul-Ro§u, lac, intre muntiT
Retivoiul i Turcul, com. Predealul,
plasa Pelesul, jud. Prahova.
Lacul-Ro§u, muntela E. de com.
Predealul, pl. Pelesul, jud. Prahova.
Acest munte, impreuna
cu muntif Susaiul, Retivoiul,
Costila, Unghia-Mica, Jumatate
din Lacul-Rosu, Fata.-GavaneT,
Virful-luT-Dragan, apartinea din
timpurile cele mar vechT familieT
Dudescu.
AstAzI se stapineste de M.
S. Regele Carol I, si a fost
cumparat impreuna cu totT muntil
de mal sus, in Maiti 1892,
de la Manuk-Bey.
Jumatate - din -Lacul-Rosu apartine
d-lul G. G. Cantacuzino.
La 1794, Medelnicerul Constantin
Filipescu, vinde varulul
sàú Dinu Cantacuzino Paharnicul,
treI muntl adica partea luí
de mostenire de la 6 muntT
Jepi-d.-s., Jepi-d.-j., Petricica, Piraele,
Sorica, Virful-luT-Gavan,
Lacul-Rosu i Luncile din Pra-
hoya, carT, dupa cum spun documentele,
se vor imparti frateste
cu copiiI fratelul sad, Stolnicul
Raducanu Filipescu.
Lacul-Ro§u, vtrf de deal, jud.
Prahova, pl. Prahova, com. Valea-Lunga.
Lacul-Ro§u, mläftinf, intre piscurile
Jepi si Piatra-Arsa, jud.
Prahova. Alaturl Cu acest lac
se afla citf-va bolovanT simetric
dispusT avind sapat pe el: crucT,
cifre i diferite semne. Se zice
ca acolo, in vremurile de demult,
isT ascundeati haiduciT comorile.
Lacul-Ro9u (Muntele),ftiidure,
particulara supusa regimului silvic
fnca din anul 1883, pe mosia
Lacul-Rosu, pendinte de com.
Sinaia, plaiu/ Pelesul, jud. Prahova.
Lacul-nrat, sat, pe malul de
S.-V. al LaculuT-Sarat, comuna
Chiscani, jud. Braila, la 3 kil. spre
N.-V. de Chiscani, infiintat la
1879 cu 'o cazia ,improprietarireT.
Suprafata satuluI e de 65 hect.,
cu o populatie de 61 familif,
saü 300 suflete ; locuesc in 59
case.
titi carte 84 persoane.
Are o scoala mixta, infiintata
la 1882 de com. si frecuentata
de 18 elevr si 8 eleve.
Vite : 32 vite marl cornute,
150 cal, 530 of si io rimatorT.
Lacul-nrat, staliune balnearlf,
jud. Braila, la 5 kil. la S.-V.
de orasul Braila si la 5 kil. la
N. de Dunare. Localitatea tine
de com. Chiscani si e legata
de orasul Braila prin o osea
bung. Vara, in timpul sezonului,
transportul vizitatorilor se face
cu tramvaiul electric sail Cu
trasurT.

LACUL-SXRAT 128 LACUL-SARAT
Longitudine E. Gr. de 27°,58'.
Latitudine N., de 45°,16'. Altitudinea
e de 25 m.
Localitatea prezinta un ses
lin tntre dota dealurT si de
anI s'aö facut frumoase
plantatiunT.
Lacul-Sdrat e format din 2
basinurT, din care unul
mare, cu o forma aproape
trata, legat printr'un git cu unul
maT mic oval. Intinderea totala
a laculuT e de 2 kil. Ca adincime,
apa laculuT atinge in aniT plolos1
I,20m., lar in aniT secetosInumaT
20-50 C. m. adincime.
Istoricul.La r 86 r, Ministerul
de finante insarcineazd pe
Inginerul G. Budeanu ca sa
faca un studiti asupra acesteT
statiunI, unde se duceati oameniT
i faceati bAT, fara niel o
indicatie sari ordonanta.
Primele 135.1 date de medicT
incep a se face prin 1870 si
urmara pana in 1872 cind, zicese,
lacul a secat.
In 1878, Lacul-Sarat la loc
printre statiunile balneare
incepe a fi vizitat de numeros1
bolnavl, care se gramddesc vara
cu Loatä lipsa de localurT, si
stati ceT mal multi in Braila,
de unde vin sä faca cura.
Lacul-Sarat, trecut sub Ministerul
Domeniilor, In 1879, comitetul
permanent al judetuluT,
cere autorizatie de la acest Minister
ca sä invoiasca construirea
locuintelor pentru bolnavT,
de catre particular!, insarclnind
in acelasT timp pe d-1 dr. Bernard
cu facerea une complecte analize.
Numele LaculuT-Sarat insa
pindindu-se ca fiind eficace pentru
mal multe boll, Ministerul
Domeniilor insarcina in 1883
pe d-rul Sergit1 si pe d-niT d-r1
Felix si Bernard, O. faca analiza
apeT i namoluluT, ceea ce
se si facu, eft i sa studieze
sa avizeze asupra moduluT de
organizare a uner statiunT balneare
in acea localitate.
In urma studiilor acute si a
rapoartelor depuse, de doctorT
si inginerT, MinisteruI Domeniilor
apreciind insemnatatea
LaculuT-Sarat, construeste In
1886 un stabiliment pentru
bAT, si un cazino; ambele constructiT
se fac in lemn. Stabilimentul
are 32 cabine pentru
bar calde, iar cazinul are un
salon mare si e compus din 2
etaje. Toate a.ceste constructiT
atí necesitatea de a fi refacute.
In 1888 se construeste un pavilion
pentru muzica. Pentru a
incheia cu descrierea acestuT
lac, vom adauga ca s'a intimplat
in 1872 si in 1887, ca din
cauza seceteT marl, sä. sece. Dar
secarea bu a fost totala, i niel
nu poate fi vr'o data temere
de asa ceva. D-1 Gr. Stefanescu,
directorul BiurouluI Geologic,
insarcinat în acel an de Ministerul
Domeniilor, face un minutios
studiti asupra acestel
cestiunT i conchide ca, gratie
multimeT i situatieT izvoarelor
din malurile si matca LaculuT-
Sarat, acesta nu poate seca nicT
odata definitiv.
Clima. Observatiunile s'ati
inceput a se face de d-1 St. C.
Hepites Inca de la 1879, iar
de la 1881 se fac de dirigintele
StatiuneT meteorologice de la
Braila.
In Februarie 1900, d-1 St. C.
Hepites a dat la lumina o lucrare
foarte complecta si de
valoare, asupra ClimeT BrAileT.
Aceasta lucrare e rezultatul tutulor
observatiunilor meteorologice
de la 1879 pana la 1898.
ObservatiunT regulate s'ati &cut
numaT de la 1879-1881 si de
la 1888-1898.
Temperatura anuall mijlocie
e de 1006. AniT 1897 i 1898
ati fost eel mal caldurosT; Temperatura
mijlocie in timpul verel
e de 220. Vara este anotimpul
cel maT putin variabil.
Temperaturile mijlocii extreme
in timpul verer ati fost 210 in
1893 l 2303 In 1890.
Sunt in mijlociti 98 zile de
vara; prima zi e la I I Maiti, iar
ultima la 7 Octombre.
Umezeala relativa a aerulul
anuala e de 720/0, lar vara este
de 63°/3.
Mijlocia in tot timpul vereT a
zilelor de ploaie e de 16 zile.
Mijlocia anuala a presiuneI
atmosferice : 759, mm; iar mijlocia
In tot timpul vereT e de
7578 min-
Directiunile dominante ale yintulta
sunt N.-E. si S.-E., cu o
frecuenta mijlocie In timpul verer
pentru directiunea S.-E., de 18.
Vintul predominant e ce! de
NN.-E., care e crivatul.
Repartitia vinturilor, in timpul
veref in mijlociü N= ir,
NE--= 10, E= 8, SE= r8, S
= 12, SW =-- io,W 6,NW
12 i Cairn = 3.
Cerul este in mare parte seni.
Nebulozitatea mijlocie In
timpul vere1 e de 3.9; in timpul
verel, In termen mijlociú, avem
48 zile senine, 32 zile noroase
si 12 zile acoperite.
Geologia.Fleind parte din
basenul Dun Arel, regiunea LaculuT-Sarat
e formata din aluviunT
moderne, constituind un
platoti Intins, pe o depresiune
a soluluT quaternar, format el
insusT dinlöess, argil galben,
mult sati mal putin nisipos, cu
sail fArä concretiunT. La sondagiile
facute s'a vazut ca terenul
e compus din straturT de
nisip alternindu-se cu argile,
ceea-ce explica i faptul el in
1878, vara, fiind plor multe,
In casele locuitorilor chiar, din
comunele Slujitori-Albotesti si

LACUL-SÄRAT 129 LACUL-SARAT
Filiul, din apropiere, izvora apa
dulce si Lacul-Sarat crescuse
foarte mult.
Dupa d-ni! Gr. Stefanescu
inginerul Bochet, apele Lacului
vin din regiunea muntoasa sa-
Mera., din spre N., prin diferite
crapaturi ale rocelor acestor
regiuni, cum si din apele ploilor
saii zapezei care nu contribesc
in a altera citusi de putin
calitatea apei, ci din potriva
Inca, diluaza prea marea concentrare
a mineralelor. Ca proba.
cá apele vin din spre N. e faptul
ca toate puturile sal:Jale la
S. aU o apa dulce, buna chiar
de bata, lar cele sal:ate la N.
ati apa amará si sarata. Apele
'acuita' nu vin in pinza, ci vin
In fasii mal mult san mal putin
late, si la diferite nivele.
Fauna. Fauna Laculul-Sarat
se compune din niste insecte
miel, foarte numeroase, care la
anumite epoce se observa in
numar de milioane, gincarr
apar si dispar, inmultindu-se
cu multa usurinta
cari probabil sunt crustacef.
Flora din prejurul lacului
s'a studiat de Prof. dr. Brindza
si de Prof. dr. Grecescu, cari
a0 determinat mal* multe specii,
precum : Salicornia, Herbacea
L. Chenopodium Glaucum, L.
Lepigonum Marginatum Koch.
Constituirea namolului ar fi datorita
putrefactiunei acestor animale
si plante, dupa cum vom
vedea la descrierea namolului.
Plantele propriii zise ale Lacului-Sarat
sunt plante aquatice
produc namolul. D-1 dr. Bernard
le-a determinat ast-fel : Rupia
rostelata, Spirogra elongatum,
Furfula Latifolia.
Proprietätt fizice. Apa Lacului-Sarat
este limpede, cu un
gust amar, gretos si foarte sarat.
Concentratiunea variaza, cinc'
e scazuta; are o consistenta
siropoasa, lar in aria ploiosi
este mai diluata de cit pana la
saturatie ; aceasta denota mineralizatiunea
mare a acestel
ape; pusa pe piele, apa produce
o iritatie care merge pana
la usturime si inflamatie. Atmosfera
e incarcata cu gazuri
saruri, iar apa degajeaza un
miros de ouà clocite, care e al
hidrogenului sulfurat.
Temperatura apei variaza, lar
acea a namolului este mai sea.zuta
ca a apei.
Densitatea este mare. D-1 dr.
Apostoleanu observa cu drept
cuvint ca densitatea apei joaca
un rol foarte important, de oarece
in diferitele luni din sezon
variaza, asa in anal i888, in
Maiii, densitatea a fost de 3 °-5 °
B, in Iunie de ° 8° B, In
Iulie de 80roo B. si in August
de 70_110 B.
Analiza himicel. lata rezultatul
analizei facuta de d-1 dr.
Bernard in 1885
Clorura de sodiu, Iodura de
sodiu, Sulfat de sodiu, Hiposulfit
de sodiu, Carbonat de
sodiu, Iodura de magneziu, Clruta.
de calciu, Clorura de magneziu,
Sulfat de calce, Fosfat
de calce, Fosfat de soda, Fosfat
de alumina, Azotate alcaline,
Crenat de fier, Apocrenate, Formiate,
Acetone, Malate de sodiu.
In 1888, d-1 Carnot, directorul
Laboratorului de himie al S coalei
de Mine din Paris, a gasa :
Clorur de sodiu . 26,600
» de calciu . 0,317
Sulfat de sodiu . . 24,404
Sulfat de magneziu 6,225
Bicarbonat de calciu 0,461
Peroxid de fier. 0,010
Silice
0,020
Total . . 58,037
Ndmol.Namolul de la Lacul-Sarat
e bogat In substante
minerale si in principii organice
diferite, avind o grosime de
20-40 C. m. i asezat pe un
strat de nisip fin, sub care se
aflá un alt strat de argila.
Coloarea namolului e neagra
si e format din argila amestecata
cu nisip, precum si din
plantele aquatice si insectele ce
vietuiesc, dupa cum am vazut,
In apa lacului i imprejurul lui
si care se descompun.
Namolul analizat contine 410/o
principii minerale, i 39°/0
organice ; este unsuros la pipait.
Cataplasmele ca namol puse
pe patine bolnave in timpul
zilei i noptei, dupa ce bolnavul
a facut baia, activeaza foarte
mult efectele terapeutice.
D-1 dr. Bernard analizind namolul
a gasit:
Acid formilic, Acid glutanic,
Acid oleic, Acid geinic, Clorofila,
Resorcina, Pirocatechina,
Cerina, Acid butiric, Acid propille,
Acid apocrenic, Sulfat de
sodiu, Sulfat de potasiu, Sulfat
de protoxid de fier, Fosfor de
Fosfat de calciu, Sulfur
de potasiu, Sulfur de sodiu,
Bisulfur de fier, Clorur de sodiu,
Hiposulfit de sodiu, Hidrogen sulfurat,
Hidrocarbo-sulfurat, Fosfat
de sodiu, Carbonat de sodiu,
Carbonat de calciu, Sulfat de
Magneziu, Sulf inca necombinat,
Azotite, Amoniacale, Acetat de
sodiu.
Acest ramo' se prezinta incomparabil
superior ca constitutiune
i ca aplicatiune, sub
punctul de vedere terapeutic, in
fata namolurilor asa zise mineralice,
atit feruginoase cit i fosfatice,
sa5 partial organice si
mineralice, precum si superior
namolurilor de pe continent, exploatate
prin multe statiuni prin
ajutorul terenurilor de turba fermentate
artificial, in prezenta
apelor minerale de diferite compozitiuni.
Phytoplasma Lacului Sarat
6127S. nardo Diclionar Geogreute. IT 17

LACUL-SARAT 130 LACUL-TIGANULLA
(namolul) de consistenta untului,
este compusä din proteina
si proteide dedublate pana la
formarea hydrogenului sulfurat,
carbo-oxy-sulfidului si a tio amin
elor, pe litiga altr compusT zymogenatici
formati, cari impreunä
caracterizeaza destul de vadit
aceasta aflare sui-generis, dupa
curn ne demonstreaza studiul
asupra phytoplasmer lacurilor
din regi u n ea Va1ea-Dnáre1.
'ata care sunt similarele Laculur-S
arat : Nauheim, Fran ze n sbad,
Saint-Aman, Pystian, Dax,
Acqui, Limanul de la Odessa,
Treuczin, Teplitz, Lippick, s. a.
Comparind limanul Odesei
cu Lacul-Sarat avem :
Sarart totale S)rurt solubile
Hatijibey Liman 42°/0 2,856, din care
2,492 cl. de s.
Koujalnik Liman 50(70 3,584, din care
2,980 cl. sodia
Lacul-Sirat 420/0, din care 26,600
cl. de sndiu.
Aplicaliuntterapeutice.Apa
si namolul se pot aplica la urmatoarele
afectiunr:
Scrofuloza cu toate variatele
ei forme, manifestatiuni si
complicatiuni, cum e:
a) Limfatismul ; b) StAn scrofuloase;
c) Stari scrofuloase
grave; d) Morbul lur Pott ; e)
TumorT albe.
Tuberculoasele osoase se vindeca
radical.
Reumatiztn. Dupd scrofula,
contingentul cel mal mare 11 dad
reumatizmele, asa : a) Reumatismul
nodos cu forme foarte
grave ; b) Reumatizmul muscular
in toate regiunile ; c) Reumatizmul
poli-articular chronic.
Sifilisul.
Boalele sistemului nervos.
Boalele uteruld, anexelor
si tumorT intra-abdominale.
Boalele de piele.
Contra - indicaliunt. Stdri
febrile, procesele inflamatoriT
acute si sub-acute, tuberculoza
pulmonara, cardiopatiT, diabet,
nefrite, guta propriii zisa, gua
esoftalinicä si nevrose.
Boale de piele cu dispozitiuni
la inflatnatiunr.
Modul intrebuinpiret apel fi
nh'molulut. 1. In bar red
luate in lac, insotite de ungeni
Cu namol i uscare la soare.
In bai calde, luate in cazi
simple, cu apa., sati amestecate
cu nämol in diferite proportii.
In dusuri red sati de apa
calda minerala.
In aplicatiuni topice de
namol pe partile bolnave.
In al:A mineralaluata. intern.
Temperatura bailor calde variaza
foarte mult, asa e intre
200_3-o,
z dupa diferitele afee-
tiuni si constitutia bolnavului.
Durata 1:del asemenea variaza.
foarte mult dupl etatea
natura boaler ; in genere, cu cit
se sta mal putin in baie, cu
atit ea e mar eficace. -
Durata tratamentulur : 25-30
bar, dupa indicatiile medicale.
Escursiunt. In apropiere se
aflá o imensa si frumoasa
numita la Monument»,
unde se fac plimbari; de asemenea,
malul Dundrei si orasul
Braila atrag zilnic pe vizitatori.
Sezonul incepe la i Mala si
sine pana la i Septembrie.
Statistica de mifcarea boinavilor
:
In 1885 ad fost 688 vizitatori.
* 1886
» 1887
* 1888
» »
ce veneaii din Braila pentru a
face bar, plus 119 soldati trimisi
de Ministeriul Domeniilor si 51
eleve din Azilul «Elena Doamna»,
in total 1277 vizitatorT.
In 1895 ad fost 2699 vizitatori.
1896 » » 1586 »
» 1897 » » 2082 vizitatorI.
* 1898 » » 3703 »
»
»
627 »
855 »
957, plus 150
Se afla aci un Azilpentru bol-
naviT säracT, format din 2 barace,
intretinute de caritatea publica.
Minist. Domeniilor arendeaza
statiunea cu 57000 leT anual.
Lacul-Sgrat, lac, la i kil. spre
N. de Batogul, jud. Braila, pe o
vale lunga de aproape 3 kil., ce se
intinde de la E. spre V. Lacul
este situat in partea de E. a
vleT, avind o lungime ca de 2
kil. si o latime de 500 m. Apa
din el si namolul ad cam aceeasi
compozitie ca a Laculur-Sarat de
lingà Braila. Multi sriteni bolnavi,
carT nu ad mijloace a se duce
la Lacul-Sarat de litiga
fac bAT red aci si se vindeca.
Lacul-Särat, lac, jud. Braila,
pendinte de com. Movila-MireseT,
situat spre E. de coin.; are o
suprafata de 50 hect. si contine in
disolutiune substante minerale.
Lacul-Sec, vi'," de munte, jud.
BacaO, pl. MunteluT, com. Ag4u1,
din slra kuncul-Stinelor,
situat lingá satul Goioasa si d'a
dreapta Asaului.
Lacul-Trestiatul, trup de padure,
a statuluT, Iii intindere de
35 hect., pendinte de com. Apostolaehe,
pl. Podgoria, jud.
Prahova, care, impreuna cu trupurile
: Ursoaia (41 hect.), Virrul-PietreT
(i 2 hect.), Valea-Pacura'
(i50 hect.) si Racorelele
(17 hect.), formeaza padurea Apostolache.
Lacul-TurculuT, sat, facind parte
din com. rur. Balta-Doamnei,
pl. Cimpul, jud. Prahova. Are
o biserica, cu hramul Sf. Nicolae
si Sf. Filofteia, facuta de
locuitori la anul 1871.
Lacul-Tiganuluï, lac, in jud.
Mehedinti, plaiul Closanb satul
Padesul; Vine de com. rur. Ne-

LACUL-VERDE 131 LACURILE
goesti; este situat intre hotarul
jud. Mehedinti despre Gorj.
Lacul - Verde, pridure foloasa,
jud. Bacaii, pl. Tazlaul-d.-s.,
com. Bucsesti ; are o intindere
de 600 hect. si este supusa regimulur
silvic.
Lacul-Verde,pdclure foioasa ,j u d.
Bacaa, pl. Muntelur, com. Podurile
; are o intindere de 320 hect.
si este supusa regimuluf silvic.
Lacul-Verde, pddure, in judetul
Mehedinti, pl. Closani, com. rur.
Iupca.
Lacul - Virful - Mantel, Thc, in
jud. Buz5.11, com. atina, cat. Lera,
situat in virful muntelur Manta;
are o frumoasa pozitiune.
Lacului (Culmea-), fir de munp,
in jud. R.-Sarat, pl. Orasulur,
com. Andreasi, pe care o bräzdeaza
in partea de mijloc ; se
intinde printre afluentir riurilor
Milcovul si Rimna ; virful principal
este Piscul-Laculur, inalt
de 820 m. si acoperit cu padurr.
Lacului (Groapa-), deal, in jud.
R.-Sarat, pl. Orasul, com. Andreasi;
brazdeazä comuna in partea
de S. si desfacindu-se din Culmea-Laculur,
se intinde printre
piriul Valea-Neagra si afluentul
saa piriul Lacul ; este acoperit
cu Jinete si padurY.
Lacului (Pirlul-), pitliaf, in
com. erbesti, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu ; izvoreste din
culmile despre E. a dealurilor
Stinca si erbesti; curge spre S.-
E., traversind soseaua j udetean a
Piatra-Bozieni filtre kil. 15-16;
apor se indreapta mal mult catre
E., trecind pe la locurile izolate
Elesesti, in josul carora se
uneste pe dreapta cu pirtul
Brosteni, dind nastere unur ptritl,
nurnit Caluisul.
LaculuI (PIrlul - ), pirill, jud.
Vilcea, com. Alunul, pl. Oltetuld.-s.
Dupl ce udä centrul comuner,
avind directia de la V.
spre E., se varsä in ritil Oltetul,
putin mar sus de scoala.
Laculul (Podul-), sat, in jud.
R.-Sarat, pl. Orasul, cat. com.
Odobasca. Este asezat in partea
de E. a comuner, pe malul drept
al riulur Oreavul, la 587 m. spre
E. de cat, de resedintd, Odobasca.
Are o intindere de peste
200 hect., cu o popula.tie de 45
fam., sati 207 sufl. ; o biserica..
LaculuI(Podul-), lac, jud. R.-Sarat,
pl. Orasul, com. Odobasca.
LaculuI (Valea-), vale, in jud.
Buzad, com. Cernatesti, formind
un mic basin al izvoarelor: arstianul,
Ionica si Nucul, care,
dupa ce se reunesc aci, merg sl
se scurga in Valea-Moroianulur,
sub numele de Valea-Laculur.
Lacului (Valea-), vale, in jud.
Buzad, com. Vintila-Vodä, cat.
Sirbesti, acoperita de padure.
Laculul (Valea-), vale, izvoreste
din lacul cu acelasT mime, com.
Vladesti, jud. Muscel si se varsà
in riul Bratia, Rugà moara d-lur
I. Arsenescu.
Lacului (Valea-), sail Lacul-
Draculul, vale, jud. Vilcea,
unde sunt multime de baltr, situate
intr'un cring des si stufos.
Lacurile, schit, ruinat, pe loc plan,
in partea de N.-V., in CodriI-D elenilor,
com. Deleni, I. Botosani.
Este infiintat de Iordache
Cantacu zin o, vel Visternic, la anul
1724, dupa cum se constata din
inscriptia sapata in piatra deasupra
user pridvorulur :
e Aceastä sf/ntä bisericä ad flicut-o
yi infrumusetat-o lordache Cantacuzino
vel Visternic Intr'o slavä cu hmmul dintulul
li de minunt fäcätorul Neculal, la
anul 7232 (1724) de la Adam, Iunie 29s.
Calugarii acestur schit se zice
ca aveail stapinire peste o parte
de loc numita asta-zi Valea-Mitoculur
si Gainaria, precum si pe
o parte de padure pe Ruga Bahluid
unde aveaa si o moara de
apa pe Bahluiii, careia i-a ramas
numele si asta-zr de Moara-Calugarulur.
In urma li s'aa luat locurile de
proprietarr si el' ad parasit schitul.
Lacurile, sat, jud. Arges, pl. Topologul,
pendinte de com. rur.
Alimanesti-Ciofringeni. Are 215
familir; o biserica cu hramul
Sf. Dumitru, Cu un preot si un
cintaret; o scoall prim. rur.
Lacurile. Vezr Deleni, sat, com.
Deleni, pl. Cosula, jud.Botosani.
Lacurile, =mire vechle a com.
fi catunulut Gologanul, pl. Marginea
d.-j., jud. R.-Sarat.
Lacurile, tnunte, in jud. Neamtu,
com. Dobreni, pl. Piatra-Muntele,
situat intre mosia Almasul
si manastirea Horaita.
Lacurile, munte, in partea de V.
a com. Tesila, plaiul Pelesul,
jud. Prahova, ce serveste de
pasune vitelor.
Lacurile, pisc, in partea de N.
a com. Star-Chiojdul, pl. Teleajenul,
jud. Prahova.
Se intinde dela N. la E. si
serveste pentru cultura.
Lacurile, munte, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Bisoca,
in partea de V. a com., Vid al

LACURILE 132 LAINICILOR (DEFILEUL-)
culmei Razboiuld ; are o inaltitile
cam de 892 m.; este inalt
ascutit, ca o piramida, aviad
o poiana intinsa pe care se afla.
3 raid lacurI; e gol.
Lacurile, vale, in jud. Buzar',
cat. Beceni ; incepe din mosia
Dracseneasa si se scurge in
piriul Ocea.
Lacurile-cu-Rusul, trup de pddure,
a statultif, pendinte de
com. Tesila, plaiul Pelesul, jud.
Prahova, care impreuna cu trupurile
: Gilma, Carabanul - cu-
Boia, Rusul-d.-j., Prislopul, Podurile
i Virful-Negrasului, formeazd
padurea Tesila, care are
o intindere de 5000 hect.
Lada, com. rur., in jud. Teleorman,
pl. Teleormanuld, situata
la E. plaser, pe partea stinga
a riuld Teleormanul. Se invecineste
la N. cu mosiile din com.
Deparati-Hirlesti; la V., cu hotarul
mosid StatuluI Capul-Luncil
si la E., cu hotarul Catalina,
din jud. Vlasca.
Are un catun, numit Obirtul,
situat In partea de V. a riuluT
Teleormanul, despartit numal
printr'un mic sant, la o distanta.
de I00 metri si care nu figureaza
In niel o nomenclatura.
Intinderea comuna, cu mosiile
situate pe clima, este cam
de 789 hect. 145 hect. pamint
12 hect. padure apartin mosnenilor
din aceasta. comuna; 31
locuitorl se gasesc improprietaritI
dupl legea rurala pe o
intindere de 120 hect.
Populatiunea comunei este de
137 familiI, sail 324 suflete, din
cari 142 contribuabili.
Terenul com, este parte yes,
parte mlastinos.
Are o scoala, frecuentata de
elevI; o biserica vechIe, ca
preot, i cintaret i i eclesiarh.
Vite sunt: 1229 oI, 98 cal,
476 vite mar! cornute, 181 porcI
si 36 capre.
Drumurile de comunicatiune
sunt : soseaua mixtA Laceni-
Tataresti ; la E., soseaua vecinald
la catunul Scurtul-Mare
din judetul Vlasca; la V., soseaua
vecinald la Ciolänestidin-Vale.
Pe aci era vechiul
drum numit al-OlaculuI, care
prin unele locurI a disparut fiind
cotropit de araturI.
Comuna Lada este una din
cele mal vechT din tara. Din
hrisoave si alte acte se poate
vedea ca are o vechime de aproape
400 de anI.
In secolul trecut facea parte
din pl. CilnisteI, jud. Vlasca.
Lada, mofie, in jud. Teleorman,
pl. Teleorman, apartinind
multor proprietarl, precum si
mostenilor din comuna. Are
mg multe trupurT, dintre carl
Brumesti-d.-j. i Brumesti-d.-s.,
sunt cele mal principale.
Lacci, virf de munte, al VranceI,
jud. Putna.
Lagärul (Ciupa-), sat, cu 158
suflete, jud. Arges, pl. Galasesti,
com. rur. Teiul.
Lagärul, loc, jud. Bacaa, pl. Tazlaul-d.-j.,
com. Barsanesti, situat
la gura piriuluI Caraclaul, unde
se zice ca ar fi esistat un sat
numit Mogosesti, ale caruI urme
d'abea se mal vad.
Lagul, deal, in com. rur. Basesti,
plaiul Cerna, jud. Mehedinti,
numit i Dealul-Lagula
Lahani, moFle, particulara, in
com. Zmulti, pl. Zimbrul, jud. Covurluiti.
Din partea de N. a acesteI
mosiT, izvoreste piriul Suhuluiul-S
ec.
Laia, p ()dure, pe mosia Dracsani,
a decedatului maior I. Vladoianu,
jud. Teleorman, donata Eforier
Spitalelor Civile din Bucuresti.
schit, j ud. Gorj, pl. Noyac!,
la 14 kil. de Bumbesti,
Defileul-Lainicilor, in mijlocul
une! frumoase poenI. A fost zidit
de Cocoana Paianca din catunul
Porceni. Are I starit, 7
calugati, diacon paracliser.
Statul inscrie in budgeti
pentru intretinerea aces-tu! schit,
1325 le! anual.
Lainici,pichet cu No. 8, jud. Gorj,
situat pe malul sting al Pula
Lainicilor (Defileul-), trecdloare,
in muntiI Carpatl, judetul
Gorj, prin care riul Jiul deschide
o linie de comunicatie Cu central
Olteniei. La ciff-va kil. la
V., vechiul drum al pasuluI Valcan
uneste, peste plaia (1628 in.),
Transilvania Cu Oltenia. Defileul-
Lainicilor infatiseaza poate crapatura
cea maI strima L cea
mar salbateca din cite posea
muntif nostri. Fractura prin care
riul 's'f duce apele prezinta o
variata succesiune de sinuozitatr
care '1 turmenteaza cursul
schimbl, la fie care pas, tabloul
oferit ochiului. Acest fenomen
se produce neincetat in
tot drumul de 29 kil. dintre
Fruntarie i Bumbesti, cit tine
defileul. Cei dor paretI, care
inchid lateral valea, sunt atit
de incatusatl, in cit, rare-ori, se
gaseste spatiul suficient intre
picioarele lor, pentru cursul riuluI
si largimea soselei, asa a
aceasta largime a trebuit O. se
cucereascl mecaniceste asupra
stincilor. Coastele defileului sunt
In general pietroase ca colti
stincosI; ici-colo, formele se rotunjesc
si se acopar Cu pasune
si padure. In 'dota locurI : la

LAINICUL 133 LAMBA
Lainici si la Meri, stincele dispar
valea se deschide. Soseaua
trece de dota oil Pul pe pod
In susul pi In josul Lainicilor.
Lainicul, pîrîü i vale, jud. Dolj,
plasa Pul-d.-s., comuna Poiana ;
se varsá pe dreapta riuluT Cocorova.
Laita, pddure de stejar, pe mopia
Stroepti, jud. Suceava.
Laiul, san Miceni-de-Sus, sat,
jud. Suceava, apezat pe tärmurile
ptriuluT Recea.
Vatra satuluf ocupa 60 falcT,
Cu o populatie de 105 familiT,
san 275 suflete, din carT 107
contribuabilT. Mosia e proprietatea
obpteT locuitorilor din Stro-
Wi §i Laiul, arara a fost
satä danie prin testament de
defuncta proprietara Smaranda
Costin,
Padurile apartin qcoalelor din
Tirgul-Frumos (160 fdlci); iar
40 flcT cultivabile, 2 cardume
pi 14 pogoane vie, sunt ale pcoaleI
i bisericeT din Stroepti. Intinderea
mopieT, afara de padure,
locurile bisericeI i coaler, e de
300 hect., din cae loo cultiva-
I00 finat i restul imap
teren neproductiv. Scoala i biserica
din Stroepti servesc pi
acestuT sat. Drumurile principale
sunt : la Hramanepti (8 kil.),
la Todirepti (3 kil.), pi la Cucuteni
(6 kil.).
Lala, mahala, in pl. Motrul-d.-s.,
com. rur. Bropteni, jud. Mehedinti.
Lalo§elul, pilla, care se varsá
In riul Lalopul, la E. com. Fatirepti,
pl. Oltetul-d.-j., jud: Vilcea.
Lalowl, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-j., compusa din 4
cat. : Lalopul, Dobriceni, Porta-
repti i Mologepti. SI-a luat numele
de la piriul Lalopul ce
curge prin ea. S'a Infintat pe
la 1848 de proprietarul mopieT,
marele clucer St. Ganescu.
Este situata pe valea OltetuluT
pi pe vilceaua Lalopul, la
70 kil. de Rimnic pi la 20 kil.
de repedinta plapeT.
Are o populatie de 434 fam'ID',
san 1800 su flete, din carl
317 contrib.; locuesc in 412 case.
Are 2 bisericT, una in cat.
Lalopul, facuta de proprietar
in unire cu preotul Patru Ionitescu,
la 1858 pi a doua In
cat. Mologepti, fatua de Pro-.
topopul Stefan, la anul 1828.
Scoala dateaza in com. dela
1868. Clädirea e burla, proprietatea
dorarme' Ecaterina Grigorie
Lahovari. E frecuentata
de 8 copiT (6 1:10, z fete).
In com. sunt : 2 olarT, 5 dulgherl
pi 2 rotar.
Vite sunt : 27 cal, 297 bol,
73 yací, 1217 oT pi 213 capre.
LocuitoriI, in numar de 197,
s'ají improprietarit la 1864, pe
moiile D-lor Stefan Gánescu,
C. I. Dobriceanu, C. G. Babean'',
Petre Obogeanu pi Principelur G.
B. Stirbein, dindu-li se 623 hect.
In com. e o moara cu aburl.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 350 hect.
Are o singura posea care trece
de la N. spre S. pi intra In
jud. Romanati, inlesnind comunicatia
cu com. Faurepti spre N.
Stirbeiul de Romanati, spre S.
Veniturile pi cheltuelile com.
se urca la suma de 1900 lel anual.
E brazdata de Dealul luI-Bucica
udata de Valea-Plopeasa,
Mopia e proprietatea D-neT Ecaterina
Gr. Lahovari, nascuta
Vacarescu. Locurile din jurul
comuneT sunt : Dobriceni, Stirbeiul,
Faurepti i Rimnepti.
Laloqul, sat, facind parte din
com. rur. cu acelapl nume, pl.
Oltetul-d.-j., jud. Vilcea. Are o
populatiune de 678 locuitorl;
pcoala, frecuentata de 6 elevr;
biserica, zidita la 1858. E situat
in centrul com. pi este udat
la V. de riul Oltetul. Aci e repedinta
com.
talowl, deal, la S. de com. FUrepti,
pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.
Lalowl, deal, in raionul com.
Lalopul, pl. Oltetul-d.-j.,
Viicea, pe care se cultiva. 33
hect., 50 ariT vie.
Laloqul, pîriü, jud. Vilcea, izvorepte
din dealul Comarnicele, ucla
com. Lalopul la N., si la cat.
Dobriceni se varsa in riul Oltetul.
Lalo§ul, Gonita, Portäre§ti-
D o b riceni, pddurt particulare,
supuse regimuluT silvic, pendinte
de com. Lalopul, jud. Vilcea.
Lalu (Valea-lui-), sat, in jud.
R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., catunul
com. Pardopi, in partea
de N. a com., pe ambele malurT
ale piriulur Valea-luT-Lalu,
la i kil. spre N.-V, de cat. Ernatica,
repedinta com., pi la
poalele dealuluT Ernatica. Are
intindere de 27 hect., ca o
populatiune de 41 familiT, san
174 suflete, din cal< 34 contribuabill
; o biserica, cu i preot,
cmntäre i i diacon.
Lalu (Virful ), munte, in
jud. Buzan, ct.111 N ../1 japul, cat.
Bddirlegiul, rami ficati e din muntele
Sarilla.
Lalul, munte, jud. Muscel, la N.
de ampulung, intre muntif Pojorita
i Drago, aproape de sorgintea
riuluT Bughea.
Lamba, deal, cu directia de S.-E.,

LAMBA 134 LAPOWL
jud. Prahova, pl. Filipepti, com.
Ditepti. Pe el sunt plantate vil,
prunT, nucl pi meri. Parte serva
de papune pentru vitele loc.
Lamba, pddure, pe mopia Cervenia,
pl. Marginea, jud. Teleorman.
Lambe§ti, sat, in jud. Argep, pl.
Oltul, facind parte din com.
rur. Stoiceni-Plepoiul.
Lamburlu-Culac, vale, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul com. rur. Girlita ; se
desface din poalele de S.-E. ale
dealului Girlita ; se indreapta
spre N., avind o directiune generall
de la S. spre N., mergind
pe la poalele orientale ale
dealului Girlita I brazdind partea
de V. a pl. pi cea centrala
a com.; taie drumul comunal
Girlita - Cuiugiuc, i, dupa un
drum de 2112 kil., se deschide
in valea Cuiu-Iuc, pe stinga sa,
ceva mal sus de deschiderea acesteia
in Tezerul Gtrlita; malurile
sale sunt in general acoperite
cu tuarip, lar pe malul sting
se gäsepte pi o mica padurice.
Langa, sat, in jud. Dolj, pl. Ocolul,
com. Pielepti, Cu 245 locuitorl
pi 42 case, construite
mal* toate din zid $i avind fiecare
gradina el. Copiii din sat
urmeaza la pcoala mixta din satul
Pielepti, care este la 3 kil.
Are o biserica de zid, in ruina,
cu hramul Sf. Dumitru, in tinda
carda se gAsete inscriptia ce
ama ca a fost fondata la 1844
de proprietarul satuluT, Dumitru
Geanoglu.
Satul este apezat pe Valea-
Lungl, de unde pi numele luT.
Se invecinepte la E. cu cora. Cimpeni
; la V., cu com. Ungureni ;
Ja N., cu com. Boleasa, din jud.
Romanati pi la S. cu
Langa, moie, in jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Pielepti.
Langa, pIrlu, izvorepte de pe
mopia Concepti, com. Hudepti,
pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoia,
pi se varsä in piriul Conceasca,
pe mopia Concepti.
Langa, vale, in jud. Buzda, com.
Vintila-Vodd, en. Bodinepti ; incepe
din Dealul-Cocii pi da in
eta Slanicul, servind cit-va pi ca
limita a mopier Vintila-Voda.
Lapowl, com. rur., in jud. Buzaa,
plaiul Buzaa, situata intre
muntele Fintina - Hotilor, riul
Cricovul i riuI Nipcovul, la 38
kil. de capitala ju d. Limite : la N.,
incepind din muntele Fintina-Hotilor,
hotarul trece prin padurea
Piscupeasca, pe culmea muntelui
Stina - Batrina pi, prin padurea
Butuceanca (din com. Singerul,
jud. Prahova) ajunge la izvorul
Calugarul; la V., se lasa pe valea
Calugarul pana la circiuma
Sofronia, unde da in nul Cricovul,
merge putin pe Cricovul
la vale, pana in hotarul Mirepti,
In Drumul-Plaiului; la S., din
Drumul-PlaiuluT, se indrepteaza
spre Podul- tefuluT, trece prin
Marginea-Padurei (mopia Runceni),
ajunge in virful dealului
din padurea mopnenilor Jugureni
pi de aci in padurea Arhimandrita;
la E., din pädurea
Arhimandrita, trece riul Nipcovul
pe la Glodul, apoI prin
muntele Virful-Glodului merge
pe lingl partea de E. a com.
Pietricica, de ad i in Dealul-ChiriaculuT,
la Mesteceni, apoi continuä
drept spre N. pe piala pi
urca. in muntele Fintina-Hotilor.
Suprafata comunei e de 1380
hect., din care 300 arabile, 620
pa.dure, 152 fineatd, 75 izlaz,
141 livezi, I vie pi 91 sterp.
Proprietati mal insemnate sunt :
Lapopul, Jugurent- Mopnenilor,
Jugureni, un codru infundat al
mo p n enilor Fintepti pi Va tra-S chitultd-Pietrici
ca.
Terenul este accidentat, com.
fiind apezata tuteo pozitiune
frumoasa.
Comuna e formata din cat.
Pietricica, Lapopul, Lapopelul pi
V alea-UnghluluT, cu o populatie
de 1210 locuitorT, locuind in
284 case. Sunt 227 contribuabili.
Meseriapi sunt : 3 lemnari, 3
rotar, 6 butnarT, i cizmar, 2
fierati i i pietrar.
Are o pcoala in cat. Lapopul,
frecuentata. de 37 copii ; 3 biserici,
cu 3 preoti, 3 cintaretl
paracliser. Catedrala e cea cu
hramul Sf. Gheorghe. Comerciul
se face in com. de 19 persoane.
Vite : 390 bol, 207 vacr, 62
viteT, 3 bivolite, 9 cal, 27 Tepe,
II minji, 580 oi, 130 capre pi
450 porcI. Sunt roo stupi.
Cal de comunicatie are : vechiul
drum al plaiului Buzati :
Cizlaul - Buda - Lapopelul - Jugureni
; Lapopul-Cizlaul peste muntele
Stina-Batrina i Plaiul-Ungurului
i drumul Tisaul-Lapopul
pe valea riului Nipcovul,
peste muntele Glodul.
Comuna Lapopul prezinta un
deosebit interes prin diferitele
legende ce se pastreaza aci,
relative la Doamna Neaga
prin multimea localitatilor care
poarta numele el. Acestea sunt :
Biserica Doamnei Neaga, cazuta
In ruine ; Putul Doamnel Neaga,
acum pArAsit, pastrindu-se incA
colacul; Aleea DoamneT Neaga,
pe care se plimba de la Cetatea
de la Buda pana pe dealul Chirlavazindu-se
insa oare-care urme
de nivel pi poseluire ; Poiana
Doamnei Neaga cu frumoasa sa
poz4le ; Teiul - CiobanuluT, etc.
Mara de acestea mal e de va-zut
schitul Pietricica. Comuna e
vechie ; inainte de anul 156o

LAPOWL SAtT PORCARETUL 135 LARGA
se gasesc hrisoave, care o mentioneaza.
CAtunul LAposelul se
spune ca s'a fondat pe la 1750
de unul Desliu, proprietarul acester
mosir, cu colonir aduse.
Cat, Bradeanul e fondat de trer
familir din Laposi, insdrcinate
cu paza pOdurer, carr mar in
urmA s'al."' stabilit ad ; lar cAt.
Valea-Unghiulur de citi-va mosnent
din com. Jugureni, carr s'ati
mutat pe partea de mosie ce
li s'ati cuvenit si s'a alipit in
urml de com. Laposul.
Lapoqul, saii Porciretul, sat,
jud. BacAti, pl. Muntelur, com.
DArmänesti, situat nu departe
de malul drept al rlulur Trotusul,
la o departare de 3 kil.
de satul DArmlnesti. Are o
populatie de 80 familir, salí
305 suflete; o bisericA, clAdit5.
la 1821 de locuitorl, cu 2 antaretr.
Tot ad se aflA ruineie
schitului Laposul..
Vite: 29 cal, 355 vite cornute,
16 capre si wo porcr.
Lapo§ul, cätun de refedinp, al
com. Laposul, jud. BuzAii, cu
630 loc. si 150 case. E despArtit
in dota prin lzvorul-SArat,
avind sub-diviziunea Brädeanul.
Lapo§ul, schit, jud. BacAti, pl.
Muntelur, com. Darmlnesti, pe
teritoriul satulur Laposul. Schitul
era de calogarr si biserica de
lemn. Mar erziti, pe la 1823, a
fost clIdita, In locul celer de
lemn, o bisericA de zid ce servea
ca biseria de mir, care in urma
unur incendiii a rOmas in ruina.
Lapowl, p/aig, in muntir Vranmi',
jud. Putna, intinzindu-se din
Sboina panA la Musa.
Lapo§ul, sati Läpu§ul, fird de
munA jud. BacAti, pl. Muntelur,
de prin comunele: Brusturoasa,
-
AgasuI, Comänesti si DarmAnesti,
care incepe in Carpatir
MoldovenT la piciorul de munte
al Obrejesculur, ramifiendu-se
in trer plaiurr,. dintre care unul
merge spre satul Laposul, al
doilea spre DarmAnesti si al
treilea spre Leloaia. Plalurile
ají directia de E. si bräzdeaza
tArimul dintre CiobAnusul si
Uzul, prezintlnd virfurile : Chinul,
Laposul, Leloita, Chiricelul,
Bocna-Mare, Bocna-MicA, Goanla
si Tasbuga.
Lapo§ul, vid- de munte,jud. BacAII,
pl. Muntelur, com. DArmAnesti,
din s ira cu acelasI n u me, imbrAcatcu
pOdurr de fagr si brazr.
Lapo§ul, ramificalie de munA
in com. Nerejul, jud. Putna,
fácind parte din muntir propriù
zis VrAncen1 si continind sare la
poale. Pe acest munte se af1.1
pOdurea loc. din com. Nerejul,
In intindere de 500 de hectare.
Lapo§ul, mofe, a statulur, jud.
Bula, pl. Muntelur, com. DarmAnesti.
Tinea mar inainte de
Episcopia din Roman. Este situatl
futre mosiile Comanesti
si DArmInesti, pe ambele malurI
ale Trotusulur.
Lapowl, mo,sie, in jud. BuzAti,
com. Laposul, in intindere de
1260 hect., din care 360 hect.
s'ad dat locuitorilor improprietOritr
din com. Laposul si Laposelul;
restul de 900 consta din
arAturi, (230 hect.), padure (500),
apor livezr, izlaz si fineatl.
Lapowl, nutnire, data unei peirit
din peidurea statulur Bradul-cu-
Sforile, ce se intinde in teritoriul
com. Laposul, jud. BuzAti.
Lapowl, sal Därmaneasca,
pitifi, jud. BacAti, pl. Muntelur,
com. DArmanesti, care curge
pe teritoriul satulur cu acelasT
nume. lo are obirsia In mun
tele Laposul si se varsa In
Trotusul d'a dreapta.
Lapowl, piria, ce curge pe teritoriul
com. Nerejul, jud. Putna ;
izvoresce din muntele cu acest
nume, curge de la N.-V. si se
varsl in abala, formInd hotarul
despArtitor intre muntele
NArujenilor si com. Nerejul.
Lapowl-de-Jos, munte, apartinind
de la 1814 incoace satelor
: Nerejul, Spulberul si Paltinul,
jud. Putna. -
Lapowl-de-Sus, munte, al satelor
Naruja si Nistoresti, jud.
Putna.
Lapo§ul-Mare, pisc., pe mun..
tele Laposul, jud. Putna.
Lapowl-Mic, pisc, pe muntele
Laposul, jud. Putna.
Larga, com. rur., in jud. ralomita,
pl. Ialomita-Balta, situatä
pe partea dreaptA a riulur Ialomita,
intre comunele Ciulnita si
Poiana, intinzindu-se din riul
Ialomita spre S., pe dmpul BAraganulur.
Teritoriul com., cu o suprafata
de 8975 hect., din carr 92 hect.
pldure pe lunca rIulur Ialomita,
coprinde patru mosir: Cruteascad.-s.,
de 745 hect., proprietate
a mar multor locuitorr mosnenr ;
Cruteasca-d.-j., de I II() hect.,
proprietate tot a mar multor locuitorI
mosnenr ; Ivanesti, de 1120
hect. si Larga de 6000 hect., ambele
proprietAtT particulare.
Dupg legea rurall din 1864,
sunt improprietAritI pe mosie
82 locuitorr ; nelmproprietAritI
se mar gAsesc 43.
Se compune din satele : Larga

LARGA 136 LARGA
Ivanesti $i din catunele
lele): Putul-din-Grind, Saclele,
Arpagiul, Capul-Mo$ieT (mo$ia
Ivane$ti), Drumul-OlaculuT, Pirloagele,
Tentul, Dropiolul, Birjavoaia,
Putul-Noti, Taraboanca
11 Capul-Mo$Tel (mo$ia Larga).
Re$edinta primarieT $i a judecatorieT
com. estela satul Larga.
Populatiunea com. este de
217 familiT, saii 988 suflete, din
cari : 232 agricultor!, 5 meseria$T,
6 comerciantí, 6 profesiunT
libere, 176 muncitorT $i 5 servitorT.
tiü carte 293 persoane.
Are: doua coli primare rurale
mixte, conduse de 2 invatatorr,
frecuentate de 58 elevr $i 14
eleve ; doua bisericT, una in satul
Ivane$ti, cu un preot i doT
dascalT, $i a doua in Larga.
Vite 500 caT, 1500 boi, 45
bivolT, 700 oT $1 248 porcT.
In partea de S. a teritoriuluT
com, trece calea ferata Bucure$ti-Fete$ti.
Larga, sat, in jud. Bacati, pl.
Trotu$ul, com. Dofteana, situat
pe un $es larg, ce se intinde
d'a stinga TrotupluT $i pe piriul
Cu acela$T nume, la 3 kil.
de satul Dofteana. Are o populatie
de 115 familii, saa 502
suflete ; o casa boiereasca ; o
biserica, cladita in 1790 de Costache
i Maria Ghica, in unire
cu preotul Bartolomeiti, deservita
de I preot i 2 cint5.retT ;
3 circiumT.
Vite : 8 caT, 312 vite cornute
49 porcT i 48 capre,
Pe teritoriul catunuluT se gasesc
3 herestrae de opa.
Larga. VezT Sanduleni, sat, jud.
&ad.
Larga, satuc, jud. BacAtT, pl. Siretul-d.-j.,
com. Mile$ti, situat la
3 kil, de satul Mile$ti-d.-s. Are
9 familif, sati 38 suflete.
Larga, atun, al com. Mu$ete0i,
plaiul Novaci, jud. Gorj, situat
la N. Mu$ete$tilor, pe o culme
de deal, numita Culmea-LargeT.
Are o intindere de 350 hect.,
din carT : 40 hect. arabile, 70
hect. finete, 2 hect. vie, 3 hect.
pomet, 228 hect., izlaz $i pa
dure $i 7 hect. vatra satuluT,
Cu o populatie de 50 familif sati
150 sufl., dintre carl 39 contrib.
Are i biserica cu i cintaret
$1 slujita de preotul de la Mu-
$ete$ti.
LocuitoriT posea.: 10 plugurT,
25 care cu bol; I00 vite
marT cornute, I0 caT, 500 oT,
113 capre $1 6o rimatorT.
Catunul e udat in partea de
V. de piriul Amaradia.
Comunicatia cu 01 de re$edinta
se face prin drumurT ordinare.
Larga, sat, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de comuna
cu acelag nume, situat pe
tarmul drept al riuluT Ialomita
$1 pe muchea coasteT de N. a
cimpuluT Baraganul.
AicT este re$edinta primarieT
$1 a judecatorieT comunale.
Populatiunea satuluT este de
io8 familii. Are o $coala mixta;
o biserica.
Vite : 200 cal, 810 bol, 30
bivolT, 500 oT si 128 porcT.
Larga, sat, jud. Ia$1, com. Movileni,
pl. Copoul. Are o intindere
de 2148 hect., cu o populatie
de 102 familiT, sa4 468
suflete; o bigerica, zidita la 186i,
cu un preot $1 un cintaret, In
vechime a fost o alta bisericuta
de lema in partea de N. a satuluT,
unde s1 pana ast.1-zI se
vede o movilita, inaltata pe locul
unde a existat Sfinta-Masa.
Vite : 925 vite marT cornute,
353 or, 43 cal* $1 48 rimatorT.
Larga, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Vailor, com. rur. Strimtul,
Cu 50 case.
Larga, stalie jud.
Ia$1, pl. Copoul, com. Movileni,
pe finja Ia$1-Dorohohl, pusa in
circulatie la Iunie 1896.
Se afta intre statille Movileni
(8.6 kit.) i Vadeni (10.6 kil.).
InAltimea d'asupra nivelulaT
riT, de 39 m. 24. Venitul acesteT
statiT pe anul 1896 a fost de
16592 leT, 41 banT.
Larga, s'as', jud. 14, com. Movileni,
pl. Copoul; are o intindere
mare $i e bogat in pe$te.
Larga, deal, jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-j.,
de pe teritoriul com.
Sanduleni.
Larga, deal, in partea de V. a
com. Stanile$ti, pl. Prutul, jud.
Falciti, situat intre dealurile Miclea
1 Redul.
Larga, nunte, in judetul Gorj,
plaiul Novaci, situat in directie
N. de la com. Novaci, futre
muntiT : Trnpele, Salanele
piriul Frumusei de la frontiera.
Larga, deal, in judetul R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Buda; se
desface din dealul Poiana-PáruluT
; brazdeaza partea de V. a
comuneT, intinzindu -se printre
pir. Valea-Larga $1 afluentul sati
pir. Buda; este acoperit cu finete.
Larga, japse, jud. Braila situata
in ostrovul Tapa; incepe din lezerul
Begul i da in Tezerul Iagara.
Larga, tnofie, jud. Bacati, plasa
Trotu$uluT, com. Doftana, proprietatea
luT G, Ghica - Comana$teanul
; facea trup din mo$ia
Comane$ti.
Larga, padure, jud. Bacaii, pl.

LARGA 137 LARGf (VIRFUL-VAEL)
Trotwultd, com. Doftana, proprietatea
d-lur G. Ghica. Are o
intindere de aproapc 7500 hect.
Inteinsa domina. bradul. Este
supusä regimului silvic. Vre-o
so hect. din aceasta padure sunt
proprietatea claca5i1or.
Larga, pirisfi, jud. Bacati, plasa
Trotupll, com. Doftana, care
curge din muntele Ursoaia, !Ida
satul Larga i se vara in Trottw.11,
d'a sano.
Larga, pirlia,s, jud. Bacati, pl.
Tazlaul- d.- j., com. Sänduleni,
care curge prin valea cu acelag
mime. 4I are oblria la localitatea
numita a-Fundului
se varsa in pirlul Turluiul.
Larga, pi« izvore$te de sub
dealul Larga, de pe mo0a Iepureni,
com. Radiul-MitropolieI, pl.
Copoul, jud. Ia0; curge de la
V. spre E.; intra pe mo0a Larga,
com. Movileni, din aceasta plasa,
dupa ce se unWe cu Piriul-
Plochilor i PIrtul-Bahne, formeazA
iazul din vatra satuld
Larga, de unde apoi trece in §esul
JijieI, varsindu-se in piriul Jijloara,
la locul numit Santul-Mic.
Larga, 'fria, care uda teritoriul
com. Tacuta, pl. Mijlocul, jud.
Vasluit1 ; izvorq te din funduI
dureI Focp.sca, curge de la V.
spre S.0 se varsa in iazul Sturdza.
Larga, vale, intre dealurile Dumnezeul
i Dealul-Cailor, com. Movileni,
pl. Copoul, jud.Ia§i; este
intinsa i bogata in papa
Larga, vale, jud. Tecuoia, Incepe
din satul Hutul, merge
spre N., aviad de o parte
de alta o padure seculara, proprietatea
d-luI Dimitrie Sturdza.
Pe &risa se afla drumul ce
duce din Hutul la Ghilavqti. Cu
61275. Mareta Dtaionar Geografic. Vol. IV.
cit merge spre N. se ingusteaza
mar mult, numindu-se Lärguta.
Larga (Valea-), cdtun, al com.
SarulW1, jud. Buzar!, Cu 250
locuitori i 6o case, sub -divizat
in dota: Valea-Larga-d.-j.
qi Valea-Larga-d.-s.
Larga (Valea-),. sub-divizie a
catunulur Vipere§ti, din com.
Vipere§ti, jud. Buzar!.
Larga (Valea-), sat, la judetul
R.-Sarat, pl. Ora*11, cat. com.
Bro§teni, wzat in mijlocul comune,
pe pirlul Valea-Larga, la
kil. spre V. de cat. de resedinta,
Broqteni.
Larga (Valea-), lac, jud. Buzar!,
comuna Viperqti, padurea
Valea-Larga.
Larga (Valea-), sfoard de ;nofie,
a mopenilor Colteni, pe
izvorul Valea-Larga, jud. Buzar!,
avind cam 12 hect. fineata
padure. Pe ad i e poeticul
drum de la Bisca, peste muntele
Hinsarul, la Sf. Gheorghe.
Larga (Valea-), padure, In pul,
Buzar!, com. Vipere$ti, proprietate
a statultd, pendinte de Episcopie;
are 1050 hect. din
care 1002 padure mare; incepe
din hotarul Ciutei i merge pana
In Tisati.
Larga (Valea-), pIrla, In jud.
R.-Sarat, plaiul Rtmnicul, com.
Buda ; izvorqte din culmea
nauluT, piscul Spidele ; are o directie
de la V. la E.; uda com.
In partea de mijloc ; primWe
pe stinga plriul Spidele, iar pe
dreapta piraiele Titila i Buda;
trece prin catunul de re$edinta
§i se varsa in lita Rimnicul-
SArat, in sus de com. Dedu-
; are pe ama 4 morI.
Larga (Valea-), pIrla, in jud.
R.-Sarat, pl. OrapiluI, comuna
Bro?teni ; izvoreSe din culmea-
ScorupluI, dealul Poarta-Scorinulul;
curge de la S.-V. la
N.-E.; uda com. in partea de
V.; primqte pe stinga piriul
Ciocanelul, iar pe dreapta, piriul
Grozoaia ; trece prin cat.
Valea-Larga, i se varsa in riul
Milcovul, ceva mal sus de cat.
Priveghiul, i in fata catunului
Manastirea-Mira (jud. Putna).
Larga (Valea-), pîrîü, In jud.
Tulcea, pl. Mach!, pe teritoriul
comund rurale Jijila ; izvore§te
din poalele nordice ale dealului
Checa; se indreapta spre
N., avind o directiune general
de la S. spre N., brazdind partea
nordica a pla§eI si pe cea
vestica a comunei ; curge pe
la poalele dealuluI ararla., 11,
dupa un curs de 2 kil., se deschide
in valea pirlulta Jijila, in
fata dealului Milcovul, nu departe
de satul Jijila ; malurile sale
sunt joase §i acoperite cu flori.
Larga (Valea-), vale, in jud.
Buzar!, comuna Vipere§ti, cat.
Ghiocul ; izvore§te din Piatra-
Cizlauluf i se scurge In riul
Buzaul, in fata munteluI SarealuI-Buzati.
Larga (Valea-), vale, in jud.
Buzar!, com. Maracineni, cat.
Capgirre§ti"; l'acepe din Mo0a-
Calugareasca i da in riul Buzaul.
Larga (Valea-), vale, jud. Prahoya
; ízvoreste de la N.-V. de
com. Comarnicul, pl. Pelesul,
curge de la V. spre S. Serveste
In parte de limita intre com.
Comarnicul qi Sinaia 5i se varsa
In riul Prahova, pe malul drept,
tot in raionul com. Comarnicul.
Largi (VIrful-Viei-), munte,in
18

LARGUL 138 LATA
jud. Buzati, com. at. Colti, pietrip
pi sterp.
Largul, com. rur., in jud. Buzdti,
pl. Cimpulur, situatA pe ambele
malurT ale riulur Calmatuiul, la
41,5 kil. de Buzar'. Limitele sale
sunt : la N., apa Strimba, care
o desparte de mopia Ciorani ;
la V., hotarul moler Margineanca
; la S., hotarul mopiei
Macoveiul pi la E., hotarele
mopielor Rupetul pi Vizireanul,
din jud. BrAila. Suprafata sa
este de 4250 hect., din care
3127 arabile, 673 flnete, roo
izlaz pi 350 loc sterp.
Comuna e formata din cat.
Largul, Satuceni pi Scarlatepti,
cu4 o populatie de 810 locuitorr,
locuind in 162 case.
Proprietätr mar insemnate are:
Barbuleasca, Largul - Banulur,
LArgeanca, Largul, Rupetul pi
Satuceanca. Terenul e pes, aviad
oare-care ondulatiunT facute
de malurile rtuld Calmatuiul, de
cite-va movile, presarate pe suprafata
sa pi de alveolele viroagelor,
ce stagneazd in partea
de N. Fertilitatea sa e mijlocie,
avind multe zraircuri pi pAmint
nisipos, mar ales 'filtre padurea
Macoveiul pi rlul Calmatuid.
Cultura principala e porumbul
pi orzul. Are o cdperie pi 2 sane.
Comertul consta' in desfacerea
cerealelor, pe care le transporta
la gara Cilibia, pe drumul Largul-Caragele-Cilibia.
Mar are pi
un alt drum ce o pune in comunicatie
cu com. Padina, pe
Ruga padurea Macoveiul.
Bud. COM, e de 3432 ler, 80 b.
Are o pcoala in al. Largul,
frecuentata de 27 elevr; o biseria,
S-tir Voevozi, deservitA
de I preot pi 2 cintaretr.
Vite sunt: 480 boT, 415 vaci,
244 viteT, 2 bivoll, 152 caT, 164
tepe, 71 minjr, 2820 or, 7 asid
pi 197 porcr.
Largul, cdtun de repedinta al
com. Largul, jud. Buzail, cu
710 locuitorT pi 140 case.
L argul, mofie, in jud. Buzda,
com. Largul, avind 580 hect.
Posesorul el a daruit jumatate
manastirer Banul pi jumatate
manastire1 Margineanul, de unde
s'aa ascut dota mopir: Largul-Banulur
pi Largul-Margineanulur
saa Margineanca.
Largul, molie, in jud. Buzati,
com. Largul, proprietate a statuluT,
pendinte de manastirea
Banul ; are 300 hect., din care
250 arabile pi 50 hect. loc
sterp, nisip, baltip, etc.
Largul, mofie, in jud. Buzaa, com.
Largul, proprietate a statulur,
pendinte de mandstirea Margineanu
; are 280 hect.; se arendeaza
impreuna cu mopia Rupetul
din jud. Braila, cu care formeazA
un corp de 1370 hect.
Largului (Gura-), sat, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Mu n tele, com.
Calugareni, situat pe stinga 'Afluid
Cu acelapr nume.
Are o populatie de 132 familii,
saa 420 suflete.
Comis. Mihalic de Hodocia
zice ca in apropierea acestur
sat pi a rlulur Bistrita, din sus de
Plriul-Virlanulur, pe mopia Hangul,
se gasepte arbune de pamint
ripinos, de formatia cea
mar vechre (Houille Coal, Fasrig
Harzige-Steinkohle), de o calitate
mult mar buna de clt acea
ce se &este la Comanepti, Baia,
Casca pi Joldanepti.
Largului (Pirful sal:1 Gura-),
sat, in jud. Neamtu, pl. Platra-
Muntele, com. Calugareni, situat
la gura piriulur cu acelapT
nume; are o populatiune de 78
familiT, saa 308 sUflete.
Larguldf (PirIul-), pida, In jud.
Neamtu, format catre obirpia
sa din piriiapele Bulatan, Bargilele
pi Coroi. Curge in spre
S. prin o vale frumoasa, pe cuprinsul
com. Calugareni, pl. Piatra-Muntele,
udind satele : Coroi,
Galbazeni, BrInzeni pi val.sindu-se
pe stinga riulur Bistrita,
intre satul Poiana-Larguld pi
Gura-Largulur. In tot cursul saa
parcurge nipte terenurT vrednice
de studiat, pentru a din malurile
sale, pe alocurea inalte,
se scot lespezT de platra, in a
carora straturi se afla tabla, ce
sd intrebuinteaza la scris pi la
acoperi tul caselor.
Afluentir ce primepte acest
plria, sunt : Piriul-Dritulur, Mogorogea,
Arpita, Tane.
Se mar numepte pi G ira-Largulur.
Lasca, pirlia,c, ce izvorepte din
mu n tele Ceahlaul, ju d. Neamtu.
Se afta situat, In trecerea de la
Poiana-sub-Ponoara, spre S., la
40 minute pe jos de schitul Ceribuc,
inteo afundaturA de codru
intunecos, ce n'are alta arare
de cit hatiapul turmelor, printre
colnice pi stincr poncie.
Lata, sat, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.
Pribegi, situat la 15 kil. de
satul de repedinta, la capul de
N. al mopieT Pribegi.
Numirea vechre a satulur a
fost Sarata pi apor Dimboviceanul.
Vite sunt : roo bol, 400 oT
pi 50 cal'.
Lata, canal, in jud. Braila, care
se desparte din Dunarea-Vapoarelor,
din dreptul satulur Gropeni,
curge in jos pe linga satul
Tichilesti, printre canalul Minoaie
pi Dunarea-Vapoarelor, cu
care se unepte la Piscul-Lupulur,

LATA-SXRATX 139 LAZA
de unde se desparte de Dunarea-Vapoarelor,
curge pe linga
satul Chiscani si, mal jos de ditunul
Varsatura, se uneste iardsr
Cu Dunarea-Vapoarelor.
Lata-SAratä, vale, care se intinde
din jud. Buzar! spre S.,
pana la satuI Milosesti, jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, apoT
se curbeaza spre E. si din drep tul
satuluT Murgeanca, merge iarasI
spre S. pana in riul Ialomita.
Lungimea acester vAT este de
30 kil. i adincimea de 7 metri.
Aceasta vale a fost albia unuI
afluente al riuluT Ialomita, care
a disparut.
Pe aceasta vale este lacul
Strachina, dupa numirea canija
se mal numeste i valea.
Lata (Piatra-.), pise, al munteluI
Istrita, com. Pletroasa-d.-s., jud.
Buzatl.
Latinislav, japse, in jud.
situatA in Ostrovul-Pope!, la S.
de Toporasul ; incepe din partea
stinga a Vilciulur.
Latinul, com. rur., in jud. Braila,
pl. Vadeni, situata pe malul
drept al dula Buzaul. Se margineste
la V. cu Buzaul ; la S.,
Cu Gurgueti ; la N., cu Maxineni
(R.-Sarat) si la E., cu Cotul-
Lung. Suprafata sa este de 3800
hect., cu o populatie de 157 fam.,
sati 601 sufl., din carl 97 contrib.
S'atio improprietarit 74 loc.
in 1864 si lo° in 1878; 46
sunt neimproprietaritt
Are i biserica zidita la 1865,
deseiVita de t preot i t clntaret
; I cimitir in centruI com.;
scoall mixta, in cimp, la I kil.
de sat, frecuentata de 26 elevl.
Budgetul com. e de 2980 ler,
40 banl i cheltuelile de 2935
leT, 75 banI.
Prin com. trece soseaua jude-
teana Braila-Focsani, in lungime
de 5 kil. Peste apa BuzauluT,
in dreptul satuluT, e un pod conscruit
de jud. Braila si R.-SArat.
Drumurr : la Cotul-Lung, traversind
soseaua Braila-Focsani
spre N.-E. (lo kil.) ; la Nazirul,
pe soseaua Braila-Focsani, spre
E. (14. kil.) ; la Roman, spre S.
(12 kil.) ; la Gurgueti, spre S.
(4 kil.) ; la Braila, spre E. (26
kil.). Com, e impartita in dota:
Latinul-Vechici, infiintat la 1836,
al cArtiT locuitorr din cauza revarsarii
BuzauluT s'ati mutat mar
spre E., formind com. Latinul-
Noti la 1861 i Latinul-Noti.
Latinui, sat, In jud. BrAila, compus
din 2 sate, ambele in partea
de N.-V. a com. Latinul,
pe malul drept al riuluT Buzar'.
Latinul-Vechig, este asezat dealungul
tarmulur drept al riuluT
Buzaul, lar Latinul-Noti, la 3
kil, spre S. de Latinui-Vechiii.
Este asezat pe soseaua Braila-
Focsani, unde se afla un pod,
peste riul Buzaul, la 26 kil.
spre V. de orasul Braila. Are
o biserica., construita la 1865,
deservita de I preot, i cintaret
si 2 paracliserI ; o scoala mixta,
infiintata la 1865, intretinutl de
stat, frecuentatA de 26 elevT.
Suprafata satulut vechia este
de 30 hect., iar a celui noù de
68 hect. Populatia ambelor sate
este de 157 familiT, salí 6o1 suflete
; 315 barbatr si 286 femer.
Vite sunt 120 cal, 530 vite
cornute, 1430 o! i 17 rimatorT.
Latinul, proprietate a statulur,
jud. Braila, pendinte de
com. cu acelasf nume, pe care
se afla com. Romanul si numaT
partea de S. a com. Latinul ;
are o intindere de 2500 hect.,
dind un venit de 40000
Latinul, pddure, pendinte de com.
ea acelasT nume, pl. Vadeni,
jud. BrAila, situata pe malul
sting al BuzAuluT ; are o intindere
de 15 hect. ; esenta : salde.
Latoca, insuld, in bratul Sf.
Gheorghe, jud. si pl. Tulcea,
pe teritoriul com. Bes-Tepe, situata
in partea centraba a pl.
si nordica a comunel ; este formatA
de bratul Sf. Gheorghe si
de un alt brat maI mic, numit
Dirnoiul ; are o lungime de 21/8
kil. si o latime medie de kil.;
intinderea totala e de 300 hect.;
este acoperita numaT cu stuf,
care serva locuitorilor pentru
invelitul caselor.
Latorita set Lotrita, riz, in
jud. Vilcea. Izvoreste dintre muntif
Paringul si Bora, de la locul
numit Benga, vecin cu jud.
Gorj. Curge printr'o vale Ingusta
si adinca, de la V. la E.
si se varsa in Olt, mal sus de
Malaia. LArgimea medie a albid
sale este de 10 m., lar a
aper, de 3 m. Fundul confine
bolovanT. Are ca afluentl : valea
Ruddreasa, pe stinga si valea
Repedea, pe dreapta.
Latorita, îrîü, in jud. Gorj, pl.
Novaci. Curge din partea de
E. a munteluI Urda si se varsa
In Lotru, la Malaia ; primeste
pe dreapta izvoarele : Cioara,
Balescul, Galbenul, Sgoiul
CurmAtura; lar pe stinga izvoarele
: Coasta-Benghel,, Zenegata,
Purul si Pietrimanul.
Laza, com. rur., in partea de
S. a plAseT Racova, jud. Vasluia,
la 12 kii, de orasul Vasluiti
si la 21 kil. de Pungesti,
resedinta plaseT ; situat pe valea
RacoveT, si pe dealurile din dreapta
i din stinga piriuluI Racova.
Este formata din satele : Laza,
Sauca, Oprisita, Polincu, Lin-

LAZA 140 LAZUL
gurari, Poeana-Risnita si Bejenesti,
pe o suprafata de 6481
hect., din care : 4498 hect. ale
Statulur, Cu 1114 hect. padure,
lar 1983 hect. ale locuitorilor,
carT poseda 148 hect. vie. Are
o populatie de 830 familir, sati
2397 suflete.
Prin mijlocul comuner trece
piriul Racova si calea judeteana
Vasluiti-Pungesti.
Are: 3 bisericT Cu 4 preotl
si 6 eclesiarcr; o scoald; o moara
cu vaporr; 4 circiumr.
Comerciul se face de 7 persoane.
Vite: 1501 vite marT cornute,
1114 bol, 50 capre, 97 cal si
609 rimatorr.
Budgetul comuner e de 3588
ler la veniturr si de 3367 lel la
cheltue11.
LocuitoriI posea : 64 plugurr
120 care cu bol, lo pluguri
si 12 cdrute cu cal.
Sunt 340 stupI cu albine.
Laza, sat, in centrul com. Laza,
pl. Racova, jud. Vasluiti, situat
intre dealurile : Hirsova spre V. si
Mijlocul, spre E., pe o suprafata
de 2749 hect., din care 656 hect.
sunt ale locuitorilor, cu I 14 hect.
padure, lar restul e proprietatea
Statulur, caruia apartine mosia.
Are o populatie de 209 fam., sati
840 sufl. o scoa15., infiintata in
anul 1868, frecuentata de 50
elevr; o biserica, fácuta de locuitorT
la 1760, cu 1 preot si
2 eclesiarcr.
Vite : 256 vite marr cornute,
500 oT, 12 capre, 57 cal si 190
rimatorT.
Locuitorir posea : 26 plugurr
si 56 care cu bol, 5 plugurr
4 clrute cu cal; 80 stupT.
Statul a infiintat aci o ferina.
model.
Laza, deal, spre E. de com.
Laza, pl. Racova, jud. Vasluiti.
Laza, pirifi, jud. Vasluiù, izvoreste
din dealul Fundul-LazeT,
curge de la N. spre S., trece
prin satul Laza si se varsa in
sango. piriului Racova.
Lazana, batid, pe mosia Ghireni-Tautul,
com. Cotusca, pl,--
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti ; contine
peste.
Lazaroi, pichet,jud. Neamtu, pe
granito. Transilvanier, situat pe
pir. Bolohanis, futre pichetele
Brates la N.-V., si Bolohanis la
S.-E.
Lazär, pisc, jud. Vilcea, com.
Mitrofani, din pl. Oltul-de-Jos.
Lazmahale, sat, jud. si pl. Constanta,
cat. com. rur. Techir-
Ghiol. Este situat in partea de S.
a pl. si cea de N. a com., la
5 kil. spre N.-V. de cat. de
resedinta, Techir-Ghiol, in valea
Carsi-dere sati Hazi-diuliuc. Este
inchis la N.-V. de dealul Lazmahale
co movila Cemenli-Iiul
(53 m.), la S.-V. de dealul
Orta-Burum-Bair si la E. de
dealul Denis-Islasi-Bair, cu mo-
Alele Sara-luc (49 m.) si I,azmahale
(41 m). Suprafata sa este
de 2693 hect., din carl 61 hect.
ocupate de vatra satuluT i gil.dinT.
Populatia este de 48 familiT,
sati 168 suflete. Prin sat
trec drumurile : ce! judetean
Constanta-Mangalia, pe la i kil.
spre E. de sat precum si altele
mai micr spre Anadol- Chioi,
Hagidiuliuc si Agigea.
Lazmahale, deal, in jud. si pl.
Constanta, pe teritoriul com.
rur. Techir-Ghiol i anume pe
acela al cat. sati Lazmahale. Se
intinde de la virful Cioinac-Iuc
pana la Valurile-lur-Traian
calea ferata Constanta Cernavoda,
cu o directiune generala
de la S.-V. catre N.-E. Are o
inaltime medie de 50 m. si este
situat In partea de N. a pl. si
cea de S. a com. Este acoperit
cu pasunr.
Lazul, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-de-Sus,
com. Terpezita,
cu 472 locuitorT, 90 case si 36
bordee. Copiar din sat urmeaza
la scoala mixta din satul Terpezita,
ce este la 3 kil.
Lazul, sat, In jud. Mehedinti, pl.
Ocohil, com. rur. Valea-Boereasca.
Are 95 case ; o scoala,
daruita de D-na Sevastita Gardareanu
si care poarta numele tatalur
d-sale, Pantele Colibas ean u.
Lazul, numire, ce se mar da satulur
Oncesti-Nor, comuna Oncesti,
pl. Sanisesti, jud. Tecucia.
Lazul, munte, in jud. Buzati, com.
Balanesti, cat. Cocirceni si Valea-lepe!,
ramificatie din Muntele
Panataul, parte arabil, parte
fin eata.
Lazul, munte, in jud. Buzatí,
com. si cat. Nehoiasul, avind
ramificatia Dealul-Lazulur.
Lazul, colina, In jud. BuzIti, com.
Blajani, avind culminatia Virful-Lazulur,
cu o inAltime de
498 metri. Face hotar despre
com. Vadul-Sorestilor. Are veden
r intinse, frumoase si variate.
Lazul, deal, jud. Gorj, pl. Gilortulur,
In partea de V. a com.
Pegeni. Are directia N.-S. din
dreptul com. Horezani d.-s. ; se
terminà la com. Capreni-de,Dolj
printr'o poiana ce se numeste
Buda. Este acoperit de padure
mare i mica.
Din acest deal se desparte
un crac In partea dreapta a pi-

LAZUL
dula Lazul, care este acoperit
de vie, lived de prunI si padure.
Intre aceste doua dealurr,
curge piriul Lazul, care se varsa
in Orín' Plopul, in com. CApreni-de-Dolj,
luindu-0 nastere
dintr'o micä intindere de loc ses
ce se numeste Poenile-lui-Dobre.
Lazul, deal, in jud. Gorj, pl.
Jiului, com. Urdari-d.-s., spre S.
de comuna ; incepe din Valealui-Dan,
merge paralel cu vatra
satului, in directiune S.-V. pana
in catunul Artanul.
Lazul, munte, jud. Prahova, pl.
Prahova, com. Breaza-d.-s., din
care jai:" nastere valle: Lazului,
CarunteI si Racherita. Cade in
partea de N. a cat. Breaza-d.-s.
Lazul, »10, izvoreste din partea
de V. a satuluI Pihnesti,
pl. Podoleni, jud. Falcitt, trece
prin sat si, in partea de S, se
varsa in &tul Fundatura.
Lazul, 'fria, in com. rur. Smadovita,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Lazul, vale, in jud. Gorj, pl. O.
colul, com. Urechesti, spreN.-E.
de catunul Tilvesti, al com. arbesti
; incepe din dealul Villor-
VechI (Dealul Bran) ; se intinde
d'alungul satului i se termina
la extremitatea satuluf spre N. In
Valea-Amaradid; este formata
de dealurile Stefan si al-Sulitei.
Lazul -Cheei- dintre-Izvoare,
mofie, in jud. Buzan, com. Valea-MusceluluI
; are 50 hect., din
care 14 arabile, restul padure;
e proprietatea mosnenilor Sibicenr.
Lazul-Mare, deal, in com. rur.
ovarna-01.-j., plaiul Closani, jud.
Mehedinti.
Lazul-Mic, deal, in com. rur.
Sovarna-d.-j., plaiul Closani, jud.
Mehedinti.
Lazul i Cri§ani, mofie a statulul,
pl. Dumbrava-d.-s., com. Terpezita,
jud. Dolj, arendata anual
cu 6200 le.
Lazului (Dealul-), deal, jud.
Buzati, ce incepe de la catunul
Benga, com. Maruntisul si se intinde
pana in \ralea-Vid, com.
Patarlagi, pe malul drept al
riuluI Buzaul.
Lazului (Dealul-), deal, in jud.
Buzati, com. Maruntisul, cdt.
Zaharesti, pe malul sting al
riuluI Buzan'.
Lazului (Muchia-), colind, in
jud. BuzIti, com. Panataul, cat.
Plaisorul, culminatie a dealului
Lazul ; serva ca hotar.
Lazului (Valea-), vale, in jud.
Buzati, coin. Calvini, cat. Bisceni-d.-j.
; incepe din muntele
Lazul si da in riuI Bisca-Chiojdula
Lazului (Valea-), vale, izvoreste
din muntele Lazul, plaiul
Breaza, comuna Breaza- d.- s.,
plaiul Prahova, jud. Prahova,
curge de la V. spre E. si se
varsa in riul Prahova, tot in raionul
com. Breaza-d.-s.
Lazului (Virful-), munte, in jud.
Buzati, com. Paltineni, ramificati e
din muntele Catiawl, in catunele
Curmatura, Nehoiul si Paltineni ;
are 'Adufe si finete.
Lazului (Virful-), munte, in jud.
Buzar', com. Calvini, cat. Bisceni,d.-j.
Lazurile, com. rur., plasa Dealul-Dimbovi
ta, j ud. Dimbovita, si-
141 LNCEANCA
tuata pe cimple, la 8 kil. spre
S -E. de Tirgoviste, pe soseaua
judeteana Tirgoviste-Bilciuresti-
Butimanu. In raionul acester comune
sunt cincI movile istorice
din timpul vechilor razboaie. Are
o populatie de 740 locuitorr;
o biserica; o scoala. Spre V.
si S. de Lazuri se intinde padurea
Vacareasca.
Lazurile, deal, in jud. Gorj, plaiul
Vulcan, jud. Gorj, situat la
E. si in marginea comuneI Godinesti
; se prelungeste de la E.
la V., pe o intindere aproximativa
de 2 l/2 kil.; este acoperit
cu vil si prunI; e proprietatea
locuitorilor.
Lazurile, pdure, supusa regimuluI
silvic, pendinte de com.
Rucarul, plaiul Dimbovita, jud.
Muscel; are o intindere de pm
hectare.
Lazurile, deal, jud. Muscel, comuna
Dragoslavele, plaiul Dimbovita.
Lazurile, pisc, pe creasta sirul'II
de dealuri ce brazdeaza in
lung si lat com. Costesti, pl.
Horezul, jud. Vilcea. Acest sir
de dealurI se prelungeste pe
toata partea de E. a comund,
in stinga 1.11110 Costqti.
Lacatu§ul, pirin, ce izvoreste
din ramurile muntilor Halauca,
com. Pipirigul, pl. de Sus-Muntele,
jud. Neamta ; se varsä pe
stinga piriuluI Pipirigul, putin
catre V. satuluI Pipirigul.
LacAtu§ului (Izvorul-), izvor,
in jad. Buzad, com. Rusiavatul;
incepe din Muscelul-Tigan si da
natere vad Rusiavatul.
Lficeanca, mofie, In jud. Teleorman,
pl. TirguluI, proprietatea

LACENT 142 LÀCULETE
mWenitorilor D. qtefanopolu;
are o intindere de 2852 hect.
Liceni, com. rur., la extremitatea
de E. a pla§eT TirguluI, jud. Teleorman,
situata pe valea TeleormanuluI.
Suprafata eI, dimpreuna cu
mo§ia de pe clima, este de 3400
hect. LocuitorI improprietaritI
sunt in numar de 132, pe o
intindere de 496 hect.
Terenul este mal mult §es §i
solul de bulla calitate. Are i
52 hect. viI.
Populatiunea comuna' este de
275 familiI, sati 1021 suflete,
dintre carI 203 contribuabill.
Vite: 591 vite marI cornute,
219 cal*, 7 magarT, 2076 or, 19
capre li 322 porcI.
Budgetul com. e de leI 2861
la veniturI i de leI 2834, banI
32 la cheltuelf.
Are o coala, conclusa de un
invatator li frecuentata de 49
elevr; o biserica cu doI preotI
li doI cintaretl.
Pe apa TeleormanuluT sunt
doul morY de macinat.
Calle de comunicatlune sunt :
§oseaua mixta spre com. Tatare§ti
li spre Alexandria ; osea
vecinall spre com. Magura, din
jud. Vla§ca.
Pe teritoriul acesteI comune,
in partea despre S., se varsa
piriul Canita in riul Teleorman.
Aci, la impreunarea acestor cursurl
de apa, s'a format o intinsurg.
de lacurl §i de mla§tinI.
Asupra origineI acestei comune
se gäsesc documente din
care rezulta ea aci a fost sat
locuit prin secolul al XVI-lea.
In secolul trecut facea parte din
judetul Vla§ca, pl. Ciln4tiI.
Lacovi§tea, vItIcea zmircoasa, rezervata
ca loc de finete, jud.
Prahova, pl. Cricovul, com. Pucheni-MarI,
unde cre§te papura
§i tiperig, i care se largqte
mult spre S.-E.
Aproape de capatul el despre
V. se afla un plop foarte
gros §i batrin, pe care cite-va
generatii de oameni a§a rail pomenit.
Locul dinprejurul salí,
un mic platoti frumos, se nume§te
Locul-de-la-Plop.
Laoulete (Loculete), sat, jud.
Dimbovita, pl. Ialomita, com.
Glodeni. In raionul acestuI sat,
pe malul sting al IalomiteI, la
io kil. spre N. de Tirgovi§te,
pe oseaua nationala Tirgov4te-
Pucioasa, se afla instalatd Pud'Ida
statulul cu acela0 nume.
In virtutea une! legI din Aprilie
1880, statul Romin a concedat
la 7 Ianuarie 1881 societateT
cDallemagne et Militen> dreptul
exclusiv al fabricatiuneI pulbereI
in tot regatul. Durata concesiel
era fixata la maximum
15 anI, in care timp nicl o alta
fabrica, fie privata fie publica,
nu putea functiona in tara.
C o n cesionarir erati indatoratI
a produce in timpurI normale
o cantitate anuald de 150000
de kilogr. de diferite pulbere,
iar in timp de razboiti s00000
de kilograme.
Statul pentru trebuintele armata
se obliga a cumpara
100000 kilogr. pe fie-care an, in
conditiunile fixate printr'un caet
de sarcinI.
Pentru instalarea fabriceI, statul
ceda gratuit un teren de
300000 m. p., lar me tirziti concesionarif
cumparara un alt teren
alatuff de aceeal intindere.
Fabrica incepu a functiona in
luna luI Maiti, 1883 sub directia
mal intiiti a d-luI Mtiller i in
urma a d-luI Arendt, capitan in
retragere al armateI belgiane,
care a functionat pana la rescumpararea
fabriceI de catre
stat in anul 1888.
Fabricarea pulbereI de catre
concesionarl se lima l'Ara intrerupere
pana la 15 Noembrie
1886, data ultime! §i celeT maT
grave exploziunT din cele noua
ce s'ai1 intimplat in 3 anT de
exploatare. In urma acesteI exploziI,
fabricarea pulberel fiind
intrerupta, statul rascumpara
fabrica care incepu sa functioneze
la 21 Maiti 1888 sub administratia
Ministeruluf de Razbolti.
Aceasta rescumparare costa
pe stat suma de 2083301
le, 57 banr.
Veniturile acesteI fabricI, de
la 1888 pana in prezent (1900),
ail fost in total de 8242411
lef, 8o banT, din care scazindu-se
chelt., in suma de 5191470 ler,
banT 98, precum si amortizarea
In acestr 12 anI a capitalulur de
rescumparare : 1499977 leI, 13
banI, rdmine pentru acestI 12
axil un beneficia de 1550963
lef, 69 banI, ceea ce da anual
un beneficiù net de 129246
leI, 95 banT.
Accidente. In ceI trei anI de
exploatare de catre concesionarT,
de la 1883-1886, s'a('
intimplat noua. exploziT care ati
cauzat moartea a 14 lucratorI
si ranirea a 6 lucratorT. lar in ceI
12 anI de exploatatie de catre
stat, de la 1886-1898, nu s'ati
intimplat de cit 5 explozif care
ail omorit un luciltor O al" ranit
doI.
Actualmente pudraria de Laculete
nu mal produce de eh
pulbere de vinat §i de mine, de
oare-ce statul a instalat o nota
fabrica de pulbere fard fum la
Dudqti HITA Bucure0i.
Lfioulete, sic-10 de dr.-d.f.,jud.
Dimbovita, com. Doice§ti, ea.
Dolani, pe linia Tirgovite-Pucioasa,
pusa in circulatie la 1
Ianuarie 1890. Se afla intre statiile
: Doice§ti (3.5 kil.) ,5i Pu-

LAD 143 LAM4ENI
cioasa (7 kil.). InAltimea d'asupra
niveluld mAriI e de 338111,67.
Venitui acesteT statii pe anul
1896 a fost de 31389 Id.
L'acie§ti, sat, Melad parte din com.
rur. MaidAre$ti, pl. Cerna-d.-s.,
jud. Viicea. Are o populatie de
307 locuitorl.
Läganului (Paclurea-),pädure,
fAcind parte din pAdurile de pe
mo$ia Belitori, jud. Teleorman,
proprietatea d-lor M. Sutzu, Gr.
Lahovari $i L. Paciurea.
Läicäi sati Cremenea, sat, facind
parte din com. rur. LAicli-Runceasa,
pl. Arge$elui, jud.
Muscel.
Este situat pe ambele malurI
ale riuluI Dimbovita $i are o
populatie de 113 fam., sati 6o5
suflete. Ad este re$edinta com.
Locuitorif acestuI cAt.
improprietArit la anul 1864.
Are o bisericá de zid, c15.ditA
la anul 1790, de Popa Ivan
Nitu MAtAsaru, deservirá de
un preot $1 un dascAl; o $coalá,
frecuentatA de 44 copii.
In partea de V. a clt. LAicAi
este o mica mia$tinA cu apA
sAratA.
Läicäi-Runceasa (Circiumade-Piatra),
com. rur., in jud.
Muscel, pl. Arge$elui, la S.-E.
de ampulung, la 22 kil, de acest
oras. Este a$ezatl pe ambele
malurI ale rtuluI Dimbovita
$1 a altor piraie $i v5.I.
Se compune din dota cAt. :
LlicAi i Runceasa $i se margine$te
la N. cu com. CetAtenidin-Vale,
la S. cu com. Gemenea
(jud. Dimbovita), la E. cu com.
Miclo$ani $i la V. cu com. VAleni.
Are o populatie de 190
san 989 suflete, din carI
183 contribuabilI; locuesc in 244
case. tiü carte 129 persoane.
LocuitoriI pe litiga agricultul-A,
se mal ocupa cd facerea
scindurilor i transportul lor In
1ar5. pe la bilciurile anuale $i
slptaminale.
Are : 2 bisericr, la LAicAi $i
Runceasa, deservite de 2 preotI
2 dascali ; o $coall, inteun
local spatios, construit in 1867
de D-1 Didita IzbA$escu si locultor!.
In com, nu sunt carierI de
piatrA, dar prin coaste $i ripT
se gAse$te piatrA foarte bunA
de constructie.
Vite : 550 bol' $i yac!, 540
oi, 210 capre, 52 cal $i 450 pord.
B ddgetui com, e la veniturT
de leI 1972,59 $i la cheltuelf, de
leI 1162,50.
Riul Dimbovita trece prin
mijlocul com. $1 apoI intrA in
jud. Dimbovita pe la hotarul
com. cu Miclo$ani $i Gemenea,
din Dimbovita.
Pe 14'11 Dimbovita, in raionui
com., sunt pita, 2 morl $i
herástrAil.
In riul Dimbovita, in cercul
cond., se varsA urmAtoarele
Ole, pe dreapta : Vaiea-Podutul,
Valea Ghermaner, VAleanca,
RAscleasca $iValea-TunuluI,
iar pe maiul sting Valea-MitoT,
Valea-UrsuluI i Valea-Minciune$tilor.
In com. sunt: multe liveg cu
prunI; dealurile : Olaruld, Ogorulul
$i Muchea:Miclo$anilor ;
pAdurI marI compuse din fag
putin carpen $i, maT in depártare,
muntl, intre carI citäm
Marginea-DomneascA, unde se
zice cAsedeati uniI DomnI vara
cite-va zile.
Locuitorif din cAt. Runceasa
sunt mosnenI; ceI din cAt. LlicIi,
in numAr de 103, s'ati improprietArit,
dupA legea ruralA
din 1864, pe mo$1a Domnite
Elisa Filipescu (Vulpe). ProprietariI
marI in com. sunt Dom-
nita Filipescu, Izblqescu, NitA
I. Popa, Petre Nicolae $i Ion I.
B drtea.
Com, se intinde pe o suprafat5.
de 1150 hect.
Prin com. trece $oseaua judeteanA
care leag5. orasul Tirgovi$tea
cu ora$ul ampulung ;
$oseaua vecinalA care leagl com.
LlicIi cu com. CetAteni-din- Vale,
alte multe drumurI nepIetrite.
Legenda zice cä aci, pe Dealui-
OlaruluT, la locul numit Piscul,s'ar
fi bata Radu-Negru cu
In urma trAddrer, Tudor Vladimirescu,
in drumul sAil de la
Cimpulung la Tirgovi$te, pornit
fiind sub escora numeroasá
peste musceie, a conAcit la Circi
u ma-de-PiatrA.
Läle§ti, com. rur. i sat, in jud.
Tutova, pl. Tutova, spre N.-V.
de Birlad, pe pfriul Tutova. Se
imparte in 2 pArtI, in LAle$ti-
Boere$ti $i LAle$ti-RAzA$i. Are
o populatie de 1514 suflete ; $titi
carte 126 persoane ; locuesc in
165 case. FormeazA o comunl
(com. LAle$ ti Cu cAtunele: One$ti,
Fulgul, CAlimAne$ti, Fintinele,
Simzine$ti, Criste$ti $1. Tupilati).
Are 82 hect. vi!, din cal-137
nelucrAtoare $i 7,75 hect. livezI
Cu prunl.
Are o $coall primará de bAetI.
In toatá com. sunt 3 biserict
Comerciul se face de I I persoane.
oseaua jud. Birlad-Bac5A,
trece prin aceasta com.
(prin Financie).
Lälä§ti, trup de mofie, in jud.
Neamtu,p1. Piatra-Muntele, com.
Girovul, situat pe lingl mo$iiie
Avere$6, Girovul, Bote$ti.
Se mal nume$te si Lele$ti.
Limä§eni, sat, pe mo$ia cu acela$I
nume, jud. Suceava, com.
RAdA$eni, la 8800 m. de F5.1ticeni.
Partea E. a satulur, fiind

LAMX§ENI 144 LANGEM
pe mopia fostuluT proprietar Cichirdic,
poarta numele de Lamapeni-Cichirdic
; lar cea de V.,
se numepte Lamapeni - Secará,
pentru acelapT cuvint.
E apezat pe valle pi dealurile
Copacelul, Prodana pi al IzvoruluT.
Are 179 case, populate cu
219 familiT, sati 814 suflete, din
carT 200 contribuabilT. Vatra satuluT
ocupa 84 raid, 51 prajinr.
Mopia e proprietatea d-lor G.
Ciudin pi G. Väsescu pi are 522
fälcT, 16 prajinT. ImproprietaritT
de la 1864 sunt 19 palmapT pi
749 codal, stapinind 287 aid pi
56 präjinT. Are doul bisericT,
una in Lamapeni-Cichirdic, cu
hramul sf. Constantin pi Elena,
zidita de Anastasia Cichirdiceasa
in 1850, deservita de un preot
pi 2 cintaretT pi a doua, cu hramul
Sf. Nicolae, de lemn, deservia
de un preot pi doI cintaretT;
o pcoala rurall mixta, cu
un invatator platit de stat, infiintata
in 1864, frecuentat1
numar de 19 elevr din 41 baet1
pi 34 fete cu etatea de pcoala.
Drumurile principale sunt: la
Radapeni (I kil.); la Sasca (6
kil.) pi la Rotopanepti (3 kil.).
Intio marturie data de locuitoril*
din Bosancea pi Lamapeni
egumenuluT M-reT Slatina in 7231
(1723), Iunie 20, se arata ca
cel ce intemelati livezT de pomT
pe mopie aveati dreptul sa. le
treaca moptenire copiilor, nepo-
%flor pi stranepotilor, numaT cit
timp aceptia locuiati in sat. Fetele
maritate in aite sate n'aveati
dreptul a mopteni livezile parinteptl.
In 7803, Lamapeni-RazapeptT
se ocupa(' cu lucrul pamintuluT,
poame pi aveart loc de mijloc ;
numaraii loo liuzT, platind bir
7490 leT anual.
Läma§eni, pa'durice, de diferite
esente, pe mopia cu acelapInume.
iud. S iceava. Prin aceasta padurice
trecea drumul ce lega
Suceava cu Baia. Se zice ca pe
aci pi-a fäcut trecerea oastea luT
Stefan-Voda pi a altor DomnI.
Lim'ä§eni-Cichirdic. VezI satul
Lamapeni, jud. Suceava.
Lärna§eni-Sacarä. VezT satul
Lamapeni, jud. Suceava.
Lamote§ti, sat, Plcind parte din
com. rur. LamoteptiGalbinapi
pl. Negoepti, jud. Ilfov. Este
situat la N. de Galbinapi, pe
tärmul sting al riuluT Dimbovisa.
In mare parte locuitoriT
acestuT sat sunt tiganT.
Se Intinde pe o suprafata de
559 hect., cu o populatie de
943 locuitorl.
Bisericel Sf. Vinerf din Bucurepti
apartin 250 hect. pi locuitorilor
309 hect.
Epitropia bisericeT cultiva prin
arendapil s'al 233 hect.; restul este
izlaz. LocuitoriT cultiva 297 hect.,
rezervind 12 hect. pentru izlaz.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Imparatl, cu 1 preot pi 1
cintäret. Comerciul se face de
7 persoane.
Numdrul vitelor marT e de
491 pi al celor miel, de 457.
Limote§ti, sat, in jud. R.-Sárat,
plasa Orapul, catunul comuneT
Mindrepti, apezat in partea de
S. a comuna, la 2 kil. spre
S. de catunul de repedinta,
Mindrepti-VechT, pe malul sting
al riuluT Milcovul. Are o intindere
de 38 hect., cu o populatie
de 102 familiT, sal', 419
suflete, din carT 98 contribuabill.
Stiti carte 28 persoane.
Are o biserica, cu 1 preot pi
7 cintaret; o pcoala.
Lämote§ti-GAlbina§i, com. rur.,
pl. Negoepti, jud. Ilfov, situata
la S.-E. de Bucurepti, l'higa riul
Dimbovita, la 29 kil. de Bucurepti.
Sta in legatura Cu com.
Frumupani pi Vasilati prin posele
vecinale.
Se compune din satele: Galbinapi,
Lamotepti, Moara-Noua
pi S tefäneasca, cu o populatie
de 1434 suflete, din carT 275
contribuabili ; locuesc in 258
case pi 14 bordee.
Se intinde pe o suprafata de
2194 hect.
Mopt. d nel S. Rasti, biserica
Sf. Vinerr din Bucurepti, Statul
pi mopt. I. Alexiu, ati 1575
hect. pi locuitoriT 619 hect. ProprietariT
cultiva 1395 hect. (67
izlaz, 112 pädure). Locuitorii
cultiva 600 hect., iar 19 le rezervä
pentru izlaz.
Budgetul comuneT e de 3562
leí la veniturr pi de 3177 ler
la cheltuelT.
Are 2 bisericT (la Galbinapi
pi Lamotepti); 1 pcoall mixta ;
1 helepteti ; 1 moara cu apa ;
2 mapinT de treerat.
Aci se face in Septembrie,
fie-care an, erg de vite pi alte.
Vite: 283 ea! pi Tepe, 2 armasarl,
282 bol, 288 vacT pi viter,
47 taurT, 27 bivolI, 38 bivolite,
16 capre, 1105 oT pi 453 por&
Locuitorif posea: 126 plugurf:
69 cu boT, 57 cu cal, 185
care pi carute : 100 cu bol, 57
Cu cal.
Comerciul se face de 72 persoane.
LocuitorT impreprietaritT sunt
113 pi neimproprietaritT, 261.
Lanärici, bala, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Ipalnita, in S.-V.
comuneT. Are o suprafata de 8
pogoane pi o adincime de 3112 m.
Länge§ti, sat, cu 80 familiT, jud.
Argep, pl. Cotmeana, facind parte
din com. rur. Bumbueni ; are
o biserica, cu hramul ,Adormi-

111,0$ELUL 145 LARGXSENI
rea, deservita de un preot, un
cintaret si un paracliser.
LApo§elul, ceitun, al com. Laposul,
jud. Buzati cu 230 locuitori
i 54 case.
Lapticul, munte, jud. Dimbovita,
de la Moroeni In sus, in dreapta
IalomiteT. Spre E. de Lapticul
este muntele Furnica, ce serva
de limita futre ¡ud. Dimbovita
si Prahova.
Laptoacele, ramurii de dealurt,
jud. Neamtu, ce se detaseaza
aproape perpendicular spre V.
din culmea Tarcauld, pana in
piriul Tarcaul, 'filtre ptriiasui
MA1Aestea la N. si Laptoacele
la S.
Laptoacele, piiiitzf, ce izvoreste
din culmea TarcauluI, comuna
Pingarati, pl. Pi atra-M u ntele, ju d.
Neamtu si se varsa pe dreapta
piriuluT Taran!, intre Dealul-
Butucilor i Dealul-Laptoacele.
LAptutoaea, vechte numire a satulul
Bratia, com. Frumusica,
pl. Cimpul, jud. Ialomita.
Läpuqani, sat, fácind parte din
com. rur. Leicesti, plaiul Nucsoara,
jud. Muscel. Cade intre
muchea dealului Stroisorul
malul sting al riuluT Doamna.
Populatia luT e de 131 locuitorT.
LocuitoriT acestuT catun
s'aa improprietarit pe mosia
d-lui C. Crasan.
Are o biserica, deservita de
preot si t dascal.
Läpu§ani, peidure, supusa regimuluT
slivic, jud. Muscel, in intindere
aproximativa de 500
hect., cu un masiv des si compus
din fag, stejar i mesteacan.
Se invecineste la N. cu padurea
Retevoesti; la S., cu pa-
durea Corbul-Paduret; la V., cu
Stroesti si la E., cu
Läpu§ata, com. rur., pl. Cernad.-s.,
jud. Vilcea, compusa din
4 catune Zarnesti, Sarulesti,
Beresti i Mijali. S'a infiintat
cam de vr'o 200 anl.
Este situata pe dealurile Zarnesti,
Sarulesti si Beresti si pe
valle: Tiganilor, Pop easa, Geamana,
la 5 5 kil, de resedinta judetuluT
si la 32 kil. de a plaseT.
Pe ambele maluri ale riuld Cerna,
e o intinsa luncá care e
cel mal productiv pamint al
comuna.
Intinderea totala a comuneT
e de 328 hect.
Are o populatie de 1428 familiT,
salí 1853 suflete, din carT
523 contribuabili; locuesc in
490 case si 2 bordee.
Are 4 bisericl: una In Zarnesti,
zidita la 1868; a doua In
Sarulesti, zidita la 1841; a trela
in Beresti , zidita la 1885 a
patra la Mijati, ziditä la 1842.
Scoala dateaza in comuna de
30 ani. E frecuentata de 30
copii.
Stiti carte 215 persoane.
Mestesugarl sunt: 20 dulgheri,
15 rotar, 2 cizmarT, 30
croltorT si. 5 cojocarl.
Vite sunt: 74 caT, 364 bol,
292 vacT, 8 bivoli, 128 capre,
456 oT si 497 porcT,
Pe riul Cerna, in raionul comuna,
sunt 4 mor.
LocuitoriT sunt mosnenf, at'ara
de 25, cari s'ati improprietarit
la 1864, pe mosia d-luT
Lascu, carora li s'ati dat 29 hectare.
In com. se afla. Magura-lui-
Mircea-Voda.
Gindacl de matase se cultiva..
StupI cu albine sunt 134.
In toatg. comuna sunt 10320
merf, 7539 pea, 6564 nucT, 9672
ciresT, 705 gutuT ; iar Iivezile dag
cam 12000 care fin.
Budgetul comunel e de 6584
Id la veniturl si de 4703 leT
la cheltuell.
Prin Lapusata trece soseaua
j.ideteana, care o pune in comunicatie
cu Tirgul-Horezul si de
aci spre V., prin Fometesti cu
Tirgul-Jiul. Mar e o soseavecinala
care pu n e in coro u nicatiune comuna
Lapusata cu Romanesti
si mar departe se uneste cu
soseaua dupa riul Oltetul.
Se margineste la E. cu com.
Roesti si Modoia; la V., cu comuna
Rosiile i Romanesti ; la
N., cu com. Brosteni i la S.,
ca com Maldaresti.
E brazdatá de dealurile : Cíocilteilor,
Rosiilor, Balanul, Beresti,
Sdrulesti, Lapusoiul, Zarnesti
i udata de riul Cerna
de valle: Ruginoasa, Popeasa
si Valea-Tiganilor.
Lapuata, deal, in raionul com.
Lapusata, pl. Cerna-d.-s., jud.
Vilcea, pe care se cultiva 21
hect. vie.
Läpupiul, deal, judetul Vilcea.
Ved Balanul.
Lärgä§eni, sat, facind parte din
comuna Negulesti, pl. Berheciul,
jud. Tecuciii. E situat la S. comuner,
la 8112 kit. de Negulesti.
Are o populatiune de 45 fasati
129 suflete; locuesc
In 44 case.
Are o biserica, cu htamul
Adormirea-MaiceT-DomnuluT, facuta
de vornicul Costache Conache
la 1785, dupa cum se
vede dintr'un pomelnic. In dopotnita
se afta o piatra frumoasa,
pe mormintul lui Gavril Conache
si a familieT sale.
Pe clopot se afla inscriptia
Anzi Doamne glasul robilor t1 Gavriil
i soVeI sale Merla.
61275, Nardo Gcografic. VoL ZV 19

LXRGEANCA i46' LATXI
Lärgeanca (Marincea), vzofie,
In jud. BuzAti, com. Largul ;
are 1150 hect., arAturT, stufi
O nisipuff.
Lärgeanca, mofie, in jud. Buzgii,
com. Largul, Cu 600 hect.,
mal toate arabile; mal balate
forma un singur corp cu LArgeanca-Marincea.
Lärguta, sat, jud. BacAti, pl. TazlAul-d.-j.,
com. SAnduleni, situat
pe piriul Cu acelasi nume. Are
o populatie de 29 familii, san
114 suflete, Unguri; o biseric5
catolicA, clAditg de locultorI In
1889.
Vite sunt : 3 cal, 84 vite cornute
si 19 porci.
Lärguta, phi/7, jud. Patna, format
pe teritoriul comund Cimpurile
si care, dupg ce udg aceastA
comung, se vars1 in piritil
Creminetul.
Lfirguta, vale, continuare a Va
Larga, in raionul com. Ggicean a,
jud. Tecuciù. Continug. spre N.
pAng in satul Ghilovqti ; aid
se desparte in doug: Valea-Arinoasa,
spre N.-V. si Valea-Ghilovestilor
spre N., continulnd In
jud. Bacan, pl. Trotupl, com.
CaOnul.
Lärguta i Dälmaciul, perdure,
pe teritoriul comunei Gura-V.1i];
com. ampurile, jud. Putna, in
intindere de 800 filler, apartinind
locuitorilor rAzag din comuna
ampurile.
Läscoi, mofie nelocuitg, jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com.
Perieti, proprietate a locuitorilor
mopenI; are 200 hect., din
carl 8 hect. pAdure.
Läscoi, perdure, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com. Pribegi ;
formeazg eu pAclureaPribegeanca
un trup de 300 hect., avind ca
esente : stejar, ulm, salde, plop,
anin si jugastru.
Lästarul, trup de perdure, a statului
(4 hect.), care impreung
cu trupul Durducul-Mare, Durducul-1VIic
si Palanga, formeazA
pgdurea Aricesti, com. Arice0i,
pl. Filipesti, jud. Prahova.
Lästarul (Muntil-Barbul), perdure,
a statului, j'id. Buz511,
pendinte de mdngstirea Vgaresti,
pe mosia Bdcleni-Miluiti ;
are 752 hect.
Lästoaia, deal, in jud. Baca, pl.
Bistrita-d4., pe teritoriul com.
Faraoani.
Lästuni, sat, in jud. R.-SArat,
pl. Rimnicul, cAtunul com. Dumitresti
; este resedinta pl. ; situat
in partea de N. a com.,
la poalele dealuluI LAstuni, pe
piriul Lgstuni, la 5 kil. spre N.
de cgt. de rz$edintg, Dumitrestid
-j. ; are o Intindere de 800
hect., cu o populatie de 72 famili];
san 311 suflete, din cari
53 contribuabili; are o bisericl;
este situat Inteuna din cele mar
frumoase pozitiuni din tot plaiul
Rimnicul.
Lästuni, deal, in jud. R.-Sgrat,
pl. Rimnicul, com. Dumitresti,
se desface din culrnea dealului
Lupanul, merge printre piraiele
LAstuni si Tinoasa, brAzdind
partea de N. a com.; este acoperit
cu pgduri intinse.
Lästuni, mofie, a statului, in jud.
R.-SArat, pl. Rimnicul, com. Dumitrqti,
acoperitg cu pgclurf intinse.
Lästuni, pilla, In jud. R.-Sgrat,
pl. Rimnicul, com. Dumitresti ;
izvoreste din dealul Lgstuni,
udA partea de N. a com., trece
prin cgt. LAstuni, §i se varsd
in pirita Tinoasa, mal' sus de
cAt. Tinoasa.
Lästunilor (Stinca-), sana., in
jud. Baca, pl. Trotusul, com.
T.-Ocna ; face parte din muntele
CArbunari, de la poalele cgruia
incepe Podul - LAstunilor
peste Trotu, pe unde se merge
la Moinqti si Palanca.
Lästunul, cofia, intre cfamunele
Breaza i Vispesti, jud. Bina'',
ramificatie in partea de N. a
munteld /strita ; pe coastele
sale ati inceput a se stabili citiva
locuitori.
Lätäi, com. rur., in partea de E.
a pl. Copla, jud. Botosani. Se
intinde pe Valea-Miletinului si
dealurile cari mArginesc acest
Orla de ambele pArti. E forman*
din satele LAtAi si PrAjeni.
Are o intindere de 3789
hect., din cal< 3575 hect. pro -
prietate mare i 215 hect. ale
locuitorilor ; o populatie de 16o
familii, sati 640 suflete, din caff
120 contribuabill; locuesc in 150
case. E udatA de plrlul Miletinul
si PrAjanul si are si 3 iazuri.
Are 2 biserici, cu I preot si
I cintgret; o §coall mixtg, condusg.
de 1 invAtAtor si frecuentatA
de 40 elevi.
Vite : 735 bol si vaci, 54 coi,
6000 or si 160 porci. Sunt 8o
stupi cu albine.
Budgetul com. e de 3140 lei
la veniturl si de 3140 lei la
cheltu eh%
Lätäi, sat, in centrul com. LAt5i,
jud. Botopni, asezat pe loe podi,
Cu o suprafatA de 967 hect.
si o populatie de 70 familii, san
280 suflete.
Aci este resedinta com. LA.

LÄTENI 147 LÄUNELUI (DEALUL-)
tal. Are o biserica, zidita. de
Vasile Crupenschi, care se zice
ca ar fi si intemeietorul satulul
Lätai ; biserica e deservita de
I preot si I cintaret.
Vite : 288 vite marI cornute,
24 cal', 330 °I si 85 mascuri.
Sunt 120 stupi cu albine.
Läteni, sat, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.
Borduseani, situat pe malul sting
al BorceI, la 5 kil. spre N. de
satul de resedinta, de care se
desparte prin satul Borduseani-
MicI.
Numirea vechie a acestuT sat a
fost Bozeni. Are o scoala mixta.
Populatiunea satului este de
30 familiI.
Vite sunt : 120 bol, 50 cal,
200 or, 25 bivoli, 5 asini si zoo
porci.
Läturoasa, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Closani, com. rur.
Bala-d.-s.; are 71 case.
LAturoasa, deal, in com. rur.
Bala-d.-s, pl. Closani, jud. Mehedinti.
Uateqti, sat, in jud. Tutova, pl.
Tirgul, com. Schineni, pe Piriul
- Sarat,. spre S. de satul
Schineni. Are 388 locuitorI si
114 case.
Lätimea, grind san loc ridicat
de asupra stufisuluI inconjurator,
in jud. Tulcea, pl. Macin,
pe teritoriul comund Pisica si
anume pe acela al catunuluI
Azacliul, situat in partea N. a
plaseI si V. a comuneI; pleaca
de pe malul DundreI, unde e
asezat satul Azacliul ; se intinde
spre E. fiind o continuatiune
E. a grindurilor Zatoaca si Vilcanul
; comunica. Cu GrinduI-0alelor,
trece pe tina. baltile BS.lasesti
si Plosca, si se termina
pe malul sting al girleI Latimea,
de unde se desface Girla-Mare;
are o forma neregulatä, Cu o
intindere de zoo hect., acoperitä
numal Cu nisip ; de-alungul si
prin mijlocul lui merge drumul
comunal Garvan-Azacliul.
Lätimea, &id, in jud. Tulcea,
pl. Macin, pe teritoriul com.
Vacareni, si anume pe acela al
catunului Garvan ; se desface din
balta Jijila, din partea N.; se
indreapta mal india spre N., se
Indoaie apoi in forma de potcoava
si se indreapta spre S.
pana ling5. satul Garvan pe care-1
udd, si unde se varsa dupa 7
kil, de curs in Gira - Mare,
pe dreapta; in ea se vara si
balta Latimea ; filtre doua ramuri
ale sale se afla si ruinele
cetatel Bisericuta ; in indoitura
sa se intinda. dealul Bugeacul, la
picioarele caruia se afla un monument
comemorativ al debarcara
trupelor ruse in Dobrogea,
in razboiul de la 1877-78.
Läunele, sat, face parte din com.
rur. Simburesti, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt. Are o populatiune de
140 locuitorI.
Läunele, &la, izvoreste din jud.
Arges, strabate com. Ciomagesti,
pl. Oltul-d.-s., jud. Olt,
infra in com. Simburesti si se
varsa in Cungrea-Mare.
Läunele-de-Jos, com. rur., jud.
Arges, pl. Oltul, la 34 kil. de
com. rur. Tigreni, resedinta
subprefecturei, si la 20 kil. de
Pitesti. Se compune din 6 sate:
Albenesti, Dealul - ScorusuluI,
Gura-Momaia, Launele-d.-j., Radeni
si Surdeni, avind peste tot
198 aman', sari 889 suflete. Are:
2 bisericI in Launele-d. j. si Radeni,
din care una zidita la 1830
de proprietarul Mihalache La-
hovari si a doua mal nota, zidita.
de Grigore Furduescu ; o
scoala primara. rurala.
Budgetul com. e de 2892 leI
la veniturI si de 3519 lei la cheltu
el.I.
Vite : 600 bol si vacl, 24
caI, 1200 or, 70 capre si 100
rimatori.
LAunele-de-Jos, sat,cu Ioo fam.,
jud. Arges, pl. Oltul, pendinte
de com. rur. cu acelasi nume.
Are o biserica si case marI
boerestr, zidite la 1830 de proprietarul
Mihalache Lahovari.
Biserica, cu hramul S-tii VoevozT,
are un preot si un cintaret.
Läunele-de-Sus, com. rur., pe
apa Congrea, jud. Arges, pl.
Oltul, la 27 kil, de com. rur.
Tigveni, resedinta subprefectureí,
si la 17 kil. de Pitesti. Se
compune din satele: Barbaleni,
Launele-d.-s., Linia-Dobresti si
Coteni, avind peste tot 160
familir, sati 870 suflete, din cae
181 contribuabili. Ate : 1 biseriel,
in Barbaleni si in Launele-d.-s.
; o scoald primara. rurala..
Budgetul com. e de 1872 leI
la veniturr si de 2391 le! la
cheltuelr.
Vite sunt : 400 bol si vaci,
18 caT, 310 oT, 30 capre si 300
rimatorl.
LAunele-de-Sus, sat, cu 100 familif,
jud. Arges, pl. Oltul, pendinte
de com. rur. cu acelasi
nume ; are o biserica, cu liramul
Intrarea in Biserica, deservita
de doI preotT si doI chitaretl.
Läunelul (Dealul-), deal, la V.
de com. Ciomagesti, pl. Oltuld.-s.,
jud. Olt. Directia lui e de
la N. spre S. si are o lungime
de 5 kil.

LXZXREASCA 148 LEAOTA
Serveste parte pentru cultur5,
parte pentru pAsunarea vitelor.
Läzireasca, sub-divizie a com.
rur. Balta, plaiul Cerna, jud.
Mehedinti.
Läzärescu, iaz, pe mosia Zahoreni,
com. AvrAmeni, pl. Baseul,
jud. Dorohoiti.
Lizäreni (Cilibiu1), sat, jud.
Iad, pl. Branistea, com. Gollesti,
situat pe malul drept al Miel
si ¡Je coasta dealuluT Goldesti.
Are o populatie de 53 fam., sail
267 suflete ; o bisericA, facutá
de boerul Cilibiu, cam pe la
1700, cind s'a infiintat si satul,
Cu un preot si un cintdret ; casele
proprietAteT; o moarI pe
apa Miel.
Vite : 248 vite mal-1 cornute,
160 oT, 47 cal li 44 rimg-torl.
Läzäre§ti, sat, jud. Arges, pl.
Pitesti, fAcind parte din com.
rur. Mosoaia.
Läzäre§ti, cdtun, jud. Gorj, plainl
Novaci, com. Tetila, situat la
E. comuneT de resedintl.
Are o intindere de 269 hect.
din cae: 100 hect. arabile, 90
hect. finete, 75 hect. pomet, 4
hect. vie, 90 hect. pAdure si 8
hect. vatra satuluT.
Are o populatie de 58 fam.,
sati 116 sufl., din carT 40 contribuabilT.
Are 1 bisericA, deservitA de
preotul si cintAretul cAtunuluT
de resedint5..
LocuitoriT posed5. : 15 plugurT,
30 care cu boT; 239 vite
marl cornute, 115 oT, 20 cal,
34 capre si 250 rimAtorT.
Comunicatia cAtunuluI cu comuna
sa de resedintd si Cu cele-l'alte
cAtune, se face prin drumurl
ordinare.
In cAtun se gasesc: 2 puturT
si 3 fintinT.
Läzäre§ti, sat, fIcind parte din
com. rur. Schitul - Golesti, pl.
Riurile, jud. Muscel. Ad i este
resedinta comuneT. Are o populatie
de 144 familiT, sati 605
suflete ; o bisericA. Calea feratà
Golesti - Cimpulung trece prin
mijlocul satuluT. Pe la V., trece
apa Bughea, care se varsA in
riul Tirgul la S. de acest cAt.
Se desparte de cdtunul Burnesti,
prin kiul-TirguluT.
Läzäre§ti, sat, acind parte din
com. rur. BArAsti-deCeptnef, pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt. Este situat
pe dealul Ceptura. Are o biseriel
fondatA la anul 1743, de
un oare-care Andreiti Ionescu.
LfizeI (Dealul-),a'eal,jud. Baca,
pl. Trottisul, de pe teritoriul com.
BogdAnesti, care formeazA valea
Varnita.
LAzure§ti, sub-divizie a satulur
Poiana, com. cu acelad nume,
pl. Nicoresti, jud. Tecuciti.
Leadova, pirig, ce ud5. com.
Spinesti, plasa Vrancea, jud.
Putna, si se varsA in ZAbala, de
a stinga el.
Leahul, lac, format din piriul
Neaunul si din izvoarele NI propriT,
jud. Botosani, situat in partea
de E. a com. Feredieni, pl.
Cosula. Are o suprafatO de 74
hect. Comunica cu iazul Nacul
prin 01.'11 Nacul, si se scurge
in Miletin, prin piriul Leahul.
E bogat in peste si stuh.
Leahul, pirig , incepdtor de pe
mosia Zvoristea, comuna Zvoristea,
plasa Berhometele, judetul
Dorohoiti, de la lipa Pirlitura,
din pAdurea de lingA sa-
tul Buda; se varsA in riul Siretul.
Leamna salí Cerul, mofe a
statului, jud. Dolj, pl. Jiul-de-
Mijloc, com. Bucovdtul, arendatA
Cu 3700 leI anual.
Leamna, l'hl, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.
Izvoreste din dealul
Guardinita-Radovan, trece pe la
BucovAt si se vars1 pe dreapta
rluluT Jiul, pl. Jiul-de-Mijloc, in
fata orasuluT Craiova.
Leamna-de-Jos, sat, jud.Dolj, pl.
Jiul de-Mijloc, com. BucovAtul,
Cu 341 suflete : 158 bArbatT si
183 t'eme. Locuesc in 90 case
si 2 bordee. Copiii din sat urmeazA
la scoala mixta din satul
BucovAtul, ce este la 2 kil. departare.
Leamna-de-Jos, paa'ure a statului,
jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc,
com. BucovAtul. Impreu nA cu BucovAtul
si Leamna-d.-s., are 7000
hect. Este amenajatI. Esente :
cerT, stejari si emite.
Leamna-de-Sus, sat, jud. Dolj,
pl. Jiul-de- Mijloc, com. BucovAtul.
Leamna-de-Sus, p.lclure a sta.
tuluT, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc,
com. BucovAtul. Impreu n5. cu cea
din Leamna-d.-j., si cea din Bucovät,
are o intindere de 7000
hect. Este amenajatA. Esente :
ceri, stejarT si girnite.
Leani-Patac, A-11g, jud. BacAO,
pl. Trotusul, com. MAndstirea-Casinul,
de pe granitA, care
se scurge d'a stinga CasinuluT.
Leaota, munte, futre jud. Dialbovita
si judetul Muscel. Acest
munte inclinA spre RucArul, din
jud. Muscel si spre riul Talo mita,

LEAOTUL 149 LEFE*TI
din jud. Dimbovita. Predominä
mal pe totT muntiT din apropiere.
Leaotul saa Iazul-Moruzzi,
canal, jud. Prahova, ce se desparte
de riul Prahova, dela com.
Nedelea, pl. Filipepti ; intrA in
pl. Tirgporul, pe la cdt.
nia, trece prin centrul acestuT
cAtun, la V. de penitenciarul
Tirgporul pi de mandstirea Tirgporul;
face mar multe zigzagurila
V. pi E., hita pe teritoriul com.
Tirgporul - Vechia ; tresce spre
E. de aceastO comuna, la V. de
Negoepti i Popepti ; intrA in
pl. Crivina, trece pe la com.
Brazi, BAtepti, Pucheni-Mari
Petropani, i, intrind in plasa
Cimpul, se varsA iaräpT in riul
Prahova, intre comunele Buda-
Palanca pi Olari.
Lebäda, deal, de naturA pietroasA,
in partea de E. a com.
Slobozia - SecAtura, pl. Copula,
jud. Botopani.
Lebadoiul, lac, la E. com. StAncuta,
jud. BrAila, aproape de
DunArea-VechTe. Comunicä. la S.
cu lacul Zatna i la N. cu TOrmurolul,
prin privalul Vidroiul.
Lebidul, lac, in pAdurea satulur
Cirjoaia, com. Bálceni, pl. Bahluiul,
jud. Iapi.
Lebedea, atun, situat filtre satele
Oglinzi i Brusturi, din jud.
Suceava pi com. ROucepti, pl. de
Sus-Mijlocul, jud. Neamtu ; are
vr'o 8 case, cu 28 locuitorT,
tiganT lingurari.
Se maT nu mes te pi Li ngurari.
Lebedea, deal, jud. Suceava, comuna
DrAgAnepti, parte .acoperit
de pldurT, parte de tufArip,
poiene i tufip.
Lebediul, lac, in Iunca dintre
cAt. Podul-Pitarulur pi Cucueti,
pl. Dimbovita, jud. Ilfov ; contine
mult pepte.
Leca, corn. rur., pl. Siretul-d.-j.,
jud. Bacàü, situat5. in valea piriuluf
RacAtAul. Este akAtuitA
din 7 catune : Ungureni saa
Leca, repedinta, Bibirepti, Tociloasa,
Slobozia, ZIdtari, Vainita
51 Bota.
In vremurT, Ziltari-RAzepi de
ad i fAceati parte din jud. Tecuela,
ocolul Polocinului.
CAtunul Tociloasa se chiema
mal inainte Doropanul; iar clt.
Varnita este de curind alipit.
AceastO' comunA a purtat numele
de Bibirepti pán5. la 1887
cind, dupA moartea luT G. Leca,
pi-a schimbat numele In Leca.
Teritoriul comuneT se indrginepte
la E. cu comunele Obirpia
pL MgrApti (pl. Bistrita-d.-s.), la
V. pi N. cu com. Botepti pi la
S. cu comunele Milepli pi PArincea.
O scaldl piriul ROcAtOul,
care, pe la V. comuneT, se incarcA
cu pirliapele Recea i Varnita
pe dreapta pi cu
Ungureni, marit de Balapul, pe
sango..
Are O populatiune de 432
familiT, saa 1823 suflete : 1761
Rominl, 27 Izraelitt, 31 Unguri,
3 ItalienT pi i Bulgar ;
1489 agricultorT, 5 meseriag, 2
industriapi, 7 comerciantr, 8 profesiuni
libere, 30 muncitorT
40 servitori. .Stia carte 139 bArbatí
pi 29 femer. Contribuabilf
sunt 324.
Are o pcoalA mixt5, care functioneazA
din 1889 in satul Ungureni,
intretinutA de stat
frecuentatA de 25 copiT; 2 biserici,
una in Bibirepti $i alta in
Ungureni, deservite de i preot
pi 3 cintAreti.
Sunt 4 circiumr.
Dupl legea rurall din 1864
s'aa improprietdrit 166 locultori,
cArora li s'aa dat i 40 prAjinT
pAmint in tarinA.
Budgetul comuneT e la venituri
de ler 3316, banf 50 pi la cheltuell
de leT 1911, bani 84.
Intinderea totalA a teritoriului
comuneT este de 3873 hect.
Proprietar mare este Ion G.
Leca, Cu o mopie de 2857 hect.,
dind un venit anual de 40000
leT. Restul pA.mintului este impArtit
intre vechiT rAzepT i foptir
clácapr. PAdurile ocupA 800 hect.
In comunA sunt 2 morT.
Vite sunt: 118 cal, 1007 vite
mal-1 cornute, 313 pera', 12 capre
i 438 o!. Stupl cu albine
sunt 87.
Comuna este strábAtutä pe de
o parte de calea vecinalá. Leca-
PArincea-NOnepti-Pincepti ; lar pe
de alta de calea judeteana Valea-RAcAtOul-Botepti,
care trece
prin satal Bibirepti.
Distantele : la BacOa, capitala
districtuluT, 22 kil.; la com. PArincea,
repedinta plApef, 5 kil. ;
la com. Botepti, 7 kil.; la com.
Milepti, 8 kil. ; la com. Obirpia,
20 kil. ; la com. MArApti, 16 kil.
Leca. Vezr Ungureni, sat, jud.
Baca.
Lecani, mahala. Vez! FAlciul,
comunl, jud. FAlciulur.
Leceni, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Dumbrava, com. rur. B11tati-d.-j.;
actualminte poartA numele
de Ursoaia.
Lee§ti, sat, in jud. R -SArat, pl.
Marginea-d.-s., com. Slobozia,
apezat In partea de V. a comuneT,
pe malul sting al piriulur
Izbapa.
Lefe§ti, atun, pendinte de com.
Talpa-OgrAzile, pl. Glavaciocul,
jud. Vlapca, proprietate mAnAstireascA.

LEFTER 150 LEHNEM-MAGH1STAN
Lefter, sat, in jud. Ialomita, pl.
Borcea, pendinte de com. Rasa,
situat spre N. - V. de satul
de resedinta. Mal' poarta numirea
si de Piscul-Periseani. In
1887 se gáseati ad numai 9
familii romini.
Lefteriul, suburbie, in Focsani,
capitala jud. Putna.
Leghiul, piria, in jud. Neamtu,
com. Vinatori-Neamtu, pl. de-
Sus-Mijlocul ; izvoreste din ramificatia
despre S.-E. a muntelur
Procovul ; strabate soseaua Vin
atori-Pipirig, intre kil. 13-14
si se varsa pe stinga pir. Ozana.
Lehacea, sat, facind parte din
com. Giurgioana, pl. Zeletinul,
jud. Tecucia. Situat pe ambele
laturr ale váii cu acelasI nume.
Aici este resedinta com., la 6 kil.
spre S. de Podul-Turcului.
Are o populatie de 127 familii,
sat1 431 suflete.
Copiii merg la scoala din Bdlanesti.
Are o bisericd, cu hramul Sfintii
Voevozi, deservita de un
preot si 2 cintareti. Este fAcutd
de birne in 1806, cu spesele
°Infiel' satului. S'a reparat la
1848 si 1891. Se intretine de
locuitorl.
Teritoriul satului este de 244
hect.
Locuitorii sunt vechI rAzesi.
Lehacea, vale cu pilla, jud Tecucii1,
stràbate satul cu acelasi
nume, de la E. la V., si se varsa
pe stinga Berheciuld, la V. de
satul Lehacea.
Lehliul, com. rur., in jud. Jalomita,
plasa Cimpului, situat1
in partea cea mal' de S. a p15.seT,
in apropiere de pl. Borca.
Teritcr11, comunei are o suprafata
de 6320 hect, din carI
200 hect. padure si coprinde
dota mosif: Sdpunari sati Odaia-Potropopuluf,
Cu 3500 hect.
este proprietate a statului ; inainte
de secularizare depindea
de manastirea Radu-Voda din
Bucuresti ; si a fost aren data
pe periodul 1883--93 cu 27650
leí: Lehliul, Cu 4300 hect., proprietate
particulara.
Dupe legca rurala din 1864,
sunt improprietIriti pe mosie
147 locuitori; in 1878 s'ati mal'
improprietarit 17 locuitorI, neimproprietariti
mg sunt 139.
Teritoriul comunei este brdzdat
de valea Sapunari, pe marginea
de E. a satului Lehliul
si pe care este lacul, ce poarta
numele satului.
Se compune din satele : Lehliul
si Sapunari, cu resedinta
primariei si a judeatoriei comunale
in Lehliul.
Populatiunea comunei este de
668 familii, sati 2100 suflete
1058 blrbati si 1042 femei; 2045
Romini, 30 Greci, io Bulgari
si 15 Unguri ; 697 agricultorT,
15 meseriasi, 28 comerciantl,
io cu profesiuni libere, 20 muncitori
si 65 servitorf. titi carte
171 persoane.
Are : 3 scoll, una de baeti,
una de fete si o scoala mixta;
2 biserici, Cu 3 preoti si 4 dascalr.
Vite : goo cal, 809 bol, 3100
oh, 30 capre, 105 bivoli, 4 asini
si 575 pord.
Veniturile si cheltuelile com.
sunt de 8949 lei anual.
Pe partea de S. a teritoriului
comunei trece calea ferata
Bucuresti-Fetesti, avind statia
Lehliul.
Lehliul, sat, in jud. Ialomita, pl.
Cimpului, com. cu acelasi nume,
situat pe partea de V. a vaii
Säpunari si a laculd Lehliul.
Aici este resedinta primarieI
si a judecatoriei comunale.
Are o populatie de 193 famili
rominf ; o scoala de baeti
si una de fete ; o biserica, deservita
de doi preoti si doi dascd1I.
Aici este o mare fabricä de
macinat.
In sat se tine un erg saptamina',
Dumineca.
Vite sunt : 500 caT, 500 bol
1800 oi, 20 capre, 40 bivoll,
4 asini si 470 purcI.
Lehliul, statie de dr.-d.f. pe linia
Bucuresti-Ciulnita, pusä in circulatie
la 17 Noembrie 1886.
Este situata la 5 kil. spre S.-E.
de satul Lehliul, jud. Ialomita,
pl. Cimpul, intre statiile Särulesti
(16 kil.) si Daga (14 kil.).
Lingá.' aceasta statie este o padure
de stejar, cu numele Lehliul.
Inaltimea d'asupra nivelului
mdriT de 47'137.
Ven itul pe 1896 : 352435
lei, 90 bani.
Lehliul, lac, in jud. Ialomita, pl.
ampului, pe valea Sdpunari si
litiga satul Lehliul.
Lehliul, pddure, in jud. Ialomita,
pl. Cimpuld, com. Lehliul ; are
o suprafata de 200 hect., populata
cu stejari.
Lehnesti - Maghistan, sat, in
partea de S.-E. a com. Movila-
Rupta, pl. tefanesti, jud. Botosani,
pe tarmul drept al Prutului,
cu o suprafatd de 687
hect., si o populatie de 90 familii,
sati 412 suflete, din cari
94 contribuabili.
Locuitorii sunt improprietIriti
la 1864.
Are : 1 biserica, cu 1 preot
si 2 cintareti; I moara de va'.
pe Prut ; 1 carlea. de var.
Vite sunt : 40 ce, 240 di si
47 porci.
Sunt 40 stupi cu albine.

LEHNETI-RAZW
Lehne§ti-Rgze§i, sat, pe tarmul
Prutului, com. Movila Ruptä, jud.
Boto5ani, pe mo5ia raz5.5easca ;
formeaza o continuare cu satul
Lehne5ti-Maghistan, in parteasa
de N., lar in partea de S. se
pre1unge5te Lehne5ti-Ri5ca.
Satul Lehne5ti-Raze5i e foarte
vechin 51 numele sa.a l'a imprumutat
5i celor-l'alte sate, Lehne-
5ti-R.15ca i Lehne5ti-Maghistan.
Suprafata mo5ieT e de 558
hect. Are o populatie de 48
familii, saa 218 suflae, din carT
70 contribuabill. Pe mo5ie se
aflá cite-va vil ale locuitorilor
raza5i in intindere de 8 hect.
Are o 5coala, conclusa de
invatätor, platit de judet 5i fi ecuentata
de 48 copa'.
Vite : 160 vite maricornut e
30 cal, 220 OT, i 37 por& Sunt
45 stupi.
Lehne#i-R1§ca, sat, in marginea
de S.E. a com. Movila-
Rupta, jud. Boto5ani, situat pe
tarmul Prutulur i formind o
continuare cu satele Lehne5ti-
Maghistan 5i Lehne5ti-Raza51.
Mo5ia a fost proprietate a statuluT,
astd-zi e instrdinatä. Are o
suprafata de 529 hect. l o populatie
de 75 familif, sati 316
suflete.
Vite 204 vite cornute, 64
cal, 300 oT si 50 mascurT.
Are o mica rachita la Prut
51 2 morl de apa.
Lehnita, vale, in jud. Ilfov, intre
cat. Gruiul 5i Hanul-Mihaiti-Viteazul.
Este acoperita cu semanaturi.
Se pierde filtre /1111
Dimbovita i riul Argequl.
Leica, vechia pichet, cu No. 69,
catre Moldova, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-j., com. Maluri ;
azi e locuinta izolata.
Leica, bala, in jud. R.-Sarat, pl.
151 LE1CULETII
Marginea-d.-j., com. Hingu1e5ti
qi Maluri i jud. Putna, pl. Biliesti,
com. ; este formata.
de piriul Leica ; are o intindere
de lo° pogoane ; consine
5tiuca, crap, caracucla, lin,
soma, raci, biban 51 scoicT, care
se vind 5i se consuma in comune
5i in localitätile vecine.
Leica, piria, ce se formeaza din
vine i ploT, pe teritoriul com.
Hingule5ti, jud. R.-Sarat, pl.
Marginea; trece prin catunul
Hing i1eti, unde formeaz balta
Leica, apoi prin comuna Maluri ;
l'ese din acest judet qi merge
de se varsa la riul Putna,
comuna Maluri, jud. Putna.
Leice§ti (Pacioiul), com. rur.
jud. Muscel, plaiul Nuc5oara, la
S.-V. de Cimpulung 5i la 29 kil.
de acest oras. Se compune din
4 catune Leice5ti, Corbul, Lapu5ani
5i Priseaca 5i se margine5te:
la N., cu comuna Retevoe5ti
; la S., cu comuna Co-
5e5ti ; la E., cu comuna V1ade5ti
Gole5ti 51 la V., cu judetul
Arge5.
Are o populatie de 253 farnilif,
sati 979 suflete, din cal./
168 contribuabill; locuesc in 220
case.
Are 2 biserici (in catunul Leice5ti
i LApu5ani); o 5coall rurala
mixta.
Locuitoril, pe lingaagricultura
se ocupa cu rotaria 5i oldria.
Vite sunt: 398 bol 5i vaci, 317
porcT, 259 capre, io8 cal 51 Tepe,
162 oi.
In jurul comuna sunt gradinl
cu pruni 5i alti poni!, putina
cimpie cu finete 5i cereale
dealurT cu paduri, compuse din
stejar,fag, anin, -mesteacan, plop
alun.
Riul Doamna uda aceasta comuna
dela N. spre S.; pe el
se allá, in cercul comunei, o
moara qi un herastrail Cu 2
pinze.
Budgetul comuneT e la veniturl
de 1367 lei 5i la cheltuell
de 1324 leT.
Locuitorii aü parnint, parte
prin mo5tenire dela parintT, parte
improprietarit pe mo5ii1e
d-lor I. C. Paltineanu, C. Crasan
5i pe mo5ia statuluT Corbul-P1duret..
Comuna se Intinde pe o suprafata
aproximativa de 1375
hect., din cari 375 hect. aratura
si finete, lar woo hect. padure
cu izlaz.
Leice§ti, sat, facind parte din comuna
rurala cu acelasT nume,
jud. Muscel. Este situat futre
dealul numit Muchea-Satului 5i
tarmul sting al Aula Doamna.
Aci este re5edinta comuna
Are o populatie de 637 locuitori.
Biserica din Leice5ti, deservita.
de I preot 511 dascal, s'a
zidit la anul 1868, cu ajutorul
d- nilor : I. C. Paltinean u, Pr. Nicolae,
Stoica Popescu.
coala, care dateaza din anul
1869, se frecuenta regu/at de
22 elevi. Cu intretinerea el statul
che1tue5te anual 1296 lei.
Lo cuitorii satulur aa
parte din mo5tenire, parte s'ati
improprietarit pe mo5ia d-lui I.
C. Paltineanu.
Pe riul Doamna, in dreptul satului
e o moara. Dela E. spre
V. este strabatut de 4 vilcele
cari se varsä in riul Doamna
pe tarmul sting.
Leicule§ti (Stupina-Barbu),
cdtun, al comuna Tisaul, jud.
Buzail,cu 250 locuitorr 5i 57 case.
Leicule§ti, mo,cie, in jud. Buzar',
catunul Tisaul, com. Leiculeqti,
proprietate a mo5nenilor Leicule5ti
; are 18o hect., din cari

LEINEM 152 LELOITA
23 arabile, 15 livezT, restul padure,
cring i ripi goale.
Leine§ti, dmpie, numita i Cimpia-Leinestilor,
in com rur. Pranisorul,
pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti.
Lela, trup de sat, in jud. Neamtu,
pl. de-Sus-Mijlocul, com. Uscati.
Leleasca, sat, face parte din
com. rar. Dobroteasa, pl. Oltuld.-s.,
jad. Olt. Are o populatiune
de 450 locuitorT. Cade in partea
de E. a comunei. Are o biserica,
zidita la anul 1870; o scoala.
Leleasca, deal, brazdeaza com.
Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s., jud-
Olt, de la N. la S. i are o
lungime de 4 kil. Pe o parte
din acest deal se cultiva griti
porumb, iar parte este acoperita
cu padure.
Leleasca, vale, ucia partea de
E. a com. Dobroteasa, pl. Oltuld.-s.,
jud. Olt. In ea se vara.
vilcelele: Toasca, Tatarescu, Cuptorul-Mic
i Frasinul. Aceasta
vale, impreanindu se cu valea
Cerbul, la hotarul com. Otestid.-s.,
pl. Oltul-d.-s., jud. Olt,
formeaza gira Cungrea-Mica.
Lelei (GIrla-), cu apa
formata de apa JijieT, pe sesul
JijieT, com. Bohotinul, pl. Podoleni,
jud. Falda.
Lele§ti, com. rur., jud. Gorj, pla-
1111 Vulcan, spre N. de com. Slobozia
i la ii kil. de T.-Jiul,
capitala districtulul. Se compune
din eatunele: Lelesti, Fratestid.-s.
si Fratesti-d.-j.
E situad. pe o mica culme,
avind o suprafata de 532 hect.,
din carT : 360 hect. arabile, 42
hect. padure, 121 hect. finete
livezT Cu prunt
Are o populatie de 466 fasati
1350 suflete, din cae
428 contribuabilL
Are: o scoala, frecuentata de
52 elevi; 4 bisericT, cu 2 preotT
si 4 cintaretT; 6 morT ; I joagAr;
85 fintinT.
LocuitoriT, pe linga agricultura
se ocupa i cu lemnaria, lar
cer din catunul Lelesti lucreaza
mult cojocaria.
El posedl : 160 plugurT, 65
care cu bol, 7 cante cu cal;
404 vite marT cornute, 700 oI,
103 capre, 40 cal si 186 rimatorT.
Venitul comuneT este de leT
1190, lar cheltuelile sunt de leT
1184, banT 92.
Comuna este udata, de Piriul-
SatuluT, care trece prin catunul
Lelesti si de riu/ Susita-Seaca
care II uda hotarul in partea
de V.
E pusa in comunicatie la N.
cu comuna Dobrita, iar la S.,
cu comuna Slobozia prin Ursetei.
Lele§ti, cdtun de resedinta al comuneT
cu acelasT nume, plaiul
Vulcanul, jud. Gorj. E situat
pe o mica culme, pe o intindere
de 192 hect., din carl:
118 hect. arabile, 42 hect. pa..
dure, 28 hect. finete i prunT
si 4 hect. vie.
Are o populatie de 320 fa..
miliT, sati 680 suflete ; i coala,
frecuentata de 52 elevi ; 2 biseriel',
I de lemn facuta la 1847
si alta de zid, facutl. la 1875,
cu 2 preotT si 4 cintaetT.
LocuitoriT posea': 55 plugurT,
25 care cu bol, 3 carute
Cu cal; 146 vite mart. cornute,
240 oT, 35 capre, 14 caí si 62
porcI.
In catun se maT afla : 2 morr,
joagar pe -apa Piriul-SatuluT,
57 linda.
Lele§ti. VezT Lalesti, trup de
mosie, jud. Neamtu.
Lele§ti, deal, jud. Gorj, cat. Lelesti,
situat in partea de E.
Lelia, sursä de apd mineralä, in
jud. Vîlcea, Valea-TiseT, basinur
Oldnestilor, in care predomina
ca substante fixe : Iodur de
magneziti si de sodiO, (concentrate
0,050), bromur de soditi
si de magnesia, bicarbonat
de calce si de magneziti,
hiposulfit de soda (slab), sulfat
de calce si de magneziti,
alurniniü oxid si
Aceasta sursa da in 24 ore
pana la 2500 vedre.
Mal toate sursele minerale de
la 011nesti contin iodure, insa
cea mal principall este sursa
Lelia, caer contine cantitatT concentrate
de iodur de sodiii si
de magneziti.
Leloaia, sat, jud. Bacat1, plasa
MunteluT, com. Comanesti, situat
pe malul drept al Trotusului,
la 2 kil. 380 m. de satul
Comanesti. Are o populatie de
190 familiT, sati 682 suflete; o
biserica, cladita de locuitorT pe
la 1750, reparata maT in urind
acum deservita de i preot
si I cintaret ; 9 circiumT.
Vite : 33 caT, 605 vite marT
cornute, 173 porcI si 84 capre.
Pe teritoriul comaneT se afta
2 morT si 5 herestrae de apa.
Leloaia, vIrf de munte, judetul
Bacati, pl. MunteluT, com. Com5.nesti,
de pe teritoriul satuluT
Leloaia.
Leloaia, pirifi, jud. Bacati, plasa
MunteluT, com. Comanesti, care
izvoreste din Fundul-LeloiteT si
si se varsa in Trotus, pe malul
sati drept, la V. de satul
Leloaia, dupd ce face hotarul
mosieT Comanesti, la N.
Leloita, arf de munte, jud. Ba-

LEMNARITA 153 LEORDA
caii, pl. MunteluT, com. Comanesti,
din vira LaposuluT.
Lemnarita, p rival, jud. Braila,
com. Bertesti-d.-s., intre canalurile
Munusoaia si Vilciul; uneste
privalul Baicul cu Vijiiala.
Lencule§ti, sat, jud. Argesul,
pl. Pitesti, fäcind parte din com.
rur. Galasesti.
Lentea, pida, izvoreste din judetul
Dimbovita, i serveste de
botar intre comuna Birzesti,
pl. Argeelul, j ud. Muscel si com.
Botesti, din jud. Dimbovita.
In el se varsa piriul Uliul,
valcelele Raclacina-Mica, Radacina-Mare
si Catrina.
Lentul, movild, jud. Braila, numita
i Hotarul- utulur, pe vechiul
drum Braila- utesti, la 9
kil. spre E. de satul ;
servä de hotar intre com. Domnita
si com. Sutesti.
Leonte j ud.
Suceava ; izvoreste din Bitca-
TibiliculuT si se varsa in Bisfrita
(2 kil.).
Leonte (Seciul-luI-), loc izolat,
in jud. Buz5.0, com. Goidesti,
cat. Poeana-cu-RugT, pe malul
sting al riuluT Bisca-Mare, in
poalele munteluI Cursele, intre
Lespezi i izvorul Gura-MileT.
Pe ad e drumul la muntele Penteleul.
Are o frumoasa pozitie.
Leontine§ti, com. rur., judetul
Baca0, pl. Tazlaul-d.-s., aezata
in valea Tazlaulur-Sarat qi pe
podisele dealurilor. Este alcatuita
din 4 catune : Leontinesti,
primarie, esuri1e, Poarta
Poarta-Leontinesti si Dianca set
Dealul-Dianca.
MaT inainte (1873) era com.
pusa numaT din 2 catune : Le-
ontinesti i esurile. Aceasta
din urma are o bisericá foarte
vechïe. Inscriptia slavona dupa
o platrä mormintala de aci, tradusa,
suna ast-fel :
eAceastli piatiä o fa'cu i Infrurausefi
Kneaghina Tofana panuluI, sail Euthimie
fost mare Cilminariii. A reposat In zilele
Euseviosulul Domnitor Ion Antonia Voevod
in anul 7183 Sept. 5 (1675).
Populatiunea com. e de 237
sail 805 suflete : 783
RominT, i Bulgar, 5 UngurT si 16
IzraelitT; 90 agricultorT, 9 meseriasT,
6 comerciantl, 19 profesiunl
libere, 50 muncitorT si
io servitorT. Locuesc in 229
case. tiú carte 75 persoane.
Sunt 186 contrib.
Teritoriul comuneT are o intindere
de aproape woo hectare.
Padurile (Podurile, Schitul-
Vechiti, Razesi de Leontinesti)
ocupa o suprafatg. de 360 hect.
Are o scoala mixta, care functioneaza
din 1886, in satul Leontinesti,
frecuentata de 35 copiT
3 bisericT, cite una in satele Leontinesti,
esurile si Dealul-Dianca,
deservite de 3 preotT si
6 cintaretT.
Se margineste la N. cu com.
Solontul, la E. cu com. Ardeoani,
la S. cu com. Bucsesti
si la V. cu com. Mggiresti.
Dealurile care brazdeaza comuna
sunt : Leontinesti si Dianca,
din care izvoreste piriiasul
cu acelasT nume, care se scurge
in Tazlaul-Sarat, pe dreapta.
Vite sunt : 66 caT, 496 vite
marT cornute, 172 pord, 27 capte
si 328 oT.
StupT de albine sunt 6o.
Budgetul comuner e la veniturT
de leT 6213, banT 32 i la
cheltuelT de leT 3726, banT 41.
Teritoriul comund este strabatut
de soseaua nationala Bac10-Moinesti
si de cAT vecinale
spre comunele vecine.
Distantele : la Bacaii, capitala
districtulur, 42 kil. ; la com. Moinesti,
8 kil. ; la com. Ardeoani,
5 kil.; la com. Magiresti, 5 kil.;
la com. Bucsesti, 3 kil.; la com.
Solontul, Io kil. si la com. Scorteni,
resedinta plaseT, 14 kil.
Leontine§ti, sat, jud. Bacail, pl.
Tazlaul-d.-s. i resedinta com.
cu acelasT nume, situat pe un
podis format de dealul cu acelasT
nume. Are o populatie de
121 familiT, sail 473 suflete
o scoala mixta, frecuentata de
16 copiT ; o biserica, cladita in
1840 de locuitorT, cu ajutorul
preotuluT Constantin Scorteanu,
deservita de i preot i 2 cintaret1;
2 circiumI.
Vite sunt: 18 caT, 250 vite
marT cornute i 45 pord.
Leontine§ti, areal, jud. Bacan, pl.
TazlOul-d.-s., com. Leontinesti,
t'Adiad parte din vira dealurilor
ce despart riul Tazlaul-Mare de
riul Trotusul.
Leorda, com. rur. i sat, jud. Mehedinti,
pl. Vailor, la 49 kil, de
orasul T.-Severin. Satul formeazg.
com. singur. Are o populatie de
600 locuitorT, din carT 84 contribuabili
; locuesc in 128 case.
Are o bisericg., cu I preot
cintaret ; o scoala, deschisa in
1892, conclusa de i invatAtor,
frecuentata de 40 elevI.
LocuitoriT posea.: 16 plugurT,
26 care cu bol, 5 carute cu cal;
26 stupT.
Aceasta comuna se leaga cu
soseaua judeteana Turnul-Severin-Tirgul-JiuluT
printr'o osea
comunala.
Budgetul com. e la veniturT
de 981 leT ; iar la cheltuelT, de
552 leT.
Vite : 200 vite mar! cornute,
19 cal i 210 rimatorT.
Leorda, sat, jud. Bacati, pl. Mun-
61276. dlewels Dklionar aeogratio. 20

LEORDA 151, LE0T11
teluT, com. Vasiesti, situat pe
dealul cu acelasI nume, d'a stinga
TrotusuluT, la 1 kil, de satul
Vasie$ti (scoalà). Are o populatie
de 105 familiT, sat-i 492
suflete ; o bisericA, zidità de
locuitori la 1807, Cu I preot
si 1 cintAret ; 3 circiuml.
Vite sunt : 13 caí, 253 vite
cornute, 43 porcI si 56 capre.
Leorda, sat, in centrul comuna'
Costinesti, pl. Tirgul, jud. Botosani,
pe valea Leorda si pirtul
Bucecea, cu o suprafatA de 1697
hect., si o populatie de 178 familiT,
sal' 503 suflete, din carT
193 contribuabill. LocuitoriT
sunt RominT, veniff, se zice, din
Austro-Ungaria, si se numeaa
Leordeni, de unde a rAtnas si
numele satuluT.
AicT e resedinta primArieT. Are
2 bisericT, cu I preot si 2 chitAretT
; o coa.1ä mixtà, condusl
de 1 invAtAtor plAtit de Stat si
frecuentatà de 45 bletT si 27
fete.
Vite : 490 vite cornute, 70
caí, 1838 oi, 23 capre, 14 bivolT
;I 220 pura
In partea de E. a satuluT se
afll o statie a cAeI ferate Botosani-Dorohoiù.
Are 5 morl de
apà pe pirlul Bucecea.
In com. se aflA 5 circiume,
8 comerciantI si 18 meseriasT.
Leorda, stafie de dr.-d.-f., jud.
Botosani, pl. Tirgul, cAt. Costinesti,
pe Finja Veresti-Botosani,
pusS in circulatie la 1
Noembrie, 1871. Se aflà futre
statiile Bucecea (9 kil.) si Boto$ani
(I 5 kil.). InAlthnea d'asupra
niveluluT mAril de 146m,33.
Venitul acesteT statiT pe 1896
a fost de 38284 leT, 81 banI.
Leorda, deal,jud. BacAil, pl. TazlAul-d.-j.,
com. BArsAnesti, care
formeazA valea Horoza.
Leorda, deal, jud. BacAii, plasa
MunteluT, la V. com. Vasiesti,
cu urme de intAriturT.
Leorda, pilla, jud. BacArt, plasa
Munteld, corn. Vasiesti, care
iese de sub dealul cu acelasI
nume, de la localitatea numitA
Pantelimon si se varsA in piriul
Urminisul.
Leordel (Valea-), vale, prin care
curge pirtul Bucecea, in satul
Leorda, com. Costine$ti, pl. Tirgul,
jud. Botosani.
Leordeni, com. rur. $i stalie de
cale ¡era/el, jud. Muscel, pl.
Podgoria. VezT Leurdeni.
Leordetul, phi:1, in jud. R.-Särat,
pl. Orasul, com. Budesti, izvorA$te
din dealui Cornitelor, udà
partea V. a com., si se varsä
in piriul Circeiul, M'O, cAtunul
Circeiul, al comuneT Budesti.
Leordi§ul,pdefure,foioasA, supusA
regimuluf silvic, jud. BacAti, pl.
TazlAul d.-s., com. Bucsesti, a
rAzesilor din comunA. Are o intindere
de aproape 75 hect.
L eordi§ul, filia, judetul BacAt1,
pl. Taz15.11 d.-s., com. Bucsesti,
care se varsA in piriul
Cernul.
Leordi§ul ni (Pirlul-), pilla, izvoreste
din Ràditi, com. TACArusi,
jud. Suceava. Purtind la inceput
numele de Piriul-Racilor,
trece in comuna DrAguseni si
dupA un curs de 3 kil. 600 m.
se intoarce din not in cotn. TAtArusi,
luind numele de Leordi-
$ul si CApriana $1 se varsA in
piriul MAtioaTa. Are de tributarT
: MAngAlAria s't Oita.
Leo§ti, sal, in partea de S. a
comuna Rusca, pl. Prutul, jud.
alela, situat pe valea piriuluT
Nemteni, pe o suprafatä cam
de 80 hect. si cu o populatie
de 55 familiT, saa 243 suflete,
din carI 54 contribuabilT. Locuitorif
sunt vechI rAzesT. Numirea
satuluI vine de la vechinl
proprietar Leoa, care a
cumpArat de la Nastea, nepoata
luT Mih. Buzd $i de la Marina,
fata HusuluT, o bucatà de pamint
pe SArata, partea ce este
despre Elan, acest loe numinclu-se
Leosti. (Uricul luT Stefan
- cel-Mare din 1502). Are
o bisericA fAcutl la 1640 de
preotul Gavril Cretu. In privinta
fundAreT acesteT bisericT se zice
c5. preotul Cretu poscda 115
stinjenT de mosie si a avut $i
treT fete: Solonia, Agripina si
Ioana, pe carI mAritindu-le, li-a
impArtit mosia. Preotul supravetuind,
dupà moartea fiicelor
sale, carT n'ají lAsat copiT, s'a
retras in codru la distantA de
1 kil, de sat, spre N. si a Pácut
biserica cu hramul Sf. Durnitru,
dindu-T numirea de schit, lar
mosia a donat-o neamurilor: CAsescu,
Buznescu si DArAscu, din
carT se trAgeati sotiT fiicelor luí,
Cu indatorire de a purta de
grijà schituluT.
Pamintul se af1á si astAzI stlpinit
de urmasiT acestor treI
familiT, lar actul de danie, scris
in timba slavonA, se pAstreazA
de rAzesT.
Leo§ti, sat, in partea de S. a
comuneT Crasna, plasa Crasna,
jud. FIlcitt, lipit de satul CrlanAseni,
de care se desparte
printr'un drum; situat pe coasta
colineT Lohan-Crasna, inteo vale
deschisA spre V., numità valea
Leosti, pe o suprafatà cam de
2129 hect. si cu o populatie de
io8 familiT, sati 380 suflete, din
carT 59 contribuabill. Are o bisericA,
fAcutA la 1807.. Prin sat

LEOTA 155 LERESCU (HOTARUL-)
trece pirlul Leopti. Locuitoril
sunt rAzepT vechT.
Leota, munte, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel, spre E. de com.
RucArul pi Dragoslavele, pi in j u d.
Dimbovita, situat la hotarul spre
Transilvania. VezT Leaota.
Leoteasca, pirig, judetul Buzan,
incepe din lacul Stilpul, com.
Stilpul pi din viroagele ce se
formeazA in jurul poseler, ud5
com. Cioranca pi se scurge in
piriu1SArata sub numele de Apa-
Pitigoiul, putin mal la N. de
cAt. Movila-BanuluT, pe mola
Bughianca.
Leote§ti, com, rur., pl. Oltetul-
Oltul-d.-s., jud. Romanati. Se
compune din: Leotepti (368 loc.),
unde e pi primAria ; Belgunul
(248 loc.), Mirila (238 loc.) o
Teipul (375 loc.). E situatá in Valea-OltetuluT,
pe riurile Burluhil
pi Genge, unde trece linia feratl
pi poseaua Slatina-Craiova, la 5
kil. de Balp pi la 31 kil. de
Caracal.
Altitudin ea terenuluT d'asupra
niveluluT mAriT este de 16o ni.
Comuna vine in apropiere de
Dealul-SaruluT pi mal e strAbdtutA
pi de poseaua despre malul
sting al OltetuluT.
Are o populatie de 306 familiT,
san 1228 suflete: 594 bAxbati
o 636 femeT; 569 cAsAtoritI
pi 659 necAsAtoritf. titi carte
85 persoane.
Sunt 236 contribuabilT.
Are: o pcoa1ä primará mixtA,
cu un invAtAtor, frecuentat1 de
73 elevi; 2 bisericT, Sf. Dimitrie
(1862) in Leotepti pi Cuvioasa
Paraschiva in Teipul (1882), deservite
de 2 preoti pi 4 cintlretT;
ro stabilimente comerciale.
Vite marT sunt 842, vite micT
1313 pi rimAtorT 317.
Budgetul comuneT e de 4116
lei la venituri pi de 4097 leT la
cheltuelT.
Lepqa, cdtun,in jud. Putna, com.
Tulnici, din pl. Vrancea. Pe teritoriul
acestuT critun se aflA muntele
Bodepti, la poalele caruia
se aflA straturl de sare.
Are o populatiune de 86 suflete
; locuesc in 13 case.
In sat sunt fabricI de cherestele
de calitate superioarA pi
mal ales apa numitii dulapT de
Lema.
Lep§a, pichet, la granita TransilvanieT,
jud. Putna.
Lep§a-Mare, phig, pe teritoriul
comuneT Tulnici, jud. Putna.
Izvorepte din Poiana-VranceT, de
sub Stinipoara, se intilnepte cu
Lema-MicA, care izvorepte de
sub Piscul-PaltinuluT pi vine la
vale de se varsA in Putna, sub
numele Macradiul.
Lepef (Fundul-). VezT Fundul-
Lepper, jud. Putna.
Lep§il (Piscul-), munte, al satuluT
Tulnici, jud. Putna.
Lep§uletul, pirig, format pe teriul
com. Tulnici, jud. Putna.
Izvorepte din Lacul-VulturuluT,
de sub muntele Zboina-NeagrA
pi se vars5. in Lema, la deal
de schitul Lema. Se gAsepte in
el, la o adincime micA, pAcurA.
Lera, cdtun, al com. atina, jud.
Buzän, Cu 480 locuitorT pi 123
case.
Lera, mo)sie, jud. Buzan, comuna
CAtina, cAt. Lera, proprietatea
m o enilor Lcreni; are 3 so hect.,
din care 89 hect. pAdurea numitA
Manta pi Fundul-LeriT.
Lera, pirtiab in jud. BuzAii, com.
CAtina, incepe de la muntele
Virful-Mantel si se scurge in
riul Bisca-Chiojdului, in atunul
Lera.
Lereasca, mofie, in jud. BuzAti,
com. MlAjetul, cAt. Valea-Lupulla,
proprietate in mare parte
a mopnenilor Lupepti san Lereni,
avind 580 hect., din care
52 arAturr, ZOO Ociare, 50 fineatl,
230 izlaz, 1 o livez1 pi restul
sterp.
LereI (Fundul-), pddure mopneneascA,
pe mopia Lera, com.
CA.tina, jud. BuzAn.
Lerei (Virful-), munte, in jud.
BuzAti, com. CAtina, cht. Lera,
acoperit cu pAdure.
Lereni, sat, jud. BacAti, pl. TazlAul-d.-s.,
com. Bucpepti, situat
pe costipa dealului Turluianul.
Lereni, cdtun, in jud. Teleorman,
pl. Teleorman, com. Urlueni.
A ci sunt stabilitT o parte din
mopnenif din comuna Urlueni.
Acest cAtun a fost sat mare pi
populat, de oare-ce il gAsim trecut
in nomenclaturile din secolul
trecut printre comunele insemnate
ale judetului, fAcind
parte din pl. Cotmenel, judetul
Teleorman.
Lereni, mahala, In com. rur. ovarna-d.-j.,
plaiul Closani, jud.
Mehedinti.
Lerescu (Hotarul - ), numire
datA sforilor de mo,vii, dinjud.
Buzan*, coprinse pe teritoriul ce
incepe in com. PAtárlagi, din riul
BuzAul, trece peste valea Balosinul
i urcl in Virful-luT-BAlan,
se dirige spre E., pe slemnea
PAtirlálei, pAnA in Virful-Mantel,
de unde se tasa pe Valea-
Rea, pana dA in riul BuzAul.

LEREsTI 156 LESPEZILE
Proprietate mo§neneasca in devalma§ie
a momenilor din com.
Patarlagi i Valea - Muscelulur.
Are cam 1250 hect. araturT, fineata,
lived, izlaz i padurea
Balosinul.
Lete§ti, com. rur., in jud. Musca,
plaiul Dimbovita, la N. de
ampulung, la 5 kil. de acest
ora, situat pe tdrmul sting al
riuluT Tirgul.
Se imparte in Lereti i Lereqti-d.-s.,
avind o populatie de
137 fam. sail 1284 suflete 641
barbatT qi 642 femeT, din carT
300 contrib. ; locuesc in 285 case.
Are : o biserica, deservita de
preot i i cintaret, zidita la
anul 1860 de locuitorif com.;
o coala, frecuentata de 31 copa.
Vite sunt : 56 cal; 175 bol,
280 vacT, 16o porcT, 12600 oT.
Se margine§te la N. cu culmea-Carpatilor,
pecare sunt muntiT
: Iezerul - Mic, Iezerul - Mare,
Piscanul, BatrIna,
Fricea ; la S., cu com. Voine*
Valea-Foil; la V., cu Bughea
la E., cu com. Namaqti,
muntiT RucaruluT, intre cari sunt
muntil : Papwa, Grad4teanu,
Gainatul-Mare, Gai natul-Mic, Piscul-CaluluT,
Moproaele-Mari, Moproaele-MicT,
Dobriapl-Mic
Strimtul.
In partea de N.-V. sunt muntiT :
Taritoasa, Catunul, Nanul, Vacarea,
Baratul, Portareasa, Zanoaga,
Hutuba i Pojorita. Sunt
acoperitT cu padurT de fag, brad,
mesteacan, etc. Pe fie-care din
ace01 muntl se gasesc stine,
unde se fabrica brinza, unt §i
urda.
LocuitoriT com. se ocupa mg
mult cu fabricarea cheresteleT
crqterea vitelor.
In com., care a fost proprietatea
Basarabilor, se vad ruinele
uneT vechT citadele, pe care
poporul o nume§te Cetatea-
TAtAreascA. Ad se l'Ad ruine
din palaturile Basarabilor, zidite,
se crede, din secolul XIII.
Riul Tirgul, care izvorWe
chiar din raionul acesteT com.,
din muntele Batrina, strabate
com. de la N. spre S. i in el
se varsa pe partea dreapta riul
Riwrul i 1.11.11 Cuca, izvorind
amindor acegf afluentI tot din
cercul com. Pe acest rîü functioneaza.
25 herastrae, carT produc
anual 250000 capete tinichele
qi ca la 8000 laturot In
interiorul com. riul pune in m4care
2 morT i i pilla.
Budgetul com. e la veniturT
de 2089 leT i la cheltuelT, de
204! leT.
LocuitoriT sunt improprietaritT
la 1864.
Proprietad marT in com. sunt :
fratil Lere§ti, fratiT NegulicT,
Grigore Balota i comunitatea
catolica din ampulung.
O posea comunala traverseaza
com, de la S. la N., lar prin
partea de S. trece oseaua nationall
Cimpulung-Frontiera.
Lere§ti-de-Jos. Ved Lere0i, jud.
Muscel.
Lere§ti-Pelcani,sat, fácind parte
din com. rur. Chilla., pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt. Are o populatiune
de 251 locuitorT.
Leri§ani, sat, jud. i pl. ArgeuluT
; face parte din com. rur.
Valea-DanuluT; are 73 fam., sati
147 suflete.
Lerul, îrîiac, in partea de N.-E.
a com. Urlueni, jud. Teleorman.
Se vara in riul Cotmeana, in
dreptul com. Malul.
Lesele, deal, in partea de N. a
com. Bodqti, pl. Mijlocul, jud.
Vaslulil, pe care e wzat satul
Borosa§ti.
Lespedea, mahala, face parte
din com. rur. Turceqti, pl. 01tetul-d.-s.,
jud. Valcea. Cade la
E. comuneT i este udata de
pidul cu acelag nume. La E.
are dealurT, prin centru pometuri
i la S. locurT arabile. Are
o biserica, cu hramul Sf. VoevozT,
care a fost cladita mal in
vale, dar la 1878 s'a stramutat
ad.
Lespedea, gîrid, jud. Prahova,
com. Vilcane§ti, plaiul Varbilaul.
Izvore§te din raionul com. VilcanWi,
de la locul numit Virful-Gligorile,
se intilne§te cu girlele
Cozmina i Sarata, i impreunA
se varsa in 1-11 Mislea.
Lespedea, vale, izvorqte din
spre comuna CireOul, trece prin
mahalaua Lespedea i se varsä
in riul Tiriia, in raionul com.
Turce§ti, pl. Oltetul-d.-s., jud.
Vilcea.
Lespezile, comb rur., situata in
centrul pla§eT Siretul-d.-s., jud.
Suceava, spre E. i la 36 kil.
de Falticeni. Se margine§te la
E. cu jud. ; la V., cu com.
Tataru0; la S., cu com. Paqcani
§i la N., cu com. Dolhasca.
E formata din satele: Tirgu
Lespezi, Heciul, Hirtoapele, Bidilita,
Stolniceni, Slobozia, Siretelul,
BerezlogIT-Cornul i Brateni,
cu re§edinta in Tirg.
Are o populatie de 1870 familiT,
sail 6015 suflete : 2995
barbatI i 3020 femel (451
Sunt 1407 contribuabilf.
Are: 7 biserid, deservite de
7 preot1 i 8 cintaretI; I coa.11
rurall de 135.0, una de fete
5 mixte, frecuentate de 254
elevT.
Budgetul com. e la veniturl
de 37691 leT, 67 banT, iar la
cheltuelT de 37552 leT, 38 banT.
Vite sunt: 193 caT, 838 boT,

LESPEZILE 157 LESPEZ I LE
784 vacT, 4394 or, 70 capre si
1038 porcT.
Altitudinea com. de la nivelul
mArIT variazA intre 339-340
m. E udatA de piraTele Heciul,
Probota, Siretelul, Bodesti, Gherghina,
Bidilita si de riul Siretul.
Suprafata teritoriuluT com. e de
7938 facT, din carI: 4269 cultivabile,
1972 pAdure I restul
imas, ape si locurl neproductive.
ImproprietAritT dupl legea din
1864, sunt 26 fruntasT, 272 pAlmas1
si 292 coda.sT, stApinind
2009 fAlci si 26 prAjinT.
Lespezile, tirgufor, pe mosia Siretelul,
com. Lespezi, jud. Suceava,
numit ast-fel de la lespezile
marT de piatrA ce se
gAsesc in malul i In albia SiretuluT,
ce trece pe lingA par.
tea dreaptA a tIrguluT. Are o populatie
de 441 familiI, sati 1357
suflete : 742 bárbatT si 795 femeT
(300 izraelitl); locuesc in
323 case.
Sunt 31' contribuabilr.
Vatra tirguluT ocupa* 44 fAlcl.
Mosia are o intindere de 224
raid, din carT 18o fAlcI sunt
ima i pAdure i restul cultivabile.
E resedinta pl. Siretul-d.-s.
Are o bisericA ; o scoalA rurala
de bAetT si una de fete; o
fabricA de sticlArle.
DrumurT principale sunt: la
Heciul (statia C. F. PAscani-
150o m.), la Siretelul (2
kil.), la Dolhasca (ro kil.) i la
Stolniceni (4 kil.).
Lespezile saq Lespezi, sat, in
jud. BacAti, pl. Bistrita -d. -s.,
com. Girlern, asezat aproape de
Fintinelele, pe Bistricioara, nu
departe de Podul-Lespezilor de
pe Bistrita, la i kil, de com.,
unde e prim Aria si scoala. Aci
se aflA limita superioarA a Cian-
Olor de pe sesul Siretulur.
Populatia sa este de 228 familiT,
satí 881 suflete: 137 Rominl,
79 Unguri, 6 GermanI,
16 Tiganr si 3 EvreT. Locuesc
in 215 case.
Are o bisericA, construitA in
1884 de locuitorT, deservità de
preotul din Racila si de I cintAxet.
UnguriT ati zidit in 1886
o bisericA catolicA, in .care serviciul
divin se face de catre I
preot catolic din Bacas.
Vite sunt: 31 cal, 507 vite
cornute, 177 o! i 133 porcT.
Sunt 40 stupT cu
Lespezile, sat, fAcInd parte din
com. Homocea, pl. Berheciu,
jud. Tecuciti, situat spre N., la
3 kil. si 380 m. de resedinta
com. si la 43 kil. de Tecuciti.
Are o populatie de 137 famili!,
sati 669 suflete, din cari
114 contribuabill; locuesc in
132 case.
Are o soma mixtA, infiintatA
la 1879, frecuentatA de 44 elevi
(34 bAetT i to fete) ; o biseria,
cu hramul Nasterea-Maicer-Domnulul.
LingA biserica actualä,
tot pe deal, in partea de
E., a fost un schit de cAlugArT,
ale cAruT urme se vAd i azI.
In sat se face un blIciti la 8
Septembrie, pentru cumpArArT,
schimburl de vite si alte unelte
de gospodArie. La acest
vin i locuitorT din jud. Putna.
LocuitoriT sunt improprietäritl
de la 1864.
Satul isT trage numele de la
lespezile de piatrA ce se gäsesc
pe deal, In partea de E. si in
albia uneT ripT secT care strabate
satul.
Lespezile, cdtun, cu 88 loc., jud.
Arges, plasa Topologul, acind
parte din com. rur. Fedelesoiul.
Lespezile,mo,vie,proprietaceastatuluT,
In jud. Tecucia, com. Ho-
mocea. Are o intindere de 392
hect., pAmint arabil.
Lespezile, pa'a'ure, proprietatea
statuluT, In jud. Tecuciti, com.
Homocea. Are o suprafatA de
300 fAlci, cu trupurile Dealul-
Cioara (2oo fAld) i Lunca. Chicsul
(loo fAlcI).
Lespezile, virf de munte,in stinga
riuluT Arges, spre frontiera TransilvanieT,
jud. Arges, plaiul Lovistea.
Lespezile, munte, in jud. Dimbovita,
plaiul Dimbovita-Ialomita,
de la Moroeni In sus, in stinga.
Intre Lespezile i muntele RAteiul
se aflA apa DrAteiul, pe care
sunt herestrae de Wat scindurT.
Lespezile, munte, la N. de com.
Nucsoara, plaiul Nucsoara, jud.
Muscel. VezT Galbina.
Lespezile, munte, jud. BacAti, pl.
Trotusul, com. Hirja, din culmea
Oituzulur, situat 11110 muntele
Piciorul-BorvizuluT, despArtind
com. Hirja de com. T'irgul-Trotusul.
Lespezile, munp, al statuluT, comuna
Chela, plaiul Cozia, jud.
Vilcea, formati numaT din lespezT
de piatrA.
Lespezile, numire, ce se mal dl
mafia Ciura, din com. Amarul,
jud. Buzas; mal inainte tinea
de schitul Lespezile.
Lespezile, trup de mg*, jud.
Viicea, in intindere de 65 hect.
4697 m. p., vindut de vecT locuitorilor.
Vez! Dosul-cu-Morile.
Lespezile,r1pd insemnatA, in jud.
BuzAti, com. Breaza, formatA de
stincr, in apropiere de izvorul
Stircul, servind de hotar.

LESPEZ1LE 158 LETCA-NOUÀ
Lespezile, loc izolat ,ri stincos,
In jud. BuzIa, com. Goide0,
pe malul riuluI Bisca-Mare,
drumul Penteleului, sub muntele
Cursele i in apropiere de Ghenunea-Dracului.
Lespezile, localitate, in jud. Prahoya,
cAt. Podul-Neagului, com.
Comarnicul, plaiul Pele§ul, unde
este schitul Lespezile, fondat la
anul 1661 de jupin Pirvu Cantacuzino,
vel Logoat cu tatAl
sAti DrAghiciti, vel SpItar. S'a
reparat la anul 1862.
Lespezile, vale, izvore,te din
raionul com. Valea-LungA, plaiul
Prahova, judetul Prahova i se
varsä in Valea-lui-Dan, tot in
com. Valea-LungA.
Lespezile, loc izolat, in apropiere
de com. Govora, plasa Ocolul,
jud. Vil cea, un de legenda zice cA
ar fi fost un rAzboiti intre Dad
RomanI, i unde se vAd chiar
ruine Romane.
Lespezile, vellcea, izvore§te din
malul numit Ghermani, comuna
VAleni, pl. Argqelul, jud. Muscel
; se impreund in centrul com.
cu vAlcelele: SAroaea, Muscelul
i BrAduletul i se varsA in riul
Dimbovita la E., de com. Laical.
SeacA in timpurI secetoase.
Lespezile (Valea-), localitate,
In jud. Prahova, com. Cera5u1,
pl. Teleajenul, unde se gAsesc
izvoare cu apA ce contin pucioasA
in mare cantitate.
Lespezilor (Dealul-), deal, in
jud. Vilcea, com. Titireciul, pl.
Ocolul, numit ast-fel fiind cA e
tipos i pe unele locuri format
din lesped de piatrA ; la 2 '2
kil. spre E. de vatra satulta.
Lespezilor (Podul - ), poa', pe
Bistrita, pl. Bistrita-d.-s., com.
jud. Badil, care duce
la com. Racova i se gAsete
pe calea nationalä. BacAti-Piatra-
Neamtu.
Le§culeasa, vechea numire a cdtunulur
Agudul i a t'u:0d Lise§ti,
din comuna Verne§ti, jud.
BuzAra.
Le§ile, sat, fdend parte din corn.
rur. Creata-Lqile, pl. Mosti tea,
jud. Ilfov. Este situat la V. de
Creata, pe valea Most4tea.
Se intinde pe o supraf. de 568
hect., cu o populatie de 272 loc.
D-1 V. Gugiu are 425 hect.
§i locuitoriI 143 hect. Proprietarul
§i locuitoriY cultivl tot terenul.
Are o biserick cu hramul
SE ImpArati, deservia de
I preot i 2 cintAretl; i hele§te0
; I ma0nA de treerat cu
aburI; j circiuml.
NumArul vitelor mari e de
265 i al celor micI, de 768.
A cest sat, se zice, s'a infiintat
pe la anul 1843, de Paharnicul
Petrache Caribolu, fost
proprietar pe acel timp.
Le§ile (Le§ile - Negra§i), sat,
jud. Argeq, pl. Cotmeana, pendinte
de com. rur. BArlogul ;
are 41 case i 200 locuitori.
Le§ile-Negra§i, sat. VezI satul
Le§ile, jud. Argq.
Le§ile (Mägura - Cu-), munte,
In jud. R.-SArat, plaiul Rlmnicul,
com. Bisoca.
Lellor jud. BacAti,
pl. Bistrita-d.-s., com. Fintinelele,
care erpuete la poalele
PisculuI-luI-Stan i in apropiere
de care se aflA ape minerale
pArAsite.
Letca-Noui, com. rur., pl. Neaj-
lovuluT, jud. Vlawa, situatl in
valea dintre Glavaciocul i CAIn4tea,
unde cea dintiiii c15. In cea
de a doua, pe un loc ves, la 40
kil. de Giurgiti, i la 15 kil. de
com. rur. Obedeni.
AceastA proprietate apartine
SeminaruluI Nifon, fácutA dar,
cu alte mo01, de rAposatul Nifon,
Mitropolit Primat al Ron:tirad.
De la 1856, de cind a cumpArat-o
P. S. S. Mitropolitul Nifon,
i s'a dat numirea de Letca-
Nouà ; se numea pAnA la 1831,
&inri apartinea baronuld Meitani,
Suprafata totall a mc:OeT, afarA
de ce s'a dat locuitorilor,
este de 3000 hect.
S'a dat la 1864, la 250 locuitorI
fostI clAca.g, suprafata
de 750 hect.
Aci este un petic de pAdure,
in lunca GlavacioculuI, de 85o
hectare.
Arenda anuall a moOei este
de 32000 leI.
Are o populatie de 1259 suflete,
din carI 227 contribuabill;
o bisericl de zid, Pacutl la anul
186o de Mitropolitul Nifon, deservitä.
de I preot §i 2 dascAli
si care tine de parohia Ruilui-Asan;
o coalä. mixtl, cu
un invAtAtor §i frecuentatA de
43 bAeff §i 2 fete.
Budgetul comuneI e la venituri
de 5277 lel, lar la cheltuell,
de 3890 leI.
Aci este un han mare de zid,
case, pAtule i magazii bune
indestulAtoare. Locuitoril ati
case bune.
Prin aceastä com.mA trece
seaua judeteanl ce vine din jud.
Arge, trece pe la Ruil - lur-
Asan §i apoi prin com. duce la
CAmineasca §i de aci la Giurgiii.
Aci este valea Buzelina sati
MAceiul, care desparte com. de
Dusani aI Eforiei Spitalelor Civile
din Bucure§ti.

LETCA-VECIIIE 159 LETEA
Trece pe ad i si \ralea MilcovatuL
care da in Calnistea.
Letca-Vechie, com. rur., jud.
Vlasca, pl. Calnistea, situata pe
coasta dreapta a va.eT Glavaciocul
pe piscul dealulul. Apartine
familia Filipescu (Vulpache).
Este situatä in mijlocul judetuluT
Vlasca, in marginea de
N. a plaseT, la extrema ef, la
42 kil. de Bucuresti, la 38 kil.
de Giurgiti si la 7 kil. de
Ghimpati.
Are o suprafata de 3255 hect.
S'a dat la 1864,1a 230 locuitorT,
fost clacasT, o suprafata de
461 hect.
Are o populatie de 1268 suflete,
din carT 287 contribuabilI;
o biserica, cu hramul SE Imparati
Constantin si Elena, constituind
singura o parohie, cu un
preot si 2 dascalT; o scoala
mixta, conclusa de un invatator
si frecuentata de 19 copiT.
Vite sunt multe, in special
bol si cal, oT, capre si rlmatorr
si putinT bivolT.
In aceasta comuna sunt multT
tiganT carT vin lama acasa, iar
vara o petrec in orase, de ordinar
in Bucuresti, ca salahorT
la case sati pe la sosele ca lucratort
LocuitoriT de ad, ca si ce din
Letca-Notia, se ocupa mult cu
transportul de lemne, din pa.durile
ce se exploteaza in vecinatate
: Dusani, Rusil-luT-Asan,
Babele si Letca.
Se aflä aci: o moarä de foc cu
doug pietre, situata in vale ; case
bune si gradina pentru arendas
care serva. si proprietatif ;
magaziT, patule bune si indestulatoare
; un han mare de zid
la marginea satuluT ce este pe
drumul Bucuresti-Alexandria.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 3768 leT, iar la cheltuelT,
de 2754 leT.
Are padure de cer si emita,
In suprafata de 8o6 hect., raminind
pamint cultivabil, 2055 hect.
In josul satulur trece apa Glavaciocul,
care o desparte de
Dusanif Eforiel Spitalelor Civile
din Bucuresti.
Letea, com. rur., in jud. Bacati,
pl. Bistrita-d.-j., situata in regiunea
sesurilor BistriteT si SiretuluT,
la S.-E. .si la 5 kil, de orasul
Bacati. Este alcatuita de 8
catune : Letea, resedinta, Aramesti,
erbanesti, Radomirestid.-s.
(Doctorul) Radomiresti-d.-j.
(Alcaz) Domnita-Maria, Cremina
si Chisata sati Chisata.
Domnita-Maria este un sat
noti, format de insurateT la 1880 ;
iar in vechime mal ere' Osebiti-Floci,
Ciineni si Bunesti.
Mosia Letea cu Silistile era
stapinita de manastirea Precista
din Bacati, coprinzlnd si coltul
Sud-Estic al orasuluT;.acum este
domeniti al StatuluT.
Se margineste la N. cu com.
Saucesti ; la S., cu comunele
Rusi si Dealul-Noti ; la V., cu
orasul Bacati ; la E., cu com.
R.isi, dincolo de apa BistriteT
si cu com. Buhociul, de care
se desparte prin riul Siretul.
In com., la locul numit Matca-
VechTe, se varsa Bistrita in Siret
; cu vremea sT-a schimbat cursul
tocmaT la Galbeni, 18 kil.
mal jos.
Populatiunea com. e de 415
t'aran, sati 1561 suflete : 1507
Rominr, 37 UngurT si 17 IzraelitT,
totl de protectiune momia;
too8 agricultor!, 3 comerciantr,
4 cu profesiunT libere, 16o muncitorT
si 26 servitorT.
Sunt 382 contribuabilT.
Are doua scolT, una in satul
Letea, care functioneaza. din
1866, si a doua in Chivata, care
functioneaza din 1890. Sunt intretinute
de Stat si frecuentate
de 63 copiT. Are o biserica, in
satul Letea, cu un preot si un
cintaret ; 14 circiumr.
Dupa legea rurall din 1864,
s'ati improprietarit 211 locuitori,
cu 832 falcT pamint in Orina.
In 1879 s'ati dat, la 141 insurateT,
213,67 hect. pamint in
improprietarire.
Teritoriul com, are o intindere
de 4100 hect. ProprietarT
sunt : Iunius I. Lecca, cu o mosie
(Radomiresti) de 798 hect. ;
Smaranda I. Ventura, cu o mosie
(erbanesti) de aproximativ
500 hect.; mostenitoriT luT GoroveT,
cu o parte de mosie
Nic. Bibire, cu o mosie de 41,62
hect., pamint productiv ; apoT
tot Iunius Lecca, cu o parte
de mosie de 46.93 hect.
Viile ocupa 23 hect., in totalul
pamtnturilor de cultura,
1264 hect.
In com. se afla o fabrica de
hirtie, infiintata de o Societate
Romina, la 17 Ianuarie 1881
(vezT Letea, sat).
Vite sunt : 83 caT, 1290 vite
marT cornute, 422 porcT, 2 capre
si 1164 cl. Sunt 173 stupT
de albine.
Budgetul com. e la veniturT
de leT 15367, banT 17 si la cheltuelf,
de ler 5342, bata 65.
Teritoriul com, este strabatut
de calca judeteaná Bacati-PArincea,
pe stinga Bistriter, lar
pe dreapta, de calea nationall
Focsani-Bacati si de calea ferata
cu aceeasl destinatie.
Distantele : la Bacari capitala
districtulur, 5 kil. ; la Parincea,
20 kil. ; la Valea-SeacA, resedinta
plaseT, 19 kif.; la com.
Buhociul, 6 kil.; la com. Saucesti,
5 kil. ; la com. Dealul-
Notl, 5 kil. ; la com. Rusi, 3 kil.
Letea, sat, jud. Baca/1, pl. Bistrita-d.-j.
si resedinta com. cu acelasT
nume, situat pe malul sting

LETEA 160 LETCANI
al riulul Bistrita, in fata satuluf
Cremenea din aceeasT comuna.
Are o populatie de 132 familiT,
sail 568 suflete; o scoala mixta;
o biserica, cladita in 1867 de
locuitorT; 3 circiumT.
Vite sunt : 12 caT, 400 vite
marl cornute si I17 porcT.
Prin legea din 18 Martie 1883,
s'a acordat primei societatf pentru
fabricarea hirtieT, 150 hect.
padure anual, in curs de 40
anT, din padurile statuluT, Vadurile
si Tarcaul, jud. Neamtu
spre a extrage din ele materialul
trebuincios la fabricarea hirtieT.
S'a dat un teren de ro hect.
de pe mosia statuluT, Letea, pe
care s'a construit fabrica. Fabrica
de hirtie se gaseste d'a dreapta
riului, Ruga. satul Cremenea, la
2112 kil, de orasul Bacati. S'a dat
, i concesiunea de 12 anT pentru
furnitura cu hirtie autoritatilor
statuluT si scutirea de impozite
directe catre stat pe timp de
12 anT. Prin jurnalul consiliului
de Ministri No. 52, de la 26
Iulie 1889, s'a accordat avantaglile
legeT industriale, scutirea
de vama pentru masinT, pentru
materiT prime si reducerea taxelor
de transport pe calle ferate.
Cind s'a infiintat fabrica, statul
a garantat un imprumut de
600000 lei la Casa-de-Depuneri,
care sa, serveasca drept capital
de exploatare. La 1889, cind i
s'a acordat avantagiile lega industriale,
fabrica avea un capital
de 2400000 lei si intrebuinta
150 lucratorl pe zi.
Letea, sat, in jud. Tulcea, pl.
Sulina, catunul comuneT Satul-
Noti, asezat in oxtea centrala
a plaser si la S.-V. comuneT, pe
grindul si in insula cu acelasT
nume, la 31/2 kil. spre S.-V. de
resedintd. Intinderea sa este de
120 hect. Populatia este de 89
familiT, sati 334 suflete, totTRusT
Lipovenr, carr se ocupa cu pescarla
in baltile raspindite pe teritoriul
satuluT. In apropiere se
aftá si pa.durea Letea, care, impreuna.
cu 'Aduna de la Cara-
Orinan, constitue una din curioziaile
Deltel Dunarene. Paclurea
apartine StatuluI, folosindu-se
si locuitoriT de ea.
Letea, insuld, jud. Tulcea, cuprinsa
futre bratul Sulina, bratul
Chilia si Marea-Neagra. Este impartita
in dota partí neegale,
cea mal mica, de la V., apartinind
plaseT Tulcea, lar cea mal mare,
E., apartinind plaseT Sulina. Are
o intindere de 1500 kil. patratI
(150000 hect.) si este semgnatál
Cu o multime de lacurI, a caror
intindere este de 40000 hect.,
de grindurT (pamint ferm), ce
ocupa 10000 hect. Restul este
acoperit cu stuf Pe ea sunt
situate : comuna urbana Chilia-
VechTe si satele Satul-Noti, Sfistovca,
Periprava, Letea, Pardina,
Satul-Notl si Ciatal-Chioi.
Letea, grind, in jud. Tulcea, pl.
Sulina, pe teritoriul comuneT
rurale Satul-Noti, situat in par.
tea V. a comuneT si in cea E.
a plaseI ; are o intindere de
450 hect.; lasa spre E. maT
multe Asir de uscat sati grinduri,
ca : Farul, Sulina, Arini,
etc. ; pe el se aflä situat satul
Letea ; este in mare parte acoperit
Cu sernanaturr, iar parte
este neproductiv.
Letea, punct trigonometric de
observatiune, in insula Letea,
jud. Tulcea, pe teritoriul com.
rur. Satul-Noti, llaga catunul
Letea ; are 12 m. inaltime, este
artificial, $i domina asupra satulul
Letea.
Letea-cu-Sili§tele,mofie, a statuluT,
jud. Bacail, pl. Bistrita-d.-j.,
com. Letea ; are o Intindere de
500 hect., dind un venit de
8330 leT.
Leteqti, sat, In jud. Neamtu, pl.
Piatra-M u ntele, com. Hangul, cu
o populatie de 36 fama', saa
125 suflete.
Locuitorif se ocupa parte cu
plunria i parte cu agricultura.
Le t (Piscul-la.), unul dintre
piscurile muntelu1 Bourul, jud.
Suceava.
Leta, pirig, jud. Iasi, curgind
pe teritoriul satuluT Aroneanu
care unindu-se cu pir. Bursucaria,
ce izvoreste dintre dealurile
satuluT Cotul-lut-Ivan, comuna
Stinca, se varsä in iazul
numit Gura-Frincului.
Letcana sati Letcani, sat, jud.
Bacatl, pl. Bistrita-d.-s., com.
Racova, asezat pe piriul cu acelasi
nume, ceva mal la N. de
satul Racova.
Are o populatie de 50 famili!,
sati z6o suflete ; o biserica,
cu un preot si un cintdret.
Vite sunt : 4 cal, Izo vite
marT cornute, 117 oT si 51 porcT.
Acest sat inainte facea parte
din ocolul Bistrita, al judetuluT
Neamtu.
Letcana, phig, care vine din
judetul Roman si se varsa In
Bistrita d'a stinga, dupa ce a
udat com. Racova, pl. Bistritad.-s.,
jud. Bacail.
Letcani, sat, in partea de S.-V.
a com. Tautesti, pl. Copoul, jud.
Iasi, situat pe un podis, in partea
stinga a riului Bahluiul, podis
prin mijlocul caruia trece soseaua
nationald Iasi-Podul-IloaeT. Este
izolat cu totul de comuna si se
afil la o departare de IO kil.
de orasul Iasie .

LETCANI
Are o populatie de 66 familif,
sati 150 suflete.
Vite: 130 vite marr comute,
248 oT, 24 caT i 50 rimatorT.
Letcani, fost sat raz4esc, jud.
Suceava, intre com. Cristesti si
Draguseni, desfiintat, ca si altele,
de Vodd Mihala Sturza, care cu
forta a rasluit si razasiile mdrindu-sT
trupul mosieT luT, Cristesti.
Razasiile ar fi fost capatate
de la tefan-cel-Mare, in
urma lupteT de la Rdzboeni. Biserica
din Letcani este si acum
in satul Homita.
Letcani, deal, jud. Suceava, pe
coastele cAruia a fost maT inainte
satul cu acelasr nume.
Letcani-Vechl sail Bogonos,
sat, in partea de N.-E. a com.
Cucuteni, pl. Stavnicul, judetul
Iasi, asezat pe partea stinga a
sesuluT BahluiuluT, litiga calea
nationald Iasi-Podul-Iload, pe o
intindere de 638 hect., cu o
populatie de 34 familiT sail 188
suflete.
Vite: 442 vite marT cornute,
1204 oT, 30 capre, 30 caí O 72
rImatorT.
Leuca, vale, izvoreste de la N.
munteluT ClAbucetul-BaiuluT, jud.
Prahova. Are o directie de la
S.-V. spre N.-E. si se varsa in
Prahovita, aproape de Valea-
RisnoaveT.
Leucesti, sat, jud. Arges, pl. Topologul,
facind parte din com.
rur. Urluesti-Babeni.
Leucusami, numire ce se da in
vechime satulut Leucuseni, din
Moldova, com. Gherlesti, jud.
Roman.
Leucuseni, sal, in jud. Roman,
pl. Moldova, com. Gheraesti,
61976. Morolo Molioluor Mogrollo. Vol. IV.
161
spre S.-E. de satul Gheraesti,
la 2 kil, de el si alaturea de
satul Sabloani. Este asezat pe
p;atoul ce separa basinul MoldoveT
de al Siretuld. Are 84
familiT, sai1 295 suflete, din carT
64 contribuabill ; locuesc in 71
case. Sunt 150 vite marT cornute.
Se cultiva ad mult cartofiT.
Acest sat dateazd din secolul
al XIV-lea, cacI un document de
la tefan-Voc15., fiul luT Bogdan si
nepotul luT Alexandru-cel-Bun,
din 12 Aprilie 1458, ne arata ca
a fost facut danie de mosul san
Alexandru-cel-Bun, Impreuna cu
un alt sat, Dragomiresti, din
jos de Roman, MitropolieT de
la tirgul RomanuluT. Aceastä
danie este reintarita din noti,
mal tirzia, MitropolieT de Roman,
de catre tefan-cel-Mare,
la 20 Aprilic 1488, la care data
se numea Leucusani. Pe la 1400
se numea Leucusouti.
Leucuseni-Dimitriu satl Leucusesti-luf-Linä,
sat, pe mosia
cu acelasT nume, com. Ciumulesti,
jud. Suceava. Asezat
pe coasta N. a dealuluT Antilesti,
are o populatie de 83
familil, sati 289 suflete, din carT
50 contribuabili; locuesc in 74
case.
Vatra satuluT ocupa 5 falcT,
25 prajinT. Mosia, proprietatea
mostenit. deced. A. Dimitriu,
e in intindere de 190 t'ala din
carI 130 fálcr cultivablie, 22
falcI padure, 35 fAlcI finat si.
restul sterp.
ImproprietaritT in 1864 sunt
14 fruntasT, 12 palmas1 si 34
codasT, stapinind 91 falcT, 25
prajinT.
Are o biserica., cu hramul
Adormirea MaiceT DomnuluT,
zidita in 1844, de Vasile Dimitriu,
ajutat de obstea satenilor,
deservita de preotul din Ciumu-
LEUL
lesti si de 2 dintaretT. Scoala din
Ciumulesti serva si acestuT sat.
DrumurT principale sunt : la
FAIticeni (I0 kil.) si la amirzani
(3 kil.).
In 1830, Leucusesti-luT-Lind
avean 25 liuzI, platind 304 leT bir
anual, la caz-1 se adaugeati breslasiT
ot tam, 2 liuzI, platind 24
leT.
Leucusesti-Softa, san Leucusesti-Pisoschi,
sat, pe mosia
cu acelasT nume, com. Ciumulesti,
jud. Suceava. Asezat pe
coastele dealurilor Tarina-Mare
si Horaita, are 48 case, populate
cu 49 familiT, sati 201 suflete,
din carT 5o contribuabilT.
Vatra satuluT ocupa 4 fdlcf,
55 prajinT. Parte din mosie e a
d-lui Emanuel Mortun si parte
a familieT Softa. Are o intindere
de 207 falcT, din carT : 76 ala'
cultivabile, 24 falcT padure, 68
ala finat si restul imas, m'astine
si locurT neproductive.
ImproprietAriti in 1864 sunt
8 fruntasT, to palmasT si 30 codal,
stapinind 61 t'atol, 55 prdjinT.
AceleasT drumurT sunt ca
si la Leucusesti-Dimitriu.
In 1803, Leucusesti-Pisoschi
numara 20 liuzT, platind 236 leT
bir anual.
Leucusouti, numire, ce se da,
pe la 1400, satului Leucuseni,
din Moldova, comuna Gheraesti,
jud. Roman.
Leul, com. rur., intinsa la V. pl.
Ocolul, jud. Romanati, formata
din Leul-Mare-d.-s., (2000 locultor»
si Leul-Mic-d.-j. (1400
locuitorl), situata pe soseaua
Caracal-Craiova, la 29 kil. de
Caracal, si Ruga hotarul jud.
Altitudinea terenuluT d'asupra
niveluluT mariT este de 178 m.
Un grup de magure inconjoara
satul.
21

LEUL-MARE-DE-SUS 162 LEURDENI
Are o populatie de 857 familif,
san 3400 suflete, din carl
667 contribuabilT.
Are o sama primara, conclusa
de un invAtAtor, i frecuentata
de 72 copii ; 4 bise-
Sf. Nicolae (1820), Adormirea
Maicel-Domnulul (1785),
SI. Gheorghe (1820) si Sf. Dumitru
(1872), cu 7 preotT si 8
cintaretT.
Vite marT sunt 2602, vite
mid, 899 si rimAtorT, 914.
Comuna Leul este vestita in
judet prin márimea i vechimea
sa.
Leul-Mare-de-Sus, sat, in care
se afla primaria com. Leul, jud.
Romanati ; are 2000 locuitorT.
Leul-Mare i Leul-Mic,
cele, com. Cucueti, pl. Oltul-dejos,
jud. Olt.
Leul-Mic-de-Jos, ceitun, al com.
Leul, pl. Ocolul, jud. Romanati,
spre V. si cam la 2 kil. de
Leul-Mare ; are 1400 locuitorT.
Leule§ti, clitun, al com. Birzeiulde-Gilort,
pl. Amaradia, jud.
Gorj, situat pe vAT i dealurT.
Are o suprafatA cam de 500
hect., din carT 82 hect. culturd,
2 hect. vie, 4 hect. prunet, lar
restul de 412 hect., pAclure, fiflete
i tufäri i cea mal mare
parte ripos si plin de arbusti.
Are I bisericA cu I cintAret;
serviciul se face de preotul de
la comuna.
Locuitorif sunt mosnenr; sunt
49 familiT, san 240 suflete, din
carl 40 contribuabill.
Ei posedA : IO plugurl, 25
care cu bol; ii cal, 82 rimAtorl,
161 vite marT cornute, 45
oT si 75 capre.
Comunicatia in cAtun se face
prin soseaua comunala care o
leaga la N. cu comuna sa
zeiul-de-Gilort, iar la S. cu Birzeiul-de-PAdure.
In cAtun se gasesc 2 puturr
si 6 izvoare.
LeuluI (Dealul-), deal, jud. Dolj,
pl. Amaradia, com. Zaicoiul, la
N. -V. comuneT. Se lasI din
dealul CerAtul si desparte cursul
superior al piriuluT Leulul de
apa Nistoiul. E inalt de aproape
50 stinjenI i acoperit cu vil si
finete. FormeazA putin din limita
ch V. a com. catre com.
BAcesti, din jud. Gorj.
Leului (Dealul-), deal, jud. Dolj,
pl. Amaradia, com. SlAvuta, din
care izvoreste piriul SlAvuta.
LeuluI (Sanca-), codru, proprietatea
statulul, pendinte de mAndstirea
Sf. Gheorghe, com. Boziorul,
jud. Buzan; are 43 hect.,
mar toate pAdure ; in localitate
se numeste i Stina-LeuluT.
LeuluI (Valea-), vale, spre S.-
V., de com. ScArisoara, pl. Ocolul,
jud. Romanati ; se termina
In Valea-OltuluT.
Leurda, ftlaiü, jud. Vilcea, pl.
Ocolul, clt. Cacova.
Leurda, vale, care uda panca de
S. a com. Ursi, pl. Oltul-d.-s., jud.
Olt, si se varsa. tri gira Cungrisoara,
tot in raionul com. Ursi.
Leurda, vale, la N. de com. Bordeni,
plaiul Prahova, jud. Prahoya.
Leurdeanca, pl!dure, supusl regimuluT
silvic, com. Topoloveni,
pl. Podgoria, jud. Muscel, in
intindere de wo hect. Esente :
stejar, fag, carpen, jugastru, plop
si anin.
Leurdeanca, prldure, supusA re-
gimuluT silvic, pendinte de com.
Leurdeni, pl. Podgoria, jud.
Muscel.
Leurdeanul, deal, jud. Muscel,
com. Leurdeni, pl. Podgoria.
Leurdeanul, munte, jud. BuzAti,
com. MlAjetul, cat. StAnila, acoperit
de Ociare si fineata.
Leurdeanul, deal, in raionul com.
Ogretinul, pl. Teleajenul, jud.
Prahova, acoperit cu pAdure.
Leurdeanul, pisc, jud. Prahova,
com. Drajna-d.-s., plaiul Teleaj enul,
pe culmea de deal ce se lasA
din creasta Carpatilor, printre
Drajna i Ogretinul. ServA de
pasune pentru vite.
Leurdeanul, pisc inalt, in partea
de S.-E. a com. Cerasul, pl.
Teleajcanul, jud. Prahova. Serva
pentru pAsune in timpul vereY,
fiind improprin orT-cArel culturT.
Leurdei (Izvorul-), irvor, in jud.
BuzAti, com. Nehoiasul, care incep
e din virful munteluT StAnila
se scurge in riul Bisca-RozileT,
in fata cAtunulur Bisceni.
Leurdeni, com. rur., jud. Ilfov,
pl. Dimbovita, situatA la E. de
Bucuresti, futre oras si forturr,
la 9 kil. de Bucuresti. Se imparte
in 2 trupurl: Leurdeni-
Rominf i Leurdeni-SirbL
StA in legAturl cu Popesti-
Conduratu i Glina prin sosele
vecinale.
Se intinde pe o suprafata de
1875 hect., impreurd cu mosia
Cula, populata de 486 suflete,
din carl 96 contribuabilf; locuesc
in 103 case.
Familia Efr. Germani are,
afarA de mosia Cula, 800 hect. s't
locuitorir, 275 hect. Proprietara
cultivl 640 hect. (105 sterpe,

LEURDE.111 163 LEURDIUL
35 izlaz, 20 vie). Locuitoril cultiva
225 hect. (i0 sterpe, 20
izlaz, 20 vie).
Improprietaritl sunt 65 locuitorl
i neimproprietariti, 25.
In com. e o biserica, cu hramul
Sf. VoevozT; icoa1ä mixta,
frecuentata de 5 elevI si 3 eleve
; i masillä de treerat cu abud ;
2 circiuml.
Vite sunt : 102 cal hi Tepe,
174 bol', 99 vacT si vitel, 12
taurI, 8 bivoll i bivolite, 20 capre,
79 porcT si 633 or.
Locuitorif pose& : 84 plugurl:
82 cu bol hi 2 cu Cal; 107 care
hi 'carute : 78 cu bol, 20 cal.
Budgetul com. e la venituri
de 1946 leT hi la cheltuelT de
1886 ler.
Leurdeni, com. rur., jud. Muscel,
pl. Podgoria, la 70 kil. spre
S. de ampulung, situata filtre
dealurl si vil hi pe malul sting
al riuluT Arges, la 16 kil, de
rehedinta subprefectureT.
Se compune din 4 catune :
arciumaresti, Leurdeni -d. - s.,
Leurdeni-d4. i Moara-Mocanului,
si se margineste la N. cu
com. Glimbocelul; la S., cu com.
Ratesti, jud. Arges, de care se
desparte prin riul Arges ; la E.,
cu com. Ciulnita si la V., cu
com. Golesti-BadiT.
Are o populatie de 304
sad 1272 sufl., din cae 250
contrib. ; locuesc in 287 case.
Are 2 bisericT, la Leurdenid.-s.
si I.eurdeni-d.-j., deservite
de 2 preotl si 4 dascalr ; I coall,
infiintata la 1837.
Locuitorii S'al improprietarit
la 1864 pe mosiile N. Cretulescu,
Catinca i Alexandru Golescu,
In 4 categoril. Proprietarl
marr in comuna sunt : Nic. Cretulescu
si N. Gussi.
Vite sunt : 5i caT, 300 bol,
200 vacT, 934 o!, 293 pord, 5
bivolT hi 8 capre.
Budgetul com. e la veniturr
de 4430 leT si la cheltueli de
3893 lei.
Spre N. este inconjurat de
dealurl cu vil si de padurl Cu
stejar, fag hi emita ; lar celel'alte
partl sunt acoperite de
livezi de prunT, merT, nucT
cirehr.
Rtul Arges ucla partea de S.
a comuneT.
oseaua nationala Bucurehti-
Pitehti si calea ferata, metgind
aproape paralel, trec prin comuna
de la V. spre E. Alte 3
sosele comunale pleaca din soseaua
nationala, trec prin comuna,
spre riul Arges, peste
care este un pod de lemn, legind
com. Leurdeni cu com.
ateasca-Popehti, din jud. Arges.
La anul 1712, Carol XII, regele
SuedieT, a trecut prin Leurden,
in drumul sat spre Pitehti.
Leurdeni, stafie de dr. - d.- f.,
jud. Muscel, pl. Podgoria, cat.
Leurdeni, pe linia Chitila-Pitesti,
pusä in circulatie la 13
Septembrie 1872. Se afta intre
statiile Gaesti (16.3 kil.) si Golehti
(14.1 Idl.) Inaltimea d'asupra
nivelului mAril de 217m,04
Venitul acesteT statil pe anul
1896 a fost de 150670 ler, os
bani.
Leurdeni, fort, in jurul Bucurestilor,
jud. Ilfov.
Leurdeni, a'eal, in raionul co
muneT cu acelahl nume, plasa
Podgoria, jud. Muscel, pe care
se cultiva 40 hect. vie.
Leurdeni - de - Jos, sat, facind
parte din com. rur. Leurdeni, pl.
Podgoria, jud. Muscel. Este situat
in partea de E. a comuner,
pe malul sting al riuluT Argeh.
Are o populatie de 98 familir,
sad 395 suflete : zor barbati si
194 femeT.
La nordul satulul sunt dealuri
mar! acoperite cu vil si padurT.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Gheorghe, cacha la anul
1861 de N. Cretulescu hi Alecu
Pitar u.
In raionul acestur catun este
hi statia caeI ferate, Leurdeni.
Leurdeni - de -Sus, sat, facind
parte din com. rur. Leurdeni,
pl. Podgoria, jud. Muscel. Aci
este rehedinta comuneT.
Are o populatie de 124 familiT,
sat 502 suflete : 255 barbatT,
247 femeT.
E situat in centrul comuneT
pe malul sting al riuld Arges.
In partea de N. a satuluT hunt
dealue acoperite Cu paclurT hi
Are o biserica, cu hramul Adormirea..MaiceT-DomnuluT,fondata
la 1835 de raposatul Iordache
Golescu. La 1887, focul
a distrus- o hi s'a rezidit de locuitoriT
comuneT.
Are o scoala de baeti si fete,
conclusa de un invatator si o
invatatoare, cu intrqinerea carora
statul cheltuehte 2484 le/
anual; e frecuentata de 120
copii.
titi carte 176 barbatf hi 72
femeT.
Pe la N. satuluT trece soseaua
nationala Bucurehti-Pitehti hi calea
ferata, cm-1 merg aproape
paralel prin catun.
Leurdeni-Sirbi. VezI Leurdeni,
jud. Ilfov.
Leurdetul,
zat, com
Fundata hi
nenilor in
Leurdi§ul,
paure, in jud. Bu-
. Goidehti, catunele
Plaiul-NuculuT, a mohdevälmasi
e.
irvor, in ju d. Buzat,
com. Valea-MusceluluT
; izvoreste

LEURDOASA 164 LICOI
din Virful-PAtirlagiT ; se uneste
Cu izvorul BrAduletu/ i ami/1doul
unite &ti nastere piriuluT
Valea-MusceluluT.
Leurdoasa, sat, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., com. Argetoaia, cu o
populatie de 381 suflete 184
bArbatT si 197 t'eme. Locuesc
in 58 case si 22 bordee. CopiiI
din sat urmeazA la scolile din
satul Argetoaia- d.-s., ce este
la 4 kil. 200 m.
Leurdoasa, deal (400 m.), jud.
Dolj, pl. pul-d.-s., com. Argetoaia,
din care izvoreste piriul
Leurdoasa.
Leurdoasa, fria i vale, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Argetoaia,
ce curge prin satul Leurdoasa.
Izvoreste din dealul
Leurdoasa.
Leuril (Dealul-), munte, in comuna
MAdeiul, jud. Suceava.
Lezuntul-Mare saa Lequntul,
jud. Baclii, pl. Trotusul,
com. Grozesti; izvoreste din muntele
MAgura-CasinuluT, se mearca
d'a stinga cu pirlul Lezuntul-Mic,
udA localitatea Huta si
se varsA d'a dreapta OituzuluT
la satul FerlstrAul.
Lezuntul-Mare, munte, judetul
Bacliá, pl. Trotusul, com. Grozesti.
Lezuntul-Mic, munte, jud. BacAti,
pl. Trotusul, com. Grozesti,
de lingA muntele Lezuntul-
Mare.
Lia, pisc, filtre com. Birzesti
Vulturesti, pl. Argeselul, jud.
Muscel.
Libiceyti, mahala, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-j., com. Pluta.
Lichireyti, vechte plascï, in jud.
Ialomita, cu /6 sate. AceastA
plasA, impreunl cu pl. Cioc5.nesti,
a format, in 1832, pl.
Borcea.
Lichire§ti, vechie numire a orafulut
CAlArasi, jud. Ialomita.
Lichire§ti, mofie nelocuitl, a Eforier
Spitalelor Civile din Bucuresti,
in jud. Ialomita, pl.
Borcea, spre V. de orasul CAlArasi.
Teritoriul orasuluI a flcut
parte pAnl la 1852 din
aceastä mosie, cind s'a cumpArat
1714 pog. de la Eforie, din
carT 1357 pog. formeazA domeniul
orasuluT ; pe 357 pog.
se afll vatra orasuluT
Lichitiyteni, sat, fácind parte din
com. Vultureni, pl. Berheciul,
jud. Tecuciti. Este situat la N.-
E. de com., la 4'/2 kil. Prin sat
curg piraiele : &rica, la S. si
Lichisteni, la N.
Are o populatie de 52 fasati
210 suflete, carT locuesc
In so case. CopiiI din sat
merg la scoala din satul Vultureni.
Teritoriul satuluT este de 724
hect. Locuitoril, fosti clAcag
implmintenitT la 1864, stlpinesc
124 hect., lar proprietariT 600
hect.
LocuitoriT cultivA 555 hect.,
lar satul ocupa 9 hect.
Vite sunt: 95 bol, 75 vacI,
4 taurT, 22 cal, 6 bivolT, 156
ol si 14 capre. Sunt 200 stapI
cu albine.
,LocuitoriT posedA : 20 plugurT
de fler si 22 de lemn.
In sat se afll o bisericA,
Cu hramul Sf. VoevozT, de lemn.
Materialul de lemnArie a fost
dAruit de Alexandru Sturdza
de la vechTa bisericA din tirgul
Gliceana, care era in locul
celei actuale. Pe icoan e
si pe strAnT se gAsesc datele
de 1774 si 1778, carT aratl
data ciad s'a flcut biserica din
tirgul Gliceana.
Lichiyteni,ptria, cureind pe teritoriul
com. Vultureni, pl. Berheciul,
jud. Tecuciti, de la N.
spre V.; se varsA in partea
stingl a BerheciuluT, dupA ce
a udat satul cu .acelasr nume.
Licina, vale, in jud. Constanta,
pl. Silistra, pe teritoriul com.
rur. Unja., jud. Constanta ; se
desface din poalele de N.-V.
ale dealuluT Canli-Dere; se indreaptA
spre N., avind o directiune
de la S.-E, spre N.-V.,
mergind printre deakil Dama
si o prelungire a dealulul Canli-
D ere, brAzdInd parten de N. a
pl. si cea de V. a com.; dupA
un drum de 4 kil., trecInd prin
pAclurl i tuflrisurT, se deschide
pe malul dobrogean al DunareT,
la 800 m. mar sus de deschiderea
v5.eT Cilnia in Dunlre ;
malurile sale sunt inalte si ripoase
din pricina dealurilor carr
o string de aproape ; taie 2
drumurT comunale: Bugeac-Cilnia
si Galita-alnia.
Licoi, fost sat, pe mosto. Virboceni-Blestematele,
In jud. Buzla,
com. CArpinistea, spart In timpul
ciumeT luT Caragea ; urmele
se vAd incl.
Licoi, sat, In jud. R.-SArat, pl.
Rimnicul - d.-s., com. Margartest!,
la poalele dealulul Licoi,
pe piriul Hirboca.
Licoi, deal, in jud. R.-SArat, pl.
Rimnicul-d.-s., com. Racoviteni.
situat î partea de V. a com.,
la hotarul judetulur, cAtre BuzAti;
este acoperit cu padurT.
Licoi, mofie, in jud. BuzAti, com.

LICURA 165 LICURIC1UL
CArpinistea, cAt. Valea-HotaruluT;
are 500 hect., din care 36
pldure.
Licura, deal, la N. de com. Ocnele-MarT,
pl. Ocolul, jud. Vilcea,
mide a fost un rAzboiti, numit
Cîrjalia, cu Turcif, carT ati
dat foc bisericel de la CApAtina,
de pe acest deal, la anul 1802.
LicureI(Culmea-),culme de deal,
in jud. Vilcea, pl. Ocolul, com.0cnele-Marl,
pe care se aflA ocnele
vechT, pArAsite, carT dateazA din
timpul luT Adrian si carT
fost mal in urmA clutate de
impAratl pentru a scoate sare
ca sä alimenteze pe locuitoriT
din Moesia inferioarl i Dacia
rAsOriteang. Originea lor se sue
mal sus de Adrian.
Licuriciul, com. rur. i sat, in partea
de E. a com. CArbunesti, pl.
Gilortul, jud. Gorj.
Este situat pe valea Licuri-
6111. Are o suprafatä. de t000
hect., din carl 200 hect. arabile,
20 hect. prunet, 15 hect.
vie, iar 765 hect. pAclure, tufä.
ri i ripe.
Are o populatie de 240 fa-
1222 suflete, din carT
200 contribuabill.
LocuitoriT posea : 20 plugurT,
40 care cu bol; 210 vite marT
comute, IO cal, 150 oT, 45 capre
i wo rimItorT. Sunt 43
stupT cu albine.
Are: 2 bisericT, una flcutA in
1790, lar a doua in 1820; sunt deservite
de i preot i 2 cintAretl.
Budgetul com. este de 1181
lel la veniturl si de 1117 lel,
81 banT, la cheltuell.
Este udatA de apa Negreana,
peste care, in partea despre N.,
pe soseaua vecinall care traverseazA
satul, este un pod de lema
pe pilotT, lar altul, in partea de
S. In marginea satu/uf.
Comunicatia in com. se face
prin soseaua vicinall care o
leagl la N. cu CArbunesti si la
S. ca Negreni ; cu Frumusei,
Serada, Piriul-Boia $i Juptnesti,
e legatA prin drum de
care.
In com. se &ese 4 puttni
si 15 izvoare.
Licuriciul, com. rur., in jud. Teleorman,
pl. Tirgulul, situatA
pe partea stingA a Oil Tinoasa.
Se invecineste la N. cu com.
Antonesti ; la S., cu valea si piriul
Tinoasa ; la E., cu valea
cu Piriul-CiineluT, care o desparte
de com. CAline$ti, iar la
V. cu teritoriul com. Dulceanca.
Populatia com. este de 215
familif, sati 986 suflete, din carT
163 contribuabill.
Are : o scoalg, conclusä de un
invAtAtor i frecuentatA de 46
elevI ; o bisericä cu un preot,
cintAret si i paracliser.
Vite : 282 vite marl cornute,
51 caT, 1935 oI i 160 porcI.
Budgetul com. este de leT
2852,20, la veniturT si de leT
2849,52, la cheltuelI.
Solul este maT mult humos
putin accidentat, priincios
pentru orl-ce culturg.
Suprafata com., ci a mosiilor
si a pldurilor aflate pe dinsa,
este de aproape 4000 hect. Proprietar
principal este Eforia Spitalelor
Civile din Bucure$ti, care
posedä trupurile de mosie numite
Zbirglezele i Lixandra.
Din aceste mosif, 2040 hect.
sunt pArnint arabil, 165o hect.
acoperite cu 1)1:Jure, iar restul
de 253 hect. izlaz si finete. Eforia
posecIA si vil pe o intindere
de 23 hect. Ambele pAclurT
s'ag dat acum citl-va anI in exploatare.
Intr'insele se gAseati
arborI grosT, ca osebire stejar
qi alte esente, in grosime pAnA
la 6o cm. ; parte din pAdure e-
ste lAstar. ProprietAtile locuitorilor'date
dupg legea ruralg,
ocupg. 450 hect., impArtite intre
88 locuitorr, carI mal posea,
$i 602 hect. vil.
Locuitorif ati multe cAzane
pentru fabricarea rachiuluT de
prAsting.
CM de comunicatiune suntspre
com. Antonesti la N., spre com.
Dulceanca la V. si la com. CAline$ti,
la E., dincolo de Valea-
Chuela, pe sosele vecinale.
In partea de S. a com., peste
piriul Tinoasa, se afll o mlgura,
cdreia locuitorif if zic MAgura
- CimitiruluT si care servA
ca semn de hotar al pAminturilor
delimitate locuitorilor ; o a doua
mAgurä se gAseste la E. com.
si poartA numele de MAgura-
ZamfireT.
MAgura-CimitiruluT are o inglti
me de 5 m., lar baza er are 125
m. in periferie. MAgura-ZamfireI
este de 6 m. ingltime si are o
periferie de 120 m.
Cea mal mare parte din locultori
sunt bulgarf, stabilitT
aci de pe timpul rAzmeritelor
pribegillor. El îl pAstreazA
IncA limba, portul i obiceiurile.
De citT-va ani insA asimilarea
cu elementul romin a inceput
sO fie mal %radia.
Licuriciul-Zbirglezele, j'& dure,
In jud. Teleorman, pe mosia Licuriciul,
proprietate a Eforiei
Spitalelor Civile din Bucuresti.
Licuriciul, vale, com. Licuri-
6111, jud Gorj. Are directiunea
N.-S.-E. si este coprinsg. 'filtre
dealul Serada la E. si dealul
Negrenilor la V. isT are originea
mal sus de com. Licuriciul
i dl in valea GilortuluT
mal jos de Negreni. Pe aceastl
vale curge pirlul Negreana ce
urmeazA directia dealuld, avindu-sT
obirsia mal sus de Licu-

LIDIf (VALEA-) 166
riciul ; trece pe lingl satul cu
acelasi nume si se varsa in
Arnaradia, la Hurezani-de-Sus.
In timp de seceta este seaca ;
la timpurT ploioase devine mare.
Lidil (Valea-), pfrn, uda. com.
Tatarul, trece in raionul com.
Gornetul-Cricovul, pl. Cricovul,
jud. Prahova, unde se varsa in
riul Cricovul-Sarat.
Lidvul, pisc de munte, jud. Suceava,
acoperit parte de padure
de fag si parte de fillet,
intre Risca-Mare i Slatioara,
com. Bogdanesti.
Lie§ti, com. rur., jud.
pl. Birlad, formata. din 2 eltune
: Liesti i erbanesti, situate
pe ambele parti ale soseler
nationale Tecucig-Galati,
pe o intindere de 4 kil., cu resedinta
com. in satul
Intreaga comuna este situata
pe un frumos platog, avind
o inaltime de 16 m. deasupra
niveluluf BirladuluT, in partea de
S. a jud., la 27 kil. de Tecucig
si la 7 kil. de Ivesti,
resedinta sub-prefecturei.
Hotarul comunei este: la N.,
o linie conventionala ce pleaca
din malul SiretuluT, merge spre
E. pe line mosia d-luT Nicolescu,
da in gira Birlovita, pana
face o cotitura spre S., se ridied
pe deal pe soseaua comunala,
trece prin sat, se ridica
tot spre E., trecind Nisipurile,
Dumbrava, Calmatuiul,
pana ajunge in matca Gemini;
spre E., -Orin!. Gerul, in linie
aproape dreapta, de la N. spre
S., pand in mosia d-lui Verone;
la S., o linie de invoeala incepe
din matca Gemini', trece pe
mosia (ui Gheorghiadi, merge
prin. padurea Hanul -Conachi,
pana ajunge in malul Siretului,
Ja locul numit Chitaroaia ; la
V., riul Siretul, care intra in raionul
comund la punctul numit
ela Morel», merge spre S.
pana la Odaira-PopeT, apnea spre
E. pang la Coardele, iar de aid
spre S.-V. pana la Calieni (jud.
Putna) i Chitaroaia, unde trece
in com. Fundeni, facind o curba
spre V.
RazesiT satuldi Liesti trec
peste hotaruI .natural, care e
Siretul in partea de V., avind
proprietatt i dincola de Siret
pana in riul Patna (jud. Putna),
care in vechile hotarnicii se
identifica cu nurairea Ruginosul,
dupa cum se aude i astazi
intre locuitorr.
Terenul e aproape ves. In partea
de E. se ridica vre-o citeva
dealurT, care o brazdeaza
de la N. spre S. Cel mai insemnat
este Dealul-Calmatuiu-
Apele care ucla comuna sunt :
Siretul, in partea de V., formind
limita intre jud. Tecucig
si Putna. Girla-Birlovita, care
pleaca. din Siret, curge in direcia
N.-S.-E.,. serpueste prin
vechiul sat Liesti si se varsa
In Birlad, in raionul satulur.
Birladul, in partea de V. curge
in directia si se varsa in
Siret in raionul acesteT com.
Calmatuiul in partea de E. a
com., curge de la N. spre S.,
avind o albie adinca. Gerul,
care formeaza, limita de raskit
a com., curge in directia
N.-S. si formeaza o vale frumoasa,
acoperita cu fineata.
,Populatia com. este de 934
familiT, sag 3763 suflete, din
earl 843 contribuabilI; locuesc
in 885 cases Stig carte 450
barbati si 120 &me!.
Teritorinl com. este de 7.512
hect., si 62 aril. .Locuitoril din
Liesti, earl stint vechi razesT,
stapinesc 1646 hect. ; vechif
clacas! din SerbOnesti si o parte
din Liesti stapinesc 1194 hect.,
-jar proprietarul. 7.672. .
Vite sunt: 263 ca!, 7 tauri,
125 epe, 1768 bol, 1328 vacT,
4 catir1,7 7 bivolf, 41133 al si
43 capre.
Locuitorii poseda 558 pluguff
de fer, 14 de lemn, 14
cazane de flout rachig ; lar proprietarii
ail: 4 masinT de secerat,
2 masinT de batut porumb,
4 masinT de semanat,
cum si 2 morT de foc, una in
Liesti si cea-l'alta in Serbanesti.
Sunt 3 biserici, una in Liesti
si doul in Serbanesti, deservite
de 4 preotr $i 4 cintaretl;
3 scoff, 2 in Liesti, una de baetl
si una de fete, si o a 3, mixta
In §erbgnesti. coala de b5.etl
din Liesti s'a infiintatr la 1865
si e frecuentata de 96 copii.
Scoala de fete s'a infiintat la
I 881 si se frecuenta de 29 eleve.
Scoala din Serbanesti s'a infiintat
la 1881, si e frecuentata
de 42 elevr.
Veniturile ca si cheltuelile
com. sunt de 9953 leT, banT.
Comerciul se face de 18 Persoane.
Pe teritorul comuneT, in partea
de E., se af15-13 'lisle de p5.mint
nisipos care incepe din
-comuna Torcesti si 'continua
pana in padurea Hanu/-Conachi,
in directie N.-S. ; d-1 Gr.
§tefanescu, in cartea-T. de geologie,
zice el sicr a foe apa. ;
locuitorii aU &cut plantatiuni
de plop). si Wait
Locuitorii din Liestisunt yeahi
razesi; iar ad din Serbanesti
sunt parte razesT, parte Improprietariti
la 1864.
Calle de comuniaatie sunt:
oseaua nationala. Tecucig-Galati,
care trece prin mijlocul satelor
Liesti i.§erbknesti; calca
ferata Ivesti-Hanul-Conacht care
formeazä limita de E. a. satelok ;

LIETI 167 LlEM-MICLESCULUÌ
soseaua judeteana Liesti-Lungociul
i Calieni (j ud. Putna) care
uneste satul erbanesti cu CAlieni
prin un pod de vase umblator.
AicT se afla prima baterie
forturilor NAmoloasa-Focsani.
Intreaga com., la z88r, se
afta situata pe deal in urna
inundatillor SiretuluT si BirladuluT.
Ea prezinta un aspect
placut, avind strazI drepte
largl, case mal igienice si bine
fácute, in mare parte invente cu
tabla si sindrill
Locuitoril desfac produsul
muncer lor la tirgul Iveti, lar
toamna la Galati; transportul se
face pe soseaua nationala, cu ca-
Tele cu bol saa cu carute cu caT.
Se margineste la N. cu com.
Bucesti, de care se desparte
printr'o strada larga numita Hatasul
; la S., Cu com. Fundeni ; la
V. cu riul Siret si la E. cu jud.
Covurluia, de care se desparte
prin riul Gerul.
Lie§ti, sat, In jud. Neamtu, com.
Petricani. Vez! Julfeni.
Lie§ti, sat, facind parte din com.
Cu acelasT nume, jud. Tecucia.
E situat pe un platal, intre riul
Birlad, la V. si calea ferata, la
E., avind o pozitiune frumoasa.
Aid este resedinta corauneT.
Satul actual dateaza de la 1881,
stramutat din vale.
Are o populatie de 590 famili!,
saa 2355 suflete, carT locuesc
in 569 case.
Are o biserica, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, facuta de
obstia satuluT la 1886, sub ingrijirea
preotilor Vasile i Stefan
Ciuntu, carl aa condus lucrarea
pana la sfirsit. Biserica
este mare, Incapatoare, avind
o catapeteazma de un aspect
frumos, lucratá cu arta. Este
deservita de 2 preotT 51 2
dintaretT.
Sunt 2 §coli, una de baetT,
si a doua de fete, intretinute
de stat. $coala de bletT se frecuenta.
de 96 elevT, iar cea de
fete de 29 eleve.
Satul dateaza din secolul al
XV-lea.
In vechime era situat tot pe
deal, in locul unde se afta astazi;
aceasta se dovedeste prin urmele
bisericeT ce se vede si astazI
la eVadul-Pausestilorz., spre S.
Din cauza deselor invaziunT
TatarestI i TurcestT, fiind-ca
pe aicT era drumul spre Moldova,
locuitorif s'aa stramutat
pe vale in unghiul ce-1 face
Siretul cu Birladul.
AicT aa stat pana la anul
188r. ET s'aa intins din malul
BirladuluT pana in al SiretuluT
pe ambele latan l ale Orle! Birlovita.
AicT facut o biserica
pe malul SiretuluT, biserica care
era aproape sa fie darimata de
Siret; locuitoril vazind cA biserica
va cadea de pe raalul SiretuluI
aa luat o parte din lemnaria
acestia i aa dus-o la satul
Negrea, care pe la 1866 depindea
de com. Liesti.
Mal inainte eT flcusera o alta
biserica, in mijlocul satuluT, pe
malul girleT Birlovita. Constructia
de gard, are o vechime, se
zice, de roo anr. Cu stramutarea
satuluT la 188r, ea a fost parasita,
i astAzT e ruinata. Satul
de pe vale ni se infatiseaza
ca o gradina frumoasa, aviad
diferitT poinT fructiferT i vil
strabatuta de sos. comunala care
duce la Siret.
La anal i881 o revarsare mare
a SiretuluT, unita cu Birladul,
a facut ca nu numaT satul Liesti,
dar si Bucesti, Vultureni, Blajerid.-j.
iSerbanesti sA se ridice
pe deal, unindu-se aproape toate.
Lielti, sat, In jud. Tutova, pl.
Pereschivul, spre S.-V. de Birlad.
Formeaza o comuna (com. Liesti)
cu catunele Hustiul
Ciorasti, avind o populatie de
1106 suflete, din carT 190 contribuabilf;
locuesc in 242 case.
Teritoriul com. este foarte
deluros. Se cultiva. viea pe o
suprafatA de 367 hect., 50 arir,
livezile cu prunT pe o intindere
de 50 ariT.
Are o scoala primara de baetT;
2 bisericT. Comerciul se face
de 5 persoane.
Bud. com. e de 7973 1., 63 b.
Lie§ti, deal, pe a carilla coasta
de V. se aflA satul
lar pe cea de E. satul Baltati,
pl. Crasna, jud. Vasluitl. Se
intinde de la N. din dealul Popestilor,
continua spre S., strabate
teritoriul com. Stioborani,
apoT se termina. in Valea-Crasnel,
pe teritoriul com. Vinetesti,
din jud. Falda.
Lie§ti, lac, spre V. de satul Gugesti,
pl. Crasna, jud. Moja,
unde odinioara a fost sat, din
a caruT urme se vad i astazT
ruinele bisericeT. Vechil localtorl
al aceluT sat s'aa stramutat
in satul Gugesti de asad.
Lie§ti, trup de mofie particulara,
in raionul satuluT Tataresti, cora.
Corni, jud. Tecucia.
Lie§ti, ftîrîü, izvoreste de sub
dealul Liesti si al RiscaneT, ucla
valea dintre aceste doua dealurT,
trece prin satul Baltati,
com. Stioborani, pl. Crasna, jud.
Vasluia si se varsa in piriul Vinetesti,
com. cu acelag nume.
Lie§ti-MiclesculuI, maña/a, &diluí
parte din com. Liesti, jud.
Tecucia, situata Intre soseaua
nationala i riul Birlad, despartind
satul Liesti, de Serbanesti,
prin o osea.

LEGuRET 1 168 LIMPEDEA
LocuitoriT ii mai zice $i Pausesti.
Ligure§ti, cdtun, al com. Coti,
jud. Buzan, cu 90 locuitorl si
24 case.
Liiceni, cdtun, al com. Draghiceni,
pl. Ocolul, jud. Romanati,
asezat pe coasta unuT deal, la
5 kil. spre E. de Caracal si aproape
de $oseaua Caracal-Craiova.
Altitudinea terenuluT d'asupra
niveluluT mara este de
140 m. Are 6o familil, sail 262
suflete ; o biserica, Adormirea-
Maicei D o mnuluT (1852), cu un
preot si do! cintareti.
Lilia cul. Vez! Ararnesti-Boeres ti,
sat, jud. Roman.
Liliaculul. (Muchia -), colind,
in jud. Buzaa, com. Cinde$ti,
cat. Satucul, ramificatie din movila
Cerbul, acoperita cu izlaz. E
punct trigonometric.
Lilieci, sat, facind parte din com.
rur. Catrunesti-Mlineasca, plasa
Mostistea, jud. Ilfov. Este situat
la S. de Catrunesti.
Se intinde pe o suprafata de
824 hect., cu o populatie de
385 locuitorl.
Fratif Dumba aa 586 hect.
$i locuitoril 238 hect. ProprietariT
cultiva soo hect. (30 izlaz,
56 padure). LocuitoriT cultiva
228 hect. (io izlaz).
Comerciul se face de 3 persoane.
Are 1 helestea.
Numarul vitelor mar' e de
337 si al celor miel de 941.
Satul s'a infiintat la anul 1795
de Nedelcu Logoatul.
Lilieci, sat, facind parte din com.
rur. Frunzinesti, pl. Dimbovita,
jud. Ilfov. Cade spre E. de
Frunzinesti.
Se intinde pe o suprafata de
2094 hect. (impreuna cu Frunzine$ti,
Orasca si Pitigaia), din
carT D-1 N. D. Amira are 1850
hect. si locuitorii (impreuna cu
ce/ din Frunzine$ti, Orasca si
Pitigaia), ati 244 hect.
Proprietarul cultiva 1372 hect.
(loo sterpe, 35 izlaz si 343 padure).
Locuitorii cultiva tot terenul.
Populatia satului e de 104
suflete.
Comerciul se face de 1 circiumar.
Numarul vitelor mati e de 96
si al celor miel de 371.
Lilieci, (Sili§tea - Satulul saa
LilieciI-TigAnimei), loc, jud.
Baca% pl. Siretul-d.-j., com. Gioseni,
unde in vechime era un
sat, care avea curte boTereasca
si o biserica. Acum upo de anT
satul Gioseni era pe acest loe,
de unde a trebuit sa se mute
din cauza stricaciunilor facute
prin ravarsarile Siretului.
Lilieci, deal, in jud. Prahova, com.
Ceptura, pl. Cricovul, pe virful
caruia e un platoa, care a apartlnut
une! Doamne Neaga. Dovacía
ca acolo a fost o casa, un
palat domnesc, o cetatuie saa altceva,
este ca se vede $i pana
azT o alele de liliecT, din gradina
acelui palat.
Lillecilor (Dealul-), colind, in
jud. Buzar', com. Niculesti, cat.
Merel, pe malul drept al riulul
Slanicul; face hotar despre com.
Vintila-Voda; e acoperita de pa,dure
marunta.
Lilieqti, sat, facind parte din com.
rur. Tintea, pl. Filipesti, jud.
Prahova. Are o biserica, fondata
la anul 1848.
Limba - Caprei, rezer, in jud.
BrAila, com. Ciacirul, la N. de
privalul Mucuroaea, intre Tezerele
Pestif-Rominesti si Pestii.
Turcestl.
Limba-Gogli, deal, acoperit cu
vi! si livezi, in partea de V. a
satulul Costuleni, com. Costuleni,
pl. Branistea, jud. Iasi.
Limbari, M'Are, jud. Bacati, pl.
Bistrita-d.-j., com. Fundul-RAcAciuni,
de pe la izvoarelepiriulul
Racaciuni.
Limbä§elul, vale, jud, Prahova,
formata din diferite miel vilcele,
carT-sT iaa nastere din apropierea
garer Predealul $1 munteluI
Susaiul ; curge de la N. spre
S. si se varsa in piriul Azuga,
pe tarmul drept, tot In raionul
com. Predealul.
Limbi (La-Trel-), pesarle, insemnata,
in jud. Tulcea, pl. Sulina,
com. rur. Sf. Gheorghe (salí
Chidrilez.Catirlez), se afta asezata
pe o ridicatura impartita in
alte 3 miel, care ati forma unor
limbT ; aceastã ridicatura se afla in
grindul Zaton-Vechia, coprins
tntre Orla Zaton-Vechia, $i Marea-Neagra
; este formata din
mal multe colibe unde staa pescarii.
Limb oe§ti, sat, jud. Tutova, pl.
Simila, com. Vladesti pe piriul
Horoeta, spre N. de satul Vla.desti.
Are 195 locuitorI $1 55
case.
Limpede (Lacul.-), lac, in jud.
R.-Sarat, pl. Rimnicul, com. Bisoca,
situat in partea de V. a
com., pe muntele Magura-cu-
Lesile ; are o intindere de 1/2
hect. si contine pastravt.. si caracuda,
ce se consuma in localitate.
Limpedea, luna, jud. Bacaa,

LIMPEDEA 169 LINiA
pl. Bistrita-d.-j., com. Osebiti-
Margineni, din dreapta Bistriter
si in dreptul satuluT Gheraesti.
Limpedea, girid, j u d. Baca, pl.
Bistrita-d.-j., com. Osebiti-Margineni,
care este un brat al
Bis triteT, de pe malulsaa drept ;
la nastere mal sus de satul Gheraesti,
unindu-se lar. cu Bistrita
mar jos de acest sat.
Limpegiorul,phia, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Tazlaul; se
varsa in stinga pirlului Tazlaul;
apa sa este minerala si serveste
pentru bAT.
Limpezelul, t'ovar, udind com.
Carbunesti, pl. Podgoria, jud.
Prahova, se vArsa in gira Lopatna.
Limpezi§ul, cdtun, al cornunei
Cioranca, jud. Buzar', cu 240
locuitorT si 65 case; e format
din insurateT.
Limpezilul, numire ce se maT
da uner parli din mafia Glavesul,
din corpul Badeni-Miluiti,
jud. Buzati.
Limpezi§ul, baltd, In jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul
corn. rur. Rasova, si anume pe
acela al catunului sail Vlah-Chioi ;
este mal mult o prelungire
sudica a baltir Vederoasa, si se
continua spre S. cu stufaroasa
balta Sarpul ; este asezatà intre
dealurile : Alimanul la V. si
Vlah-Bair la E.; pe malul saa
V. este asezat satul Aliman, iar
pe cel E. satul Vlah-Chioi ; are o
intindere de 250 hect., acoperita
In cea mar mare parte cu stuf;
contine peste ce se consuma
In localitate.
Line§ti, sat, fgeind parte din coin.
61975. Mareta Dietionar Ge6grafie. Voi. IV.
rur. Vulturesti, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt.
Linieri, mahala, com. rur. Salcia,
pl. Podgoria, judetul Prahoya.
Lingura, 'fria, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Cindesti ; izvoreste
din ramura dealurilor Dragva,
si se varsa pe partea dreapta
a piriiasuluT Dragva.
Lingurari, sat, jud. Bacail, pl.
Tazlaul-d.-s., com. Luncani, situat
la 2 kil, de satul Luncani.
Are o populatie de 23 familiT,
sail 77 suflete.
Lingurari, sat, in partea de S.
. a com. Laza, pl. Racova, jud.
Vasluiti, situat pe coasta dealului
Izvorul, pe o suprafata de
137 hect. si cu o populatie de
40 familii, sati 248 suflete, tigani
lingurarT.
Lingurari, sat notí, in partea de
N. a comuna Tibanesti, pl. Funduri,
jud. Vasluia.
Are o suprafata de 19 hect.
si o populatie de 65 familiT, sal:1
337 suflete.
Vite : 260 vite mar! cornute,
14 caT, 44 capre si 54 rtmatorI.
Lingurari. Vez! BartIluul, sat,
com. Puiesti, jud. Tutova.
Lingurari, loc, pe dealul cu acelasT
nume, com. Valea-Glodulul,
jud. Suceava, populat cu vre-o
40 de bordeie de TiganT nom
azT.
Lingurari, ratnurd de dealurr,
ce se detaseaza de la hotarul
com. TazlauI, jud. Neamtu (intre
piriiasele Piriul - RaduluT si
Carpen ul), pe teritoriul com. andesti,
formind in parte, cu cul-
mile despre E.-S., hotarul despre
jud. Bacall
Lingurari, deal, ramificare a 0rulul
de deal, ce se intinde din
j'Ad. Iasi, in jud. Vasluiti, pl. Funduri,
com. Tibanesti. Pe culmea
lui e padure.
Lingurari, deal, in jud. Suceava,
com. Valea-GloduluT, prelungire
a Dealulur-Rotariel, parte arabil,
parte imbracat in padure.
Lingurari sal:1 Bulgaria, iaz,
spre S. de satul etrareni, com.
Cirniceni, pl. Turia, jud. Iasi ;
pe NO malurile lui sunt gradinariT
de zarzavaturT, de unde
si numele luT de Bulgaria.
Lingurari, phig, ce curge prin
com. Bratesti, pl. Fundul, jud.
Roman. Izvoreste din marginea
de N. a plasel, curge de la N.
la S., trece printre satele Averesti-d.-s.
si Izvorul si la S. de
acest din urma se varsa in
piriul Brateasca, pe dreapta.
Lingurari, pirig, jud. Suceava ;
izvoreste din Balta-cu-ArinT, de
pe Dealul-RotarieT, uda teritoriul
com. Valea-Glodului si Silistea,
pe o lungime de 3 kil. si
se varsa in omuzul-Mic.
Linia,sat, Cu 57 fam., pe apa linniculuT,
jud. Arges, pl. Topologul ;
face parte din com. rur. Budesti.
Linia, sat, facind parte din com.
rur. Boteni, pl. Argeselul, jud.
Muscel. Este situat pe malul
sting al riulur Argeselul, avind
o populatie de 102 locuitorr.
Unja, sat, facind parte din com.
rur. Poiana, jud. si pl. Prahova.
Linia, sat, com. rur. Obislavul,
pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.
22

LINIA 170 LINIA-TIGANI
Are o populatie de 386 locuitorf.
Linia, mahala, in com. rur. Dragotepti,
pl. Vailor, jud. Mehedinti.
Linia, deal, acoperit cu padure,
In jud. Roman, pl. Moldovef,
com. Halaucepti, spre N. de
satul Halaucepti.
Linia, parlare, a statuluT, in intindere
de 12 hect., pe malul
PrutuluT, com. Costuleni, pl. Braniptea,
jud. Iapi.
Linia-Bisericei, sat, jud. Argep,
pl. Oltul, com. rur. Cremenari-
Mopneni.
Linia -Boereascä, maña/a, in
com. mi% Degerati, pl. Oco/uld.-j.,
jud. Mehedinti.
Linia-Coste, mahala saü atan,
jud. Vlapca, com. Talpa-Batcoveni,
din pl. Glavaciocul.
Linia-Cuca, sat. Ved Cuca, jud.
Argep.
Linia-Danicei, sat, jud. Argep,
pl. Oltul, facind parte din com.
rur. Danicei.
Linia-de-Jos, maña/a, in jud.
Mehedinti, plaiul Clopani, com.
rur. Retezul.
Linia-de-la-Deal, sat, judetul
Argep, pl. Cotmeana, com. rur.
Gaujani.
Linia-de-peste-Vale, sat, jud.
Argep, pl. Oltul, com. rur. Danicei.
Unja-de-Sus, maña/a, in jud.
Mehedinti, com. rur. Retezul,
plaiul Clopani.
Linia-DealuluI, sat,jud. Argep,
pl. Oltuluf, pendinte de com.
rur. Barsoiul ; are o biserica.
Linia-din-Deal, sat. Vez i Curteanca,
jud. Argep.
Linia-din-Deal, sat, facind parte
din com. rur. Virleni, pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatiune
de 354 locuitorI ; o biseria,
fondata la anul 1882.
Linia-din-Vale, sat, facind parte
din com. rur. Dobrotinetul, pl.
Oltul-d.-j., jud. Olt. Are o populatiune
de 295 locuitorf. Este
situat pe valea Oltuluf. Are o
biserica reparata la 1857 de
Oposatul dr. Ernest de la Pomeray.
Linia-Dobre§ti, sat, cu 30 familif,
jud. Argep, pl. Oltul, pendinte
de com. rur. Launele-d.-s.
Linia-Hanuluï, sat, cu 302 loc.
jud. Argep, pl. Oltuluf; face
parte din com. rur. Balcepti.
sati Linia
Poduldi, sat, jud. Argep, pl.
OltuluT, com. rur. Cremenari-
Flaminda. AicI este o treca.toare
cu pod plutitor peste
nul Oltul.
Linia-Mare, sat, jud. Argep, pl.
Oltul, pendinte de com. rur.
Uda-d.-s.
Unja-Mare saü Cretule§ti, sat,
Cu 359 suflete, jud. Argep, pl.
Pitepti, cora. rur. Crucipoara.
Are o biserica, ca hramul Sf.
Theodor, deservita de un preot
pi un cintaret.
Unja-Mare, sat, com. rur.
letul-Vierop, pl. Vedea-d.-s., jud.
Olt. Are o populatiune de 564
locuitorl. La S. catunelor Linia-
Mare l Baranepti este o biserica
ziditá pe la i800 de Dita mot,
cu locultorif din comuna, pi
reparata la 1879, de preotul
Dimitrie Motescu pi enoriapf.
Unía-Mare, sat, com. rur. Albepti,
pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.
Linia-Mare, deal,lung de 3 kil.
com. Rtjletul-Vierop, pl. Vedead.-s.,
jud. Olt, cu directiunea de
la N. la S.
Linia-Mote§ti, sat, jud. Argep,
pl. Oltul, com. rur. Dobrepti.
Linia-Pfiltineanu,sat, %d'Id parte
din com. rur. Butimanul, pl.
Znagovul, jud. Ilfov. S'a infiintat
la anal 1852 de catre fostul progrietar
al naopiel Lu ceanca, Con s t.
Paltineanu. Locuitorif sunt totT
din catunul Butimanul.
Este apezat pe loc pes, d'asupra
Argel Luicaneasca i udat
de la V. spre E. de apa Coadele-
Znagovuluf.
Are o populatie de 225 su.
flete.
Locuitoril s'ati improprietarit
la anul 1864, pe mopia d-lur A.
Vanicu, dindu - se 112 hectare.
Numarul vitelor marf e de
145 pi al ce/or raid, tot de 145.
In sat sunt 6 fintinr, afara de
tintina Izvorul-Tamaduiref.
VezT Linia-luT-
Ciuculete, jud. Argep.
Linia-Surpatelor, sat, jud. Argep,
pl. Oltul, &cinc' parte din
com. rur. Olanul.
Linia-Tome§ti, sat, jud. Argep,
pl. Oltul, facind parte din com.
rur. Dobrepti.
Linia-Tigani, sat, jud. Argep,
pl. OltuluT, pendinte de com.
mur. Barbatepti ; are 14 farnilii.

LINIA-T1GÀNIA 171. LIP1A
Linia-Tiginia, sat, jud. Arges,
pl. Oltul, com. rur. Dragutesti-
SapunarT.
Linse§ti, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Oniceni, spre V.
de satul Oniceni, la 2 kil, de
el. Este asezat pe deal $i in
apropiere de piriul Sacalusul.
Are 41 familii, saa 182 suflete,
din carl 43 contribuabili; locuesc
in 45 case. Are o bise.
rica de lemn. Se lucreaza. olaria.
Sunt 296 vite mari cornute.
Lintea, cdtun, al com. Copacioasa,
pl. Amaradia, jud. Gorj, la E.
com. de resedinta. situat pe
o colina.
Are o intindere de 315 hect.,
din carl : 6o hect. arabile, 105
hect. finete, 104 hect. vie, 23
hect. izlaz $i vatra satului.
Are o populatie de 104 fasa0
409 suflete, din cari
io2 contrib. ; i biserica, deservitA
de i preot $i un cintaret.
Locuitorii posea,: 18 plugurT,
30 care cu ,bol ; 8o vite mar'
cornute, 259 ol $i 140 rimatori;
20 stupT.
In catun se gasesc: 4 fintinT;
3 teascuri de vin.
Lintesti sati Bascovele, dat,
cu 40 familii, saa i8o suflete
jud. $i pl. Argesul, com. rur.
Bascovele. Aicl este manastirea
Bascovele saU Bascovul, internelata.
de erban-Vod5.-Cantacuzino
$i reclusa acum la biserica
de mir. Afara de schit mal este
aici $i o biserica, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, cu un
preot $i un cintaret.
Lintesti, deal, spre E. de com.
Oporelul, pl. Oltul-d.-j., jud.
Olt, cu directia spre S., avind
o lungime de 400 m.
Lintel (VIrful-), deal, in jud.
Buza0, com. Sibiciul-d.-s., ramificatie
din muntele Panataul ;
serva de hotar despre com. Panataul,
intre comunele Begul $i
Valea-Fintina
Lipänescu. Vezi Meteleul-Lipanescu.
Lipänesti, sat, com. rur.Boldesti,
pl. Podgoria, jud. Prahova. .Are
o biserica, fondatá din temelic
la I8to, cu cheltuiala D-lor Cos
tache Ion $i Sultana Lipanescu,
fosti proprietarT.
Ad i e resedinta com.
Lipcineasa, numire ce purta in
vechime parte din mofia Viipara,
jud. Te/eorman, ce ir mal
zicea $i Vlanicuteanca. Cu aceste
dota numiri se gaseste trecuta
in actele de hotarnicie.
Lipcänitei (Dealul-), deal, pe
mosia Darabani, com. Darabani,
pl. Prutul-d.-j., jud. Doroholii.
Lipia, com. rur., in jud. Buzaa,
pl. Sarater, situata la V. orasului
Buzan, la 81/2 kil. Limita
la N., Incepe de la Lacul-cu-ZalogI
(Virful-Balosi), de unde se
lasa in Valea-Ciobanoaia, int11neste
hotarul mosieT Ilieasca, pe
care merge pana da in hotarul
mosiel Banceasca ; la E., din
hotarul mosieT Banceasca, continua
pe hotarul mosiei Simileasca,
pana in padurea Cringul (orasul
Buza.a); la S., incepe de
la Cringul $i, pe hotarul mosier
Stilpul, merge pana in marginea
cat. °dalle (com. MereT), apoi,
pe hotarul mosnenilor Mereeni,
printre diverse sfori de mosii
si vil, ajunge la cat. Valea-Putului
; la V., continua pe slemnea
dealului Chilmiziul, care o
desparte de proprietatea mosnenilor
Grajdaneni $i urca in vil.ful
Balo s la Lacul-cu-Zalogi.
Suprafata sa e de 2241 hect.,
din care 1135 arabile, 204 padure,
16 fineata, 143 izlaz, 104
livede, 523 vie $i I16 loc sterp.
Atara de o mica sfoara de mosie
a statuluT, tot teritoriul este
al mosnenilor, despartit in trel
partT : Mircesti, Nocesti $i Ballcesti.
Fie-care din aceste trupuri
s'a sub-divizat in nenumarate
sforT, dupa cetele de mosnenT
formate mal in urma, asa
ca mai la fie-care pas esti tuteo
nota proprietate. Pamintul
e ses fertil ; in partea de N.
are dealuri acoperite de vil, livezi
$i .pAdure. E pusa in contact
cu comunele : Buzaul, Merei,
Gura-Saratei, Valea-Teancului,
prin drumuri naturalé ; lar
Cu soseaua nationala, prin calea
comunala Lipia-Cracanata, prin
cat. ()M'e.
Com. e formata din catunele :
Ciob a n oai a, Lipia, Cu sub-diviziunile
: Hoizanul $i Saragelele,
Nenciul ca sub-diviziunile: Ceaus-
Tatu $i ValeaPutuluT, avin d o
populatie de 2310 locuitori, din
care 429 contribuabili ; locuesc
in 496 case.
Vite sunt : 696 bol, 219 vaci,
144 vitei, 183 caT, 59 Tepes 7
capre 665 porci, StupT sunt 30.
MeserlasT sunt : 7 lemnarr, 68
butnarT, 4 croitorT, 6 cizmarr,
8 fierari, 2 cojocall.
Are o scoall de bletT, frecuentata
de 66 elevi pi una de
fete, cu 44 eleve. Biserici sunt
4, cu 3 Precti, 4 cintareti $i
2 paracliseri. Catedrala e cea
Cu hramul Sf. Nicolae. arciu mi
IO. Casele sunt confortabile $i
carate.
Com, e foarte vechie $i in secolul
XVI exista. Pe la 1590
era locuita de cetele de mosnenT
din Siliste : DrAgostesti,
Mircestl, Zmedesti $i Arcanesti.
In timp de invazil a fost pustiit5.,
dar locuitorii, care se re-

LIPIA (MO§EM) 172 LIPNITA
tragead in padurile de pe muntele
Capreanu, reveneati indata
ce se stabilea ordinea. De la
1812, a fost ferita de tntimplArT
nenorocoase §i a§a a putut prospera.
Se vede ca. locuitoriT de pe aci
n'ad avut tot-dea-una buna reputatie.
Cuvintul clipiany serva
In jud. Buzad, pentru a inchipui
pe omul : §iret, minciunos, In-
§elator, Ira scrupule.
Lipia (Mo§e§ti), ca/un de reedinta
al com. Lipia, jud. Buzad,
cu 1780 locultori §i 371
case. De dinsul se alipesc c5.tunwle
Hoizanul O Saragelele.
Lipia, sat, in jud. Ilfov, pl. Znagovul,
fletad parte din com.
rur. Lipia-Bojdani. E situat la
S. de Gruiul, pe malul drept al
riulul Ialomita. Locul coprins
intre sat 1 riul Ialomita este
zmircos. La S. se marginWe
cu padurea Balta-Neagra.
Suprafata totalá a satuluT e
de 1507 hect., cu o populatie
de 752 locuitorT.
Statul are 1177 hect. O locuitoriI
330 hect. Statul cultiva
prin arendail saT 66o hect. (7
sterpe, 6o izlaz, 450 padure).
Locuitorif cultiva tot terenul.
Are o biserica, deservita de
I preot i I cintaret.
Comerciul se face de 6 persoane.
Numarul vitelor marl e de
335 i al celor miel de 592.
Lipia (Poporul), mofie, in jud.
Buzad, com. Merei, proprietate
a mo§nenilor din com. Merei.
Are 764 hect., din carr 200 arabile,
52 izlaz, 43 padure, despartita
in sforile : Scoarta, Nisipoasa,
Lespezile §i Chilmiziul,
345 vie, 26 livezr, restul sfoara
Baxbuleanca i locurl sterpe.
Lipia (MArcuta), sfoard de mofie,
in jud. Buzad, com. Lipia.
Lipia-Bojdani, com. rur., pl.
Znagiwul, jud. Ilfov, situata la
marginea de N. a judetuluT, la
N. §i la 46 kil. de Bucure4i,
ling5. riul Ialomita.
Se compune din satele: Bojdani,
Bira, Coadele, Dobrosqti,
Fundul, Ghermane0, Gruiul,
Lipia, antul §i Turbati, cu o
populatiune de 5242 locuitorT
(impreunä cu calugariT de la
manastirea Caldaru§ani), din carT
870 contribuabill; locuesc in
1211 case O 9 bordee.
Suprafata total a com. e de
12948 hect. Proprietatea e a statuluT,
care poseda 9970 hect. §i
locuitoriT, mi ad 2979 hect.
Statul cultiva prin arend4T
sli 5957 hect. (423 hect. izlaz,
3540 padure O 50 sterpe). Locuitorif
cultiva tot terenul.
Are 8 bisericl : la Bojdani,
Coadele, Dobrosqti, Ghermanqti,
Gruiul, Lipia, Turbati O
manastirea Caldarup.ni. Aceastä
comuna., cu pamint fertil, cum
e acela de pe malurile IalomiteT,
e una din comunele ruraie
din judet din cele mat imbel-
Figate.
Vite sunt : 745 caT O Tepe, 6
armasarT, 1447 boT, 719 vacT,
116 vitel, 9 bivoll, 62 capre,
3620 ol i 374 rimatorl.
Locuitoril poseda : 386 plugurT
; 281 cu bol O 105 cu cal;
66o care O carute : 437 cu bol
i 223 cu cal.
Comerciul se face de 33 cit.ciumarT
O I hangid.
Improprietaritl sunt 874 locuitorl
§i neimproprietaritT, 521
locuitorT.
Budgetul com. e de 12858
Id la veniturl §i de 11674 Id
la cheltuelY.
Lipia-Bojdani, mofie, a statuluf,
pendinte de manastirea Caldaru§ani,
jud. Ilfov, arendata cu
14100 leT anual, impreuná Cu
trupul Brinzeasca, afara de Surlari
§i Helqteul, lasate in folosinta
manastireI.
Lipianca, numire, care se mar
da mofief Balaia, din jud. Buzad,
com. Gheraseni.
Liplanca, sfoard de mofie, in
jud. Buzad, com. Tabar4ti, cat.
Galbinapl ; are o intindere de
130 hect.
Lipicul, sat, cu 50 familiT, sad
120 suflete, jud. Argq, pl. Pite§ti,
facind parte din com. rur.
Sapata-d.-s.; are o biserica, cu
hramul Sf. Nicolae, deservita
de un preot.
LipienI (Sforile-Mo§nenilor-),
mofie, In jud. Buzad, cat. Taba.r4ti;
are 450 hect. posedate
in devalm4ie de MovieniT LipienT,
din cat. Lipia O Valea-
TeanculuT.
Lipitoarea, virf de munte, din
culmea Joitel, In plaiul Lovi§tea,
jud. Arge, cu o lnaltime de
1964 m. d'asupra niveluluT Ma.ril-Negre.
Lipitorilor (Lacul-), Mc, in jud.
Buzad, com. Magura, cat. Unguriul,
continind pqt1 O lipitorT.
Lipnita, com. mur., pl. Silistra-
Nota, jud. Constanta.
Este situata in partea de V.
a judetuluT, la mi kil., spre V.,
de orapl Constanta, capitala
districtulur i in cea de N. a
plaseT, la zo la spre N.-E. de
ora5u1 Ostrov, reqedinta ocoluluT.
Comunele invecinate:sunt:
Unja, la 5 kil., spre N.-V.;
Ghiuvegea, la 5 kil., spre S.-E.;
Satul-Mare, la 8 kil., spre N.;

LIMITA 173 L1POVA
Oltina, la 8 kif., spre N.-E.;
Garvan, la 7 kil., spre S.-V.;
Girlita, la io kil., spre V.
Se margineste la N. cu com.
rur. Satul-Noti, de care se desparte
prin valea Coslugea
adiacenta el, valea Iroftie ; la
E., cu comunele Oltina, Caranlic
i Ghluvegea, despartindu-se
de cea prin lacul
Oltina, bälile Ciamurlia i Iortmac,
de cea d'a doua, prin
valea Ghiuvagea, lar de cea d'a
trela prin valea Dermen-Ceair ;
la S., cu com. rur. Garvan, de
care se desparte prin dealurile
Sirt-Iol-Bair si Curdelii- la V.,
cu comunele Girlita i aula,
separindu-se de cea d'intila prin
dealul Scorci, de cea de a doua
prin culmea Coslugea.
Relieful soluluI este accidentat
de culmea Coslugea, cu
ramificatiunile sale. Movilele
sunt numeroase artificiale,
aü servit odinioara ca locurl de
inmormintare, ca puncte de observare
si orientare; toate sunt
aeoperite cu iarba.
Val sunt numeroase ; lusa
prea putine aa apa si aceasta
numaI in timpul ploilor, toamna
primavara, si dula topirea
zapezilor.
Pe teritoriul comund se afla
Iezerul Oltina, la N.-E., a carel
parte meridionall, care acoperita
In bunä parte cu stuf i insule
plutitoare, formate de iarba.
plante acuatice, apartine comunei
; contine peste ce se consuma
in localitate; este prelungit la
S. cu dota baltl: Ciamurlia
Iortmac ce aa malurile ridicate
Si sunt acoperite in toata Intinderea
lor cu stuf.
Se compune din dota catune:
Lipnita, resedinta, asezata in
partea S., pe valea Lipnita, inchisa
si dominata la S. si E.
de dealul Sirt-Iol-Bair, lar la V.,
de movilele Caragia i Almali-
Cula ; sat strins, cu un aspect
placut. Coslugea, in partea N. a
comund, pe valea Ghiol-Ceair,
la 3 kil., spre N.-V. de resedinta,
dominat la V. de dealul
Coslugea, la E. de dealul Curt-
Orman, are un aspect mal frumos
ca precedentul, avind case
bine zidite i inconjurate cu gradinI
i livezI. Suprafata totala a
comuna' este de 5073 hect., din
carI 329 hect. vetrele celor 2
sate, lar restul impartit intre stat
cu proprietariI, carr pose& 728
hect. si loc. carl ad 4016 hect.
Populatiunea este de 302 fasaa
1272 suflete: 677 barbatl,
si 595 femel : 614 necAsàtoriV,
552 casatoritI, 24 vaduvT,
2 divortatl; 1272 cetatenI rom'in!:
1268 ortodoxT, 3 protestantl,
I mahomedan ; 681 agricultorl
si meseriasI, 2 comerciantl.
Sunt 468 contribuabilT.
Are dota bisericI, una in catunul
Lipnita, cu hramul Sfintli
ImparatI, si a doua in catunul
Coslugea, cu hramul Sfinta Treime
; sunt deservite de 2 preotI,
si 2 cintaretl. Este $i o geamie.
ScolI sunt dota, rurale mixte,
cite una in fie-care catun, conduse
de 2 invAtatorr i 2 tnva0toare
i frecuentate de 96 elevY.
LocuitoriI posea : 127 plugurI,
234 care si cdrute, 127
grape de fier ; moara cu aburl
si 5 morI de vint.
Sunt peste 3400 capete de
vite, mal cu osebire oI.
Budgetul comunel e de 5673
lei la veniturI i 4484 leI la
cheltuelI.
Calle de comunicatie sunt:
calea judeteara Ostrov-Medjidia,
care trece prin sat ; apoi drumurl
vecinale si comunale, care
unesc cätunele futre ele si cu
satele invecinate ca Oltina,
Cisla, Garvan, Cuingiuc, Girlita,
etc.
Lipnita, sat, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Nota, cat. de resedint.S.
al com. Lipnita, asezat in
partea de N. a plaseI si cea
centrall a comuner, pe valea
Almalicul saa Lipnita ; are o
intindere de 2103 hect., din care
121 hect. ocupate de vatra satuluI,
cli o populatie de 237
familii, 675 suflete, in maioritate
Romini; care locuesc in 125
case.
Lipova, com. rur., jud Vasluia,
la 43 kil, de orasul Vasluia
la 7 kil. de Pungesti, resedinta
plasel. Are forma una dreptunghia,
fiind inconjurata de mal
multe dealurf, carr in partile de
S., V. si N., formeaza hotarele
sale, lar in partea despre E., se
prelungeste un ses, care la satul
si com. Dragomiresti din
jud. Tutova, se uneste cu sesul
Tutovel.
Comuna se compune din urmatoarele
sate :
Lipova-Razesi, de care tin
micele catune : Petrascani, Valea-
SatuluY, Hentesti, ropusocul si
Popesti ;
Valea-Caselor, de care tia eatunele:
Valea-Maruld, Costisa
si Dracoaia ;
Valea-Mosneagulur ;
Mijlocul.
Toate aa o intindere de 3088
hect., din care 499 hect, padure
si 1360 loc de cultura,
finat, imas, ale proprietatel, lar
1299 hect., ale locuitorilor, si
43 hect. vil si livezI.
Are o populatie de 355 fasalí
1209 suflete ; are 2
biserid, C11 I preot si i cintaret;
un schit lipovenesc; o
scoala ; o moara de apa; i iaz ;
circi ima.
Vite : 298 vite marT cornute,
7 bivolf, 710 oI, 25 capre, 95
cal* si 136 rimatorl.
Budgetul comunel e la veni-

LIPOVA 174 LIPOVXTUL
turf de 2172 leT, 87 banT, iar la
cheltueli, de 2089 leT, 86 banT.
Locuitorif poseda : 37 plugurr
si 36 care ca boT, lo plugurT
si 22 cArute cu caT.
Su nt go stupT cu albine.
Lipova, 'fria, ce vine din jud.
Vasluia, infra In jud. si plasa
Tutova, pe la com. Dragomiresti
; udá aceasta com. si se
varsa in piriul Tutova, de a
stinga, din jos de satul Dragomiresti.
Lipova - MänastireI (Valea -
HogeI), sat, In partea de N.
a com. Doagele, plasa Racova,
jud. VasIuia, situat parte pe
coasta dealulur ca acelasl nume,
lar parte pe yes. Are o suprafata
de 1166 hect., din care 429
hect. padure si 278 loe de cultura,
finat i imas, ale locuitorilor.
Are o populatie de 125. fa-
sail 561 suflete.
In Lipova este o biserica, ca
preot si un eclesiarc. Aceasta
biserica s'a zidit la 1840 de catre
Toma Cozma i pana la
secularizare a fost schit in care
locuiaa 60 calugari, cu i egumen
i cind era pendinte de manastirea
NeamtuluT. Dupa secularizare,
acest schit a fost prefacut
in ospicia pentru saracT
si de la 1871 stramutindu-se
ospiciul la Rachitoasa, in jud.
Tecucia, a ramas ca sirnplä biserica
de mir. Dependintele,
zidul si clopotnita, sunt aproape
In ruine.
Este o scoala., infiintata in
1882, intretinuta de comuna si
frecuentata de 20 elevT.
Vite: 281 vite mad cornute,
769 ot, 5 capre, 36 car si 32
rito AtorT.
LocuitoriT posea: 8 plugurT
si 46 care cu boT, 12 carute cu
caT; 97 stupT.
Lipova-Razel, sat, in partea
de E. a com. Lipova, pl. Racoya,
jud. Vasluiú, situat pe un
platoa ce se prelungeste spre
N., pana aproape de culmea
dealuluT Racova, ce desparte
com. Lipova de Girceni.
De acest sat tin si micele catune:
Patrascani, Valea-SatuluT,
Hentisti, Popusocul i Popesti.
Se intinde pe o suprafata de
886 hect., din care 71 hect. padure
si wo hect. loc de cultura,
finat, imas, ale proprietatel, iar
715 hect. ale locuitorilor razesT
carl posea si 40 hect. vil
livezT.
Are o populatie de 233 familif,
saa 689 suflete.
Este resedinta comunel ; si are
o scoala, infiintata in anul 1869,
frecuentata de 32 elevl ; o bifacuta
de leqin de stejar
la 1834, deservita de i preot
si 2 cintaretr; o circiuma.
In partea de E. a satuluT,
este un platoa, numit Patrascani,
ce, se zice luat numele
de la Patrascu, un logofat
al luT tefan-cel-Mare.
Spre S. de sat, aproape de
piriul Lipova, este si astazI o
Rutina, numitaFintina-DoamneT,
lar spre V. de fintina este
local numit Beciul-DoamneT, se
zice ca atit Rutina cit si beciul,
sunt facute de pe timpul luT
tefan-cel-Mare. In local acestuT
becia, pe la 1883, niste locuitorT,
sapind, la o adincime cam
de stinjen, n'ad dat de
cit de nasip ; batrinif fusa spun
ca daca s'ar salpa mal adinc,
s'ar da de urmele beciuluT.
Vite : 164 vite marT cornute,
7 bivolT, 390 oT, 38 cal si 36
rimatorT.
Locuitorif posea : 18 pluguri
si 25 care cu boT, 6 plugurT
si 12 carute ca cal; 66 stupT.
Lipovanul, iaz, pe mosia Cos-
testi, com. Costesti, pl. Tirgul,
jud. Botosani.
LipovanuluI in
suprafata de 12 hect., pe mosia
Hatcauti, com. Mitocul, pl.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoia.
com. rur., in partea
de S. a plaseT Crasna, judetul
Vasluia, la 19 kil, de orasul
Vasluiti si de 42 ldl. de Codaesti,
resedinta plaset, situata pe
dealud, vaT i esurl, futre comunele
: Deleni, Munteni-d.-j.,
orasul Vasluia si com. Orgoesti
din jud. Tutova.
E formata din satele : Lipovatul,
Corbul, Bolboca si Zizinca,
pe o intindere de 6916
hect., din care 1876 hect., acoperite
de padurT si 3106 hect,
pamint de cultura, finet, imas,
apartin statuluT, lar 1935 hect.
sunt ale locuitorilor.
Are o populatie de 569 familiT,
saa 1741 suflete, din care 73
familir RusT romanizatT si 4 fa-
Infla EvreT; 3 bisericT, deservite
de 3 preotI si 3 cintaretT; o
scoala; o moara ; 4 circiumT.
Comerciul se face de 6 persoane.
Vite : 707 vite mad cornute,
304 oT, 77 cal si 285 rimatod.
Budgetul com. e de 2320 leT
la veniturT si de 2275 leT, 23
banT la cheltuell.
Locuitoril posea : 117 plugurl
cu bol si I ca cal; 260
care cu bor i 19 carute Cu
cal; 180 stupT.
Lipovitul, sat, in centrul com.
Lipovatul, pl. Crasna, judetul
Vasluia, situat pe coasta dealuluT
Fagadaul, spre S.-E., pe
coasta dealuluT Suceveni, spre
S.-V. si pe coasta dealuluT Lipovatul,
spre N.-V.; pe o suprafata
de 3126 hect.f din care
673 hect. loe de cultura., finat,

LIPOVÄTUL 175 L1POVUL
imas si 1393 hect. pOdure, proprietatea
statuluT, iar 106o hect.
ale locuitorilor.
Are o populatie de 292 familii,
saú 1234 suflete.
Este resedinta comuneT ; are
o scoalA, infiintatl in 1868, frecuentatl
de 45 elevi ; 2 biserici,
deservite de 2 preotT si 2 dintAretT,
din care una e ziditO
de cAlugAril greci, pe la 186o,
iar a doua este de lemn, avind
o vechime de peste 400 anT,
despre caxe se zice ca a fost
construitg de un cioban.
Sunt 2 circiume.
Mosia este proprietatea statului.
Vite: 385 vite marT cornute,
250 oT, 40 cal si 150 rimAtorT.
LocuitoriT posedA 64 plugurT
I00 care cu bol, I plug si
io cOrute cu caT ; 120 stupT.
In acest sat s'a asezat Bogdan-VodA,
cu o parte de oaste
moldoveneascA, in rAzboiul ce a
avut cu Alexandru-VodA, fiul
luT Ilias, care era ajutat de LesT,
pentru a relua scaunul domnieT.
De aicea Bogdan, a purtat
prin codri din loc in loc oastea
leseascA, pAnA in apa BirladuluT;
apoi lAsindu-se in jos, in
Valea-CrasneT, de-a stinga
luT Birlad si acolo dindu-se 131tAlia,
Bogdan a fost invins.
Lipovitul, deal, se intinde de
la V. la N., intre satele LipovAtul
i Corbul, com. LipovAtul,
pl. Crasna, jud.
Lipovitul, vale, se intinde de
la S.-V. spre N.-E., printre dealurile
: Suceveni, Fundoaia, FAgAdlul
i Zizinca, com. LipovAtul,
pl. Crasna, jud. Vasluiti ;
are o lungime cam de 9to
kil. ; prin ea trece pirtul Butnariul.
Lipoveni, sat, in jud. Neamtu,
com. Silistea, pl. Bistrita, numit
ast-fel din cauza populatiund
sale pritnitive, earl era compusg
din LipovenT adusT si asezatT
ad i de care S tefan-cel-
Mare.
Lipoveni, fost sat, in jud. Ialoraita,
plasa Ialomita-Balta, pendinte
de com. Bordusani. Urmele
acestuT sat se mai vb.d
intre satele LOteni i Bordusani-
Mier.
Lipoveni. VezT Cristesti, sat, com.
Cristesti, jud. Botosani.
Lip ovenilor (Glrla-), in
jud. i p/. Tulcea, pe teritoriul
com. Moru-Ghiol, i anume pe
acela al at. DunAvAtul-d.-s.; se
desface din bratul Sf. Gheorghe,
ceva mar spre E. de satul Moru-
Ghiol; se indreapt5. spre E., avind
o directiune generalA de la E.-
V. la S.-E., brazdind partea de
E. a pl. si a com.; se varsA in
gira DunAvAtul, ce-va mal sus
de satul DuravItul-d.-s.; are o
lungime de 31/2 kil. ; e putin adincl
i curge numal prin stuf.
Lipovul, com. rur., jud. Dolj, pl.
Jiul-de-Mijloc, la 30 kil. de Craiova
si la 9 kil, de resedinta
plaseT, Segircea.
Este asezatO pe sesul DAsnAtuiului,
pe ambele malurl ale
riuluT DAsnAtulul i in apropiere
de Dealul-Robuluf, renumit pentru
vii, de pe lunca DAsn-Atuiulul.
Se invecineste la E. cu com.
CerAtul, despArtità prin unja de
hotar ; la V., cu com. IntorsAtura,
despArtitA prin pOdurea
DomeniuluI CoroaneT, numità
RAdulea ; la N., cu cAtunul SAlcuta,
din com. CalopArul, despArtitO
prin Buff de hotar.
Limita linieT de N. incepe de la
E. proprietAteT StatuluT, Rado-
vanul, merge spre E. prin capAtul
de N. al proprietateT d-luT
Nicolae Romanescu, al mosiilor
d-luT Stefan VlAdoianu si Domeniului
Coroanel prin Valea-
Rea, pAnä in drumul Craiovel.
Limita linieT de S. incepe de
la E. proprietAter Eforier Spitalelor
Civile si merge in linia
dreaptA pAra in proprietatea
d-luT Virvoreanu.
Limita linieT de E. merge pe
Rugg. proprietatea d-luf Geblescu ,
a statuluT Malaica, pe drumul
Craiovel, pAna in Valea-
Rea.
Limita linieT de V. incepe
din proprietatea d-lui Amza Protopopescu,
merge pe lingO proprietatea
Eforier Spitalelor Civile
si pe Rugg a statuluT Radovanul,
pana ajunge in Valea-
Rea.
Se mArgineste la N. cu Dealul-RobuluT,
acoperit cu vil, padurT
de girnitO cer, cu izlaz
pentru pOsunatul vitelor. InAltimea
dealuluT este de 70 m.
Com, este udatA de riul DAsnAtuiul,
care izvoreste din Piscul-Negru,
din jud. Mehedinti,
.atinge teritoriul com. la E. eltunul
Radovanul, merge drept
spre E. pAnA in Malaica, pendinte
de com. CerAtul, apoT se
indrepteaa. spre S. si se vars5.
in Balta-Popei, intre comunele
Cima i Plosca. In drumul sA5
prin com., desparte cAtunele
Lipovul-d.-s. de cAtunele Lipopovul
i Calomfiresti. In dreptul
celor dota d'intiiti cAtune se
aflA cite un pod.
Se compune din trei catune :
Lipovul, in centru, care este
cAtunul de resedintA ; Lipovuld.-s.,
la 2 kil. 260 m. de cAt.
de resedintO, asezat pe Valea-
DAsnAtuiuluT; Calomfiresti, la N.
de Lipovul, i chiar allturi de el.
In vechime com, se numea
Lipovul - Unguresc; s'a fondat

L1POVUL 176 L1POVUL
de niste rominT ArdelenT din
Lipova, la anul 1815, de unde
numele com. de Lipovul, lar
pentru cd emigrantiT eraa numitI
de satenT Ungurenr, com. a.
primit numele de Unguri. Mal
pe urma s'a fondat catunul Lipovul-Rominesc,
care inainte se
numea Tuturoaele si era asezat
putin mal la V. de actuala vatra.
Calomfiresti a fost fondat la
anul z880 de insurAteT. Resedinta
a fost atit tn Lipovul-Ungureni,
cit i Lipovul-RomInesc
si in Intorsura, cind aceasta
fácea parte ca catun din com.
Lipovul.
In cat. Lipovul-Rominesc se
vad silistele catunului Tut.iroaele,
ce faceara parte din aceasta
com. In apropiere de aceste
siliste se afla magura, numita
Magura-BäldaluiuluT.
Spre E. apei Dasnatuiulut se
afla un sant ce duce la Cetatuia,
din com. Ceratul.
Populatia comuna este de
1644 suflete, cart locuesc
173 case si 196 bordee.
Dupá legea rurala din 1864
sunt 168 impamInteniti, lar dupa
legea din 1879 sunt 135 insurateT.
In cat. Lipovul- de-Sus se liad
urmele une cetati de pamlnt;
de asemenea se gasesc in toata
com. urme de cetatt, movile,
gropT adinci, etc.
In cat. I.ipovul se afta o
biserica de carämida, doul schiturT,
din carl unul de caramida,
despre care se zice ca este
facut de haiducT si care azI
este ruinat cu totul si un alt
schit de lemn facut de locuitorl.
In Lipovul-de-Sus, linga
schit, se ata cimitirul satuluT.
Este o scoala mixta in Lipovul,
ce functioneaza din 1883,
conclusà de un invatator
intretinuta de cona. si de administratia
Domeniulur Coroper.
Are 8'/2 hect. Orina. Localul
e construit cu cheltueala Domeniulur
Coroaner.
Suprafata comunet este de
11783 pog., din care 9731 pog.
arabile, 6o finete, 640 hlaz, 30
loc sterp si 601 padure.
Mosiile de pe teritoriul comune
sunt:
a. Parte din domeniul Segtrcea
al CoroaneT, cu o suprafata
de 5600 pog. pamInt arabil si
Cu un venit de 90000 let. Inainte
apartinea statuluT, lar acum
CoroaneT.
Proprietatea statului Radovan,
numita i aluiul, aren -
data. anual cu 9950 lèl.
Proprietatea d-luT N. P.
Romanescu, care are 450 pog.
arabile si aduce aren& anuala
de 6000 leT.
Proprietatea d-luT Stefan
Vladoianu cu o arencla anuala
de 8000 leT si o suprafata de
450 pog. arabile.
Delimitarea locuitorilor din-
Lipovul, cu o suprafata de
1278 pog.
Delimitarea locuitorilor din
Lipovul-de-Sus, cu 398 pog.
Delimitarea locuitorilor din
Calomfiresti, cu 1485 de pog.
In total, un venit de 94830 leI,
da(' pentru cele 3 delimitar!,
cari apartin locuitorilor.
Paclurl : Radulea, in com.
Lipovul, proprietatea DomeniuluT
Coroanel, are o suprafata
de 108 hect.; Lunca-din-
Vale, tot pe Domeniul CoroaneT,
de 37 hect.; Radovan, padurea
statulut, de 75 hect.; Lipovulde-Sus,
cu 15 hect., se gaseste
In cat. cu acelasi nume i apartine
d-lui Romanescu. Padurea
d-luI VlAdolanu are o suprafata
de 15 hect. Aceste padurr sunt
compuse mal ales din : girnita,
cer, stejar, ulm, corn, frasin,
jugastru ; predomina stejarul
gtrnita.
Viile ati o intindere de 183
hect. si dati vin rosu; se gasesc
pe mosia Domeniulul CoroaneT
si pe aceea a d-luT N. P. Romanescu.
In scoala comuneT se lucreaza
ltnA, in, cinepa, in atelierul de
funii; tot in scoalä se afla un
atelier de lemnarie i unul de
fierarie.
Sunt 2 morT pe 1.'1111 Dasna.tuiul,
una a d-luT Alexie Ursu
si una a d-lui P. I. Olteanu.
In comuna se afld o stina la
care se aduna oile locuitorilor
din Lipov.
In Calomfiresti se af1A un cizmar
i un fierar. In Lipovul, un
zidar, a cizmar si 4 fierari.
Comerciul se face in com.
de 8 persoane.
Venitul anual al com, e de
lel 3271, banT 72 ; iar cheltuelile,
de 2468 la
Lipovul, sat, jud. Dolj, pl. Jiulde-Mijloc,
com. Lipovul, cu resedinta
primarier. Are 758 suflete:
394 barbatt si 364 femeT.
Locuesa in 91 case si 81 bordee.
Stia carte 33 persoane.
Are o scoala mixta, ce functioneaza.
din 1883 si este Intretinuta
de comunA si de administratia
Domeniului Coroaner, care a
cheltuit 12000 leT cu construirea
localuluT. E conclusa de un Invatator
i frecuentata, de 29 baetl
si 5 fete din Lipovul, 19 baett
si 8 fete din Calomfiresti
din Lipovul-d.-s.
Are o biserica de zid, cu hramul
Sf. Dumitru ; tret ateliere,
unul de fierarie, altul de lemfiarle
i unul de fringhierie.
MeseriasT sunt : 4 cizmarr, 4
fierarl i i zidar.
Sunt 3 circiumi.
Lipovul, mo,vie particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. Lipovul,
cu o suprafata de 450 pog.

LIPOVUL-DE-SUS 177 LICOTEANCA
si Cu venitul anual de 8000 ler,
apartinlnd d luí stefan VIAdoianu.
Pe d'irisa se gAseste si
pAdure de vr'o 15 hect.
Lipovul-de-Sus, sat, jud. Dolj,
pl. Jiul-de-Mijloc, com. Lipovul,
cu 244 suflete: 124 bArbatT, 120
femer. Locuesc in 37 case construite
din cArAmidA si din palente
si 33 bordee.
Ad se afll un schit ruinat, o
cetAtue de pAmint, silistea numita
Tuturoaele, precum si MAgura
- BA1dAluiuluT si MAgura-
IepeT.
arciumr sunt 2.
Lipovul -Radovanu, mofie, a
StatuluT, situatA pe teritoriul
comuner Intorsura, plasa Balta,
jud. Dolj. PAnA la secularizarea
averilor mAnAstirestr, mosia apartinea
mAndstird CAluiul, din
jud. Romanati. Se arendeazA
Cu 9950 lei anual.
Lipovul - Rorninesc, fost sat,
pl. Jiul-de-Mijloc, com. Lipovul,
jud. Dolj, situat ceva mar spre
V. de actuala vatrA. Se mar
numea Tuturoaele.
Lipovul- Ungureni, nume ce
purta mal nainte com. Lipovul,
jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc.
Lipsea, pi« izvoreste din muntele
ClAbucul, jud. BacAO, plasa
Trotusul, com. MInOstirea-Casinul,
curge spre S. si intrA in
jud. Putna. In cursul säil superior
face hotax intre Transilvania
si jud. BacAti, in coltul
de S.-V. al judetulur.
Lisa, com. mur., in jud. Teleorman,
pl. Marginea, la extremitatea
de V., 'filtre valea DunOrei
si gura vAir Duhna, la
punctul unde aceasta dA in Valea-CAlmAtululur.
Se invecineste la N. cu Piatra,
la S. en com. VinAtori, la
E. cu com. Viisoara si la V.
cu valea Duhna.
Din dealurile din partea dreaptä
a váli Duhna curg abundente
izvoare de apA, cari dail nastere
unuT Ornas cu numele Duhna,
din a cOrur apl cultivatoril de
zarzavaturr se servesc pentru
irigatiunea pAmintulur.
Piriul CAlmáltuiul udá partea
despre N. a comunei, formind
limita despre comunele Piatra,
Viisoara si VinAtori.
PAmintul este de o fertilitate
exceptionall Din baltA se scoate
o cantitate insemnata de peste.
Numeroase turme de or vin adi
la iernatic. Balta convine multA
papurA si trestie, lar viile dala
vin mult si bun.
Pe teritoriul acestei com. se
gAsesc bogate cariere de pretris.
Cea mar importantA este cea
de pe valea Duhna, pe coasta
dealulur din stinga. De aci se
scoate *tris pentru sosele. Locuitoril
numesc aceastA vale
Stringea.
Suprafata comuna este de
5315 hect., dintre cari proprietatea
d-ner Zoe Slätineanu ocupA
o Intindere de 4480 hect.
pamtnt arabil, lar restul de 400
hect. este bala, stufis, izlaz si finete.
Locuitori improprietAritr sunt
In nurnAr de 145, posedind o intindere
de 350 hect. Pe dealul
numit Geroasa locuitorir all 981/2
hect. viT, carT produc vin foarte
bun.
Populatia comund este de
276 familiT, satl 1025 suflete,
din carr 159 contribuabilr.
Are: o scoalA, condusl de un
invItAtor si frecuentatà de 44
elevI; o bisericA, Cu 2 preotT
si 2 cintAretT ; o moarl cu aburr.
Vite sunt : 258 cal, 587 vite
cornute marT, 2265 vite raid
si 153 poni'.
Budgetul comund e de ler
3565, banT 88, la veniturr si de
leí 2922, banT 49, la cheltuelT.
COI de comunicatiune sunt :
la S. spre com. VinAtori, spre
Viisoara la E. si spre Piatra la
N.; pe sosele vecin ale si pe calea
mixt1Turnu-MAgurele-Zimnicea.
La S., pe partea dreaptA a
sose/er, se aflA mAgura Buga-
Brincoveanul precum si resturile
uncí intAriturr de pAmint.
MAgura Buga are o indltime
de peste io m., lar ocolul el la
bazA este cam de 300 m.
In partea de V., la depArtare
de cltr-va kil., se aflA vechiul
drum al Alexandrier, numit
si Drumul-Poster, pe care
se comunicA si astIzT.
Lisa, mofie, in jud. Teleorman,
pl. Marginea, proprietatea d-ner
Zoe SlAtineanu. La fixarea granitelor
rominestr, se gAseste
citatA aceastA mosie de Dionisie
Fotino, ca hotar despre
DunAre. Pe la 1741 era tot proprietatea
familier SlAtinenilor.
Li§te§ti, vechie numire a ditunului
Agudul, com. Vernesti,
jud. BuzAO.
Listesti-Agudul (Lesculeasa-
Voineasca), mofe, in jud. BuzOti,
clt. Vernesti, com. Agudul,
zisä si PAstoaica; are 230 hect.,
mare parte arabile.
Liscoteanca, mofie, jud. BrAila,
pendinte de com. Filiul ; e 2mpArtit6.
in trer. Proprietatea D-lur
Al. Lens-Filipescu, cu o suprafatl
de 1150 de hect. si 12000
Id venit ; a Eforiel Spitalelor
Civile din Bucuresti, 2000 hect.,
cu 21000 leI venit; a mostenitorilor
Satnoeni, 90 hect. si
1800 leí venit.
61278. llanas Diatiossar Geograto. va zr. 23

1,1COTEANCA-CARXMIDARI 178 L rrcovuL
Livoteanca - Cárfimidari, tirlä,
jud. Braila, la 3 kil. spre
N.-E. de satul Filiul, in partea
de E. a com. Filiul, situatá pe
muchea platouluT de N. a. judetuluT.
Vatra sa e de 8 hect.,
Cu 38 case, populate de 138
suflete.
Vite: 220 vite cornute, 90
cal, 630 oT si p5 porcI.
Li§coteanca-Satnoeni, sat, jud.
Braita, la 4 kil. spre N.-E. de
satul Filial si la 1 kil. spre E.
de Liscoteanca-Caramidari, tot
pe muchea platouluT de N.
Are o populatie de 27 familiT,
san 105 suflete. Vatra
satuluT e de 12 hect.
Vite : 649 vite marT cornute,
140 caT, 626 oT, si 6o rimatorl.
Li§covul, pi« izvoreste din
com. Schineni, jud. Tutova,
curge de la N.-V. spre S.-E.,
uda teritoriul com. Schineni si
Blagesti si se varsa in piriul
Elanul, de a dreapta, pe teritoriul
jud. Covurluin.
Li§itarul, tezer, jud. Braila, situat
la S.-E. de Tezerul serbanul
si curgind in Titcovul.
Lipa-cu-Sfirciuti, sat, pe mosia
Cu aceeasT numire, com.
Suharau/, pl. Prutul-de-Sus, jud.
Dorohoici, Cu 172 familiT san
61r suflete.
Proprietatea este a erezilor
defunctuluT Anastase Basota si
InstitutuluI Basota de la Pomirla.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Mihail si Gavril, cu 1 preot,
2 cintareti si I paracliser ; este
de zid, fama de satenT in I8io,
A refacuta in 1843 de Basota,
proprietarul mosieT, dindu-I si
al doilea hram, Sf. Anastase.
SateniT improprietaritT an 386
hect. 69 arif pamint, iar proprietatea
mosieT 1446 hect. 52
axil cimp sí 143 hect. 22 arif
padure.
IazurT sunt 2, intre carl acel
numit al-Rachitilor, In suprafata
de ni hect. 46 ariT, cu peste
si rae!.
Sunt 4 pog. de vie.
DrumurT principale: acel de
la Dorohoin la Darabani si
acel de la Herta la Saveni.
Hotarele mosieT sunt : Suharaul,
Mlenauti si Havirna.
Li§teava, sat, jud. Dolj, pl. Jiuld.-j.,
com. Grindeni, cu 871
suflete : 412 barbatI si 459 femeT.
Locuesc in 86 case si 74
bordee. Copia din sat urmeaza la
scoala mixta din satul Grindeni,
ce este la 2 kil.
Acest sat are silistea Visa,
care este pe mosia Sadova.
Are o biserich, cu hramul Sf.
Nicolae, care are in tinda urmatoarea
inscriptiune :
Aceasti S flit si Dumnezeiasci biseria
ce se priznuqte cu hramul SE
Erarch Nicolae SE M. M. Dumitru O
M. M. Gheorghe, s'a inceput la 23 Maiii
1883 §i s'a terminat la 27 Aprilie, 1885
In zilele M. S. Regeld Carol I, O a
Regia ei Elizabeta a RomInilor O In zilele
I. P. S. S. Mitropolituld Primat Calinic
Miclescu, P. S. S. Episcopului de RImnic
Iosif Bobulescu fi S. S. Protoereul judq-ald
Dolj, Stefan Amzulescu. Majestatea
Sa Regele Carol I dintr'un sentiment
de bala generozitate a bine-voit
a contribui la aceastii crádire cu mijloacele
bruna O a dirait mil multe odoare O
un clopot, interesIndu-se mult la acest
act de bine-facere administratorul Do..
menuld Coroand, loan Kalinderu. Mi
mal contribuit la acensa' Slina cliidire
totl locuitoril din L4teava, precum O
alte persoane din satele vecine, Incredin-
Vindu-se supravegherea lucrlirilor de constructie
S. S. Preotului D. Mesen.
Sfetcu Sfetcu, Nicolae J. Lazir, Marin
Negrilii. O Stoian Rada !Atar sunt InditoriI
O osIrduitoril acestuI sfint local.
La E. de satul Listeava se
yac] ruinele unuT sat numit Ogrin,
Rugä care este o frumoasa Rutina.
In sat sunt 2 fierarif.
Li§teava, lac, jud. Teleorman,
la N. com. Traian, format din
apele DunareT, cind se revarsa.
Pe timp de seceta seaca cu desavirsire.
Li§teava, vilcea, jud. Teleorman,
corn. Tralan, lunga de aproape
2 kil. Se intinde de la N.-E.
spre S.-E., la Dunare, din dreptul
com. pana la muchea dealuluT
din dreptul comunel Ciuperceni.
Li§teghia, lac, jud. Braila, pe
hotarul de S. al com. Vizirul,
aproape de D unarea-VechTe ; comunica.
cu Tezerul Lupoiul prin
privalul Ozinca.
Litcovul, celtun, in jud. Tulcea, pl.
Sulina, catunul comuneT Cara-
Orman, situat in partea V. a
plaseT si S.-V. a comuna, la 8
kil. spre S.-V. de catunul de
resedinta. Este mal mult o adunatura
de 7-8 colibe de pescar!
rusf, in care locuesc 8 familii cu
42 suflete. Este situat In parte
S.-V. a grinduluTCara-Orman, In
marginea intinser padurf cu acelasT
nume, la 300 m. departare
de malul sting al &le Litcovul.
Un drum comunal U uneste cu
at, de resedinta, Cara-Orman.
Litcovul, punct trigonometric de
observalie de rangul al 3-lea,
in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe
teritoriul com. rur. Cara-Orinan,
situat In partea apusana a plaseT
si a comu neT, tina Orla Litcovul
; are o inaltime deli.8o m.
Litcovul, grind san loc ridicat
deasupra stufuluT inconjurator,
jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
com. rur. Cara-Ormau ;
este mal ir ult o prelungire Si-E.

LITCOVUL 179 LITA
a mareluI grind Cara-Orman,
pe care e asezat satul Cu acelasT
nume; Itt partea de N. are
putinA padure de stejar, o continuatie
a intinsef padurf Cara-
Orman ; restul e acoperit cu
nisip, presarat cu vre-o 6 lacurI
; este inconjurat numaT
cu stuf; are o intindere de
8o hectare.
Litcovul, gira, jud. Tulcea, in
Delta Dunarer, i anume in ostrovul
Sf. Gheorghe, cuprins filtre
bratele Sulina si Sf. Gheorghe
; se desface din lacul Gorgova
; se indreapta spre E., apor
spre S. face hotarul intre pl.
Sulina i Tulcea; uda teritorlile
comunelor Cara-Orman i Moru-
Ghiol ; primeste lacul Litcovul ;
are o lungime de 25 kil.
Litcovul, lac, in jud. Tulcea, pl.
Sulina, pe teritoriul com. Cara-
Orman, situat in partea V. a
plasef si a comuna; are o intindere
de 30 hect. si contine
peste; se scurge in girlaLitcovul.
Litcovul, lac, mnjud. si pl. Tulcea,
pe teritotiul com. rut. Bes-Tepe,
situat in partea centrala a plaseT
cea nordica a comuneT; a fost
fácut de o revarsare a apelor din
lacul Cara-Suhat, la nordul
ruja se afil; este inconjurat
numar cu stuf; are o intindere
de 15 hect. si contine peste
care se consuma in iocalitate.
Liteni, com. rur., jud. Suceava,
situata la N.-E. pase Somuzul,
la 27 kil. de Falticeni. Se mateneste
la E. cu com. Fintinele
(jud. Botosani), de care se desparte
prin Suceava i riul Siretul;
la V., cu com. Dolhesti ; la
S., cu com. Dolhesti i Tudora
din jud. Botosani, de care se
desparte prin Siretul; la N., cu
com. Silistea. Are forma un,IT
poligon neregulat inclinat spre
albia Siretului. .
Se compune din satele: Liteni.
Rotunda si Corni, cu resedinta
in satul Liteni. Are o populatie
de 652 familiT, saa 2870 suflete,
din carl 598 contribuabill ; 3
biserid, deservite de 3 preoti
FA 5 cintareti ; 2 coale rurale
mixte, frecuentate de 89 elevr.
Budgetul com, e la veniturf
de 7021,90 leI si la cheltuelf de
7015,30 lef.
Vite sunt: 188 cal, 650 bol,
604 vaci, 193 I or, 14 capre
279 pord.
Altitudinea com. de la nivelul
mara' variaza filtre 335-345 m.
E udata de riul Siretul si de
piraele Humana, Liteni, Bucsa,
Clobanita, Somuzul-Mic, Ghidale,
Tulburea, Humana, Recea,
Pietrosul I al-MaftieseT.
Mosia e proprietatea d-lor Gh.
si Al. Virnav Liteanu si are o
suprafata. de 3777 fald, din carT
2390 cultivabile, 1020 padure,
159 finat si restul prundis si loe
neproductiv.
Improprietariti la 1864 sunt:
73 fruntasI, 242 palmasT si 68
codasT, stapinind 921 falci.
In comuna sunt : 2 morT de
apa, una Cu vaporT; o casapie ;
o fabrica de spirt ; un pod de
fier al C. F. peste Suceava i altul
de lemn statator peste Siretul.
Locurf mal insemnate in comuna
sunt : Vercicani, unde
sunt urmele sutil pod de platrä
si o tintina despre care se zice
ca ar fi facute de Stefan-cel-Mare.
Liteni, sat. Vezi Ulmeni-VechT,
sat, com. Belcesti, pl. Bahluiul,
jud Iasi.
Liteni, sat, pe mosia i in com.
Cu acelasT nume, jud. Suceava.
Asezat pe spinarile i coastele
dealurilor Liteni, Bucsa i Hui-liarla
si pe sesul drept al Sire-
tuluT, are 386 case, cu 414 familiI,
din carl 369 contribuabili.
Vatra satului ocupa 152 falcT,
64 prj.
Improprietarly la 1864 sunt
38 fruntasi, 152 palmasi si 43
codasT, stapinind 565 falcT, 6o
prajinT.
Are: o biserica, Cu hramul Sf.
Nicolae, zidita de Teodor V.
Liteanu, in 1782, ,deservita de
preotf si 3 dascali; o scoala
rurala mixta, infiintata in ¡865,
conclusa de un invatator plAtit
de stat, i frecuentatA de 50 elevi.
Drumuri principale sunt: la
Valea-Glodului (8 kii.); la Rotunda
(3 kil.); la Corni (6 kil.)
si la Vorona (8 kil.)
In 1803, Liteni, a banuluT
Iordache Virnav, avea 74 liuzi,
platind 1124 leT bir anual, fiind
si 18 liuzi de cei Ira bir.
Liteni, statie de dr.-d.-f., jud.
Suceava, pl. S omuzul, com. Liteni,
pe Hola Pascani - Burdujeni,
pusa in circulatie la 15
Decembrie 1869. Se afla intre
statiile Dolhasca (11.6 kit.) sí
Veresti (12.9 kil.) Inaltimea d'asu
pra nivelulur märiT e de 225m40.
Venitul acesteT stafil pe 1896
a fost de 67866 lef, 88 bani.
Lita, com. rur., la extremitateade
S.-V. a piase Calmatuiul,
jud. Teleorman, pe partea stinga
a riuluf Oltul, intre comunele
Odaia i Segarcea-din-Vale, la
6 kil, de capitala judetultd.
Piriul Siul care vine din jud.
Olt, se varsd in riul Oltul, in
dreptul com. Lita.
Suprafata com. este de 5580
hect., din carT : 4500 hect. arabile,
30 hect. padure $1 18o
hect. izlaz, finete i nisipiste,
proprietatea fratilor Nic. si C.
Dumba.
Locuitori improprietaritT sunt
280, pe 950 hect.

LITA 180 LIUZI-CALUGARA
Ville locuitorilor i ale proprietarilor
mosieT ocupa o intindere
de 197 hect.
Paminturile de muna, atit
ale moOeT cit si ale locuitorilor,
sunt situate parte pe loc yes,
parte pe valcele i dealurr.
Pe teritoriul com., la S.-E., se
afla gara Lita, india statiune
de la Turnu-Magurele a liniel
ferate Costesti-Magurele.
Populatiunea com. este de
2329 suflete, din cari 361 C011tribuabilf.
Are: o scoala, intretinuta de
stat, frecuentatä. de 25 elevi;
o biserica, construitä de proprietari,
deservita de 3 preoti
si 2 cintaretT.
Vite slInt : 517 cal, 23 magarr,
1126 vite mal-1 cornute,
4117 vite miel si 378 pord.
Budgetul com. e de 9011 leT,
25 banT, la venituri si de 6019
Id, 67 banT, la cheltuelT.
Satul unde se aflá acum comuna
este de mult timp intemeiat.
In timpul ocupatiuneT
turcesti, acest sat se numea
Piscul i intra in zona cetatiT
turcestT a Turnulul (Turkissi-
Kule), daca vom Vine seama de
modul cum s'aa regulat hotareIe
tariT la 1741.
Dupa. Dionisie Fotino acest
hotar cmergea de la apa HirlauluT
(numit asta-z1 Siul) spre
Dunäre pana' la moara PaseT,
ce este la satul Piscul si tot pe
apa Hirlaului pana unde se varsa
in Olt ; de aci trece dincolo
de riul Oltul, din jos de
Romanati, pana la girla ce se
desparte din Olt sub numele
de Oltisor si se varsa in Duliare,
lar din jos de Izlaz se
face Dunärea hotar».
Satul PisculuT, despre care
se mentioneaza aci, t'anea parte
din jud. Olt si se intindea pana
aproape de Dunare.
Pe parte din teritoriul com.
Lita, spre N.-E., pana in hotarul
mosid Dracea, trece Drumul.lur-Traian
care este bine
conservat pe ad.
Calea judeteanä. Turnul-Slatina
strabate comuna in toata
lungimea, punind-o in legatura
cu com. Segarcea-din-Vale. Cu
com. Segarcea-din-Deal, com.
Lita se uneste prin osea vecinald.
Lita, ,mo,cie, in jud. Teleorman,
pl. CalmätuiuluT, proprietatea
fratilor Dumba.
Lita, stafie de jud. Teleorman,
pl. Calmatuiul, com.
Lita (Segarcea-din-Deal), pe linia
Rosiori-T. - Magurele, pusa in
circulatie la 12 Sept. 1887. Se
allá intre statiile Salcea (16.7
kil.) l T.-Magurele (7.6 kil.)
Inaltimea d'asupra niveluluT mariT
e de 89mo4. Venitul acestel
statiT pe anul 1896 a fost de
4093 le!, 8o b. Aceastä statiune
a purtat mal india numirea de
Segarcea pana in anul 1889;
dar fiind a era sitnata. pe proprietatea
Lita, i s'a dat numele
de Lita, dupa cererea proprietarilor
mosieT. Incarcarl nu se
fac mal de loc in aceasta statiune,
fiind foarte apropiata de
statiunea T.-Magurele si de port.
Litca, sat, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-s.,
com. Miclauseni, spre
S.-S.-E. de satul Miclauseni, la
5 kil, de el. Este asezat pe deal
alaturea cu satul Doljesti, asa
ca pare a forma un sat cu acesta.
Dinpreuna cu satul Butea,
are 380 familiT, sati 1744 suflete,
din carl 391 contribuabili ;
locuesc in 420 case.
Liuzi, sat, in jud. Bacaa, pl. Bistrita-d.-j.
i resedinta com. Liuzi-alugaria.
Are 232 familiT,
sari 948 suflete, mal top Un-
gurl; o scoall mixta; 2 biserici
de ritul catolic ; 3 circiumi.
Vite sunt : 36 ea!, 494 vite
marT cornute i 221 porcT.
Liuzi-CAlugära, tronz. rur., in
¡ud. BacAa, pl. Bistrita-d.-j., situatl
pe dealurile din dreapta
BistriteT i alcatuita din 4 cat. :
Liuzi, resedinta, Corhana, Osebiti
si Negelul.
Pe teritoriul com. se afla obiqia
piriului Negel, Iingd satul
Cu acelasi nume, si un podis
format de dealurile Hedera
Sanisläul.
Se margineste la E. cu sectia
Domnita-Maria din com. Letea;
la S., cu com. Dealul-Noa si la
V. si N., cu com. Calugara-
M are.
Liuzi se numeaa strainii, in
genere de rit catolic, adusT de
peste hotar de catre proprietarii
de mosiT si de administratoril
manastirilor inchinate, care
se foloseaa de munca lor pe un
timp oare-care. ET eraa scutiti
de dar!.
Populatiunea com. e de 492
familiT, saa 1878 suflete, din
cari 76 Romini i 1802 UngurT,
toti de protectiune romina ; locuesc
in 502 case.
Sunt 405 contribuabilT ; 7 el.ciumi.
Dupa legea rurala din 1864
s'ati improprietarit 386 locuitorT,
cu 1275 fäld i ii prajinT de
pamint.
Are: o scoala mixta care fu nctioneaza
din 1886, in tretinuta
de Stat, si frecuentatä. de 13
bletr; 2 bisericr de rit catolic,
una in satul Liuzi, c15.dita la
1851 de locuitorT, si a doua pe
un deal, in afara de teritoriul
com., zidita tot de locuitorr in
1698; amindoua sunt deservite
de un preot.
Vite sunt : 48 ca!, 681 vite
marI cornute i 246 pord.

LIVADA 181 LIVENI
Budgetul com. e la veniturl
de 6327 lei, 43 banT si la cheltuelT
de 2736 leT, 25 banl.
Intinderea com. e de 1805
hect. Padurea Gauriciul ocupa
1002 hect., lar viile, 67.17 hect.
Totalul paminturilor de cultura
este de 627.77 hect.
Se gasesc cariere de pTeatra
in valea Negelului.
Este legata cu comunele vecine
prin cal comunale. Distanta
la Bacan, capitala districtuluT,
este de 8 kil, lar la Valea-Seaca,
resedinta piase!, de 22 kil.
Liuzi-Calugara este asta-zi amasa
la o parte de calle principale
de comunicatie ; inainte
sleahul cel mare, drumul PetricicaT,
care unea Tara de sus cu
Tara de jos, trecea pe teritoriul
acesteT com.
Livada, sdtuc, jud. Baca% pl.
Trotusul, com. Bogdana, situat
pe valea pIriuluT Bogdana.
Livada-Säcuenilor, vatra desfiiniatulur
sat razasesc Sacueni,
jud. Suceava.
Livada- de-la-Värbiläil, molie
a statuluT. VezT Gura-VitioareT.
Livada - Doamnei, livadd Cu
pomT fructiferT, jud. Bacail, pl.
Trotusul, situata la V. de curtea
manastireT CasinuluT. Numele
sati vine probabil de la faptul
ca Stefan Gheorghita avea aicT la
manästire loc de resedinta. Dovada
despre aceasta este gazduirea
ce a dat PatriarchuluT de
la Constantinopole, Macarie.
Livadä (La-). VezT satul Dolhasca,
jud. Suceava.
Livadea, cotn. rur., jud. Prahova,
plaiul Varbillul. Este situata
pe ambele malurT ale riuluT Va"bilaul,
la 38 kil. de Ploesti.
Se compune din doul catune:
Livadea si Podul-UrsuluT,
Cu o populatie de 126 familiT,
saa 749 suflete, din carl 105
contrib.; locuesc in 138 case.
Are o biserica, cu hramul Adormirea-MaiceT-DomnuluT,fondata
in anul 1867, cu cheltuiala
Preotului Marin si a altor
enoriasT; e deservita de 1 preot.
LocuitoriT sunt parte mosnenT,
parte s'aiii Improprietarit
la 1864, pe mosil particulare si
pe ale statuluT, din care li s'ail
dat 147 hect.
Vite sunt : 7 cal, 175 vacT,
108 boT, 201 oi li 116 porcT.
Pe riul Varbillul, in raionul
com. sunt 8 morT.
StupT cu albine sunt 37.
Comerciul se exercita in comuna
de 3 persoane.
Veniturile si cheltuelile comuneT
sunt de 180o leT anual.
Sta in legatura printeo osea
Cu comunele : Bertea, Stefesti
si Strimbeni.
E brazdata de dealurile: VII-ful-GuresuluT
, VirfulFoisoruluT
si Via-CataonuluT, toate acoperite
cu padure.
E strabatuta de riul Varbilaul
si de mal multe izvoare
miel'.
Livadea, pridure a statuluT, in
intindere de ioo hect., pendinte
de com. Gura-VitioareT,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova,
care, Impreuna cu trupul Misleanca
(250 hect.), formeazä
padurea Gura-Vitioarel.
Livedea-Domneascä, /0c izolat,
'filtre com. Boldesti si Scaeni,
pl. Podgoria, jud. Prahova, servind
de hotar intre aceste com.
Livadea, sat, facind parte din
com. rur. Olanesti, plaiul Cozia,
jud. Vilcea. Are o populatie de
i14 locuitorT.
Livedea, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, face parte
din com. Ciulnita si este situat
pe muchea coaster BaraganuluT,
pe tarmul drept al riuluT Ialomita ,
In dreptul satului Slobozia.
Livedea-din-PIetrael, Valea-
Orbulul, Albe§ti O Grindeanul,
mofit ale statuluT, foste
pendinte de Schitul - Dintriun
Lemn, situate in com. Pietrarid.-s.,
pl. Ocolul, jud. Vilcea ,
se arendeaza cu 560 leT anual.
Livedea-din-VAlsan, jud. Arges,
pl. Topologul, com. Urluesti,
proprietatea Eforiel Spitalelor
Civile din Bucuresti,
pendinte de schitul Fedelesoiul.
Livegioara, pichet de granitel,
pe marginea DunareT, jud. Mehedinti.
Liveni, sat, pe mosia cu acelasT
nume, com. Cordareni, pl. Prutul-d.-s.,
jud. Dorohoiti, format
din dota catune: Liveni-Sofian,
Cu 31 familiT si Liveni-Virnav,
cu 54 familiT.
Proprietatea mosiilor este a
Domnilor N. Sofian si Scarlat
VIrnav.
Are doul bisericT: una pe
partea Sofian, cu hramul Sf.
Nicolae, facuta de zid in 1834
de actualul proprietar si a doua
pe partea Virnav, Cu hramul
Sf. TreT-IerarhT, de lemn si
lipita, facuta de catre satenT
In 1754; sunt deservite de 1
preot, 2 cintArel i 2 paldmarT.
SateniT inproprietaritT aii: pe
partea Sofian 23 hect., 63 ariT,
pdmint, iar proprietarul 581 hect.,
47 ariT cimp; pe partea Virnav
75 hect., 19 ariT, ale locuitorilor
si 148 hect., 95 ariT, ale proprietater.
Intre acaretele de pe mosie
pe partea Sofian sunt doul ra-

LlVENI-MITROPOLIET 182 LIVEZILE
tose marr de zid, unul la drumul
Radauti-Dorohoiti si altul la drumul
Saveni-Herta.
Piriul ce trece pe mosie este
Ibaneasa, ce formeaza si iazul
cu acelasT nume.
Drumuri principale : acel de
la RadAuti la Dorohoiti si acel
de la Saveni la Herta.
Hotarele mosieT sunt cu : Cristinesti,
Damileni, Suharul- opoteni,
Cracafia, Trestiana si Popeni-Basota.
De insemnat aci este familia
Virnav, distinsa in vechime.
La 1746, Iunie in 8, loan
Virnav, Capitan de Dorohoiti, in
unire cu Demetrie Sberea, apl.
tanul-Mare, fac hotarnicia mosid
Vaculesti, dupa ordinul lui I. N.
Mavrocordat-Voda.
La 1782, Iunie 9, Dimitrie
Virnav-Vel-Clucer, formeaza hri.
sovul prin care C. D. Moruzzi-
Voda härazeste EpiscopieT de
Hui, toata vatra tirguluT Hui,
cu locul din prejur, proprietate
Domneasca.
Liveni-Mitropolie, sat vechiti,
pe mosia cu acelasr nume, jud.
Dorohoiri, pl. Baseul, com. Manoleasa
Cu 52 familif, san 200
suflete. Pe aceasta mosie s'a facut
noua improprietarire In 1878,
formindu-se satul Stinca-luT-Ureche,
san Liveni-NoT, cu 105
familiT, sal' 408 suflete pe malul
Prutuld.
Proprietatea e a statuha, iar
inainte de secularizare a fost a
Mitropolid din Iasi, daruita de
Antonie Mitropolitul.
SateniT improprietariti ati 600
hect. 09 ariT pamint ; lar s:atul
are : 421 hect., 07 arif cimp,
93 hect., 09 ariT padure de stejar
si 5 hect., 73 ariT luncä de
lozie, pe malul PrutuluT.
Se mal afta pe mosie o livaca
mica, Cu fructifed I 3/2
pogon de vie,
Ape principale sunt dota:
Novacul si riul Prutul, ce curge
pe hotar.
Drumul mare este acel de la
Radulesti spre tefanesti.
Hotarele mosid cu : Prutul,
Serpenita, Vlondora, Avrameni
si Mitocul.
Liveni-NoI. Vezi Liveni-Mitropolid,
sat, jud. Dorohoiti.
Liveni-Sofian. Vezi Liveni, sat,
jud. Dorohoiii.
Liveni - VIrnav. Ved Liveni,
sat, jud. Dorohoili.
Livezeni, numire data u nel peirfi
din cdtunul Chiojdul-din-Bisca,
jud. Buzati.
Livezeni, com. rur., in jud. Muscel,
pl. Riurile, la S. de Cimpulung,
situata pe tarmul sting
al riuluT Tirgul. De la Livezeni
la Cimpulung sunt 25 kil. Drumul
e soseluit.
Se compune din 2 cAtune :
Livezeni si Htrtiesti si se margineste
la N. cu comunele : Balilesti
si Stilpeni ; la S., cu com.
Titesti; la E. cu com. Voroveni
si la V., cu Bajesti.
Are o populatie de 124 familiT,
sati 700 suflete, din carl
123 contribuabilI ; 2 biserid, una
fondata de Postelnicul Lazar, la
anul 1813, si a doua fondata la
1534. In apropierea acesteT bisericT
se vad ruinele une case
care, se zice, a fost ale aceleT familiT
ce a facut biserica. De asemenea
se vad niste lovituri
prin zidul bisericei ca de ghiulele
de tun, despre care se zice
ca sunt din timpul Turcilor si
ca ar fi fost chiar caí inchisT
In biserica pe timpul unta razboja.
Aceste bisericT sunt deservite
de 1 preot si r &sal.
Scoala, cu intretinerea carda
statul cheltueste 1242 leT anual,
se frecuenta de 45-48 elevi.
Budgetul com. e la venituri
de le! 1490,34 si la cheltueli
de 1321 Id,
Vite sunt : 186 bof, 126 vacl,
93 vil.ieT, 4 cal 96 porcl li io a
LocuitoriT sunt improprietaritT,
dupa legea din 1864, pe
mosia statuluT, Radesti.
Intreaga com. are 323 hect.
Livezeni, sat, facind !parte din
com. cu acelasi nu me, j ud. Muscel.
Livezeni (Po§ta-), fosta stalie
de poftd, cea din urma pana la
Cimpulung, acum loe izolat, jud.
Muscel, pl. Riul-DoamneT, com.
Hirtiesti,
Livezeni-Bulea O Letre§ul,pd.
durr particulare, supuse regimuluT
silvic, pe mosia Malaresti-d.-s.,
pendinte de comtma
Maldaresti, plaiul Horezul, jud.
Vficea.
Livezile, com. rur,, jud. Dolj,
pl. Jiul-de-Mijloc. Situata pe cosrisa
dealului-Viilor o pe malul
drept al riuluT Jiul, la IO kil.
de Craiova.. Se invecineste la N.
cu com. Podan; la S., cu com.
Glodul; la E., cu com. Malul-
Mare si la V., cu com. Virvorul.
Limita de N. incepe
din punctul numit Purceaua, cu
directia la V.-E., tale valceaua
numita Gaina, se indrepteaza
spre E. pana la punctul numit
Tapa. De aci, flend o curba
spre N., trece apa pula tuvecinindu
-se cu mosia com. Preajba,
de mide incepe limita huid de
V. cu directia de la N.-S., trecind
inapoT apa Jiului si fgand
o curba spre E., pana la punctul
numit Magareti. Din acest
punct face o curbl spre S., pana
la punctul numit Balta-Iepura
(mola Malul-Mare). De la Balta-

LIVEZ1LE 183 LIVEZILE-DE-SUS
Iepura l'acepe limita linier de S.,
fácInd o curba. spre V., trece
piriul , uvita pana la punctul numit
Peret, de unde, in linie
dreapta, spre V. tale soseaua
judetiana Craiova-Bistre, trece
Dealul-Bisericer, Valea-Giambasulur,
soseauajudeteana Craiova-
Calafat pana. la punctul movila
Conacul-lur-Cioc, unde incepe
linia de V. cu directia de la
S.-N., pana la punctul Purceaua,
de unde am plecat.
Comuna Livezile cuprinde
catunele : Livezile, Gura-Vael
si Viriti. Ottunul Livezile este
asezat in centru. La S. vine càtunul
Gura-VAer ; iar spre E.-N.-
E. catunul Viriti, in care se gl.
seste un fel de panaint numit
Glod. Inainte cuprindea si cltunul
MagAreti, care azr este
coprins in cAtunul de resedinta
Livezile.
Populatia com. se urca la 105 i
suflete.
Are o biserica in catunul VIrlti,
o scoala mixta, in cat. de
resedinta Livezile, scoala care
functioneazA din 1860, fiind intretinuta
de comuna si de
stat, conclusa de un invAtator
sI frecuentata de 54 baet I si 6
fete.
Vite mar! cornute 218, or 170,
capre 40, cal 36 si porcr 84.
Dupa legea din 1864, sunt
121 locuitorl Improprietaritr si
dupa cea din 1878, sunt 18 insurater,
Intreg teritoriul comuna este
de 5200 pog., dintre carr: 2600
pog. pAmint arabil, 500 pog. pl.
mint fìneata, '00 pog. izlaz, 200
pog. lac si teren sterp si 180
pog. padure.
Mosia se numeste Livezile,
apartinind cl-lur D. P. Arsenie,
lar restul pAmintulur arabil este
al locuitorilor,
PAdurl sunt: pe fnosia Livezile,
in intindere de 400 hect.
si in ea. Gura-VAd, In intindere
de 500 hect.
Viile in intindere de 41 hect.,
se gAsesc pe mo5ia locuitorilor,
producind vin negru.
Transportul productelor se
face cu carele pe soseaua judeteana
Craiova-Bistretu. Prin com.
trece si calea ferata Craiova-Calafat.
Calea naturalà Glodul-Livezile-Viriti
are 3 kil. si calea naturall
Livezile-Virvorul, 5 kil.
Budgetul com e la veniturT
de 3631,59 lef, si la cheltuelr
de 2475 le.
Terenul comunel este accidentat
in partea de V. de dealurile
: Dealul-Viilor si Deal ul-UrsAT,
de 40 m. inAltime, acoperite
cu vi!, de Dealul-Bisericel, cu o
inaltime de 80 m., de Dealul-Nucilor,
de 6o m.,toateacoperite cu
pAclurr.
Piscurl sunt:Piscul-lur-DrAcus,
Piscul-UrsaT, Piscul-Sloveanuld,
Piscul-Chirca si Piscul-Lozanul.
Pe teritoriul comuner se afla:
Platoul tefAnestilor ; Ripa-Rosie,
Ripa-Cucoanel siRipa-Villor.
In partea de E. teritoriul este
ves.
Comuna este udatä de apa
Jiuld si de lacurile : Viteanulur,
Lacul-Feter, Lacul-lur-Botin, Lacul-Porcului
si Lacul - LogofAtulur,
carT nu ad scurgerr si se
formeaza din plor.
BAlt1 : Balta-Virlter, Balta-Mare,
in intindere de 15 hect.,
contind si peste. Spre N. de cat.
Viriti este Balta - Bisericer - cu-
Trestie, Balta - Ochiulur.
Izlazurr: Glodul-Mare si Glodul-Mic.
Poiene: Poiana - Lozanului
si Poiana-Brumar. Finad:
Valea-Bisericer, Sirboalca, Fintana-Rezbelelor
si Crovistea.
Livezile, sat, in jud, Dolj, pl.
Jiul-d.-mj., com. Livezile, cu resedinta
primarier. Are 400 suflete
: 213 barbatT si 187 femer.
Locuesc in i 1 1 case si 15 bordee.
Are o scoala mixtA, care
functioneaza din 1860, fiind Intretinuta
de stat si com., si frecuentata
de 54 baetr si 6 fete :
25 bletr si 3 fete din Gura-Vaer
si 29 baetT si 3 fete din Livezile.
Livezile, stafie de dr.-d.f., jud.
Dolj, pl. Ocolul, ca.t. Podan,
pe linia Craiova-Calafat, pusl
in circulatie la 1 Decembrie,
1895. Se aflà futre statiile Craiova
(11.6 kil) si Salcuta (13.8
kil.) Inaltimea d'asupra nivelulul
mara e de 70'62. Venitul
acester statir pe anul 1896 a
fost de 26899 le!, 85 bad.
Livezile, deal, acoperit Cu livezr,
In com. JupInesti, pl. Riul-Doamner,
jud. Muscel, tare valea
Purcareata si jud Arges.
Livezile, iaz, jud. Botosani, la
50 metri deasupra sesulur Riel,
spre V. de satul RAuseni, in
valea Livezilor, pe coasta de E.
a dealulur RAuseni, com. ComindAresti
; are o suprafata de 150
hect., contine peste si stuh.
Livezile, mofie particularl, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Livezile,
in intindere de 2000 pog.,
cu venitul anual de 40000 le!.
Apartine d-lur D. P. Arsenie.
Are pe diosa padure si stine
de pl.
Livezile, padure particularA, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Livezile,
Cu o intindere de 400 hectare.
Livezile-de-Sus, mofie particularA,
cu padure, in jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-mj., com. Podan, in
intindere de 1300 pog. arabile,
aducind un venit anual de 27000
le!, d-lur stefan Filipescu.

LIVEZ ILE-ll E-SUS 184 LOCUSTENI
Livezile-de-Sus, peldure particulara,
jud. Dolj, pl. Jiul- d.-mj.,
com. Podad, pe mosia Liveziled.-s.
Are o intindere de 225
hect. Apartine d-lur Stefan Filipescu.
Este compusa din: carpenT,
jugastri, ulmi, plopf, ceri
si emite.
Livezile-de-Sus, mahala, in jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com Podad.
Livezilor (Dealul-), deal, in
partea de E. a satuluT Solesti,
com. Solesti, pl. Crasna, jud.
Vasluiti ; se intinde de la dealul
Radiul pana ce se intilneste cu
Dealul-MAnAstireT si Dealul-Pietrariel.
Livezilor (Dealul-), deal, se
Intinde spre E. de satul Huseni,
com. Ivanesti, pl. Racova,
jud. Vasluid.
Pe sub poalele acestur deal
trece Piriul-BalicaT.
Livrintul, pdclure, in jud. Muscel,
pl. Riurile, com. Vladesti,
in intindere de 400 hect., avind
o vegetatiune activa, un masiv
destul de des si compus din
fag, stejar, anm i mesteacan.
Livrintul, virf de deal, in jud.
Muscel, pl. Riurile, com. Capul-
Piscului.
Lixandra, pädure, jud. Teleorman,
pe mosia Licuriciul, proprietatea
EforieT Spitalelor Civile
din Bucuresti.
LIsi-Balcä, vale, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
Slava-Ruseasca ; se deschide din
culmea dealurilor Babadagului
Carada-Bair ; se lungeste spre
S., avind o directiune generala
de la N.-E. spre S.-V. ; brAzdeaza
partea estica a pIasei si
a com.; se intinde printre dea-
lurile Lisa-Hará si Hribescoi-
Hará si se termina in va lea riului
Slava-Rusa ; printeinsa merge
drumul judetean Babadag-Slava.
Lisa-Hará, culme de a'eal, in
jud. Tulcea, pl. Babadagului,
pe teritoriul com. Slava-Ruseasea.
; se desface dintr'un vtrf al
dealulur Orman-Bair (250 metri) ;
se intinde spre S., avind o direcia
generala de la N.-E. spre
S.-V. ; brazdeaza partea esticä
a plaseT si pe cea nordica a
com.; ramificatiunile lui sudice
se termina in valea duluT Slava-
Ruseasca ; la poalele luI se afla
situat i satul Slava-Ruseasca ;
se afla situat printre valle Hribescoi-Balca
i Lisa-Balca ; pe la
poalele sale estice trece drumul
judetean Babadag-Slava ;
are o inaltime de 212 m. si este
acoperit cu paduel si pAsunr.
Loche§ti, fost pichet cle granifä,
plaiul Closani, jud. Mehedinti.
Locul-Frumos, munte, pe teritoriul
mosieT Borca, com. Madeiul,
jud. Suceava.
Locul-Frumos, virf, al muntelui
Olanesti (757 m.), jud. Vilcea.
loc, pe mosia
Ionaseni, catre satul Virful-CimpuluT,
com. Virful-CimpuluT, pl.
Berhometele, judetul Dorohoitl,
unde a urmat lupta intre MoldovenT
i LesT, in 1499-
Locusteni, com. rur., pl. Jiul-d.-j.,
jud. Dolj, la 45 mil. de Craiova
si la 52 kil. de resedinta
pläseT, Caciulatesti, situata pe
loc ves.
Se invecineste la E. cu com.
Dobresti, din jud. Romanati ; la
V., cu com. Murta; la N., cu
com. Marsani si la S., cu com.
Damian.
Se compune din patru cat. :
Brabeti, Branistea, Daneti, care
este cat. de resedinta i Locusteni.
Catunul de resedinta este
cel mal despre E.; la V. de acesta
se allá catunul Branistea, la o
departare de 02 kil.
La S.-E. de Branistea este
cat. Locusteni, la 5 kil. de cat.
Daneti; lar la S.-E. de cat.
Locusteni se afla cat. Brabeti,
la 3 kil. de catunul Daneti.
Sunt in comuna cincT biserici.
Dota sunt in cat. DUO : una
fondata de Florea Popa Nicolae
cu alti sO.tenT si terminata la anul
1835, cu hramul SI. Ion ; cea-
1 alta biserica, fondatä la anul
1832 de catre Tuta Durad si altT
locuitorT, cu hramul Sf. Nicolae.
Biserica din cat. Branistea, cu
hramul Sf. Nicolae, s'a zidit de
Stavarache Cojocaru din Craiova,
impreuna cu alIT sateni.
Cea din. cat. Locusteni, cu hramul
Adormirea-Maicii-Domnulul
este facuta de paharnicul Radu
Locusteanu, Hagi Stoian i citf-va
satenf, la anul 1710. Biserica
din catunul Brabeti, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, este fama
de preotul Constantin Sachelarie
si de alti locuitorf, la anal 1845.
Sunt doul scolT mixte : una
In cat. Daneti si a doua in cat.
Brabeti. Cea din catunul Daneti
cuprinde dota sectiT : una de
1340 si a doua de fete. Este
intretinuta de stat si de com.,
functioneaza din anul 1838 si
e frecuentata de 75 elevl din
Daneti, 21 din Branistea si 5
din Locusteni. E conclusà de
un invatAtor. Localul e construit
de catre com.
coala din Brabeti functioneaza
din 1890; este intretinuta
de com. si frecuentata de 65
copir.
Populatia com. este de 2655
suflete; locuesc in 68 case si
812 bordee.

LOCUSTENI 185 LOGRETIIIWTEIstl
Dupg legea ruralg din 1864
sunt 31 locuitorl impAmintenitY.
Suprafata-com. este de 7158
pog., din care 6848 pog. arabile
sunt impArtite intre mosiile :
DAneti, Brabeti, Branistea si Locusteni,
apartinind locuitorilor.
Viile de pe mosfile mar susnumite,
produc vin alb.
Sunt 8 circiumT in DAneti, 2
In Brabeti si 2 in Locusteni.
Comerciul se exercitg in com.
de 23 persoane.
Budgetul com. e de 5954.19
lei la veniturT si de 5707,34 la
cheltuelT.
Vite marl cornute 318, oT
460, cal 18, capre 6 si porcT 71.
Locusteni, com. rur., pl. Mijlocul,
jud. Vilcea, compusg din freí
cAtune: Locusteni, Contea si Risipiti.
Este situatA pe -riul Oltetu/
si pe valea Risipiti, la 100 kil.
de capitala judetulul si la 70
kil, de resedinta plAsef.
Are o populatie de 807 suflete,
care locuesc in 193 case.
In fie-care cAtun este cite o biseria.
Vite sunt: 20 caT, 8o bol, 150
vacT, 6o capre, 250 oT si 200
porcl.
Sunt 30 stupl cu albine.
Pe riul Oltetul, in raionul comuneT,
este o moarA de mAcinat.
Locuitorii din Locusteni si
Contea sunt mosnenT ; ceT din
Risipiti s'aii improprietArit in
1864 (in numgr de 56), ciad
li s'ají dat 140 hect. in mosia
Risipiti, fosa a Episcopier de
Rimnic si in alte mosiT particolare.
Pe Valea-MAnAstird se vgd
ruinele une vechT mAndstirl.
Veniturile si cheltuelile com.
sunt de 1200 IeT anual.
Este strAbAtutA de soseaua
judeteard, care merge la Craiova.
E brAzdatA de dealurile : Ru-
$1275. Maree Dicliossar Geografie. Vol. IV.
sulesti, Contea, Risipiti, Pestenita,
Strimba si Artanul si udatA
de valle: Strimba, Artanul, Pestenia,
MAluroasa, MAnAstirea,
carY curg in timpurr ploioase si
se varsg, in Oltetul.
Locusteni, sat, com. Locusteni,
pl. Jiul-d.-j., jud. Dolj, spre S. de
satul Branistea, la 3 kil. de satul
de resedintg, DInesti.
Are o bisericä de zid, fondatg
la 1710 de Paharnicul Radu
Locusteanu, Hagi Stoian si de
citi-va sAtenT, cu hramul Adormirea-Maicel-Domnulul.
Locusteni, sat, face parte din
com. rur. Locusteni, pl. Mijlocul,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 170 locuitori. Este situat
pe dealul Locusteni. Are o biseriel,
Cu hramul Sf. Nicolae, avind
de ctitor familia Locusteanu. LocuitoriT
sunt mosnenT.
Lo'custeni, a'eal, in raionul com.
Locusteni, pl. Mijlocul, jud. Vilcea,
pe care se cultiva 53 hect.
vie.
Locusteni, mo,sie particularg, comuna
Locusteni, pl. Jiul-d.-j.,
jud. Dolj.
Loghinul, virf de a'eal,jud. BacAti,
pl. TazlAul-d.-j., de pe teritoriul
com. Drg.gugesti.
Logotatu/-Mateill, localitate, in
com. MArgineni-d.-j., pl. Filipesti,
jud. Prahova.
Logre§ti-Birnici, com. rur., jud.
Gorj, pl. Gilortul, la N. com.
Tindalesti, situatA pe ses si pe
coasta cu acelasT nume, in partea
stingä a riuluT Amaradia. Logresti-Birnici
e formatd dintr'un
singur sat.
Are o suprafatA de 1500 hect.,
din carT: 490 hect. pAdure, 500
hect. arabile, 408 hect. flnete,
28 hect. vie, 20 hect. livezr
de prunT si 54 hect. izlaz.
Are o populatie de 170 familif,
sati 628 suflete, din carr
160 contribuabill.
Locuitoril sunt improprietgriti
dupA legea rur. din 1864.
Sunt ad 2 bisericT de zid, una
flcutg de Anghel Logrescu, in
anul 1822, si a doua, fAcutg de
popa Ion din Tinddlesti, la 1843;
deservite de I preot si2 cintAretT.
LocuitoriT posea.: 50 plugurT,
Loo care cu bol, 2 cArute Cu
cal ; 395 vite marr cornute, 235
ol, 21 cal si 113 rtmAtorT.
Budgetul com, e de leT 1276,
banT 67, la veniturT, si de lei
Io6t, banT 69, la cheltuell.
Comunicatia in com, se face
prin soseaua vecinalA ce vine
de la S., din com. TindAlesti, si
duce spre Logresti-Mosneni.
In comunA se mal aflg: t
moarA de abur!, 7 puturT si 3
finthir.
Logre§ti-Mo§neni, com. rur.,
jud,. Gorj, pi. GilortuluT, la N.
com. Logresti-Birnici, compusg
din cAtunele: Logresti-Mosneni
si Tirgujani.
Situatá. pe ses si coasta cu acelasT
nume, si pe ambele tArmurT
ale 1-luid Amaradia, are o suprafatA
de 500 hect., din carT :
Ioo hect. pgdure, 250 hect.
arabile, Ioo hect. fin*, io
hect. vie, 25 hect. livezi de
prunT si 15 hect. izlaz.
Are o populatie de 159 familiT,
sati 697 suflete, din carT
154 contribuabili; 4 biserici de
lemn, deservite de 2 preotl si
4 cintAretl; 1 scoall frecuentatA
de 21 elevI.
LocuitoriT sunt mosnenT si se
ocupa in general cu agricultura
si cresterea vitelor. El posedg:
62 plugurT, 82 care ca bol, 3
cArute Cu cal; 255 vite marT
24

LOGRWI-MONENI 186 LOPATNA
cornute, 26 cal, 345 o!, 33 capre
sí 184 rimatori.
Budgetul com. e de le! mil,
la venituri, si de lei 920, bani
30, la cheltueli.
Comunicatiunea in comuna se
face prin soseaua vecinall ce
vine de la Logresti-Birnici, strabate
comuna, puind-o in comanicatie
cu Strimba i Pojarul.
In comuna se gasesc : 6 puturI
vi 8 finad.
Logresti-Mosneni, san Ciobanesti,
cdtun de revedinta al comuna
cu acelasi nume, jud. Gorj,
pl. Gilortulul.
Are o suprafata de 300 hect.,
din carl : 80 hect. Ociare, 150
hect. arabile, 6o hect. finete, 2
hect. vie, 4 hect. livezi de prunT
si 4 hect. izlaz ; o populatiune
de 90 familii, san 417 suflete,
din carl 78 contribuabili; 2 biserici
de lemn, fIcute de locuitori
la 1739, din cari una refacuta
la 1823; biserid deservite
de I preot si 2 cintareti.
Locuitorii sunt mosnenT.
poseda: 38 pluguri, 50 care cu
bol, 2 carute cu caI, 155 vite
mari cornute, 16 cai, 200 oi,
20 capre si 98 rimátori.
In catun se mal gasese: 2
puturl sí 5 linda
Lohanul, deal, jud. Falda. Se
intinde de la N. prin centrul
judetuluT si se 'asa, spre S. printre
piraiele Crasna si Lohanul.
In partea de V. a orasu_
lui Hui formeaza o ridicatura
malta, pe unde se crede ca. a
fost stapinirea veche a Hanilor
tataresti. In mare parte este acoperit
cu Ociad. Se spune
acest deal se afta din vechime
In posesiunea unui Han tataresc
care exploata silitra cese gasea pe
coastele í vaile dealului si pentru
care lucrare se intrebuintan
pana, la 1000 de oamenT. Acest
produs care se transporta in
Co n s tantinop ole satis facea cu ab
o ndenta trebuintele Imp eriul uf
O toman. De la Hanul tataresc,,
locul trecu in posesiunea negutatorilor
turcI carr platean o arena.
Imparatiei ; mal tirzin p6.rasindu-se
lucrarea mine! de silitra,
stapinirea loculd deveni Tara
a tarif si de atunci ineetara cu
totul exploatarea minelor de silitra.
In tot timpul stäpluirel strainilor,
locuitorii numeati partea
de loc a dealului din care se
scotea silitra, Locul-Hanului, sal
Loeurile-Hanului.
Lohanul, iaz, in suprafata de I°
hect., format de valea pirului cu
acelasi nume, pe teritoriul com.
Tirzii, pl. Crasna, jud.
Lohanul, ces, in suprafatá de
128 hect, intinzindu-se de la N.
la S., intre dealul Lohanul si satele
Petirlevti, Tirzii i Fama,
pe teritoriul com. Tirzii, pl.
Crasna, jud. Fälciü. Se termina
la confiuenta piriului Lohanul
ca piriul Crasna, din sus
de satul Sodolul.
Lohanul, pîîü, jud. Fälciú, izvorind
din dealul cu acelasi
nume; carge printre dealurile
Lohanul ì Crasna, spre V. de
orasul Hui i paralel ca piriul
Crasna, cu care unindu-se la
Gura-Vad-Crasna, se varsa in
riul Birladul.
Lohanului (Valea-), vale, intinzindu-se
intre dealurile Lohanul
i Crasna, din sus de oravul
Hui vi terminindu-se in sestil Birjud.
Falda. Este udatá
de piriul Lohanul. Pe aceasta intinsa
vale se afla avezate mai
multe sate.
Loizoaia, sat, comuna Pop o uti ,
judetul Botosani, la N. de orau1
Botosani, pe valea piriului
Siena, cu o suprafata de 410
hect., din cari 72 ale satenilor,
cu o populatie de 22 familii,
san 8r suflete, din cari 15 contribuabili.
Are i iaz pe Siena si i moara
de apa.
Pe mosia Loizoaia se afta o
fabrica de spodiu, care produce
pana la 700000 kgr. faing de cio,.
lane, care se expediazä in Germania
pentru fabricarea zaharului.
Vite : 58 vite mari cornute,
200 or si 14 pord.
Loloesti, san Bäbeni, atan, al
com. Popindelesti, pl. Oltetul-
Oltul-d.-s., jud. Romanati, situat
Iinga riuletul Tesluiul, la
2 kil. spre S. de satul Popindelesti,
aproape de unde Tesluiul
intra in pl. Ocolul, i spre
V. de Dealul-Muerii. Altitudinea
terenului este de 180 m. d'asupra
nivelului mara. Are 162 locuitori
; o biserica, cu hramul
Adormirea-Maicei-Domnului.
Loloiasca, sat, facind parte din
com. rur. Tomsani, pl. Cricovul,
jud. Prahova.
Lomul, insaler, in fata orasulur
bulgar Lom-Palanca, pl. Cimpul,
jud. Dolj.
Lomul, vale, formata din Lomul-
Mare i Lomul-Mic, uda partea
de E. a com. Parosi, pl. Oltuld.-s.,
jud. Olt si se varsa In
riul Plapcea-Mare.
Lopatna, lac, pe teritoriul com.
urb. Chilia-Vechie, pl. Sulina,
jud. Tulcea ; se desface din bratul
Sulina, in dreptul mild No.
24; se indreapta spre N., avind
o directiune generala de la S.-
V. spre N.-E. ; brazdeaza, par-

LOPATNA 187 LOR1NCA
tea V. a pla$eT i cea S. a com.;
are o lun gime de 14 km. ; prime$te
scurgerea lacurilor Triozone
$i Calelovata $i se varsa
in canalul prin care comunica
lacurile Matita i Babina ; e inconjurata
cu stuf $i contine pe$te.
Lopatna, ostrov, jud. Braila; se
margine$te la E. cu Dunarea-
MacinuluI, $iin cele-l'alte 0.111 cu
Balta; se aflá pe teritoriul com.
Chischani; are o suprafata de
36 hect., acoperita cu padure
de salcie.
Lopätari, com. rur., jud. Buzad,
plaiul SlAniculuT, pe ambele malurl
ale riuluI Slanicul, la 59
kil, de ora$ul Buzdul. Limite :
la N., hotarul incepe de la muntele
Piatra urca pe
coastele munteluI Neharn ita, prin
muntele Chilmiziul i coboara
izvorul OpriI, urca pe la capatul
de N. al luncei Odoboaia,
In muntele MAcqul $i de aci pe
plaiu in sus, ajunge in Virful-
Malu$elului, la punctul Bahna-
MAIti$elulur, de unde incepe a
se indrepta in muchia Urzicarile
; la E., din UrzicariI, se
coboara in piriul Sturdza (Jghiabul),.
pe care merge pana in
gura vad Hata$ul-Oilor, apoi o
la pe vale urcind in muchia
Podul-Calulur, apoI pe la N. de
cat. Bu$tea (com. Minzale0), continuind
in jos pIaiul, se 'asa pe
izvorul Rugina, pe care merge
cit-va i urca in muchia Trestioara,
de unde coboara in
Balta-TrestioareI, $1 pe izvorul
SArata in jos, pana in riul
SlAnic, lasind la stinga mo$ia
Meledicul ; trece riul Slanicul
urca in muntele Cerchezul, zisd
$1 Dealul-Petricaer; la S., din
muntele CerchezuluI, continuind
plaiul, urca in muntele Mociarul
; la V., din muntele Mociarul,
trece pe la Piscul-cu Ou-
Ale $1 se dirige spre Bolovanul-GreuluI,
de unde urmind albia
riulta Slanicul, trece pe la
Malul-Ro$u, Plo$tina $i ajunge
la Piatra-MortatuluI, unde parase$te
albia riului Slanic ; apoI
trece pe la Maciuca-Mare, i ajunge
in valea izvorului Secuiul.
Suprafata comunel e de 9145
hect., din cari: 64 cuaturT, 6220
padure, 647 fineata, 1185 izlaz,
12 livezI, $i 1107 sterp.
Toatl comuna formeaza o singura.
proprietate : Loplareasca,
a cetelor de mo$nenI: Labe$ti-
Berhule$ti, Vilcani, Burducesti,
Cirlige$ti, Popa-al-Mare $i Popaal-Mic.
Terenul e foarte muntos,
acoperit de vaste i seculare
padurI, in care sunt 22
herastrae pe apa SlAnicul, unde
se tae scindurf, mal cu seama
la Terca, Runcul Clajna.
Pamtntul este bogat in minerale
precum : sare, gips, fier
ap e sulfuroas e. Se faceaci u n activ
comert cu objectele de lemnarie,
care se transporta in orasul
Buzad $i chiar in pdrtile de
cimp ale tarer ; mal renumite
sunt grinzile de Lopatari.
Comuna e formata din catunele
: Brebul, Chiorasti, Clajna
Jurubesti-Lopatari, cu sub-divizia
Carpini$ul i Luncile, cu
sub-diviziile : Runcuri $i Terca,
cu o populatie de 1250 suflete,
din mil 212 contribuabilI; locuesc
in 309 case.
Are o $coala frecnentata de
37 copiI ; o biserica, cu i preot,
ctntaret si un paracliser.
Meseria$1 sunt : 5 lemnari, 7
butnarI, z cizmar $i trel Iterar!.
Vite sunt : 357 boT, 83 yac!,
25 viteI, 56 caT, 122 Tepe, 30
minjl, 1400 oI, 568 capre $i 57
pord. Stupt sunt 48.
In comuna se afla : 13 morT,
4 pive i i dirsta.
Budgetul com. e de 1850,45
le!.
Comuna e vechTe. Din actele
de proprietate rezulta ca are o
vechime de peste 400 anI. DITA
traditie ar fi intemeiata de-odata
cu Negru Voda. Catunele,
carr o compun, existad In 180o;
cel mar noil e Luncile, inceput
de Radu Ro$iorul, la 181o.
Lopätari, ccitun de re$edinta, al
com. Lopatari, jud. Buzäú, cu
350 locuitorr $1 87 case. Are
sub-divizia Carpini$ul.
Lopätari, ape minerale, in jud.
Buzad, com. $i cat. Lopatari,
pe malul drept al fiuluT Slanicul;
contin in abundenta pucioasa,
fier i sare amara.
Lopätäreasca, mo,sie, in jud.
Buzail, com. Lopatari, a mo$nenilor
in devalma$ie, formata din
intregul teritoria al com. Lopatari.
Lopätäreasca - elárii, sal, in
jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul,
cat. com. Bisoca. Se nume$te
Lopatareasca, pentru ca pana in
1864 apartinea com. Lopatari,
plaiul Slanicul, jud. Buzail. Are
una din cele mal frutnoase pozitiI
din plaiul Intreg. Este a$edat
intre muntr inaltI ca PlAie$ul $1
Carimbul, pe valea limpedeluT
pîrîü Recea-Moldovanul, pe o
intindere de 170 hect., cu o
populatiune de 38 familif, saa
186 suflete, din carI 41 contribuabill.
Se afla la 4 kil. 136 in.
spre V. de Bisoca.
Lopcea, silifte, jud. Dolj, pl.
Cimpul, com. Maglavitul.
Lorinca,firtg, izvore$te din poalele
munteluI Lepp, com. Tu/nici,
jud. Putna, da in Piriul-
StoguluI satl Mu$ata, se impreuna
cu piriul Poiana-MaruluI,
trece prin Valea- Marulur

LOSTUNITLUT (PIATRA) 188 LOV WEAN CA
se varsa in Putna, sub Dealul-
MesteacanuluI.
LostunuluI (Piatra-), munte, in
jud. Buzati, com. Colti, pe malul
drept al vael Coltilor, format
din Odd orizontale, putin inclinate
spre S.-E., prezintind aspectul
cel mg pitoresc.
Lostuta, pirti7, afluent al Bistriter,
In jud. Suceava, com. Madeiul.
Lopita, pirig, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni,
izvoreste din Dealul-Rosu, ucla
partea de N. a com., trece printre
Dealul-Rosu si Culmea-Lupan, si
se varsa in Atli Turburea, dupd
un curs cam de 8 kil. ; este
repede, si prinavara devine torent
periculos.
Lo§nita, vale, in jud. R.-Sant,
plaiul Rimnicul, in partea de
N. a com. Chiojdeni; muntif
inalti o inchid, lar in fundul el'
urlä zgomotos piriul Losnita.
Lotri§orul, ri'ulef, izvoreste din
muntele Priporul, com. Calinesti,
plaiul Cozia, jud. Vilcea, trece
prin com., prin locurI nepopulate
si se varsa in valea Calinesti, tot
in raionul com. Acest riulet 41
schimba matca dintriun loe
intealtul. Are de afluent Piriul-
Culmei.
Lotrita, rig. Vezi Latorita, jud,
Vilcea.
Lotrul, rig, jud. Vilcea, cel mai
insemnat dintre riurile ce se
varsa in Olt. Izvoreste din muntii
Mindrul si Slavoiul (culmea Paringul);
curge mal intiiti catre
N. pana la poalele munteluT
Timpa, de unde se indrepteaza
catre E. si apor catre N.-E.,
formind frontiera intre Austria
si Rominia ; in urna se indreapta
care S.-E. pana la com. Malaia,
dupd care ja directia catre E.
si se varsa in Olt, linga satul Golotreni,
pendinte de com. Calinesti,
plaiul Cozia.
Lungimea totall a LotruluI
e aproape de 80 kil., lar directia
generala a cursulur ad
este indreptata in genere de la
V. spre E. Largimea medie a
ape/ este de 20 m.; adincimea
variaza de la 0m.75 la in2-50 ; lar
iuteala curentului este de 2m.50
pe secunda.
Largimea albleI de la origina
si pana la Malaia este de 30 m.,
iar de aci pang la varsarea sa
in Olt este de la 70-100 m.
Fundul albief confine pIetris.
Valea Lotrului e putin populata,
productiva si viabila..
Udd cum: Voineasa, Malaia,
Silistea, Brezoiul si Lotreni.
De la podul stabil de la Lotreni
(Golotreni) Lana la Brezoiul, se
afll o osea comunala, lar de
aci in sus drum de care. Peste
Lotru e un pod de lemn lung
de 1 to m. care stabileste comunicatia
intre Minnie si Sibiti.
Lotrul primeste o multime de
afluentI, dintre earl eel mal principalT
sunt: Lotrita, Voineasa si
Puscoiul sag Pascoaia.
Lovi§tea, plaiz7, jud. Arges, format
din vechiul si desfiintatul
plaiti Ariful si din plaiul Lovistea.
Este cel ma/ septentrional plaiti
din tot judetul si se margineste
la N. co Culmea-FagarasuluI,
care desparte acest plait' si Tara-
Romineasca de Transilvania ; la
V., cu riul Oltul, care il desparte
de jud. Vilcea ; la E., cu
riul Valsanul, care il desparte
de jud. Muscel si la S. cu o
linie conventionala care pleaca
de Ia satul Jiblea pe Olt si merge
pana la satul Bradetul pe Valsan,
despartindu-1 de plasile Topologul
si Argesul.
Acest plaid, afara de micI piraIe
si vaI, este udat in tot lungul
sati de la N. la S. de rillrile
Oltul, Topologul, Argesul
si Valsanul, care curg aproape
paralel si despart plaiul in proportiunI
aproape egale.
In pIaiul Lovistea se afla cele
mal inalte virfuri din judet, formate
de culmele Fagarasulta
ComarniculuT, Joitii, etc.
Intinderea totala a plaiuluI
este de 282546 pog., din carT:
63033 pog. cultivabile, 178449
pog. padure si 41044 pog. neproductive.
Coprinde 17 com. rur., formate
din 55 sate si cat., avind : 3994
case populate cu 18642 suflete,
din carI 3073 contribuabilI; 52
de bisericT.
Resedinta plaiulur Lovistea
este in com. rur. uici..
Are mal multe manastirl si
schituri, intre care cele mal insemn
ate sunt: Berislavesti, Bradetul,
Ostrovul, Roboia, Scameni,
Stanisoara, Turnul, Valeni
si altele.
Locuri istorice sunt: Cetatea
luT Vlad-Tepes de la satul CIOtineni,
Cetatea- luI-Radu -Negru
de la satul Ariful, izvoarele termale
si recentele descoperirr
de ruine de bar romane de la
Bivolari.
Budgetulplasei e de 48679 lei,
la veniturl si de 40215 lei, la
cheltueli.
Plaiul Lovistea produce multa
cherestea de brad si de stejar,
Mate in multimele de herestrae
hidraulice dupa riurile Topologul,
Argesul si Valsanul.
Statul posedd in acest plait."
7 mosii, avind un venit anual
de 42696 Id, precum si 90812
pog. padure.
Lovi§teanca, Nemoiul 0 Seciul,
pridurt particulare, supuse
regimuluI silvic, tinind de com.

LOZANO (VALEA-) 189 LUCAVLTA
Nisipi, gasa Cerna-d.-j., jud.
Vilcea.
LozaneI (Valea-), vale, care
se intinde de la N.-V. spre
S.-E., printre DealulMgngstirei
Dealul-PietrgrieT, com. Solesti,
pl. Crasna, jud. Vasluitt.
Lozia, bah% formatg din värsarea
Prutulur si a Miel, la E. de
satul si com. Costuleni, pl. Branistea,
jud.
Lozinca, sat, Pácind parte din
com. Oncesti, pl. Stgnisesti, jud.
Tecuciä. Are o populatie de 28
familiT, saü loo suflete ; locuesc
in 26 case.
Este situat la N. comuneT.
Lozna, com. rur., in partea de
E. a plIseT Berhometele, jud.
Dorohoiii, formatg din satele :
CAlinesti, Lozna cu Rusi-Strgteni
i Talpa, cu resedinta primArier
in satul Lozna. Are: 411
familii, saü 1618 suflete ; 2 bisericT,
Cu I preot, 2 cintgretl
si 2 'Alamar-1; 1243 hect. 90 ar.
pgmint sgtesc ; 1647 hect. 02
ar. cimp i III i hect. 38 ar.
pgdure, proprietgresc ; 3 iazuri
41/2 pogoane de vie.
Budgetul com. e de leT 3962
la veniturl si de 3823 leT la cheltueli.
Vite marl cornute 744, oi
capre 6, cal 113, porcT 380.
StupT sunt 280.
Lozna, sat, pe mosia cu acelasI
nume, com. Lozna, pl. Berhometele,
jud. DorohoiiI, la care
se aflg alipit i sgtucul Rusi-
StrAteni. Are o populatiune de
347 familiT sail 1322 suflete.
Proprietatea mosieT este a dlor
Ilie C. Ciolac si Grig. M.
Holban.
Biserica, cu hramul Adormirea-MaieeT-DomnuluT,
cu I preot,
2 cintgreti si i pglginar, este
de zid fäcutg in 1864, de Spgtarul
M. Holban.
SgteniT inproprietaritT aü 732
hect. 39 ar. pdmint ; iar proprietariT,
925 hect. 20 ar. cimp si
1002 hect. 54 ar. pgdure, in
care doming fagul i stejarul.
Sunt 3 iazurT; cel mar mare,
numit Holban are o intindere de
0/2 hectar.
PiraTele principale ce trec pe
mosie sunt : Bahna i Ghilia.
Drumurile cele maT insemnate
sunt : acela de la Mihgileni la Dorohoiii,
acel de la alinesti la Dorohoiä
i calea nationalg Mihäileni-Botosani.
Hotarele mosieT cu :
Cobila, Hanii, Talpa, Calinesti,
Buhaiul, Dersca i Vitcani.
Lozova, sat, in jud. Covurluitl, pl.
Siretul, com. Branistea, format
de insurgte/ la 1879. Mal lilainte
a existat aicT acelasT sat
cu acelasT nume, dar, din cauza
asupririlor, locuitoriT ati emigrat
la Galati, formind mahalaua n ordvesticg
a acestuT oras, numitg.
Lozoveni.
Suprafata teritoriulul satuluT
de 89 hect., cu o populatie
de 25 familii, sal 89 suflete, locuind
in 21 case.
Lozova, balM, formatg de piriul
cu acelasT nume, la N.-V. de com.
Branistea, pl. Siretul, jud. Covurluitl,
lungg de 4 kil. si latg de
kil. ; contine peste de diferite
specir, stuf i papurg..
Lozova, 1ii i vale, jud.
; are apg numaT pe timpurI
ploioase ; se varsä in gira
Birlgzelul, apoT in Siret la V.
de erbesti.
Lozova,phig, in jud. Tulcea, pl.
Isaccea, pe teritoriul com. rur.
Balabancea ; izvoreste din dealul
Pirlita ; se indreapta spre S.,
avind o directiune generan de la
N.-E. la S.-V., udind partea centralä
a plgsei i nordicg a com.,
dupg un curs de 5 kil., numaT
prin pgdurT, se varsä in
riul Taita.
Lozova-Tipe§ti, molde a statulul,
in jud. Covurluiil, com. Bra
nistea, pl. Siretul, fostä pendinte
de Episcopia RomanuluT, impreung
cu mosia Branistea, de 5698
hect. 7850 m. p. (din carT 486
paclure); se arendeazg Cu 75000
leT anual.
Lozovita, vale, pe care e asezat
satul Costache-Negri, com.
Tulucesti, pl. Siretul, jud. Co-
Luca,firta, jud. Vilcea, pl. Cernad.-s.,
com. Ulmetul. Se varsa in
11111 Cerna.
Lucaci, cel mal bah pisc al
muntilor SgrbeT (1777.6 m.), din
com. Neagra4aruluT, jud. Suceava.
Lucautul,munte, jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita. VezI Brindusele.
Lucavita, sat, in partea de S.
a com. Mamornita, pl. Herta,
jud. Dorohoig, asezat pe malul
drept al pirfuld Mamornita, pe
loc ponoros, limitrof cu Bucovina.
In partea de E. a satuluT
se intinde o cateng de marT
dealurT. Are o populatie de 84
familiT, salí 224 suflete.
Proprietatea mosieT este a mal
multor locuitori.
BisericT sunt doug, una pe
deal, cu hramul Sf. Gheorghe,
facutg in 1861, de Gh. Manovarde,
este de lemn i tencuitg, ; a
doua, in Valea-SatuluT, cu hramul
Sf. Mihail si Gavril, s'a zidit din

LUCACEsT1 190 LUC1ENI
lemn in 1794, de Iordachi Chiri
ac.
SateniT inproprietati aú 93
hect. 09 ar. pamint ; iar proprietariT
578 hect. 61 ar. cimp
roo hect. 25 ar. padure, maT
mult tufis.
Piriul principal ce curge pe
mosie este Ruginosul, numit
ast-fel pentru ca, atit pe malurile
luT ctt si pe mlastinele ce
formeaza, se vede o päturd de
coloare rosie-ruginoasa. Pe hotar
curge piriul Molnita.
Hotarele mosieT sunt cu : Bucovina,
Mamornita, Slobozia
Pasatul.
Lucfice§ti, sau Tite§ti, sat, jud.
BacAil, pl. Muntelui, resedinta
com. Valea-Arinilor, situat d'a
dreapta pirlutuf Tazlaul-Sarat,
pe deal si aproape de drumul
ce duce de la Bacdil la Moinesti.
Are o populatie de 160
sau 636 sufiete ; o scoala
mixta, frecuentata de 14 copif;
o biserica, clädita in anul 1857
de locuitorr, cu r preot j 2
cintaretl ; 6 circiuml.
Vite sunt: 15 cal; 343 vite
mar! cornute, 113 capre j 18
porcI.
Lingl acest sat se afla un schit,
numit Lucacesti san Tazlaul.
Lucfice§ti, nuyie, a statuluT, jud.
Bacati, pl. MunteluT, com. Valea-
Arinilor, in intindere de 12000
hect., arendata anual cu 4000
le!. Apartinea maT Inainte
nastireT Bistrita (Neamtu).
Lucfice§ti, peidure, a statuluT
jud. Bacan, pl. MunteluT, com.
Valea-Arinilor, cu o suprafata
de 11944 hect. MaT inainte tinea
de manastirea Bistrita (jud.
Neamtu). O parte dintrinsa are
plan de exploatare ; regimul
adoptat e codrul regulat. ArboriI
sunt cel maT multl resinosI.
Lucäcilä, miente, in sus de Moroeni,
jud, Dirubovita, in partea
stinga a riului Ialomita.
Luceanca, sat, facind parte din
com. rur. Butimanul-Luceanca,
plasa Znagovul, jud. Ilfov. Cade
spre S. de Butimanul, pe calea
jud. Bucuresti-Tirgoviste, intre
padurile Deloaicai Paduroaica,
S'a infiintat la anul 1840,
dupd cum spun locuitoriT, de
catre fostul proprietar D. C.
Faca. LocuitoriT din acest sat
sunt adusT de acest proprietar
parte din Butimanul si parte din
satul Lucieni, jud. Dimbovita.
Are o biserica, clAdita in anul
1844, de catre fostul proprietar
Const. Faca. Serviciul divin se
face de preotul din Butimanul.
Se intinde pe o suprafata de
383 hect., cu o populatie de 187
locuitorr.
Dl. A. Vanicu are 277 hect.
si locuitorii to6 hect. In corpul
mosiel sunt 125 hect. pAdure.
Pentru izlaz rezervat peste
20 hect. LocuitorlI cultiva roo
hect. (6 sterpe).
Comerciul se face de 2 circiumarI.
Numarul vitelor marT e de 159
si al celor miel de 143.
Luceni, sat, jud. Iasi, pl. Branistea,
pe malul sting al riuluT
Jijia, la 2 kil. de satul Cirpiti,
din com. Stinca, asezat pe ves,
avind spre E. o padure. Are o
populatie de 59 familiT, saii 274
suflete ; o biserica, cu preot,
cIntáre i i eclesiarh.
Vite: 239 vite mar! cornute,
225 oT, 50 ca! si 146 rimatorT.
Luceni-Bäcäloael, sat, in jud.
Iasi, pl. Branistea, com. Sanca,
pe malul sting al JijieT, cu o
populatie de 16 fam., saa 90 sufl.
Vite : 79 vite marT cornute,
16 oT, 7 cal si 32 rimatorT.
Luceni-SturzoaeI, sat,
pl. Branistea, com. Stinca, pe
malul sting al Jijiel, in jos de
satul Luceni-Bacaloael; cu o populatie
de 9 familif, sal-1 6o suflete.
Vite mar! cornute 47, oI 189,
cal 9 si rimatorT 38.
Luchie, ciitun (dril), pe cimpul
Baraganul, in jud. lalomita, pl.
Borcea, com. Calarasi-Vechl.
Lucia, set Säratul-Secii, lac,
in jud. Teleorman, com. Seaca.
Lucia, prival,jud. Braila, incepind
din Dunarea-VechTe si curgind
la V. privalulur Brisceata.
Lucieni, com.rur.,jud. D'imbovita,
pl. Dealul - Dimbovita, situatA
pe malul Dimboviter, spre S. de
Tirgoviste, pe soseaua judeteana
Tirgoviste-GAesti, jud. Vlasca.
Este asezata pe loe ses. In raionul
sail se gAseste Malul-Obreja.
Peste Dimbovita este un mare
pod de lemn, facut i intretinut
de judet. Se compune din sapte
catune : Luceni-Ungureni, Mislea,
Rincaciovul, Geangoesti, Mogoesti,
Cotul-Morii si Lucieni-
PamintenT, cu o populatie de
2222 locuitoff.
Are cinc! bisericl ; o scoala,
cu doI invatatorT, platitl de stat.
Se margineste la E. cu com.
Vacaresti i Colanul ; laV., cu Ludesti
i Butoiul ; la N., cu Dragomiresti
i Colanul si la S. cu
uta-Seaca $i Cobia. Se desparte
mal de toate comunele prin
padure. Se leaga cu Colanul
prin osea judeteana,
lar cu cele-l'alte prin sosele
vecino-comunale si drumurT practice.
Lucieni aitun,
al com. Albesti, jud. Buzar', cu
240 loc. si 42 case.

LUC1EN1 191 LUCIUL
Lucieni, sat, flan d parte din com.
rur. Hirtie$ti, jud. Muscel, pl.
Arge$elul. Mar inainte se numea
Valea-Vacif.
Locuitorir sar s'aa impropietara
pe mo$iile proprietarilor,
carI ati posedat pamintul din
vechime.
Lucieni, numire ce se mal' da
mofiet Valeanca, sal:1 Tufele-Cotunel,
din jud. Buzla, com. Albe$ti.
Lucieni, pidure, supusd regimu-
Id silvic, jud. Muscel, p/. Arge$elul,
com. Hirtie$ti, cat. Lucieni,
in intindere aproximativa
de 150 hect., proprietatea d-luT
Anton VIAdescu. Este situata.
pe coasta dreapta a riuld Arge$elul
$1. e populata cu fagI, $i
putini paltid, anid $i mesteacara.
Lucieni - Ungureni, sat, jud.
Dimbovita, pl. Dealul-Dimbovita,
com. Lucieni.
Luciul, com. rur., in jud. Buzaa,
pl. CimpuluI, situata pe ambele
malurT ale riuld Calmatuiul, la
36 kil. de Buzar'. ;Hotarul, la
N., incepei, din hotarul mo$ieT
Movila-Oil, pe care merge pana
da in hotarul mosiei Bilhacul ;
la E., se lasa din hotarul Bilhacul
peste apa Strimba, invecinindu
se cu hotarul mo$id Margineanca-Rtwetul
(com. Largul)
pana da in hotarul moqiei Macoveiul
; la S., se invecine$te cu
hotarul mo$ieT Macoveiul li parte
din mo$ia Calclare$ti ; la V., din
hotarul Calclare$6, la pe hotarul
mo$iel Caragelele, pe care urca,
trecind riul Calmatuiul, pana in
hotarul mo$id Movila-Oii.
Suprafata sa este de 4552
hect., din casi: 3772 hect. arabile,
27 hect. padure, 83 hect.
fine*, 5 ro hect. izlaz qi J60
sterp. Are o singurd mo$ie, Luclul
$i pämintul locuitorilor.
Terenul e $es, putin baltos, pe
alocurea cu saraturi $i multe nisipuri.
Comuna e formata dinteun
singur cat., Luciul, avind o populatie
de 910 suflete, din carI
i 5 contribuabill; locuesc in 145
case.
Are: o $coala frecuentatá de
20 elevi $i 4 eleve; o biserica,
cu hramul Sf. Nicolae, deservita
de 1 preot, 1 cintdret si I paracliser
; 4 circiumT ; o moard
ca aburI; o ca$Arie $i 2 s'Une.
Comertul consta in desfacerea
cerealelor, care se transporta
la gara Cilibia. CAI de comunicatie
n'are, Mira de drumul
natural Albe$ti-Largul, prin Luciul.
Vite sunt : 321 bol, 576 vaci,
168 vitd, 4 bivoll, 4 bivolite,
329 caT, 281 Tepe, 62 minji, 3400
01, 9 asid $i 273 porci.
Meseria$T sunt: 1 lemnar, 4
fierarI, 1 ma$inist li I brutar.
Comuna e vechie. Dionisie
Fotino o mentioneaza. Numirea
eI vine din faptul, ca pe teritoriul
saa este o bala, ale carel
margini sunt acoperite de stuf,
iar al cara rnijloc e curat. Mijlocul
poarta numele de Luciul-
Balte $1 de Lumina Luciului. Locurile
din apropiere s'ati numit:
Locul de la Lucia $i de aci
intreaga comuna a primit acest
nume.
Luciul, com. rur., in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, situatä la
extremitatea de N. a pla$eI,
limitindu-se cu judetul Braila.
Teritoriul comund are suprafata
de 1056o hect., din carI
3000 hect. balti$ $i se intinde
spre V., din Dunare pana in
teritoriul comuna TindareI $1
spre N., din teritoriul comuneT
Gura-IalomiteI pana in judetul
Braila, unde se limiteaza cu
comuna Mihaiti-Bravul.
Mo$ia apartine Eforid Spitalelor
Civile din Bucure$ti $i
und proprietar particular, cu
care stapine$te in devalmage.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt improprietaritT pe mo$ie
166 locui torl ; n eimpropri etaritT
se mal afla 98.
Comuna este udata de Dallare,
de riul Ialomita, de lacurile
: Co$covata, Torna, Cuiburile,
Plaviile $i de bratul Filip.
Se compune dintr'un singur
sat, situat pe coasta de V.
a laculd Co$covata. Numirea
veche a acestuT sat a fost Zrneul,
sat care era situat mar spre S. de
actualul pe locul numit Biserica-Vechie.
AicI este re$edinta primarid
$i a judecatorid comunale.
Are o populatie de 210 familir,
sau 1007 suflete : 502 barbatI
$i 505 ferner ; 1004 Ron ni,
1 Grec, 2 BulgarI; 238 agricultoff,
6 meseria$T, 6 comerciantI,
5 cu profesiunT libere, 38 muncitori"
si I I servitorT. . tiil carte
108 persoane.
Sunt 132 contribuabilI.
Are : o $coala mixta, frecuentata
de 37 elevi $i conclusa
de un invatator, retribuit de
judet $i comuna ; o biserica,
deservita de I preot $i 2 dascalT.
Vechiul drum, ce duce din
Calarag la Braila, trece prin
Luciul.
Luciul, baltd, in com. Luciul,
jud. Buzar!, avind marginile acoperite
cu stuf, $i mijlocul curat
(lucia); contine pe$te.
Luciul, movilit, inalta, in jud. Buzalá,
com. Luciul.
Luciul, mo,rie, in jud. Buzati, com.
Luciul, cu 4280 hect., mare parte

LUCIUL 192 LUDEVII-BUDÁIUL
arabile, 12 hect. rolare, restul
izlaz, flneatd, bAltis, sArAturl si
sterp.
Luciul, apd, jud. Ilfov, pl. Znagovul,
com. Butimanul. Se formeazd
din ploT si mid izvoare,
si udd partea de N. a clt. Luceanca.
Se intilneste la cAt. Ulmeni,
com. Poenari, cu apa numitA
Coadele-Znagovului. In drumul
sla formeazA doul miel
helestae: unul in mosiaLuceanca,
avind o suprafat5. de 50 ariT si
al doilea in mosia Pdscdneanca,
avind aceeasT intindere.
Luciul, piriii, izvoreste din balta
Luciulul, pe mosia HirlAul, jud.
Botosani, trece in comuna B5.deni,
jud. Iasi, unde se varsä
in stinga riuluT Bahluiul, in dreptul
DealuluT-BisericeT.
Luciului (Balta-), baltd, pe mosia
HirlAul, jud. Botosani, din
care izvoreste piriul Luciul.
Ludasi, sati Ludasul, sat, jud.
BacAti, pl. TazlAul-d.-s., com. BAsAsti,
situat in valea TazIduluT-
Mare, la 1112 kil, de satul Cu
scoala BAsAsti. Are 135 familif,
sal:1 525 suflete ; o bisericd, cidditA
de locuitorT, cu 2 cintdretT
si deservitA de preotul din
satul Blsästi ; 3 circiumT.
Vite sunt : 13 caT, 279 vite
cornute, 26 pord si 6 capre.
Ludasi, mo)sie, jud. BacAti, pl.
TazIlul-d.-s., com. BAsAsti, in intindere
de 292 hect., proprietatea
EpiscopuluT de BuzAii, Climescu,
dind un venit de 3465
leT anual.
Ludasi sati Ludasul, piria, jud.
BacIii, pl. TazlAul-d.-s., com. BAsAsti,
de pe teritoriul mosid
Ludasul. Este format din doud
pirliase : Jghiabul si VArAria, se
incarcl cu DrAcoaia si se varsA
d'a stinga TazlAuluT-Mare.
Ludäneasca, cdtun, pendinte de
comuna Prestnicul-d.-s. sal' Rdzmiresti,
plasa Marginea, jud.
Vlasca, proprietate a d-luT V.
Cristopolu.
Mosia se intinde pe o suprafatA
de 890 hect. Este estimatA
de Creditul Fondas Rural din Buuresti
la suma de i80000 leT.
Venitul anual este de 10600.
S'ati improprietirit la 1864,
54 locuitorT, pe o suprafat5. de
162 hect.
Are o bisericA, cu 1 preot
si 2 dascAlT.
Ludeasa, munte, la N. com. R1mesti,
plaiul Horezul, jud. Vilcea,
'filtre muntiT Piscul-Lung si
Bolca.
Ludeasa, '.Romani, Bolca si
Braduletul, peklurt particulare,
supuse regimuluT silvic, pe
mosia Romani, com. Rimesti,
pl. Horezul, jud. Vilcea.
Ludeasca, phig, jud. Vasluiii,
pl. Stemnicul, izvoreste din com.
Buhlesti, intrA in com. Birzesti,
formeazA mar multe girle sub
ramificatiunea dealultd Ludesti-
Budditi ; apol in dreptul satulul
Birzesti, tac oblic sesul BirladuluT,
fAcind mal multe cotituri si
se varsA in riulBirladul, aproape
de podul peste apa Birladultd,
ce leagl calea Birzesti cu calea
Vasluiti-R ornan.
Ludesti, com. rur., jud Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, spre
S.-V. de Tirgoviste, situatä
pe loc ves, filtre Ardite si dealurile:
Valea-PotopuluT, Piscul-MAtuseT-Cart,
Piscul-Milos, Piscul-
Cenusaru1, Piscul-OstreIsi Piscul-
Mimas. Pi-in raionul com. curg
piriul Potopul si piriia.sul Po-
tocelul. Are si un lac nutnit
Lacul-BArbAtescu.
Se compune din treT cAtune :
Scheiul, Telesti si Ludesti, cu o
populatie de 2370 locuitorT. Pe
teritoriul el se af1ä pAdure multd,
si arborT fructiferl mal cu seamd
prunT.
Are : treT bisericT; o scoald,
condusA de un invdtAtor, p15.tit
de judet ; cincT morT de al:4;
14 velnite cu cazane pentru fabricat
Ojea.
Se invecineste : la E. cu Butoiul
si Dragomiresti; la V., cu
Bogati ; la N., cu Botesti si la
S., Cu Hulubesti. De Bogati
se desparte prin deal si Valea-
StrimbuluT, precum si prin padure;
de Hulubesti, prin dmpie;
de Butoiul, prin Valea-PuturoaseT
si Valea-ButoiuluT, precum
si prin pAdure, si de Botesti,
tot prin pAdure. Numal cu
Hulubesti se leagl prin sosea
vecinald, lar cu cele-l'alte pi-in
potecT si drumurT practice.
Are trel marl pAdurT : una de
167500 ariI, a doua de ios000
arif si a treia de too000 aril.
Ludesti- ludAiul, deal, ramificare
a dealulur ce strAbate com.
Birzesti, pl. Stemnicul, jud. VasluT.
Se intinde de-a dreapta riuluT
Birlad. Ramificarea Motel se
intinde de-a stinga aceluT riii.
Aceste ramific5x1 poartA deosebite
numirl : la satul Muntenesti
poartA numele de Ruginoasa si
Merer ; la Birzesti: RAdiul-Ludesti,
Preda si Birzesti; la satul TdcmAnesti
: TAcmAnesti, Delesti;
Mord si Arvinte ; la sat. BrAhAsoaia
: Floroaia si Arvinte,
Buciuna (acoperit cu pAdurl de
fagT) si Bobilca ; la sat. CantalAresti
: Dealul - PlopuluT sí la
Dobroslovesti; CiusmeleT- Flunoaia,
Z amfireT si Mord; in fine la
satul Ludesti-Buddiul, ramificarea
poartA numirea de mal sus.

LUDEM-B UD A.IUL 193 LUM1NA
Lude§ti-Budkul, cu parte din
Codrul, sat, jud. Vasluid, in
partea de N.-E. a comunel
zesti, situat pe coasta de E. a
ramifieatiunel dealulur cu acelasI
nume.
Are p suprafata de 700 hect.
si o populatie de 30
sad 150 suflete.
Vite : 120 vite marr cornute,
26 caT, 70 01, 15 capre si 39
rimatorr.
Ludi§orul, paure, a statuld
intindere de 25 hect., jud. Muscel,
plaiul Nucsoara ; tine de
muntif mandstireT dimpulung,
care fac parte din comunele Corbisori
i Berevoesti.
Ludul, ea' tun, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, com rur. Comanesti.
Ludul, mahala, com. rar. Craguesti,
pl. Motrul-de-sus, jud.
Mehedinti.
Luica (Luica-Cotroceni), com.
rur jud. Ilfov, pl. Negoesti,
situatd. la N. de lacul Luica,
inconjurat de &alud frumoase,
la 44 kil. de Bucuresti. Sta in
legatura cu com. Nana, prin o
sosea vecinall.
Se intinde pe o suprafata de
2628 hect, cu o populatie de
975 suflete, din carI 176 contribuabill
; locuesc in 103 case
si 23 bordee.
Statul are 2000 hect. si locaitoril
628 hect. Statul cultivb..prin
arendasii sAl 1700 hec. (loo sterpe,
20 izlaz). Locuitoril cultiva
588 hect. (30 izlaz i 10 vie).
Budgetul com. e de 2413 leI la
ven ituri si 2298 leI la cheltuell.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Gheorghe, deservita de 3
preotl si 2 cintaret1 ; o scoalá
mixta, frecuentatd. de 19 elevI
si 8 eleve.
0275. Alarde "'limar Geograite. Vol. IV
Vite sunt : 6o0 cal si Tepe, 200
bor, 332 vacr si viter, 30 bivolf,
40 bivolite, 15 capre, 300 porcI
si 800 of.
Dintre locuitorI, 193 sunt plugarr.
LocuitoriT posea : 92 plagar,
42 ca bol, 50 Cu cal; 100
care si carate: 35 cu boI, 65
cu cal.
Improprietaritl sunt 159 locuitor/
i neimproprietaritr, 4L
Comercial se face de 6 persoane.
Luica (Luica-Mihaiii-Voda),
sat, facind parte din com. rur.
Mitreni-Clatesti, jud. hoy, pl.
Oltenita, situat la extremitatea
plaser, spre pl. Negoesti.
Se intinde pe o suprafata de
3599 hect. (Impreuna. cu satul
Mitren), cu o populatie de 126
locuitorl. Statul are 3000 hect.
locuitoriI (impreuna c.i ceI
din Mitren) ad 599 hect. Statul
cultiva. prin arendasif sal' 2610
hect. (90 hect. sterpe, loo hect.
izlaz, 200 hect. padure). Locuitoril
aü Loo hect. izlaz.
Numarul vitelor marI e de
x64 si al celor raid, de 35.
Luica, baltd, jud. Ilfov, cu o
forma triunghiulara. IsI ja nastere
din locurile baltoase, numite
la TufaniI-10-State si se
yarsa in nul Arges, spre N. de
com. Curcani. Intre balta Luica
riul Arges este un pod de
lemn, pe soseaua judeteand. Bucuresti-Oltenita.
Luica, mofie a statulta, pendinte
de manastirea Cotroceni, jud. Ilfov,
care se arendeaza cu 27350
lel anual.
Luica-Cotroceni. VezI Laica,
jud. Ilfov, pl. Negoesti.
Vezi Lui-
ca, jud. Ilfov, pl. Oltenita, com.
Mitreni.
Luica-Mitreni, mofie, a statuluI,
jud. Ilfov, pendinte de manastirea
Mihaid-Voda, care, impreuna
cu Potcoava a manastireI
Negoesti, se arendeaza Cu 55200
leI anual.
Luicaneasca, vale, pe care se
afla com. Butimanul, jud. Ilfov,
pl. Znagovul.
Luma§ul, deal, jud. Dolj, pl. O.
cola', com. Cosoveni-d.-j., pe costisa
carula este asezatd. com.
Luma§ul, mofie, a statuluI, situata
pe teritoriul comuna Cosoveni-dd.,
jud. Dolj, pl. Ocolul.
Pana la secularizarea averilor
manastirestI, mosia apartinea
manastirer Sadova.
Se arendeaza. Cu f 1350 leT
anual.
Luma§ul, ¿dure, a statuluI, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Cosoveni-d.-j.
Are o intindere de i5o
hect. si este compasa din : ginnita,
arar, stejar t lemn.ciinesc.
Luma§ul,pirig i vale, jud. Dolj,
pl. Ocolul. Izvoreste din tintina
Calugara, din dreptul scoalel
com. Cosoveni-d.-j. Uda comuna
prin partea de V. si apor patrunde
In com. Malul-Mare, pe teritoriul
careia se si varsa in nuE Jiul.
Lumina, grind, sail loe riclicat
de as.lpra stufului inconjurator,
In jud. Tulcea, pl. Salina, pe
teritoriul comund Cara-Orman,
situat în partea centrall a piase'
si de E. a comund ; se deslace
din grindul Cara-Orman ; se intinde
spre N., aviad o directiune
generala de la S. spre N.; spre
V. de el este lacul Puiuletul, iar
spre E., lacul Puiul; in capatul
25

LUMINA
de N. se aftä punctul trigonometric
cu acelasi nume ; partea
de S. poartä numele de Grindul-Lurul,
care e tliat de drumul
comunal Cara-Orman - Ivancea,
numit i Drumul-luI-Mamut ; are
o intindere de ioo hect. ; acoperit
Cu nisip.
Lumina, punct trtkononzetric de
observalie de rangul al 3-lea, in
jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
com. rur. Cara-Orman,
In partea centralA a plaseI i cea
de E. a comuneI, situat la extremitatea
de N. a grindulul
Cu acelasI nume ; are o 1'01time
de 17 m. i dominä asupra
grinduluI Lumina, si a
lacurilor Puiul i Puiuletul.
Luminele, sad Dealul-Luminelor,
sat, Cu 526 locuitorI,
jud. Arges, pl. Topologul, fAcind
parte din com. rur. Dedulesti-
VArzari ; are o bisericA, Cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, Cu 2
preotl, i dintaret ì i paracliser.
Luminele, coastd, jud. Buzad,
com. Breaza, ramificatie din muntele
Istrita, in fata cAt. Pisculeni,
com. Tisaul; serva ca hotar despre
com. Pietroasa-d.-s.
Luminoasa, deal i bata', in jud.
Mehedinti, pl. Blahnita, com.
rur. Gogosi.
Luminoasa, Tac, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. Bechet, ce se
formeazA din revarsarile riuluI
Jiul. Se aflA la V. comune, avind
o suprafatA de 30000 m. p.
Lungimea LaculuT, de la N. la
S., este de 300 m. i lAtimea
de la V. spre E., de ioo m.
Luminosul, lac, in jud. Ialomita,
p/. Borcea, cotn. VArAsti.
Lumnicul, cont. rur., jud. Me.
194 LUNCA
hedinti, pl. Ocolul-d.-j., la 32
kil, de orasul Turnul - Severin,
situatA pe valea pirtulul Cervenita,
in stinga, la poalele dealuluI
Lumnicul. Se mArgineste :
la E. si N., Cu com. Ruptura ;
la S. cu com. Cremenea i la
V., cu com. Degerati.
Formeazä com. cu Lumniculd.-s.,
avind peste tot 500 locuitorl,
din carI 86 contribuabilI;
locuesc in too case.
Locuitorif poseda : 16 plugurI,
27 care cu bol, 3 cArute cu cal;
6o stupI.
Prin comuna trece o sosea,
care incepe din soseaua nationall
de la Prunisori si duce la
D egerati-Lumnicul-Ruptura.
Are o biserica, cu i preot
si I cintlret.
Budgetul comund e la veniturl
de 848 lel, lar la cheltuell
de 384 la
Vite : 400 vite marI cornute,
12 caT, 300 ol" $1 340 ritnItorT.
PiraTe mal principale in com.
sunt : Cernevita, Ciurila, Deseragi,
Lumnicul. Are o Rutina
numita Fintina-Turculd, in apropierea
carda se afla asa uumitul
Bordeiul-Turculur.
Lumnicul, deal, com. rur. Degerati,
pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti.
Lumnicul-de-Sus, sat, in jud.
Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., tine
de com. rur. Lumnicul.
Lunca, saz Mo§neniI-din-Deal,
sat, cu 60 familir, jud. Arges,
pl. Cotmeana, face parte din
com. rur. MArghia ; are o biserica,
cu hramul Na.sterea-MaiceI-
DomnuluI, deservitA de i preot,
I cintaret si I paracliser.
Lunca, sarz Lunca-Asäul, sat,
jud. BacAd, pl. MunteluT, com.
Comanesti, situat pe malul sting
al Trotusuld, mar jos de confluenta
acestul rid Cu pirita Asäul,
la 720 111. de satui AsAul.
Are o biserica, cu 2 eintaretT,
cladita la 18'5, fost schit.
Lunca, sau Lunca-Moine§ti,
sat, jud. Bazar", pl. MunteluI,
com. Moinesti, situat pe dealul
Osoiul i Lunca i in valea
piriuluI Moinesti. Are 33 familiT,
sad 142 suflete ; 2 circiumf.
Vite sunt: 9 caI, 66 vite marl
cornute, 25 pord si 96 o!.
Lunca,sezt, jud. BacAd, pl. Siretuld.-s.,
resedinta com. Filipeni,
situat pe ptriiasul Dunavatul, la
poalele dealuld Dobrianu. Este
locuit de niste emigra;! din Buco
vi n a, venitf in tarà pe la 1820
$i carr aü fost improprietAritI
pe mosia luI Aga Grigorie Roseta.
Pe cind com. Filipeni se
afla alipita de jud. Tecucid, satul
era situat pe dealul Dobrianul,
al caruT nume il purta.
Are o populatie de 246 famili!,
saii 1032 suflete ; o scoall
rurala ; o biserica Cu hramul
Schimbarea-la-Fatl, clAditA de
locuitori la 1848, cu i preot
si I cintAret ; 4 &dura', o moara
condusl de abur! si una de apA,
o flerArie i treI timplAra.
Vite sunt: 44 caT, 566 vite
marI cornute, 68 porci $1 51
capre.
Lunca, san Filipea, sat, jud.
Bacati, pl. TazlAul-d.-j.,- com.
Tirgul - Valea - Rea, situat d'a
dreapta TazlAuluI-Mare, la 1/51
tal, de scoala din satul de resedintl.
Are 27 familiY) sail 95
suflete. Vite marl cornute sunt
36 si porcl, io.
Lunca, sat, in centrul com. ZIAtunbaia,
pl. Miletin-Tirgul, jud.
Botosani, asetat in stinga piriuluI
Siena, la poale de deal.

LUNCA 195 LUNCA
Are o suprafata de 147 hect.
al locuitorilor si o populatie de
45 familir, sato 215 suflete, din
carr 5o contribuabilr.
Vite: 85 vite marr cornute,
12 caí, 400 or, 30 mascurr; 30
stupr.
In vechime satul se mar numea
si Codrovita.
Lunca, attun, al com. Vintila-
Voda, jud. Buzad, Cu 400 locultorr
si 98 case. Are sub-divizia
Reghinarr.
Lunca, sat, in jud. Covurluia, pl.
Prut, com. Iorasti ; are 61 familir,
saa 236 suflete; o bisericä.
Lunca, ah" care impreuna cu
Satul-Mare, formeaza satul Dobranauti
saa Hapii, com. Virful-
CimpuluI, pl. Berhometele, jud.
Dorohoia.
Lunca, thtun, alipit la satul Mogosesti,
comuna Buda, pl. Herta,
jud. Dorohoia
Lunca, cdt., care, lmpreuna cu
catunul Satul-Mare, formeaza satul
Pilipauti, com. Pilipluti, pl.
Herta, jud. Dorohoia.
Lunca, san Lunca - Banului,
sat, in centrul com. Lunca-Ba
nulur, pl. Prutul, jud. Falcitl. Este
situat pe coasta de E. a dealulur
Prutul, ridicat cam la lo m.
de la nivelul riulur si pe o suprafatl
neregulata, prezintind
diferite ridicaturr.
Se zice, ca satul, din vechime,
a fost asezat pe vale
In sesul Prutulur, linga
care se stapinea de un boer,
numit Banul, de unde i s'a zis
si Lunca - Banulur. Din cauza
inundatiilor, locuitorir s'ad ridicat
in anul 1840 din acest sat
ail infiintat satul de astazT, pe
costisa dealulur.
Are o populatie de 46 fatal%
saa 16o suflete, din carT 35
contribuabill si se intinde pe o
suprafata cam de l000 hect.
Locultorir din vechime att fost
proprietarr razesr; azr irisa mosia
nu mai e a lor.
Aid este : resedinta primariel;
o biserica care a fost facuta
in 1840, °data cu infiintarea
satulur cel noa.
Aceasta localitate care se afla
la 10-12 kil. in jos de satul
Stanilesti, are si ea o mare insemnatate
in razbolul urmat
futre Rusr si Turcr la 1711.
lata privitor la aceasta o descriere
a cronicarulur Ion Neculcea
«lira imparatul (Petru) era in
Gura Prutetulur, la casele Banula
Decr ají socotit i ariscris
lur Ianos general (care se afla
jos in Gura-Saratei) sa se ridice
la noapte sa vie inapor la obuzul
lur. Decr Ianos general,
cum a vazut scriserile Imparatulur,
ca-I serie sa se intoarca
inapor, cum att inoptat, la trer
ceasurr de noapte aa si purces
inapor ; rar Turcir auzind huetul
carelor sr-ail facut spaimá i aa
inceput sa fuga; jara un pasa
a zis vizirulur ca vuetul se pare
ca se duce, lar nu vine. Decl
fiind un Bulucbasa, de neamul
san Sirb, turcit de la Bosna,
anume Colceag, trimasese
sa mearga sa vaday i cm s'ají
dus ail i luat limba ea fuge obuzul
; si asa el incetat TUrcir
de a fugi si virtos att inceput a
trecere Prutul toata noaptea.
«Deef obuzul lui Ianos general,
intru acea noapte aa mers
Cu pace si ati sosit pana in ziul
la obuzul Imparatulul in Gura-
Prutetulur la casele Banulur.
lar ITurcir a doua zi, Dumipica
dimineata in luna lur lulie
7 zile veneail carr cum puteaa,
in puterea cailor ; atuncr .ail scos
Moscalir afara din obuz, vr'o
patru mil de Mosca% mar in
jos pe lingl balta Prutetulur,
ca trer patru pistrele de sageata
ati esit i Moldovenir in potriva
celor patru mir de Mosca%
alaturea mal despre cimp
cu Dumitrasco si cu
putinter Dontr si Cazad, alaturea
cu MoscaliI. DecI Turcir aa si
inceput india cu Moldovenir a-sr
da palme si ad se harati ; jara
pana. aa inceput Turcir a se
ingloti, stat oare-ce bine si bietil
MoldovenI.
«Iara apor glotindu-se Turcir
multime, nu mar puteaa sä tie
razboiul, ca Turcir aveaa tot foc
si cal bunr.
Atund Turcirvazind ca Moldovenir
aa dosit la obuz, aa inceput
a dare avalä asupra celor
4000 de Mosca% ce erad aara
din obuz, si a Dontilor ;
decr asa le dail navall cit se
parean ea or trece Turcir cu
cair peste dinsir iara Moscalir
ir sprijineaa tare din foc.
cDecr pana In sal% intru acea
zi Duminica tot veneaa Turcir
virtos din jos si se avezase pe
coasta la deal, lata Tatarimea
tot trecea in sus spre Hui
drept prada pre la Bejenii, ca
lupir ; cum ar trece niste lacuste
asa treceati de muIVI.
«Eara obuzul cel mare Moschicesc
aa tot venit la un loe
s5, se impreune cu obuzul Imparatulur
i n'ail putut inteacea
zi sa ajunga ce mimar pana la
StAnilesti, aa venit. Eara Imparatul
vazind ca nu mar vine obuzul
cel mare, pedestrimea tare
s'a ingrijat.
indata s'a ridicat
ratul cu obuzul lur de acolo, de
Ruga casele Banulur i aa purces
noaptea In sus prin intuneric
de nu se vede mina si ati
mers toata noaptea i pana In
ziva ait ajuns la Stanilesti sub

LUNCA 196 LUNCA
deal. Iara de focurile Turcilor
si a Tatarilor era cuprinsl toad
costisa pAnA pe sub padure,
tot cimpul acela pAnA. in Husi;
lar Turcif i TatariT de la focuri,
auzeaa hreamAtul obuzuluT si
niminea nu se clinteaa de la
focurl ca cum ar fi niste oamenT
mort1 pAnä in revArsatul zorilor,
de incepuse a se lumina de zita,
LunT, atunci s'a intimpinat ImpAratul
cu toad greimea pedestrimel
ce era la obuzul luT Repnin
general in sat in StAnilesti.
Din descrierea cronicarulul
loan Neculcea rezultA foarte lamurit
cä pe teritoriul satuluT
Lunca-Banului s'aa inceput prima
hartA a razboiuluT i, dup.
retragerea ImpAratului din aceasta
localitate, cimpul luptei
s'a schimbat in satul Stanilesti,
In sus de acolea, unde s'ati
strins la un loe cele treT obuzurT
ale armatel Rusestl. (VezT
Gura-SArAteT, sat, jud. Falda).
tunca ( Pojarul ), sat, facind
parte din comuna rur. VAleni,
pl. Argeselul, jud. Muscel. Este
situat la vestul comuneT.
tunca, sat, in jud. Neamtu, pl.
de Sus-Mijlocul, com. VinAtori-
Neamtul, situat spre V. de Cetatea-Neatntului,
pe valeapiriuluT
Nemtisorul.
Are o intindere de 518 hect.,
Cu o populatiune de 91 familiT,
sati 376 suflete ; i bisericA, cu
preot si 2 dascAlT; 2 morT
de apl.
Suttt 91 contribuabilf.
Vite : 283 vite marT cornute,
17 caT, 20 poro!.
tunca, sat, In jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, com. PingArati,
situat pe valea riuluT Bistrita,
in dreptul kil. 69 al soseleT Piatra-PrisAcani,
la 4 kil, de orasul
Piatra.
Este xesedinta com. Se mal
numeste Lunca-StrimbuluT.
tunca, ceitun, in jud. Putna, pl.
Vrancea, com. NAruja. Este situat
pe piriul ZAbala, 'Miga Poienita.
Are o populatiune de 118
suflete, locuind in 20 case.
tunca, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com Oniceni, pe malul
drept al riuluT Birladul i aproape
de vArsarea piriuldf Sipotul in
Birlad. Este asezat pe vale,
tr'un loc jos si la 3 kil. de satul
Oniceni. Are 5 8 familiT, sati
226 suflete, din carT 51 contribuabilT;
locuesc in 60 case.
Sunt 290 vite mari cornute.
Se lucreazA ad rotAria.
Lun ca, =mire, ce se da ina.
inte satulut MunteniT-Valeni, din
jud. Roman, pl. Moldova, com.
VAleni.
Lunca, sat, fácind parte din com.
Gaiceana, jud. Tecucia. E situat
in partea de S. a com., pe lunca
dealuluT Pietroasa.
Are o populatie de 41 familif,
saa 162 suflete, locuind In
58 case.
Lunca, sat, in jud. Tutova, pl.
Tutova, com. Hdlaresci. Are
240 loc. si 58 case.
tunca, Codrul, satiValea-ApeI,
sat, pe mosia i in com. DrAguseni,
jud. Suceava. E legat
de satul de resedind cu care
formeaza aproape un singur sat.
Are o populatie de 153 familiT,
saa 602 suflete, din carl
zoo contribuabilT; locuesc in
143 case.
Vatra satului ocupa 65 fAld.
Scoala i biserica din DrAguseni
servA i acestuT sat.
Pe timpul lui Mihail Sturdza,
satul Lunca era maT la deal si
se numea Codrul.
tunca, Mea, saü Plopi, sat,
pe mosia i in com.' PAscani,
jud. Suceava. Asezat pe tArmul
drept al SiretuluT, Ia 7 '/2 kif.
de tirgul de resedintA, e strabatut
de baltile : Sarlaul, Balta-
DomneascA, TAoanca, Rusoaia
si Balta.
Are o populatie de 260 famili!,
saa 991 suflete, din carT
232 contribuabill; locuesc in
250 case. Vatra satuluf ocupa
94 ata., 67 prj.
Impropriedritl la 1864 sunt
go pAlmasT si 57 codasT, stApinind
582 fald, 52 prj.
Are o scoalA rurala mixtA,
infiintatA in 1886, conclusä de
un invatator plAtit de stat, si
frecuentatA de 36 elevr; o biseria,
cu hramul Sf. Gheorghe,
adusa de la Gulia, fiind daruitá
satulul Lunca de un egumen
al MAnAstireT Probota, pe la
1788, Mala (data s'a gasit sApata
pe o use de stejar de la
biserica vechTe ce se pastreazA
inca). Intre 1870-1880 s'a zidit
actuala bisericA de N. R.
Roznovanu, ajutat de sAtenT. E
deservitá de un preot si 2 chitAreti
i- improprietaritl cu 17
fáld.
tunca, atten. Ved Ciocirlesti,
sat, com. Valea-SatuluT, pl. Funduri,
jud.
Lunca, sat, fAcind parte din com.
rur. Serbanesti, pl. Milcovul, jud.
Vilcea. Are o populatiune de
141 loe.: 72 barbatT si 69 femeT.
In catun, pe proprietatea locuitorilor,
se afla un izvor cu
%DA sulfuro-feruginoasA.
Are o scoala, frecuentad de
21 copiT,
tunca, sat, com. Ocnele-MarT, pl.

LUNCA 197 LUNCA-CETXTUEf
Ocolul, jud. Vilcea. E situata la
N.-V. comuna intre com. Titireciul
qi VIAde0i.
Lunca, sat, facind parte din com.
rur. Bujoreni, pl. Cozia, jud.
Vilcea. Are o populatiune de
205 locuitorT : 105 barbatr
00 femeT. Cade la N. comunei,
la 2 kil, de satul Olteni, cat.
de rwdinta.
Lunca-Asfiul, saü Asaul, schit,
jud. Bacaii, pl. MunteluT, com.
Comane0 de pe teritoriul satuluT
Lunca, care avea o bisericuta
de lemn, cladita la 1750
de Monahul Vasile Bantu, cu
vre-o IO calugarl,prin anul 1863.
Lunca,mahala,injud. Mehedinti,
plaiul Cerna, com. rur. Buseqti.
Lunca, mahala, facind parte din
com. rur. TOla, plaiul Pelesul,
jud. Prahova.
Lunca, mocie, in jud. Covurluiti,
pl. Prutul, com. Jor4ti.
Lunca, peiclure de rachita. §i de
lozie, pe malul SiretuluT, mo§ia
GrAme0, com. Grame0, pl.
Berhometele, jud. Dorohoia, in
suprafata de 22 hect.
Lunca, pgclure, in intindere de
6o hect., proprietatea statuluT,
jud. Muscel, pe proprietatea alce*ti,
com. Mihaeqti, pl. Riurile,
pendinte de manastirea Cimpulung.
Lunca, plaure, situata in partea
de S. a satuld Torce0, com.
Cu acela§T nume, jud. Tecucia.
Are o suprafata. de 1266 hect.
apartine d-luT Mihail Bal .
In partea de S. a padurel,
pe riul Birlad, se afla un iaz,
avind o moara sistematica cu
apa i vaporT.
Lunca, plidure, situata la E. de
satul Blajeri-d.-s., jud. Tecucia,
com. Torcesti. Are o suprafata
de 450 hect. i apartine d-luT
Mihail Ba4.
Lunca, pgdure, a statuluT, in jud.
Tecuciii, com. Barcea, Miga riul
Birladul.
Lunca, pädure de stejar i ulm,
in jud. Suceava, com. Stolniceni.
Lunca, pîrîiq, in jud. Neamtu,
com. Vinatori-Neamtul, pl. de
Sus-Mijlocul; izvore#e din ramura
muntilor Oglinzi §i se varsä
lingA satul Cu ace1ai nume, pe
stinga piriuluT Nemtiprul.
Lunca, tufgrie, in suprafata de
119 hect., pe esul BirladuluT,
teritoriul com. TirziT, jud. Falcia,
pl. Crasna.
Luna (La-), vechig pichet, cu
No. 59, spre hotarul Moldover, in
jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j.,
com. Maluri ; han destul de vizitat
pe drumul Focpni spre
comunele Maluri, Maicaneqti, Maxineni-BrAila.
Lunca-BanuluI, com. rur., jud.
Falcit, in partea de E. a pl4eT
Prutul, situata pe §esul dintre
Prut i Prutet i pe dealul ce
se ridicä in partea de V. Se
marginqte la N. cu com. Stala.V.,
cu com. Vetr4oaea;
la E., cu 1.1111 Prutul i la V., cu
Ivane#1 i Todireni. Este formad
din 7 sate: Bumbata, Condrea
i Foca, care sunt aqezate
pe ges, i Balteni, Pojorani, Lunca
Hirtopul, care sunt wzate pe
coasta dealuluT Prutul, pe proprietatT
boere#T. Are o suprafata.
cam de 3392 hect., din carr: 310
hect. sunt ale locuitorilor, lar
3082 hect. ale proprietarilor de
mosii. Populatia com. e de 181
familiT, saa 665 suflete, din carl
136 contribuabilT.
Partea com. despre E., pe
ses este acoperita mal* mult cu
baltl i lund, producind mult erbaxit
; in partea de V. este traversata
de Dealul-Prutulul, care
la diferite numirT, dupa localitatile
pe unde trece; pe el se afla
tarinele satenilor. Viea se cultiva
numal pe 5 hect. Pe deal, pe
partea sudica, se afla 2 movile.
Vite : 600 vite marT cornute,
6o cal, Ioo pord i 6000 oT.
Budgetul com. e la veniturI de
2010 1., 11 la cheltuell, de 20001.
Lunca-Bälteni, pgdure, cu o
intindere cam de 320 hect.,
proprietatea statuluT. Se afla
filtre satele : Brodocul,
din com. Brodocul, pl.
Stemnicul, j u d. Vasluia. Prin ea
trece §oseaua comunall Brodocul-Balteni.
Lunca-BIrcul, pgdure particolará,
supusa regimuluT silvic,
pe mo0a Ulmetul, com. Ulmetul,
pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Lunca-B1rnoveI, sat, jud. 14,
com. Ciurea, pl. Codrul, spre
N. de satul Ciurea, situat pe
costia estica a DealuluT-luT-Voda
p e cea de la V. a dealuluT Lunca,
precum i in valea formata de
aceste dota dealurl.
Are o populate de 71 fam.
saa 357 suflete.
Vite : 553 vite marT cornute,
232 capre, 21 cal i 119 rimatori.
Lunca-Cetätuel Cu Zane, sat,
jud. Iai, pl. Codrul, com. Galata,
situat pe platoul dealuluT Cetatuja
§i care, impreuna cu satul
Zane, are o populatiune de 59
fam., sail 185 suflete
Numarul vitelor e de 239 cap.,
din cari: 196 vite marT cornute,
7 caT i 36 rtmatorT.

LUNCA-CORBULUT 198 I.UNCA-PODULUT
Lunca-Corbului, com. rur., jud.
Arges, pl. Cotmeana, la 27 kil.
de com. rur. Costesti, resedinta
subprefectureI, si la 26 kil. de
Pitesti. Se compune din satele :
Caulesti, Corbesti $i Crestusesti.
avind peste tot 135 familif, sail
674 suflete, din carl 120 contrib.
Are o biserica ; o scoalä primara
rurala; 4 circiumT.
Budgetul com. e la venitud
de 920 leT si la cheltuelT, de 873
lel.
Vite sunt : 420 bol. i vacr,
70 caT, 1235 01*, 16 capre
230 rimatorl.
Prin comuna curge apa Cotmeana.
Lunca-din-Vale, "d'Are, jud.
Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com.
Lipovul, in intindere de 37 hect.,
pe Domeniul Coroanel. Compusa
din emite, care predomina, apoT
cerl, stejarT $i jugastri.
Lunca-firi-Zapadfi, loc izolat,
in jud. Buzar', cat. Nehoiasul,
com. Gura-SiriuluT, la poalele
dealuluI Piciorul-BaliT, pe malul
drept al riulur Buzaul, numit
ast-fel, cacT pe ad se scurge
izvorul termal de la Poiana-
Berbeculul, care nu permite zlpezil
a se prinde.
Lunca-FrasinuluI, luna frumoasá
i fertill, situata pe albia
riulul Cerna, jud. Mehedinti; se
cultiva de locuitorir Closani
Orzesti, carl ail intemeiat aci
aproape un sat, avind i morI
de macinat pe apa Cerna.
Lunca - Frumoasfi, ditun, al
com. Pirscovul, jud. Buzan, cu
r 200 locuitorl $i 210 case. Are
a ub-divizille Curan esti, Pirjoleni
si Taciuleni.
Lunca-Frumoasä, mofie, in jud.
Buzati, com. Pirscovul.
Lunca-Girtil, sat, facind parte
din com. rur. Badeni-Ungureni,
jud. Muscel, plaiul aimbovita.
Are o populatie de 54 locuitorr.
LocuitoriT sal ail fost clacasI
s'ati improprietarit pe mosia
Costea Ion.
Lunca-Hutanilor, paure, pe
mosia $i com. Pomirla, jud. Dorohoiil,
pl.
Lunca-Mare, càtun, intnd de
com. Vladimirul, jud. Gorj, pl.
Gilortul, situat parte pe ves, parte
pe coasta i ambele partl ale
piriuluT Desul.
Are o suprafata de 763 hect.,
din carl : 200 hect. padure, 300
hect. arabile, 240 hect. finete,
zo hect, vie, io hect. livezT de
prunT si 3 hect. izlaz.
Are o populatie de 200 familiT,
sail 300 suflete, din carl
169 contribuabilT; r biserica de
lemn, facuta de locuitorl la anul
1802.
Locuitorli sunt mosnenl. El
poseda: 40 plugurT, 6o care cu
bol, 2 carute cu cal ; 220 vite
marl cornute, 13 -cal, 861 or,
zoo capre i 124 rimatorl.
Comunicatia in acest cat. se
face printr'o posea comunall,
care II pune In legatura cu com.
sa Vladimirul.
In catun se gasesc 9 puturI
2 fintinT.
Lunca-Mare, sat, facind parte
din com. rur. Sotrile, pl. Prahova,
jud. Prahova. Are o populatie
de 204 suflete ; o biserica, fondata
la anul 1845, de Sardarul
Grigorie Negru.
Lunca-Mare, in jud. Buzail,
com. Nehoiasul, cat. Badirlegiul,
de vr' o 200 hect., din care
is arabile, 26 fineata, loo padure
si 60 izlaz.
Lunca-Mare, paa'ure, jud. Dolj,
pL Ocolul, com. MischiT, satul
Mlecanesti, in -intindere de 89
hect. Apartine bisericel S-tel
TreimI din Craiova. E populata
Cu cerl, stejarl, alunf $i girnite.
Lunca-MIndriscáf, numire vechre
a satulur Mindrisca, jud.
Putna.
Lunca-Molnita, platoz, jud. Dorohoiti,
pl. Herta, com. Pilipauti,
incepind de la hotarul drumuluT
comunal Lunca-Herta $i intinzindu-se
pana la vatra satuluT
Molnita.
Lunca-PescaruluI, munte, jud.
Bacail, pl. Trotusul, com. Hirja,
situat la E. de muntele Cernica.
Lunca-Plopilor, pfrig, In jud.
Tulcea, pl. MAcin, pe teritoriul
com. rur. Greci.; izvoreste din
poalele sudice ale dealuluT Secarul
(303 m.), se indreapta spre
apus, printre dealurile Secarul,
Piatra-MarieT $i Piatra-Ascutita ;
uda partea rasariteana a plaseT
si pe cea S.-E. a comuneT ; trece
prin padurea satuluT Greci,
in dreptul satuluT Greci primete
pe dreapta Valea-Grecilor ;
amindoul unite poarta numele
de apa Calistrier ; pana la unirea
cu Valea-Grecilor, are o lungime
de 7 kil. ; primeste pe
dreapta valle: Crucile, Dictovul
Rahova.
Lunca-Plopultil, trup de piiclure,
a statulul, pe mosia Savinesti,
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Calul-lapa, Cu o intindere
de 26 hect.
Lunca-Podulul, les, care se indude
in partea de E. a satuluT $i
comunel Rasesti, pl. Podoleni,
jud. Falciil, numit ast-fel de la

LUNCA-SA CUMA 1 99 LUNCANI
podul ce din vechi me se afla peste
.Prut.
Lunca-SaculuT, phdure, _a statullir,
in jud. Iasi, pl. Stavnic,
com. Mogosesti.
Lunca-Stfine§tilor, trup de phdure
a statulul, in intindere de
440 hect., jud. Vilcea, care,
impreuna cu trupurile Girbovul
(350 hect)., Stupina (380 hect).
Cernisorul (35o hect)., formeaza
padurea Rimesti-S tan es ti, situatA
In comunele usani i Lungesti,
pI. Oltul-d.-j.,
Lunca-Strimbulul. VezT Lunca,
sat, in jud. Neamtu, com. Pingarati..,
Lunca -Tuguiatilor, lunch, in
jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j.,
com. Hingulesti, numita asa de
la o ridicatura de pamint numita
T.uguia saa Tuguiata, pe
care si-aa zidit la inceput casele
locuitorir din comuna Maluri,
de frica revarsariT piriulul Leica.
Chiar comuneT Mala i s'a dat
intiT numirea de Tuguiati ; numele
de Maluri i s'a dat mal in urmA,
de la situatia el pe malurile
ritiluT si a balteT Leica.
Luncani, com. rur., jud. Bacaa
pl. TazIatil-d.-s., situata pe pi-
11111 Trebisul. Se compune din
4 catune : Luncani, resedinta,
cu sectia Piriul-GloduluT, Tocha,
Lingurari i Chetrosul saa PTetrosal.
Se' ,invecineste : la E. ca
com Margineni-Munteni; la S.,
cu com. Nadisa ;- la V., cu com.
Slobozia-Luncani si la N., cu
sectia Paladesti, din com. Girleni.
Teritoriul min. este strabatut
in lungul sati, de la V. spre
E., de pirtu/ Trebisul i udat,
In diferite directiunl,, de &tia-
sele: Toda, Dracosul, Slatina,
Chetrosul.
Dealurile care onduleazä tarimul
sunt : Chicerea i Capatina,
acoperite ea padurT, apoT,
Tocila i Plesa ì in fine Piscul-
StineT si Dealul-Manastirer, acoperite
Cu viI.
In Condica Lluzilor gAsim aceasta
com. cu numele de Luncani-Razesi,
i facind parte din
ocolul Bistrita-d.-j. ; iar dupa
impartirea administrativa facuta
in urnia Regulamentulur Organic
se afla in ocolul Bistrita.
Populatiunea se compune din
257 familiT, saa 1007 suflete
994 RominT, 7 Ungurl si 6 IzrailitT
; 290 agricultorT, 3 meseriasT,
8 comerciantT, 15 cu profesiunT
libere, Lo muncitori i 13 servitorT.
Locuesc in 254 case. Sunt
225 contribuabilL
Are o scoala mixta care functioneaza
de la 1857 in satul
Luncani, frecuentata de 20 copiT;
o biserica, Cu un preot si 2
cintaretI ; 7 circiumT.
Dupa legea rumia din 1864,
s'aa improprietatit 47 locuitorf
cu 128 falci parnint in tarina.
In 1879, dat la 31 ?usurateT,
pamint in improprietarire
din sectiile Luncani-Piriul-GloduluT.
Intinderea teritoriuluT com.
este de 2644 hectare, si totalul
paminturilor de cultura de
531,96 hect. Mosiile sunt
riul-GloduluT, Luncani, in parte
a StatuluT, i Chetros.ul, a spifaluluT
din Bacaa; restul paminturilor
apartin locuitorilor razesT.
i fostT clacasi. PadurT
particulare supuse regimultd silvic,
sunt Tocila i Chicera, ambele
ocupind 167 hectare ;
padurea Statului, de 1083 hectare.
Pe teritoriul acestel com. se
gasesc : lazurl cu pestI i rae!;
izvoare cu apa sulfuroasa
izvoare cu apa sarata, din care
In vechime se extragea sare
prin evaporatie.
Vil sunt pe o Intindere de
37.98 hectare, care in 1890 aa
dat 30.40 hectolitri vin negra
si 1124.80 hectolitri vin alb.
Vite sunt : 43 cal, 602 vite
marT cornute, 171 porcl si 45 o!.
Sunt 40 de stupl cu albine.
Budgetul com, e la veniturT
de leT 4773, banT 51 si la cheltuelT,
de le! 2394, banT 25.
Comuna este strabAtuta de
soseaua Bacaa-Moinesti.
Distantele : la Bacati, capitala
districtuluT, 14 kif.; Ia com.
Margineni-Munteni, 9 kil. ; la
com. Fintinele, 8 kil.; la com.
Slobozia-Luncani, 2 kil.; la com.
Scorteni, resedinta 14 kil.
Luncani, sat, jud. Bacaa, pl. Tazlaul-d.-j.
i resedinta comuna
cu acelasT nume, situat d'a stinga
riuluT Trebisul, futre dealurile :
TocileT, -Plesa i Chicerea. Cuprinde
o sectie, Piriul-GloduluT,
spre satul Tocila. Are o populatie
de 149 familii, san 565
suflete; o scoall mixta, frecuentaa
de 19 copir; o biserica,
deservita de t preot i 2 tiataretT,
care pana la secularizarea
manastiriT a fost schit de calugarT.
Vite sunt : 33 caí, 103 vite
marT cornute i 123 porcl.
Satul este format din case
dese, frumoase si bine intretinute.
Pe teritoriul satuluT sunt:
iazurI Cu pestT i racT si o moara
de apA.
Luncani, sat, facind parte din
com. rur. Boteni, jud. Muscel, pl.
Argeselul. Este situat pe maiul
drept al riulur Argeselul, in fata
satuluT Linia. Are o populatie
de 139 locuitorT,
Luncani, mofie a statuluT, jud.

LUNCANI 200 LUNCAV1TA
Baca, pl. TazlAul-d.-s., com.
Luncani.
Luncani, pa-dure foioasa, jud.
Bacaa, pl. Tazlaul-d.-s., com.
Luncani, care apartinea manastira
Pingarati, jud. Neamtu, pl.
Piatra, com. Pingarati, $i care azT
este a Statului. Intinderea-T este
de 1083 hect.; este amenajata si
s'a adoptat ca regim cringul
compus.
Lunca§i, ceitun, al com. Zarnestijud.
Buzla, cu upo
locultorl si 22 case.
Lunca§i, numire, ce se da parid
de N. a satului Halaucesti, jud.
Roman.
Lunca§i-de-la-Putul-luI-Parlat,
ciitun, al com. Cernatesti, alipit
de cat. Cernatesti, jud.
Buzar'.
Lunca§ilor (Valea-), vale, izvoreste
din raionul co munei Fati-
$esti-Maglasi, plaiul Cozia, jud.
\l'ama, si se varsain riul Rhnnic,
tot in raionul acesteT comune.
LuncavAciorul, rifi, jud. Vilcea.
Izvoreste, din Plaiul-Ursanilor,
din 2 sorgintr, Fintina-
Pirvului de sub Jarostea, si Furcitura
; ucia partea de N.-E. a
com. Horezal, se imbucá cu riul
Rimestilor saa Balanestilor, in
capul uneT micT peninsule i, in
unire cu acesta, se varsa. in
1-1111 Luncavatul, la locul numit
TrAistari.
Luncavätul, ruz, jud. Vilcea. Izvoreste
din muntii Vaideenilor
anume din Capattna, Ursul
Balota ; curge de la N. catre
S. pana la com. Vaideeni, iar
de ad i la vale se indrepteaza
catre S.-E., apor catre E., pana
in dreptul comuna Horezul, de
unde apuca. spre S.-S.-E. i in
fine catre S.-E.; se varsa in Olt,
filtre comuna Marcea si satal
Slavitesti, pendinte de com. Si
rineasa.
Cursul sal:1 are o intindere
de 6o kiI.
De la origina si pana la Vaideeni,
Valea-Luncavatului este
strimta si adinca, iar de ad i innainte
se largeste treptat si are
pana la kil. largime. Este populata,
productiva si viabila numaT
de la Horez in jos, fiind-ca
de aci incepe soseaua comunala,
care duce de la Horez la Dlesti
si la Slavitesti, in Valea-OltuluT.
Largimea albieT Luncavatului
variaza de la 8-12 m.; lar iuteala
curentuluT, e, in medie, 1.50
m. pe secunda. Tarmurile aa
o inatime de la 1,50-2 M., lar
fundul convine pretris pe toata
intinderea cursuld.
Peste Luncavat sunt 3 poduri
de lema: la Maldaresti (12 m.
lungime), la Daesti (16 m.) si
la Slavitesti (20 m.).
Acest lid trece prin comunele
: Vaideeni, Maldaresti, Otesani,
Carstanesti, Ursi, Pope-
Daesti iSirineasa.
Se In carca pe stinga, in josul
TirguluT-Horezul, cu Valea-Ursanilor
i Valea Rimestilor.
Luncavita, com. rur., in jud.
Tulcea, pl. Isaccea, situata in
partea de V. a judetuluT, la 55
kil. spre V. de orasul Tulcea,
capital3 jud. i in partea de N.-
V. a pl., la 18 kil., spre V, de
orasul Isaccea, resedinta plasei.
Se margineste : la N., cu Basarabia,
de care se desparte
prin Dunare ; la S., cu com. Balabancea,
de care se desparte
prin valea Luncavita-Mare, dealul
Gogoncea si com. GreciT ;
la V., cu com. Vacaren'; la N.-
V., cu com. Pisica i la E. cu
Isaccea.
Dealurile cari o brazdeazat
sunt numeroase si in general
acoperite cu padurI. De asemenT
sunt pe teritoriul com., mal
multe movile, dintre carI : Movila-Mare
(82 m.) a fost ocupata
de TurcT in razborul de la
1877-78; Milanul, la N.-V.,
linga gîrla Ciulinetul, pastreazä
urmele uneT vechi cetatT, numite
a MilanuluT ; se gasesc adi
batir din timpul Romanilor.
Apele carT ucla comuna sunt
abundente i mar!. Avem: Dunarea,
la N. si N.-E., pe o intindere
de IO kil.; Orla Ciulinetul
cu afluentiT saT Catana si
Nevestelnita, la V.; Valea-CiaruluI,
Valea-Plopilor, Valea-Turianuluf,
la E.; Valea-Draghicului;
riul Luncavita.
sunt semanate pe teritoriul
saa, in partea de N.;
sunt marT si abunda in peste.
Catunele, carT formeaza comuna,
sunt doul : Luncavita,
catunul de resedinta, asezat pe
malul sting al piriuluT Luncavita,
aproape de confluenta IuT
cu riul Ciulinetul ; Rachel, asezat
Ja 3 kil. spre E. de piriul Valea-BozuluT.
Intinderea com. este de 3118
hect., din carT: 58 hect. ocupate
de vetrele satelor (42 hect.
Luncavita, 16 hect. Rachel) ;
1958 hect. ale locuitorilor (i747
hect. in Luncavita, 211 hect.
in cat. Rachel) ; I1OCÌ hect. ale
Statulur (800 hect. in Luncavita
i 300 hect. in Rachel).
Din acestea sunt: i000hect. ocupate
cu padurl ale statuluT, 690
hect. izlazuri (din carr 400 ale
statului si 290 hect. ale locuitorilor),
1017 hect. neproductive
(baltT, stuf, etc. ale statuluT).
Populatia in ambele catune
este de 380 familiT, saa 1780
sufiete, RominT, din, cari 380
contribuabill.
Are : 2 bisericT, una in cat.

LURCAVITA 201 LUNCE/41-141SIP0ASA
Luncavita, cu hramul Sf. Dumitru,
zidita de locuitorl la 1827,
Cu I preot si 2 cintaret1 ; a
doua, in cal. Rachel, cu hramul
Sf. Nicolae, zidita la 1859 tot
de locuitorT, cu un preot si un
cintaret; 2 scoll, una, in 01.
Luncavita, fondata la 1880 de
locuitort frecuentata. de II° copiI,
a doua, in cat. Rachel, fondata
la 1885, tot de locuitori,
frecuentata de 34 copiY.
LocuitoriI posea: 8o pluguri,
2 masinI de secerat si una de
vinturat; 1000 boI i vacI, 600
capre i 01, 500 cal i 500
matori.
Comerciul este activ si consta
in export de cosurI, cereale,
tutun, peste, porcI, lmnà, lemne,
vin si in import de coloniale,
masline, orez, lipscaniI, etc.
Budgetul com. e de 5540 le!,
68 banI la veniturI si de 5412
leI la cheltuelI.
C51 de comunicatie sunt: soseaua
judeteana Tulcea-Isaccea-
MAcin, care trece prin com. si e
intretinuta de stat ; apoI 5 drumurI
comunale, carI merg la ;
Macin, Galati, Greci, Tiganca
§1
Luncavita, sat, jud. Tulcea, pl.
Isaccea, cat, de resedinta al
com. Luncavita, situat in partea
de N.-V. a pl. si a com.,
pe malul drept al piriuluI Luncavita.,
aproape de confluenta
sa cu piriul Ciulinetul.
Se margineste la N. cu fluviul
Dunarea ; la S., cu com. Greci ; la
V., cu com. Vacareni si Pisica ; la
E., ca cat. Rachel. E brazdat de
dealurile Piscul-Rosu, Oltoiul,
Chitlaul,
Gira Ciulinetul la N., cu afluenta
sai : Valea-NevestelniteI,
Luncavita, unit cu valle Putul-
Popa, Valea- Codrulul, Valea-
Ascunsa, Valea-StupineI i Luncavicioara,
uda satul. Eältile Cra-
61275, Mareta »talionar amuralla P. zr.
pina, Milanul, etc., contin mult
p este.
Intinderea satuluI este de
2588 hectare, din carT : 42 hectare
ocupate de vatra satuluI,
1747 hect, ale locuitorilor, 800
hect. ale Statuld. Are o populatie
de 280 fatIliiir Sati 1340
suflete ; o scoala, condusa de
IntrAtdtor i frecuentata de 103
elevI; o biserica, fondata in 1827,
Cu I preot si 2 cint5xet1.
Luncavita, pida, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com.
Luncavita. Izvoreste sub forma
a douà raid plraIe : Lunca%ita-
Mare, care fsi la nastere din
Dealul - CaduluI (poalele apusane),
se indreaptä la apus ; Luncavita-Mica,
care izvoreste din
Dealul-Teilor, se indreapta spre
N.-E., si se intilneste cu cel
d'india la locul numit PodulluI-Trandafir,
de unde o ja
spre N. sub numele de Izvorul-
Morilor, (din cauza numeroaselor
morI ce le pune in miscare),
trece pi-in satul Luncavita
i prin stuf, merge de se
varsa in girla Ciulinetul,pe dreapta,
nu departe de satul Luncavita.
Malurile sale sunt innalte
in general. Pana aproape
de satul Luncavita, pozitiunile
ce el sträbate sunt foarte frumoase.
Basinul sAil are 15000
hectare intindere.
Afluentli ceI mal insemnatI
sunt top' pe sano : Luncavicioara,
Valea-Ascunsa, Valea-
CodruluI, Valea-CorbuluI, Putul-
Pope!. Fiind-ca contine tot-d'auna
va., pune in miscare peste
15 morI i fertilizeaza cimpiile
pe unde trece.
Luncavita-Mare, pîrlz, in jud.
Tulcea, pl. Isaccea. Vez! Luncavita,
pida.
Luncavita-Mica, phi% in jud.
Tulcea, pl. Isaccea. VezI Luncavita,
pi-tú.
Luncavicioara, vale, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul
com. rur. Luncavita; se desface
din dealul Piscul-Inalt-§iqutuiat
; se indreapta spre N., avind
o directiune generala de
la N. spre S., brazdind partea
N.-V. a plaser i cea sudica a
com.; curge pi-in dealurile Gogoncea
si Piscul-Inalt, numaI
pi-in padurr i pozitiunI din cele
mar frumoase ; cursul san face
o multime de cotiturl, si, dupa
un drum de 5 kil., dupa ce s'a
unit pe dreapta cu Valea-Ascunsa,
merge de se deschide
in riul Luncavita (sali Izvorul-
Morilor) mal jos de Moara-lur-
Trandafir.
Luncei (Dealul-), deal, jud. Iasi,
care se intinde din sesul unel
miel luncT, In partea de E. a dealulul
luind directia de
la S. spre N., pana in com. Ce.
plenita, unde se si sfirseste.
Pe podisul si coastele despre
V. ale acestuI deal, sunt ogoarele
de cultura. ale locuitorilor
CotnarenI, lar poalele
despre E., cese 'asa in sesul Bahservesc
pentru finaturT.
Lunceior (Dealul-), pîrîla,c, in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Bistricioara; izvoreste din
ramura muntilor Magura-HeghesuluI,
si se varsa pe dreapta pir.
Bistricioara, in apropierea podului
ce este peste acest
In dreptul kil. 119 al soselei
Bistricioara.Prislcani.
Lunceni (GrAjdna - Pantelimon),
cdtun, al com. Grajdana,
jud. Buzaa, cu 250 10CtlitOrr
58 case.
Lunceni-Nisipoasa, mofie, in
26

LUNCETUL 202 LUNGANI
jud. Buzad, com. Grajdana, ca
1037 hect., din care 984 padure,
restul curaturl si livezT.
Luncetul, munte, in jud. Arges,
plalul Lovistea, in dreapta riuluT
Argesul.
Luncile, atun, al com. Lopatari,
jud. Buzad, Cu 270 locuitorT
si 69 case ; are sub-divizia Runcuri.
Luncile, sat, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, cat. com. Jitia.
Este situat in partea de E. a
com., pe riul RimnicuI, la poalele
DealuluT-VaciI, si la confluenta
piriuluT Saritoarea cu
Rimnicul, la 2 kil, de cat. de
resedinta, Jitia.
Luncile - D'intre - Prahove,
munte, in jud. Prahova, com.
Predealul, pl. Pelesul, 'pe care
medelnicerul Constantin Filipescu,
la 1794 l'a vindut varuluT
sati, Dinu Cantacuzino Paharnicul.
Luncoasa, vale, in jud. Buzad,
com. Meteleul, cat. Arcani, pe
care sunt tntinse pasunT de ol.
Lunga, sat, pe mosia si in com.
Brosteni, jud. Suceava. Insirat
pe tarmul sting al Bistriter, are
18 case, populate cu 71 suflete.
Improprietaritr in 1864 sunt
1 fruntas, 6 palmasT si 9 codasT,
stapinind 51 falci, M'arä
de cei cu cite 10 prajinf.
Biserica si scoala din Crucea
servesc si acestui sat. Un singur
drum ingust 11 leaga Cu Crucea
si Cojoci.
Lunga, baltd, jud. Dolj, pl. Cimpul,
com. Ciuperceni, la S. de
Balta - Pasa Are o intindere
aproximativa de 15 hect. si
contine peste. Se scurge in Du-
nare numal cind sunt apele
marI.
Lunga, insuld, in Dunare, jud.
Ilfov. S'a numit ast-fel de la
forma e1 lungareata. Se intinde
de la E. spre V.
Lunga, prival, In jud. Braila,
unind Filipoiul cu partea de
S.-E. a IezeruluT Patiul.
Lunga, prival, in jud. Braila, unind
privalul Dimuleasa cu Du-
Oxea, la N. de Tezerul Misaill.
Lunga, teser, in jud. Braila, situat
in partea de N.-E. a ostrovuluT
Coroca, unde se un
este Filipoiul cu privalul Lunga.
Lunga, tezer, in jud. Braila, situat
in ostrovul Iazul, la S.-E.
de iezerul Somnorosul, intre Vilcut
si Bindoiul.
Lunga, movild, in jud. R.-Sarat,
pl. Gradistea, com. Salcioara,
situata in clmp, pe malul drept
al piriuluT Valea-de-la-Huma ;
are forma lungareata, o inaltime
de 18 metri si a servit ca punct
trigonometric Statului major austriac,
la ridicarea harta ValahieT,
precum si Statulur major
romin ; este acoperita cu
verdeata.
Lunga, vale, in jud. Tecuciti, Intinzindu-se
din satul Slobozia-
Blaneasa spre S.-E., pana la
com. Negrilesti.
Lunga, vale, in jud. Tecucid ;
incepe din satul Tepul, continua
spre S. pana in partea de S.
a satuluT Tiganeqti, com. cu acelasT
nume.
Lungana, vale, in jud. Vlasca,
proprietatea Stanesti, pl. Marginea,
?acepe din fundul aceleT
proprietatI si se varsa in sillstea
satului, la locul numit Pirjolea
; din aceasta se ramifica
alte doul val: Valea-Tiganului
si Valea-lut-Balan.
Lungani, sat, in partea de N.
a com. Voinesti, pl. Stavnicul,
jud. l'as), situat pe valea formata.
de dealurile Lungani si
Hrintoaia. Are o populatie de
72 familiT, sad 341 suflete ; o
biserica fama la 1814, cu un
cintaret. .
Se imparte in doua : partea
de S. se numeste Lungani-d.-j.
si are o suprafata de 506 hect.,
proprietatea EpitropieI Sf. Spiridon
din Iasi ; lar partea de N.,
se numeste Lungani-d.-s., si are
o intindere de 456 hect. In sat
se fabrica olaria bruta.
Vite sunt : 307 vite marl cornute,
212 oT, 14 caT li 22 11matorl.
Lungani, sat, in central com.
Sirca, pl. arligatura, jud. Iasi,
situat la imbucatura piriului Lacul
in 01111 Ciorbolea. Are o
intindere de 900 hect., cu o
populatie de 103 familiT, sati
422 suflete. Este resedinta com.
si are : o bisericä zidita in
1826, cu un preot si 2 cintdreV;
casa comunall ; casele proprietatel
; o moará de apa, si
una de aburT.
Vite : 577 vite mari cornute,
51 cal, 962 or li 211 pot-cr.
Lungani, sat, facind parte din
coro, rur. Gura-BouluT, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt. Are o populatiune
de 200 locuitorT.
Lungani, deal, la poalele caruia
e situat satul Lungani, com.
Voinesti, pl. Stavnicul, jud.
Iasi.
Lungani, pitia, izvoreste din

LUNGAI 203 LUNGOCIUL
partea de S.V. a satuluI Lungani,
com. Voinesti, pl. Stavnicul,
jud. Iasi, trece prin mijlocul
satuluI $i se uneste cu piriul
Bahna, la Lunca-P615.doad.
Lungasi, fost sat, intre satele
Cretesti si Buzesti, pe Lohan,
pl. Crasna, jud. FAlciii. Mosia,
care face parte asad din trupul
mosid Cretesti, a fost a Episcopiel
de Hui, agonisita de Episcopul
Inocentie.
Lungasul, feser, in jud. Braila,
intre canalul Paca si Lacul-
Poper, la N. com. Stlncuta.
Lunge (Pirtul-), piria, In jud.
Iasi, pl. Bahluiul, com. Birlesti,
izvoreste de sub dealurile : Norocelul
si RAdiul, prin douA izvoare,
carI, impreunindu-se formeaza
iazurile : Norocelul-Postel
si Lungei ; se varsa in stinga
BahluiuluT.
Lunge (Podisul-),podi,s, in jud.
Iasi, com. Belcesti, pl. Bahluiul ;
incepe din hotarul despre com.
Ceplenita si se intinde spre S,
pana aproape de satul Spinoasa,
com. Birlesti, pe o intindere de
aproape 5 Idl.
Lungeni(Piscul-Lungeni), sat,
Cu 19 loc., jud. Arges, pl. Pitesti,
com. rur. Slatioarele.
Lungeni, saii Brosteni-de-Jos,
sat, pe mosia si in comuna
Brosteni, jud. Suceava. Asezat
pe tdrmul sting al BistriteI si
udat de piralele : CaseT si alluT-Sfirbie,
are 35 case, populate
cu 35 l'amad, sal' 15o suflete,
din carl 30 contribuabilI.
Improprietaritl in 1864 sunt :
2 fruntasI, 13 palmasI si 6 codasT,
stapinind 788 fald, afarl
de cel cu cite io prj.
Drumul judetean de la FA1-
ticeni la Brosteni trece pe ad.
Biserica si scoalele din Brosteni
servesc si acestur sat.
Lungeni. VezI satulBrosteni, jud.
Suceava, com. Brosteni.
Lungesti, com. rur., in jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-j., infiintata,
se zice, pe la anul 1697, cind
Const. Brincoveanu a zidit schitul
Mamul.
Este situatä pe valea riuluI
Mamul, la 6o kil. de capitala
jud. si la io kil. de a pl. Se
maI numeste si Mamul, dup.
numele l'hila
Are o populatie de 221 familil,
san 1025 suflete, din casi
40 familid de TiganT ; locuesc
In 210 case. Sunt 185 contrib.
Are : 2 bisericl, Schitul-Mamul
si a doua de lemn, fondatä de
starita schituld, pe la anul 1700,
si de altI ctitorl ; o scoald, infiintat5
la 1864, instalatg inteuna
din camerile schituld, frecuentata
de 17 copiT.
Vite sunt: 33 cal', 232 bol',
99 vacl, 15 capre, 643 oT si
560 porcI.
La 1864, s'ati improprietArit
Ioo locuitord Cu 550 hect. si 7
ca insurAter, cu 26 hect., pe proprietatea
statuluI.
In coprinsul com. Stá'nesti,
limitrofd cu Lungesti si in apropiere,
se afla mal multe santurT
in forma de redute. In zilele
luI Mihaiti-Viteazul, s'a batut
aci, cu TurciI, Stroe Buzescu, al
cArd corp se aula inmormintat
in mAnAstirea Stgnesti.
Teritoriul com. este de 550
hectare.
oseaua comunala, care porneste
din marginea com. Stanesti,
trece prin aceastd comunà
si prin com. Fumureni.
Budgetul com. e la veniturI
de 1987 lef si la cheltuelI, de
1237 le!,
E brAzdatA de :Dealul-Seciulul,
Dealul-Mare, Dealul-Avel, Dealul-Mijlocia
si udata de' vAlle :
SeciulukCernisorul, Mursa, Balsoara,
Sila si Valea-Rea, si de
riul Mamul, care trece prin centrul
comund.
Lungesti, ciitun, al com. Trestia,
jud. Buz5.11, cu 20 locuitod si
6 case.
Lungesti, sat, in jud. Tutova,
pl. Corodul, litiga piriul Jeravltul,
spre S.-E. de Birlad. Formeaa.
comuna Lungesti, Cu ea.
Miroasa.
In toatä comuna este o populatie
de 650 suflete, din carI
123 contribuabili; 150 case; o
scoall primarA de bAetT ; 3 bisericI.
Este compus din 3 mahalale :
Lungesti-Vechi spre V., BrIdesti,
in centru si Birzoesti,
spre E.
Lungesti, deal, jud. Vilcea, pl.
Oltul-d.-j., In raionul com. Lungesti,
pe care se cultiva 119
hect. vie.
Lungesti, vilcea, formatk pe teritoriul
ea. Ungurei, com. Titulesti,
pl. erbAnesti, jud. Olt,
Cu directia de la V. la E.;
se varsä in Dorofteiti.
Lungesti-Vechl, partea santa
din satul Lungesti, jud. Tutova.
Lungociul, sat, pendinte de com.
Fundeni, jud. TecuciO, situat pe
valea Siretuld, la N. de Fundeni
si la 21/2 kil, de resedinta com.
Are o populatie de Zoo familif,
salí 338 suflete, 10CLIirld in 94
case.
Satul este adese-orI expus
inundatiilor SiretuluT, mal cu
seama ca riul Putna se varsa

LUNGUL 204 LUPA
in Siret, in partea de V. a
satulur.
In partea de S. a satuluI,
linga biserica, se afla un pod de
fier peste Siret, avind 5 picioare.
Podul s'a facut de Ministerui
de razboia In folosul fortifica-
Olor Namaloasa-Focsani. Uneste
satuI Lungociul cu Nanesti
(jud. Putna), fiind pe o osea cant
vine din padurea Hanul-Conachi
In sat este o biserica, cu hramul
Adormirea - MaiceI - DomnuluI,
zidita la 1846 de Logofatul
Costache Conachi, dupa cum ne
aratä inscrippa ce se afld de-asupra
user. Se intrefine de locuitorr,
avind si 8 alei de pamint arabil.
Locuitorir sunt improprietarip
la 1864.
Satul se mal numea in vechime
i Calienii-GhicAI.
Vechiul sat a fost mal sprc
N. si s'a mutat la locul undc
se afla azl, din cauza deselor
inundapunI.
Lungul, rival, jud. Braila, care
pleacá din privalul Dimuleasa,
din dreptul tirleI Braga-Buna,
spre N. se uneste cu canalul
Stuparita, la hotarul dintre com.
Chiscani i Tichilesti.
Lungul, astrov, in valea Dunarei,
in dreptul satulul Pueni, pl.
Margina', jud. Vlasca.
Lungulani, maña/a, in com. rur.
Susita, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinp.
Lungulani, mahala, in com. rur.
Almajelul, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.
Lungule§ti, sat, cu I00 fam.,
jud. Arges, pl. Oltul, facind
parte din com. rur. Uda-d.-j., are
o biserica cu hramul Sf. Nicolae,
cu un preot si un cintäref.
Lunguleti, com. rur., jud. Dimbovita,
pl. Bolintinul, situata pe
cimpie, pe malul drept al riuluI
Dimbovita, peste care sunt si
douà podurl in raionul comuna
Se afla la o mica distanta spre
S.-V. de gara Ghergani. Mosia
Lunguleti ($anturile) a fost lasata
de mitropolitul Dositeiti Filitis
ca din venitul ei sa se trimeata
tinerl RominI la invataturf in
strainatate. Veniturile acestel
mosiI se administreaza de o
epitropie compusa din deseendentiI
familieI Filitis.
De la Lunguleti, Dimbovita
incepe a avea doua mata sail
albif : matca vechie si matca
noua. Din Maca-Nota se despart
doua. brate: Dimbovita, care
trece canalizatä prin Bucuresti,
CiorogIrla, care, tot asa de
canalizatä si mare ca Dimbovita,
merge de se varsa. in Sabarul,
sati Rästoaca. Pe Matca-
Vechre nu mg este apa. Aci la
Lungulep, sunt $anturile salí
stavilarele DimboviteT, unde, in
caz de inundatiunY, se abate
apa DimboviteI, ca sa nu curga
toatä prin Bucuresti spre a face
inecaciunI.
Are o populatiune de 2760
suflete ; 5 ulip ; 3 bisericr;
scoald ; I moara de aburl. Se
invecine§te : la E. cu Slobozia-
Moara ; la V., cu Sardanul ; la
N., cu Contesti si la S. cu Poiana-Lungl-de-Sus.
De Slobozia-
Moara i Contesti se desparte
prin Dimbovita, lar de Sardanul
si Poiana-Lunga prin cimpie. Cu
Slobozia-Moara si Sardanul se
leaga prin sos. nationala Bucuresti.Titu-Pitesti,
lar cu cele-i'alte
com., prin drumud simple, parte
soseluite si parte nesoseluite.
Lunguletul, tezer, jud. Braila, situat
In ostrovul Bregoloiul, la
E. de Iezerul Maioasa, cu care
comunica prin privalul sati.
Lunguletul, feoer, jud. Braila, situat
in partea S. a ostrovuld
Franta; comunica la V. cu rezerul
Pravatul si la E. cu lezerul
$erban prin Vasiul.
Lungulita, baltä, jud. Dolj, pl.
ampul, com. Ciuperceni, spre
S.-S.-E. de Tinoasa, in intindere
aproximativa de 35 hect. ; confine
peste; scurgere nu are.
Lunguta, baltd, pe sesul dintre
Prutet i Prut, In partea de S.-
V. a com. Stanilesti, pl. Prutul,
jud. Falda, llega satul Raducani,
i Intre baltile Raducosul,
Albul i Ulmul.
Lupa, deal, jud. Tecuciti, situat
la E. de padurea Dorasca, i inti
nzindu-se spre S., pana. In valea
cu acelasI nume; la impreunarea
drumulul ce vine din Tecucitl
cu cel ce vine din Draganesti,
se afla un han.
,Lupa, trup de ntafie, fosta proprietate
a statuluI, situat in raionul
com. Barcea, pl. Birladul,
jud. Tecuciti.
Lupa, trup de piidure, a statului,
In intindere de 60 hect., pendinte
de com. Balteni, pl. Siuld.-s.,
jud. Olt, care, impreuna
cu trupurile Coscova i Vedita,
formeaza padurea Recea.
Lupa, 'fria, izvoreste din partea
de N.-E. a com. Brebul, pl. Prahoya,
jud. Prahova, sí se varsa
In 1111 Doftana, la S. de com.
Brebul. Serveste de limita naturalä
filtre comunele Telega
Brebul.
Lupa, ylicea, care strabate partea
de N.-E. a com. Coteana, pl.
Siul-d.-s., jud. Olt; se impreund
cu Jidul i formeaza piriul Brebenelul,
care da in Dirjov.

LUPA 205
Lupa, vale, in jud. Gorj, in Cim- intinse de salctml abia s a pupul-Mare
al com. Albeni. Isr are tut reusi sa se puna o stavill
origina in proprietatea Benge$ti acestur aprig devastator. Are
si se termina in Gilort ; pe o populatie de 30 familir, sad
d'irisa curge un torent care se 109 suflete. Altitudinea terenuvars1
in Gilort, in dreptul co- lur d'asupra nivelulur mArir este
muner Birzeiul-de-Gilort. de 140 M.
Lupanului (Cultnea-), fi,- de
munit qi a'ealuri, in jud. R.-
Sarat, plaiul Rimnicul ; se desface
din Culmea-Alunulur si anume
din Virful-Alunulur ; brdzdeaza
partea E. a plaiulur si teritoriile
comunelor Dealul-Lung,
Andreasi, Jitia si Dumitresti ;
se intinde printre riul Rimnicelul,
afluent al riniur Rimnicul
Sarat, d'alungul lur si printre
afluentir riulur Rimna, despartind
ast-fel basinurile lor ; are
ca virfurr principale: Dealul-Furulur,
Lastuni si Turculetul; din
el se desfac urmatoarele culmr:
Dealul-Lung din Dealul-Furulur,
printre piraiele Valea-Neagra' si
Peleticul, dealul-Peleticul, printre
pirarele Peleticul si Tinosul,
dealul Tinosul, printre piriul
Tinosul si afluentul s'al pirlul
Lastuni, dealul Lastuni ; se opreste
In dealul Turculetul ; este
acoperit cu padurr intinse si
finete bogate.
Lupascul, pitlia,c, format pe teritoriul
comuna Cimpurile, jud.
Putna ; se varsa in Su$ita.
Lupascului (Tufele-), pädure, a
statulur, in jud. Buzad, com. Cilibia,
care face un corp cu pilcul
Cotul-aldaruser, de 48 hect.
Lupänecesti, ediun, al com.
Ghizdavesti, pl. Balta-Oltul-d.-j.,
jud. Romanati, situat pe un teren
ses si nisipos, intre Ghizddvesti
si Loreni. Este unul din
satele cele mai invadate de nisip,
care spre S. se tntinde in
marT coline. Prin plantatiunr
Luparia, sal"' Träisteni, sat, in
partea de N.-E. a com. Badeni,
pl. Bahluiul, jud. Iasi, pe o suprafata
de 466 hect., cu o populatie
de 98 familir, sad 387
suflete.
E proprietatea case Spitaleior
SE Spiridon din Iasi.
Vite : 701 vite marr cornute,
44 caL 1551 Or Si 114 rimatorr.
Luparia, pifiare de fag (80loo
ale), in jud. Suceava, intre
dealurile Pietri$ul si Osoiul,
com. Va lea-Glodulur.
Lupfiria, deal i vale, in partea
de N. a mo$ier Deleni, com.
Deleni, jud. Botosani.
Luparia, deal i vale, pe mosia
Calinesti, com. Lozna, pl. Berhometele,
jud. Dorohoid.
Lupfiria-Siracineasca, sat, facind
parte din com. rur. Tigdnqti,
pl. Znagovul, jud. Ilfov.
Este situat spre N. de Ciolpani,
pe malul sting al riulur Ialomita
format si din doul trupurr :
Lupäria si Saracineasca. Intre
Lupäria si Ciolpani e un pod
de lemn peste riul Ialomita.
Se intinde pe o suprafata. de
364 hect., avind si o populatie
de 128 locuitorr.
D-nir A. Penescu si A. Simonide
ad 278 hect. si locuitoril,
86 hect.
Proprietaril cultiva 140 hect.
(138 padure).
Numarul vitelor marl e de
57 $1 al celor micr de 164.
LUPENI
Lupeasca, velkea, ce se formeaza
In partea de N. a com. Valea-
Merilor, pl. Mijlocul, jud. Olt ;
curge catre S.-V. prin cal. Popesti
li dura ce primeste valceaua
Soimul, pe stinga, taie
Dealul - Sting si se varsa in
Plapcea.
Lupeni, seYtue, in jud. %ad, pl.
Trotu$ul, com. Manastirea-Caqinul.
Lupeni, sat, pe mosia Hudesti,
com. Hudesti-Marr, pl. Prutuld.-s.,
jud. Dorohoid, Cu 259
familiT, sad 1026 suflete.
Proprietatea mosier este asta-zr
a fratilor Gheorghe, lije
si Ion Ciolac, cumparatd de
la Capitanul Iancu Latescu-Boldur,
eredele defunctulur Hatman
Costache Latescu-Boldur.
Biserica, cu hramul SI. Mihail
s't Gavril, cu 2 preott, 2
cintareti si 2 palamarr ; este zidita.
in 180o, apor reparata in
multe rindurT ; in ea este mormintul
defunctulur Iordache C.
Latescu Boldur, fost general In
armata moldoveneasca.
Scoala primara., la care este si
un curs de muzica vocala ecleziastica,
e conclusa de 2 invatatorr
si frecuentata de 8o elevr.
Localul este mare, de zid, cu
2 rindurT, avind de-asupra user
tabla titularä de metal, cu inscriptia
urmatoare
.Scoala Costitcheasci, tnfiintata la 1861,
de fruta*: Teodor, Iorgu li loan Costache
L4escu-Boldur, duprt dispoziOile testimentale
a riposatuluY Hatman, piirintele
domnielor-sale,.
Pentru intretinerea scoaler
este lasat un legat de 300 galbenr
pe an, care se da din venitul
mosier, dupa, testamentul
din 27 Ianuarie 1857.
Satenir improprietaritr ad 452
hect., 57 ara pamint ; iar proprietatea
mosier, 5699 hect., 16

LUt,ENI 206 LUPOAIA
ariT cimp si 2005 hect. 67 ara
pAdure.
Intre acaretele mosieT, afarä
de coserele i hambarele de
pAstrat productele agricole, mal
sunt: ratose, velnitA mare, grajdux-1
de vite, iazurl formate pe
cursul BaseuluT, in numAr de
3, numite : Calul-Alb, in suprarat5.
de 45 hect. ; Iazul-AstinoaeY,
de 28 hect. si Iazul-VelniteT,
de 32 hect.
Vie se afll pe o intindere de
18 pog.
Piraiele maT marr cari trec
pe mosie sunt : Baseul, RAstoaca
i Turcani.
In pAdure se gAseste mult
vinat ca : cAprioare, pord s5.1batid,
vulpT, TepurT, etc.
PiatrA calcaricA bulgAroasá se
af15. pe Valea-Turcanilor si se
estrage pentru trebuintele locale.
Drumurile principale: Dorohoiti-Lisna,
care trece prin Lupeni
i duce la Darabani-RAdAuti;
acel de la Darabani, care
trece prin Baranca si pe malul
PrutuluT si duce la Oroftiana,
Herta i Mamornita i acel de
la ComInesti, care duce la SAveni.
Mosia se mArgineste Cu: Darabani,
Concesti, Girbesti, Havirna,
Mliuäui, SuharAul, CornAnesti,
Oroftiana i riul Prutul.
Lupeni, mahala, in com. rur.
Menti-din-FatA, pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti.
Lupeni, pirig, izvoreste din ponorul
de sub PAdurea-Lupenilor,
curge prin satul Lupeni, jud.
Dorohoiti, pl. Prutul-d.-s., com.
Hudesti-Marl, si se varsá in
stinga piriuluT Ba.seul.
Lupegti, com. rur., in jud. Covurluiti,
pl. Horincea, la roo
kil. de Galati, com. cea mal
extremA a jud. Covurluit. Se
limiteazA la N.-V. cu com. Epureni
i Obirseni (jud. Tutova) ;
la S., cu cAt. Sipotele (com.
Beresti) si la E. cu Mdlusteni.
La Lupesti e fundul HorinceT.
Comuna e udatA de pirlul Horincea
cu afluenta sAT, pirliasele
Recea si MinzAtesti. Trel cAtune
fac parte din ea : MinzAtesti,
Lupesti (resedinta) si Ghereasca.
De la Minzdtesti la Lupesti, sunt
4 kil.; de la Lupesti la Gherasca,
5 kit; de la Minzgtesti la Ghe-a
rasca, 7 kil. Se zice cA satele Lupesti
i MinzAtesti dateazA de
peste 200 anT; Ghereasca, fiind
schit cOlugAresc, tri urma secularizAreT,
a devenit proprietatea
statuluT.
Are o populatie de 425 fasati
1496 suflete, din carl
259 contribuabilf ; 3 bisericI, una
ca hramul Adormirea Maicel
DomnuluT, in Lupesti, care dateazä
de v'o 160 anI; a doua, cu
hramul Sf. Nicolae, in MinzAtes ti,
de 152 ad; si a treia, ca hramul
Sf. Gheorghe, in Gherasca,
infiintatä de vr'o 83 anT. Comuna
Lupesti, impreunA cu cAt.
ipotele din com. Beresti, formeaz5.
o parohie, cu catedrala
Adormirea, avind r preot paroh,
preot ajutor i 5 cintAretT.
Este o scoalA mixtA, in resedinta
comuneT, frecuentatä de
i5 elevT.
$tiri carte 115 persoane.
Vite sunt: 356 bol, 198 vacT,
67 juncT, 7 junce, 44 gonitorT,
31 gonitoare, 78 mine, 74 minzate,
62 viteT, 6o8 ol, 46 capre,
31 berbecT si 25 caT.
Natura terenuluT e argiloasacalcaroasl,
humoas1 si nisipoasA.
Suprafata intreguluT teritoriti al
comuneT este de 1950 hect.,
din carl : arabile 1022 hect.
21 ar.; pgclure, 472 hect.; imas,
6o hect. 50 ar.; fineatA, 77 hect.;
viT, 140; livezr, grAdird de zar-
zavaturr, vetrele satelor i pAmint
sterp, 170. Din acestea :
715 hect. apartin proprietAtel
marl i 1235 hect. 7,5 ariT proprietAtei
raid.
Budgetul com. e la veniturl de
4310 leT si la cheltuelT, de 4152
leT.
In cuprinsul comunel sunt
numal cAl comunale si vecinocomuriale,
dintre cae cele mal
insemnate sunt cele ce duc
spre MAlusteni, spre cAt. Plesea
(jud. Tutova), spre ProdAnesti,
Birlad i Gherasca.
Lupegti, sat, jud. Arges, pl. Pitesti,
facind parte din com. rur.
Hintesti-Zmeura.
Lupegti, sat, i resedinta com.
Cu acelasT nume, pl. Horincea,
jud. Covurluit. Are 160 familir,
salí 640 suflete ; o bisericA ; o
scoalA.
Lupegti, ceitun, al com. Bumbesti-
Piticul, jud. Gorj, la V. com. si
ling5. apele CernAdia i Baia-de-
Fier.
Are o populatie de 18 familir,
san 44 suflete, din carl 12 contribuabill.
LocuitoriT posedA: 4 plugurl;
lo care cu bol ; 122 vite mati
cornute, 35 cal, 154 ol, 15 capre,
si 27 rimAtorf.
Comunicatia in cAtun se face
prin soseaua judeteanA T.-Jiul-
Rtmnicul-Vilcea.
Lupegti, deal, in com. rur. BArboiul,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti,
pe care este asezat satul
BArboiul.
Lupoaia, com. rur.isat, in jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la 45
kil, de orasul Turnu-Severin.
Situat pe douI vAT : pe valea piriuluT
Lupoaia si pe a piriuluT
Radovani, satul formeazA

LUPOAIA 207 LUPA
com. Cu satele 12.1pa §i Valea-ManastireT
de pe Valea-Motrulta.
In intreaga com. sunt 1200
loc., din carl i8o contribuabill;
locuesc in 260 case.
Locuitorif posea.: 5 plugurl,
82 care cu bol, 8 carute Cu cal;
60 stupt.
Sunt 2 biserict, cu I preot
4 cintaretl ; o scoall, conclusa. de
invltator, frecuentata de 22
elevt si 4 eleve.
Vite : 600 vite mart cornute,
21 cat, 50 ot si 400 rimatorT.
Budgetul comuneT e la veniturt
de 2311 let, iar la cheltuelt
de 1395 ler.
Prin comuna trece soseaua
Negoesti-Glogova-Lupoaia-Plos -
tina.
DealurT mal principale in co
muna sunt: Dealul-Radovanulut,
Cervenia si Dealul-Becherilor.
Apele care uda aceasta comuna
sunt: riul Motrul i piralele
Lupoaia i Radovanul, cart
unite se varsa in Motru. Tot
de aceasta comuna %in i mahalalele
Udrariul i Lupoita.
Lupoaia, celtun,alcom. Colti, jud.
Buzad, Cu 40 locuitort si 14
case.
Lupoaia, sat, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, cat. al com.
Dumitrqti, asezat pe partea de
N. a comunet, la poalele dealulut
Lupanul.
Lupoaia, munte, la E. de com.
Batrtni, plaiul Teleajenul, jud.
Prahova.
Lupoaia, lac, in jud. Ia.lomita,
pl. Borcea, com. Dichiseni, in
insula Balta.
Lupoaias locuintel izolata", Ruga
com. Crusovul, pl. Balta-Oltul-d.j.,
jud. Romanati, unde se face
bilciti la 26 Octombrie.
Lupoaia, plIdure, in jud. Buzail,
com. Lapapl, situata pe dealul
Corduna (500 hect.).
Lupoaia, pddure, situatà pe deal
val, la S. de com. Ciuperceni,
pl. Ocolul, jud. Gorj. Are
o suprafata de 170 hect., proprietatea
comi neT Ciuperceni.
Lupoaia, vale, in jud. Covarluiti,
pl. Zimbrul, com. Bursucani, infundad.
spre E. si deschisa spre
V., in apropiere de satul Bursucani.
Din fundul acestel val
la nastere o apa mica in forma
unta piritas, care contribuie i ea
la formarea Suhuluiulut-Sec. Valea,
mal inainte acoperita cu
paclure, e azt loc de ima4.
Lupoaia, vale, jud. Gorj. Se intinde
din partea despre S. a com.
Ciuperceni, din soseaua judeteana
- Severin, pl. Ocolul
spre S., pe o intindere
teaza spre E., formind piscul
de la Gura-Lupoaiet; se varsä in
riul Vedita.
Lupoita, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Vailor, com. rur. RoOuta.
Lupoiul, atunaf, al com. Panataut
jud. Buzati, Cu 20 IOCUltoa
si 7 case.
Lupa, com. rur. si sat, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-des., la 30 kil.
de orasul Turnul-Severin, situata
pe vale si deal. Se margineste
: la E. cu com. Samarinesti
i Imoasa ; spre S., cu
comunele Severinesti i Cazanesti
; spre V., cu com. Ciovirn4ani,
lar spre N., Cu com.
Fioresti si Brosteni. Satul Lupa
formeaza com. Cu Lupa-d.-s.
mahalalele Selistea i Izvorul.
In intreaga com. sunt 1400 suflete,
din cart 223 contribuabili;
locuesc in 285 case.
de 3 kil., pana in hotarul jud.
Mehedinti, com.Bradetul, lasind
spre E. dealul Lupoaia i spre
V. dealul Bujorescu.
Locuitorif posea 75 plugurt,
120 care cu bol, io ca-
rute Cu cal.
Are 2 bisericl, Cu 3 preott
si 4 cintareti ; o coa.la, con-
Lupoaia, villcea, situata pe teritoriul
com. Corbul, pl. Mijlocur,
jud. Olt. Se formeaza din dealul
Muchia-Osicer, curge catre
S., paralel cu Osica si se varsa
in Vedea, pe dreapta
clusa de i invatator, frecuen-
tata de 24 elevi.
Vite : 6o0 vite mart cornute,
30 cal, 600 or i 500 rimatorl.
Budgetul com, este la veni-
turt in suma de 1167 let, tan
la cheltuell in suma de 764 leT.
Lupoaica-Stavropoleos, pi-du- Are o osea comunall ce o
re, a statulut, in intindere de leaga ca comunele vecine.
65o hect., pendinte de com. Mo- Dealurile mal principale din
reni, pl. Filipesti, judetul Pra- com. sunt : Dealul-Batrin, Deahoya.
lul-B oeresc, Dealul-Tinar, D ealul-
Floaret, Piscul-Tiganulut, Cau-
Lupoaiele, tret movile, In jud. cele 11 Brosteni.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, spre Val maT principale sunt : Va-
N. de satul Pribegi. lea-Selistet, Valea-Mare, Valea-
FloareT, Valea-Izvorulut i Valea-
Lupoaiele, vàlcea, izvoreste de la LupseT. Pirtul Lupa curge prin
N. din mosia d-luT Kalinderu,
CPM. Colonesti, pl. Vedea-d.-j.,
comuna.
curge spre S., apoT se indrep- Lupa, deal, in com. rur. Closani,

1,1.31s$A. 208 LUPULIA (DRUMUL-3
plaiul Closani, jud. Mehedinti,
parte loc de munca, parte acopen
it cu padurf.
Lupa, san Valea-Ro§ie, vale
in com. rur. Lupa, pl. Motrulde-Sus.
Lupa-de-Jos, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., com. rur.
Lupa, cu 76 case.
Lupa-de-Sus, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., com. rur.
Lupa, cu 182 case.
Lup§ani, com. rur., jud. Ialomita,
situad in partea cea mal de
N.-V. a plaseI Borcea, avind la
N. pl. Cimpulur, la S., comuna
Ulmul, la E., com. Plevna si la
V., jud. Ilfov.
Teritoriulcomund are o suprafan
de 10,85o hect. si coprinde
9 mosil, din carl 5 sunt proprietatI
particulare, lar 4 sunt ale
statulul i anume : Valea-Seaca
sati Culcati-Nucet, cu i600 hect.,
din carf 1500 hect. loe de cultura
si ioo hect. izlaz, foastà a
mAnastireI Nucetul ; Culcati-Razvan,
Cu i000 hect., din carl
50 hect. izlaz i 950 pamint de
cultura, foasta a bisericel Rdzvan
din Bucuresti ; Lupsani, cu
3500 hect., din carI 400 hect.
izlaz, ioo hect. baltis si 3000
hect. loc de cultura, foasta a
MitropolieI din Bucuresti ; Baraganul,
Cu 900 hect., din carI
20 hect. padure, foasta a manastirel
Cernica.
Dupa, legea rur. din 1864,
sunt improprietariti 102 locuitorl;
in 1878, s'ají mal improprietArit
30; neimproprietAritY se
mal afla, 325 locuitori.
Se compune din satele : Lupsani,
Valea-Seaca si Hoinari
din catunul T'ida -Martoiul, cu
resedinta primaria si a judecatorier
comunale in Lupsani.
Pana la i Aprilie 1891, de aceasta
comuna, tinea i satul Valea-
Rusuld, care, de atuncI, impreunA
Cu satul Valea-Mare, a format
com. Plevna.
Are 0 populatie de 427 fasaA
2261 suflete ; o scoala
mixta, frecuentata de 50 elevT
si 12 eleve ; 2 bisericI, cu 3
preotI si 4 cintaretf.
Vite sunt: 1742 bol, 850 cal',
3380 o/ si 62 bivoli.
Budgetul com. e de 81o1 leI
la veniturl si de 11804 lel la cheltuelI.
Lup§ani, sat, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, pendinte de com.
cu acelasr nume, situat pe coasta
de V. a VAiI-CapitanuluI
pe tarmul laculuI Lupsani.
Aicl este resedinta primarieI
si a judecatorieT comunale.
Are o populatie de 213 fasaa
932 locuitorI; o scoall
mixta, frecuentatade 50 elevi
12 eleve ; o bisericá, construid,
la 1843, deservid de 2 preotI
2 cintaretr.
Spre N. de sat, la 3 kil., trece
calea ferata Bucuresti-Fetesti.
Luptatori, sat, facind parte din
com. rur. Tariceni, pl. Oltenita,
jud. Ilfov. Este situat la N. de
Taricei, pe malul drept al girleT
Mostistea. Se blande pe o suprafad
de 1628 hect. proprietatea
insurateilor, din carI 165
ramin sterpe,
Are o populatie de 203 suflete.
Comerciul se face de 2 ch.ciumarI.
Numarul vitelor marl e de
153 si al celor miel', de 270.
Luptelor (Movilele-), trei movile,
pe sesul SiretuluT, mosia
Virful-Cimpului, com. cu acelasT
nume, pl. Berhometele, jud. Dorohoiti,ramase
se vede pe urma
vre-unuI razboia.
Lupueni, sat, cu 23 familir, in
jud. Arges, pl. Pitesti, faclnd
parte din com. rur. Grosi.
Lupue§ti, mahala, din com. rur.
Rosiile, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.
Are o populatie de 253
locuitorI ; o biserica, facuta de
L Catalistru i reparan, de D.
M. Rosianu, in anul 1875.
Lupul, ostrov, în jud. BrAila, lung
de la N. spre S. de 8 kil. si
lat de 800 m., format de canalul
Lata si de Dunarea-Vapoarelor.
Strabate com. Gropeni
Tichilesti. Se maT numeste
si Calla sal-1 Coada-Lupulur.
Lupul, ¡tic, In jud. Ialomita, pl.
Borcea, Insula Balta ; se intinde
pe teritoriul comunelor Tonea
si Roseti-Volnasi.
Lupul, pddure particulara, situata
pe mosia Mogosoia, com. Bucoveni,
pl. Znagovul, jud. Ilfov,
supusa regimuld silvic ; cade
in finja de centura a forturilor
din jurul capitalei.
Lupului a'eal, in jud.
Suceava, numit si al Bogdanestilor,
de-a stinga piriuluI Seaca,
intre comunele Boroaia si Bogdanesa.
Lupului (Drumul-.), drum, in
jud. Tulcea, pl. Tulcea, 'filtre
comunele rurale Cataloi si Bes-
Tepe ; porneste din Cataloi, se
indreapta mal întti spre N.-E.,
taie soseaua nationall Tulcea-
Babadag-Constanta, pe la kil.
ti; lasa la stinga Valea CandonuluI,
urca Valea-PuturosuluI
pana la poalele DealuluI-Redii;
de ad i o ja spre E. pe la poalele
sudice ale Dealuld-Mare
si ale virfuluI san, Tulcea ; tale
valle Tulcea i Valea-Mare, lasa
la stinga movila Iacob Mogh, tale

LUPULUT (GROAPA-) 209 LUTA-MICA
valea Sari-Ghiol, pe la S. de
satul Malcoci i da in soseaua
judeteana Tulcea-Mahmudia, la
3 kil. spre S.-E. de Malcoci ;
taie apoT o inultime de cal comunale,
ce unesc Tulcea si Malcoci,
cu contunele Sari-Ghiol,
Agi-Ghiol i Sari-Chioi.
Lupului (Groapa-), vale, in jud.
Buzar', com. Monteorul, incepind
de sub plaiul ChilmiziuluT i scurgindu-se
in s'alca PacureT, linga
soseaua de la. mina de pleura.
Lupului (Piscul-), pisc, in jud.
Muscel, pl. Podgoria, com. Vilnesti.
Lupului pirig, in jud.
Bacatí, pl. MunteluT, com.
turoasa, ce curge prin Transilvania
avind Tusa confluenta sa,
cu piriul Agapioasa, pe granita
Lupultif phiti, în raionul
com. Gohorul, jud. Tecuciti.
Curge in directia N.-S., stribate
soseaua nationall i calea
ferata si se varsa in girla Pa.traseana,
o fortuatiune a BirladuluT.
Acest pida, in timpul vereT,
seaca.
Lupului (Poiana-), ramifica/je
din muntele Predealul-BuzauluT,
jud. Buzati, ce se 'asä parte
spre Viperesti, parte spre com.
Tislul, cat. Halesul.
Lupulul (Valea -) (Härhäcläul),
ciitun, al com. Mlajetul,
jud. Buzda, Cu 340 locuitorT si
60 case.
Lupului (Valea-), sub-divizie a
celtunuluf Berca, din com. Pidele,
jud. Buzati.
LupuluI (Valea-), vale, in jud.
111275. Nardo Dlolionar Geogra4o. Vol. IV.
Boza, com. Miruntisul, ca.t. Poende
Izvoreste din colina Poenele
si se scurge in riul Bisca-ChiojduluI,
intre catunele Poenele si
Toca.
Lupului (Valea-), vale, in jud.
Bnzati, com. Mlljetul, cit. Valea
LupuluT ; incepe de la Mardale
si se varsa in riul Buzaul ;
albia sa e mare, si humoasa,
anevoiasa de umblat.
Lupului (Valea-), vale, pleacä
din com. alcesti, plaiul Vulcan,
jud. Gorj, de la N. la S., pe o
intindere de IJ/2 kil., lasind spre
V. Dealul-PlaiuluT si spre E.,
Dealul-Petrisul.
LupuluI (Valea-), vale, intre
dealurile Recea, din com. Boznea,
pl. Cirligatura, din jud.
Iasi si com. Strunga, din jud.
Roman.
Lupulul (Valea-), vale, in jud.
Muscel, ce ja acest nume dupa
ce pri tueste ca afluentI Valea-Rea,
Valea-Funclaturilor, Valea-luT-Epure,
ce izvoreste dintre dealul
RepegusuluT si Dealul-cu-Drumurile,
com. Radesti, pl. Riurile.
Curge de la E. spre V. si
se varsa in Riul-TirguluT.
Lupului (Valea-), vale, izvo
reste dia paclurea Corbi, trece
pe la N.-E..de com. Stanesti,
plaiul Nucsoara, jud. Muscel
se varsä in riul Doamna, pe
malul sting.
Pe aceasta vale a fost in vechime
situatl comuna Stanesti
unde se vad i azI ruinele caselor.
Lupului (Valea-), vale, izvorete
din raionul com. Valea-
Lunga, plaiul Prahova, jud. Prahoya
si se varsa in Valea-luT-
Dan, tot in com. Valea-Lunga.
Lupului (Valea-), vale, in jud.
Tecucia, com. Gohorul. Cuprinsä
intre dealurile : Chetroiul, Gera
Patrascana, la E. si Gohorul si
Ireasca, la V.
Lupului (Valea-), vale, in jud.
Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. rurale Balabancea si anume
pe acela al catunuluT sat1
Tiganca; se desface din Dealul-
Grecilor, din dreptul izvorului
Valea-Crucelar; se indreapta spre
E., avind o directiune generall
de la V. spre E., brazdind partea
vestica a pläseT si a com.;
e coprinsa intre Dealul-Teilor si
Dealul- tubeiuluT, facindu-si drumul
prin padurr seculare de teT ;
se uneste, dupä o lun gime de 3
kil., cu Valea-Lunga ; amindoul
se deschid in Valea-TiganceI.
LupuluI (Valea-), vale, in jud.
Vilcea, pl. Cerna-d.-s., com.
Brosteni. Izvoreste de la N. comuneT,
trece pe la N. catunuluT
Vitelul si se varsa in riul
Cerna, tot in raionul com. Brosteni.
Curge in timpurT ploioase.
Luruiul, grind sal loe ridicat
d'asupra stufuluT inconjurator,
In jud. Tulcea, pl. Sulina, pe
teritoriul com. rur. Cara-Orman,
situat in partea de V. a plasei
In cea S.-E. a comurieT;
el este o prelungire sudica a
grinduluT Lumina, prin care comunica.
cu Grindul - Ro$u; are
o intindere de 5 hect., acoperite
cu nisip ; comunica cu grindul
Cara - Orman ; este strabatut
de un drum comunal, numit
Drumul-luT-Mamut.
Luta-Mare, insuld in Dunare,
jud. Teleorman, in dreptul comunelor
Viisoara i Suhaia, mal
jos de pichetul militar Mariasul.
Luta-Micfi, insulti, jud. Teleor-
27

LUTELE-MARI qi LUTELE-MICT 210 LUTOAIA
man, putin mar in josul Dunarer
de cit Luta-Mare. Pe tArm este
pichetul No. 2.
L'utele -Mari i Lutele -
munp, la nordul jud. Muscel,
tare riul Dimbovita si frontierA.
Lutele-Mari i Lutelepti'durr,
ale statuld, in intindere
de 1308 hect., tinind de muntiT
mAnAstirer Cimpulung, carr fac
parte din com. Corbisori si Berevoesti,
pl. Nucsoara, jud. Muscel.
Lutul- Alb, atun, jud. BrAila,
pendinte de com. Scortarul-Velingl
lacul cu acelasT nume,
situat la V., la IO kil, de comunä.
Populatia sa e de 181 suflete.
Lutul-Alb, lac,j u d. Baila, si tuat
la S. V. de com. Scortarul-Vechiii,
cu o suprafatA de 30 hect.
Apa sa contine substante minerale.
Numele sàí vine de la
plmintul albicios al funduluT.
Lutul -Alb, mo,cie, jud.
pendinte de com. Scortarul-Vechiii,
proprietatea d lur C. D.
Sutu (1600 hect.).
Lutul-Row, virf de munte, in
muntiT proprir, zisr ar Vrancer,
pe teritoriul cAtunulur Tulnici,
jud. Putna.
Lutului-Alb (Valea-), vale, in
jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul
com. rur. Be-Tepe; incepe
din poalele nordice ale dealulur
Cairad ; se indreapt6 spre N., avind
o directie generan de la
S. spre N.; are niste maluff
inalte, formate din huml amestecatA
cu crea ; strAbate partea
rAsAriteana a plAser i cea centralá
a comuner; tale in douA,
de la S. la N., satul Bes-Tepe
in mijlocul cáruia se uneste pe
stinga cu valle Chiorculac
Turia, i citeir trele unite, ocolesc
spre apus virful cel inalt
(242 metri) al dealulur Bes-Tepe,
strabat viile satulur Bes-Tepe si
o micA mlastinA, si se terminä
Cu Orla Dirnoiul, pe dreapta.
Lutca, sat, in jud. Roman, pl.
Moldova, com. Carol spre
N. de satul Carol Lit" si spre
N.-E., la 7 kil. de orasul Roman.
Este asezat pe gira Lutca
si pe malul drept al riulur Siretul.
Are o populatie de 106 familiT,
salí 237 suflete, din carr 109
contribuabili; locuesc In 82 case.
Sunt 180 vite marr cornute.
Are un pod umblAtor pe riul
Siretul, peste care trece soseaua
judeteanl, ce duce de La Roman
la tirgusorul Bira. Este legat cu
orasul Roman prin osea.
Lutca, girld, curge prin pl. Moldova,
comunele HAlAucesti, Mircesti,
RAchite/i, Agiudeni, TAmAseni,
i CarolIa, jud. Roman.
Ia nastere de la N.-E de satul
HälAucesti. Curge de la N.
spre S. trece pe la V. de satul
RAchiteni, udind satele A giudeni,
TAmAseni si Lutca si la S. de acest
sat se vars1 in riul Siretul de-a
dreapta. Cursul acester Orle este
aproape paralel cu acel al riului
Siretul i albia sa nu este separatA
de albia Siretulur prin raer
o ridicAturA, asa cA. apele lor,
In timpurile ploioase, se impreunA,
dind nastere la inundatiunr.
AceastA gula primeste pe
dreapta, la Agiucieni, pir. Ciorgul
si la TAmAseni, piriul Berendisul.
Formeazá in cursul sAti
multe bAltr.
Lutoaia, atunaf izolat, pe mosia
Ipotesti, com. Cucoreni, pl. Tirgul,
jud. Botosani.
Lutoaia, pise, la E. com. Mateesti,
plaiul Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.

Maadem-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. istruluT, pe teritoriul
com. rur. Potur si anume pe
acela al catu n ul uT sati Hamamgi ;
este o prelungire orientará a
dealuluf Haidin ; are o directiune
de la S. la N., brazdind
partea centran a pla$eI $i cea
suol-estica a com.; virful principal,
movila Hamamgi, are 127
m. $1 e punct trigonometric de
observatie de rangul al 2-lea; pe
la poalele sale rasaritene merge
soseaua nationala. Tulcea-Babadag-Constanta,
iar cele nordice
se termina in piriul Beidaut ;
este acoperit cu finete $1 pa$unI.
Macaria, munte, la N. com. Radosi,
plaiul Novaci, jud. Gorj,
situat intre muntiT : Florile-Albe,
Tartaraul, Tauzul, Setea-Mare,
Coasta - CrainiculuT, in partea
dreapta a apeT GilortuluT.
Macmora - Bair, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul com. rur. Para-Chioi
$i anume pe acela al catunuluT
Mil Calaigi ; se desface din ranaificatiile
orientale ale dealuluT
Siran-Culac-Bair ; se tndreapta
spre E., avind o directie generan
de la S.-V. spre N.-E., $i
brazdind partea de S. a pla$eT
$1 cea centralä a com.; sa-
ivi
tul Para-Chiol e asezat la poalele
sale N.-E., lar satul Calaigi
la cele E.; are o inaltime
de 168 in. $1. dominä satele de
maT sus, valea Ghiuvenli-Ceair,
ee merge pe la poalele sale E.,
$i drumul comunal Calaigi-Para-
Chioi ; este acoperit cu putine
padurr ce sunt resturr din intinsele
pa.durT de odinioara $i cu
tufari$urf $i semanaturT.
Macoveanca, vechie numire a
ciitunutut fi mafia Arcani, din
jud. Buzall, COM. Meteleul.
Macoveanca, numire data uneT
sfort de mofie, din com. M15.jetul,
jud. Buzati, situatä pe
lunca Cincaruluf ; are 39 hect.,
fineata $1 padure.
Macoveiul, vechienumire a com.
Padina, jud. Buzail.
Macoveiul (Macoveanca, Padina),
mof je, in jud. Buzatl,
com. Padina, cu 15350 hect.,
din care 1335 s'a(' dat improprietAritilor
in 1864; e cea maT
mare proprietate din jud. Buzati.
Macoveiul, clouel trupuri de pddure,
pe mo$1a Macoveiul, jud.
Buzaii, avind una (Padurea-MicA)
340 hect. $1 a doua (Pad urea-
Mare), 410 hect.
Macradiul, virf de munte, pe
teritoriul com. Tulnici, pl. Vrancea,
jud. Putna.
Macuc, deal, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, pe teritoriul
com. rur. Oltina ; se desface
din dealul Ciacal ; se intinde
spre E., avind o directiune generan
de la S.-V. spre N.-E.,
dealungul maluluT drept al Dunarer,
brazdind partea de N. a
pla$ef $i cea N.-E. a com.; 'asa
spre E. prelungirile numite Colburgina
si Tuna-Orman ; este
presarat cu cite-va movile ; printre
vIrfurile sale, cel mar inalt
este Oltina, care are o inaltime
de 140 in.; este acoperit cu
finete, $i la poale cu tufari$urT ; pe
muchia sa merg drumurile comunale
Oltina - Beilicul $i M'irleanul-Oltina.
Madona-Dudu, mofie, in jud.
Dolj, pl. Cimpul, com. Maglavit,
apartinind bisericel din Craiova,
Madona-Dudu, de la care $I-a
luat numele. Are padurT pe &tasa.
Pamintul acesteT mosiT precum
$i acela al locuitorilor era amenintat
de nisipul ce-1 aducea
vintul de la Dunare. Epitropia
02630. Nardo Dictionat usoprople. Vol. IV. 28

MADONA-DUDU 212 MAGHEREM-DIN-DEAL
bisericeI a luat masurr de aparare
prin plantatiunr si ast-fel
s'a reusit a se opri Intinderea
nisipulur pe pamintul arabil. Pe
mosie se gasesc stine.
Madona-Dudu, pddure, In jud.
Dolj, p/. Cimpul, com. Maglavit,
pe mosia Madona-Dudu. Este
compusa din pIopr si salcirnr.
Madved, .pichet de gran:ya', In
jud. Mehedinti, plaiul Closani.
Maganulul (Dealul-), munte, In
jud. Suceava, com. Neagra- arulur,
avind 1201.7 m. altitudine.
Magarul, schit de calugarr, in
jud. Tutova, pl. Tirgul, com.
Zorleni, la citr-va kil, de cat.
Bujoreni, asezat pe virful unur
deal, in mijlocul padurer la o
jumatate orà departe de catunul
Bujoreni. Legenda acester
manastid este urmatoarea : Un
mocan care pastea oile pe locul
unde este astazI manastirea, avea
printre or ca de obiceiù si
citr-va 'llagad. El observa. ca
unul dintre magas./ parasea In
fie-care zi turma si mergea sub
umbra unur mare stejar ce era
In virful dealulur, fácind cu capul
semnul crucir. In urma acesta
imprejuraff mocanul vinde
oile si cu banir ce primise pe
ele, zideste manastirea pe locul
unde era batrinul stejar, din
care facu icoane Maicir Domnulur,
lar manastirer i dede numele
de manastirea Magarul.
Magazia, sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Cracaoani,
situat pe valea pIrilluI
Cracaul, inteo pozitiune pitoreasca.
Are o populatiune de 45 famita,
sad 213 suflete : 114 barbati
si 99 femer.
Locuitorir se ocupa cu agricul-
tura si exploatarea terenurilor
(vararir, cariere, exploatarea pldurilor).
Magazia, sat, facind parte din
com. Buda, jud. Tecuciti, la 2
kil, de reved. com.
Are o suprafata de 137 hect.,
50 arir, si o populatie de 18
familir, saa 70 suflete ; locuesc
in 20 case.
Locuitorir, fostr clacasT, poarta
acest nume de la magaziile ce
le ayear' arendasir statulur aicl,
inainte de impartirea pamintului.
Satul s'a Infiintat la 1878.
Magazia, Cetatea-Vechie sau
Tätäreascä, urmele una ce-
M'Ir vechr, situatä pe culmea
unta deal toarte Inalt, la E. de
cora. Crimpoaia, pl. erbariesti,
jud. Olt, linga apa Vedea.
Ati o suprafatá de 600 m. p.
Imprejurul ruinelor, locuitorir,
arind, ad gasit fragmente de arme
si instrumente vechT, de o marime
cu totul neobisnulta azI : sagetI,
pintenI de o marime colosall
si al tele.
D-1 D. Ghioceanu, afirma el
sapind in malul Veda', a gasit,
*filtre altele, fosile, un craniti
uman de o marime extraordinara
si o masea, care are o marime
de 20 C. m. in lungime si
un diametru de 8 c. m. In grosime.
Maghera, scituc. Vezr VII-fui-0mpuluI,
sat, jud. Dorohoiti.
Maghera, Alti, izvoreste din
dealul Goroveiul, trece prin O.tisorul
Maghera, com. Virful-
Cimpulur, pl. Berhometele, jud.
Dorohoiti, si se varsa in Siret.
Maghere§ti, com. rur., in partea
de N. a plaser Amaradia, jud.
Gorj, la V. com. Secelul, asezata
pe coasta si pe ambele
tarmurr ale pirluluI Sanatorea,
la 25 kil. de Tirgul-Jiul, capitala
judetulur. E formatd. din
2 catune : Magheresti-din-Deal
si Magheresti-din-Vale.
Are o suprafata de 1200 hect.
din mil : 340 hect. arabile, 625
hect. filete, 88 hect. vie, 41
hect. pomet, 90 hect. izlaz si
padure, 16 hect. vatra satulur.
Are o populatie de 243 familir
sad 867 suflete, din carI
225 contribuabilI; o scold, infiintata
la anul 1888, frecuentata
de 25 elevr ; 2 bisericr, una fondata
la anu11843, si a doua la
1820, de catre locuitorr si amb ele
deservite de 1 preot, 2 cintaretr
si 2 paracliserr.
Locuitorir posedä: 22 plugurI,
39 care cu bol.; 520 vite mad
cornute, 1114 or, 199 rImatorr;
36 stupl cu albine.
Budgetul com. e la veniturr
de ler 1624, batir 49, lar la
cheltuelr, de ler 1227, bard 80.
Apele ce uda aceasta comuna
sunt : Sanatoarea si Blahnita.
Comunicatia se face pe soseaua
comunala, care strabate comuna
si care o pune in comunicatie
la N. cu Turbati si la S., cu
Bobi, printr'un drum ordinar,
care pleaca din Magheresti-din-
Vale, trece prin Magheresti-din-
Deal si intrd in Turbati.
In comuna sunt : 3 *pnturr si
1 I fintinT.
Maghere§ti-din-Deal, cdtun de
resedinta al comuner Magheresti,
jud. Gorj, pl. Amaradia.
Are o suprafata de: 700 hect.,
din cae': 180 hect. arabile, 315
hect. finete, 45 hect. va, 21
hect. pomet, 90 hect. izlaz si
padure si 9 hect. vatra satulur.
Are o populatie de : 125 familir,
sad 444 suflete, din care
115 contribuabilr ; o biserica,
deservita de I preot, I cintäret
si 1 paracliser.

MAGHEREM-D1N-VALE 2] 3 MAGLAV1TUL
Locuitorif posea : 12 plugurT,
20 care cu bol ; 260 vite marT
cornute, 5 cal, 557 or, 74 rim5.torI;
16 stupT cu albine.
Maghere§ti-din-Vale, cdturs, al
comund Magheresti, jud. Gorj,
situat la N. catunului de resedinta
si pe costise. Are o suprafata
de 500 hect., din carT :
160 hect. arabile, 270 hect.
finete, 43 hect. vi', 20 hect. cu
pomet, 7 hect. vatra satuluT, si
o populatie de 118 familii, saa
423 suflete, din carT 110 contribuabill.
Are 1 biserica, cu 2
cintareti si i paracliser, deservita
de preotul de la catunul
de resedinta.
LocuitoriT posea': io plugurT,
19 care eu bol; 260 vite marT
cornute, 7 caT, 557 oT si 75 rimatorT;
20 stupT.
In catun se mal gasese : 5
fintinT si 5 teascuri de vin.
Maghemita, pirliaf, in judetul
Neamtu, com. Vinatori-Neamtul,
pl. de Sus-Mijlocul. Izvoreste
din muntele Procovul,
Ruga schitul cu acelai nume,
curge pe la E. de manastirea
Neamtul, traversind, aproape de
varsarea sa, pe partea dreapta
a piriulul Nemtisorul, soseaua VInatori-
Manastirea-Neamtul, intre
kil. 13-14.
Magivia, pellure, suptisA regimuluI
silvic, pe mosia Magivia din
Cim p u lu n g, plaiul Nucsoara, jud.
Muscel, In intindere aproximativa.
de 400 hect., populata cu
mesteacan, fag, anin si plop.
Aceastd padure se aflä la
marginea orasului Cimpulung,
situata pe coaste repezi, parte
desvelite de stratul vegetal, in
cit amenintä localitatile din apropiere,
din cauza piraielor,
carT, pe timpuri ploioase cara
nisip, pietris si bolovanT.
Se invecineste la N. cu proprietatea
d-lor Lerescu ; la S.,
cu Gruiul; la E., cu Riul-Tirgului
si la V. cu riul Bughea.
Maglavitul, com. rur., pl. Cimpul,
jud. Dolj, la 76 kil. de
Craiova, si la 14 kil, de resedinta
pldseT, orasul Calafat.
Se afla situat pe loe ses, Inconjurata
de plantatiile bisericei
Madona-Dudu, din Craiova.
Se margineste la N. cu com.
Hunia ; la S., cu com. Poiana ;
la V., cu Dunarea si la E., cu
com. Motatei. Se desparte de
aceste comune prin plantatiT si
locurl agricole.
La N. se afla. dealul Golenti.
Tot aici, nu departe de Dunare,
se gaseste Magura-PopeT.
Catre Dunare se gasesc citeva
raid inaltinif, numite hotare,
facute de locuitori; intre acestea
sunt : HotarulPopeT, Hotarul-Voinei,
Hotarul-Listor, Hotarul-SirbuluT,
Hotarul-PorculuT,
Hotarul-din-Sud si Hotarul-Cailor.
In comuna sunt douä balti,
In apropiere de Dunare : una
numita Maglavitul, cu o suprafata
de 400 m. p., este Ingusta,
avind o lungime cam de 300
m., si-sT are seurgerea in Dunare
; a doua, numita. Golenti,
putin maT miel de cit precedenta,
se scurge tot In Dunare.
Ambele balti contin peste.
Pe limita sa de V. curge fluviul
Dundrea, cu indreptarea N.-
E. spre S.-V. Pe Dunare, in E.
comuneT, se gasesc cite-va ostroave.
Miel riuri intermitente izvoresc
din dealul ce desparte comuna
Maglavitul de Dunare si se
varsa in balta Maglavitul.
Se zice ca, pana la 1819, comuna
se gasea pe locul, pe care
se afla; la anul 182r s'a mutat
sub dealul despre V., lar la
1828, din noa s'a zidit pe locul
unde se gaseste azT.
Se compune din catunele :
Maglavitul, Golenti si Comani.
Catunul de resedinta este Maglavitul.
Inainte cuprindea si
catunul Hunia, azi com. rur.
deosebita..
Are o populatie de 3938 suflete;
2 biserici de caramidä
facute de locuitorr, una in cat.
Maglavitul si a doua In cat. Golenti,
ambele avind cite 1 preot
si i cintaret ; trei scoli, doul
In catunul Maglavitul, din cari
una de bleti si una de fete, si
a treia in Golenti; mixta.. coala
de bdeti din Maglavitul functioneaza
din anul 1833, iar cea de
fete, din anul 1880. *coala mixta
din Golenti functioneaza din
anul 1885.
Suprafata teritoriuluT comunel
este de aproape 6500 pog., din
cae: 3896 pog. arabile, in catunul
Maglavitul si 2332 in Golenti.
Una din mosiile de pe teritoriul
comuneT este proprietatea
de 20223 pog., din cari Ve0
3000 pog. nisipurT, a bisericel
Madona-Dudu din Craiova, care
se compune din 3 trupuri : Maglavitul,
Hunia si Golenti.
O alta mosie e Poeni, ce
apartine azi locuitorilor din comuna
Maglavitul.
In com. sunt plantatiT de salcimi
si de plopT, pe o intindere
cam de 2000 pog., proprietatea
bisericeT Madona - Dudu.
Toate plantatiile sunt amenaj
ate. .
Viile aa o intindere de 206
hect., apartin locuitorilor si se
gasesc pe paminturile date in
anul 1864.
In com. Maglavitul se gasesc
mori de apa. si de vint, unele
pe proprietatea Madona-Dudu,
iar altele pe delimitarile locuitorilor
din 1864.

MAGLAV1TUL 214 MAHMUDIA
Comerciul se exercita in comuna
de 30 persoane.
Budgetul comuneT e la veniturl
de 11718,26 le! pi la cheltuell,
de 11490,45 le!.
Mara de calea judeteana Craiova-Calafat,
com. Maglavitul maI
este strabatuta de calea vecin
ala Maglavitul-Cetatea, lunga de
6 kil. pi de calea vecinala Maglavitul-Calafat,
trecind prin catunul
Golenti, com. Basarabi,
pana la schela Calafat.
In comuna se gasepte siliptea
numita. Lopcea.
Maglavitul, sat, in jud. Dolj, pl.
Cimpul, com. Maglavitul, repedinta
primal-id. Are o populatie
de 3136 suflete : 1572 barba!
pi 1564 femeT. Locuesc in 530
case pi 50 bordee.
Sunt dota peal- primare : una
de baeti, care functioneaza din
1853, pi a doua de fete, ce functioneaza
din 1880. Ambele pcoli
sunt intretinute de com., pi frecuentate
de 160 bleti si de 32
fete.
Are o biserica de cardmida,
fondata de locuitorl, cu hramul-
Sf Nicolae pi deservita de 1
preot pi 1 ctnaret.
In sat sunt : 30 meseriapT :
cizmarl, timplarl, dulgherl; 2
bacaniT; i7 circiumT.
Maglavitul, lac, in jud. Dolj, pl.
Cimpul, com. Maglavitul, Cu o
suprafata de 30000 m. p, lung
de wo m. pi lat de 300 m.
Se varsa in Dux:are. In lac se
scurg o multime de piraie intermitente.
Contine peste.
Magula, sat, facind parte din
com. rur. Tompani, pl. Cricovul,
jud. Prahova.
Mahala, sat, in jud. Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, com. Viforita.
Este situat fine orapul
Tirgovipte, despartit prin apa
Ialomitei.
Mahala, sat, in jud. Dorohoia,
pl. Herta, pe mopia Herta, com.
Movila.
Are 8o familiT, saa 400 suflete.
Proprietatea mopieT este a d-luI
Panaite Cazimir, avind partl pi
d-nele Maria Bupila pi Patica
Bordeanu.
SateniT impioprietariti sil 105
hect., 27 arif pamint; iar proprietaril
mopieT: 832 hect., i6
aril cimp, 37 hect., 24 ariT padure
pi 12 pogoane de vie.
Piriul ce trece pe mopie este
Izvorelul.
Hotarele mopid sunt cu : Tirnauca,
Herta, Pilipauti pi Ibanepti.
Mahalaua (Biserica-de-Zid),
mahala, in uentrul com. Turcepti,
pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.
Aci e pcoala com. Are o
biserica de zid, fa.cuta in zilele
imparatulut Nicolae Pavlovicl
p't cu blagoslovenia Prea
S. S. parintele Episcop Neofit,
pi cu cheltuiala preotuld Popa
Negoita.
Mahalaua - Mare, mahala, in
jud. Viicea, pl. Ocolul, com.
Govora.
Mahalaua-PosteI, sat, pe ritil
Argep, jud. pi pl. Argepul, facind
parte din com. urb. Curteade-Argep.
Mahale-Orman-Bair, deal, in
jud. Constanta, pl. Silistra-Nota,
pe teritoriul com. rur. Ese-Chioi ;
se desface din dealurile Bulgariel
; se indreapta spre E. inteo
directiune generala de la S.-V.
spre N.-E. ; strabate teritoriul
neutro, coprins intre botarul politic
pi drumul Sibstra-Varna ;
intra in jud. Constanta pe la
pichetul No. 9; brazdeazä partea
de V. a plapel pi pe cea
de S.-E. a com.; lasa spre E.
dealul Saban-Bair; pe la poalele
sale de S. merge drumul Silistra-Varna
; are 166 m. inaltime ;
este acoperit maT tot cu fin*
pi. in unele locurI cu padurT.
Mahale- Orrnn-Ceair, pilla,
in jud. Constanta, pl. Silistra-
Noua, pe teritoriul com. rur.
Ese-Chioi ; izvorepte din poalele
de N.-E. ale dealuluT Mahale-Orman-Bair,
brazdind partea
de V. a plapel pi a com.;
se indreapta spre V., cu o directiune
generala de la V. spre
E.; intra in teritoriul bulgaresc
al com. Ese-Chioi, pi, dulä un
curs de 5 kil., facut numal prin
padurT, se varsa in piriul Hamazli
Ceair, pe dreapta, ceva
maT spre V. de pichetul No.
7, numit Grivita.
Mahtrul, baila, azl potmolita, jud.
Vlapca, com. Arsache ; produce
finete pi 'apune ; este situata in
albia Dunard, in dreptul satulla
Slobozia, pe proprietatea
Paraipanul.
Mahmudia, comuna urbana', in
jud. pi pl. Tulcea, situata in
partea de E. a judetuluT, 'filtre
dealul Be-Tepe pi Dunare, la
29 kil. spre S.-E. de orapul
Tulcea, capitala districtuld, pi
In parte E. a plapeT, a carel
repedinta este.
I s'a dat acest nume dupa sultanul
turcesc Mahmud V, care
a fa.cut aci o geamie ; numele cel
vechia era Bep-Tepe-Romineasca
spre deosebire de Bep-Tepe-
Turceasca, care astAzI poartä
numaT numele de Bep-Tepe.
Numal partea S., adicä pamintul
ferm, prezinta accidente de
teren ; incolo, restul e un pes in-

MAIIMUDIA 215 MAHMUDIA
tins, acoperit Cu stuf si intreniat
de Orle si baltl.
Dealud sunt: Bes-Tepe, de
242 In., unul din ceI mar inaltI
din plasa, la V., pietros si acoperit
cu verdean ; dealul Cairacile,
de 118 m., la S., pietros si acoperit
ea pasunT; Hirtopul,la S.-E.,
88 m., stincos ; Moru-Ghiol, la
S.-E., lutos si acoperit cu pasunT.
In stuful cel intins sunt
ridicaturI artificiale, dupa care
'ochiul planeaza pe o mare intindere;
asa avem punctele trigo
nometrice : Marchel, linga bratul
Sf. Gheorghe, 2 m. inaltime
; ondul No. 1, pe bratul
Sulina, la N.-E., 3 m., 7; ondul
No. 2, pe Orla ondul, la N.-V.,
2 m. 5; ele ad servit statului
maj or ro m'in pentru ridicarea planurilor
mard Mili a DobrogeT.
Ape sunt : Bratul Sulina, care
ucla comuna la N., pe o intindere
de I O mile (18 kil, de la mita
21-31); bratul Sf. Gheorghe,
la S., pe o intindere de 12 kil.
Intre ele se afta o multime de
girle, carl stabilesc comunicarea
'filtre ele si ball; asa avem :
Orla Marchel, Ruga bratul Sf.
Gheorghe, unind lacurile Cara-
Suhat si Uzlina ; gira ondul
la N.1 care stabileste o legatura
intre bratul Chilla si Sf. Gheorghe.
Cele mal insemnate baltr
sunt : Gorgova, cel me mare lac
din in treaga delta a Dunarel (5 00
hect.), la mijlocul comund, alimentat
de bratul Sulina, si
scurgindu-se in bratul Sf. Gheorghe
prin Ola Litcovul; in el se
mal scurg si lacusoarele Poparnicul,
Cutinetul-Mare, Cutinetul-
Mic (90 hect. impreuna); lacul
Fortuna (400 hect.), la N.-V.,
se scurge in gira ondul; lacul
Cara-Suhat (zoo hect.), la V.,
se scurge in girla Marchel,
ca si lacul Marchel (5o hect.);
lacul Pestritele si Ghiolul-PetreI,
la E. (8o hect.); Cruglicul (40
hect.), la N., se scurge in gira
ondul ; Mazilul (30 hect.), la
N.-E., izolat; lacul Obretinul
(450 hect.), la E., (apartinind
com u n e Cara- Orinan) . Lacurile
ocupa o intindere de 920 hect.
si dinpreung cu girlele 1500
hect. ; ele contin peste bun
si cautat.
Comuna are resedinta in orasul
Mahmudia, asezata pe malul
drept al bratuluI Sf. Gheorghe,
si la poalele dealuluT Bes-Tepe.
Mal' are catunele : Cara-Suhat,
la V., pe tnalul sting al bratulul
Sf. Gheorghe, la 3 kil.
spre N.-V. de resedinta. Gorgova,
pe malul drept al bratuluI
Sulina, intre milele 29-30,
la 12 kil. spre N.-E. de resedinn,
in apropiere de lacul
Gorgova, de la care sr-a luat
numele.
Intinderea totala a comuna
este de 25000 hect., din carI
numaT 3818 hect. pamint solid,
restul stuf si apa. Din
cel ferm, 231 hect. sunt ocupate
de vatia orasuluT Mahmudia, 20
hect., de vetrele satelor Cara-
Suhat si Gorgova, 1815 hect.
ale locuitorilor cu drepturT (de
sub Turcl); 473 hect, date
de stat locuitorlior, 1300 hect.
ale statuluI, 6o hect. acoperite
cu vil.
Populatiunea orasuluT Mahmudia,
in maioritate compusa din
RusT, este de 245 familiT, sati
1215 suflete, din cal.': RusT-Lipovent,
112 familif, cu 553 sufl.;
RominI, 71 familir, ca 378 suflete;
TurcT-TatarT, 34 familif, cu 146
suflete; EvreI, 18 familir, cu 89
suflete ; BulgarT, 7 familil, Cu
47 suflete ; ArmenI, 2. Populatia
catunelor Cara-Suhat si Gorgova
este de 58 familiI, sati 240
suflete, din carT: Rusl-LipovenT,
56 familiT, sati 235 suflete; Romini,
2 familiT, sati 5 suflete.
In total, comuna Mahmudia are
301 familiT, cu 1455 suflete, din
carI: 955 ortodoxT, 5 catolicl,.
340 lipovenI, 170 mahomedani
si 90 mozaid.
Sunt 310 contribuabilI.
LocuitoriI posea 215 plugurI
de fier, un numar insemnat de
vite, mal cu seama oT ; multI
din eI sunt pescari; 38 sunt
cultivatorl de vil.
Are: o scoala mixta., fondata
de stat in 1879, cu to hect.
pamint, conclusa. de 2 invantorI
si frecuentan de 109 copir; o
biserica, Cu hramul Aducerea
moastelor SE Nicolae, Cu filiala
Gorgova si Cara-Suhat, cu i
preot si I dintaret, fondatä de
locuitorI in 1864; o geamie,
fondata in 1853 de sultanul
Mahmud, Cu 3 hogI, o bisericá
a lipovenilor bespopoftI;
una lipovenilor namolecilor; o
sinagoga.; un oficia telegrafopostal,
fondat in 1878 si al
card venit pe 1896-97 a fost
de Id 1581,46.
In com. sunt : io bacaniT, 5
circiumI li 2 cafenele.
Budgetul comuner e la veniturl
de leI 10702, 36 banI,
si la cheltuelI, de 10680 leI, 30
batir.
Calle de comunicatie sunt :
soseaua judeteana Tulcea-Mahmudia,
apol drumurl comunale
ce duc la comunele si satele
apropiate, Moru-Ghiol Dunavat
Sf. Gheorghe (Cadirlez),
Bes-Tepe Malcoci Prislava ;
la Sari-Nasuf ; la Sari-Ghiol-
Agi-GhiolCongazBabadag.
Comuna Mahmudia este foarte
vechie. In epoca romana, se
numea Cetatea-CruciI. Chiar si
ad se gasesc ruine din vechea cetate,
asezate pe un vid' al dealuluI
Bes-Tepe, d'asupra Dunard. Locuitorli,
carI ati facut sapaturl, ati
gasa oale mal-1de pamint, in care
se pastrati producte; s'a mal gasit
si o mitra. de arhiereti si un po-

MAHOMETCEA
licandru de aur. In timpul dorainatiuneT
turcestI s'a numit
Bes-Tepe-Romineasca spre deosebire
de cea turceasca, ce exista
azT la poalele V. ale dealulul
Bes-Tepe. Din cauza nesiguranter
i naválirilor turcestI
cazacestI, satul, era dese-ori
parásit, de locuitorT, carl numaT
dupa plecarea Turcilor se intorceaa
inapoT. Lucrurile aa
mers asa pana in anul 1854,
cind Sultanul Mahmud V, zidind
o biserica, i-a dat numele
si l'a ridicat la rangul de erg.
De atuncT a devenit un orAsel
prosper, pe care, la 1877, chiar
TurciT Fati respectat.
Mahometcea, sat, in jud. Constanta,
pl. Hirsova, cat. com.
Calfa, situat in partea E. a plaseT
i cea meridionall a comuneT,
la 8 kil. spre S.-V. de cdt.
de resedinta, Calfa. Se intinde
In valea Mahometcea, pe malul
drept al piriuluT Mahometcea,
fiind inchis la N. de dealul Mahometcea-Bair,
cu virful sati Mahometcea-Iuc,
care are 212 m.
Suprafata sa este de
1856 hect., dintre care 4 hect.
sunt ocupate numai de vatra
satuluT si de gradinT. Populatia
sa, in maioritate Turcl, este de
64 familiT, saa 260 suflete. Din
partea S.-E. a satuluT pleaca un
drum comunal spre Cundjea ;
din partea N.-E. pleaca un altul
spre Calfa; din partea N.-V.
pleac5. unul Haidar, iar din partea
V. pleaca un drum, care
se bifurca in doud ramurT, una
ducind la Cara-Pelit si alta la
Dulgherul.
Mahriul, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. OrasuluT, cat. comuneT Odobasca,
asezat in partea de N.
a comuneI, la poalele dealuluI
Mahriul si pe pirita Mahriul,
la 438 m. spre N. de catunul de
216
resedinta, Odobasca. Are o intindere
cam de 200 hect., cu o
populatie de 45 familiT, saa 240
suflete, din carT 50 contribuabilf.
Mahriul, deal, in jud. R.-Sarat,
pl. OrasuluT, com. Odobasca ;
se desface din Dealul-NuculuT
se intinde d'alungul ptriuluT Mahriul,
despartind acest pida de
riul 'tirana; brazdeaza partea
de V. a comunel ; e acoperit
cu pasunT i pAdurT ce sunt exploatate
in mare parte.
Mahriul, pida, in jud. R.-Sarat,
pl. OrasuluT, com. Odobasca ;
izvoreste din Dealul-NuculuT ;
curge dealungul dealuluT Mahriul;
udA partea de N. a comuneT,
trecind prin cat. Mahriul,
i, dupa un curs cam de
8 kil., se varsA in riul Rimna,
pe dreapta luT, maT sus de catunul
Odobasca; valea sa e frumoasa,
malurile-T inalte, dindu-T
un aspect pitoresc.
Maia (Maia-Catargiulul), com.
rur., jud. Ilfov, pl. Mostistea,
situata la N.-E. de Bucuresti, pe
ärmul drept al Aula! Prahova,
unde acest rîü formeaza marT
zigzagurT, la 52 kil. de Bucuresti.
Este asezata la extremitatea
judetuluT Ilfov, intre judetele
Ialomita si Prahova. In
partea de N.-E. are dealurT frumoase.
Sta in legatura cu com.
FTerbinti i Radulesti prin sosele
vecinale.
Se intinde pe o suprafata de
2102 hect., cu o populatie de
1175 suflete, din carT 219 contribuabilT;
locuesc in 267 case.
D-na Ecat. B. Catargia
Principele G. Bibescu aU 1295
hect. si locuitoriI 807 hect. ProprietariT
cultiva 955 hect. (I so
izlaz, 2 vie, 188 padure).
LocuitoriT rezerva pentru izlaz
102 hect.
MAICA§I
Aci se face tirg in fie-care
an, la 15 August.
Budgetul comunel e la veniturl
de 4828 leT, lar la cheltuelT,
de 4801 leT.
Are : 2 bisericT, una cu hramul
Adormirea si a doua cu
hramul Sf. Treime, deservite
de 2 preotT ; 2 coale, una de
bletT si alta de fete, frecuentate
de 22 elevI i 'o eleve.
La Mala este un institut de
fete, fondatiune a D-nei Barbu
Catargia.
In raionul comuneT sunt: 2 helesteie.
Vite sunt : 152 cal* si Tepe,
415 boT, 378 yac! si viteI, 4
taurT, 72 bivoll i bivolite, 168
porcI si 904 o!.
Dintre locuitorT, 275 sunt plugarT,
52 aa diferite profesiunl.
LocuitoriT posea : 105 plugurT:
85 cu bol, 20 cu caT ; 194
care si carute : 147 Cu bol, 47
cu cal.
ImproprietaritT sunt 194 locultori
si neimproprietaritl, 91.
Comerciul se face de 4 circiumarT
i i hangia.
Maia-Catargiului. Vez! Mala.
Maican (Valea-lui-), vale, trecind
prin moiile Cioldne0-Baldovinesti
i Beuca i pIerzinduse
in valea Beuca. Este aproape
paralela, pana la jumatate, cu
valea numita a Pietrisulur.
Maica§i, baltd, in jud. Covurluia,
pl. Prutul, com. Oancea i Vladesti,
formata de varsaturile
PrutuluT ; avind o intindere de
vr'o 600 falcl i continind stuf,
fin si putin peste.
Multe din baltile aceste nu
se formeaza direct din Prut, ci
una din alta. Cind apa e mare,
formeaza aproape o singura
masa de apa, continind peste;
In timp de seceta seaca cele

MAICILE 217 MALCEANUL
mg multe din ele $i servesc de
pa$une vitelor.
Maicile. Ved Schitul - Ora$eni,
com. Criste$ti, pl. Copita, jud.
Boto$ani.
Maicilor (Suhatul-), loc ioolat,
in jud. Buzar', com. Glodeanul-
Sarat, unde s'a format acum
cat. Florica.
Maioreasca, Ferburia, Turnelul,
Biserica-Mavrodolul,
Bulija, Jianca i Tabacul,
trupuri mici de pádurt, toate
In intindere de 25 hect., situate
in comuna Valea-Mare, pl. Riul-
DoamneT, jud. Muscel.
Malacul, ceWn, (filia), in jud.
Ialomita, pl. Borcea, pendinte
de com. Rasa.
Malagenilor (Dealul-), deal, in
jud. Constanta, pl. Medjidia, pe
teritoriul com. rur. Rasova; se
desface din virful nurnit Movila-
ArnautuluT; se indreapta spre
N., avind o directiune generala
de la S. spre N., brazdind partea
de V. a comuneT $i a pla5eT ;
are o inaltime de 33 m., dominind
prin inaltimea sa satul
Rasova, valea Ciairul-din-Mijloc,
Duna.rea (bratul Venga) $i un
drum comunal ce duce de la
Rasova la Ivrinezul-Noti; malurile
Dunarer, litiga care se
siirmte, sunt inalte $i ripoase;
pe muchia luT merge drumul
comunal Rasova-Tala$man.
Malaia, com. rur., jud. Vilcea,
plaiul Cozia, compusa din 4
catune : Malaia, Voineasa, Clungetul
i Seli$tea, cu re$erlinta
In catunul Malaia. Afar4 de
catunul Ciungetul, care e situat
pe apa Latorita, cele-l'alte
catune sunt situate pe albia
riului Lotrul, la 6o kit. de ca-
pitala judetulul $i la 58 kil. de
a plaiuluT.
De aceastä comuna tin muntiT:
Gerea, Briota, Smeuratul,Cocora,
Groapa, Mälaia, Tirnovul, Repezile,
Frato$iteanul, Plaiul-Poenilor,
Maileasa, R unculetul, Galbina,
Voine$ita $i Dealul-Negru.
Lotrul, cu afluentif sal: Valea-Pdscoaia,
Miaja, Latorita,
Repedea, Maileasa, Voine$ita,
Vdtaful, Rudarul, Ursul i Runcul,
uda com. Malaia.
Are o populatie de 276 familiT,
sati 790 suflete : 400 barbati
$i 399 femeT, in care intra
$i 5 familiT de TiganT. Locuesc
in 295 case.
Sunt 215 contribuabill.
Are 4 bisericT, in fie-care catun
cite una.
*coala dateaza in Malaia de
la 1890; mal 'nainte a fost la
Voineasa. Cladirea e noud, proprietatea
comuna E frecuentata
de 12 copiiI.
LocuitoriT se ocupa cu agricultura
$1 mal mult cu pastoria
sunt mo$nenT.
Vite sunt : 75 cal, 46 bol,
57 vacT, 564 capre i 2756 oT.
Sunt 103 stupT cu albine.
In raionul comune e o piva ;
fTerastrail ; 6 mori.
Budgetul com. e la veniturT
de 1554 lei yi la cheltuell, de
1409 leT.
Malaia, sat, facind parte din
com. rur. Malaia, plaiul Cozia,
jud. Vilcea. Are o populatie de
280 suflete $i o bisericä cldita
de mopenT.
Malaia, cuhne de munte, jud.
Vilcea, care porne$te din Culmea-
Platane$tilor $i de care se deta$eazä
aproape de muntele
Virful-Mare (1095 m.). Se indreapta.
catre S., despartind piriul
Voineasa, afluent din stinga al
LotruluT superior, de riul Pu$coiul.
Piscurile sale cele imite
sunt: Virful-VatafuluT, Moldovi$ul
(859 m.), Virful-UrsuluT,
muntele Malaia (996 m.) si Armeanul.
Malaia, munte, al culmeT cu acela$T
nume (996 m.), jud. Vilcea.
Cade la S. de Piscul-Ursulul
e udat de dul Lotru, in partea
de S.
Malaia, treceltoare cu piciorul,
In Transilvania, jud. Vilcea, pl.
Cozia.
Malaica, sat, jud. Dolj, pl. Jiulde-Mijloc,
com. Ceratul, cu 186
suflete : 92 barbati $1 94 femeT.
Locuesc in 12 case $i 28 bordee.
Copiif din sat urmeaza la
$coala mixta din satul Ceratul,
ce este la I1/2 kil. departare.
Malaica-Slitioarele pi Ceratul,
mofie a statuluT, jud. Dolj,
plasa Jiul-de-Mijloc, comuna Ceratul,
in intindere de 214 hect.,
aducind un venit anual de 6150
leT.
Malamucul, sat, facind parte
din com. rur. Hatcaraul, plasa
ampul, jud. Prahova. Are o
populatie de 438 suflete $i o
biserica, fondata la 1870.
Malcaveti, numire ce se mal da
de locuitod MY:multa Saltane$ti,
com. Priseaca, plasa Oltul-d.-j.,
jud. Olt.
Malceanul, lac, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Jurilofca, situat in partea
E. a pla$eT $i a comuneT, Miga
malul marif, de care e despartit
prin o banda de nisip,
aproape de Tezerul Bazelur, cu
care comunica; are 300 hect.
intindere ;I contine sane.

MALCOCI 218 MALCOCI
Malooci, com. rur., in judetul si
pl. Tulcea, situata in partea E.
a jtidetulul, la 7 kil. spre E.
de orasul Tulcea, capitala judetultd,
si in partea N.-E. a pl.,
la 18 kil. spre V. de oraselul
Mahmudia, resedinta plaseT.
TreT partl din cinc!, a teritoriuluT
com. sunt sesurl acoperite
cu stuf; partea ridicata d'asupra
niveluluT DunareT este formata
din miel' dealurI si val,
parte acoperite cu tufaris, parte
servind de izIaz sati pasune ;
cea mal mare parte este arata sati
cultivata, lar o parte este acoperita
cu padure. In partea de N.,
numita. Balta, se gasesc pasunT
intinse. Dealurile sunt intinse,
variind 'filtre 115 150 ni.;
mal .insemnate sunt : Iacob -
Mogh (148 m.), la V.; Derven-
Tepe (116 m.), la E.
Apele, care uda comuna sunt:
Durarea i anume bratul Tulcea,
care la mila No. 45 se desparte
in cele 2 brate: Sulina
Sf. Gheorghe, cari o uda la
N.; Valea-Mare, care se varsa in
balta Malcoci, o udg la V.;
valea Sari-Ghiol, la S. si valea
Sofulac la E.
Baltl sunt ix, din carf 2 sunt
maT principale: Tatareni, la N.;
Malcoci, la V., cu 150 hect. intindere
; contine stuf, papura
peste, al caror venit apartine
statuluT.
Catunele carl formeaza com.
sunt : Malead, lea. de resedintA,
la V., linga balta Malcoci ;
Prislava, la N.-E., pe malul drept
al bratuluT Sf. Gheorghe, la 3
kil. de catunul de resedinta ;
Iolganul, Cu 12 case, pe bratul
Sulina, la io kil. spre N.-E. de
cat. Malcoci.
Intinderea comunel este de
3970 hect., din carT 5i hect.
ocupate de vetrele satelor (Mal.
cod i Prislava) ; 700 hect. ale
statuluT (anume padurile i bAl-
tile), lar restul de 3719 hect.,
ale locuitorilor.
Are o populatie de 237 fasati
1269 suflete din carI :
RominT, loo familiT, Cu 496 suflete
; Bulgarf, 3 familil, cu 5
suflete ; RusT-LipovenT, 28 famili!,
cu 148 suflete; GermanI
AustriacT, 105 familiT, cu 617 suflete;
OvreT, I familie, cu 3 sufl.
Are: 2 seca, una privatl, a
comunitatil germane, fondata in
1879 de locuitoriT germanT, frecuentata
de 60 elevr; a doua
mixta, fondata in 1879 de stat,
frecuentata de 40 elevr; dota
biserici, una catolica, fondata in
I88o de GermaniT catolicT din
catunul Malcoci, cu i preot ;
a doua ortodoxa, in cat. Prislava,
zidita in 1859 de Iocuitorl,
deservita de un preot si un
cintAret.
LocultoriI poseda : 70 plugurr;
2 masinf de secerat, 389
boI, 612 vacT si 286 caT.
Comertul e destul de activ,
constind in importul de coloniale,
cafea, zahar, etc. si in
export de cereale si peste.
Sunt 2 circiumI; 6 morT de
apl.
Budgetul comuna e de 4809
le! la veniturT si de 4643 leI la
cheltuelT.
Calle de comunicatie sunt :
oseau a j udetean Tulcea-M ahmudia,
ce trece prin cat. Malcoci;
drumurl comunale spre
cat. Prislava si Iolganul; spre
Sari-Ghiol, Agi-Ghiol si Moru-
Ghiol.
Satul Malcoci e fondat in
1845 de colonistiT germanT veniP
din Rusia. Catunul Prislava
este vechiti ; a fost ruinat de
arder! si navalirT ale Cerchezilor
i Turcilor ; s'a reinfiintat in
1884. Se maT vad inca i urme
vechl de un pod ce se zice
ar fi fost aruncat peste bratul
Sf. Gheorghe, lIngA Prislava.
Malcoci, sat, in jud. Constanta.
pl. Silistra-Noug, cat. com, Haram-Chioi,
situat in partea de
S.-E. a plaseT si in cea de N.-E.
a com., la 5 kil. spre N.-E. de
catunul de resedinta, Hairam-
Chioi si la un kil. spre E. de
satul Sarapcea-Caraici. Este asezat
pe valea Cricic-Ceair,
extremitatea sa de N., fiind In.
chis la S. de catre dealul Ciali-
Perde, cu virful sati Ciali-Perde,
care are 176 metri inaltime. Suprafata
sa este de 2557 hect.,
dintre care 13 hect. sunt ocupate
de gradinI si de vatra sa-
Populatiunea sa, compusa aproape
numal din Romín/ sl BulgarI,
este de io fam., sa0 88 sufl.
DrumurT comunale pleaca la
satele invecinate: la N.-E, spre
Becter ; la E., spre Bas-Punar ;
la S., drumul se desparte in
dota, unul apucind la S.-E. si
ducind la Bairam-Dede i cell'a/t,
apucind la S.-V. si ducind
la Demircea ; catre S.-V. un
drum duce la Schender.
Malcoci, sat, in jud. si pl. Tulcea,
cat. de resedinta al com.
Malcoci, situat in partea de
N.-E. a plaseT, sí in cea de N.-V.
a com., tuteo vale, nu departe
de balta Malcoci, la poalele
dealulur Derven-Tepe. Se margineste
la N. cu cat. Pardina ;
la E., cu cat. Prislava ; la V.,
Cu orasul Tulcea; la S., cu com.
Agi-Ghiol i SariGhiol. E udat
la V. de Valea-Mare. Intinderea
sa este de 2031 hect., din carT 21
hect. ocupate de vatra satuluT,
120 hect., gradinele locuitorilor,
700 hect. de padurT ale statuluT
; restul apartin locuitorilor.
Populatia sa este de 115 fami-
III, saa 652 suflete, compusa din
GermanT in maloritate, din Bulgarf,
Rus/ i Romia Formeaza
com. cu cat. Prislava i Iolganul.

MALCOCI 219 MALTEZI
Malcoci, punct trigonometric, de
rangul al 2-lea, pe malul drept
al rlului Chilia, jud. Tulcea, situat
in partea de N. a plaseT
Tulcea si a com. Malcoci ; are
o inaltiule de 6 m., dominind
bratul Chilia si drumul Satul-
Noil.Pardina.
Malcoci-Ghiol, lac, in jud. si
pl. Tulcea, pe teritoriul com.
Malcoci, in partea de N. a piase!
vi a com., nu departe de
sat ; are o forma dreptunghiulara.
vi o intindere de 115 hect. ;
e inconjurat cu stuf si contine
peste.
Malcoci-Mezarlfc, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Nota, pe
teritoriul com. rur. Hairam-Chioi,
$i anume pe acela al satuluT
Demircea ; este indreptat de la
N. catre S.-E. si se intinde de
la Sudul satului Demircea, trecitad
pe la 1/2 kiI., pe la V. de
satul Cial-Margea, pana in dreptul
si la V, satului Calfa-Chioi;
se intinde paralel la V. vdeT
Docuzaci ; este stincos, ceca-ce
face ca si malul vleT pe inda
derea acestui deal sa fie mai
mult saa mal putin stincos ; are
170 metri inaltime vi este situat
in partea de S. a piasel si cea
de S.-V. a com.; este acoperit
Cu pasunf.
Maldfirul, com. rur., in jud. Olt,
pl. Vedea-d.-j., compusa din 4
alune: Barasti, Batareni, Maruntei
si Guesti. Toata com. se
intinde pe o suprafata. de 885
hect.
Are o populatiune de 260 familli,
saU 1570 suflete, din carT
195 contribuabilr; locuesc in 310
case. Stiti carte 123 persoane.
Este situata pe Valea-VediteT,
la 25 kil, de capitala judetuluT
vi la 8 kil, de resedinta plasei.
Are 3 bisericr, una in Barasti,
ruinata ; a doua In Maruntet,
cu hramul Sf. Nicolae, zidita la
1833 de preotul Stan Maruntelu
si Diaconul Radu, si reparata
la 1849 si a treia in cat.
Guevti, cu hramul Sf. Voevozr,
zidita la 1865 de preotul Constantin
Duhovnicul si sotia sa
Maria. Aceste biserici sunt deservite
de 2 preofT.
Scoala exista in com, de la
1883 si e frecuentata de 29 copii.
Locuitorii sunt mosnenT, afara
de 2, carl s'el improprietarit
la 1864 cu cite 4 hect. pe mosia
d-luT Constantin Pantazi. Dintre
er, 20 se ocupa cu brutaria,
rotaria si dulgheria.
Vite sunt : 42 cal si iepe, 275
bol, 90 yac!, 38 capre, 2500 ol
si 150 porci.
Comerciul se exercita. de 2
circiumarT.
Budgetul com. e la venituri
de 165o leí vi la cheltueli, de
1210 Id.
O osea inlesneste comunicatia
acester com., la N. cu com.
Colonevti si la S., cu com. Corb
ul.
La V. e brazdata de dealurile:
TundroaieT, pe care se afla Mdgura-Nemtilor
si Dealul-RisuluT;
lar la E., de dealul Teiul. Locuri
sese are : Poiana-Lunga si Cavalul.
E udata de Valea-Vediter si
de Teiul la E.; de Valea-UlmuluT,
la V. vi de Valea-RisuluT,
care servevte de hotar intre comunele
Maldarul si Optasi.
Se margineste la N. Cu com.
Colonesti ; la S., cu com. Corbul
; la E., cu jud. Argev vi la
V., cu com. Optavi.
Malicia, trup de sat, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Vadurile, situat pe dreapta riului
Bistrita.
Malinul, vale, ce trece prin com.
Cm? ovul si Brastavatul, pl. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanati. Se
termina in valea OltuluT, unde
se mal numeste si Valea-Draculta.
La Crusov se afla peste
ea 2 poduri.
Malita, munte, plaiul Nucsoara,
jud. Muscel, pe linia graniter.
Muchiile sale se contopesc cu
muntele Valea-Lungl si Movrea
vi formeaza un singur sir ce se
continua sub numele de muntele
Basa.
Malomnicul-Canton, pddure a
statuluT, cu 2000 pogoane, in
com. rur. Piria, pl. Dumbrava,
jud. Mehedinti.
Malovätul, com. rur. si sat, in
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., la
12 kil. de oras ilTurnul-Severin,
situata pe valea aper Plesuva.
Satul formeaza comuna cu satul
Putinei, avind o populatie de
1245 suflete, din cari 187 contribuabili
; locuesc in 260 case.
LocuitoriT posea : 66 plugurT,
107 care cu bol, 4 carute Cu
cal; 165 stupT cu albine.
Prin aceasta comuna trece
soseaua judeteana Turnul-Severin-Bujorescul-Tirgul-Ji
tluT.
Are o biserica, cu hramul
Buna-Vestire, deservita de I
preot si 2 cintaretT; 4 circiumi.
Budgetul com, e la veniturT
de 1659 la, lar la cheltuell, de
882 leT.
Vite : 497 vite marl, cornute,
16 cal', 598 Oi Si 697 rimatorT.
In comuna se afla o fabrica
de cardmida si tigla..
Este udata de piraiele Plesuva
vi Topolnita, la a caror intilnire,
la satul Putinei, se afla un pamint
fertil ce serveste numaT
pentru gradinariT.
Maltezi, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
62680. alarde ',talionar Geogralla. Vol. IV. 29

MALUL 220 MALUL
com. Stelnica, situat pe malul
sting al bratulu! Borcea, parte
pe coasta, parte pe lunca pi la
600 m.spre N. de satul de
repedind.
Are o biserica, zidita la 1872,
deservid de i preot i 2 dascalt.
Malul, com. rur., in jud. Ialomita,
pl. CimpuluT, situad, pe partea
stinga a riulul Ialomita pi la
extremitatea de E. a plapeI, la
97 kil. de Calarapi, capitala judetuluT.
Se compune din satele: Malul,
Cioara i Bropteni-Vecht, avind
repedinta primal-id pi a judecatoriel
comunale in satul Malul.
Teritoriul camufle, cu o suprafata
de 10450 hect., din
cart 70 hect. padure, se intinde
din Ad Ialomita, spre N., intre
comunele : Fundul-Cdsani, Grindul
pi.Bropteni-NoT. Cuprinde
treT mapit Bropteni-Not pi Ro
gozul, de 4350 hect., proprieta te
a statuluT, pi care a fost, Mal nte de
secularizarea -manastirilor, a bisericer
Sf. Gheorghe-Non din Bu -
curesti pi este arendata Cu 93000
leT; Maiul, de 4000 hect., pi
Cioara, de 2000 hect., proprietatt
particulare.
Dupa legea rurala din 1864,
s'ab* improprietarit 222 locuitorT;
dupa legea din 1878 s'ati
mal improprietarit 6 locuitorl ;
neimproprietaritl mal sunt 91
locuitorT.
Are: trel pcoll primare mixte,
In fie-care sat cite una ; tret
bisericl, in fie-care sat cite una,
deservite de 2 preotr pi 4 dascall.
Populatiunea camufle! 1 este
de 370 fama% san 1092 suflete,
din carl: 391 agricultor!, 3 meseriapT,
i I comerciantl, cu 6 profesiunT
libere, 13 muncitorr
26 servitorI. Stiti carte 177
persoane.
Vite: 53o caT, 320 boT, 3200
o!, 14 capre pi 630 por&
Budgetul com, e la veniturt
de 5026 lei pi la cheltuelt, de
5087 lel.
Malul, cont, rur., in jud. Teleorman,
pl. Teleormanulut. Este
situad in partea de N,-V. a
plapet i judetulur, la 90 kil, de
capitala judetulut, pe Valea-Cotmend
pi e compusa din 4 catune:
Malul san Malureni, Brabeti,
Zuvelcati i Afrimepti.
Piriul Cotmeana uda, toata
laturea de E. a acestel com.,
avind de afluent un ptriiap, cu
numele Lerul, care izvorepte din
jud. Olt, mg sus de com. Urlueni.
Catunul de repedinta, Malul,
este situat pe coasta Vaet CotmeneT,
in partea de E.; Brabeti
In Valea-Cotmenet, mal spre V.
de cat. de repedinta, la 200 tu.;
Zuvelcati, tot pe deal, mal spre
V. de Brabeti, la 500 metri ; iar
Afrimepti, pe Valea-Cotmenel,
mal spre N.-V. de cat. Malul,
la 600 metri.
Comuna Malul se invecinepte
la E. cu poseaua judeteana Ropiori-Urlueni
Ì Cu cimpia numita
Burdea ; la V., cu com.
Buzepti din jud. Olt, de care e
despartid prin piriul Valea-
Cotmenel ; la S., en com. Ciocepti-Mindra
pi la N., cu com.
Urlueni.
Se intinde ca proprietatile pi
In jud. Olt. Dinpreuna cu mopille
aflate pe dinsa, are o suprafatä
de 820 hect., din carl
500 hect. pamint arabil pi 50
hect. padure apartin d-ion I. Crutescu
i capitan T. Alexandrescu,
iar restul este al diferttilor mopnenI.
Sunt 33 locuitorI improprietaritI
dupä legea rurala, pe o
intindere de 120 hect.
Are o populatie de 156 familiI,
sal 820 suflete, din cae
172 contribuabilt ; o pcoall fre-
cuentata de 15 elevT; o biserica,
in catunul IVIalul, deservid de
un preot i doI cintaretI ; o pilla
de Wat abate.
Aci se tin patru bilciurl anuale,
la 15 August, la 8 Septembrie,
la Inaltare pi la Pantelimon.
Numarul vitelor din com, este
de 1976 capete : 323 vite mart.
cornute, 62 cal, 1425 oT pi .166
para
Terenul este mediocru, mare
parte fiind nisipos. Cultura orzulut
i ovazulut reupepte cu deosebire.
Sunt 2 hect. livezt de
prunT
Budgetul com. e de 4138 lel,
36 bata, la veniturT pi de 3985
leT, 37 banT, la cheltueli.
Soseaua judeteanä. Ropiori-
Urlueni unepte com, Malul cu
comunele Urlueni pi Ciocepti-
Mindra, printr'o ramura de posea
vecinala cam de 800 metri.
Satul Malul pi catunele luI
sant foarte vechl ; faceaa parte
din pl. Cotmener i erati inconjurate
de satele Lereni i Tomepti
pana la 1836. Mar in arma
com. Malul a fost intrunitä cu
com. Urlueni, pana la 1876.
Pe locul numit La-Bordee,
din aceasta com., se vad urmele
unut altar, care probeaza
ca acolo a fost biserica pi, probabil,
sat.
Malul, com. rur., compusa din
cdtunele Malul-d.-s. pi Malul-d.-j.,
jud. Vlapca, pl. Marginea, situad
pe malul DunareT, spre V. de
Giurgia, la 14 kil, de acest ora,
pi la 12 kil. de StAnepti, repedinta
Are o biserica, fácind parte
din parohia Arsache, cladita
la 1847 de stat, deservid, de
I preot i 2 dascalt; o pcoall
mixta frecuentad. de 83 copiI.
Budgetul com. e de 6605 leT
la veniturl pi de 4094 lel la
cheltuelt.

MALUL 22i. MALUL-M ARE
S'a improprietarit, in 1864,
dupa legea ruiala., un numar de
215 locuitorI, pe o suprafata de
675 hect.
Vite sunt : 86o bol si vacT,
200 bivoli si bivolite, 180 cal,
750 oI si 450 rimatorT.
Prin acest sat trece soseaua
Giurgia-Zimnicea.
E udata de Girla-Mare, in josul
satuluT si la lacul Jianca, care
se afla in valea DUnarei; ambele
se pescuesc.
Elesteul din mijlocul satuluT
serva de adapatoare vitelor.
Sunt 6 circiumI; 3 cazane
de fácut rachiti din prastina de
vi n.
In aceasta comuna., atit in
t854 cit si in 1878, in timpul
razboaelor dintre RusI si Turd,
ati fost ad bateriI care se ind'Idean
pana la Slobozia.
Malul, sat, jud. Ialomita, situat
In partea de E. a piase Cimpuld,
pendinte de comuna cu
acelas1 nume. Se afta pe tärmul
stlng al riului Ialomita, pe coasta
mahluT, dupa care si-a luat
numele. Vechea nu mire tusa este
Podul-lui-Dragan.
Are o populatie de 94 famili!
; o scoala mixta, frecuentata.
de 53 elevT ; o biserica., deservita
c1,-. I preot si 2 dascalf.
Vire sunt: 150 caí, 100 boT,
5 capre, 700 oT si 200 porcr.
Pe partea de N. a satuluT,
d'asupra coasteT, trece calea
judeteana Slobozia-Urziceni.
Aid este resedinta primarier
si a judecatorieT comunale.
Malul, trup de sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com.Dobreni,
situat aproape de gura Odiasulul
Almasul, in dreapta soseld
judetene Dobreni-Moinesti.
Malul, suburbie, a orasuluT Cimpulung,
jud. Muscel. Dela 1844
coprinde si vechile suburbiT:
Curelari si Ochesti.
Malul, pi-dure, in jud. Ialomita,
pl. CimpuluT, pe teritoriul co,m.
Malul; formeaza un trup de
6o hect. cu padurea Grindul,
si e populata cu stejarT, salciI
si plopT.
Malul-Alb, sat, facind parte din
com. rur. Bujoreni, plaiul Cozia,
jud. Vilcea. Are o populatie de
75 suflete: 40 barbatI, 35 femeT
Cade la S.-E. comuneT pe malul
OltuluI. Este situat la i "92 kil.
de cdtunul Olteni, resedinta comune!,
unde e scoala.
Malul-Alb, deal, pe stinga riuluT
Birlad, la N. de satul Draga.nesti,
com. Barcea, jud. Tecuchi.
Aci a fost satul Rastoaca.
Dupa distrugerea acestuía, s'a
infiintat satul . Draganesti, mal
spre S.
Malul-Ba§tel, mung la V. de
com. Maneclul -Ungureni, pl.
Teleajenul, jud. Prahova, coprinsT
Intre ptraiele : Brustureilor
(N.) si Oratiele (S.).
Malul-Cerbului, deal, ju d. Muscel,
com. Dragoslavele, plaiul
Dimbovita.
Malul-cu-Gauri, colincl, in jud.
Buzad, com. Bala.cesti, cat. FataluT-Nan.
Aci, in 1821, si-ai1 gasit
azilul multI refugiat.Y.
Malul-cu-Sare, colind, in jud.
Buzad, com. Goidesti, catunul
Fundata ; contine multa sare ;
face hotar despre com. Trestioara.
Malul-de-Jos, celtun, jud. Vlasca,
pendinte de com. Malul, pe
proprietatea dome niuluI Giurgi il,
d'asupra baltii cu acelasl nume.
In 1878, cu ocazia razboiuluI
Ruso-Romino-Turc, in ata acestul
sat, o salupk: rusa care
voia sa impedice un vapor turcese
fu lovitä de un obuz turcesc,
si locotenentul rus care
o conducea fu ranit si abia putu
scapa in not.
Aci, la 1882, s'a dat de stat,
pentru 28 locuitorT insurateT si
1 biserica, ' suprafata de 164
hect. pamint.
Malul-de-Jos, baltel, pe proprietatea
domeniuluI Giurgitl, jud.
Vlasca.
Malul-de-Räsunä, pise inalt, pe
dealul Ciocracul, jud. Prahova,
com. Drajna-d.-s., plaiul Teleajenul.
Malul-de-Sus, ceitun, jud. Vlasca,
pendinte de com. Malul, pe
proprietatea Paraipanul, d'asupra
baltiT cu acelasT nume.
Malul-de-Sus, baltd, jud. Vlasca,
pe proprietatea Paraipanul ; contine
pestI si racT.
Malul-LupuluI, numire, ce se
mal da cdtunulut Brebul-ManastireT,
jud. Prahova, plaiul Prahoya,
com. Brebul.
Malul-Mare, com. rur., in jud.
Dolj, pl. Ocolul, la 1 1 kil. de
Craiova.
Este asezata pe un mic ses,
pe stinga riuluT Jiul.
Se invecineste la N. cu com.
Preajba, de care se desparte
pi-in mosia Chintescul; la S.,
ca com. Secuiul, de care se
desparte prin mosia Cetelorde-MosnenT
; la V., cu Livezile,
pl. Jiul-d.-j., de care se desparte
prin rtul Jiul si la E. cu com.
Cosoveni-d.-s. si Cosoveni-d.-j.
Teritoriul com. este accidentat
In partea de V. de malurile

MALUL-MARE 222 MALUL-ROV
sí ripele riuluT Jiul, ce sunt innalte
de 30 m. aproximativ si
carl sunt acoperite cu iarba de
pasunat. In partea de E. a comune!
este Valea-LumasuluT.
Este udata de riul Jiul ce
trece prin V. eT, cu directiunea
N.-S. si de piriul Lumasului, ce
curge prin Valea-Lumasulur, cu
directiunea E.-V., venind din
com. Cosoveni-d.-j., si se varsa
pe malul sting al riuluT Jiul.
Jiul se revarsa primavara si
toamna. Piriul Banesele izvoreste
pe teritoriul com. Cosoveni-d.-j.,
trece in com. Malul-
Mare si se varsä in balta Nicola.
Lacurl sunt: Gildaele, Balta-
Bisericel, ce comunica cu Gildaele,
si balta Nicoia, in care
se varsa piriul Banesele. Toate
se scurg in riui Jiul.
Se compune din 2 sate : Malul-
Mare, resedinta, si Malul-Mic.
Satul Mal ul-Mare era mal inainte
asezat pe malul drept al
riuluT Jiul si se numea Ciulnita.
De la 1845, in urma stAruinteI
proprietarul uf de pe atuncI Ditica.
Zatreanu, din cauza revarsarii
riuluT care-i pricinuia marl stricAciunT,
s'a stramutat pe malul
sting. Malul-Mic se numea innainte
Flaminda.
Are: o biserica, deservita de
preotul din com. Preajba; o
scoala mixta, ce functioneaza
din 1890 si e intretinuta de stat,
si frecuentata de 53 copiT.
Populatia comuneT este de
699 suflete : 358 barbatT si 34i
femeT. Locuesc in 62 case si
ioo bordee.
D upa legea rurala din 1864,
su nt 149 lo cuitorT improprietaritl.
Suprafata comund este de
2805 hect., din care: 2635 pamint
arabil, 20 hect. izlaz, 50
hect. fineata si 8o hect. padure.
Mosil se gasesc in satele : Malul-
Mare, apartinind d-lurN. alma
si locuitorilor si Malul-Mic apar-
tinind d-lor C. si G. Dabuleanu
si locuitorilor.
Padurea Opritura, de pe mosia
Malul-Mare, are o intindere
Aproximativa de 6o hect. si
apartine d-luT N. Cincea.
Padurea Opritura, de pe mosia
Malul-Mic, in intindere aproximativa
de 20 hect., apartine
d-luT C. Ddbuleanu. Se compune
din : cerl, artarl, jugastri, paduceT,
frasinT, plopi si ulmT.
Viile, In intindere de 400
hect., apartin locuitorilor din
satul Malul-Mare, din comunele
Cosoveni-d.-j. si Cosoveni-d.-s.,
din Preajba si din Craiova. Se
gásesc cite-va hect. si pe mosiile
d-lor Cincea, C. Dabuleanu
si locuitorilor.
CirciumT sunt 4.
T ansportul se face cu caree
pe soseaua judeteana Craiova-
Bechet, ce trece prin central
comuneT, pe o lungime de 7
kil. Este legata cu sacele Preajba,
Livezile si Ghindeni, printeo
potecl de car.
Buugetul com. e la veniturl de
2151 1. si la cheltuelf, de 1800 I.
Malul-Mare, sat, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Malul-Mare, gramada,
cu resedinta primaria
Acesc sat inainte se gasea pe
malul drept al riului Jiu'; azI se
afld situat pe malul sting al acestuf
riti, unde s'a mutat de
la 1845 -- prin staruinta rAposatuluTproprietar
Din ca Zatrean u
din cauza revarsarilor JiuluT,
d'id suferea m arT stricaci u nr. Cind
acest sat se afla pe malul drept
al riuluqiul, se numea Ci ilnita;
de la stramutare (1845) s'a numit
Malul-Mare, de la malul
sting al riului Jiul, care este inalt.
Populatia comuneT se urca la
509 suflete, din carl : 257 barbatT
si. 252 femei.
Locuesc in 44 case si 73
bordee.
In sat este. o scoail mixta,
ce functioneaza din 1890, Octombrie,
si e intretinuta de
stat.
Malul-Mare, mofie particulara,
jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Malul-Mare,
pe care se gaseste
padure. Apartine d-lul N. Cincea.
Malul-Mic, sat, jud. Dolj, pl.
Ocolul, con.). Malaesti, cu. 190
suflete, locuind in 19 case si
27 bordee. Copia urmeazd la
scoala mixta din satul Malul-
Mare, care se afla la 112 kil.
Malul - Mic, melle particulara,
jud. Dolj, pl. ()colar, com. Malul-Mare,
satul Malul-Mic, pe
care se gaseste padure. Apar-
%une d-lor G. si C. Dabuleanu.
Malul-Podurilor, deal, In ralonul
comuna Cetateni-din-Deal,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
Malul-Ro§u, sat, fletad parte
din com. rur. Balanesti, jud.
Olt, pl. Siul-d.-s. Are o popu-
Jatiune de x70 suflete. E situat
In partea de V. a comunel, linga
malul OltuluT. S'a numit ast-fel
pentru ca in apropiere e un
deal al carul pamint e ses.
Malul-Ro§u, sat, face parte din
com. rurala Ceptura, jud. Prahoya,
pl. Cricovul. Are o populatiune
de 220 suflete.
In catun se gasesc foarte multI
carbunT de pamint, carT ad inceput
a fi exploatatr de locuitor/.
Malul-Ro§u, deal, cu vil, pe teritoriul
com. Balanesti, llaga Olt,
pl. Siul-d.-s., jud. Olt.
Malul-Ro§u, teren neproductiv,
¡ud. Teleorman, pe mosia Belitori,
unde este si o rusa foarte
repede pe care se comunica. de

MALUL-ROU 223 MALURILE
la catunul Dulceni la comuna
Belitori, si din drumul despre
comuna Pirlita pe linga elesteul
format din apele piriuluT Urluiulur
si din izvoarele Malulur.Rosu.
Malul-Row, pisc de deal, situat
pe domeniul Giurgid, jud. Vlasca,
in dreptul statier vapoarelor de
la Smirda. Ad se face caramida
bulla., terenul fiindargilo-nisipos.
Malul-Spart, sat, facind parte
din com. rur. Bolintinul-din-Vale,
jud. Ilfov, pl. Sabarul. Este situat
la V. de Bolintinul, pe malul
drept al riulur Argesul.
Se intinde pe o suprafata de
750 hect., cu o populatie de
1033 suflete.
Statul posea 312 hect. si lol
cuitorir 438 hect. Statul si locuitoril
cultivä tot terenul.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea-Maicir-Domnulur, deservid
de 2 preotT si 2 cintaretr;
o scoala mixta, frecuentad.
de 18 elevr si 4 eleve, intretinuta
de judetul si comuul.
Comerciul se face de 2 circiumarr.
Numarul vitelor marr e de
68o si al celor micr, de 250.
In dreptul catunulur Malul-
Spart este un pod statator peste
riul Argesul.
Malul-TigläuluI, deal, in jud.
Suceava, com. Giurgesti.
Malul-Ursului, munte, jud. Prahoya,
pl. Pelesul, com. Predealul,
acoperit ca padurT de brad si
molift. Aci s'a infiintat la anul
1888 o fabrica de cherestea,
de catre raposatul N. Schender.
Malul-UrsuluT, loc izolat, In
jud. Prahova, plaiulPelesul, 'filtre
Poiana - Hotulur, muntele Clabucetql-Taurulur,
Valea luT-Vlad
si riul Prahovita.
Malul VieI, locuingl izolatd, in
cercul comuner Berevoesti, plaiul
Nucsoara, jud. Muscel.
Legenda spune ca. pe Ripile
Turnulur, Negru-Voda sr-a asezat
ostirea si s'a batut cu TatariT,
carT erad asezatT la Malul-
VieT, spre N., unde voiad sa zideasca
cetate (se vad acolo gramezr
de zidurT). Negru-Voda ncvrind
sa-T lase, Tatarir ad asezat
ostirea lor in localitatea numita
si astazi Bataia si d'acolo (distanta
cam de 1 kil.) ad inceput
batalla.
Malul-VInfit, sat, cu 40 familiT,
jud. Arges, pl. Pitesti, facind
parte din com. rur. Merisani.
Malul-VInat, sat, facind parte
din com. rurall Homortciurile,
pl. Teleajenul, jud. Prahova.
MaluluI (Fata-), mofie, in jud.
Buzad, com. Goidesti, catunul
Plostina. Are I roo hect., din
care 500 padurea Plostina, restul
izlaz, finca%ä si sterp.
MaluluI (PIrlul-), pirig, izvoreste
din partea de N.-V. a
satulur Godinesti, jud. Tecucid,
desparte Godinesti-d.-s. de Godinesti-d.-j.
si se vars5. in Reprivat,
in raionul acester comune.
Malului (Valea-), vale, izvoreste
dela E. de com. Corbsori,
plaiul Nucsoara, jud. Muscel,
formead Valea-lur-Visan, impreuna
cu Valea-Meilor si Izvorul-
Puturos, carT se varsa in riul
Doamner, la comuna Corbsori.
Malurile, com. rur., In jud. R.-
Sarat, pl. Marginea-d.-j., pe piriul
Leica.
Este asezata in partea de N.
a judetulur, la 43 kil. spre N.-E.
de orasul Rimnicul Sarat, si in
partea de V. a plaser, la 8 kil.
spre N.-V. de comuna Micanesti,
resedinta plaser. Comunele
invecinate sunt: Hingulesti, la
5 kil. ; Rimniceni, la 6 kil., si
Obilesti, la 15 kil.
Se margineste la N. cu Malurile,
despartitä prin piriul Leica;
la S., cu Rimniceni ; la V., cu
Obilesti ; la E. cu Nanesti, din
jud. Putna.
Riul Leica o udI la N., unde
formead balta Leica.
Se compune din catunele : Maluri,
resedinta, la N.; Botesti,
la S.-E.
Suprafata comuner e de 1500
hect., din care 54 hect. vatra
comuner, 290 hect. ale loc. si
1156 hect, ale particularilor.
Are o populatie de 143 fa-
, miliT, sad 605 suflete ; o biserica.
cu hramul Sf. Nicolae, zidita
de biv-vel serdar Costache Robescu
si sotia sa, sub domnia
tul Sutu si sotier sale Eufrosina,
si Cu blagoslovenia lui kir Costandie,
Episcop de Buzad, avind
17 pogoane pamint) si 250 ler
subventie si fiind deservid de I
preot si 2 cintaretr; o scoala
mixta., fondata 'in anul 1866 de
comuna., conclusa. de 1 tnvadtor
si frecuentad de 52 elevr si la
care urmeaza si copiir din catunul
Malurile, al comuner Calieni (jud.
Putna).
Locuitoril posea : 71 plugurr,
331 bol, 202 vacT, 8o cal, 127
Tepe, 1318 of si 168 rimatorr.
Comertul e activ si consta
in importul de coloniale, instrumente
agricole si spirtoase,
si in exportul de cereale si vite.
Transportul productelor se face
prin statia Gugesti, la 26 kil.
spre V.
Calle de comunicatie sunt :
calea judeteana Focsani.Braila,
trecind prin Hingulesti si MALcanesti;
catea spre Rtmniceni,
si calea Obilesti Bog7a-Voetin-
R.-Sarat.

MALDRILE 224 MAMORNITA
Budgetul cora. e de 2028 Id,
31 bara, la veniturr si de 2026
la 88 banI, la cheltueli.
Malurile. Ved RAcAtaul, sat, j ud.
Bacad.
Malurile, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-D1mbovita, com.
erbanesti-Podurile.
Malurile, sat; in jud. R.-Siirat,
plasa Marginea-d.-j., catunul de
resedinta al comuneI Malurile,
asezat in partea de N. a comuna
pe malul drept al piriulur
Leica, pe o intindere de 40
hect. Are o populatiune de 108
familii, sad 451 suflete ; o biseria.
; o scoall.
Malva O Malvensis, (Colonia et
Dacia): Colonia Maluese (Malva,
Malvensis). Se poate identifica
geograficeste cu Celeiul de azI,
pl. _Balta-Oltul-d..j., jud. Romanati,
unde si sunt urmele unel
cetatI intarite.
Malva a fost resedinta procuratoruluI
si prin urmare capitala
Daciel Malvensis, una din
cele trei diviziuni financiare ale
provinciel romane Dacia de la
Marcu - Aurelid incoace. (VezI
Gr. Tocilescu, Dacia inainte de
Romani, pag. 243, 244).
Mamaia, sat. in jud. si pl. Constanta,
cAtunu I comunei Cicracci,
situat in partea E. a plaser si
cea S.-E. a comuna la 8 kil.
spre S.-E. de catunul de resedinta.
Cicracci, in apropierea
MAriI si pe marginea N. a laculuT
Sirt-Ghiol si a laculuI Mamaia,
fiind_ dominat de movila
Mamaia, la N., si de movila Co-
miliI, sad 114 suflete, compusa
din : TurcI, Bulgari, GermanI,
si RomtnI. Casete sunt marI, frumoase,
bine ingrijite si asezate
regulat pe ambele pArtI ale drumurilor
comunaIe ce trec prin
sat si care sunt: un drum comunal
de la Anadol -Chioi la
Cara-Coium, care strAbate satul
in intregime de la S. spre N. si un
alt drum care vine de la satul
Cogea-Ali, intra prin partea S.-V.
a satuld si se intilneste cu cell'alt
drum.
Mamaia, movild, in jud. si pl.
Constanta, com. Cicracci, la hotarul
catunelor Mamaia si Cara-
Coium. Are 34 m. si este acoperita
cu verdeata.
Mamaia, lac, in jud. si pl. Constanta,
com. Cicracci, situat
intre Mare, lacul Sirt-Ghiol si
satul Mamaia. Mal inainte lacea
parte din marele lac Sirt-Ghiol,
de care este desparta printr'o
limba de pamint ingustA. In
mijlocul acestuI lac este un mic
ostrov, Cu o intindere de 8 hect.
Mamele, deal, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul com.
rur. iriul, si anume pe acela
al cAtunuluI Arabagi; se intinde
printre Valea-Ciocanulul, care
este la V. si printre dealul
Jocus-Bair care este la E. si
tine de la movila Groapa-SApata
pina la movila Saazli-Iuiuc ; are
o inaltime de 155 m., inclreptindu-se
de la N.-V. catre S.-
E.; e situat in partea centrala
a plaseI si cea de N. a comuna;
este acoperit Cu pAsuni
si verdeatà in partea S.-V. si
cu padurl in partea N.-E.
gea- Ali, la V. Suprafata sa
este de 1112 hect., din care
35 hect. sunt ocupate numaY
Mametcea sad
Mahometcea,
sat, in jud. si pl. Constanta,
de vatra satulul si de gradinI.
Are o populatie de 26 fa-
catunul com. Hasancea, situat
In partea N. si putin V. a plaser,
si cea S. a comuneT, la 5 kil.
maI spre S. de catunul de .resedintl
Hasancea. Este asezat
la unirea vleT Abdulah-Derasi
Cu valea Cuan-Dere, fiind inchis :
la N., de dealul Mametcea ;
la V., de dealul Erdec-Cara-Chioi
si la S.-E., de dealul Cuan-Derasi-
Bair, si fiind dominat de vtrful
Mahometcea-Iol-Tepe, care are
82 de m. si este situat la N.
satuluT. Suprafata sa este de
2456 hect., dintre carI 81 hect.
sunt ocupate de vatra satuluI
si de grAdinI. Populatiunea satuluI,
in maioritate compusA din
TurcI si TatarT, este de 67 famili!,
san 317 suflete.
DrumurI comunale pleaca spre
Abdulah, spre Hagi-Diuluc, spre
Hasancea.
Mamina, helefteil, in jud. llfov,
com. Berceni-Dobreni, pl. Sabarul,
care-sT la cursul chiar
din localitate, udind o parte din
mosie si o parte din comuna
Dobreni-Cimpurelul, varsindu-se
In riul Sabarul.
Curge in zigzagurI, avInd p'alocurr
o largime de 3 m. Contine
peste.
Mamornita, com. rur., in jud.
Dorohoid, pl. Herta, formata din
tirgusorul Mamornita si satele :
Banceni, Cotul-Boianulul, Cotul-
Hotinulur Horbova, Lucavita,
Mamornita, si Streanga, cu resedinta
primarieI in tirgusorul
Mamornita.
Are o populatie de 547 familir,
safá 2158 suflete; 4 biseria
deservite de i preot, 5
eintaretT si 3 palamarI; I scoall,
conclusa de i invatAtor si frecuentatA
de 65 elevr; 1159 hect.
pAmint sAtesc ; 2978 hect. 96
ariI cimp si 465 hect 46 arif padure,
ale proprietarilor de mosiI,
si 4 1/2 pogoane de vie.
Budgetul comuneI e de 5080

MAMOMITA 225 MAMUL
ler la veniturr si de 5072 ler,
la cheltuelT.
Lo cuitorir posea : 11 57 vite
marT cornute, 400 or, 50 cal, 700
porcr; 73 stupr cu albine.
Mamornita, tirgufor, in judetul
Dorohoiti, com. Mamornita, pl.
Herta, asezat la poalele unor
inaltAturr de dealurr, pe podisul
Inclinat usor cara sesul Prutullir.
DupA trecerea Bucoviner la
Austria, stabilindu-se hotarul,
se infiinta aicea trecatoarea si
se stabili autoritatile administrative
din partea ambelor triri
limitrofe.
Prin neIncetata adunátura de
locuitorr si negutatorr, provocata
de specule si cistigurile ce
se faceati cu trecerea in Buco-
. vina a vitelor, cerealelor si al
altor obiecte, precum si Cu aducerea
de acolo a articolelor
manufatturiere necesare Rominiel,
se facu inceputul infiintArer
tirgulur.
Proprietarul mosia de atunci
vazind folosul ce ar putea trage
proprietatea prin infiintarea unuI
erg, starui de scoasehrisovul de
la Constantin D. Moruzzi-Voda,
pentru recunoasterea tirgulu. I ;
si dupl sporirea locuitorilor t'irgovetr
se fAcu inscrisul de invoialA
futre proprietar si eI, si
se stabilirA drepturile si indatoririle
de bezmanarT intre ambele
partr. Acest inscris a fost
reinoit la-1856.
Populatia ttrgulur in care intra
si a satulur Mamornita, se
ridicA la 99 familiT, saa 497 suflete,
intre care sunt vre-o 50
familir de Evrer.
Casele firgovetilor sunt toate
numar cu un rind , putine din
ele sunt'de zid, cele-l'alte fAcute
de valltucT.
Are : o bisericA si o scoall
In satul Mamornita; 2 sinagoge,
3 belferii ; biroa telegrafo-postal
; biroti vamal ; cazarma pentru
o companie de dorobantI;
cite-va ateliere de: cluboarie,
croitorie, colocarle si lemnArie.
Tirgul are 3 strade : a VAniel,
a Feredeulur si a Hahamu-
10; pe cea dintir trece soseaua
judeteana Hei ta -Mamornita si
duce la frontierA, la 11/2 or5. de
aid.
Pirlul Mamornita curge pe
laturea tirguluT despre Bucovina
(Austria).
In fie-care DuminicA este zi
de tirg, unde se adun5 locuitorir
de prin satele vecine chrar
si din Bucovina, pentru vinzari
si cumpArAturr de diferite articol
e.
Locul ocupat de vatra tirgusorulur
este in suprafatA de 28
hect. si 64 arir.
Mamornita, sat, in jud. Dorohola,
pl. Herta, in partea de
N.-V. a com. Mamornita, situat
pe malul drept al piriulur Mamornita,
limitrof cu Bucovina,
pe unde se aflA O trecAtoare in
Austria.
Proprietatea mosier este a
mar multor persoane ce o stApinesc
in pArtr osebite.
Biserica, cu hramul SE Nicolae,
cu 1 cintaret si I palamar,
este de lemn, fAcutä din
vechime de familia Stroicr, si
reparat6 in 1857. Scoala condusa
de I invatAtor este frecuentata
de 65 elevr.
Satenir improprietaritr aa 28
hect., 64 arir pamint, iar proprietarir
mosier 229 hect. 15
asir cimp, si 41/2 pog. vie.
Piriul ce curge pe hotar este
Mamornita.
Drum principal, cel ce merge
la Godinesti si Lucavita.
Hotarele mosier sunt cu: Bucuvina,
Lucavita, Horbova si
tirgusorul Mamornita.
Traditia popularA e cA numirea
satulur si a mosier vine de
la o jupineasA, vestita prin binefacerile
sale ; se numea Omita,
si fiind batrinA respectatA, i se
zicea mamá. Lumea nevoiasa
alerga la Mama-Ornita, de unde
apor prin lepAdarea lid a, a ramas
Mamornita.
Satul si mosiaT din vechime
aa fost mult mar intinse. Prin
luarea Bucoviner partea cea mar
mare a ramas in Austria ; iar
pe partea rAmasA in Rominia
s'a infiintat acest mic sat.
Mamornita, trecilloare spre Bucovina
(Austria), si biuraa vamal,
in jud. Dorohoiti, pl. Herta,
com. Mamornita. De acest biuroa
%in si sucursalele : RAdAuti
si Molnita.
Produsul vamal de la acest
punct a fost in. 1889-90, de
la 23780, banT 35 si in 1896
97, de ler 25311, banT 25.
Mamornita, pirifi, izvorind din
padurea de pe mosia Lucavita,
com. Mamornita, pl. Herta, jud.
Dorohoiti, si vArsindu-se in Prut,
la Sanih5.a, dupa ce formeazA
o parte a hotarulur despre Bucovina.
Mamul, sat, f5.cind parte din
com. rur. Madulari, pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 260 suflete : 136 barbatr,
124 femer.
Mamul, schit, situat la N. de
com. Strejesti-d.-s., pl. Oltetul-
Oltul-d.-s., jud. Romanati.
Mamul, mändstire, wzatA in
mijlocul unur loc larg din Valea-Mamulur,
jud. Vilcea, pe Olt,
cale de 3 ore de DrAgasani.
Valea, atit in sus si in jos de
manastire, este bine populatA.
MAnAstirea la inceput a fost

MAMUL 226 MAMUT-CUIUS
flcutl de lemn. Actuala bisericd
s'a infiintat de Constantin Brincoveanu-Voevod,
in ai optulea
an al domnieT sale, dupl cum
se vede din urmAtoarea pisanie,
de d'asupra useT bisericeT :
Aceastä Ana fi Dumnezeeascli bisericé.
ce se chisma Mamul, mide se priiznuwe
hramul sfIntuluI si facitoruluI de
minwi Nicolae, Archiepiscopul de la
Mira-Lichia, care mal tnainte pe alti
ctitorI fiind fa'cuth de lemn ; iar dupà
ce Dumnezeti a miluit ea domuia Ttirel
Romlnqt1 a scannulul strilmorsc pre
bunul, credinciosul si iubitorul de Christos
Domnitorul Conbtantin Basarab Vo
evod ; si dintre Durnnezecascl rivnil Intimplinda-se
cu trecerea a veni i la aceastä
mäntistire ; pus'a In gind s zideascl
aceastä ministire si la al 7-lea
an din Domnia Märiet.Sale a luat tntru
ajutor pe Dumnezeil i sfintul Nicobe
Inceput-a a zidi din temelie pänä tu
desiivtrzit cu toate cele din liuntru podoabe
ale el, precum se vede : Intru
slava luI Dumnezeil si Intru lauda PirinteluI
nostru i de minunl ficätorul
Archiepiscop Nicolae, spre vecInica pomenire
a Mil-jet-Sale si a pärintilor. Care
s'a -stivNit la al 8-lea an al domniel
MärieT-Sale.
Leat 7204 (1696).
Se crede el primiT ctitorl al
schituld Mamul sunt boerif Buzestl,
generaliT luI Mihaiii si proprietaril
acesteT mosiT. Constantin
Brincoveanu, cumpleind mo
sia Mamul-Fumureni, ail d Aruit' o,
impreunl Cu Mirila si parte din
Dranoveti, schitulul Mamul.
AzT mAnAstirea este reclusa
la bisericA de mir si se administreazA
de un preot ingrijitor.
La 1821, In urn:ia luptel de
la avideni, Turcir se retraserá
in aceastA mAnAstire, cu
scop de a tlia drumul eteristilor,
condusT de N. Ipsilanti si
Caravia.
Mamul, rig, izvoreste dintre dea
lurile Draganul i Gusoeni, com.
MAdulari, pl. Cerna, jud. Vilcea,
si, dupl ce ud5. comunele: Fumureni,
Lungesti i StAnesti,
intrA In jud. Romanati, vArsIndu-se
in Olt, aproape de com.
Curge de la N. catre
S.-E.
Mamul-Fumureni, mo,rie a stasituatA
In comunele Lungesti
i Fumureni, pl. Olt, jud.
Viicea, fostA pendinte de mAnAstirea
Mamut; se arendeazA
Cu 5030 lel anual.
Mamul - Fumureni, pddure a
statultif, in intindere de 2022
hect., situatA in com. Lunges.ti,
pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea, si
formatA din pddurile : Fumureni
(1322 hect.) si MAmuletul, Silea,
Valea-Rea (700 hect.).
Mamura, cdtun,al com. Strejestid.-j.,
pl. Oltetul-Oltul-d.-j., jud.
Romanati, situat spre V. de
Strejesti-d.-j., la 4 kil., lingA
Olt, unde se intinde si o pldure
mare numitA Mamura.
Are o populatie de 25 familiT,
sail 90 suflete; o bisericA, cu
hramul S-tiT Aposta (1852), Cu
un preot si 2 cintAretl.
Mamuslu, ruinele unu1 sat, in
jud. Constanta, pl. Mangalia,
com. Cara-Omer, la i kil, maT
spre S.-E. de 6'1 Calfa-Chioi.
Mamuslu - Bair, deal, in jud.
Constanta, pl. Mangalia, com.
Cara-Omer si cAtunele Calfa-
Chioi i Cerchez-Chioi ; se desface
din dealul Mezarlic-Bair, indreptindu-se
spre S. i avind o
directie de la N.-V. cAtre S.-E. ;
se intinde In apropierea satuluT
Calfa-Chioi si pe la ruinele Mamuzli,
pe la E. de satul Cerchez-Chioi
sise continuA cu dealul
Tuiuc-Bair; areao metri
time si este sttuat in partea de
S.-V. a plAseT si a com.
Mamut (Drumul-lui-), drum, si
tuat in jud. Tulcea, pl. Sulina,
pe teritoriul com. rur. Cara-
Orman, in partea de V. a plAser
cea de S. a comuneT ; duce
de la Cara-Orman la malul sting
al bratuluT Sf. Gheorghe, dealungul
grinduluT Cara-Orman.
Mamut-Cuius, com. rur., jud.
Constanta, pl. Medjidia, situatá
In partea centralà a judetuluT,
la 47 kil. spre V. de orasul
Constanta, capitala districtului,
si in partea centralá a plAsel;
la 14 kil. spre S. de orAselul
Medjidia, resedinla el, pe valea
Chioi-Deresi saü Cesme-Culac.
Se mArgineste la N. ca com.
urb. Medjidia si Cernavoda si
com. rur. Tortoman; la E. cu
com. Biulbiul ; la S. cu com.
Carataci i Chioseler ; iar la V.
cu com. Cocargea, Enige
Cochirleni.
Solul e destul de accidentat,
prin numeroase dealurT i prin
movile artificiale. Prin unele
pArtl sunt pozitiunT frumoase,
maT cu seamA pe drumul de la
Medjidia la Adam-Clissi.
VAile, numeroaset sunt mal
toate secT, i n'aa apA de cit
numaT primAvarl si toamna in
timpul ploilor. Balta Cara-Susan-Medjidia
se afll la N. comuna
Este formatA din sapte eltune:
Mamut (Mahmut)- Cuius,
resedinta, in partea centran, in
valea Cesme-Culac ; Idis-Ciunes,
spre V., la 21/2 kil. spre V.
de resedintA, pe valea Idris-
Culac ; Caciamac, spre S., la 7
kil. spre S. de resedintA, pe
valea Caciamac-Dere ; Petera,
in partea centran, la 5 kil. spre
N. - V. de resedintA, in valea
Petera; Mircea-VodA, spre N.,
la 13 kil. spre N. de resedintl,
lingA balra Cava-Dere ; Amzali-
Tepe, tot spre N., la 9 kil. spre
N.-V. de resedintl, pe valea

MAMUT-CUlUS 227 MANASIA
Ghiaur-Amzali ; Salda, spre E.,
la 6 kil. spre N.-E. de resedintd,
.in valea Acargea-Dere.
Suprafata totala a com., una
din cele mai marT a judetului,
este de 26263 hect., din carT
114 hect. ocupate de vetrele celor
7 sate cu gradinile si 514 case
ale lor; restul se imparte filtre
locuitorT, cari a5 1643 r hect.,
si statul, cu proprietarT, carr
ati 9718 hect.
Populatiunea, compusa din
RominT, Turcr, TatarT si Bulgarr,
este de 453 familiT, sal-1
2103 suflete, din carT 435 contrib
uabili.
Are : o biserica; 4 geamir,
2 in cat. de resedinta si cite
una in catunele Azamli si Caciamac,
cu 4 hogr; 2 scoak
rurale mixte, una in catunul
de resedinta, infiintata de stat
In 1884, frecuentata. de 24 elevr,
a doua in cat. Petera, infiintatä
de proprietar, d-1 Remus
Opranu, fostul prefect al judetullir
Constanta; 4 $colT musulmane.
Locuitorir posea.: 307 plugurT
(299 CU bol, 8 cu cal);
335 care $i carute (32 cu bol,
si 303 Cu cal) ; 4 masinT de treerat
cu abur; 2 masinT de semanat
; 22 masinT de secerat ;
3 masinT de batut porumbul ;
13 grape de fier ; 3 trioare ;
1128 car, 2777 bol, 42 bivolT,
23 asinT, 430 rimatorT, 24061
or $i 6o capre.
Comertul este foarte activ ;
se face prin gara Medjidia, la
16 kil. spre N.-V., $1 consta in
import de manufactura, coloniale,
instrumente agricole, pi
in export de cereale $i vite cu
produsele lor.
Budgetul COM. e la veniturl
de 13371 leT, si la cheltueli, de
7863 ler.
CAT de comunicatie : calea
judeteana Medjidia-Cuzgun, ce
8.1630. Morolo Dfallonar Morolo. Vol. rr.
trece prin satul Petera, apor
nenumarate drumurr comunale
ce unesc catunele intre ele si
satele v. ecine: Cocargea, Adam-
Clissi, Enige, Copadia, Cochirleni,
Biulbiul, Emdec-Cara-Chioi,
etc.
Satele Mircea-Voda, Pestera,
Saidice, Amzali, sunt infiintate
In urma razboiulur; populate
mar cu osebire de RominT colonistr,
prospera necontenit.
In comuna, pe muchiile dealuri
lor Perdea-Culac-Bair si A mz ali-
Bair, se gasesc urmele valulur
mic de pamint, anterior celur
numit al-lur-Traian.
Mamut-Cuius, sat, in jud. Constanta,
pl, Medjidia, catun de
resedinta al com. Mamut-Cuius,
situat in partea de S. a pl. $i
cea de E. a com., pe valea cu
acela$T nume; are o intindere
de 4939 hect., din carl 15 hect.
ocupate de vatra satulur, cu
128 case ; populatia, in maioritate
turco-tatard, este de 139
familiT, sal 611 suflete.
Mamuzli, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, catunul com. Cara-
Omer, situat in panca de S.-V.
a com., la 1 O kil. spre V. de
cat. de resedintl Cara-Omer si
la 1 kil. spre S. de satul Calfa-
Chioi. Este asezat in valea Calfa-
Chioi si inehis in partea de N.-
E. de dealul Mezarlic-Bair, in
partea de E. de dealul Albi-
Chioi si in partea de S. de
dealul Manuslu-Bair. Suprafata
sa este de 115 hect., dintre
carT 4 hect. ocupate. de gildinT
pi de vatra satulur. Populatiunea
satulur, in maioritate
compusa din Turcr, este de 24
familif, saa 124 suflete.
Drumul comunal Dere-Chioi-
Bairam-Dede trece prin mijlocul
satulur, de la S. spre N.;
cel de la Docuzaci la Çara.
Omer trece tot prin mijlocul satulur,
aproape perpendicular pe
cel d'india ; de aci mai pleaca
un drum comunal spre Calfa-
Chioi.
Mamuzli-Bair, deal, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, pe teritoriul
com. rur. Cara-Omer si
anume pe acela al catunulur
Oil Mamuzli; se intinde de la
N.-V. catre S.-E. printre valea
Calfa-Chioi si dealurile Mezarlic-Bair
la N., Albi-Chioi la E.
si Mezarlic-Bair la S.; este situat
in partea de S.-V. a pla-
$eT si a comuner.
Manaful, cistu I, jud Vlasca, format
de 8o locuitori insurateT,
improprietaritT la 1882, carora
li s'aa dat, lipit cu Tanglrul, o
suprafata de 464 hect., in care
se cuprinde si I° hect. pentru
scoala si biserica.
Manaful, pitdure, pe proprietatea
statulur Manaful, pendinte
de com. Tangirul, pl. Cilnistea,
jud. Vlasca, In suprafata de
300 hect.; Vine de ocolul silvic
Ghimpati.
Manasia, com. rur. i sat, in jud.
Ialomita, pl. Cimpulur, situata
spre E. $i in apropiere de Urziceni.
Teritori.il com., in suprafatl.
de 2288 hect., din carT 355
hect. padure, se intinde din
rtul Ialomita spre N., futre comunele
Alexeni, Girbovi si Urziceni,
pi cuprinde doua mosir
particulare.
Dupa legea rural. din 1864
sunt improprietAriti 191 locuitorT
; neimproprietariti se mar
afla 52 locuitorT.
Pe teritoriul com. curge riul
Ialomita si 01111 Sarata.
Com. se compune dintr'un singur
sat, situat pe malul sting al
80

MANASIA 228 MANEA
pirlulul SArata, la 2 kil. spre E.
de Urziceni, de care se desparte
prin Valea-PlopuluT. Spre
E. de satul Manasia se aflati,
mal inainte, doul sate: Uluiti
RIcorepti, carl, din cauzd cl
erad supuse la dese inundatiunï,
aú fost strAmutate in satul Manasia,
care are o positiune mal
ridicatA i maI apAratA de inundatiunl.
Are o populatie de 309 famili,
san 1081 suflete, din carT
243 contribuabilI. Stiti carte 541
persoane.
Sunt douA bisericI, deservite
de 2 preoti pi 2 dascAll ; o
pcoalA primarA mixtä, frecuentatd
de 43 elevr pi 7 eleve.
Vite sunt : 314 cal, floo bol,
2300 oI, 15 bivoli pi 755 fimAtorr.
Budgetul com. e la veniturl
de 4541 lel pi la cheltuelf, de
4218 lei.
Prin com. trece catea judeteanA
Slobozia-Urziceni.
Se cultivá aci mult tutun de
calitate buril.
Manasia, catun, al com. Aldeni,
jud. BuzAti, cu 180 locuitor1
38 case.
Manasia, mol*, in jud. BuzAti,
com. Aldeni, formatA din dota
sforT: Manasia pi CAldArupea,
foste proprietAtl a statuluI, acum
particulare; are 260 hect., din
carI 40 hect. pAdure, apol arlturl,
livezI, vie pi izlaz.
Manasia, prIdure, in jud. ralomita,
pl. Cimpul, pe teritoriul
com. Manasia, in suprafatA de
200 hect. pi cu urmatoarele esente
: ulm, artar, salcie pi plop.
Manasiesti, tnahala, fAcind parte
din com. rur. SlAtioara, pl. Horezul,
jud. Vilcea. Este situatá
cam in centrul com., la poalele
de N. ale dealuluI MAgura
e udatA de Valea-Putineiula
Manasul, mahala, fAcind parte
din com. rur. Roepti, pl. Cernad.-s.,
jud. Vilcea.
Manca-Tepe-Dermen, virf de
a'eal, in jud. Tulcea, pl. Is
trului, pe teritoriul com. rur.
Casimcea, i anume pe acela
al cAtunuld sAii Cuciuc-Chioi;
este virful cel mal inalt al dealuid
Arman-Tepe, situat in partea
V. a papel pi in cea S.-V.
a comund; prin el trece hotarul
celor douä. judete ; are 137 m.,
dominind pirtul Casimcea
valea Terzi-Chioi (din jud. Constanta)
; pe la poale trece drumul
comunal Cuciuc-Satis-Chioi;
este acoperit cu verdeatA.
Mancinita, baila, jud. Dolj, pl.
Cimpul, com. Ciuperceni, la S.-
E. de comuna pi la E. de balta
Lunga, în intindere aproximativä
de 250 hect. Contine pepte.
Cind sunt apele marr, comuniel
cu Lunga i prin aceastA
cu DunArea.
De Mancinita tin : Lacul-lur-
GutA, spre V.; balta Oproaica,
Lacul-luI-Dumitru-Stoian pi Lacul-Ienii,
spre S. pi alte vArsä.turl,
cu o intindere aproximativä.
de 90 hect.
Manciucul, padure, jad. Baca,
pl. Trotupul, care se intinde prin
comunele BogdAnepti pi Grozepti.
Manciul, sat, PAcind parte din
com. rur. Pirlita-SArulepti, pl.
Negoepti, jud. Ilfov. Este situat
spre S. de Pirlita.
Se intinde pe o suprafatA de
de 675 hect., coprinzind un helepteli,
pi are o populatie de 1o8
locuitorI.
Familia Plepoianu are 605 hect.
locuitoriI 70 hect. Proprietaril
cultivä. 417 hect. (i14 sterpe,
24 izlaz, 50 pAdure). Locuitoril
cultivä. tot terenul.
Comertul se face de 2 ctrciumarl.
NumArul vitelor marl e de
143 pi al celor miel de 475.
Manciului (Movila-), movild, in
jud. BuzAti, com. Glodeanul-
Cirlig, servind ca hotar al mal'
multor mopiI pi tot de o datä.
al comunelor: Glodeanul-SArat,
Glodeanul-Cirlig, Glodeanul-Siliptea,
BrAdeanul pi Zmeeni ; de
la dinsa se incrucipeaz5 mal
multe drumurI in pArtile de cimp
ale judetuluI.
Manciului (Movila-), (Ghighianca),
moFie, injud. Buzlii, com.
BrAdeanul, fostA proprietate a
statului, pendinte de mAngstirea
Ghighiul, acum particularl ; are
225 hect., maI toate arabile.
Mandachie, atan, (tirlA), in jud.
Ialomita, pl. Borcea, pendinte
de comuna Dichiseni.
Mandocesti, sat, fAcind parte
din com. rur. Tetoiul, pl. Mijlocul,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 138 suflete.
Mandrea, piidure, de moo pogoane,
dinpreunA cu cele de pe
Dealul-MueriT, jud. Romanati,
pl. Ocolul.
Mandrea, ,ces rnare, Intre apa
TesluiuluI pi a OltetuluI, spre
V. de satul Polopinul, jud. Romanati,
pl. Ocolul.
Manea, sati Cracul-Dealul-Manea,
loc, in jud Mehedinti,
plaiul Clopani, com. rur. Marisepti,
renumit pentru minele de
aramA ce posedA, ..numite BAroaia,
formate din galeriI, ale

MANEA 229 MANGALIA
caror rasuflatorI sunt evite pe
suprafata craculur Manea.
Aceste mine aa fost redeschise
de AustriacI in 1710, apcil
la 1830 de catre Hagi-Moscu.
In urmä parasindu-se, aa fost
redeschise la 1885 de catre principele
Nicolae Bibescu, in asociatiune
cu o societate franceza.
Manea, velkea, care se formeaza
spre E., pe teritoriul com. Mierle$ti,
pl. Siul-d.-s., jud. Olt, taie
dealul i da in Iminog, pe stinga
luT, in catunul Mo$teni.
Maneasa, rIll, jud. Mehedinti ;
izvore$te din muntele Maneasa
$1 se varsa in Cerna; contine
pastravI.
Mane! (Virful-), deal, in partea
de N. a com. Bordeni, pl. Prahoya,
jud. Prahova, acoperit cu
padure.
Manga, sat, jud. Dimbovita, plaiul
Dlmbovita-Ialomita, catun al comuneI
Pietrari.
Mangad, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, catunul comuneI
Cavaclar, situat in partea V. a
cea N. a comuneI, la
3 kil. spre N. de catunul de
re$edinta., pe ambele malurr ale
va.iI Mangaci saa Cavaclar; are
o intindere de 3523 hect., din
cad 32 hect. ocupate de vatra
satalui, çu o populatie de 45
saa zoo suflete compusa
in maioritate de BulgarI i Tatad.
Mangalia, plasd, jud. Constanta.
si-a luat numele de la re$edinta
sa, ora$elul Mangana.
Este situata in partea de S.
$i de E. a judetuld. Diagonalele
cele maI marI sunt: de la
S.-V. la N.-E, mita de la virful
Musait-Bei pana la malul Marif
linga lacul Techir-Ghiol, masurind
112 kil. ; si de la N.-V. la
S.-E., adica de la virful Chioseler
pina la movila Ilanlic-Tepe, pe
malul MareI, linga hotarul Bulgarle!,
masurind 98 kil. Largimea
medie, de la S. de satul
Abdulah la movila Buiuc-Tepe-
Ho$cadin, e de 54 kil.
Se margine$te la N. cu
Cogstanta $i Medjidia ; la
V., cu plasa Silistra-Noua; la
E., cu Marea-Neagra; iar la S.
Cu Bulgaria.
Solul este in general putin
accidentat ; dealurile aa ondulatiunI
marI, valle sunt largl $i
putin adincI, lar succesiunea
dintre dealurI i vaI se face
luce; prelungindu-se in pante
spre Mare. Face parte din terata
danubiana-balcanica $i terata
marina, mal mult din cea
d'india de cit din cea d'adoua.
Dealurile lipsitI de arborl saa
padurI, presaratI cu movile, numal
in partea S. $i S.-E., formeazá
vAT prapastioase Cu positiuni
frumoase. Principalele culmI
sati sisteme de dealue ce o
brazdeaza. sunt: Docuzaci, la S.-
V., intre vaile Docuzaci i Afighiuca,
cu virful Movila-Mare
(200 M.) ; Ghiuvenli-Bair, la N.-
V., intre valle Afighiuca i Mangaci,
cu virful Ghiuvenli (155
m.); Enghez, Cu virful Eriduler
(145 m.), la N., intre \dile Mangaci
i Edil-Chioi; Taprai.Sari,
cu virful Edil-Chioi (103 m.), la
N., intre valle Elibe-Chioi $i
Musurat ; Cara-Omer, cu vlrful
Cara-Omer (158 m.), prin partea
centran., futre valle Afighica $i
Chiragi ; Sirti-Bair, cu virful Ho-
$itic (102 m.), tot In partea centran,
intre valle Edil. Chioi
Chiragi ; Muraci-Bair, ca vlrful
Cara-Omer 11 (153 m.), in partea
S, filtre valle Afighiuca $i
Chiragi; Tatligeac, cu virful Ta$1i-
Iuc (90 m.), la N. intre Mare,
lacurile Tatligeac $i Tuzla i intre
vaile Musurat i Ascilar ; Culmea
Mangalid, cu virful Copucci-
(82 m.), intre lacurile Tatllgeac
Mangalia, Mare $i l'Are valle
Gheringec i Cheragi; llaulle, in
partea E., ca $1 precedenta, cu
virful Hagilar (un m.), tare
Mare, lacul Mangalia, valea Cheragi
i valea llaulle.
Dealurile din culmile de maI
sus sunt acoperite cu semanaturi
intinse i Jinete bogate.
Movilele sunt maI numeroase
de cit in orl-ce plasa a judetuluI,
grupate in mare mimar in
partea S.-E. $i maI cu osebire in
j urul MangalieI si satului Hagilar;
ele aa servit fie ca locurI de
inmormIntare, fie ca puncte de
observare saa de orientad.
Marea-Neagra o uda la E.,
pe o lungime de 35 kil., de la
lacul Tuzla pana la movila llaulle;
malul san este Ii general
inalt i tipos $i pe alocurea cam
stincos, lIngA Mangalia i satul
Tuzla.
Lacurile sunt : Tuzla, la N.
(aproape 1200 hect.) de forma
lunguiata, primind piriul Musurat
; lacul Tatligeac (300 hect.)
spre E., primind piriul Gheringec
; lacul Cumarova (300 hect.),
tot spre E., $i lacul Mangalia
(900 hect.) spre S.-E. Aceste
lacurl sunt formate de Mare,
pe clnd odinioara tarmul Mdril
se intindea mal spre V. de ,clt
cel actual. Nivelul lor e mal sus
de cit acela al Martí, irisa felul
apeI, felul pe$tilor, molu$telor
si plantelor ce cresc in ele sunt
identice ; actualmente ele ocupa
fu ndul unor va ale caror malurr
suntlnalte in general $i stincoase,
mal cu seama ale laculuI
Mangalia carT sunt foarte inalte
contin inteinsele grote
pestere Cu stalactite $i stalagmite.
Lacurile produc pe$te, al
cdrul venit apartble statuluT.

MANGALIA 230 MANGALIA
VAile nu sunt tocmaT numeroase,
dar sunt tnarT si largl;
nu contin ap5. de cit foarte rar
si aceasta din cauza lipser de
pOdurr si a terenulur calcaros
care absoarbe si putina cantitate
de ap5. ce cade toamna precum
si acea provenitd din topirea
zdpezilor. Principalele stint :
valea Cheragi sate' Mangalia, cu
malurr inalte si stincoase, deschizindu-se
In lacul Mangalia, In
partea S.; valea Ilanlic la S., deschizindu
se in Mare ; valea Mangalia,
deschizindu-se in Mare,
la S.-E.; valea Tatligeac, terminindu-se
in lacal Tatligeac, la
E.; Valle Docuzaci si Afighiuca
la S.-V., cu mal in inalte, pe
aloe mea stincoase; vAile Mangad
Safular la N.; vAile Osmancea
si Omurcea, cu maluri
inalte si ripoase, la N.-E. Piraie
avem dou5,: Musurat, la N. vArsindu-se
in lacul Tuzla si Gheringec,
la E. care se vars1 in lacul
Tatligeac.
Plasa Mangalia este formatO
dintr'o comunA urbanl, Mangalia,
resedintd, port la Mare, la S.-
E. si din 16 comune rurale :
Agemler, la N., pe valea Agemler,
cu cAtunele Agemler, Cionairisa
si Sofular ; Azaplar in
centru, pe valea Azaplar, cu cgtunde:
Azaplar, Cara-Chioi, Erebiler,
Musta-Faci; Cara-Omer la
S.-V., pe valea Cara-Ornen cu
cAtunele Cara-Omer-Calfa-Chioi,
Caulicicur, Cerchez-Chioi, Danlu-
Chioi, Docuzaci, Ghiuvenli, Mamuslu,
Cavaclar; la N.-V., cu
cAtunele Cavaclar $i Mangad ;
Cazil-Murat la V., pe valea Borungea,
cu cAtunele Cazil-Murad,
Bechter, Merdivenli-Punar
si Terzivedi ; Chiragi, la S.-E.,
pe valea Chiragi-Cu, cu cAtunele
Chiragi, Acargea, Cadi-Chioi, Casimcea,
Deliuruci, Hoscadin,
Nalbant si Popucci-Valali ; Edil-
Chioi, la N., pe valea Edil-Chioi,
cu cAtunele : Edil-Chioi, Am.
zacea, Enge-Mahale si Uzunlar ;
Enghez, la N.-V., pe valea Sofular,
cu cAtu n de Bliuc - Enghez,
Cuciuc-Enghez si Casicci;
Gheringec, la E., pe piriul cu
acelasT nume, cu cAtunele : Gheringec,
Ascilar, Bas-punar, Copucci
si Haidar-Chioi ; Musurat,
pe piriul Musurat, la N.-E., cu
cAtunele: Musurat, Buiuc-Muratan,
Charli-Chioi, Cuciuc-Muratan,
Ciat-Malar si Urlu-Chioi; Osmancea,
la N., pe valea Osmancea;
Osman-Faci, tot la N., pe
valea Elibe-Chloi, cu cAtunele
Osman -Fact, Abdulah si Ebe-
Chioi ; Sari-Ghiol, la S.-E., pe
valea Chiragi-Cu, c5.t inele Sari-
Ghiol, Acbasi, Agilar, Cara&
cula, Cerige, /lanlic, Mustegep;
Tatligeac, la E., lingl lacul
Tatligeac, cu atunele Tatligeacul-Mare
si Tatligeacul - Mic ;
Topraisar, in pdrtea centralA, pe
val ea Topraisar ; Tuzla, la N.-E.,
pe malul S. al laculur Tuzla,
cu cdtunele Tuzla, Perveli si
Mangea-Punar.
Suprafata pl. este de 130342
hect., din care : 3o88 hect. ocupate
de teren neproductiv ; 2519
hect. vetrele satelor cart ail 3445
case, 569 hectare bAltf, mlastinT
0 drumuri si 127254 hect.
loe pro ducti v ; din acestea 55523
hect. apartin statulur si proprietarilor,
lar 71731 hect. apartin
locaitorilor implminteniti.
Populatiunea plAser Mangalia
este de 3872 familiT, sad 16581
suflete : 8842 bArbatr, 7739 femel;
913o necAsAtori tr, 6958 elsAtoritl,
482 vaduvI, II divortatr;
cetAtenT rominT 14701, supusT
strAinr 1839, nesupusr nicT uner
protectir 41 ; ortodoxi 4781, catolicr,
etc., 1553, mahomedanT
10219, mozaid 2, de alte religir
26; agricultorT, meseriasT, etc.
3745, inclustriag 30, Cu profesir
libere 409, comerciantr I 10.
Are: 5 biserict, deservite de
5 preotT, 5 dascA1T si 4 cintlretr;
42 moschee si geamir; 23
case de rugAciunT pentru delel'alte
religiunT ; 6 scoale mixte,
frecuentate de 261 elevr.
Plasa Mangalia este bogatA
in teren arabil, cultivabil, In pasunr
si izlazurT.
Locuitorir posedd: 1486 pluguff
cu bol si 456 plugurr cu
car; 929 care cu bol si 1326
cArute cu cal; 5 tria0nT de treerat
ucu aburr, 23 masinT de
semAnat, 186 masinT de secerat,
47 masinr de bAtut porumbul,
1 trior, 262 grape de fier,
36 masinT de vinturat ; 3 morT
Cu abuti si 81 de vint.
Vite : 222 armAsarr, 395! car,
3581 Tepe, 1105 minzr, 153 taurr,
8322 bol, 9943 vacT si viter, 77
bivolT, 104 bivolite, 81 malacT ;
142 asinl, 5 catirr, 8230 berbecT,
86279 of, 35982 mid', 127
tapi, 343 capre, 168 lee, io7.6
pord, 961 scroafe.
Sunt 30 industrial: lemnarT,
frerarr, timplarr, etc ; no comersantT
; 41 circiumarr.
Comerciul constl in importul
manufacturilor, colonialelor, teslturilor,
etc. si in exportul vitelor,
line) si orzulur. El se face
numaf prin Constanta si Medjidia.
Budgetul comunelor e la veniturr
de 72436 ler, iar la cheltuell
de 28894 let
CAlle de comunicatie sunt :
calea judeteata Constanta-Mangalia
; apor drumurile mad: Mangalia-Tuzla
; Mangalia-Medjidia;
Man galia-Cuzgun ; Mangalia-Bairam-Dede;
Mangaba-Cara-Ornen;
diferite drumurr vecinale si comunale,
care unesc toate satele
/titre ele.
Mangalia, com. urb., jud. Constanta,
pl. Mangaba.
Este situatA in partea de S.

MANGALIA 281 MANGALIA
a judetultd, la 43 kil, de orasul
Constanta, capitala districtuluT,
i in partea de E. a plaseT,
a carel resedinta. este. Satele
invecinate cu ea sunt: Buluc-Tatligeac,
la 9 kil.; Cucluc-
Tatligeac, la io kit. (ambele
ale comuneT Tatligeac) spre N.;
Ascilar, la 7 kil.; Gheringec,
la 9 kil.; Copucci, la 9 kil.
(toate ale comuneT Gheringec),
spre N.-V.; Cara-Aci-Culac, la 4
kil.; Hagilar, la 7 kil.; Acbasi,
la 19 kil.; Sari-Ghiol, la II kil.,
spre V., si satul Ilanlic, la 7
kil., spre S.
Forma teritoriuluI este aceea
a unui trapez neregulat cu baza
spre Mare ; lungimea luI e de
33 kil., iar intinderea totala e
de 5080 hect., san 50 kil. p.
Se märgineste la N. cu com.
rur. Tatligeac; la V., cu satele
Ascilar, Haidar-Chioi si Copucci
(catune ale comuneT Gheringec),
despartindu - se prin dealurile
Ascilar i Bas-Punar; la E., cu
Marea-Neagra si la S. cu cät.
Cara-Aci-Culac i Hagilar (ale
com. Sari-Ghiol), despartindu-se
prin lacul Mangalia.
Solul e in general putin accidentat
; ramificatiunile i ondulatiunile
estice ale culmeT Mangalia
ti brazdeaza teritoriul. Dealurile
principale sunt : Bas-Punar
(82 m.), la V.; Ascilar (64
m.), la N.-V., cu virfurile Sirt-
Iuiuc (63 m.) i Coiu - Iuiuc
(64 m.), dominind valea Mangalia
i drumul Mangalia-Constanta;
Mangalia, cu virful Mangata
(32 m.), prin interiorul comuneT,
domintnd lacul Mangana,
orasul Mangalia i drumurile ce
duc de la Mangalia la Constanta,
la Medjidia i la Cara-Omer.
La E. si la N. comunef, intre
Mare si soseaua judeteana ConstanO.
- Mangana, se intinde un
ses numit Cumarova, continuat
spre S. ca sesul MangalleT,
ambele putin ridicate de la
nivelul MariT, presarate cu movile
i aviad 2 iezere; ele se
intind si la V. soseleT de mal
sus. Dealurile sunt acoperite
cu finete si semanaturT, iar sesurile
cu jaibA pentru pasunat,
avind pe malul Madi i largi
bande de nisip.
Movile sunt numeroase, mal
mult de cit in orT-ce parte a
judetuluT, cacT pe un spatiti relativ
mic (cam de 500 hect.) se
gasesc peste 150 movile, grAm5.dite
in doua marT grupurT, unul
la N., si altul la N.-V. orasuluT,
cel avind 45 movile,
cel-l'alt 38 movile ; cele-l'alte
sunt raspIndite in diferite directiuni
mal cu osebire in pasteo.
de V.; printre ele sunt
Cheresli-Iuc (43 m.), la N. de
oras ; Badalar (67 m.), la N.-V.,
Miustegep (59 m.), la V., Siri-
Iuc (63 m.) i Coim Iuc (64
m.), la N.-V., pe hotar ; sunt
artificiale i an servit probabil
de loc pentru inmormintare.
VAI sunt putine i neinsemnate,
avind %DA numai in timpul
ploilor i primävereT. Principalele
sunt: valea Mangalia,
prin interiorul comun ei, deschizindu-se
in ses ii Mangalia;
printeinsa trec drumurile carT
duc la Constanta I Medjidia ;
valea Bas-Punar, la V., pe hotar
tablä de drum Jrile ce duc
de la Mangaba la Cuzgun si la
Cara - Omer, deschizindu-se in
lacul Mangalia. BältT Sunt numeroase,
din carT mai principale
sunt : Lacul Mangalia, la
S., pe hotar, avind malurile
inalte i stincoase ; intinderea
sa totall este de peste 300
hect.; este acoperit cu stuf in
partea de V. de baile sulfuroase
; forma lui este lungureata
cu multe intorsaturl ; odini-
°ara a comunicat cu Marea si
forma un port i adapost de
corablI (al orasului vechin Calatis)
mar bun de cit Constanta
chiar. Iezerul Mangalia (120
hect.), la 2 kil. spre N. de oras,
este acoperit tot cu stuf; Cumarova
(68 hect.), jarasl acoperit
cu stuf, la 7 kil., spre N.-E.;
alte patru mal miel formate de
Mare, care cu timpul s'a retras
lasind une si pe aici.
Marea-Neagra, pe o distanta
de io kil., uda teritoriul san in
partea de V.; malul san este
halt de la Mangana si pana la
Tezerul Mangalia, ripos i stincos
; id cele-l'alte partI, la S.,
pana la lacul Mangalia, lar la
N., pana dincolo de lacul Cumarova,
este jos si acoperit Cu
largi bande de nisip. In dreptul
Mangaliei, accesul corabillor
este impTedicat de ruinele unui
dig san zid al Genovezilor carT
formasera ad i un fel de port,
distrus cu timpul fiind lasat in
parasire.
La un sfert de ora spre S.
de oras, intilnim baile sulfuroase
de pe malul lacului Mangalia,
putin apreciate inca, din cauza
lipser de confort, stabiliment
balnear, etc.
Comuna Mangalia este formata
din orasul Mangaba si
dota catune: Cumarova la N.,
linga lacul cu acelasT nume, la
4 kil. spre N. de oras ; Dota-
Mala, sat de curind format, pe
malul lacului Mangalia,
baile sulfuroase, la 2 kil. spre
V. de oras.
Suprafata comuna este de
5080 hect., din cae 1223 hect.
ale locuitorilor, 3857 hect. ale
statuluT i proprietarilor.
Populatiunea comunel este de
320 familiT, san 1304 suflete,
din cari 342 contribuabill.
LocuitoriT posea : 46 plugurT
; 98 care si carute ; 9 masinì
de secerat ; 25 grape de
fier; 5 masinT de vintura ; 5

MANGEA-PUNAR 232 MANOLEA
morl de vint; 473 cal; 401 bol*,
6 bivolI, 7065 of, 74 capre, 38
porcr.
Sunt .in Mangalia 19 industrial'
(fierarl, (emnari etc.); 31
comerciantI.
Budgetul comuneI e la venituri
de 31291 lef, lar la chel_
tuelI, de 26948 leI.
Are: 2 bisericI, cu hramul
Sf. Nicolae $i Sf. Gheorghe, cu
2 preotI, 2 paracliserI l 2 dintaretI;
3 geamiL cu 3 hogI; o
$coala rurall mixta, conclusa.
de 2 invatatorI $i frecuentata
de 95 elevI ; un biroti telegrafopo$tal,
fondat in 1878 $i al earuI
venit pe 1896-97 a fost de
le! 6618, cal 28.
Portul pe Mare este putin visitat
de oare-ce nu °fea adapost
vaselor l nu este situat
bitio regiune tocmaI bogata.
Sunt cai judetene la Constanta,
Medjidia, Cuzgun, Cara-Omer;
drumurr vecinale la satele invecinate.
Ora$ul Mangalia este a$ezat
pe ruinele vechiuluT port Calatis
al Grecilor ; a avut mare
inflorire in timpul Grecilor $i al
Genovezilor, mal tirziti.
Mangea-Punar, sat, in judetul
Constanta, pl. Mangalia, cat.
com. Tuzla, situat in partea de
E. a pla$eI l cea de N. a comune!,
la 12 kil. spre N.-V. de
cat. de re$edinta, linga lacul
Mangea-Punar. Are o intindere
de 3020 hect., din carf -29 hect.
ocupate de vatra satuluT. Populatia,
in maioritate compusa
din TatarY, este de 15 familiI,
saa 75 suflete, cari. locuesc In
15 case
Mangiure§ti, &lit, jud. Braila,
la 7 kil. spre N. de satul Batogul,
Ruga hotarul com. Bato.
gul despre Ione$ti-Berlesti, in
fata satuluI Berle$ti. Are o su-
prafata, de 5 hect., cu o populatie
de 12 familiI, safi 53 suflete.
Vite sunt : 15 caT, 75 vite
mur cornute, 260 of $i 30 rtmAtorf.
Mangul, trup de perdure, al statuluI,
situat in comuna BarbAtesti,
pl. Horezul, jud. lincea,
in intindere de 390 hect., formind,
impreuna cu trupul Delu$elul,
padurea Dobriceni.
Manii (Valea-), vale, in jud. Buzar',
com. Chiojdul-din-Bisca, incepind
din munLele Stevia i
varsindu-se in piriul Siriul, intre
Valea-Coco$uluT $i Valea-
CarpeluI.
Manolache, sat, jud. llfov, pl.
Dimbovita, situat pe tarm ul sting
al riuluI Dimbovita. Face parte
din com. rur. Bobesti-BAlAceanca.
Pamintul saii e baltos.
Suprafata satuluI e de 431
hect., cu o populatiune de 165
locuitorf.
Epitropia bisericeI Doamna-
Bala$a are 300 hect. $1 locuitoril,
131 hect.
Comerciul se face de 1 circiumar.
Numärul vitelor maff e de
737 0 al celor raid, de 469.
Manolache, vale, se formeazä
pe teritoriul com. Mierle$ti, pl.
Siul d.-s., jud. Olt, tale dealul,
ucla cat. Catanele $1 apoI, unindu-se
cu Popa-Florea, da in Iminog,
pe stinga id.
Manole, deal, in jud. Tulcea, pl.
Macin, pe teritoriul com. rur.
Turcoaia ; se desface din dea.
lul Sacole ; se intinde spre S.,
avind o directiune generala de
la N. spre S., brazdind partea
de V. a pla$eT l cea de S. a
comunel ; este despartit de dea-
lurile : Iglicioara-Mare, Iglicioara-
Mica o. Gorgorul printr'o vale
prin care trece drumul comunal
Turcoaia-Satul-Noil ; are 179 m.
$i este acoperit cu finete.
Manole, pilla, izvore$te din dealul
Podi$ul ; curge prin satul
Baseli, pl. Mijlocul, jud. Falcia
; trece in com. Urde$ti $i
se varsa In piriul Elanul, aproape
de satul Giurcani.
Manolea, sari Platone§ti, sat,
pe mola cu acelal nume, jud.
Suceava, com. Uide$ti. A$ezat
de-a lungul ptriuluI Platonita,
are o populatie, in maioritate
compusa din Lipoveni, de 146
familiI, san 763 suflete, din carI
173 contribuabili. Locuesc in
200 case.
Vatra satuluI ocupa 24 ala
Are : o $coala rurala mixta,
infiintata in 7891, conclusa de
un invAtAtor si frecuentata de
45 elevf ; o biserica. lipoveneasca
de lemn, cu hramul la Procove
(1 Octombrie) $1 2 schiturI, unul
de calugarI, cu hramul St.
Nicolae, cu 33 calugarI $1 altul
de calugarite, cu hramul Sf. Visarion
(6 Iunie), cu 44 caluga.rite.
Schitul de calugarT are in
juru4 o gradina de legume l
pomI roditorY de 9 t'ala l 51
prj., un iaz $i o mori$ca, lar
cel de calugarite, 3 falcI gradilla
$i vre-o 30 chilif.
Mola e proprietatea statuluI,
fosta a manastirei Probota. Are
o suprafata. de 800 falcT, din
mil 360 falcI cultivabile, 400
fdlcI padure, 30 falci fina% $i
restul neproductiv.
Improprietariti in 1864, sunt
27 frunta$I, 23 palma$I, 25 codal
$1 76 cu cite 70 prj , stapinind
totI 316 Miel'. In 7878
s'ail maI improprietarit 16 insuratei
Cu cite 3 falcI,
Drumuri principale sunt : la

MANOLEA 233 MANOLEA
Uide0I (2 kil.), la ToleW (3
kil.), la Dollie0i (6 kil.), i la
FAlticeni (14 kil.).
Satul Manolea
luat nu-
mele, se zice, de la postelnicul
Sandu Manole, care s'a cAlug5.rit
sub numele de Saya Monahul.
El a clAruit satul Platone$1-1
mtinAstire Probota, la 25
Mali-4 7251 (1743).
Locuitorii Lipoveni din Manolea
0 din cele-l'alte sate lipovene0T
din judet sunt, se
zice, descendentT din ce l Iowa)
robi descAlicati de Stefan-cel-
Mare dupl prAcilciunile fdcute
In Polonia, in 1498, in urma
lupter din Codrii-Cozminuluf.
IatI ce scria d-1 Nadejdin in
raportul WI, din 1846, care
guvernul rusesc, privitor la lipovenii
din aceastà localitate :
Cea mat vechiä dintre toate colonielc
rascolnicilor din Moldova se socotestc
seea de la Manole (Manoilovca). Un sat
mare compus din lipuveni popisti, situat
cam la 12 kil. de or'4e1ul Fälticeni, resedinta
tinutulul Succvei. Aid rascolnicil
ad o biseria, construit tu onoarea acoperilmintuluI
Näseltoarel - de - Dumnezeil,
t afarä de ea mal sunt Incá trel
schiturI clugllreti, dourt de bärbati
unul de femei. In timpul actual la biserica
este un pop ä rus fugar, anume Alexie,
in virstii de peste 50 anI, Cu femole
i co copil vrisnici ; iar in schiturI
igumeneste staritul joilu, originar se
pare dintre lipuvenil indigeni. Altä. biseriel
rascolnicl este In Iasi in suburbia
de peste Bahluiii. Acolo de asemenea
inainte eraii popl deosebitl, fugitl
din Rusia, dar acum nu sunt. In celel'alte
localiatI de lipovenI sunt numal
rogatorie, dintre earl cele maI insemnate
sunt In orasele : Tirgul-Frumos, Matti,
In satul Lipoveni, llng orasul
Botosani, i In satul Bratluti (Briitesti),
Intro Tirgul-Frumos i Manole, cam la
25 kil. de amlndouä. Asa dar In timpul
actual In tuatä Moldova prcdominii popa
Alexie de la Manolo; de aceca este si
foarte bogat, are o casi frumoa.sä, umblä.
Intr.° caleascä de Viena co 4 caY, iar pe
fiiI lui adusl vrisniel din Rusia, 'I-a Insurat
aicI si '1-a introdus In neguttitorie
Cu propriile lui capitaluri.
MI am vizitat in persoanii principalelc
grupe ale Lipovenilor de aid, si In Manolc,
care se poate numi central si Mitropolia
räscolnicizmului In Moldova, am
gilzduit destul de 1ndelung. Dupä pozitiunea
loculul säil ea este o adeväratä
cavernä, ascunsii Intent' codru des, in
fundul unel väI ripoase. FamIntul pe
care se aflä satul co toate apartamentele
luï, este proprietatea mänästirei Probota,
inchinati, cum se zice aci, adicä datä
co toste avente In proprietatea Sfintului
Mormint, in lerusalim, de unde se si administreazii,
adicä. se (15. In arena In
profitul PatriarhieL prin un monab trimis
de patriarhul ea titlul de exarh. Locuitorii
din sat se socotesc maI mult de
o sutä de familii, earl Wiest In case deosebite,
construite clura maniera ruseasa.,
co tomtit fisionomia izbelor (caselor täränescl)
din satele Velico-Ruse.
Biserica se inaltit In mijlocul satului,
ea existä din vechime, dar nu de mult
o ad construit-o naret si Infrumusetat
en baniY trimisl din Museova, fiind-61
bogkasil de aci, duprt asigurarca InsusY
a Lipovenilor, sunt atre credintä. i servesc
MamoneI, iar lin luI D-zeil. Insä
ultima imputare nu cade asopra Manolenilor,
cicl Intre dinsil nu este niel un
bogat. Suitt numal gospodari mai mult
sag maI putin cuprinst In numärul cärora
primul loc se cuvine bäninulul
Athanasie Zaharov, care mi-a dat ospitaitatea
In casa sa.
Acest Athanasie, prin figura sa ces
imposantä', prin mintea naturalii i prin
influenta moralä.' asupra coreligionarilor
ski, amintit pe Mihail Teodorovul
din Bucovina. El, ca i acela, este un
cärturar mare, si citeste nu numil
vechl bisericestY, ci si cele nouä lumesa,
se intelege rusestI, de cuprinderea
moralä i istoricä ; eti am väzut la
dinsul multe cärtl de aceste i InsumI
am fost martor, cum el le cetea,
räsculnicil adunatt in numärul lor
staretul Jolla, egumenul schiturilor Manole,
11 ascultail co o respectoasä atentiune,
mal ales clad el, oprindu-se, le
explica verbal despre patriarchli, mitropolipi
i chiar despre =HI knee
rusesti. Cu tonto acestea, poate chiar din
comzi ea el era asa de familiar cu clrtile
presel lumestI civile, nu am observat
la el vre-o particularii afectiune pentru
bigotizmul rascolnic. Despre obiectele religioase
el a vorbit co mine foarte putin
si cu mare moderatiune ; despre popa
Alexeiu s'a exprimat foarte defavorabil,
numindu-1 interesat ; trici t atre egomenul
schiturilor se anta Sri nicY o
stimii, ba inel co un fel de dispret. Insä
trebue si adaog i accea, crt monachi1
de aci, pe at se vede, tott sunt dintre
indigenil locali, si nu meritä mult.
ET sunt niste oameni simpli, grosolanI,
inculti, chiar arare orI ceva clirturarI, si
pe lingi aceea träese late° mizerie extremä.
Douä din schiturile lor, unul de
larbatf i altul de femei, despärtite unul
de altul prin un gard Invechit, se aflii
lingi sat, iar al treilea este izolat In pidure,
In depärtare ca la 3 kil., ele nu
sunt de at niste grupe de vizuini, mal
de tot In pämInt, Intunecoase si murdare,
in care sunt cuibiritY cite cltI,va
bärbatY sail muierY. Intr'o vizuinii de
aceste eil am gäsit pe InsusI superiorul,
care se ocupa co mestesugul läckuserieY,
care este meseria luY, descult si fume
In cämag. i pentru dreptul de a vietui
In aceste vizuinI si a se folosi co niste
mici piirticele de 'anoint prin prejurul
lor, unde IsI pun ate-va straturl de legume,
atit monachil at si monachiele,
sunt impusl cu cläjdile In profitul proprietätel
; impozitul acesta este astil-z1 de
3 carboave de individ. Extrema lor mizerie
nu le permite a se ridica nicl intelectualmente,
nicl moralmente.
De necaz el nu se feresc de bäuturrt,
unde o gisesc si de aceea foarte adeseorl
li Inttlnesti zbuciumindu-se public
intr'o stare co totul neconvenabilii vocatiel
monahale. Aceasta s'a Intimplat
chiar co staritul Jon*, carele de fati cu
mine abia s'a tbit de la Athanasie la
vizuina sihastricä. Ce se atinge de Popa
Alexia, el de-si are conduitii bunk', adicii
no este betiv, dar la ciirt1 este tot asa
de ignorant, ca si Joliii, Intru aceasta
m'am convins din conversatia ce am
avut cu ctinsul. De aicea se Intelege
nestima elite dinsul a unui ciirturar ca
bitrinul Athanasie ; si din ast-fel de
simt ate persoanele, care dupä chemarea
Ion, trebue si fie conduclitorl aI
credintel, fireste se explicil si acca räcealä
clue credinti, pe care am observat-o
la bitrin, 0 care- In generatiunea
junä se manifestil mci mal puternic
mal clan
De exemplu, fiul lui Athanasie, numit
MalafeL june foarte destept, careto
de si abea IT Infireazrt mustetile, este
deja vätaf la Manolo, s'a arrttat Inaintea
mea ca un perfect liberton, maI,
ateti.
Episcopul Melchisedec scrie
In 1870:
In comuna Manole snnt 120 de familiY
lipovenestI, care compun in total
668 indivicg art bIserica lor si un

MANOLEA (MUNTELE-) ,234 MARALOIUL
popa- ; se credo el acqt1- Lipoven1 sunt
dintre ceT mai vechI ce s'ab: stabililt In
Moldova, pe la mijlocul veaculuI al
18-lea. Protoereul judetulul Suceava,
spune despre Lipovenil din jude;u1 s'ad
numaI atita In genere, cd ei sunt staroverl
dupii propriele lor ardtärl. Nu fritera
dar decide cu exactitate, ce anume
secta lipovene;fi sunt In Manole. In
apropiare de Manole sunt treí schiturl,
unde petrec cdlugdrii i eálugär' i;ile lor.
Ce! mal Insemnat este schitul sal chinovia
Lipovenilor pop4tI de &el, care
numärä 67 indivizl, din care 46 etilugliii
;i21 ettlugäte. Chinovia aro doud b:seria',
una dedicatti sfintuluI Nicolae,
iar a doua Initäref cinstitel cruct Sec;ia
femeiescl se desparte de cea bärbitteascil
prin un gard; cilugäri;ele frecuenteazii
acelea;I bisericI. Aceasta minästire are
un rol Inseranat In afacerile lipovene;ft
din Romtnia ; prin ea se Intretine comunicatiunea
afacerilor lipoveneW
Rominia, Turcia ;i Rusia cu ierarchia
lipovano-austriacä de la Fintina-A1135.
StareVI acestel milnistirl poartd titlul de
archimandritt Unul ponme Varsanufiii,
fost archimandrit la Manole pe la anul
r86i, i zelos apirlitor al pseudo-icrarchief
austriaca, in anul 1870, s'a unit
cu ortodoxia In Rusia si se aflä acum
petreeátor la mänästirea omopistä Pocrovsky,
din gubernia Cernigovulut De
majoritatea este popistä, nu lipsqte
In Manole niel partidul nepopist; el are
un schit al stiri propriü, situat In margines
unel pädurI nu departe de Manole.
Acolo trilesc vre-o 7 cillugärl care nu
aii nicY o relatiune bisericeaseä cu bisericele
i popil, nid cu chlugdrii cel
de la Manole.
/n 1803, cLipovenir ot Manole,
a M-rei Probota, avea 40
liuzi, platind bir 1172 lei anual;
lucrar' pamintul, oarelf care negustorie
i aveaii loc In destul».
Manolea (Muntele-), pddure
particulara, supusä regimului silvic
inca din anul 1883, pe mosia
Muntele-Manolea, pendinte
de com. Comarnicul, plaiul Pelesul,
jud. Prahova.
Manoleasa, com. rur in partea
de S.-E. a piase Baseul, jud.
Dorohoia, la 65 kil. de orasul
Dorohoiti, formata din satele :
Boldul-Razesti, Domosani (Hriteni
si Manoteasa), Flondora,
Hriteni (Paneul i Stroici), Liveni
- Metropoliei (Stinca-Liveni-
Nol), Stroicul, Serpenita, Tescureni
(Bajura-Timus) si Volovatul
(Iacovachi i Stroici), cu resedinta
primariei Io Flondora. Are
o populatie de 566 famili1, sati
2155 suflete; 4 biserici, deservite
de 4 preotT, 5 cintareti
4 pallmari; o scoalä, conclusa
de un invatator i frecuentata
de 62 elevi ; 1404 hect. 6i ara*
pamint satesc; 8634 hect. o8
arif cimp si 266 hect., 39 arii,
padure, proprietaresti; 14 Iazuri
si 15 pogoane vie.
Budgetul com. e de lei 8569,
bani 95, la venituri, si de lei
6280, banT 57, la cheltueli.
Vite mari cornute 2133, °I
5104, capre 6, cai 764, catiri
12, porcr 1044; stupi cu albine
250.
Manoleasa-Prut. Vezi Domoseni,
sat, com. Manoleasa, jud.
Dorohohl.
Manole§ti, sat, CU 24 familif mosneni,
jud. Arges, pl. Pitesti, fad'Id
parte din com. rur. Grosi.
Manole§ti, sat, in partea de N.-E.
a com. Curtesti, pl. Tirgul, jud.
Botosani, si spre V. de orasul
Botosani, cu o suprafata de 194
hect. si o populatie de 28 famili,
salí I io suflete.
Vite : 59 boi, 34 vaci, 18 cai
si 13 porci.
Manole§ti (Muscelul, CAtunulde-la-BisericA),
cdtun,a1 com.
Valea-Muscelului, jud. Buzan, cu
120 locuitorr $i 31 case ; are
sub-divizia Dragulinesti.
Manovarda, deal, pe mosia Buda,
com. Buda, pl. Herta, jud.
Dorohoia.
Manta, miente, in jud. Buzlii,
com. Catina, cat. Lera, futre
Platra-Romei, Virful-Lerel si M5.gura
; are finete intinse.
Manta, peidure, in jud. Buzad,
com. Catina, cat. Lera ; face un
corp co Fundul-Lerer, de 80
hect., pe mosia Lera.
Manta, vale, in jud. Valcea, ucla
partea de S. a com. Pietrari-d.-s.,
serveste de limita intre aceasta
com. si Pietrari-d.-j., si se varsa
In riul Otasaul.
Manta-cu-mägurä, numire ce
se mg da modela Manta, in
jud. Buzar', com. Chiojdul din-
Bisca.
Manta-Ro§ie, vale, futre dealurile
Cetatuia i Visanul, din
com. Galata, jud. Iasi ; incepe
de la podgoria Doi-Peri si se
termina in sesul Frumoasei, de
pe teritoriul ora$ului Iasi.
Mantel (Lacul - din- Virful-),
lac, in jud. Buzar], com Catina,
cat. Lera, situat pe virful muntelui
Manta.
Mantul, sat, in partea de N.-V.
a com. Taballesti, pl. Crasna,
jud. Fàlciú, situat pe valea Cu
acela$I nume ; are o populatie
de 4 familii, cu 12 suflete.
Manul, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-j., conI ,rur. Izvorelul.
Prin acest sat trece soseaua
comunala care pune in legatura
soseaua Dumbravii ca cales ferata
prin gara Tirana.
Maraloiul, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Gradistea, cat. com. Clineni,
asezat in partea de N. a com.,
pe malul sting al riului Buzaul,
la 7'/2 kil. spre N.-E. de catunul

MARCADEUL 236 MARCUL
de resedinta, Stavaresti. Are o
intindere de 13 hect., cu o populatiune
de 60 familiT, saii 266
suflete, din carT 58 contribuabilT.
Pana in anul 1865, cind s'a
alipit la Ciineni, tinea de com.
Amara.
Marcadeul, nzunte al satuluT Tulnici,
pl. Vrancea, jud. Putna.
Marcadeul, pa-dure, in intindere
de 4000 falcT, situatA pe teritoriul
com, Tulnici, pl. Vrancea,
jud. Putna, apartinind locuito.
rilor din com. Tulnici, care o
exploateaza in devalmasie.
Marcanul, pida, izvoreste din
fintina Marcanul, de pe mosia
Grivita, com. Paltinisul, pl. Prutul-d.-j.,
jud. Dorohoiti ; curge
prin valea cu acelasT nume ; formeaza
Tazul Odaia de pe Paltinis
; trece pe teritoriul com.
Bivolul, si spre S., se varsd in
piriul Volovatul.
Marcea, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-s., compusa din 3
catune : Marcea, Ionesti-GovoriT
si Prodanesti.. Este situata la
25 kil, de capitala judetuluT si la
23 kil, de a plaseT.
Pana la 1885, comuna s'a numit
Ionesti-GovoriI, dar fiind ca
se facead multe greself in corespondenta
oficia15. a com. s'a
schimbat numirea, prin decret
regal, din Ionesti-Govorii in Marcea.
Are o populatie de 262 familiT,
salí 965 suflete, din carT
350 contribuabili; locuesc in
271 case.
Sunt 2 bisericT: una in cat.
Marcea, a doua in cat. Ionesti-
GovoriT, reparata la 1836 de locuitorT
; o scoall, infiintata la
186o, si frecuentatd de 39 bleti
si 28 fete, din 95 copiT in virsta
de scoal5.
S'ati improprietarit la 1864,
pe mosiile statulur Marcea si
Ionesti -GovoriT, 167 locuitorT,
carora li s'ad dat 550 hect. p5.mint.
Veniturile si cheltuelile comuneT
sunt de 2485 leT anual.
E brazdata de dealurile : Marcea,
Corbeanca, Guguianca, in
partea de E. Scundul si udatd
de valle cu acelasT nume, si de
riul Oltul.
Se margineste cu comunele :
Bdbeni, (la N.) ; Ionesti-MinculuT,
(la S.); Scundul, (la V.) si
cu judetele: Oltul si Argesul, de
care se desparte prin riul 01tul,
care, in dreptul com. Marcea,
formeaz5. doua insule marT.
Marcea, sat, facind parte din
com. rur. Marcea, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea.
Marcea, mofze a statuluf, jud.
Vilcea, fosa pendinte de mandstirea
Cozia.
Marea, paclure a statuluT, in intindere
de 850 hect., situata in
com. Ionesti-Govorli, pl. Oltuld.-s.,
jud. Vilcea.
Marche!, girld, in jud. Tulcea,
pl. Tulcea, pe teritoriul comuneT
urbane Mahmudia ; ese din lacul
Cara-Suhat, din partea de N.
a luT ; se indreapta spre E., avind
o directie generala de la
V. spre E.; face mai multe cotiturT,
mergind numai prin stuf;
primeste apele lacului Marchel ;
trece nu departe de bratul Sf.
Gheorghe, se inerueiseaza cu
alta Orla, si, dupa. fin c irs de
Il kil., se varsa I qu'un lac veda
de lacul Isacovul, pe teritoriul
comuner rurale Cara-Or.
man (Sulina), brazdind ast-fel
partea de N. a piasel si a com.uneT;
are malurT joase, e putin
adinca si contine putin peste.
Marchel, punct trigonometric,
situat in par tea de N. a judetului,
a piase! T deea si a comunei urbane
Mahm tdia. pe malul sting al
bratuluT Sf. Gheorghe si litiga
gira Marchel ; are 2 M. il d'Orne,
domintnd bratul si niste mici
cherhanale de Ruga el.
Marcociul, (leal, acoperit cu vil',
lived si ogoare, in partea de
S. a satului Costuleni, pl. Branistea,
jud. Iasi, si pe coasta
caruia se aflá si o parte din sat.
Marco§ul, mofie, in jud. Buzar',
com. Calvini, cat. Bisceni-d.-s. ;
are 750 hect., mare parte pa
dure.
Marco§ul, vale, in j id Ii iza.u,
com. Calvini, cat. Bisceni-d..s.;
incepe de sub Virful Miului si se
scurge in riul Bisca-ChiojduluT.
MarcOfetul, culme de dealurt,
jud. Baedii, plasa Bistrita-d.-j.,
care se intinde futre comunele
Fundul-Racaciuni si Racaciuni,
pe la Vestul Ion si in spre com.
Gropile. Este acoperita cu padurT
si are cariere de plata.
Marcul, deal, se prelungeste din
com. Berezern, de a hingul teritoriuluT
comuneT Bozia, plasa
Prutul, jud. Falciti, printre dealurile
: Copaceana si Belciugul,
terminindu-se la S., pe teritoriul
satuluT Bogdanesti, in sesul
Prutului.
Marcul, taz, pe valea Cu acelasT
nume, format din piriul Marcul,
pe teritnriul satuluT Bozia, com.
13 mia, pl. Pr tul, jud FAI iu
Marcul, piria, e irge pri n Val ea -
Marc fluT, pl. Prutul, j id. Falciu,
formeaza iazul cu arelasi Irme,
pe mosia Bozia, com. Bozia,
iazul de linga satul Odaea-Bog-
82830. Jfarolo Diclionar GoogrevIc. Vol Ir 81

MARCUL 236 MARE (VALEA-)
dana i ¡azul de Rugg satul
Bogdanepti i apoI trece in jud.
Tutova.
Marcul, vale, care se intinde de la
N. la S., intre dealurile: Marcul
pi Copaceana, pe teritoriul sa
tulur Bozia, pl. Prutul, judetul
Elicit pi pe care se allá 3 lazuli :
Marcul, Odaea-Bogdana, de Uná
sat, pi Bogdanepti.
MarculuI (Movila - ), moviM,
jud. Braila, la 3 kil. spre E. de
satul Chioibasepti, servind de hotar
intre com. Chichinetul
Iazul, din jud.
Marcului (Movila-), moviM,
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
formind hotarul dintre mopia
Iazul i Chichinetul, din jud.
Braila.
Mardalele, ecitun, al com. Groppani,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Roma.nati, situat aproape de
varsarea ape! Fratia in riul Geamartaluiul.
Coprinde i satul Dragopinul
(36 loc.). Altitudinea
terenuluI d'asupra nivel uluI mariI
este de 190 m.
Mardalele, peidure, in jud.Buzali,
com. Mlajetul, cat. Valea-Rea,
Maud un corp cu padurea La-
LacurI.
Mare (Dealul-), deal, ce se intinde
prin com. Richitoasa, jud.
Tecucia, strabate raionul comuneT
Burdusaci, paralel cu piriul
Zeletinul pi se terminä la satul
Opripepti pi la satele din prejur.
In fata Opripeptilor, pe acest
deal, se afla biserica i cimitírul.
Mare (Dealul-), deal, in jud.
pl. Tulcea, pe teritoriul comuner
urbane Tulcea ; formeaza un
sistem aparte in legatura nedepartata
cu Culmea - Isaccei ;
brazdeaza partea de N. a pl. pi
cea de S. a orapuluI; are directia
V. - E.; lasa spre N. Dealul
Carien! i spre S. dealurile Caira-Depli,
Redi, Imalac, Ciatal-
Tepe ; orapul Tulcea e apezat
pe ultímele sale ondulatiura
catre Durare; virful sat', Tulcea,
are 204 m., dominind orapul
Tulcea; este traversat de drumurI
comunale, ce duc din Tulcea
spre Agi-Ghiol, Sabangea,
San-Ghiol pi in lung de Drumul-LupuluI;
este acoperit cu
fin* i semanaturi.
Mare (Dealul-), deal mare, in
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. rur. Nicolitelul ; se desface
din dealul Nicotelul ; se intinde
spre E. in directia S.-V.
spre N.-E., dealungul vleI piriuld
Telita ; la poalele luI de N.-
V. este açezat satul Nicolitelul ;
la cele de N. pi de N.-E. se gasesc
viile °chew pi Sarica; are
un virf de 259 m., dominind
Nicolitelul ; este taiat de Valullul-Traian
pi de drumul comunal
Nicolitelul-Telita ; e acoperit cu
padurl.
Mare (Fata-), munte, in jud.
Bazar', com. Gura-Teghil, intre
muntele Tega pi tnuntele Podut-
Caluld. La E., se lasa pe sub
muntele Podul-Grecilor, pana in
riul Bisca-Mare. Are ma' mul.
te culminatiI, dintre earl maI
insemnata este Virful-MonteoruluI.
E acoperit de padure de
brad pi fag, avind i putin izlaz.
Mare (Groapa-), sat, In jud.
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.
Dumitrepti; este apezat in partea
de V., a comund, pe lacul Groapa-Mare,
de la care pi-a luat
pi. numele.
Mare (Movila-), colind, In jud.
Buzati, com. Carpiniptea, cat.
Izvorul-Dulce ; aci sunt ruinele
und bisericI, care, se zice, a fost
arsa de TurcT, impreuna cu totT
oamenii ce se aflati inauntru In
timpul servicluld &tin.
Mare (Movila-), movild mare, in
jud. Buzati, com. Luciul, care,
impreuna cu movila Popina din
sat, formeaza baza triunghiulta
de movile ale caror unghiti
face Movilele - cu - Cruce (trei
in rind) de ling& moara; e o
mica abatere din seria movilelor
ce incepe din muntele Istrita
i formeaza apoi o nouii
serie, care ese din com. Luciul
pe la Movila-Grecilor pi trece
prin cat. Scarlatepti, mopia Rupetul
pi contirna pana in Braila.
Mare (Ostrovul-), insuld, in Duare,
cu 115 hect. padure, tinind
de com. Celeiul, din jud. Romanati.
Mare (Ostrovul-), insuld, in Dunare,
cu roo pog. padure, tinind
de com. Iilazul, din jud. Roman
ati.
Mare (Valea-), vale, judetul
Gorj, comuna Birzeiul- de - PAdure,
avind directie N.-S., coprinsa
?rare dealul Licuriciul,
la V. pi dealul Pojarul, la E.
ia naptere ma sus de Birzeiul-de-Padure,
pi se termina
maI jos de Gilcepti. Prin ea
curge piriul cu acelapI nume,
urmind directia vaer, care n'are
apa de at numaI in timpuri
ploioase, pi care da In Amaradia,
aproape de Coltepti. Pe
aceasta vale trece poseaua comunall,
care pune In legatura
Blrzeiul-de-Padure, Scrada, Gilcepti,
legindu-se cu poseaua vecinala
de pe valea AmaradieT.
Mare (Valea-), vale, jud. Muscel,
plaiul Dimbovita, izvorepte

MARE (VALEA-) 237 MARGINEA
din dealul Poiana - de Hotori,
udA comuna Valea-Mare, si se
vars1 in Riul-TirgulUT, de la
vale de Calea-PIetroasA.
Mare (Valea-), vale, jud. Muscel,
pl. Riurile, com. VlAdesti ;
izvoreste de sub piscul numit
fla-CorbuluI si se vars1 In Valea-
'Mica, la locul zis Intilniturile.
Mare (Valea-), vale, ja nastere
din com. Prahovita-d.-j., pl. Prahoya,
jud. Prahova, si se varsä
in riul Prahovita, tot In com.
Prahovita-d.-j.
Mare (Valea-), vale, in jud.
pl. Tulcea, pe teritoriul com.
rur. Malcoci, servind de botar
intre com. si orasul Tulcea; se
desface din poalele nordice ale
DealuluT-Mare ; o la spre N.,
trece pe la V. de satul Malcoci,
dup1 7 kil, de drum se deschide
in balta Malcoci; pe vale
merge drumul comunal Malcoci-
Agi-Ghiol.
Marele, pilla, vine din Bucovina
si trece pe mosia GrAmesti,
jud. Dorohoiti, pl. Berhometele,
com. GrAmesti.
Marewaia, pildure, in jud. BuzAil,
com. TisAul, cAt. Valea-
CapreT ; se intinde 'filtre Piatra-
CizlAuluT si Nleni-Prosca ; are
30 hect.
Marewl, com. rur., jud. Arges,
pl. Pitesti, la 13 kil, de com.
rur. Bascovul-Flesti, resedinta
sub-prefectureT, si la 18 de Pitesti.
Se compune din 3 sate:
FrAtesti, Gradistea si Maresul.
Are o populatie de 922 suflete
2 bisericr, una de zid In Gradistea,
si a doua de lemn in
Maresul, deservite de 3 preotl,
2 cintAretT si 2 paracliserT; o
scoalA ,primarl. ruralá.
Budgetul com, e de 2398 leT
la veniturT si de 1720 leT la
cheltuelT.
Vite sunt : 153 boT i yac!,
20 ea!, 2 bivolT, 240 oT, 35 capre
i 32 rimAtorr.
Mare§ul, sat, cu 450 suflete, jud.
Arges, pl. Pitesti ; face parte
din com. rur. cu acelasI nume.
AicT este resedinta primArieT.
Are o bisericA de lemn, Cu hramul
Adormirea, deservitA de
preot, I cintdret i i paracliser.
Mare§ul, cttun, jud. BrAila, lIngl
gara FAurei, In hotarul despre
com. Surdilele, in suprafatá, de
7 hect. Are o populatie de 15
familil, saA 75 suflete ; o bAclnie
; o brutásie ; o mAcelArie.
Parte din acest sat este pe
teritoriul com. Surdila-Greci, lar
parte pe Surdila-GAiseanca.
Vite sunt : 25 cal, 30 vite
mar! cornute, 30 oI Si 20 rimatorT.
Mare§ul, ttrld, jud. Bráila, la 4
kil. spre N.-V. satului VAdeni,
pe canalul viroageT Siretelul, de
pe mosia Zlatia, aproape de
ruptura Hogioaia. Aci este armanul
arendasuluT, avind 2 case.
Mare§ul, bral (prival), in jud.
Ialomita, insula Balta, pl. Ialomita
Balta, com. Dudesti.
Marga, com. rur. i sat, jud. Mehedinti,
plaiul Cerna, la 32 kil.
de orasul T.-Severin, situatd pe
valea Topolnita. Satul Marga
formeazä comuna cu satele Calinesti
si 'oroca.
Comuna toatA are o populatie
de 916 suflete, din cal-1
154 contribuabill. Locuesc in
260 case.
Are o bisericA, deservitA de
I preot si 3 cintAretl.
Locuitorir posedà : 20 plu-
gurT, 2 cArute cu ca!, zo care
cu bol; 202 stUpr CU albine.
O osea comunall o leaga
prin satul oroca cu soseaua
Severin -Balta-Baia- de -AramA.
Budgetul com. e la veniturT
de 972 le!, lar la cheltuell, de
729 leT.
Vite : 460 vite marT cornute,
20 caT, 400 oT, 400 capre
500 rimAtorT.
Marga, mahala, in jud. Mehedinti,
plaiul Cerna, com. rur. BAsesti.
Margarita, vale, izvoreste din
dealurile de E. ale com. Ursi,
pl. Oltul-d.-s., jud. Olt, si se
varsä in gira Cungrisoara, tot
in raionul com. Ursi.
Marghia, com. rur., pe piriul Cu
acelasT nume, jud. Arges, pl.
Cotmeana, la 14 kil. de com.
rur. Costesti, resedinta sub-prefectureT,
si la 49 kil. de Pitesti.
Se compune din 2 sate Lunca
MArghia, cu o populatie de
16o familiT, sail 846 suflete.
Are: 3 bisericT, una in satul
Lunca si douI In satul Marghia,
deservite de 3 preotT, 3
cintAretT si 2 paracliserl ; o scoalä
primará ruralA.
Vite sunt : 462 boT i yac!,
42 ca!, 6 bivolT, 2200 or, 43
capre si 397 rimAtorT.
Budgetul com. e la veniturl
de 1670 leI, lar la cheltuelI, de
i661 le!.
Marginea, plasd, situatA in partea
de S. a jud. Vlasca. Se pare
luat aceastA numire fiind-
O. este in marginea judetuluT
Vlasca. Inainte de 1828, adicA
atuncT cind Giurgiti era raia
turceasa, aceastA plas1 era
impArtitA In douA i anume :
Balta, cu 15 sate si Sloliozia,
cu ro sate.

M RGINEA 238 MARGINEA
La 1831, d'Id s'a facut harta
Tare', d ipáordinul Generaluluf
Kiseleff, s'a introdus si aceste
doua plasi cu alte sate in un
singur raion al plasei cum se
afla astact, avind ca resedintA a
subprefecturef, satul Hodivoala.
De atuncl ast-fel constitnita, poarta
numele de plasa Marginea.
Se margineste spre E. cn judetul
Iifov, incepind din marg-i
tea comuna Gostinari i panä
In marginea p ad uref Pru ntul,un de
-incepe Comana, ce sine de plasi
Cilnistea. Spre S. se invecineste
cu Bulgaria, avind de limita naturala
vierul apei Dunarea, conform
tratatului de la Adrianopole,
incepind din drep tul Gostinarul
uf si pana la Petrosani. Hotarul
acesta se pazWe de granicerf
san dorobantf, cari aü 16 punte
de statiune saa pichete. Se invecineste
la V. cu judetul Teleorman,
incepind de la gura
riului Vedea in sus pana la comuna
Grosul. Spre N., se margineste
cu plasa Cilnistea, incepind
din comuna Grosul, si trecind
.prin Cucuruzi, Ciolanul
pe la Rasuceni, pe din sus de
Frateti, Dala, Frasinul, Baneasa,
Petrosani, Pueni i Pruntul.
Suprafata acesteT 1)141 este
de 137370 hect., cu o popu-
Jatiune de 54000 locuitorf.
Se compune din 29 comune
Cu 52 catune si anume:
I. Arsache, cu catunele: Arsache
(Paraipani) i Babaita.
BaMnaaia, cu catunele :
Balanoaia, Cosoveni, Nazirul,
Oncesti, Turbatul i Cantemir.
Baneasa-Sf. Gheorghe, cu
cát.: Baneasa i Sf.-Ghe orghe.
Braniftea, Cu catunul Branistea.
Bujorul, cu catunul Bujorul.
Cacalefi, Cu catunul Cacaleti.
Chiriacul, cu catunele:
Beiul, Chiriacul i Mosteni-CAlaraseni.
Ciolanul-Pangal, Cu catunul
Ciolanul-Pangal.
Cucuruzul, cu catunul Cucuruznl.
Ddifa, Cu catunul Daita.
1 t. Frasinul, cu cAtunul P:rasinul.
Frntefti, cu catunele: Dala
Fratesti.
Gnojani, Cu cAtunele : Gaojani
si Petrisul.
Gogofari, cu catunele: Gogosari-NoT
i Gogosari - Vechr.
Gostinul, cu enun ele :
Gostinul-Hagiul i Gostinul-MAnAstirea.
Grosul, cu catunele: Gro-.
sul i Poenari-Grosul.
Hodivoaia, cu catunele:
Hodivoaia si Vieri.
L8. Malul, cu catunele Malul-d.-s.
i Malul-d.-j.
Oinacul, cu catunul: 01nacul.
Pietrele, cu catunele: Meletia
i Pietrele.
Petrofani, cu catunul Petrosani,
Pueni, cu catunele: Pruntul-Comend
i Pueni.
Putineiul, cu catunul Putineiul.
Ritsuceni, cu cAtunele :
Gostieni saa Asan-Aga, Rasuceni-d.-j.
i Rasuceni-d.-s.
Slobosia, cu catunul Slobozia.
Stnnefti, cu catunele : Ghizdarul
i StAnesti.
Toporul, cu catunul Toporul.
Trestenicul-d.-s., cu catunde:
Trestenicul-d.-s. i Ludäneasca.
Trestenicul-Popefti, cu catunde:
Trestenicul-GrAjdanesti,
Trestenicul-Popesti si Trestenicul-Tomulesti.
Plasa Marginea este compusa
din doul marT platouri, unul
care incepe din malul Dunarer
merge pana sub coastele dealulur
Dunarei, plecind de la
Frasinul, pe laDaia, Fratesti, Oncesti,
Stanesti, si mergind pana
in dreptul Hodivoalei, unde incepe
a se pierde si al doilea
platal, care pleaca din Petrosani,
sue pe la Gogosari si coprinde
in el -si cimpul Burnazului
pana la Gros 11 i Chiriacul.
Aceste dota platouri sunt
strabatute de val si &le si de
Dunare, la S. Dunarea, care
face limita tara, a judetulur si
a plaser, si care are o multime
de varsaturi i ball in pfatouri,
din carf cele mal principale
sunt : Comasca, Cama, Canalul
Sf. Gheorghe, Venga i altele
mal micr. Apa Vedea o limiteaza
la V. Cite-va vilcele cari
se varsa in Vedea o strabat,
din care mg principala este Valea-Morilor,
ce se gaseste cu
sfircul in cimpia Burnazul si se
varsa in Durare, tare Malul
Slobozia. O mica vilcea 41 are
scurgerea in Teleorman dupa
cc si-a luat nastere din sus de
Grosul, acesteia i-se zice: Valea-pe-Balta.
In Cilnistea dati apele Arailor :
Ciolanul, Cablanul, Scumpia,
Urdesiul si Lazul. Apoi mal
sunt valle FtAsinetul, Dala, Onceasca,
Valea-Miului, care toate
se scurg in platoul Dunarei.
Balti principale avem, incepind
de la V. spre E.: Petrosani,
Gacjani-Petrisul, Paraipani,
Malul-de-Sus, Malul-de-Jos, 1V1ahirul,
Cioroiul, Frasinuf,
neasa, Gostinul i Pfetrele. Cele
mar intinse sunt: Pfetrele, Petrosani,
Baneasa si Gostinut
Din aceste balti se scoate cantitati
mari de peste si raci.
In aceasta plasa sunt o multime
de insule san ostroave,
din care mare parte sunt hCQperite
Cu padurr de salcie ;.

MARGINEA 289 MARGINA
cele mar mar! sunt Marotinul,
In dreptul Branipter; Ostrovul-
Lung, in dreptul Gostinului-d.-j.;
Cioroiul, in dreptul Giurgiulur;
Pirgosul-Dinul i Chilbotinul pe
domeniul Giurgiulul, In dreptul
Malulur, BatinuI, In dreptul Petropanilor
; Regalul L Mocanul,
In dreptul SmirdeT; Lungul, in
dreptul Puenilor; Coria, in dreptul
Pruntulur; Insula Sf. Gheorghe,
in fata carantiner Giurgiulur.
Cele cu padurr sunt : Balanul-
Gutiul, Turbatul, Grindul-Penciulur,
Bapicutele, Magura - de-
Nisip, Zotunul saa Cama, Ramadanul,
Borunul, Stircea, Mocanul,
Regalul, Dinul, Batinul,
Grindul, Comasca, Zlotunul, IenechioiuI,
Pueni saü Caluga-
'masca i Pruntul-Comaner.
Dealurl principale sunt: Stan
epti Onceasca, Daia- Fratepti,
Frasinul, Baneasa $1 Pietrele.
MaT sunt inca cite-va magurr
Insemnate ca Magura-de-Nisip,
din jos de Lacul-Mahirulur
magura Gogopari, pe proprietatea
Toporul.
Un vast pes se prezinta in
aceasta plasa pe partea de V.
a er; incepe despre Stanepti
pi Chiriacul la E., duce spre V.,'
pana in hotarul plaper pi se intinde
din marginea pl. Cilniptea
pana in coastele Dunarer spre
Paraipani. Aceasta cimpie are
nuMirea de Burnazul.
In plasa Margine! sunt cele
mar intinse papuni din tot jud.
Vlapca, cele mar multe pi mar
bune vite: bol, bivoli, ca!, or
pi rimatorT pasuneaza in cimpii/e
Burnazulur saa in ostroavele
Dunarer. Cimpir de
cultura cu pamint fertil face ca
1)1. Marginea sa fie cea mar
productiva din judet. Se produce
fin cu prisos pentru nutrirea
pe iarnä a viteIor din
aceagta
Din numarul de 29 comune
ce constitue aceastd plasg, 24
din ele -cultiveaza vil pi ati pometurr
indestulate. Suprafata
viilor este de 1956 hect., In
care hit./ pi 585 hect. de vie
ce sunt pe proprietatea orapulur
Ceea ce face aproape
jumatate din Intinderea de 4042
hect. de viT, ce sunt in intregul
judet.
In aceasta plasa se cultiva:
in, cinepa pi gogopr de matase
cu abundenta. In special in satele
din spre E. de plasa, cum
Frasinul, Gostinul, Baneasa,
Pruntul, Pretrele pi Pueni se fac
rogojinT din papura de bala,
-care se vind la Giurgia, Bucurepti,
Oltenita pi la Alexandria,
din jud. Teleorman.
Statul posea 20 padurr de
sala in suprafat5. de 3588 hect.;
5 padurr de stejar pi de alte
esente foioase, I i suprafata de
5266 hect.
Statul posea 8 proprietatr,
aducind un venit anual de leT
364600; Eforia Spitalelor Civile,
5 proprietatr, producind un venit
anual de ler 189000.
Particularir posedd un nuniAr
de 12 padurr in suprafatA de
13600 hect., aducind un venit
anual de 80000 la
Casele publice, ca: Ebria
Doamna Mapa, posea
800 hect.
Numar In 2 comune din plasa
Marg-inea exceptind orapul
Giurgiti (vezr acest cuvint)
se face bilciti In fie-care an,
adica : la com. Arsache, la 26
Iulie, bilcia l'Ara obor, pi la com.
Fratepti, bilcia cu obor de vite,
la 9 Martie $i 23 Aprilie. Apropierea
satelor acester plApT de
orapul Giurgia a facut sa nu fie
trebuinta de mar multe
Sunt multe morT cu abur!;
afara de cele 4 morT din Giurgia,
mar sunt alte morT: la Pe-
tropanii Vieri, Paraipani, Slobozia,
RAsuceni i Chiriac.
Car de comunicatie sunt:
DunArea, care serva la transportarea
bueatelor run intregul
judet, avind doua puntr de incareare,.
la Petropani pi Giurgia
(Smirda).
Linia ferata Bucurepti-Giurgia,
care in aceastä plasa are
gara Giurgia, statiile Smirda,
FrAtepti i Baneasa, are un parcurs
de 28 kil. in aceasta plasa
pAna Li marginea e! la hotarul
Comaner despre BAneasa, unde
incepe padurea;
Soseaua nationald, care duce
la Bucurepti prin Daia pi trece
in pl. Cilniptea la CruceaKle-
Piatra, Cu o lungime de 23 kit.;
oseaua, ce duce la Zjmnicea,
peal SIobozia, Malul, Paraipani
pi Petropani, cu o lungime de
32 kil.;
Soseaua judeteana, care duce
la Alexandria prin Putinei,
are o lungime de 32 la;
Soseaua judeteana, care duce
la Pitepti, trecind prin Ghizdarul
pi Toporul. In fine poseaua,
care duce prin mijlocul Adetulur
spre Tirgovipte pi care
trece prin Balanoaia i Ciolanul.
S'aa improprietarit 283 insurater,
luind o suprafat5 de
1628 hect.
Repedinta subprefecturel e in
Giurgia.
Are o judecatorie de ocol care
are sub juridictiunea sa, afara
de satele acester plapT, orapul
Giurgia pi comunele: Coniana,
Dadile, Gradiptea pi Branipteni,
din plasa vecina.
In plasa Marginea sunt 34 de
pcolr, din carr 4 de fete, iar cele-l'alte
30 sunt mixte, conduse
de io invatatoare pi 24 ?uvatatorr
; 21 parohir, cu 47 Idserie!,
30 preotT pi 8o cintaretT.

MARGINEA 240 MAR GINEA
Marginea, plasd,jud. Teleorman,
çompusa din 25 comune rurale
O 2 urbane. La E., incepind
de la Dunare, se limiteaza cu
jud. Vlasca, urmind o linie
curba pe cimpia Burnazulur,
pana in hotarul com. Cacaleti
(Vasca), pe unde se intind multe
din mosiile jud. Teleorman. De
la Cacaleti limita plaser ja directiunea
spre N.-V. catre com.
Pielea, de unde apor apuca pe
cursul riulur Teleorman pana
la com. Laceni, din pl. Tirgulur.
Hotarele comunelor Laceni,
CAlinesti, Mavrodinul si Bogdana
formeaza limita de la N. si N.-
V. a plaser; de ad limita urmeaza
cursul piraielor Urluiul
si Calmatulul pana la com. Voivoda,.
.de unde merge in linie
dreapta pana la DunAre, intre
hotarele comunelor Qoara si
Vinatori. La S., Dunarea formeaza
limita pl4er ca si a judetuTur.
Mara de laturea de N., tata
plasa este udata de ape. La S.,
Dunarea cu baltile er. Riurile Teleorman
si Vedea uda toa.te coinunele
insirate pe partea despre
E.; piraiele Urluiul si Calmatuiul,
comunele despre V.
si N.
Pozitiunea acester plasr este
numar de cimp, intretaiata de
diferite var, vilcele $10' cursurr
de apa care-i &ti aspectul cel
mal placut. Cimpiile mal intinse
sunti a4-Burnazulur, care incepe
aintre comunele Beiul, Contesti
si Bragadirul si merge pana in
Vlwa ; Cimpia-Gauriciuluri Bragadirul
O ltele mar miel*. Prin
cultura intinsa ce se face in
aceasta plaza si prin frumoasele
el pozitiunr, merita tumele ce
i s'a dat de Gradina-Teleormanulur.
Comunele rurale ale acester
pla$r sunr: Adamesti, Atirnati,
Beiul, 13ragadirul, Brinceni, Cer-
venia, Contesti, Fintinele, Furculesti,
Frumoasa, Gauriciul,
Lisa, Nanovul, Nasturelul, Piatra,
Pielea, Poroschia, Zmirdioasa,
Spätarei, Suhaia, Storobaneasa,
TigAnegi, Vinatori,
Viisoara si Voivoda, cu o populatiune
de 58891 locuitorr,
din carr 8254 contribuabilr.
Comune urbane sunt doua.:
Alexandria, cu o. populatiune
de 11503 suflete, din carr 4543
contribuabilr; Zimnicea, cu o populatiune
de 4961 suflete, din
carr 1193 contribuabilf.
Aceasta plasa este intrunita
cu pl. Calmatuiulur, avind un
singur sub -prefect. Resedinta
este la Alexandria.
Vite sunt : 12263 cal, 341
magarl si caer!, 21662 vite
marr cornute, 70462 vite micI
si 8224 porcr.
Plasa Marginel a purtat si in
vechime acelag nume. In catagrafia
Domnitorulur C. Mavrogheni,
in secolul trecut, o gasim
compusa din satele Ulmeni,
Piacra, Voivoda, Lisa, Viisoara,
Straini, Fintinelele, Zimnicele,
Malul-Rosu, (Herasca saa Nasturelul
de aztazi), Gorganul,
Bragadirul, Catuneasca, ScAe§ti,
oimul, Beinceni, Tiglnqti,
Zmirdioasa si Bujoreni.
Marginea, sat, jud. Bacan, pl.
Trotusul, com. Grozesti, sifuat
pe malul sting al OituzuluI si
la poalefe munteld Cona.
Marginea, sittuc, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Uscati.
Marginea, trup de sat, in jud.
-..' Neamtu, pl. Bistrita, com. Mesteacan
ul .
Marginea, trup de sat, in jud.
Nearntu, pl. Bistrita, com. BuhuO,
renumit pentru caramidariile ce
se fabrica. in localitate; cu mar-
ginile sale formeaza hotarul com.
si al jud. despre jud. Roman.
Marginea, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-de-Sus, com. Helqtieni,
spre S.-V. de satul Helestieni,
la 500 m. de el. Este
wzat pe deal.
Are 0 populatie de 89 familir,
san 418 suflete.
Se lucreaza olaria. Sunt 16i
vite marr cornute.
Marginea, sat, acind parte din
com. GAiceana, jud. Tecucia, situat
la V. comuner.
Are o populatie de 36 famili!,
sati 144 suflete, Lanr locuesc
in 34 case.
Satul este intemeiat o data
cu satul Pletroasa.
Marginea, numire, ce se mal
da cdtunulul Bordeni-Micr, din
com. Bordeni, plaiul Prahova,
jud. Prahova.
Marginea, munte, la N. de com.
Rtmesti, pl. Oltul-de-Jos, jud.
Vilcea, intre muntele Ursul si
Petriceaua. Serveste de suhat
pentru vitele marl.
Marginea, deal, intinzindu-se, de
la N. la S., intre satele Tingujei
si Griesti, com. Tingujei, pl.
Fundeni, jud. Vasluid.
Marginea, pddure particulara,
supusa regimulur silvic, in intindere
de 160 hect., pe., moia
Mu ntele- M argin ea, com. Rimesti,
jud. Vilcea.
Marginea, pida, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Uscati;
izvoreste din dealuI Muncelul
(ramura Radenilor); curge
pe la satul cu acelasr nume ;
se varsa pe stinga piriulul Valea-Alba,
traversind soseaua Girovul-Tupilati,
filtre kil. 28,-29.

MARGINEA-CiRLIGULLA 241 MARIAN
Marginea - Cirligulul, munte,
jud. Dimbovita, in sus- de Moroeni,
pe dreapta Ialomite.
Marginea-de-Jos, p/asä, In jud.
Rimnicul-Sarat, In partea de N.-
F.. -a judetuluf.
Se margineste la N. cu ju -
detele Putna, Tecuciti si Covurluiul,
de care se desparte
prin riul Siretul ; la E., cu jud.
Braila, de care se desparte prin
riul Buzaul ; la S., cu pl. Gradistea
si la V., cu pl. Marginead.-s.
Este o plasa de cimp ; n'are
alte locurf ridicate de cit malul
Aula Rimnicul si cite-va movile
risipite id si colo.
Rtul Rimnicul o uda la V.,
trectnd prin comunele Ciorasti,
Slobozia, MihAlceni, Martinesti,
Rimniceni si Mtlicanesti. Riul Siretul
o uda la E., trecind prin
comunele Corbul si Maxineni.
La S. e 0111 Buzaelul. LacurI
sunt : Leica, la N.; Puturosul
si Mndneni, la E.
Este formata din urmatoarele
comune rurale : Hingulesti si Maluri,
la N.-V. ; Mdrtinesti, Ciorasti
si Slobozia-Mihalceni, la V.;
Rimniceni si Gulianca, in centru
; Corbul si Maxineni, la E.;
Maicanesti, la N. Resedinta plaseT
este in com. Maicanesti.
Are o suprafata de 67315
hect., cu o populatie de 4200
familif, sail 20055 suflete.
Comerciul consta in importul
de coloniale, spirtoase, instrumente
agricole si in exportul
de cereale si vite. Transporturile
se fac prin garile Huid ferate
Rimnicul-Focsani si prin
acelea ale linieT Tecuciti-Galati,
carT se aflá in apropiere.
Calle de comunicatie sunt :
calea judeteana Virtescoiul-Focsaui-Braila
; apol calea judeteana
Rtmnicul - Mdicanesti si numeroase
drumurT vecinale filtre
comune.
Marginea-de-Sus, p/asei; in judetul
Rimnicul-Sarat, in partea
de mijloc a judetuluT. S'a numit
ast-fel, cad maT inainte se afla
asezata la marginea judetului
spre jud. Putna. Se margineste
la N. cu pl. Orasuld si judetul
Putna ; la V., ca plaiul Rimnicul ;
la S., cu pläsile Rimnicul-d.-s.
si Gradistea ; la E., cu pl. Marginea-d.-j.
Face parte din regiunea
dealurilor $i din regiunea
cimpuluT. Este brazdata in partea
de V. de dealurile : Turculetul,
MAgura-CapatiniT, Jinurul,
Cotatcul, TrAisceni, Peleticul,
Costandoiul si Magura ; in partea
de E. e ses intins, presarat
de cite-va movile. La S. este
balta Robescu san Voetinul. Face
parte din basinul Rimnd si al
SltmniculuT. Rimna inträ in plasa
pe la com. Lacul-lui - Baban ;
uda comunele Bordesti, Dragosloveni,
PlAinesti, Slobozia-Ciorasti,
Gologanul, si primeste ca
afluentl : Oreavul unit cu Ch.ceiul
si Calita. Slimnicul o udä
prin mijloc, trecind prin comunele
Slobozia, Sihlele si Bogza ;
are ca afluentr piriul Cotatcul
si Dulcea, unit cu Slobozia.
Plasa Marginea -de- Sus este
formatädinurmatoarele comune:
Lacul-lui-Baban, Urechesti, Popesti
la N.; Slobozia si Voetinul,
la S.; Bogza, Gologanul
si Slobozia-Ciorasti, la E.; Borde$ti,
Dragosloveni, Plainesti,
Sihlele, la mijloc. Resedinta este
in com. PlAinesti.
Suprafata sa este de 60529
hect., cu o populatiune de 444e
familiI, sati 24400 suflete. Pro_
ductiunile plAsel sunt: la V. padurile
si viile ; la E., cerealele.
Comerciul consta in importul
de coloniale, instrumente agricole
si in export de vite, cereate
si vin.
aile de comunicatie sunt :
Calea ferata si soseaua natio-
nala Rimnicul-Focsani, calea judeteana
Plainesti-Dumitresti, si
car vecinale tntre comune.
Marginea-Domneascä, munte,
in raionul com. Pucheni, pl. Argeselul,
jud. Muscel. Este situat
in partea de N. a com.,
futre mu ntir Orlea si Vaca si spre
jud. Dimbovita. Aci este o sana
in care se fabrica diferite brinzeturr.
Marginea-Domneasa, munte,
la N. de com. LaicaT-Runceasa,
pl. Argeselul, jud. Muscel. Legenda
spune ca era obiceiii ca
ad i in toti anii sa seaza unir
din domniT tard cite-va zile, in
timpul vera
Marhonda, sat, spre E. de satul
Bosia, com. Bosia, pl. Branistea,
jud. Iasi, situat pe sesul
dintre Jijia si Prutul. Are o suprafata
de 98 hect. si o populatie
de 14 familii, saa 8o suflete.
In mijlocul satului se afla o
balta mare, formatA din van
sarea Prutului, numita Marhonda.
Vite : 70 vite mari cornute,
275 ol, 16 cal si 23 rimatori.
Maria, sursd de a.pd minerald,
"in Valea-TiseT, jud. Vticea, basinul
Olanesti, in care predomina
ca substante fixe : Iodur
de Magnezitl (foarte senzibil) ;
Bromur de Magneziti (urme) ;
Clorur de sodin ; Bicarbonat
de calce ; Bicarbonat de Magnezia
; Hiposulfit de soda; Hiposulfit
de :Magnezitt ; Clorur
de Magneziti ; Oxyd d'Aluminiu
; Silicie.
Acest izvor da pana la 300
vedre In 20 ore.
Manan, vale, la S.-V. de satul
Ciocile, jud. Baila. Ad se zice

MAR1ANCA 242 MARMURA
ca a fost maI Thainte satul Ciocile,
care s'a retras unde este asad,
din cauza zmircurilor de
pe acele
Marianca san Balomireasca,
mofie, In jud. Arges, pl. Galasesti,
com. Teiul, proprietatea
Eforid Spitalelor Civile din Bucuresti
; se arendeaza anual cu
800 ler.
Maria§ul, pichet militar, pentru
paza frontiereI, pe marginea Duna.rd,
in dreptul com. VInAtori,
jud. Teleorman.
Marin (Valea-lui-), vale, izvo
reste din pAdurea statuluI Valea-CaldArd,
strabate partea de
N. a cAt VIAdesti-d.-s., pl. Riurile,
jud. Muscel, si se vars1 In
riul Bratia, intre hanul i moara
d-luI D. Micescu.
Marina, sat, in jud. si pl. Argesul,
facind parte din com. rur.
FlAminzesti.
Marinache, cdtun (tirlA), pe dmpul
Baraganul, jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.
Fratilesti.
Marincioaica, insuld in Durare,
de 80 pog.; tine de com. Hotarul,
jud. Romanati.
Marine§ti, vechre numire a cdt.
Muscelul-Tiganul, din com. Rusavatul,
jud. Buzan.
Marine§ti, sat, pendinte de com.
rur. Slavuta, pl. Amaradia, jud.
Dolj, la 5 kil. spre S.-E. de
Slavuta, catunul de resedintA
al com., de care se desparte
printr'un deal.
Are o populatie de 47 famili!,
san 193 suflete, carl locuesc
in 48 case; o biserica,
construitA din lemn, cu hramul
Sf. Nicolae, deservita de preotul
si de cintAretul bisericei parohiale
din SlAvuta.
Marine§ti, mofe particularl, In
jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
Slavuta. Apartine locuitorilor.
Pe dinsa se allá padure.
Marine§ti, padure particularA, in
jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
SlAvuta, in intindere de 190
hect. Apartine locuitorilor. Se
compune din Omitä i cer, care
predomina, apoi din artarr si
frasinl.
Marisa, cdtun, in jud. Teleorman,
pl. TirguluT, tinind de com. Bivolita.
Are o populatie de 115
suflete. Se mar numeste pi Afumati.
Marisa, sat, &d'id parte din com.
rur. Recea, pl. Horezul, jud.
Vilcea. Are o populatie de 301
suflete ; 2 bisericI. Se zice ca
un oare-care Ion Ursanul, vataf
de piala, a Iertat pe locuitorI
de bir ca faca biserica.
Acest Ion Ursanul se zice ca
a facut in acest chip vr'o 40
de bisericl. pe la anal 1714.
E udat de riurile Manita
Maricioara si de Piriul-Popilor.
Manita, trup de pddure, a statulul,
in intindere de I O hect.,
situat pe domeniul scoald de
agricultura de la Strihareti, dincolo
de Valea-Muere!, com. Cireasovul,
jnd. Olt; loc placut
de petrecere al orAsenilor S15:tinenI,
in zilele de sarbatori,
mal ales la Pasa
Manita, rîü, izvoreste de sub
muntele Piatra-AlbA, trece prin
centrul cat Manita, com. Recea,
pl. Horezul, jud. Vilcea, se unete
cu rîul Maricioara, care izvoreste
de la Piscul-Tiganului
si se varsa id riul Cerna, la
com. Fometesti.
Mantel (Dealul-), deal, in partea
de S.-E. a com, Covasna,
pl. Podoleni, jud. Falcil. La
poalele acestuT deal a fost din
vechime satul Varna, in fundul
Vad MArturid. Tot ad se
afla localitatea numitl Biserica-
VechTe.
MariuSa, sat, facInd parte din
com. rur. Hagiesti-Mariuta, pl.
Mostistea, jud. ilfov. Este situat
la E. de Hagiesti, pe valea Mostistea.
Se tntinde pe o suprafatA de
2279 hect., cu o populatie de
617 locuitorT.
D-ni! C. Vernescu, Sp. Gazoti,
d-na Alex. Brezoianu an 1882
hect. si locuitoriI, 397 hect. ProprietarlI
cultiva. 1440 hect. (200
sterpe, 90 izlaz, 152 padure).
Locuitorir cultiva 350 hect. (15
hect. sterpe, 32 izlaz).
Are o biserica, cu hramul Sf.
Gheorghe, deservia de 2 precl
si 2 eintaretl; 2 helestaie ; 2
poduri. Comerciul se face de 4
drciumarl.
Numarul vitelor marT e de
8o8 si al celor miel, de 1200.
MariuSa san Chirculescu,
tun, pendinte de com. Rusi-luT-
Asan, jud. Vlasca. Are o suprafata
de 500 hect., din care
60 locuitorl, improprietaritl la
1864, ati luat 145 hect. Este si
o braniste de i hect. si jum.
situatA pe loc ses. Venitul anual
al mosid e de 12000 le!.
Marmura, nume ce purta in vechime
comuna Nedeia, pl. Balta,
jud. Dolj.
Marmura deal, In partea de N.-
E. a satulta si com. Pohotinul,
pl. Podoleni, jud. Falda, din

MARMURILE 243 MARTALOGI-CI013A/%11
care se scoate peatrA. O parte
este acoperit Cu Vil i pAdure,
lar pe poale se face cultura de
cereale.
Marmurile, beata, jud. Dolj, pl.
Balta, com. Nedeia.
Marotinul, ostrov, in DunAre, in
jos de satul 'Brani$tea, iudqul
Vla$ca.
Marotinul, vale, jud. Ilfov, pl.
Oltenita, prin care balta Mosti$tea
comunicA cu DunArea.
Marotinul-de-Jos san Ghimpati,
com. rur., pl. Balta-Oltuld.-j.,
jud. Romanati, formatA
numaI din satul cu acelag nume.
E situatA pe un teren $es, in
dreptul dunelor ce face nisipul
in coltul de N.-V. al plA.$eT, la
18 kil. de Caracal $i la 38 kil.
de Corabia. InAltimea solulur
d'asupra nivelulur mArir este
de 138 m.
Are o populatie de 147 famili!,
san 705 suflete, din carT
121 contribuabilT ; o $coalá primará,
cu i invAtAtor, frecuentatA
de 34 elevr; o bisericA, cu hramul
S-%i! VoevozT, clAditl la 1795
de Stoica Boruzescu ; 2 circiund.
Budgetul comuner e la veniturr
de 1931 le!, lar la cheltuelI,
de 1854 ler.
Vite mar! cornute 279, vite
raid 900 $i rimAtorT 140.
Marotinul-de-Sus, saa Gale§ul,
com. rur., pl. Balta-Oltul-d.-j.,
jud. Romanati, formatA numar
din satul cu acela$T nume, situatA
aproape de hotarul jud.
Dolj, pe un teren ses $i nisipos,
fiind-cA imprejurul comuner
vin dunele ce nisipul formeazá.
ad. Se afil la 25 kil. de Caracal
$i la 41 kil. de Corabia.
Altitudinea terenulur d'asupra
nivelulta narir este de 138 m.
Are o populatie de 250 famili!,
san 1013 suflete, din carI
186 contribuabilr; o $coall primará,
frecuentatä. de 34 elevr;
o bisericl, cu hramul Cuy. Paraschiva
(1864), Cu I preot $i 2
cintAretr; 2 circiumr.
Vite marT cornute 676, vite
miel 695 $1. finatorT 425.
Budgetul comuner e de 1771
ler la veniturl $1 de 1650 le! la
cheltuelr.
In spre E. de sat este conacul
unur mare proprietar, St.
Geblescu, a cArur mo$ie se intinde
spre S.
Se mar allá spre N. mAgura
Gunoiul - Badiser, tuteo vale
unde a fost sili$te de sat, MAgura-Turcului
i Teiul Motir; la
S., Grindul-Tursanului i lacul
Gale$ul, ?t'Are hotarul comuneT
$i al mo$ier Mirpnilor (com.).
Marsilieni, com. rur., in judetul
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, este.
situatA pe partea dreaptA a riulur
Ialomita, futre comunele Albe$ti
$i Bordu$ele.
Teritoriul comuner, cu suprafata
de 5700 hect., din carT 125
hect. pAdure, se intinde din riul
Ialomita, spre S., pe cimpia BArAganul
$i coprinde douà mo$il:
Dilga-MicA, de 600 hect., proprietate
a $apte sAted mo$nenr,
i Dilga-Mare, de 5100
hect., proprietate particularä.
Dupl legea ruralA din 1864,
sunt improprietáriti pe mo$ie
48 locuitori ; neimproprietAritT
mar sunt 140.
Se compune din satele : Marsilieni,
Dilga-Mica i Neamtul
$i din cAt. Grumuzea, cu re$edinta
primArier qi a judecAtorier
comunale in Marsilieni.
Are o populatie de 206 famili!,
san 1108 suflete ; o $coall
mixtl, frecuentatA de 51 elevr
20 eleve ; o bisericA, cu un
preot i do! dascAlr.
Vite : 949 bol*, 567 cal; 4468
or, 50 capre, 32 bivolf, 15 asinI
$i 459 porcI.
Budgetul com, e de 4110 ler
la veniturr, lar la cheltuelT, de
6461 lei.
Pe partea de S. a comuner,
trece calea feratá. Bucure$ti-Fete$ti,
care are pe teritoriul comune
statia Dilga-Mare.
Marsilieni, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. cu acela$I nume, situat la
3 '/2 kil. de riul Ialomita, pe
lunca riulur $i coasta BArAganulur.
Vechea numire a satulur este
Dilga-Mare.
Populatiunea comuner este de
136 familir.
Are o $coalA mixtA, condusA
de un invAtAtor $1 frecuentatA
de 51 eleyr $1 20 eleve; o bisericl,
deseryitA de un preot $1
do! dascAlT.
Vite sunt : 589 bol, 289 ca!,
3349 oT, 35 capre, 32 biyolT,
15 asinl $1 228 porcr.
Martalogi, sati Urzice§ti, sat,
jud. Arge$, pl. Cotmeana, fAcind
parte din com. rur. Martalogi-
Ciubani. Are o bisericl, cu hramul
Sf. Nicolae, deservitl de un
preot $i un cintAret.
Numirea acestur sat probabil
cl vine de la vechiile militirjudetene
ce existan in veacul
al XVII-lea, sub numele de Martalogi
$1 care ad existat pAnA la
1716, cind le-a desfiiintat Nicolae
Mavrocordat, ca o mAsurA
mult fiscalA, de oare-ceIVIartalogi
eran scutitr de orl-ce dArT catre
stat.
Martalogi-Ciobani, com. rur.,
pe riul Cotmeana, jud. Arges,
pl. Cotmea, la extremitatea de
S. a judetuluT, despre judetele
Oltul $1 Teleorman, la 21 kil.
62680. Nadie Diotionar Geografic. Vol. IV. 82

MARTE! (DEALUL-) 244 MASTACANUL
de com. rur. Cote0, reqedinta
subprefecturer, i la 30 kil. de
Pite0. Se compune din 2 sate:
Ciobani i Martalogi, avind impreuna.
18o fam., cu 730 sufl.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, cu un preot i un cintaret;
o coala primara rurala.
Budgetul com, e de 13971er
la veniturr qi de 1266 ler la cheltuelr.
Vite sunt: 960 bol i yac!,
58 cal, 9 bivolr, 1885 or, 6 capre
320 rimatorr.
Marte (Dealul-), deal, in jud.
Suceava, com. Plqe0, parte
cultivabil, parte padure.
Martinesti, numire ce se mar da
cat. urpanul, com. Mirce0, pl.
Vedea-d.-j., jud. Olt.
Martinul, sat, jud. Bacaa, pl.
Tazlaul-d.-j., com. Berzuntul, situat
pe dealul cu acelag nume,
nu departe de piriul Berzuntul.
Are o populatie de 37 familir,
san 188 suflete; o biserica. ; 2
circiumr. Vite sunt: 13 cal, 113
vite marl cornute, io poro!
13 capre.
Martinul, munte, jud. Baca'', pl.
Trotu§ul, com. Hirja, situat spre
V. de satul HIrja i acoperit
cu padure.
Martinul, munte, in jud. Buzati,
com. Minzaleqti, futre munir
Furul-Mare i Muscelwa ; face
hotar despre com. Lopatari ;
are padure §i fineata.
Martinul, munte, in jud. R.-Sarat,
pl. Rtmnicul, com. Bisoca, numit
Selariile-Martin, in partea de
S. a comuner; este acoperit cu
padurr l cu p4unr intinse ;
vara se fac ad stine de o!.
Martinul, firtfi, in jud R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Bisoca,
considerat ca unul din izvoarele
Aula Rearat; izvoreSe
din muntele Martinul, uda. N.
comuner, i se varsa in Rlinnic,
pe stinga lur.
Martiria, numire, data de calugaritele
schitulur Sf. Gheorghe
inaltelor §1 stincoaselor piscurt
din com. Boziorul, cat. Nucul,
jud. Buzaa, situate putin mar
la S. de schit. Muntele Martiria,
serva ca botar despre comuna
Colti ; e acoperit de padure.
Martoiul, atun (arta), In j id.
Ialomita, pl. Borcea, pendinte
de comuna Luppni.
Martologul, pisc si vale, com.
Baesti, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.
Valea izvoreqte dela N.-E.
comund Ble$ti, §i se varsa in
piriul Dobricea.
Marvila, sat, facind parte din
corn. Corbasca, pl. Berhecia, jud.
Tecucia. Este situat pe un deal,
pe malul sting al Siretulur, la
6 kil, de resedinta comuner.
Are o populatie de 68 famili,
saa 246 suflete, locuind
in 64 case; o biserica, cu hratnul
Cuvioasa Paraschiva, care
s'a facut la 1863 de monahul
Lavrentie din schitul Pogletul,
dupa cum se adeverqte prin inscriptia
ce se afla deasupra
Satul a fost situat mal pe vale,
unde se vad i astal cite-va ridicaturl
de pamint; mar pe urma
s'a ridicat pe deal.
Aicr intra Siretul in jud. Temida.
Pirtul Pogletul, care curge
la N. de sat, formeaza hotarul
intre jud. Tecucia i Baca.
Masa-de-Piatrà, localitate, in
partea de N.-E. a com. Star-
Chiojdul, pl. Teleajenul, j ud. Prahoya,
unde se afla o mica villa
cu apa de pucioasa, pe valea
Bisca-cu-Cale.
Masa-Domneasca, sanca, jud
Bacan, pl. Trotupl, com. Manastirea-CaOnul,
?nafta. de 2 in.,
pe care se zice ca ar fi mincat
Stefan Gh. Voevod, dupa intoarcerea
sa din Ardeal, unde
se dusese fugara de Turcr, treeiner
citr-va oamenr prin Beci
urile-Domne§tr.
M as a-lui- Traian, saa M a sa -
lespede
de piatra, in forma une! mese rotunde,
ce se afta pe marginea
Oltulur, jud. Vilcea, din jos de
manastirea Turnul, care tine de
judetul Arge§. Legenda populara.
zice ca la aceasta masa
s'ar fi wzatMihaia-Viteazul in
mijlocul capitanilor sa7, inainte
d'a intra cu otile sale in Transilvania.
Aceasta legencla a inspirat
poetulur Bolintineanu una
din cele mar frumoase balade
ale sale:
Ca un glob de aur luna strillucea,
pe-o vale verde, optile dormea.
Dar p'un vid de munto sti Mihaiti lamas
qi pe d'albaq mina fruntea luí se las.
Asemenea i raposatul T.
Aman a fost inspirat de aceasta
legenda in cunoscutul
tabloa, cu acelag subiect ca balada
poetulur.
Mascul, nume de sat vechig, desfiintat.
Vez! Plumti, sat, pl.
Cirligatura, jud. Ia§i.
Maslosul, deal, situat la E. comune!
Godinqti, jud. Gorj, plaiul
Vulcan ; se prelungWe de
la E. spre V. pe o intindere
de 5 kil.; e proprietate a locuitorilor
comuner Godine§ti; e
acoperit de vi! prunet.
Mastacinul, com. rur., situata

MASTACANUL 245 MATARAUA
In partea despre N. a pldseT
Bistrita, jud. Neamtu, filtre riul
Bistrita si ramurile Carpatilor
de pe hotarul Transilvanid.
Terenurile sale sunt accidentate,
prezintind dealurT marete si
vAT profu n d e, printre caff domina
culmea formata de muntiT Gosmanul,
Tarcaul, Vitioana-Mare,
Porfirul, Nechitul si Negulesti.
Aceasta comuna este formata.
din catunele: Mastacanul, Negulesti,
Balanul, Smirea, Margina,
Portaresti, Schitul-Nechitul
si $ovoaia, cu o populatie
de 1559 fam., sati 2951 sufl.
Dintre locuitorif improprietaritT
in 1864 sunt : 39, carT &dese
si-s1 stapinesc singuri locurile
lor; 55 stapinesc locurile
ca urmasi al celor improprietaritT;
1 loc a fost parisit de catre
un improprietarit si se stapineste
de catre comuna.
Agricultura se face pe o intindere
de 463 hect.
Imasul (suhatul) are o intindere
de 1400 hect. si nutreste
un numär de 2849 vite.
In Mastacanul sunt 3 bisericT,
cu 8 deserventi ; o scoala.
Budgetul comund e de 5322
leT, 14 banT, la veniturf si de
4896 leI, 85 batir, la cheltuelf.
Comunicatia cu satele vecine
se face: prin un drum care duce
din satul Mas tacanul in satul Borlesti,
fticind legatura ca soseaua
judeteana Roznovul TazIdul (intre
kil. 30-3 i) ; prin un drum de
la satul Mastacanul, trecind prin
satul . ovoaia la satul Gura-MastacanuluT,
facind legatura cu
soseaua Roznovul-Borlesti (intre
kil. 25-26) ; prin un drum
de la Negulesti la Borlesti (si
la satul lapa prin alt drum);
prin un drum de la satul Mastacan
ul, ce trece prin satul Portaresti
si Balanul, si se uneste cu
soseaua Roznovul-Borlesti, in
dreptul kil. 24.
Mastacfinul, sat, in jud. Neamtu,
com. Mastacanul, pl. Bistrita,
situat pe valea piriului Mastacanoasa,
la 25 kil, de orasul
Piatra.
Are o populatie de 190 familif;
1 biserica, cu I preot si
2 dascalT; o scoala, frecuentata
de 37 elevT.
In apropiere de acest sat se
afla izvoare cu apd minerall
(b orviz).
MastacAnul, sat,in jud. Neamtu,
cotn. Dragomiresti, pl. de Sus-
Mijlocul, situat in drumul care
pleaca dintre kil. 17-18 al
soseleT Girovul-Tupilati si duce
prin satul Bornisul si Hlapesti,
la Talpa.
Mastacanul, ramurd de dcalurt,
pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu,
ce se intinde despre E. satuluT
Dusesti, com. Serbesti, din dreptul
kil. 19 al soseleT Girovul-
Tupilati, prin comuna Dragomiresti,
formind in mare parte
hotarul dintre aceastä com. si
com. erbesti si Birgloani. La
E. de satul Mastacanul se ramifica:
o culme apuca in spre N.
facind legatura cu rarn. Usca-
%flor si alta in spre S.-E. se
intinde pe cuprinsul com. Birgloani.
Mastacinul, mofie, in judetul
Neamtu, com. Dragomiresti, pl.
de Sus-Mijlocul, formind cu
marginile sale limita comunei
despre com. erbesti si Birgaoani.
Este proprietatea d-lur A.
Criv)it, caruia if aduce un venit
anual de 6500 leT.
Mastachnul, mofie, in judetul
Neamtu, com. Mastacanul, pl.
Bistrita.
Ma stacinul,firia, I n jud.Neamtu,
com. Mastacanul, pl. Bistrita;
izvoreste din ramurile despre
N. de schitul Nechidul, dintre
muntiT numitT Alunisul si Nechitul,
prin valea carora curge
pana aproape de satul Mastacanul;
trece apoT printre satele
ovoaia (in dreapta) si Portaresti
(in stinga), strabatind, in
dreptul satuluT Gura-MastacanuluT,
soseaua judeteana. Roznovul-Tazaul,
intre kil. 25-26,
dupd care se varsa pe dreapta
riuluT Bistrita.
MastacAnuluI (Gura-), sdtuc,
In jud. Neamtu, pl. Bistrita, com.
Mastacanul, situat pe valea riuluI
Bistrita, sub sira dealurilor
ce se intind paralel cu acest
riii, in drumul soseleT jud. Dobreni-Moinesti,
la al 26-lea kil.
Mata, dea 1, pe care se afla asezat
satul elari, com. Valea-Mare,
plaiul Dimbovita, judetul Muscel.
Matac, fost pichet de grani pi, in
jud. Mehedinti, plaiul Closani.
Mataraua, sat, facind parte din
com. rur. Hagiesti-Mariuta, jud.
Ilfov, pl. Mostistea. Este situat
la N. de Hagiesti, Ruga valea
Mostistea, pe locurT smircoase.
Se Intinde pe o suprafata de
788 hect., cu o populatie de
296 locuitorl.
D-1 C. Athanasiu are 625
hect. si locuitoriT 163 hect. Proprietarul
cultiva. 450 hect. (50
sterpe, 125 padure). LocuitoriT
rezervä pentru izlaz 14 hect.
Are o biserica, cu hramul Intimpinarea
Domnului ; 1 moard
cu apa ; 1 masina de treerat ;
1 helestea ; 1 pod.
Comerciul se face de 1 cit.ciumar
si 1 hangit1.
Numdrul vitelor mal-1 e de
243 si al celor micT, de 548.

MATCA 248 MATEIENI
Matca, com. rur., In jud. Tecucia,
pl. Nicoresti, situatI pe ambele
malurT ale riuluT Corozelul, la
6 kil, de capitala judetuluf si la
21 kil. spre E. de a plAser.
Are o populatie de 510 famili!,
saa 2260 suflete ; locuesc
in 594 case.
Sunt tre bisericT, douá de
zid si una de gard. Cea de zid
Cu hramul Sf. Nicolae, s'a flcut
la inceput de gard, pe mosia
dala, fosa rAzdsia locuitorilor ;
in 1830 s'a reparat i in 1872
s'a fAcut de zid ; a doua, tot de
zid, cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
s'a fAcut la 1833, Cu spesele
obstesti, din lemn si la 1837
s'a refAcut de zid; a treia, cu hramul
S-tiT VoevozT, s'a fAcut de
gard, in 1825 Cu ajutorul locultorilor
si la 1860 s'a reparat ;
sunt deservite de 3 preotT si 5
cintAretr. Scoala, care dateazA
din anul 1864, e frecuentatA de
65 elevT.
Vite sunt : 620 boT, 489 yac!,
360 cal, 1016 oT, 15 capre, 3
taurT, 890 porcI.
Sunt 420 stupT cu albine.
Intinderea terenuluT cultivabil
e de 6124 hect.
Veniturile si cheltuelile com.
se urcA la suma de 5350 Id.
E brAzdata in partea de E.
de dealurile: GAvanul, Iepureasa,
Glltul, Cierul-luT-Goroveig, Dealul-luf-Vede,
Stan, CuichilA, Croltorul,
MAnAilA Chicerea.
E udatA de riul Corozelul, care
trece prin centru, de la N. la S.
Mal sunt i cite-va lame: Lacul-TroianuluT,
al-PorculuT si al-
FerAstrAulul, care in timpul vereT
seacA. In partea de V. se aflA
valea RAriul.
Soseaua judeteanA inlesneste
comunicatia cu orasul Tecucia.
Locuitorif sunt vechT rAzesT.
Comerciul se face de 5 circiumarr.
Se mArgineste la N. Cu com.
Tiganqti i Corodul; la S., cu
com. Puteni ; la E., cu jud. Covurluia
si la V., Cu orasul Tecucia.
Matea, cimpie, pe care este asezat
satul Balasoeni, pl. Sabarul,
jud. Ilfov. Numele-T vine
de acolo cl matca fluluT Argesul,
în timpiT vechT a fost pe
ad, dovadA cantitatea mare de
nisip ce se af15. pe aceastd
pie.
Matca, pîrta, in jud. R.-SArat,
plaiul Rimnicul, com. DAnalesti,
izvorInd din dealul Plesesti ;
udA partea de N. a com. si se
vars1 in riul Rimnicul-SArat, pe
dreapta.
Matca, Mili, ce trece prin comunele
: BîcleuI, Albulesti, Valea-MorculuT,
Piria, pl. Dumbrava,
jud. Mehedinti, si trece
in jud. DO, pe la com. rur. Argetoaia,
vArsindu-se in nul Jiul.
Matei, sat, in jud. Arges. VezT
Schitul-Matei.
Matei - Basarab saa Valter-
MAr'acineanu, atun, pendinte
de com. Iepuresti, proprietate
a statuluT, situad. in pl. CilnisteT,
jud. Vlasca. S'a inflintat
Cu ocazia improprietArireT insurAteilor
la 1882.
AicT s'a dat pentru 50 locuitorl,
dota scolf si o bisericl,
suprafata de 281 hect.
Mateiasul, munte de platrA, calcaroasA,
cu virful Sturul saa
Piatra-NAmAestilor,. In fata NImAestilor,
jud. Muscel. Un kil.
aproape intre virful SturuluT si
vAile vecine. In apropiere de el
este Petera-MatelasuluT, a cArel
adincime neobiclnuitA nu e cercetatA
de cit de indrAznetiT vul-
Virful SturuluT, cu infAtisarea
luT mAreatd, ridicA frumusetea
pozitiunel NAmlestilor.
Pe lunca ArgesuluT, la locul
numit Valea-luT-Braga si pe Mateiasul
s'aa gAsit numeroase dovea
de rAzboaie ale trecutului:
ghiulele, oase de oamenT, cosciuge
de platrd. Acestea sunt
probe neindoelnice cA. pe aceste
locurl s'a vArsat singe tu mal
multe rindurT. Legenda spune
cA numele muntelur se trage
de la Matei Corvin, care ar fi
dat p'aci bAtAlif. Poate cA in
frAmintArile urmate in tre Tepes
si TurcT, s5. fi trecut i Mateias
Corvin prin aceste locurT, de si
istoria nu pomeneste de cit numal
de trecerea peste pasul Bran
a luT Ion Corvin, vrAjmasul luT
Vlad Dracul.
Mateiasul,munte, In j ud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. CrAcAoani,
situat lingl CracAul-Negru,
in legAturl cu muntele Rotunda.
Mateiasul, peldure supusA regimuluT
silvic, com. Dragoslavele,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel,
in intindere aproximativA de 150
hect. cu un masiv rar. Se invecineste
la N. cu PravAtul ; la
S., ca Lunca-Girtil; la E., cu riul
Dimbovita si la V., cu NAmAesti.
Mateiasului (Pestera-),fiefter&
in jud. MuScel. Vezl Mateiasul,
munte.
MatelasuluI p11111, se
varsA in riul Dimbovita, pe partea
dreaptA, In raionul com.
BAdeni - Ungureni, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel.
Mateieni, sat, in jud. Dorohola,
pl. Cosula, com. DimAcheni, cu
74 familif, saa 165 suflete.
Proprietatea mosief este a rAposatuluT
loan Docan, luatl prin
cumpArAturA, iar din vechime a

MATElETI 247 MAT1EVA-HARA
fost a manastirel Dragomirna
din Bucovina, pana in anul 1785,
cind s'a vindut.
Biserica, cu hramul S-VI TreI-
Ierarhr, deservita de i cintaret
si i paramar, este mica de lemn
tencuita ; t'Acula in 1828, de
spatarul Grigore Manole Varlam,
fost proprietar.
SateniI improprietariti ati 157
hect., 54 axil; lar proprietarul
mosid, 1095 hect., 99 aril, cimp
si 71 hect., 61 ara, padure.
In sat sunt : 5 iazurI; o livacía
; 4 pogoane de vie.
Rîul Jijia curge pe hotar.
DrumurT principale sunt: acel
ce duce prirt Vladeni in jos pe
Jijia i acel ce duce la Botosani
si la Dorohoid prin Dimacheni.
Hotarele mosier sunt cu: Dimacheni,
VIddeni, Corldteni
Nicseni.
Mateie§ti, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-s. Numele san vine
de la un Mateiu, primul locuitor
ce s'a stabilit ad i si care a
avut 3 feciorI: Anghel, Barbu
Modre, cum si un ginere, I.
Calarasu, dupa numele carora
s'ad numit ulitele : Calarasesti,
Modresti, BArbulesti si Anghelesti.
Formata numaI din satul cu acest
nume, este situata pe valea
riuluf Tiruia, intre dealurile MAgura
si Ciresiul, la 56 kil. de
Rimnic si la 18 kil. de Horezul.
Are o populatie de 230 fasad
855 suflete, mosnenI,
din can 189 contribuabili. Locuesc
In 240 case.
Are 4 bisericI: Cuvioasa-Paraschiva,
reparata la anul 1859
si in urma la 1869, de Costache
Dumitru ; a doua, Sf. ImparatI,
reparata la 1868 de ctitorii D.
Codreanu, P. Ienciu, Al. Popa
Vladutu, M. Modrescu si altii ;
a treia, SE Mihail si Gavriil, fondata
la anul 1836 de Simion
D. Popa Ilie j altif si a patra,
Nasterea-SE-Ion-Botezdtorul, zidita
la anal 1862 de D-ion Ionita
Diaconescu, Preotul T. Neamtu
si altiI.
coala dateazA In comuna de
la 1890. Clädirea e bulla, proprietate
a comuna E frecuentata
de 12 copil.
Vite sunt: 6 cal, 35 lepe, 230
bol, 62 vacI, too of, 30 berbed,
52 porcI si 25 scroafe.
Loc. desfac vitele la tirgurile
din Rtureni i Gingulesti; cerealele,
la Tirgul-Horezul si la
Craiova.
Pe riul Tirila, In raionul comune,
sunt 4 morr.
In partea de V. a comuneI
este Piscul-Turcilor, unde se zice
cA ar fi locuit de demult TurcY,
fiind in pamint si rAmasite de
ziduff, iar putin mai spre V. se
ridicd inaltimea numitd Mdgura,
de unde se vede, la E., jumatate
pl. Horezul, la S. jumatate
pl. Oltetul si la V. jumAtate
pl. Novaci, din jud. Gorj.
Suprafata comunel e de 1050
hect., din cari 350 hect. vatra
satultd.
Veniturile i cheltuelile comuneI
se urca. la 1200 leI anual.
oseaua judeteana, ce trece
prin mijlocul Mateiestilor pe Vainlesnestecomunicatia
la N. cu com. Greci i la S.
cu com. Turcesti.
Comuna este brazdata de
dealurile : Carantina, Mdgura si
Cornätelul (la V.), Filipul, Comoara
i Seaca (la E.). Cele
d'intiiii treI formeaza un lant ce
se prelungeste din hotarul comund
Greci (la N.), pana in
hotarul comuna Turcesti (la S.);
lar cele trei din urma formeazd
un sir paralel ca cel intinzIndu
se in aceeasI directiune,
spre E.
E udata de valcelele: Ursoaia,
Odailor, Baldovinul i Seaca,
si de riul Tiriia, care trece prin
centru.
Se margineste cu com. Turcesti,
Alunul, Corsorul (jud.
Gorj), Greci i Ciresul.
Calugarii Macarie, Tudosie,
Nectarie, Ieromonahul Iosif
Banul Manolache, carona apartinca
mosia si satul Mateiesti,
ad daruit partile lor manastireI
Horezul, la anul 7208 (1700).
Mateie§ti, sati Lunca, sal, jud.
&Izad, pl. Tazldul-d.-j., com.
Sanduleni, situat d'a dreapta
Tazlauld-Mare, mal jos de satul
Tisa. Are o populatie de
15 familiI, sad 67 suflete.
Vite marI cornute 20 0. o! 34.
Mateie§ti, numire, ce se da 'una
parg diu comuna Stilpeni, jud.
Muscel,
Mateie§ti, vechie numire a cdtunului
Mierea, jud. Buzad, com.
Gura-Niscovulul.
Mateie§ti, deal, in raionul com.
Mateiesti, pl. Oltetul-d.-s., jud.
Vilcea, pe care se cultiva 30
hect., 50 ariI, vie.
Mateie§ul, munte, jud. Bacatl,
pl. Trotusul, situat spre S.-V.
com. Cdiutul ; este acoperit cu
padure.
Matieva-Hará, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul
com. Slava-Rusa ; se desface
din dealul Carada-Bair , se 2ntinde
spre S., tuteo directie generan.
de la N.-E. spre S.-V.,
brazdind partea centran a plaseI
si a comuneI; are o inaltime
de 264 ni.; pe partea nordica.
este acoperit cu padurl, lar pe
poalele sudice cu Jinete i samanSturI.

MATIOAIA 248 MAVRODINUL
Matioaia, fost sat, pe pidul cu
acelasI nume, jud. Suceava, desfiintat
de Mihaiii Sturdza-Voda,
care a stramutat pe locuitod
In Homita.
Matioaia, pa'clure, de diverse esente,
jud. Suceava, com. Cristesti.
Matioaia, pilla, jud. Suceava,
numit la obirsie Homita, de la
satul din care-g incepe cursul..
Indatá ce trece in com. Tatarusi,
primeste numele de Matioaia.
Dupa un curs de 4 kil.,
200 m., in dreptul satulur Uda,
primeste pe Leurdisul si Calu-
Ora si-sI schimba numele In
Piriul-Mare. Curge inca 3 kil.,
si, trecind pe mosia Heciul, la
numele de Contasca. Dupa un
curs de inca 6 kil., udind com.
Lespezi si Pascani, le varsa in
Siret, din sus de satul Lunca.
Apa sa invirteste 4 morr in com.
Tatarusi, 2 in com. Lespezi, 4
morr si 2 piue in com. Pg.scani.
Are de tributad din stinga piraiele
: Posta, Satulur si Cali-
Ora, lar din dreapta piriul Bodesti.
Matita, sat, fácind parte din com.
rur. Pacureti, pl. Podgoria, jud.
Prahova. Are o populatie de
723 suflete; o biserica, fondata la
1800 si reparad. la 1886 de loc.
Cdtunul se mar numeste de
locuitod si Ochisorul.
Malta, lac, jud. Tulcea, in partea
N. a pl. Sulina, si cea E.
a com. urb. Chilia-Vechie ; este
format de gira Lopatna, ce-I aduce
apa din bratul Sulina ;
comunica cu baltile : Babina,
Rosca si Mehei ; e inconjurat
cu stuf; are 300 hect. intindere
si contine peste in abundenta.
Matita, mofie, pe care s'au im-
proprietarit, la 1864, parte din
locuitoriT com. Pacureti, pl. Podgoria,
jud. Prahova. .
Matita, t'U, format din girlele :
Turburea si Apa-Dulce, ce izvoresc:
prima din dealul Zimbroaia
si a doua din dealurile
comuner Drajna-d.-j., pl. Teleajenul,
jud. Prahova. Ambele se
impreuna din jos de cat. SArari,
com. Predealul. Matita curge
prin com. Surani, de la N.
la S., si se varsa in Orla Lopatna,
tntre comunele Podeni-Nor
si Pacureti din pl. Podgoria.
Pe o parte din girla Matita
este situata com. Pacureti.
Matorätul, culme, jud. Mehedinti,
linga T.-Severin, numita
si Culmea-Matoratulur, ce se termina
de o data la Dunare, lasind
loe de trecere numar pentru calea
ferata si soseaua nationala.
Matraca, sat, jud. Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, cat. com.
Colanul, situat litiga Tirgoviste,
la 2 kil, de bariera Bucuresti,
Boga suburbia Sirbi si aproape
de soseaua judeteana Tirgoviste-
Lazuri-Bilciuresti-Butimanul.
Matruoa, sat, jud. Dimbovita, pl.
Bolintinul, cat. a.m. Maruntisul.
Mata, baltd, in jud. Covurluiii,
pl. Horincea, com. Rogojeni,
aproape de Radianul, de care
se desparte prin stufarie. Mata
se aflg. in spre com. aria, iar
Rg.dianul, spre Blagesti (jud.
Tutova), si amindouà aproape
de Vadeni.
Matul, numire ce se da cdtunulut
Ghiteasea, com. Negreni,
pl. Vedea-d.-j., jud. Olt.
Mayra, mofie, jud. Buzar], com.
Manesti, cAt. Reghinesti; are
400 hect., din carr too hect.
padure, apoI livezI, izlaz, curaturr
si locurr sterpe. Numita astfel
dupa numele fostulur proprietar
generalul Mavru. LocalniciI o
numesc Mamvra si Reghinesti.
Mavrodinul, com, rur., in jud.
Teleorman, pl. Tirgulur, situata
pe Valea-Vede, la punctul unde
se impreung piraiele Tinoasa $i
Ciineasca, si la confluenta lor in
riul Vedea. Este pusa liare doua
dealurr, Dealui-Ganer, la V. si
Dealul-Viilor, la N.
Se margineste la N. cu comunele
Alexandria si Calinesti ;
la N.-E., cu Valéa-ZbirglezeI; la
S., cu hotarele mosiilor Ploscad.-j.
si Spatarei ; la S., cu com.
Adamesti si cu mosia Soyarasti.
Terenul comuner este accidentat.
Dealurile din spre valle
Veder, Tinoaser si Ciinelur doming.
comuna; iar la S. sunt
dealurile acoperite de padurr
spre com. Nanovul ; incolo tot
pamintul este ses.
Teritoriul comuner este strabatut
de mar multe va.I si valcele:
Valea-Ttrnaver, ce-si are inceputul
pe mosia Mavrodinului ;
Valea-Calului impreunata cu Valea-Crucilor
; Valea - Zbirglezer,
a-Stupinir si_a-lur-Hasan-Aga, la
N.-E. spre mosia Bleoturile ; Valea-TiganceT,
la N., intre mosiile
Alexandria si Calinesti; Valea-
Frinculur, Valea-lur-Lazar si alte
valcele.
Sunt si cite-va lacurr de putina
importanta : Lacul - B.AltatuluI,
la N. spre Alexandria, al-Cazacilor,
al-Berzer si Stejarulur,
la N.-E. comuner si al-Lixandrer,
la V.
MagurI sunt multe pe teritoriul
comuner; Magura-Chiala, a-
Mira, a-Sandulur, a-Vizuinelor,
a - Ciocanelulur, a-lur-Stoica si
a - lur- Stoian sunt insirate, cu

MAVRODINUL 249 MAVRODINUL
magurile : Flocopaca- Mare §i
Flocopnca-Mica §1. Tirnava, in
partea despre Valea - Nanovulul
; magura Cloaca, la S.-V. ;
Sapata §i Micul, spre Valea-ZbirglezeT
; Magura-cu- tubeiul, tot
spre Valea-NanovuluT i hotarul
mole! Mavrodinul; Magura-Ursarilor,
la N.-E. ; Magura-Roie,
a-MatuwI, la E. §i in fine
Magura-cu-Pietr4, la V.
Populatiunea comuneT este de
283 familiT, saa 971 suflete, din
carT 249 contribuabilT.
Are o §coala, conclusa de un
invatator i frecuentata de 19
elevI; o biserica, deservia de
2 preotT, i cintäret i i paracliser.
Vite sunt 4154 capete, din
carT 722 vite marT cornute, 399
caT, 7 magarT, 2423 or, 42 capre
i 561 porcI.
Budgetul comuneT e de leT
6169, banT 23, la veniturT i de
leT 5856, banT 74, la cheltuelf.
LocuitorT improprietaritT in
1864, aa fost 140, pe o intindere
de 970 pogoane.
Mo5ia Mavrodinul formeaza
corpul prinCipal din intinsul domenia
al baronuluT Theodor NicolicT
de Rudna, senator in Camera
magnatilor din Ungaria,
consilier aulic i fost atwt pe
linga guvernamintul Bosniel
HerzegovineY.
Acest domenia are mal multe
corpurT. In comuna sunt casele
proprietatiT, precum i intreaga
instalatiune a economatuluI
mo§ieT. Cultura pamintuluT
se face sistematic ; crqterea
vitelor este foarte ingrijita,
ast-fel ca servqte de model
multor agricultorT.
Munca agricoll se face parte
in invoelT cu locuitoril din Mavrodinul
i din comunele invecinate,
parte cu vitele i uneltele
proprietatiT.
CM de comunicatie are: spre
com. Buzescul, peste Vedea, in
calea judeteana Rcniori-Alexandria;
spre com. NenciulWi §i
spre com. Caline0, peste valea
JoiteT. Pe aci era mal de demult
drumul Pitqtilor, pe valea Teleormanulut
La marginea satuluT spre N.-
V., se s'Ad ruinele une bisericT,
ziditl de Domnitorul Nicolae
Mavrogheni, in secolul trecut.
Satul Mavrodinul avea in secolul
trecut numirea de Repezi
§i facea parte din plasa TeleormanuluT-d.-j.
Numirea de Mavrodinul
i s'a dat in a doua decenie
a secoluluT al Xl-lea, de cind
dateaza §i renumitul tirg care
a tinut pana la anul 1879. Pe
lingA dinsul mal* ere' douà sate,
Saelele i Fundatura, carT s'aa
desfiintat.
Tirgul Mavrodinulta s'a format
parte din locuitoriT ba§titinag
ai celor doul sate, parte
din BulgariT carl aü parasit itovul,
pe timpul razboiuluT de
la 18i2. Dup5. arderea acestuT
ora, Bulgarif mal avutT s'aa
stramutat pe la Viena, Bucure5ti
i in alte orase marT; ceT
maT saracT ati trecut la Zimnicea,
unde nu aü putut sta mult,
din cauza persecutiunif Turcilor.
Pe atuncl parte din mo0a de
azI a MavrodinuluT era proprietatea
baronulur de Sachelarie.
EmigrantiT bulgarT din Zimnicea
aa trecut la Mavrodinul, unde
platear' 6 leT daca 11 dijma I/2o
§i aa contribuit mult la prosperarea
tirgalur ce se infiintase
acolo.
Tirgul MavrodinuluT era renumit
in toatA tara. El se tinea
la RusaliI, °data cu tirgul
Mo5ilor din Bucure4i. Ad veneati
negutatorT din toate partile
táriT i din strainatate, cu
felurhe marfurT pentru aprovizionarea
locuitorilor din jud.
Teleorman i din judetele invecinate.
NemultumitT de conditiunile
ce le impunea proprietarul mo-
Oef, coloniOT BulgarT, maT ales
la punerea in aplicatiune a RegulamentuluT
Organic, se plinsera
generaluluT Kiseleff. Acesta
nu le lua in consideratie plingerea
i le propuse sa mearga
ca coloni4T, in conditiunI avantagloase,
in Basarabia.
BulgariT nu primira sA paraseasca
tara §i atuncT interveni
combinatiunea ca sa cumpere
mc*a Biciieni a MitropolieI,
unde se stabilira, dimpreuna cu
altI locuitorT din Zimnicea §i
din alte partI §i formara orwl
Alexandria.
Vechiul erg al MavrodinuluT
a mers apor degenerind din ce
in ce, mal ales cu inmultirea
mijloacelor de comunicatiune,
iar in anul 1879, se desfiinta
aproape cu totul, trecind la
Alexandria.
Comuna Mavrodinul a fost
intrunita, pana la 1876, cu com.
Nenciulqti.
Mavrodinul, sat, jud. Dimbovita,
pl. Ialomita, cat. com. Ghergani.
La acest sat, precum
la altele vecine, Boanga i Stane§ti,
ati fost lupte intre RominT
i TurcI pe timpul lul Mi
haia-Viteazul (1595-1599). In
apropiere este o padure cam
de 10,000 ariT.
Mavrodinul, lb*, la i kil. spre
S.-E. de satul Ulmul, jud. Braila,
aproape de hotarul despre
com. Fleawa, pe muchia platouluI
de pe tarmul drept al
CalmatuiuluT. Vatra tirleT e de
7 hect., cu 6 case si 28 loc.
Vite sunt: io cal, 70 vite
cornute i 70 rimatorI.
Mavrodinul, intins domenia, jud.

MAVROMOLUL 250 MAXUTUL
Teleorman, proprietate a baronulur
Theodor NicolicI de Rudna.
Este compus din mal multe corpurT:
Bleoturile, Mavrodinul, Repezi,
Comanesti, Barbatesti
AdAmesti.
Intinderea luI este de peste
12000 hect., din carY aproape
1600 hect. padug.
Acest domenia se tntinde la
N. spre mosiile Calinesti si Alexandria,
pana aproape de jud.
Vlasca ; la N.-E., pana la trupul
de mosie Zbirgleaza-Licuriciul a
Eforier Spitalelor ; la V., pana
la mosia Viesparul sati Parul-Rotund
a statulur; la S.-V., pana
la mosiile Plosca-Castrisoad a
statuld si la Spatarei; la S. pana
la mosia Sovaresti saa Adamesti
si la S.-E. pana la mosiile
Nanovul (ce-I mar zice
Tirnava), Laceni si Magura, aproape
iarasl de jud. Vlasca,
de unde am plecat.
Pe la inceputul secolulur al
XIX-lea, mosia Mavrodinul era
proprietatea baronulur de Sachelarie;
dupa acea a trecut in posesiunea
principelur SerbleY, Mihail
ObrenovicI, de la care s'a transmis
ruder sale, actualul proprietar,
baronul NicolicI de
Rudna.
Pe acest vast domenia, care
la 1885 s'a mal marit i Cu trupul
Meoturile, sunt trer sate
marl: Mavrodinu/, Nenciulesti
saù Vatisani i Buzescul.
Mavromolul, sat, in jud. Covurluid,
pl. Siretul, com. Cuca, cu
25 familir, saa 118 suflete.
Mavromolul, saa Cuca-Mick
mofie a statuluf de 6o hect.,
in com. Cuca, pl. Siretul, jud.
Covurluifi.
Mavromolul, mofie, a statului,
de z 6o hect. (osebit de padurea,
de 3571/2 hect.), in com. Firta
nesti, pl. Prutul, jud. Covurluia,
arendata anual cu 3000 ler.
Maxenul, com. rur., in judetul
Buzad, pl. Cimpulur, situata intre
piriiasele Negreasca i Rusiavatul
la 12 kil. de Buzad*. Limita,
la N., incepe din mosia
Museteasca, de la Iazul-Rasucit,
trece apa Strimba-Maneasca,
pe hotarul mosid Negreasca,
merge in apa Viforita ; la V.,
din apa Viforita o Ya pe hotarul
mosiilor Gheraseni si Suditi ; la
Sud, continuind inca putin pe
apa Viforiter. Se margineste cu
hotarul mosiilor Trestianca, Lipianca
(Mala), Cata-Cal, Zmeeni,
Salcioara, Barbuleanca
Moisica-Banul, pana in riul Rusiavatul,
merge cit-va pe rid in
jos, apof pe hotarul mosier Albesti,
palia la movila Ciovlicul;
la E., incepind din movila Ciovlicul,
se urca pe hotarul mosiilor
Bentul, Iliasca (Poenareasa), Galbinasul
i Museteasca, unde da
în apa Strimba, Ia Iazul - Rasucit.
Suprafata sa este de 2492
hect., din care 1475 arabile, 189
padure, 260 fineata, 510 izlaz
si 58 loe sterp.
Proprietätr su nt : Max e nul-Virtoapele,
Virtoapele-Banulur
padurea Maxenul - Stuculeasa,
toate ale statultd.
Terenul e ves, dar nu tocmal
fertil, din cauza multor ape,
viroage, sniircurl i saraturI, de
care e acoperit.
Comuna e formata dintr'un
singur catan, Maxenul. Are o
populatie de 9oo suflete; o
scoall frecuentata de 57 elevr;
o biserica, cu i preot, I cintaret
i i paracliser ; 6 circiumI;
o moara cu abug; 2 8tine. Comuna
Maxenul e formata dupa
1812, din oamenif stabilitY de
Episcopie pe mosia sa Maxenul-
Virtoapele. Episcopia, in 1817,
le-a zidit biserica, ce s'a reinoit
in 1855 tot cu spesele el.
Vite sunt : 432 bol, 312 yac),
102 viter, 123 cal, 220 Tepe, 63
ming, I wo or si 450 porcI.
CM de comunicatiune are:
soseaua Maxenul Buzla prin
Tintesti i oseaua Maxenul-
Zmeeni.
Maxenul (§tuculeasa), peIdure
a statulur, pendinte de Episcopie,
jud. Buzaa, com. Maxenul
; are 135 hect.
Maxenul-Virtoapele, inofie a
statulur, pendinte de Episcopie,
In jud. Buzaa, com. Maxenul ;
are 760 hect. araturI, izlaz, smircuri
si saratuti, afara pe padurea
Maxenul.
Maxime§ti, sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Birgaoani,
formind marginile sale hotarul
despre com. Margineni.
Are o intindere de ¡os hect.
7 arir, Cu o populatie de 67
suflete. Vite : 32 capete.
Maxinca, lac, jud. Tulcea, situat
in partea N.-V. a pl. Sulina,
si cea de V. a comuna urbane
Chilia-Vechre, format de bratul
Tatarul, cu care comunica prin
2 edite ; e inconjurat cu stuf;
are 20 hect ; contine peste.
Maxutul, sat, in partea de S.-E.
a com. Deleni, pl. Copla, jud.
Botosani, situat pe partea de
E. a dealului Pretraria si in partea
de N. a orasuluT I-Iirlaul.
Are o populatie de 92 famili!,
sati 460 suflete, din ea/1
143 contribuabilf; i biserica,
zidita. la 1842 de catre P.ulheria
i Iorgu Ghica, proprietag.
Vite sunt: 300 bol i vacr,
io cal, 1 ro o!, 38 porcI.
Mosia Maxutul este o parte
din Deleni si are o intindere

MAZALE (LA-) 251 MXCEWL-DE-JOS
de 5562 hect., din carr 5367
hect. a proprietarultg, Cu 4296
hect. pAdure, pi 195 hect. ale
locuitorilor. Sunt 20 hect. vil.
Mazale (La-), loc, jud. Teleorman,
la S.-V. orasuluT Zimnicea,
unde era alt5.-datl vama pi
caran ti n a.
Mazanaia, munte, in jud. Suceava,
com. Bropteni, avind
1339.9 m. altitudine.
Mazanariul, pilla, in jud. Tecuciii,
com. Buda, izvorepte din
dealul cu acelapI nume, la directi,inea
spre E. pi se varsA in
Zeletin, mal jos de &tul Salahorul.
Mazälul, lac, situat in partea de
N.-E. a jud. pi pl. Tulcea, com.
urb. Mahmudia ; este izolat, fiind
inconjurat numal cu stuf ; are
cam 8o hect., pi contine pepte.
Mazgava, vIrf de munte, din
Culmea-CozieT, jud. Argep, pl.
Lov4tea, cu o inAltime de 2156
m. d'asupra nivelulul MAril
Negre.
Mazili, sat, fAcind parte din com.
rur. Fintinelele, pl. Cricovul,
jud. Prahova. Are o bisericl,
fondatA in anul 1786 de fratiT
Bozieni pi reparatà la anul 1866.
MacAl, com. rur., pe apa TopologuluT,
jud. Argep, pl. 0/tul,
la 24 kil, de com. rur. Tigveni,
repedinta subprefectureT, pi la
19 kil. de Pitepti. Se compune
din satele: Curuepti, MAcAi, Sinepti
pi StAnicei, avind peste
tot 140 familiT, sal"' 666 suflete.
Are 2 bisericT vechT pi o
scoall primar5. rurall.
Vite : 190 bol pi vacT, 9 cal,
559 °I, 28 capre pi 305 rimItorI.
62630. Afarole INclionar Geogralla. Vol. IV
Budgetul com. e de 2720 leT
la veniturT, *i de 3583 leT, la
cheltuelT.
Mäcäi, sat, cu 261 suflete, jud.
Argepul, pl. Oltul, fAcind parte
din com. rur. cu acelasT nume.
Ad i este pi repedinta primArieT.
Mäcäräul, trup de mofie, nelocuit,
in suprafatA de 457 hect.,
ocupat mal mult de pAdure, pendinte
de com. Chiriacul, pl.
Marginea, jud. Vlapca, apezat
in coasta despre E. a satuluI
Chiriacul.
Se arendeazA odatA cu Gubavia;
ambele an fost, inainte
de secularizare, ale MitropolieT,
pi acum apartin statuluT. Aren da
anualA pentru amindouà este
de 8900 leT.
PAdurea de tufan este in suprafa.t5.
de 400 hect., pi sine de
ocolul silvic Giurgiti.
Mäcäre§ti, sat, in jud. Iapi, formind
marginea de S. a com.
Costuleni pi a pl. Braniptea, situat
pe pesul dintre Prut pi Jijia,
cu o populatie de 190 familiT,
san 763 suflete. Are o bisericA;
o pcoalA, infiintatA la
186o, frecuentatl de 31 elevT.
Vite: 866 vite marl cornute,
85i ol, 103 cal pi 199 rimAtorr
Mäcelarul, sat, fAcind parte din
com. rur. Suhatul, pl. Negoepti,
jud. Ilfov. Situat la E. de Suhatul
pi inconjurat de pAdurl
marT. Se intinde pe o suprafatA
de 850 hect., cu o populatie de
77 locuitort
Tot pAmintul apartine statuluï,
care cultivA prin arendapiT
sAl 400 hect.; restul de 450
hect. este pAdure.
NumArul vitelor mati e de
129 pi al celor miel, de 443.
Mäcelarul, ceitun, apartinind co-
muneT urbane Cimpina, pl. pi
jud. Prahova. Are o populatiune
de 133 locuitorT (64 MI.batI
pi 69 femel).
Mäcelarul (Malul), izvor de
apeit minerald, jud. Prahova, situat
pe coastl, in apropiere de
centrul orapuluT ampina, pe iz.
'azul locuitorilor. Apa sa convine
pucioasä pi e bunl pentru reumatizm,
scrofulA, etc.
Mäcelarul, peidure a statuld, in
intindere de 325 hect., judetul
Ilfov, pl. Negoepti, com. rur.
Suhatul.
Mäce§ul, cdtun, al com. Valea-
MusceluluT, jud. BuzAti, cu 120
locuitorI pi 33 case.
Mäcequl, munte, in jud. BuzA11,
com. LopAtari, Cu 1355 m. inAltime
; are pApunl bune pi o
stinA,
MAce§ul, pilla, jud. Gorj. Izvorepte
din muntele Pietrile- ipotuluI
pi se vars1 in Gilort, in
mijlocul cAtunulul Novaci-RominI,
din com. Novaci.
Mäce§u1-de-Jos, com. rur., jud.
Dofj, pl. Balta, la 54 kil. de
Craiova pi la 5 kil, de repedinta
plApeI, MAcepul-de-Sus.
Situatl pe marginea de N. a
bAlteT numit5. Balta-MAcesuluT.
Se invecinepte la N. cu o
curea de mole, numitA Masa-
Lazgre011or ; la E., cu o curea
numit5. Codrul, cu com. Gingiova
pi Nedeia; la V., cu M5.cepul-de-Sus
pi cu com. Orna ;
la S., cu Bulgaria, de care se
desparte prin DunAre.
Limita liniei de N. incepe de
la o movill mare, numitA Ciuta,
despre V., merge drept spre
E., pAnA in drumul NedeeT, ce
duce la Craiova ; de aci incepe
83

MXCEWL-DE-JOS 262 MACEWL-DE-SCS
limita de E., care merge tot pe
drumul Neded, indreptindu-se
cam spre S.-E. pana la movila
de la Grindul-CaluluT, de unde
apuca spre S. pana la Movila-
Vaca ce este in marginea $o
seleI ce duce la Nedeia ; apol,
spre S.-V., intra in terenul baltbs,
trece pe la movila Piscul-
Cucului, Magura - cu -Dor, TufaniT,
Gagiuld, de unde se indrepteaza
spre S. pana la Dunare.
Limita liniel de S. este formata
de Dunare.
Limita liniel de V. incepe
de la N., din magura Ciuta,
merge spre S. pana da in delimitarile
locuitorilor din com.
Mäcesul-de-Sus; de aci apuca
spre E. si iar spre S., pana
in soseaua ce duce la com.
Goicea-Mare; apoI spre V. si
spre S. l'Ara in terenul baltos,
trecind pe la Stup'ärie, Grindul-Rostel,
al-Bercenilor, al-luT
Petru-Vacarul, Ceoaca
Girla-TorneT, pana la Dunare.
Suprafata teritoriuluT comund
este de 6600 pog., din carT
4100 pog. arabile, 300 pog.
fine*, 1790 pog. izlaz, plpuris,
trestie i teren sterp, 350 bala
si lac, 6o pog. padure.
Mosia se numeste Macesurile,
si are 2130 pog. pamint arabil,
afara de cel dat clacasilor la
1864, care este aproape de 2000
pog. Aduce un venit de 85000
leT si apartine Asezamintelor
Brincovenesti.
Padurea avolul, de 30 hect.,
situata la S. de com. pe marginea
Durare, este compusa
numaT din salde si apartine
Asezamintelor BrincovenestI.
Viile apartin locuitorilor, si se
gasesc pe delimitarile lor de
la 1864; aü o intindere de 218
pog. i produc vin rosu de
buril calitate.
Se afla si o cariera de plata
in Dealul-Viilor, ce este intrebuintata
la impIetritul soselelor.
Terenul com. este ses. La N.
de com. (2 kil.) se ridica un ses
inalt, formind o coasta cam de
io m., numita Valea-Mare,
pe care sunt sadite vii, carT
se intind pana la JIU.
Spre S., de com., cm la 500
m., se afta Balta-Mare, cu o
suprafata de peste 70 pog., care
comunica Cu Nedeia, spre E.,
prin- balta numita Cravita
se intinde spre V. in com.
Cima, luind numele de Balta-
OrneT. Mal spre S. se afta
balta Zglavociul, care comunica
cu balta Nedeia prin Girla-
TorneT, peste care se allá un
pod statator i ca Balta-CirneI
prin gira Tigleanul. Spre
S. de Zglavociul sunt baltile :
Dobroaica, Salcd, Oaid, Terpezita,
Puturoasa-Mare i 134turoasa-Micci,
cae comunica cu
Dunarea prin girla InurasiuluT,
peste care se alía un pod.
Toate aceste baltl sunt alimentate
de Dunare prin gira Nedeia,
care alimenteaza balta Nedeia
i aceasta pe cele-l'alte.
Toate contin pesa $i secad.
Aceastá comuna la inceput
s'a numit Macesul-Sirbesc, pentru
ca era locuita de SirbT.
ApoT s'a numit Macesul dejos,
pentru ca este situata pe un
ses i pentru a se deosebi
de Mäcesul-de-Sus, care este
situat pe un loc mal
Se compune dintr'un singur
catun, numit Macesul-d.-j.
Are o populatie de 1693
suflete ; o biserica, ca hramul
Sf. Nicolae, facuta din zid si
acoperitá cu tinichea ; o scoall
mixta, ce functioneaza din 1852,
este intretinuta de stat si frecuentatA
de 45 bletl i i I fete.
Dupa legea rurald din 1864,
sunt 233 impamintenitl.
InsurateT de pe mosia statului
Goicea-Mare $i carT locuesc in
aceasta com., sunt in numar de 6,
Case sunt 285, lar bordee, 59.
Se afil in com. un atelier de
timplarie si 3 atellere de fierarie.
MeseriasI sunt 21, din
cari: 10 cojocarl, 5 cizmarI, 3
fierarT, 2 lemnarI s't I dogar.
Se fac funiI, sad i cosuri,
precum i rogojini ; locuitoriT
avind papura in apropiere.
LocuitoriI desfac cerealele
la schela Copanita (Gighera).
Vitele i productiunea industrieI
ion le desfac la orasul
Craiova, precum si la bilciurile
din Segircea, Gingiova i Bdilesti.
Transportul se face cu carde
pana la schell; de la schell le
incarca pe vase plutitoare, mal
ales pe slepurI si seicl. Pana.
la schelä merg pe soseaua vecinala
Macesul-Gighera.
O cale comunala uneste com.
Cu com. Goicea-Mare, avind o
lungime de 12 kil. O alta cale
o uneste cu Nedeia, avind o
lungime de 5 kil. O cale comunall
o uneste cu com. M5.cesul-d
-s., avind o intindere de
4 kil.
CirciumI sunt 7, in care se
And $i obiecte de bacanie.
Budgetul com. e la veniturI
de leT 3243,31 si la cheltuelT,
de lel 3013,24.
Mäcequl-de-Jos, sat, jud. Dolj,
pl. Balta, formind com. Mace-
Mace§ul-de-Mijloc, parte din
satul Macesul-d.-s., jud. Dolj,
pl. Balta, com. Macesul-d.-s. A
fost sat deosebit in vechime,
cind comuna era mal mica.
Micequl-de-Sus, com. rur.,jud.
Dolj, pl. Balta, la 51 kil. de
Craiova. Ad se afla resedinta
plaseT.

MACE§UL-DE-SUS 268 MACIN (PLASÀ)
E situata pe loc ses, avind
o mica valcea spre S.
Se invecineste la E. Cu com.
Gingiova; la V., Cu com. Goicea-
Mare ; la N., cu com. Segircea,
pl. Dumbrava-d. j ; la S., cu comuna
Macesul-d.-j.
Populatiunea comuner este de
2279 suflete, din carT 198 barbatT
i 108i femeT.
Dupä legea rural' din 1864,
sunt 295 impamintenitr, lar dupa
cea din 1879 sunt 14 insurater.
LocuitoriT posed5. 360 vite
cornute, 500 or, 50 capre, 25
porcr, 30 eal.
Are o biserica, fondata de
Neagoe Ciobanu i Nastase Chintescu,
la anul 1825, reparata la
anul 1882 de mal multr locuitorI.
In tinda bisericer se vede urmatoarea
inscriptiune :
Aceastä sfintä i Dumnezeiascii biseria
ce si präznue;te hramul Sf. Nico-
Sf. Paraschiva Voevozl, s'a
zidit din temelie prin ostenelile d-luI
Neagoe Ciobanu i s'a isprävit prin cheltuelile
d-lul Nästase Chintescu, din zilele
proa Inä4atuluI nostru Domn Ion Grigore
Dumitrie Ghica Voevod, cu sfintenia
proa Sf. S. lipiscop Neofit Rlmnicul
NodluI-Severin i s'a sivIrit la leatul
de la Christos 1823, Noembrie 1, iar la
leatul 1883 s'a flcut reparalie, s'ají
fäcut picioarele
zugrävit din noti
prin indemnul i stäruina a mal mulif
locuitorl.
Are o scoala mixta, ce functioneaza
din anul 1882, si este intretinuta
de stat.
Pe teritoriul comuner se gasesc
dona movile numite: Joimarita
Ciuta.
Suprafata teritoriulur comuneI
este de 2489 pogoane, din carr:
256 pogoane ocupate de vatra
satulur si 2233 pogoane pamint
arabil.
Mosir sunt Macesurile si Orna.
Macesurile at.i o intindere
de 2130 pogoane arabile, i aduc
in venit de 85000 ler. Apartin
spitalulul Brincovenesc.
Mosia Cima de 2700 pogoane
arendata Cu 81350 ler, s'a dat
In loturr.
Fineatä se af15. pe mosia Orna
pe o indindere de 500 pogoane si
pe Macesurile, pe 200 pogoane.
Viile de pe mosiile locuitorilor,
ocupa o suprafata de 314
pogoane.
Budgetul comuneT e la veniturr
de 3751,18 le!, si la cheltueir
de 3462,38 ler.
O cale comunald strabate comuna
de la V. spre E., unind-o cu
Gingiova (I0 kil.), i spre V.
cu Goicea (9 kil.); o cale comunala
vecinala strabate comuna
de alungul sag, unind-o spre
N. Cu Segircea (18 kil.); o cale
comunall vecinala, ce duce spre
S., la Macesul-d.-j., e lunga de 4
kil.
Mice§ul-de-Sus, sat, jud. Dolj,
pl. Balta, com. Macesul-d.-s.,
resedinta primärier si a sub-prefecturer.
Mäee§ul-Sirbesc, nume,ce purta
in vechime com. Mäcesul-d.-j.,
jud. Dolj, pl. Balta, cind era
locuita de SirbT. Mar tirziti i s'a
zis Macesul-d.-j., fiind ca este
asezata pe un ses jos si ca
se deosebeasca de Macesul-d.-s.,
ce este asezat pe un ses inalt.
Mäce§urile, mofie particulara,
jud. Dolj, pl. Balta, com. Macesul-d.-j.,
in intindere de 2130 pogoane.
Apartine spitalulur Brincovenesc,
aducind un venit anual
de 85000 le!. Are 200 .pogoane
fineata.
Macie§ului (Culmea-), munte,
In jud. Suceava, intre com.
Baia si Sasca, imbracat in padure
de brazT.
Mficin, plasd, in jud. Tulcea, ocupind
partea de V. a lur.
luat numele de la orasul
Macin, resedinta sa.
Se margineste la N. Cu jud.
Covurluiii I Cu Basarabia, de
care se desparte prin Dunare ;
la E. cu pl. Isaccea ; la S.,
Cu pl. Hirsova (jud. Constanta);
la V., Cu jud. Braila, despartia
tot prin Dunare.
La E. e regiunea dealurilor,
cu culmile Pricopanul (320 m.)
san Dealul - Macinulur, Pisculinalt-si-Tuturat,
Greci (420 m.),
cel mar inalt din judet, Pietrosul,
Dicadnel-Bair, etc. Movile sunt
numeroase, unele naturale, altele
artificiale.
Dunarea o ud5. la V., pe o
lungime de 8o kil. dinpreuna cu
afluentir sal, Picineaga sati Ai-Orman
; Apa-Calistrier, Cerna, la S.,
apor girlele formate de Dunare,
precum i bAltile : Jijila, Crapina,
Popina, Latimea, Mocanul
la N., Iglita i Carcaliul, la
V.; ele contin peste si mult stuf.
Intinderea piasei este cam de
110000 hect., din carr 2500
ocupate de vetrele comunelor
sale, 28000 hect. ocupate de
baltr i stuf, 40000 hect. ocupate
de teren arabil, i restul
de dealurl, padurr, izlazurr, etc.
Are o populatie de 6000 famili!,
sati 18000 suflete, din
carr: 10500 RominT, 2400 BulgarT,
2500 Turcr, 2800 RusTlipovenr;
restul de alte nationalitatT
(GrecT, Armenr, etc.)
Este formata din 42 comune
rurale i anume :
Melcinul, comuna urbana,
resedinta plaser, pe Dunare, avind
i cat. Ghecetul.
Carcaliul, linga Dunare,
la V.
arjelari, cu catunele: Cirjelari,
Iaila, Sopunar, Hazanlar
Homurlar, la S., pe lita Picineaga.
Cerna, la E.
Coium-Punar, cu catunele:

MACIN (ORA) 254 MA.C1N (01t/W
Coium-Punar, Ai-Orman pi Canat-Calfa,
la S., pe Atli Ai-Orman
si la poalele dealultd Ghiun-
Ghiurmes.
Greci, la E.
Yijilay la N.-V., linga balta
jijila.
Picineaga, la S.-V., linga
Dunare.
Pisica, cu catunele : Pisica
$i Azacliul, pe Dunare, la N.
Satul-No:, la S.-E., pe
piriul Cerna.
Turcoaia, Cu catunele :
Turcoaia i Iglita, la V., pe Dunare.
12. Veiceireni, Cu catunele : VAcareni
$i Garvanul, la N., linga
bälçile Jijila i Latimea.
In 1895 s'a cultivat in total
28767 hect., din care 911 hect.
vil, care ail dat 4651 hectol. vin.
DrumurI sunt : Soseaua judeteana
Tulcea -Isaccea- Macinul,
drumul judetean Mein - Babadag,
Mein- Satul -Nod - Ostrov,
si multe drumurl comunale ce
unesc comunele intre ele.
Aceasta plasä era mal inainte
mal mare, cad cuprindea orasul
Isaccea, comunele rurale Luncavita
i Balabancea, ce s'ati
dat plaser Isaccea. Plasa Macinul
e formata din vechiul tinut
Cu acelasT nume.
MAcin, com. urb., in jud. Tulcea,
plasa Macin, situata in
partea V. a judetuluI, la 6o
kil. spre V. de orasul Tulcea,
capitala districtuluT, si in partea
V. a plaseI, a carel resedinta
este.
Se margineste la N. cu cat.
Azacliul (al comuneI Pisica)
com. Jijila; la S., cu com. Carcaliul
; la S.-E., cu coin. Satul-
Non, Greci i Jijila, despartita
prin Dealul-Grecilor i al-MacinuluT;
la V., cu judetul Braila, de
care se desparte prin Dunare
canalul MacinuluT.
Relieful sari apartine mal mult
fegiuneI sesuluT, afar& de partea
E., care apartine regiund
dealurilor, i unde se gasesc
dealurile : Culmea-MacinuluI
Pricopanul, cti virful Sulucul (364
m.), unul din cele mal inalte
din plasa si din judet; dealul
Cheea, cu virfurile Sararia (109
in.) si Dealul-VitelaruluI (99 m.),
acoperit cu finetei la N.; dealul
Aganim, la N.-V., acoperit cu verdeata
; dealul Carcaliul (90
la S., cu finete; Dealul-Grecilor,
la S.-E., cu pasuni.
Partea V. si N. apartine regiuneT
sesuld, care este acoperita
cu bait/ si stuf, si din care
se ridicä grindurile cu pasunI
sari nisip : Combra, Coia, Ghecetul,
Spinäul, Coada-SpinauluI,
Baghia, Pietrosul, Grindul-OaeT,
Clecea-Mare, Otlogul i Soir ova,
cel mal insemnat ; toate sunt situate
in partea N.-V. a judetului
pi a orasuld, avind o suprafata
totalä de 7oo hect.
Apele sunt: Canalul-MAcinuluI
saU Dunarea-Vechle, care o
uda. in partea de V. si S.-V. ;
Dunarea, care o uda la N.-V.
Val: Valea-ValeanuluT la E.
de oras, se deschide in balta
Carcaliul ; Valea-Sulucul la E.
Mara de acestea mar sunt un
mare numar de girle ce brazdeaza.
partea N.-V. si carr pun
in legatura lacurile cele abundente
cu Dui:area i Canalul-
MacinuluT; acestea sunt : Privalul-MacinuluI,
la S., Girlita-CoticeruluI,
Somova, Piatra-FeteT,
la V. si S.-V., Girla-Combrei
$i Cola la N.
BaltI sunt numeroase, mal
toate situate in partea
inconjurate cu stuh : Coja, Stanimirul,
Balta - Oad, Porcilor,
Ilenilor i Somova ; ail o intindere
de 350 hect., $i contine
peste ce se consuma in localitate.
La S. se afla balta Carcaliul.
Orasul are o pozitiune frumoasa
l strategica, pe platoul
unuI mic deal, pe care s'a construit
o fortareata, ca sa apere
acest mutt incercat oras ; strade
inguste dar curate se inttetaie
in toate sensurile, case miel cu
aspect vesel, zidite in stil oriental,
se prelungesc pan& pe
malul DurareT. Ghecetul, un mic
catun, situat in partea de V.,
la unirea DundreI-VechI cu cea
noul, in fata Billie, este punct
de trecere in tail.
Orasul are o intindere de 250
hect. Populatiunea este de 900
familil, sail 3360 suflete : 2192
RominT, 391 BulgarY, 540 Turd,
18 RusI, 99 Greci, i6 ArmenI,
102 de alte nationalitati.
Are : doul scoff primare, una
de baet1 si una de fete, conduse
de 2 institutorI si 2 institutoare
; o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae i alte 2 miel, deservite
de 3 preoll si 3 cintdreti;
un biro0 telegrafo-postal,
infiintat In 1878 si al card venit
pe 1896-97 a fost de Id
10171, banI 20.
Comerciul e activ. Miscarea
navilor : 894 vase cu 32928 tone
(429 romtne, restul straine). Importa
coloniale simanufacturale,
expora cereale, vin, peste si
vite.
Budgetul comuneI e la veniturl
de 48339 /eT si la cheltuelf
de 48334 lel.
Drumuri: Caile judetene Macin-Isaccea,
Macin-Ostrov,
cin-Babadag i alte drumurl comunale.
Este format pe ruinele vechiu -
luI oras roman Arubium
Axiopolis. A suferit soarta comuna
a DobrogeT: chid linistit,
cind asediat sail jefuit de barbarT
i Turci. Are un viitor comercial,
fiind asezat pe Dunare,
exportind produsele cele bogate
ale parteI V. ale DobrogeT.

MXC1§ENI 255 MXCLANUL
A fost ad i un biuroti vamal
care s'a desfiintat la 1 Aprilie
1886.
Mäol§eni, com. rur., in jud. Covurluiti,
pl. Zimbrul, la 65 kil.
de Galati. Se mArgineste la N.
cu Smulti ; la E., ca BAleni ;
la S.-V., Cu Cudalbi. Are trer
cAtune : MAciseni (resedinta),
Corni si Urlesti. MAciseni e asezat
pe valea cu acelasT nume
pe care curge o ramurA a piriulur
Gerul (ce incepe chiar din
acest sat); Corni se gaselte pe
Valea-Smultilor, pe mide curge
Suhuluiul; lar Urlesti ceva mar
sus de Corni.
LocuitoriT, totT fosa clacasT,
sunt in numAr de 418 familir,
sati 1523 suflete.
S uprafata teritoriuluT com. M aciseni
este de 7220 hect., din
carT 4504 hect. ale propriethiteI
marl $1 restul al sAtenilor.
ProprietAtr marr sunt trer, carT
ati aceleasl numirl ca si cAtunele
comuner. Pamtntul e mar
mult arabil si de pAsune; pAdurr
sunt vr'o 3571/2 hect. la MAciseni
si 286 la Corni ; viT sunt
86'2 hect.
Vite sunt : 6 taurr, 901 bol,
372 vacT, 24 juncr, 2 junce, 6
gonitorr, I gonitoare, 12 m'inzatr,
19 minzate si 6 viter, 3
armasarT, 74 Tepe, 79 cal', 18
berbecr, 582 or, 42 capre.
Sunt 6 dirciumr, 2 prOvAlir Cu
manufactura, 2 morl cu aburT,
16 masinr agricole.
Budgetul com. e la veniturr
de 5620 ler, lar Ja cheltuelf de
5489 ler, 18 banr.
Are 2 biserid, una cu hramul
SE Voevozr in Corni, ziditA
In 1844 de satenr, impreund cu
arendasul de pe atuncr, Iordache
Balaban; a doua, cu hramul SE
Nicolae, in Urlesti; ambele biserie!
ati pamint rural ; intreaga
comuna formeaza o parohie, cu
I preot paroh, 1 preot ajutor
si 4 cinfa'retr.
Mfici§eni, sat $i resedinta comuner
cu acelasr nume, pl.. Zimbrul,
jud. Covurluiti, asezat pe
Valea-Macisenilor, pe care curge
o ratnurd a piriulur Gerul.
Intinderea teritoriulur este de
3028 hect., din carT 454 ale
proprietAter miel si restul ale
proprietater marT.
Mäciqeni, mofie particularA, de
2574 hect., in com. ca acelasr
nume, jud. Covurluiti.
Mäci§enilor (Valea-), vale, pe
care e situat satul cu acelasr
nume, jud. Covurluitt
Mäciuca, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-j., compusa din 6
catune : Maciuceni, Oveselul, Popesti,
Botorani, Cioc1nari si
Bocea.
E situata pe malul sting al
!quid Cerna, la 64 kil, de capitala
judetulur si la 22 kil, de
a plAser. La inceput, aceastA
comuna se afla situata pe Valea-
NavrApeser si cu timpul s'a mutat
pe ramificatiunile Dealulur-
CarAmizir.
Are o populatie de 505 famili!,
sal 2189 suflete, din canT
372 contrib.; locuesc in 530 case.
Sunt 4 bisericr la MAciuceni,
Boca, Botorani si Popesti.
coala dateazä in comunä de
la 1834.
Locuitorif se ocupa, pe lingA
manca cimpultd, cu rotaria, timplaria
si comertul vinului. Produsul
muncer lor il transporta la
DrAgAsani, Craiova, Caracal, etc.
Vite sunt : 25 caT, 570 bol,
800 vad, 100 capre, 1200 or,
5 bivoll.
Locuitorir totr sunt mosnenr.
Comuna, cu izlaz ca tct, are
1900 hect.
Budgetul comuner e la veniturr
de 8524 le!, si la cheltuelr,
de 8334 le!.
Se mArgineste la N. Cu comuna
ZAvideni ; la S., cu comuna
DrAganul ; la E., cu comuna
Gusoeni si la V., Cu riul Cerna.
Sta in comunicatie Cu comunele
din plasa Oltetul-d.-j., prin
soseaua judeteanO ce duce la
Dragasani.
Dealurr sunt : MAciuca, Boca,
Ciocanul, Botorani, Ivanestilor,
Varaticilor, si val: NavrApeser,
Beica, Valea-lur-StingO; piscurr :
Sulita, Lunga si Viilor ; fintinT :
Coman, Piciora, Lupulur.
Mäciuca, sail Dealul-lui-Stiongä,
deal, pl. Cerna d.-j., jud. Vilcea.
Cade in partea de N. a comune!
cu acelasT nume. Poalele
sale de S. sunt udate de Valealur-Stingl.
Maciuca, pcidure particulara, supusä
regimulur silvic, pendinte
de com. Mäciuca, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea.
Mäciuca9u1, virf de munte, jud.
BacAO, pl. Trotusul, de pe teritorial
com. Hirja.
Mäciuca§ul, Ala, jud. BacAu,
pl. Trotusul, com. Hirja, care
izvoreste din Runcul-Alb, cel
mal de aproape de trecAtoarea
Oituzul, si se vars1 in Oituzul,
d'a dreapta.
Mäciuceni, sat, fAcind parte din
com. rur. Maciuca, pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 447 locuitorr. Este la
distanta. de 112 kil. de cAtunul
Oveselul, resedinta comuner.
Mi clanul, virful dealulur Bobicesti,
com. OpAriti, jud. Prahova.
Din coastele acestur deal izvoreste
piriul Valea Stupiner.

MILCWNILOR (DEALUL-) 256 MADE1UL
(Dealul-), deal, in
jud. Roman, pl. SiretuI-d.-s.,
com. Bira, la V. de tirgusorul
Micre§ti, sat, jud. Vasluiti, pl.
Stemnicul, com. Bulaesti, in
partea de E., situat pe valea
Cu aceeasT numire.
Are o suprafata de 540 hect.
si o populatie de 52 familiT,
156 suflete; o biserica, acata
la 1833 de d. Gr. Crupenski ;
26 vite mari cornute, 120 o!,
15 cal si ¡o rimatorT.
Mäcre§ti, catun. Vez! Tatomi.
resti, sat.
Mäcrina, com. rur., in jud. R.-
Särat, pl. Gradistea, pe malul
drept al riulu! R.-Sarat.
Este situata in partea de
raijloc a judetulur, la 13 kil.
spre E. de orasul R.-Sárat,
In partea N. a plasel, la 25 kil.
spre N. de comuna Gradistead.-s.,
resedinta plaseI. Se invecineste
cu comunele : Puesti,
la 3 kil.; Nicolesti, la 3 kil.;
Stubeiul, la 5 kil i BoIduI, la
ii kil.
Se margineste la N. cu comuna
Puesti, despartita prin
riul Rimnicul; la E., cu comuna
Ciorasti; la S., cu comuna Boldul
si la V., cu Stubeiul.
Este o comuna de cimp, terenul
fiind accidentat numaT de
malurile RimniculuT si de cite-va
movile.
Riul R.-Sarat o ucla in partea
de S., curgind de la V. la E.
MaT sunt si 26 puturT.
Catunele carl o compun sunt :
Macrina, resedinta, la E., Plopi,
in spre V., si Hoinari, la S.-V.
Suprafata comunel e de 2000
hect., din carT 50 hect. vatra
comuneT, 550 hect. ale locuitorilor,
i 1400 hect. ale particularilor.
Are o populatie de 180 famili!,
salí 817 suflete; o biserica,
cu hramul Sf. Nicolae, zidita
de obstia locuitorilor in 1869,
deservita de i preot i I cintaret
; o scoala de baetr, fondatd
in 1876 de locuitorT, conclusa
de i invatator si frecuentata de
38 elevl.
LocuitoriT posea: 150 plugurT
; 180 bol, 6o yac!, 167 cal,
¡en lepe, 404 o!, xo6 rimatorT.
Comertul consta in importul
de coloniale, instrumente agricole
i tesatuff, si in exportul
de cereale. Transportul se face
prin gara orasuluT R.-Sdrat.
Sunt 3 circiumr.
Caile de comunicatie sunt:
catea judeteanä Rimnicul-Maicanesti
(Bolboaca), ce trece prin
Obiditi-Mdcrina - Ciorasti; spre
Vilcele ; spre Boldul Balta-Alba ;
spre Puesti-Balesti; la catunul
Foteul, al. comund Stubeiul.
Budgetul comund e la veniturT
de 2821 le!, 58 bani, iar
la cheltuelT, de 2625 leT, 25 banT.
Macrina, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Gradistea, catunul de resedinta
al comuneT Macrina, asezat
in partea de E. a comuneT,
pe malul drept al riuluT
R.-Sarat. Are o intindere de
30 hect.; o populatie de 120
familif, sati 567 suflete, din carr
118 contribuabilr; o biserica,
cu I preot i I cintaret ; o scoall.
Mgcri§ul, cdtun (dril), pe cimpul
Baraganul teritoriul comuneT
Ciulnita, pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita.
Mäcri§ul, loc izolat, in jud. Buzan,
com. Zmeeni, face hotar
intre mosiile: Zmeeni, Brebeanca
si Glodeanul-Cirlig.
MAcri§ul, munte, jud. Gorj, plaiul
Vulcan, com. Valari, spre N.-
V. de comuna, populat cu padure
de fag.
Mädeiul, com. rur., in jud. Suceava,
pl. Muntele, situat5. la
V. si la 66 kil. de Falticeni. Se
margineste la E. cu com. Malini
si Sabasa, de carT se desparte
prin Preluca-lur-Rares, Culmea-
MigovanuluT, Gemeni, i culmea
Gherghea ; la N.-V., cu comuna
Brosteni, hotarnicindu-se prin
Bistrita, piriul Catelusa, Maguricea,
Culmea-Haciugosulur si piriul
NeagraBrostenilor ; la S.,
cu comuna B orca si Transilvania,
hotarnicindu-se prin Bistrita, piriul
Chiriacul, Virful-SeculuT,Virful-Gaine!
si Culmea-SlopatuluT.
Se compune din satele : MIdeiul,
Piriul-CirjeT, Frasini, Haleasa
i Neagra-MadeiuluT, cu
resedinta in Madeiul.
Are o populatie de 317 famili!,
sati 1180 suflete, din carT
376 contribuabilf; 2 bisericT, deservite
de I preot si 4 cintatetl;
o scoala rurald mixta. 6 circiumT.
Vite sunt : 21 cal, 176 boT,
574 yac!, 3988 oT, 6 capre
196 pord.
Budgetul zecimelor comunei
are la venitur! 7390 lel si la
cheltueli 7360 leT, iar al drumurilor
1160 lei la veniturl si
1060 le!, la cheltuelf.
In comuna se afla o schela
pe Bistrita, numita Balta-PopiT.
E udata de Bistrita si de piraiele:
Neagra, Haleasa, Lostuta,
Madeiul, Chiriacul, Piriul-Ctrjei,
Puciosul, Pietroasa i Catelusa.
MuntiT principal! sunt: Bitca-
Comoril, Gemeni, Maguricea si
Arsita-Rea.
Mosia face parte din Domeniul
Coroanel i anume din Ocolul
I silvic Malini, fosta a mgnastireT
S'atina.
Intinderea teritorialá a comuneT
e de 2562 Miel si 76 pr5.jinT,
din carT numaT 109 fáld

MADEIUL 257 MADULARL
cultivabile, lar restul munti acoperitl
de pAduri, pAsunT
stincT sterpe.
ImproprietaritT in 1864 sunt
59 fruntasT, 78 palmasT si 55
codal, stApinind 426 fAlci si
12 prajinT ; 13 insuratei posea
39 falci.
Singura cale de comunicatie
din comuna e soseaua Falticeni-
Dorna, ce strabate comuna in
tot lungul el.
In Madelul se aflä izvorul cu
apa minerald: Pucioasa, de pe
ma/ul drept al piriulur Neagra-
Brostenilor, intre piraiele Ortoaia
i Ortoita, la 20 m. de
soseaua judeteanl. Izvoreste pe
o suprafata de 30 40 m. patrati.
Apa e curatA i foarte
abundentd, asa ca formeaza. un
Mirosul e foarte tare si
se simte de departe. Pucioasa
se depune pe pietre, lemne si
pe suprafata apeT in forma de
fulgi galbuT. Se mal numeste si
Pucioasa de-la-Vacarie, fiind-cä
la citi-va pasf se afta fabrica renumitei
beinza de Brosteni. La
vre-o 3 kil, de aci, mal in sus pe
Neagra, se afla fintina cu burcut
(apaferuginoasd, borviz) numita
Burcutul-lui-Mirca.
La gura piriuluT Puciosul se
maT afla un alt izvor de apa
pucioasa.
Prin p5.durile si riurile MAdeiului
sunt tot felul de vinaturT
de munte.
MAdeiul, sat, pe mosia Borca,
com. Madeiul, jud. Suceava.
Asezat pe tarmul drept al BistriteT,
are o populatie de 127
familiT, sal 5oo suflete, din carT
127 contribuabili ; o bisericá cu
hramul Sf. Arhangheli, zidita
in 1858, deservid de un preot
§i 2 cintaretT, linga care mal'
este o alta de lemn vechie, in
care nu se oficiazA ; o scoall
rurala mixta, infiintata in 1865,
conclusá de un invatAtor platit
de stat, frecuentad de 3o-35
elevi si avind un local pro.
pril, frumos i incapAtor cladit
inzestrat Cu atenante i toate
cele necesare pentru invätän-iint
de Administratia Domeniului
Coroanel.
Vatra satuluT ocupa 126 falci
si 15 prj. ImproprietAriiT in
1864 sunt 24 fruntasi, 25 palmasT
5i 20 codasT, stapinind 282
falcI.
Traditia arad ca primi descAlicAtorT
ai satu/uf Macleiul pe
do! cAlugarT Mateiti si Chiriac,
de la care si-a luat numele satul
si piriul Chiriac. Biserica satulul
ar fi facutl pe locul schituluT
ce dinsil aveal de gind
sä intemeTeze ad. Nu departe
dinsiT pusesera inceputul chiliilor.
In anul 1803, Pirtul-CirjeT-MAdeiul
a mAnastireT Slatina avea
65 liuzI, carT platear' bir 1308
leT anual, locuitoriT avind aceeasT
ocupatie ca i astAzI.
MAdeiuluI (Pirtul-), ftîrîü, jud.
Suceava, izvoreste de sub Mea-
GaineT si se varsa in Bistrita,
udind ,com. Macleiul pe o lungime
de 7 kil. Are de tributarT
din stinga Piriul-ChilieT
Piriul-MaluluT, lar din dreapta
Piriul-StrAjei, l'Yak cu StrAsoci.
Madirjac, sat, jud. Iasi, pl. Cirligatura,
com. Popesti, pe partea
de $. a Dealulur-IVfare, in
marginea judetuluT spre
litiga /*tul acovatul I inconjurat
de pacluri. Are o populatie
de 68 familii, sati 240 suflete;
o biserica.
Satul se aflä pe mosia Popesti.
Vite : 213 vite mar! cornute,
18 ca!, 3 o! si 88 rimAtorT.
Mädirje§ti, stzt, in marginea des-
pre N.-E. a comuneT Sirca, pl.
CirligAtura, jud. Iasi, situat o
parte la imbucatura piriului
Ciorbolea si o parte linga izvorul
Madirjesti. Prin partea de
S. a satuluT, si paralel cu riul
Bahluiul, trece soseaua nationall
i calea feratA Tirgul-Frumos-Podul-Iload.
Are o intindere de 1200 hect.;
o populatie de 41 familiT, sal
145 suflete ; o biserica ; o moar1
de apl.
Proprietatea apartine Epitropiel
Spita/ulur Sf. Spiridon din
Vite : 186 vite marT cornute,
20 cal, 493 oT i 91 rimatorT.
MädIrzäul, sat, jud. Bazar', pl.
MunteluT, com. Magiresti, situat
pe coasta podisuld cu acelasT
nume, la o departare de I kil.
si 750 m. de satul MAgiresti
(scoal5.).
Are o populatie de 9 familiT,
sal 39 suflete, dintre care maioritatea
lucreazA la exploatarea
pacurel. In cAtun se &este ozocherita
(cearä de pamint) si
izvoare s'Arate.
MädIrzAul, pîruia, jud.
pl. Muntelui, de pe teritoriul
comunelor Magiresti i Solontul,
care izvoreste din lacul cu acelasT
nume si se varsa in pirtul
SolontuluT.
Midulari, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-j., compusl din 6
catune: Halesti, Dimulesti, Bantesti,
Iacovile, Mamul i Balsoara.
Este situad. pe dealurile: BAlsori,
Iacovile HAlesti si pe
valle Mamul i Beica, la 90
kil, de capitala judetului si la
30 kil. de a plIseT.
Are o popuIatie de 438 famili!,
sal 1857 suflete, din carT
348 contribuabilT; locuesc in
429 case.

MADULARI 258 MAG1RE§TI
Locuitoril totT sunt mosnenT.
Pe Ruga agricultura, locuitoriT
se maT ocupa cu butnaria. ET
desfac produsul munceT lor la
Dragasani, Slatina, Craiova, Caracal,
Uda, Draganesti.
Sunt doul bisericT, una in catunul
Mamul si a doua in cát.
Dimulesti, fondate cam Pe la
anul 1741. S'ati reparat pe la
anul 1850 de obstea comuneI.
Ambele sunt de lemn.
coala dateaza in comuna de
20 anT. Localul e bun, proprietatea
comuneT. E frecuentata
de 28 copiI.
Vite sunt : 35 caT, 250 boT,
205 vacT, 104 capre i 159001.
Stupl cu albine sunt 155.
O osea comunala ii inlesneste
comunicatia spre N. cu com.
A/ladea i spre S. cu com. Usurei,
usani I Rimesti, spre Romanati.
Budgetul comuneI e la veniturT
de 3140 leT sl la cheltuell,
de 2609 IeT.
E brazdata de dealurile : Balsori,
NuculuT, Corendi, GliganuluT,
Icovile, Halesti, Scorusul
Rogojini si udatà de valle:
Mamul si Beica, Valceaua-luT-
Duta i Satároaia. Locurile din
jurul comuneT sunt: la E., valea
Balsori ; la V. Valea-RogojineT ;
la N., padurea statuluT Draganul,
zisa i Episcopia ; la S., pddurea
Otetelisanu i tisani.
Se margineste cu com. Dr5.ganul,
Gusoeni, Batesani, Usu
rei, Fumureni i Creteni.
Mädulari, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-s., compusa din 4
mahalale: Valea-OrliI, Obirsia,
coala i Gantulesti. Este situata
pe ambele malurr ale riuluT
Cernisoara, la 60 kil, de
capitala judetuluT si la 12 kil.
de a plaseT.
Are o populatie de 246 famur,
sati 813 suflete, din carT
235 contribuabilf; locuesc in 246
case.
Sunt 4. bisericT: 2 in Valea-
OrliT, fondate, una la 1774 si alta
la 1829; a treia in Obirsia, fondata
la anul 1802 si a patra in
mahalaua coaleT, fondata in
anul 1830.
coala dateaza in comuna de
mal bine de 40 de ami'.
LocuitoriT totT sunt mosnenT,
a-gricultorT, desfacind produsul
munceT lor parte la Craiova,
parte la Rimnic.
Vite sunt : 21 caT, 270 boT,
292 vacr, 166 of, 33 capre.
O osea comunald tulesneste
comunicatia spre N. cu
com. Otesani si spre S., cu comuna
Armasesti.
Veniturile si cheltuelile com.
se urca la 1031 leT anual.
Se margineste la E. cu com.
Cirstanesti ; la V., cu com. Balteni
; la N., cu Otesani, Malaresti
i Pojogi si la S., cu com.
Ulmetul i Armasesti. De la N.
la S. este udata de riul Cernisoara,
in care se varsa piraiele :
Staiculesti, Racovita, Ursul $i
Pana. De jur imprejur este inconjurata
de dealurl, val, poenT
incintatoare, precum : Fagul-cu-
Ghiare, Priporul-Rosu, Dealul-
DogaruI, Virful-cu-Dor, Bogdan,
Dumbrava, Valea-PilsuluT, Butila,
Valea -Nisipurilor, dealul
Rosita, Romani, etc.
Mädulari, deal, in raionul com.
Madulari, pl. Cerna, jud. Vilcea,
pe care se cultiva 168 hect. vie.
Mägarului (Valea -), M'Are
particulara, supusa regimuluT silvic
inca din 1883, jud. Prahova,
pl. Pelesul, com. Comarnicul, pe
mosia Comarnicul.
MAgarului (Valea-), vale, izvoreste
de la limita de E. a jud.
Dimbovita, curge de la V. spre
E. si se varsa in riul Prahova,
pe malul drept, in raionul com.
Comarnicul, pl. Pelesul, jud.
Prahova.
MagAdani, cdtun al com. Colti,
jud. Buzail, cu 50 locuitorI si
16 case.
MagAdanuluI (Virful-), munte,
in jud. R.-SArat, plaiul Rimnicul,
com. Jitia, asezat in partea de
E. a com., pe culmea Lupanulul;
are o inaltime de 870 metri ; e
acoperit cu padurT si pasunT.
Mägäretul, fost sat deosebit, in
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Livezile,
acum unit Cu satul de resedinp.
Livezile.
Mägioara, pîrî2, izvoreste din
mlastinele sati baltagele din partea
de N. a desfiintatulur sat
Lacurile, din com. Deleni, jud.
Botosani, si se varsa in stinga
Bahluiulur.
Mfigire§ti, com. mur., in jud. Baají,
pl. MunteluI, situata parte
pe sesul Tazlaului-S5.rat in locul
unde riul coteste spre E.
si parte pe costisele dealurilor
dintre cele doul TazlaurT.
Se compune din 7 catune :
Magiresti, primarie, Stanesti,
Prajesti, esurile, Taz15.ul i MIddrzaul.
In Condica Liuzilor (1803),
gasim Magiresti apartinind r5.zesilor,
si in Statistica din 1873,
com. este trecuta numaT cu cele
dinttiii treT catune : Magiresti,
Stänesti Prajesti.
Pe teritoriul comuneT, la V.
satuld Magiresti, sunt niste santuri
si niste gramezT de bolovanT,
asezate in fata unuT punct
de aparare. Se crede a acestea
facut de catre Rusl la 1848
si a armata rusa ar fi stationat
cit-va ad.

MAGIRWI 259 MÀGURA
Se mArgine0e : la N. cu com.
Solontul; la S., cu comunele :
Podurile i Valea-Arinilor ; la V.,
cu com. Valea-Arinilor 51 la E.,
cu com. LeontinWi.
Piriul Ruja inarcat cu
Staneasa, serpueste printre
dealurile MAdarzaul, Chimnetele,
Frasinul, al-VieT, PiatraCrapatA,
StAnesti, Chiscul-luT - Iordache,
Prajesti, si uda satele Stanesti,
Magiresti i esurile.
Are o populatie de 416 fasatí
2079 suflete, din carI
379 contribuabilI; o scoalA mixta,
care functioneaza din 1865 in
satul Magiresti, intretinud de
stat i frecuentad. de 20 elevI;
3 bisericI, cite una in satele :
Magiresti, Stanesti i Prdjesti,
deservite de 3 preotr i 5 chitdretI.
In com. sunt : 316 agricultor!,
5 meseria0, 2 industrinT, 7 comerciantr,
27 Cu profesiunI libere,
118 muncitorI si 20 servitorI.
Dupa legea rurala din 1864,
s'aU improprietarit 78 locuitorI,
Cu 213 falcI si 33 prajinI pamint.
Teritoriul com. are o intindere
de 2400 hect. ProprietarI mar!
sunt mostenitorli defunctulur Emanuel
Crupenschi, posedind o
mosie de 1300 hect.; Const.
Mafteiti, avind 40 hect. si Societatea
romina pentru exploatarea
pacureI, posedind 45 hect.
Padurile (Stmesti i Razeside-Magiresti)
ocupa o suprafad
de 1840 hect.
Totalul paminturilor de cultura
este de 799 hect.
MaI sunt pe teritoriul com.:
2 izvoare de apa minerala, din
carI unul contine multa pucioasa ;
izvoare sarate in catunul MAdarzaul
; pacurä care se exploateaza
de catre Societatea Romina
; ozocherita ; chihlibar pe
teritoriul catunului Stanesti ; 2
62680, ilarele Iflolionar Geogratio. Vol. IV.
fabric! de petroleti ; 3 morr de
apA; i piud de batut sucmane.
Vite sunt : 131 cal, 1049 vite
cornute, 87 capre, 546 o! si
305 porcI.
Budgetul com. e la veniturI
de 6332 leT, 13 ball!, si la cheltuelI,
de 4858 leI, 6 banI.
Teritoriul com. este strabatut
pe la S. de soseaua judeteana
Bacati-Moinesti-Ocna si de cal
vecinale si comunale spre: Solontul,
Valea-Arinilor i Leontinesti.
Distantele : la Bacati, capitala
districtuluI, 43 kil. ; la com. Moinesti,
resedinta pläseI, 8 kil. ;
la com. Leontinesti, 5 kil. ; la
com. Podurile, 7 kil. ; la com.
Solontul, 4 kil. ; la com. Valea-
Arinilor, 4 kil.
Magire§ti, sat, in jud. Bacati, pl.
MunteluI, resedinta com. cu acelasI
nume, situat pe piriul
Ruja. Are o populatie de 200
familiI, sati 898 suflete ; o scoald
mixta, frecuentatá de io elevi;
o biseric5., clac:lita de locuitorI
la 1822, deservitä de i preot
si 2 cintaretI ; 5 circiumI; o fabricä
de petrolea.
Vite sunt : 67 cal, 536 vite
cornute, 8 capre §i 133 porcT.
MAguleasca, "1/dure a statuld,
In jud. Buzati, com. Vispesti ;
face un corp cu Bordusesti.
Mägura, com. rur., in jud. Buzara,
pl. Pirscovul, situad pe malul
drept al riuluI Buzdul, la
26 kil, de orasul BuzAul.
Limitele sale sunt : la N., riul
Buzaul, coprinzind portiunea de
la gura izvoruluI Puturosul, com.
Viperesti, i pana la podul de
Palanca (Izvorul-Palanca) ; la E.,
in sus pe izvor si pe hotarul despartitor
al mosiilor: Palanca si.
Ghiculesti (Palanca-d.-j.), urcind
In piscul Virful CerbuluI; la
S., din Piscul-Cerbuld, slemnea
muntilor Ciolanul, trecind la Crucea-CiobanuluT
si Crucea-luI-Pavel,
pana in virful Cetatuea ;
la V., din virful Cetatueia, pe
hotarul padurel statuluI Valea-
Larga., apor pe hotarul mosieI
Picleanca, intilnind izvorul Puturosul,
al cara curs formeaza
hotar pana la varsarea sa in riul
Buzaul.
Suprafata comuneT e de 5936
hect., din carI 695 locurr arabile,
3218 1)1:Jure, 327 fineatA,
751 izlaz, 148 livezr, lo vie
787 sterp.
ProprietAtT insemnate sunt:
Ciuta-Vernescu, Ciuta-Monenilor
- Ciuteni, Ciuta-Finteoi, Palanca,
Picleanca i proprietAtile
statulta : MAgura i Unguriul.
Terenul este accidentat de
multe dealud i coline ce se
ridicA pe malul drept al riuluT
Buzdul i care culmineazd in
Muntele-Ciolan,ilur.
E avutd in substante minerale
i mal cu seaml in ape,
din care mar insemnate sunt :
apele sulfuroase de la Nifon
Ciuta, apoI Ciuciurele de la Unguriul,
cu apg. potabill, cea mal
renumitd din judet, Fintina-de
la-Elizeti, etc. De deosebitA importang
este cariera de la Ciuta,
unde se gaseste, in imense depozite,
piatra de constructiunI
de o calitate superioara ; apoI
maI sunt gismente de gips, urme
de sare, lignita, etc.
Se compune din 3 catune :
Ciuta, Magura si Unguriul, aviad
fie-care mal multe catunase
ca sub-diviziunI.
Are o populatie de 2270 suflete
; o scoala in com. Magura,
frecuentad de 45 el evl i 2 eleve;
3 bisericI, in catunele Magura,
Unguriul i Ciuta, deservite de
3 preotr, 3 clntdretI i 3 paracliserl.
Catedrala e cea cu hramul
Sf. Nicolae, pe lingd care
84

MÀGURA 260 MÄGURA
se mal adauga schitul Nifon,
unde s'a instalat un spital rural.
Tot ad se afla si bdile sulfuroase
Nifon, acum parasite.
CirciumI sunt 14.
Comuna e vechie; se gasesc
hrisoave din 1558, care menfioneaza
de satele Magura si
Unguriul.
Vite: 422 boI, 148 vacI, roo
viteI, 2 bivolI, 3 bivolite, 17
caI, 9 Tepe, 6 mine, 1270 oT,
76 capre si 15o porcI.
StupI sunt 36.
Se fac 3 tirgurI: douä in comuna.
Malura, la 29 Iulie si la 6
August si unul in cat. Ciuta, la
21 Noembrie.
CaT de comunicatie : soseaua
j udeteana Buzar' - Frontiera ; un
lmportant vad peste riul Buzad,
unde se afta un pod umblator
si luntre, in cazul ciad rrul
vine mare, vad prin care se pune
In comunicatie cu com. Pirscovul
si cu soseaua judeteand Rusiavatul
- Buzan; soseaua Magura-
Nifon si alte drumuri naturale.
MAgura, com. rur., jud. Vlasca,
compusa din ca.tunele: Magura-
Laceanca-Gurueni, Magura - Budueasca,
Vitanesti, si Gavanesti;
situata in extrema V. ajudetuluf
si a plaseI Cilnistea, pe valle
Clenita si Teleorman, la unirea
lor, la 65 kil. de Bucuresti, la
47 kil. de Giurgia si la 36 kil.
de Ghimpati, resedinta plaseT.
Are o populatie de 286o suflete,
din carl 638 contribuabilI.
Sunt: 2 colr, una in cat. M5.gura,
de baetl, zidita. la 1861 de
raposata Safta Catrisoaia, fosta
proprietara, si frecuentata de .31
elevl si a doua, de fete, in com.
Budueasca, frecuentata. de 8
eleve.
ase bisericl : la Migura-Buduiasca,
Magura-Laceanca, Gurueni,
Branistea, Vitanesti si GavAnesti,
constitue parohia MI-
gura-Laceanca. Sunt deservite
de 3 preotl si 9 cintaretl.
Mal are 9 ctrciumT, o ruma
pe apa.
Budgetul comund e la veniturI
de 6084 leT si la cheltuelI,
de 4758 leT.
Teritoriul comund este udat
de riul Clenita ce vine din Negreni
si se varsa. in Teleorman
la Laceanca.
Mfigura, catun, jud. Arges, pl.
Topologul, fácind parte din com.
rur. Bleici.
NI5gura, cdtun de resedinta al
com. Magura, jud. Buzar', cu
950 locuitorI si 226 case. Are
sub-diviziile : Bradul (Pasesti),
Schitul-Nifon si Baile.
MAgura, sat, facind parte din
com. rur. Mierlesti, pl. Siul-d.s.,
jud. Olt, situat la N. comuneI,
pe ambele malurT ale riuluI
Iminogul.
Are o populatie de 400 locuitorl,
din carl 6o improprietal-4T
dupa legea rurala ; o biserica,
zidita. la 1783 si reparata
la 1880 si avind de ctitorr
pe preotul DragoT, Maria preoteasa
si Stoian diaconul.
Vite: 1 so bol*, 8o vacI, 57
cal si Tepe, 250 oT si 47 rimatorI.
Mägura, sat, facind parte din
com. rur. Mihaesti, pl. Oltuld.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 509 locuitorI.
In sat este o biserica cu urm5.toarea
inscriptie :
Acest sfint Amvon la care se prlznue§te
hramul Sf. loan Botezlitorul, din
temelie s'a zidit i clopobta la leat 1844,
In zilele DomnuluT nostru Gheorghe Bibescu-Voevod
O s'al Infrumusetat cu zugrivealli,
de ctitoriT Gheorghe loan, Toan
Brea, etc.
Copiir din sat urmeaza la
scoala din cal. Mihaesti, care
este la I kil. departare.
Prin mijlocul satuluI trece calea
ferata Dragasani-Rimnicul si
soseaua nationala Rimnicul-Riul-
VaduluT.
Mägura, saa Buduiasca, cdtun,
jud. Vlasca. Vez! Budaiasca.
Magura, mahala, fácind parte
din com. rur. Ciresul, pl. Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea.
Mägura, moho la, jud. Vilcea, pl.
Oltul-d.-s., com. rur. Greci.
Mägura, schit, jud. Bacati, pl.
Trotusul, la V. de Tirgul-Ocna,
pe un podis al munteluI cu acelasI
nume, cu un loc de aratura,
finete, o livada si un Taz.
I3iserica si chiliile sunt de zid,
toate in partea despre Tirgul-
Ocna, cu o vedere frumoasa in
spre oras si spre intreaga vale
a Trotusuld. Se zice ca biserica
ar fi cladita. de Constantin
Racovita-Voevod, la 1756. Pe
clopotul ce1 mic se afla insemnat
anul 1757. Acest schit
este intretinut de Epitropia spitaluluI
Sf. Spiridon din Iasi.
Se administreaza de un superior
si este locuit de 3 cAlugarT.
Inscriptia care este pe
frontonul bisericer a fost facuta
de egumenul Grigore, care s'a
intemeiat mal' mult pe traditiT,
de eh pe documente sigure.
Din aceasta inscriptie reiese ea
s'ar fi cladit aci 2 bisericT inainte
de sfirsitul sec. al XVII-lea,
din care s'ad constatat urme
In poiana de Ruga actua1a biserica.
si inteun loe allturat cu
aceasta. Printre ctitorI se citeazä
un anume Cantemir si pe
Mihaia Racovita.
Mfigura, vi?rf de munte, jud. Bacaa,
pl. Tazlaul-d.-j., com. Ber-

MAGURA 261. MÀGURA
zuntul, din vira Magura-BerzuntuluT.
Mägura, munte, jud. Bacan, pl.
Muntelul, com. Moinesti, cu izvoare
de ape sarate.
Mägura, munte, in jud. Buzan,
com. MIAjetul, cat. Valea-Rea,
acoperit de padure i fineatd.
MAgura, munte, in jud. Buzan,
com. Braesti, format din stincT
acoperite de pinT si mesteacanT.
Mägura, munte, la N. de orasul
ampulung, jud. Muscel, din
poalele caruia izvoreste canalul
ce strabate orasul.
Mägura, ramurcl de munp, ce se
detaseaza din piscul CeahlauluT,
spre hotarul TransilvanieT,
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Hangul. Formeaza legatura
cu dealul Aria-ZableT. Se
mar nume$te i Heghqui.
Mägura, ramurd de munp, jud.
Neamtu, plasa de Sus-Mijlocul,
com. Filioara, situata in vecinatatea.
manastirilor Varaticul
$i Agapia.
Are piscurile cele niaT insemnate
: Ciungi, Dealul-Mare, Poiana-TiganceT,Piatra-lur-Mos-Aron
$i Ciardacul.
Mägura, munte, jud. Putna, situat
intre riurile Putna $1 Milcovul,
din sus de orasul Odobe$ti.
La poalele munteld sunt
asezate renumitele podgoriT de
la Odobesti. Virful cel mal inalt
este la Titila, d'asupra schituluT
Taroi.
Mägura, munte, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Jitia ;
se desface din culmea Lupati;
brazdeazä partea de N. a coniuneT,
intinzindu-se printre pi-
riul Necule i Rimnicelul; este
acoperit Cu padurT seculare ; in
timpul vereT se fac ad i stine de
oT, unde se fabrica caseaval.
Mägura, culme de munp, jud.
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.
Jitia ; se desface din DealuI-Rosu
; se intinde in partea de V.
a comund, printre piraiele Rimnicelul
i afluentul san Cerbul.
Virful principal este Magura-
Ganea, inalt de goo m. si acoperit
cu pasunT i padurT.
Mägura, §ir de arealuri, in jud.
R.-Sarat ; brazdeaza partea de
E. a com. Odobasca din plasa
Orasulul ; infra in pl. Marginead.-s.,
intinzindu-sI ramificatiunile
prin comunele Urechesti
Popesti ; se intinde pe o lungime
de 18 kil.; inaltimea variazA
intre 650-320 m. ; este
acoperit Cu pasunT la N. si mijloc,
cu viT si semanatuff, la S.
Mägura, unul dintre piscurile
muntelut La-Coarne, jud. Suceava,
com. Bogdanesti.
Mägura, deat, jud. Bacan, pl.
TazlAul-d.-s., com. Scorteni, de
pe teritoriul satuluT Pustiana.
De aci s'a scos mal inainte
pleura.
Mägura, deal, pe mosia Ibane$ti,
com. Ibanesti, pl. Prutuld.-s.,
jud. Dorohoin, pe muchia
caruia, in partea de S.-V. a satuluT,
se ridica cel mal inalt pisc
din tot judetul.
Acest deal are eircumferinta
de 4460 m. Terenul este compus
din nisip, lut si piatra. Suprafata
cam trunchiata are 1115 ni.
imprejur. AicT se vld urmele
bine cunoscute ale une! cetl.tuT
In forma rond-ovala, cam de
go m. lungime, lar santul dinprejur
are o adincime de 3 ni.
in partea S.-E. Intrarea in cetatue
se presupune a fi fost despre
S.-E., pe unde se cunoaste
el incepe urma de drum la vale
catre sat.
MaT spre N. de cetatue, la o
mica departare, se vede o altI
ridicatura de pamint, ce poartl
numirea de Straja, despre care
traditia spune el ar fi servit ca
statie de veghere pentru cetate.
Tot pe muchia dealuluT, cam
la 8o0 m. de cetate, este o alta
ridicatura de pamint, numita
Movila-Mare, in circumferinta la
baza dciii m., cu o inaltime de
g m., de pe care se vede toatà
suprafata din circumferinta cetatueT.
Legenda zice ca pe acest
loc ar fi fost din vechime o manastire,
de aceea i dealul in
partea aceasta se numeste Dealul-ManastireT.
Sub Dealul-MagureT, in partea
S.-E. de satul de astazi
Ibaneasa, se afla localitatea numita
Selistea-Veche, unde se zice
ca. a fost satul vechin, pe care
loc se yací urmele bisericeT ; se
gasesc resturl de hirburT, caramizi
i fiel-M.1T.
Mägura, movild, jud. las', pl.
Bahluiul, com. Baiceni, pe coasta
careia e situat satul Coasta-MagureT.
Mägura, deal mare i punct de
observapitne, in jud. Mehedinti,
com. Negoesti, catunul Padesul,
plaiul Closani.
Mägura, deal mare, in jud. Mehedinti,
com. rur. Maresti, plaiul
a osani.
Mägura, deal, cu directia S.-E.,
jud. Prahova, pl. Filipesti, com.
Ditesti.
Pe deal su nt plantate vi!, prunT
nucT si merr ; parte din ele, fiind

MXGURA 262 MXGURA
distruse de filoxera, servä de
pasune.
Mägura, deal, la V. com. Poiana,
pl. Prahova, jud. Prahova. Are
o pozitiune frumoasa si este
acoperit cu cring, padure i livea
pentru pasunatul vitelor.
Magura, a'eal, se desface de la
N. din dealul Fistici, com. Cozmesti,
pl. Stemnicul, jud. Vasluir',
se intinde prin com. Cosesti,
pl. Racova, unde prin inaltimea
luT predomina toate locurile
din imprejurimI; din el se
desfac culmile: DealulMare
Cosca.
M 'agrura, deal, in partea de V.
a com. Girbesti, pl. Fundurile,
jud. Vasluiü. Tine de comuna
Tibanesti. Are directiunea de la
N. la S. si inaltimea cea maT
mare o atinge la locul numit
Cetatea. Acest deal, privit din
valea despre E., are aspectul unuT
munte. La partea de S. a luT
are un pise in forma uneT movile.
Este acoperit cu padurl.
MAgura, deal, in partea de N.-
V. a com. Hirsova, pl. Racova,
jud. Vasluiü, acoperit cu padure;
are o inaltime mare ; de
pe virful lui se vede toate localititile
dimprejur.
Traditiunea zice ca, in timpul
razboiuluT din Valea-Racovef,
Stefan - cel - Mare alesese acest
loe ca punct de observatie, unde
se vid si pana astazI urmele
unor santurT si a uneT subterane,
numita de popor Beciu/-luT- tefan-Voda.
Mägura, deal, in jud. Vileea, pl.
Oltul-d. s., com. Mihaesti, care,
impreuni. cu Carantina si CornAtelul,
formeaza un lant ce se
prelungeste din hotarul com.
Greei la N., pana la hotarul
com. Turcesti la S. Coama acestuT
lant serveste de limita
intre com. Mateesti, jud. Gorj,
si com. Alunul.
Mägura, deal, la N. com. Stroesti,
plaiul Horezul, jud. Vilcea,
care o desparte de com. Slatioara.
Partea de S. a dealulul
este prevazuta de o multime de
ripT. Pe coasta de S. se gaseste
multa peatra de var.
M'Agrura, deal, in jud. Vilcea,
plaiul Horezul. Brazdeaza com.
Slatioara, de la E. la V. In ripile
si in partea de S. a MIgurei
se gaseste piatra de var.
In partea de N.-V. a Magurei
sunt 2 izvoare Cu apa sulfuroasa,
pe carT locuitoriT le numesc
Glod.
M'agrura, baltd mare, in centrul
catunuld A/figura, com. Mihi.esti,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea,
formata de .valea Boalca, care
strabate com. Mihaesti dela
spre S.-E. si se varsa in Olt.
Malurile sale, aproape de confluenta,
sunt mlastinoase.
M'Agrura, izvoare cu afta minerald,
in jud. R.-Sarat, plaiul
Rimnicul, com. Bisoca. Sunt 2
izvoare a caror apà. contine
urmatoarele substante: sare amara
si pucioasa in mare canditatei
apa, magnezie carbonica,
gips, magnezie en miel depozite
de sare, etc.
M'Agrura, localitate, in jud. Prahoya,
pl. Podgoria, com. Podeni-Nol,
numita i Bordeiul-de-
Sare, unde se gaseste sare in
mare cantitate.
IVI Agrura, mofie, in jud. Buzati,
com. Magura, fosta in vechime
a lul Radu Descultul, diruita
luT de Basarab-Voevod, tosa gre-
sind DomnuluT, si-a rascumparat
capul -cu aceasta mosie. Mircea-
Voevod, fiul luT Radu, printr'un
hrisov din 1558, Iunie, o darueste
EpiscopieT, fixIndu-1 hotarele
din apa Buzaul pe Tocilea
sa in sus pana in Predeal,
pina la Cetatue si pana in Tocileasa.
Magura, ca proprietate a
EpiscopieT, avea 2260 hect, din
care 280 arabile, 150
170 izlaz, 74 livezT i padure ;
trecind la Stat, dupa ce s'a dat
improprietaritilor din 1864 cam
483 hect., restul s'a ineorporat
cu mosia Unguriul, dind nastere
mosieT Magura Unguriul.
Mägura, pddure particulara, in
jud. Bacad, pl. Trotusul, com.
Bogdanesti. Este populata cu
stejarT, fagT, carpenT si brazT.
Are o intindere de 715 hect.
40i este supusä regimuluT silvic.
Mägura, pdclure foioasa, in jud.
Bacati, pl. MunteluT, com. Moinesti,
cu o intindere de 220
hect, si supusa regimuluT silvic.
Mägura, pda'ure, jud. Buzar', com.
Mlajetul, cät. Valea-Rea ; face cu
Dosul-VaeT-Rele un corp de 400
hect. ; proprietarT: mosneniT VilirenT,
apoT Tanasestil i JitieniT.
Mägura, pdclure a statuluT, in
intindere de 550 hect., jud.
fov. VezT Hotarele.
Mä' gura, pddure, supusa regimului
silvic, proprietatea,mosnenilor
DragoslovenT, pendinte de
com. Dragoslavele, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel, in intindere
de Too hect.
MAgura, pddure, pe Domeniul
CoroaneT, com. Bicazul, mosia cu
acelasT sume, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu ; se uneste cu pa-

MÀGURA 263 MXGURA.NEAGRX
durea Smida ; se arendeaza cu
30000 la anual.
Pe coprinsul acesteT mosiTs9nt
16 herdstrae.
Mfigura, trup de pddure, a statuluT,
in intindere de 35 hect.,
pendinte de com. Prahovita, pl.
Prahova, jud. Prahova, care, impreunä
cu trupurile: Fetele-GriuluT
(175 hect.) si Irmaneti (200
hect.), formeaza padurea Valea-
PietreT.
Mägura, podif, jud. Bacati, pl.
Trotusul, com. Tirgul-Ocna, format
de muntele Magura-OcneT,
avind inaltimea de peste 500
metri.
Mägura-Albfi, trup de pddure
a statului, jud. Vilcea, plaiul
Horezul, care, impreunl cu muntele
Netedul si Dosul, are 0,25
hect. si formeaza padurea dostesti,
de care mal apartin trupurile
Padina-Seaca, Alunul si
Piraiele.
MAgura-Berzuntului, fin/ de
munir, jud. Bacati, pl. Tazläuld.-j.,
com. Berzuntul, a carel zare
hotareste com. Berzuntul spre
com. Doftana.
M'agura-Brätestilor,munte,jud.
Bacaa, pl. Tazlaul-d.-j., com.
Birsane0, in care se afla un
loc numit Piatra-Galbena.
Magura -Budoiasca, trup de
mofie, fost al statuluT, in j u detul
Teleorman. A fost vindut, in
1889, citor-va locuitorT din orasul
Alexandria.
Mägura-Casinului. Vez! Magurisul,
virf de munte, jud. Bacaa.
Mágura-cu-Ontarul, pichet de
granild, pe marginea Dunarel,
jud. Mehedinti.
Magura -cu-Lesile, munte, in
jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul,
com. Jitia ; se desface din muntele
Stepcul-Mare ; se intinde
printre riul Rimnicelul si afluentul
satiPiriul-Necule ; brazdeaza
partea de N. a comuneT ;
e acoperit cu padurT si pasunT ;
vara se fac aci sane cu oT.
Mfigura-Domesnicului, ramurd
de munp, jud. Neamtu. Vez!
Domesnicul.
Magura-Liceanca, altun, jud.
Vlasca, pl. CilnWea, com. Magura,
situat la varsatura CleniteT
In Teleorman.
Este proprietatea statuluT, 11-
=0. de la V. Paapa. Suprafata
mo§ieT, impreuna cu trupurile,
este de 6350 hect., din carT
450 hect. padure, compusa din
trupurile Taioasa, de 300 hect.,
si Caraghiozul, de 150 hect. Se
arendeaza anual, impreuna cu
trupurile, cu. 65000 le!.
Are : o scoala zidita de V.
Paapa, frecuentata de 3 u elevT ;
o bisericá, cu hramul Sf. Ion
Botezatorul.
S'ail improprietarit in 1864,
In toate catunele de pe aceasta
proprietate, 402 locuitorT : elrora
li s'aiI dat 1206 hect. pamint.
(Vez! com. Magura).
Mägura-Läceni sati Laceanca,
trup de mofie, jud. Teleorman,
pe piriul Teleorman.
Fama parte pana la 1875 din
com. Magura care e in judetul
Vlawa i care pe atund figura
ca com. in pl. TirguluT din judetul
Teleorman. Se invecineste
la E. cu riul Teleorman ; la V.,
cu mosia Magura - Buduiasca,
fosa proprietate a statuluT. O
mica parte se intinde O in
jud. Teleorman.
Mägura-lui-Mos-Mihaiti-An-
ghel, urme de cetate, jud. Dolj,
pl. Bailesti, com. Cioroiasul, in
N.-E. com., in plaiul de vi!, numit
Branistea. Pe acolo se gasesc
pietre marl, caramizT carT,
se zice, dateaza din timpurT
vechT.
Mfigura-Mare, mdgurd, situata
In partea de N. a com. Seaca-
Belciugatele, pl. erbanesti, jud.
Olt ; e acoperita cu semanaturl.
Mfigura-Mare, mdgurd, in jud.
Teleorman, com. Belitori, la V.;
are 14 m. inaltime si 60 m. ocol
la baza.
Mägura-Mare, mligurd, judetul
Olt, pl. erbanesti, com. Mihaesti-d.-j.,
situata la 1 kil. spre
E Are o inaltime cam de 6
m., iri o circonferintA la baza
de 45 m; Din virful er se poate
vedea toatà comuna.
Mfigura-Mare, mdgurd, judetul
Olt, pl. Siul-d.-j., pe teritoriul
com. Balanesti, la 600 111. spre
S. Are o circonferinta la baza
de 235 m. i o inaltirne cam de
12 m. Imprejurul el 'ají gasit
diferite scule : sulitT, sagetT, pinten!
li. alte obiecte de fier. Se
zice ca ar fi facuta de TAtarT,
dar mal probabil e ca s'a ridicat
de GetT sati DacT.
Mfigura-Micä (Movilita), numire,
data unel parti din mofia
Gävanesti, jud. Buzaa, pe care
s'ad improprietarit insurateif in
1881, dindu-li-se cam 150 hect.,
pe malul sting al riuluT Buzar',
din care 10 pentru scoall si
cimitir.
MAgura-Mica, vechie numire a
cdtunula Movilita, din comuna
Gavane0, jud. Buzar'.
Mägura-Neagea, munte, intre

MAGURA-OCNEI 264 M2iGURELELE
MAcleiul i Broteni, judetul Suceava.
Migura-OcneI, munte, judetul
Bacan, pl. Trotupl, com. Tirgul-
Trotn care are forma une! potcoave
§i are un pod4 in partea
sa culminanta. Este situat d'a
dreapta.TrotuMuT, acolo unde
acesta se unWe cu SlAnicul.
Din partea despre N., pe coasta
sa, se afla cariere de plata.,
iar pe virf, in spre Tirgul-Ocna,
se aflA schitul MAgura.
Migura-Ocnelor, padure, jud.
Bacan, pl. Trotuvul, com. Tirgul-Trotu,
compusa. din 4 trupurT
: Schitul, Stina, Aurul
apriorul, proprietatea Case! Sf.
Spiri don din Iai. Are o intindere
de 146 hect. §i este amenajata..
Migura-§omuzula VezT
ramura de munti, jud.
Neatntu.
Mfigura-Unguriul, mofie a statuluT,
pendinte de Episcopie, in
jud. Buzan, com. MAgura. Are
cam 2050 hect., din carT 1062
padure, apoT finete, livezT, zavoaie
cu cAtina, locurl sterpe
§i cam 200 hect. arabile, car1
s'ad dat in loturl locuitorilor.
Migura-Urzicari,;adure a statuluT,
in intindere de 300 hect.,
pendinte de com. Varbilaul, pl.
Varbilaul, jud. Prahova, careimpreuna
cu trupul Valea-Bisericel
(200 hect.), formeaza padurea
Varbilaul.
MägureI (Virful-), deal, in partea
de V. a com. Varbilaul, pl.
Varbilaul, jud. Prahova, acoperit
cu padure, printre care se afla
petice de poenT.
Mägurei (VIrful-),munte (1208.3
m. alt.), j ud.S uceava, com. MAli ni .
MAgurelele, com. rur., jud. Prahoya,
pl. Podgoria, situata lInga
riul Teleajenul, pe oseaua Plo-
Wi-Bratocea.
Se compune din 4 catune :
Coada-MaluluT, Magurelele, Protosinghelul
i Zamfira.
Are o coala, tnfiintata la 1858.
Localul e proprietatea comuneT.
Magurelele, com. rur., pl. Sabarul,
jud. Ilfov, situatA pe deal,
la S. de BucurWi, lInga riul
Sabarul, la io kil. de Bucurqti.
Se compune din satele : Dumitrana,
Filipescu, Ghermani
OteteNanu, cu o populatie de
1351 locuitorT, carT trajese in
285 case.
Se intinde pe o suprafatA de
2095 hect.
Institutul Otetelipnu, FratiI
Ghermani i statul, an 1400 hect.
locuitoriT 695 hect. ProprietariT
cultiva 1008 hect. (73 sterpe,
166 izlaz, restul vie i padure).
LocuitoriT cultiva 579 hect.
(38 sterpe, 62 izlaz, restul vie).
Comuna are 279 contribuabili
cu un budget de 4839 leT la
veniturl i 4810 lei la cheltuell.
In comuna sunt 3 bisericT,
la Dumitrana, Ghermani i OteteNanu;
2 coale mixte; i heleOen
; I moara Cu apa ; 7 podurl.
Numarul vitelor marl e de
856 (189 cal i epe, 16 armasarT,
304 bol, 176 yac! i viteT,
ii taurT, n bivolì i 149 bivolite)
i al celor miel de 3869
(4 capre, 69 pord, 3796 oT).
Dintre locuitorT 310 sunt plugarl,
15 an diferite profesiun1.
ArAtura se face cu 194 plugurT:
140 cu bol, 54 cu cal.
LocultoriT ati 170 care §i carute :
142 cu bol, 28 cu cal.
ImproprietAritT 166 locuitorT,
neimproprietaritl, 168.
Comerciul se face de 8 circiumarT
i i hangiti.
R.Aposatul boer I. Otetelipnu
a lasat, prin testamentul din
1876, ca, dupa incetarea din
vIeatà a otieT sale, mo0a sa MAgurele,
castelul san de aci
prea frumosul parc ce-1
sa serveasca unuT ?Ileonjoar, insti-
tut de fete Romince ecarora
se va da o cre0ere i educatie
de bune mume de familie, l'Ara
pretentie san lux ; prisosul ce va
raminea dupa budgetul anuluT
se va capitaliza spre a da zestre
acelor fete, care nu va fi
nicT maT mult niel mal putin de
200 galbenT uneiaa. AceastA avere
o aLlministreaza acum Academia
Rom. ina i in acest scop
s'a transformat frumosul castel
din Magurele inteun local pentru
institut de fete, care s'a inaugurat
la deschiderea anuluT colar
1894-95, cind a inceput
sa functioneze prima clasa. cu
15 eleve. Urmatorir patru anT
aü maT fost primite cite r5 eleve,
ast-fel ca organizarea InstitutuluT
s'a savir§it abia in anul
colar 1898-99, &id eran cincI
clase secundare cu cite i5 eleve,
Cu totul 75 eleve. De alci In ainte
primit cite 16 eleve
de fie-care clasa, decT 8o in cele
cinc! clase.
Scoala e de caracter special.
Elevele primesc pregatirea ce
se da in colile secundare de
fete i fac in acelalT timp practicä
in toate ramurile gospodáriel
casnice, precum §i in croitorie,
atit in cea de albiturT, ctt
in cea de haine. Cheltuelile
InstitutuluT an fost prevAzute in
budgetul anuluT 1900-901 in
suma de 77614 leT, 8o b. Pana
acum ati ie0t din Institut 30
de absolvente, prima serie de
15 in Iulie 1899, iar a doua
serie in Iulie 1900.
Dupa n4te documente Ostrate
parte in Archivele statului,
parte la Episcopia de Rim-

MÄGURELELE 265 MÄGURENI
nic, Magurele ati fost mosia de
zestre a Doamner Stanchil
ati trecut in urma la Domnita
Ilinca, ñica lur Nicolae-Voda Petrascu
i nepoata lur Mihaia-
Vocla Viteazul, care le-a lasat
fiiulul sati Serban-Voda. Cantacuzino.
Aicr, la mosia sa Magurelele,
a tinut Mihaiti-Voda Viteazul
consilia de rasboin mar 'nainte
de a fi luat hotarirea sa dea
pept cu Sinan-Pasa la alugareni.
Mägurelele, com. rur., jud. Teleormarr,
pl. Calmatuiul, situatä
la extremitatea de S.-V. a paser,
pe malul sting al Duna:mi',
lingl orasul de resedinta, T.-Magurele.
Are un mic catun, Bulgarul,
format din prisosul de insurater.
Satul Magurelele se afla pe
sesul dintre oras, gara i viile
din dealul Suroaia. Catunul e situat
pe o limba de pamint ce
inainteaza spre lunca Dunarer,
la o mica departare de comuna,
in partea de S.
Dunarea, cu insulele i lunca
el, com. FlAminda, orasul de resedinta
T. - A/Mg-urde si mosia
pana in riul Oltul, formeaza
comuner, care segaseste
pe domeniul statulur:Turnul.
Locuitorr improprietariti sunt
247, caroraili s'ají dat 1067 hect.
Sunt 292 hect. vil, situate, cea
mal mare parte, in valea Turnulur,
la 3 kil.; o parte pe dealul
Suroaia si o parte, in vale, la
N. comuner.
Partea de S. a comuner este
udata de Dunare, incepind din
dreptul pichetulur de frontiera
No. 3 si Balta-Berceluiulur.
Are o populatie de 395 fam.,
sail 1840 sufl., din casl 340 contribuabilI.
Locuitoril, pe linga agricultura,
se mar ocupa cu transpon-
tul cerealelor de la magazif, la
portul Turnul-Mägurele.
Cultura viilor se face pe o
scara intinsa, iar din Balta-Berceluiulur
se recolteaza mult stuf
si papura.
Are: dota scolr, una de baetr,
frecuentata de 37 elevr si
a doua de fete, frecuentata de
15 eleve; o biserica, deservita
de 3 preoti si 3 cintaret.I; o
moara cu aburl; doul instalatiunI
raid de sapunarie si de O.bacarie.
Vite sunt: 205 ce, 655 vite
marf cornute, 1030 vite raid
cornute i 83 porcI.
Budgetul comuner e de 5699
ler, 48 banr, la venituri si de
5687 ler, 55 banr, la cheltuelr.
CAile de comunicatiune sunt:
soseauajudeteana Turnul-Zimnicea
care strabate comuna si ja
directiunea pe sub Dealul-Viilor
si de acolo la catunul Ciuperceni
si. la com. Traian. Din aceasta
sosea, despre orasul Turnul, se
ramificä o linie la magazia de
marfurI de la gara si o alta
spre orasul Turnul.
Pe teritoriul comuna' trece
si parte din soseaua nationala
Turnul-Alexandria, soseaua TurnulPort
si calea ferata.
Tot din raza comuner pornesc
la N. mar multe drumurI
care se unesc Cu soseaua nationala
Turnul Alexandria si cea
judeteana Turnul-Rosiori.
Incepind din malul baltirBerceluiuluI
spre V., pararel cu tdrmul
Dunarer si pana in Olt, s'a
construit un dig pentru apararea
orasuld Turnul-Magurele si a
uner partl din comuna de inundatiunile
Dunarer.
In catunul Bulgarul, pe o innaltime,
se vad inca intariturile
unde se afla asezata una din
bateriile rusestr care bombardaa
Nicopoli in razboiul din anul
1877.
Migurelele, sat, facind parte
din com. Jur. Magurelele, pl.
Podgoria, jud. Prahova.
Mägurelele, fort, in jurul Bucurestilor,
jud. Ilfov.
Mägurelele-Filipescu,sat, jud.
Ilfov, pl. Sabarul. Vezr Filipescu.
Mägurelele-lui-Asan, sat, jud.
Ilfov. Vezr Ghermani.
Mä.gurelele-IuI-Otetelisanul,
sat, jud. Ilfov. Vezr Otetelesanu.
Mägureni, conz. rur., jud. Prahoya,
pl. Filipesti, situatä pe
malul sting al piriulur Prahovita
si pe malta drept al riulul Prahoya,
la 20 kil. de Ploesti, capitala
judetulur, si. la 6 kil. de
Filipesti, resedinta plaser.
Se compune din 4 catune :
Magureni, Cocorasti-Caplir, Pamasa
si Navacesti, pe o intindere
de 2050 hect. si Cu o populatie
de 574 familir, salí 2590
suflete, din cae: 473 contribuabilr.
Locuesc in 560 case.
Sunt dota bisericI, din care una
in catunul Magureni, cu hramul
Sf. Treime, avind ca ctitor pe
Patina Spatareasa, fondata in
anul 7179, dupa cum se vede
din urmatoarea inscriptiune:
gAceastil Orla i Dumnezeiascit bisericit
rtdicatu-s'ail din temelie tntru lauda
sfintet §i de vieaVt fickoare nedesptircite
Troi;e adevitrateT Dumnezeirt, de
robii tul Dumnezert Puna Spitireasa a
riiposatuld Drighiciü Cantacuzino bivvel
Spiitar i fecioriT el: Ptrvu, Constantin,
§erban, Grigorascu Cantacuzinescl;
domnind Cr4tinu1 loAntonie Voevod,
mesAa August In 20, 7179 (1671).
A doua bisericA e In atunul
CocorAsti, fondatA la anul 1826
de Grigore Caribolu. Ambele
biseridsunt deservite de 4 preotr.
Scoala exista In comunA de

MAGURENI 266 MAGURICEA
vre-o 40 ani si este frecuentatA
de 65 bAeti $i 30 fete.
Linga biserica din catunul
Cocorasti sunt niste ruine vechi
ale unei biserici, ce ar fi existat
zice-se, pe timpul lui Negru-
VodA.
LocuitoriT, in numar de, 398,
s'aa improprietarit la 1864, pe
mosiile proprietarilor Costache
Cantacuzino si Constantin Caribolu,
din care li dat 1624
hect.
Vite sunt:- 231 cal, 20 -Tepe,
634 bol t vacT, 5 bivoll, 16
capre, 1089 oT si 721 porci.
Comerciul se exercita in comuna
de 12 circiumarl.
Budgetul e la veniturl de 7439
lel si la cheltuelT, de 6278,88 lei.
Prin. Magureni, trece ca/ea ferata
i calea riationall Ploesti-
Predeal i dota sosele : una
care traverseaza catunul Magureni,
legind comunele : EAlinesti,
Edera i Provita si a doua, care
traverseaza catunul Cocorasti,
legindu-I de comuna Calinesti
de orasul ampina.
Aceste doua din urma sosele
sunt plantate cu tel inca de pe
la anul 1830 de catre Calmacamul
Const. Cantacuzino, fostul
proprietar al mosiT MAgureni,
care apartine astazT D-lui
George Gr. Cantacuzino.
E brAzdata de dealurile Ghimelia
i Mateiasca, care apartin
proprietaruluT, avind pamint bu n,
servind de livezi.
Mara de riul Prahova i piriul
Prahovita, comuna Magureni
este strAbatuta de valle:
BouluT, Murelor, Rudei, Purareata,
Seaca i Plopului.
Se margineste la N. cu comunele
ampina i Prahovita, la
S. cu comuna CAlinesti, la E.
Cu comuna Floresti si la V. cu
comuna Iederile.
Locuitorii se ocupa pe fingä
agriculturä ca fabricarea varuIur
si a caramider. Sunt : 13 fabricanti
de var si 25 fabricanti de
caramida. Se fabrica in comuna
multa tuica i vin. Sunt foarte
multi pomi roditori.
Mfigureni, com. rur., la extremitatea
de V. a piase! Tirgulul,
jud. Teleorman, limotroft cu
jud. Olt, situatá pe valea Bratcovuld,
strabatuta in toata
lungimea de ptr. cu acelasT nume.
Se invecineste la S.-E. cu com.
MAldaeni, de care nu e departata
de eit numal eu vre-o 500
m. ; la E. cu comuna Scrioastea;
la N. cu comuna Baltati ; la V.
cu comunele Mihaesti-d.-s.
Mihaiesti-d.-j., din judetul Olt.
Comuna Magureni poarta si numirea
de Ciocanul.
Din piriul Bratcov si din izvoare
s'a format un elestea care
se numeste Morusul.
Intinderea comuneT, cu mosia
aflata pe d'irisa e de aproape
2500 hect., dimpreuna cu locurile
improprietaritifor de la anul
1864. Din acestea d-nul N. Butculescu
posea 1183 hect. arabile.
Locuitoril improprietAriti
sunt in numar de 267, pe o intindere
de i io8 hect. Pe portiunea
delimitata locuitorilor se
gAseste si 931/2 hect. de viT, iar
pe a proprietAtei 5 hect.
Populatiunea comuneT este de
432 familiT, saa 1507 suflete, din
carT 326 contribuabili.
Vite : 869 vite mar! cornute,
156 caT, 16 magarI, 1808 °I,
15 capre si 353 porci.
Budgetul comuna e de lei
4423, bani 5 la venituri si de
lei 4147, banT 79, la cheltueli.
Are o scoala, cu un local propria,
frecuentata de 24 elevi ; o
biserica, deservita de 3 preotT
si 2 cintareti.
Drumurile sunt: spre Mihaesti-d.-j.
din jud. Olt, spre
comuna Baltati, prin Maldleni,
spre orasul Rosiori-de-Vede,
prin sosele vecinale.
Mägureni, sat, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, s'ituat pe tarmul sting
al bratului Borcea i spre E.
In apropiere de orasul Calarasi.
A purtat tnainte numele de Creteni.
Formeaza astazi o parte a
orasuluT Calarasi, purtind numirea
de mahalaua Magureni.
Mägureni, sat, jud. Ilfov, pl. Sabarul.
VezT Floresti-d,-s.
Mägureni, sat, fAcinci parte din
com. rur. MAgureni, pl. Filipesti,
jud. Prahova, cu o populatie
de 1761 locuitorT.
Mägureni, sat, facind parte din
com. rur. Creteni, pl. Oltul-d.s.,
jud. Vilcea. E coprins intre
piriul Negropita si dealul Cotroceni.
Are o populatie de 185
locuitorT ; o biserica, reparata la
1888 de Firtat Dita sí fiiI
Locuitorii acestuT catun s'a('
improprietarit la 1864.
Magureni, curea de mofie, in
jud. Dolj, pl. Balta, com. Greces
ti, apartinind mosnenilor Magureni.
Mägureni (Muntele-), pätiure
particulara, supusa regimulul silvic
inca din 1883, pe mosia
Muntele-Magureni, pendinte de
com. Provita-d.-j., jud. Prahova.
Mäguricea(VIrful-MäguriceI),
catun, in jud. Buza, com. MAruntisul,
Cu 140 locuitori i 31
case.
Mäguticea, munte, in jud. Suceava,
intre Madeiul i Brostenr,
avind 1235 m. alt.
Mäguricea, munte, in jud. Su-

MAGURICEA 267 MXICANETL
ceava, comuna IVIAlini, 981, m.
altitudine.
MägurIcea, deal, in jud. Bac5.5,
pl. Trotusul, com, BogdAnesti,
ce se inaltd in dreapta Trotusalar
si pe .coasta cAreia se afl5.
Satul-Noti,
Mäguricea, deal, care trece prin
mijlocul com. SlAtioara, plaiul
Horezul, jud. Vilcea, avind di-
. rectia de la E. la V. Din partea
de S, a MAguriceT, izvoresc
ape slrate pe carT locuitoriT le
numesc Glod sati Moarea.
Mäguricea, pod4s, in jud. BacAti,
pl, MunteluT, com. DArmInesti,
care este format de dealul CAputeanul
si de vtrful MAguricea;
are locurT arabile in intindere de
120 hect.
Mäguricea-Petroiul, ',tolde a
statuluT, jud. Muscel ; acum N'IndutA
de ved. VezT GrAdistea.
_
Mfigurile, munte, in jud. Dimbovita,
de la Moroeni in sus in
stinga, pe matca Ialomiter. Intre
MAgurile si muntele Racial curge
rtuletuf, Valea-Raciuld, pe care
sunt herlstrae de t5.iat scindurr.
Mägurile, deal, pe teritoriul com.
DrAgAnesti, pl. Siul-d.-s., jud.
Olt, situat pe malul sting al
OttuluT, in partea de S.-E. a
com. S'a numit ast-fel, fiind-cA
pe &n'ola ce se intinde spre E.
de acest deal, pe Boianul, sunt
situate 5 mAgurT.
Mägurile, vale, izvore$te din pa:
durea CArbunarul saii MAgura,
plalut Dimbovita, jud. Muscel,
si se varsä in riul Dimbovita,
pe malul sting, in raionul com.
CetAteni-din-Vale.
Mägurilor (Dealul-), deal, in
jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
ZAlcolul, ce se Jasa din dealul-
RAdinesti (jud. Gorj), se continu5.
prin Dealul-Viilor. In tot lungul
tor aceste dota deaturT despart
valea riulta Plosca de a afluentuluf
sAti Ploscuta. Tot din acest
deal se tasa Piscul-Scroafel.
Maguri§ul sati Mägura-Ca§inuluf,
virf de ',mute, in jud.
BacA5, pl. Trotusul, 600 m. inAltime,
situat pe limita comunelor
1-Urja si MAndstirea-Casinulul si
la E. de muntele Runcul-Alb.
Mägurita, virf de ',mute, in jud.
BacAti, pl. MunteluT, de pe teritoriut
com. Moine$ti.
Mägurita, vale, in jud. Vlasca,
situatA In pl. Marginea, pe proprietatea
Onceasca-Cosoveni a
EforieT Spitalelor Civile.
Mäicäne§ti, com. rur., in jud.
R.-SArat, plasa Marginea-d.-j.,
pe ambele malurl ale riuluT
Rimna.
Si-a luat numele de la mosia
MAicAnesti ; locuitoriT II zice si
acum ca inainte si Bolboaca,
de la o bala, bolboacA,
fAcutA de Rimna.
Este asezatA in partea de N.
a jud., la 40 kil. spre N.-E. de
orasul Rimnicul-SArat, si in par-tea
de N. a plA5eT, a cAreT resedint5.
este. Comunele invecinate
sunt : Gulianca, la ro kil.;
Hingulesti, la. 13 kil,; MAxineni
si Cioresti, la 15 kil.
Se mArgineste la N. cu com.
NInesti (jud. Putna), la E. cu
Corbul, la V. cu Rtrnniceni si
la S. cu Gulianca.
Este o com. de cimp, ne aviad
alt accident de teten de cit maburile
Rimniculta.
Wat Rimnicul-SArat o udA prin
mijloc, de la S.-V. la N.-E., for-
Mind la Estul corn, niste ralas-
tinT; mal sunt si ro puturi (5ro
metri adincime).
CAtunele carT compun com.
sunt : MAicAlesti sad Bolboaca,
resedinta, in mijloc, TAtarul la
V., Belciugul la N., GrAdinile-
Girlesti si Cringeni la E.
Suprafata com. este de 7920
hect., din carl 155 hect vatra
com., 378 hect. ale locuitorilor,
7345 hect, ale particularilor.
Are o populatie de 490 famita,
sa5 2050 suflete.
Sunt aci: 2 bisericT: una in cAt.
Bolboaca, de scindurT, fondatI
de locuitorT, cu hramul Adormirea
Malea Domnutuf, deservitl
de 2 preotT si 2 cintAretT ; a doua
in cAtunul TAtarut cu hramul Cuvioasa
Paraschiva, ziditA la. 1842
de IonitA TAtdranu, deservitA
de 2 preoll si 2 cintAretl; 2
$colT: una de bleti, fondatA in
1885 de com., condusl de r
invAtAtor si frecuentatA de. 97
elevT ; a doua, de fete, fondatA
tot de com. in 1885, condusA
de o invAtAtoare, si frecuentatA
de 38 eleve ; ro blcAniT, 17 circiara!,
o marchidAnie, 2 cafenele.
Comuna are : 5488 hect. arabile,
2200 hect. pAdure, 42
hect. vil, ro hect. fin*, 25
hect. neproductiv.
Locuitora posed5. : 220 pta.
gurT ; o moarA cu abur!: 6 masinA
de semlnat; o masinA de
secerat.
Vite sunt : 933 bori 625 vacT,
297 cal', 357 'Tepe, 3 mAgarT,
3621 oi, 3 capre si 246 rirn5.torl.
In com. sunt : 4 cojocarT, 2
potcovarT, 3 timptarT, 5 bogasierT,
2 brutarT, 2 cizmarT, 1 croltor,
2 dogarT, 2 fferarr, i rotar.
Comercial e activ si constd
in importut de coloniale, haine
gata, vinurT si in exportul de
cereale si vite. Transportul se
face prin statia Hanul-Conachi
(jud. Tecuciti), la ir. kil. spre E.
,.
64680. Manid Dictionar Geogra4o. rol. IV. 85

MAICXNE7Ti 268 MILXE§T1
Calle de comunicatie sunt :
1. calea judeteana Rimnicul-MaicAnesti
; 2. calea judeteanA Foc
sani-Maicanesti-BrAila; 3. spre
Gulianca ; 4. Ciordsti ; 5. Obilesti
; 6. Corbul ; 7. MAxineni.
Budgetui com. e la venituri
de 21417 lei, 54 banT, si la cheltuelf,
de 20957 ler, 54 batir.
Mäicän.e§ti sad Bolboaca, sat,
in jud. R.-SArat, pl. Marginead.-s.,
cAtunulur de resedinta al
comuner Maicanesti, asezat in
mijlocul comuner, pe malul drept
al riulur Rtmnicul-Sarat.
Are o intindere de 75 hect.,
cu o populatie de 276 familiT,
saii 1205 suflete, din carr 222
contribuabill; o bisericl ; o
scoala de baeti si una de fete.
Maichne§ti, padure particularA,
situatA pe mosia 'Mi-lema, com.
Baneasa, jud. Ilfov, supusa regimulur
silvic ; cade in linia de
centurA a forturilor. din jurul
capitaler.
Maine§ti, cdtun, al com. Bals,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati,
situat pe valea si tArmul
drept al Oltetulur, la 4 kil.
spre S. de Bals si aproape
de gara cu acelasT nume. Altitudinea
terenulur d'asupra nivelulur
Mal-ir este de 180 m.
Are o populatie de 28 familir,
saii 121 locuitorT; o biserica, cu
hramul Intrarea in Biserica, zidita
in anul 1810, si acum deservia
de 1 preot si 2. cintlretr.
Mälaele, vale, in judetul Buzati,
com. Gura-Teghir, incepe din
dealul Cu Malaele, uda partea
de N. a cat. Tega si da in
Bisca-Roziler, linga chioscul lur
Persescu.
MAlaiului (Valea-), vale mare,
jud. Buzati, com. si cat.. Piclele.
Mälfie§tea, pirtur,sOpe mosia
Tarcaul, jud. Neamtu, pl. Piatra-
Muntele, com. Pingarati ; izvoreste
dintre culmea TarcAulul
si ramura Laptoacele, vArsinduse
pe partea dreapta a pirlulur
TarcAul, fata. in fata ca PM II-
Pietrir, afluent din stinga al aceluiasT
pirid.
M'aläe§tea, culme de deal, pe
mosia Tarcaul, pl. Piatra-Muntele,
judetul Neamtu. Se desface
din nodul format de ramurile
Harmanul, Tarcaul si
Murgociul, in directiune V.-E.,
legindu-se cu ramura Cernegura
(1VIuntil-Doamnei), spre partea
despre S.
Mirae§ti, com. rur., jud. Dolj,
pl. Ocolul, la 13 kil. de Craiova.
SituatA pe ambele maluri ale
riulur Amaradia, futre Dealul-
Muere si Dealul-Mare.
Limitele comuner sunt : la E.
com. Murgasiul si Vulpeni, jud.
Romanati; la V. Isalnita si
Almajul ; la N. Goesti si la S.
Izvorul.
Terenul comuna este accidentat
in partea de E. de Dealul-Muerer,
lar in partea de V.
de Dealul Mare, amindoua acoperite
cu semAnAturr. Inaltimea
lor nu trece de 200 W.
Este udatA de riul Amaradia,
ce curge printre cAtunele Milesti-d.-j.,
Milesti-d,-s., Fintinele,
la E.; lar Mallesti, la V. Are
un pod pe dinsul futre satele
MalAesti si Fintinele.
Inainte de tmpartirea administrativa
din 1892, comuna
Malaesti facea partea din pl.
Amaradia si coprindea 6 sate :
Mallesti-d.-j., Mallesti-d.-s., ce
s'aa unit azT si compun satul
Malaesti, Milesti-d.-j. sad Dutulesti,
Milesti-d.-s., Mogosesti si
ZIAtarul.
AzI comuna coprinde 4 sate :
Milesti-d.-j., Milesti-d.-s., sat, cu
resedinta primArier, Finttnelele si
Mallesti.
Satele Milesti-d.-j. si Platine-
Iele sunt asezate spre N. de satul
de resedinta, lar satul Malgesti
spre V.
Populatia comuna este de
2211 suflete, din carr 1015 bArbatT,
si 996 femer.
napa legea rurald. din 1894,
s'ad impamintenit 417 locuitorT.
Are 2 biserici : una in satul
Milesti-d.-j., fondata de Mater
Milescu si reparata din temelie
de George Diculescu la 1852;
a doua in satul MAlaesti, fondata
de George Rozoia si Ioachim
Monacul la 1822 si reparata
de Stefan Romaneanu, de
la care are si un venit anual de
6o ler.
Ambele sunt de zid si sunt
deservite de I preot O 2 &Intaretr.
Sunt 2 colT mixte, una in
satul MA1Aesti si a doua in satul
Milesti - de -Yos. Stint intretinute
de stat. Functioneaza
din 1834. Invatatorul din MIllesti
este retribuit de comuna,
iar cel din Milesti-d.-j., de stat.
Localurile scoalelor sunt de
zid, in burla stare si construite
de comuna. Sunt frecuentate :
scoala din cat. Mallesti de 23
elevr, iar cea din Milesti-d.-j.,
de 43 elevr.
Suprafata comuner este de:
7379 pog. arabile, 1466 pog.
fineatA, 986 pog. izlaz, 208 teren
sterp si 797 pAdure.
Mosiile se numesc: .
Milesti-d.-s., apartinind bisericeT
Sfin ter Treimr din Craiova.
Milesti - d. -j., apartinind
d-lur Lazar Dumitriu.
MAllesti, apartinind d-neI
Alexandrina Nicolaa, careia i-a
ramas mostenire de la Stefan
Romaneanu.

11XLAEM 269 Mil,LAEVTI
4. Finttnelele, apartinind d-luT
N. Popp.
In fie-care mosie atí parte si
locuitoriI,
PadurT sunt : pe mosia bisericeT
Sfintel TreimT, in intindere
de 76 hect.; pe mosia Milesti-d.-j.,
in intindere de 951/2
hect., apartinind d-luT Lazar D umitriu
; pe mosia Fintinelele, 123
hect.; apartinind d-luT N. Popp ;
pe mosia Maldesti, 1031/2 hect.
apartintnd d-neT Nicolati.
Restul de padure apartine
satenilor.
Sunt 6 circiumT.
oseaua judeteana Cdpreni-
Craiova, trece prin centrul comuneT,
pe o lungime de 3500 m.
Budgetul comuneT e la venitud
de 4369,27 ler si la cheltuelT,
de 4120,77 10.
Mälfie§ti, com. rur., In partea de
N.-V. a pl. Mijlocul, jud. Falda.
Se Intinde pe o suprafata. de
4582 hect., cu o populatie de
200 familiT, salí 763 suflete, din
carT: 200 contribuaba
Este formata din 3 sate Mallesti,
Posta Elanul si Tupilati.
Are: o scoala ; 3 bisericT ; 24
hect. de vie ; 143 hect. padure
vechTe e cea din cat. Mallestid.-j.,
fondata la 1816 de locuitoril
satuluT; 3 scoale : una, in
cat. Cotofenesti, ce dateaza din
1882; a doua, In cat. Dumbravesti,
functionind din 1888 si
a treia, In cat. Plopeni, infiintata.
la 1864, si frecuentata de
1 1 1 baetT si 9 fete.
Vite sunt : 57 caT, 38 Tepe,
624 bol*, 271 vacT, 92 viter, Ii6
capre, 754 oI si 311 porcr.
In raionul com. sunt 8 morT
pentru nlcinat ; 3 pe apa Teleajenului
si 5 pe apa VarbilAul.
LocuitoriT, in maioritate, sunt
mosnenT ; 41 s'ají improprietarit
la 1864, pe mosia mosnenilor,
carora li s'ati dat 82 hect.
'nata com. are o suprafata
de 2882 hect.
In aniT productivl se fabrica
In com. pana la 12000 decalitri
tuja..
Sunt dota cariere de piatra :
una in Maidesti-d.-s., numita Coltul-PietreT
si a doua in cat. Ma-
15.esti-d.-j., numita Pe-Valea-Varultd.
Comerciul se exercitá in com.
de IO circiumarT.
Budgetul e la veniturl de
si 2 Tazuri.
6804,37 leT si la cheltuelf de
Vite mar! cornute 774, cal 5105,42 leI.
6o, of 770 si pord 41. oseaua Ploesti-Slanic strabate
com. in lungul eT.
Mälie§ti, com. rur., in jud. Pra- E brazdata. la N.-V. de deahoya,
plaiul Varbilaul. Este si lul Malaesti. E udata de la N.
tuata pe valea riuluT Varbilaul, spre S. de riul Varbilaul ; iar
la 20 kil. de capitala jud. si la de la N.-V. spre S.-E. de Orla
26 kil. de resedinta plaiulur. Cozmina.
Se compune din 7 catune :
Cotofenesti, Malaesti-d.-s., Ma- Mälie§ti, ciitun, al corn. Cernallesti-d.-j.,
D u mbravesti, Plopeni, testi, jud. Buzali, cu 310 locui-
Tiparesti si Sfirlaneanca. torT si 64 case ; are sub-diviziile:
Are o populatie de 614 fa- Ungureni si Vladeni.
miliT, sali 2900 suflete, din carI
449 contribuabilT. Locuesc in Mdlfie§ti, sat, in jud. Dolj, pl.
730 case.
Ocolul, com. Malaesti, situat spre
Sunt 7 bisericr, in fie-care cat.
cate una, dintre carT cea mal
E. de satul de resedinta, Milesti-
d.-s. Are o populatie de 759
suflete; o scoala mixta, ce functioneaza.
din 1834 si e frecuentata
de 23 baetI ; o biserica de .zid,
fondata la 1822 de George Rozola
si Ioachim Monacul, deservita
de 1 preot si 2 cintaretT
si avind un venit de 6o le! a.
nual, lasat de tefan Romaneanu,
care a reparat-o ; 2 &cima
MälAe§ti, sat, in partea de N. a
com. Malaesti, pl. Mijlocul, jud.
Falda, situat pe valea piriulur
cu acelasT nume, pe o suprafata
de 1145 hect., cu o populatie
de 120 familif, saa 380 suflete,
din carT 120 contribuablIT. Este
resedinta com. Are o scoala,
Infiintata in 1880, frecuentata
de 20 elevr; 2 bisericT, una vechIe,
a locuitorilor, facuta. la 1790
si a doua, de curtnd facuta de
proprietar, deservite de 1 preot
si 2 cintaretl.
Pe teritoriul satuluT sunt 2
Tazurl.
MAlae§ti, sat, in partea de E. a
com. Gropnita, pl. Copoul, jud.
Iasi.
Are o populatie de 87 familil,
sali 348 suflete, in care l'Ara si
locuitoriT din vechiul sat Misesti ;
o biserica, zidita. la 1857 de
proprietar.
In fata satuluT se afla !azul
Malaesti, format din piriul Jijioara,
la esirea luT din Tazul Bulbucani
si Gropnita.
Vite sunt : 214 vite marT cornute,
1419 or, 57 cal si 145 rimatorT.
Mosia e proprietatea d-luT V.
Pogor.
La 7116 (1608), fugind din
Iasi, Constantin, fiul luT Irimia-
Vocla, dimpreuná Cu o parte
din boeriT l'Arel, ai1 fost fugaritr
pana. in acest sat, de catre
oastea luT Mihalus, fiul luT Simeon-Vocla,
unde prinzindu-le
carde cu bagaje, le-aa jefuit.

mAtIEVri 270 MALDA1ENI
Mäläe§ti, sat, facind parte din
com. rur. Rifovul, pl. Crivina,
jud. Prahova. Are o populatie
de 326 locuitorT; o biserica, cu
hramul Intrarea-in-Biserica.
Mäläesti, mo,rie particulara, jud.
Dolf, pl. Ocolul, com. Malaesti,
apartinind d-ner Alexandri n a Nicolar'.
Are padure pe divisa.
Mäläe§ti,ftridure particulara, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Malaesti,
In intindere de 103 '/2 hect. Apartine
d-ner Alexandrina Nicola0.
E populata cu cerl si girnita.
Mälie§ti-de-Jos,fost sat deosebit,
jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Malaesti,
ciad com. MAllesti fAcea
parte din pl. Amaradia. AzT este
unit cu vechiul sat Malaesti-d.-s.,
cu care impreund compune actualul
sat Malaesti.
Mälie§ti-de-Jos, sat, acInd parte
din com. rur. Mdlaesti, plaiul
Varbilaul, jud. Prahova. Are
o populatiune de 601 locuitorT.
Ad e resedinta comuna. Are
o biserica, fondata la anul 1816
de locuitorir cAtunulur. La anul
r892 s'a reparat de preotul
Saya Eremia, parohul respectiv.
Märie§ti-de-Sus, fost sat deosebit,
jud. Dolj, pl. Ocolul, com.
Malaesti. AstazT este unit cu vechiul
sat Mallesti-d.-j., cu care
impreung compune satul Malaesti.
MAMe§ti-de-Sus, sat, facind parte
din com. rur. Malaesti, plaiul
Varbildul, jud. Prahova. Are o
populatie de 345 locuitorT. Acest
catun se mar numeste si Drumul-cel-Mare.
Are o biserica, fondata
la anul 1865 de obstea
locuitorilor, din bani adunatT
$i dupa indernnul preotulur Gri-
Ore Oprescu.
Mäläetul, sat, fletad parte din
com. rur. Frincestl, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 251 locuitorT. Cade la N.-
V. comuner si este situat sub
coasta dealulur cu acelasT nume.
Este la I 1/2 kilm. de satul Frincesti,
resedinta comuner. Are o
biserica zidita la anul t806,
avind de ctitor pe jupin Radu
Simionescu.
Mäläetul, deal, la V. com. Frincesti,
pl. Oltul-d.-s., jud. \alma.
La poalele acestur deal este
situat catunul Malletul.
Mäläi§teanul, pisc de decir, pe
mosia Probotesti, jud. Dorohoi0,
pl. Herta, com. Tirnauca.
Milari§ca, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Cerna, com. rur.
Gornenti.
Mäldiieni, com. rur., la extremitatea
de V. a pl. Tirgulur,
jud. Teleorman, situata pe valea
Bratcovulur, la 4 kil. de Rosiori
si la 46 kil. de Turnul-Magurele.
Se invecineste la N. cu comuna
Magureni sati Ciocanul,
de care este in apropiere. La
S., se invecineste cu orasul Rosiori-de-Vede
; la E., cu com.
Scrioastea si la V., cu comuna
Mihaesti-d.-j., din judetul Olt.
Este situata intre amb ele coaste
ale vAir Bratcovului; prin
mijlocul er curge ptriul Cu acelasr
nume. Are o pozitiune pitoreasca,
dominind de pe inaltimile
er toate comunele de pe Valea-
Vezir, precum si orasul Rosiori.
Teritoriul comunel Maldaieni
coprinde cam 3253 hect. Din
acesta, 1886 hect. pamint arabil
apartin proprietaruluT, d. general
George Manu, lar pe restul
de 1367 hect. sunt improprietAN
343 locuitorl din aceasta
comuna.
Afarä de terenul pentru cultura,
care e foarte productiv,
mal sunt o, vi! (6o hect.) pe locurile
proprietatir, cit si pe ale
satenilor.
Are o populatie de 649 famili,
salí 2582 suflete, din tari
446 contribuabill ; o scoall, la
un loe cu primaria, frecuentatA
de 31 elevT ; o biserica, deserval
de 2 preotT, 2 cintaretT si
1 eclesiarh, 9 morl de macinat,
miscate de vite.
Sunt 1089 vite marr cornute,
427 car, 35 magarl, 468401, 6
capre si 300 porcr.
Budgetul com mer este de
id 6099, banr 14 la veniturr i
ler 5528, banT 71 la cheltuelT.
Calle de comunicatiune ale
comuner sunt: spre E. soseaua
vecinala la Rosiori; la N.-V.,
citl-va metri de osea la Magureni
si in fine, soseaua vecinala
la hotarul judetulur spre comuna
MihAesti-d.-j., din judetul
Olt.
Pe la N.-E. comunel trece
Drusnul-lur-Traian, caruia locuitoril
ti zic Troianul si ale carur
urme se disting bine in aceasta
parte.
In vechime, comuna purta numirea
de Moldoveni.
Mäldäieni,mofie,jud. Teleorthan,
proprietate a d-lur general George
Manu. Se margineste la N.
cu mosia Ciocanul sat MAgureni;
la V., cu mosia Rata salí
Tolceasca, a locuitorilor din comuna
Basesti si cu mosia Basesti
a statulur ; la. S., cu sfoara
de mosie zisa Mitropolia si la
E., ca mosia Scrioastea, tot a
d-lur general Manu.
Are o intindere de 2253
carl se cultiva de proprietar. hect..,
Pamintul dat locuitorilor dupa
legea rurala ocupa o intindere
de 1367 hect., avind pe dinsul
343 locuitorT improprietaritr.

MALDARETI 71 MXI.DkREM
Mäldäreqti, vom. rur., pl. Cernad.-s.,
jud. Vficea, ,compusd din
2 cAtune : MäldAresti si Ladesti.
E situatA pe dealul MAldaresti
si pe Valea-Cerner, la 50 kil.
de capitala judetuluT si la 42
kil, de a plAseT.
Are o populatie de 178 familiT,
saa 715 suflete, din carT
228 contribuabilT.
Sunt in comuna 2 bisericT,
in fie-care cAtun cite una. Despre
cea din MAldAresti, reparata
la 1882, se zice c5. a fost
ziditA de un hot, Dragu, cu
enoriasiT.
Scoala dateazä ad de la i 880.
ClAdirea e proprietatea comuna.
Se frecuenteazA de 24 copiT.
LocuitoriT, mosnenT, se ocupa
cu agricultura si cresterea vielor.
ET aa 23 cal, 87 boT, 83
vacT, 2 capre, 108 oT, 172 porcT.
In timpT prielnicT se fabrica
ad pAnA la 2500 decal. tuicA.
Teritoriul comuna e de 800
hect.
oseaua Otetelisul- S lAvitesti
pune in comunicatie aceastA comuna
cu comunele LApusata,
Roesti si Ciumagi.
Veniturile i cheltuelile com.
se urcA la 1870 leT anual.
E brAzdata de dealurile: Dinul,
Dealul-Mare, Roesti, MAIdAresti,
Lásesti i Groapa-cu-CArbunT,
unde se spune c5. a fost o comoarA,
i udatA de valle: Geamana,
PIetroasa i Ruginoasa.
Se margineste la E. cu com.
Cermegesti, Coeni i Roesti ; la
V., cu comuna Rosiile ; la N.,
cu Lapusata si la S. cu Ciumagi.
O parte din mosia MAIdaresti
a apartinut luT Macarie Ieromonahul,
ce se numea i Mihalcea
Maldárescu; acesta a ddruit-o
manAstireT Horezul, la anul 7224
(1716).
MfildAre§ti, com, rur., jud. Vil-
cea, pl. Horezul, compus din 2
catune : MAIdAresti-d. s. si MaldAresti-d.-j.
Este situatA pe valea
riuluT LuncavAtul, la 48 kil, de
capitala judetuluT si la 3 kil, de
a plAseT. .
Are o populatie de 280 familif
saa 1350 suflete, din carT
202 contribuabilT. Locuesc in
280 case.
Sunt 2 bisericT : i in catunul
foarte vechle ; a
doua in cAtunul MaldAresti-d.-j.,
Cu urmatoarea inscriptie
Aceastä sf. bisericä, cu hramul Sf. Marele
Mucenic Dimitrie, fiind fondea din
vechimc de catre pitarul Dumitrache Mäldärescu,
de sunt acum 3 secole de an1;
case devenind In ruina s'a prenoit In
acest an, 1888, dupä cum se vede, adt
prin stiirain0 ch i spesele d-luT G. Midulescu
zis si Bojete ; cu osebire c ají
maT ajutat i parte din enoria0' i alp
pioT crqtinT, cu bine-cuvintarea prea
Sf. Episcop al Eparhieí Illmnicul-Noul-
Severin, D. D. Ghenadie, In zilele AlteteT
Sale Carol L
LocuitoriT desfac produsul
muncer lor (agricultura si transportuT
varuluT) la Tirgul-Horezul
si in judetele Dolj si Ro
manati.
In termen mijlocia se fabrica
cam 2000 decalitri tuicA anual.
Pe riul Luncavatul, in raionul
comuneT, sunt 7 morT.
Vite sunt : 40 caT, 250 bol,
320 vacT, 16 bivolT, 45 capre,
65 oT si 200 porcT.
Parte din locuitorT sunt mosnenT.
130 din locuitorT s'art
proprietArit la anul 1864 pe mosia
altor mosnenT, Cu 369 hect.
Scoala dateaza în comuna de
1842. Cladirea e t'una, proprie-
.tatea comuneT. Se frecuenteaza
de ro copii.
Vatra satulur are 98 hect. ;
iar cu izlaz cu tot 2002 hect.
pAmint.
Veniturile si cheltuelile comune!
se urca la 1900 leT anual.
E brAzdata de dealurile MA-
gura si Brostinul, i udatA de
piraiele : Cupa, Cringul-OrliT si
arstiani. In tot raionul comuna
sunt 50 de finfinT cu apA
de bAut.
Se margineste cu com. Tomsani,
la E.; Stroesti pi SlAtioara,
la V.; proprietAtile mAnAstireT
Horezul, la N., si Otesani la S.
Maldäre§ti, sat, fAcin d parte din
com. Negalesti, pl. BerheciuluT,
jud. Tecuciti, situat pe coasta
dealuluT cu acelasT nume, la S., si
de 4 kil. de resedinta comunci.
Are o populatie de 50 familiT,
saa 177 suflete.
In acest sat este o bisericu
hramul Adormirea MaiciT
DomnuluT, facuta la anul 180o,
Maia 9. Aceastá datA o tntimpinAm
in Penticostaria ; tot aci
ni se arad. cA satul pe la 1800
se numea BejAnArita i mal in
urmA a luat numele MAldAresti.
Biserica se intretine de locuitorT
avind si 87 stinjenT de pamint
dAruiti de loan Iconomu
la 1802.
In bisericA se &ese multe
cärÇi grecestI si slavone, pe care
se vAd datele de 1803 si 1807.
Mäldfire§ti, sat, facind parte din
com. rur. avoeni, pl. Cema-d4 ,
jud. Vilcea. Are o populatie de
175 locuitorT. E situat la E. comuneT,
la i kil. de satul ZAvoeni,
unde este resedinta comuneT,
E udat de Valea-SneafuluT
de riul Cerna.
Are o biserica, reparatA la
1869.
Mäldäre§ti, sat, facind parte din
com. rur. MaldAresti, pl. Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea.
Mäldire§ti, deal, jud. Vilcea, la
S. E., de muntele SlAtioara, prelungire
a culmeT Gurguiata. Din-

MALIDXREIT1-DE-JOS 272 MAL1NI
tre acest deal si Dealul-Stroestilor
la nastere riul Cernisoara.
Din Dealul-Maldarestilor se prelungeste
Dealul-Clramizii.
Mäldäre§ti-de-Jos, sat, facind
parte din com. rur. MAIdAresti,
plaiul Horezul, jud. Vilcea. Are
populatie de 784 locuitori.
Mildire§ti-de-Sus, sat, facind
parte din com. rur. MaldAresti,
plaiul Horezul, jud. Vilcea. Are
populatiune de 288 loc. Adi
resedinta comunei i coala.
Mäleanca, vechie numire a mofiel
Clinciul-Jitianul, jud. Buzar',
corn. Vernesti.
peldure, supusl regimului
silvic, jud. Muscel, com. Gorganul,
pl. Podgoria, aviad 225
hect. impreunA cu trupurile :
Urlucea, Dealul-Saracilor i Gorganul.
Esente dominante : stejarul,
fagul i carpenul.
Milina, pirliaf, ce strabate valea
cu acelasi nume, trece pe
la E. de endreni (Serdarul),
com Fieti, jud. Covurluia, si,
dupa ce formeaza balta Malina,
se vara in Siret.
Maline§ti, schit. Ved Girceni, sat,
jud.
Mälini, corn. rur., jud. Suceava,
pl. Moldova-d.-s., situata in partea
V. a plAsei, la 17 kil. de
Falticeni.
Se margineste la E. cu com.
BrAdatelul ; la V. cu comunele
Brosteni i Sabasa; la S., cu
jud. Neamtu si com. Boroaia,
Boganesti, Baia si Sasca si la
N., cu Bucovina.
Forma-T teritoriala este aceea
a unul poligon neregulat, inclinat
spre albiile MoldoveT si BistriteT.
E compusa din satele: MIlini,
Piraia, Suha, Valeni, Dolia,
DrAceni i Gäineti, cu resedinta
in satul de la care si-a
luat numele.
Populatia com. e de 1462 familif,
saa 5572 suflete, din cari
1094 contribuabili.
In comuna sunt: 28 stoleiT,
6 dulgherl, 6 rotarT, 3 dogarT,
6 fierarT, 5 zidari (pietrarl), 4
cojocarr si 26 sumanarT (abagi1).
Are 4 bisericl, deservite de
4 preotT si 7 cintaret1; o manastire,
Slatina; o scoala rurall
de baetl, una de fete si doua
mixte.
Budgetul comund e la venitul-1
de 24560,10 lei si la cheltueli
de 24536,T0 lei.
Vite sunt: 348 cal, izoobol,
1117 vacT, 332101 si 790 porci.
Altitudinea comunei de la
nivelul MariTatinge, in virful muntela
Bivolul-Dolia, 1534.3 In.
E udatä d- riul Moldova si de
plraiele : Suha-Mare, Suha-Mica
afluentii Ion: Nemtisorul, Siga,
Arsita-NemtisoruIuY, Valea - ColibeT,
Hartoneasa, Piriul-Rosu,
Tabara, Notita, Primatarul,
Bursunarul, Chetroasa, Malaiul,
Butnarul, Pietroni, Ionel, Dohotariul,
Frasinul, Celariul, etc.
Muntii principali din comuna
sunt : Bivolul-Dolia (1534.3 m.),
Baisescul (1346 m.), Poiana-
Lunga (1340.1 m.), Muncelul,
(1308.4 in.), Virful-Goii (1298.4
m.), Obcina-Rea (1295.7 in.),
Virful-Maguril (1208.3 m.), CIAdita-Mare
(1073. m ), Obcina.
Ciumernil 0060.7 Arsita-Baisescu
(1042.9 m.), Rangul ( ro19.2
m.), Cucuisul (1017.1 m.), Pietrisul-Mare
(1000.5 m.), Maguricea
(981 m.), Calul (976.9 m.),
Virful-Pojoriter (975 m.), Arsita-
PopiT (969 m.), Plaiul - Batrin
(921.8 m.), Pahomie (888.2 m.),
Crucea-TomiT (862.5 m.) i Bitca-Popii
(608.2 ni.).
Mosia face parte din Domeniul
CoroaneT (Ocol. I silvic),
fostá a mAnastirei Slatina.
Suprafata teritorialá a comunel
e de 20948 fAlci, din cari
15156 padure, 300 cultivabile,
4992 fina% i restul sterp.
Improprietariti in 1864 si
1881 sunt : 78 fruntasi, 550 palmas!
si 439 codasT, stapinind
3496 falci.
LocalitAtT mal insemnate in
comuna sunt: MAnastirea Slatina,
Talara, Poiana-DoamneT,
Ieslele i instalatifle forestiere
din Gainesti i Ieslele.
Afara de fabricele din Gainesti
si leste mal sunt In com.
3 herastrae (2 pe Suha-Mare
una pe cea Mica) ; 8 moriste;
2 pive ; I I cArciumi si IO dughene.
Mar inainte, satele Draceni si
Gainesti forman o comuna a
parte, numita Gáinesti.
Alexandru Lapusneanu inzestra
manAstirea Slatina, zidita
de el, cu mosia sa MAlini, mosia
pe care mAnastirea o stapini
pana la secularizarea averilor
manastire$tT.
Mälini, sat, pe mosia si In com.
cu acelasT nume, jud. Suceava,
asezat pe un frumos podis dintre
pir. Suha-Mare si Suha-Mica.
Are o populatie de 181 familiT,
sail 733 suflete, din care
126 contribuabili.
Vatra satului ocupa 21 1 ale.
Improprietariti in anul 1864
11 1881 sunt 9 fruntasT, 123
palmasi 51 53 codasT, stapinind
633 l'Ala
Are o biserica, ziditl in 1858
Cu cheltueala statului, si staruinta
Arh. Calinic Miclescu, cu
hramul Sf. Voevozi, improprietarit5.
cu 251/2 falci i inzestrata
de Administratia Domeniulur
CoroaneT. E deservita de doi
preotT 51 2 cintaretT.

MXLINUL 273 MXLWENI
Sunt 2 §colt una de bAetT
infiintatA in 1865, condusá de
un invAtitor p15.tit de stat, e
frecuentatà de 65-70 scolarI;
a doua de fete, infiintat5. in
1889, cu o invAtAtoare plaità
de stat, e frecuentatà de 35-
40 eleve.
Ambele scoale ají localurI
propriI, in cele mal bune conditiunI
igienice i didactice, construite
de Administratia Domeniulur
Coroand, care le-a inzestrat
cu atenante, ateliere, gimnastia,
mobilier, aparate didactice,
bibliotecl, In sfirsit cu tot
ce are nevoe o scoa15..
Drumuri principale sunt: la
Fdlticeni (17 kil.), la Brosteni
(54 kil.) si la DrAceni (6500 m.).
Nu se stie data infiintdrif satulul
; traditia ins5. spune cä
exista si inaintea lui L5pusneanu
i cl purta numele de
StAnilesti. Se mal* spune el de
teritoriul comuneI Málini tinea
satul Valea-Seac5. din Bucovina.
In 1803, cSuha-MAlini, a mAnAstireI
Slatina, numAra 170
liuzI, plaind bir 2668 lei anual ;
locuitora lucrati pAmintul avind
loc in destul ; el fAceati si dranit..b.
Mälinul, deal, in ¡ud. Buzdii, com.
clt. Jugureni, cu poalele stincoase,
iar culmea arabill. Este
o continuare a dealuluT Jugureni
si face ca satul asezat pe
panta sa sA aibl aspectul und
frumos amfiteatru.
Mällia, munte, in jud. Buz5.0, com.
Chiojdul- din -Bisca, ramificatie
din muntele Fetele-S iri uluT, intre
TAarutul,Curul-Mu ntel ul" si Crasna,
acoperit de pAdure i izlaz,
proprietate a mosnenilor ChiojdenI.
MAlosul, sat, jud. Vasluiii, pl.
Racova, com. Lipova, spre V.
de satul Valea-Caselor, situat
parte pe sesul LipoveI, parte
pe coastele dealurilor despre S.
si N., pe o intindere de 1229
hect., din carl 45 hect. p5.dure
si 813 hect. loc de culturg, finat,
imas, ale proprietAtei, iar
371 hect. sunt ale locuitorilor.
Are o populatie de 99 fami-
Iii, sati 322 suflete.
Locuitorif posedà : 6 -plugurI
si 4 care cu bol*, I plug si 2
carute Cu cal; 6o vite marI cornute,
180 oI, 15 capre, 19 cal;
30 rimätorI ; 58 stupI cu albine.
Mälureanul, munte mare, la N.
com. Nucsoara, jud. Muscel.
Mälureni, sat, cu 560 loc., Mend
parte din com. rur. MAlureni-
B5diceni, jud. si pl. Argesul.
Málureni, mahala, acind parte
din orasul Tecuciti, jud. Tecucid,
situatI. pe malul sting al Birladuld,
la E. orasului.
M Alureni, numire dat5. une! ptIrp
din atunul Ciocirlia, jud. BuzAti,
com. Scurtesti.
Mälureni, loc izolat, jud. Tecuela,
pe malul Birladuld, la
N. de Tecucia, intre riul
ladul i oseaua ce duce la orasul
Birlad. AicI a fost sat, al
cArtif locuitorI s'ají mutat In Mahalaua-PeriI,
din orasul Tecuciti.
Mälureni-Bädiceni, com. rur
pe apa VAlsanuluI, jud. Arges,
pl. ArgesuluI, la i4kil. de Curtea
de Arges, resedinta subprefecturd,
si la 25 kil. de Pitesti.
Se compune din 4 sate: BAdiceni,
Bohari, MAlureni si Toplita,
avind peste tot 504 familiI,
saii 2055 suflete.
Are 4 bisericI si 2 $colI primare
rurale.
Budgetul comunei e de 4032
lei la veniturI si de 4071 leI
la cheltuelY.
Vite sunt : 1405 bol* s't yac!,
30 cal, 16o of, 500 capre si
520 rimAtorI.
Mälurile, atun, jud. Putna, com.
cu 182 locuitorI si 32
case. Numit astfel de la pozitia
sa pe malurile bAlteI Leica.
Mäluroasa, vale, izvoreste dupa
teritoriul comund Benesti, si se
vars5. In riul Pesceana pe teritoriul
comuner Stirbesti, pl. 01tetul-d.-j.,
jud. Vlicea.
Mälu§elul, munte, in jud. BuzAti,
com. Minalesti, Intre muntil
Martinul si Curcubeta-Mare, servind
ca hotar despre jud. R.-
SArat.
Mälu§elul, pirig, in jud. R.-S5.rat,
plaiul Rimnicul, com. Bisoca,
considerat ca unul din izvoarele
riuluI R.-Slrat ; izvoreste din
muntele Omul, udä partea N.
a comunel, si se varsA in riul
R.-SArat.
Mälu§teni, com. rur., In jud. Coyurluia,
pl. Horincea, la 98
kil. de Galati. Una dintre comunele
extreme N. ale jud. Covurluia.
Se mArgineste la N.
Cu judetul Tutova ; la V., Cu
comuna Tutcani; la S., Cu Proddnesti
Beresti si la V., cu
Lupesti.
Un singur sat rda.sesc formeaz1
aceastá comunA, care e
cea mal mic5. din judet.
Are o populatie de 215 familii,
san 900 suflete, din carI
151 contribuabilI.
Terenul MAlustenilor e ridicat,
aproape muntos i impodobit
Cu arborT fructiferI. Natura soluid
e maI mult nisipoas1 si
chiar pe virful dealulur dintre

MÀLUTETUL
Malu$teni si. Tutean', nisipul e
foarte mare.
Vil sunt in intindere de 1281/2
hect.
Vite sunt 585 capete.
Veniturile com. se urca la
2186 ler, cheltuielile la 21341er.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, zidita in 1814 de
vornicul Iordache Liga. Parohia
Malu$teni are I preot $i 2 dintarell
Este o $coald mixta, frecuentata
de 52 elevr.
Drumurile vecinale sunt cele
ce duc la Lupe$ti, Tutcani si
Rinze$ti.
Malu$tencile se ocupa mult
Cu cultura gindacilor de matase
si lucreaza. inul $i etnepa.
Malu§tetul, ramurä de munft,
ce face parte din Grupa Grintiqulur,
situat pe teritoriul com.
Calugareni, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu, intre Piriia$ul-Ro-
$enilor $1. piriul Calugareni.
Minfaruta, deal, in partea de
S. a satulur Munteni-d.-s., com.
Munteni-d. s., pl. Crasna, jud.
Vasluia ; pe coasta lur e avezata
o parte a satulur.
M'amuletul, Silea §1 Valea -
Rea, trupuri de pddure ale statulur,
situate in comunaLunge$ti,
pl. Oltuld.-j., jud. Vilcea, in intindere
de 700 hect., formind,
impreuna cu trupul Fumureni,
de 1322 hect., padurea Malul-
Fumureni.
Mänäileasa, mol* a statulur, cu
o padure pe 160 pog., pendinte
de manastirea Bistrita, com. Gradinele,
pl. Balta-Oltul-d.-j.
Are o populatie de 50 familiT,
sati 236 suflete. Mo$ia are
un venit anual de 13000 le!.
Mänäileasa, pirld, izvore$te din
274 MXNASTIOARA-DOAMNEr
muntir com. Malaia, plaiul Cozia,
jud. Vilceat, $i se varsa in riul
Lotrul.
Mänäilesele, munte, jud. Gorj,
la N.-E. de Bora, litiga Lotrul ;
face parte din comuna Cernadia.
Mänäile§ti, sat, fácind parte din
com. rur. Genuneni, pl. Oltuld.-s.,
jud. Vileea. Are o populatie
de 483 locuitorl ; o biserica,
zidita la anul 1776, care
are urmatoarea inscriptie:
-I- Aceastil sana biserici unde se
priznuete hramul Sf. Nicolae s'a zidit
din temelia la leatu 1776 .. . icoanele
de robul ltif D-zeil, Gheorghe Dumitr4cu,
Barbu, etc.
Se crede l'usa, dupa inscriptia
de pe clopot, care este: tRadu
Venea l'aa facut de pomana
1797*, el aceasta biserica s'a
&cut de Radu, zis $i Radu Ungureanul.
Locuitorir satulur sunt mo$nenr.
Minäile§ti, pädure a statuluT, in
intindere de 480 hect., situata in
pl. Ocolul, jud. Vilcea.
M'arastioara, com. rur., in jud.
Putna, pl. Zabrautul.
Este situata pe Dealul-lur-Ciolan,
ce face parte din Dealul-
Mare, pe ambele maluri ale piriulur
abrautul, la 4 kil, de
sub-prefectura p15.$er $i la 32
kil, de capitala judetulur.
Se compune din urmatoarele
catune : CiolAne$ti, Ghimice$ti
$i Manastioara (u nde e li primaria
comunei).
Are o populatie de 276 famili!,
sati 1029 suflete, locuind
in 872 case.
Are o biserica filiala, cu hramul
Adormirea in Manastioara
$i una filiala pu hramul
S-tir-VoevozT in Ghimice$ti ; 2
comerciantr; 3 fierarr; 7 ro-
tarT ; 13 fabricant1 de rachia
de prune.
Budgetul comuneT e la veniturr
de 3437.48 Id si la cheltuelr,
de 3429.89 le!.
Vite sunt : 180 bol, 182 yac!,
79 caT, 186 o!, 6 capre $i 161
pord.
MAnästioara, sat, jud. Dimbovita,
pl. Cobia, catunul comuner
Ulie$ti.
Mänästioara, cdtun, in jud. Putna,
com. cu acela$T nume, pl.
Zabrauti, si tuat in fata catunulur
Ghimicesti, pe piriul
Zabrautul $i mar jos de Fitione$ti.
Are 1 biserica parohiala, Cu
hramul Adormirea.
Ministioara, deal, jud. Suceava,
com. Valea - Glodulur. Se zice
ea ad ar fi fost o manastire
de calugarT, ale carta ultime
urme ati fost sterse pe la 1876
de catre proprietarul mo$ier,
spre a face loc de cultura. Asaz!
se vad inca citr-va arborr
roditorT, o tintina li rama$ite
de zidirr.
Ministioara. Vezr schitul Brana,
jud. Suceava.
Wanistioara. Vea satul Adamoaia,
jud. Suceava.
Mänästioara-Doamnei, sat, in
centrul com. Curte$ti, pl. Tirgul,
jud. Boto$ani, cu o populatie
de 119 familiT, salí 477 s'uflete,
din carT 83 contribuabilr.
Are o suprafata de 401 hect.,
din carr: 131 aratura, 93 hect.
finete, 82 hect. ima$ $194 hect.
padure.
Locuitorif, pe linga agricultud.,
se mar ocupa cu facerea
odgoanelor de tela, pentru cae
acetT meseria0 locuese mal

MANXSTIOARET (DEA1UL-) '275 MANAqT1REA CAS1NUL
multa vreme in padure prin colibI;
sunt si 4 comercian%T.
Are o biserica de lemn,
cuta se zice de calugArT si deservia
de I preot si 2 cintarep;
scoall, conclusa de i invAtAtor
platit de jude i frecuentata de
25 baeti i 2 fete.
Vite : 200 bol si yací, 15 caT
si 26 porcT.
Afcl se zice ca in vechime
era manastire de calugarT, i el
pe locul satuluT de asta-d erad
pachrT. Manastirea ar fi fost intretinuta
de o Doamna, de unde
numele manastirei de Manastirea-DoamneT,
de unde in urma
satul a luat numele manastireT.
Se stie cum orasul Botosani
era apanagiul Doamnel, impreuna
cu toate veniturile tirguluT
si decT e de crezut ca manastirea
a fost infiintata i intretinuta
de o Doamna.
Legenda atribue intemeerea
eT ItomniteT Maria, fila orT nepoata
a luT Stefan - cel - Mare,
care a harazit si loc manastireT,
care a existat pana la anul
1789, cind calugariT s'ad
linprastiat in diferite partT, iar
locul ce apartinea manastireT a
trecut la manastirea Agafton si
biserica in urma se transforma
in biserica de mir, fiind si locuitorl
mal muftí' carl venise
se avezase pe litiga servitorli
manastireT.
Minfistioarei (Dealul-), prelungire
a a'ealului Poduri, din
jud. Suceava, com. Soldanesti.
E in apropiere de Ciorsaci. Aci
se spune ca ar fi fost o data
un schit, pendinte de man5.stirea
Solea. Locul Sf. mese se cunostea
pana acum cit-va timp.
VezT in aUricariul» de Teodor
Codrescu, vol. XVI, pag. 48,
hrisovul de la Antioh Constantin
Voevod 7213 (1705), Iunie
9, prin care se darueste satul
Ciorsaci cu a zecea parte din
tot venitul luT, etc., etc., manastireT
Solea.
Mänästirea, com. rur., jud. Ilfov,
pl. Oltenita, situata la S.-E. de
Bucuresti, lîngä balta MosListea,
la 87 kil. de Bucuresti. Sta
In legatura cu com. Chiseletul
prin o osea vecinall.
Se c )mpune din satele :
nästirea si Coeni, cu o populatie
de 1974 locuitorT, din carT
349 contribuabili, locuind in 355
case si 2 bordee.
Are o biserica si 2 coale
mixte.
ImproprietaritT sunt 253 locuitorT
i neimproprietaritT maT
sunt 169.
Suprafata totall a comuneT
e de 7291 hect.
Familia Efrem Germani are
6 too hect. si locuitoriT 1191 hect.
Proprietarul cultiva. 1750 hect.
(300 izlaz, 15o paclure, 3900
necultivate din cauza baltdor,
vailor, viroagelor, etc.). LocuitoriT
cultiva tot terenul (317 izlaz).
Budgetul com. e de 6376 leT
la venituri si de 6050 la cheltuelf.
Dintre locuitorT, 399 sunt plugarT,
8 industrias)", 4 ad' diferite
profesiunT.
LocuitoriT posea.: 282 plugurl:
23 cu boT, 259 cu cal;
277 care si carute : 25 cu bol,
252 cu cal.
Vite sunt : 896 cal si Tepe, 3
armasarT, 196 boT, 573 vacT si
viteT, 19 bivolf, 70 bivolite, 215
capre, 734 porcT si 3276 oT.
Comerciul se face de IO cir-
ta jud. Ilfov, pl. Oltenita, facind
parte din com. rur. cu acelasT
nume. Este situat la S.-E. de
Bucuresti, linga balta Mostistea.
Serveste de limita ?are jud. Ilfov
si jud. Ialomita. Este resedinta
primarieT.
Se intinde pe o suprafata de
6761 hect. si cu o populatie de
1204 locultorT.
Are o biserica cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de z iireotT
si i cintaret; o moarä Cu aburr ;
o scoala, frecuentata de 21 elevr
11 4 eleve.
Casa rAposatulur Efrem Germani
are 6100 hect. s,i locuitorii
661 hect, din can rezerva pentru
izlaz 175 hect.
Aci se vad niste ruine vechT.
MAnfistirea, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d..s., com. Dagita,
spre N. de satul Dagita. Are
o populatie de 92 familiT, sad
476 slfiete, din carT 92 contribuabill,
locuind in Io8 case ; o
biserica de lemn; 120 vite marr
cornute.
Se maT numea si Rucseni.
Mänfistirea, vechie numire a cdtunulur
OdAile, jud. Buzad, com.
dupà un schit ce a fost
mal inainte ad, transformat acum
in biserica de mir.
Mänästirea, schit, pe capul dealuluT-ManastireT,
in partea de N.
a com. Grumazoaia, pl. Mijlocul,
jud. Falcid. Ved Grumazoaia,
COM.
ciumarT i xhangiú.
MAnästirea, vale, jud. Vilcea,
pl. Mijlocul, com. Locusteni. O
urma de manastire se vede pe
Mänästirea, (Verbila- Ungureni),
catun, la judetul Buzad,
com. Maruntisul, cu 160 locui-
valea cu acest nume.
torT i 51 case.
MAnästirea-Ca§inul, com. rur.,
jud. Bacad, pl. Trotusul, asezata
in %ralea piriuluT Casinul. Este
Mänästirea (Cornätelul), sat, compusa din 7 catune, situate
60680. Morolo Dtojimor Googroolo. Vol. IV. 86

MINÀSTIREA-CAgNUL 276 11XNASTI-REI (pEALUL-)
de-a lungul riului i anume :
Dezrobiti, MAnAstirea-Casinului
cu sectiile : SArAtelul, Vrancea,
HerlstrAul i Pirvulesti, apoi Suseni
si Lupeni.
1*-a laat numele de la MAnAstirea-C4inului,
ziditA ad i de
tefan GheorghitA Voevod.
In Statistica» din 1874, com.
se glseste alcAtuitA din sectiile:
Blegani, Cotul-FerAstrAul, Halosul,
MAngstirea-Casinului, Podul-
Vrancei i Suseni.
Se mArgineste 14 V. cu Transilvania;
la N., cu comunele
Grozesti i BogclAne. ti ; la E.,
Cu com. Casinuluf si la S. cu
comunele Cimpurile i Soveja,
din jud. Putna.
Teritoriul s'U' se intinde pe
valea riului CasinuluT, incArcat
cu afluentiT Cuciurul, Halosurile
si CAllsdurile si este strAbAtut
de sirele CasinuluT, d'a stinga
riului si de ale ZAbrAutilor d'a
dreapta luT, cu virfurile C15.bucul,
Runcul, Zboina-Mare si
Z boina Neagrk MAgura, Ursoiul,
CIrpinisul i Cuciurul.
Are o populatie de 687 familif,
sal 2509 suflete, din carT
1645 agricultorb 105 meseriasT,
4 industriasT, 12 comercianti, 4
avind profesitInT libere, 20 muncitori
si 4 servitorT.
Sunt 549 contribuabili.
Are: o scoall mixtl care functioneazA
din 1865, instalatA
casele mAnAstirei, frecuentatl
de 29 copiT ; o bisericA, fosa
mAnAstirea CasinuluT, deservit5.
de 2 preotT, 2 cIntaret.I si un
eclesiarh ; 9 circiumr; t fabrica
de petrol; 2 piue pentrg sucmane.
Dupä legea rurall din 1864,
improprietArit 538 locuitorl,
clrora li s'ati dat 1672 alci
40 prAjini pAmint in tariná. In
1879 s'ajá dat, la 307 insurAtei,
445 ala' pAmint in improprietArire.
Teritoriul com. are o. intinciere
de peste 20000 hect. Froprietar
mare este statul Cu o
mosie, InconjurAtoarea-MAnAstireT,
de 5561 hect., care1 aduce
un venit anual de 23500 le!.
Statul mai are pldurile : Larguta,
Sahostrul, Chiva si a Casinulur,
c4re singurl este. de
17700 hect., intinzindu-se si in
com. Casinul. Totalul plminturilor
de cultura este de 1937 hect.
PAmintul com. este bogat in
pleura; posedl izvoare cu apl
sulfuroasA, 5 izvoare cu apl sàratA,
piala de constructie si
piatrA de var.
Vii sunt pe o intindere de
662 hect.
Vite sunt : 176 caI, 1712 vite
cornute, 47 capre, 1147 oT
437 porci.
Stupi de albine sunt 160.
Budgetul com. e la veniturl
de le! 12893, bani 67 si la cheltueli
de 5835, bani 6.
Comuna este str4batutä de o
cale vecinall care duce la Casinul
si la Onesti.
Distantele : la Bacln, capitala
districtuluT, 65 kil. ; la l'irgul-Ocna,
resedinta plasef, 29
kil. ; la com. Casinult 8 kil.; la
com. Grozesti, 30 kil. ; la com.
BogdAnesti, 23 kil.
Manastirea-Ca§inul, .yat, In jud.
BacAti, pl. Trotusul, i resedinta
com. cu acelasf mime, situat pe
ambele malurl ale riuluT Casinul
intre muntiT Ursoiul i Zboina.
Are o populatie de 687 famili!,
sati 2509 sufiete; o biseriel,
in locul MAnAstirel-Casinul;
o suma mixta.
Vite: 1711 vite mal-1 cornute,
179 cal*, 47 eapre si 437 por&
Tref sectif din acest sat se
numeso HerlstrAul, Slretelul-
Vrancea si Piryulesti.
Manistirea-Doa1uneLfosamd-
?asare. Vez! MluAstirea-DoqmneT,
sat, in com. Curtesti, pl.
jud. Botosani.
M anistirea-lul-Balu§. VezT Easchit,
com. RAdeni, jud.
B oto sani.
Mänästirea - Neamtului, Vez!
Neamtul,
Mänästirea-Predealul, izvor de
apd neralii, ltngä mAnAstirea
Yredealul, pe munteIe ClAbucetul-TauruluT,
pendinte de com.
Predealul, plaiul Pelesuljud. Prahoya,
apartinInd Domeniuluf CoroaneT.
Se afll pe un loe muntos,
in apropiere de gara Predealul,
i contine lod i fier.
Apa sa a fost analizatä in
anul 1871 de un medie al batalionului
t de geniti si este
bunA pentru combaterea reumatizmulur.
Mintistireanul, faz, In suprafatA
de 315 hect., pe eursul piriului
Baseul, pe mosia tubeieni, com.
cu acelasi nume, jud. Doroholl,
pl. Baseul.
Wanästirei (Codrul-), pádure,
de stejar, fag si mesteacAn, la
N. satului Negotesti, jud. Suceava.
Inteo poian4 din aceastA
pAdure ar fi fost maT inainte
un schit, eArta cllugAri.
fácut biserica din Negotesti.
Man'astirel (Dealul-), deal, la
E. de com. Stilpeni, pl. RIurile,
jud. Muscel. Se desparte de dealuI
Valea-Pope!, din aceeasf comuna,
prin Rlul-TirguluI. Este
acoperit cq pIdurf populate cu
stejarr, fagT, plopr, carpera, ulmi,
frasini, anta si alte esente. Coastele
luT sunt acoperite cu intinse
livezi che pruni.
Minfistirei (Dealul-), alt4 vu-

MisrXsTiREI tbEALul 277 mksrAsTmENT
mire a dealulut Lazitl di cOm.
Maruntipul, jud. Buzad; o ramificatie
a sa trece prin catunul
Benga si culmineaza Intr'un fruimos
platod.
MänsastireI (Dealul-), deal, se
Intinde la E. satului Solesti,
com. Solesti, pl. Crasna, jud.
Vasluid. Si-a luat numele de la
o manastire ce se afla pe coasta
estica a luT, unde se zice
ar fi fost i satul Solesti, stramutat
de proprietar in locul
unde este acum.
ManAstirei (Dealul-), deal, la
V. de satul Deleni, pl. Crasna,
Vasluid, acoperit cu vil pi
livezT.
Mänästirti iazurr,
aituate in partea de E. a com.
Poiana-Lunga, pl. Siretul, jud.
Botosani.
Märastit-ei(PigdUl-), loc izolat,
In jud. Buzad, cont Magura,
catunul Unguriul, unde se zice
ca ar fi fost in vechime schitul
Un guriul.
MänästireI (Pirtul-), sad Ripa-
Galbenä, Mü, izvoteste din
partea nòrdica a satuluT Deleni,
pl. Crasna, jud. Vasluid; la direttiunea
spre S., primeste piraiele:
Giurgea i Bilaholul, dupa
care se inclreapta In directiunea
de S.-E. pi se varsa. lit nul
Birlaclul.
Märifistirei (Valea-), localitate,
in jud. PrahOva, pl. Cricovul,
com. Ceptura, unde se zice ca
a fost o manastire, ale carel
urme se vad pana azT.
Mänästireni, com. rur., situata
In panca de N. a pl. Tirgul,
jud. Botosani, compusa din satele:
Calugareni, Manastireni,
IVIindresti, Onteni i Valea-GrajduluT.
Are o suprafata de 8720
hect., din carT 7416 proprietatT
marT si 1306 ale locuitOrilor, si
o populatie de 512 familiT, sati
1983 suflete, din carl 568 contribuabilT,
locuind In 519 case.
Teritoriul com. este deluros
udat de N'a in partea de N.
si de mal multe iazurl i viraje.
Pamintul este negru-argilos
productiv in cereale, care
se cultiva pe' o intindere de
3435 hect.
Are 3 biserici, deservite de
2 preoti si 6 dintaretT ; 4 scoli
mixte, conduse de 4 InvatatorT
frecuentate de 92 elevI ; lo
cIrciuml; 13 meseriasT ; I Moarä
de apa.
Vite sunt: 1936 boi i tracT,
300 caT, 6 bivolT, 3922 of, 7
capre i 340 rImatorT.
Prin aceasta comuna trece
soseaua judeteana Botosani-Saveni.
Budgetul com, e la veniturT
de 10365 leT, 60 banT si la chelttiell,
de 9852 leT, 90 banT.
MA.nästireni, com. rur., judetul
Mima, pl. Oltul-d.-s., compusa
din 3 catune : Cosani, Dezrobiti
Rudari. ST-a luat numele de
la Manastirea - dintr'un - Lemn,
Infiintata, dupa cum se vede,
din hrisoave, la anul 1633.
Este situata pe valea
Otasaul, intre dotia dealurT: Arsanca
si Mateiii-Petcu, la To kil.
de resedinta judetuluT si la 15
de a plaseT.
Are o populatie de 238 familif,
sad 1025 ufleté, dirt &ti
247 contribuabili, locuind in
260 case si 1 bordeie.
Sunt 3 biserici: 2 in Manastirea-dinteun-Lefnn
i I lii catunul
Dezrobiti.
Vite sunt: 9 caT, 193 bol, 176
vacT, 76 capte.
Pe riul Otasdul, in raiohul
cothuneT, sunt 2 morT.
LocuitoriT s'ad improprietarit
la anul 1864, pe 601 hect. pamint.
Vatra satuluT are 250 hect.,
lar toata com., impreuni cu izlazul,
6o1 hect'.
Soseaua care incepe din poseaua
Bistrita Horezul, trece
prin centrul comuneT i cea dupa
apa Otasaul IT inlesneste comunicatia
cu com. Surpatele.
Veniturile i cheltuelile comunel
se urca la 1500 leT anual.
Mosia statuluT s'a vindut in loturT
la 69 locuitorT.
E brazdata de dealurile : Arsanca
si Petcul si udata de valle:
cu - Nisip, l'Abada, afara de
Otasaul, care o ucla de la N.
spre S.
Se margineste la E. cu com.
Mihdesti, la V. cu com. Frincesti,
la N. cu Surpatele si la
S. cu Babeni.
Mänästireni, sat, In centrul com.
Manastireni, pl. TIrgul, jud. Botosani,
pe Valea-Grajdulur, cu
o populatie de 91 familif, sau
196 suflete, din carT 91 contribuabilT,
Este resedinta primarieT comuna
Manastireni.
Are o biserica, deservitä de
preot si 2 cintaretT; o scoala,
conclusa de un invatator i frecuentata
de 27 elevT; 2 circlumi
i3 meseriasT.
Vite: 388 vite marT cornute,
78 caT, 1591 oT i 90 rimatort
Sunt 40 stupT cu albine.
Mänästireni, sad Mänästirea-
Tutcani, sat, in jud, Covurluid,
pl. Horincea, com. Tutean',
la 02 kil, de resedinta
comuneT.
Are 305 suflete si o biserica.
In, privinta infiintarei acestuT
sat, legenda zice ca un anume

MXNXSTIRENI 278 MXNECIUL-PAM1NTENI
Tutcu, tntemeetorul satuluT Tutcani,
a casatorit pe sora sa Chindia
cu un grec Polihronie si, fiindcà
din aceasta casatorie nu s'a
nascut niel un copil, Chindia a
facut o manastire mica de maici,
pe locul care vine pe coasta
vAeT despre Liscovul, daruind
partea sa de mosie calugAritelor.
AcestuT asezamint T-a ramas
numele de Manastirea-Tutcani.
Cu timpul, manastirea s'a desfiintat
si fiind-ca. mal multT razasT
ad luat pámint acolo, s'a
infiintat satul cu acelasi nume. Se
zice ca in mijlocul manastireT este
o piatra, pe care sta scris tot
istoricul accstor imprejurArf, dar
e cufundata adinc in pareint,
din cauza ca biserica a fost
prefacuta de treT orT.
MänAstireni, cittun (tirla), in
jud. Ialomita, pl. Borcea, com.
Ciocanesti Margineni.
Mänästireni-Frince9ti, plidure
a statuluT, jud. lincea, pl. 01tul-d.-s.,
com. Surpatele, in intindere
de 1872 hect., formata
din trupurile : Melcera (601
hect.), Muchia-Capraretul (450
hect.) si CulmeaDealuluT-Stejeretul
sal-1 Mitul (821 hect.).
Manästiricea, sat, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., cenn. S opotul,
gramada, cu 292 suflete, 150
barbatI, 142 femeT. Locuesc in
63 case. Copiii din sat urrneaza
la scoala mixta din satul Sopotul,
ce este la 3500 m.
Are o biserica de zid, cu hramul
Sf. Nicolae, fondata in 1823
de locuitorr, deservita de I preot
sI I cintaret.
Acest sat, inainte de anul
1882, fácea parte din com. Gogosul.
Mänistirioara, numire vechte
data pddurel Scarisoara, de pe
ir osia Badila-Carp, jud. Buzad,
com. Pirscovul, cat. Badila.
Mäncoi, sat, facind parte din
com. rur. Dedulesti-Varzari, pl.
Topologul, jud. Arges.
Mandica, lob*/ O vale. Izvoreste
din jud. Ialomita si se varsa
in Valea-Bulumezi, jud. Ilfov,
spre E.
Mäneasa, sat, fácind parte din
com. rur. Crapaturile, pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea, situat la 2 kii.
de cal. Tepesti, unde e scoala.
Are o biserica, care s'a reparat
la anul 1885.
Mäneasa, munte, situat la V. de
muntele Oslea, pl. Vulcanul,
jud. Gorj. Este acoperit de
iarba, pe care o pase vitele locuitorilor
com. Pocruia, a carel
proprietate este. Pe dinsul se
afla si 2 stine.
Mineciul-PAminteni, com. rur.,
pl. Teleajenul, jud. Prahova.
Se zice ca. s'a infiintat pe la
1632 de catre Postelnicul Maulea,
care locuia aci, pe acea vreme.
Din acte vechT se constata ca
locuitoriT acesteT comune ad fost
mosnenT si ca 11-ad vindut mosia
azI a EforieT Spitalelor Civile
din Bucuresti, Spataruld
Mihaid Cantacuzino.
Este situata fina riul Teleajenul,
Ja 40 kil. de Ploesti si
la IO kil. de resedinta plaiuluT.
Are o populatie de 370 familiT,
sad 1777 suflete, din carT
260 contribuabilT; locuesc in
370 case.
Meseriag sunt: 13 dulgherT,
16 sindrilarl, 2 cojocarT, 2 rotarT,
3 zidarT si 1 croitor. Produsul
munceT 11 desfac in comuna
si prin comunele vecine.
Este o biserica, fondata la
anul 1841, cu urmatoarea inscriptie:
In zilele Prea Iniltatuld Domn al
ra'rel-RomIne0, Alexandra Ghica, la anul
1841, s'a construit aceastIt sfinti biserica,
ca hramul Adormirea Malcei-Domnula,
prin ajutatid mingstireY Sinaia, a
EgumenuluI Paisie, a D-luT Manta Ion
qi a enoriaOlor slítent
Biserica e deservita de un
preot.
Scoala functioneaza in com.
de la 1889. Localul e proprietatea
comuneT. Este frecuentan.
de 28 baetT si 2 fete.
S'ad improprietarit la 1864,
207 locuitorT, carora li s'ad dat
822 hect.
Vite sunt : 63 cal, 359 boT,
118 vacT, 113 viteT, 1300 OT, 20
capre si 677 pord.
In raionul com., pe riul Teleajenul,
sunt 1 2 morr ; 2 pive ;
un herastrad.
Toata comuna are o suprafata
de 1422 hect.
StupT cu albine sunt 71.
PamIntul nu prea prieste cultureT.
Dintre pomT snlitorT sunt
88 merl, 72 perT, 132 ciresr,
176 nucT. Livezile dad pana
la 136000 kgr. fin,
Comerciul se exercita in comuna
de 3 circiumarT.
Budgetul com. e la veniturl
de 3884 leT, 43 banT, si la cheltuelT,
de 3236 leT, 96 banT.
Prin com. trece soseaua judeteara
Ploesti-Bratocea, care
II inlesneste comunicatia cu comunele
: Izvoarele si Maneciul-
Ungureni.
E brazdata de dealurile : ama
si Teisul si de piscurile : Piscul-
CaluluT, Piatra-VladeT si Muchia-
Mare, acoperite cu padure marunta
de stejar. Mar sunt poienT
de !beata pe Valea-Mare
.1 i CacIcea.
E udata de girlele : Secqianca,
Valea-Mare, Cacicea si
Vaiuga.

MINECtUL-UNGURENI 279
Mänedul-Ungureni, com. rur.,
jud. Prahova, plaiul Teleajenul.
Este cea mal din spre N. din
plaiul Teleajenul. Populatiunea
dintru inceput s'a alcdtuit dine
oameni veniti din SAcelele Transilvanid.
Inmultindu-se populatia,
com. s'a separat in MAneciuL-
Ungureni, la N., formad excluziv
din locuitori mocani din Transilvania
si MAneciul-PAmintenT,
la S.
Se compune din 6 cAtune :
Gheaba, FAcAeni i Valea-Largl,
asezate 'pe loc ses; Chicioreni,
situat pe Dealul-Chiciorenilor
Pldetul, la poalele
muntelur ClAbucetul, coprins intre
Teleajenul i Telejenelul
satul Teleajenul, situat spre N.,
aproape de vama Bratocea, pe
valea riulur Teleajenul.
Are o populatiune de 473
familii, sari 2022 suflete, din
carl 370 contribuabili. Locuesc
in 473 case.
Sunt 2 biserid : una in cAtunul
Gheaba, fondatA in anul
1882, i a doua in Valea-Larga
(de lemn), fondatA in anul 1829,
reparat1 in 1890. Tot de comuna
MIneciul-Ungureni tin mAnAstirile
Susana si Cheia. Susana
e asezatä la poalele muntelui Bobul-Mare,
aproape de vArsarea
pirîiauluì Stanca in Teleajen,
si Chela asezatA pe malul drept
al piriiasului Timpa, la poalele
muntelui aganul. Ambele se
intretin de stat.
coala este frecuentatA de 46
bletI i 5 fete.
Locuitorii, carI aü vite, se
ocupA cu scoaterea butucilor de
fag si brad de prin pAdurile
vecine, din cari se fac sindrill
si tinichele ; iar pAlmasiI se ocupA
cu munca cimpulur.
Meseriasi sunt: io dulgherr,
3 zidari, 3 rotar, I cizmar,
brutar si 6 croitori.
Produsul muncei il desfac la
tirgul sAptaminal de Duminica,
ce se tine in comuná si mal
Cu osebire la oamenii din sat.
Comerciul se exereitA in comunl
de 6 circiumarT.
Locuitorif s'arr improprietArit
la anul 1864 pe mosia Eforid
si a statuluT.
Vite sunt : 40 ce, 8 Tepe, 328
bol, 346 vad, 34 capre, 2220
di 51 410 pord.
In raionul comuna sunt 36
mori si pive situate pe girlele :
Telejenelul, Teleajenul, Stancea,
Mogosul, Rudele, Piatra-Dudului,
Valea-Berd, etc.
Apl minerall este la mAnAstirea
Chela, *filtre piriul Bratocea
si Valea-Berd. Ea nu coprinde
de cit 149 miligrame de substante
solide in litru. Aceste
substante se compun din carbonate
alcaline si carbonate de
calce si magneziii. Nu contine
n'id sulfate, niel azotate,
materii organice.
Un litru de apA contine aproximativ
:
Carbonate alcaline 0,0681
de calcia 0,040 (0,149
magnezia 0,041J
Din localitAtile numite La-
Moara-de-la-Poded in dreptul
Giurestilor, si de la Piatra-Micä
mal sus de Podul - Gioarstd,
se scoate piatrá pentru constructii
si poduri. La locurile
numite Strimtoare i La-Cheiain-RipA,
pe valea Teleajenului,
sunt cArbuni de pAmint.
Budgetul comunei e la venituri
de le! 6551,19 si la cheltueh',
de 3934,34 Id.
oseaua judeteana Ploesti-Bratocea
inlesneste comunicatia intre
comuna MAneciul-PAminteni
vama Bratocea.
E brAzdatA de dealurile : Dosul-Ficlenilor,Groapa-Izvorani-
lor Dealul-Chiciur.
enilor. Poleni
sunt: Bouletultd, Molivisului, Oratiele,
Merilor, Popa, Poiana-
Hotulur, De-la-Varnite, CotulluI-Iepure,Rogozului,
Cru ceT, Mogosul,
Ardeld, Rudile, Ciumernicul,
Schitul-Cheia, Pridvala,
Buzoianul, Rotundl, Lung5, si
De-la-Frasin.
In partea de E. e udatA de
riul Teleajenul, in care se varsA
vAile : Telejenelul, SAcuianca,
Seaca, Tapul, Molivisul, Or5.tiele,
Brustureilor, Popd, Carpenul,
Bobul, Stancea, Mogosul,
Ciumernicul, Valea-NeagrA, Babesul,
Bratocea, Berea, Timpa,
Rudele, Pridvala, BrAdetul, Iepurele,
Pelesul, Monteorul, Alticioarele,
Rea si Dumitru.
Se mArgineste la cu muntiT
ClAbucetul ; la S., cu com.
Mäneciul-PAminteni ; la E., cu
rnuntil Poiana-Lungl si Poiana-
Mare.
In comunA trecea o vechie
sosea, numitl oseaua-TAtArasc5.,
din care se vad une pe Piriul-Glirnei,
apoi pe valea piriu-'
luI Telejenelul, unde se cunoaste
foarte bine, avind pietroaie
aranjate Cu o diblcie admira-
MaT î t sus se cunostea
incA urme din ea, dar s'a acoperit
de copad secolari.
Maneciul-Ungureni, sat, jud.
Prahova, com. MAneciul-Ungureni,
pl. Teleajenul.
Maneciurile, proprietate a Eforiel
Spitalelor Civile din Bucuresti,
fostI pendinte de mAnAs-
Urea Sinaia, jud. Prahova, in inti
ndere de 11I4I hect., din carr
10258 hect. suprafatA impAdurit5.
si 883 hect. pArnint arabil
si finete.
Mosia are un venit anual de
9042 Id.
Mäne§ti, com, rur., in jud. Buzar',
plaiul SlAnic, situatA pe
ambele malurr ale riului SlInicul,
la 50'2 kil. de BuzAti.

MXNE$TI so MANEO'
Limitele hale sunt : la N.,
din Dealul ,- Tintei si pe hotatul
judetuluT despte Rimnic,
prin plaiurile inunteluf Bisoca,
se intinde spre Muchia - BadiculuT
si de ad i in Dealul-Ciucului
; la V. se lasa din Ciucul
pe Valea Ciomegelor, pana la
vArsatura el in SlAnic, trece Slanicul
si suie pe Izvorul-Porcului,
pana in Dealui-BumbaruluT, continua
plaiul spre Poiana-A scu usa,
pana ese la dealul Bercior, se
intinde spre Altoaia, apoT tot
pe piala ajunge in hotarul Coeli',
atinge Muchia-BulerciT si se 'asá
In riul SlAnic, In fata movilel din
com. Sirhesti; la E., trece SlAnicul
si de la movild urca pe Muchia-
Fundultd, se Usa pe valea despre
Bisocuta pana da in izvozul
Bisoca, urca in Ripa-Alba
si de ad i la Dealul-TinteT.
Suprafata com. este de 2 1.86
hect., din care : 236 arabile, 520
padure, 381 fineatA, 236 izlaz,
18 livezT, i vie $i 749 sterpe.
ProprietatT mai insernnate
sunt: Mayra, Reghinesti, apoI
MInesti, a cetelor de mosnenT :
BesliT, ApostariT si CiomagiT.
Terenul e accidentat, avind
numaT coline, dealurl si val, si
putin fertil ; totusT e avut in
substante minerate, precum : sferoxiderit,
sare, lignita, urme
de pleura, apoT straturT cu psilodonl,
etc.
Comuna e formata din cAtunele:
Apostar', Beslii, Reghinesti,
Valea-ClomegeT si Valea-
CotoreT, cu o populatie de 900
locuitorT, din carT 143 contribuabilT.
Are doul bisericr, in cAtunele
Beslii si Valea-CiomageT, cu 2
preotl, 2 cintaretT si 2 paracliserT
; catedrala e cea cu hramui
Sf. Mihail si Gavril.
Vite : roo boT, 8o 'yací, 30
viteT, 6 caT, 7 Tepe, 3 mine, 800
or, 101 capre, 75 porcT.
MeseriasT su n1: 2 lemnarT, 3
rotarT, 2 butnarT, 2 carutasT, i
cizmar, 2 fletar! si 2 cojocarT.
Car de comunicatie n'are de
cit soseaua Lopatari - Sapoca,
dar si aceasta se intrerupe prin
multele cotiturT ale riuluT S'Alije.
Istoricul acestel comune e de
o deosebita importanta prin tra.
ditia loca% ce se pastreaza
identic si in comunele Lopatari
si Minzalesti si care poate aduce
un nod element in intelegerea
etimologiel cuvintuluT Besliul.
Reproducem traditia:
In timpii vechi locuiati aci
Tataril. Negru-Vocla cu treT capitant:
Besliu (?), Goidea si Lopatarea
i-ad alurigat si ad impArtit
pAmtntul luat de la dinsii
ast-Id: CapitanuluT Besliu s'a
dat teritoritil comunelor Minzalesti
si Manesti, luT Goidea, tetitoriul
com. Goidesti, lar luT Lopatarea
teritoriul coin. Lopatari.
Besliu s'a stabilit in com. MAnesti,
in cAt., cate ir poatta numele
pana astazT, unde a zidit
o biserica li o cetate, pe
care Vintila-Voda numaT le-a
reparas-. Ultima parte a tradi
%id pare probabilA, cacT a fost
imposibil luí Vintill, in scurta
sa domnie, sa faca acele constructiunT
colosale, O. fortifice
piscurile a patru muntT, etc.
(VezT Vinti1A-Voda). Dintre batriniT
BesliT, a fost bine canoscut
pe la inceputul secoluluT
loan Besliu. Fiji sal ad inceput
sl se imprastie, din carT cauza
se gAsesc azT mal' multe localitatT
cu numele de BesliT. Daca
se admite opiniunea el BesliT
ail fost un corp de armata, e
probabll ca la licentietea el; oameniT
carT d compuneati, sa se
fi retras si stabilit In aceste
locurT.
Mäne9ti, com, rur., in j. Id. DimboVita,
pl. Dealul-D1mbovita, si-
tuat A sprb N.-Vk de TIrgovistd',
pe atnbele malurf ale DImboviter
si in apropiere de soseaua
Tirgoviste-ampulung.
Se compune din patru catune:
Manesti, DrAgAesti - Plinttiteni,
Draglesti-ITngureni si Gheboeni,
-' avind peste tot o populafte de
2500 locuitorT.
Aceste catune stint situate
in tre dealurT si val, carl se fiti,
mese : Dealul-Ciuter, Piscul-lui-
Paun, Chiliile, Dumbrava, Tu-
&fa si Timpa ; lar valle stint:
Valea-DimboviteT, Valea-Mich si
Valea-lanosita. Riul Dimbovita
trece prin tentrui com., avind
de ailuentl pfraieie:Ianosita,Tisa
si Vilcelul.
La DrAglesti cea mat triare
parte din loctiltorl se ocupa cu
olaria.
Are : 5 bisericT i d oa15.; 5
morT de ap5.; 1 herestrad de
Wat scindurf.
Pi-in catunul Gheboeni teece
qoseauh judetehna Th.goviste-
Chnpulung.
Se invecineste : la E. ca So-
Oiga, la V. cu Botesti, la N.
cu Tatarani $1. Izvoarele si la
S. cu Dragomiresti. De Sotinga
se de§patte ptin Dealtil-Cluter,
acoperit ett padure ; de Botesti,
prin dealul Tiinpa, Imbracat tot
cu padure ; de 'Matad,. Izvoarete
si Dtagomiresti, priri o mica.
cimpie. Se leagA cti Izvoarele si
Dragoiniresti priti soseaua judeteanl,
lar cu cele-l'alte cdmilne
prin drumurl apfoape impracticabile.
Are doul padurf tuarT : una
de 8665c; atil $1 alta de 16000
axil.
Mäne§ti, com. tur., 31.1 jtid. Prahoya,
pl. Fitipesti. Data infiintare
sale nu se poate preciza
cu siguranta. D-1 Theodor Vacarescu,
ptoprietartil mosiei, posea
giste treehi documente de

111XNETI 281 MANETI
pe la 1500, ale mokieT .1111neti,
se crede el dateaza cu mult
inainte de acest an.
La anul 1624, a avut loe aci
cl luptd intre calarasiT de la
Ploesti, Manesti i Gherghita,
rasculati in contra lui Alexandru
Coconul, fiul lui Radu-Mihnea.
In jud. Prahova, afara de slujitoriT
polcovnicesti al jud., la
Manesti era o capetenie Cu 20
slujitorT.
La niste sapaturI pe carr le-a
facut d. T. Vacärescu in 1880,
la temeliile vechilor case boerestT,
spre a le preface, a gasit
ingropate in pamint bombe plin e
si sparturl marT de granate cum
se intrebuintaii de artilerie din
secolele al XVI-lea si al XVII-lea.
D'asupra satuluT, la V., exista
o movild Malta, in suprafata ca
de 8 hect., dar pe care depresiunea
soluluT rezultata cu timpul,
o arata a fi fost si mai IntinsO,
si. prin forma si situatiunea
eT, a excitat in diferite rinduff
curiozitatea geologuluT
arheologulur.
Aceasta destul de Insemnata
ridicOtura de pamtnt, izolata in
millocul cimpului plan si egal,
inconjurata, despre E., catre
Tirgsorul-Vechin si Ploesti, de
un sant prin care se seurg izvoare
de apa, nu pare a fi formata
acolo de natura, ci de
mina de om si aceasta banuTala
ar putea fi intarita de obiectele
gasite la, diferite cercetarT 51 sapaturI
intreprinse succesiv de
d-nir Cezar Boliac, A. Odobescu,
Gr. Tocilescu, precum :
hirhurT, monede vechT t chiar
unelte preistorice de silex, din
carT unele se aflO in poseshmea
d-luT T., Vacaresci.
Ineontestabil el avem a face
cu una din numeroasele statiunT
preistorice de care Tara, este
CIoburile de vase, cum
si idolasiT de lut, virfurile de
sagetr de silex, ne due in epoca
neolitica sail a pTetreT lustruite.
Comuna este situata la 16
kil, de capitala judetuluI si la 8
kil. de resedinta plaseT, pe malul
drept al iazuluT luat din riul
Prahova, care incepe din com.
Magureni si se varsa in Cricovul-
Dulce, la com. Cocorasti.
Se compune din 4 catune
Manesti, Coada-Izvorului, Gura-
Crivatului si ComOnacul, avind
o populatiune de 247 familiT,
saii 1028 suflete, din cari 181
contribuabill. Locuesc in 246
case.
Sunt 3 biserici: doua in Manesti
si una in Coada-IzvoruluT.
A ceste bisericl sunt deservite
de 2 preotT.
Biserica din central com. Manesti
s'a construit prin cheltuiala
dlor Theodor si Radu T.
Vdcarescu, in stil bizantin, dupa
planul arhitectuluT Gottereau aprobat
de d-I Lecomte de Nouy.
Picturile murale sunt de pictorul
N. Vermont. A doua biserica,
de lemn, se afla la cimitirul
com. A treia biserica din
cat. Coada-IzvoruluT, cu hramul
Adormirea Match DomnuluT, s'a
construit din temelie, la 1828,
de al Doctor Silivestru i preotul
Popa Andronache si, s'a reparat
la 1845 de eoconul Dem.
Manescu.
E vrednic de insemnat in cgt.
Manesti, minunatul castel al d-luT
T. Vacarescu, una din constructiunile
cele mal frumoase
de acest fel, din Tara ; in interioriul
casteluld pe lingO pretioase
obiecte de arta, sunt picturT
murale interesante cu referina
la scene din viata strabunilor
VacarestI din timpii ceT
maT vechi pana azT.
Tot pe teritoriul acestei com,
spre V., in directia TirgovisteT,
pe muebla dealurilor carl des-
part Valea-Cricovulul-Dulce de
Valea-Ialomitef, la un punct pe
care tarara' il numen, din vechime,
CetAtuia-luT -Mihnea-Voda,
d. profesor Tocilescu a deseoperit
urmele uner cetatul ?utarite,
de categoria cebra pe carT
poporul le numeste : Jidovif,
carT, d 'pa t jata probabilitatea,
trebuesc sa fie atribuite locuitorilor
anteriori dominatiunel romane,
de sigur Dacilor. Cetatuia
ocupa un loc foarte bine ales
din punctul de vedere militaresc;
ciobud de vase, instrumente de
silex, cum i patine obiecte de
metal dovedesc ca statiunea a
fost lung timp ocupata.
Intre movila de mal sus si
cetätuie, trece limesul roman, cunoscut
de popor sub numele
de Brazda-lul-Novac. Acest limes,
care a fost cercetat cu deamanuntul
de d. profesor Gr.
Tocilescu, pleaca de la Hinova
amare, la S. de Turnul-
Severin), trece prin Craiova, pe
la Puntea de - Greci, prin MInesti,
pe litiga gara Ploesti, si
se fineste la cel l'alt cap al DunareT,
la Tufeoti, zo kil. spre
S. de Braila. Acest limes roman
dateazd, dup. parerea d-lui
Tocilescu, din epoca dominatiuner
rol:gane asupra cimpiilor
Tarei-RominestI, anterioara euceririlor
luT Trajan, intre Vespasian
si Trajan, (a se vedea
Gr. G, Tocilesco, Fouilles et
recherches archéologiques, Bucarest,
1900).
Locuitorii se ocupa CL/ agricultura,
afara de cei din Coada-
IzvoruluT, carT fabrica var alb,
pe care-I desfac la orasul Ploesti.
In raionul com. sunt 2 mori
de macinat, pe Tazul ce trece
pe litiga com.
LocuitoriT, in mimar de 166,
improprietarit la 1864, pe
mosia d-lor Theodor Vacarescu,
N. I. Niculescu si a statuluT,

BIXNEFI'l 282 ,
MANICEM
numite Mane$ti, Comanacul $i
Baltita-Starita, din care li s'art
dat 692 hect.
Vite sunt : 56 caT $i Tepe,
2r0 vacT, 370 bol, 20 capre,
1250 oT $i 250 porci.
Scoala, intr'un local, care e
proprietatea com., e frecuentata
de 65 bleti $1. 9 fete.
Toata com. se intinde pe o
suprafata de 1454 hect.
Comerciul se exercita in com.
de 6 ctrciumarT.
Budgetul com. e la venituri
de 4868.67 lei $i la cheltueli,
de 4856.94 lei.
In raionul acestei com. sunt
4 $osele : una in directiunea firguluT
Filipe$ti; una in directiunea
com. Vlacieni; a treia spre cat.
Coada-Izvorului; $1. a patra spre
cat. Gura-Crivatului.
Pe teritoriul com. este movila
de care s'a vorbit mai sus, in
suprafata de 8 hect., care a fost
In parte plantata cu vita pe
care a distrus o filoxera $1 s'a
replantat cu vita americand altoita.
Mara de gira Cricovul-Dulce,
com. mal e udata de valea numita
Crivatul.
Se margine$te cu comunele:
Vladeni, Tirg$orul-Noti, Mgsorul-Vechiti,
Cocora$ti $i Gheboaia.
Mine§ti, sat, jud. $1 pl. Arge$ul,
Cu 50 familii, facind parte din
com. rur. Zarne$ti-Cacaleti.
Mäne§ti, sat, Cu 100 suflete, faand
parte din com. rur. Cuca,
jud. Arge$, pl. Oltul. Are o
biserica, cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
cu 2 preoti $i un cintaret.
Mine§ti, sat, cu 41 familii, facind
parte din com. rur. Draganul-
Bascovel, judetul Arge$, plasa
Pite$ti.
Mane§ti, numire, ce se mai da
cdtunulut de re$edinta Be$1ir,
jud. Buzaii, com. Mane$ti.
Mäne§ti, sat, facind parte din
com. Berevoe$ti-Ungureni, plaiul
Nucpara, jud. Mtwel. Este situat
pe malul sting al riului
Bratia.
Are o populatie de 26 familii
sati Ili suflete.
Locuitorif s'ati improprietarit
pe mo$ia statuld Cimpulungeanca
din care li s'aìi dat 103
hect. pAmint pentru culturg.
Mäne§ti, sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Petricani.
A facut parte mai inainte
din desfiintata com. Boi$tea.
MAne§ti, sat, facind parte din
com. nu% Mane$ti, pl. Filipe$ti,
jud. Prahova.
Mine§ti, mofie, in jud. Buzatt,
com. MAne$ti, cat. Be$lii $i Apostari,
proprietate mo$neneasca;
are 300 hect. din earl wo
padurea Be$loaica, restul arabil,
fineatä $i izlaz.
Mäne§ti, mofie, situata pe linga.
mo$ia Bala$eni (Gra$1), jud.
Neamtu, com. Peticani, pl. de
Sus-Mijlocul.
Mäne§ti, pi/dure, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, are o intindere
de 5325 pogoane, cuprinzindu-se
$i acele de pe mo$iile:
Nemti$orul, Secul $1 VInAtori.
Mäne§ti, MO, jud. Prahova, plalul
Teleajenul ; ucia com. Pose$ti
$i se varsa in gira Zeletinul.
Mäne§ti, fes, jud. &car', pl. TazlAul-d.-j.,
com. Bratila, pe care
se zice ca. ar fi fost in vechime
un tirgu$or avind $i biserica.
Mäne§ti (Schitul-), numire vechie
de sat, data satului Blebea
çlin com. Petricani, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neatntu.
Mänetul, pfria, jud. Muscel, pl.
Riurile, coin. Mihae$ti, format
din 2 izvoare: unul izvore$te
dintre Plaiul-lui-lvan $i Dealul-
VladeanuluT $i altul dintre Plalul
Jul-Ivan $i Dealul - Vacilor.
Ambele se impreuna la capul
Plaiului-lui-Ivan $i formeaza piriul
Manetul, care se varsa In
gtrlita Priboaia.
Mängäläria, a'ea. l, intre satele
Golgofta $1 Iezerul, jud. Vasluia,
pl. Rahova, comuna Ivane$ti.
MängAläria, phia, j ud . Fakir!,
pl. Podoleni. Izvore $te din padurea
Cu acela$T nume, curge
prin satul Raducaneni $i marg-inea
de V. a tirgu$oruluT, cu
acela$T nume $1 se varsa in piriul
Bohotinul.
Mängäläria, vale, formata din
prelungirea dealului Man galana,
com. Ivane$ti, pl. Racova, jud.
Vasluiù.
Mänicea, sat, facind parte din
com. rur. Zatreni, pl. Mijlocul,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 157 locuitorT.
Mänicea, vellcea, spre 3. com.
Zatreni, pl. Mijlocul, jud. Vilcea,
intre piscul Gane$ti (limita) $1
Manicea.
Mänice§ti, sat, cu 49 locuitori,
jud. Arge$, pl. Oltului, facind
parte din com. rur. Scheiul. Are
o biserica, cu hramul Sfintii Voeyogi
Cu 1 preot $i 1 cintaret.
MAnice§ti, sat, cu 381 locuitorT,
pe rtul Arges, jud. $i pl. Arge$,

MXNICEFT1 283 MARACINENI
fg.cind parte din com. rur. Baiculesti.
A i cf era mal inainte statie
de cal de posta intre Pitesti
Curtea-de-Arges.
Are o biserica, cu hramul Adormirea,
cu i preot i I cintaret.
Mánice§ti, molde, jud. si pl. Arges,
cu o intindere de 1I8I pogoane,
din care 940 pogoane
padure, proprietatea statuluL
fosa pendinte de Episcopia de
Arges, si aducInd o arena anuala
de 2910 leY.
Pe mosie se aflg. : o moara,
case, han, magaziT, povarna, etc.
Mänioaia, sat, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Costisa, situat
pe valea riului Bistrita. Se mal
numeste Marienesti.
Mänte§ti, sub-divizie a ciitunulut
Ruginoasa din jud. Buzlii,
com. Braesti.
Manucul, cittun (t'Ida), in jud.
Ialomita, pl. Borcea, pendinte
de com. Tonea.
Wanucul, numire, ce se maT da
satulut Cacomeanca, pl. Borcea,
jud. Ialomita.
Mänule§ti, sat, facind parte din
com. rur. Simburesti, pl. Oltuld.-s.,
jud. Olt.
Minule§ti, deal, pe care este
situat catunul Manulesti, jud.
Olt, com. Simburesti, pl. Oltuld.-s.
Are directia de la E. spre
V. si este acoperit cu vil si
padure. Printre acest deal si
Tonesti, curge riul Cungrea-
Mare.
Mänu§oaia, ramificaliune a DunareT,
coprinsa futre ostrovul
lapa i Maracine, jud. Braila.
M'Ara, munte, jud. Muscel, plaiul
132030. Afarola »Jalonar Geografic. Vol. IV.
Dimbovita, formind unja de despartire
futre riurile Dimbovita
si Argeselul, impreung cu muntiT:
Draxinul, Tefeleica, Preajma,
Muntisorul, Capitanul, Plaisorul,
Pravatul, Altamusul si Mateiasul.
Märawl, tirle, jud. Braila, situate
la E. com. Stancuta, pe malul
drept al VilciuluT, filtre viroaga
Coitáneasa i privalul Zatna.
Aü 166 locuitorT.
Märacineanca, vechie numire a
satulut Barbatescul, com. Alexeni,
pl. ampul, jud. Ialomita.
Märacineanul, partea de S. a
satulut Osman, jud. BrAila, unde
asezat improprietaritir de la
1879.
Märäcinele, sat, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-j., com. Tincanaul.
Are o populatie de 433 suflete :
233 barbatT si 200 femd. Locuesc
In 79 case si 19 bordee.
Copiii din sat urmeaza la scoala
mixta din satul Tincanaul,
ce este la 2 kil.
Are o biserica de zid, cu hramul
Sf. Nicolae, fondata in 1869
de ChireaBusu, Lepadatu Petcu,
San da Berceanu si loan Ciliciu,
deservita de i preot i i cintaret.
Sunt 2 circiuml.
Maricinele, fost sat, jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.-j., com. Salcuta.
Märäcinele, ostrov, jud.
coprins intre Dallare la V. si
intre Manusoaia la E. si situat
la S. de ostrovul Cracanelul
la N. de ostrovul Vaca.
Märäcinele, rnofje particulara,
jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,
com. Tincanaul, satul Maracin ele.
Are un venit anul de 31966
lei. Apartine bisericeI din Cra-
iova Madona-Dudu. Are padure
pe &risa.
Märäcinele, peldure particulara,
jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,
com Tincangul, satulMaracin ele.
Are intindere de 965 hect. si
e compusa din girnita. Este amenajatd.
Warficinelui (Valea-), vale, in
raionul com. Dobresti, pl. Podgoria,
jud. Muscel, care, dupl
ce udä partea de N. a comuneT,
se varsa in apa CIrcinovul.
Märäcineni, com. rur., in jud.
Buzati, pl. Sarata, situatg. pe
ambele maluri ale riuluT Buzaul,
la 41/2 kil. de orasul Buzaul.
Limita la N., incepe din riul
Buzad putin mal jos de Morfle-CalugarestI,
trece pe la Natima
si Valea - Calulur, urca
pe colina Grindul, trece Valea-
Blajanilor, urca pe Movila-Sapata,
apoT pe la capul mosiilor
Capatinesti, Cirlovoaia
Maracineni, da in albia riuluT
Cilnaul, in dreptul cat. Glrbovi;
la E., merge pe Cilnati in jos
pana in riul .Ruzaul, trece Buzaul
si o la pe apa AreteT (flotar
despre Vatra - Episcopiei),
apor pe hotarul mosieT Simileasca-Banul
; la S., continua pe
hotarul com. Simileasca, pe marginea
proprietatilor Binceasca
Clinciurile, pana in Moara-
Nemteasca ; la V., trece iazul,
apoT prin Crivina trece riul Buzaul,
urca putin pe Criving. pe
linga mosia Sapoca i ajunge
la Morile-alugaresti, com. Gindesti.
Comuna e formata din catunele
Capatinesti, Cirlovoaia, MAracineni,
Matesti, Potoceni-d.-j.
si Potoceni-d.-s., aviad o populatie
de 2150 locuitorT, din carr
358 contribuabilT. Locuesc in
447 case.
87

MXRXCINEN1 284 NÄRACININ1
Are : coale, una In cat.
Maracineni si a doua mixta., In
cAt. Mates% frecuentate de 89
elevi si 6 eleve ; 3 biserici, In
cat. MAracineni, Matesti si Potroceni,
deservite de 3 preotT,
3 eintareti si 2 paracliseri. Catedrala
e cea cu hramul Sf. Nicolae.
Clrciumi sunt 13.
Suprafata com, este de 5438
hect, din cad : 3760 hect. arabile,
305 hect. padure, 96 hect.
fineata, 302 hect. izlaz, i hect.
lived, 14 hect. vie si 960 hect.
sterp, constind din prundul riu
lul Buzaul, Iazul-Morilor, etc.
Proprietatile mar Insemnate
sunt: Capatinesti, arlovoaia,
Maracineni, Matesti, Potrocenid.-s.
i Potroceni-d.-j.
Terenul e ses, accidentat putin
in partea de N. prin maT
multe dealud i cite-va movile ;
e priincios agriculture'', care se
face pe o mare intindere.
Afarä de piatra pentru fabricarea
varuluT, In com. mal sunt:
15 mori pe apa BuzAti, i moara
de abur!, o stina pe mosia MA.racineni
si o fabricA de petrol
unde se destileaza pleura ce
se extrage din com. Piclele.
Comerciul consta In desfacerea
cerealelor, in transporturl
si in procurare de alimente orasuluT
BuzAul. Nu mai putin insemnat
e si comerciul &cut de
gradinarl, mal cu seama ce! din
Potoceni, earl cultiva peste 150
hect. zarzavat, pe care 11 desfac
parte in Buzati, parte in
Braila, Galati, etc.
CAT de comunicatie : soseaua
nationala Buzad-Focsani, soseaua
judeteanA Maracineni-Rusavatul,
soseaua comunala MArAcineni-
Soresti (com. Blajani) i alte
drumuri naturale. PAna a nu se
face podul de fier peste riul
Buzad (anul 1866), unul din cele
mai insemnate ale Tare!, avind
536 in. lungime, locuitoriT erad
nevoitl a trece cu podul sad
cu luntrile pe cAlatori, din care
cauza erad scutitl de dad. Multi
din acesti podarT se ocupa azi
cu pescuitul.
Vite: 632 boT, 16o vacT, 80
viteT, 6 bivolT, 65 cal, 74 Tepe,
12 rcilnjr, 2080 oT, 122 capre,
I asin si 386 pore'.
Locuitoril poseda 46 stupi
Cu albine.
Meseriasi sunt: 7 lemnarl, 2
croitorT, 3 cizmaxi, 4 fierad, 3
masinisti, 3 cojocarT si 3 varad.
Budgetul com. e de 8213 lei.
Pe la inceputul secolului al
XIX-lea, com. Maracineni avea
pe teritoriul sad satele: Capatinesti,
Maracineni I, MAracineni
II si Greci-de-Buzail ; cele-l'alte
s'ad format dupa 1828, maT cu
seama din BulgariT ce ad fugit
Impreuna ca armatele rusestl.
Pe timpul lui Mateiti Basaxab,
Märacineni era un sat insernnat,
de oare-ce inteun proces
al manastirei Vinti1A-Voda, s'ati
luat de aci 12 boeri martorl:
Mihaid Cirsotea, Necula Botosanul,
Saya WI Avram, Vasilache
Nedelcu, Manea Bondrea,
Mircan Ceausul ; apoi Lupsea
Dvornicul, Azmega, Vetrea
Dragota. Satul Greci de la BuzAti
se mentioneazä inca din secolul
al XVI-lea. Din documentele
aflate In familia Greceanu,
rezulta ca ar fi fost patria luT
Radu-de-la-Greci. In scurt timp
el s'a subdivizat in trei: Potoceni,
Putintei si Greci-de-la-Buzad.
Numirea de Greci e uitata
azi cu desAvirsire, fiind inlocuita
ca Potoceni-d.-j. In 1806,
Maracineni a fost fortificat de
generalul rus Camensky, care
se retrasese ca trupele ad, contra
clruia a venit apan-Oglu
Cu Turcil, cu care ocaziune
ars pAnA in pamint ora.sul Buzad.
Märicineni, com. rur., judetul
Muscel, pl. Rtul-DoamneT, situata
la S.-V. de Cimpulung,
la 46 kil, de acest oras si la 22
kil. de resedinta judecatoriei de
ocol si a subprefecturel.
Este situatl pe un deal &a-
'nos, care predomina Valea-ArgesuluT,
pe malul drept al rluluT
Doamna, unit ca flu/ TirguluT,
si se margineste la N. cu com.
Ciumesti, la S. cu orasul Pitesti,
la E. cu pl. Podgoria si la V.
cu jud. Arges.
Se compune din 2 catune:
Maracineni i Gropeni.
Are o biserica, deservita de
preot si I dascal ; o scoala.,
frecuentata de 37 baeli si 39
fete.
Budgetul comunel e la veniturT
de 2705 lei si la cheltuell
de r726
Locuitoril ail primit pamint
prin improprietarire la 1864.
In comuna se afla locul numit
aramidAria pentru-ca ad i se
fabrica. pe an 3-6 milioane
rAmid.
Prin partea de E. a comunel,
trece calea nationall Pitesti-
Frontiera si calea feratA Golestiampulung,
avind pe teritoriu/
com. Halta-Gropeni.
La 3 kil. mal spre S. de maracineni,
riul Doamna se varsa
In riul Arges, pe malul sting.
Märacineni, sat, judetul Arges.
Vez! Laceni.
Màräcineni, atun de resedinta,
al com. Maracineni, jud. BuzAti,
Cu 520 locuitorl i lo8 case.
Mfiracineni, sat, facind parte
din com. rur. cu acelasi nume,
jud. Muscel, plasa Argeselul.
Märicineni, scItifor, in jud. R.-SArat,
pl. Marginea-d.-s., comuna
Timboesti; e mal mult o sub-di-
Azle a catunului MArAcini.

MIRACINENI 285 MXR4E5T1
Maräcineni, mofie, in jud. Buzan,
com, Maracineni, de 1200
hect., din carT 800 hect. arabile,
120 hect. crivina, 35 hect. gradini
de zarzas at si restul prund.
MAräcineni O Coliba§i,proprie-
Mp ale statulur, pendintr de Va-tra-Manastirer,
pl. Riurile, jud.
Muscel, ad 407 hect. loc arabil
si 1734 hect. padure. Se arendeaza
cu 10450 ler anual.
Märäcini, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-s., cat. comuner
Timboesti. Este asezat in par.
tea de E., pe un deal, la i1/2
kil. spre E. de cat, de resedinta,
Timboesti. Are o intindere
de 277 hect. si o populatie
de i71 familir, set 534
suflete, din carr 190 contribuabilr.
Märäcini, cei lux, al com. Mizil,
jud. Buzaii, cu 90 locuitorT si
22 case ; are subdivizia Teisanul.
MArAcini, sub-divizie a clitunuiza
Botesti, jud. Buzati, com.
Panataul.
MArAcini (Tei§anul), mofie, In
jud. Buzaa, com. Mizil, avind 412
hect., mal' toate arabile si putine
innecatur! facute de apa
NAeanca.
MAricini, phi% in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni ;
izvoreste din Dealul-Chiojdenilor;
uda partea de V. a comuner,
si se varsa in 4111 Motnaul, pe
dreapta luT.
MArAcini, vale insemnatA, in judetul
Constanta, pl. Hirsova, pe
teritoriul comuner rurale Gorleci;
incepe de la punctul numit
Cisla-la-Tirca, Indreptindu-se
catre V.; se intinde printre dealul
la Tirca (spre N.) si sesul
Porumbistea si Dealul-Cilibiulur
(spre S.); dupa un drum de
3 kil, se deschide in Valea-PietrisuluT,
putin mal spre N. de
Movila-Cinstitulur; este situata
In partea N.-V. a pl. si de cea
de E. a com.; este strAbatuta
in lungime de drumul comunal
Groapa-Ciobanulur- Haidar si in
crucis de drumul Girleci-Balgiul.
Märäscu. Vez! Marasti, sat, judetul
Bacaa.
MärAscu, mofie, jud. Bacati, pl.
Siretul-d.-j., com. Nanesti, proprietatea
d-luT Caton Lecca.
Märà§eni, sat, in partea de N.-
E. a com. Brodocul, pl. Stemnicul,
judetul Vasluiii, pe malul
sting al riulur Birlad, pe o suprafata
de 800 hect., din care
102 hect. padure, proprietatea
statulur.
Are o populatie de 62 familiT,
salí 286 suflete; o biserica deservita
de 1 preot si 1 cintaret,
zidita la 1832 de catre locuitorul
loan Moresanu, de la care se zice
ca ar fi luat numele si satul.
Vite: 120 vite mar! cornute,
549 or, 8 cal, 29 rimatorT.
Locuitorir poseda 120 stupi
cu albine.
Mir4e01, com. rur. i sat, in jud.
Mehedinti, plaiul Closani, la 68
kil. de orasul Turnul-Severin,
situata pe valea aper Brebina.
Satul Mardsesti formeaza comuna
cu satele : Bratilovul si Sta.
nesti, avind o populatie de 900
suflete, din carT 124 contribuabilT.
Locuesc in 258 case.
LocuitoriT, pe Ruga agricultura,
se ocupa si cu facerea sindriler.
Prin aceasta comuna trece
soseaua Baia-de-AramaBrebina-
Marasesti-Obirsia.
Are: o biserica, deservit5. de
I preot si 2 cintaretr; o scoala,
conclusa de 1 invatator, si frecuentata
de 28 elevr.
Locuitorif posea : 9 plugurT,
4 care cu bol, 3 carute Cu ca!;
600 vite mar! cornute, 5023 or,
1757 capre, 201 car, 360 rimatorT;
360 stupT.
Budgetul comuner e la venituri
de 665 le!, lar la cheltuelT,
de 664 ler.
Dealur! mar insemnate in aceasta
comuna sunt : Magura,
Ocheanul, Macisul, Biriiacul, Rechichisul,
M5gura-Icorbier, Dealul-Ocnelor,Fruntea-Marasestilor
si Rugetul. Din acestea, Magura
si Ocheanul hita in regiunea
muntilor, avind inaltimr
predominante.
Valle poarta tot aceleasT numirT
ca si dealurile, lar Oraje
sunt : apa Brebina, ce vine de
la Obirsia, si piraiele ce primeste
: Baroaia, Magura, Valea-Ieperz
Valea-Scroafer, Valea-Satulur,
Richichisul, Valea-Hoter si Valea-Ibrater.
In partea de V., sunt minele
Baroaia si localitatea Buriceni,
unde se vad gramezr de
piatra, de zgura de arma si
niste sanWrr facute in pamint.
Märà§e§ti, com. rur., in jud. Putna,
pl. usita. Este situata pe.
malul Siretulur, la o jumatate
ceas in jos de Huipesti si la
19 kil, de capitala judetulur.
Inaltimea comune! d'asupra
nivelulur MariT-Negre e de 70
metri.
Are o populatie de 500 famili!,
saa 1717 suflete, din carr:
418 agricultor!, 12 meserlasT,
8 industria!, 59 comerciantr,
zo avind profesiunT libere, 98
muncitorT si 46 servitori. Locuesc
in 321 case.
tiil cirte 295 persoane. (213
bArbatT, 82 t'eme°.

M.A.RA*E§T1 286 MXRATI
Sunt 380 contribuabill.
Are o biserica parohiala, cu
hramul Adormirea ; o scoall de
baet1 si una de fete, frecuentate
de 55 1:40* si 13 fete; un biuroa
telegrafo-postal, infiintat la
1895 si al card venit pe anul
1896-97 a fost de leY 5886, b.
90; o statie de cale ferata.
Budgetul comuneI e la veniturl
de 15582.59 le si la cheltuell,
de 15550.55 leI.
Locuitorii posea: 1 masina
de semanat, 2 de secerat, 3 de
treerat cu abur!, 1 de batut porumb,
50 plugurI de lemn, 40
de fier si 2 mIscate de abur,
i scarificator, 1 r grape de fier,
6 tavälugurI, 9 rarite, 2 trioare,
I moara de abur O 2 de
apa. ; 504 boI, 367 yac!, 54.
cal, 3645 o!, ro capre si 130
porcT ; 190 stupI.
In comuna sunt: 13 circiumarT,
5 bacanI, 1 bufegia, 1
brutar, 2 comerciantl de cereale,
6 cizmarl, 3 croitori, 3 fierarT,
2 rotar!, I hotelier si 1 restaurator.
Märä§e§ti, stage de-dr.-d.f., j ud.
Putna, pl. 5usita, com. Marasesti,
pe finja Focsani-Marasesti-
Bacla, din care s'a pus in circulatie
unja Maräsesti-Bacaa la
13 Septembre 1872, si la 13
Iunie 1881, linia Focsani-Marasesti.
Este si statie finala a liniel
Marasesti-Tecucia-Galati. Se
afla pe linia Focsani-Bacati, intre
statiile Putna-Seaca. (7.8 kil.) si
Pufesti (14.7 kil.) si la 11.5 kil. de
Counesti, statia vecina de pe
linia Marasesti-Tecucia. Inaltimea
d'asupra niveluluT Mari! de
66 m. 84. Venitul acestd statiI
pe anul 1896 a fost de 5038,2
le!, 8o bad.
Mara§e§ti, mofie, jud. Putna, apartinind
dita Ulysse Negroponte,
care in exploatarea e! futre-
buinteaza plugurI cu aburl si
masinele cele me noI si mal
sistematice, posedind si I atelier
de fierarie si I de lemnarie,
pentru unelte agricole.
Aceasta mosie apartinea in
1827 logoatuld Iordache Catargiu.
Märä§e§ti, treceltoare, peste granita,
in jud. Mehedinti, plaiul
Closani, com. rur. Marasesti, ce
duce, peste apa Cerna si muntele
Cupanul, in Banat, la satul Ruca.
Märà§e§ti, sat, in jud. Tutova,
pl.Tutova, com. Avramesti, spre
S. de satul Avramesti.
Este compus din douà partI:
Märasesti-Boeresti si MarAsesti-
Razasi, avind o populatiune de
367 locuitorl si 107 case.
Are o fabrica de spirt.
Mfirä§ti, com. rur., jud. Bacati,
pl. Siretul-d.-s., situata futre piriul
Berheci, la E. si afluentele
sla Dunavatul, la V.
Teritoriul sati este brazdat
de dealurile: Palanca si Magura
la E., Runcul, Blidariul, Bobeica,
Bitca si Viea-PopeT la V.,
zarca G/odisoarele la N., dealul
Clenciul la S.
Se compune din 3 catune :
Márasti-d.-s. saa Valea, resedinta,
Marasti-d.-j. saa Satul-d.-j.
si Miaja.
Pe la 1803, Marasti razasestr
se gaseaa in judetul Tecuci,
ocolul Berheci.
In Statistica din 1874, se gaseste
compusa din 5 atune :
Maja, Godovani, 1VIArasti, Satul-d.-j.
si Valea.
Se margineste la E. cu com.
Glodurile, la S. cu com. Filipeni,
la V. cu com. Botesti
si la N. cu sectia Glodisoarele,
com. Odobesti, si cu com. 0birsia.
Teritoriul comuneI are o in-
tindere de 1002 heci., impartita
in proprietatT miel ale razesilor.
Are o scoala mixta in satul
Marasti-d.-s., fondata in 186i
si frecuentata de 27 copiI; 2
biserid, una in Marásti-d.-s. si
a doua in'Marasti-d.-j., deservite
de 1 preot si 2 cintareti ; 4
circi u mi'.
Are o populatie de 343 famili!,
saa 1399 suflete, din carI
522 agricultor!, ji meseriasT, 3
comerciantI, cu ro profesiunI libere,
18 muncitorT si 6 servitorT.
Sunt 328 contribuabilI.
Vite sunt: 84 cal, 838 vite
cornute, 215 porcI, 77 capre
si 399 d.
Stud cu albine sunt 6o.
Budgetul comund e la veniturI
de le! 4208, bad 76 si la
cheltueli, de he! 1894, banT 23.
ProprietarI sunt : D. Hertanu,
Cu 52,30 hect., Spiridon Hertanu,
cu 78,28 hect. ; En. Hertanu,
cu 60,87 hect.; Sp. Dimitriu,
cu 74 hect.; P. Hertanu,
Cu 56,55 hect.; N. Roman, cu
56,55 hect.
Totalul paminturilor de cultura
este de 707.85 hect.
Viile aa o intindere de 24.07
hect.
Teritoriul comuna este strabatut
de calea vicinala Obirsia-
Marasti-Lunca, lunga de 8 kil.
Distantele : la Bacaa, capitala
districtuld, 30 kil. ; la com. Filipeni,
6 kil.; la com. Botesti,
23 kil.; la com. Gloduri, 3 kil.;
la com. Obirsia, 4 kil.; la com.
Odobesti, 8 kil. si la Secueni,
resedinta plaseT, 12 kil.
Mfirä§ti sati Märäscul, sal, in
jud. Bacaa, pl. Siretul-d.-j., com.
Nanesti, situat intre piraiele Cornitelul
si Dienetul, la 2'/2 kil.
de Nanesti. In vechime se numea
Slobozia-Marasti.
Are i5 familiT, saa 65 suflete.

MXR4T1
Vite : 9 caT, 28 vite cornute
si II porcI.
Märästi, catun, in jud. Putna, pl.
Zabrauti, com. Racoasa, situat
Ruga pirlul Racoasa, la locul
unde da in Susita.
Are o populatiune de 425
su flete, carT locuesc in 125 case;
biserica filiala, cu hramul Sf.
Nicolae.
Märästi-de-Jos, saa Satul-de-
Jos, sat, in jud. Bacail, pl. Siretul-d.-s.,
com. Märasti, asezat
In valea 0r-tullir Dunavatul, la
1 '/2 kil, de satul Marasti-d.-s.
Are o populatie de 114 familir,
san 430 suflete ; o biserica,
facutä de locuitorI la 1868;
circiuma.
Vite : 27 cal', 264 vite marI
cornute si 32 porcI.
Märästi-de-Sus, saa Valea, sat,
in jud. Bacati, pl. Siretul-d.-s.,
si resedinta com. Maxasti, situat
pe scinga piriuluI Dunavatul.
Are o populatie de 143 familiI,
saa 573 sufiete; o scoala
mixta; o biserica, clädita de T.
Sturdza in 1848; 3 circiumr.
Vite : 40 cal', 386 vite mar!
cornute, 64 capre si 102 porcr.
Märätei, trup (mahala), din orasul
Piatra, jud. Neamtu, situat futre
muntele Petricica si riul Bistrita.
Mal inainte a fost sat in proprietatea
familieI Latescu.
Are : o biserica, deservita de
2 preotI si 3 eclesiarhT ; 2 colr,
una de baetT, si a dona de fete;
2 fabricI de bete de chibriturf
dintre carI una face si cue pentru
cizmarie ; 2 fabricf de sucmane
; 2 dubllärif; o fabrica. de
turndiorie ; o fabrica de sapun ;
fabrica de pantofarie; o fabrica
de postav.
Märätei, trup de sat, in judetul
287 MXRdULEVII
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Doamna, situat la bariera despre
S. a orasuld Piatra.
Are o populatie de 13 familiI,
saa 51 suflete : 34 barbatI
si 17 femel.
Märceni, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Dumbrava, com. rur. Albulesti.
Märceni, trup de sat, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Bicazul, situat 'futre malul drept
al piriuluI Bicazul si ramura
munteluI Piciorul-Frasiner.
Märcesti, com. rur,, in jud. Dimbovita,
pl. Ialomita, situata la
S.-E. de Tirgoviste, pe malul
seng al Ialomitel, pe loc ses si
aproape de varsatura ptriuluI
PIscovul in Ialomita.
Se compune din 2 catune :
Marcesti si Pislari, cu o populatie
de r231 locuitorI.
Are: 4 ulite ; o biserica ; o
scoala.
Teritoriul com. produce cereale
multe. LocuitorlI posea
multe vite.
Marcesti se invecineste : la E.
cu aheboaia, de care se desparte
prin Piscovul ; la V., cu
Baleni-Romini, de care se desparte
prin riul Ialomita; la N.,
cu Ratoaia cat. com. Habeni si
la S., cu Cornatelul si Dobra,
despartindu-se tot prin Ialomita.
Are o padure de peste 80000
ariI.
Märcesti, trup de sat, in jud.
Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com.
Grumazesti. Ved Mircesti.
Märcesti saa Mircesti, judetul
Bacaa.
Märculeasa, perdure, in jud. Buzad,
com. atina, pe hotarul
Prahover ; are 125 hect., proprietatea
mosnenilor CatinenI si
ChiojdenI.
Märculeasca, trup din mofia
Sfintesti, jud. Teleorman, proprietate
a principeseT Elena Masalsky.
Are o intindere de 950 hect.
Märculesti, com. rur., in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, situata
pe partea dreapta a riuluI
Ialomita, 'futre comunele Suditi
si. Cosimbesti.
Teritoriul comunel, cu o suprafata
de 6650 hect., din carI
450 hect. padure, se intinde
din riul Ialomita, spre S., pe
cimpul Baragan si coprinde doua
mosin Marculesti-Pisculesti si
Marculesti-Tutungiul.
Dupa. legea rurall din 1864,
sunt inproprietaritI pe mosie
99 locuitori, carora li s'aa dat
7733/4 pogoane; neimproprietaritI
se mal afla 124 locuitorI.
Se compune din satele: Marculesti
si Morile si din catunele
(tirlele) : Tutungiul, Scorduf,
Cealicul si Movila-PopiI.
Resedinta primaria* si a judecatorieI
comunale este in satul
Marculesti.
Are o populatie de 230 familiI,
saa 1087 suflete, din carI
313 agricultorI, 4 meseriasT, 4
comerciantl, 7 Cu profesiunI libere,
99 muncitorI si 40 servitorf ;
scoala primara mixta, frecuentata'
de 42 elevI si 13 eleve;
biserica, deservita de I preot
si 2 dascalI.
stia carte 158 persoane.
Budgetul com. e la veniturI
de 3645 leI si la cheltuelI, de
4084 leI.
Vite : 311 cal, 633 bol, 620
porcI, 7 bivolI, 2850 oI, 14 asid
si 16 capre.
Pe partea de S. a teritoriuluT
comuna, trece calea ferata Bu-

MARCULEVTI 288 MARGARITEFTI
curesti-Fetesti, cu statia Marculesti.
Märculeqti, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. cu acelasT nume, situat
pe tarmul drept al ritiluT Ialomita.
Spre S., se inalta coasta
BaraganuluT.
Se invecineste spre E. cu satul
Sudin i spre V. Cu satul
Gimbaseni.
MaT inainte satul a purtat numirea
de Pisculesti.
AicT este resedinta primariel
si a judecatorid comunale.
Are o populatie de 115 famili!
; o scoall primara mixta,
frecuentata de 42 elevl 1 13
eleve; o biserica, construita la
1844, deservid. de I preot
2 dascall.
Vite : 211 ca!, 341 bol, 70
porcI, 750 oT i Io capre.
Märcule§ti, stajie de dr.- d.-f.,
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
cat. Marculesti, pe unja Ciulnita-
Fetesti, pusa in circulatie la
Iulie 1887. Se afla intre statiile
Ciulnita (12.2 kil.) si Elena (15.2
kil.). Inaltimea d'asupra nivelulul
Mara' de 33.59 m. Venitul
acesteT stati1 pe anul .1896 a
fost de 57790 leT, io bant
Marcule§ti (Bragoiul), catun, al
com. Baldnesti, jud. Buzati, cu
200 locuitorl si 50 case.
Märcule§ti, mofie, in jud. Buzar',
com. Balanesti, cat. .Marculesti
Cozieni, proprietatea, mosnenilor
MarculestI ; are o intindere
de 320 hect., din care 92
hect. padure, formata din. dona
sforT : Binza si Turburea ; resturT
cu araturT, izlaz, fin*, livezi
si loc sterp.
Märcule§ti, ptidure, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pe te-
ritoriul com. Marculesti ; are
o suprafata de 550 hect. populata
cu stejar, ulm, plop, salde,
anin si jugastru.
Märcu§ul, ccitun, al com. Dobriceni,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati, situat la 4 kil. spre
N., pe malul sting al OltetuluT.
Este punctul cel maT de N. si
cel care ne prezinta cea mal
mare altitudine d'asupra niveluluT
MariT (347 m.) din tot judetul.
Are o populatie de ioo famili!,
sail 400 suflete ; o biserica,
cu hraraul Intrarea in Biserica,
deservita de I preot si
2 chitaren.
Märcuqul, suburbie, a orasuluT
Cimpulung, jud. Muscel ; coprinde
Barbusa si se intinde spre
Apa-Sarata si Visoiul, i toata
partea de sub Mataul i Flaminda,
dincolo de ria.
Märcuta (Balamuctil), sat, in
jud. Ilfov, pl. Dimbovita, facind
parte din com. rur. Pantelimonul-Dobresti.
E situat spre S.-V.
de Pantelimonul, pe malul drept
al riuluT Colintina. In Rartea de
N. este inconjurat de dealurT
frumoase.
Are o populatie de 86 suflete.
Suprafata totala a satuluT e
de 58 hect., carT cumplrat
de locuitorl in 44 loturi.
Are o biserica, cu hramul Sf.
VoevozT, fosta manastire de calugar!,
ziditä la anul 1587 de
Jupin Dan-vel-Logoat.
La anul 1668, Jupineasa Visana,
nepoata luT Dan, a inchinat-o
metoch sfinteT MitropoliT
(Mitropolit era chir Tudosie),
care a invelit-o i i-a fácut casele.
La 1733, in zilele luí Grigore
Ghica Voevod, s'a reparat i i
s'a facut clopotnitd, usi si re
restre, zugravind-o pe din nauntru
si pe din afara.
Din zidul care inconjoara aceasta
manastire, abia se maT
vad urme. Are aspectul uneT
cetati. Odinioara aceasta manastire
era punct intarit si in
legatura cu Curtea-Vechfe din
Bucuresti.
La 1821, Saya aflind despre
venirea Turcilor s'a intarit provizoriil
in manastirea Marcuta.
Pana mal acum vre-o citT-va anT
se vedeati la porn niste gaurf
sistematice, probabil pentru aruncat
cu arme.
AstazI, fosta manastire este
reclusa la biserica de mir si satul
cheltueste cu intretinerea ei
1742 ler anual, administrinduse
de un preot ingrijitor.
Ad se afla i institutul de
alienan, tntretinut de Eforia Spitalelor
Civile din Bucuresti, cu
190 paturT.
Comerciul in sat se face de
8 circiumarT.
Mircuta, lac, in jud. Ilfov, foz..
mat de girla Colintina, pe mosia
Marcuta, comuna Pantelimon
ul.
Marcuta, pltdure particulara, In
jud. Ilfov, situata pe mosia
Marcuta, com. Pantelimonul, pl.
Dimbovita. E supusa regimulta
silvic pentru-ca cade In unja de
centura a forturilor din jurul
CapitaleT.
MArgAritäre§ti, alt nume al com.
Margaritesti, jud. R.-Sarat.
Märgirite§ti, com.. rur., in jud.
R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., pe
piriul Hirboca.
Este asezata in partea de V.
a judetuluT, la 22 kil. spre N.-
V. de orasul R.-Sarat, si in partea
de V. a pl., la 21 kil, de
com. Zgirciti, resedinta

IvIARGX1i1TE§TI 299 MARG1NEANCA
Este o comuna din regiunea
dealurilor. E brazdatd la V. de
culmea Cimpulungeanca, dealul
Carpinesti i Homocioaia, la E.
de prelungirile dealului
Riul Hirboca o tidä prin mijloe,
de la N. spre S. La E. trece
piriul Carpinisul; la V., se ifla
lacul Margaritesti, cam in mijlocul
com. Mal sunt 4 puturT
30 fintinT.
Sé margineste la V., cu Cimpulungeanca;
la E., cu Pardosi;
la S., cu Valea-Ratei ; la V., cu
Dimiana (jud. Buzar), de care
se desparte prin dealul Cimpulungeanca.
Catunele carl o formeazasunt:
Margaritesti, resedinta, la N.;
chiopeni, la S.
Are o populatie de 151 familiT,
salí 648 suflete ; 2 biseriel,
una cu hramul S-tul treI
IerarchI, ziditA in 1841 de Margaritescu
i locuitorl si a doua,
cu hramul S-til VoevozT, zidita
in 1878 de preot si locuitorT, si
amb ele deservite de i preot si 2
cintaret1 ; o scoala mixta, fondata
in 1888 de comuna, conclusa
de un invatator i frecuentata
de 30 elevI.
Suprafata com. este de 2215
hect., din carT : 114 hect. vatra
comuner, 1305 hect, ale locuitorilor
i 800 ale particularilor.
Din acestea, sunt : H05 hect.
arabile, 500 hect. imas, 350 hect.
padure, 6 hect. vi!, 25 hect. fiflete
si To hect. neproductive.
LocuitoriT posea.: 40 plugurT;
213 bol, 134 vacT, 8 cal,
15 Tepe, 1655 of, 6 capre
141 rimatorT.
Comerciul consta în importul
de coloniale, tesaturT, si in exportul
de cereale i lemne ; transportul
se face prin gara R.-
Sarat.
CAT de comunicatie sunt drumurile
vecinale : spre ampu-
lungeanca - Valea - SalcieT; spre
Valea-RateT; spre Pardosi-Grebanul-Zgireiti-R.-Sarat.
Veniturile i cheltuelile com.
sunt de 1185 le! si 24 banT.
Margarite§ti, com. rur., judetul
Romanati, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
situata pe malul drept al 01tetuluT,
la 6 kil. spre S. de
Bals si la 25 kil. de Caracal.
Se compune numaT din satul
cu acelasT nume, care se mal
numeste i Margaritaresti.
Altitudinea terenuluT d'asupra
nivelului MariT este de 160 m.
Are o populatie de 183 famili!,
sali 783 suflete, din carT
143 contribuabill; o biserica, cu
hramul Sf. Voevozl (1829), cu
preot i 2 cintaretT; 3 circiumT.
Budgetul comuna e la veniturT
de I 71i leT ; iar la cheltuelT,
de 1667 leT.
Vite marT 371, vite micT 812
rimatorl 150.
Märgärite§ti, sat, in jud. R.-Sa.rat,
pl. Rimnicul-d.-s., cat. de
resedintä al comuneT Margaritesti.
Are o intindere de I Too hect.,
si o populatie de 69 familli, sali
292 suflete, din carT 70 contribuabill;
o biserica ; o scoala.
Märgäriti, atun, al com. Beceni,
jud. Buzgli, cu 170 locuitorT
39 case.
Märgäriti, mo,cie, in jud. Buzn,
com. Beceni, avind cam 500
hect., din care 107 padurea
Bodea i Valea-CringuluT; restul
e aratura, finata, livezT si putin
loe sterp.
Märgeni, cdtun, al com. Brincoveni,
jud. Romanati, pl. 01tetul-Oltul-d.-s.,
situat spre E.,
la 5 kil. de Brincoveni, tina
Olt, unde se afla si un pod
volant peste acest riti, i unde
albia OltuluT are o altitudine de
113 m. 8o d'asupra niveluld
Madi'. Are o populatie de 70
familiT, sali 270 suflete; o biserica,
cu hramul Sf. Gheorghe
(1866), cu I preot si 2 cintarep.
Märghia, sat, jud. Arges, plasa
Cotmeana, cu o populatie de
Too familiT, facind parte din comuna
rurala cu acelasr nume.
Are doug. bisericT, una cu hramul
Adormirea si a doua cu
hramul Sf. Nicolae, deservite de
2 preotT, 2 cintaretT si I paracliser.
Mirghia, mofie, jud. Arges, pl.
Cotmeana, com. Márghia, proprietatea
EforieT Spitalelor Civile
din Bucuresti, pendinte de
schitul Titiriciul din jud. Vilcea.
Are o intindere de 2756 pog.,
din care 500 pog. padure si o
arena anualg. de 3100 le!.
Märghia, pida, in jud. Arges,
pl. Cottneana, care, dupl ce udg
satul cu acelasT nume, se varsä
In riul Cotmeana, aproape de
satul Lunca-Corbuld.
Märgineanca, nume ce se da
mafia pe care 'este asezata o
parte din com. Rosiori, judetul
Braila.
Märgineanca san
jud. Muscel, com.
Racovita, pl. Riul-Doamner. Pe
colina se vad niste ruine. La
poalele sale sunt trbI mart fintinT,
un vast helesteti de peste,
maT mult1 arborT de grading, si
liliecT, precum i salciT vechl
si marT, dispuse in forma de
gradinT patru-latere.
Märgineanca (Märgineanul-
Sirata, Väleanca), molde,

MKRGINEANCA 290 MARGINENI
jud. Buzad, parte in com. Albesti,
parte in com. Mihailesti,
proprietate a statulut, pendinte
de manastirea Cotroceni. Are
470 hect., din care 2 hect. padure,
restul mg tot arabil.
Märgineanca, (Mirgineanul-
Särata), mofie, in jud. Buzar',
com. Mihailqti, cat. Margineanu,
fostá proprietate a statulut, pendinte
de manastireaMargineanu,
azt particulara. Are 1820 hect.,
mal toate arabile.
Mirgineanca (Misleanca), mofie,
in jud. Buzan, com. Mihdilesti,
proprietate a statulut pendinte
de manastirea Mislea. Are
cam 700 hect., mal toate arabile.
Se mal numeste si Cufuritul-Manastiret
- Mislea, Coltäneni,
Coltica, etc. La inceput
facea un singur corp cu Margineanca-Sarata,
care a fost daruja
manastiret Margineanul.
Margineanca, mofie, in judetul
Buzar', com. Largul. VezT Largul
manastirel Margineanul.
Märgineanca, sati Tintea, pddure
a statulut, in intindere de
900 hect., pendinte de comuna
Tintea, pl. Filipeti, jud. Prahoya.
Märgineanul, lac, in jud. Buzar',
com. Mihailesti, cat. Margineni.
Se formeaza in localitate
si se scurge in lacul Coltaneni.
Contine mult peste.
MArgineanul, pilla, jud. Iasi,
pl. arligatura, com. Sinqti, izvoreste
de sub Dealul-Mare, din
FintInele-Stavarachestilor, trece
prin vatra desfiintatulut iaz Signeanul,
pana la FintIna-Vatafulut,
unde mal primefte piriul
Ion-Nichita; apot se Indreapta
spre N., pe Ruga satul noii Boc-
nifa si se varsa in pirlul Obrijanca,
la Poclul-lut-Cristea.
Märgineni, com. rur., jud. Neamfu,
situata in coltul despre S.-
E. al plaset de Sus-Mijlocul, pe
vaile podisele ce se intind
intre stinga riulut Bistrita si
hotarul jud. Roman.
Teritoriul acestet comune este
strabatut in directiune N.-S. de
o intinsä ramurä de dealurt numita
tot Margineni, din care
se detaseaza alte deluware precum
: Movila, Tintila.
Comuna este formata din satele:
Margineni, Hoisesti, Istrinesti
si Hirtqti.
Are o populatie de 657 familit,
san 2756 suflete : 1382
barbatT si 1374 femei, din cart
607 contribuabilt.
Dintre locuitorit improprietaritl
in 1864 sunt: 194 carl inca
traesc si-sl stapinesc singurt
locurile lor ; 159 cart stapinesc
locurile ca urmast; 6 sapinesc
locurile altora; 98 individ sunt,
carr de si insuratr si cultivatorT
de pAmint n'ati niel un fel
de improprietarire precum nicr
putinta de a mosteni ceva pe
urma pArintilor lor legiuitr.
Din 5571 hect., intinderea totala
a comund, 2272 hect. sunt
ocupate de agricultura.
Imasul are o intindere de
271 hect., nutrind un numár de
4945 capete de vite.
Sunt 4 bisericT, deservite de
4 preotT si 7 dasalr; 4 morr
de apA, 3 frerArir.
Budgetul com. e de 8o44 ler
la veniturr si de 790114 29 banr,
la cheltueli.
Comunicatiunea cu satele vecine
se face prin o retea de
drumurr, din care : soseaua Mgrgineni,
Bahna, hvoarele; Mdrgineni-Jide§ti-Dochia;
Margineni-
Hoisesti; Hirtesti-Mdrgineni-BAlusesti
; Hirtesti-Bircul.
MArgineni, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Cerna-d,., situatl pe
marginea riulur Cerna si dealul
Papa, la 8o kil, de capitala judetulur
si la 20 kil. de a pläser.
Se compune din 3 catune:
Glugesti, BlAjani si Puesti.
Are o populatie de 348 famili',
sati 954 suflete, din cart
160 contribuabill; locuesc in
348 case.
Sunt aci: 2 biserict una in
cat. Glugesti si a cloua in cat.
Blajani ; o scoall.
Locuitoril sunt mosnent si se
ocupa pe l'higa agricultura si
cu rotaria. Et desfac produsul
muncet lor la Craiova.
Vite sunt: 13 cal', 146 bol,
6o vact, 15 capre, 150 porct si
305 oi.
Toata comuna,. cu izlaz en
tot, are 150 hect.
Veniturile si cheltuelile comunet
se urca la 887 let anual.
Se invecineste la N. cu com.
Dragan ul ; la S., cu Batasani; la E.
si N., cu Valea-Rogojina; la V.,
ca riul Cerna; la E., cu Piscul-
Lungulut si vilcelele : Papa, Rogojina,
Calina, etc.
Margineni, atun al com. Mihailesti,
jud. Buzati. Se imparte in
doua : Margineni-d.-s., si Margineni-d.-j.,
avind 520 locuitort si
120 case.
Margineni, sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. 1VIargineni,
situat pe valea pirliasulut
cu acelast nume, la 181/2
kil. de orasul Piatra.
Are o intindere de 2802 hect.
8o aril, si o populatie de 350
fama% san 1558 suflete, din
cart 350 contribuabilf.
In sat se allá: rqedinta co.
munet; o scoall, frecuentata de
69 elevi; o biserica, deservita
de I preot si 2 eclesiarhY; 2
mort de apa ; o fferarie.

MARC1NE1.11 Mi
_.,
Vite sunt: 480 bol, 270 yac!,
i 18o de or, 1 to ea!, 3oo rimltort,
300 junct.
t
Märgineni, sal, pendinte de com.
Báltatif pl. Mijlocul, jud. Olt,
situat pe &la Plapcea si Valea-
PopiT, in partea de N. si in apropiere
de cgt. Slobozia.
Are 3 biserict : una ziditA la
1876 de Ion Diaconul, cu hramul
Sf. Voevozt; a dona, cu hramul
Sí. Ion BotezAtorul, clAditä
la i 854, de mal multt ctitort ;
si a treia, cu hramul Intrareain-BisericA,
ziditg la 1821, de
mat mult1 preott si reparatA la
1883.
Märgineni, mdndstire, in judetul
Prahova, pl. Filipesti, com. Haimanalele,
fundatiune a familiet
Can tacuzinesti, devenitA apot
mAngstire inchinatA cAluggrilor
din muntele Sinai. Constantin
Carrtacuzino, prin cAsItoria sa
cu domnita Ilina si Pang Filipescu
cu domnita Ancuta, amindoug
fiice ale lut Serban-Basa.
rab Voevod devenind si e! membrii
a! acestel familit, an prefAcut-o
si infrumusetat-o.
Zestrea ei s'a mat adlogat
atit de urmasit si rudele Basarabilor
cit si de alt1 particular!,
precum si din cumpArdturile TIcute
de unit dintre egumenr,
iar maT Ortos de Arhimandritul
Cornilie, cel din urml egumen
romin. Toate acestea se dovedese
mat mult din actele mgnAstiref,
cu anit 7062, 7151 si
7166.
In toamna anuluT 1727, Ni- -
colae Mavrocordat inching, prin
hrisovul sAfi, din anul 7235, aceastg
mAnAstire domneascA, la
,muntele Sinai.
Dupa trecere de 4 anT, temindu-se
poate cg. Domnit utmgtort
vor desfiinta aceastä inchinare,
cAluggiii strAini mai
02680. Moras Dieffonar Geogralle. va. rr.
luarg incA o carte din partea
unora dintre rude (Ion Rosetti,
C. Brezoianu, C. Dudescu, Pirvu
Cantacuzino, etc.) si acestia
dan cartea Cu anul 7239, in
miinile egumenuluT Cozma, cu
care inchink si el atit mAngstirea
MArgineni, cit si schitul
VArbila.
MAngstirea MArgineni avea
la secularizare 22 mosit, cu un
venit de 874200 le vecht anual.
E vrednic de vAzut clopot:
nita, timpla altarulut, pavimentul
si ornamentele dinAuntru si din
afarl, toate de marmorA, si citt-va
sfintr si domnt zugrAvitT inguntrul
bisericel.
AceastA mAnAstire servea si
ca loc de Inchisoare pentru condamnatt
politict.
Istoricul Nicolae BAlcescu,
fiind si el incurcat in conspiratia
colonelulut ampineanu, fu inchis
in mAnästirea MArgineni,
din ordinul Domnitorulut Alexandru-Vodg
Ghica. Peste putin
venind la tron Vodg-Bibescu,
fu scos din inchisoare si incepu,
impreunA cu profesorul A. Treb.
Laurian, publicarea cunoscutulut
cMagazin Istoric pentru Dacia»
care urml regulat in ami! 1845,
1846 si 1847.
Märgineni, penitenciar, jud. Prahoya.
Vez! comuna Haimanalele.
Märgineni, munte, in jud. Arges,
pl. Lovistea.
Märgineni, ramurd de dealurt,
ce se tritinde in sirä bifurcatA,
de la satul Hoisesti si 1VIArgineni,
jud. Olt, spre N.i printre
satele Jidesti, Dochia, BAlusesti,
Itrinesti, formind un semicerc
incovgiat spre E.
Mirgineni, deal 'Ir taionul com.
mXRGINErri-DE-PSS
MArgineni, pl. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea, pe care se cultiva 66
hect. vie.
Märgineni, pirita', in jud. Neamtu,
izvoreste din niste dealurt situate
pe mosia Zidesti ; pl. Piatra-Muntele,
com. Girovul, pe
lingg satul cu acelasi nume, in
josul cgruia se uneste pe stinga
cu plriiasul Hoisesti, dupg care
apot formeazä iazul de la Plopesti,
pe teritoriul com. MArgineni,
pl, de Sus-Mijlocul ; de
la acest Taz, piritasul MArgineni
se numeste Plopesti, si sub acest
nume curge pe HITA satul
Podoleni, traversind aproape de
vArsarea lid pe stinga piriulut
CAluiusul soseaua cAet ferate Buhus-Piatra.
Mfirgineni - de - Jos, com. rur.,
in jud. Prahova, pl. Filipesti.
Este situat litiga riul Prahovita,
la zo kil. de capitala judetulut
si la 4 kil, de a plAset.
Are o populatiun de 325
faltan, san 1808 suflete, din
cart 215 contribuabilt, locuind
In 332 case ; 6 bisericA, fondatg.
la anul 1857 de Dimitrie
Dorobantul, deservitA de un
preot ; o coall, frecuentatA de
38 bAett si 2 fete.
Pe 11110 agricultufg, peste
210 locuitort mal sunt lucrAtort
de sosele, 30 albiert Si 20 jugar!".
Produsul muncei il desfac
la orasul Ploesti.
S'ají improprietdrit la 1864,
pe mosia MArgineni-d.-j., 133 locuitort,
cArora li s'at1 dat 348
hect.
Vite sunt : 43 cal si Tepe,
137 yac!, 205 bor, 459 oi O 257
pord.
Toatä com. se intinde pe o
suprafatA de II 13 hect., cu izlaz,
loc arabil si pAdure.
IR termen medir", viile dad
anual 1500 decal.
88

MÀRGINENI-DE-JOS 292 MXRG1NEN1.MUNTENI
,
Comerciul se exercita In com.
de 6 circiumarT.
Budgetul com. e la veniturl
de 3850 leT si la cheltuelf, de
3700 leI.
O sosea comunall inlesneste
comunicatia futre Tirgul-Filipesti
si Margineni-d.-s.
In partea de S.-V. e brAzdata
de dealurT acoperite cu viT.
M'ara de riul Prahovita, care
uda partea de V. a com., mal
sunt vilcelele: CiocAneasa, Gomoiul,
Valea-Lunga, Bancila :si
Logoatul.
Se margineste cu comunele :
Margineni-d.-s., Filipesti-de-Tirg
$i Ditesti.
MArgineni-de-Jos se! Olari si
Brifasanca, trupuri de mofit
ale statulur, judetul Prahova,
pendinti de manastirea Margineni.
De la 1891 s'el vindut de
ved locuitorilor.
Mfirgineni - de- Sus, com. rur.,
In jud. Prahova, pl. Filipesti.
Este situata pe loc ves, pe malul
sting al piriuluT Prahovita,
la 19 kil. de capitala judetuluT
si la 3 kil, de resedinta plaseI.
La inceput com. a fost situata
pe malul drept al PrahoviteT,
dar in urma inundatid
de la 1864, distrugindu-se mal
multe case, locuitoriI s'ad stramutat
pe stinga Prahoviter, pe
un loc mal ridicat.
Se compune din 3 catune :
Margineni-d.-s., Bratasanca-Ungureni
si Olari, avind o- populatiune
de 187 familir, sati 800
suflete.
Biserica, fondata la 1861, are
urmatoarea inscriptie :
Acest sfint locas s'ají ridicat din noil
la anul 1861 cu osirdia si cheltuiala Dumnealor
: Pirinteltei Arhimandrit Macarie,
egumentil mi-migare; Apostol Asachi,
Const. Anagnostiade, Costache Petra si
Anghelichi Duca, si cu ajutorul de muna
al, locuitorilor Aten; spre eterna pomenire
a tutulor.
Biserica e deservita de un
preot, platit de stat si de enoriasI.
Are o scoala frecuentata de
44 baetl si 6 fetei
LocuitoriI s'el improprietarit
la 1864 si 1879, cind li s'ají
dat 147 hect. din mosia statuluI,
acum vinduta in loturT.
Vite sunt : 78 cal si Tepe, 221
bol, 70 wad, 21 capre, 778 o!
si 145 para
Toata com. are o suprafat5.
de 799 hect.
LocuitoriT, pe Ruga agricultura,
se maT ocupa si Cu olaria,
pe care o desfac la orasele Plo-.
esti, ampina si Tirgoviste.
Se cultiva &dad de matase.
Stupr cu albine stint 20.
Pamintul e prielnic cultura.
Pomi roditorl sunt foarte multl.
Comerciul se exercita in comuna
de 4 circiumarT.
Budgetul comund e la veniturI
de 5326 leT si la cheltuelT,
de 4201 lel anual.
In partea de V., comuna e
brAzdata de doul dealurl: Bogdan
s'i Duchi, pe malul drept
at piriulul Prahovita, maI tnainte
plantate cu vil; acum filoxeratet
servesc de pasune pentru vite.
M'ara de riul Prahovita, care
uda partea de V. a comuneT,
mal e strabatutA de %dile: Staura,ValealuT-Dan,Valea-cu-Luntrea,
Valea-Turculul, TiparuluIi
Cacova, Cescaneasa si Despina.
Se margineste cu comunele:
Haimanalele, Dirmonesti si Margineni-d.-j.
Doul sosele comunale o leaga
Cu comunele Dirmonesti si Margineni-d.-j.
La anul 1821, Duca, comandantul
corpului de ostire din
Ploesti, primind porunca de la
Ipsilante sa plece cu ostirea
spre Tirgoviste si sä ingrijeasca
de proviziunI pentru 1500 calaretT,
porni, poposind la Baicold
si punind strejT la Marginen!,
spre a-T da de ;T'este de cele ce
s'ar putea intimpla In urma
plecareT luT.
Saya, unul din capitaniT ostireT
grecesti, se intari in manAstirea
Margineni, deja ocupata
de ArnautiT luI Farmache,
sub cuvint ca acea manastire iI
putea servi ca cetate de aparare,
scriind Ita Duca sa villa cu osteniI
luI pe la Marginen!, ca sa
mearga impreuna la Tirgoviste.
Duca, care-I banuia, refuza.
Märgineni-de-Sus, sat, facind
parte din com. rur. Margineni.
d.-s., pl. Filipesti, jud. Prahova.
Märgineni-de- Sus, deal, jud.
Prahova, pl. Filipesti, com. Margineni,
pe care se cultiva 38112
hect. vie.
Märgineni-Luneani, sat, jud.
Bacan, pl. Tazlaul-d.-s., com.
Slobozia-Luncani, situat pe Dealul-Grigorenilor.
Arco populatie de 74 suflete;
o circiuma; 5 cal, 30 vite tnarT
cornute si 9 pord,
Mfirgineni-Munteni, com. rur.,
jud. Bacad, pl. Bistrita-d.-s., a-sezata
in valea riulur Bistrita
si a piriulul Trebisul.
Se compune din 4 catune :
Marginen! - Munteni, resedinta,
Margineni-Ung-uri, Valea-BuduluT,
in stinga TrebisuluI, si Gheraesti,
In dreapta BistriteT.
Dupa Statistica din 1875, se
gasea irt comuna, un catun Cu
numele Negreni.
Se invecineste la N. si N.-V,
Cu sectiile Finan elele si Trebistil,
pendinte de com. Fintinelele, de
care se desparte prin piriul
Cirligata, si cu teritoriulcomuneI

MXRGINENI-MUNTENI 293 MXRTINEVTI
Luncani, de care se desparte
prin pirlul Frumosul; la S.-V., cu
satul Barati, pendinte de comuna
rurall Osebiti-Margineni;
la S., cu teritoriul orasulur Bacaa,
pe unde curge piriu 1 Negelul ;
la E., se intinde pana in malul
drept al Bistriter, care o desparte
de com. Saucesti.
Are o populatie de 385 fatniliT,
saa 1498 suflete, din carT
558 agricultorl, 12 meseriasT,
2 industriasT, 16 comerciantr, io
avInd profesiunT libere, 25 muncitorT
si 64 servitorT.
Sunt 332 contribuabill.
Sunt doua bisericr: una ortodoxa,
In sectia Margineni-Munteni,
de lemn, si careare o icoana
adusa. din Trapezunda la 1615,
dupa cum aratainscriptip. er,
a doua, catolica, in sectia Margineni-Unguri,
ambele deservite
de 2 preotr si 2 cintareti ; o scoala
mixta, infiintata in 1868, si frecuentatA
de 55 copir; 9 circiurnr.
Vite sunt: 27 caT, 535 vite
coraute, 266 porcr si 826 or.
Viea lucratoare ocupa o Intindere
de 621/2 hect. si cea
nelucratoare, 3 hect.
Teritoriul comuner este de
407 Miel*.
In 1865, s'el improprietatit
Io locuitorl, carota li s'aa dat
312 falcr si 22 prajinT.
Mosia, in afará de teritoriul
comund, este proprietatea ColoneluluT
Sandu Crupensky
fratilor Braescu, cu o intindere
de 760 hect. si cu venit aproximativ
de 22000 ler anual si
a lur D. Frunza, careare 71,50
hect. pamint productiv, cu un
venit de 2200 Id anual.
Padurea din aceasta comuna
se numeste Piriul-AdInc i ocupa
o intindere de 103 hect.
Budgetul comuner e la veniturr
de lel 11965, bard 47 §:
la cheltuell de lei 6758, bata 61.
Distantele: la orasul Bacaa,
5 kil.; -spre Fintinelele, 5 kil. ;
spre Luncani, 9 kil.; spre
leni, resedinta plaser, 10 kg. si
spre Osebiti-Margineni, 2 kil.
Pe la Margineni-Munteni trece
calea judeteana Bacda-Moinesti-
Ocna ,si o cale comunall care
o leaga cu Osebiti-Margineni.
Märgineni-Munteni, sat, jud.
Bacaa, pl. Bistrita, com. cu acelasT
nume, asezata pe stinga
piriulur Trebisul.
Are o populatie de 150 familiT,
saa 58o suflete, locuind in
140 case.
Are o bisericl vechie,
la 1432, in care se gasesc 2
pietre de marmura cu o inscriptie
In versurr grecestr trimetre
iambice, si cu marche
ambelor Tarl - Romine. In traducere
suna ast-fel :
Fámlntul Moldavilor ascunde corpul
Smaragdel Doamna i sOa principelul
Mata*, fiul lui Gligore Ghica ; s'a fiicut
catapiteazma si s'a Inmormintat la 1776
In bisericli, Smaragda, soVa luY Mate!
Ghica care a domnit in Muntenia la 1752
si s'a strämutat In Moldavia unde a
domnit pZini la 1756. In acelasY mormInt
mal tira' (1795) s'a inmormintat
Maria, nora mentionatel Doamne, iar apol
bilrbatul el Grigore, tot aci sunt Ingropate
doull nepoate ale DoamneI Smaragda,
fika lul Grigore i Mario..
Biserica este deservita de
preot si 2 cIntaretr. In sat se
mal afla primaria; o FI:mil mixta
; 4 circiumr.
Vite : 15 cal, 315 vite marT
cornute, 432 or si 117 porcr.
numirea vechie
a catunului Margineni-d.-j.,
pl. Filipesti, jud. Prahova.
Märgineni - Unguri, sat, jud.
Bacla, pl. Bistrita-d.-s., com.
Margineni-Munteni, asezat
satul Secatura, din com. Fintinelele,
pe pirita Trebi$ul,
Are o populatie de 631 locuitorr,
totl UngurenT; o biserica
catolica, zidita de comuna la
1889; 3 circiumT.
Vite sunt: 9 cal, 188 vite
marT cornute, 116 or $1 I01
porcr.
Distanta la catunul cu scoala
si primaria este de 150 m.
Mfirice§ti, sat, facind parte din
com. rur. Rusdnesti, pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea, la 1/2 kil.
de cat. Afinata, resedinta comune!.
Are o populatie de 237 locuitorl,
102 barbar, 135 femer.
Cade in partea de V. a comuner.
E inconjurat de dealurl
udat de piriul Omoricea.
MArinesii (Piriul-),piria, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com,
Dobreni, izvoreste din padarea
Brinzel, curge in directiune N.-
S. pe mosia Almasulul si se
varsa mal la E. de schitul Almasul
in plriul Almasul.
Märine§ti, nutnire vechie a satulut
Manioaia, jud. Neamtu,
din com. Costisa, pl. Bistrita.
Männureni, sat, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Oniceni, pe
piriul Marmuren), spre V. de
satul Oniceni si in apropiere
de el.
Are o populatie de 56 familiT,
sal 242 suflete ; o biserica
de zid; 450 vite.
Locuitoril se ocupa cu facerea
de fringhir, roate si oale.
Märmureni, piria, ce udA com.
Oniceni, pl. Fundul, jud. Roman
; curge de la N. la S.; trece
prin satul Marmureni si la S.
de acest sat se varsa in riul
Birlad, pe stinga.
Märtine§ti, com. rur., In pl. Mar-

MARTINEVII 294 M4R1JLIff (DEAL,I1L-).
ginea-d.-j., jud. R.-Sarat, periul
Rarat.
Este asezata in partea de mijloc
a judetulur, la 28 kil. spre
N.. E. de orasul R.-Sarat, si In
partea de V. a pl., la 16 kil. spre
S.-V. de com. Micanesti, reqedinta
plaser.
Se invecineste cu comunele :
Obilesti, la 7 kil. ; Slobozia-Mihaileni,
la 8 kil.; Ciorasti, la ro
kil. g Balesti, la I T kil.
Se margineste: la N. cu cdm.
Obilesti; la V., Cu Bogza ; la
S., cu Slobozia Mihalceni ; la
E., cu Rimniceni si Gulianca.
Este o comuna de cimp, neavind
alt accident de teren de
cit malurile riulur R.-Sarat, si
icr-colea cite-va movile.
Riul R.-Sarat o uda prin mijloc,
de la S. la N., g afluentul
sail Viroaga-Vijiitoare, la S.; Lacul-Negru
se alía /a V. comuner.
Se compune din cAtunele :
Martinesti, resedinta, in mijloc;
TatAran ul, la E.; Vijiitoarea, la S.
Suprafata com. e de 4932
hect., din carT roo hect. vatra
comuner, 728 hect. ale locuitorilor
4104 hect. ale particularilor.
Din acestea : 3712 hect.
arabil, 952 hect. imas, 108 hect.
paclurr, 40 hect. finete, 20 hect.
neproductiv.
Are o populatie de 314 familiT,
saa 1247 suflete ; 2 biserid,
una in cat. Martinesti, cu
hramul Adormirea Maicer Domnulur,
ziditá In 1875 de enoriasT
prin staruinta preotu/uT Nicolae
Pamfilie, deservite de i preot,
cintaret si I paracliser si a
doua, in cat. Tataranul, cu hramul
sí. Nicolae, zidita in 1859
de Tanase Pan5., Costache Tataranul
i locuitorT, deservita de
preot, I cintaret si I paracliser
; o-scoala, fondata in 1878
de comuna, conclusa de i invAtator
i frecuentata de 103
elevr.
Locuitorir posedá: 175 plugurr
; 1120 bol, 720 vacT, 196
cal, 244 lepe, 3709 oT, 6 capre,
2 magarT si 428 rimatorT.
Comerciul consta in importul
de coloniale, instrumente agricole,
spirtoase, haine gata
export de cereale i vite. Transportul
se face prin gara Sihlea,
la 22 kil. spre V.
Calle de comunicatie sunt car
vecinale : spre Cucul; spre Namoloasa
(Putna); spre Balesti-
Voetinul-R.-Sarat ; spre Ciores ti ;
spre Maicanesti i spre Obilesti.
Budgetul com. e la veniturl
de 5525 ler, 64 banT, si la cheltuell
de 3647 leT, 92 banr.
In aceasta comuna, alaturr
de cat. Martinesti, se zice ca
s'a intimplat o ciocnire intre
Rug i Turcr intre anir 1785
x 79o. Rusil, venind din padurea
Cringul-Meiulur (com. Bogza),
ail scos pe Turcr din intariturr,
l-aa batut, T-ati gonit peste Lacul-Negru
i spre riul R.-Sarat;
o parte din Turd s'aa inecat
Cu cal cu tot.
Märtine§ti, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-j., catunul de
resedinta al com. Martinesti, pe
riul R.-Slrat. Are 20 hect. i o
populatie de r03 familiT, san
428 suflete, din carT 119 contribuabill.
Are. o biserieg si o
scoalA.
Märtine§ti, numirea vechte a satului
Giurgioana, com. Giurgicana,
jud. Tecucia.
Märtineqti, mo,sie, proprietatea
locuitorilor razasT din satul Giurgioana,
jud. Tecucia.
Märturia, vale i Nrîü, jud. Fachi,
pl. Podoleni, com. Covasna.
Valea se intinde de la Dealul-Mariter
i 0115 la confluenta
piriulur cu piriul Covasna. In
fundul acester vaT se zice cA ar
fi existat din vechime satul Covasna.
Märte§ti, sat, jud. Arges, pl.
testi, l'Adiad parte din comuna
rurala Sapata-d.-j.
Warul, ciitun al comunel Saca,
jud. Gorj, pl. Gilortul, la N.-E.
comuner Logresti-Birnici, situat
pe ondulatiunea si valceaua cu
acelag nume.
Are o suprafata de g4I hect.,
dintre cae 109 hect. padure,
70 hect. arabile, 45 hect. finete,
ro vil, 4 hect. livezr de prunl
3 hect. izlaz.
Populatia satulur este de 64
familiT, saa 249 suflete, din cae
59 gontribuabilT, ocupindu-se cu
agricultura si cresterea vitelor.
Locuitorir sunt mosnenT, si
poseda: 20 plugurt, 35 care cu
bol; 200 vite marT cornute, 16
cal, 86 or, 36 capre si 121 rimatorT.
Este udat de piriul Marul.
Comunicatia, pana la resedinta
com. se fa,ce printeuri
drum ordinar, iar de ad prin
soseaua comunala care da in
soseaua vecinala la Logresti Mosneni.
In catun suit: i put si 7
fintinr.
Märul, jud. Gorj, la nastere
din Dealul-Muerer si formeaza
valea cu acelasT nume
tre Dealul-Muerer i Dealul-MArul
curge spre S. pana la com.
Logresti- Mosneni, unde da in
A maradia.
MArul-Ro§u, atun, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-j., com.
rur. Girovul; are 8o case,
Mfirului (Dealul-), deal, pe
coasta cárUia e asezatA o parte
a satulur DrAgesti, corn. Bo.

MARULUT (POIANA-) 295 MARUNTEI
rasti, pl. Fundurile, jud. Vasluid.
Märului (Poiana-), sat, in jud.
R.-Sarat, plaiul Rîmnicill, cat.
com. Jifia, la S.-V., pe poalele
munteluT Ulmusorul.
MäruluI (Poiana-), schit, in
plaiul Rimniculi com. Jitia, jud.
R.-Sarat, este asezat pe un deal
inconjurat de o frumoasa padure
seculara, cale de o zi de
orasul Buzad i Rimnicul-Sarat ;
drumul e foarte gred, de la
schitul Vintila-Voda (in judetul
Buzad), nu se poate merge de
cit calare sad cü carul cu bol.
Schitul se afla la hotarul dintre
jud. Buzad si Rtmnicul-Sarat,
cu o pozitie din cele mal placute.
Manastirea a fost fundatä
in timpul luT Alexandru Pavlovid
I, imparatul Rusia (timpul
ocupar-el principatelor de RusT).
Inscriptiun ea parind interesanta,
o dam aci k
du bulla voinfl a Patilla, o cu ajutorul
Fiulul fi cu lucrarea Sf. Duh, s'a
urzit biserica aceasta Intm slavii a tutulor
sfintilor la ato, Maiii 17, In zitele
Pravoslavniculul Impirat Alexandru
Pavrovicl al Rusia, cu blagoslovenia
episcopulul Constandie de nuall, cu
stitruinta stareolu't Theodosie II, cu ajutorul
pravoslavnicilor crelstini, s'a isprivit
§i s'a sfintit la 181i, Septembrie 8 zile.
In curte este o biserica mal
vechTe, cum arata inscriptia :
Cu buni voinpl. a Tatiihif §i cu ajutorul
iului fi cn lucrarea Sf. Duh, s'a
isprivit biserica aceasta Intru slavrt a
tutulor sfinplor la 1781 de starqul Mata
§i cu ajutorul pravoslavnicilor crer
tia
'usa. biserica aceasta nu este
zidita din temelie, ci numaT reparatia
uneT alteia, fundata in
1464 de staretul Vasile, care
se zice ca. este intiiul intemeietor
schituluT Poiana-MaruluT,
In care dupa vreml ad fost si
rnonahT i femellor rm le era
permisä intrarea, pana acum
vre-o 25 anT, ca i in schiturile
din muntele Athos. Manastirea
se administreaza de un staret,
ajutat de un consilid economic
altul duhovnicesc ; monahT
sunt 16; mal totT batrinT si infirmT.
A fost un loc de exil pentru
afacerl politice pe timpul RegulamentuluT
Organic. Cezar
Boleac a fost ad i inchis mal
mult timp.
Märului (Valea-), vale, situata
In raionul com. Huruesti, jud.
Tecuciti.
Märunta sad Märiuta, ruittele
una cetdff vechr, jud. Olt, plasa
com. Maruntei, situata
pe valea OltuluT, la V. comuneT.
Se vad i azT urme de zidarie
de la cetate, cum si niste olane
de pamint ars, in forma uleiuluT,
de I m. lungime i 0,30
m. in diametru, carT ad servit
la apeductele cetater. Aceste
apeducte ad avut maI multe directiunT.
Unele ad pornit despre
N. de la o cismea vechTe,
ce se aflá in com. Viisoara, la
V., Ruga curtea defunctuluT
Evloghie Gheorghief, unde se
gasese i azI faramaturl de acele
olane i pietre de forma
cubica. Altele ad plecat despre
E., de la cat. Gildaele, de sub
deal, unde azT se afta lacul S'a-
Aci s'ad gasit asemenea
tuburT, la fel cu cele din cetate
si cu cele de la Viisoara,
avind tot directiunea catre V.
la cetatea Marunta. Nu se stie
sigur, daca. aceasta cetate e de
origina geta, daca sati romana.
Pare a fi contimporana cu cele
de la Gilmee, Magazia-de-la-
Crimpoala si Cetatea-de-la-Rosiori,
cu carl pare a fi forrnat
un cadrilater intre Olt, Dunare
si Vede, Vez! Piscul-luT-Sarpe.
Marunta, pddure, a statulur, jud.
Ilfov, pl. Oltenita, in intindere
de 35 hect., care, impreuna cu
trupurile Tufele-Grecului fi Cotroceanca-de-Balta,
formeaza padurea
Cascioarele.
Märuntei, com. rur., jud. Olt,
pl. Siul-d.-s., situata pe Valea-
Iminogulul fi dealul Oltulur, la
28 kil. de Slatina, capitala judetului
si, la I2 de resedinta
Se compune din 2 catune:
Maruntei, resedinta comuneT si
Gildaele, cu o populatie de 149
familil, sad 577 suflete, din carr
140 contribuabill; locuesc In 150
case.
MeseriasT sunt: 4 zidarT
dulgherT, 2 cizmarr si I cojocar.
Ei desfac produsul munceI lar
In comuna si pe pietele de la
Caracal, sati garile cele maT apropiate
ale caer ferate.
Are o, biserica, Comani-NoT,
zidita la 1859 si reparata de
locuitorT in 1892, cu hramul Cuvioasa
Paraschiva, deservita de
I preot, cintaret si i paracliser.
CopliT frecuenta scoala din
com. Viisoara.
Mosia e parte a statuluT si
parte a d-lur M. Dumitrescu,
care are cam 175 hect. arabile
si io hect. vie, Statul are peste
woo hect., din cari. 759 hect.
arabile si 250 hect. luna : salciT
fi plopT.
S'ad improprietarit la 1864,
pe proprietatea statuluT, I 19 loc.,
carora li s'ad dat 349 hect.
Viile ocupa o suprafata de
63 hect.
Intindel ea com. este de 1737
hect.
LocuitoriT poseda ioo bol,
40 vacT, 40 ca! si Tepe, 1065
ol si 118 porcT.
Comerciul se exercita in com.
de 3 circiumarl.

MARUNTEI 296 MARUNTIVIL
Budgetul com. e la veniturl
de 2448 lef si la cheltuelf, de
2340 Id.
O osea comunalg leaga catunele
intre ele si com. cu soseaua
judeteang Slatina-Turnul-
M5.gurele.
Teritoriul com. e brAzdat de
un singur deal, din malul 01tuluI,
numit Coasta-Viilor, pentru-ca
maT inainte era acoperit
Cu Vii. Sunt 3 vglcele, cari
vin numai din ploT si din topirea
zgpezilor.
In partea de N., Ruga soseaua
judeteang, se aflg un lac,
numit Slatinele, si la E. de cat.
Gildaele sunt 3 mAguri: Gura-
Boului, linga lacul Dragomir, si
altele 2 maT mici, .fAra numirl
speciale. La V. de Maruntei,
se afta ruinele- cetatei cu acelasi
nume.
Pamintul e mal mult ses si
putin nisipos ; parte deluros,
negru i productiv.
Com. se invecineste : la N.-V.
cu Viisoara; la E., cu Boianul;
la S., cu com. Comani, si la V.
cu riul Oltul.
Märuntei, sat, facind parte din
com. rur. Maldarul, pl. Vedead.-j.,
jud. Olt.
Are o populatiune de 65 familii
; o bisericg, cu hramul Sf.
Nicolae si loan BotezAtorul, zidita
cm zilele Prea Luminatulur
Domn Alex. Ghica, mitropolit
fiind pgrintele Grigorie, la anul
1833, de popa Stan Mgruntelu
diaconul Radu».
Märuntei, sat, resedinta com.
rur. Mgruntei, pl. Siul-d.-s., jud.
Olt, situat pe valea Oltului, la
kil. de cgtunul Gildaele.
Are o populatiune de 334
locuitorl.
Vite sunt: 42 bol i vacr,
ro bivolf, 23 cal si fepe, 685
of, 6o porcT.
Mosia e proptietatea statului,
pe care o arendeazg anual cu
40000 leY.
Märuntei, sat, facind parte din
com. rur. BAr5.sti-de-Cepturi, pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt. Este situat
pe valea rtuuf Eiul.
Märunti§ul, com. rur., in jud.
Buzaa, plaiul Buzga, situat pe
ambele maluri ale riuluf Buzgul,
la 511/2 kil, de orasul Buzaul.
Limita, la N., incepe din bealul-de-la-Valea-Viei
com. PAtirlagi,
pe care coboarg pana in
riul Buzgul ; la Crucea din lunca
PatirlAgi (moara Butoestilor),
trece riul, urcA pe malul
Dirstef, pana ajunge in muntele
Podul-Rosu ; la E., incepe din Piatra
munteld Podul-Rosu, botar
despre mosia mosnenilor Sibiceni,
o ia pe scursura apeT, prin
pgdure pana la malul Chilie/or,
apoI, continuind slemnea malu-
IuT, ajunge în muchia Gogosului,
de unde se dirige spre mgngstirea
arnul; la S., incepind
de la arnul, se lasg pe piriul
Tega, printre catunele Cuculesti
si Tega pana in riul Buzgul, urmeazg
putin in jos albia Buzaului
pana la gura /luid Bisca-
Chiojdului, trece Buzgul si o
ia pe Bisca-Chiojdului In sus,
pana la gura insulef Braduletul;
la V., apucg pe insula BrAdu-
I etu I pana in virful Piscul-StrImpt,
urca pe muntele Poenari, atinge
putin mosia Bisceni si continua
pe plaiti pana in Dealul-de-la-
Valea:Vid.
Suptafata sa e de 3278 hect.,
din care 1025 hect. arabile, 1156
hect. padure, 265 hect. tIneatg,
413 hect. izlaz, 198 hect. livezI,
2 hect. vie si 219 hect. loe sterp.
Proprietgr mal insemnate, afarg
de pgmintul locuitorilor,
sunt: Mgruntisul, Valea-Seacg
Benga, ale statuluI, Márun-
Poenele, particulare,
apof Mgruntisul-Sibiesc,
al cetelor de 'mosnenf: Siblesa,
RipenT i Poenarl.
Terenul e muntos, totusi are
parti accesibile culturei, in special
porumbuluf.
Din minerale, are pAcurg in
abondentg In catunul Cuculesti,
care se exploateaza sistematic
din 1882, apol urme de sare,
gips si fier in forma -de pirita.
LocuitoriI se ocupg, pe ring
agricultura, cu retarla, facerea
de sanii, cgrute, etc.
Comerciul consta in desfacerea
acestor productiunf si a tuicel.
Tirgurf anuale are: Dumillica
Floriilor, Duminica tuturot sfintilor,
6 August (la Maruntisul),
14 Septembre (Poeni) si 21 Noembre
(Zaharesti).
CAT de comunicatier soseaua
Buzaul-Frontiera, Cizlaul-Chiojdul,
prin Gura-Biscd i alte drurnurT
naturale.
Vite sunt: 609 bol, 198 vacT,
88 viteT, 19 cal, I2 lepe, 5 minjf,
1300 of, 181 capre i 546 pord.
StupT sunt 55.
Comuna e formata din catu n ele
Benga, Cuculesti, Gura-BisciT,
Maguricea, Manastirea, Maruntisul,
Poenele, Valea-Seaca s't
Zaharesti, cu o populatie de
2120 locuitorT, din care 403
contribuabill, locuind in 515
case.
Meseriasl sunt: 5 lemnarT, 34
retad, I croitor, 2 cizmari, 2
fierari, I cojocar, 2 boeangif
2 brutarr.
Budgetul com, e de 3196.56
le! anual.
Are o scoala, in catunul Mgruntisul,
frecuentatg de 91 elevi
si 2 eleve; 4 biserici, una in
Mgruntisul, dota in Poene si
una in Zaharesti, deservite de
5 preotT, 3 cintgretf si 4 paracliserI;
7 circiumf.
Comuna e nota; la inceputul

mARuNTIqui, 297 MASTACANI
secolului nu exista de cit catunul
Poenele si citT-va Tigant,
in catunul Benga, aT manastireT
Verbila. Cele-l'alte sate s'ad format
filtre 1830-186o, lar Benga,
din insurateiT impropietariti pe
mosia Benga sad Verbilat
Märuntiqul, com. rur., jud. Dimbovita,
pl. Bolintinul, situata pe
cimpie, la o mica distanta spre
S.-V, de com. Titul. Prin ra. ionul
comuner trece piriul Rastoaca,
peste care sunt dota podurT.
Se compune din 4 catune :
Tomsani, Maruntisul, Posta si
Matracaua, cu o populatie de
900 locuitorT si 2 bisericT.
Se invecineste: Cu Titul spre
N.-E.; Costesti, spre N.-V. ; cu
Crovul, spre S.-E. si Argesul
spre S.-V.1 despArtindu-se prin
cimpir si unindu-se cu Titul si
Coatesti prin sosele comunale,
lar el' Crovul prin drumurl practice
nesoseluite.
In apropiere de Maruntisul
este si o mica padure de 3500 arii.
AicT R. fost mal nainte vreme
statie de cal de posta pe drumul
Bucuresti-Pitesti.
Märunti§ul, critun de resedinta
al com. Maruntisul, jud. Buzad,
cu 16o locuitorT si 51 case.
Maruntisul, numire ce se mal
da cdtunulul Prahovita-d.-j., com.
cu acela.sT nume, jud. si plaiul
Prahova.
Märuntisul, fost metoh al EpiscopieT
Buzad, jud. Buzad, com.
Maruntisul, azT biserica de mir.
Märunti§ul(Cretuleasca,Sturzea),
mo)sie, In jud. Buzar', com.
Maruntisul, catunele Maruntisul,
Maguricea si Cuculesti. Are 850
hect.) din carl 420 hect. padure,
testul araturT, livezi si flneata.
Märunti§ul, mofe, In jud. Buzad,
com. Maruntisul, in intindere
cam de 830 hect., araturT,
livezT, fineata, izlaz si sterp.
Proprietate in devalmasie a mosnenilor
SibiestI si PoenarT.
Märuntisul-Valea-Seack mofie,
in jud. Buzad, com. Maruntisul,
proprietate a statulur, peadinte
de Episcopia Buzad; are
o intindere cam de 470 hect.,
din carT 95 hect. loc arabil,
crivina, pietris si izlaz, iar 374
hect. padure.
MAsälii, clitun (tirta), In jud. Ia-
'omita, pl. Ialomita-Balta, pendinte
de com. Suditi.
Mfiscuri, sat, In jud. si pl. Tutova,
spre N.-N.-V. de Birlad.
Formeaza sin gur o comun A (com.
MAscuri). Are o populatie de
358 locuitorT, din car1 78 contribuabilT,
locuind in 95 case;
o biserica ; 2 circiuml.
Se cultiva viea pe o suprafata
de 42,50 hect., din carr
15,50 nelucratoare, iar pruniT,
pe o suprafata de 50 arif.
Budgetul com. e de 1388 lel,
41 banT.
Mfiseaua, munte, in jud. Buzad,
com. Minzalesti, imprejurul schitulla
Gavanul, gol si stincos.
Mistacfinul, sat, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Balusesti, spre
N.-E. de satul Balusesti si la 3
kil, de el.
Are o populatie de 34 familif,
sad 179 suflete, din carT 37
contribuabilf, locuind in 39 case.
Sunt 6i vite marT cornute.
MAsticani, com. fut.., in jud.
Covurluid, pl. Prutul, in partea
N. a lacului Covurluiii, l'ata in
fata cu Foltesti si la 40 kil.
de la Galati.
Se margineste : la E. cu Prutul,
aviad in ata satul basarabean
numit Vadul-luT-Isac si cu
catunul Branesti, com. Vladesti ;
la V., Cu Cuca; la S., cu Foltesti
; si la N'. tu catunul Roscani,
com. Vladesti.
Apele ce uda comuna sunt :
lacut Covurluid, in partile de
N. si S.; baltile Pestritele, l'irliturile,
Carusul si Vlasca, si tuate
pe sesul PrutuluT si formate prin
varsaturile sale ; &tul Covurluid
si plriiasul Parul sad Valea-
ParuluT.
Este formata din trei catune:
Mastacani, resedinta, Chiraftei, si
DrAgulesti sad Tolica, departate
de resedinta com., a doua
ca vre-o 300 m. si a treia cu
2 kil.
Locuitorir se impart ast-fel :
la MastAcani, razesT; la Chiraftei,
fostr clacasT improprietaritT; la
Draculesti, simpli servitorl al
proprietatei marT.
Are o populatie de 545 familiT,
saa 2225 suflete, din carl
378 contrib., locuind in 518 case.
Sunt 2 bisericT: in Mastacani
si Chiraftei, ambele cu hramul
Sf. VoevozT. Cea din Mastacani
zidita din I 802 1805 de catre
razasil locall; cea din Chiraftei
construitl in 1822 de familia
A. Codreanu, proprietarul mosieï;
dupa noua asezare a parohiilor,
com. Mastacani, formind o
parohie, cu catedralaSf. VoevozT
din resedinta, i s'a fixa,t un preot
paroh, un preot ajutor si 4 cintaretT.
Sunt 2 coll, una de blet1 si
a doua de fete, ambele in resedinta
comuneT; scoala de baeti
e frecuentata de 80 85 elevI ;
scoala de fete de 20 25 eleve.
Teritoriul comuner este: la
Mastacani, ses si vale; la Chiraftei
mal mult deaturT si la Draculesti,
platod ridicat si ses al
PrutuluT.

MXSTÀCANI 298 MXTXSAIIT-DE-SUS
Solul, afara de sesul Prutulul,
unde e negru-baltos, e incolo
nisipo - argilos, si pe alocurea
amestecatura de prundis mic.
Suprafata com. e de 5005
hect, din carl: arabile 2582, vi!
194, fineatA 225, baltr i stufarie
129, imas 385, vetrele satelot
243, paclure 991, tufaris 257.
Din acestea : 3735 hect. apartin
proprietatel mar! i 1260 proprietAtermicT.
Proprietatea mare
e reprezintata prin mosiile Chiraftei
i Draculesti.
Pe Ruga plugarie, cresterea
vitelor si cultura viilor, locuitoril
se mar ocupa i Cu pescarla,
facerea rogojinelor, cosirea
stufulur si carausia.
Circiumr sunt 4. MeseriasT se
allá: 2 croitorT, 2 cojocarT, 4
dogarT, 2 timplarT si mal multr
fierarr. Putine femer lucreazá
inul, mal multe cinepa. Locuitoril
poseda 150 plugurr, din
caei 16 sistematice.
Budgetul comunal e la veniturl
de 13489 le!, 94 banT,
la cheltueli de 13251 ler, 89banT.
Comuna este strabatuta de :
calea judeteana Galati-Bujor-Birlad,
care trece pe mosia Chiraftei,
pe o lungime de veo 3
kil. ; de calea Galati-Falciii, prin
mosia Draculesti, tot pe o lungime
de vr'o 3 kil.
Mistficani, sat, rAza§esc i resedinta
comuneT cu acelasT nume,
jud. Covurluiti. Intinderea mosiel
e de 859 hect. Are o populatie
de 368 familiT, sati 1558
suflete, locuind in 341 case; o
biserica doul scoli. Vez! comuna
Mástacani.
Mästicanoasa, numire vechie
ce se da si azT de catre loc.
bastinasr, pirtului Mastacanul.
Mästäneqti, mofie, pe care pe
la 1600 s'a infiintat satul Apos-
tolache, din pl. Podgoria, jud.
Prahova.
Mästäne§ti, deal, jud. Prahova,
pl. Podgoria, situat la N, de
com. Apostolache. Are directia
de la V. spre E. Pe el se
cultiva. vie.
Mi§ca§ul, jud. Bacati, pl.
Muntelui, care curge de la V.
spre E. pe limita teritoriilor comunelor
Darmanesti i Doftana
si se vara pe dreapta TrotusuluT.
M4cateni, sat, pe sesul din
dreapta Jijier, In pattea de S.
a comunel Trusesti, plasa Jijia,
jud. Botosani, cu o suprafata
de 1363 hect., din carT 570
hect. padure, in partea de S.-
V., si Cu o populatie de 67 famili!,
san 266 suflete, din carT
50 contribuabill.
Are o biserica, Cu 2 preotr
3 cintaretr; 2 cIrciumT ;- 3 COmerciantT
si 4 meseriasr.
Vite : 255 vite mar! cornute,
67 ca!, x125 oT i 25 porcT.
Mi§cate§ti, sat, In jud, Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, comuna Dobreni,
situat in valea formata
de dealul cu acelasr nume, din
ramura Balaurulur, despre E.
Are o populatie de familiT,
sati 15 suflete ; o biserica, fondata
de tefan-Voda ; 28 vite.
Satul formeaza un trup cu
satul Casarla.
Mä§cite§ti, firtiaf, ce izvoreste
din dealul cu acelasT nume, rat'aura
despre E. a Balaurulur,
jud. Neamtu, curge pi-in satul
Caciulesti, com. Caciulesti, pl.
Piatra-Muntele, si se varsa
dreapta pirlului Cracaul.
Mitasea, lac, in jud. Ialomita,
instila Balta, pl. Borcea, pe teri-
toriul comunelor Sotariciul
Jegalia.
Mitácina, cätun, in jud. Putna,
pl. Vrancea, com. Valea-Sarel.
Are o populatie de ¡co suflete,
carl locuesc in 22 case.
Mätäsari, com. rur. i sat, in jud.
Mehedinti, pl. \altor, la 57 kil.
de orasul Turnul-Severin. Este
situata pe vale si se margineste :
la N. Cu com. Bradetul; la E.,
Cu cat. Buhorelul de com., Dragotesti
; spre S. -cu com. Dragotesti
i Cozmanesti ; lar spre
V., Cu comunele:.Tehomirul, Miculesti
si Runcurelul.
Satul Matasari formeaza com.
Cu satele Croici i MAtasarid,-s.,
avind peste tot 1300 locultor!,
din carT 200 contribuabili,
locuind In 260 case.
Locuitorir posea 28 plugurr,
46 care cu bol, 6 cárute cu
ca!; 8o stupT.
Prin comuna trece soseaua
Plostina-Niculesti-MAtAsari.
Are 2 bisericr, deservite de
preotT i 4 cintaretr ; o scoall,
conclusa de i invatator i frecuentata
de 35 den
Vite : 640 vite mar! cornutef
22 ca!, 400 oi i 465 timatorl.
Budgetul comuner e la veniturl
de 1304 le!, lar la cheltuelT,
de 790 ler.
Dealurr; mar principale In comuna
sunt : Dealul-Sterper, Bohorelul,
Croici, Dealul-Mic
Dealul-Calugarulur.
Pirlias este : Jiltul, ce se 'var-
O. in Jiul, lar val sunt Valea-
Mare i Valea-Arsiter.
Mätäsari-de-Jos, sat, Cu 82 casel
in jud. Mehedinti, pl. Vailor,
este tesedinta com. Matasari.
Mätäsari-de-Sus, sat, id jud.
Mehedinti, pL VAilor, com rur.
Matasari, cu 94 case.

MXTASARUL 299 mXilui.,
Mätäsarul, com. rur., in jud.
Dimbovita, pl. Cobia, situata
parte pe cimpie si parte pe deal,
la citI-va kil. spre E. de Gaesti.
Prin raionuL comunel curge
tiul Rastoaca peste care este
un pod.
Se compune din 4 alune:
Matasarul, Odaia-TurculuI, Cretulesti
si Panesti, cu o populatie
de 1425 locuitori.
Are 2 biserid ; o scoala ; o
moara de aburi si una de apl.
ampia din apropierea com.
poarta numele de Lunca-MdtasaruluI.
Se invecineste: la E., Cu com.
Podulesti; la V., Cu Cojocarul;
la N., cu com. Sperieteni si la
S. cu Mogosani, despartindu-se
de toate aceste comune prin
cimpiI si prin padurI si uninduse
prin sosele vecino-comunale.
Mitäsarul, stalie de dr,-d.f., in
jud. Dimbovita, pl. Cobia, cat.
Mogosani, pe unja Chitila-Pitesti,
pusa in circulatie la 13
Sept., 1872. Se afla intre statiile
Titu (10.4 kil.) si Glesti (11.3
ldl.). Inaltimea d'asupra niveluluI
Mard de 163m.o9. Venitul
acesteI statiI pe anul 1896 a
fost de 34279 leI 70 banI.
Mäte§ti, cdtun, al com. M'Aradneni,
jud. Buzan, Cu 520 locuitorl
si io8 case; are sub-divizia
Ungureni.
Mate§ti, mofie, in jud. Buzan,
com. Maracineni, cat. Matesti.
Are cam 1120 hect., din carI
800 hect. arabile, 14 gradinI de
zarzavat, apoI prund si izlaz.
Mätita, mofie, a statulur, jud. Prahoya,
pl. Podgoria, com. Pacureti,
fosa pendinte de Episcopia
Buzaul.
Aduce un venit anual de
3400 Id.
62080. Morolo Diolimar Lisura/lo. Vol. 1 V
Mitorätul, deal, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s., tinind de
com. rur. Bresnita. Pe ad, se
zice, ca ar fi fost un drum roman
ce ducea peste _muntI in
Austria.
Mätule§ti, vtahala, in com. rur.
Balacita, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Matara, cdtun,a1 com. Colti, jud.
Buzan, CU 120 IOCUltOli §i 24
case. Se ja adesea impreuna cu
Muscelul-Caraimanesc.
Mätärei (firful.-), munte, stincos,
acoperit de putina padure,
in jud. I3uzati, com. Colti; serva
ca punct de hotar intre plaiurile
Buzaul si Pirscovul.
Mätäul, com. rur., in jud. Muscel,
pl, Dimbovita, la S.-E. si la
5 kil. de ampulung, situat pe
un deal inalt si frumos, care
predomina orasul ampulung.
Se compune din 5 catune :
Mataul, Calulesti, Chiliile, Cocenesti
si Suslanesti, cu o populatie
de 1194 locuitorI, din
carI 199 contribuabill.
Radu-Basarab, a fondat la
Mataul un ospiciti de nenorocitI,
pentru adapostirea orbilor,
schiopilor, girbovilor, ologilor,
etc., inzestrindu-1 insusT
cu mosia Mataul si scutind populatia
acestor nenorocitI de oilce
dajdff de peste an.
Se mal spune ca Mataul era
locul de pedeapsa al celor rar.
CeI vinovatI aci se expatriad si
se executati din ordinul Domnilor.
Are o scoala mixta, frecuentata.
de 6o copil; 4 biserid, deservite
de 2 preotI si 4 dascall.
Budgetul com, e la veniturI
de 2296 leI si la cheltuelI, de
2265 leI,
O osea, care se bifurca din
soseaua judetean" a Tirgovistea-
Ruar, pleaca de la com. VAleni,
pl. Dimbovita, trece prin
Mataul si coboara in orasul
ampulung.
Este cam izolata de alte
comune vecine. D'aci scoborI
spre N. la ampulung, spre
S. la Jugurul si Poenari, spre
V. la Godeni si spre E. in apa
Argeselul.
La 1831, ivindu-se in Tara
boale epidemice, Mataul servi
de carantina pentru orasul ampulung,
asezindu-se aci custozr
chiar dintre °rasan
Mitäul, sat, facind parte din
com. rur. cu acelasI nume, pl.
Dimbovita, jud. Muscel.
Mätäul, pisc, (toso m.), in jud.
Muscel, la S.-E. de .ampulung,
pe un masiv ingust, tare Riul-
TirguluI si riul Argeselul. Acest
masiv se termina aproape de
confluenta riuluI Argeselul cu
Riul-TirguluI si prezinta o sea
larga la S. de Namaesti, prin
care trece soseaua ampulung-
Rucar-Frontiera.
Piscul Mataul este situat pe
culmea dintre Argeselul si Riul-
Tirguld si este legat cu Cimpulung
printr'o osea care se
prelungeste prin %ralea piriuluI
Jugurul spre Mihaesti, iar cu
valea ArgeseluluI comunica prin
drumurl de care.
Matäul, deal, pe care se afla situata
com. cu acelasI nume, jud.
Muscel, intre riul Argeselul si
Riul-TirguluI.
Acest deal predomina toata
partea de S. a ()rapta ampulung.
Mätäul, mofie, in jud. Buzan,
com. Tohani, cat. Gura-VaduluI;
are cam 400 hect., din care 40
arabile, 36 izlaz, restul vie.
39

MXTCANI 300, MXX1NENI
Mätcani,peldure, in jud. Bacan si
Tecucia, intinzinclu-se spre S.,
pe lingl satul Corbasca pana
la Gherdana.
In dreptul satuluT Gherdana,
sub radacinele arborilor secularT,
s'aa gasit resturT de animale,
de arme si caramizT. Padurea,
tmpreuna cu mosia, a fost a luT
Duca-Voda. De la el a trecut
la vistiernicul Ilie Catargia si
mal pe urma. la Constantin Bals
care a facut i schitul Pogletul.
Mätiona, vale, in jud. Buzan,
com. Breaza, cat. Badeni. Incepe
dia muntele Istritia, de
la Fintina-GheroiuluT si se varsä
in piriul Pietroasa in capul viilor,
la Putul-cu-Salcie, din com.
Pietroasa-d.-s. In timp de ploae
e foarte violenta, aduce stIncT
intregT i cauzeaza multe pierden!
malurenilor.
Mixineni, com. rur., In judetul
R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., pe
malul drept al riuluT Siretul.
Este asezata in partea de E.
a juct, la 50 kil. spre N.-E. de
orasul R.-Sarat, si in partea de
E. a plaseT, la 15 kil. spre E.
de com. Mlicanesti, resedinta
pla§el.
Comunele mal apropiate sunt:
Gulianca, la IO kil. i Corbul,
la I0 kil.
Se margineste: la N., cu com.
Corbul ; la E., cu Maxmeni (jud.
Covurluia); la S., cu Gurguesti
(jud. Braila), si la V., cu Gulianca.
Este o com. de cimp.
Riul Siretul o uda la E., de
la N.-V. la S.-E., formind Balta-
Maxinenilor ; riul Buzaul la S.,
de la S.-V. la N.-E.; piriul Buzaelul,
la V. Are si 24 puturT.
Cite-va -case sunt asezate la
gura BuzduluT si poarta numele
de Sirbesti.
Suprafata com. este de 7073
hect., din cae 73 hect. vatra
com., i000 hect. ale locuitorilor
si 60oo hect. ale particularilor.
Are o populatie de 362 familiT,
sati 1393 suflete ; o biseriel,
numita. Schitul-Maxineni,
cu hramul Nasterea Sf. loan
Botezatorul, zidita in 1638 de
Matein-Basarab, tntretinuta de
Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti,
deservita de preot
3 ctntlretT ; o scoa1ä mixta, fondata
in 1878 de com., conclusa
de i invatator i frecuentatä de
go
Calitatea pamintulul este mediocra,
terenul fiind acoperir cu
mlastinT intinse. Com. are: 2250
hect. arabile, goo hect. imas, 25
hect. padurT, 42 hect. viT, 3303
hect. neproductiv (mlastinT).
Locuitorif posea.: 260 plugurT,
2 masinT de semanat;
de treerat, i de secerat, i moara
Cu aburT; 305 bol, 426 vacT,
243 cal, 227 Tepe, 2491 oT, 291
rimatorT.
MeseriasT sunt: r potcovar,
2 timplarT, 2 geamgiT.
Comerciul consta in importul
colonialelor, instrumentelor agricole
si in exportul cerealelor
vitelor. Transportul se face prin
statia Independenta (jud. Covurluin),
la 8 kil. spre E. Sunt
14 comerciantI.
Calle de comunicatie : catea
judeteana Virtescoi-Focsani-Maxineni-Braila
; la Corbul ; spre
Gulianca-Ciorasti-R.-Sarat.
Budgetul com. e la veniturT
de 4420 leT, iar la cheltuelT, de
4311 leT.
MAxineni, fost sat,§i comuna, in
jud. Covurluiti, pl. Siretul, fina
Piscul, desfiintat de citT-va anT,
din cauza inundatiilor Siretultd
(vezI Independenta, com.). Se
compunea din catunele Maxineni,
Baba si Viorica.
Din acest sat a fost originar
raposatul loan Maxim, nascut
Ja 182s, mort la Bucuresti, la
2 Iunie 1877, fost profesor distins
de limba -latina la liceul Sf.
Saya din Bucuresti i membru
al AcademieT Romine. Era fiul
preotuluT C. Maxim.
Mfixineni, (Mixinul), sat, fácind
parte din com. rur. Greci-Gradistea,
pl. Mostistea, jud. Ilfov.
Este situat la E. de Gradistea,
intre valea Pociovalistea si padurea
Gradistea.
Se intinde pe o suprafata de
535 hect., coprinend si un heleste',
si are o populatie de
234 locuitorT.
Mostenitoril defunctuluT G.
H. Tudorache ati 435 hect. si
locuitorif, too hect. ProprietariT
cultiva 210 hect., (40 sterpe, 50
izlaz, 135 pIdure)..LocuitoriT cultiva
tot terenul, afarg de ¡o hect.,
carl ramin sterpe.
Are o biserica, cu hramul Adormirea,
deservitg de i preot
si 2 cintaretT; o scoala mixta,
frecuentata de 17 elevT si 4
eleve.
Comerciul se face de i c'irciumar.
Numarul vitelor marT e de
133 si al celor miel, de 263.
schit, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-j., com. Maxineni,
fondat in 1638 de MateT-Basarab.
Este intretinut de Eforia
Spitalelor Civile si a ramas numaT
biserica de mir.
mofie a statuluT, in
jud. Covurluiti, pl. Siretul, com.
Independenta, fosa pendinte de
manastirea Bistrita. Are 3562
hect., din carT 37 hect. pAdure si
37 '/2 vil'. Se arendeaza cu 5 0000
leT anual.
Mfixineni, mofie, de i300
jud. Braila, proprietatea EforieT

MKXINENILOR (COTUL-) 301 MEDJIDIA (PLASK)
Spitalelor Civile, ocupind partea
de V. a com. Cotul-Lung.
Maxinenilor (Cotul-), vechiz1pichet,
cu No. 95, la hotarul catre
Moldova, in jud. R.-SArat, pl.
Marginea-d.-j., com. Maxineni ;
azi e han pe drumul spre Corbul.
Mäzinie§ti, /oc, jud. Bacati, pl.
MunteluT, comuna Podurile, pe
care se afla satul Valea-Soaser,
coprinzind si silistea satuluT Podurile.
Mizärarul, sat, cu 47 locuitorT,
jud. Arges, pl. OltuluT, facind
parte din com. rur. Balcesti.
.5
Mecea, sat, facind parte din comuna
rurall Ciortesti, pl. Mijlocul,
jud. Vilcea.
Are o populatie de 519 locuitorT,
257 barbatT si 262 fe-
meT.
Este situat pe valea si dealul
Cu acelasT nume.
Are o biserica, fondata la
anul 1809 si reparata la anul
1855.
Mechiaua (Hiotul), sat, factnd
parte din com. rur. Corbeanca,
pl. Znagovul, jud. Ilfov. Este
situat la N. de Tamasi, intre
Valea - Calugarului si padurea
Vlasier.
Se intinde pe o suprafata. de
768 hect. cu o populatie de
168 locuitorl.
D-1 A. Vasiliu si Gr. Ciresanu
ati 670 hect. si locuitorii, 98
hect. Proprietarii cultiva 250
hect. (20 héct. izlaz, 400 hect.
padure). LocuitoriT cultiva tot
terenul.
Conierciul se face de I circiumar.
Numarul vitelor marT e de
104 si al celor miel', de 274.
Meciça, astrpv pe Dunare, jud.
Vlasca, pl. Marginea, pendinte
de com. Arsache, pe proprietatea
Paraipani.
Mecule§ti, sat, facind parte din
com. rur. Gavana- Valea - Rea,
jud. Arges, pl. Pitesti.
Are o populatie de 30 familii,
sati 136 suflete; o biserica, cu
hramul SE Voevozi, cu I preot
$i I cintäret.
Medeleni, sat, jud. Iasi, pl. Branistea,
com. Gollesti, situat pe
malul Prutului si inconjurat de
paduri.
Are o populatie de 41 familii,
sati 139 suflete; o biserica, facuta
la 1798, de obstia locuitorilor,
avind un eclesiarc.
Vite: 164 vite marT cornute,
22 OT, 30 cal i 37 rimatorT.
Medeleni, sat, facind parte din
com. Godinesti, jud. Tecuciti.
Situat la N. comuneT, la 3 kil.
de resedinta.
Are o populatie de 48 familiT,
sati 195 suflete, locuind
in 47 case'; o biserica, ca hramul
Sf. Voevozi, zidita. de Stolnicul
loan Tacu, la 1820.
LocuitoriT s'el improprietarit
la 1864.
Media, pdclure a statului, in intindere
de 250 hect., tinInd de
muntiT manastirei Cimpulung,
carT fac parte din com. Corbsori
si Berevoesti, plaiul Nucsoara,
jud. Muscel.
Mediasca, p2r112, jud. Suceava.
Izvoreste din padurea Huhurezul,
sub numele de piriul Subtirelul,
trece prin satele: Mesteceni,
Movileni si Negotesti,
de unde ja numele de Piriul-
Mare, 4I continua. cursul prin
satul Rusi, de unde i se zice
Mediasca si se varsa in Moldova.
Lungimea sa e de O kil,
Are de tributarT din stinga piraiele:
Movileni, Cucoseni, Tatareni,
SdneT si Gavanul, lar din
dreapta piraiele: Rusi si Foca.
Medjidia, plasei, ocupind partea
de V. si centrala a jud. Constanta.
'T-a luat numele de la rqedinta
sa, oraselul Medjidia sari
Mejidie.
Diagonalele sale cele mal marT
sunt de la N. la S., de la virful Erchesec,
la virful Cangagi, si de
la V. la E., de la virful Cuzgun
la movila Islam-Tepe
Se margineste la N. cu plasa
Hirsova, lar la E. cu plasa
Constanta, la S. ca plasa Mangalia,
lar la V. cu jud. Ialomita,
despartindu-se din fluviul Dunarea.
Relieful soluluT e in general
accidentat. MaT cu osebire in
partea de V., pe malul Dunarer,
dealurile si valle se succed. Dealurile
in general stincoase si pietroase,
nu numaT ca impiedica
batrinul fluvitl de a se indrepta
spre Mare, dar fi ?living spre
N. si chiar spre N.-V., lungindu-T
cursul cu vi-e-o sutä kil. pana
ce se varsa in Mare.
Plasa Medjidia tine de terasa
dunareana, si este despartita
in doul jumatati prin
depresiunea Cara-Su, ce merge
de la Cernavoda, pi-in Medjidia,
la Constanta. Dealurile, carT
brazdeaza plasa, formeaza mal
multe sisteme, carT, de si stail
in legatura unele cu altele, Ostreaza
fusa fie-care caracterul
sati deosebit. Acestea sunt : in
comuna Vlah-Bair, la V., intre
baltile Vederoasa si Baciul, cu
virful Vlah-Chioi (155 kil.); in
comuna Rasova, coprinsa futre
Dunare, baltile Vederoasa s'i
Cochirleni si valle Ghiordungi
si Petera, cu virful Mulciova
(158 kil.), la V.; in Cochirleni,

MEDJIDIA (PLASA) 802 MEDJIDIA (PLASÀ)
cu virful Ho$u-Iuc (127 m.), la
V., intre Dunare lacurile Cochirleni,
Caru-Su i valea Pe$tera
; in comuna Cernavoda, cu
virful Defcea (126 m.) la V.,
intre Dunare, lacurile Purcaretl
Ramadan, Cara-Su $1 valea Tileriun
; in Tortoman, la N., intre
Dunare, lacurile Domneasca
Ramadan (Cu Purcareti $1 Tileriun)
i intre valle Tileriun
SiNtea, cu virful Tortoman (166
m.) ; in comuna Ta$-Punar, intre
Dunare i vaile Boazgic $i Sili$te,
cu virful Alah-Bair (204
m.), la N.; in Docuzol, la N.-
E., 'filtre valle Cara - Su, Docuzol
si Chiostel, cu virful Docuzol
(109 m.), prin partea centran
a pla.$eT; in comuna Hagi-
Cabul, cu virful Caratai (roo m.),
intre valle Chiostel, Cara-Su $i
Ciobanul, in spre E.; in comuna
Medjidia, in partea centran., cu
virful Idris-Cirnos (127 m.), intre
valle Cara-Su $i Acangia-Dere;
in Biulbiul, cu virful Cuciuc-
Biulbiul - Sud (r3 m.), la S.-
E. tare valle A angla i Ghiordungi-Orman
; in comuna Omer-
Bei-Bair, cu virful Cogea-Iuc (147
m.) la S., intre vaile Ghiordungi
$1Enige ; in Enige, cu virful Borungea
(162 m.) i Adam-Clissi
(158 m.) pe care se afla monumentul
de la Adam - Clissi,
futre valle Urluia, Ghiordungi
Enige, in partea S.-V. a comuneT.
Toate dealurile carT compun
aceste sisteme sunt de natura
pietroask mal cu seama cele de
linga Dunare, ridicindu-se in
forma. de zid de asupra el. Sunt
acoperite cu finete $i pa$unT,
semanaturT, i lipsite de padurT,
din care cauza domne$te
o mare uscaciune.
Dunarea uda plasa la V., de
la Rasova i pana aproape de
satul Boazgic, din plasa Htrqova,
pe o lungime de 30 kil. ;
rectiunea cursului sad este de
la S.-V. spre N.-E. ; largimea
sa nu intrece nicairT 1500 m.
adincimea variaz5. intre 12-14
m. ; malul sad drept, dobrogean,
este inalt, stincos, ajungind la
roo m. aproape de Cernavoda.
Un pod de fier al caer ferate Bucure$ti
- Constanta leaga cele
dota malurI ale sale, Ruga. Cernavoda.
(VezT Podul Carol I.)
Formeaza mal multe insule, unele
acoperite cu nisip, altele cu padurl
de salciT ; principale sunt,
inceptnd de la S.-V. spre N.-
E. : Ostrovul - Lung, Hinogul,
Troina, Seimeni, Cernavoda
Seimeni-MicT. Piriul care serva de
scurgere i in acela$T timp de
alimentatiuuea laculuT Cara-Su,
cind apele DunareT vin marl, o
uda la V.
Valle cae o brazdeaza. sunt :
Ghiordungi, unitä cu valea Enige
$iIusu-Funar, la V., deschizinduse
in lacul Baciul ; valea Urluia,
la V., deschizindu-se in
balta Vederoasa.; Rasova i Caramancea,
deschizindu-se in Dundre,
la V.; Valea-Pe$tereT unita
cu Acang-i-Dere $1Ichingi-Dere,
prin partea centran.; valea Cara-
Su, prin mijlocul pla$eT, trecind
prin Medjidia, i deschizindu-se in
balta Cara-Su $1 care forma odinicara.
drumul Durare! catre Mare ;
valea Tibrinul, formata din valle
Tortoman $i Dere-Chioi, $i deschizin
du-se in lacul Tibrinul, braz-
&Lid partea de N. a pla$eT ; Si-
11$tea sad Ta.$-Punar, in partea de
N, deschizindp-se in lacul Domneasca;
Boazgic, care convine
apa, in partea de N., formind un
pirld, care o uda in partea de
N., i se varsa in Dun5re ;
valle: Docuzol, Chiostel-Hagi-
Cabul, Ciobanul i Medjidia, adiacente
ale vaeT Cara-Su, care
o brazdeaza In partea centran
cea estica.
Plasa Medjidia e formata din
dota comune urbane i 13 rurale.
Cele urbane sunt :
Medjidia, re$edinta eT, in partea
centran, in valea Cara-Su ;
Cernavoda, pe malul drept al
Dunarel, la locul de unde incepe
valea Cara-Su, la V. Ea
este capul huid ferate Cernavoda-Co.nstanta.
Comunele rurale sunt :
i. Alacapi, la E., pe valea
Cara-Su, cu catune/e A/acapt,
Chiostel i Docuzol ;
Bialbiul, la S.-E., pe valea
Biulbiul, Cu catunele : Buiuc-Biulbiul,
Cuciuc-Biulbiul, Ende-Cara-Chioi
$1 Turc-Murfat;
Cara-Baci, la S., pe valea
Borungea, e i catunele : Cara-
Baci, Cangagi-Be$oul $1 Cangagi
Caratai, la E., pe valea
Caratal, cu catunele : Caratal $1
Agi-Cabul ;
Chioseler, la S.-V., pe valea
Borungea, cu catunele : Chicseler
$i Borungea ;
Cocargea, in partea centran,
pe valea Cocargea, Cu catunde:
Cocargea $i Susus-Allbel-Ceair
;
Cochirleni, la V., pe malul
nordis al laculuT Cochirleni,
Cu catunele : Cochirleni i Ivrinez
;
Eni gea, la S.-V., pe valea
Enigea, cu catunele Enigea,
Adam-Clisi, Arabagi, Ius-Fanar,
Mulciova, Polucci i Tala$man ;
Mamut - Cuius, In partea
centran, pe valea Petera,
catunele : Mamut-Cuius, Caci-
Amac, Idris-Cuius, Mircea-Voda,
Petera, Saidia i Turc-A maza ;
ro. Rasova, la S.-V., pe malul
drept al DunareT, cu catu.
nele : Rasova i Vlah-Chioi ;
Seimeni, la N.-V., pe malul
drept al DunareT, cu catunele
: Seimeni-Marl i Seimeni-
Miel ;
12. Taf-Pinar, la N., pe va-

MEDJ1DIA (ORA) 303 MEDJ1DIA (ORA)
lea Tas-Punar, cu catunele: Baltagesti,
Chior - Cesme - Romin,
Chior-Cesme-Tatar si Saragea ;
13. Tortoman, la N.-E., pe
valea Tortoman, Cu catunele :
Tortoman, A.zizie, Celebi-Chioi,
Deocea, Derin - Chioi, Facria,
Geabacul si Satul-Noli.
Are o populatie de 4258 famillY,
sati 18499 suflete.
Intinderea totala a piase!: este
de 143200 hect., din carr 1411
hect. ocupate de vetrele satelor,
71486 hect. cultivabile, 61522
hect. necultivate, 4225 hect.
izlaz, 97 hect. vie, 3500 hect.
padurT si tufarisurY.
LocuitoriT posea : 2455 plugurT
cu bol, 70 plugurT cu cal;
767 care cu bol, 2478 carute
Cu boT ; 8 masinT de treerat cu
aburf, 4 masinT de semanat, 148
masini de secerat, 66 masinT de
batut porumbul, 473 grape de
fier, 33 masinT de vtnturat, 23
diferite alte masinT agricole ; 6
morI cu aburT, I cu apa, 32 de
vint ; 1 fabrica de apa gazoasa
si 2 de daracit Hila. ; 150 armasarT,
3620 Tepe, 3402 caT,
1046 minzT ; 107 taurl, 8936 boT,
7634 vacT, 3013 vitel ; 93 bivolY,
141 bivolite, 38 malacY; 167
magarT ; 7246 berbecT, 98950 oT,
41358 miel; ToI tapT, 804 capre,
301 TezT; 1345 porcT, 1484
scroafe ; 69 stupf cu albine.
Sunt 12 biseria deservite de
13 preotT, 8 dascalT si 16 paracliserl;
22 geamiT cu ir8 hogl
si vre-o 4-5 case de rugaciunT
ale locuitorilor protestantl ; 19
scoale, din carT 2 de baetT, 2
de. fete, cite una in Medjidia
si Cernavoda, si 18 scoale mixte,
frecuentate de 611 baetT si 254
fete.
Sunt 854 puturT in catune
si Ir pe cimp.
Comerciul consta in importul
de manufacturT, instrumente agricole,
etc. O in export de ce-
reale, finete, animale si Una;
sunt 344 comerciantl, din carT
120 circiumarT. Comerciul se
face pe Dunare, prin orasul Cernavoda
si satul Rasova, iar in
interior, pe calea ferata Cernavoda
- Medjidia - Constanta. In
Medjidia se maT fac si douX
tirgurT de vite.
Calle de comunicatie sunt :
plutirea pe Durare cu porturile
Cernavoda, Rasova si oprirea
la Seimeni; pe lacarT, cu lun.
trele ; calea ferata Cernavoda-
Mircea-Voda-Medjidia - Constanta;
drumurile marT salí judetene
: de la Medjidia la Mulciova
; la Boazgic; la Cernavoda
si Rasova; la Cara-Murat ; la
Biulbiul ; la Alacapi ; de la Biulbiul
la Mulciova ; in fine, drumurile
comunale si vecinale carr
brazdeaza in diferite directiunT
teritoriul plaseT.
In plasa s'ali gasit nenumarate
valurT romane (Traian) ;
sunt urme de cetatT romane
(Tropaeum, Axiopolis), de monumente
(cel de la Adam.Clissi),
etc.
Medjidia, com. urb., in jud. Constantaf
pl. Medjidia.
Este situata in partea centran
a judetuluT, spre V. de orasul
Constanta, si in cea centralá a
plaseT Medjidia.
Se invecineste cu comunele:
Caratai, la ro kil. spre N.-E.;
Alacapi, la I I kil., spre S.-E.;
Mamut-Cuius, la 12 kil., spre S.;
Tortomanul, sat, la 12 kil., spre
N.-V.; Murfatlar, la 15 kil., spre
S. - E.; Cernavoda, la .25 kil.,
spre V.
Se margineste la N. si N.-V.
cu com. Tortomanul, despartindu-se
prin dealurile: Docuzol-
Bair, Panaghir si valea Cilibi-
Chioi ; la S., cu com. Biulbiul si
Mamut-Cuius, despartindu-se de
ce a d'intiiii prin degurile Val-
vasin-Bair siTabia-Frantuzeasca,
de cea d'a doua prin valea Caralic-Ceair
si dealul Congaz-Bair ;
la V., cu catunul Alibei-Ceair
(al comuneI Cogarcea), despartindu-se
prin dealul Docuzol-
Bair si Medjidia-Bair.
Relieful soluluT e putin accidentat
de dealurile: Docuzol-
Bair (93 m.), la N.-V.; Panaghirul
cu virful Panaghirul (97 m.),
la N.-V.; Ali-Bei-Ciair-Bair (85
m.), la V., intinzindu-se pana
ling5. Medjidia ; Tabia-Frantuzeasca,
cu virful Medjidia sati
Caiacic (1 1 1 m.), la S. si in
partea centran.; Vai-Vasin-Bair
(117 m.), la S.-V.; Cara-Chioi-
Bair (120 m.), la S.-E.; Endec-
Cara-Chioi, c u virful Endec-Cara-
Chioi (112 m.), la. E.; Docuzol-
Bair cu virful Chiostel (58 m.), la
N.-E.; Medjidia prin ce ntrul com.,
pe linga valea, balta si oraselul
Medjidia (91 m.). Toate aceste
dealurT sunt in general acoperite
cu verdeata, semanaturT si
finete ; odinioarl erad acoperite
si cu padurf frumoase. Printre
movile putin numeroase (12) insemnam
Panaghir-Iuc (97 m. la
N.-V. si Ali-Bei-Ceair Iuc (in
m.) la S.-V., artificiale; azT acoperite
cu verdeata, au servit odin
ioard ca puncte de orientare.
Comuna este udata de &MI
Docuzol in partea de E., care
se varsa in balta Cara-Su, de lingi
Medjidia, pe dreapta ; ap i balta
Cara-Su sau Medjidia, care
incepe de la Cernavoda si se
sfirseste din colo de satul Chiostel
printr'o mlastini; si a servid
ca loe de scurgere al apelor
Donare].
Val sunt : Cilibi Chio la V
Docuzol Ciair, la N..-E, Biringi
Medjidia Dere, prin partea cen
trata; Ichiug,1 - Medjkba Dere,
continuata spre V cu l'atea Ca
zallc-Dere, prin partea S. Valyasin
Dere, pe la S.-E comuna.

MEDJIDIA (ORA) 304 MEHEDINTI (JUDET)
Este asezata pe panta dealuluT
cu acelasT nume, de o parte
si de alta a valurilor ha Traian,
In mijlocul unuT cimp intins, pe
care vara pasc numeroase turme
de or si vite cornute. In interiorul
sati, orasul prezinta strade
regulate, bine pavate.
Comuna are o suprafata de
4266 hect. si o populatie de
645 familiT, salí 2449 suflete.
Contribuabill: 736.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Apostoll Petru si Pavel, bitemeiata
de locuitorT in 1872, deservita
de 1 preot, 1 cintaret,
1 paracliser ; 6 geamiT, cu 6
hogl; 2 scolT, una de baetT si
a doua de fete, frecuentate de
128 elevT.
LocuitoriT poseda : 6 masinT
de secerat, 5 morT de batut porumbul,
34 grape de fier, 2 decosiT,
48 plugurT, 124 care si
carute.
Vite sunt: 305 caT, 804 bol,
45 bivolT, 4 asi 1T, 5450 oT, 62
porcT.
/Mara de industria domesticä
nu avem in com. de cit doua
morT de aburT, 1 fabricä de apa
gazoasa si 2 fabricT de daracit
lina.
Comerciul este activ, cacT orasul
se gaseste in centrul uneT
regiunT bog-ate in semanaturi si
finete. Calea ferata Cerna. voda-
Medjidia-Constanta si o multime
de drumurT o deservesc. Sefac
dota bilciurT anuale, carT incep
de la 15 Iunie si 15 Octombre si
tin cite ro zile, in ele se fac
schimbul de cereale, vite, etc.
cu coloniale, manufacturT, masinT
de tot felul, etc.
Sunt 125 comerciantf, dintre
cm-1 6 liarle si 26 circiumarT.
Budgetul com. e la veniturT
de 71200 leT, iar la cheltueli, de
53636 leT.
Calle de comunicatie sunt numeroase
; fiind centrul geografic
si agricol al judetuluT, pleaca
dinteinsa numeroase drumurT
in diferite directil: calea ferata
Cernavoda-Medjidia - Constanta,
Cu statia Mircea-Voda.; cAT judetene
la: Hirsova, Cara-Murat,
Constanta, Mangalia, Cuzgun-
Ostrov, Cernavoda; cal comunale
si vecinale la satele si catunele
mal apropiate.
Orasul Medjidia e fundat de
catre sultanul Abdul-Medjid, al
caruT nume ti poarta.
Prin ea trec valurile de pamint
ale luT Traian.
A fost mult incercata in timpul
rdzboaielor de la 1829,
1853 si 1877.
Medjidia, stafie de dr.-d.f., jud.
Constanta, pl. Medjidia, com.
Medjidia, pe linia Cernavoda-
Constanta, pusa in circulatie la
4 Octombrie 1860. Se afla intre
statiile Mircea-Voda (to kil.) si
Murfatlar (i8kil.). Inaltimea d'asupra
niveluluT mariT de 11,28
m. Venitul acesteT statir pe anul
1896 a fost de 151375 lel, 55
banT.
Meeni, sat, facind parte din com.
rur. Popesti, pl. Cerna-d.-s., jud.
Vilcea. Are o populatiune de
479 locuitorT, 214 bArbatT si
265 femeT. Este situat la S.-V.
comuneT, la poalele dealuluT Modoaia
si udat de riul Luncavatul
si de Valea-Pope!. Are o scoala,
' frecuentata de 10 copa; o biseria.,
fondata la 1835 si .reparata
de locuitorl la anul 1863.
Megina, /leal, in jud. Tulcea,
pl. Mdcinul, pe teritoriul com.
rur. Cerna, prelungire vestica
a dealuld Daiman-Bair; se indreapta
spre V., avind o directiune
generala de la N.-E. spre
S.-V. si brazdeaza partea centrala
a plaseT si pe cea N.-V. a
comuneT ; poalele sale orientale
se sfirsesc pe malul drept al
vaer Megina; se ridica pana la
o inaltime de 250 m. ; este acoperit
in cea maT mare parte
cupadurT, iar pe poale cu pasunT
si livezT; pe la poale trece si drumul
comunal Cerna-Greci.
Megina, 'fria, in jud. Tulcea, pl.
MAcin, pe teritoriul com. rur.
Cerna ; isT ia nastere din poalele
V. ale dealuluT Daiaman-Bair ;
curge mal futir spre S., apoT
spre S.-V., avind o directie generala
de la N.-V. spre S.-E.;
brazdeaza partea E. a plaseT si
pe cea V. a comuneT; uda poalele
meridionale ale dealuluT Megin
a, de la care si-a luat numele
si dupa un curs de 4 kfl., se
varsa in piriul Cerna, pe dreapta,
Ruga satul Cerna, pe care 11
uda; pe valea-T merge drumul
comunal Cerna-Greci.
Mehedia. Vezi Chicerea, deal,
com. ZApodeni, pl. Mijlocul, jud.
Vasluiti.
Mehedia, numele unuT sat vechiii,
jud. Vasluiù. Vez! Zapodeni, sat.
Mehedinti, judel, la extremitatea
V. a Tare!, in spre Austro-
Un garia.
Judetul Mehedinti este cel mar
despre V. judet al regatuluT
RominieT, si se margineste : la
N., cu Transilvania de care se
desparte prin muntiT Carpati;
la E., Cu judetele Gorj si Dolj ;
la S.-V., cu Serbia, despartita
prin fluviul Dunarea, si intru citva
si cu Bulgaria; lar la V., cu
Banatul TemisioareT, despartit
prin muntiT Carpati si apa Cer-
neT.
Marca judetulur este o albina,
pentru d. odinioara se producea
multa m'ere si cearä in acest
judet.
Se imparte in treT.regiunI: re,

MEHEDINTI (jUDET) 305 MEHEDINTI (JUDET)
giunea muntoasa; regiunea deluroasa
si regiunea easa se:1
cimpoasa.
Muntir judetulur apartin sistemulur
de muntf mijlocir, cadí
cea mar mare inaltime a lor nu
trece peste 2000 de ni. El el
urcusurr foarte repezr, si peretir
prea tipos!. Culmea lor nu este
abondenta in vegetatiune; cu toate
aceasta, In acestr muntr pasuneaza
vara o multime de vite
marr si miel'.
Ce! mar InsemnatT muntr a!
judetului Mehedinti sunt: Totoaia,
inalt de 1993 m., deasupra
nivelulur Marei, Virful-Dobrer, de
1923 m., Cracul-lur-Mihoc, Pretrele-Albe,
Olanul-Mare, Olanelui,
Oslea, Groapele, Stina-
Mare, Girdomanul, Micusa, Radoteasa,
Bulzul, Scarisoara, Mocirliul,
Balmajul, Vlasia, Cracul-
Scurt, Frumosul, Maneasa, etc.,
din care izvoresc o multime de
ptrate si riurr. Dintre dealurile
acestur judet putem cita: Cracul-lur-Draghicean,
cunoscut In
studiul geologic al judetultd Mehedinti,
Bujorescul, Brazisori,
Ciovirnasani, Gradetul, Culmea-
Fru m °asa si Cu I mea-D u mbravir,
cu dealul Poroina, etc.
Cimpii mar intinse sunt: a
Patulelor, a Cujmirulur, a Salce!,
a ScApaulur, etc.
Apele mar Insemnate ale judetulur
sunt: Cerna, Motrul,
Bahna, Jidostita, Topolnita, Cosustea,
Husnita, Blahnita, Drincea,
Iupca, Bulba, Brebina, Pesceana,
Cervenita, Jiltul, Susita,
etc.
Baltr marprincipale sunt: pana-
Mare, Viasul, Girla-Marei Batoti,
Patulele, Gruia, Pistolul,
Salcea, Ascunsa, Zatonul.
Insule pe Dunare, intre carr
mar mar!: su nt Insula-Golulur numita
si Insula-Banulur, in dreptul
satulur Gura-Vaer; insula Simianul,
drept comuna Simianul;
Ostrovul-Corbulur, futre Hinova
si Batoti, cu o suprafata de 1200
hect. si cu o populatiune de
6o familir, tinind de com. rur.
Batoti ; TigAna§i; Ostrovul-Mare,
cu o ' suprafata de 2200 hect.
si Cu 120 familir, tinind de com.
rur. Gogosi ; insulele Gira, Florentinul,
Gomotarnita si altele.
Judetul Mehedinti are o suprafata
de 1099000 pogoane
saii 5420 kil. pAtrati, dintre care
270000 pogoane sunt acoperite
cu diferite semAnAturr, 36000
cu pAduri carl ati inceput sA se
tae in mod sistematic, lar restul
acoperit de orase, sate, drumurT,
riurT, bAlti si alte locuri necultivabile.
Are o populatiune de 247223
locuitorT.
Judetul Mehedinti se impArtea
in vechime in 6 plasT si I plaiti,
si anume : plaiul Closani, cu resedinta
in comuna urbana Bajade-Aramd
; plasa Motrul-d.-s., cu
resedinta In com. rur. Stroesti;
plasa Motrul-d.-j., cu resedinta
In com. rur. Strehaia, plasa
Dumbrava, cu resedinta in com.
rur. Biclesul ; plasa Blahnita, cu
resedinta in com. rur. Vinjul-
Mare ; plasa Cimpul, cu resedinta
In com. rur. Cujmirul si plasa
Ocolul, cu rescdinta In T.-Severin.
In 1888, Mehedinti se impartea
in 4 plasT si un plaiu
si anume : plaza Motrul-d.-s., cu
resedinta la Stroesti ; plasa Ocolul,
cu resedinta In T.-Severin;
plasa Motrul-d.-j.-Dumbrava, co
resedinta la Strehaia; plasa Blahnita-Cimpul,
cu resedinta in Vinjul-Mare
si plaiul Closani cu
resedinta in Bala-de-niama. Acum
judetul Mehedinti se imparte
in 8 plasr si 2 plaiurr:
plaiul Closani, cu resedinta in
Baia-de-Arama ; plaiul Cerna,
cu resedinta in com. rur. Balta;
plasa ampul, co resedinta in
com. rur. Vinatori; plasa Blah-
nita, cu resedinta in com. rur.
Flamlnda ; plasa Dumbrava, cu
resedinta in com. rur. Biclesul ;
plasa Motrul-d.-j., Cu resedinta
in com. rur. Strehaia ; plasa Motrul-d.-s.,
Cu resedinta in com.
rur. Brosteni; plasa Ocolul-d..j.,
cu resedinta in com. rur. Prunisori;
plasa Ocolul-d.-s., cu resedinta
In com. urb. T.-Severin
si plaza Vailor, cu resedinta in
com. rur. Slivilesti.
Judetul Mehedinti are 2 comune
urbane : Turnu-Severin si
Baia-de-Aramd, si 20 comune
rurale.
In regiunea muntoasa se produce
porumb, uta, orz, secara,
etc., insa in cantitate putina.
Regiunea dealurilor este acoperita
cu vi!, &lid un vin de
o calitate mar superioara, mar
ales pe dealul Orevita si pe Golul-Drincer.
Regiunea cimpoasa este cea
mar productivä in cereale dintre
cele 3 regiunr ale judetulur.
In jud. Mehedinti se aflA o
multime de animale, atit sAlbatice
cit si domestice, mal cu
seamA in regiunea muntoasl.
Printre animalele domestice putem
cita : bol, cal*, oT, capre, bivoll,
rimAtorT, etc. ; printre animalele
sAlbatice: urs1,1upl, mistretT,
cerbi, cAprioare, capre sAlbatice,
etc.
In sinul plmintuluI se gAsesc
diferite mineraie, precum:
aur, argint, araml, fier, cArbuni,
lignitA, etc., dar maT cu seamA
piatrA care se intrebuinteazA la
constructiunT, la facerea pietrelor
de moarA, precum si la fabricarea
varului.
Se gAsesc ape minerale in
maT multe locuri, dintre carT cele
maT insemnate sunt: Circiul,
Baia-de-AramA, Balta, etc., cari
contin fier, pucioasA si alte minerale.
Se afIA in judel: 2 fabrici de

MEHEDINTI (JUDET) 306 MEIDAN-CHIOI
caramida si tigla, 1 de bere si
spirt, i de conserve, insta/ata
linga oboarele de rimatorT din
orasul T.-Severin, maT multe
morf de macinat, cu aburT si
pe diferite ape.
LocuitoriT de la munte se ocupä
cu facerea sindrileT, care
se vinde in judetele Mehedinti,
Gorj si Dolj. La Giogova si Sisqti
se fabricä oale si la T.-
Severin se afia o fabrica de oale.
Femeile, pe l'inga. industria
domestica, se mal ocupa si
cu cresterea gindacilor de matase,
si fac diferite pinzeturT
si marame de o rara fruxnusete.
La Baia-de-Arama se fac stofe
de o calitate 'puna. Pe Ruga aceasta,
locuitorit de la munte se
ocupa cu dogaria, duIgheria,
etc. Cef din com. Sismanul, in
timpul ierneT, se ocupa cu facerea
rogojinelor.
Comerciul este activ, si consta
in import de fier, arma, bumbac,
zahar, ceaT, diferite stofe
si coloniale, si in export de
griti, secara, porumb, orz, ovaz,
meitl, rapita, fasole, etc., animale,
precum : vacT, oT si mal cu seama
rimatorl din ocoalele orasulul
T.-Severin.
Toate acestea att fost exportate
in Austria, Germania,
Franta, Elvetia etc., fiind incarcate
prin vämile : Severin, Virciorova
si Gruia. Comerciul mal
este activat si de bilciurile ce
se fac in diferite localitatT ale
judetuluT, printre carr: Balacita,
Borlatelul, Cleanovul, Corcova,
Ciovirnasani, Jegujani, Lupoaia,
Patulele, Plostina, Prunisorul,
Obirsia, Strehaia si bilciurile Severinului.
Budgetul jud. Mehedinti e la
veniturT de 6408679 leT sí 73
bani.
Judetul Mehedinti are 2 Brin
ferate, una venind din Austria,
trece pe la Virciorova-
Turnul- S everin-Balo ta-Pru n isori-
Timna-Strehaia-Butoesti, iesind
din jud. Mehedinti pe la Gura-
MotruluT, se indrepteaza. spre
Craiova-Bucuresti, parcurgind in
jud. Mehedinti o distanta de
peste 78 kil. A doua linie este
aceea care leaga Virciorova cu
minele de carbunT ale BahneT fiind
cale ingusta. Are o soma nationala,
aceea care merge paralel cu
calea ferata Virciorova - Bucuresti.
Sosele judetene sunt : T.-
S everi n - Bujorescu - T. -Ji ul ; T.-
Severin-Simianul - Hinova - Calafat
; Soseaua - DumbraviT care
incepe din dealul Balota si duce
pe Culmea-DumbraviT, pana in
satul Cernatesti, judetul Dolj,
unde se leaga Cu soselele acestuT
judet.
Pe lingl acestea judetul este
strabatut de o multime de sosele
comunale-vecinale si comunale.
Cale de comunicatie este si
Dunarea, pe care circula vapoarele,
importind diferite marfurf
si exportind pro ductele judetuluT,
mal cu seama din porturile
Severin, Virciorova si
Gruia, precum si din alte schele
de pe marginea Dunarei.
In judetul Mehedinti sunt :
1 liceit real, 4 scoale urbane
de baetf si 4 de fete ; 152
scoale primare rurale, dintre carl
5 de fete. Scoll private sunt 6.
Sunt 325 bisericT si 4 ma.nastirl
(Strehaia, Gura-Motrului,
Topolnita si Baia - de - Aran*
precum si ruinele VoditeT.
Locurl istorice sunt : T.-Severin,
Gradetul, Strehaia, Gura-Mofruid,
Straja, Calugareni, Closani,Padesul,
Cetatea, Oreava,Izvorul
- BirzeT, Govodarva, etc.
(VezT aceste numirT).
Printre persoanele istorice apartinind
acestul judet citam pe:
Mihaiti-Viteazul, despre care se
povesteste de locuitoril pl as el Mo-
trul-d.-j., cä este nascut in castela
ale caruT urme se vad si
acum in curtea manastirei Strehaia,
in care castel ar fi locuit
tatal sati si unde Mihaiti-Viteazul
a ridicat mandstirea Strehala,
care a fost terminata de
Mateiti-Basarab. Tudor Viadimirescu,
crescut in com. Glogova,
a functionat ea vataf de
plaiii la Closani. Stindardul revolutieT
din 1821 l'a ridicat in
Padesul. Lupu Mehedinteanul,
din com. rur. Negomirul, vornicul
Socol din Socolesti, postelnicul
Udristi, Mircea-Ciobanul
din Podoleni si altir.
Mehedinti, sat, facind parte din
com. rur. Podeni-NoT, pl. Podgoria,
jud. Prahova. Are o biseria,
fondata la 1861 de protopopul
Nicolae Protopopescu.
Mehedinului (Valea-), vale, in
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
com. Slobozia, cu o lungime de
400 m. si Cu directiunea N.-S.
Mei, lac, jud. Vlasca, pl. Marginea,
com. Arsache, pe proprietatea
Paraipani.
Meia, mahala, facind parte din
com. rur. Turcesti, pl. Oltetuld.-s.,
jud. Vilcea. Are o pozitie
frumoasa, inconjurata de dealurT,
locurT de finete, locurT arabile
si vil.
Meidan-Chioi, com. rur., jud.
Tulcea, pl. Isaccea, situata in
partea V. a judetuluT, la 90 kil.
spre S. - V. de orasul Tulcea,
resedinta districtuluT, si in partea
S.-E. a plaseT, la 35 kil. spre
S. de orasul Isaccea, resedinta
plasei.
Forma sa este acea a unta
romb neregulat ; lungimea sa e
de 38 kil. si ,ntinderea, de 951
hect.

MEILA 307 MELEDICOL
Se margineste la N. cu com.
rur. Nicolitelul, de care se desparte
prin dealurile Girlita
Izvorul ; la E., cu com, Telita;
la S., cu com. Alibei-Chioi si
cat. Islam-Geaferca ; lar la V.,
cu com. Balabancea, despartitâ
prin dealul Boclogea.
Este formad dinteun singur
catun, asezat spre S.-E., pe ambele
malurl ale piriuluT Burtea.
Intinderea comuneT este de
951 hect., din carl 43 hect. ocupate
de vatra satulul, 747
hect. ale locuitorilor i 161 hect.
paclurT i izlazurl, ce apartin
statuluT i locuitorilor.
Populatia comund, in maioritate
compusa din RominT, este
de 208 familif, sati 1114 suflete.
Are o scoall, fondata la 1879
de locuitorT, conclusa de un invatator
i frecuentata de 67 elevl
; o biserica, cu hramul Sf.
VoevozI, zidita la 1844 de catre
locuitorl, deservita de i preot
si i cintaret ; 5 meseriasT; 5
morl de apa ; 2 circiumr.
Dealurile ce brazdeaza teritoriul
comuneT sunt : Dealul-lul-
Salciti, la S., paduros i pietros ;
Muchia-Babel-Rada, la V. (250
m.), acoperit cu pasunT; Piscul-
ParuluI, la N. (190 m.), acoperit
cu vil si pasunT; DealulluI-Putina
(160 m.), la V., acoperit
cu paduri ; Tuguiata, la
V. (404 m.), din virful caruia
se poate vedea BrAlla, Tulcea
Dunarea, pietros i acoperit cu
paclurl ; Fundul-Buril (263 m.),
la N.-E., pacluros in parte; Eni-
Ormange-Tepe (259 m.), la S.-E.;
Dealul - Bostandriilor (271 m.),
la E.; Muchia-Boclogea, la V.;
Dealul-Izvorulur i Dealul-Girlitel
la N., acoperite cu padurl.
Apele care o ucid sunt : valea
Boclogea, ce izvoreste din
locul numit Podul-Inaltol o ucla
la V.; afluentul sati valea Burtea
ce trece prin sat, cu malurT
putin ridicate prin mijloc ; Valea-Cismelir,
afluent al piriuluT
Accadin la S.; valea Stupari,
afluent al vaiT Boclogea la V.
Locuitori/ posea: 5 morT
de apa ; 200 plugurl ; 650 boT,
250 yac!, 400 cal, 600 o! si
100 rimatorl. Sunt 5 meserfas1
(dogar7, rotar! i fierarl). -
Comerciul e putin activ
consta in irnport de coloniale,
lipscaniT, instrumente de fier, etc.,
si in export de cereale i vite.
Budgetul com. e la veniturr
de 2806 leT i la cheltueli, de
2799 le!, 36 banT.
Calle de comunicatie sunt
drumurl comunale ce duc la
Nicolitelul-Isaccea, la Balabancea,
Acadin i Alibei -Chioi,
Posta-Tulcea.
Comuna este fondata cam pe
la 1823 de catre familiile rominestI
Tuslarestil, Butucestif,
SendrestiT i Mutilestii, ce ati venit
din satul Simcilienl, din plasa
Hirsova, fugind de persecutia
Turcilor.
Mella, ptrid, jud. Muscel, se vanä
in riul Bratia, pe teritoriul
tunuld Bratia, comuna Berevoesti-Paminteni,
din care si izvoreste.
Meile§ti, mahala, jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-j., com. Vasilati.
Ad e o Rutina, care, se zice,
dateazä din timpul lui Mircea-
Vocla.
Meilor (Valea-), vale, se uneste
Cu Izvorul-Puturos la N. de
de com. Corbsori, plaiul Nucsoara,
jud. Muscel, i, dupa ce
se impreuna cu Valea-luT-Visan,
se vana in riul Doamna, in
raionul comuneT Corbsori.
Mei§oarele, sat, facind parte din
com. rur. Miclosani, pl. Argeselul,
jud. Muscel.
Meita, -numire ce se maT da cdtunulut
Coada-IzvoruluT, com.
Manesti, pl. Tirgsorul, jud. Prahoya.
Meiului (Cringul-), plidurice, in
jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s.,
com. Bogza, in partea de E.,
situata, pe mosia Bogza. Are o
intindere de 165 hect., populata
Cu stejar, ulm, jugastru
frasin. A fost .teatrul rázboiulul
RusT unitT cu AustriaciT
contra Turcilor, la anul
1789.
Melcera, trup de pddure, al statuluI,
situat in com. Surpatele,
Oltul-d.-s., jud. Vilcea, Iii intindere
de 601 hect., fotmind, impreuna
cu trupurile Muchia-
Capraretul (450 hect.) si culmea
dealuluT Stejeratul saü Mitul (821
hect.), padureaManastireni-Francesti.
Melcioaia, mahala, iii com. rur.
Busul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Melea, deal, in jud. Gorj, pl.
Jiul, com. Urdari-d.-s., incepind
din soseaua vecinala de la N.
comuna j terminindu-se la S.,
In hotarul comuneT; este acoperit
cu padure.
Meledicul, localitate, Cu irooare
de apd minerald, in com. Lopatari,
pe Valea-SlAniculd, plaiul
Pirscovul, in partea muntoasa
a jud. Buzati.
Sunt la Meledic maT multe
sorgintI i puturi cu ape minerale
foarte insemnate. Se afta
la 620 m. altitudine, avind
longitudine E. Gr. de 260.20' si
o latitudine N. de 45°.10'.
Localitatea are o pozitiune
foarte frumoasa i higienica; e
inconjurata de vil, padurT tinere,
arborl fructiferl si de o bogad.
62630. Morolo »talionar Geograjlo. Vol. I V. 40

MELEDICUL (LACUL-CU-BUTUCT) 308 MELETIE
vegetatie, si va ajunge sa ocupe
un loc dc frunte printre statiunile
Tara
Numele Meledic, mal inainte
Menedic, un cuvint slav, a carui
insemnare este : loc de repaos,
este vechiti si e probabil cá
aceasta localitate e de mult
cunoscuta, de oare-ce s'ad aflat
multe urme de monede romane.
AstazT Meledicul este proprietatea
d-lui Stefanescu -Savigny,
iar mal inainte facea parte
din bunurile manastirei Vintila-
Voda, pana la secularizare. Stim
ca s'a proectat o linie ferata
Mizil-Boboci-Meledic. Apele ad
un debit foarte mare si ad fost
analizate in 1872 de dr. Trausch,
apol id 1895 de D-1 dr. Bernard.
Apele apartin sistemului eocenic
miocenic, formate din
marne, argile, marne argiloase
nisipoase, calcaruri i gipsuri.
Apele din grupa a sunt genetice
din masivul sarei mi niere,
pe cind cele-Falte ad ca geneza
sarea gema.
Apele aceste ca i similarile
lor din diferitele localitati din
Tara, regiunile S.-E. si N.-E. a
Carpatilor nostri, apare aproape
exclusiv i tot-dea-una insotite
de petroleti i dupa extragerea
petroleuluT, in locaIit4ile unde
se afla in cantitati de a fi exploatabil,
apar apele iodo-cloroalcaline.
Apele din grupa d si e ad
de origina straturi masive si
abundente limonitice, sferosiderite,
siderite, carbonate, fosfatice
si arsenicale.
Clasificarea Izvoarelor. La
Meledic sunt 32 izvoare si 4
puturi. D-I dr. Bernard care a
facut un studiti complect asupra
acestor ape la 1895, le claseaza
in 5 grupe ast-fel
Grupa a) 5 izvoare clorurosodice
simple, care izvoresc direct
din sarea gema, din care:
I. 2 izvoare la Podul-lul-Robin,
cu un debit de IDO litruri
pe minut;
2. 3 izvoare la N. platoului
Meledic, cu un debit de 30 litrur1
pe minut.
Grupa b) 12 izvoare clorurosodice
iodurate, ce izvoresc din
greziile petrolifere si argilurile
salifere cenusii, din care :
6 sunt la N. MunteluT-Patule,
din care 3 ad fost analizate
i numite Maria, Constan tin
si Mita. Ad un debit total de
40 litruri pe minut;
4 puturi de petrol parasite
sunt analizate ;
2 izvoare la Trestioara ;
toate cu apa iodatá cu un debit
de 25 litruri pe minut.
Grupa c) 7 izvoare clorurosodice
slab sulfuroase, ce izvoresc
din argile sulfuroase piritoase,
din care :
I. i izvor la Malul-Babel, cu
25 litrurl pe minut:
2.4 izvoare, cu un debit de 35
litrurT pe minut, ad fost analizate ;
3. 2 izvoare numite Richard
de la Poiana-VilculuT, cu 18 litrua-1
pe minut, ad fost analizate.
Grupa d) 2 izvoare sulfuroase
simple hepatice, ce izvoresc din
calcarurile argiloase verzii, din
care:
Un izvor numit Tinca, are
un debit de 15 litrurl pe minut,
a fost analizat; I alt izvor cu
un debit tot de 15 litruri;
Grupa e) ID izvoare feruginoase
alcaline cloro-sodice, ce
izvoresc de la piciorul muntelui
Podul-Calului si provin din
un conglomerat format de cuartite.
Din aceste izvoare ati fost
analizate:
la localitatea numita Luturile-Rosii.
i la localitatea numita Arinul-lui-Stan-Cincu.
i la localitatea numita Ulucul-din-Sat.
i la localitatea numita
S crofusul-Brezed.
Toate dad un debit de 300
litrurl pe minut. Apele nu sunt
captate.
Apele iodo-cloro- sodice se
afld. in 2 izvoare si 3 puturi artificiale,
sondate i captate pe
locul numit Piscul-Pacurilor.
Meledicul (Lacul-cu-Butud),
lac, in jud. Buzara', com. M'inzalesti,
catunul Basceni ; contine
peste.
Meledicul (Ot - Menedicul),
mofie, in jud. Buzad, com. M'inzalesti,
catunul Bisceni, fosa
a statuld, formeaza un corp cu
mosia Dosul-SalcieT de 280 hect.,
din care 54 hect. sforile de padure
Padina si Patulul, 40 hect.
arabile, 130 hect. fineata, 6
hect. livede, restul izlaz i, munti
de sare in formatiune.
Meleg-Hava§, munte, situat pe
hotarul TransilvanieT, intre muntele
Bitca-de-Piatra, de care se
desparte prin piriul Bratos si
muntele Curmatura-Lazaroi; face
parte din grupa muntilor Cicul-
Tarcaul.
Mele§cani, sat, Pacind parte din
com. Vultureni, jud. Tecuciti, situat
pe vale la N.-E. comuneT,
la 4 kil. si 250 m. de Vultureni.
Aici se afla o biserica, cu
hramul Intrarea in Biserica, facuta
de fostul proprietar Stefánache
Abaza.
Meletie, sad Jarcaleti, atun,
pendinte de com. Pletrele, pe
proprietatea statului Pletrele,
pl. Marginea. jud. Vlasca, situad.
la E. liniel ferate Giurgid-
Bucuresti, in dreptul statieT Baneasa.
Satul s'a fondat la 1852,
de Arhimandritul Meletie, fost
curator al mosiilor ce apartinead

MELICIOAIA 309 MENTI-DIN-DOS
manastireT Cascioarele. Acesta
a fácut la 1864 o biserica de
zid, care e acum deservita de
preot $i i dascal. Depinde de
parohia Pfetrele.
Ad s'an tmproprietarit, In
1864, 105locuitorT, arara li s'a a
dat o suprafata de 315 hect.
(VezY com. Pletrele).
Melicioaia (Ion Melic), mofie,
in jud. Buzad, com. Tisaul, cat.
Sfintul-Gheorghe-Noti ; are 430
hect., din care 310 hect. padure,
40 hect. arabile, 30 hect.
fineata, 4 livede, restul izlaz si
sterp.
Meline§ti, com. rur., in jud. Dolj,
pl. Amaradia, situata in partea
de V., la 29 kil. de Craiova, pe
loc ses si pe malul duluT Amaradia,
la poalele dealurilor Valea-
MuereT si Odoleni. $esul se numeste
Drumul-Mare si Muerisul.
Se margineste la N. cu com.
Bodaesti, la S.-E. cu com. Anal-Ud
si Godeni, de care se
desparte prin nul Amaradia, lar
la V. cu com. BrAdesti.
Limita linieT de N. incepe din
valea Boia, merge spre E. trecind
prin hotarul com. Bodaesti.
Limita liniilor de S. si V. merge
din dealul Sertul spre E. pe
riul Amaradia.
Terenul com. este accidentat
de dealul Valea-MuereT si de
dealul Odoleni.
E udata de riul Amaradia, ce
merge de la N. spre S., avind
un pod la Gura-Plo$teT si la
punctul Muerisul. Pe teritoriul
com. primeste pe stinga riul
Plosca ce se varsa in Amaradia
la Gura-PlosteT, avind vad in
acest punct. Pe dreapta, Amaradia
primeste pidul )3oul, ce
se varsa in Amaradia, la punctul
numit Spineni. Pirlul Muerisul
se varsa in Amaradia la punctul
numit Dosul-Mare.
Comuna se compune din 7
catune: Almajelul, Drumul-Mare,
Mueripl, Odoleni, Popesti-Melinesti,
Valea-MuereT, Valea-Muerer-d.-j.
Populatiunea com. este de
1527 suflete.
Dupa legea rurala din 1864
sunt 17 impamintenitT.
Sunt 4 bisericT : una in cat.
Odoleni, fondata. $1 reedificata
de 'ocultad la 188o, cu hramul
SI. VoevozT ; a doua. in cal. Valea-MuereT,
cu hramul Adormirea-MaiceT-Domnulur,
fondata la
1883 ; a treia biserica in cat.
Muerisul, cu hramul Sf. Nicolae,
fondata si reedificata la 1872
de catre locuitorT ; lar a patra
In cat. Valea-MuereT-d.-j. fondata
si reedificata la 1858 tot
de locuitorT, cu hramul Adormirea-MaiceT-DomnuluT.
Are o scoala mixta, conclusa
de o invatatoare $i functionind
de la 1869, este intretinuta de
stat si de com.
Suprafata comuneT este de
1500 hect., din cae: 737 hect.
pamint arabil, 196 hect. fineata,
250 hect. Izlaz, 67 hect. lac $i
teren sterp, 250 hect. padure.
Mosiile de pe teritoriul com.
se numesce : Mueresul, Odoleni
si Valea-MuereT. Intinderea
lor este de 737 hect. Venitul
lor este de g000 leT. Apartin
mosnenilor $i proprietarilor particulad.
Viile, in intindere de 50 hect.,
apartin locuitorilor.
Peste Rusetul, in catunul Almajelul
al mosnenilor, se afla padurea
Rusetul, cu o intindere de
247 hect.
In cat. Odoleni se afia o padure,
tot a mo$nenilor, de 3 hect.
Pe linga agricultura, parte din
locuitorT se maI ocupa i cu
cizmaria, dulgheria, rotaria, zidaria
i cojocaria.
Mara de calea judeteana,
com. Melinesti mal este strA
batuta de o cale comunala, lunga
de 11/2 kil. si de o sosea vecinala,
lunga in com. de 600 m. ce duce
la Amarasti.
PotecT unesc cat. Drumul-
Mare cu Odoleni, i cat. Muerisul
cu Valea-MuereT-d.-j.
Budgetul com, e la veniturT
de 3155,98 leT si la cheltuelT,
de 2573,27 tel.
Vite : 635 vite mad cornute,
52 caY, 1239 al, 315 porcT, 157
capre.
Memewl, loc, in jud. Covurluiu,
com. Pechea, pl. Siretul, nu departe
de cat. Oasele (com. Cuca),
unde se zicea ca ar fi
fost un razboiti intre UngurT
TurcT.
Menedicul, vedija numirea mdnästirei
Vintila-VocIA, j. BuzdA.
Menti-din-Dos, com. rur., in judetul
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j.,
la 66 kil. de orasul Turnul-Severin.
Este formata dintr'un singur
sat, situat pe valea apeT
Jiltul.
Are o populatie de 600 locuitorr,
din carl 104 contribuabilT,
locuind in 130 case ; o bisericA
deservita de i preot
2 cintaretr; o scoala, conclusa
de i invatator, frecuentata de
30 eleig.
LocuitoriT posea: 22 plugurT,
50 care cu boT, 4 carute
cu cal; 70 stupT cu albine.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 1178 leT, iar la cheltuelf,
de 691 leI.
Vite sunt : 500 vite marT cornute,
13 caT, 400 oT si 500 limatorT.
Are o osea care o leaga cu
soseaua Strehaei, prin Menti-din-
Fata.
Dealurile mal principale din
comuna sunt : Ohaba, Dealul-

mENTI-DIN-FATA 810 MERA
Motrulul, Dealul-Circenilor, Dealul-Cioculanilor,
numit si Dealul-Gainestilor,
al-Popestilor, al-
Caciulestilor si al-Ghergulestilor.
Val maT principale sunt : Valea-Mentilor,
a-Scurtulut Valea-
CioclovineT, k-BisericeT, a-SusiteT
saa Circeni-cel-Mid, Valea-LaculuT
si Valea-luT-Nat.
In comuna sunt : Platoul-ArAturilor,
Platoul-Caciulestilor si
Platoul-din-Deal de Fintina-Ghirgulestilor,
unde se afla cimitirul.
Multe lzvoare cu apa, dintre
carl : Izvorul-Ghergulestilor, Izvorul
-luT - Badea - Marculescu, Izvorul-Ciodovinel
si Izvorul-Gainestilor.
Toate aceste izvoare
formeaza piraie, carT se varsa
in apa JiltuluT, ce vine de la
com. Miluta, udä partea de N.
a comund, trecind in com. Borascul
din judetul Gorj, unde
se varsä in jia. In partea de
S. com. este udatá de riul Motrul.
Se margineste : la E., cu com.
I3orascul-de Mehedinti ; la S., cu
com. Strehaia ; la V., cu Mentidin-Fata
si Miluta; lar la N., cu
Ohaba, de judetul Gorj.
LocuitoriT din aceasta com.
aa si cite-va helestae cu peste.
In partea de S., pe Valea-CiocIovineT,
intr'un pisculet, se alfil
ruinele unor ziddriT vechT. Legenda
e ca in acest loc a fost ascunsa
o familie de domn ce
venise din Valea - Domneasca
care se afla spre N. de com.,
situata in jud. Gorj. In apropiere
de acest castel s'aa gasa
oseminte de animale si de oamenT,
foarte marT, pe carT oamenir
le numeaa oseminte ale
uriasilor. In partea de N.-V. a
comuner, linga hotarul Ohaba,
facindu-se sapaturl de locuitorl,
s'a gasit farimaturT de vase
vechT si niste pTetre sculptate.
Menti-din-Fatä, com. rur., In jud,
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., la
55 kil. de orasul Turnu-Severin.
Se mareneste: la E., cu catunul
Stincesti, pendinte de comuna
Strehaia; la S., cu satul
Comanda, pendinte de com. rur.
Strehaia si cu comuna Cernaia;
la N., cu comunele Miluta si
Menti-din-Dos ; la V., cu com.
Valea-Rea, despartia prin p5.durea
statuluT Miluta.
Este situata pe deal, si se
compune din catunele Badesti
si Robesti. Catunul Badesti are
2 mahalale : Badesti si Lupesti;
lar catunul Robesti are 5 mahalale
: Ciocheni, Robesti, Popesti,
Pagubesti s'i Sucalani.
Are o populatie de 780 locuitorT,
din carT iiLsontribuabilT,
locuind in 145 case; o biserica,
deservita de I preot si 2 dataretT
; o scoala, conclusa de I
invatator si frecuentata de 24
elevl.
LocuitoriT posea : 24 plugurl,
55 care cu bol, 5 carute cu cal;
49 stupT cu albine. Are o sosea-
comunala ce d5. la Comanda
In soseaua StrehalT.
Budgetul comuneT e la veniturl
de 863 leT, lar la cheltuelT,
de 6o2 leT.
Vite: 540 vite marl cornute,
16 cal, 460 of si 500 rimatorT.
Deal maT principal in aceasta
comuna este Dealul-MotruluT.
VaT mal principale sunt : Valea
- Motrulur, renumita pentru
pamintul sla productiv, Valea-
Lupilor, a-Revenicelor si a-Bo:
bestilor.
ampir sunt : atn pia-Mierler,
a Budariel, a-PlescoteT si Stingacelul.
Ape mal principale sunt: Motrul,
care o uda in partea de S.,
Piriul-Lupenilor, Revenicelor" si
Piriul-Robestilor.
Mera, com. rur., in jud. Putna,
pl. Girlele, la 6 kil, de subpre-
fectura plaseT si la 18 kil, de
capitala judetulut
Se compune din urmatoarele
catune : Andreiasul, Capatanul,
Mera, unde se afla si primaria
comuna, indrilari-d.-j. si indrilari-Reghiul,
situate pe cur -
sul MilcovuluT, de la Odobesti
in sus si pana la Monteorul.
Are o populatie de 920 familiT,
saa 3116 suflete din carT :
619 agricultorT, 28 meseriasT,
150 industriasT, 34 comerciantY,
16 Cu profesiunT libere, 492 muncitorT
si 47 servitorl, locuind in
646 case.
tiii carte 237 persoane.
Sunt 903 contribuabilT.
Sunt 4 biseric1 parohiale : una
In catunul Mera, cu hramul SE
ImparatT; a doua In CApatanul,
Cu hramul SE Nicolae ; a
treia in indrilari-d.-j., cu hramul
SE Gheorghe ; si a patra in Andreia$ul,
cu hramul SE Apostolt
Mal sunt 2 bisericT filiale : una
In Capatanul, cu hramul SE Botez5.torul
si a doua in $indrilari-Reghiul,
cu hramu/ SE Nicolae.
coala, mixta, este frecuentata
de 53 copit
Budgetul comuneT e la veniturl
de 8491,12 lel, si la cheltuelT
de 8484,45 leT.
Locuitorif posea: 200 plugurT
de lemn, 9 de fier, 14
mori de apa; 495 bol, 450 vacT,
220 cal, 1960 oT, 217 capre, 320
pord; 205 stupT cu albine.
Via se cultiva pe o intindere
de 188,5o hect.
Industria si comerciul se practica
de catre 12 circiumarY, 10
rotar, 7 fierarl, 8 dulgherl, 15
fabricantl de rachia si 250 dogarl.
Pe teritoriul comuner si anume,
in catunele Reghiul si Andreiasul,
sunt localitatT sarate si
micT izvoare de ape minerale.
Mera, ceitun, in jud. Putna, pl.

MERA 311. MERA
Girlele, com. Mera, .a.$ezat pe
cursul MilcovuluT ca toate satele
ce formeaza comuna, Si
sunt ?t'Orate pe tot cursul hl, de
la Odobesti pana la Monteorul.
Are o biserica parohiall, cu
hramul Sf. Imparati ; o $coala
mixta.
Mera sail Mira, vandstire, in
jud. Putna, pl. Girlele, comuna
Mera, a$ezatä pe malul Milcovului,
pe un tapsan inalt, la
care sue un pripor destul de
mare, de la Valea-lVlilcovuluT.
Este inconjurata cu zid.
Manastirea Mira a fost iceputa
inainte de anul 1686 de
un anume Motoc, din Odobesti,
impreuna cu Ion Episcopul de
Roman, dupa cum se dovede$te
dintr'un zapis al femeeT luT Motoc,
cu data de 1686, Aprilie
25, prin care aceasta darue$te
manastirei Mira, ocina sa
in hotarul Virtescoilor si toate
mo$iele de pe Milcov. Murind
acest Motoc, precum $1. parintele
Ion Episcopul de Roman
$1 venind la scaunul MoldoveT
Constantin Cantemir, acesta se
apea sa íspraveasca manaserea,
cca s'o faca Maria-Sa manastire
mare, ce se zice MAnAstirea-Domneasca.».
Zidirea manastireT Mira de
catre Constantin Cantemir e pontenita
de mal toti cronicaril,
Para irisa a se indica de vre-unul
anul cladirei. A$a D em. Can temir
in a sa «Descriptio Moldavim»
zice: «In radicibus montium
Vrancziw, non procul a Mira, monasterio
pictatis b. m. principis
Constantini Cantemirii monumento...»
(VezT : Nec. Costin,
Letopiset, 112, 39 $i 52; Nic.
Mustea, Letopiset, 1112, 39 $1
Amira, Letopiset, 1112, 1 ro).
Manastirea cu hramul Sf. Nicolae,
zidita dinteintii de lemn,
(Cf. Mustea, Letopiset, 1112,
33), se imbogati curind prin
daniile ce cre$tinif pravoslavniel
incepura sa-T faca. Asa
printr'un z.apis datat de la 1688,
Decembrie 3, un preot, Iona$cu
de la Odobe$ti, darue$te manAstirel
Mira 50 falci de finat,
ca 0.4 inscrie la pomelnic pe
el $i pe parintii sal. Un alt
preot, printeun zapis datat din
1688, Decembrie 7, avind numele
Ion Ciochina, precum $i
nepotul salí, Postelnicul Nicolae
Murgulet, daruesc o ocia. manastirel
Mira. Un alt zapis din
1689, August 22, certificä cumpasatura
de echa $i mo$ii faena
de Serafim Episcopul de
Radauti, pentru manastirea Mira.
Constantin Cantemir inzesträ
si el in 1689 manastirea
Mira Cu ocinele cumparate de
la satenil din Odobe#i. Aceste
ocinT furä platite de dinsul
cu cite un zlot de pa.mint,
dupa cum se dovedeste
din cartea acestui Domn din
1689, Maid 3: (Toti locuitoril
de pe Milcov, carl ati mosir pi-in
prejurul sfintei manastirl Mirei,
care o am facut Domnia-mea.
Daca yeti vedea cartea Domniel-mele
; iar vol sa cautati sa
va luatl banii pe moqii, cine cit
i se va veni, precum s'ad socotit
d'aicea. rata ca v'am trimes
$i banil. DecT numaT sa-T
luatT sa nu mal umblatT /ara de
isprave, de cum s'ad vindut locurile
$i mo$iile alta data, cite
2 orti, Domnia-mea am mal dat
cite 2 potronicT, care fac cite
un zlot de pamint. Decr nu mal
umblati fara isprava, ci va luatI
baniI, sa nu fie in alt chip. Aceasta
O scriem, M.O, 7197 (1689)
Maiti 3».
Manastirea ramase in aceastä
stare, adica construita din lemn,
pana la a doua domnie a lu/
Antioh Cantemir, care, in anul
1706, reconstrui biserica, fa-
cind-o de piatra $1 inconjurind-o
cu un zid inalt. CronicariT sunt
totT de acord in aceasta privinta.
Nicolae Costin, Letopiset, 112,
pag. 52: cInteacela$T an (7214)
s'ad apucat Antioh-Voda de ad
zidit manastirea de piatra din
temelie /a Milcov, ce se chiama
Mira, cu zid de piatra, prin prejur,
unde este manastirea de
lemn, Imita de tata-sad Cantemir-Voda
pi ad fost ispravnie
arstea-Vornicul».
Nicolae Mustea, Letopiset,
II°, pag. 33: «Antioh-Voda intru
aceasta a doua domnie a
zidit manastirea Mira, pe Milcoy
in munte, care inttI era
de iemn durata de tata-sail Cantemir-Voda
$1-ï puse numele
de Mira, lar el o ad zidit de
piatra frumoasa $i cu zid inalt
imprejur».
Dupa. reconstruirea manastireT,
Antioh Cantemir puse sa
se transporte ram5.5itele tataluT
sad Constantin de la biserica
Sf. Nicolae din Ia$1 la manastirea
Mira (Cf. Nic. Costin, Letopiset,
112, pag. 39 yi Amira,
Letopiset, pag. I io).
Se pare d. nici Antioh Cantemir
n'a ispravit cu totul biserica
si ca ea ar fi fost abia
terminatá de un arhimandrit
grec Calerghi, dupa cum marturiseste
inscriptia pusá d'asupra
usa la intrarea din pridvor
In biserica.. Inscriptia este in
doua limbi, greaca $1 romina,
alaturea. lata cea romineasca. :
Aceastit silla si Dumnezeiascii biserica
Intru numele sfintilor implirati si
IntocmaI cu apostolii Consta' tin si Elena,
este ziditil de Miiria-Sa fipmatul loan
Antioh Constantin Cantemir Voevod la
leat 7214 si nesiivIrsind-o, s'a tnoit, precum
se vede de Intru tot cuviosul
sfintia sa Arhimandritul ICir Mitrufan
Calergi, fiind egumen acestuY sfint locas,
cu cheltuiala si osteneala sfintiel
sale, pentru mintnirea sufletulut Leat
7244 (1736).

MERA 312 MERA
Spre a explica prezenta acestuT
egumen grec, trebue sä
insemnam ca Constantin Cantemir,
indata dupA fondarea mdnastireT
sale Mira in anul 1686,
spre a asigura trainicia eT si
pomenirea sa pe tot-d'a-una,
a inchinat-o manastireT de la Vatopedi
din muntele Athos. In
actul sda de inchinare se zice,
ca Tara ajungind la mare cadere
intre altele, nu se gasesc
niel preotr vrednicT, carT sà intretina
cuvenita rinduiala bisericeasca
si manastireasca, in cit
se temea, ca nu cum-va cu timpul
sa nu se zadarniceasca pomenirea
luT ; ca din acest motiv
si alti-va DomnT mal inainte
de dinsul sl-ati asigurat durata
pomenireT prin inchinarea mandstirilor
lor, prin care mijloc
In acele manastirT se pastreaza
buna rinduiall doritd. De aceea
si el inchina manastirea sa
la Vatopedi si numeste ingrigrijitor
la Mira pe un mitropolit
titular al LaodichieT, anume Grigorie
; lar dupa moartea aceluia,
manastirea Vatopedi va orindui
egumen pre cine vor voi dintre
monahiT de acolo, cu conditie
insa, ca egumenul o data rinduit,
manastirea sa nu-1 poata schimba
fara consimtimintul ctitorilor,
ecacT desele schimburT ale egumenilor
pustiesc manastirile, cantind
care de care O. apuce si
sa se duca». La fie-care 3 anT
ctitoriT sa la socoteala egumenuluT
de averea manastirer si daca
se va gAsi ca el administreaza
rail, sa-I destitue, aratind manastireT
patroan e cauzele si sa
ceara alt egumen me vrednic.
Din veniturile manastireT inchinate,
O. se dea ajutor si patroaneT.
CtitoriT clironomT sa nu-si
apropieze niel un lucru din ale
ma.nastireT, ci inca sä mal adaoge
din averea lor.
In anul 1716, manastirea avu
mult sa. sufere din partea ostirilor
nemtestr de sub conducerea
1 ir Frena (Ferent) si din partea
Tatarilor, chematT de Domnul
Mihail Racovita, spre a-1, apara
de AustriacT.
Dupa imprastierea ostirilor
nemtestT din Odobesti, parte
din ele se refugiara la mandstirea
Mira, de unde aa esit cu totiT,
gata de razboia, cu tobe si
cu steagurT. AjunsT de Talad,
er rezistarA cit-va tirnp, dar in
cele din urma fura batutT si
silitT O. ja fuga: (Dup. risipa eltanelor
si a Recutelor, scrie Niculae
Muste, aa mers si Mihai-
Vocla la manastirea Mira si aa
stricat zidul manastireT, de porunca
ImparatieT ce era facut
de Antioh Cantemir-Vocla. Aprins-aa
si chiliele si o biserica
de lemn, ce era facuta. de Cantemir-Voda
cel batrin ; si ciohodarul
ViziruluT era tot impreuna
cu Mihaiii-Vorld, ca avea
porunca sa vaca cum s'or strica
acele manastirT.» (Letop., 1H2, p.
64 si 65).
In manastirea Mira, scrie Enache
Kogalniceanu, a fost inchis
starostele Focsanilor, Costache
Purice, dupa mazilirea luT
Ioan Mavrocordat. Aflind boeriT
ca mazilul Ion-Vocla starueste
pe linga Capegi-Basa sa trimita
oameni de al luT pentru a'l scoate
pe Purice de la Mira cindata aa
rApezit pe ascuns de l'ari luat
si Pan adus la Neamtu, la manastirea
Seculur, tiindu-1 acolo
pana aa trecut Ion-Vocid Dunarea.»
(Letop., 1112, pag. 212).
Biserica este o imitatie a arhitectureT
bisericilor domnestI
vechT. Are un pridvor, care
la inceput a fost deschis format
din stilpiT cu arcade ; dar
in urma un egumen grec a
umplut deserturile printre stilpT,
formind paretiT obli, ca la manastirea
Probota. Biserica de-
asupra are o cupola scurta si
groasa. Interiorul bisericeT este
zugravit ; catepeteazma este moderna..
La mijloc biserica este despartita
printr'un perete deschis
in laturea de jos, asezat,pe coloane.
Pe peretele din urma
sunt zugravitT ctitoriT si donatoril
manastireT ; la dreapta un
arhierea, care tine biserica si
Miga dinsul un calugar. Acesta
trebue O. fie Arhimandritul Mitrofan,
devenit in urma Arhierea
titular ; din stinga: DomnitoriT
Constantin si Antioh-Cantemir,
apoT boierul Motoc si sosia sa
Ursa. D'asupra inscriptieT de la
intrare este o inchipuire prea
naiva, o mina, care tine o invAlitoare
subtire Orla cu capete
miel de om, care reprezinta
sufletele dreptilor si deasupra
eT scrise in semicerc cuvintele
ScriptureT: csufletele dreptilor
sunt in mina luT Dumnezeav.
Deasupra porteT a fost o dopotnita
de lemn, care a putrezit
si a cazut in anul 1882. Clopotul
cel mal mare a cazut deasupra
porteT, unde sta. si acum ;
iar cel mic s'a aiirnat la cerdacul
de la cismea.
Acest cerdac se afla in partea
despre N. a bisericeT si formeaza
sala mare pentru trapeza la
ocazii insemnate. Sub dinsul are
adincime in pamint, unde te
scoborl pe mal multe scArT de
piatra. Acolo este o cismea, cu
tabla de marmura, pe care
este o inscriptie, ce arata data
cind s'a facut, 180o, si pe egumenul,
care a facut-o, Arhimandritul
Arsenie. Inscriptia este
sculptata pe un scut sapat in
marmora, ornat cu florT, cu semnul
cruceT si cu dona pasad
ieroglife deasupra. E scrisa in
greceste. Tata traducerea eT in
romineste:

MERA 313 MEREDEUL
Cu cheltuiala egumenultii de acum
Arhimandritul Arsenie. Pe lingi altele
izvorul de bäut pentru pomenirea luí
fiind, ceI ce vor lua din apa aceasta
zic cu totil din toati inima: Divinitatea
sil numere cu dreptiI pre cel ce adapi.
pre multi cu apii dulce. S'a s'a.virOt
In anul aco, lulie io.
Din ograda bisericef, pe o
portita in zid, patrund inteun
loc spatios, unde a fost livada
mandstirer i viea, care astazT
pastreaza numai urmele vecher
sale culturf. Arendasul parte a
prefacut acest loc in ceair de
caí, parte in aratura.
Mera, schit, in jud. R.-Sarat, pl.
OrasuluI, com. Bontesti, asezat
in partea de N. pe piriul Valea-
Merer; la inceput a fost schit
de maicT; la anul 1800 s'a stricat,
iar maicile aa trecut la schitul
Cotesti, din com. Cotesti.
Mera, parohie, jud. Putna, in comuna
cu aceras! nume, pl. Girlele,
formata din catunele Mera
Milcovelul, avind i biserica
parohiall, cu hramul Sf. Imparatr.
Mera, phig, in jud. R.-Sarat, pl.
Orasul, com. Blidare, izvoreste
din Dealul-Perisorulur; uda comuna
prin mijloc; trece prin
com. arligele, si se varsà in riul
Milcovul, pe teritoriul comunel
Cimpineanca.
Mera (Inconjurätoarea -MAnastirei-),
mofie, a statulur,
jud. Putna, fosta pendinte de
manastirea Mera, arendata cu
11750 ler anual.
Mera (Inconjuritoarea -
nästirei-), mofie situatd in comuna
cu acelasT nume, pl. Girlele,
jud. Putna, in intindere de
4600 ala i arendata locuitorilor
comuna Este proprietatea
comuna Mera.
Merchez (Dealul-de-la-), deal,
in jud. Constanta, pl. Silistra-
Nota, comuna Oltina, cat. de
resedinta Oltina ; se desface din
dealul Ciacal ; se intinde spre
S., avind o directiune generall
de la N.-E. spre S.-V., bräzdind
partea de N. a plaser si cea
E. a comuner; lasa. spre S.-V.
prelungire care poarta numele
de Dealul-de - deasupra -
pe la poalele sale E. merge
valea Beilic - Ceair ; se ridica
pana la o inaltime de 130 m.;
la poalele ramificatiilor sale V.
este asezat satul Oltina ; malurile
ezeruluT Oltina sunt inalte
si IV oase din cauza luI; este
acoperit cu tufärisurr si finete.
Merdevenli-Punar, sat, in jud.
Constanta, pl. Mangalia, catunul
com. Caz% situat in partea V.
a plaser i cea N. a comunei,
la 2'1/2 kil. spre N.-V. de cat.
de resedinta, Cazil-Murad. Este
asezat pe valea .Mangaci-Ceair,
inchis la N. de catre dealul Cabula-Bair
si dominat.despre S.
de virful Merdevenli-Punar (141
metri).
Suprafata sa este de 1540
hect., dintre care 5 hect. sunt
ocupate de vatra satuluI si de
gradinr.
Populatiunea sa, compusa. din
Turcr i Bulgarf, este de 45 fa.
mili!, saa io6 suflete.
Drumurf comunale pleaca.: la
N. spre Besoul, la S.-V. spre
Cazil-Murad, la S.-E. spre Cava.
ciar, la S. spre Sofular si la
N.-E. spre Copadin.
Merdevenli-Punar, movilel
In judetul Constanta,
plasa Mangalia, pe teritoriul
comuner rurale Cazil-Murad si
anume pe acela al catunuluI
san Merdevenli-Punar. Are 141
inaltime si domina satele
Cazil-Murad, Mangaci, Cavaclar
si Merdevenli-Punar. Este acoperita
Cu verdeata.
Merdevenli- Punar-Ceair, saa
Merneven-Ceair, vale insemnata,
in jud. Constanta, pl. Mangalia,
pe teritoriul com. rur. Cazil-
Murad si Cavaclar. Este continuarea
\raer Caula-Ceair care
se indrepteaza spre N., avind
directiune S. - E. catre N. - V.;
trece prin satul Cazti- Murad
unde primeste din spre V. valea
Ghioghetin-Punar-Ceair, si
se intinde pana la dealul Bairam-
Dede-Bair ; este situata in par.
tea de V. a plaser i comuner
Cavaclar si in cea centrall a
co m un eT CazIl-Murad.
Merea, sat, in jud. Covurluia, com.
Beresti, pl. Horincea, spre E.
de resedinta com.
Are o populatie de 70 famisaa
327 suflete, din carT 61
contribuabilf, locuind in 72 case;
biserica si o scoall.
Merea, pirliaf, ce izvoreste din
padurea Bazanulur, jud. Covurluia,
com. Beresti, si se varsa in
Chineja, ceva mar sus de punctul
numit Branistea, spre S.
de Tirgul-Beresti. Satul Beresti
asezat de o parte si de alta
a vder acestuT
MereascA (Coca-) (Merei): mo.
fié, in jud. Buzaa, com. Niculesti,
com. Podul Muncif, are 260
hect., din care 20 hect. padurea
Fundul-Cocif, restul aralivezr,
fineata si izlaz.
Mereasci (Coca-), sfoard de
mofie, in jud. Buzan, com. Niculesti,
com. Podul-Muncif, proprietate
a statulur, pendinte de
schitul Poiana-Marulur ; are cam
32 hect. fineata si izlaz.
Meredeul, pIrIte, numit si Piriul-

MEREf 814 MERENI
Bahnei, jud. Dorohoiti, com. Vil.ful-ampuluT,
pl. Berhometele;
t'acepe despre PAdurea-Lozner,
trece pe mo0a Dobrorauti, O
se varsd in Siret.
Merei, com. rur., in jud. BuzAti,
pl. SArata, la poale de deal,
la 12 kil. de BuzAa.
Limita la N., incepe din Polana
- Chilraiziutur, limitindu-se
cu pAdurea Bradul-cu-Sforil e din
com. TisAul §i merge pe margihea
pAdurel, rana in com. Valea-PutuluT,
care, parte Vine de
la Lipia, parte de Merei ; la
E., incepe din com. Valea-Putulul
§i merge pe hotarul pus
intre mo§ille Poporul - Lipia
(Merei) §i Poporul-Mocqti (Lipia),
atinge putin hotarul com.
Simileasca §i de ad dA in oseaua
nationalä la hanul de la
CrAcdnata ; la S., trece pe §oseaua
nationalä de la CrAcAnata, trece
pAnA lingA gara Monteorul
prin mo§oroaiele puse de Alecu
Ghica, proprietarul mo§iel Salpu!;
la V., incepind din gara
Monteorul urcl pe oseaua comunalä
pAnI in viea BrincoveanuluT,
apd o la pe la Drumul-Ro§u,
prin Piatra-luT-Chica-
Mereu §i de aci, prin dealul
Pragul, la Poiana-Chilmiziului.
Comuna e formatA din cAtunele
: Merei, °dalle §i Valea-
PutuluT, avind o populatie de
1300 locuitorl, din cari 270 contribuabili,
locuind in 288 case.
Suprafata com. e de i 954 hect.,
din care 1050 arabile, 137 pddure,
315 izlaz, 25 livezT, 340
vil li 87 sterp.
ProprietAtl mal insemnate
sunt : BArbuleanca, sati Lipia
(a Statului), Nucul, Poporul-Lipia
i Tufele-Mere!.
Terenul e ves, accidentat in
partea de N.-V. de mal multe
dealurT, acoperite cu vil §i pà-
durT.
CE de comunicatie are : §oseaua
nationalA BuzAti-Ploqd 0.
oselele vecinale ce cad perpendicular
pe dinsa, precum 0.
vechiul drum al dealulta : Mizil-
SArata - Gura - N4covulu1 prin
Merei.
Vite sunt : 300 bol, 90 yac!,
32 viter, 35 cal, 17 lepe, Ir
minii, 650 of O 140 porci.
Are : 2 §coale de blett §i i
de fete in cAt. Merei, frecuentate
de 56 elevY §i 44 eleve ;
2 biserid, una in Merei O a
doua in Valea-PutuluT, deservite
de 2 preotT, 2 cintAretl §i
i paracliser; catedrala e cea cu
hramul N4terea Maicei DomnuId.
Sunt pe teritoriul com : 3
morl de abur!; I fabricA de
petroleti ; 9 circiumI.
E comund noul, formatA dupA
1820, de cAtre proprietariT de
viT care s'ají stabilit ad i in
jurul carora s'ati maT adunat
§i altl locuitorl. Pe la 1864 se
considera incl ca sat anexat
LipieT.
Merei, cdtun, al com. Nicule§ti,
jud. BuzAti, Cu 40 locuitori §i
ro case ; e alipit de cAt. Podul-Munce.
Merei (Tufele- Merei), cdtun
de re§edintA, al com. Merei, judetul
BuzAti, Cu 780 locuitorT
§i. 174 case.
Mere! (Gura-), deal, in judetul
R.-Sárat, pl. OrapiluI, comuna
Bonte§ti; se desface din dealul
Periwrul ; brAzdeazA, partea de
V. a com., din el izvorWe piriul
Mera; e acoperit cu semAnAturl.
Mere! (Tufele.), vechie numire
a celtunuluX Merei, jud. BuzAti,
com. Merei.
Mereilor (Dealul-), deal, in par-
tea de N.-V. a plA§eT SArata,
jud. BuzAd ; incepe din comuna
Gura-SArAtiT qi continul pand
In com. Valea-Teancului ; e renumit
pi-in intinsa culturA a vid.
Merelor (Dealul-), deal, jud.
BacAtl, pl. TazlAul-d.-s., comuna
Tetcani, situat la V. comuna
Si-a luat numele de la numero§if
merr, cu care coastele sale
erati imbrAcate.
Mereni, com. rur., jud. Olt, pl.
Vedea-d.-s., situatA pe lunca
girld Eiul li filtre girlele Eiul
li Turcul, la 40 kil, de capitala
judetuluI li la 7 kil. de re§edinta
pl4eT.
Se conapune din 3 calme:
VaIea-Mereni, Richicioara §i Delureni,
Cu o populatie de 170
familif, sati 785 suflete, din carr
148 contribuabili, locuind in 180
case.
Comuna cu izlaz, pAdure 11
pdmint arabil, are peste 500
hect.
Are 3 bisericT: una in ea:t.
Mereni, fondatä in 1887, a doua
in atunul Richicioara, ziditä. la
1848 li a treia in cAt. Delureni,
vechTe de aproape Too
ani, tus-ti-ele deservite de treT
preotl; o §coaI5, frecuentatA de
31 copif.
In comunA sunt: 4 brutarl, ro
dulgherT §i 4 cojocarT. El desfac
produsul munceT lor mal
cu preferintA la ora§ul Pite§ti.
Maioritatea locuitorilor din
comuna Mereni sunt mo§nenT,
25 s'al improprietArit dupA legea
din 1864, Cu 92 hect, din
mo§ia statuluT Ciorica-Profa.
Vite sunt: 15 cal, 120 boT,
90 yací, r000 oT li 400 porcI.
Comerciul se exercia in comunl
de 2 circiumarT.
Veniturile yi cheltuelile com.
Mereni, se ridicA la suma de
2185 la

MEREN! 315 MERETELUL
O osea inlesneste comunicatia
cu com. Profa, si o s osea
comunala, prin interiorul
comu neT.
E brazdata de dealul sal" Coasta-PopiT,
cu directia de la S.
spre N. si in virful caruia e un
plata' pe care se cultiva cereale.
De la N. spre S., o uda riul
Eiul, lar la V., girlita Turcul.
Se margineste cu comunele :
Barasti-de-CepturT, Spineni, Profa
si Gura-BouluT.
Mereni, sat, in preajma comun el
Burdujeni, pl. Siretul, jud. Botosani,
Cu o populatie de 76
familiT, sati Io8 suflete, din carT
68 contribuabill.
LocuitoriT posea.: 28 vite
marT cornute, 2 caT si 5 mascurl.
Mereni-Ceoani, atroz, pendinte
de com. Mereni-d.-j., pl. Glavaciocul,
jud. Vlwa. Situat in susul
comuna Este proprietatea
fratilor Dristorian. Are o suprafata
de 1310 hect. S'a dat
la 1864, la 110 locuitorT, suprafata
de 227 hect. LocuitoriT
un petic de padure de 6o hectare.
Mosia are un venit anual de
24000 ler.
Pe marginea despre Cirtojani,
curge apa MilcovuluT, ce vine
din Cirtojani.
Mereni-de-Jos, com. rur., compusa
din satele Mereni-d.-j. sati
Stefeni i Ceoani, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca, situata pe albia riului
Glavaciocul, la 40 kil. de Bucuresti,
la 32 kil. de Alexandria,
la 45 de Giurgiti, si de Obedeni,
resedinta plaseT Glavacioc-
Neajlov, la 13 kil.
Are o populatie de 1872 locuitorl,
din carf 355 contribuabill
; i biserica, deservita de
preot si 2 dascalT; 2 §colr :
una de fete, frecuentata de
111180. i.e.:. Dwiionar (ngra& IU Zr.
38 fete, si a doua de baetT, frecuentata
de 59 bletT.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 7487 lef si la cheltuelT,
de 6725 leT.
In comuna, pe proprietatea
statuluT Mereni-Stefeni, sunt 910
hect. padure, care depind de
ocolul silvic Ghimpati, si 6o
hect. ale fratilor Dristorian, pe
teritoriul catunuluT Ceoani.
Prin sat trece o osea care
merge la Rusi-luT-Asan si de adi
la Giurgia prin Letca-Nouà
Camineasca.
Mereni-Stefeni sati de-Jos, atun,
pendinte de com. Merenid.-j.,
pl. Glavaciocul, jud. Vlasca,
situat pe valea Glavaciocul, din
josul satului Ceoani, proprietate
a statuluT, fosa inainte de secularizare
a MitropolieT.
Are o biserica ; 2 §coale co.
munale ; o moara de abur!.
Mosia are o suprafata de 3600
hect. si se arendeaza, impreuna
cu Tirnava, cu 59000 ler anual.
improprietarit la 1865, 162
locuitorT, canora li s'e" dat 486
hect. In 1882, s'a dat la 97 insuratel
i pentru 2 scoale, o
suprafata de 557 hect. 12 ariT.
Ad sunt 3 petece de padure :
tefeni (450 hect)., Lacul-Bebu-
MI (435 hect.) si Patarascul (25
hect.), care se exploateaza in
parchete.
Mereni-de-Sus, com. rur., jud.
Vlawa, pl. Glavaciocul, in sus
de Mereni-Ceoani, proprietate
a doamnei Smaranda Cristopolu,
situata pe valea Glavaciocul, la
45 kil. de Giurgiti ; la 14 kil. de
Obedeni, resedinta piase! Glavacioc-Neajlovi
la 40 kil. de
Bucuresti ; i la 32 kil. de Alexandria.
Are o populatie de 1222 locuitorT,
din carT 226 contribuabili
; o biserica de zid, pen-
dinte de parohia Mereni-d.-j.,
deservita de I preot si 2 das-
; o scoala mixta, conclusa
de i invatator i frecuentata. de
21 copii; 3 circiumT; case pentru
arenda i patule indestulatoare.
Budgetul comunel e la veniturl
de 3719 !el si la cheltueli,
de 3414 la
Suprafata comuneT e de noo
hect. S'a dat la 150 locuitorT
improprietaritT, 450 hect.
Mosia are venit anual de 15609
lei.
Pe ad trece soseaua ce duce
la Letca-Noua.
Mereqe§ti, sat, facind parte din
com. rur. Nemoiul, pl. Oltuld.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 73 familiT; o biserica,
reparata la 1865.
Mere§ti, sat, pe mosia cu acelasT
nume, jud. Suceava, com. Giurgesti.
Asezat pe frontiera Bucovine!.
Are o populatie de 77 familiT,
salí 367 suflete, din carl 77
contribuabill.
Vatra satuluT ocupa 14 Pala
Mo0a e proprietatea d-ner Maria
G. Ghitescu si are o intindere
de 340 ala', din care 260 falci
cultivabile, 6o falcI padure, io
ale! finat i restul neproductiv.
ImproprietaritT in 1864, sunt
50 fruntasT, 20 palmas! si 12
coda0, stapinind 18o ala
Un singur drum principal duce
la Giurgesti (6 kil.).
Biserica i coala din Giurgesti
servesc si acestui sat.
In 1803, e Merqti a Sal-Uf Ursaschioae,
avea 29 liuzr, carr
platear' 328 lei bir anual».
Meretelul, pîrîü, curgind cu directiunea
de la V. spre E., din
jud. Mehedinti, in jud. Dolj. Pe
malul sati drept este asezata
41

MEREZUL 816 MERI-PETCHI-NETEZEM
comuna Predelesti, jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.-s. Se varsa pe
malul drept al riulur Obedeanca.
Are un pod peste dinsul la
comuna Predesti.
Merezul,deal, inalt, in forma unuI
trunchiti de con, jud. Prahova,
pl. Cricovul, com. Ceptura, in virful
c6.ruia e un platal, pe care
se &ese multe hirburI i miel' .
bucatI de cardmida, ceca ce probeaza
ca aci orI a fost vr'un
lagar roman sal dac, vr'un
sat vechiii.
MerheI (Malul-), lac, in jud.
Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
com, rur. situat in
partea de N. a plaseI si S.-V.
a comuneI; comunicä prin balta
Duroga cu Velichi Merher; e
inconjurat cu stut ; are too hect.
intindere si contine peste.
Merhei (Velichi-), lac insemnat,
in jud. Tulcea, pl. Sulina,
pe teritoriul comuneI urbane
Satul-Noti i anume pe acela ale
catunulur Letea ; are o forma
de cimpoiil lunguiet, presarat Cu
15 mici insulete ; are 400 hect.
intindere si comunica cu
Mal ul-Merhef, Matita i Roscata ;
e inconjurat de stuf si contine
peste bun si in abundenta.
Meri, sat, jud. Dimbovita, pl.
Cobia, cat. com. Dragodana.
Meri, sat, t'Adiad parte dia com.
rur. Draganesti, pl. Cimpul, jud.
Prahova.
Meri, mofie, in jud. Teleorman,
pl. Tirgulur, com. Meri-Goala.
Meri-Goala, com. rur., in jud.
Teleorman, pl. TirguluT, In partea
despre centru, situata pe
dealurile din Valea-Vede!.
Se comp.me din dou6. catune:
Meri, resedinta, parte pe deal
si parte in vale, despre V., si
catunul Goala ; acest din urmA
catun e asezat mimar pe deal,
de-a dreapta riuluT Vedea. Departarea
futre aceste doua catune
este de i1/2 kil. Sunt puse
intre doua cursuff de apa: la
E., Zbirgleaza si la S.-V., Vedea.
Comuna ocupa o pozitie frumoasa,
pe dealurI, cae domina
toata lunca Vede! si tot spatiul
despre Rosiori, soseaua judeteana
i despre Alexandria.
Limitele acestercomune sunt:
la E. com., DrAgunesti si Deleanca
; la V. riul Vedea, care
o desparte de Rosiori ; la N. catunul
TigAnia, din comuna Dra.
ganesti si la V., cu Valea-Vede!.
Teritoriul comu neI, dimpreu n6.
cu mosiile aflate pe &risa, are
o Intindere de peste 1500 hect.
Proprietari/ principalr su nt : mostenitoriI
Anghel IvanovicI din
T.-M6.gurele, cu 565 hect. pamint
arabil i 25 hect. padure,
In catunul Meri si d. G. Antonescu
cu 400 hect. pamint
arabil i 150 hect. padure, in
c6.tunul Goala.
In cdtunul Meri sunt 69 locuitorI
improprietaritI, pe 256
hect. si in catunul Goala, 50
locuitorl, pe 194 hect.
ViI se gasesc sadite numal
pe proprietatea Meri, in intindere
de 27 hect.
Are : o populatie de 142 famili!,
sal 557 suflete, din carf
125 contribuabill ; o scoala in
catunul de resedinta Meri, frecuentatd
de 18 elevI si o biserica,
deservita de un preot, un
cintaret si un eclesiarc.
Numarul vitelor din comuna
este de 2018 capete, dintre carl
328 vite mad cornute, 98 cal',
1522 vite micT cornute i 70
porcT.
Budgetul comuneI este de
le! 2228, banT 41, la veniturI si
de le! 2221, batir 18, la cheltuell.
Caile de comunicatiune ale
comuneI sunt: o osea vecinald,
care se impreuna in partea despre
N. cu soseaua Rosiori-Ciolanesti,
prin comuna Draganesti
si o alta osea, vecina1a spre
com. Dulceanca.
Meri-Petchl, sat, jud. Ilfov, pl.
Mostistea, facind parte din com.
rur. Meri-Petchi-Netezesti. Este
situat la N. de Nuci.
Se intinde pe o suprafata de
446 hect., din carI d-1 C. Bantas,
proprietar, are 128 hect.
si locuitoril, 318 hect. Locultorif
cultiva 228 hect., lar go le rezerva
pentru izlaz.
Are o biserica, cu hramul Adormirea,
deservita de r preot.
Numarul vitelor marl e de
577 si al celor micI, de 1210.
Comerciul se face de 3 circiumari.
Meri- Petchi-Neteze§ti, com.
rur., jud. Ilfov, pl. Mostistea,
situata la N. de Bucuresti, pe
malul sting al riului Ialomita, la
53 kil. de Bucuresti.
Se compune din satele: Meri-
Petchi, Nqci, Netezesti si Suditi,
cu o populatie de 1921
locuitorI, carI traesc In 420 case.
Suprafata comund e de 2026
hect., din carf d-ni! Ç. Bantas,
C. Desliu, familia Serghiescu,
M. Protopopescu, Zinca Buneasca
si Domeniul CoroaneI,
ati 741 hect. si locuitoriI, 1285
hect. Proprietarii rezervd 86 hect.
si locuitorif 180 hect. pentru
finete.
Are : 4 bisericI; iscoala mixta;
masilla. de treerat cu abur!.
Dintre locuitorl, 462 sunt plugarl,
3 sunt industrial.
Budgetul comuneT e de 5570
leI la veniturl si de 5359 leI
la cheltuelf.

MERLA 317 MERIANI
LocuitoriT posea: 220 plugurT
: 189 Cu bol si 31 Cu cal;
305 care si arate: 249 Cu boT,
56 cu cal.
Comerciul se face de 7 eirciumarT
si 2 hangiT.
Vite sunt: 229 cal si Tepe,
15 armIsarT, 901 bol, 570 vacT
si viteT, 68 taurT, 24 bivolT si
bivolite, 6 calire, 615 porcT si
2566 o!.
Merla, loc, pe care s'a construit
mAnAstirea Ghighiul, jud. Prahoya,
fost al cucoand Uta-Cantacuzino-Co
mAn eanca , (cAluglritl
mar tirzig sub numele de
Anastasia si inmormintad in
aceastA mAnAstire), clAruit mAn1stireT
Ghighiul, impreunl cu mosia
Vatra-MAnAstireT-Ghighiul.
Merica sag Mägura-MericheT,
mllgurti i punct trigonometric
de observafie, la S.-E. de Maglavitul,
plasa ampul, judetul
Dolj.
Merieni, deal, spre E. de satul
Bahnari, com. Munteni-d.-j., pl.
Crasna, jud. Vasluig. Pe coasta
luT e asezatA o parte a satulul
Bahnari.
Merieni, deal, in partea despre
V. a com. Tanacul, pl. Crasna,
jud. Vasluig. Se intinde spre S.
de GrumAzesti, pe d'asupra comune!
Munteni-d.-s., pà.nA aproape
de Cordeni, jud. FAlcig. Pe
coasta sa despre E. e asezatA
o parte a satuluT Tanacul $i
maT spre S. de acesta, e asezat
intregul sat Burghelesti.
Merii (Valea-), vale, izvoreste
din coasta pAdureT DrIghescu,
com. VlAciesti, pl. Riurile, jud.
Muscel; strAbate cAtunul Prislopul
; trece pe Ruga biserica
aceluT cAtun si se varsA in 6.11
Bratia.
Merinaqi, sai, cu vre-o ro case,
in jud. Tutova, pl. Pereschivul,
com. Sendresti.
Meri§ani, com. rur., pe riul Arges,
jud. Arges, pl. Pitesti, la
8 kil. spre N. de orasul Pitesti,
si la 12 kil. de com. rur. BAscovul-
FlestiT, resedinta subprefectura
Se compune din 4 sate: Tiganca
(TigAnesti), Malul-VinAt,
Priba i Valea-Boereascl.
Are o populatie de 158 famili!,
sag 640 suflete ; o biseria
de zid, intemelatl de rAposatul
Tache Zisu, fostul proprietar,
deservid de un preot, un entAret
si un paracliser.
Tot aicT sunt casete boerestr,
cu un frumos pare, fAcute
de rAposatul Alexandru Tache
Zisu.
In Merisani era prima postA
de la Pitesti spre Curtea-de-Arges
si Rimnicul-VilceT.
Budgetul comund e la veniturl
de 2589 leT si la cheltuell,
de 1783 le!.
Vite sunt: 531 boT i yací,
9 bivolT, 36 cal, 284 o!, 95 capre
si 255 poreT.
AstA2T mo5ia Merisanilor apartine
doamneT Elena P. GrAdisteanu,
nAscutA Otetelesanu.
Meri§ani, com. rur., in jud. Teleorman,
pl. TeleormanuluT, la
E. plAseT, situad pe Valea-TecuciuluT,
care o strAbate in toad
lungimea. Este asezatA pe un
teren $es, putin variat prin vAlceaua
piriuluT Tecuciul.
Se invecineste: la N., cu comuna
Dobrotesti (Doagele), de
care se desparte prin semnul
de hotar numit atea ; la E.,
cu com. Beuca, de care se desparte
prin vilceaua numitA a-
ComoriT; la S., Cu com. Didesti;
la V., cu com. VAleni, de care
este despArtid prin riul Vedea
branistea nurnitA Buzatul.
Intinderea comuneT, impreunA
cu mo$iile si pAdurile de pe
&usa, este de peste 4100 hect.
Din acestea, statul are 1500 hect.
pAmint arabil si 220 hect. pldure
; d-1 C. ColibAsanu posecil
pe mosia Cluperceanca 2100
hect. pAmint arabil si 10 hect.
pAdure; 182 locuitorT sunt improprietAritl
dupl legea ruralA
pe o intindere cam de 700 hect.
Terenul este fertil. Pe lingl riurile
Vedea i Tecuciul, sunt doul
elestaie, unul numit al-GeoroculuT
care vine din spre com.
Ghimpeteni si cel-l'alt numit Elesteul-luT-Constantin-CrOciun.
Cea maT mare parte din mosia
statuluT, aproape 1200 hect.,
este vindutA locuitorilor in loturT.
Populatia comune, cu a clt.inusluT
eT, este de 250 familiT,
sag 968 suflete, din carr 217
contribuabilr.
Are o scoalA, cu un local pro
prig, frecuentad de 14 elevT;
o bisericl, deservitA de un preot,
un cintlret si un eclesiarc, zidita
de boerul Barbu Merisanu,
ale azul case in ruinO. se vád
si astAzT in mijlocul comuneT.
Acel boer este inmormintat in
tinda bisericeT. Piatra cu inscriptiunea
comemorativA a fost sparta
pe la 1821 de TurcT, carT
credeag cl vor gAsi acolo scule
pretioase.
Vite: 531 vite marT cornute,
151 cal, 1768 oT si 187 porcT.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura si cresterea vitelor,
maT cu osebire a oilor. Mult!
din locuitorli vind laptele oilor,
cu brinzA i miel in orasele
marl.
Pe llaga cultura plantelor
noase, locuitoriT comuneT se mai
ocupa i cu grOdinAria, cu cultura
cinepeT, inului si a plantelor
leguminoase.
pe teritoriul comuner sunt a

MERIANI 318 MESTEACANUL
hect. vil si 1/2 hect. livede de
prunT.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 6255 leT, 70 banT, lar
la cheltuelT, de 5620 leT, 39 banT.
Prin comuna Merisani trecea
vechiul drum al Rusilor, acum
desfiintat; astazT com. se leaga
prin cáf vecinale cu comunele
Beuca, Dobrotesti, Didesti
Valeni, din jud. Olt.
La S. comuneT, se afiä o magura
care se crede O. a fost
ridicata in timpul ocupatiuneT
armatelor austriace la 1853. O
a doua magua se afla la V. co.
muneT. Amindoul ati inaltime de
aproape lo m.
Satul Merisani este din cele
mai vechT ale judetuluT; ti gasim
i in nomenclatura comunelor
din secolul XVIII, facind
parte din plasa Mijlocul i formind
un corp cu satul Bobocesti.
La Salda i Cotorga erati
sate populate, cal-1 s'ají desfii ntat ;
silistea Salcier se vede inca. AstazT,
acolo se afla numaT conacul
proprietaruluT, d-nul Colibasanu.
Merisani, mofie, a statuluT, in
jud. i plasa Teleorman ; facea
parte din averile manItstirestl
§i if zicea Merisani-MitropolieT.
Merisani, stalie de a'r.-d.-f.,jud.
Arges, pl. Pitesti, pe linia Pitesti-Curtea-de
-Arges, pusa in
circulatie in anul 1899. Se afla
intre statia Bascovul (9.6 kil.)
statia Radu-Negru (11.2 kil.).
Merisasca, sat, facind parte din
com. rur. Creata-Lesile, pl. Mostistea,
jud. Ilfov. Se intinde pe
o suprafata. de 254 hect., cu o
populatie de 47 locultorT.
D-1 Anton Alexandrescu are
225 hect. si locuitoriT 29 hect.
Proprietarul cultiva 200 hect.
(25 padure). LocuitoriT cultivä
tot terenul,
Numarul vitelor marT e de 34
si al celor micT, de 31.
Acest sat, se zice, s'a infiintat
cam pe la anul 1832, de
Petrache Merisescu, fost proprietar.
Merisescu, deal, in raionul comuneT
Budisteni, pl. Podgoria,
jud. Muscel. Pe acest deal se
afla Schitul-Cotroceni, zidit pe
la anul 1823. AstazI nu se vad
din el de cit ruine.
Merisorul, munte, situat pe hotarul
despre judetul Bacati, in
partea despre V. a judetuluT.
Face parte din grupa muntilor
Cicul - Tarcatl catre marginea
despre N. a basinulul TrotusuluT.
Din acest munte izvoreste piriul
Asaul i piriul Tazlaul-SArat.
Merisul, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., com. rur. Plostina,
situat pe Valea-Motrulur.
Are Io6 case.
Merisul, atun, apartinind de
com. Piriieni-d.-s., pl. Mijlocul,
jud. Vilcea, cu o populatie de
8c.) loc. (42 barbatT si 38 femei).
Merlari, sat, facind parte din
com. rur. Jilava-Merlari, judetul
Ilfov, pl. Sabarul. Este situat
lîngäriul Sabarul. Pe aci trece
soseaua nationalä Bucuresti-
Giurgia.
Se intinde pe o suprafata de
780 hect., cu o populatie de
300 locuitorT.
D-1 G. Diamandi are 500
hect. §i locuitoriT, 280 hect. Proprietarul
cultiva 275 hect. (75
hect. izlaz, 150 hect. padure).
LocuitoriT cultivá. 202 hect. (io
sterpe, 6o izlaz).
Are o biserica, cu hramul Adormirea,
deservita de I preot
si un cintaret ; o scoala., frecuentata
de 7 elevI si 3 eleve.
Comerciul se face de 2 circiumarl.
Numarul vitelor marl e de
198 si al celor miel, de 229.
Merlari, trup de mo)s.ie, in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, comuna
Dormarunt, proprietatea
EforieT Spitalelor Civile, din Bucuresti,
arendata, impreuna cu
Persica, cu 61750 leT (1893-98).
Merlicesti, sat, facind parte din
com. rur. Val-de-ET, pl. Oltuld.-s.,
jud. Olt. Are o populatie
de 250 locuitorT ; o bisericá de
lema, fondata la anul 1811 de
Nicolae MerlicT.
Meslinul, insulä insemnata, jud.
Tulcea, din bratul Chilia, situata
in partea N. a pl. Sulina,
cea E. a com. urb. Chilia-Vechie;
este coprinsa intre bratul
principal, Cernofca i Balinof;
are o lungime de 7 kil.
si o intindere totall de 600
hect., neproductive, fiind acoperite
numaT cu stuf, si supuse
inundatiunilor.
Mesteacinul, sätuc. VezT Dobronauti,
sat, com. Virful-ampuluT,
pl. Berhometele, judetul
Dorohoiti.
Mesteacinul, sat, facind parte
din com. rur. Cetateni-din-Deal,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
Mesteacänul, vilrf de deal, jud.
Bacan, pl. Trotusul, com. }Hija,
din vira CasinuluT, situat la V.
de muntele Staneica.
Mesteacänul,peYdure particulara,
jud. Putna, in intindere de 87
hect., cu trupurile : Ciocirlia, Coroiul,
Lungeasca, Fundul-Letcanilor
si Crucea.

MESTEACANULITI (ViRFUL-)
Este situata pe teritoriul comuneT
Clipicesti, pl. Girlet,e.
MesteacAnului (Virful-), munte,
in jud. Buzat, com. Boziorul,
catunul Nucul, in padurea
Hinsarul ; face hotar despre comuna
Gura-Teghif.
Mestecinari, deal, pe care sta
satul Mesteceni, din com, Ciumulesti,
jud. Suceava.
Mesteceni, sat, facind parte din
com. rur. Jupinesti, pl. Riul-
DoamneT, jud. Muscel. Cade in
partea de N. a satulul Juptnesti,
cu care formeaza com.
Cu acelasT nume. .
Este strabatut de la V. spre
E. de Riul - TirguluT, care se
varsa in tila Doamna, dupa ce
trece prin mijlocul satuluT.
Are o populatie de 99 locuitorT.
Este asezat pe malul drept
al rtuluT Doamna si legat cu
cat. Jupinesti prin o osea comunala.
Mesteceni sad Movileni, sat,
pe mosia Cu acelasT nume, comuna
Ciumulesti, jud. Suceava.
E strabatut de piraiele Huhurezul
si. Subtirelul.
Are o populatie de 38 familiT,
san 158 suflete, din carr
55 contribuabilT, locuesc in 36
case.
Vatra satuluf ocupa 3 alcI, si
6o prajinT.
Mosia care e proprietatea d-luT
Emanuel Mortun, cumparata de
la mostenitoriT luT Constantin
Hirlescu are o intindere de
65 alcr.
Improprietariff in 1864, sunt
8 frunta$1, II palmas! si 24 coda$T,
stapinind 61 fald pi 24
prajinT.
Biserica si scoala din Negotesti
servese si acestuT sat.
319
Drumurl principale sunt: la
Negotesti (t kil.) si la Camirzani
(3 kil.).
Satul s'a infiintat in urma improprietarireT
satenilor pe la
1866, de catre locuitoriT din
Camirzani, carora li s'ad dat
pamint ad.
Mesteceni, colina' insemnata, jud.
Buzat, a careT coama incepe
In com. Tisaul si se termina. in
com. Laposul, catunul Pietricica.
Se zice ca pe virful eI ar fi fost
drumul DoamneT Neaga, de la
cetatea Cheea (com. Tisaul) la
gradina sa din Laposul.
Me§ineqti, sat, pendinte de com.
Potcoava, pl. Mijlocul, jud. Olt,
situat pe malul sting al gtrleT
Plapcea. Are 380 locuitorT si
o biserica, zidita la anul 1822
de preotiT loan si Teodor.
Metfiva, grind sat loc ridicat
deasupra stufuluT inconjurator,
situat In jud. Tulcea, pl. Sulina,
pe teritoriul com. rur. Sf. Gheorghe
san Cadirlez ; este situat
litiga malul Mari!, in partea S.-
E. a plaseT si In cea de S.-V.
a comuneT; este mal mult o
prelun gire estica a grinduluT
Perisorul ; are o directie de la
S.-V. spre N.-E.; se prelungeste
spre E. cu alte doul grinduff
mal miel, Grindul-CerbuluT $1
Carasovschi ; in partea S., catre
Mare este acoperit cu nisip;
are o formalungaeata si o intindere
de 120 hect., neproductive,
fiind acoperite cu nisip si pietris.
Meteleul, com. rur., in jud. Buzad,
pl. ampuluT, la extremitatea
de S. a judetulur si la 59
kil. de Buzar'.
Limitele sale sunt: la N.,
hotarele de S. ale mosiilor : Rotunda
(com, Bradeanul), Caltuna,
f
METELEUL
Udati (com. Albesti), Pogoanele
si. Caldaresti ; la E., tot Caldaresti
si mosia Balaciurile din
jud. la. lomita; la S., hotarele
mosieT Groasa sad Rogoazele,
Grindul, Grindasul si Brosteni-
NoT (jud. Ialomita); la V., drumul
GrinduluT, limitinduse cu
capul mosiilor : Cotorca si Frecateanca
(jud. Buzad), pe al
careia hotar merge, pana da in
hotarul mosieT Rotunda.
Suprafata sa este de 5950
hect., din carf 4983 arabile, i8o
padure, 700 izlaz si 87 sterpe.
Pro prietati maii use mnate su n t:
Meteleul-Scutelnici (satul), Meteleul-Lipanesc,
Arcani $1 Dobrogeancea.
Terenul e un vast ses, care
aminteste Baraganul IalomiteT.
TotusT cultura se face pe o
searä intinsa, pamintul producid
maT cu seamd. porumb si orz.
Sunt 2 selle pe mosiile Scutelnici
si Arcani.
Comerciul co n sta in desfacerea
cerealelor, care se transporta la
gara Cilibia.
Cal de comunicatie sunt: soseaua
Meteleul-Cilibia prin Pogoane;
insemnatul drum natural
Grindul-Buzaul pe Ruga Meteleul,
si altele, carT o pun 'in legatura
cu comunele vecine.
Comuna e formata din catutunele
: Arcani, Meteleul-Lipanesc
si Meteleul-Scutelnici, cu o
populatie de 1250 locuitorT, din
carT 268 contribuabilr, locuind
in 263 case.
MeserlasT sunt : I lemnar, 3
rotar!, I croitor, 2 fierarf si 1
cojocar.
Vite sunt: 473 boT, 455 yac!,
276 viteT, 276 caT, 173 Tepe, 54
minjf, 3200 o!, 18 capre, 4 asin!
si 361 porcT.
Budgetul com. e de 4361,65
leT.
Are o scoall, in catunul Scutelnici,
frecuentata de 97 elevT

METELEUL-LIP NES C 320 MEZA RLIC-13AIR
$i 30 eleve; 2 bisericT, in atunele
Scutelnici $i LipAne$ti, deservite
de 3 preotT, 2 cintäsetT
si i paracliser. Catedrala e cea
cu hramul Na$terea-Maicel-DomnuluT.
CirciumT sunt 8.
CAtunul Meteleul - Scutelnici
dateaz1 de pe la 1825. PrimiT
locuitorT stabilitf ail fost ea'
adu$T de alugAriT mAnástirel
CAldAru$ani, ca sA aiä brate
pentru cultura pamintuluT ; li s'ati
acordat atuncT mal multe foloase,
pe litiga scutirea de därT, de unde
a $i rAmas numele de scutelnicT.
Cele-l'alte atune sunt mal noT.
Meteleul-Lipänesc,atun al com.
Meteleul, jud. BuzAti, Cu 330
locuitori si 62 case.
Meteleul-LipAneso (Zapa),
mofie, in jud. BuzAti, com. Meteleul;
are cam 1870 hect., din
care 170 hect. pldure ; este proprietatea
bisericeT Sf. N1colae
din Bra$ov.
Meteleul-Scutelnici, clItun de
re$edintA, al com. Meteleul, jud.
Buati, cu 650 locuitorT $i 140
case.
Meteleul-Scutelnici, molie, in
com. Meteleul, jud. Buaii, proprietatc
a statuluT, pendinte de
CA1dArusani; are cam 2130 hect.,
mal toate arabile, din care 750
dat improprietAritilor.
Meterez (La-), (Zidul-Doamnel-Neaga),
ruine, in jud. BuzAti,
com. Gura-Ni$covuluT,
Mierea, pe Polana-Ulmeasa,
atribuite Doamnei Neaga,
care ar fi acut aicT un schit.
Meterezele, urme de scIpeiturt
de faitpri, in partea de E. a
com. Sanilesti, pl. Prutul, jud.
FAlcia, pe $esul dintre apa Pru-
tetuluT $i riul Prutul, spre V. de
localitAtile ImpArAteasa i Cr6.jasa.
Urinele acestor santurT, cari
merg paralel cu apa PrutuluT,
sunt de diferite intinderT, unele
avind lungimea de 300-500 m.
Se crede cl aceste metereze
at1 fost acute pentru apdrarea
cuartieruluT impArAtesc, in tinipul
rAzboiuluT, urmat 'filtre RusI
si TurcT, la 1711. (VezT StInile$ti,
sat).
Meterezele, deal, in com. rur.
Degerati, pl. Ocolul-d.-j., jud.
Mehedinti ; ad i se vAd redute.
Metericul, fostpichet de granip,
in plaiul Closani, jud. Mehedinti.
Meterizul, pichet de gran217, in
plaiul Cloani, jud. Mehedinti.
Meterizul-lul-Tudor, munte, in
jud. Mehedinti, plaiul Cerna,
din care izvore$te piriul Clorovaltul.
Are o inAltime de 730 m.
Meterizul-Pade§ului, /0c si rechite,
Iii jud. Mehedinti, plaiul
Clo$ani, com. rur. Negoe$0, satul
Pade$ul, de unde Tudor Vladimirescu
a ridicat pentru prima
datA stindardul revolutiuneT din
1821, plecind cu panduriT sAT.
Este situat pe cimpie in apropiere
de soseaua ce duce de la
Negoe$ti spre Clo$ani.
Meteul, sat, pl. pul-d.-s., com.
BrAdesti, Cu 382 suflete $i 105
case.
CopiiT din sat urmeaa la
$coala mixtA din satul BrAcle$tid.-s.,
care este la 4 kil.
Metodica, munte, in jud. Neamtu,
plasa Piatra-Muntele, in grupa
muntilor BistriteT-MoldoveI, situat
la N. mAn-AstireT Bistrita,
pe hotarul dintre com. Doamna
Gircina.
Metoful, sat, cu 200 locuitorT,
jud. Arge$, pl. Pite$ti, acind
parte din com. rur. Satioarele.
Metohu1-M5näile§ti, mofie, a
statuluT, jud. Vilcea, fostA pendinte
de mAnAstirea Bistrita.
Meza, munte, jud. Muscel, intre
riul Dtmbovita $i riul Doamna,
aproape de hotarul despre Transilvania.
Mezarlic, virf de deal, In jud.
Mehedinti, pl. Medjidia, com.
Ta$-Punar, at. Chior-Ce$me,
la r ki/. spre E. de acest at.,
pe culmea dealuluT Mezarlic-
Bair ; are loo m. inAltime $i
este acoperit cu verdeatA.
Mezarlic-Bair, deal, in judetul
Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul
com. rur. Ta$-Punar $1
anume pe acela al cAtunuluT
Chior-Ce$me ; se intinde spre
V. atunuluT, incepind de la
virful Miulten-Tepe, indreptindu-se
atre N. si avind o directiune
de la S.-V. atre N.-V. ; se
intinde printre vAile Hagi-Sirt-
Dere i Sali-Bei-Dere; este situat
in partea vestia a p15.ser
si cea centrall a comuneT; are
o inAltime de Too m.
Mezarlic-Bair, a'eal, in jud. Constanta,
pl. Silistra-NouA, com.
Ghiuvegea i Caranlic; se indreaptä.
spre E., avind o di.
rectie generala de la S.-V. spre
se intinde printre Beilic-
Ceair $i adiacenta sa nar ;
la poalele sale nordice se aflA satul
Curu-Orman ; se ridicä la o
inAltime de 142 m., dominind
vAile de mal sus $i satul Cura-
Orman ; e acoperit cu pAdurr
la V., cu fine%e i semInAturl

MEZARLIC-IUC 321
la E.; pe muchia luT se afla
drumul comunal care duce de la
Curu-Orman la Ghiuvegea.
Mezarlitc-Iuc, movild, in jud. si
pl. Constanta, pe teritoriul com.
rur. Techir-Ghiol si anume pe
acela al ca...unuluI sati Agigea ;
este virful cel mal inalt al dealuluI
Agigea, avind 38 m.
time si dominind satul Agigea
precum si Marea, care este la
500 m.; este situatà in partea
de S.-E. a plgseT si cea de E.
a com.; e acoperita cu pasunT.
Mezarlic-Sirti, deal, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, pe teritoriul
com. rur. Cheragi si anume
pe acela al catunului sad Valali;
se desface din dealul Egi-
Iuiuc ; se indrepteaza spre S.,
avind o directiune de la N.-V.
spre S.-E. si se intinde printre
valle Acagea i Daulu-Chioi; are
o inaltime maxima de 103 m., pe
care o atinge in virful Valali,
dominind catunele Acargea, Valali
si Daulu-Chioi, carl sunt
asezate la S. si V. de acest
deal, la cite i kil.
Este situat in partea de S.
a piase! si cea de V. a com.
Mezarlic-Tepe, deal, in jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul
com. rur. Congaz ; este
unul din virfurile cele mal sudestice
ale pietrosuluT deal Tas-
Bair, situat in partea de E. a
piase i cea de S. a com., la
marginea nord-estica a satului
Congaz, cu 48 m. inaltime,
clominind satul Con gaz, valea
Telita i drumurile comunale
Eni- Chioi - Congaz i Congaz-
Agi- Ghiol ; e acoperit cu verdean
; la poalele sale sudice
se afla cimitirul musulman.
Mezarltc-Tepe, virf, in jud.
pl. Constanta, pe teritoriul com.
rur. Pazarli si anume pe acela
al catunului sal-1 Ghelingec, care
se aflä cu i kil, mal spre
N. de acest vid; este- asezat
pe culmea V. a dealului Ghelingec-Bair
si are o inaltime de
165 m., dominind satul Ghelingec
si drumurile Ghelingec-
Pazarli i Ghelingec-Dorobantul
(Bilarlar); este situat in partea
de N. a. plaseT si a comuneT.
Mezdroaia, nume. ce a mal purtat
com. Belotul, din jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.s., com. Belotul.
Mezinca (Finetul),virf de munte,
jud. Bacati, pl. Trotusul,
com. Tirgul -Trotus, din vira
Slaniculd, situat pe stinga Stanicului.
In sinul sad se afla ceara
de pamint (ozocherita), care se
intrebuinta inteo fabrica ce era
zidita anume chiar pe una din
coastele sale.
Mica, sat, cu 30 familiT, jud. Arges,
pl. Pitesti, facind parte din
com. rur.
Micaia, munte, la N.-E. comuneT
Baiade-Fier, plaiul Novaci, jud.
Gorj, despartit de muntele Piscul,
prin izvorul Ungurelul, care
se varsa. in Oltet.
Mici (Valea-), vale, jud. Muscel,
pl. ; izvoreste din coasta
padureI Dela-Cruce; strabate satul
Vladesti-d.-s., si se vara in
riul Bratia.
Mici (Valea-) saü Valea-Lupului,
vale, jud. Teleorman,
ce-sI ja nastere din apropierea de
com. Ciolanesti-din-Deal, despre
partea dreapta a Vaer-Ciineta
; trece pe Ruga com. Ciolanesti
- din-Vale, prin d'input
dintre com. Ciurari i Gradesti;
prime5te in dreapta gura vilcelef
Pluceasca de la comuna Saceni,
cu care formeaza o singura vale
maI larga ; se infunda in valea
Tinoasa spre S. de com.
Sfintesti. Palia in dreptul comunel
Butculesti, poarta numirea
de Valea-PetrisuluT, i numaT de
ad la vale se numeste Valea-
Mica.
Miceasca, pdclure, amenajata,
compusa din trupurile : Tuica
si Malina, pendinte de comuna
Micesti, pl. Riul-DoamneT, jud.
Muscel, proprietatea d-nei Elena
Gogulescu.
Miceasca, vale, pe care se afla
asezata com. Micesti, pl. Riul-
Doam neT, jud. Muscel. lzvoreste
din dreptul comuneT Jupinesti
dupa ce se impreuna cu alte
vilcele, se varsa in rtul Doamna,
pe malul drept, in dreptul
comuneT
Mice§ti, com. rur.,jud. Muscel, pl.
Riul-Doamnel, la S.-V. de Cimpulung,
la 42 kil. de acest oras
si la 14 kil, de resedinta subprefecturef.
Este situata pe valea Miceasca,
'filtre doul dealurT.
Se compune din 3 catune :
Micesti, Pauleasa i Budeasca,
se mArgine§te: la N., cu comuna
Jupinesti ; la S., cu comuna
Ciumesti ; la E., cu comuna Piscani
i la V., cu jud. Arges.
Are o populatie de 1205 famili!,
sad 1064 suflete, din carT
257 contribuabilI, locuind in 264
case ; o biserica, fondata la anul
1846 de locuitorl, deservitä
de i preot si 2 dasc111; o qcoala,
fondata la 1840, pe proprietatea
statuluT Vacareasca, i frecuentata
de 45 elevI.
Vite : 170 bol, 90 yac!, 260
oT, 209 pord, 19 cal si 180
capre.
Budgetul com. e la veniturT

MICEM 322 micaUqENI
de 1934 leT si la cheltuell, de
1901 lef.
In comunA sunt livezi, dealuri,
pAdurl i zAvoaie, compuse din
sAlciT, plute i aninT.
Riul-DoamneT udA comuna in
partea de E. Pe el se allá 2
MorI cu 5 roate.
Parte din locuitorT sunt mosnenT
si parte s'ají improprietArit
prin legea de la 1864, pe mosia
statuluf VAcAreasca, astAzI
a d-lui N. I. Micescu si pe mosiile
d-lor Gogulescu, L Micescu,
I. BAjan, Al. Micescu, OrAscu,
BorAnescu, a d-neT BAdulescu
si pe a statului Aninoasa-Buliga.
Calea feratl trece prin partea
de E. a comuneT si un pod de
fier, al cAleT ferate, leag5. com.
Micesti i Colibasi.
Calen nationalA Pitesti-Cimpulung-FrontierA
trece pe la E.
de comunA, precum i oseaua
care o uneste cu comuna PurcAreni.
In comuna Micesti s'ad gAsit
silexuri cioplite, silexurT lustruite,
cutite sati rAzuitoare
alte obiecte de piatrA si de os,
industrie a omuluT cuaternar.
D'asupra dealurilor dela Micesti,
In partea de S.-V. a com.,
se vAd ruine dintr'o vechie cetate
a lui Mircea-Basarab. D'aci e o
privire frumoas1 pe Valea-ArgesuluT.
Mice§ti,sat, facind parte din com.
rur. cu acelasT nume, jud. Musel.
Mice§ti, com. rur. si sat, in jud.
si pl. Tutova, spre N.-V. de
Birlad, pe 0'11 Studinetul, asezat
la poalele unui deal i In
jurul lui.
Are 507 locuitorT.
Satul Micesti formeazA o comunA.
(com. Micesti) cu cAtunele
Gheorghesti, MAnoiul, Fundul-VAeT,
DragomAnesti, Burlaci
Valea-Lupulur.
Are o scoall primará de bletT;
2 biserici; 8 circiuml.
Budgetul com. e de 7848 leT,
79 banl.
Se cultiv5 pe Ruga. cereale:
93 hect. vie (din carT 27,50 nelucrAtoare)
si 21,50 hect. livezi
cu prunT.
Mice§ti,pdclure, supusa regimului
silvic, jud. Muscel, plasa Riul-
Doamner, formatA din doug. trupurr:
unul in intindere de 2500
hect. si al doilea, de 75 hectare.
Mice§tilor (Phiul-), girid, izvoreste
din jud. Arges, si se
varsA in riul Doamna, jud. Muscel.
Serveste de limitA, la N.,
futre com. Ciumesti i Micesti.
Michia (Väleanca), mofie, In
jud. Buzáfi, com. Trestia, cat.
Te4u1; are cam 240 hect., din
care 8o hect. pAdurea PAnAtAul,
restul arabil, livezi i .izlaz.
Micläu§eni, com. rur., In jud.
Roman, pl. Siretul-d.-s., spre
N.-E. d6 orasul Roman, la ,22
kil, de el pe osea si la 12 1/2
kil, de resedinta plAser.
Este formatA din satele : Butea,
Hindresti, Litca si Mic15.useni,
eu resedinta com, in satul
Butea.
Populatia : 701 familif, sati
3203 suflete, din carT368 familii
Unguri si 11 familiT EvreT.
Are : 3 biserici de zid, din
carl I catolicl ; 2 coale, una
de bAeti, frecuentatA de tz elevi
si a doua de fete, frecuentatA
de 14 eleve, case marl boeresti
si un frumos i in tins paro.
Budgetul com. e la venituri
de leT 7553,36 si la cheltuelT de
leT 6943.
Mosia MicIduseni apartine fratllor
Dimitrie si George A. Sturdza
MiclAuseanu.
Miclau§eni sal-1 Cenita, sat, pe
mosia Cu acelasi nume, comuna
CorlAteni, pl. Cosilla, jud. Dorohoit.
Are o populatie de 77 familiT,
sail 229 suflete ; 2 biseriel*,
una cu hramul Sf. Dumitru,
si a doua, cu hramul Sf. Mihail
Gavril, de lemn si tencuitA.
Proprietatea mosiel este a
d-lor : Iorgu Hermeziu, D. Duber
si Ilie Motoc. Din vechime
toatA mosia a fost a familia
Motoc.
SAtenil improprietAriti ati 173
hect., 22 arif pAmint, lar proprietariT
mo§iel, 720 hect., 39
arii climp si 8 hect., 59 ariT
pAdure.
Pe partea Hermeziu se mal
afl5.: livadA, 2 pogoane vie
2 lazan, din carr unul numit alluT-Motoc,
in suprafatA de 20
hect., 77 arif.
Piraie principale ce curg pe
mosie sunt : Bahna sati Putreda
si riul Jijia ce trece pe hotar.
DrumurT : acel de la Doroholii,
ce duce prin CorlAteni la
Podul-Stamater i acel de la Liveni
si Dumeni, pe Valea-Putrede!,
ce duce la CorlAteni si V15.deni.
Hotarele mosieT cu : Carasa,
CordAreni, Corlateni i VAculesti.
Insemnat aicT este localitatea
Silistea-Vechie.
Familia Motoc, din vechime a
fost proprietarA a IntregeT mosir.
Entre vechir boerT al Moldover gAsim
pe Marele Vornic Motoc, in
serviciul luf Alexandru ,LApusneanu-VodA
; care fugArind pe
JoIrlea logodnicul DomniteT Ruxandra,
faca luf Petru Rares
pretendent la Domnie, Il prinse
la ipote pe Miletinul, in jud.
Iasi, in luna Septembrie, 1552,
ducIndu-1 inaintea lui L5.pusneanu,
acesta-I judecl ; dupl care
insemnindu-1 la nas, Il cAlugAri
si-1 inchise in mAnAstire.

MICLAWNI 323 MICLE§Tt
Alexandru Lapusneanu
tirzia, dindu-se la rautatT i cruzimI,
ca i predecesorul sail
fan Petru Rare$-Voda, care fu
ucis de boerT, se formä contra-T o
conspiratie pentru a-1 detrona $i
a pune in locu-T pe stefan Toma.
Intre boerif conspiratorT se afla
Vornicul Motoc, care, impreuna
Cu altif, fugi in Polonia si
carT fiind descoperitT de Alexandru,
n'aa putut reu$i In planul
lor de detronare.
Lapu$neanu, cu concursul Turcilor,
fAcu mijlocire la regele
PolonleT pentru a extrada pe
refugiatI. Dupa multe cererf, Hatmanul
Cracinsky, primi ordinul
regal de aa mers la Liovul,
unde a diat capul luT Tom$a-
Voda, a luT Motoc-Vornicul, a
luT Veverita-Postelnicul $i a luI
Spancioc-SpAtarul i i-aa ingropat
afara din erg, la mA.nastirea
Sf. Onofre!.
MiclAu§eni, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. MiclAwni,
spre N.-N.-E. de ora$ul Roman,
la 22 kil, de el i la 12'/2 kil.
de re$edinta pla$er. Este asezat
pe un mic deal. Este re$edinta
com. Miclau$eni.
Are o populatie de 163 aran%
saa 706 suflete, din carT 163
contribuabilf; o bisericA de zid ;
2 §coale, una de bletf, frecuentad
de i i elevI $i a doua de
fete, frecuentad. de 14 eleve.
AicT se gase$te parcul si casele
familieT Sturdza.
Este legat cu ora$ul Roman
prin osea. In apropiere de acest
sat, intre el $i satul Mirce$ti,
pe teritoriul com. Scheea,
este un pod de fler pe riul Siretul,
peste care trece $oseaua
nationala Roman-Ia$i.
Micliu§eni, pitig, ce curge prin
pl. Siretul-d.-s., jud. Roman, com.
Miclau$eni. Izvore$te la V. de
62880. Morolo Dielierear Geogralle. rol. IV.
satul Hindresti ; curge de la E.
spre V. ; trece prin marginea
de S. a satuluI Miclau$eni i, la
S.-E. de acest sat, se varsa in
Piriul-StinceT, pe stinga.
Micläu§oaia, slltuc, In jud. Bacaí,
pl. Tazlaul-d.-j., com. Gropile,
satul Gropile.
Miclau§ul, munte, in jud. Buzla,
com. Goidesti, ramificatie din
masivul munteluI Penteleul, puin
mar jos de muntele Zanoaga,
acoperit cu padurT intinse de
brad $i pl$unT. Ad i pa$uneaza
anual pana la 1800 o!. Are o
sena. Laptele se fabrica in caseria
de la muntele Mu$ea.
Miclau§ul, jud. Vasluia,
pl. Stemnicul, com. 0$e$ti ; izvore$te
din dealul Miclau$ul ;
curge spre S.; trece prin satele
0$e$ti $i Ruginoasa $i se varsa
in riul Stemnicul, tot pe teritoriul
com. 0$e$ti, la locul numit
Capul-Dealuluf.
Buzaa, com.
Goide$ti, la poalele munteluT
Penteleul, format din izvoarele
ce Tes din ramificatiile : Piscuna$ul
$i Miclau$ul ; se scurge
In riul Bisca-Mica, in dreptul
Bolovanuluï-Mortatul.
Miclea, deal, In jud. Vasluia ; ia
na$tere din coama dealuluT Bordea;
formeaza valea pir. Cutigna
; se intinde de la N., paralel
cu dealul Bursucul $i strabate
satul Mirce$ti, in partea de E.,
iar extremitatea de S., se pleaca
treptat, pAnä ce se pierde in
Micleasca, mofie, la N. de jud.
Tecuciii, in partea de V. a satuluT
Tignie§ti, pe linga drumul
ce merge la gara Berhecia.
Micleasca,saa Pau§easca,sfoard
de mofe, in jud. Tecucia,
proprietatea d-luT Anton Cincu,
situad intre catunele Lie$ti
erbane$ti ; se arendeaza locuitorilor
din satul Lie$ti-Miclesculta.
O parte din aceasta mo-
$ie, coprinsa intre Siret i Valcica,
a fost rescumparata de locuitoriT
din Lie$ti $i pe d'irisa
s'a format satul co acela$T nume.
Micle§ti, com. rur., in partea de
E. a pl. Crasna, jud. Vasluia,
la 24 kil. de Vasluia $i la 12 kil.
de Codaesti, re$edinta pl., asezata
pe dealurT, vai i podi$e,
pe stinga piriuluT Vasluetul.
E formad din satele: Micle$ti,
Chirce$ti pi Popesti, pe
o suprafad de 4100 hect., din
carT 615 hect. padure, 2445
hect. loc de cultura, fina t $i
ima$ sunt ale proprietater, lar
1039 hect. ale locuitorilor.
Calitatea solului variazä dupa
pozitiunea sa, fiind mal' productiv
pe podi$urT i val, de
cit pe costi$e i dealurT.
Are o populatie de 379 famili!,
saa 1792 suflete; 4 bisericT,
deservite de 2 preOtT
6 eclesiarhi ; i coala ; i moara
cc abur!; f0 iazuri ; 6 cir-
Comerciul se exercita de 7
persoane.
Vite : 1182 vite marT cornute,
180 caY, 3694 OT, 12 capre, 5
bivolT $i 364 rimatorT.
Budgetul com. e de 3147 le!,
50 banT, la veniturl $i de 3041
leT, 87 banT, la cheltuelf.
Locuitorif, pe linga agricultura,
se maT ocupa i cu lemnaria
i mal ales cu rotaria rudimentad.
Prin marginea de V. a com.,
trece pirlul Vasluetul i$oseaua
nationala Vasluia-Ia$i.
Locuitorii posea : 166 plugurT
i 188 care cu bol, 16 plu-
42

MICLEM
gurT si 32 carute Cu cal; 174
stupT cu albine.
Micle§ti, sat, in partea de S. al
com. Tiful, pl. Mijlocul, jud.
Falciti.
luat numele de la vechiul
proprietar Miclescu, care
se zice ca ar fi fost si fondatorul
acestuT satuc. Se aflä asezat
in aceeasi pozitiune ca
satul Tiful, resedinta com. si la
kil, de el.
Are o suprafata de 641 hect.,
din care 5 hect. vatra satuluT,
si o populatie de 20 familiT, sati
90 suflete.
Proprietatea mosieT este a
d-lur Racovita.
Spre V. satulur se afla o padure
a proprietateT, iar pe dealul
numit al-Miclestilor, o movila.
Micle§ti, sat 13. refedinp, in centrul
com. Miclesti, pl. Crasna,
jud. Vasluiü, situat de o parte
si de alta a Piriuld-Chircestilor.
Partea din dreapta piriuluT este
asezata pe inclinarea E. a podisuluT
dealului VaeT-SecT, iar
partea satului din stinga piriuluT,
e asezata pe ses i coasta
dealuluT Fundatura.
Teritoriul satuluT are o suprafata
de 1458 hect., din carl
214 hect. padure si 849 hect.
loc de cultura, fina% i imas ale
proprietater, iar 395 hect, ale
locuitorilor.
Are o populatie de 152 fasati
759 suflete ; o biserica,
facuta de vorniceasa Raluca
Miclescu, deservita de
preot si 2 eclesiarhT ; o scoala,
infiintata la 1867, frecuentata
de 50 elevr ; o moara cu aburl;
4 iazurf ; 2 circiume.
Locuit oriT posea : 70 plague
si 81 care cu bol, 16 plugurT
22 carute cu cal; 512 vite
mar! cornute, 1900 oi, 5 capre,
324
15 cal, 168 rimatorT ; 77 stupT
cu albine.
Micli§oaia, valcea, izvoreste din
proprietatea mosnenilor comunei
Ionesti-Mincului, pl. Oltuld.-s.,
jud. \alma, curge in lungul
proprietatilor lor prin comuna.,
si se varsa in Olt.
Miclo§ani, com. rur., jud. Muscel,
plasa Argeselul, situata la
extremitatea de S.-E. a judetuluT
Muscel, pe malul sting al
riuld Dimbovita, tuteo pozitiune
fru moasa.
Este coprinsa intre comunele:
Valeni, Laical i Pucheni.
Se compune din 6 catune :
Copaceni-MarT, Copaceni-Mid,
Meisoarele, Miclosani, Miclosani-
Marl i Nicolaesti. Resedinta
comuneT este in cat. Miclosani-
Marl.
MaT inainte, aceasta comuna.
apartinea judetului Dimbovita,
de resedinta caruia vine mal
aproape, locul fiind i mal bun
pentru transport.
Este situata pe un deal inah,
care predomina toatavalea Dimbovita,
pana aproape de Ruca.rul
i Tirgoviste.
Are o populatie de 1059 locuitorT
; o scoala frecuentata de
37 copii ; o biserica, constructie
nota, asezata pe deal, deservita
de i preot i I dascal.
O s osea comunala, care picacä
din soseaua judeteana
viste-Cimpulung i case merge
in zigzagurl, filnd si forte repede,
inlesneste comunicatia intre
orasele Tirgovistea i Cimpulung
i comunele vecine.
Budgetul comuna e la veniturl
de 1604 Id si la cheltuelT,
de 1203 la
Locuitorir posea : r207 vite
mari i 2419 vite miel.
Miclo§ani, sat, facind parte din
MICVNEM-GREd
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Argeselul, jud. Muscel.
Miclo§ani, deal, inalt, pe care se
afta situata comuna Miclosani,
jud. Muscel, si care predomina.
toatà. Valea-DimboviteT, pana. aproape
de Rucarul i Tirgoviste.
Miclo§ani-Mari, sat, Pactad parte
din com. rur. Miclosani, plasa
Argeselul, jud. Muscel.
Miclo§i, vale, in jud, Gorj, pl.
Jiul, com. Bolbosi ; incepe din
hotarul mosieT d-lui Plopsoreanu;
se intinde paralel cu vatrasatuluT
si se termina. in apa Jiltul-Mare.
Este formata de ramificatiile
dealuld Dimba si pe ea se afta
padure.
Mic§une§ti, sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, cotn. Budesti-Ghicai,
situat pe %ralea piriuluT
Tatomiresti, la N. dealuluT
Hirtesti. Cu marginile sale de
catre E.-S., formeaza limita comune!
despre judetul Roman.
Are o populatie d 179 familiT,
sai.1 396 suflete ; o biserica,
cu un preot.
Vite: 69 bol, 56 vad, 67 of,
13 cal, 25 rtmatorl, 32 jund.
Acest sat a facut parte din
com. Hoisesti, apoi, impreura
numaT cu satul Hirtesti, a format
comuna a parte, si astAzI
apartine com. Budesti-Ghical.
Mic§une§ti, baltit, jud. Ilfov, pl.
Mostistea, la N. cu cat. Micsunesti-Marl.
Are scurgerea in riul
Ialomita. Contine: lin, rosioard,
caracuda, biban, stiuca, crap si
ciortan. Creste pe lac trestie
papura.
Mic§une§ti-Gred, com. rur.,judetul
Ilfov, pl. Mostistea, situata
la N. de Bucuresti, pe malul
sting al riuluT Ialomita, linga

MIWNE$TI-MART 326 MICULEM
balta Micsunesti, la 46 kil. de
Bucuresti.
Se compune din satele : Balamuci,
Balta Neagra, Fundul-
Danciulul, Greci-de-Mijloc, Greci-d.-j.,
Micsunesti-Mari i Micsunesti-Moara,
cu o populatie
de 1879 suflete, din carT 394
contribuabilT, locuind in 482
case.
Se intinde pe o suprafata de
5225 hect.
D-nil Gr. Pantely, N. I. Eliad,
N. N. Lahovari, S. Mihalescu,
D. V. Polizu-Micsunesti si statul,
ati 3613 hect. si locuitoriT
1612 hect. ProprietariT cultiva.
2096 hect. (172 sterpe, 438 izlaz,
3 vie, 903 padure).
LocuitoriT cultiva tot terenul,
rezervind pentru izlaz 303 hect.
Are 5 bisericI; 2 coale mixte;
moara cu apa ; z masillä de
treerat cu aburi; 6 helestaie ;
2 podurT statatoare.
Dintre locuitorr, 421 sunt plugarY,
45 ad diferite profesiunI.
Locuitorif posea: 191 plugurl:
134 cu bol, 57 cu cal ;
310 care si carute : 219 cu bol,
91 cu cal ; 420 cal si Tepe, 698
bol, 584 yac! i viteT, To bivolite,
8 capre, 462 porcT, 1651
of.
Comerciul se face de 5 circiumarT
si 5 hangiT.
Budgetul comuneT e la veniturl
de 623E leI, iar la cheltuelT,
de 6334 Tel.
In partea de N. a comune1
se afla o luna, udatä de mal
multe laculete, parte lasata pentru
izlaz, parte pentru finete
si parte pentru cultura zarzavatuluT.
Mic§une§ti- Mari, sat, facind
parte din com. rur. Micsunesti-
Greci, pl. Mostistea, jud. Ilfov.
Este situat la N. de Bucuresti,
pe malul sting al riuluT Ialomita.
La N. e balta Micsunesti,
care are scurgere in riul Talomita.
Se intinde pe o suprafata. de
961 hect. si are o populatie de
484 locuitorT.
Aci este resedinta primarief.
D-1 S. Mihalescu are 607
hect., din carT cultiva 379 hect.
(125 izlaz, roo padure, 3 vie).
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de z preot
si 2 cintaret1 ; z helested ;
masilla de treerat cu abur!.
Comerciul se face de i circiumar.
Numarul vitelor marT e de
412 si al celor miel, de 257.
Mic§une§ti-Moara, sat, facind
parte din com. rur. Micsunesti-
GrecT, pl. Mostistea, jud. Ilfov.
Este situat spre V. de Micsunesti-MarT,
pe tarmul sting al
riuluI Ialomita.
Se intinde pe o suprafata de
888 hect., ctt o populatie de 283
locuitorT.
Proprietarul, d-1 D. V. Polizu-
Micsunescu, are 722 hect., din
carT cultiva 305 hect. (92 sterpe,
70 izlaz, 255 padure). LocuitoriT
au 166 hect. si le cultiva
pe toate.
Are o scoala mixa, frecuentata.
de 16 elevr si 2 eleve ; o
moara cu apa ; z pod statator.
Localul scoleT s'a oferit gratis
de d-1 Polizu-Micsunescu.
Comerciul se face de z eh-ciumar
si i hangiii.
Numárul vitelor marT e de
1334 si al celor micT, de 2121.
Micule§ti, com. rur. i sat, in jud.
Mehedinti, pl. Vailor. Este situ-
*ata intre doua dealurl, pe Valea-
Miculestilor, marginindu-se : la
N., cu comunele Matasari i Runcurelul,
de care se leaga prin
o osea comunala.; la V., Cu comunele
Plostina i Rosiuta; la
E., Cu com. Tehomirul si la S.,
cu com. Tirioiul. Satul formeaza
comunä cu satele Ciorani i Steiani,
avind o populatie de 800
suflete, din carT: 128 contribuabilf,
locuind in i8o case.
LocuitoriT posea : 32 plugurT,
56 care cu boT, 7 carute Cu cal;
400 vite mar! cornute, 18 ca!,
400 oT, 300 rimatorl, 30 capre ;
6o stupT cu albine.
Prin com. trece soseaua comuna15.
Plostina-Miculesti-Matasari.
Are 2 bisericT, deservite de
preot si 2 cintaretT ; o scoala,
condusa de I invAtator, frecuentata.
de 74 elevT.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 1154 leY, lar la cheltuelT,
de 1134 le!.
Dealurile mar principale din
comuna. sunt Dealul-luT-Gaspar,
pe care se afla Cioaca-Mica,
Cloaca-Mare i Cioaca-TigAnceT;
Dealul- Malulta, al - Sgheabulta,
Culmea-Croicilor, Dealul-Casel
si al-Gligoresculul ; lar vaT printre
aceste dealurT sunt : Valea-
MaluluT, a-SgheabuluT si a-Case!.
Alte dealue sunt : Dealul-PlostineT,
in partea de S., Dealul-Viilor,
al-CasminegeI, piscul Cioaca-CalugArulul,
Dealul-luT-Ivan,
al-UrsuluT, al-CiocindieT, al-PiticuluT
i al-ZatreneT; lar vaT printre
aceste din tirilla dealurT sunt:
Valea-BisericeT, Valea-lul-Ivan,
a-UrsuluI, a-ElesteuluT si a-Zatrenef.
Ape sunt: Piriul Jiltul, in care
se scurg toate piraiele comuneT,
si anume: Matca-Vail-MaluluT, a-
SghiabuluT i a-Case!, care se
scurg in Matca-Matasarilor ; Matca-ZatreneT
si a-ElesteuluT
se scurg in Matca-Miulestilor,
carI formeaza piriul Jiltul.
In comuna se fac 2 tirgurT
anuale: Una la 21 Maid si a
doua la 6 August, in ziva hrabisericeT.
Pe teritoriul acester
comune se gasesc
bunT de pamint.

MICULTNTI 82.6 MIE/ZEA-BIRNICI
Miculinti, sat. Vez Cotul-Miculinti,
com. Cotusca, pl. Prutuld.-j.,
jud. Dorohoid.
Micului (Piriul-), pida, in jud.
Prahova, curge din muntele Stejeretul,
com. Star-Chiojdul, pl.
Teleajenul, la directia S.-V. si
se varsa in gira Chiojdul, tot
in raionul com. Star-Chiojdul.
Mielce§ti, catun, jud. Arges, pl.
Oltul, facind parte din com.
rur. Stoilesti.
Mielu§ei, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Slavuta. Are o populatie
de 359 suflete, din carT
198 barbati si 16i l'eme ; o
biserica, de lemn, cu hramul
Adormirea Maica Domnulur.
Copia' din sat urmeaza la scoala
mixta din satul Socoteni, care
este la i kil. departare.
Mielu§ei, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Slavuta.
Mierea, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Arnaradia, com. Mierea-
Birnici. Are pe diosa si padure.
Mierea(Matee§ti), ceïtun, al com.
Gura-Niscovului, jud. Buzad, cu
320 locuitoti si 75 case; are
sub-diviziile: Adincata si BaItati.
Mierea, p dure particulara, jud.
Dolj, pl. A maradia, com. Mierea-Birnici,
pe mosia Mierea.
Are o intindere de I00 hect.
si e populata cu cer, corn si
girnita., aceasta predominind.
Mierea-Birnici, com. rur., in pl.
Amaradia, jud. Dolj, asezata pe
ambele maluri ale rluluT Amaradia.
Se margineste la N. cu com.
SlAvuta si Stoina; la S., cu Bodlesti;
la E., cu Amaradia si
lo V., cu Valea-BouluT,
Limita de N. incepe din E.
dealuluT Golumbul, coboara in
Valea-Valuter, urca dealul Silvuta,
coboara In rlu/ Amaradia,
urca dealul Crusetelul, da in
Valea-Verde, urca dealul Urda,
urmind directiunea de la E.
la V.
Limita linia de S. incepe din
Dealul-Golumbuld, cu directiunea
de la E. la V., coboara. In Amaradia
si urca Dealul-Osoiului.
Limita Erija de E. incepe
din Deald-GolumbuluT, cu directiunea
de la N. la S., si merge
pana la movila Tarnita.
Limita Bula de V. incepe
din dealul Urda, de unde se
termina linia de N., coboard
volea Miericeana pana la Amaradia
si se intoarce in Dealul-
BouluT, la S.
In anul 1873, comuna se impartea
in 8 catune si anume :
Bojinul, Crusetelul, Marinesti,
Mierea-Birnici, Miericeana, Slaninesti,
care in vechime se nu
mea si Alumeni, Valuta-d.-j.,
care se maT numea O Dragui,
si Valuta. Astazi tot 8 catune
compun comuna si anume : Crusetelul
si Miericeana, in dreapta ;
lar in stInga : Bojinul, Valuad.
j., Valuta-d.-s. si Putineiul,
care este cel maT departat si un de
e resedi nta primaria. Cat. Mierea-
Birnici si Slaninesti ad casele
de-o parte si de alta a Aula
Terenul com. este accidentat
de urmatoarele dealuri: Dealul-Golumbulta,
al-Butanulul si
al-CruseteluluT, a cal-0r inaltime
aproximativa e de 300 m. i carT
sunt acoperite cu livezT de pruni,
vil' si padure marunta.
Principalul curs de opa este
Amaradia, care uda comuna in
directiune de la N. la S., trecind
prin mijlocul d. Amaradia
se revarsa primavara si toamna
si, d'Id ploua mult, chiar si
vara. Primeste afluentr In stinga
pe : Váluta, care se varsa in Ama.
radia, la satele Crusetelul, Valea-Mare
si Mierea,
Peste Amaradia sunt 2 podurl
: unul la Crutesti, si al
doilea la Mierea ; este si un
vad la Slanineasa.
La 1874, com. Mierea-Birnici,
impreuna cu Valea-BouluT, purta
numele de comuna Crusetul, cu
resedinta in cat. Crusetul. Inainte
de 1875, catnnul de resedinta
ad fost pe rind Mierea si
Valuta-d.-s.
Are: 4 bisericT, facute de locuitorl
: una in Valuta-d.-s., cu
hramul Sf. Gheorghe ; a dona
in Valuta-d.-j., Cu hramul Intrarea
in Biserica.; a treia in
Mierea, Cu hramul S-tir Trer-
IerarhT $i a patra in Slaninesti,
cu hramul sf. Ion ; o scoala
mixta, care functioneaza din
1875, e frecuentata de 63 copiT,
si e intretinut de stat ; 4 ch.ciumT.
Populatia com. e de 313 familiT,
sad 1293 suflete.
Dupd legea din 1864, sunt
impamintenitT 183 locuitorl.
Suprafata teritoriuluT comuneT
este de 1700 hect., din cae
1000 hect. arabile, 75 hect. finat
si 625 hect. padure.
MosiT in com. sunt: Valutad.-j.,
Valuta-d.-s., Crusetelul si
Putineiul, cu o tntindere de I000
hect. si aducind un venit anual
de 21606 la ; apartin d-lor : A.
Teodorescu, Nae Murgasianu,
G. B5.1Acioid si mosnenilor carT
se gasesc in Valuta si Slaninesti.
Paduri sunt : Valuta-d.-s., de
500 hect., Mericeana, de 25 hect.
si Mierea-Birnici, de roo hect.
Viile, apartinind d-lor Teodorescu
si Nae Murgasianu, ad
o intindere de 25 hect. Sunt si
20 hect. livezi de pruni.
Pe mosia d-lui Teodorescu
se afla o moara de aburr.

M1EREA-BIRNICI 827 MIERLE$Ti
Comuna e strabatuta de calea
judeteana, care leaga Craiova
cu N. judetuluT, si de calle
comunale. Soseaua comunal
leaga toate catunele cu catunul
de tesedinta.
LocuitoriT posea : 581 vite
marT cornute, 56 cal*, 576 O',
70 capre si TOO rimAtorT.
Budgetul com, e la veniturT
de 2022 leT, 78 banT si la cheltuelf
de 1559 leT, 68 banT.
Mierea-Birnici, sat, in jud. Dolj,
pl. A m aradi a, com. Mi erea-B irniel,
ale caruT case sunt asezate
de-o parte $i de alta a
duluT Amaradia.
Are o populatie de 83 familiT,
sad 302 suflete; o biserica,
Cu hramul S-tuT TreT-IerarhT; o
drciuma.
CopiiT din sat urmeaza la
$coala mixta din satul Crusetul,
care este la I kil.
Calle de comunicatie sunt :
soseaua judeteana care leaga
Craiova cu N. judetuluT (Capreni)
$i soselele vecinale carl
'11 pun in legatura la N. cu satul
Mieiiceana si cu cele-l'alte
sate ale com. Mierea-Birnici.
Mierea-Mo§neni, sat, in jud..
Dolj, pl. Amaradia, com. Valea-
BouluT.
Are o populatie de 1217 suflete
: 107 barbatf si II() femeT;
o bisericX.
CopiiI din sat urmeaza la
scoala mixta din satul Bould.-s.,
care este la 11/2 kil.
Satul se cherna tnainte Mericeana.
Mierea-Mo§neni, mo)sie particutara,
jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Valea-BouluT, satul Mierea-
Mosneni.
Miericeana, sat, jud. Dolj. VezT
Miericica.
Miereanca, nume, ce purta maT
Inainte mofia Zaicoiul, jud. Dolj,
pl. Amaradia, com. Zaicoiul.
Miericeana. VezT Mierea-Mosneni,
sat, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Valea-BouluT.
Miericeana, me)* parti culara,
In satul cu acelasT nume, jud.
Do'j, pl. Amaradia, com. Mierea-Birnici,
pe care se afla padure.
Miericeana, pidure particulara,
in satul Cu acelasT nume, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Mierea.
Birnici, in tntindere de 25 hect.,
populata cu cer si Omita, aceasta
predomintrid.
Miericica, sad Miericeana, sat,
pendinte de com. rur. Mierea-
Birnici, pl. Amaradia, jud. Dolj,
situat pe malul sting al AmaradieT,
la 3 kil. spre N.-E. de
Crusetelul, catunul de resedinta
al com.
Are o populatie de 30 familiT,
sad 140 suflete.
$osealia vecinala leaga catunul,
la S., de Mierea-Birnici, iar
la N., de Valuta d..j.
Mierlari, numire, ce se maT da
une pdrtr din meqia Urlatorile,
jud. Buzad, com. Plescoi.
Mierlari, numire, data Odurer
mo$ieT Clociti, a EforieT Spitalelor,
com. Vadul-Sore$tilor,jud.
Buzad; se maT numeste si Pantelimonul.
Mierlele (Muntele-),Odure particulara,
supusa regimuluT silvic
frica din ami! 1883, pe rnosia
Muntele-Mierlele, pendinte
de com. Comarnicul, pl. Pelesul,
jud. Prahova.
Mierle§ti, com. rur., jud. Olt,
pl. Siul-d.-s., situad pe Valea-
IminoguluT, pe amindoul malurile
ale acestuT t'id, la 17 kil.
de capitala judetuluT si la 12 kil.
de Barcanesti, resedinta plaser.
Se compune din 4 catune :
Magura, Catanele, Mosteni si
S ch i tul-Greci .
Resedinta comuneT e in cat.
Catan ele.
Are o populatie de 1487 locuitorT,
din cad 302 contribuabilT,
locuind in 305 case si 12
bordee ; 3 bisericT : una 'in MIgura,
zidita la 1793, a doua In
Mosteni, fondata la 185t, si a
trei6. in Schitul-Greci, fondata
la 1830, deservite de 3 preotT,
3 entaretT si 3 paraclised; o
scoala, In cat. Catanele, frecuentatá
de 13 copiT.
LocuitoriT su nt parte mosnenT;
lar 144 sunt ImproprietaritT dupa
legea rurala, pe mosia statulul,
din carT li s'aa dat 540 hect. 75
ariT si 69 sunt ImproprietaritT pe
mosiT particulare.
Teritoriul comuneT se intinde
pe o suprafata de 6000 hect.
Afara. de stat, care poseda
mosia Schitul - Greci, cu 2500
hect., din carT 2000 arabile si
500 padure, proprietarT mal insemnatI
sunt : D-nul C. D. Gabun
ea (900 hect. din carT 650
arabile si 250 padure); d-ni! D.
C. Dimitriu, Alex. N. Dumitrescu
$i altiT, carT posea $i
cladirT in comuna.
LocuitoriT posea : 67 caT, I26'
Tepe, 484 boT, 244 vacT, 25 capre,
6674 oT si 138 porcT.
Comerciul se face in comuna
de 8 dirciumarT.
Budgetul comund e la veniturT
de 3218 leT, iar la cheltuelT,
de 3192 lef.
Soseaua comunall vecinala
strabate com. de la N. la S. prin
centrul sat, legInd-o la N. tu
Perieti si Balteni, lar la S. cu
Barcanesti si Bilanesti, unde da

MIERLEM-DE-SUS 328 MIHAI-VITEAZUL
lu'soseaua judeteana Slatina-
Turnul-Magurele.
La V. si la E., raionul comuner
e inchis intre doul dealurT,
care formeaza Valea-Iminogula
Aceste dealur1 sunt intrerupte
de urmatoarele valcde,
ce se varsa in Iminog: pe dreapta:
Raducesti i Ceroaica, lar
pe stinga loan Barbul, a-Bisericer,
Popa-Florea, Manolache
si Manca.
La S., pe teritoriul comuner,
trece Brazda-lur-Novac.
Se invecineste la N. cu Perieti,
la E. cu Timpeni, la S.
cu Barcanesti si la V. cu Coteana.
Mierle§ti-de-Sus, cdtun, facind
parte din com. Perieti, pl. Siuld.-s.,
jud. Olt, situat la S. $1
in apropiere cu cat. Perieti-de-
Mijloc, pe coasta i malul sting
al Iminogulur.
Are o populatie de 3 t6 locuitorT,
din carT 44 suntimproprietaritr
dupa legea rurala, pe
proprietatea, fosta a d-luT V. Perieteanu
si a altora, Cu 174 hect.
Ad se afla o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, fondata la anul
181o, i avind urmatoarea inscriptie:
Doamne, cel ce cu puterea Ta pro-
SItive;AI pe cel ce iubesc poi:loaba casel
Tale si locul MärieI SfintieT Tale, primete
i acest sfint locas al Tal, care
Intni cinstea si slava SI. Erarh Nicolne
s'a zidit din temelie de roba' 1111 Dumnezeil
: Pupa Daghicl, Constantin Opuranu,
DOghicI Gibunea si Popa Barbu ;
dindu-se gata de rosu, s'a sfintit, avInd
numal sfintele icoane. lar cu anul 1855
s'a tencuit i zugavit cu cheltueala preotulul
Dr:a'ghicl Duhovnicul si a d-lul
Dräghicl Giibunea, In zilele prea
nostru Domn Barbu Dimitrie §tirbel,
fiind episcop prea Sfintia sa
tele nostru Climent Argcsiu, zugrav Anastasie
din Slatina.
Locuitorir posea : 132 bor,
84 yac!, 44 cal si Tepe, 983 or
si 97 pord.
Mierloiul, munie, jud. Bacati, pl.
Trotusul, com. Hija, din stinga
Oituzultd.
Migovanul, munte, jud. Suceava,
com. Borca, avind 1499.1 In.
altitudine.
Mihai, pîrîi, jud. Iasi, izvoreste
din mijlocul satulur Mogosesti-
Frumoaser, com. Mogosesti, pl.
Stavnicul, ì afara din sat se
impreuna ca alt pîrîü, numit
Rotariul.
Mihai-Bravul, com. gur., jud.
Braila, pl. Balta, asezatd la V.
si 1a3 kil., de Dunare pe malul
satI sting.
Se invecineste la N.-E. ca
Bertesti-d.-s. si Bertesti-d.-j. ; la
V., Cu Ciorile ; la N., cu Lacul-
Rezir si la S. Cu Lucul (Ialomita).
Suprafata comuner este de
8800 hect., ca o populatie de
218 familir, sati 1138 suflete
din carr 172 contribuabilT.
Are 2 coIT, una de baetr,
infiintata la 1884, frecuentata de
41 elevi; a doua, de fete, infiintata
la 1889, si frecuentata
de 32 eleve ; 3 debite si 4 circiumr.
Budgetul comuner e la veniturr
de 5083 1er, 95 banr si la
cheltueli de 5045 leT, 72 banT.
LocuitorT improprietaritr dupa
legea din 1878, sunt 302, si
neimproprietaritT, 6o.
Drumurr: la Berte$ti-d.-s., spre
N.-E., pe Ruga Gradistea (5
kil.); la Luciul (Ialomita) spre
S.; la Cioara-Doicesti, spre S.-V.,
printre pogoanele locuitorilor
si ale proprietaruluI (16 ,kii.) ;
la Lacul-Rezir, spre N., pe la
punctul Caparla (13 kil.); la
Vizirul, drept la podul de la
Cornul-Malulur, prin Pirlita-Vizirul
(24 kil.); la balta, spre E.,
prin Gradistea i Movila-Viezurilor
i apor peste Dunare in
bala la Bertesti-d.-j. (7 kil.)-;
la Braila (59 kil.).
Comuna s'a infiintat prin
proprietarirea insurateilor din
1878 si 1883 si are 6 strail aliniate.
Mihai-Bravul, sat, pe muchia
platoulur, in partea de E. a
com. ca acelasT nume, jud. Braila,
la 59 kil. spre S. de Braila,
infiintat la 1879 cu ocazia improprietarireT.
Suprafata satulur este de 192
hect., ca o populatie de 167
familiI, sati 1007 suflete, din
carl: 479 barbatr si 528 femer.
Are 2 scolI : una de baetr, infiintata
la 1883, frecuentata de
41 -elevr; a doua, de fete, IIIfiintata
la 1889 i frecuentata
de 32 eleve ; 5 circiumr, I brutarje.
Vite: 460 cal, 1040 vite cornute,
1470 or qi 230 rimatorr.
Mihai-Olteanul, prima gurd de
ocnd, deschisa in jud. Prahova,
com. Slanicul, plaiul Varbilaul.
Azr se numeste Baia-Bacitil,
caer in locul acelor ocne, in
adincatura de unde s'a scos sare,
este apA sAratA, ce servA pentru
bar. D'asupra acester ape, in
partea despre V., unde inimita
muntele de sare, amestecata
ca pamint, numit Sturir-de
Sare, se vede putul pe unde si
din care se extragea sare mar
inainte.
Sarea de la aceasta ocna este
foarte alba, de o granulare pronuntatA,
dar n'are o tesatura
densa si clecl nicr puterea de
a coprinde inteun mío volutn
o saratura puternica.
Mihai-Viteazul, com. rur., In
jud. Ialomita, pl. Borcea, situata
spre N. de com. Ciocanesti-Sirbi,
pe cimpul Baraganul.
Este asezata pe proprietatea

MIHA1-VITEAZUL 329 MligETTI
statului 1Ciocanesti-Mihai-Voda,
avind o suprafata de 14900 hect.,
Insta pendinte de manastirea
Mihai-Vocla din Bucuresti. In
partea de S. a mosieT este comuna
Ciocanesti-Sirbi si in partea
de N. comuna MihaiViteazul.
Improprietariti dupa legea rurala
din 1864 sunt, 103 locuitorT.
In 1878 s'ail maT improprietarit
40. Neimproprietariti
mar sunt 137 locuitorT.
Teritoriul comunei este brazdat
de valle: Chioveanul,
jala, Baba-Ana, Valea-Berzei
VaIea-Lupului.
Se compune din satul Mihai-Viteazul,
in care este resedinta
primaria' si a judeatorieT
comunale, si din catunele:
Valea-lul- Ichim, Furciturile si
Crucea-Giurchi, cu o populatie
de 326 familiT, sail 2118 suflete,
din cari: 517 agricultor!, 9 meserias!,
2 industria!, lo comerciantT,
145 muncitori" i 35 servitori.
Are o scoall mixta, frecuentata
de 50 elevi si 2 eleve; o
biserica, deservitä de 3 preoti
si 2 dasali.
Cu stiintA de carte sunt 136
persoane.
LocuitoriT posea 1200 vite.
Budgetul comuna' e la veniturl
de 5177 leT si la cheltuelf,
de 6348 le!.
Mihai-Viteazul, sat, in jud. lalomita,
pl. Borcea, pendinte de
comuna cu acelasT nume, situat
pe cimpul Bäraganul, spre E. de
satul Valea-Mare.
Numirea Mihai-Viteazul i s'a
dat dupa numele mosiei pe care
este satul. MaT inainte purta
numele de Baraganul.
Aci este resedinta primariei
si a judeatorieT comunale.
Are o scoala mixta, conclusa
de i invatator i frecuentatä.
de 50 elevi si 2 eleve; o biserica,
deservita de 3 preoti si 2 dascal!.
Prin sat trece calea ce duce
din Calarasi la Lupseani i in
plasa Cimpului.
Mihai-Vociä, ficiclure a statuluT,
In jud. Ilfov, in intindere de
150 hect. Vez! Ogrezeni, paclure.
Mihai-Vociä, mitguril mare, pe
teritoriul com. Crimpoaia, pl.
Serbanesti, jud. Olt, in partea
de E., linga riul Vedea, servind
drept hotar intre mosia Ghioca,
fosa a banului BAldceanu,
mosia azi Ghimpeten!,
situata pe malul sting al
Vede!, care a fost, dupa cum
se constata din documente vechT,
proprietatea viteaztilui Domn.
O ocolitura a sa limiteazd toate
mosiile vecine.
Legenda spune ea aceastá
rnagurd e facuta chiar de Mihai-Voda,
ca semn de hotar, intre
mosii. Insa, dupa marimea
sa, neobicinuitä la hotar
dupa cum imprejurul e!, prin
araturT, prin sapaturi si in mincaturile
apeT, in malul Vede!,
se gä.sesc diferite scule : cioburi
de olarie veche, bucati de aur,
topoare si ciocane de piatra, etc.,
se crede el aceasta magua are
o vechime preistorica.
D-1 Hristide, de la Serbanesti,
conserva un frumos ciocan de
piatrd gasit aci. Multi alti locuitorr
aU avut ocaziunea sa gaseasca
in jurul e! si comorT :
oale cu banf vechT, scule si al.
tele.
Mihalache-Grecul, gîrid, jud.
si pl. Tulcea, pe teritoriul com.
rur. Moru-Ghiol i anume pe
acela al catunului sag DunivAtul-d.-j.;
se desface din girla Dunavatul
; se ?t'ande spre E., bite()
directie generala de la N.-V.
la S.-E., brazdind partea de E.
a plasei si S.-E. a com.; alimenteaza
cu apa dulce gira
Cerneti care formeaza lacul Dranovul
; are 17 kil. lungime.
Mihalea, sat, in jud. Braila, la
3 kil. spre E. de satul Cotul-
Lung, pe tärmul drept al riulta
Buzaul.
Vatra satului e de 7 hect.,
cu o populatie de 63 familiT,
saii 391 suflete, din care 233
barbati si 158 femel, locuind in
66 case.
Sunt 3 circiumi.
Vite : 130 caT, 300 vite mar!
cornu te, 88o oT, 4 capre i 9
rimatori.
Mihalea, pulie particulara, de
900 hect., jud. Braila ; formeaa
partea de E. a com. Cotul-Lung.
Mihaeqti, com. rur., in jud. Muscel,
pl. Riurile, situata la S. de
Cimpulung, la 18 kil, de acest
oras, si la 6 kil. de Stilpeni, resedinta
plaseT. Este asezata pe
ambele tarmuri ale Riului-TirguluT,
intr'o lunca mare si frumoasa.
Are o forma cam ovala si se
margineste : la N., cu com. Schitul-Golesti
; la S., cu com. Valea-Pope!;
la E., cu com. Draghiciul
si la V., cu com. Balllesti.
Se compune din 4 atune :
Mihdesti, Valea-BraduluT, Geabelea
i Furnicosi, cu resedinta
in cat. Mihaesti.
Are o populatie de 212 famili!,
sad 780 suflete (399 barbati
si 381 femeT, din carT 360
contribuabili); o scoala mixta,
care dateazá din timpul luT Alexandru-Ghica
(1834) ; 3 biseriel
(in catunele Mihäesti, Valea-Bradulur
i Furnicosi).
Locuitorif, pe linga agricultura,
se mal ocupa cu fabricarea
varuld i cu rotaria.

LocuitoriT posea : 328 boT,
190 vacT, 211 OT, 200 capre, 9
cal i 203 porcr.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 2000 hect., din can
livezile ocupa 225 hect. Cele
mal insemnate livezT sunt acelea
dupa dealurile Dobraia si Ruda.
Budgetul com, e la veniturT
de 2400 leT si la cheltueli, de
1900 leT.
Prin mijlocul com. trece calca
ferata i calea nationala Pitesti-Cimpulung,
carl merg aproape
paralel si se intretaie
intre girlita DrAghiciul si Valea-
Ruda
Este strabatuta, de la N. spre
S. de Riul-TirguluT, care are de
afluentl, pe partea dreapta, girlita
Bughea i pîrîiaul Valea-
BraduluT, lar pe partea stinga,
Valea-DraghiciuluT i piriTasele
Ruda si VAcarea. In partea de
V. este girlita Priboaia, care servete
de limita intre comunele
Mihaesti i Balilesti i piriul
netul, care izvoreste dintre Plaiul-luT-Ivan
i Dealul-Vacilor si se
varsa in edita Priboaia.
Pe cursul RiuluT-TirguluT sunt
5 morT si I herAstraa.
In com. sunt 4 poduri : 2
miel peste Valea-DraghiciuluT
2 marr la satul Furnicosi, peste
Riul-TirguluT, peste care trece
calea ferata i oseaua nationata%
Podurile caer ferate sunt
de fier, lar ale soseleT, de lemn.
Pe malul drept al RiuluT-TirguluT,
sunt 3 dealurT marT acoperite
cu padurT: Dealul-Vacilor,
ul-luT-Ivan si Dealul-VladeanuluT.
Toate padurile sunt compuse
din fag si stejar. PomiI roditorl,
cel mal multI prunI, sunt in
numar de 12000.
Dintre locuitorT, parte sunt
mosnenT, parte s'ají improprietarit
dupa legea de la 1864, pe
o intindere de 338 hect., pe
330
proprietatile statuluf Cilceasca
Gea.belea si pe ale d-lor C.
Balota, Nae NAstasoiti, Iorgu
Arhimandrescu, C. Popescu, N.
Iorgulescu si fratiT Rudeni.
Calea ferata . se °preste in aceasta
com. la cat. Furnicosi
Mihaesti.
Prin Mihaesti sunt mal multe
izvoare de al:4 feruginoasa.
Mihie§ti, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-s., compusa din 8
catune: Negreni, Mihaesti, MIgura,
Rugetul, Arsanca, Stuparei,
Tatarani i Capul-DealuluT.
E situatA pe Valea-OltuluT,
Intre riurile Govora i Bistrita,
la 14 kil, de capitala judetuluT
si la io kil, de a plasef.
Suprafata com. e de 3253
hect.
Are o populatie de 1804 locuitorT
(936 barbatT si 868 femel)
; 3 bisericT : la Mihaesti, MIgura
si Capul-DealuluT; o scoall.
Vite : 240 caT, 359 boT, 393
vacI, 4502 oT, 45 capre, 23 asinT
313 poni.
Pe riul Bistrita, in raionul comuneT,
sunt 2 morl si o pita.
LocuitoriT s'aa improprietArit
la 1864, pe mosia raposatului
Ioan C. Bratianu, si pe mosiile
Episcopiel RimnicuI, manastiret
Cozia i Dintr'un-Lemn.
Veniturile com. se urca la
3340 leT i cheltuelile, la 2134
leT.
E strabatuta de calea ferata.
Piatra-Rimnicul-Vilcea si de soseaua
nationalA Riul-Vadulur.
Se margineste la N. cu comuna
Birsesti, la S. cu Babeni, la E.
Cu jud. Arge§, de care se desparte
prin riul Oltul i la V.
Cu comuna Manastireni. E brazdata
de dealurile : Petrisul, al-PiriuluT,
Rogozul, Curmatura, Arsanca,
Caprareata i Valea-Neae
udata. la E. de riul Oltul
si de valle : Boalca i Arsanca.
MIHAETI
Mihie§ti, sat, facind parte din
com. rur. cu ace14 nume, pl.
Riurile, jud. Muscel, situat pe
malul drept al RiuluT-Tirgulul.
Aci este resedinta. comuneT.
Are o populatie de 200 locuitorT;
o biserica, deservita de
preot §i i dascal o scoala
mixta, frecuentata. de 44 elevT
2 eleve.
In partea de V., are 3 rindurT
de dealurT marI, a coperite cu
padurl.
Mihäe§ti, sat, facind parte din
com. rur. Albe§ti, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Olt. Are o populatie de
352 locuitorT.
Mihie§ti, sat, pe mosia Rotopane0,
jud. Suceava, com. 'Bradatelul.
Asezat parte pe tal.murile
piriuluT Bradatelul, parte
pe coasta dealulul RAdiul, are
populatie de 117 familiT, saa
514 suflete : 263 barbatT i 25!
femeI, din carr 136 contrib.
Vatra satuluT ocupa ir falcI
45 Pr.i.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, cladita de fratiT
Mihail si loan in 1785, formind
parohie cu satul Rotopanesti,
a cAruia scoala serveste §i Mihaestilor.
ImproprietaritT in 1864 sunt:
37 fruntatT, 32 palmasT si 5 codal
(Cu cite 12 prj.), stapinind
239 falcr si 45 prj.
Drumuri sunt: la Rotopanesti
(1200 m.) §i la BurghinWi (2
kil.).
In& un ispisoc, din 6973, Aprilie
ii, de la Stefan Voevod
se da Mitropolier MoldoveI satul
MihaeW cu morT, iprocr, etc. In
7011, Aug. 27, prin alt ispisoc,
tot de la Stefan-Voda, se ?utarete
stapinirea Mitropolier Moldover
pe satul Mihae§ti. DecT
vechim ea satulu T Mihaqti in trece
epoca luT Stefan-cel-Mare.

M1HAETI MII-IXESTI-DE SUS
MihAesti, sat, fAcind parte din
com. rur. Mihäeti, jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-s. Are o populatie
de 358 locuitorT pi o biserica cu
urmAtoarea inscriptie :
cAceasti sfInt i Dumnezeeascii biseria
ce se priznuqte hramul Sf. Nicolae
ce e pe mopia Sf. Episcopil, din
temelie se cunoalte a fi de D-lui . .
(lipse.}te) i primind la däräpInare, .din
Dunmezeeasca lndemnare s'a sculat d-lui
Barbu Ple§oianu cu d-lul Ion Posteluicu,
cu toatä cbeltuiala d-lor de ad fäcut
thnpla de zid i art zugrAvit de tot biserica
pe din näuntru, Impodobind-o cu
toate odoarele, In zilele prea inI4atulul
Domn loan Gheorghe Caragea Voevod,
fiind Rimniculul Episcop Prea O. Sf.
Sa pirintele_Galanteon, 1814, Maiii 29..
Aci e repedinta primaria pi
pcoala. Cade in partea de N.-
V. a comuneI.
Mihaesti, stalie de jud.
Muscel, pl. Riurile, cAt. Mihaepti,
pe unja Golepti Cimpulung,
pusl in circulatie la
Iulie, 1887. Se afla intre statiile
Stilpeni (6.8 kil.) i Furnicopi
(5.3 kil.). Indltimea d'asupra
nivelulul Mari! : 406.52 m. Venitul
acesteI statii pe anul 1896
a fost de 39878 la, 20 banI.
mofie a statuluI, situat&
in com. Mihlepti, pl. Oltul-d.-s.,
fostA pendinte de Episcopia Rimnicul
; se arendeaz& Cu 19012
leI anual, afar& de Reboca, care
s'a vindut de veci.
Mikaeqti, pildure, in intindere
de 240 hect., pe proprietatea
statuluI Cilceasca, jud. Muscel,
com. MihAepti, pl. Riurile, pendinte
de manAstirea Cimpulung.
MiWae§ti-de-Jos (Busca), com.
rur., jud. Olt, pl. §erbAnepti,
situatA pe &fui CAlmAtuiul (ramura
a 2-a), la 53 kil, de capitala
judetuluI, pi la 25 kil. de
repedinta
Are o populatie de 1270 locuitorf,
din carI 257 contribuabilf;
2 bisericI : una, cu hramul
Sf. Nicolae, clAclit& de locuitorl
la anil 1874-78, deservitA de 2
preotI pi a doua la cimitirul
comuna ; o pcoalA, frecuentatA
de 19 copiI.
Se zice ca aceastA comunà
s'a infiintat pe proprietatea sa,
de Costache CAmArApescu, pe
la anul 1800. In vechime s'a
numit i RusAnepti.
improprietlrit dupl legea
din 1864, 244 locuitori, pe
1200 hect. din proprietatea d-luI
T. CAmArApescu.
Vite sunt: 130 cal, 115 Tepe,
366 bol, i 5 vacI, 20 capre, 2000
o! i 600 porcr.
Teritoriul comuneI se hiende
pe o suprafatA de 3100 hect.,
din cari 45,75 hect. vil.
Comerciul se exercitl de 6
circiurnarI.
Budgetul comuneI e la venituri
de la 6200 pi la cheltueli,
de 4700 Id.
Com. MihAepti-d.-j. se leagA:
/a N., printr'o posea comunall
cu MihAepti-d.-s.; la S., Cu ,BAsepti
din jud. Teleorman ; la V.,
cu Radomirepti, pi la S.-E. cu
Ropiori, prin poseaua judeteand
Caracal-Rosiori.
E strAbAtutA de la N. la S.,
de piriul CAlmAtuiul. Pe dealurile
care se afld de o parte pi
de alta a CAlmAtuiuluf sunt
apezate viile locuitorilor i izlazul
pentru vite. La E. de comuna
se aflA o mAgurA, numitd
MAgura-Mare, pe lingA care trece
un drum, numit Drumul-TAtarilor.
Din malul sting, s'a surpat
in anul 1861, Dealul-CAlmAtuiuluI,
pe o intindere insemnatd,
pi de atund se numepte Malul-
Surpat. Se invecinepte la N. cu
MihAepti-d.-s., la E. cu MAIdleni
pi la S. cu Rata, amindouà in
judetul Teleorman, i la V. cu
com. Poiana.
Mihfiesti-de-Sus, com. rur., jud.
Olt, pl. erlpAnepti, situatA pe
piriul CAlmAtuiul pi pe dealurl,
la 15 kil. de capitala judetuluI
pi la 24 kil. de repedinta plAper.
Se compune din 2 cAtune :
Mihlepti-d.-s. pi Conepti.
Are o populatie de 1428 locuitorI
(794 bArbatI pi 634 femel),
din cari 265 contribuabill
; o bisericl, in cAt. Coneptt,
deservitl de 2 preotl pi 2 cintAretr.
CopiiI din sat urmeazI la pcoalele
din cAt. MihAepti-d.-j. pi Ro-
Dupl legea rurall din 1864,
improprietArit 108 locuitorr,
cArora dat 450 hect. La
Conepti, mal top' locuitorif sunt
mopnenT, avind 85o hect.
Vite sunt : 383 bol, 89 yac!,
24 bivolI, 59 cal, 1455 a pi
260 rimAtorl.
Teritoriul com, se intinde pe
o suprafatA de 1350 hect., din
carI 35 hect. ocupate de vi!.
PAmintul de cultura e mai
mult pes, prea putin ondulat de
cite-va vAlcelupe ; e mg mult negru
pi bogat in vegetatie.
Comerciul se face de 7 circiumarI.
Budgetul com. e la veniturI
pi la cheltuell de 10362,40 la.
Este legatA la N., printr'o posea
vecinalA cu com. Seaca-Belciugata,
pi la S., la 1/2 kil., Cu
com. MihAepti-d.-j.
Piriul CAlmAtuiul strAbate comuna
de la N.-V. la S.-E., iar
de amindou& pártile se ridicA
malurile luI In forma de dealurr,
unde sunt situate viile, tarinile
pi izlazul de vite.
Milifie§ti-de-Sus, sat, fland parte
din com. rur. cu acelapI nume,
jud. Oh, pl. erbAnepti, situat
Geogrado. Toi. zr.
C2630. liareis Inc;:onar 43

mit-IXIASA 332 MIHAILENI
pe apa Calmatuiul O pe dealue.
E rqedinta comund §i are o
populatie de 980 locuitorI, din
carI to8 improprietaritI dupa
legea rurall, Cu 450 hect. arabile.
Locuitorif posea : 279 boi,
50 vad, 15 bivolI, 14 cal, 1274
of, 22 capre i 165 rimatorT.
MihMasa, fost sat, desfiintat de
vr'o 20 de ani, judetul Boto-
§ani, pl. tefane§ti, com. Ringhilqti,
pe \ralea Mihaiasa, in
partea de V. a moOel statului
Ciornohalul.
Mihäileanca, mo,sie, in jud. Buzaï.1,
com. Zi14teanca, cat. Slobozia
; are cam 42 hect., din
carl : 22 hect. arabile O 12 hect.
padure si vie, proprietate a monenilor
Mihailesti.
MihAileni, ordfel, al treilea in privirea
vechimeI, judetul Dorohoifi.
Fondatia lui dateaza dupa
luarea Bucovina S'a infiintat
de proprietarul Mares, sub Domnirea
luI Alexandru C. Moruzzi
Voda.
Numirea o are dupa numele
organizatoruluI §i proprietaruld
sati Mihail Grigore Sturdza-Voda
care, in urma hotárirei ob§teger
adunad, a dat hrisovul din 1837,
prin care hotari a se parási
vechea numire ce-I se da: de
una Tirgul-VIAdeni, de altif Tirgul-Noti,
§i de a se numi in viitor
Mihaileni.
Sectionarea tirguluI este facuta
in mahalalele: alba, albastra,
galbena, neagra, ro§ie
O verde. Stradele traversind
tirgul pe 5 locurr paralele in.
tre ele, de la E. spre V., §i
pe alte 5 locurI tot paralele intre
ele, de la N. spre S., intretaindu-se
intre dinsele §i formind
marr patrate, sunt ludes-
tulatoare circulatleI. Toate sunt
bine aliniate, §i mare parte sunt
oseluite. Cea mg insemnata este
Strada Principala, numita din
vechime Strada-Domneasca intretae
tirgul in lung, de la: Bariera
Boto§ani, la Bariera-Trecatoare,
O face parte din calea
nationala Boto§ani-Mihdileni.
Populatia tirgului este de 1260
locuitoff, din carl 376 cre§tinI
de diferite rituri i natiuni §i
884 Evref.
Biserica, cu hramul Sf. Nicolae,
deservita de 2 preotf, I diacon,
2 cintaret.I §i 2 palamati, este
de zid, spatioasa, facuta.la 1842,
cu cheltuiala proprietarului t'irgului
Mihailerii, Gr. Sturdza-Vodá,
sub directiunea BanuluT Mihalache
Mavrodin ; este cam in
centrul erguid, inconjurata cu
parapete de lemn O plantatie de
arbori, acata de citi-va notabill
cetatenf localf, si intretinuta din
veniturile caseI comunale. Mg
sunt in ora§el: 1 sinagoga mare,
In caxe se fac toate ceremoniile.;
8 colT de rugaciuni ; 4 belferif
pentru copil mal mal-1 §i 6 pentru
cei mal mici.
Este capitala pl4eI Berhometele.
Aci se afla: rqedinta subprefectura,
a judecatorieT, a perceptorid,
biuroul vamal al trecatoareI
Mihaileni-Sinauti ; un
biuroa telegrafo-po§tal, al cal-uf
venit pe anul fin. 1896-97 a
fost de le! 8737,02; sediul mediculuI
de plasa, §i un depozit
al regid tutunuluI
Stabilimente culturale O sanitare
sunt : I §coala primara, cu
4 clase pentru baeti, cu 2 profesori
i frecuentata de 130 elevr,
fondata de N. Christescu ; 1 §coala
primara cu 4 clase, pentru
fete, cu 2 institutoare i frecuentata
de 90 eleve, la care se
invata §i felurite cusaturi, impletiturI
i broderie. Intretinerea
acestora se face de stat, com.
li din venitul fondultif Christescu.
Este un spital cu 12 paturl
pentru barbal si femer, intretinut
din spesele comunale li
judetene.
Stabilimente industriale li co
merciale sunt : 1 farmacie, 1
moará de aburT cu 4 pietre ; 2
valuri cu locomotiva ; 1 sapunade,
1 dubalarie ; o luminarie;
mal multe ateliere de: croitorie,
ciobotárie, blanarie, colocarle,
stolerie, rotarie, butnarie, fletarle,
. a.
EOrile i intrárile tirgului se
fac pe la barierele: Boto§anilor,
Vladenilor, Sinautului li a Treca.toareI.
Izlazul pentru p4unatul vitelor
este de 286 hect., 44 arii.
224ezarile locuitorilor sunt facate
cu dreptul de bezmenarf,
In baza actuluT din 1839, ce stipuleaza
drepturile .5i datoriile intre
tirgovetl i proprietar. Aceste
indatoriri reciproce s'ail observat
pana la 22 Aprilie 1857,
d'Id s'a renoit actul pentru 25
ani.
Infiintindu-se trecatoare alce
a.5ezindu-se autoritatile respective,
se stramutara aci citiva
negutatori §i locuitori, al
carora numar spori apol. In ap
imprejurare, proprietarul de atuncr,
Marq, in amintirea distrusului
tirg Vladeni de mal nainte,
ce era pe mo*ia cu acela0
nume, care acum participa
in mo0a Piriul-Negru, scoase
de la Alexandru Const. Moruzzi
Voda, hrisovul- din 30 Mala
1792, pentru infiintarea i recunoa,terea
tirgului acesta, ce
era in formatiune, prin continua
adunaturä de comerciantl
qi altl locuitori.
Marele Logoat Teodor Bal§
care devenise proprietar acestor
locurI, ne avind coboritorI,
a donat averea sa lui Mihail
Gr. Sturdza-Voda, prin actul din

MIHXILEN1 883 M1HXILE8TI-DE-SUS
1840 $i pentru care ca recompensä
cApAtä titlul de Ba$-Boer.
Noul proprietar decise organizarea
ttrguluT acesta. Apol strgmuta
in el resedinta acestul judet,
si dupg alte dispozitiT ce a
maT luat, a trimes la 1842 pe
inginerul Balberitz de a aliniat
si demarcat stradele, parcelind
locurile ce s'aa dat la tirgovetT ;
lar irnogrtirea unor asa locuri
si asezarea bezmenarilor s'a facut
prin Banul-Mihalache Mavrodin,
persoang prudenta si de
mare incredere, ca reprezentant
al Domnitorului Proprietar, la
care a dat mult concurs si prefectul
de atunci, SpAtarul Nicola?
lord. Bucsenescu.
Mihaileni, trecatoare, in Bucovina
(Austria), si bluroa vamal,
jud. Dorohoia ; se aflä in marginea
tirguluI MihAileni, la frontiera
dintre Rominia si Austria ;
a produs in anul 1896-97 un
venit de 25249 Id, 65 banT.
Mihäile§ti, com. rur., In judetul
Buzga, pl. Tohani, situatg pe
malul sting al pirtului Sgrata,
la 28 kit, de orasul Buzga.
Limitele sale sunt: la N., hotarele
mosiilor din com. Cioranca:
Movila-BanuluT si Bugheni-SArata
; la E. hotarul mosieT $o-
*liga ; la S., hotarul mosieT
Glodeanul - Sgrat (Cufuritul) si
la V. Cu hotarele mosiilor Dulbanul
si Mirosi, pAng aproape
de vArsgtura vger Ngeanca in
Sgrata.
Suprafata sa este de 5214
hect., din care 4037 arabile, 12
pAdure, 98 fineatA, 659 izlaz si
408 sterpe.
ProprietAtT maT insemnate
sunt : MArgineanul-Misil? (stat),
Doamna-Bglasa, saa RAsturnati-
DoamneT-BAlasa (spitalul Brincovenesc),
MArgineanul- Sgrata,
Doamna-Paraschiva saa RAstur-
nati-luT-Misu si MihAilesti (particulare).
Terenul e ses, intrerupt de
multe lacuri $1 bgltr.
Comuna e formatA din cAtunele:
ColtAneni, Mgrgineanul si
cu o populatie de
1400 locuitorT, din carT 255 contribuabilT.
Are o scoalg in cAt.
frecuentatA de 73 elevI si
¡o eleve; dota biserici, in_ eltunele
MihAilesti siMArgineanul,
deservite de 2 preotr, 2 entlretT
si I paracliser. Catedrala
e cea cu hramul S-ti? Mihail si
Gavril.
arciumarr sunt 6.
Are o moarg de abur? si o
sting pe mosia MArgineanul-SArata.
Comerciul constA In desfacerea
cerealelor, care se transportg,
parte la gara Mizil, parte la
CAT de comunicatie are: soseaua
judeteang Buzga-Urziceni
si alte drumurT naturale, care
o pun in contact cu diferite comune
si mal cu seaml cu soseaua
vecinall Mizil-Glodeanul.
Vite sunt: 525 boT, 369 yac?,
52 viteT, 155 caT, 246 Tepe, 20
minzT, 2050 oT, 28 capre si 453
porcI.
MeseriasT sunt: 2 lemnarY,
croitor si I cizmar.
Inceputul com. nu se poate
bine preciza; se stie insg. c cgtunul
Mgrgineanul exista de aproape
300 anT, lar MihAilesti
si ColtAneni de pe la 1830.
com.rur., jud. Vlasca,
pl. Cilnistea, compusg din cgtunele
: MihAilesti-d.-j., Mihlilesti-d.-s.,
Tufel e, Bgneasa si Costieni
; situad. pe partea dreaptä
a riuluT Argesul, la extremitatea
de E. a judetuluT, despre
Ilfov.
Se aflg. la 20 kil. de Bucu-
resti, la 42 kil. de Giurgiii si la
18 kil. de Ghimpati, resedinta
plAseT.
Comuna constitue singurá o
parohie cu numele de MihAilesti.
Are o populatie de r892 suflete,
din carT 385 contribuabilT ;
3 bisericT, deservite de 2 preotT
si 5 entAretT ; o scoalä mixtg,
Cu 4 clase, condusl de o invgtAtoare
si frecuentatA de 50 bgetT
si I I fete.
Budgetul com. e la veniturT
de 3951 leT si la cheltuelT, de
3898 le?.
Mihäile§ti, ciitun, jud. Arges, pl.
Oltul, fAcind parte din comuna
ruralg. Dobresti.
Mihäile§ti, clItun, al comuneT
Valea - Musceluld, jud. Buzga,
Cu 30 locuitorT si 7 case.
Mihaile§ti, atto: de resedintg,
al comuneT MihAilesti, jud. Buzga,
Cu 560 locuitorT si 124
case.
MihAile*ti-de-Jos, cittun, pendinte
de com. MihAilesti, plasa
alnistea, jud. Vlasca, situatA
in josul cAtunuluT MihAilesti -d.-s.,
care e asezat pe malul drept al
ArgesuluT.
Are: o scoall mixtg; o bisericA
de zid, deservitA de I preot si
2 dascAlT.
Aci se aflg un pod pe vase
peste riul Argesiul.
MihAile§ti-de-Sus, cdtun, pendinte
de com. MihAilesti, plasa
alnistea, jud. Vlasca, situat
pe partea dreaptA a rtuluT Argesul,
si lipit Cu cAt. MihAilesti-d.-j.
Are o bisericg, cu. hramul
Sf. ImpgratI Constantin si Elena,
deservitg de I preot si 2 entgreti
; o moarg cu abur?; un han.
Ad se aflA prim4ria.

MIHXILETUL 334 MIH0RENI-BAI4
munte, jud. Suceava,
intre comunele *arul-DorneT
Dorna. Acoperit cu padure.
Mihäiletul, pirla, jud. Suceava,
izvoreste de la Apa-Acra, de
sub Piciorul-Scurt, si se varsa
la Coverca, in Calimanelul.
Mihiita, com. rur, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., la 14 kil. de Craiova
si la 30 kil, de resedinta plasei,
Situatä pe loc ses, pe malul
drept al JiuluT si la poalele Dea-
luluT-RoteT.
Se invecineste la N. ca com.
Cotofeni-din-Dos ; la S., cu corn.
Breasta; la V., cu com. Pre:
desti ; iar la E., ca comunele
Isalnita i Almajelul.
Terenul comuneT este accidentat
de dealul Poroina, aviad
in comuna o l'Ultime de 200
M., i acoperit ca fineata, paclurT
si vil.
In comuna se gasesc cite-va
baltT îAre carf: Ochiul-luT-Galben,
cu o suprafata de 35 m.,
Balta-Gildaea, Balta-Sfinta, Birvareata
i Marita. Balta Gildaea
se scurge in Balta-Sfinta, aceasta
in Ochiul-luT-Galben
impreuria in jiul-Vechiri.
Se zice ca la anul 1830 un
oare-care Mihäià, ar fi dadit
case pe acest loc, apoI altiT l-ag
urmat si ast-fel se puse inceputul
comunei Mihaita.
Se compune din doul cat. :
Mihaita, care este si catun de
resedinta, i Potmeltul.
Mult timp resedinta comunel
a fost in com. Cotofeni-din-Dos,
pana la anul 1874.
.re o populatie de 1036 suflete;
doua bisericT, unul In catunul
Mihaita cu hramul Sf. Paraschiva,
lar a doua in catunul
Potmeltul, deservite de I preot
si 2 antaretT ; o scoall mixta,
ce functioneaza de la arad x886,
conclusa de o invatatoare i frecuentata
de 44 baetT $i 31 fete;
3 circiumT; i moara cu abur!.
Suprafata teritoriuluT comuna
este de 4406 pog., din cae:
pamint arabil 2272 pog., fineata
251 pog ; izlaz 262 pog.; lac
teren sterp 16 pog.; padure
3017 pog.
Mosia Mih5.4a are o suprafatd.
de 1424 pog. pdmint arabil
si aduce un venit de 36000
le!. Apartine d-luT D. A. Guran.
Paclurile : Potmeltul, cu o suprafata
de 179 hect., apartinind
d-ner Eufrosina I. Suliotu, Mihaita,
ca o suprafata de 625
hect. apartinind d-luT D. A. Guran,
sunt populate cu cer, ulm,
frasin, jugastru i limita, care
predomina.
Ville se gasesc pe mosia locuitorilor
si a proprietarilor ;
produc vin rosu si alb.
Transportul se face cu carele
pe calea comunala.
Comuna este strabatuta de o
cale comunala vecinala si de
dota cal comunale.
Budgetul com. e la veniturl
de 2330,48 leT si la cheltuelT,
de 2236,76 leT.
LocuitoriT posea : 134 vite
marl cornute, 49 oT, 22 caí.
Mihäita, sat, jud. Dolj, pl. Jiulcom.
Mil-Alta,. Ad este resedinta
primarieT. E populat de
831 suflete, din carl 431 barbatT
400 femeT. Locuesc In 174 case.
Are o scoala mixta, ce functioneaza.
din 1886; o biserica,
ca hramul Cuvioasa Paraschiva.
Mihäita, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Mihaita ;
apartine d-lul D. A. Giran si
are pe dinsa padure si o moara
cu abur!.
Mihäita, padure particulara, jud.
Dolj, pl. Tiul-d.-s com. Mihaita,
de 625 pog. Apartine cl.luT D.
A. Guran, si e populata cu cerf,
stejarT, ulmT, frasinT si emita,
care predomina.
MihAlä§eni, sat, j u d Botosani, pe
partea de S.-E. a dealuluT, ce se
prelungeste in stinga BaseuluT,
paná in valea Hodoroaia, in centrul
com. Brateni.
Are o suprafata de 2341 hect.
si o populatie de 145 familiT,
sad 570 suflete, din carT 195
contribuabilf.
Ad i este resedinta primarieT
comund BrAteni.
Are o biserick cu i preot si
2 dintaretT ; o scoala, conclusa
de i trivatator si freeuentata de
40 elevT; i circiuma ; 2 mor! de
apA.
Vite sunt : 200 bol i yac!,
175 cal, 1420 of, 140 porcl..
In apropiere de Mihalaseni
a fost satul Serafinesti, care s'a
desfiintat, locuitoriT asezindu-se
In Mihalaseni.
Mihfilceni, numire vechie a cdtunului
Vijiitoarea, din com.
Martinesti, jud. R.-Sarat,"numita
ast-fel pentru ca maT inainte
apartinea comuneT Slobozia-MihAlceni.
Mihälceni-Slobozia, com. rur.,
in jud. R.-Sarat, pl. Marginead.-j.
Vez! Slobozia - Mihalceni,
com. si cat.
Mihoaia, pida, ce curge prin
pl. Tirgul, jud. Tutova; izvoreste
din padurea Iepureni de
llaga cat. Bursuci, curge de la
V. spre E. si se varsa îz piriul
Elanul, la E. de cat. Hanaseni.
Mihoreni-13a1§, sat, pe mosia
Cu acelag nutne, comi Tureatca,
pl. Berhometele, jud. Dorohoia,
Cu 71 familiT, sati 282 suflete.
Proprietatea acestel partI

MIHOREM-STAVRAT 335 MIJLOCUL
trupul tntreg al mosieI Mihoreni,
este a familia Bal$ ; din vechime
a fost a M-reT Horceca, din Bucovina,
pg.ng la 1785, cind se
vindu intreg trupul mo$ieT, divizatá
astgif in Mihoreni-Bal$ si
Mihoreni-Stavrat, de pe com.
Buda, pl. Herta.
Sgtenii improprietAritT ati 199
hect. 48 ariT pgmint; proprietatea
mo$ieT are 213 hect., 40
ariT, cimp $1 71 hect., 61 ariT, pgdure.
Hotarele mo$iel sunt cu : Bucovina,
Stoene$ti, Culiceni, Tureatca
$i Mogo$e$ti.
Mihoreni-Stavrat, sat, pe mo-
$ia cu acela$T nume, com. Buda,
pl. Herta, jud. Doroholii, cu 75
familif, san 273 suflete.
Proprietatea mo$ieT este a
d-lor C. Stavrat $1 NAstase BrAescu.
Are o bisericg, cu hramul Sf.
Mihail $i Gavriil, de lemn,fAcutg.
In 1780 de Dim. Brgescu $1 Costa
Volcinschi.
SAteniT improprietgritI ati 127
hect. pgmint, Tar proprietarli,
415 hect., 34 ariT cimp, $1 57
hect. 29 ariT pAdure.
Hotarele mosiel sunt cu : Mogo$e$ti,
Bece$ti, Tureatca $i Bucovina.
Mihute§ti, mahala, in com. rur.
Satrucul, pl. Motrul-d.-j., jud.
Mehedinti.
Mijarca, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-j., com. rur. Fintina-Domneascg.
Mijati, sat, Mcind parte din com.
rur. LApu$ata, pl. Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea.
Are o populatie de 243 locuitorT
; o bisericg, fondatA la
anul 1842. Este situat la 2 kil.
de cAt. Sgrule$ti, re$edinta cu
$coala,
Mijea, pldure a statuluT, in intindere
de iiso hect., pendinte de
com. Morani, pl. Filipe$ti, jud.
Prahova, care, impreung cu trupurile
Gruiul (750 hect.) $i Ghirdoveni
(650 hect.), formeazg pgdurea
Moreni.
Mijloceni, trup de mofie rAzgseascl,
In jud. Covurluiii, pl.
Prutul, com Oancea.
Mijlocul, plasd, in partea de S.
a jud. FAlciti, mArginitg la N.
cu plgsile : Crasna $i Prutul; la
S., cu jud. Tutova; la E., cu
pl. Prutul si la V., cu jud. Tutova,
de care se desparte prin
apa Birladuld.
Este formatA din urmAtoarele
22 comune:
r. Bdrbofi, cu satele: BArbo$i
si Tletura-BArbo$1, in partea
de N.
Btrefti, cu satul B64e$ti,
la mijlocul plg$er.
Deleni, ca satele: Deleni,
Golá$ei $i Talaba, in partea de
Nord.
Dodeldi, cu satul Dodesti,
la mijloc.
Gdgefti, mi satele : GAgesti,
Giurcani, Groze$ti $i Peicani,
in partea de jos a plg.$eT.
Grumitzoaia, cu satul Grumgzoaia,
la N.
Gufilei, ca satul Guiitei,
la mijloc.
Hoceni, cu satele : Hoceni,
Hoceni-Tirgu$or, Toma $i Si$cani-Boere$ti,
in partea de N.
Hurduji, cu satele : Hurduji-Boere$ti
$i Hurduji-RAze$1,
la mijloc.
lo. Yigdlia, cu satele : Jigglia
$i 12.4cani, in partea de jos
a plAseT.
1 I. illeilliefti, cu satele : MAlge$ti,
Po$ta-Elanul $i Tupilati,
la mijloc.
12. Opleni, ca satele : Oseleni
$i Baggul, la N.
S'chiopeni, cu satul Schiopeni,
la N.
Stoefefti, ca satul Stoe-
$e$ti, in partea de jos.
S'ifcani, ca satul Si$cani,
la N.
S'uletea, cu satul S aletea,
in partea de jos.
Tämdfeni, cu satul TAmAseni,
in partea de jos.
i8. Tiful, cu satele: Micle$ti
$1 Tiful, in partea de jos.
Urdefti, cu satele: arpe$ti,
Odaia-Sirbilor, PogIceni,
Popeni, Urde$ti si Urde$ti-Ttrgu$or,
in partea de jos.
Urlati, cu satele : Flotone$ti
. i Urlati.
Viltotefti, cu satele : Valen'
$i Viltote$ti, in partea de
jos.
Vutcani, cu satul Vutcara,
la mijlocul p15.5eT.
Teritoriul plg$eT este deluros
$i in mane parte acoperit Cu pldurT.
Este brAzdat de mal multe
vgf, prin carT curg un numgr
de piraie, ce se varsg, unele spre
V., in riul Birladul, $i altele spre
E., in piriul Elanul.
Piriul Elan al face hotarul despArtitor,
de la N. la S., Intre
aceastg plasg si pl. PrutuluT.
Sunt multe livezT $i vil, mal
cu seamg prin satele rAzg$e$0.
PAdurile sunt abundente in
lemngriT de tot felul.
Plasa Mijlocul, unitg cu pl.
Prutul, se administreazg de cltrA
un sub-prefect.
Resedinta ambelor -plg$T este
in tirgu$orul FAlcift.
Mijlocul, p/asli, in judetul Olt.
Se mArgine$te la N. cu pl. Vedea-d.-j.,
printr'o linie cercuitg,
care- incepe de la limita jud.,
trece pe lingg com. Gue$ti, Opta$i,
Negreni si se terming la
E. de pl. Oltul-d.-j. La S. se
mArgine$te cu pl. Siul-d.-s. si

MIJLOCUL 836 mIJLOCUI.
Serbane$ti; la E, cu jud. Arge$,
de care se desparte prin riul si
dealurile riuluI Vedea, lar la V.,
cu pl. Oltul-d.-j.
Mara de riul Vedea, care uda
partea de V. a pla$eT, mal este
strabatuta de eurile Plapcea si
Negri$oara, care se varsa In riul
Vedea, avind un curs regulat.
Terenul p1A5eT Mijlocul este
maT ridicat catre V. si merge
inclinindu-se in partea de E.
Calea ferata Pitesti - Slatina
strabate partea din centru a plaseT
Mijlocul. Mará de aceastá
are numaT sosele comunale si vecinale,
carT leaga comunele intre
ele.
Plasa Mijiocul cu resedinta in
com. Buzesti coprinde i i comune
rurale : Baltati, Birceul,
Buzesti, Corbul, Florul, Icoana,
Optasi, Potcoava, Sine$ti, Ursoaia
$1 Valea-Merilor.
Are 8 scoale.
Mijlocul (De-Sus-), plasd, in
partea despre N.-E. a judetuluT
Neamtu, asezata pe valle: MoldoveT,
NeamtuluT, TopoliteT, mal
mult in regiunea empeneasca,
de cit In partea muntoasa a judetuluT.
Se margineste la E. cu jud.
Roman, de care in parte (pana
in dreptul com. Uscati), se desparte
prin riul Moldova, lar de
ad i prin limitele naturale ale
satelor: Valea-Alba (cnm. Uscati),
Chiliile, Talpa, Omiceni
(com. Talpa), Ruginoasa (com.
Bozieni), Climesti, Micsune$ti
(com. Budesti GhicaT); la S., cu
pl. Piatra-Muntele, trecind linia
de hotar din S. de satele TIrateni
si Cujbeni (com. Pipirigul,
marginea jud. Suceava),
pe culmea munteluT Petru-Voda,
talud muntele Domesnicul, mal
sus de izvorul pirtuluT Cra.caul si
prelungindu-se de-alungul culmeT
Magura-VaraticuluT, printre
satele Valea-Arinilor (com. Baltatesti)
si Cracaoani, apoT pe
culmea dealuluT Grinddul, dintre
satele Baltate$ti si Grindaoani,
scoborind spre S., futre satele
Grindaoani $i Grumazesti, apoT
pe la S. satuluT Poeni (com. Uscati),
Unghlul, Dragomire$ti,
Mastacanul (com. Dragomiresti),
pe la E. satelor Ghigoesti (com.
Serbesti), la V. satuluT Hirtopul,
Maxime$ti (com. Birgaoani),
si limita com. Margi neni. La S. se
limiteaza cu pl. Bistrita; la N., cu
jud. Suceava.
Este formatä din plasile unite
: 131strita-d.-s. si Mijlocul,
cuprinend la un loc 19 com.
(18 rurale si r urbana) si anume:
I. Pipirigul, cu cálquele: Pipirigul,
Plutonul, Baboesti, Agápeni,
Cujbeni, Dolhesti, Pitilageni
$i Tal-Aten', in partea de
N.-V. a plaseT, futre pl. Piatra-
Muntele $i jud. Suceava.
Vindtori, cu catunele: Vinatori,
Nemtisorul, Condreni,
Drebuta, Todiriteni, Lunca $i
comunitatile religioase: Manastirea-NeamtuluT,
Secul, Schitul-
Sihlea, Sihastria, Vovidenia 51
Procovul, in partea de N. a
plaseT, intre pl. Piatra-Muntele
$i jud. Suceava.
Neamful, com. urb., cu
mahalalele : Beraria, Boistea, Haralambie,
Pirful-UrsuluT, Pometea,
Prundul $i Tutueni, In centrul
pl. si filtre comunele Humulesti,
Vinatori, Rauce$ti $i
Petricani.
Rducefti, cu catu n ele : Rauce$ti,
Sirbi, Oglinzi, Ghebeni,
Lebeda, Munteni, Redeni, Suzeni,
Trohine$ti li Aprodul-Purice,
in partea de N. a pl., intre
com. Neamtul, Petricani, Timise$ti
$i jud. Suceava.
Petricani, cu cdtunele : Petricani,
Tarpe$ti, Petricani-d.s.
(Petricani-AgapieT), Curechi$t ead.-j.,
Slobozia, Tolicea, 13oi$tea,
Grasi, Blebea (Schitul-Manesti),
Fabrica, Ingare$ti (Sileni), Julfeni
(Liesti),Manesti, Plopi, Schitul
$i Tirgul-No0, in centrul pl.,
intre com. Humulesti, Neamtu,
Raucesti, Timi$e$ti, Uricheni,
Pastraveni, Gruma.ze$ti $1 Filioara.
Timifefti, cu catunele: Timise$ti,
Preute$ti, Buzati, Ungheni
si Dezrobiti, in partea de
N.-E. a pl., futre com. Raucesti,
Petricani, Pastraveni $1
jud. Suceava.
Humulefti, cu catunele :
Humulesti, Ocea (Ghermanesti-
OanceT), Topolita, Bejani, Deleni
51 Tolicea, In centrul pl.,
futre com. Neamtul, Vinatori,
Filioara, Grumaze$ti $i Petricani.
Filioara, cu catunele : Filioara,
Agapia, Varaticul, Cehlaesti,
Filorul, Gropile, Piriul-
TirnoveT, Zembe5ti si comunitatile
religioase : manastirea
Varaticul, Agapia $1 Agapia-
VechTe, In centrul pla$er, futre
com. Vinatori, Baltatesti, Humulesti
$1 Grumazesti.
Biilfdtefti, cu catunele:
Baltate$ti, MitoculuT-Balan, Va.
lea-Arinilor $i Valea-Seaca (Valea-AlbA),
in centru $i partea
sudica a pla$eT, futre com. Hangul,
Vtnatori, Filioara $1 Cracaoani.
ro. Grumlloefti, cu catunele:
Grumazesti, Arsine$ti, Curechi$tea,
Hotarul, Joseni, Marcesti,
Ruseni, Ur$i $i Hiza, in
centrul pl., intre com. Petricani,
Cracloani $i Pastraveni.
i t. Uricheni, formata. din o
singurä catuna, in partea de
E. a pl., futre com. Petricani
$i Pastraveni.
12. PdstrIlveni, cu catu n ele :
Pastraveni, Radeni, Davideni,
Spie$ti, Fundatura, Tibucanid.-j.
$i Schitul-Tibucanilor, in
partea de E. a pl., spre mar-

MULOCUL 337 MIJLOCUL
ginea despre jud. Roman si
Suceava, filtre com. Ti misesti,
Uscati, Uricheni si GrumAzesti.
Uscati, cu cAtunele: Uscati,
Rdzboeni, Borsesti, Marginea,
Poenile, Totoesti, Lela,
DrAmesti, in partea de E. si
centru a pl., intre com. Talpa,
Dragomiresti si PAstrAveni.
Talpa, cu cAtunele: Talpa
(Serbesti- lur - Talpa), HlApesti,
Negoesti, Thetura (Thetura-Borseni),
Homiceni, Chilia si CrAesti,
in partea de E. a com.,
spre marginea jud. Roman, intre
com. Uscati, Birgloani si
Bozieni.
Dragomirefti, Cu cAtunele
: Dragomiresti, Unghiul,
Timpesti, MastacAnul, Bornisul
(ArAmoaia), Negoesti, in partea
de S. a pl., intre com. Uscati,
Cirligi si BirgAoani.
Birgitoani, Cu cAtunele :
Birgloani, GhilAesti, BAllnesti,
Breaza, Certieni, Dirloaga, Maximesti
si VlAdiceni, in partea
de S. a plAser, filtre com. Serbesti,
MArgineni, Bozieni si
Talpa.
Bazieni, Cu cAtunele : Bozieni
(tirg) si Rugmoasa, in
partea de E. a pl., filtre com.
Talpa, BirgAoani si Budesti-
Ghicli.
i8. Budefti-Ghicn, Cu catun
ele: Bu desti - GhicAr, FAurei,
Climesti, Micsunesti si Tatomiresti,
in partea de S. a plAser,
spre hotarul jud. Roman, intre
com. Bozieni, MArgineni si BirgAoani.
19. McIrgineni, Cu cAtunele :
MArgineni, Hoisesti, Itrinesti si
Hhtesti (Deleni si Virleni nu
mar existA ca sate), in partea
de S. a pl., intre pl. Platra-Muntele,
pl. Bistrita, jud. Roman,
com. Dochia.
Teritoriul acester plAsr prezintà
doua regiunr: muntoasA
si deluroasA ; linia despArtitoare
intre ele ar fi aceea dusA de la
satul BAltAtesti, spre V. de satul
Filioara, pe la mAnAstirea
Secul, Cetatea - Neamtul, spre
Baia (jud. Suceava).
Piscurile de munti din aceastA
plasa sunt mal' putin remarcabile
de cit acele din pl.
Bistrita si ramurile cele mai
importante vin in zona cuprinsA
la S. de cursul piriulur Ozana,
pAnd spre hotarul pl. Piatra-
Muntele, intre soseaua jud. Piatra-Roman
si jud. Suceava, iar
la N. de cursul acestur pilla
sunt numar ramificatiunile muntelur
Halduca.
Cele mar principale piscurr
sunt : CotnArelul, Petru-Vodd,
Plesa, Procovul, Domesnicul,
Stinca-CAprioarelor, BrAditelul,
Osoiul, Virful-Fagilor, Sihlea,
Ciungi, Dealul-Mare, Ceardacul,
Fundul - RomAneser, Corogeni,
Grinddul, Palanca, MAgura si
Oglinzi.
Din tre riurr: Moldova ; din tre
piraie, toate apele cal-1 formeazA
marele basin al Moldover si
anume: Rica (cu afl.), Neamtul
(Cu Nemtisorul, Ozana si
sub-afluentir), Topolita si Valea-AlbA
(Cu afl.), VlAdiceni, Tatomiresti,
MArgineni (aceste din
urmA, impreund, se vars1 in
riul Bistrita).
Este de observat cA, in general,
panta de inclinatiune a
apelor, ce uda aceastA plasa,
este de la V. la E.
Agricultura se face pe o intindere
de 39004 hect., 39 arir.
Imasul vitelor are o intindere
de 2589 hect. lo arir.
Industria e mult mar bine reprezentatA
in aceastA plasA de
cit in pl. Bistrita; numArul fabricelor
de tesut fac singurul
renume orasulur Neamtu, mAnAstirelor
VIratecul si Agapia.
Are o populatie de 9922 fa.
mili!, sati 43420 suflete.
Ape minerale sunt la : BAltAtesti,
Oglinzi (statiunr balneara)
si MAnIstirea-Neamtul.
CAile de comunicatie sunt :
soseaua BaltAtesti - Neamtu - Oglinzi-FAlticeni
(continuarea soseler
Piatra-Neamtu) ; soseaua
Neamtu-Mosca (jud. Suceava),
mergind paral el cu piriul Neamtu,
pAn A la vArsarea acestuia in
1-11.11 Moldova; soseaua Piatra-
Bozieni (continuare a soseler
Piatra-Roman) ; soseaua Dragomiresti-Tupilati
(continuare a
soseler Girovul - Tupilati) ; soseaua
Humulesti - MAnAstirea-
Neamtu si Pipirigul.
Mijlocul, plasd, jud. Vasluia, numita
ast-fel de la pozitiunea ce
.ocupä in centrul judetulur. Se
intinde de la N. spre S., din
marginea jud. las', pAnA in marginea
orasulur Vasluiti. Situata
pe culmile dealurilor si vAile
ce se intind intre pir-aiele : Rebricea
si riul Birladul, la dreapta Do -
brovAtul si Vasluetul, la stinga.
Se mArgineste la N. cu jud.
Ia.si ; la S., Cu orasul Vasluiti ;
la E., cu pl. Crasna si la V., cu
plAsile : Fundurile si Stemnicul.
Este formatA din II comune :
i. Eoreasa, cu satele : Bereasa,
Bolati, Botoaia, Cirlesti
si RAscani.
Boclefti, cu satele : Bodesti,
BorosAsti, Radiul, DAmAcusul,
(Petresti), Scinteia, Tirgusorul,
BorosAsti, Tufesti. d.-j. si Tufe-ti-d.-s.
Coddefti, cu satele : Codaesti
(sat si tirgusor) si serbotesti.
Delnefti, Cu satele : Ciolita,
Danesti-Golier si DAnesti-
RAzesr.
Ferefti, cu satul Feresti.
Mircefti, cu satele : Mircesti
si RAdiul.
)5urcinef1i, cu satele: Dracsani,
Ghergheleul si Suranesti.

MULOCUL 338 MIL-VEL-CULAC
Tienta, ca satele : Cujba,
Focsoaea, Pripoarele, Protopesti,
Ruteni si Tacuta.
Telejna, cu satele : Butucaria,
Ciofeni, Cbioaea, Tatarani,
Telejnad.-j. si Telejna-cl.-s.
ro. Valea-Rea, ca satele :
Moara-Domneasca, Rotaria-d.-s.
si Valea-Rea.
ir. Zapodeni, cu satele : Rotari-d.-j.,
Rotari-d.-mj. si Zapodeni.
Aceasta plasa este deluroasa
pe toata intinderea er. Are mar
multe culpar, caff toate pleaca
din dealul Bordea, ce face ho -
tarul intre jud. Iasi $i Vasluiti.
Ast-fel e culmea dintre pirarele :
Dobrovatul si Cutigna, care se
terminá din jos de Tacuta ; culmea
dintre piriul Cutigna si
Rebricea, care fiind intretalata
de alte pirare, formeaza diferite
alte culmr si val, carr toate se
termina din jos de orasul Vasluiti,
la confluenta piriulur Vasluetul
cu riul Birladul; unele pe
partea dreapta in sesul Birladului,
altele pe stinga, in valea
piriulur Vasluetul.
Pozitiunea deluroasa a plaser
face ca terenul el sá fie udat
de un numar mare de piraie si
*liase ce se strecOr printre
valle acestor dealurr ; osebit se
gasesc Iazurr mar! si miel.
Partea de N. a pläser este
mal rece, fiind dealurile mar
inalte si acoperite cu padurr;
partea de S. e mar cimpeana,
avind si o cultura mar intinsa
de cereale.
Resedinta plaser este in t'irgusorul
Codlesti.
Locuitorir, pe lingl agricultura
se mar ocupa si cu cultura
viilor si a livezilor, ce sunt
maT multe in partea de mijloc
a plaseT.
Intinderea teritoriulur e de
35865 hect.
Are o populatie de 3818 fa-
mili!, sati 13973 suflete ; 28 bisericr,
deservite de 20 preotT
si 29 eclesiarhr; 11 scoale, frecuentate
de 393 elevr $i 56 eleve.
Vite : 7118 vite marr eornute,
14 bivolr, '008 cal', 14351
oT, 103 capre, 1526 rtingtorT.
Locuitorir posea 1460 stupT
cu albine.
Mijlocul, sat, ca 82 locuitorr, jud.
Arges, pl. Oltul, facind parte
din com. rur. Cremenari-Mosneni.
Mijlocul, sat, facind parte din
com. rur. Parosi, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt, cu o populatie de 395
locuitorr.
Are o biserica cu urmatoarea
inscriptie :
Ziditi In zilele Ini4atuluI Impirat
Alexandru Pavlovicl, la leatul x807, prin
osteneala si toati cheltuiala robilor luT
D-zeii: Ereil George, Ereil Badea, Erita
Maria, ETA:" Stanca, si cu fiiii lor. i
s'ají Infrumusetat si cu zugriveala, dapii
cum se vede, ca si fie spre pomenire
vesnici la tot neamul lor, acum In zilele
Luminatuld Domn loan G. Caragea
Voevod, la leatul 1817, cu blagoslovenia
Sfintitului Episcop si stiipIn al nostru,
loan Argesianu.
Mijlocul, cdtun, pendinte de com.
Potcoava, pl. Mijlocul, jud. Olt,
situat pe marul sting al, girler
Plapcea. Are 468 locuitorr si
o biserica zidita la anal 1855,
de Diaconul Tolo.
Aci se afla localul de primariel
si scoala comuner.
Mijlocul, sat, facind parte din
com. rur. Nisipi, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
190 locuitorT si o biserica, fondata
la anul 1861.
E udat de riul Cerna la S., de
Lovisteanca si Valea-Salcir dela
N. la S.
E brazdata de dealurile Cerna
si Nisipi.
Aci e resedinta com. rur. Nisipi.
Cade in centrul comuner.
Mijlocul, sat, facind parte din
com. rur. Stanesti, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
259 locuitorT : 129 barba!, 130
femer. Cade in partea din mijloc
a comunei.
Are o biserica si o scoall.
Mijlocul, mahala, facind parte
din com. rur. Dejoiul, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 120 locuitorr. Aci e
resedinta primaria In partea
de V. a acester mahalale, e Dealul-Mare,
care in toata intinderea
-
lur s'a surpat la 1874.
Mil-vel-Alciac, vale insemnata,
In jud. Tulcea, pl. Babadag, pe
teritoriul comuna Enisala si J'urilovca
; izvoreste din poalele
sudice ale dealulur Orta-Bair; se
indrepteaza spre S., avind o
directiune generala de la N.-V.
la S.-E., brazdind partea estica
a plaseT si cea sudica a comunei
Enisala, pe cea estica a comuner
Caraman-Chioi si cea centrald
a comund Jurilovca; curge pi-in
paduroasele dealurr Caramantrivi
si Biuiuc-Orman-Bair, si, dupa
un curs de io ldl., se deschide
in ezerul Golovita, litiga com.
Jurilovca; pe valea sa se tntinde
drumul comunal Visterna-Juri -
lovca.
Mil-vel-Culac, vale, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul
comunelor rurale Cauli-Bugeac
si Ciamurli-d.-j., servindu-le si
ca hotar; se desface din dealul
Visterna, din poalele lui sudice;
se indreapta spre S., tuteo
directiune generala de la N.
spre S.; merge printre satele
Ciamurli si Cauli-Bugeac ; taie
cimpia Tatli-Suhat, si, dupa un
drum de 6 kil., se deschide in.

MILANUT, 339 Mil.,CO/UL
partea nordica a Iezerulul Golovita-cel-Mic.
Milanul, areal insemnat, in jud.
Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. rur. Lunca,vita, situat in
partea nordica a plapel pi a comuna;
la 3 kil. spre N.-V. de
saful Luncavita. Este de natura
stincoasa.; pi are o inaltime de 48
m. Dupa el se zaresc Vacareni,
Garvan, Galati i Dunarea,
pe o mare intindere. S'a crezut
cä pe el ar fi existat un
lagar roman, insa sapaturile de
pamint acum facute nu in acest
scop, ci pentru a scoate platrä
pentru case (o cadera), n'a(' dat
peste niel o inscriptie. E mal
probabil ca a fost ad un cordon
san bechet (intaritura turceasca).
Pe la poalele sale nordice
curge gira Ciulnetul. E acoperit
in partea de E. cu semanaturI
pi In cele-l'alte, cu finete.
Milcoiul, sat, cu 28o suflete, jud.
Argep, pl. Topologul, facind
parte din com. rur. Milcolui-Izbasepti.
Are o biserica., cu
mul Adormirea, deservita de
preot i i cintaret.
Mi1coiu1-Isbäse9ti, com. rur.,
pe apa TopologuluI, jud. Argep,
pl. Topologul, la 17 kil, de
com. rur. Tigveni, repedinta subprefectura,
pi la 22 kil. de Pitepti.
Se compune din 5 sate :
Ginerica, Isbasepti, Milcoiul, Suricariul
i Tepsinari, avind peste
tot : 245 familiI, san 1202 suflete,
5 bisericT pi o pcoall.
Budgetul comuneI e de 4431
la la veniturI pi de 5545 leT,
la cheltuell.
Vite: 366 vite 350 boI
pi vacT, 16 caT, pi 245 vite marunte
: 50 oT, 45 capre pi 150
rimatorT.
Milcovelul, pirtiai, ce izvorepte
olmo. ,Varele Diofionar googrOo. Vol. IT.
din muntiI comuneT Mera pi se
varsa in Milcov, jud. Putna.
Milcoveni, sat, pendinte de com.
Buzepti, pl. Mijlocul, jud. Olt,
situat pe luna, in stinga VedeI,
la S. de comuna. Are 218 locuitorl,
cel mal multI mopnenI.
Milcovul, com. rur., jud. Olt, pl.
Siuld.-s., situata pe malul sting
al OltuluI pi pe valea la, cum
pi pe valceaua Urlatoarea, la 4
kil. de Slatina, capitala judetuluI,
pi la 26 kil, de repedinta
plaper.
Se compune din 4 alune:
Milcovul-din-Deal, unde e pi repedinta
comuna', Milcovul-din-
Vale, Prooroci i Stejari, cu o
populatiune de 1061 locuitorT,
din carI 242 contribuabill, locuind
in 212 case pi 28 bordee.
Se zice el comuna dateazd
de 400 anr. PrimiI saI locuitorI
aú fost proprietarin Mateiti
Dinu Milcoveanu ; lar dintre täranI
: Barbu i Radu Nedescu,
Patrapcu Nedescu i altir.
Locuitorif se ocupa cu agricultura,
afara de 6 BulgarI pi g
familiI de TiganT, carI se mal ocupa
pi cu alte meseriT. EI desfac
productul munca ion la t'irgul
din Slatina.
Mosia apartine statuld pi altora,
ca d. Dem. A. Polihron, care
posea 400 hect. arabile pi 70
hect. padure, d. Sta'. P. Cantargief,
500 hect. arabile i go
hect. padure, Biserica Sf. Treime
din Slatina, etc.
Statul posea trupurile Sfintepti
i Baldeasca, de 325 hect.,
cu zavoaele Ion: Chirdolul, Pirloagele
i Urzarepti.
Dupa legea din 1864, s'ati tmproprietarit
200 locuitorI, pe
513 hect, din mopiile statuluT,
Sf. Trame pi a d-nel Birjov.
Viile ocupa o suprafata de 40
hect.
Comuna se intinde pe o suprafatd
de 1900 hect
Are 3 bisericT : la Milcovuldin-Deal,
la Milcovul-din-Vale
pi la Prooroci. Cea din Milcovul-din
-Deal nu functioneaza,
fiind cam ruinata. Cele-l'alte
sunt deservite de 2 preotl pi 2
paracliserr.
LocuitoriI poseda : 220 cal
pi Tepe, 200 boI, 16o vacT, IO
bivolT, 1500 oT i mo porcI.
Veniturile i cheltuelile comuneT
sunt de 2600 lel.
Comerciul se exercita In comuna.
de 4 ctrciumarT.
O posea comunall leaga comuna
la N. cu poseaua judeteana
Slatina-Turnul -Magurele,
iar la S., cu Ipotepti, Malul-Ropu
pi Viipoara. Tot pe aci trece
Oltul i linia ferata Bucurepti-
Virciorova.
Un singur deal, din malul
sting al OltuluI, numit Icoana,
brazdeaza comuna, in partea de
N.-E.
Val sunt : Valceaua-BisericeI,
Urlätoarea, a-Boulul, a-CacoveT,
Bancila, Trapila i Suhatul, toate
dind in Olt.
Se limiteaza. la N. cu Slatina,
la S. pi E. cu com. Coteana
la V. cu nul Oltul.
Pamintul, pe valea OltuluT, e
nisipos, iar pe deal, argilos pi
in genere, putin fertil.
Milcovul, rig, izvorepte din muntele
Fundul-MilcovuluT, din Virful-MonteoruluT,
jud. R.-S arat Se
indreapta spre N. pana la com.
Sindrilari (jud. Putna), de aci
spre E. pana la com. Virtepcoi,
despartind pana. aci jud. Rimnicul-Sarat
de Putna, iar de aci
filtra in jud. Rimnicul-Sarat La
com. Risipiti Tese din acest judet,
inträ in jud. Putna pi se
varsa in riul Putna, la E. de
com. kastoaca. De la comuna
Virtepcoi, VI-a schimbat cursul ;
44

MILCOVUL-DIN-DEAL 840 MILCOVULVI (DEALUL-)
unde pana in sec. al XVIII-lea
curgea prin orasul Focsani, acum
il lasa spre N. Uda in
drumul sad pl. Orasul, trecind pe
Ruga com. Andreiasi, Brosteni,
Vlrtescoi, Cimpineanca, Golesti,
Mindresti si Risipiti, (R. - SI
rat); lar in judetul Putna, uda
comunele : Odobesti, Mera, Patesti,
Rastoaca si ocoleste orasul
Focsani. Are un izvor mare,
de unde apa, bolborosind, rese in
mare cantitate cd dintr'o cofa.
Milcovul coprinde apa dulce
pana la Andreiasi, unde intrind
in regiunea de sare, incepe si
el a fi sarat.
Basinul saii este coprins (in
judetul Rimnicul - Sarat) intre
culmile Alunulur, LaculuT, Scorusulur,
Deleanul, despartindul
de basinul Rimner; acest basin
are o intindere de 15000 hect.
sal-1 160 kil. patr., coprinzind
intreaga plasa a Orasulur, cu
teritoriile comunelor de mar sus.
Afluentir Milcovulur sunt : Valea-Vulcaneasa,
Larga, unita cu
Ciocanelul si Grozoaia, Valea-
Rea, Pitulusa, Badea, Dregi, Seaca,
Pietroasa, Faraoanele, DAIhautul,
Mera, Dilgovul, Reghiul,
Milcovelul, Arva, etc.
Milcovul, de la Foesani in
jos nu aduce bolovanrsi pietre
in cursul sati, matca lur devine
nisipoasa, malurile inguste si
cursul aper sale linistit si atit
de lin, pre eh este de furios in
regiunea de munte. Inundatille
ati acoperit din vechime cu mal
de lut 11 nisip, paminturile vegetale
ce el format fata pamintulur
cultivabil,
Milcovul a jucat un mare rol
din punctul de vedere istoric.
Cele mar insemnate fapte istorice,
carT s'ati petrecut linga Milcoy,
san in carl acest !ti se
pomeneste, sunt urmatoarele:
La 1473, are loc in apropiere
de Milcov, batalla cunoscuta in
istorie sub numele de batalla
de la Cursul sati Izvorul-Aper,
In care Stefan-cel-Mare a invins
pe Radu-cel - Frumos, Domnul
Muntenier, fugarindu-1 pana la
cetatea Dimbovita. Tata cuna
descrie Grigore Urechie, aceasta
lupa :
. . . dad ii ail sosit tefan-Voclii la
margine, Noembrie in 8, ad impiirtit steag-urile
ontil sale, pre Milcov O de ski
s'aii impreunat cu Radu-Vodii, Noembrie
In 18, Jol, la locul ce se zice Cursul-
Apel O dind rizboiti vitejqte, de ambele
Oil, s'au lAtut acolo pinii tseara,
aWerea. fi VinerI i Simbiitii pAnfi in
sea* iar noaptea spre Duminicii, aft
liisat Radu-Vocri toate ale sale in tabäril
O ati fugit cu toatä oestes la scaunul
gil, la Dhnbovita (Letop., P, p. 1 s3
156).
tefan-cel-Mare, dupa ce invinge
din noti pe Radu-cel-Frumos,
mar sus de M'ulule, trage
din Milcov un canal care sa
serve de hotar intre Moldova
si Tara-Romineasca, adeca cum
serie Urechie :
. . . all despilqit din Milcovul cel
mare o parte de pida, ce vine pre Me.
OdobWi O trece de clii tu apa PutneI
O acela pini astral' este hotar Tira-
Moldovel O TireI-Romtneiti. (Let. P,
p. z6z, cf. iticaI, Cron. Rom., IP, 98).
In 1564 (Sincar pune anul
1563. Chron. Rom., /I°, 342),
Stefan Toma, Domnul Moldovel,
invinge la Milcov, pe Domnul
MuntenieT, Petre Schiopul.
Urechie serie ca aceasta lupa
a avut loc 'filtre Toma si Mircea
(Ciobanul), Domnul N'unteniel
:
A§a. Mircea-Vocli, cu toca' oastea sa,
s'ají pornit asupra Tom0I; ce Tonna
Prinzind de veste de sirg s'ají giitit O
i-ati 4it Thainte la Milcov yí dind rhboiii,
sil bitut pe Mircea-Vodii. O de aci
s'ail intors la 18.0. (Let., 12, 219).
Irisa. Mircea Ciobanul a domnit
de la 1546-1552; decT lupta
n'a putut avea loc de cit cu
fiul si urmatorul sal:1 Petre Schio-
pul, care a domnit de la 1560
1568.
La 160o, a avut loc, fina
Milcov, lupta dintre Mihaiii-Viteazul
si Simion-Movill.
Timp de 380 anr, Milcovul a
servit, in parte, ca nula de demarcare
filtre cele dota tarr surorT,
pana cind la 1859, Domnitorul
Cuza a realizat visul tutulor
Ro min ilor, rupind pentru tot-d' auna
stavila care despartea Moldova
de Muntenia si formind o
singura Tara, Rominia.
Milcovul-din-Deal, sat, fácind
parte din com. rur. Milcovui,
pl. Siud. s., jud. Olt, situat in
partea de N.-E. a comuner, pe
Dealul-Oltulur, numit Icoana. E
resedinta comuneT si are o populatie
de 300 locuitorT, din carT
70 eo ntribuabilT.
Are o biserica ve . chre, cu lira-
mul Sf. Dumitru, al carer ctitor
I)
sunt : Comisul Malea"' si Ion Polihron.
Vite sunt: 6o bol, ioo vacT,
30 cal, 350 or si 37 porcr.
Milcovul-din-Vale, sat, Pacind
parte din com. rur. Milcovul,
pl. Siuf-des., jud. Olt, situat pe
valea Oltului, sub mal, si cam
la gura vilceler Biserica, la I
kil, de resedinta comuna
Are o populatie de 275 locultor!,
din carT 65 contribuabill;
o bisericä cu hramul Sf. Nicolae,
zidita la anul 1875 de catre
ctitorir D. A. Polihron si altli, si
deservita de I preot si 1 &sal.
Locultorir poseda : 40 bol,
55 yac!, 28 ea!, 250 or pi 40
porcr.
La N., pe valea Oltulur, se
alla o magura aproape de vilceaua
Mamila.
Milcovului (Dealul-), deal, in
jud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul
com. rur. Vacaren si

...MILCOvuLUI (FUNDUL-) 341 MILEM
Jijila ; se desface din Dealul-COrArilor
$i anume din virful Movila-FuseT
; se indreaptA spre
S., a.vind o directiune generall
de la N.-E. la S.-V. si brAzdind
partea de N. a comuneT Jijila
si a plAseT si pe cea de S. a comunef
VIcIreni; se intinde printre
piriul Jijila i afluentul sga
Valea-lui-Bran ; din poalele de
E. i$1 la nastere piriul Valea-
GloduluT ; are o inOltime de 88
m. ; punct trigonometric de rangul
al 3-lea; pe poalele de N.
trece $oseaua judeteanA Isaccea-
MAcin, iar pe la cele de S. drumul
comunal Jijila-Greci; este
acoperit cu finete.
Milcovului (Fundul-), munte,
In jud. R.-SArat, pl. Andreiasi,
In partea de E. a sa de unde
izvoreste riul Milcovul ; e acoperit
cu padurT.
Milea, firlu, in jud. Buzla, com.
Goidesti ; incepe de sub muntele
Fata Viforiter ; desparte
muntele Penteleul de muntele
Cursele i dl in piriul Mea-
Mare, la Gura-MileT.
Mileanca, com. rur., in partea
de S.-V. a pl. Prutul-d.-j., jud.
Dorohoia, formatA din satele:
Codreni, Ghitcluti, iVlileanca
TAtAr4eni, cu resedinta primlriel
in satul Mileanca.
Are o populatie de 575 familiT,
sail 2353 suflete ; 2 bisericT,
deservite de 2 preotT, 4
cintAretT i 2 prtlImari; I $coa15.
condusl de z invAtAtor i frecuentata
de 6o elev1 ; 1309 hect.,
3 ariT, pAmint satesc, 6536 hect.,
54 ariT, cimp proprietAresc, Io
iazurl si 2 pogoane vie.
Budgetul com. e de 6523 L la
venit. 5i de 4525 lei, la chelt.
Vite marl cornute sunt 1686,
o! 3855, capre 10, caT 331 si
pord 206; stupT cu albine 222.
Mileanca, sat, pe mosia cu acelas!
nume, com. Mileanca, pl.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoia, cu
362 familiT, saa 1812 suflete.
Proprietatea mosieT este a
d-neT Catinca Misolu, nAscutà
Softa, sotia defunctuluT Manolache
Misolu.
Are 2 bisericT, cu z preot, z
cintAretT si I pAllmar ; una este
mic6 de lemn si tencuitl si s'a
reparat in mod radical la 1857
de defunctul Mi$olu ; a doua
este noa zidità de defunctul
Gh. Negru, unul din locuitoriT
fruntasT aT satuluT, care a oferit
in acest scop 1000 de galbenT.
condusá. de I invAtOtor,
e frecuentatA de 6o elevT.
Calitatea plmintuluT este maT
In totalitate bunA. SIteniT improprietAritl
ati 812 hect., 05
ariT, pärnint, lar proprietatea mosieT
2311 hect., 56 ariT, cimp.
Are un iaz, numit al MisoluluT,
in suprafatO de 31/2 hect., pe cursul
piriuluT Podriga, ce trece pe
mosie.
Drumurile principale sunt :
acel de la Rádluti-Bivolul, ce
duce prin Havirna la Dorohoitl;
acel de la Darabani-Contesti, ce
duce pe deasupra TAtArgsenilor
la SlAveni, lar pe la Balinti la
Boto$ani, si acel ce duce prin
Putureni la Cotu$ca si Mitocul.
Hotarele mosieT sunt cu: DrAguseni,
Codreni, Darabani, GhitcAuti,
Girbeni $i TAtArAseni.
La 1763, in Domnia luT Griaore
loan Calimah-Vodg, vedem
cá. intre boeriT grecT carT aa
fost ridicatT in ffeare i du$T la
Constantinopole, era si SpOtarul
tefan Misolu si Aga Alexa Misolu
(Let., tom. II, pag. 249).
In trecut, se fAcea pe aceastA
mo$ie o culturA speciall a raseT
vitelor. Vitele albe i cornute,
oile si caiT erail cAutate pretutindene
pentru frumusetea si calitatea
lor.
Tot alei se introdusese printre
femeile sAtenilor, tesAtoria
cea mal frumoasa a scoartelor
si pinzarituluT.
Mileasca, mofie, a statuluT, in
jud. lalomita, pl. Ialomita-Balta;
formeaz5. cu Cocora un trup de
4000 hect., purtind numirea Cocora-Mileasca
si a fost pendinte
de mAnAstirea MArgineni $i Sf.
Gheorghe.
MueT (Plaiul-), deal mare, in jud.
BuzAti, com. Gura-TeghiT, futre
muntiT Podul-Grecilor, Tega, Podul-CaluluT
i Cernatul, acoperit
cu fineatO i putin porumb.
Milencanef (Piscul-), pisc, pe
dealul cu acelasT nume, pe mola
*tiubeeni, com. tiubeeni,
pl. Baseul, jud. Dorohoitl.
Mileni, sat, in jud. Mehedinti, pl.
Blahnita, com. rur. Burila-Micl.
A maT purtat i numele de
StrAini.
Milescu, munte, situat la N. com.
Racovita, plaiul Horezul, jud.
Vilcea. Pe acest munte, in timpul
vereT, pAsuneazA vite marT
$i miel. Aci se fabricA brinzA,
unt i urdA. In acest munte, pe
valea riulul Cerna, e o mare cavernA.
Mile§ti, com. rur., in jud. BacAa,
pl. Siretul-d.-j., pe dreapta piriuluT
RAcAtAul. Este alcAtuit5.
din 5 cltune : Milesti-d.-j., resedinta,
Milesti-d.-s., VOleni, Valea
- luT - Drag, saa Dragul
Larga.
AceastA com., unja cu satele
din com. PArincea, tinea maT friainte
de jud. Tecucia.
Dup5. Statistica din 1874, com.
se compunea din cAtunele: Aprodul,
Buzduganul (aztAz1 a1Aturat
de com. PArincea), Chif-

14/11LE$T1 842 MILETINUL
telnita (din vechime mosia SturdzeT),
Milesti-d.-j., Milesti-d.-s., Valea-luT-Drag
i Valeni.
Se margineste la E. cu com.
Parincea, la V. cu com. Tamasi,
la S. cu satul Horgesti (com.
Gioseni) si la N. cu com. Lecca.
Pe teritoriul com. se gaseste
Valea-AproduluT, cu urme vechi,
numite Ceta.tuia. - BuzduganuluT,
Balta-AproduluT si altele.
Dealurl mal insemnate sunt :
spre V., dealul Porcariul, spre
S. dealul Cucuetul i spre N.
si E. dealurile: Piscul-Laculur,
Stanistea, Trocinta i Dealul-
Corbulul.
Pirlul Racataul primeste in aceasta
com piriiasele Babinilor
si Sipotelor.
Are o populatie de 241 familif,
sail 968 sufiete, din carT :
643 RomtnI, 320 UnguiI si 5
EvreT, totT de protectiune romina;
576 agricultort, 4 meseriasI,
2 comerciantl, 9 cu profesiuni
libere, 192 muncitorT si
15 servitorT.
Sunt 17 contribuabilT.
Are o scoala mixta, care functioneaza
din 1865 in cat. Milesti-d.-s.,
frecuentata de 17 copiT
; 2 bisericT : una ortodoxa in
satul Milesti-d.-s. si una catolicä
In satu.1 Valeni, deservite de 2
preotl si 2 cintaretT. Case de
locuit sunt 238; circiumi 3.
Teritoriul com, are o Intindere
aproximativa. de 1920 hect.
Proprietar este C. Lecca, cu o
mosie de 183 hect., aducind un
venit de 5624 leT anual.
Padurile ocupa 6o0 hect. Mal
insemnata este padurea Milesti ;
incolo padurea este mArunta si
cu tufaris.
Viile ocupa 36,13 hect.
Vite sunt : 90 caT, 449 .vite
marT cornute, 544 oT si 277 porcT.
Budgetul com. e la veniturr
de leT 4459, banI 9 si la cheltuelI,
de leT 1468, banI 34.
Teritoriul com. este straba.tut
de calea judeteana BacaO-
Parincea.
Distantele Bacan, capitala
districtuluT, 22 H.; la com. Parincea,
resedinta plaseT, 3 kil. ;
la com. Tamasi, 12 kif.; la com.
Lecca, 8 kil. ; la com. Gioseni,
18 kil.
Mile§ti, sat, facind parte din com.
rur. Fauresti, pl. Oltetul-d.-j.,
jud. Valcea. Are o populatie de
116 locuitorT ; o .biserica, fondata
de Protopopul Ivan Fatirescu,
la anul 1828.
mofie, tn jud. Covurluiti,
pl. Siretul, com. Smulti, fosa
a manastireT Adam si a statuluT,
acum cumparata de razasiT SmultenT.
Pe aceasta mosie se afla
o piatra de marmura infipta in
pamint de Im.50, unde a fost o
biserica, Sf. Ioan, si casele luT
Fotache si Fauna, proprietariT
primitivT aT mosieT, pe care o
harazira apoT manastireT Adam.
Mile§ti-de-Jos, sat, si resedinta.
com. Milesti, jud. Bacaa, pl. Siretul-d.-j.,
situat pe dreapta piriuluT
Racataul, la 670 m. de
Milesti-d.-s. Are o populatie de'
70 familii, sati 284 suflete.
Vitc : 23 caT, 144 vite marT
cornute si 62 porcT.
Milesti-de-Jos, sat, jud. Dolj,.
pl. Ocolul, com. Mdlaesti, asezat
spre N. de satul de resed'uta:
Milesti-d -s. Are o populatie
de 321 suflete ; 189 barbatT
si 132 femeT, locuind in 63
case ; o scoala mixta ce fu nctioneaza.
din 1834, frecuentata
de 43 baetT, din carT : ii din
Milesti-d.-s., 20 din Milesti-d.-j.
si 12 din Fintinelele ; o biserica,
fondata de Mateiti Milescu,
deservita de I preot si 2 d'utaretl,
si care in anul 1852 s'a.
reparat de raposatul George Diculescu.
Mile§ti-de-Jos, plia'ure particulara,
pl. Ocolul, com. Malaesti,
situata pe mosia Milesti-d.-j.
Are o intindere de 95'/2 hect.
si e populata cu cer si girnita,
care predomina.
Milesti-de-Jos,mofieparticulara,
jud. Dolj, pl. Ocolul, com. ma.
laesti. Are pe &usa padure.
Milesti-de-Sus, sat, jud. Bacan,
pl. Siretul-d.-j., com. Milesti, situat
pe dreapta piriului Raza-
Mil. Are o populatie de 44 familiT,
sati 172 suflete ; o biserica,
cladita de locuitorT si de
unul anume Toader Spoiall, la
1843-
Vite : 12 caT, 69 vite marT
cornute si 56 porcT.
Milesti-de-Sus, sat, jud. Dolj,
pl. Ocolul, com. Mallesti, resedinta
primal-tel. Are o populatie
de 639 suflete : 307 barbatT
si 332 femel. Locuesc In
153 case.
Copiif din sat urmeaza la
scoala mixta din satul Milestid.-j.,
care este la 760 m.
Mile§ti-de-Sus, mo,rie particulara,
jud. Dolj, pl. Ocolul, com.
satul Milesti-d.-s., apartinind
bisericef Sf. Treitne
din Craiova. Pe ea se gaseste
padure.
Mile§ti-de-Sus, peaure particulara.,
jud. Dolj, pl. Ocolul, com.
Malaesti, satul Milesti-d.-s., apartinind
bisericer Sf. Treime din
Craiova. Are o Intindere de 76
hect. Se gaseste pe mosia Milesti-d.-s.
si e populata cu cer
si &n'O..
Miletinul, plasd, situata in partea

MILETINUL 343 MILETINUI,
de- mijloc a judetulur Botosani.
Se -intinde pe dealurile dintre
Siena si Jijia si pe valle ptraielor
Dristea, Cozancea, Ursoaia, Valea-Grajdulur
si Siena.
Se mgrgineste la N.-E. cu pl.
Jijia ; la V., cu plasa Tirgul; lar
la S., cu plasa Cosula.
Este formatg. din 5 comune :
T. Dragani Cu satele : Cerchejeni,
Dracsani, Dracsini, Sulitoaia
si Z/Atunoaia-Micg, In partea
de S. a plaser.
Gorbdnefti, cu satele : BlIndesti
(Gogeasa), Burla (BorcilA),
Gorbgnesti (Bozieni), Siliccani,
Soroceni (Uriceni-Herescul), Talpa
(TtlhArestil, Tomesti-Ciolacul
(Tomesti-Fotea), Tomesti-VtrnAvoaia,
Urlati (Tomesti-Rusetul)
si Vingtori la N. piase.
Sulita, erg in centrul plgser,
linea lacul Dracsani.
Soleldnefti, Cu satele: BArinesti,
Borcileni, Iongseni, Socrujeni,
Starosilta-Stavri, Starosilta-Radul,
Soldgnesti, Viforeni-
Cerchezul, Viforeni-Cuzer, la E.
de Dracsani.
Zleitunoaia, cu sate/e: Bfznoasa,
Cernesti, Cociugeni, Iuresti,
Stgnesti si Stroesti, la S.-
E. de Dracsani.
Intinderea plaser e de 39240
hect.
Pamintul este mar mult argilos,
variind in galben orI negru.
Teritoriul plAser este mar mult
deluros. Dealurile ce o strabat
fac parte din grupele ce se intind
intre Sicna e Jijia si ati
In general directiunea N.-V. si
S.-E.
Ingltimea cea mar mare o ating
dealurile din centrul plAser,
numite Tu gu eta si al-Babicenilor,
In com. SoldAnesti.
Alte dealurf mar insemnate
sunt : Dealul-Mare, Botoaia si
Dealul-Turculur, in com. Gorbanesti;
Buda, Piciorul, Dracsini,
Piscul Dracsani, Prihodul, Gor-
nit, Lipoveni si Cerchejeni, in
com. Dracsani; Benchiul, al-Bisericer,
Badal, Cornisulur, Cozancea,
Cruce', Dolina, Luchir,
Holmul, Grozir numit si al-Tiganilor,
TAlpoaer, Valea-Seac5,
Vier si Zlatunoaia, zis si al-Bisericer,
in com. ZlAtunoaia.
Dealurile in general sunt platourr
intinse.
Val' sunt putine si inguste.
Mar tntinsa este Valea-Sicner in
partea de S. a plgser. Alte vAr
mar insemnate sunt: Dristea,
Cozancea si Ursoaia, in guste si
urmind directiunea dealurilor.
Apele ce udg. plasa sunt : Lacul
Dracsani, in partea de S.
a plaser, in comuna Dracsani,
contintnd multa apA, si bogat in
pestr, raer si trestie, siare o suprafatg
de 1360 hect.; apor pirai
el e : Siena, care izvoreste din
jud. Dorohoiti, uda plasa T'irgulur,
formeazg mar multe iazurT
mar!, udä partea de S. a plaser
Miletinul, intrA in lacul Dracsani,
l'ese din lac prin valea intinsg.
numitg Valea-Sicner si se vars5.
in Jijia /a Todireni; Ursoaia, care
izvoreste din com. Mangstireni si
se varsg In Siena ring Sulita;
Cozancea, care izvoreste din pgdurea
Cozancea, com. Soldanesti,
udg partea de S.-E. a plAsel
si se varsg in Sicna la Cernesti ;
Dristea, uda comuna GorbAnesti,
in partea de N. a piase! si se varsa
in Jijia la Iongseni.
Pgmlntul plaser e ocupat cu
cultura cerealelor, finete, imasnrr
si parte cu pgdure.
Din suprafata totala de 39240
hect., cerealele ocupa 22280
hect. ; pgdurile, 6574 hect.; finetele,
9200 hect.; imasele si locurile
satelor 10500 hect.
Are 22 bisericr, deservite de
15 preotl si 28 cIntgretr; 9
scoale mixte, I scoala de bgetT
si 1 de fete conduse de io invatAtorl
si 2 invAtatoare si fre-
cuentate de 450 elevl si 90 eleve;
5 morT de apa $i 3 de abur!,
1 fabrica de spirt (velnita).
Are o populatie de 3467 familif,
sag 15963 suflete, din carr
3335 ContribuabilT.
Locuitorir se ocupa cu agricultura
si cresterea vitelor, iar
cer din ttrgul Sulita, parte cu
comertul si industrir manuale.
Sunt vr'o 200 meseriasr.
Vite : 8943 bol si yac!, 1573
cal', 10000 oT, 300 capre, 13 bivol!,
2097 porci.
Locuitorir posedg 788 stupr
cu albine.
Comerciul se face cu cereale,
vite, lemne si alte obiecte de
consumatie, lar pietele de desfacere
sunt Sulita si Botosani.
In ergul Sulita, in fie-care sAptgmina,
Lunea, se face iarmaroc.
E strAbatuta prin centru, de
la V. spre E., de soseaua judeteana
Botosani-$tefAnesti, prin
comunele Gorb5.nesti si oldanesti;
apor de catea Talpa-Sulita,
de calea judeteang precum si
mar multe cAT vecinale comunale.
Aceasta plasä e unitg cu plasa
Tirgulur in administratie, subprefectura
fiind in Botosani.
In privinta judiciarg formeazä
un ocol cu plasa Cosula, judecatoria
fiind in orasul Hirlga.
Serviciul sanitar se face de
1 medie de plasg, I vaccinator
etc., carr fac serviciul si in plasa
TIrgulur.
Miletinul, piria, izvoreste din padurea
Balta-Arsa, In com. Curtesti,
jud. Botosani, curge in directie
de la N.-V. spre S.-E. si
uda satele Oraseni, Curtesti, Cosula,
Copllaul, Chitoveni, Prisecani
si PrAjeni pe tArmul
sting si LAtAi pe dreapta. Formeaza
mar multe iazurr in cursul
sati, intre carr: Lipoveni, Cosula,
etc. Tara in jud. Iasi prin

MILETINULUr (VALEA-) 344 M1LOMTI
partea de N. a plapeT Bahluiul,
printre comunele : Badeni pi i.potele,
pe la satul Luparia ; apoi
se laza prin mijlocul comunei
ipotele, trece printre satele :
Onepti, Plugari, Chipcareni,
Hilceni pi din jos de satul
Vladeni, se varsa in Jifia.
Primepte ca afluenti in jud.
Botopani, In dreapta, ptraiele :
Unguroaia cu Alghia pi Dumbrava,
com. Cristepti ; Cornaciul
cu piraiele Lingurarilor (Oniaga),
Palancuta (Tiganilor) i Piriul-
Crucei, com. Slobozia-Secatura ;
apoi Pirtul-Lupu1uT, in com. Copula
; Tulburea cu Stahna
Bahna, com. FlAminzi ; Piriul-Satului
cu Fetita i Pietricelul, com.
Storepti; Piriul-Vladenilor cu piriul
Radeni, com. Radeni; Scintela
pi Dodolea, in com. Latai
Deleni. Pe stinga primepte: piraiele
Prajeni pi Novaci. In jud.
Iapi, dupa ce formeaza mal' multe
iazuri primepte afluentii: Stirleuca,
Curca, Mitocul, Comanacul
i Prajeni.
Acest Orla este de o mare
insemnatate economica, caci allmenteazä
cu apele sale un numar
de sate pi cele mal intinse
cimpir din plasa Bahluiul, cari
alt-fel ar fi ramas neproductive,
din cauza lipsei de apl.
Miletinului (Valea-), vale, jud.
Botopani i Iai, prin care curge
piriul Miletinul. E cea mal
intinsa vale din plasa Copula,
jud. Botopani, pe care o strabate
in partea de N.
Milice§ti, sat, facind parte din
c. r. Telega, jud. pi pl. Prahova.
Militari, com. rur., jud. Ilfov, pl.
Znagovul, situata la V. de Bucurepti,
la 7 kil., futre ora p pi
forturl. Prin mijlocul comunei
trece poseaua judeteana Bucurepti-Oltenita.
Este in legatura cu comuna
Ropul prin o posea vecinala.
Se tntinde pe o suprafata de
1182 hect., din carl 889 hect.
apartin insurateilor, 43 hect.
d-lui I. I. Machedon, lar restul
de 250 hect. s'a cumparat in
loturi de mal multi locuitori.
Are o populatie de 584 locuitori
; o pcoala mixtä, frecuentata
de 32 elevi pi 9 eleve ;
o fabrica de caramida ; o atoara
cu apl.
Vite sunt : 69 cal i lepe, 87
bol, 34 vaci pi vitel, 3 taurr,
14 bivoli $1 bivolite, 264 01 pi
56 pord.
Locuitorii poseda : 47 plugurl,
40 cu bol 7 Cu cal ; 65 care
carute, 42 cu bol i 23 cu
Locuitori improprietariti sunt
138 pi neimproprietari ti, 5.
Comerciul se face de lo circiumarr.
Militarul, jud. Braila, la 3
kil. spre S. de satul Ulmul, pe
hotarul dintre com. Ulmul pi
Fleapca.
Miloramul, traft de filtdure, al
statului, jud. Vilcea, pl. Oltul,
com. upani, In intindere de
125 hect., formind,lmpreuna cu
Cu trupurile : Grauri (280 hect.)
Sirbi (275 hect.), padurea
Milostea, com, rur., jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-s., compusa din 2
catune : Sacota i Guepti. E situatà
pe valea riului Tiriia, la
58 kil, de capitala judetului
la 18 kil, de a plaiului.
Se marginepte cu com. Slatioara,
Greci judetul Gorj.
Are o populatie de 378 locultor!;
2 biserici ; 2 morr pe
apa Tiriia.
Locuitorii posea : 40 cal, too
bol, 200- or ; 30 stupi cu albine.
In comuna -sunt 22 locuitorl
mopneni; restul s'ad impropri e
tarit la 1864, pe mopia-statului
Milostea, din care li s'ad dat 400
hect. pamint.
Toata comuna se intinde pe
o suprafata de 1750 hect.
Aci se gasesc multi merr,
pe/1, nuci pi cire$I; lar livezile
dad pana la t000 care de fin.
Cind timpul e prielnic se fabrica
in com. 3000 decal. tuica.
Veniturile i cheltuelile com.
sunt de 1030 leT anual.
E brazdata de dealurile: Sacoti,
Piscuiata, Muncelul pi udata
de vaile Trifon pi
Rastoaca.
Milostea, molde, a statului, situata
in com. Milostea, pl. 01tetul-des.,
jud. Vilcea, fosta, pendinte
de manastirea Bistrita. Se
arendeaza cu 56ro le! anual.
Milostea, pcidure, a statului, In
intindere de 275 hect., situata.
In com. Milostea, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea, i formata din trupurile
: Bujora eu Taura (175
hect.) pi Paduricea (loo hect.).
Milo§e§ti, com. rur., in jud. Ialomita,
plasa Ialomita - Balta,
situata spre V. de comuna
Smirna pi in partea de N. a
plapei, la capatul de. N. al mopiel
Andrapepti, pe care se afla
pi com. Andrapepti.
Dupa legea zurall din 1864
sunt improprietaritl 48 locuitorl,
neiraproprietariti mal sunt 140.
Se compune din satele : Milopepti,
Nicolepti Pastrama,
Cu repedinta primariei pi a judecatoriei
comunale in satul
lopepti.
Are o populatie de 1207 locuitorl,
din cari: 300 agricultor!,
21 meseriapi, 3 industriapi, 8
comercianti, 5 avind profesiuni
libere, 91 muncitorl pi 69 servitorI.

MILOSESTI 345 MINEASA
Are doul scoll primare mixte,
una in satul Milosesti si a doua
in Nicolesti, frecuentate de 37
elevf si 15 eleve; o biserica, deservitA
de un preot i doI
tgreti.
Vite 475 caT, 1112 bof, 2136
o' i 73! porcf.
Budgetul comuneI e la veniturI
de 3362 lef si la cheltuelf,
de 3236 lef.
Milo§e§ti, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
comuna cu acelasf nume, situat
la N. plaseI, spre V. de satul
Smirna.
Vechea numire a satuluf este
Cilnaeni.
Aid este resedinta primarief
si a judecAtorier comunale.
PopuIatia tomunef este compusa
din 145 familif romine, 4
familif ungare, i familie greaca
si 3 familif de Tigard.
Are o scoall mixta, conclusa
de un invAtator ; o bisericA, dedervita
de un preot i dor entaretf.
Vite : 265 cal', 817 bol, 1294
or si 512 pord.
Milotina, vale, jud. Ilfov i Ialomita,
cu o lungime de 8 kil.
Incepe din jud. Ialomita in dirtctiunea
de la E. catre S. si
servl de pasunat. Pe aceastA
vale trece un mic piriti, ce poartA
numele vaiI, si care udg com.
Obilesti-Vechf, plasa Negoesti,
jud. Ilfov.
Milovanul, sat; jud. Dolj, plasa
Dumbrava-d.-s., com. Plesoiul.
Are o populatie de 200 suflete
: 650 barbatl g 55o l'eme.
Locuesc Iti 404 case. Copia* din
sat urmeazA la scoala din satul
Plesoiul, ce este la 2 kil.
Are o bisericA vechTe, fondata
de locuitorf.
Milovanul, mofie particularg, judetul
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. Plesoiul.
catun, al com. GrAjdana,
jud. Buzati, cu 360 locuitorI
81 case ; se subdivide in patru :
Miluiti propriti zis, Miluiti-Bar-
.bu, Miluiti-Ciolanul i Miluiti-
MosnenI.
Miluiti, sub-divizie a atunulut
Linia-CiolanuI din com. Maui,
jud. Buzati.
Miluiti I, mofie, in jud. Buzati,
com. Grajdana, ea. Miluiti, proprietate
a statuluI ; Vara de ce
s'a dat locuitorilor, statul mar
posea inca 90 hect., din carf
15 arabile i 75 padure.
Miluiti II, mofie, in jud. Buzan,
com. Grajdana, ea. Miluiti; are
16o hect., din carr 9,50 hect.
padurea mosnenilor Sasenf.
Miluiti III, mofie, injud. Buzan,
com. Grajdana, proprietate a
statuld; are 86 hect., din carT
74 hect. padure.
Miluiti IV, mofie, in jud. Buzar],
com. GrAjdana, proprietate
a statului ; are 240 hect., din
care 220 hect. padure. Padurile
de pe Miluiti I, III si IV,
statul le-a grupat in dota: Miluiti
I si II, cu o suprafatA de
471 hect.
Miluiti-Barbu, pdclure, a statuluI,
pendinte de VIcaresti, jud.
Buz5ti, face un corp cu LAstarul,
de 752 hect., de pe mosia BAdeni-Miluiti.
Mituiti-Bfideni, mofie. Vezl BAdeni-Miluiti.
Miluta, cont. rur., jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-j., la 60 kil. de
orasul Tu rnul-Severin. E formatl
dintr'un singur sat, avind 560
locuitorI, din carf 8o contribuabilf,
locuind in 116 case.
Are o bisericl, deservita de
preot Si 2 cintaretI ; o scoala,
condusa de I invatAtor si frecuentata
de 20 elevf; o cirduma..
Locuitorif posea : 16 plugurI,
30 care cu bol, 3 carute
Cu cal; 36 stupf cu albine.
Prin aceasta comuna. trece soseaua
Vagiulesti- Miluta-Mentidin-Dos.
Budgetul comunef e la veniturf
de 750 Id si la cheltuelf,
de 493 leI.
Vite sunt: 300 vite marf cornute,
8 cal, 345 of si 200 timatorl.
Pe teritoriul acestef comune
posea. statul mosia cu Ociare,
cunoscuta sub numele de proprietatea
statulur Miluta. Este
arendatg.
Miluta-de-Jos, padure, in jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., facind
parte din com. rur. Miluta.
Aceasta padure este pe
proprietatea statuluI Miluta.
Minciune§ti, vechie numire a ditunulur
Trestioara, com. Trestioara,
jud. BuzAti.
Minciune§ti, numire ce se dA
und pärp din comuna Lgicai-
Runceasa, pl. Argeselul, jud.
Muscel.
Minea, cdtun, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. Dormarunt, situat la 6
kil. spre S.-E. de satul de resedintg.
Mineasa, MAneasa sati asa,
rit2, jud. Vilcea, afluent al 01tetulul.
Izvoreste din Dealul-
Berbestilor, curge de la N. ca-

MINETT1 846 mialXuL
tre S. si se varsá in Oltetul, la
com. Testoiul, dupA ce a udat
comunele: RomAnesti,
Nenciulesti, CdpAturile, MAneasa
iSerbAnesti. Acest ria
seacA in timpurr secetoase. Fundul
albier e nisipos.
Mine§ti, cdtun, in jud. si pl. Arges,
fAcind parte din com. rur.
MAlureni-BAdicesti.
Mingärdoaia, cdtun, pendinte
de com. Buteasca-d.-j., pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca, proprietatea
d-lui Ap. GrAjdAnescu.
Minia-Mijlocului, sat, in jud.
Arges, pl. OltuluT, pendinte de
com. rur. BArsoiul.
Minoaia, ostrov, in jud. BrAila,
coprins futre Lata, ramificatie
a DunArer, si Minoaia, in dreptul
com. Tichitesti, din pl. Balta.
Minoaia, ramifica/le a DunAreT,
jud. BrAila, trece pe lingA com.
Tichilesti i udA partea de V.
a ostrovului Minoaia in toad
intinderea sa.
Mintichii (Pdurea-), pcidure,
în jud. Ialomita, pl. Ialomita-
Balta, la 3 kil. spre S. de satul
Suditi, com. Fundul-Cdsani.
Minzinelele, izlaz intins, jud.
Teleorman, prin mijlocul cAruia
curge CAlmátuiul. Incepe din
apropierea com. Voivoda i Piatra
si se intinde pAnA la punctul
unde se varsI acest pifia in
baltl, la com. Viisoara. Loc bun
de pAsunat, mal ales pentru oi.
Miorcani, saii Hude§ti-MicI,
sat, pe mosia cu acelasT nume,
com. Hudesti-Mici, pl. Prutuld.-j.,
jud. Dorohoia, cu o populatie
de 413 familiT, saa 1809
suflete.
Biserica, cu hramul Sf. Dimitrie,
deservitA de I preot,
2 cintAretT si r pAldmar, este
de zid, facutA in 1845 de
d. Stqu, proprietarul mosid.
Scoala primará, condusA de I
invAtAtor, e frecuentatA de 40
elevl.
LocultoriT improprietAritT aa'
1200 hect. 18 ar. pAmint ; iar
proprietarul mosieT 3723 hect.
71 ar. cimp si 3 iazurT, din carT
unul nutnit al-MuscaIuluT, in suprafatá.
de 4 hect., 30 arif.
Piriul principal ce trece pe
mosie este Ghireni.
PiatrA calcaricA este multa si
la suprafata plmintuluT, dar se
extrage numal pentru trebuintele
locale.
Drumurile principale sunt :
acel de la RAdAuti la Steflnesti,
numit din vechime Calea-
Hotinulur, si acel de la RAdAuti
ce duce la Cotusca, Nichiteni
si Botosani.
Hotarele mosieTcu : riul Pru tul,
com. Miculinti, Ghireni-TAutul uf,
Cotusca, Bivolul i RAdauti.
LocalitAtT de insemnat sunt :
Zamca i StAncuta (v. a. n.).
Mioveanca, pddure, supusl regimuluT
silvic, com. Movileni,
pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel;
are, impreunA cu trupul de pl.
dure Ciumeasca, o intindere de
750 hect.
Mioveanca, pdclure de diferite
esente, mal mult tufan, pe teritoriul
com. Mioveni, jud. Muscel,
in apropiere de gara Clucereasa.
Are o intindere de
772 hect., impreunA cu ScAr1Atoaia
i Strimba.
Este asezatA pe coaste CU
pante putin accidentate 141 cu
teren neexpus surpAreT.
Mioveni, com. rur., jud. Muscel,
pl. Riul-DoamneT, la S. de Cita-
pulung, situad. pe tArmul sting
al rittlul Argeselul; la 37 kil.
de Cirnpulung, si la 5 kil. de
Stilpeni, resedinta plAser.
Se mArgineste la N. cu comuna
Racovita ; la S., cu comuna
Colibasi ; la E., cu pAdurea
Mioveni si la V., cu riul Argeselul.
Biserica, caditl. la 1840 de catre
rAposatul Rob ea FocInescu,
pe ruinele une vechT bisericT,
si care la 188o s'a mal reparat
de sotia sa Salta ; este deservid.
de i preot i I dascAl.
Are o scoall frecuentad de
38 elevl §i 2 eleve; 2 morl pe
riul Argeselul.
Vite sunt: 140 bol, 120 vacT,
8o capre si too porci.
In jurul comunel sunt putine
livezi, dealuri i pAdurT, compuse
din fagi, tufanf si carpen!.
Riul Argeselul udA partea de
V. a comund si in el se varsA, pe
tármul sting, Valea - BisericeT,
Valea-Stancului i Valea-IaduluT.
Budgetul com, e la veniturT
de 892 leT, lar la cheltueli, de
844 le!.
Parte din locuitorT sunt mosneni
si parte s'aa improprietArit
dupA legea din 1864. Proprietar
mare in comunA este d-1 Toma
Bucsan.
Comuna se intinde pe o suprafad
cam de 1000 hect.
Linia ferad Golesti-Cimpulung
trece pe la V. comuna.
Un pod de fier s'a construit pe
riul Argeselul in dreptul comunei,
pe care trece unja feradi
si unul de lemn pentru comunicatia
locuitorilor, tot peste
riul Argeselul.
Miräe§ti, mofie, jud. Tecucia, situad.
la S. com. Liesti, proprietatea
d-luT Gheorghiade.
Miau], izvor mineral, in jud.
Buzáll, com. BrAesti, pe mosia

M1RXUL 347 MIkCEA-VODÀ
Arsenia ; izvoreste din muntele
.Platra-Miraului, si da in piriul
Sar5.telul-Balanestilor.
Miriul, cdtun, pendinte de com.
Tan girul, pl. Calnistea, jud. Vlasca,
proprietatea statuluT, fostä
inainte de secularizare a m5.n5.stirei
Sarindarul. Ad s'a improprietarit
la z86o un numAr
de 74 locuitorT fostl clAcasT, carT
ad luat 310 hect.
Formeaza, impreuna cu Tangirul,
o comuna.
Se arendeaza impreuna cu
Tangirul si Albale Cu 14690
leT. Are o suprafat5.rdmasa sta.
tulur de z50 hect.
Are o biserica, Cu 1 preot si 1
(lasca', tinind de parohia Stoenesti.
Miräuteni, sat, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Radiul, si.
tuat la S.-V. de satul Radiul si
la S. de satul Polobocul, pe va
lea a doul culmi esite din Dealul-
Juncanilor. Este inconjurat cu
p5.durl, si udat prin mijloc de
pirtiasul Cu acelast nume.
Are o intindere de 150 hect.
si o populatiune de 175 familiT,
sati 428 suflete.
LocuitoriT poseda : 40 bol,
12 vad, 13 jund, 1 x gonitorT,
20 minzatT, 3 caT si 26 rimatorT.
Mircea, deal, la V. comuna Bunesti,
pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Legenda spune ca Mircea-cel-
Batrin a poposit ad, pe cind
gonea pe inamiciT Ora si ca
chiar ar fi volt sa zideasca ad
man5.stirea pe care a zidit-o la
Cozia.
Mircea (Movila-lui-), movild,
pe teritoriul com. Coteana, pl.
Siul-d. s., jud. Olt, situat pe
platoul dintre valcelele Purcelul
si Fintineaua, la N.-E. de Coteana,
resedinta comuna
Mircea-Ciobanul, pisc, jud.Musc0,
com. Priboeni, pl. Podgoria.
Mircea-Vodä, com. rur., jud.
Dimbovita, pl. Dealul- Dimbovita,
situata la 22 kil. spre S.-E.
de Tirgovi- te. Pana la 1887
era catun al comuneT Cazad. Este
o com, nona, care se mal numeste
Satul-Nori, facut din tinerl_
insur5.teT si oameniT cae
n'ad avut pamint de cultura.
Este situata pe soseaua nationala
Tirgoviste-Bucuresti. Se
aflä aproape de gara Nucetul
si are o scoala condusä de un
invdtator p15.tit de Stat.
Mircea-Vodä, sat, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, cat. com.
Mamut-Cuiusul.. Este situat in
partea de V. a piase si cea de
N.-V. a com., la 12 kil. spre
N.-V. de cat. de' resedinta, Mamut-Cuiusu.
Este un sat noti,
in valea Bechiraga-Culac, intre
cele 2 corpurr principale ale balteT
Cara-Su.
Este inchis la N. de dealul
Bechiraga-Bair, lar la S., de catre
dealul Cara-Durac-Bair, care
are niste ramificatiuni stincoase
prin apropierea satuluí.
Suprafata sa este de 3612
hect., din carT 5 hect. sunt ocupate
de vatra satuld.
Populatiunea sa, compusa numal
din Romini transilvaneni,
numiti mocanT sad clobanT, pentru
ca se ocupa numaT cu eresterca
vitelor si in special a oilor,
este de 14 familif, sad 6o suflete.
Singur drumul comunal Celebi
Chioi-Cernavoda trece prin
sat. La S., se afla ruinele fortuita
Acsan-Demir-Tabiasa, fort
turcesc.
Mircea-Vodä, stafie de dr.-d.f.,
jud. Constanta, plasa Medjidia,
com. Tortomanul, pe linia Cer-
navoda-Constanta, pusa in circulatie
la 4 Octombrie 186o.
Se aflä intre statiile Saligny (8.2
kil.) si Medjidia (zo kil.). Inaltimea
d'asupra niveluld Mari
de 91fl.70. Venitul acesteT statiT
pe anul 1896 a fost de 18523
le!, 25 banl.
Mircea-Vodä, mdgurd, in jud.
Vilcea, pl. Cerna-d.-s., com. Lapusata.
Asupra acestel magurT, legenda
spune: Mircea-Voda, Domnul
Tarel-Rominesti, prefacut in
pastor, s'a refugiat ad din cauza
multelor rdzboare de pe timpul
acela. El si-a ales acel loc, numit
si Dealuf- MararuluT, fiind
mal la adapost si de vinturile
furtunoase si de vederea lumei.
Acest Doran 41 pOstea turmele
pe micele poenT de prin prejurul
dealului si putea trece cu
mare iuteala de ad, cind in partea
de E. cind in cea de V.
Mal adesea oil sta in partea cea
?nafta a dealuluT, cu tovar5.siT
s5r, tot pastorT.
Acester inaltimT, care are o
forma conica, inalt5. de 20 metri,
i s'a dat numirea de MaguraluT-Mircea.
In virful acester magua, acel
Domn a ridicat o cula, in forma
tripedica, facuta din 3 copad
In diametru de 2 metri si Malta
de 40 palme. Acea cula servea
lui Mircea de observator. De
aci putea sa vacía peste o intindere
foarte mare de pamint.
Craiova o vedea in toata intinderea.
AstazT, suindu-se cine-va pe
acea magur5., nu poate vedea decit
peste Olt, la Cocorul, jud.
Arges, ca localitate maT departata,
iar Craiova nu se mal vede,
din cauza ca nu mal exista acea
cula.
Legenda mal spune ca acea
cula s'a reinoit din cind in cind
02080. Morolo Biefionar Geograito. Vol. IV 45

M1RCEASCA 348 MIRCE*Ti
si cä acum 50 anT s'a refacut
de Lascu, un proprietar vestit.
Locul de unde a venit Mircea
nu se stie, dar ca a fost,
un Mircea insemnat prin aceste
locurr, nu ramine indoiall, caer
a ramas chiar zicatoarea printre
oamenif localf : cjudecti drept
cum judeca Mircea oile».
Mirceasca, mofie mosneneasca,
In jud. Buzar', com. Lipia, subdivizatl
in sforile : Antoneasca,
Cocorasca, Colceagul,Danailesti,
DrAgosteasca, Saragelele i S11tineanca,
dupa cum s'a subdivizat
si fie-care ceata de mosnenr.
Are cam 700 hect., mare
parte vil, apor pAdure i loc arabil.
Mirceasca, hotar de molie, in
jud. Mehedinti, plaiul Cerna,
com. Ciresul.
Acest hotar de mosie si-a
luat numele de la Mircea, Voevodul
Tarer-Rominestr, si se stäpineste
de catre un neam de
oamenT, numitT Basarabr.
Mircei (Izvorul-) (Sarätelul-
Mire% Negosina), irvor, in
jud. BuzAti, com. Canesti. Incepe
din muntele Negosina, si se scurge
in Saratelul-Bercil, in com.
Policiori, cat. Scortoasa. Contine
multa sare in disolutie.
Mircesti, com. rur., in jud. Olt,
pl. Vedea-d.-j., compusa din 5
atune: Mircesti, Sfirlogi, Boroesti,
Momaiul i urpanul, sati
Martinesti.
Comuna cu izlaz cu tot are
cam 685 hect.
Are o populatie de 151 famili!,
sati 950 suflete, locuind in
200 case.
Este situatA pe 'UTA riul Eiul
si pe dealul despre E. al riuluf
Vedea, la so kil, de orasul Slatina,
capitala judetuluf, la 30
kil, de gara Corbul si la 5 kil.
de resedinta plAsef.
Are 3 bisericr: una la Mircesti,
cu hramul sf. Nicolae, fondata
de Nicolae Stoenescu
Raducanu Martinescu ; a doua,
in cat. Boroesti, fondata la 1822
de Ion DrAgusin si fratele san
Voicu Dragusin, si a treia, in
cat. Momaiul, vechre de lemn,
sunt deservite de 2 preoV ; o
scoald, infiintata la 1896, frecuentata
de 38 bletT.
MeseriasT sunt : ¡o dulgherT,
3 rotarT si 3 cojocarT. El desfac
produsul muncer lor la Slatina
gara Corbul.
Cea mar mare parte dintre
locuitorr sunt mosnenr : 5 s'ají
improprietarit la 1864, pe 15
hect. in mosia Buriceasca, v1nduta
de vecT Preotulur Dimitrie
Sfirlogeanu si altor locuitorT din
Mircesti.
Vite sunt : 6o car, 70 Tepe,
200 bor, 230 yac!, 2500 or
340 porcr.
osele sunt : din com. alugári
prin Mircesti, catre Barastide-Cepturr,
si din Eiul, catre
com. Vlaici, spre Pitesti.
Spre S., cam la 2 kil, de com.
Mircesti, pe proprietatea locuitorilor
com. alugari, pe rnalul
despre E. al riulur Vedea, este
dealul numit Ripa - Rosie, din
cauza cA fata pamintulur sAil e
rosie, deal din care curge un
mic izvor, ce se numeste Finttnade-Leac.
Dealurile i coastele serva mar
mult pentru pasune.
Budgetul com. e la veniturr
si la cheltuelr de 1665.17 ler.
In centrul comuner se afla valceaua
Jidova, unde s'a gäsit un os
de o marime neobicrnuita.
Se margineste la E. cu com.
Vlaici ; la V., ca com. Spineni ;
la N., cu BArAsti-de-Cepturr
Mereni si la S., cu com. CAlu-
Oil si Tatulesti.
Mircesti, com. rur., in jud. Putna,
pl. Biliesti. Se compune din catunde:
Mircesti, unde e si primaria
comuner, Paraipani i Radulesti.
atunul Mircesti este asezat
pe malul Putner, avind Radulesti
la E. si mar in apropiere de
malul balter.
Distanta comuner de sub-prefectura
piase e de 6 kil., iar de
capitala judetulur de 9 kil.
Pe teritoriul acester comune
se afla o bala din care se formeaza
o girld, care pune in
miscare maT multe morT si care
se varsa in Putna.
Are o populatie de 276 fama-,
saù 1072 suflete : 570 barbatT
si 502 femeT ; o biserica
parohialA, cu hramul S-ti! VoevozT
in catunul Mircesti si una
filiala in Radulesti, tot cu hramul
S-ti! VoevozT; o scoala,
zidita de comuna i frecuentata
de 23 copir.
Budgetul comuner e la veniturl
de 3250,86 ler si la cheltuell,
de 2940.50 le!.
Vite sunt : 445 bol, 395 yac!,
84 caT, 673 oT, 3 capre i 354
porcr.
Mosia Mircesti a fost data
zestre, impreuna cu altele din
tinutul Putner, hatmanulur Alexandru
Mavrocordat, de catre
socrul sAfi, Domnul Alexandru
Moruzzi al Moldover.
Aceasta moOe apartinea altadata
familier Danu.
Mircesti, com. rur., in jud. Roman,
pl. Moldova, spre N. de
orasul Roman, la 20 kil, de el
si la 21 kil. de resedinta plAser.
Este asezata in mare parte pe
platoul ce separa basenul Moldover
de al Siretulur.
Se compune din satele: Iugani
(Cozmesti), Mircesti i Tetcani
(Stetcani).
Are o populatie de 385 fa-

MIRCETI 349 MIRCEM
miliT, sati 1429 locuitorT, din
carT 288 contribuabilT, locuind
In 360 case; 3 bisericT de lemn,
din carT I ortodoxa $i 2 catolice;
o so:mil mixta, frecuentata
de 16 elevr.
Budgetul comuneT e la veniturr
de 5607 leT si la cheltuelf,
de 5301 leT.
Este legata cu orasul Roman
prin dram de fer si osea. Pe
teritoriul comuneT este gara Mircesti.
LocuitoriT posea. 1486 vite
marl cornute.
Mirceyti, com. rur., in partea de
N.-E. a plaseT Mijlocul, jud.
Vasluia, la 35 kil, de orasul
Vasluiil, si la 9 kil. de Codaesti,
resedinta *plaseT, situata maT
mult pe o vale, formata din
dota dealurT paralele, care o
strabat de la N. la S.
Natura soluluT e de 3 calitatl,
foarte bine deosebite ; coastele
dealurilor ce o strabat, prezintind
oare-care povirnisurl sunt
de natura. cleioasa., cu deosebire
In partea de V., improprie pentru
orl-ce cultura, producind
nistearbustl salbaticT ; pe platoul
de la N. si E. precum si pe cel
de V., de natura humos, se
cultiva orT-ce soiti de cereale;
dealul estic si parte cel de N.,
e de natura calcaros, propria
pentru cultura viilor ce sunt
multe in localitate.
Este formata din doul sate :
Mircesti si Radiul, pe o suprafata
cam de 1859 hect., din carT:
57 hect. padure si 1092 hect. loc
de cultura, fina si imas ale proprietateT,
iar 770 hect. ale locuitorilor,
din care 181/2 hect.
acoperite cu vil.
Are o populatie de 220 familiT,
san 673 suflete; 2 bisericT,
deservite de 2 preotT si 2 dintaretT;
o scoala ; 2 morT, una cu
apa si alta cu vaporT ; 3 circiumI.
Vite : 491 vite marl cornute,
79 cal, 1433 or, 16 capre si 153
rimatorr.
Budgetul com. e de 1358 leT,
18 basa', la veniturT si de 1349
leT, 21 banT, la cheltuelT.
LocuitoriT posea: 51 plugurT
Si 54 care cu bol, 5 plugurT si
8 carute cu caT.
Mirce§ti, vechie numire a atunuluf
°dalle, com. Merei, jud.
Buzati.
Mirce§ti, vechie numire a clItunulla
Nenciul, com. Lipia, jud.
Buzati.
Mircelti, sati Märce§ti,sat, judetul
Bacati, pl. Trotusul, com.
Bogdana, situat in valea CaiutuluI-Mare,
la 8 kil, de satul
Bogdana. Este inconjurat de
padurl. Are o populatie de 26
familiT, san 67 suflete.
LocuitoriT poseda : 37 vite
marl cornute, 6 caT, 3 porcT, 6o
oT si 3 capre.
Mirce§ti, sat, facind parte din
com. rur. Cu acelasT nume, pl.
Vedea d.-j., jud. Olt.
Mirce§ti, clitun, in jud. Putna,
plasa Biliesti, comuna cu acelasT
nume, situat pe malul PutneT,
avind Radulesti spre E.,
in apropiere de malul bAltiT.
Are o biserica parohialii, cu
hramul Sf. VoevozT ; o scoala
mixta., construita de comuna si
frecuentata de 14 copiT.
Mirce§ti, sat, in jud. Roman, pl.
Moldova, com. Mircesti, spre
N. de orasul Roman, la 20 kil.
de el si la 21 kll, de resedinta
plaseT. Este asezat pe coasta de
E. a platouluT ce separa basenul
MoldoveT de al Siretulul.
Are o populatie de 167 famili!,
sail .596 suflete, din car1
124 contribuabilT ; o biserica;
o scoala mixta, frecuentata de
16 elevT; un oficia postal rural.
Este resedinta comuneT Mircesti.
Este legat cu orasul Roman
prin linie ferata si osea. In apropiere
de sat e statiunea de
drum de fer Mircesti.
Ad a stat multa vreme poetul
V. Alexandri, a carta pro.prietate
era satul Mircesti ; adi
a scris el cele mal* multe din
operele sale si tot ad, in Mircese,
a murit si s'a inmormintat
la 22 August, in anu11890,
fiind in virsta de 69 de anT.
Mirce§ti, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul d.-j., com. Slcueni, spre
E. de satul Sacueni, pe malul
sting al piriuluT Poarca. Este
asezat pe ses. Are o populatie
de 105 familii, sall 375 suflete.
LocuitoriT posea 16o vite
marl cornute.
Este legat cu ora,u1 Roman
prin osea.
Mirce§ti, sat i reledinid, in par.
tea de N. a comuneT Mircesti,
pl. Mijlocul, jud. Vasluiti, la 35
kil, de orasul Vasluia, situat
pe valea dintre dealurile : Suranesti
si Ciomagul, prin care
curge piriul Recea.
Are o suprafata cam de 860
hect., din care 687 hect. pamint
cultivabil, iar restul e coprins
de finete, imas si loe steril.
Populatiunea satuluT e de 99
familiT, saa 417 suflete, RominT
razesT, carT, dupa cum spun
documentele, se trag din fratil
MircestT, ce ad avut acest loe
In staptnire, se zice, din timpul
DomnuluT Stefan-cel-Mare. In
decurgerea timpuluT, pamintul
acestor doT mosnenT, fractionindu-se
din generatie in generatie,
s'a format satul numit mal din
vechime Mircesti-RAzesT.
Are o biserica de lemn, fa

MIRCEM 360 MIRONEASA
cuta la 1834, deservita de I
preot I j dintaret; o scoala,
infiintata la 1868, frecuentata
de 34 elevI; o moara de aburT;
2 circiumT.
Vite sunt: 362 vite marT cornute,
297 oT, I capa, 54 cal
pi 54 rimatorT.
LocuitoriT poseda : 53 plugurT
22 care cu bol, 5 plugurl
8 carute cu cal; 40 stupf Cu
albine.
Mirce§ti, stafie de jud.
Roman, pl. Moldova, comuna
Mircepti, pc finja Roman-Burdujeni,
pusa in circulatie la i5
Decembrie, 1869. Se aflä intre
statiile Ro man (i5.1 kil.) i Halaucepti
(4.3 kil.). Inaltimea d'asupra
niveluluT Maril de 233.56. m.
Venitul acesteT statiT pe anul
1896 a fost de 67307 lel, 15 b.
vechie numire a satulutMaldAreti,
com. Negulepti,
jud. Tecuciti.
Mireni, sat, in jud. Tutova, pl.
Pereschivul, spre N.-V. de Birlad.
Formeaza o comuna (com. Mireni)
cu cat. Slobozia-Nicai.
Are o populatie de 585 locuitorY;
o biserica.
Pe teritoriul comuneT sunt 24
hect. vie (din carT 1,50 nelucratoare)
i 6,50 livezT cu prunT.
Comerciul se face de treT persoane.
Veniturile pi cheltuelfie com.
sunt de 3184 leT, 84 banT.
Mireni, parte din mo)via Albepti,
com. Buimaceni, pl. Jijia, jud.
Botopani.
Mire§i, sat, facind parte din comuna
rurala Calugareni, plasa
Cricovul, jud. Prahova.
Mire§ti, mahala, in com. rur.
Folepti-d.-s., plaiul Horezul, jud.
Vilcea, la 2 kil, de mahalaua
Dosul, unde e pcoala. Cade in
partea de S.-V. a comuneT.
Mire§ul, sat, facInd parte din
com. rur. Singerul, pl. Podgoria,
jud. Prahova.
Are o populatie de ioo8 locultorl;
o biserica cu urmatoarea
inscriptie:
Acest sfint Ilica.,s ziditu-s'aii i infrumuse{at
dupä cum se vede, intru cinstea
sfintuluI Erarh Nicolae i a Sf. Mucenic
Dimitrie, in cilele prea ined¡atuluI Doma
Grigore Ghica Voevod, cu blagoslovenia
Prea O Sfintitulul Episcop de Miza*
Constandie, cu tosa' osirdia i cheltueala
D-lui Biv vel Stolnic Alecu Irgarescu,
cu sovia sa Ana, la anul 1823,
August.
Mireul, pîrÊü, jud. Fälciü. Izvorepte
din valea satuluT pi a comuneT
Corni, pl. Crasna ; curge
prin mijlocul satuluT, i spre S.
trece in com. Albepti, sub numirea
de piriul Strapnicul; apoT,
unindu-se ca alte piraie, se varsa
in stinga dula Blrladul.
Miricescu, numire vechre a cdt.
Moara-de-MaracinT,jud.Prahova,
com. Bucovul, pl. Cricovul.
Mirila, cdtun, al com. Leolepti,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati,
situat la V. pe Dealul-
SaruluT pi de rtul Burluiul, pe
valea piriuluT Genge, unde poseaua
nationala Slatina-Craiova
se taie cu cea judeteana dupa.
stinga OltetuluT. Altitudinea terefluid
d'asupra niveluluT Marif
este de i6o m.
Are 60 familii, sati 238 suflete.
Aci se afla casele proprietarepti
ale familieT G. Chitu i nipte
ruine antice.
Padurea de pe Dealul-SaruluT
se numepte tot Mirila.
Mirileasa, deal, In jud. Gorj,
pl. Jiul, com. Farcapepti. Se
intinde de la N. spre S.-V.
pana in Valea-BoureluluT, jud.
Mehedinti ; este acoperit Cu p5.dure.
Mirilei, vale, In jud. Vlapca, pl.
Cilniptea, satul Buteasca.
Miroasa, sat, in jud. Tutova, pl.
Corodul, com. Lungepti, spre
E. de satul Lungepti. Are 80
locuitorT pi 20 case.
Miron (2700
m.), afluent al Siretului, In jud.
Suceava, com. Dolhasca.
Miron, fintind cu apd minerald,
pe coasta pisculuT Miron (dealul
BlAnarul), in apropiere de satul
Tomepti, pl. Codrul, jud.
Iapi, la 7 kil. de Iapi.
Aceasta tintina se zice el a
fost facuta de un posesor al
mopieT Tomepti, anume Costea
Polieny, care, avind ceair in aceasta
localitate, a construit o
Tintina pentru adapatul eailor.
Mironeasa, com. rur., pl. Stavnicul,
jud. Iapi. Formeaza coltul
de S.-E. al jud. Iai spre jud.
Vasluia. E alcatuita din satele :
Mironeasa, Hadimbul, Schitul-
HadimbuluT, Sparieti i tirguporul
Tibana. Are o populatie
de 415 l'aman', satí 1846 suflete.
LocuitoriT, pe litiga agricultura.,
se mal ocupa Cu carausia
pentru transportarea lemnelor
i facerea mangalulul.
Teritoriul com. e deluros, acoperit
Cu padurY, luna i huceagurT;
din padurl se exploateaza
lemne pentru foc si diferite
trebuintI.
Are : 2 bisericT, deservite de
3 preotT, 3 cintaretT pi I eclesiarh;
o manastire pi o pcoala.
Didgetul com. e de 63'9 leT,

MIRONEASA 351 MIROSLAVESTI
43 banT, la veniturr si de 6182
la, 38 bant, la cheltuelr.
Vite : 992 vite marT cornute,
135 oT, 18 capre, 105 caT, 2
bivolr si 293 rimatorT.
Mironeasa, sat, in jud. Iasi, pl.
Stavnicul.
E asezat pe coastele dealurilor
Mironeasa si Raclariul, fiind
despartit in doul de piriul Brusturetul.
Are la E. Dealul-Mare
si la V. dealurile : Annanul,
Carbunariul vi Hantul, formind
o Intarire naturall ca o cetate.
Are o populatie de 733 locuitOrT,
carT se ocupa mar mult
Cu negotul lemnelor si manga-
'Aria.
Aci se allá: resedinta comuner;
o, biserica, desenrita de 1
preot, 1 cintaret si 1 eclesiarh ;
o scoala, infiintata. la 1865, frecuentata
de 18 elevr.
Mosia Mironeasa a fost a statulur
pana la 1886, cind s'a vindut,
afarA de padurr, carT aa
ramas in proprietatea sa.
Vite: 451 vite marr cornute,
128 o!, 13 capre, 43 cal si 1 8o
rimatorT.
Mironeasa, deal, in jud. Iasi,
pl. Stavnicul, com. Mironeasa.
Se intinde de la N. spre S.;
strabate prin sat si se termina in
sesul Ursiter. Poalele lur sunt
udate la E. de pirlul Ursita
si spre V. de piriul Brusturetul.
Fata 'e acoperita, parte cu pa.durr,
parte cu locurr cultivabile.
Miroslava, com. rur., in partea
de N.-E. a pl. Stavnicul, jud.
Iasi, asezatä pe podisele din
dreapta si din stinga 1-tullir Bahluiul,
precum si pe sesul Bahluiulur,
si formata - din satele:
Miroslava, Uricani, Proselnici,
Cornesti, Vorovesti, Gaureni,
Balciul, Iezereni, Dancasul, Ciur-
besti, Valea-LupuluT si Capul-
RadiuIur, Cu o populatie de 483
familiT, saa 2455 locuitorT, filtre
carr sunt si un numar de ItalienT
colonistr.
In com. sunt vil, livezr si putine
padurf.
Are: 9 bisericr, deservite de
4 preotr, 8 cintaretT si 6 eclesiarhr;
3 scolr, conduse de 3
invatatorT si frecuentate de 86
elevr.
Budgetul com. e de 18873
Id, 23 banT, la veniturr si de
18779 Id, 72 banT, la cheltuelT.
Numarul vitelor din intreaga
comuna se urca la 4531 capete,
din carr: 2562 vite marl cornute,
910 or, 26 capre, 279 caí
si 754 rimAtorT.
Mitoslava, sat, in centrul com.
Miroslava, pl. Stavnicul, jud.
Iasi, situat pe coasta nordica a
podisulur dintre dealurile : Miroslava
la E. si Gaureni spre
V. Este resedinta comuner.
Are o populatie de 27 fama',
sal 166 suflete.
Pe culmea dealuluT Miroslava,
in marginea satulur, se afla biserica
si casele pro prietater, zidirr
frumoase, ce se vad in departare
de pe sesul Bahluiulur
si de /a orasul Iasi, de la o distanta
de 6 kil. ; iar la partea
despre S. a dealulur se alig localtd
primaria.
Vite sunt: 212 vite marr cornute,
27 cal' si 37 rimAtorT.
Miroslava, deal, in jud. Iasi, pl.
Stavnicul, com. Miros/ava, formind
culmea sesuluT diti dreapta
riulur Bahluitil.
Pe podisul si coasta acestur
deal, e situat satul cu acelasT
nume.
Miroslava, ira, pe sesul din dreapta
riulur Bahluiul, litiga satul
Uricani, com. Miroslava, pl.
Stavnicul, jud. Iasi, format prin
iezirea riulur fBahluiul ; are pe
el o moara, numita Moara-lur-
Beldiman.
Miroslava, pirig, jud. fasi, pl.
Stavnicul, com. Miroslava. Izvoreste
din dealul Cu asemenea
numire, trece prin valea dintre
dealurile Miroslava si Gaureni
si se varsa in Bahluia.
Mirosläve§ti, com. rur., situata
In partea de S.-V. a plaser Siretul-d.-j.,
jud. Suceava. Se margineste
la E. cu com. Stolniceni
; la V., cu com. Davideni
si Pastraveni, din jud. Neamtu ;
la S. cu com. Mogosesti si Tupilati,
din jud. Roman si la N.,
cu com. Cristesti.
Forma teritoriall a comuner
este a unuT patrulater aproape
' regulat.
Se compune din satele: Miroslavesti-Navrapesti,
Soci, Ciohoreni,
Verseni si Mitesti, cu
resedinta in cel d'india.
Are o populatie de 1082 famili!,
saii 4228 suflete, din carT
1029 contribuabilT; 4 biseria,
deservite de 6 preotr si 8 entaretI;
2 coale mixte, frecuentate
de 69 elevr.
Budgetul com, e la veniturr
de 12152.52 ler si la cheltuelr,
de 11542.20 la.
Vite sunt: 294 cal, 1462 bol,
908 yac!, 3008 o!, 2 capre si
830 porcr.
Altitudinea comunel de la nivelul
Marir variaza futre 315
335 In-
E udatä de riul Moldova si
de miciI afluentr: Silistea, Sohodorul,
Gruiul si Rangul.
Mosia e proprietatea succesiuneT
Printulur Gr. M. Sturdza, afari
de Mitesti, care e raz4eascA.
Suprafata com. e de 4387
Pila, din carT 2841 M'a cultivabile,
515 fala padure, 705

M1ROSLXVETI 852 MIIII4I
Pdlel finat si imas si restul prun.dis
si locurT sterpe.
Improprietariti in 1864 sunt
285 fruntasT, 255 palmasT si 119
codal, stapinind 2156 Ala'.
Drumurile principale: soseaua
nationala Roman-Falticeni (50
kil. pana. la Faldeen», la Poscani
(12 kil.) si la Verseni (6 kil.).
Miroslävesti, sat, jud. Suceava,
numit in partea de N. si NIvrapesti,
pe mosia si In comuna
cu acelasT nume. Asezat pe
coastele dealuluT ce tarmureste
sesul sting al MoldoveT si strabatut
de piraiele Gruiul si Sohodorul.
Are o populatie de 395 familif,
saa 795 suflete, din cal-1
280 contribuabilT ; o biserica,
cu hramul Cuy. Parasehiya, cladita
de locuitori (pe atund
razesT) in 1515, restaurata in
1698, dupa cum se consta dupä
o inscriptie de pe use, si deservia
de 2 preotr li 2 cintaretT
; o scoall mixta, Infiintata
in 1865, conclusa de unInvatator
platit de stat, si frecuentata de
45 elevT.
Mosia, proprietatea succesiuneT
PrintuluT Gr. M. Sturdza,
are 2234 falcT.
Improprietaritl in 1864 sunt :
137 &untas!, 62 palmasT si 34
codasY, stapinind 757 Pald.
In 1803, Miroslavesti, mosie
razdseasca, avea 43 liuzT, carT
platear' 748 leT bir anual.
Mirosloveni, celtun, fäcInd parte
din com. Albeni, pl. Amaradia,
jud. Gorj, situat pe malul sting
al GilortuluT, la N. de catunul
de resedinta Albeni, si la S.
de Bengesti.
Are o suprafata. de 455 hect.
si o populatie de 70 familiT,
saa 300 suflete, din carT 64 contribuabili.
LocuitoriT poseda : 15 plu gurT,
36 care cu bol, 1 carutä Cu
caT ; 25 stupT; 284 vite marT
cornute, 26 cal, 230 01, 91 capre
si 106 rimatorT.
Comunicatia In acest catun
Cu com. sa Albeni si com. Bengesti,
se face prin drum ordinal..
Are 1 biserica, deservita de
I preot si 2 cintaretT; 4 race
pe apa GilortuluT.
Mirosi, com. rur., in jud. si pl.
Teleorman, situata. pe Valea-Burdel,
filtre doul dealurT. Se margineste
la E. cu com. Rica si
Gumesti; la V., cu com. Tufeni
s't Mozaceni ; la S., cu com. Surdulesti
; lar la N. cu mosia Caldararul
saa eätunul Adunad, din
com. Strimbeni.
Intinderea comund, dimpreuna
cu mosia si padurea de pe
&usa, este de 3500 hect., din
cae 3000 sunt pamint arabil
$i 200, padure.
Locuitorr improprietarip sunt
¡6o, pe o intindere de aproape
356 hect.
Solul comund este parte mlastinos,
parte roscat.
Populatiunea comunel este de
262 familii, saa 1026 suflete,
din carT 215 contribuabilT.
Are o scoall, frecuentata de
27 elevT ; 2 biserici, din care una
serva de capela la cimitir; a doua
e intretinuta de proprietar, si deservita
de I preot si 2 cintaretT.
Numarul vitelor din comuna
este de 3525 capete, din carl
617 vite marT cornute, 167 cal,
2617 oT si 124 porcI..
Budgetul comuna este de
8874 leT, 95 banT, la venituri si
de 8852 le!, 49 banl, la cheltueli.
Cal de comunicatiune are spre
Strimbeni, prin soseaua jud. care
strabate chiar prin mijlocul comune!,
la S.; prin aceeasT osea
la com. Surdulesti,; lar la V.
pi-in soseaua veeinall spre com.
Birla si cele-l'alte comune de
pe Valea-Cotmenli.
Statiunea Mirosi a Unid ferate
Costesti-Magurelele, se afla
la o departare de 5 kil. Proprietarul
mosieT, d-nul colonel
P. Maca, are ad o cladire mareata,
cu o gradina si magaziT
de producte.
Cultura empulur si cre§terea
vitelor se face ad cu deosebita
Ingrijire.
Pe teritoriul comuneT Mirosi
se %in anual doul bilciurT : la
Sf. Gheorghe, 23 Aprilie, si
la Vinerea-Mare, 14 Octombrie.
Dupa vechia impArtire administrativä
din secolul trecut, satul
Mirosi Pacea parte din pl. Mijlocul-d.-s.
Mirosi (BAjenari-Cretulul),11tun,
jud. Buzad, com. Amarul,
Cu 630 locuitorT si 135 case.
Mirosi, stafie de dred.f., in jud.
Te/eorman, pl. Teleorman, com.
Mirosi; pe finja. CostestiRosiori,
pusa in circulatie la I Ianuarie
1887. Se afla intre statiile Burdea
(14 kil.) si Balad (8.7- kil.)
Inaltimea d'asupra niveluluT MIr11
de 167m.68. Venitul acestei
statiT pe anul 1896 a fost de
78724 lel si 98 banT
Mirosi (Vasileasca), ..Ino,sie, in
jud. Buzar', com. Amarul, cat.
Mirosi; are 250 hect., din carT
205 hect. arabile, restul fineata
si sterp.
Mirosi, mofie mo§neneasc5, in
jud. Buzaa, com. Amarul, eat.
Mirosi ; are 128 hect., din carT
75 hect. arabile, restul fineata
si sterp.
Mirosi, more §i 'catire, In jud.
si pl. Teleorman, proprietatea
d-luT colonel P. Maca.
AceastA mosie a. fama parte

MIRUL-MARE 353 MISLEA
din intinsele mosii ale BAlAcenilor,
din care o descendentA
se gAseste cAsAtoritA cu d-nul
colonel Maca.
Mirul-Mare, munte, in jud. Gorj,
plaiul Novaci, la V. munteluI Bora,
si la N. de com. Baia-de-Fier.
Mirul-Mic, ',mute, in jud. Gorj,
plaiul Novaci, la V. munteluI
Mirul-Mare, si la N. de com.
Baia-de-Fier. Se mal* numeste
si Meriutul. E acoperit cu pAsune.
Mischi, com. rur., in jud. Dolj,
pl. Ocolul, la 7 kil. de Craiova,
situatá pe ambele malurI ale
ritiluI Tesluiul.
Se invecineste la N. cu com.
Vulpeni, din jud. Romanati ; la
S., Cu com. Ghercesti; la V.,
cu com. Motoci si la E., cu orasur
Craiova.
Se compune din treI sate:
Mischi, MlecAnesti si Munteni.
Satul de resedintA este Mischi.
In vechime com. se numea Ciuturesti-Mischi.
Terenul com. este ses.
Este udatl de riul Tesluiul,
ce curge prin centrul com., cu
directiunea de N.-V. spre S.-E.
si primeste pe malul sting piriul
Oda. Riul Tesluiul, are pe dinsul
3 podurl : podul din capul satuluI
Munteni, podul din dreptul
lid DincA Modrea si podul din
dreptul ConaculuI, in fata cAruia
se varsA 04111 Oda in riul
Tesluiul.
FintinI sunt : Fintina-Vilculur,
Fintin a - din - capul - satultir- de- la-
Chisar, Fintina-Budunoiul, Fintina-cu-Lant,Fintina-de-sub-coastA,
Fintina - de - la - Conac, Fintina
- de - la- Boier-GhitA, Fin tinade-la-Popesti,
Fintina-de-la-NutA,
Fintina-de-la.PrimArie, Fintinade
- la- MoarA si Entina- de -la-
Birjar.
Populatia com. este de 1680
suflete, caz-1 locuesc in 373 case,
DupA legea rurall din 1860
s'ají impAmintenit i6o locuitorI.
Are: 2 bisericI, una in satul
Mischi, fondatA de sAtenI in 1862,
cu hramul Sf. Nicolae si a dona
In MlecAnesri, fondat1 la 1874
de enoriasT, cu hramul Sf. Dumitru,
ambele deservite de 1
preot si 2 cintAretI; o scoalA
mixtA, ce functioneazA din 1869,
frecuentatA de 50 copii; io circiumI.
Suprafata corn, este de 5010
pog., din carI : 4512 pog. arabile,
210 pog. fineatA, 100 pog.
izlaz, io pog. lac si teren sterp,
178 pog. pAdure.
MosiI se gAsesc in satul MlecAnesti,
apartinind bisericeI Sf.
Treiml din Craiova ; in satul
Mischi, apartinind d-lui Nicolaidi
Alexandru si in satul Muntenl,
apartinind sAtenilor.
PAcluri* se gAsesc, in satul MlecAnesti
: Lunca-Mare, in intindere
de 89 hect., apartinind
bisericeI SfinteI TreimI din Craiova,
Poiana-Calultif, Lunca-0pritA,
in intindere . tot de 89
hect., din carI 81 sunt amenajate.
ViI se aflA in intindere de
151 hect. si apartin locuitorilor
din Craiova, si sAtenilor din Mischi,
gAsindu-se in satul MleclcAnesti.
Transportul se face cu carele
cu bol pe soseaua comunall ce
uneste aceastA com., cu orasul
Craiova.
Budgetul com. e la veniturI
de 4515 leI si la cheltuelI, de
4182.02 le!.
Mischi, sat, in jud. Dolj, pl. Ocolul,
com. Mischi, resedinta pri-
mArieT.
Are o populatie de 701 suflete
: 385 bArbatT si 316 femer,
locuind in 190 case; o scoalA
mixtA, ce functioneszA din 1869,
frecuentatA de 50 copir : 12 din
Munteni, 20 din Mischi, si 18
din MlecAnesti ; o bisericA de
zid, cu hramul Sf. Nicolae, fondata
de com. in ¡862; 4 circiumr.
Mischi, mo,rie partieularA, jud.
Dolj, pl. Ocolul, coin. Mischi,
apartinind dita Al. Nicolaidi.
Misci, sat, jud. Arges, pl. Galasesti,
fAcind parte din com. rur.
MozAceni. Are o bisericA, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva, cu
I preot si I cintAret.
Mise§ti, sat, jud. Iasi, pl. Copoul,
com. Gropnita, continuitate a
satuluI MAIAesti.
MisihAne§ti, sat, jud. Roman, pl.
Fundul, com. Ciuturesti, avind
o populatie de 38 familiI, salí
186 suflete.
Acest sat apartinea maI lilainte
EpiscopieI de Roman.
Mislea, sat, jud. Dimbovita, pl.
Dealul-Dimbovita, cAtunul com.
Lucieni. Pe teritoriul satuluI este
o pAdure de 50000 ariI.
Mislea, sat, fAcind parte din com.
rur. Scorteni, pl. Prahova, jud.
Prahova.
Are o populatie de 355 locuitorI.
In cAtun se aflA un penitenciar
instalat in interiorul fosteI
mAnAstirI Mislea.
Locuitorif s'ad improprietArit
la 1864 pe Vatra-MAnAstireI-Mislea.
Mislea, penitenciar de minorI,
jud. Prahova, instalat in interiul
fosteI mAnAstirT Mislea, unde
se detin minoriT clzutI in diferite
crime si al cAror numAr variazA
filtre una si douA sute.

MISLEA 354 MITITELUL
MinoriT, pe linga ca ati scoala
ad i in toatà regula, se ocupa
si Cu sculptura, executind lucrad
de arta.
Pana la intrarea in penitenciar,
este o frumoasa sosea cu o
alee minu nata, avind pe dreapta
un platal incintator, lar pe stinga
un lac bine ingrijit, pe care
plutesc cite-va barcf. Aceasta
se datoreste ofiterilor si comandantului
garnizoanef, insarcinati
ca paza arestatilor.
Mislea, melndstire, jud. Prahova,
fondata pe la 1534, de Radu Voevod,
care a inzestrat'o cu maT
multe mosiT.Petre Cercel o restaureaza
din noa pe la I 584.
A mal fost inzestrata cu alte
mosil si de Comisul Vintila,
Vornicul Voicu, Spdtarul Stroe,
Jupineasa Caplea i Mihaia-Voda
Viteazul, nepotul fondatorului,
care f-a daruit Cocorasti si Piscani.
Un hrisov al lui Radu-Voevod,
fiul luf Mihnea-Voevod, cu
data 7124, ce se afla intre hirtiile
acesteT manastirT, aran
manastirea Mislea era metoh
Ja mandstirea Paterisa, interneindu-se
pe un alt hrisov al Jul
Gavriil Movill Voevod cu anul
7126.
MateT Basarab, printr'un
soy din anul 1639, libereaza
manastirea Mislea si o dà spre
locuinta alugarilor tarei.
Manastirea Mislea avea inainte
de secularizare io mosiT cu un
venit de 362000 leT vechi anual.
Un incendia intimplat in anul
1883, a distrus biserica cu desavirsire,
pina chiar si pfeatra
de fundatiune a et AzI se afla
acolo un penitenciar.
Mislea-Dulce, girkl, izvoreste
din catunul Bustenari, com. Telega,
plaiul Prahova, jud. Pra-
hoya, si se varsa in &la Sarata,
la catunul Mislea, com.
Scorteni.
Mislea-Gostinari, pddure,a statuluT,
in intindcre de 1155 hect.,
pendinte de com. Gostinari, pl.
Sabarul, jud. Ilfov, formata. din
trupurile Mislea-Gostinari de 626
hect. si Mislea, de 529 hect.
Misleanca, peidure, a statuluf, in
intindere de 250 hect., pendinte
de com. Gura-VitioareT, pl. Teleajenul,
jud. Prahova, care, impreuna
cu trupul Livadea, de me
hect., formeaza padurea Gura-
VitioareT.
Misleanca, saa Gägeni-Mislea,
pdure, a statuluT, jud. Prahova,
in intindere de 420 hect., formata
din trupurile : Drumul-BaicoiuluT,
67 hect.; Gageanca, ro6
hect. ; Degerati 62, hect. ; si Gu:
ra-CumetriT, 185 hect.
Misleanul, numire vechre a satulul
com. Perieti, pl.
Ialomita-Balta, jud. Ialomita.
Misolinel (Iazul-), lar, jud. Dorohoia,
pl. Prutul-d.-j., com. Mileanca,
pe cursul BaseuluT,
Tataraseni, in suprafata de
64 hect., 45 arii.
Mistreata, lac, in insula Balta,
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
com. Cegani.
Mistretul, lac, in insula Balta,
jud. Ialomita, pl. Ia/omita-Balta,
com. Bordusani.
Mi§codani, mahala,in com. rur.
Negomirul, pl. Vailor, jud. Mehedinti.
Mi§ina, munte, jud. Putna, apartinind
comuneT Naruja. Contine
cantitate insemnata de sare si e
acoperit de paduri de brad si
de /Mete.
Mi§ina (IVLuntele-), pddure secutara,
in intindere de 1750 hect..
pe teritoriul comuna Paltinul,
pl. Vrancea, jud. Putna, apartinind
d-lor A. S. Dimitriu si
tefan Gheorghiu. Aci functioneaza
o fabrica sistematica de
cherestea.
Mitircea, munte,. plaiul Dimbovisa,
jud. Dimbovita, in apropiere
de muntele Leaota. Acest
munte, impreuna Cu muntele Pietrele-Alb
e, copri n de cam 135000
ariT padure.
Mitircea, munte, la hotar, la E.
de Rucar si Dragoslavele, situat
la extremitatea judetuluT
Muscel.
Mite§ti, sat, pe mosia cu acelasi
nume, jud. Suceava, com. Miroslavesti,
asezat pe tal-mi sting
al MoldoveT.
Are o populatie de 158 suflete
: 81 barbati si 77 femeT.
Locuitorir sunt razesT, stapinind
218 falci.
Biserica i coala din Verqeni
servesc si acestuT sat.
DrumurT principale sunt : la
Verseni (350 m.) si la Tupilati,
jud, Roman, (250 m.)
Batrinif sustin ca razasiile le
ati de la Tautul Logoatul, care
capatase mosia de la tefan-
Voda. Unul dintre razasT, din
familia Boerestilor, pastreaza
inca. hrisovul mosieT scris in
limba slava. pe pergament.
Mititelul, deal, jud. Covurluia,
pl. Prutul, com. Mastacani, dintre
piraiele Valea-PAruluT si Covurluiul.
Se intinde despre N. si
se termina in lacul Covurluiul,
mosia i satul Chiraftei.
In partea despre E., impreuna

MITOCUL 355 MITOCUL
Cu un alt deal, formeaza Valea-
Paruluf si despre V., Valea-Pa-
Mitooul, com. rur., in jud. Dorohoiti,
pl. Prutul-d.-j., formatä
din satele : Crasnaleuca, Ghereni-Curt,
Hatcauti (Zoitanul si
Panalteoel) si Bodronul, cu resedinta
PrimArieT in satul Mitocul.
Are o populatie de 753 familiT,
sati 2665 suflete; 3 biseriel,
deservite de 2 preotT, 2
cintAretT si 3 pálamarT ; o scoala,
conclusä de i invatAtor si frecuentata
de 40 elevl; 1470 hect.
86 arif pamint satesc; 9799
hect. 17 ariT cimp si 220 hect.
55 arif pAclure, ale proprietarilor
si 8 iazurT.
Budgetul comunef e la venitIrT
de 5977 leT si la cheltuelT
de 5950 leT.
Vite marT cornute 1450, 01
5500, capre. ¡2, caí 300
porcI 300.
Mitocul, sat, pe mosia cu acelasT
nume, com. Mitocul, plasa
Prutul-d.-j., Cu O populatie de
404 fannlif, salí 1424 suflete.
Proprietatea mosieT este a
d-luT Vasile Cahnuschi, proprictar
din Basarabia.
Are o bisericA, mica, de lenon,
cu hramul Sf. Nicolae, deservita
de 2 preotT, 2 cintAretI i 2
facutA de preotul loan
Netedu.
Satenir improprietaritT al-1752
hect. 3 arif pArnint, iar proprietarul
mosieT : 3093 hect. 54 ariT,
cimp i 114 hect. 57 ariT pAclure.
Sunt 3 iazurT, din care cel
mal mare, in suprafata de I 0
hect., se numeste Prodanul.
Piriul principal ce curge pe
mosie este Ghireni, iar pe hotar
curge riul Prutul.
PeatrA calcaricA se afla in
multa cantitate.
62630. ilarae Diclionar Geografie. va IV
DrumurI principale sunt: acel
de la RAclauti la Steránesti ;
acel ducAtor la Saveni si acel
spre Dorohoiù i Saveni.
Mosia se hotAreste cu : riul
Prutul, Liveni-MitropolieT, Tescureni,
Hatcauti, AdasAni i Ghireni-Curt.
Insemnat aicea este: Stincuta,
mare bloc prea frumos de piatra
cu pozitie ?nafta, dominind asupra
maluluT drept al Prutuluf,
la o lature a satuluT.
AicT se afla multe si marT
izvoare de apl.
Familia Netedu, din a careia
urmasT aü vietuit in asta localitate
a fost una din cele mal vechT familiT
ale MoldoveT. Din uricul de
la 1392 (6900), MaI 30, dat de
Roman-Vocla, viteazuluT Ionascu,
prin care-T dArueste 3 sate cu
mosiT pe Siret, anume: CiursAcauti,
Vladimirluti i Bucurauti,
se vede pomenit in acel uric intre
velitir boerT de credinta i Netedul.
Familia Calmuschi, a actualulur
proprietar al mosieT, este vechTe
distinsa. in Moldova, cunas
cuta sub numirea de Calmasul;
irisa maT in urmA unif din membriI
el fiind des in contact cu
LesiT, ají adAogit la urma numella
termin ati un ea gschi» §iastfel
a devenit din CalmAsul, Calmuschi.
Toader Calmasul, boer mazil
proprietar in tinutulOrheuluT
din Basarabia, trimese pe fiul
saa loan la scoalele inalte din
Cracovia ; acesta dupa ce isprAvi
cursurile, venind in patrie, fu
luat la 1710 de Nicolae Mavrocordat-VocIA
i trimes in Constantinopol
la fratele sati Ioan
Mavrocordat, ce era dragoman
la Poartl, spre a-1 inlesni cu
stiinta ce avea in traducerea
scrierea limbelor europene la
lucrárile diplomatice. (Let., tom.
3, pag. 189).
Grigorie MateT Ghica-VocIA,
venind Domnitor in Moldova
la 1727, lua Cu sine pe loan
T. CalmAsul si l'a Opus in slujba
ca om luminat; apoT l'a trimes
la Constantinopol ca. Terziman
al sati. Prin asa imprejurArl s'a
deprins cu toate trebile ImparatieT
si ale Domniei ; lar pe de
alta s'a prefAcut familia in Calimah,
ajungind in fine si Domn
al MoldoveT. (Let., tom. 3, pag.
189, 190).
CeT-l'altT membri al familier
ramasT intre boerif TAreT,
pastrat vechia numire. Asa: la
1747, Grigorie Ghica in a treia
Domnie, facu pe Dimitrie Calmasul,
mare Bart. La 1748, fu
rinduit in slujba de Const. Mavrocordat-VocIA.
La 1749, asemenea
fu rinduit de Racovita-
Voda, si la 1753, de Vocia-
Ghica.
La r767, Grigorie Calimah-
Voda, in a doua Domnie, pune
in slujbA intre altI boerT si pe
Calmas-arnul, vel Paharnic.
Mitocul (§ipotele-de-Jos), sat
?loa, com. ipotele, pl. Bahluiul,
jud. Jai, infiintat in anul 1879,
cu locuitorT din non improprietaritT.
Situat pe dealul Mitocul
(de la care sT-a luat numele), in
stinga piriuluT Miletinul ; are o
populatie de 33 familiT, sail 163
suflete.
Mitocul, deal, jud. BacAti, pl.
TazlAul-d.-j., com. Berzuntul.
Mitocul, parte din padurea
leni, jud. Botosani, imprejurul
schituluT Hacurile, cánula apartinea.
Mitocul, deal, la N.-E. de satul
Bazga, pl. Podoleni, jud. Falcifi.
Mitocul, deal, pe care e situat
satul Mitocul, com. ipotele, pl.
46

MITOCUL 356 MITRENI
Bahluiul, jud. Iasi ; se zice cA,
din vechime, pe acest deal ar
fi fost un mitoc de mala
Mitocul, pIrla, in jud. Iasi, pl.
Bahluiul, com. Baiceni ; izvoreste
din coasta dealulur
ttlia si, impreuna cu izvorul mineral
Puturosul, se varsä in piriul
Recea.
Mitocul, plila, in jud. Tai, pl.
Bahluiul, com. ipotele, izvoreste
dintre dealurile Mitocul
Barbacuti ; curge prin sat, unde
formeaza iazul Mitocul i apor
se varsa in piriul Miletinul.
Mi tocul, fost'schit de calugart,
jud. Tecuciù, in partea de V.
a Nicorestilor, linga padurea Catargiul.
AstazI acest loc e acoperit
cu vil.
Mitocul-Borlesti, peidure a statullir,
in jud. Neamtu, pl. Bistrita,
com. Borlesti; se arendeaza
Cu 4031 leT anual.
Mitocul-DragomirneI, sat, pe
mosia Cu acelasr nume, com.
Adincata, pl. Berhometele, jud.
Doroholii. In vechime se numea
Dragomiresti.
Satul e despartit in dota, prin
s5435.tura unta san% ce demarcà
linia de hotar dintre Rominia si
Bucovina, cite o parte din sat
fiind situata in fie-care din ambele
Off vecine.
Proprietatea tnosid este a statullir,
fosa a manastirel Dragomirna
din Bucovina, si mar
In urmä a schitulur Sofroni.
Are o populatie de r6r familiT,
se:1 644 suflete.
Biserica, cu hramul S-ta Paraschiva,
deservita de i cintaret
i i 'Alamar, este vechre,
facuta din lemn, de catre locuitorT.
Satenir improprietaritT ati 35
hect., 87 ar., pamint; lar statul
286 hect., 44 ar., cimp i 716
hect., ro ar., padure.
Hotarele mosieT sunt cu : Burdujeni,
Adincata, Zvorastea
Bucovina.
Ad i din vechime se afla Mitocul-Manastirel-Dragomirna.
Mitocul-luI-Bälan, Mula, jud.
Neamtu, pl. De-Sus-Mijlocul,
com. Baltatesti.
schit, asezat
pe Dealul-Doamnel, jud. Neamtu,
pl. De-Sus-Mijlocul, com. Baltatesti;
pe ad i in vechime era
drumul care ducea la Ceahlati.
Mitocul - Mänästirei - Dragomima,
locul caselor ce manástirea
avea in satul Mitocul-
Drago mir n e!, com. Adincata,
pl. Berhometele, jud. Dorohoi .
Asemenea case cu locurr avea
in vechime fie-care episcopie si
manastire, pe mosiile dependinte
de ele, menite pentru gAzduirea
clericilor ce vizitail
pentru diferite interese.
Mitreasca, mofie, ce facea parte
Orla in anul 1889 din mosia
Tigane0, pl Marginea, jud. Teleorman,
a fratilor D. si C. Butculescu,
cind a trecut in posesiunea
d-luI N. Popescu ; are o
intindere cam de 500 hect.
Mitreni-Clátesti, com. rur., in
jud. Ilfov, pl. Oltenita, situata
la S.-E. de Bucuresti, la 54 kil.,
in apropiere de riul Arges. Sta
in legatura cu calea judeteana
Bucuresti-Oltenita prin o osea
vecinala.
Se compune din satele: CIAtestir
Luica si Mitreni, cu o
populatie de i i 8z suflete, locuind
in 260 case si 12 bordeie.
Se intinde pe o suprafatO de
3915 hect. Eforia Spitalelor Civile
si statul ati 3000 hect. si
locuitorir 915 hect. Proprietarir
cultiva prin arendasir lor 2610
hect. (90 sterpe, roo izlaz, 200
padure). Locuitorir cultiva 815
hect. (roo izlaz).
Are 2 bisericI: la Clatesti si
Mitreni; scoala mixta; i masina
de treerat cu aburra
Budgetul com. e de 4416 ler
la veniturI si de 4322 ler la
cheltuelT.
Vite sunt: 580 cal si epe,
193 bol., 276 vacT i viter, 6 taurr,
6 bivolT, 58 bivolite, 215 porcr
1320 or.
Locuitoril posea : 153 plugurr:
79 cu bol, 74 cu cal ; 150
care si cdrute: 83 cu bor, 67
Cu cal.
Improprietaritl sunt 185 locuitorT
si neimproprietaritT, 80.
Comerciul se face de 6 circiumarr.
Mitreni (Mitreni - Fundeni),
sat, fAcind parte din com. rur.
Mitreni-Clatesti, pl. Oltenita, jud.
Ilfov. Este situat la S.-E. de Bucuresti,
pe soseaua judeteana
Bucuresti-Oltenita, in apropiere
de riul Argesul.
Mar inainte era situat mal
spre S., dar din cauza riuluT Argesul,
care 'I rodea teritoriul si
ameninta a-I inunda, s'a mutat
spre E. pe o culme mal
malta.
Aci este resedinta primaria
Se intinde pe o suprafata de
3599 hect. (impreuna cu satul
Luica), cu o populatie de 767
locuitorr.
Statul are 3000 hect., din carr
cultiva prin arendasir sAI 2610
hect. (90 sterpe, 100 izlaz, 200
padure). Locuitorir reserva I00
hect. pentru izlaz.
Are o biserica, Cu hramul
Sf. Nicolae, deservita de 2 preotT
r cintAret ; i coala mixtA

MIROAIA 357 >mg,
frecuentata de 21 eielrl $1 8 eleve.
Comerciul se face de 3 eh-ciumarl:
Numarul vitelor marT e de
617 si al celor miel*, de 1350.
Miroaia, com. rur., jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-s., cat. com.
Slobozia.-Ciorasti.
Mitrofani, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-j. Este situati pe
valea /luid Vedea ; la 55 kil.
de capitala judetuluT.
Are o populatie de 469 locuitorT,
222 barbatI si 247 femeT ;
doul bisericT.
LocuitoriT sunt mosnenT; 28
s'ail improprietarit la 1864 pe
mosia statuluT Dragasani, din
care li s'a dat 77 hect. pamint.
Vite sunt: 7 caT, 8o boT, 20
vacT, 9 bivolT, 6 capre, 65 or
si 70 porcT.
Budgetul com. e la veniturT
de 1016 leT, si la cheltuelT de
809 leT.
E brazdata de dealurile 01tuluT
si VerzeT si udata de valle:
Vedea, CazaculuT, Stoicanul,
Scoarta si DraculuT,
Mitrofani, di;a1; in raionul com.
Mitrofani, pl. Oltul-d.-j., jud.
Vilcea, pe care se cultiva 258
hect. vie.
Mitrofani, padure a statului, jud.
Vilcea, pl. Oltul, In intindere
de 125 hect. Impreuna cu trupurile
: Verdea (20 hect.), ZlAtarei
(216 hect.), Parasesti (885
hect., Dobrusa (76 hect.) si Noropita
(22 hect.), sine de comunele
: Dragasani, tefanesti si
Creteni.
Mitropolia, sat, facind parte din
com. rur. Darasti, pl. Sabarul,
jud. Ilfov. Este situat pe malul
sting al riuluT Sabarul.
Ad i e resedinta primarieT.
Se intinde pe .o suprafata de
322 hect., cu o populatie de
583 locuitorT. D-1 G. D. Economu
are 102 hect. si locuitoriT
220 hect. Proprietarul si locuitoril'
cultiva tot terenul. Locuitoril
reserva 6o hect. izlaz si
8 vie.
Are I scoala mixta, frecuentata.
de 15 elevI si I eleva.
Comerciul se face de 3 cit.ciumarT.
Numarul vitelor marT e de
367 si al celor miel, de 90.
Mitropolia, trup de pddure al statuluT,
jud. Olt, In intindere de
Ioo hect. care, impreuna cu
trupul Zavoaele - Maruntei, formeaza
padurea Draganesti-Maruntei.
Miuleqti, sat, Cu go familiT, jud.
Arges, pl. Oltul, adiad parte
din corn. rur. Cremenari-Flaalinda.
Miulesti, sat, jud. Dimbovita, pl.
Bolintinul, catunul com. Crovul.
MiuluI (Virful-), munte, in jud.
Buzall, com. si catunul Calvini,
gol si pietros ; de sub ramificatiile
sale incepe frumoasa vale
Marco sul .
Miustegep, fost sat i acum Cifid,
in jud. Constanta, pl. Mangalia,
pe teritoriul corn. rur. Sari-Ghiol
si anume pe acela al catunuluT
saa Caraci-Culac, pe marginea
laculuT Mangalia si pe malul saa
cel drept; inainte vreme, constituia
singur un sat mare, trisa
cu timpul, acestsat s'a redus numaT
la o dril de or, din pricina
frigurilor provenite din apropierea
laculuT Mangalia ; este situata.
In S. plaseT, in partea de N.
a comuneT si la I1/2 kil. spre
V. de catunul Caraci-Culac.
Mizil, com. urbana, in pl. Tohani,
jud. Buzaa, situata pe
ambele malurT ale piriuluT Istaul,
la 36 kil, de orasul Buzad, si
la 92 kil. de Bucuresti.
Linaitele sale sunt : la N., hotarul
mosiilor : Tohaneanca, Mapul
si Scurta ; la E., hotarul
mosiilor: mosneniT Naeni-Prosca,
Sahateni si Vintileanca ; la S.,
hotarul mosiilor Schiopoaia si
Baba-Ana; lar la V., hotarul
tnosiilor: Ghenoaica, Conduratul,
Finttnelele si Vadul-Sapat.
Suprafata sa este de 4480
hect., din carT : 3270 hect. arabile,
641 hect. fineatá, 432 hect.
izlaz, 2 hect, vie si 135 hect.
sterpe.
ProprietatT maT insem nate su n t:
Mizil, Istaul, Fefelei, Ciresianu1,
Maracini, Trestianca, Ulmi, Valea-DobriT,
Lungeanca, Porumbarde,
5indrilita si Ceapa-Moceasca.
Terenul e ses si fertil, ondulat
putin in partea de N. prin
cite-va dealurT si movile.
Comuna e formata din catunde:
Cireseanu, Fefelei, MIracini
si Mizil, cu o populatie
de 5200 locuitorT, din carr 931
contribuabilr.
MeseriasT sunt : 15 lemnarT,
9 timplarT, lo rotar, 6 butnarT,
5 carutasT, 50 croitorT, 197 cizmarT,
45 fierarT, 6 masinistI, 196
cojocarT, 4 boeangiT, 20 brutarf,
6 varan, 2 pietrart, 15 zidarT,
3 barbierT si 7 tinichigiT.
Veniturile si cheltuelile com.
sunt de 74809 leT anual.
Are : dota scoale primare
urbane in com. Mizil : una de
baetT, frecuentata de 218 elevi
si a doua de fete, frecuentata
de 102 eleve instalata inteun
frumos local zidit de Pr. Cazotti
; 3 biserici: 2 in Mizil si
1 In Fefelei, deservite de 4 preotT,
1 diacon, 4 cintaretT li. 2
paracliserr; 67 circiunar ; 2 morT

M1ZIL 858 MIINEASCA
de abur-1; 2 casarii ; 4 sane; I
fabrica de faina si 3 de luminari.
Comerciul consta in desfacerea
cerealelor, $1 a obiectelor
lucrate in localitate.
Mara de tirgul saptaminal,
mal are tirgurile : Duminica-Floriilor,
Duminica-Tomii, i mai
Cu seama tirgul Dragaicer, care,
dupa ce se termina in Buzar],
se stabileste in Mizil la 29 Iunie.
CM de comunicatie are : Linia
ferata Bucure$ti-Roman, soseaua
nationala Ploesti-Focsani;
soselele vecinale: Mizil-Cotorca
Mizil-Tohani, soseaua comunala
Mizil-Boldesti prin Baba-
Ana si alte drumuri naturale.
Vite sunt: 65o bol', 340 vad,
148 viter, 73 blvoli, 86 bivolite,
375 cai, 121 Tepe, 62 minjT, 2700
oi, to capre, 18 asini si 453
poni.
Comuna si-a luat nastere in
urmatoarele imprejurari : Mizilul,
in vechime Istaul, a fost proprietate
a Domnului Constantin
Brincoveanu, care i$1 construise
un vast palat la via Corbeanca
(Dealul-Dumbravii) din
apropiere i infiintase pe proprietatea
sa un erg de toamna,
embrionul ora$uluI actual. Nepoata
lui Brincoveanu, marea
baneasa Safta Gr. Brincoveanu,
vindu Mizilul in 1828 Generalulut
Mavru, acesta
dete de zestre gineretaui sati, marele
agá, loan Cantacuzino.
In 1866, ora$ul a ars si Cantacuzino,
temindu-se sa nu se
sparga tirgul, a convenit cu sotia
sa, ca locuitorii, carI pana
aci fusesera embaticarr, sa se
rascumpere, platind bastina$11
embaticul ce se cuvenea pe 30
ani in i5; lar cei din noti vedupa.
invoiall. Conditiunile
convenind, locuitorif $I-ati rescumparat
locurile de case $i asa
Mizilul a devenit oras liber. Nu
mai putin vechiti e si cat. Fe-
felei, unde se stabilise in jurul
lui Brincoveanu mai multi proprietari,
boeri curten! si boernasi,
din care cauzä ajunsese la
oare-care renume. Dupa moartea
luI Brincoveanu curtenii ají incetat
de a mar veni ad. Invaziunile
si alte imprejurari nenorocite
saracindu-I, silit a se
impra$tia. Cele-ralte catune sunt
infiintate dupa 1830.
Mizil, oraf i resedinta a com.
Mizil, jud. Buzan. Are 4780 locuitorI
si 830 case. E re$edinta
sub-prefecturei pla$ei Tohani (acum
unta cu pl. Sarata), statiune
comercialä si insemnata a
cdei fierate, la 35 kil, de ora$ul
Buzar' si la 93 kil. de gara Bucuresti
$i statiune telegrafo-po$tala,
al carul venit pe anul 1896
97 a fost de leI 15152.
Are 2 scoale primare ; 2 biserien
Sf. loan (catedrala.)
Maica-Precista ; o farmacie ; un
spital si o sala de teatru.
Industrie are: multe cojoc5.rii,
cizmaril si renumite tesaturi
de scoarte si chilimuri; o importanta
fabrica de falta, etc.
Tirgul saptaminal e Simbata.
Mizil, mo,cie, in jud. Buzar', com.
Mizil, pe care e situat orasul
Mizil. Are 1240 hect., cea mai
mare parte arabile, apoi vil, lived,
izlaz si putin loc sterp.
izil, stafie de dr.-d.-f., in jud.
Buzar', pl. Tohani, com. Mizil,
pe unja Ploesti-Buzati, pusa in
circulatie la 13 Septembrie 1872.
Se afla 'filtre statiile Inotesti (7.4
kil.) si Vintileanca (7.4 kil.) InAltimea
d'asupra nivelului Mari].
de 116'11.47. Venitul acestei sta
tii pe anul 1896 a fost de 334681
leT si to bani.
Mizili, sat, facind parte din com.
rur. Sutesti, pl. Oltul-d.-j., ¡ud.
Vilcea. Are o populatie de 219
locuitori si o biserica cu turnatoarea
inscriptie :
Aceasth sf. biserici din iemelie e lima
de robil luT Marin
si Giura VtoiuI la leatul 16oi ; lar
leatul 7821, arzlndu-se de Turcl, s'a ticut
de isnoaviT de ctitoriT enorial la anul
1822. Dar acum, la leatu 1874, Ghenarie
22, s'a reparat preastolul §i s'a t'irnosit,
etc.
Micul-Orman, vale, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Notn, pe teritoriul
com. rur. Lipnita, $i anume
pe acela al cattmuluT sati
Coslugea ; se desface din poalele
de E. ale dealului Coslugea
; se indreapta spre E., avind
o directiune generan de
la V. spre E., brazdind partea
de N. a pla$d si pe aceeasi a
com. si a catunului dupa un
drum de 2 kil. se uneste Cu valle:
Tanasaia i Valea-lut-Iroftie,
pentru a forma impreuna valea
Cuslugea ; malurile sale sunt
joase, cel drept fiind acoperit
cu verdeata, si malul sting avind
o padurice de 18 hect.
Mtgla, sat, in jud. Roman, plasa
Fundul, com. Negri, pe malul
sting al riului Siretul, spre S.
de satul Negri si la 02 kil.
de el.
Are o populatie de 57 familii,
sat1 234 suflete, din cati 50 contribuabili,
locuind in 57 case.
Locuitorii poseda. 73 vite mari
cornu te.
Miineasca, sat, adiad parte din
com. rur. Catrunesti-Miineasca,
pl. Mostistea, jud. Ilfov, situat
la V. de Catrunesti, pe valea
Mostistea.
Se intinde pe o suprafata. de
785 hect., cu o populatie de 230
locuitori.
Proprietarul are 600 hect. si
locuitorii 185 hect. Proprietarul
cultiva 500 hect. (loo padure).

MtisTDXUL 359 MINDRET1
Locuitorii cultivA tot terenul (8
hect. izlaz).
Are o bisericl, cu hramul SE
Nicolae, deservitA de 1 preot
pi I cintAret ; I moan cu ap5.;
1 heleptea.
Comerciul se face de 3 &irclumarT.
NumArul vitelor marT e de
266 pi al celar micT, de 51 I.
Mind'aul, sat, fAcind parte diu
com. rur. Prahovita-d.-s., jud.
pi pl. Prahova. Are o populatie
de 78 locuitorT.
Mindra, mahala, in com. Socetul,
p. TirguluT, jud. Teleorman.
MIndra, cdtun, in jud. pi pl. Teleorman,
com. Ciocepti-Mindra.
Are o populatie de 375 suflete,
din carT 79 contribuabilT.
Mindra, mofie, in jud. Teleor
man, pl. CAlmAtuiul, proprietatea
d-lur Zaharia Mavromati.
Mindra, vale, jud. FAlcia, in intindere
de r40 hect., situan in
ramificarea riuluT Birladul, pe
partea de E., spre Valea-Cras-.
neT, com. T'Iza, pl. Crasna. Adi
s'at gAsit une de sat pi biseria.
MIndra - StAniqoara (Muntele-),
proprietate a Eforiel Spitalelor
Civile din Bucurepti, fosa
pendinte de schitul Cornetul,
jud. Vilcea, pl. Cozia, com. Robepti,
in intindere de 1127 hect.,
cea maT mare parte golurr.
Mindre§ti, com. rur., in jud. R.-
SArat, la hotarul cAtre jud.
Putna.
Este apezat5. la N.-E. judetuluT,
la 44 kil. de orapul R.-SArat,
pi /a 18 kil, de com. Cotepti,
repedinta plApel.
Comune invecinate sunt : Go-
lepti pi Gologanul, la 8 kil. ;
ampineanca, la 9 kil. ; Risipiti,
la 4 kil.
Se márginepte: la N., cu JorApti
(jud. Putna) ; la S., cu Risipiti,
de care se desparte prin
tila Milcovul ; la E., cu com.
RAstoaca ; la V., cu Focpani
(jud. Putna).
Riul Milcovul o udl la N.,
de la V. la E., trecind prin
Lunca-Mindreptilor, unde formeazä
o micA baltA. Sunt pi 34
puturT (8-12 m. adincime).
Se compune din 3 cAtune :
MindreptiVechT, repedinta, Maldrepti-Nor
la V. pi LAmotepti
la S., pe riul Rimna.
Suprafata comuneT este de
1267 hect., din carf 85 hect.
vatra satelor, 965 hect, ale locuitorilor
pi 217 hect. ale particularilor.
Are o populatie de 208 famili!,
saa 854 ssuflete; 2 bisericT,
una in clt. de repedintl,
cu hramul SE VoevozY, zidin
In 1844, de arhiereul Troadus
cu cAlugAriT mAnAstireT SE Ion
din Focpani, a doua in cAt. LAmotepti,
cu hramur SE Nicolae,
zidin in 1893 de locuitorI, ambele
deservite de 2 preotr pi 2
cintAretT ; o pcoalA mixtl, in
cAt. LAmotepti, fondatA in anul
1865 de locuitori, condusl de
I invAntor pi frecuentan de
67 elevT. .
LocuitoriT posedl: 6o plugur!
; 222 bol, 225 vacT, 19 ea!,
78 Tepe, 855 oT §i 215 rimAtorr.
Comerciul se face in com.
de 5 circiumarr.
C5.I de comunicatie sunt drumulle
vecinale : spre Focpani,
spre Risipiti pi spre Golepti-
Plainepti-R.-SArat.
Budgetul com. e la venituri
de 3238 leT, 53 ban! pi la cheltuelI
de 2772 ler, 19 banT.
MIndre§ti, sat, pe dreapta JijieT,
In partea de N. a com. MAnAstireni,
pl. Tirgul, jud. Botopani,.
cu o suprafan de 1487 hect.
pi o populatie de 67 familiT, saa
271 sufl., din carI 67 contribuabill
Vite : 344 vite marI cornute,
66 cal, 993 o!, 5 bivoll, 283
mascar!.
LocuitoriI posea 110 stupT
cu albine.
Mindre§ti, sat, in partea de N.
a com. Brehuepti, pl. Siretul, jud.
Botopani, cu o suprafat5. de
1052 hect. pi o populatiune de
144 familii, saa 687 suflete, din
carT 168 contribuabilT.
Are : 1 bisericA, deservin de
I preot pi 2 cintAretr ; I coalà,
frecuentat5. de 36 elevl ; I eirciumA
; 3 meseriapT.
Vite: 275 vite mar! cornute,
30 caT, 340 o! pi 50 mascurT.
Mindreqti, atun, in jud. Putna,
pl. Biliepti, com. JorApti, situat
In cimpia Focpanilor, intre JorApti
pi RAstoaca.
Are o populatiune de 239
suflete, carI locuesc in 44 case;
1 bisericA filiall, cu hramul S-si!
ImpAratI.
Mindre§ti, sat, pendinte de comuna
Puteni, plasa Nicorepti,
judetul Tecucia, situat la N.
comunet
Are o populatie de 1 6o famili!,
san 650 suflete, cae locuesc
in 156 case ; o biseric5.,
Cu hramul Adormirea MaiceT
Domnu/uI, zidin la 1867, Cu spesele
DoamneT Ecaterina Ghici ;
o pcoa1ä mixtd, infiintan la 1892,
frecuentan de 50 copa.
Comerciul se face de 3 circiumarT.
Pe lingl sat trece piriul Gerul
care formeazä limita intre jud.
Tecucia pi. Covurluia.
LocuitoriT sunt rAzept.

M1NDRE$T1
Mindre§ti, fost sat, pl. Siretul,
jud. Covurlui0.
MIndre§ti, luncd, in jud. R.-Sarat,
pl. Orasul, pendinte de com.
Mindresti; pe ea se afla vechiul
pichet Mindresti, cu No. 58,
spre Moldova; azI ad i e un han
spre Focsani.
Mindre§ti, baltd, jud. Putna, pe
teritoriul com. Rastoaca, in apropiere
de Focsani, in intindere
cam de 25 hect. Convine
peste in mare cantitate, iar in
stuhariile el träesc o multime
de pasad salbatice.
MIndre§ti, mofie, ara sat, situata
litiga satul Bircul, comuna Silistea,
plasa Bistrita, jud. Neamtu,
intre Hirtesti si Romini, proprietatea
EpitropieT Sf. Spiridon
din Iasi.
MIndre§ti, mofie, a statuluT, in
jud. R.-Sarat, pl. Orasul, com.
Mindresti.
MIndre§ti, mofie, jud. Tecuciti,
com. Puteni, cu o suprafata de
3220 fälcI, din carI 900 raid
sunt ale locuitorilor clacasT din
satul Mindresti.
Mindre§ti, phig si vale. Incepe
din padurea Bulboasa, de pe
teritoriul satuluT Chircesti, com.
Mi cl esti , (j u d. Vasl u i ti) ; trece
in jud. Falda prin com. Botesti
si Gugesti, spre S. si ese in
valea Crasna, pe teritoriul comune!
Taballesti, unde se varsa
in piriul Crasna.
MIndre§ti (Moldoveni-), mofie
a statuId, pe teritoriul comuna
Jorasti, jud. Putna. Aceasta mosie
a fost parcelata in loturT
si vinduta la taranT conform
legeT din 1889. Terenul vindut
e de 188 hect.
860
Intinderea cultivabill e de
220 hect. teren neparcelat, 31
hect. teren arabil, 1976 hect.
balti si finete, 33 hect. rezervate
pentru ministerul de rezbel
pentru instalarea uneT hergheliT
si unta tir.
MIndre§ti (Petre§ti-), mofie, a
statuluT, pe teritoriul comuneT
Jorasti, jud. Putna, fosta pendinte
de manastirea Mera. Se
arendeaza Cu 15000 leT anual.
Are pe &risa si o padure de
loo fdlcT.
Mindre§ti-NoI, sat, in jud. R.-
Sarat, pl. OrasuluT, cat. comuna
Mindresti, asezat la V., pe
tnalul sting al vechiT albiT a riuluT
Milcovul, in eimp, la 2 kil.
380 m. spre V. de cgtunul de
resedinta.
MIndre§ti-VechI, sat, in judetul
R.-Sarat, pl. OrasuluT, catunul
de resedinta al comuneT Mindresti,
asezat spre E., la hotarul
judetuluT, in cimp.
Are o suprafata de 46 hect.;
o populatie de io6 familiT, sati
435 suflete, din carT 87 cantribuabili;
o biserica.
MIndrilä (Burcutul-luI-), tintina'
cu apd minerald, in jud.
Suceava, comuna arul-DorniT.
Mindrilä (Pirlul-luI-), sati PIrlul-Burtuculul
si al-SpirtureI,
afluent al CalimaneluluT,
In jud. Suceava, com. arul-
Dornii.
Mindri§ca, com. rur., in judetul
Putna, pl. Racaciuni, situata in
valea pi-in care curge piriul Valea-Seaca,
in apropiere de Faticesti,
la 18 kil. de sub-prefectura
plaseT $1 la 62 kil, de capitala
judetuluï.
Are o populatie de 113 fa-
MINDRUL
miliT, sati 447 suflete, din carT
98 contribuabilf; o biserica parohiala,
cu hramul Sf. Nicolae.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 2613,51 Id si la cheltuelT
de 2601,50 leT.
Locuitoril posea: To plugurT
de lemn, 70 de fier, 8 tavalugurT,
4 morl de apa, 1 masilla
de vinturat; 40 bol, 6o vacT,
12 ce, 200 Or i 8o porcr.
Industria si comerciul se practica
de catre 4 circiumarl si 2
bacanT.
Satul Mindrisca purta mal
inainte numirea de Lunca-MindriscaT,
care ne intimpina in
condica liuzilor, lucran. pentru
Domnitorul Moruzzi in 1803. In
sec. al XVII-lea, satul purta numi
rea de Lunca-Mindriscar. Asa,
Neculcea vorbind de masurile
luate de Logoatul Miron Costin
ca staroste de Putna, pentru
a stirpi tilhariT care se in multisera
foarte mult pe vremea
luT Constantin Cantemir, zice:
Pus-ail Miron Logoffitul de ail l'Irga
O drumul la Lunca-M/ndrucill ; a fiind
drumul strimpt, nu putear/ oameniI si
umble de räul tilharilor. i aoi cu acestea
sil lnceput a se mal sttrpi tllharil ; ce
de ce omora, de ce se fa'ceati mal mul0
In zilele acestul Domn. (Letop.,1I, 234).
Mindri§ca-CArbune§ti, pddure,
a statuluT, de 929 hect., pe teritoriul
com. Mindrisca, jud.
Putna..
Mindrul, pichet, cu No. 11, jud.
Gorj, situat pe culmea munteluT
Tartaraul.
Se margineste la N.-V. cu
Mindrul, la E. Cu Ripa-Mare si
la S. Cu Ripa-Mica.
Poteca ce se privegheaza de
acest pichet intra in tara pe Ia
Cursa, apoT pe la Mindrul, urmind
Culmea-MoldovisuluT pana
la Virful-MoldovisuluT, de unde
se bifurca, o parte luind directia
spre E. pana la muntele

MINDRUL 361 MINJE§Ti.
Cerbul, i apoI spre S., pana
la Hiri$eqti, iar cea-l'alta ramura
urmind Culmea-Moldovi-
$uluf, pana la muntele Urma-
BouluI, de unde lar se bifurca,
una din ramurI ducind la Crasn a,
iar cea-l'alta urmind Culmea-
Moldovi$uluT pana la Dragoe$ti.
Patrularea intre Mindrul $1
Prisloapele se face pe poteca
ce trece pe dealul Mindrul, apor
pe partea sudica a munteluI Paringul,
pe Cursa-Paringultd, $i
la Prisloapele, unde e pichetul.
Aceasta potecd poate fi strabatutà
de animale incarcate.
Intretinerea se face cu greutate,
din cauza ca potecile strabat locurI
ripoase, carI prin prabu-
$irile ce ají loc cite °data, fac
comunicatia foarte anevoioasa.
Mindrul (Mindra), treatoare,
in Transilvania, jud. Vilcea. De
la aceasta trecLoare i pana la
Galbenul, cea mai apropiata trecatoare,
sunt 5 kil.
MindruluI (Dealul-), prelungire
a dealulut Catelina, jud. Ia$i,
pl. Bahluiul, com. Cotnari. Incepe
de la S. $i i$I lasa coastele
sale, una spre V., in marginea
satuluI Cirjoaia, com. lidiceni,
pl. Bahluiul, $i alta spre
N., in valea Ri$cana. Se leagd
prin o culme cu dealul Sarata,
ce se prelunge$te prin o linie
curba pana in Gura-Cotnaruld.
La sfir$itul acestur deal despre
E. $i a dealului Chiscovul
despre S., se afla, deschizatura
nurnita Gura-Cotnarulul, in fata
careia se aflä un mic deal, numit
Dealul-Furcilor.
Mingureni, sat, cu 146 locuitorT,
jud. Arge$, pl. Topologul, &d'id
parte din com. rur. Corbi-
Mingureni. Are o biserica, cu
hramui Adormirea, deservita de
I preot $1 I cintaret.
Minieti, trecdtoare i pichet de
grantpdespre Transilvania, jud.
Prahova, pl. Batrini.
Minje§ti, com. rur., in partea de
S.-E. a pl. Crasna, jud. Vasluiti,
la 7 kil. de orasul
la 44 kil. de Coddesti, re$edinta
plaaeT, situata pe dealurile
dintre piraiele Vasluiulta i CrasneI.
Este formatd din satele :
Minje$ti, Secula $i Dobirceni-
Raze$r; pe o suprafata de 1692
hect. $i cu o populatie de 215
familii, saa 1650 suflete.
Are o $coala ; o biserica
o circiuma.
Comerciul se face de 5 persoane.
Vite : 658 vite marT cornute,
2400 01, 110 caT i 134 rimatorI.
Budgetul com. e de 1704 ler,
15 banI la veniturI $i de 1681
leT, 77 banI la cheltuelI.
Locuitorii poseda: 52 plugurI
too care cu bol; 2 plugurT
$i 2 cdrute cu ; 100 stupT
cu albine.
Minje§ti, sat, in partea de S.-V.
a com. Mogo$e$ti, pl. Stavnicul,
jud. Ia$1, .situat pe costi$a dealuluI
$i a pirluld Minje$6.
Are o populatie de 96 famila,
set 415 suflete; o biserica, facutd
din timpurile calugdrilor GrecI,
deservia de I preot $i i cintaret
; o $coald infiintata la 188o,
frecuentata de 32 elevI.
Mo$ia Minje$ti a fost proprietatea
stataluT, care vtuzlnd-o a
ramas numaT cu padurea ce se
afla pe ea.
Vite: 526 vite marT cornute,
55 Or, 260 capre, y) cal $i 73
rimatorI.
Minje0, sat, re$edinta com. Min.
je$ti, pl. Crasna, jud. Vasluiti,
situat pe coasta de N.-E. a
dealulta Minjesti, pe o suprafata
de 1200 hect.
Are o populatie de 936 locuitorl
romtnI razeg ; o $coala.,
infiintata in anul 188 r, frecuentatä
de 45 elevT; o biserica, flcutd
la 1866, deservitd de 2 preotr
$1 2 cintAretf; 2 circiumi.
Vite : 512 vite mari cornute,
2000 Or, 45 cal i 90 rimatorI.
LocuitoriI posea : 40 plugurI
$1 8o care cu bol, 2 plugurI
2 cdrute Cu cal; roo stupT Cu
albine.
MInje§ti, deal, pe care e situat
satul cu acela$I nutne, jud. Vasluir'.
Se intinde de la N. spre
S. Poalele sale se las5. spre
1-1111 Birladul i piriul Crasna.
Minje§ti, inofie, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. erbe$ti,
situata pe Ruga mo$iile
Bunge$ti, Trude$ti, Ghigoe$ti,
acum t'ara sat. In trecut irisa
a avut sat, precum se dovede$te
din urmatorul hrisov, scris
de Acsinte Uricariul :
Jo Mihal Racovi;ii Voevod, Bojilo
milosti Gaspodar Zemli Moldavskot Facem
tire cu aceasti carte a Domniei
Mele, tuturor cul se cade a ti. lati ca
sil venit Inaintea noastri i inaintea a
patru sfin0 Arhierit al Ora noastre,
boerl Moldovenestl a rcarl si a micY
Dumneei Lada juptneasa riposatuluí Ilie
Cantacuzitio, ce ad fost Visternic Marc,
cu mare jalobi ad pirlt de fa( pe
cilugiriI de l'amiga pentru doui sate
anume BilVitesti i Minjesti, de la tinutul
Neamtulul, zicind d-nel Maria Visterniceasca,
cum aceste doui sate i-ad
rimas el de la sool eI Líe Visternicul,
jara luI lije isternicul i-ad fost drepte
ocinI l mosil de la pirintil i mosil
lul, precum aritat O un uric de
Ja veleatul 7116 de la Constantin Moya
Voevod inteacest chip scriind, precum
au aceste doull sate ad miluit din
osebita sa mili pe Plitrascu ce ad fost
Vornic Mare pentru a lul dreaptil slujba
si alta çä i-art dat Plitrascu Vornicu 6
cal bunY de prq i 600 un banI de s'au
dat in treaba Domniel sale fi a OreI,
ce unde ail avut nevoe i greutate.
pre urma luT Filtrasen Vornicu le-ad ;inut
aceste sate ginere-sild Bucioc-Vornicul,

MI NJESTI 862 MiNJESTI
iarä pe una lui Bucioc ail clizut aceste
sate pe mina ginerilor säl hi oldan....
Iordachi cel bitrin ce art fost Vistiernic
Mare, mosul luI lije Visternicul,
0 de atuncl sunt veo 8o de alu i mai
bine, de and stäpineste acele sate tot
neamul Cantacuzinestilor din zilele riiposatului
Vasile-Vodä si de atitea ani
nimen1 nu salí sculat din crdugäril cei
Vitritif de la Hangul cu aceastrt
iati and ail fost acum in anul trecut
s'aii sculat Egumenul Anastasie i cu
sit"- dillugiri din Hangu i art pirit la
Neculal-Vodii, scotind un uric de la
riiposatul Barnovski-Vodä din veleatul
7135 puind pricinit i zicind precum acele
sate Hill titesti i Minjesti sunt a
lor drepte ocini, date la mänästirea Hangul
de ctitorul lor riposatul Barnovski-
Vodä, 0 cum cil le-ail luat Cantacuzinesti
de la Männiístire cu mare nedreptate,
L cu aces pie& ne cercindu-se direptatea
de a miruntul, i-ail luat
satele co mare strimbitate. DecT
ciilugäril de Hangu asa aii dat seamli
inaintea noasträ, cum el afilad la ministire
acel uric de la ctitorul lor Aposatul
Barnovski-Vodä, si un ispisoc de
tntiriturli de la räposatul Vasile Vora
din veleatul 7142, si cu acele drese art
tras pirä la Domnia sa Neculai Vodi
aritind i ispisocul de judecatä de la
Neculai Vodi ca 51 aibli a tinea
tirea Hangul acele sate. Deci Damned
Maria Visterniceasa asa ali dat seamä,
precum cu mare strimbltate i earl luat
acele sate, did cite drese art avut de
dat riíspunsul atuncea la judecatä, nu
s'aii timplat la mina el, fiind date pe
mina ginelului d-sale In Tara Romlneascii,
anume Tia riposatul Stefan Bezede,
fedora' gposatuluI Constantin Basarabii
Vodä, i timplindu-i-se mazilie
rail luat puternica Impärätie cu toti feciorri
lul de rail dus la Tarigrad si le-aii
that capetele tuturor, i 1111 si feciorilor
lui,si luindu-le toatä avutia art perit
dresele satelor acolo; iari cIçi boeff sunt
In ;sift Vitrini, totI sat de strImbätatea
d-sale, si cum i s'aii luat acele sate cu
mare. nedreptate. Intru aceca Domnia
Mea väzind plingerea el, belji am brut
seama acelui uric de la Barnovski Vodii
in care scrie, cit i d-sa dad ati stet
la domnie all venit inaintea d-sale fecioril
lul Pätrasca Logofitul 0 al lul
Bncioc Vornicul, care a fost ginere lul
Fare-sett Logofitul si afitindu-1 dresele
cele de miluire si de cumpäräturi a pä'rintilor
ali de la Constantin Movirá Voevod,
iarl-0 le-art dat 0 de la d-sa ca
acele -sate. Dui dupil ce s'a
zidit mänistirea Hangul, art Scut d-sa
schimbriturä: co ctiNit, de le-aii dat satul
Cicriceni de la Hirläii i satul Micliiuseni
de la Dorohoiii, din ocinile
Isac Balica Hatmanu, pujad pricinii cl
n'aii treabrt altil la mosiile Baliciir,
n's avut feciorl din trupul shi, dui:A pierirca
lui, nici alte rude mai aproape de
clt pe d-sa, fiindu-i unchirt Balica Hatmanul.
Teri satul Bältittesti si Minjesti
dupá ce art fäcut schimbAturli le-art dat
danie miniistirel sale Hangulut Deci
dintru acea.tä pricini acelui uric cu schimbare
a rliposatului Barnovski Vodä' cum
am aflat din deresele altor DomnI mal
In urmii earl se vor pomeni la rind mal
jos anume, cum am socotit cu tot sfatul
nostru, cl mare strimbItate ficut,
de s'ail luat acele sate din mina d-sale
Visternicesel, did racer cl serie si adivereazi
d-sa NeculaY-Voclä, cu judecata
Divanulul Domniel sale, de pane
pricinI din sfinta pravili pentru daniile
ce se dart la sfintele bisericl Rail minästirl,
din mosiI saii dintrn alte bucate
sail lucruef, haine, mutate saii nemutate ;
aceste toate lui dat si sunt
neridicate In vecI m nimenl nu mal poate
de aceea sä le mai scuatil de unde earl
-Inchinat. Lar cine ar indrizni, ori cela
te le-aii dat, saii Mi la!, sail rudeniile
lui, salí mosnenil lul sä. le coati, si le
insträineze de la bisericii, si se canoneascii
ca furil de sfinte. Carl Ilia' not
co tot sfatul nostru nu le ciilcim, ci le
adeverim si be intruim cl este asa. Dark'
Incii.-mY se cade Sil cunortscli judetul,
Sil lea sama foarte de ataiinuntul si s'al
cerce sil vazä fost-ati aces danie a riiposatultif
Barnovschi-Vourt bunä si adevirati
aii ba. De aid darl se cunoaste
cl precum se MI5: la deresele altor riiposatY
DomnI FitrinT de la Stefan-Vodi
Gheorghie 1 de la Gbeorghe Ghica-
Vora si de la 'stride Dabija-Vodi m din
märturia boierilor celor marl de pe acele
vretnI, se dovedeste dark cum acea
danie schimbare a räposatului Bar-
1
novschi-Vorlä., cu aceste sate te s'aii numit
mg' sus In deresele bale, precum la
Domnia räposatulni Vasile-Vodä sculat
toate rudele a Movilestilor 0 a lul
Isac Balica Hatmanul, 1
ail desbätut
toate mosiile cite aii fost a Movilestilor
si de pre Bailee, fi de mosiY si de cumpäräturä,
i s'aii impärtit Intre el sine,
si inteacele izvoade .din Impirteala lorp
se afli luate l satul aciceni si Micläuseni
din mina acelora cu care ali fost
fäcut schimbiituri räposatul Barnovschi-
Yoevod i le-art ;Lunt pänä la domnia
räposatulul §tefan-Vodii Gheorghe, carele
s'art pomenit mai sus. Atunci ail venit
din tara sngureascii in Teri, si altä semine
a Movilestilor, rudI. mal de aproape,
anume Ileana, fate 1111 loan Movilel,
pe care o luase mal pe urmii Miron
Costin Logoffitul, si a tras Oat, ea
co acei boierl, semintia pentru
toate mosiile cu cite s'art fost impirtit el
la zilele luí Vasile-Vodi aflindu-se
este semintia aproape Balicifi de cit
cei-ralti ce luase mosiI; did el all fost
nepotl, iarä ea a fost fate lui loan Movilei,
nepoafi de vär primare Bauch.Si
rack' de niel un fit-spans ace boieri ce se
limpärtise lute sine co mosiile Balicii,
all dat toate mosiile la mina lienei, ca
la o mosneancii dreaptit cu zapisuI lor
si co izvod iscälit de dinsii de toate satele
cite all fost pre mina lor, precum
era impärtiala ion din veleatul 7150, in
care izvod s'ail aflat si satele
si Miclä'useni precum s'aii aritat mal sus,
care se dovedeste mal virtos dinteo märturie
de judecatii a 4 sfinti räposaçi arhierel
al Tire! uoastre, cari all fost stances:
Kir Ghedeon mitropolitul Moldova*,
si Episcopal Romanului,
Teofan Episcopal de Riidiluti Serufim
Episcopal de Hail, din veleatul 7172
scriind cl s'art fost sculat cranes' de
Balica cu pinI asupra lui Miron Costin
Logortitul si asupra jupinesei lui, ce 5'4
numit mal sus Ileana, fata Id loan Movilei,
cersiud panel% din mosiile
Banda, fiindu-le ctitor, si i-ali dat rrtma11
pe cillugärY, clef acel Meluite Balica
ce art zidit ministirea all fost venir
din tara Munteneasci 1i ail luat pe sora
Eremiel-Vodä', pe Scheca, 11a lui Simkon
Movili-Vodil, m mosiile n'ail fost de pe
Scheaca Movileasci. De aicl dari se cunoaste
cl aces schimbare a raposatulul
Barhovschi-Vodh a fost rea, cci s'ail
aflat aiçil, rude mai aproape Balicil de
cit D-sa, si le-aii luat acele sate ce s'aii
zis mal sus CácIceni Micriuseni din
mina feciorilor lui Pätrascu Logotlitul si
a VA Coste Bucioc Vornicul ce le-ail
fost dat Barnovschi-Vodä schimb ; drept
aceea all luat si el satele pirintilor sif
inapoi Btiltätesti t Mtnjesti co judecata
riiposatului Vasile-Vodä.
Osebit de acestea, pentru alte pricini
ce scrie D-sa Neculal-Vodit la ispisocul
D-sale cel de judecatl, preen= sI fiie
märturisit ail Intlilt u cuvintul si
Sfintia Sa pirintele Kir Ghedeon Mitropolitul,
lucrurile ce sunt inchinate la
sfintele llicasurY srt nu se maY deslipeascii
de la dinsele In vecl. Ce Sfintla Sa fiind
fatit all dat seamä ch ail räspuns si atuncea,
ch n's fost co voia Sf. Salo, nici

11 INJESTI 363 MINJINA
miinistirea Hangul fiind a Tärel, t.i ales
la munte, nu primea ca si se inchine
la patriarhia de Alixandria, i peste voia
sfindel sale s'a filcut cn acea
Asisderea si se fie intrebat si de Sfinda
Sa pärintele Kir Saya Proiu.Mitropolitul,
ca si-vi arate si socotinta Sí. Sale,
i si fie raspuns atuncea, cum ci tie
de acea strimbatate ce s'ad fa'cut sf. ministiri,
de multe off i jaluit cake:di
zidind ci li s'aii impresurat mosiile,
$i n'ail pe ce si se hrlineasca. Ci
fiind Sí. Sa i scum de fati la divan si
cetindu-se aceste pricinl, la ispisocul
D-sale luY decI Sf. Sa
a.sa ai dispuns, ca n'ad märturisit lutescela
chip rci cit a zis di, a apucat pe
aceI boierl, ales pe Toderascu Visternicul,
carele tine acele sate, si nu era
boier näpastuitor, i luindu-se satele de
atita vreme dnute, de la mina D-sale
Visternicesel cu nedreptate va fi, si nu
i s'aii dnut nicI inteo sandi aceste
graiurY.
Asisderea i pentru Sf. Sa parintele
Saya Episcopul de Roman, cum si fie
raspuns atuncea cu maI multi osirdie,
ad aratat strimbatatea ce s'ail
Sf. mkt' si cum ell pe and era Sf.
sa Egumen la azeasta manästire,
cii s'ail pusdit din luatura acelor
sate, si cu mare durere de inimii vrea
si scorneascii Ora, aril' n'a putut
afle direptate. De care lucrn itntrebat-am
Domnia mea pe .Episcopul Saya, si
milrturiseascii cu frica lui D-zeii cum stie
cu sufietul sad mal dirept; ce Sf. Sa Inca
ad dat sama, cum n'aii grilit de aceste,
rari cit all raifrturisit ci pe and era
Egumen a zis lul Ilie Cantacuzino Visdernicul,
ca si stie cum are sf. mamastire
Hangul uric de la räposatul Barnovschi
Vodá, i ispisoc de la raposatul
Vasile Vodii, pre Miltätesti 0 pre Mtnjesti
si va ayes. °data gilceavg cu cillugaril
de Hangul. Iara Ilie Cantacuzino
ins' puns, ci deacolo n'are yid' o gri-
Pi el, a are la mina luY cu ce räspunde
calugárilor, iati alta n'aii avut mal mult
a marturisit.
Asisderea doi Episcoff
cum di fie cu un glas ai raspuns atuncea
ci impotriva sfindlor Praviri, si de dicomie
i netemere de D-zeil le-ail Instreinat
acele mosil acei boleri de /a
acca sf. manastire ; ce fiind fati la Divan
si acum, ad dat sami ci de aceste
strimbitäti nicI still, nicI art graft.
Asisderea i pentru D-lor boeril cel
marl, precum intrebindu-se de D-sa Neculal
Voda, i osebiti cite unul, CU
63080. Menlo Diefiensor ~ate. roi. Ir.
toff Inteun glas, si fie dispuns,
dupa socoteala sfindilor sale Archiereilor,
cum crt cu mare strimbiltate luat
acele sate de la sí. Mänästire de le ad
stiptnit papa acum. Ce fiind co totil si
D-lor boeriI la Divan, si auzind aceste
raspunsurl cetindu-se, le-am ariitat si noi
Inca lui D-zeii si graiasca si acum dirept,
precum ad grail 1 atuncea, si nu 041reasca
; ce D-lor fari nicl* o digada ad
dat semi, cum ci stiea precum este
drept, dar chemindu-I pe rind Necolai
Voda, si dindu-le a intelege, si nu dis-
. punza, impotrivi nicI cum la Divan.
DecI stiind acea prima avut gura
si graeascii spre dreptate, ce cum ad
zis Domnia Sa asa aü poftorit si DumnesIor
co toff. lar a.,sa 1tiií si cunosc
ci s'ail ficut mare strimVätate D-sale
Mariel VisterniceseY. Care maI chiar s'ail
aratat inaintea noastra marturia de credinta
Sfinda-sa plirintele Chir Iorest,
Episcop de Husi, apol i Hermezid, om
diacul de Camara, di pe cind
eraii maI tined, 5till cu sufietul lor, cli
satul MInjesti l'aii stäpinit Necolae Stircea,
osebit de Bältatesti, si avea i curti
in sat, traind acolo din parintiT sal, si
spot scot/nd satul, de lipsä la vinzare,
sculat Toderasc Visternicul, tatil
lui Ilie Vistiernicul Cantacuzino, si ad
dat lul NiculaI Stircel 500 lei, plata pe
Minjesti la a treia domnie a raposatule
Ducal Vocla
De aceea 'Ufa se vede dreptate, ciicl
de n'ail de Haugu. cu, NeculaI
Stircea, cum era om scapitat ad
Putut si vtnzi satul la mina altora, deck*
aii avut calugäril strimbiltate. Decl asa
am socotit cu tot sfatul nostru Impreuni
cu sfintil Archierel carl s'ail numit
mal sus cum ca calugärii de Hangu
avut nicI o treaba In acabe sate &id
am cercat din boerl batrinI i dintealtil
Pämintenl, i asa am Oat: ci Bucioc
Vornicul avind ginere pe lordache Vistiernicul
cel bitntn, si pre Soldaii, 1i acele
sate le ad fost de zestre de la Bocine
Vornicul, satul Baltätesti lui Iordachi
Visternicul, jard satul MInjesti lid Soldad
iSoldad iaras1 1-ad dat de zestre
ginere sail Miron StIrcet De la Miron
St/rem ad crtzut la mina fiulni sill NeculaY
Stircea si ajungind la bipsi s'ail
vindut lui Toderasco Visternicu, precum
?art pomenit mai sus. lar calugaril de
Hangu ad tinut acele derese a lor tillnuite,
nefiind bune; s'ail rimas de Inaintea
noastra." si din toati legea
ea si n'aibi in vecl treabi cu satul
Bilditesti si cu Minjesti, s'aii umblat
in pira färii de ispravii, li s'ail luat
si dresele acele din mina ion. lark' d-neI
Visterniceasii Maria s'ad indreptat. Dec1
ca si ail35: a-sI tine satele cu bunk* pace,
precum tinut 011, I pirinçii, si
dumnen; cu feciorii sal pia acum,
precum It scriii deresele de la Vasile
Voda, i uricul de la Constantin Movilil
Vodii; si ca si-1 fie de la Domnia mea,
dreaptii mini i mosie, si uric co tot
venitul stlitiitor in vecl de vecI, si aces.ail
pini si nu se mg pirasa In vecl.
Si precum am aflat cu mare direptate,
am iscalit, cu sí. Archiere aI Ord'
noastre, si ea totl boeriI eel marl si
micI din sfatul nostru, eï si stea neclatita
si nerusait In vea. Aceasta scriem.
n Iasil let 7224, 07160 lunie 3o. (Sub
scris) Io MihaY Racovitii Voevod.
(L. P.)
(Asupra acestuT uric, vezi 11murirl
indeplinAtoare: 1. Uricul
$tefan Voevod 7130(1622); Radu
Mihnea Voevod 7132 ( I 624) ;
Suret: Miron Barnovschi Movill
Voevod 7235 (1627); Gr. Ghica
Voevod 1765 ; Anaforaua din
1765 ; in «Uricariul», de Th. Codrescu,
pag. 378 391, t. V).
Minje§ti, ph-1g, izvore.ge din culmea
dealului Minje§ti, jud.
pl. Stavnicul, com. Mogo§eti,
trece prin partea de E. a satuluT
§i mal in jos se impreunl cu
ptriul Bereasca.
Minjina, com. rur., in jud. Covurluiil,
:pl. Siretul, la 43 kil.
de Galati. Se mArginqte la V.
cu piriul Gerul, ce o desparte
de com. CAlmAtuiul (jud. Tecuciti),
la N. cu Cudalbi, la E.
ca clt. Oasele (com. Cuca) 0
com. Pechea §i la S. cu Hanul.
Conachi.
E formatA dintr'un singur sat,
locuit de fo0T clAca0.
Are o populatie de 196 familiT,
sag 800 suflete, din carT
406 bArbati 0 394 femeT ; o bisericA
parohialA, cu hramul Sf.
ApostolT Petra 0 Pavel, sfintitl
la 29 Iunie 1883, deservitA de
un preot §i 2 cintAretT; o qcoall
47

MINJ1NA 864 ANZXLE$TI
mixta, frecuentata de 30 elevt ;
i ctrciumt s'i o prAvalie cu mar-
furl%
Suprafata teritoriulut com. e
de 6239 hect., din cart 4234
hect. arabile, 1500 imas, 415
finete, 25 vil si 60 vatra satulut;
pAdure mar de loc. Din acestea,
5720 hect. ale proprietarilor mart
si 514 hect. ale proprietarilor
miel. Proprieatt mart sunt : mostile
Minjina, Negrea - PotIrnichea-Cocoras
si Fintina-Gerulut.
Pamintul e mal mult ses, ctL
putine vat si ridicaturt ; este favorabil
culturel cerealelor.
Vite: 13 taurt, 544 bol, 323
vact, 49 junct, 20 junce, 20 gonitori,
5 gonitoare, 46 minzatt,
24 minzate si 15 viteT; 9 armasart,
68 tepe, 68 cal, 2 asinr,
18 berbect si 1293 01.
Budgetul com. e la veniturT
de 4426 let si 12 bant, lar la
cheltuelr, de 4375 let.
Prin comuna trece calea vecino-comunala
Pechea - Minjina-
Pechea.
Drumul catre Minjina trece
prin o vale, numita Potirnichea.
Prin com. curge pirliasul Gologanul,
ce formeaza si Iazul-
Minjinet.
Intreaga mosie Minjina a fost
odinioara proprietatea marelut
patriot si barbat de stat Costache
Negri. In satul Minjina
s'ad tinut multe din conciliabulele
batrinilor nostri patriott
din ambele tart surort (Moldova
§i Muntenia), cart lucrali pentru
renasterea nationala a Rominilor
si pentru unire; dar, pentru ca
cauza redesteptaret neamuluT romin
si a recastigaret drepturilor
de neatirnare ca Stat cercad
sacrificit marl, C. Negri, care
nu cruta nimica pentru aceasta,
fu nevoit a o vinde, 0. ast-fel
trecu in alte mint. Casa, in care
a locuit Costache Negri si in
care se peal sfaturile patrio-
tilor ambelor tart romine, se
vede si azt in Minjina.
Minjina, mofie particulara, de
2145 hect., in jud. Covarluid,
pl. Siretul, com. cu acelast nume.
Minza, pirtia,v, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Calul-
Iapa; izvoreste din ramura muntilor
TarcAul, si se varsa pe
dreapta piriulut Tapa, aproape
de obirsia acestut pirid.
Minzatul,pirliaf, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Pipirigul
; izvoreste din ramificatiunile
despre E. a ramuret muntilor
Halauca, spre marginea
jud. Suceava si, dupa un curs
scurt, se varsa pe partea stingä
a pirlulut Pipirigul, aproape de
satul Bä.boesti.
Minzati - Boere§ti, sat, in jud.
Tutova, pl. Simila, com. Minzati,
spre V. de satul Minzati-
Razasi. Are o populatia de 309
locultori si 76 case.
Minzati-Räzä§i, com. rur. §i sat,
in jud. Tutova, pl. Simila, spre
N. de orasul Birlad, pe piriul
Minzatelul.
Satul formeaza o com. (com.
Minzati), cu catunele Ibana si
Minzati-Boerestt, cu o populatie
de 833 locuitorr din cart 162 contribuabill,
locuind in 216 case.
Are 44,75 hect. vie, din cart
150 hect. nelucratoare, si 2,50
hect. lived cu prunr.
Se lucreaza putin calla.
Comerciul se face de 6 persoane.
Are o scoala de baett si o
biserica.
Budgetul com. e de 5347 let
si 40 bad.
Minzile§ti, com. rur., in hid.
Buzad, plaiul Slanicul, situata pe
ambele malurt ale riulut Slanicul,
la 58 kil. de Buzad.
Limita,la N., incepe din muntele
Giurgiul si se lag. spre S.-E.
pi-in plaiurile muntilor : Musa-
Mare, Musa-Mica, Vetrilele, Neharna,
Piatra-Secuiulut, Paltenul,
de unde face o proeminentl spre
E. prin plaiurile: Nerezul, Furul-
Mic si Furul-Mare, coboard la Belciul
in fundul Rimnicelulut (izvorul
Recea), pe care merge pe linga
Muntele-Martinulut, pana la
Maluselul si de aci in jos, tot pe
Recea, ¡Ana la varsatura sa in
dui Riranicul-Sarat ; trece 11121,
urea in dealul Urzicariile si de
aci In muntele Curcubeta-Mare,
de unde coboara pana sub Muchta-Bisericutet,
se las1 pe Izvorul-Coitel,
pana la unirea sa
Cu izvorul SArAtelul, se abate
pe Saratel in jos pana la gura
izvorulut Biso ca, ha 'pe Bisoca
In sus pana la hotarul mosiet
Bisoca, apot prin Piscul-Mindru,
pg na. in Virful-Socetulut, de unde
se las1 pe izvorul Ghizdita, panä.
la varsarea sa in riul Slanic (Raga
primarle), urea putin pe albia
SlAniculut si-trece pe malul
opus, prin Valea-Porculut, pe care
merge 'Ana in virful Dosul-Salclef.
La S., hotarul incepind din
Dosul-Salcier, merge In Virful-
BumbaruluT, in Virful - Poenet-
Ascunse, la Copaciul-Hotilor si
de aci se dirige spre Muchia-
Ghizuniilor, de unde urea in
muntele Cerchezul; la Piatra-Pigoiulut,
se lasa pe plaiul Tainistea-Vacilor
si coboarA iar in riul
SlAnicul, la punctul numit Lunca-
Bain. La V., hotarul incepind
de la Lunca-Balit, trece Slanicul,
urea pe izvorul Valea-Sarit,
pana la Crucea din-Posada, o
ja pe plaid, pA.n1 la Curmatura-
Trestioaret, se lasa in izvorul
Rugina, pe care merge pand in
Fundul - Ruginelor, de aci, pe
sipotul Brazeulut, pe d'asupra

MiNZXLEgI 865 MtNZICA
cat. Buste, urca in Curmatura-
Calulul de unde se laza in jos,
intilne$te pirtul Sturdza $1 urca
pe dinsul pana la sorgintea
sa, apoi lar urca pe la Urzicarif
in virful muntelui Macesul, se
lasa de Izvorul - terpilor, se
abate pe plaiul de V. al munteluY
Mace$ul $1. ajunge in Lunca-
Odoboae ; de ad i intalnind, Izvorul-OpriI,
urca cit-va pe dinsul
$1 se abate pe Izvorul-Lespezilor
pana la Ripa-Galbena,
unde intilnind Izvorul-Secuiului
se lasa pe diusul pana la val.sarea
sa in pirtul Bisca-Mica,
%N:4 pe malul sting al Bi$tif,
merge in sus pana in tnuntele
Taietura (Mu$a-Alba), de unde
se tasa pe Izvorul - GiurgiuluI,
apol pe plaiul DealuluI-Negru,
urcind in muntele Giurgiul.
Suprafata sa este de 9248
hect., din care 3830 padure, 460
arabile, 942 fineata, 2877 izlaz,
29 livezI, I vie si 1109 sterpe.
Proprietati mal insemnate
sunt : jumatate muntele Cirqul
si ate-va sforicele ale statuluT,
MuntiT-GiurgiuluT, Muele si Furul
(proprietatea Gherman). Meledicul,
Poiana-Ascunsa, Bustea
$i Trestioara, pe Ruga care se adaoga
proprietatea mosnenilor
Minzale$ti, subdivizatI dupa mosil'
in doua : Minzalesti si Statnatesti,
Ichime$ti, descendintY din
Nicolae Ichim $1 Patule$ti.
Terenul este muntos $i strabatut
de nenumarate vaI $1 izvoare.
Agricultura se margineste numaT
la cultura porumbula Are
insa finete intinse $i superioare,
precum $i padurI seculare, din
care cea mar mare parte Bu se
pot exploata. Cele din muntele
Giurgiu se exploateaza din Transilvania.
E avuta in substante minerale,
precum: fier (pirita), plumb,
aramg, $i chiar aur in muntele
Bisoca, apoI sare, lignita, urme
de petroleil, ocru, etc.
Muntele Ciresul este un vast
conglomerat de unio, diferite
specil de psilodonI si alte fosile.
Muntele Grunjul nu e de cat o
masa de ghips, iar "pe Valea-
Sghiabulur se gaseqte foarte
multa siga, pe carI locuitorii o
piseazd de spoesc casele cu dinsa.
Siga, adusa de apa, se gaseste
pe toata albia riului Slanicul,
pana la varsarea sa $i chiar in
rtul Buzad. Italienn ati inceput
sa o stringa, pentru a sculpta
statuete. Are in fine sorgintf cu
al:1 minerala, precum: Bustea,
Sareni, Bisceni, Zghiabul, etc.
Are o $coala, in catunul Gura-
Badicului, frecuentata de 40 copir
; 2 bisericI, in cat. Sghiabul,
deservite de 2 preotI, 2 cintaret1
li. 2 paracliseri, catedrala
fiind cea cu hramul Mihail si
Gavril, schitul Gavanul; 5 circiumr,
9 morI de apg, 2 fOcae,
I piva, 4 herastrae, I cA$Arie
In muntele Mu$a si maT multe
serie.
Vite sunt : 358 boI, 196 vaci,
65 vitei, 26 caT, 30 Tepe, 3 minjI,
276 oi, 257 capre $i 196 pord.
StupI sunt 80.
Comuna e formata din catunele
: Bisceni, Bustea, Ciresul,
Ghizdita, Gura-BadiculuI, Grunjul,
Ichime$ti (Minzalesti), PIvatul,
Poiana-Vilcului, Zghiabul,
Trestioara, Sareni $i Valea-Porculul,
cu o populatie de 1160 suflete,
din cae 251 coatribuabilI,
locuind in 325 case.
Meseria$1 sunt: 4 lemnarr, 2
rotar, 14 butnarI, 1 fierar, 3
cojocari si 2 boeangii.
Dintre catunele, carl compun
aceasta comuna, Dio nisie Fotino
mentioneaza numar Minzale$ti ;
se stie insa ca $1Poiana-Ascunsa,
pe la 1740, era locuita si servea
adesea ca refugia in tirnp
de invazil. Traditia loca,11 des-
pre inceputul el' e identica cu
cea de la com. Manesti.
Minzäle§ti (Ichime§ti), altiva
de resedinta al comuna M'inzale$ti,
jud. Buzaa, CU 220 locuitorIiq..
44 case.
Minzile§ti, molde, in jud. Buzan,
com. Minzale$ti, proprietate
a mo$nenilor ; are cam 28'00
hect., din care cam 500 'Aclare,
formata din Valea-Porcului si
jumatate muntele Ciresul (ceal'alta
jumatate e a statulur), apor
finete, livezI, izlaz, curaturi
$i loc sterp.
MinzAte§ti, sat, in jud. Covurluia,
pl. Horincea, com. Lupe$ti, la
4 kil, mal' jos de re$edinta comuna.
Are 121 familiI, saa 546
suflete ; o biserica.
Minzateqti, sat, in partea de V.
a com. Bosia, pl. Branistea, judetul
Jai, situat pe coasta despre
E. a dealului Minzate$ti, pe
o suprafata de 635 hect., e populata
Cu 78 familiI, saa 301
suflete, carI se ocupa cu agricultura,
pescarla, facerea rogojinelor.
Are o biserica, zidita la 1815,
de Alexandru Ghica.
Vite: 546 vite marI cornute,
550 or, 36 cal $i 134 rimatorI.
Minzite§ti, pirtiab ce uda satul
cu acela$I nume, jud. Covurluia,
pl. Horincea, com. Lupe$ti, si
se varsa in Horincea.
MInzate/ul, pirig, ce curge prin
pl. Simila, jud. Tutova. Izvore$te
din com. Minzati, curge de la
N. spre S., uda com. Minzati
si Ibanesti $i se varsa in piriul
Simila, pe dreapta, litiga catunul
Putul- Olarulul.
M1,11Z1081 vale, in jud, Ialomita,

MINZUL 866 MIRLEANUL
pl. Cimpul, la mijlocul clif intre
satele tefane$ti i Lup$ani.
Minzul, cdtun, al com. Cilibia,
jud. Buzatí, cu 290 locuitorT
56 case.
mofie, in jud. Buzati,
com. Albe$ti.
Minzul (Sratineanca-),
in jud. Buzati, com. Cilibia, catunul
Minzul. Are 1400 hect.,
din care 8o padure, Cotul-Mihalea,
restul arabil $i sterp.
Mircioica, al 5-lea pichet de granild
pe Dunare, Incepind de la
hotarul DoljuluT, spre S. de
balta Cupita i in dreptul satuluT
Vidin din Bulgaria.
Mirleanul, com. rur., jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua.
Este a$ezata. in partea V. a
judetuluT, la 82 kil. spre V. de
ora$ul Constanta, capitala districtuluT
i in partea N.-E. a
plaseT, la 37 kil. spre N.-E. de
orapl Ostrov, re$edinta eT.
Comunele invecinate cu &usa
sunt: Aliman, la 5 kil., spre
S.-E.; Beilicul, la 5 kil., spre
S.-V.; Cuzgunul, la ir kil., spre
S.; Oltina, la lo kil., spre S.-V.;
Rasova, la 12 kil., spre N.-E.
Se maxgine$te la N. cu jud.
Ialomita, de care se desparte
prin Dunare; la E., cu comuna
rurala Miman; la S. $i V.,
cu com. rur. Beilicul, de care
se desparte prin dealul Cuir-
Cuius, valea Mirleanul, dealul
Demircea i malul de V. al /t'UnseT
balt1 Mirleanul.
Relieful soluluT salí e putin
accidentat de dealurile : Zbreia
(99 m.) la N., $i prin interiorul
comuneT; Cuir-Cuius (121 m.),
Demircea (I21 m.), la S., pe hotar,
avind prin comuna ramificatiile
lo r nordice, Natura lo*
este pietroasa maT cu seama
spre V., pe malul laculuT Mirleanul.
Movile sunt 3; principala este
Dragaica (108 m.) la N., dominind
Dunarea, satul i lacul
Mirleafiul ; este artificiall $1 a
servit ca punct de observatie.
Apele care udá comuna sunt:
Dunarea, la N., pe o distanta
de 6 kil., avind malul sati de
V. jos, iar cel de E. inalt $i r!pos;
formeazd ostrovul Hozunada,
acoperit cu pietri i nisip,
$i a caruT parte V. apartine comune!.
Valle sunt numeroase, cu malurl
ridicate i mult cotite. Cele
maT insemnate sunt : valea Canasanul
la N., se deschide in
Dunäre ; Valea-Mirleanul, unita
cu valea Ormanul, pe la S. $1
prin interiorul comuneT, se deschide
in lacul Mirleanul
satul Mirleanul.
Balti este numaT una : balta
Mirleanul, (370 hect.),inparteaV.,
are malurl inalte. Mal cu seamd
cele E. siint inalte i pietroase.
Lacul pe o huna intindere este
acoperit cu stuf i comunica cu
Dunarea printr'o gtrlita (I kil.
lungime) prin care se alimenteaza
cu apa i pe$te ce se consuma
in localitate.
Este formata dintr'un singur
catun de re$edinta, Mirleanul,
a$ezat in partea V. a comuna
pe malul E. al laculuT Mirleanul,
putin inalt si stincos. Pozitiunea
luT este frumoasd, inconjurat
de dealurT inalte, acoperite
cu verdeatä l cu
avind o deschidere spre V. pe
stufosul mal al laculuT. Casele
sunt frumoase, bine facute, de
zid, i asezate pe 8 ulitT.
Are o populatie de 230 famili!,
sati 971 suflete, din carT
237 contribuabill ; o biserica, cu
hramul Sf. Dumitru, fundata
intretinuta 4e locuitorr, deser-
vita de r preot, r dascal $i
paracliser; o scoall mixtä, conclusä
de i invatator, $i frecuentata
de 20 elevT i moara pe
apa. $i 3 de vint.
Suprafata comuneT este de
3556 hect., din carT 70 hect. ocupate
de vatra satuluT, 950
hect. ale statuluT $1 2536 hect.
ale locuitorilor.
LocuitoriT posea : 85 plugurT,
150 care $1. carute, I trior ; 2
masinT de vinturat; 4200 vite,
maT cu osebire oT i boT.
Comerciul este activ $i se face
de 3 cómerciantT, prin ora$elul
Ostrovul $1 gara Cernavoda.
Budgetul comuner e la veniturT
de 2718 leT, $i la cheltuelT
de 2397 leT.
COI de comunicatie sunt: un
drum judetean Cernavoda-Rasova-Oltina
ce trece prin sat,
apoT drumurT comunale ce duc
la Beilic, Miman, Demircea, etc.
Mirleanul, sat, in jud. Ialomita,
Borcea, pendinte de com.
Gildaul, situat pe tarmul sting
al Borcer, sub coasta BäraganuluT
i lipit spre V. de satul de
re$edinta.
Are o populatie de 486 locuitorT,
din carT 231 barbati
112 femeT.
Mirleanul, insulel pe Dunare, in
jud. Ialomia, pl. Borcea, com.
Gildaul, cu padure i pa$une-
Mirleanul, pichet de frontiera,
pe Dual-e, in dreptul satuluT
Gildaul, pl. Borcea, jud. Ialomita.
Mirleanul, deal insemnat, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noul, pe
teritoriul comunelor Mirleanul
$i Beilicul, brazdind partea de
S.-V. a cat. Mirleanul, cea de E.
a cat. Beilicul i cea de N. a
pla$eT ;' este cuprins futre lacul

MiRLEANUL 367 MiR$AN1
Mirleanul si Beilicul, valea Demircea
i valea Mirleanul; are
126 m. InAltime, dominind cele
2 lacurr, cele 2 vár i drumurile
comunale ce duc de la Beilicul
la Mirleanul, Demircea si Bac-
Cuius ; este acoperit cu sem5.tatue
si finete.
Mirleanul, lac insemnat, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noul, situat
pe teritoriul comunelor rurale
Mirleanul i Beilicul. Ca
toate lacurile de pe malul drept
al DunArer, el trebue sl fi fost
format de DunAre in vre-una
din marele sale revArsArT, mar
cu seama cä nivelul apelor sale
e acelasr ca al DunArer; asad
comunicA cu DunArea printr'un
mic brat, lung de kil., larg de
vre-o 20 M. $i putin adinc; prin
acest brat lacul este alimentat
cind fluviul este in crestere. La
S. de el se aflA un mic lac, acoperit
cu stuf, numit Beilicul,
care poate fi considerat ca o
prelungire a sa, cAcT limba de
pAmtnt, ce le desparte, este joasO
acoperia dese-orr cind apele
sunt marr. Forma laculur este
mar mult lunguiatA, cu o directie
generala dela N. la S. Intinderea
sa totalA este de 360
hect. Malurile sale abia se cunosc
din pricinA cA stuful le acopera
ca o liana de jur imprejur;
ele sunt joase, afarl de
douA locurT, la N. si la S. de
satul Mirleanul, unde sunt inalte
ripoase, pietroase chiar.
Pe malurr vin de se terminA
ultimile ramificatiunr ale dealurilor
Tuna-Orman si Calburgina,
la V., Zbreia si Catita, la E.
Satele asezate' lingA lac sunt :
Mirleanul, pe malul N.-E. si Beilicul,
lingA lacul cu acelasr nume,
la Oh kil, de lacul Mirleanul.
Basinul sAd are o intindere
de 25000 hect., si cuprinde teritorilie
comunelor ; Beilicul, Mir-
leanul, Carantic, Cuzgun, Cara-
Amat, Dobromirul, Enisenlia
Hazarlicul. Este cuprins futre
dealurile Tuna-Orman, Calburgina,
Macucul, Cioial, Merchez,
Cisla, Distrail, Bas-Punar, Siniv
- Bair, Aslama - Bair, Siniv-
Iol-Bair, Uzun - Bair, la V.; hotarul
DobrogeT spre Bulgaria
dealurile: Ghiol-Punar, Mulver-Acceuci,
Imail-Iuc, Echi-Iuiuc-Olceac,
Catita i Zbreia, la S.
VAile care brAzdeazA acest basin
sunt a-Beiliculur, unitA cu
Valea-lur Ghencid, se deschide in
lacul Beilicul; Derinea-Ceair, formata
din unirea Vler-Cismeler
cu Migedetul numitA i Dudutlu-
Cucuciu-Alcea ; valea Derinea,
care la inceputul el se mar numeste
si Gheren-Ceair si primeste
sub acest nume vAile: Babuci-Culac,
Teche-Chioi, formatO din
Iurcuri -Mahala-Ceau, Dobromirul
si Medmedi-Culac, apor valea
Enisenlia ; pe stinga are valea
Demircea unità cu valea Voin ea-
Mare ; valea Mirleanul unitA cu
valea Orman si Bac-Cuius. Aceste
vAT ad apA numar in timpul
ploilor.
Pestele din aceastO baltA e
acelasr ca cel din DunAre si se
pescueste de locuitorT, venitul
apartintnd statulur.
Mirleanul, vale, in jud. Constanta,
pl. Silistra-NouA, pe teritoriul
com. rur. Mirleanul, Alimanul
si Beilicul,formatA din trer
maT miel, din carT cea marinsemnatA
este Bac-Cuius-Culac, care se
considerA ca ramurA principalA;
se desface din ramificatiile vestice
ale dealulur Echi-Iuiuc-01ceac,
de pe teritoriul satulur
Bac-Cuius al com. Beilicul ; se
indreaptA spre N., avind o directiune
generala de la S.-E.
spre N.-V. ; trece prin satul Bac-
Cuius, pe la poalele vestice
ale dealurilor Uzun-Culac-Bair,
Chior-Cuius si Mirleanul la V.
si, dupO un drum de 12 kil.
se deschide in rezerul Mirleanul,
spre E., la 11/2 kil. spre
S. de satul Mirleanul; are pe
dreapta, ca adiacentA, valea Orman
; pe valea sa merg drumurr
ce duc de la Mirleanul
la Alimanul, Demircea i Bac-
Cuius.
Mtrlogea, sat, fácind parte din
com. rur. Apostolache, pl. Podgoria,
jud. Prahbva.
Are o populatie de 125 locuitorT
; o bisericl, fondatA la
anul 1825 de Panait Prapogic,
si reparatA la anul 1858 de Dumitru
Caramallu.
LocuitoriI satulur s'ad improprietOrit
la 1864.
Mirsani, com. rur.,jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., la 47 kil. de Craiova
si la 58 kil. de resedinta plAser,
situatA pe sesul
Mtrsani, i compusA dintr'un singur
cAtun.
Se invecineste la N. cu com.
Apele-Vil; la S., cu com. Locusteni
; la E., cu com. Marotinuld.-s.
si la V., cu cAtunul Timboesti,
ce tine de com. Murta.
Hotarul cAtre fie-care comunA
este format de drumurr i numar
din distantA in distantA se
gAsesd movile de hotar, flcute
pe marginea drumurilor.
In N. comuner se gAsesc o
multime de lacurr carT nu ad scurgere.
Intre cele mar insemnate
sunt : Lacul-Galesulur, al-Gugulestilor
si Lacul-Lung, cu o suprafatA
de 21/2 hect. fie-care ;
Lacul-lur-Predut, al-lur-Anghel si
al-BOdiceilor, de I/2 hect. fiecare
; Lacul-Ghinestilor, al-Copilulur,
al-Femeilor i al-Ustiubelor,
de i hect. fie-care ; toate
contin peste.
Sunt 8o fintinT, toate cu cumpAnO,
6 ir( comunA §i 14 arara

1411RANI 868 MIRZA
pe cimp. CrucI sunt 40, din carr
25 In comuna si 15 afara pe cimp.
Pe furcile fintinilor carr sunt
mal noua, si pe ale crucilor se
vede scris numele celor carT le
ad ridicat.
Se zice ca temelia comuna
a fost pusa de treT fami/iT venite
din catunul Apele-Vif, din care
una se numea Mtrso/ea, de unde
a venit cu modificare numele comuner
Mirsani.
Are o populatie de 4178 suflete.
Sunt trer bisericr: una cu hramul
Sf. loan, a doua cu hramul
Sf. Nicolae si a treia cu
hramul Intrarea in Biserica, deservite
de 2 preotT, 3 cintAretl
si 3 paracliserf i avind fie-care
cite o inscriptie.
Inscriptia biserice Sf. Ioan :
Aceasfä Orla bisericä este ziditil din
temelie In anul 1793, In zilele prea sfintitulta
episcop Nectarie, i in zilele prea
Iniltatulul Doran Alexandru Moruzzi.
Ctitor MateI Bumda si alçii.
Inscriptia bisericef Sf. Nicolae
:
Cu ajutorul luI D-zeil ziditu-s'ail din
temelie aceastä sfintä si Dtimnezeeascl
bisericil la leatul 1831, unde se serbeaiii
hmmul SI. Erarh Nicolae, prin indemnul
si osteneala acestora si anume: Radu
Diaconu, I. Popa Mitra cu fifí sel, Preotul
Nicola, Mitran M'ira, Ion Rachieriti,
Stan Ereu Duhovnicu. Prin dare
de bani i ostenell ajuttnd si cci.i'alçt
Atea.
lar acum la anul 1868 s'a prefä.cut
amvonul din temelie, turla, acoperkul,
iar din noti invelit cu tinichea precum
zugräveala acestom hramul de afarä.
Prin osteneala t dare de bani acestora
anume Dascilu Ion Ciirceanu,
Diaconu Rada. Dumitre, Diaconu Petra
cu ajutoml i ella de bata' i al celorsiltent
In zilele proa
nostru Domn Carol I, cärora pomenire
si le fie In vecl amin. Ion Gugu, Teodor
Popet,cu, Vancea Mitrache, lije Diaconu
Ion.
Inscriptia bisericeT Intrareain-Biserica:
Aceasti stlntt bisericI s'ail zidit din
noti in tilde pres. Inii4atu1ul Doran
Alexandru Ion I Cuza, cu bine-cuvintarea
Sf Episcopii Vilcea-Noul Severin
D. D. Calinic, luind silvitTire in zilele
M. S. Carol I, la anul 1868, Noembrie
9, hramul Intrarea in bisericil a MaiceI
Domnuliff, cu cheltuiala comunei
ajutind i alte comune Invecinate
a celor mil de aproape epitropi Dincii.
Pupezeanu, Dumitru Anghel, Ion Gg.
Burada, Ion. M. Burada, Radu Uritu,
Ion Ctirceanu, Stoian Ghisdavu, Diaconu
Stan, Mihal Butri, Preotul Nistor. Ccl
dintliui clnttrel al bisericei Grigorie popa
Ion.
Sunt 2 scolf primare, una de
baetT si a doua de fete; scoala de
baetT fu nctioneaza din 1838, are
un local de zid construit de comuna
qi este frecuentan de 115
bletT ; scoala de fete functioneaza
de la 1879, si este frecuentan.
de 43 fete.
Suprafata teritoriului comunel
este de 2712 hect., din carT:
425 hect. ocupate de vatra satuluT;
2104 hect. pamint arabil
si 16 hect. lac.
Mo0a Mirsani este proprietatea
mosnenilor.
Viile, in intind ere de 166 hect.,
sunt ale mosnenilor.
MeseriasT sunt : 9 flerarT, 3
timplarT, 4 cojocarT si 4 cizmarT.
Sunt 8 circiumT.
O cale comunala strabate comuna
pe o lungime de 4'/2 kil.
Budgetul comunel e la veniturl
de 3534.50 leI i /a cheltuelT
de 3363.31 leT.
Vite : 480 vite marl cornute,
750 oi i 35 cal.
Mir§ani, sat, jud. Dolj, pl. jiuld.-j.,
formind comuna Mirsani.
VezT acest nume.
M1r§ani, mo,cie particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Mirsani,
In intindere de 2104 hect. arabile.
Apartine cetelor de tnonenT,
ce se gasesc pe &usa.
Pe mosie sunt 166 hect. de
vie,
Mirla, com. rur., jud. Vla§ca,
pl. Neajlovul, situata pe Valea-
Drimbovnicuhtl, in jos de Sadina,
proprietatea mostenitorilor
Raducanu Dumitriu, fosa
a familia* Bolintineanu.
Este situata la 36 kil. de Bucuresti,
la 6o kil. de Giurgiii
si la 8 kil. de Obedeni, resedinta
plaqeT.
Se compune din doua mahalale
: Mirsia-din-Deal, a d-luT R.
Dumitriu, azT zestrala a d-luT C.
Nacu i Mirsia din-Vale a d-luT
Nicolae Cioflic ; ele nu se despart
de cit printrio linie dehotar.
Suprafata ambelor proprietatT
este de 2054 hect.
S'a dat la 256 locuitorT, in
1864, o suprafata de 468thect.
Este un petic de padure de
200 hect. spre Purani,
Arenda anuala a ambelor
trupurT este de 22009 leT.
Are o populatie de Hoo locuitorT,
din carr 212 contribuabilT
; o qcoala mixta, conclusa
de un invatator, i frecuentan.
de 40 bletT i io fete ; o biserica,
zidita de familia luf Bolintineanu,
tinind de parohia Uesti-
Mosteni i deservita de i preot
2 dascalT.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 3544 leT si la cheltuelT,
de 3679 lel.
Pe ad i trece soseaua jude
teana ce vine din Glavaclocul-
Cirtojani i duce spre Bucureti
i Obedeanca, pe Valea-
DrimbovniculuT.
Poetul Dumitru Bolintineanu,
s'a nascut in acest sat, undell
avea i proprietatea
Mirtani, parti a comune1 Capul-
PisculuT, pl. Riurile, jud. Muscel.
Mirza, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava
- d. -j., com. Salcuta, cu
489 suflete i 74 case,

MiRZA 369 MLAJETUL .
MIrza, mofie, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,
com. SAlcuta, satul
Mirza. Apartine d-lur M. Boicescu.
Pe dinsa sunt 28 pog.
vil', 8 ale d-lur Boicescu si 20
ale locuitorilor. Se mar glseste
sI pAdure.
Mirza, douti trupurt de padure,
in intindere de 350 hect., pen-
' dinte de com. Apostolache si
Singerul, plasa Podgoria, judetul
Prahova, supuse regimulur
silvic.
Mirza, pddure, in jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-j., com. SAlcuta,
satul Mirza, in intindere de so
hect., apartinind d-lur M. Boicescu.
Este populatl cu cer,
stejar si girnitA.
Mtrzsaneqti, crItun, in jud. Teleorman,
pl. Marginea, comuna
Pielea. Are o populatie de 486
suflete, din cari 94 contribuabilr.
Mirzà§ti,fitig, pe va/ea MirzAsti,
com. TAutesti, pl. Copoul, jud.
Jai. Izvoreste de sub pAdurea
MirzAsti, se intinde spre E., printre
dealurile MirzAsti si Horlesti,
pinl la Podul-de-Lut, unde
dA in valea si piriul Zahorna.
Mirzea (Virful-), virf de deal,
situat la N. de com. Gornetul-
Cuibul, pl. Podgoria, jud. Prahoya.
Mita, deal, continuare a dealuluí'
Popesti, jud. Vasluitl, com.
Miclesti, se intinde pe teritoriul
com. tioborAni, in partea-1 de
N., si se terminl aproape de
Docolina.
Mizganul, pddure, a statulur, in
intindere de 763 hect., pendinte
de com. Hirtiesti, pl. Argeselul,
jud. Muscel.
Mläceni, sat, CU 120 Jocuitorr,
jud. Arges, pl. Lovistea, fAcind
parte din com. rur. Perisani.
Are o bisericl, Cu hramul Sf.
Nicolae, deservitl de I preot
si I cintAret.
Mita (Valea-), vale, in jud.
BuzAti, com. atina, cAt. SAticul
; pe malurile sale se vld
marr gropT, numite ale-Jidovilor.
Mläcile, cdtun, al com. Sibiciuld.-s.,
jud. BuzlA, CU 20 IOCUitoa
si 6 case; are sub-diviziile
DrAgAnoi si Moara-Sibiceanulur.
Mlicile, sat, in jud. Dimbovita,
pl. Dimbovita-Ialomita, cAtunul
com. Pietrari.
Mlkjetul, com. rur., in jud. si
pl. BuzAultd, situatA pe ambele
malurr ale riulur BuzAul, la 61
kil, de orasul Buzául.
Limita, la N., incepe din
poalele muntelur Virful-Oir, contina.
cit-va pe izvor, urcá. in
Virful - Ciniilor si se lasl. in
Poiana-Lazulur, urca plaiul muntelur
Leurdeanul, apor, pe iz.
vorul Leurder, trece pe la VAasir,
atinge clt. Girbovi (com.
Nehoiasul), la capul dealului,
urcl. in Virful-Strungilor si se
lasl pe valea Napita pAnl in
riut BuzAul ; la V., continuA pe
matea BuzAulur pAnA la gura
izvorulur CAtiasul, la pe CAtiasul
in sus pdnA la Piscul-lur-
BAlan, de aci in virful muntelur
MAgura, in apropiere de cAt.
Poenitele (com. Chiojdul), se
lasI apor pe slemnea plaiulur
pAnA. in muntele Muscelul; la
S., din muntele Muscelul coboarA
drept pe muche pAnA la
Malul-Alb, dl in 1-tul BuzAul si
11 trece in dreptul gurer Valea-
Sibiciulur, la Bordusoaia ; la
E., in sus pe malul sting al
Vler-Sibiciulur, urcl de la Bordusoaia
in Virful-Rosiilor, apor
in virful Fulgoiul, se lasl in vale
la DogArita, de unde apucä pe
drumul muntelur Gosea si urcl.
In virful VlAdani, de unde se
lasA 'in izvorul Brusturisul, atinge
Muscelul-CArlimAnesc, la
Groapa-Baciulur si urcA iar pe Gosea
pAnA in vid si lar se lasl in
vale pAnA la TArusele, de unde
la drumul pAnl in Seciul-Muscelenilor,
unde se intilneste cu
Izvorul-Ruginos, cu care coincide
pAnlin hotarul mosier Colti,
unde dupl ce urca in muche,-se
colmara in izvorul Vafea-Boulur,
apucind pe acest izvor pAnA la
vArsarea sa in Valea-Coltilor, pe
care o pArlseste ca sl urce
Virful-Pal; de ad se lasA pe
piala, trece pe la lac, urcA s'irfurile:
Stermina, Cheea si Corilul,
de unde se coboarà lar
In Valea-Coltilor, pe care merge
pAnl la sorgintea sa sub muntele
Valea-Oir.
Suprafata acester com. este
de 3756 hect., din carr: 243
hect. arabile, 931 hect. pldure,
186 hect. fineatI, 1230 hect.
izlaz, 140 hect. livezr, 7 hect.
vie si 1019 hect. loe sterp.
Proprietätl tnsemnate sunt :
MIAjetul-Topilele si Trestioara-
Ruginoa.sa, ale statulur; Mlljetul-
Ursoaia, Lereasca si Poene/e,
particulare; lar MIAjetul, Gorglneasa,
Stlnill, HArhAdAul,
Valea-Rea, Bordusoaia si Pleura,
ale cetelor de mosnenT :
MIljetenr, GorgInestr, StAnilenr,
VAlirenT si LupenT, numitr si
Lerestr, pe care le posedl sins
gurr, sal in devAlmAsie cu statul,
sal cu particularir.
Terenul com. e muntos, stincos
si sAlbatic, totusT are si pozitiunT
favorabile culturer si de
o plAcutl. infAtisare. Asa, Valea
-Sibiciulur merla a fi vlzutA
nu numar pentru impon-

MLXJETUL 370 MOARA-CONACHI
tanta el geologicA, dar si pentru
frumusetea loculuI.
E avutA in minerale i mal Cu
seamA in ape sulfuroase si feruginoase.
Comuna e formatA din cAtunele:
Chirilesti, Dup.-Plata, Intre
- Sibicee, MIAjetul, PAcura,
StAnile, Topilele, Trestioara, Valea-Lupului,
Valea-Rea i Valea-
SibiciuluI, cu o populatie de
3150 locuitorl, din carI 433 contribuabilI,
locuind in 588 case.
MeseriasI sunt: 20 lemnad,
4 rotar, II but croitor,
fierar, i cojocar si i boeangiti.
Se tin anual 4 tirgurI : 8 Septembrie
si 8 Noembrie la M1Ajetul
; 29 August, la Valea-SibiciuluI;
30 Noembrie, la Valea-LupuluI.
CAI de comunicatie n'are, altele,
de cit drumurile naturale.
Vite sunt : 646 bol, 157 vacI,
64 viteI, II caI, 7 lepe, 4 mine,
1200 oI, 380 capre i 175 porcI.
StupI sunt 6o.
Are o scoalA frecuentatA de
30 elevI ; 4 biserid; in Majetul,
StAnila, Valea-LupuluI ì Valea-
Sibiciulul, deservite de 3 preoti,
3 cintAretI si 4 paracliserl, catedrala
fiind cea cu hramul Nasterca
Maicii DomnuluI; 4 circiumf;
2 mori i I fAaa.
Budgetul com. e de 2911 leI,
80 banI.
Comuna e vechle. Catunul
Valea-SibiciuluI exista la 1640.
Dionisie Fotino mal mentio neazd
cAtunele MIAjetul i StAnila, infiintate
cu mult mal inainte.
E demn de vizitat muntele
ful-Pietrd, care are in partea de
N., mal multe pesterI slpate in
piatrA unde, dupl traditie, ar fi
locuit TAtariI si care ate' servit
de ascunzAtod i locuitorilor in
timp de invazil.
MlAjetul, cätun de resedint1 al
com. MIAjetul, jud. Buzäú, cu
800 locuitod i 125 case ; are
subdivizia Cincarul.
MlAjetul, mo)sie, in jud. BuzAti,
com. MIAjetul, proprietatea mosnenilor
MlAjetenT ; are cam 230
hect., din care 30 hect. arabile,
apoI izlaz, livezi, pAdure si sterp.
Mläjetul, pi dure, in jud. Buzar',
com. MIAjetul, proprietate a stapendinte
de Episcopie ; are
630 hect. si e formatA din trupurile
: Coriiul, Topilele, Virful-
Pinisoruld i Virful - Stermind.
Mläjetul §i Topilele, nuyie, in
jud. BuzAti, com. MIAjetul, pro.
prietate a statuluI, pendinte de
Episcopie; are 800 hect., din
care 170 hect. acoperite de curAtud,
livezi, izlaz si sterp, lar
restul pAdurea Majetul.
MIAjetul-Ursoaea (Macoveanca,
Jitianca), mofie, In jud.
BuzAti, com. MIAjetul. VezT Macoveanca.
Mlecine§ti, sat, in jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Mischi, cu o populatie
de 492 suflete : 256 bArbatI
si 236 femd. Locuesc in
95 case.
CopiiI din sat urm eazA la scoala
mixta din satul Mischi, ce este
la 380 m.
Are o bisericA cu hramul Sf.
Dumitru, fondatA de enoriasI
In 1874; 3 circiumI.
Mleane§ti, rnofie particularA, in
j ud. Dolj, pl. Ocolul, com.Mischi,
apartinind bisericer S-ter Treimr
din Craiova. Are o pAdure pe
dinsa, numitA Lunca-Mare.
Mleniuti, sat, pe mosia cu acelad
nume, com. SuharAul, pl.
Prutul-d.-s., jud. Doroholti. Are
o populatie de 131 fama-, saii
491 suflete.
Proprietatea mosid este a mal
multor rAzesI. Din vechime, a
fost a mAnAstird Solea din Bucovina,
dAruitA la 25 Iunie 1623
de Miron Barnovski, Hatman si
PircAlabul Sucever. A stApinito
mAnAstirea pIn5. la 1785.
Are 2 bisericI, deservite de
preot, 2 cintAreti i 2 palmad,
una pe partea proprietaruluI
BalasinovicI, cu hramul
Sf. Gheorghe, fAcutA de zid la
1803, de Costache Manole, proprietarul
mosid ; a doua pe par.
tea din sus a rAzesilor, Cu hramul
Sf. Mihail si Gavril, fAcutA
din lemn In 1814, de loan PirAzes.
SAteniI improprietAritl ati 120
hect., 30 aril, pAmint, lar proprietarif
mosieI, 1074 hect., 15
ariI, cimp i 71 hect., 61 arif, padure.
Vie se aflA pe mosie in
intindere de 31/a pogoane.
Drumul principal este acel de
la Darabani la Dorohoiti.
Hotarele mosid sunt cu: Lozn a,
Havirna, Hudesti i SuharAul.
Moara, cdtun, jud. Arges, plasa
Pitesti, fAdnd parte din com.
rur. Borlesti-Vászari.
Moara-Cimpineanuluf, numire
veckle a satu/u/Pantazi, din comuna
Coslegiul, pl. Cricovul,
jud. Prahova.
Moara-ampul-CruceI, sat, judetul
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com.
Argetoaia. Are o populatie de
169 suflete, 83 bArbatI si 86
femer. Locuesc in 31 case si
12 bordee.
CopiiI din sat urmeazA la scoalele
din satul Argetoaia-d.-s., ce
este la i kil. 500 m. departe.
Moara-Conachi, salta, judetul
BacAti, pl. Siretul-d.-s., comuna
Filipeni, fAcind trup cu satul
Fruntesti, care este spre E.

MOARA-DE-MXRACINI 371 MOARA-GRECILOR
Moara-de - MaricinI, mahala,
din com. rur. Bucovul, judetul
Prahova, pl. Cricovul.
Moara-de-Virit, munte 0. punct
trigonometric, jud. Buzati, acoperit
de izlaz, pe malul drept
al riulul Slanicul. Face limita intre
comunele: Aldeni, Beciul,
Cernate$ti, Piclele $i Plewoi.
Moara-din-Groapi, catun, jud.
Vla$ca, pendinte de com. PatruzecT-de-CrucT,
situat pe dealul
drept al NeajlovuluT, in sus de
Vadul-StanchiT.
Proprietatea raposatuluT Sp.
Gazoti, are o suprafatl de
600 hect., din care padure de
tufl in intindere de 300 hect.
S'a dat la 30 locuitorl fo$tI
clAca$T, in 1864, o suprafata de
90 hect. Aduce un venit anual
de 9000 10.
Are o biserica, deservita de
un preot $i un &sal ; tine de
parohia Patru-zecT-deCrucT.
LocuitoriT se ocupa cu facerea
de carbunT din lemnele ce
se exploateaza din padurile invecinate
: Corbi, Vadul-Stanchif,
Udeni $'1 Moara-din-Groapl.
Moara-din-Sili§te, sat, judetul
Arge$ul.
Moara-Domneascä, com. rur.,
jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situata
la N.-E. de Bucure$ti, linga valea
Pasarea, la 28 kil. de Bucure$ti.
Se compune din satele: Ganeasa,
Moara-Domneasca li indrilita,
cu o populatie de i8o
suflete, din car1 212 contribuabill,
locuind in 239 case li I I
bordee.
Se intinde pe o suprafat5 de
1870 hect. D-1 Kotzebue, ginerile
raposatuluT general Mavros,..are
1350 hect., li locuitoriT,
520 hect. Proprietarul cultiva
62630. liareis Diefionar Geogrago. FA TV
48
900 hect. (45 izlaz, 5 vie, 400
padure). Locuitoril cultiva tot
terenul, fara sa alba locurl de
izlaz.
Proprietarul are case marT $i
un parc frumos.
Are 2 bisericT (la Ganeasa $1
Moara - Domneasca) ; o $coall
mixta; 1 ma$ina de treerat cu
aburf ; 2 hele$tae ; 2 podurT statatoare.
Vite sunt : 124 cal $i Tepe, I
armasar, 379 boT, 221 vacT $i
viteT, 4 taurT, 26 bivolf, 36 bivolite,
65 capre, 73 porcT, 975
oT.
Budgetul comuneT e la venitul-1
de 4974 lel, lar la cheltuelT,
de 4915 lel.
LocuitoriT posea.: 93 plugurT,
8o cu bol $1 13 cu cal; 198
care $i carute : 164 cu bol $1
34 Cu cal.
LocuitorT improprietlritT sunt
131 $i neimproprietarit1 mal
sunt 174.
Comerciul se face de 4 circiumarT
$1 2 hangif.
Moara-Domneascd, sat, facind
parte din com. rur. cu acela$T
nume, pl. Dimbovita, jud. Ilfov.
Este situat la V. de Glneasa,
pe malul sting al vale! Pasarea.
Se intinde pe o suprafata de
1480 hect., Cu o populatie de
187 locuitorT.
D-1 Kotzebue are 1350 hect.
$i locuitoriT, 130 hect. Proprietarul
cultiva 900 hect. (45 izlaz,
5 vie, 400 padure). Locuitorif
cultiva tot terenul.
Are o biserica, Cu hramul Sf.
Nicolae ; o $coall mixta; I ma-
$1nä de treerat cu aburT ; 1 hele$tea
; 1 pod statator.
Comerciul se face de I hangia.
Numarul vitelor marf e de I 14
$1 al celor micT, de 415.
Moara-Domneasci, sat, facind
parte din com. rur. Rifovul, judetul
Prahova, pl. Crivina, situat
pe malul drept al riuluT
Teleajenul. Are o populatie de
332 locuitorl.
Moara-Domneasci, sat, la S.
com. Valea-Rea, pl. Mijlocul,
jud. Vasluia, la 9 kil. de Vasluia,
situat de o parte $1 de alta a
soseler nationale, Vasluia-Ia$1,
intinendu-se parte pe $es $1
parte pe ambele coaste ale dealuluT
ce vine din satul Valea-
Rea.
Suprafata satuluT e de 2824
hect. din care 274 hect. padure
$i 2161 hect. loe de cultura,
flnat, ima$ ale proprietateT, lar
386 hect. ale locuitorilor.
Are o populatie de 140 familiT,
salí 440 suflete ; o biserica,
flcuta de locuitorT, la
1829, deservita de 1 preot $1
I eclesiarh ; o moara de apl.
$i una cu vaporT; dota circiumr.
Vite : 207 vite marT cornute,
819 oT, 19 cal $i 30 rimatorT.
LocuitoriT posea : 26 plugurT
5150 care cu boT ; I plug $i 2
carute Cu cal.
In partea de N. a satuluT,
se vede locul unuT iaz si urmete
rezatureT.
Moara-Draculuf, cascada inalta,
In jud. Suceava, formatl de pirlia$ul
Bogolinul, ce se vede la
scoboripl cu pluta pe Bistrita,
In partea dreapta, dupa ce s'a
trecut Cheile $1 Scaricica.
Moara-Grecilor, sat, in jud.
Vasluia, pl. Crasna, com. Munteni-d.-s.,
la 5 kil. spre N. de
orapil Vasluiti, asezat pe $esul
din dreapta $oseleT nationale
Vasluiti-Iasi.
Teritoriul satuluT e de 2298
hect., din carT : 1454 hect. arabile,
258 hect. finat, 314 hect.
ima$, 214 hect. padure, Io hect.

MOAHA-JOREI 872 MOCANI
vil si 45 hect. vatra satulut, ocupat
de case, grAdint, drumud,
etc.
Are o populatie de Ho familif,
sail 454 suflete; o bisericA,
deservitA de I preot si 1
cintAret, ziditA la 1815 de spAtarul
V. Miclescu, si care la 1869
s'a restaurat si infrumusetat de
postelnicul Temistocle Bastachi ;
o moarA cu aburt ; o circiumA.
La marginea de E. a satulut
este un iaz cu moarA, al proprietAtet.
Vite : 215 vite marl cornu te,
10 bivolt, 251 ot, 40 cal si 38
rimAtort.
Locuitorit posedl: 56 plugurt
si 6o care cu bot ; 10 arute
cu cal; 12 stupT cu albine.
Moara-Joref, parte din vulia
HAnesti, jud. Dorohoití, pl. Baseul,
com. Sirbi.
Moara-luT-Clornel, sat, in jud.
Vasluiil, pl. Fundurile, com. Tingujei,
situat pe tArmul sting
al SacovAtuluT, pe o Intindere
de 286 hect. si cu o populatie
de 44 familit, sail 133 suflete.
Mosia e proprietatea d-lut I.
Filipescu.
Moara-lui-Enick CiiiU71, al com.
CAtina, jud. BuzAii.
Moara-Mocanului, sat, fAcind
parte din com. Leurdeni, pl.
Podgoria, jud. Muscel. E situat
in partea de S.-E. a com., 11[10.
Cluing.% si pe malul sting al
riulut Argesul.
Are o populatie de 47 familit,
sail 210 suflete.
Prin centrul satulut trece calea
feratI si soseaua nationall
Bucuresti-Pitesti, cart merg aproape
paralel.
Moara-Nouä, sat, facind parte
din coin. rur. LAmotesti-GAlbi-
na.si, plasa Negoesti, judetul
Ilfov.
Are o suprafatA de 416 hect.
si o populatie de 82 locuitort.
Statul are 355 hect. si locuitorit,
61 hect.
Statul cultivA prin arendasit
sAi 235 hect. (7 sterpe, restul
pAdure). Locuitorit cultivl tot
terenul, ark, rezervA de izlaz.
NumArul vitelor marl e de
77 0 al celor miel, de 48.
Moara-Nouk sat, fäcind parte
din com. rur. Ploestiori, pl. Tirgusorul,
jud. Prahova. Are o
populatie de 108 locuitori.
Moara-Popil, sat, In jud. Dimbovita,
pl. Cobia, atunul com.
Drago dana.
Moara-Prefectultg, sail ArmanUl,
sat, in partea de S.-E. a
com. Ceplenita, pl. Bahluiul, jud.
Iasi, situat pe coasta dealulut
Hulpoiul, numit si al-Perilor.
Are o populatie de 41 familit,
sail 144 suflete.
Vite: 103 vite mart cornute,
23 cal, 485 ot si 39 rimAtort.
Moara-Siracä (rurloaia), sat,
fAcind parte din com. rur. Caciulati,
pl. Znagovul, jud. Ilfov.
E situat la E. de cat. aciulati,
Intre valea Pociovalistea si pAdurea
Gradistea.
Se intinde pe o suprafatA de
728 hect., cu o populatie de
644 locuitort.
Statul are 325 hect. si locuitorit,
403 hect. Statul cultivA
prin arendasil sAT 200 hect. (restul
pAdure). Locuitorit rezervl
pentru izlaz 25 hect.
Are o bisericA, cu hramul
Adormirea, deservitA de 1 preot
si I cintkret ; o scoall mixtl,
frecuentatl de 20 elevt si 14
eleve ; 1 moark de apk. ; I helestea
; I pod.
Comerciul se face de 5 circiumart.
NumArul vitelor mart e de
446 si al celor miel, de 879.
Moara-Särack mofie, a statulut,
jud. Ilfov, pendinte de mAnAstirea
CAldArusani.
Se arendeazk cu 8800 let a.
nual.
Are si o pAdure de 200 hect.
Moarele-de-Vint, suburbie, in orasul
Birlad, jud. Tutova, situatA
In partea de S.- V. a orasulut,
pe dealul cu acelast nume.
Moarta, rifi, jud. Ilfov, incepe
din rill' PAltinasul si se varsä
In riul Sterpul. UdA mosia Prundul
si are o lungime de 5 kil.,
curgInd in directiunea N.-E.
Moarta, avoifi, jud. Vlasca, pl.
CAlnistea, pe malut Argesulut,
pendinte de proprietatea Gradistea-d.-s.
a d-luf N. TAtAranu.
Moa§a (Muntele-), adure particularl,
supusl re' gimulut silvic
Ina din anul 1883, pe mo.
sia Muntele-Moasa, pendinte de
com. Strimbeni, plaiul VArbilAti,
jud. Prahova.
Mocanca, pititi, In jud. R.-SArat,
pl. Rimnicul-d.-s., com. Dedulesti
; izvoreste din dealul Plesesti
; udä com. in partea de
E. si se vars1 in riul R.-SArat,
pe stinga lut.
Mocani, sat, in jud. Neamtu, pl.
Bistrita, situat In drumul ce duce
de la tirgul Buhusi, prin Cioplani,
pe Atli Bosculeasa. Cu marginele
sale formeazA hotarul care
jud. Roman.
Mocani. Vez! BArtAlusul, sat, com.
Puiesti, jud. Tutova.

MOCANI
Mocani, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
cat. com. Racoviteni,
asezat in partea de E. a comuneT,
pe rtul Cilnaul, la poalele
dealuluT Mocani, de la care si-a
luat numele, la 11/2 spre N.
de catunul de resedinta, Racoviteni.
Are o tntindere de 35
hect., cu o populatie de 81 famili!,
san 328 suflete, din carl
45 contribuabill ; o biserica.
Mocani, nahala, in partea de E.
a com. Maneciul-Paminteni, pl.
Teleajenul, jud. Prahova, populata
cu mocanT venitT de dincolo,
si carT s'an retras din Mdneciul-Ungureni.
Mocani, tira jud. BrAila, la
kil. spre V. de satul Batog, pe
vilceaua BatoguluT, tnfiintata de
locuitorl transilvanenT. Vatra
satuluT e de 25 hect. cu o populatie
de 35 familiT, san 171
suflete.
Vite sunt : 6o cal, 16o cornute,
410 ol si 50 rimatorl.
Mocanilor (Drumul-), drum, la
N.-E. judetuluT Ilfov.' Formelza
limita intre jud, lalomita, lucecepind
dela cat. Sarindarttl-d.-j.
si pana la Dragoesti-d.-s., pl.
Mostistea.
Pe acest drum trecean primavara
nenumarate turme de oT
de la balta la munte.
Mocanul, munte, in jud. Buzan,
com. Pattrlagele, acoperit de
padure i izlaz.
Mocanul, a'eal, jud. Dolj, pl. Jiulde-Mijloc,
com. Podan, inalt cam
de 175 m. ; este acoperit cu
finete i viT.
Mocanul, ostrov, cu padure de
salde, pe domeniul
jud. Vlasca, pl. Marginea, proprietatea
statulut. Are o supra-
373
fata de 300 hect. si sine de ocolul
silvic cu resedinta in Giurgin.
In acest ostrov, la 1853, an
avut loc lupte futre TurcT si RusT.
MocanuluI (Balta-), lac, in jud.
Tulcea, pl. Macinul, pe teritoriul
com. rur. Pisica, si anume
pe acela al catunulut san Azacliul
; este situatA in partea de
N.-V. a plaseT si in cea de V.
a Com.; e formata de Dunare, cu
care comunica prin doul gtrlite
si se varsa in balta Latimei; are
112 hect. tntindere si e tnconjurata
cu stuf; contine peste.
Moceascä (Ceapa-), mo,cie, in
jud. Buzan, com. Mizil.
Moce§ti, vechie numire a cdtunulur
Lipia, com. Lipia, jud.
Buzan.
Mooe§ti, sat, fAcind parte din
com. rur. Iordacheanu, pl. Cricovul,
jud. Prahova. Are o biseria,
fondata la 1694 de loc.
Moce§ti, mofie mosneneasca, in
jud. Buzan, com. Lipia; are cam
700 hect., araturl, vii, izlaz si
padure; e sub-divizata, dupa ramificarile
vechTelor cete de mosnenT,
in urmatoarele sforT : Buzoianca,
Culoesti, Domnia, Filitis,
Maroesti, Pislareasa, Potopeasa,
Turculeasa, Vataseasca
si Vetresti.
Mociarul, munte, in jud. Buzan,
com. Trestioara, cat. Crivelesti,
acoperit de padure, izlaz si sterp
avind multa huma alba.
Mociarul, lac, in jud. Buzan, com.
Trestioara, pe virful muntelut
Mociarul. Are o suprafata cam
de 8 hect. si e inconjurat de padure
de anm i trestie. Contine
peste. Multa a fi vizitat pentru
frumusetea locului.
MODNIA
Mociarul, pîruf, in jud. Buzad,
com. Trestioara ; iese din lacul
Mociarul, desparte muntele Pitigoiul
de muntele Mociarul
se scurge in rtul Slanicul,
fata catunulul Lopatari din com.
Lopatari.
Mociarul, movie, in jud. Buzan,
com. Trestioara, cat. Crivelesti;
are 620 hect. curaturT, fineata,
livezT, padure i sterp.
Mocirlele-LeotiI, poiand, in jud.
Muscel, la o inaltime de 2 k11.,
inconjurata de toate partile de
inaltimT. De la bata acelor
timY izvoresc o multime de izvoare,
cae favorizind desvoltarea
mat abondenta a vegetatiuneT,
face ca suprafata aceleT poenT sa
se acopere de turba.
LocuitoriT maT numesc aceasta
localitate si Caldarea, din cauza
forme! sale.
Mocra, pddure, pe teritoriul satuluT
Comarna, com. Poeni, pl.
Codrul, jud. Iasi, proprietatea
comuneT Iasi.
ModIrceni, mahala, facind parte
din com. rur. Tomsani, pl. Horezul,
jud. Vilcea. Are, impreuna
cu Bogdanesti, o populatie
de 350 locuitorT (15o barbatT,
200 fem el).
Ad e o biserica, fondata la anul
18 to de Anghel Chiceanu si altT.
Modirceni, vale, izvoreste din
Dealul-Pletrarilor $i se varsa
riul Bistrita, in raionul comunet
Tomsani, plaiul Horezul, jud.
Vticea.
Modnia, vale, jud. Vilcea, pl.
Cerna-d.-s., com. Brosteni, izvoreste
de la E. comunet; uda
catunul Glteji si se varsä in
riul Cerna, intre comunele Brosteni
i Lapusata.

MODOAIA 874 MOGANDXNENI
Modoaia, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-s., formatA din 2
cAtune : Modoaia ì Grosi, situatg
pe valea riultli Cernisoara,
la 45 kil, de capitala judetului
si la 40 kil, de a pl4ef.
Are o populatie de 595 locuitori,
316 bArbati, 279 t'eme',
locuind in 207 case ; 2 biserici,
in fie-care cgtun cite una.
Meseriasi sunt : 8 lemnarT, 3
croitori si 2 cizmarT.
Vite 15 cal, 118 bol, 70
vaci, 48 capre, 30 oT, 150 porci.
LocuitoriT din cgtunul Grcni
sunt mosnenT, iar 79 din Modoaia
s'ad improprietgrit la 1864,
ciad li s'aii dat 276 hect. pe
mosia statului Modoaia, fostA
pendinte de Episcopia
and timpul e prielnic, se fabricg
aci pAng la I000 decalitri
tuicg.
ToatA comuna, cu iziaz cu tot,
are 1044 hect.
Veniturile i cheltuelile comunel
se urcA la 600 leT anual.
E brAzdatä de dealurile : Cernei,
Luncavgtul, Valea-luT-Filip,
Traca, Socetul, Valea-Voicii.
Modoaia, sat, fAcind parte din
com. rur. Modoaia, pl. Cernad.-s.,
jud. Vilcea. Are o bisericA.
LocuitoriT improprietArit
la 1864.
Modoaia, deal, la Vestul comaneT
Popesti, pl. Cerna-d.-s., jud.
Vilcea. Are directia de la N.
spre S. si separa comuna Modoaia
de comuna Popesti.
Modoaia, mofie a statuluT, fostA
pendinte de Episcopia Rimnicul,
situatg in comuna Modoaia,
pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Se arendeazg cu i loo lei
anual.
Modoaia, plia'ure, a statului, in
intindere de 1263 hect., situatA
In com. Brosteni, pl. Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea, formatg din trupurile
: Hotgrasca (127 hect.), Aninosul
(896 hect.) si Valea-Urzica
(240 hect.).
Modorani, mahala, in jud. Mehedinti,
com. rur. Negomirul, pl.
Vgilor.
Modreni, sat, in jud. R.-Sdrat,
plaiul Rlmnicul, cAtunul comuneT
Valea-SAlcieT, situat in partea
de E. a comuneT, pe malul
sting al riului alnAul, la poalele
dealulur Modreni, la 200
spre E. de cAttinul de resedintA,
Valea-SAlcieT. Are o intindere
cam de 32 hect., cu o populatie
de 48 familiT, sati 212
suflete, din carT 38 contribuabili.
Modruzeni, ditun, in jud. Putna,
pl. uita, com. PAdureni.
Are o populatiune de 180
suflete, locuind in 55 case.
Modruzeyti, fost sat, in judetul
Buzgii, comuna Vadul-Sorestilor.
Modruzeyti i Capreyti, mofie
a statuluT, In jud. Buzgii, com.
Vadul-Sorestilor, pendinte de
Episcopie. Are 520 hect., cea
mal mare parte arabile, apoi
fineatI, vie i pgdurea Mula, saii
apreasca, de 138 hect.
Aceastg mo0e a fost dAruitA
de Dan, marele Voevod, boeruluT
Stroe si luT David Mares. Hrisovul
e scris in Arges, anul .
Martie 25. (Condica Episcopief,
fila it I). MaT tirziii s'a dAruit
EpiscopieT. Mata Basarab iartA
pe locuitorli de aci de bir, ca
poslusnici aT EpiscopieT. Doi
tgrani ati venit la Matel sg cearg
a fi pul la bir, insg Matei dA
hrisovul din 7162, Septembrie,
prin care interzice de a se lua
bir de la Modruzesti.
Modruzul, deal, se intinde de
la E. la V., in partea de S. a
dealului Schinii-Tescului, com.
Tirzii, pl. Crasna, jud.
si se terming in esul Lohanul;
pe el se cultiva cereale, pe o
suprafatA de 122 hect.
Modruzul,firia, care e scurgerea
apelor din valea Modruzul, Struna
i Ichim de pe mosia Deleni,
pl. Copla, jud. Botop.ni. Curge
spre N. si se varsg in Miletin.
Mofleni, sat, juci. Dolj, pl. Ocolul,
com. Balta-Verde, situat pe apa
JiuluT, la V. de satul de reedintg,
Branistea. Arco populatie
de 338 suflete, 177 bArbati
161 femei. Locuesc in 75 case.
Copiii din sat urmeazg la scoala
mixta din satul Branistea, ce
este la 3'12 kil. In, sat se aflg :
croitor, t cizmar i S circiumr.
AlAturi de podul BucovAtuluT,
se ggsWe o lAptArie model, unde
se face unt, brinzg alba i cascaval
de buná calitate.
Mofleni, fost sat deosebit, jud.
Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. BucovAtul.
AzT tine de com. Balta-
Verde, din pl. Ocolul.
Mofleni,mofie, a statuluiimpreunA
cu Virvorul, jud. Dolj, pl. Jiul-de-
Mijloc, com. Virvorul i pl. Ocolul,
com. Balta-Verde. Are o
intindere de 266 hect. Se glseste
pe dinsa i pAdure.
Mofleni, pädure, a statului; jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Balta-
Verde, in intindere de 65 hect.
Se ggseste pe ambele pArti ale
soselei judetene Craiova-BucovAtul..
Este populatg cu artarT,
cerl, frasini i stejarT, acestia predominind.
Mogändäneni, cittun, jud. Arge$,
pl. Pite§ti, fácind parte din

MOGETTI 875 MOG0E5TI
com. rur. Richitelele-d.-j. Are
o populatie de 69 familif, sal-1
284 suflete ; o biserica, cu hramul
Sf. Gheorghe, deservita de
un preot qi un cintaret.
Mogelti, mahala, fkind parte
din com. rur. Slatioara, plaiul
Horezul, jud. Vilcea. Cade in
partea de N.-V. a comuneT
este udata de Valea-OarbeT $i de
Valea-luT-Stan. Are o biserica.
Mogol, vale, jud. Vilcea, plasa
Ocolul, com. Titireciul, la 1r2
kil. i spre E. de vatra satuluT.
Mogorogea, munte, in judetul
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, comuna
Calugareni, situat spre
satul Coroiul, in ramura munteluT
Domesnicul i in prelungirea
munteluT Virful-Mare.
Mogorogea, in judetul
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, comuna
CA/ugareni ; izvore$te din
dealul cu acelasT nume 0. se
varsa pe stinga piriuluT Hangul,
intre satele Coroiul i Galbazeni.
Mogo§anca, mofie a statulur, in
jud. Teleorman, pl. MargineT,
com. Furculesti. Are o intindere
de 250 hect. Se mal numeste
i Ulmeni-Mogosanca.
Mogo§ani, com. rur., jud. Dimbovita,
pl. Cobia, situatá pe o
cimple, numita Cimpia-Arge$uluT,
la citi-va kil. spre S.-E. de
Glesti i linga calea ferata j3ucuresti-Pitesti-Virciorova.
Prin raionul comuneT, curge
apa Tinoasa i spre S., riul Argesul.
Are un singur podes peste
apa Tinoasa.
Se compune din patru catune
: Mogosani, Frasinei, Puroinica
i Tetcoiul, cu o populatie
de 1400 locuitorT.
In comuna sunt tref bisericT;
o scoala, conclusa de un invatator,
platit de stat ; o moara
de apl.
Se invecineste: la E. cu Coste$ti,
la V. cu Cojocarul, la N.
Cu Matasarul si la S. cu com.
Grect. De Matasarul se desparte
prin hpa Tinoasa, de Greci prin
1-11 Argesul, iar de Cojocarul
$i Costesti prin cimpie, uninduse
mal cu toate comunele vecine
prin sosele vecino-comunale.
E situata la 112 kil. spre S.
de halta Matasarul,
Mogo§ani, atun, apartinind comuneT
Bobul, pl. Amaradia, judetul
Gorj, situat la V. comuneT
Bengesti, pe maIul drept al riuluT
Blahnita.
Are o suprafata de 970 hect.,
din carl : 445 hect. arabile, 381
hect. finete, 13 hect. vil, 20
hect. padure mare, 55 hect.
dure mica, 35 hect. pomet, 16
hect. izlaz, i 5 hect. vatra satuluT.
Are o populatie de 76 familiT,
san 384 suflete, din carl 76 contribuabill
; o biserica, deservita
de preotul de resedinta.
Locuitorif posea : 15 plugurl,
z8 care cu bol; 263 vite
marl cornute, 27 caL 754 or,
137 rimatorr, 12 capre; 13 stupf
Cu albine.
Comunicatia se face prin drumurl
ordinare.
Din centrul catunuluT pleaca,
un drum ordinar numit Macean
ul.
In sat se &eso : I put
2 fintini.
Mogo§ani, mahala, in jud. Me-.
hedinti, pl. Motrul-d.-j., com.
rur. Susita.
Mogo§anul, pida, pe mosia Mihoreni,
jud. Dorohoiii, pl. Herta,
com. Buda,
Mogo§easci (Salda-),
in jud. Buzad, com. Smeeni.
Mogo§e§ti, com. rur., In partea
de S.-E. a piase' Stavnicul, judetul
Iasi, situata pe costisa
despre E. si N. a culmer dealuid
Bordea, ce inconjura toata
plasa in partea despre S.
Se compune din satele : Mogo$esti
- Frumoasef, Mogosesti-
GalateT, Budesti, Minjesti si Vocotesti,
cu o populatie de 462
familif, sad 1947 suflete.
Tot pamintul comunel este
deluros, acoperit cu padurT, livezT
si viT ; sunt $1 putine $esurT,
udate de mal multe pirae.
Are 5 bisericT, deservite de
2 preoti, 5 cintaretT si 3 eclesiarhT;
2 colr, conduse de 3
InvatatorT $i frecuentate de TOI
elevT; o moara de Vint, 2 de
apa si 2 cariere de piatra.
Prin aceasta comuna trece
drumul judetean Ia$1 - Vasluid,
peste Dealul-Border. Prin mijlocul
el trece drumul comuno-vecinal
de la Ia$i la Vasluid prin
satele: Budesti, Hadimbul $i Mironeasa,
tot peste Dealul-BordeT.
Budgetul comuneT e de 9703
ler, 47 banT, la veniturr si de
9681 leT, 75 banl, la cheltuell.
Vite: 2337 vite marT cornute,
320 oí', 260 capre, 152 cal qi
407 rimAtorr.
Mogo§e§ti, com. rur., jud. Olt,
pl. Vedea-d.-j., situata pe valea
Mogosasca, spre V. de Plapcea-
Mare, la 20 kil, de capitala
judetuluT.
Casele raspindite atit pe vale
cit $i pe ambele dealurl s'ad
pus la linie inca din timpul luT
Alexandru Ghica (1834 1842).
Arara de numirea oficiall, comuna
Mogosesti in partea de N.
se mal numeste Grajdul, lar in
partea de S., Olteni. Statul a
dat o parte la insurateT in 1864

MOGOEM 876 MOGWVTI-
si 1879 si parte a vinduto in
loturf.
Are o populatie de 1014 locuitorl.
Sunt 3 bisericf, deservite de
2 preotT.
Biserica despre S. poarta inscriptia
urmatoare :
Aceastä sfintä li Dumnezeeascit biserica,
ce se cinstete li se präsnueyte hramul
Sí. Nicolae s'a ridicat din temelic
§i s'a tnfrumuseat, dupä cum se cede
de robul lul D-zeil . .. (lipsqte), In zilele
prea Luminatulul Domn Io Grigorie
Ghica Voevod. Insä, dupli spusa locuitorilor
bätrInl, ctitor al acestel bisericl a
fost un anume Stroe Ciobanul, care, se
zice, a ridicat acest läca, pe locul unde
era o alai bisericii de lemn in crtng.
A doua biserica, din centru,
cu hramul Adormirea MaiceY
Domnulur s'a rezidit la anul
1882 si este de lemn. A treia
biserica, de la N. comunel, cu
hramul Sf. Dumitru si Cuvioasa
Paraschiva, s'a zidit la a. 1841.
Are o scoala, infiintata la
1875, frecuentad de 44 copiT.
Locuitorii sunt mosnenT; 47
s'ad improprietarit la 1864, &id
li s'ají dat 158 hect., si 28
la 1879, dindul-se 140 hect.
In mosia statuluT Clocociovul.
Vite sunt: 57 cal si Tepe, 220
bol, 56 vacf, 1500 of li 20
porcT.
Comuna se intinde pe o suprafad
de 1914 hect.
Veniturile si cheltuelile com.
sunt de 2814 leT, 94 banT.
Comerciul se face de 4 cit.ciumarT.
O osea comunala, care merge
de la N. la S. si care se intilneste
cu soseaua nationala
Slatina-Pitesti, inlesneste comunicatia
intre aceasta comuna si
comuna Constantinesti.
E brazdata de dealul Plapcea,
pe care se cultiva cereale,
fiind si cite-va petece de vie.
De la N. la S., o uda girla
Mogosasca, in care se vara.
piraiele : Bechianca, Barbul, Iacovul,
Bajasca, Raduca, Sararul,
Pahontul, Gerul, Grajdul,
Basamacul, Gropile, afara de
alte multe vilce/e.
Se zice ca dateaza din timpul
luT Negru-Voda. Primul locuitor,
spune legenda, ar fi Mogos,
care avea 4 copif (3 baetT
si o fata) si din carl ad ramas
4 neamurT : Budesti, Schiopesti,
Saraolesti si Cuingesti.
Mogoqe§ti, com.. rur., in jud.
Roman, pl. Moldova, spre N.
de orasul Roman .si aproape
de extremitatea judetuluT, la 30
kil, de el si la 31 kil. de resedinta
plaseT.
Este formad din satele : Mogosesti
si Muncelul-d.-s., cu rere§edinta
com. in satul Mogosesti.
Are o populatie de 526 familif,
saa F797 suflete, din ea/1
200 fam. de Ungurl si 17 fam.
de EvreT.
Sunt 4 bisericT de lemn : 2
ortodoxe si 2 catolice; o scoala
mixta.
Budgetul com. e la veniturT
de 5227 leT, si la cheltuelf, de
4957 le
M0g0§e§ti, sat, pe mosia cu acelasf
nume, com. Buda, pl.
Herta, jud. Dorohoia, Cu o populatiune
de 196 familiT, saii
799 suflete.
Este situad. la poalele padureT
si e formad din cAtunele :
Mogosesti, ce formeaza vatra
satuluT si Lunca, asezata mal
jos, Miga un smirc.
Proprietatea mosiel e a mostenitorilor
raposatuluT Grigore
M. Holban. In vechime a fost
a manastireT Holcea din Bucovina,
pana la 1785; lar in urma
a manastirei Mogosesti.
Are 2 bisericT, deservite de
2 preotT, 2 cintdretT O 2 pA1A-
marl: una, fosa manastire de
calugarT, cu hramul Nasterea-
MaiceT-Domnului, zidita in 18 8
de monahul Saya Holban si a
doua de lemn, facuta la 1794
de Ignat Batrinul si restaurad
In 1851 de spatarul Mihalache
Holban, fost epitrop al manastireT.
SateniT improprietariti ad 321
hect., 8 ar., pamint, lar proprietarul,I30
hect:, 33 ar., cimp, 286
hect., 44 ar., padure si ro pogoane
vie.
Drum principal este acel de
la Mihaileni la Mamornita, trecind
pe linga sat.
Mosia se limiteaza cu Mihoreni,
Buda-Mare si Becesti.
Mogo§e§ti, sat, facind parte din
com. rur. Copaceni-Mogosesti,
pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este situat
la S. de Bucuresti, pe malul
sting al riuluT Argesul. Pamintul
saa e mlastinos in partea
de N.
Se hiende pe o suprafata de
656 hect., cu o populatie de
371 locuitorT.
D-1 V. M. de Gravie are 360
hect. si locuitoriT, 296 hect. Proprietarul
si locuitoriT cultiva tot
terenul.
Are o biserica, cu hramul
Intimpinarea Domnulur, deservid.
de I preot si 2 cintAretT;
o coa1.ä mixta, frecuentad de
21 copiT.
Comerciul se face de 2 circiumarT.
Numarul vitelor marT e de
219 si al celor miel, de 232.
Acest catun se crede a fi intemeiat
de la 1814. MaT inainte
se zice ca. ar fi fost asezat in
valea ArgesuluT, nu departe de
locul ce-1 ocupa azY, si ca in
urma unuT luce mare, locuitoriT,
pe la anul 1826, si-aa asezat
casele pe deal.
Poarta numele lui Mogos-Vor-

MOGOSESTI 877 MOGOSESTI
nicul, care, dupa cum se zice,
a fost intemeetorul catunuluT,
pe mosia sa. Nu se stie Cu siguranta
cind a fost intemeiat
in vale, dar se constata cä de
la anul 1824 catunul a trecut
in stapinirea luT Constantin BO.laceanu
i a urmasilor saI, pana
In timpil maT din urma.
Despre Mogo, se povestete
cà cu infiintarea catunuluI in
vale ar fi zidit niste frumoase
case in coasta dealuluI si dupa
aceea ar fi ridicat si o biserica
tot in vale, dar ramasitele acestora
nu s6 maT vad azT. Mogos-
Vornicul, boier de divan, a adus
la cunoOnta locuitorilor de prin
prejur i a veneticilor, ca orTcine
ar avea dorinta sa se aseze
cu familia sa pe mosia luT,
va fi scutit de toate dajdiile catre
stat, nu va avea niel o suparare
din partea verT-caruia
pamint de hranä in de-ajuns.
Mogo§e§ti, sat, facind parte din
com. rur. Barasti-de-Vede, pl.
jud. Olt ; este situat
la E. comung si are o populatie
de 140 locuitorT.
Mogo§e§ti, sat, in jud. Roman,
pl. Moldova, com. Mogosesti,
la 30 kil. spre N. de orapl
Roman si la 31 kil. de resedinta
pl4eT, situat aproape de
extremitatea judetuluI, pe malul
drept al riuluT Siretul.
Este resedinta com. Mogosesti.
Are o populatie de 164 familiT,
sali 571 suflete, din Cali:
Too familiT de UngurT i 2 familiT
de EvreT.
Sunt 2 bisericI de lemn : una
ortodoxa si alta catolica. UnguriT
din acest sat tin de parohia
Halaucesti.
Are un pod umblator pe
tiul Siretul.
Se face ad bilciti la 14 Septembrie.
Mogo§e§ti, numire, ce se da mal
inainte satului Volintiresti, din
jud. Roman, pl. Siretul-d.-s.,
com. Helestieni.
Mogo§e§ti, miindstire, in jud. Dorohoiti,
pl. Herta, com. Buda,
la 2 ore de Herta si la Oh ore
de Mamornita, pe un drum cam
anevoios.
Biserica bine zidita se inalta
intre casele egumenestI, acele
pentru soborul monahal i incaperile
pentru institute,_toate inconjurate
de solidul zid al ogra-
; iar de-asupra porta se lidicä
turnul clopotnitg. Una acestea
se adauga pe o parte gil:
dina culivata bine formata, pe
de alta parte satul Mogosesti.
Biserica are hramul Nasterea-
MaiceT-DomnuluI.
Stefan Holban, boer, proprietar mare
din acest judet, dedat viete celibatare,
se ocupa co exploatarea proprietätilor
sale si cu intinsä apicultura; avind multe
marI prisecI, chiar Ti pe mosil sträine.
Cu asa preocupare, avutul ski"' crestea,
vrIsta Inainta i aplicarea c1tr devotiile
religioase sporea IncIi mal mult, determirandu-1
a lea shima monahalä, cind cäpätit
numele de Saya. Spre complectarea
aplickel sale pioase, la 1818, pe mosia
sa Mogosesti, alese frumoasa pozitie Intr'o
infundäturl a dealurilor spre Mihoreni
i Culiceni i fondeazil aceastä mlniistire,
de care institutil, judetul era cam
lipsit. Dupä terminare Inzestrind-o abondent
co necesariile oficiului Divin, adunä
sobor de cianea $i solida de la Chiriarchie,
numirea unul Egumen, In care
calitate a venit Arhimandritul Athanasie
Sevastias, ce In urmä deveni Arhiereul
Athanasie Sevastias, dupli care supuse
mänästirea cltrl Mitropolia din Iasi, pentru
controlul conducerel si al intretineret
Saya Holban prin testamentul sIll prevedca
: cum sä se tritretinä mänästirea,
soborul i toste ale el% cum sk se Intretinä
o bolnitit (spital) cu 15 paturi,
spre vinclecarea siirmanilor suferiotl, atienda-se
co leacurile cuveuite de un doctor
Inviitat, avind toste cerote de stiintä.
si regará pentru asemenea asezlimint, &fi*
Intrerupere vre-o datä ; cum si se urmeze
cu bisericile de pe toate proprietitile
sale ; cum sil se Intretinii o scoalä.
la care sil se deprinzA copia sätenilor
Cu lumina Invitilturel; cum härkeste
nestrilmutatii proprietate a mänästirei Mogosesti
averea sa compusä : din toate
vitele i prisäcile, co le avea In diferite
locurI si din mosiile Mogosesti, Horboya
(Sanihäul), Pilipluçi, Hilisiul, toate
In acest judet, T Epureni In jud. Botosani
; cum si se facit biserici la mosiile
aceste, carI nu ají asa sfinte locasurY.
Dupil aceste dispunc, ca averea aceasta
sä se administreze de epitropia co in.
stitue, i niel vr'o rudenie sä JIU sibil
amestec salí pirtiisie la venit ; ca mosiile
sil se arendeze licitativ la locasul Mitropoliel
din Iasi si administratorul epitropiel
sI dea seamil controliceste la comisia
ce o Andueste.
Dispozithle acestea multY anI dupä
muartea fondatorulul s'ail indeplinit, dlndu-se
regulat la Mitropolia din Ia.si,
seamä de administrare pänä In anal 1859.
Murind Spitarul Mihalache Holban
ce era läsat epitrop administrator prin
testament, erezil frata Iorgu si Grigore
Holban, un timp luarran arendl mosiile
mänistirel ; apol In prevederea lega* de
secularizare, puserä stapinire absoluta pe
acele mosil.
Ministerul bazIndu-se pe testamentul
riposatulul monah Saya Holban ; pe legea
secularizilrel din 1859 si 1863 si pe art.
760 din Codul Calimah, reclama la 20
Iulie 1867 asupra D. Gr. M. Holban, ca
sii dea In primirea statuluI mänästirea
Mogosesti ca toate bunurile venite el de
la riiposatul monah Saya Holban, si la
29 Aprilie 1868, avocatul statuha a sustinut
lnaintea Tribunalului din Dorohohl,
cl, dupä promulgarea legel de secularizare,
urmind Statul sI lämureascil averea
afierositil de monahul Saya Holban, Mogosesti
se stipineste de d-nul Grig. M
Holban, In baza clama din testamentul
recunoscut de Gavera prin Hrisovul Domnesc
din 26 Aprilie 1847. Cl combätind
aplicares acestel clauze, ceru restitairea
totalel averI ciare Stat si tot odatä a fi
obligat sit dea socotealK de administraren
eY de la 1859 plinä la predare.
Tribunalul a holiirtt:
Mänästirea Mogosesti, In baza tes.
tamentuluY fiind personnl juridicä, trebue
sä fie proprietara averei Rima el prin
testament o acelel venia mal In urmä ;
cl representantul familiel (D. M. Holban)
d-nul Gr. M. Holban sä administreze
averea dupii dispozitiile testamentuluT
sä dea seamil la Curtea de Compturl, con-

MOGOMTI 378 MO GOWAIA
form legei respective Cu in cepere de la 1869,
pe tot timpul Clt a fost i va fi Ingrijitor
fi administrator m'iniistireI. Cit statul este
drept i dator a observe fi sit oblige la
dare de seamrt pe epitropul de administraVa
averel. Cit pentra indeplinirea i abaterea
sa, poate sit fie tras la tispundere.
D-nul Gr. M. liolban, nemulomit cu
aa hotiirlre, a recurs la autoritii/ile superioare,
de la call c4tigind hotibirea
dupi dorin(ii, in urma imptirti averea co
frOf i surorile sale.
Mogo§e§ti, fast sat, jud. Dolj,
pl. Ocolul, com. Malaqti, atund
dud com. Malle0i facea parte
din pl. Amaradia.
Mogo§e§ti, mahala, jud. Vilcea,
pl. Ocolul, com. rur. Stoenesti.
Mogo§e§ti, deal, pe care se afla
asezatä com. Copaceni-Mogomti,
pl. Sabarul, jud. Ilfov. Are
o lungime cam de 2 kil. si pe
dinsul se cultivd 260 hect. vie.
Mogo§e§ti, saa Dealul-Ciure§tilor,
deal, jud. Vasluia, pl.
Funduri. Este o prelungire a
dealuluf Mogosesti din jud. Iasi ;
se tntinde de la N. spre S., pana
la mijIocul com. Scheia, de uncle
se ramificà in alte trei parti,
numite : Dealui-Tauruluf, al-Movilitef
i al-Muncelului.
Mogo§e§ti,mofie, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Costisa. Se
mal numeste i Litani ; este situata
pe Rugg. moiile Bodesti-
Buhusoaia i Carmanesti.
Mogoqe§ti, tnofie, a statuluf, jud.
Olt, fosta pendinte de mandstirea
Clocociovul. Se arendeaza
Cu 5200 leT anual.
Mogo§eqti, pddure, in jud. Roman,
pl. Moldova, com. Mogosesti,
in intindere de 200 hect.
Mogo§e§ti, pcidure, a statuluT, in
intindere de zoo hect., com.
Mogosesti, pl. Vedea-d.-j., jud.
Olt.
Mogo§e§ti-FrumoaseI, sat, in
partea de S.-E. a com. Mogoesti,
pl. Stavnicul, jud. Iasi,
situat pe cost4a dealului Chiscul-luf-Toader,
cu fata spre N.-E.
Legenda spune cä numeIe if
vine de la un razes, numit Mogos,
care avea In stapinire acest
loc, i in urma impartindu-1
la tref fif al sar, s'a intemeiat
satele acestea, numindu-se
ale Mogosestilor, iar numele de
Frumoasa i s'a dat dupa manastirea
Frumoasa, cdreia a
fost inchinata mosia, pe timpul
calugarilor Gred.
Are o populatie de 192 fasaa
824 suflete ; o bisezidita
la 1842, deservita
de i preot, i cintAret si i eclesiarh
; o scoala., infiintata in
1865, frecuentata de 69 elevI.
Mosia apartine statuluf. Pe ea
se afla padurf, lived si vil.
LocuitoriT posed& : 720 vite
marf cornute, 47 cal; 107 of si
180 rimatorf.
Mogo§e§ti-Gälà'teI, sat, in partea
de E. a com. Mogosesti, pl.
Stavnicul, jud. Iasi, spre V. de
satul Mogoesti-Frumoaser, situat
pe dealul Galatei si costisa
dealuluf Huma.
Are o populatie de 85 familiI,
sail 357 suflete ; o biserica,
cuta de locuitorf la 1868, cu
cintaret.
Mosia Galata e proprietatea
statultif. Parte din ea s'a vindut
in 1886.
Vite sunt : 19 cal, 302 vite
marl cornute, z r of si 65 rimatorf.
Mogorqti-Volintire§ti, mofie,
a statuluf, in jud. Roman, pl.
Moldova, com. Mogosesti, arendata
anual cu 15600 Id anual.
Mogopaia, sat, jud. Ilfov, pl
Znagovul, facind parte din com.
rur. Bucoveni. Cade spre N.-V.
de Bucuresti si la S.-E. de Buciuraeni,
pe malul sting al nului
unde acesta formeaza
lacul Mogosoaia.
Prin sat trece soseaua judeteana
Bucuresti-Tirgoviste.
Suprafata satului e de 3507
hect., itnpreuna cu Chitila
Odaile, Cu o popuIatie de 647
locui torY.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Gheorghe, deservitl de i preot
si I cintaret ; o scoala mixta,
frecuentata. de 16 elevf si 7 eleve;
i pod.
Mosia, fosta proprietate a
Principelui N. G. Bibescu, apartine
d-lui Movill, care are 2820
hect. i locuitorilor, cad ad 687
hect. Proprietarul cultiva moo
hect. (z43 hect. izlaz, 1600 hect.
padure, restul necultivabile). LocuitoriT
cultiva 659 hect. (37 hect.
sterpe).
Comerciul se face de z circiumar
i r hangia.
Numarul vitelor mall e de
238 si al celor miel de 577.
Mogopaia, stalie de dr.-d.f.,
jud. Ilfov, pl. Dimbovita, cat.
Baneasa-Herastraa, pe linia Bucuresti-Ciulnita,
pusa in circulatie
la 17 Noembrie 1886. Se
aflä intre statiile Bucuresti (6.8
kil.) i Pantelimon (9.6 kil.).
Inaltimea d'asupra niveluluf marif
de 82'.57. Venitul acestef
statif a fost de 51635 lei, 35 b.
Mogopaia, fort, in jurul Bucurestilor,
jud. Ilfov.
Mogowaia,pddure, (1600 hect.),
jud. Ilfov, p/. Znagovul, I-0sta proprietate
a Principeluf N. G. Bibescu.
Mogo§oala, gîrlti, lzvoreste din

MOGWL 379 MOINETI
muntiT com. Tesila, pl. Pelepul,
jud. Prahova; curge de la E. spre
V. si se varsa in riul Doftana,
pe tdrmul sting, in raionul comune!
Tesila.
Mogo§ul, saa Tutumeica, deal,
In jud. Gorj, plaiul Novaci; se
intinde din hotarul Aninisiul,
spre S., formind malul drept
al CiocadieT, pana in dreptul
catunulur Ciocadia, unde se termina.
Mogo§ul, pida, jud. Prahova, pl.
Teleajenul, com. Maneciul-Un gureni
; i2voreste din muntele FataluT-Gherghel
; curge de la N.-V.
catre S.-E. si se varsa in riul
Teleajenul, pe malul drept.
Mogo9u1, vale, jud. Vlasca, pe
proprietatea Dusani, a EforieT
SpitaleIor Civile din Bucuresti,
pendinte de com. Letca-Vechle ;
sé varsa in apa Glavaciocul.
Mohoräni, suburbie, a orasuluT
Roman, jud. Roman, situata in
partea de V.
Mohorlti, sat, facind parte din
com. Motoseni, jud. Tecucia, situat
pe coasta estica a dealuluT
cu acelasT nume, la 4 kil, de
resedinta com. Are o populatie
de 57 familiT, saa 255 suflete,
carI locuesc in 52 case.
Pe dealul Mohoriti se afla 4
morI de Vint.
Mohorul, munte, in jud. Gorj,
plaiul Novaci, si in directie N.
de comuna Novaci, situat filtre
muntil Urda, Papusa, Plescoaia
si Iezerul, pendinte de comuna
Pociovali
Moi, com. rur. si sat, in jud. Gorj,
pl. JiuluT, la S. com. Rovinari, pe
poseaua nationala Filiasi-Pietrosani
si in partea stinga a JiuluT.
Une. Mara. Dietiostar Geografia Fol. II!
Suprafata comuneT, formata
dintr'un singur sat, e de Io86
hect. din carT : 500 hect. padure,
6o hect. izlaz, 25 hect. fìnete
521 hect. arabile.
Are o populatie de ioo fa.
mili!, sati 65o suflete ; i coala.,
frecuentata de 37 copiT ; I biseria.
de lemn, fondata de locuitorT
in anul 1882, deservita
de 2 preotT si 2 cintAretT.
LocuitoriT posea: 40 plugurT,
31 care cu bol, 2 carute cu cal;
181 vite marT cornute, I I cal,
113 oT i capre si 64 porcT.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 1033 leT, lar la cheltuelT,
de 936 leT.
Comunicatia in aceasta comuna
se face prin soseaua nationala.
Moiasa, munte, al com. Cartiul,
plaiul Vulcan, jud. Gorj, spre
N.-V, comuneT, cea maT mare
parte gol, lar pe vid' putin acoperit
de brad si fag.
Moioeni, sat, facind parte din
com. rur. Prahovita-d.-s.; jud.
si pl. Prahova.
Are o populatie de 106 locuitorl.
Moime§ti, sat, In partea de S.-
E. a com. Radiul-MitropolieT, pl.
Copoul, jud. Iai, situat pe coasta
despre E. a dealului Moimesti.
Are o populatie de 16 familiT,
saa 94 suflete.
Vite : 379 vite marT cornute,
42 caT, 1270 o!, 6 rtmatorT si
I i bivolT.
Moimesti, deal, pe a cal-u' cos-
Usa de E. e situat satul Moimese,
com. Radiul-MitropolleT,
pl. Copoul, jud. Iasi.
Moime§ti, Ørîü, jud. Iasi, pl.
Copoul, com. Radiul-MitropolieT ;
izvoreste din partea de S.-V.
a dealuluT Moimesti, curge spre
S., printre dealurile Pitcani
Vulturi, pana. ce da in valea
ptriul ZahorneT, la Capul-DealuluT.
Moine§ti, com. rur., jud. Baca,
pl. MunteluT, asezata pe Podisul-
Moinestilor, format de muntiT
si de dealurile : Strigoiul, Santa,
apoT Tasbuga, Magura, Osoiul,
GavreT i Dealul-Mare, ce despart
Tazlaul-Sarat de Trotus.
Se compune din 4 en-une:
Tirgusorul-Moinesti, primaria si
resedinta plaseT, Lunca-Moinesti,
Pirtul-Moinesti pi Dealul-Mare.
Moinesti inca pe la 1803 (Condica-Liuzilor)
iT gasim cu mosiT
razasestl, producind pacura, despre
care dovedesc numeroasele
fintinT de pacura parasite ; apoT
a trecut in stapinirea HatmanuluT
Alex. Mavrocordat si un
hrisov domnesc al luT Mihaia
Sturdza, din 1844, reguleaza embaticurile.
Se margineste la N. cu com.
Valea-Arinilor ; la V. si S., cu
com. Vasiesti; iar la E., Cu com.
Podurile. Este strabatuta de Piriul-Moinestilor
si de Urminisul-
Mare.
Arco populatie de 790 familir,
sail 3777 sufiete ; 3 scoale, una
primara urbana de baetT, care
functioneazä din 1862, a doua,
de fete, care functioneaza din
1867 pi a treia, scoala izraelita;
2 bisericT ortodoxe, In Tirgusorul-Moinesti,
deservite de 2
preotT si 2 cintaretT si una catolla
; 42 dirciumT.
Teritoriul comuna are o Intindere
de aproape 3000 hect.
Padurile : Magura, Fundul-GavreT,
etc., ocupa 2500 hect.
Proprietar mare este «Societatea
de comert si industrie a
petroleuluT, Moinesti-Tazlaa-$olontul»,
care are o mosie, Moinesti,
In tntindere de 1700 hect.,
49

MoirstEM 380 Mor$A.
din care 750 plmint produetiv.
AceastO mosie dl un venit
anual de 34000 le!.
Pe terenul comunei se gAsesc
4 izvoare de ape minerale: clorosodice,
fier, sulf. Pleura In mare
can titate, se scoate necontenit
de mal* bine de roo anT. Sunt
70 fintinT In exploatare pe mosie.
Sunt 15 fabrici de petroleti ;
una fabrica de luminAri de stearind;
una fabricA sistematicA
pentru lemne de constructie;
un herlstrAti de apA.
DupA legea rurall din 1864,
la 47 locuitori saü dat 162 ala
40 prájini in improprietArire.
Vite sunt: 196 cal, 454 vite
mar! cornute i 208 porci.
Budgetul comuneT e la venituri
de 45080 lei, 24 batir
la cheltueli de 33786 le!.
Teritoriul comuneT este stràbAtut
de calea judeteanl BacAl-Moineti-Tirgul-Ocna.
Intre
acest din urmA oras si Moinesti
este o cale feratA, care trece
pe malul TrotusuluT pAnl. la Cománesti,
si de aci la Moinesti.
Distantele: la BacAti, capitala
districtuluT, 47 kil.; la comuna
Valea-Arinilor, 4 kil.; la com.
Vástesti, 3 kil. ; la com. Podurile,
5 kil.
Moine§ti, tirg-ufor, jud. BacAtl,
pl. Muntelui, resedinta com. Moinesti,
situat pe un podis al muntilor
MAgura i Osolul.
Are 665 familiT, saa 3248 suflete;
2 coll primare urbane,
una de bdeti si a doua de fete;
o scoalA izraelitO ; 2 bisericI ortodoxe
: una cu hramul SE Niculae,
eldditA de locuitori In 18
a doua cu hramul Sf. Gheorghe,
claclitl tot de locuitorT In
1862, deservite de 2 preoti si
2 cintAretir; o bisericl catolicl,
clAdità de locuitorT in 1836, cu
cintAret ; un templu evreesc,
Cu un rabia; circiumi sunt 40.
In acest tirg este resedinta
sub-prefecturei piase MunteluT,
a judecAtorieT de pace, si perceptia
circumscriptieT.
Se maT afll un spital intretinut
de judet, cu io paturi de
blrbati si 9 de femeT; o farma-
; un biroil telegrafo-postal;
societate evreieascl de economie
Armonia » infiintatl in 1887.
Tirgul de aci (12 pe an, cel de
la SE Gheorghe maT mare) este
bine aprovizionat i comertul
constA mai cu seaml in petroliti.
Sunt ad i peste roo puturi de
pAcurA.
Vite sunt: 123 porci, 115 oT,
177 cai si 238 vite marIcornute.
Tirgusorul a fost infiintat in
1781.
Un hrisov al DomnuluiMihal
Sturdza de la 1844 a regulat
relatiunile dintre tirgoveti si proprietarul
Moinestilor, care era
hatmanul Al. G. Mavrocordat.
Din timpul domnier luT Mihar
Sturdza a Iuat un mers regulat.
Intinderea tirgului este de aproape
roo hect., strAbltut de
osea principall si de 3 stradele.
Moine§ti, mofie, in jud. BacAti,
pl. Muntelul, com. Moinesti, avut5.
in mine de pleurA, cu pAmintproductiv
in inti ndere de 750
hect., casi datl d S ocietAtiT pentru
exploatarea petroleuluT», 34000
le! anual.
Moine§ti, trup de mofie rAzAeascA,
in jud. Covurluiti, pl.
Prutul, com. Oancea.
Moine§tilor (Culmea-), firlt
de munfl, ce-VI la nastere din
com. Gosmeanul (jud. Neamtu);
trece prin muntele Geamlna In
jud. BaclA, pl. Muntelur ; des_
parte AsAul de Tazaul-SOrat,
apoi trece prin Podisul-Moinestilor,
si se continul spre V. cu
muntiT Tarnita, Obeina-Berzuntului,
Ursoaia, Ousorul, DrAcoaia
i Dealurile-Salinelor. Tot
din podis se ramificA o sirl ce
la directia spre Onesti, paril Ia.
dealul Perchiul si a treia trece
prin Maloiul i Gilea. AcqtT
munti formeazI o ghebozitate
cuprinsl intre Trotusul si cele
dota TazlAuri.
Moine§tilor (Podi§u1-), podif,
in jud. BacAil, pl. MunteluT, com.
Moinesti, format de dealurile
Strigoiul si Santa, pe care se
aflA satul TIrgusorul-Moinesti.
Moiseqti, sat, cu 60 case, in
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.,
com. rur. Virciorova.
Moisesti,treciltoare peste granitl,
spre Temisoara, jud. Mehedinti.
Moisica, cdtun, al com. Zmeeni,
jud. Buzäü, Cu 330 locuitori
70 case.
Moisica, mofie, In jud.
com. Zmeeni, cAt. Moisica ; are
cam 360 hect., mal toate arabile,
apoi sArAturl si locurl sterpe.
Moisica, jud. BuzAti. VezT Furul-Mic-Musica.
Moisica-Banul, mofie, foastO a
statuluT, in jud. BuzAti, com.
Zmeeni, cAt. Moisica, pendinte
de Banul ; are 640 hect., arAturl,
izlaz, sArAturl i putin loe
sterp ; azi e vindutO locuitorilor.
Moisie, phig, jud. FAlcii5; izvoreste
din pAdurea Lintea
Zgura, din vecinAtatea pAclurei
BArbosi; trece prin satul si comuna
cu acelag nume si se
vara. In balta de la satul Posta-
Elanul.
MOI§a, sat, pe mosia i in com.

MISA 881 MOLDOVA (PLASX)
Boroaia, jud. Suceava, asezat pe
pfriul Cu acelasr nume si pe podisul
dintre piriurile Saca si
Moisa, cu o populatie de 184
familir, san 650 suflete, din cad
327 barbar si 323 femer.
Vatra satulur ocupa I I fAlcr,
70 prajinr.
Improprietaritr la 1864 sunt :
14 fruntasr, 23 palmar si 26
codasr, stapinind 234 falcr; la
1879, 19 insurater al mal luat
5/ flIcr si In 1889, 8 locuitorr
aü cumparat cite un lot mic
de 5 hectare.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, cladia de locuitorr,
deservita de i preot si 2 dintaretr
; o scoala mixta, infiintata
la 1892, conclusä de un ¡uvatator
platit de stat si frecuen-.
tata de 45 elevr.
In 1803, Moisa, a Manastirer
Rica, avea 23 liud, platind 328
leT bir anual.
Moi§a, ptrîi, in jud. Suceava, pl.
Moldova-d.-j., format din piraiele
Alunisul i Plopul. Ud a satul
cu acelasT nume si dupä un
curs de 5 kil. se varsäin Rica.
Are de tributad din dreapta :
Trastioara, Tiganca, Slatina,
Sihastrulur, Arsita, Comorilor,
si din stInga Runcul, Luleir
si Bolohanosul. Contine peste.
Moi§a-si-Rl§cuta, fir de munp,
in com. Bogdanesti, jud. Suceava.
Molani, sat, In jud. Mehedinti,
plaiul Closani, com. rur. Comanesti
; are 30 case.
Moldova, p/asä, in jud. Roman,
situata In partea de N.-V. a lur.
Are forma unur poligon ne.
egulat Cu 5 laturr, din care
cea mar mare este cea despre
V.
Se margineste la N. cu jud.
Suceava, de care se desparte
pe o foarte mica. dista* prin
riul Moldova si apor prin o linie
conventionall, ce incepe din
malul dulur Moldova, la N: de
satul Tupilati si duce spre E.,
ridicindu-se putin catre N. pana
in malul riulur Siretul, la S. de
satul Cozmesti (jud. Suceava).
La S., se margin este cu pl. Siretul-d.-j.,
de care se desparte
mar india prin o linie conven.
tionalä trasa drept de la V. catre
E., din dreptul tirgusorulur
Bozieni (jud. Neamtu), pana la
N. de satul Corhana si de aicr
prin riul Moldova pana la val.sare.
La V., se margineste cu
jud. Neamtu, de care se separa
iarasr prin o linie conventionala,
ce urmeaza. In linie dreapta directiunea
de la N. spre S., Incepind
putin mar de /a N.-V.
de satul Tupilati si pana in
dreptul si la E. de ergusorul
Bozieni, urmInd in cea mar mare
parte culmea dealurilor despre
V. a plaser. La E., se invecineste
cu pl. Siretul-d.-s., de care
se separa pi-in d'u) Siretul, ?riceptnd
de la S. de satul Cozmesti
(jud. Suceava) si pana la varsarea
rtulur MoldoVa In Siret.
Lungimea cea mar mare a
plaser este de 30 kil., socotita
de la orasul Roman si pana la
extremitatea de N. a piase, dincolo
de Hanul-Ancuter; iar latimea
cea mar mare o atinge
Intre satele : Valen/ si Rachiteni,
lo 15 kil.
Pamintul plaser Moldova este
un platoù intins si putin inalt,
care merge ingustindu-se ca
cit se apropie de orasul Roman,
marginit de o parte (spre V.)
de riul Modova si de alta (spre
E.) de sesul Siretulur. La N.
este dealul Muncelul, care vine
din jud. Suceava si care nu este
alt-ceva de cit ultima ramificatiune
a muntilor dintre Siret si
Moldova. La S. de satul Muncelul-d.-s.,
acest deal se pleaca spre
a forma un intins piatoü. Spre
V. se margineste cu o culme
de dealud, care vine din jud.
Neamtu si se continua spre S.
prin dealurile : Chicera, Cetatuia,
Corhana, Dealul.CAliner
Dealul-lur-Stan, de unde apor
trece in p/asa Siretul-d.-j.
Pamintul er ca si al plaser
Siretul-d.-j., formInd aproape In
total un ses, este cultivabil.
Padurr sunt putine In comparatie
cu cele-l'alte pile. Cele
mar mur sunt In comunele Valeni,
Gheraesti si Mogosesti.
Plasa Moldova se compune
dintr'o com. urb., Roman, si
15 com. rur. cu 30 sate, si Cu
o populatie de 5894 familir, sati
20986 suflete, din caer 3197 famili
Ungurr i 81 familir Evrer.
Sunt 5133 contribuabilf.
Are 15 bisericr ortodoxe si
i8 catolice ; 13 scolr rurale, din
cm-1 ii mixte, I de bletr si
de fete ; un oficid postal rural
la gara Mircesti.
Locuitorir, pe Ruga agricultura,
se mar ocupa si cu
plaria, cojocaria, rotaria, caru-
Oda si olaria.
Se gasesc mod de apa la
Valeni, Moreni i Simionesti.
Calle de comunicatie a plaser
sunt :
Linia ferata Roman-Pascani,
care strabate aceasta plasa in
lungul saa de la S. la N., avind
in aceasta plasa 2 statiunr: la
Mircesti si la Halaucesti. Ea
urmeaza marginea de E. a platoulur.
oseaua nationala Roman-Iasi
si Roman-Fälticeni, pleaca din
orasul Roman si merge spre N.
pana in dreptul satulur Sabaoani,
de unde se desparte in
doul ramurr: o ramura apuca
spre N.-E., trece peste riul Siretul,
p., un pod de frer, in lata

MOLDuVA (W) 382 MOLDOVA (RtI3)
satuluT Miclauseni, trece prin
Tirgul-Frumos la Iasi si o alta
ramura apuca spre N.-V., trece
prin satul Tetcani, pe la E. de
satul Botesti $1 pe la V. de
satul Nisporesti (Zapodia), pe
la Hanul-AnicuteT, pe unde
ese din judet, dupa ce strabate
jud. aproape 30 kil. (socotita
din orasul Roman). Aceasta sosea
este o continuitate a soseleT
Bacati-Roman.
Soseaua judeteana. Piatra-Iasi
intra in acest judet la satul Tupilati
si se continua de la V.
catre E., trecind In aceasta pl.
prin satele: Tupilati, Hanul-AncuteI,
Halducesti si de aid peste
Siretul, In pl. Siretul-d.-s. la satul
Cogalniceanu. Aceasta osea
trece peste riul Moldova, la satul
Tupilati, pe un pod de lema
statator ; trecerea lima In pl. Siretul-d.-s.,
intre satul Halaucesti
Cogalniceanu, este intrerupta
din cauza lipseT de pod, asa ca
acum aceasta trecere se face mal
In sus, la satul Mogosesti.
Soseaua vecino-comunalS. Roman-Mogosesti
incepe din orasul
Roman si merge spre N. legind
intre ele satele : Cordunul,
Simionesti, Sabloani, Mircesti,
Halaucesti i Mogosesti, avind
o lungime de 30 kil. Ea urmeaza
de aProape linia drumuluT de fTer.
Din aceste sosele se desfac
apoT in dreapta i in stinga altele
mal micT.
O alta osea vecino-comunala
leaga ?are ele satele din dreapta
riulul Moldova. Ea incepe din
soseaua judetean Roman-Piatra,
maT la V. de satul Dulcesti
duce, prin Bretcani i Moreni,
la Valeni.
Plasa Moldova este unita In
privinta administrativa cu pl.
Siretul-d.-j., avind amindoul un
sub-prefect cu resedinta in com.
Elizabeta-Doamna. (Inaintea unireT
plasilor resedinta subpre-
fectureT acesteT pla$I era in satul
Sabaoani). Aceste plasT asa
unite sub administratiunea unuI
sub-prefect poarta numele de
Plasile-Unite.
In privinta judiciara, aceasta
pl. depinde de judecatoria de
ocol din orasul Roman.
Moldova, rig, afluent al SiretuluT.
Izvoreste in Bucovina din
Culmea-LucineT, de sub virful
Cirlibaba, la N. de satul Moldova
si ceva mal spre V. de
virful Vezul-VelAI. Curge spre
S.-E. in sens invers cu riul Suceava
care izvoreste din acelasT
loe; uda satele Moldova, Breaza
$i Fundul-MoldoveT, de unde
schimba directia spre E.; trece
pe linga orasul Cimpulung
Gura-Humorel, de unde schimbind
directia spre S.-E., intra
In Rominia pe la Cornul-LunciI;
traverseaza jud. Suceava pana
la cat. Preotesti de unde
continua scurgerea care S.-E.,
formind limita hare jud. Suceava
i Neamtu, pana la patrunderea
sa in jud. Roman, la marginea
N. a satuld Tupilati, formind
cit-va limita intre cele trei
judete : Suceava, Neamtu siRoman
; iar d'aci, dirigindu-se spre
S.-S.-E., catre orasul Roman, ocoleste
partea sudica a acestuT
oras pentru a se \Tana in Siret,
in dreptul com. Cotul-Vamesuld.
Intra in jud. Suceava din Rominia,
la 140 m. de locul numit
Malul-Moldovel, la cota 397
m. ; strabate teritoriul comunelor
MAlini (2 kil.), Sasca (02
kil.), i Rusi (2 kil.) ; uda Baia
printr'o ramura si un canal lung
de 1200 in.; strabate teritoriul
comunelor Fintina-Mare (3 kil.),
Ciumulesti (2 kil.), Bogdanesti
(3 kil.), Boroaia (4 kil.) si Uidesti
(6 kil.); trecind in apropierea
cat. Oniceni, uda com.
Draganesti (81/2 kil.), cat. Soi-
maresti, in dreapta riuluT; trece
pe linga com. Draguseni (8 kil.),
situata pe malul sting pe o trialtime
de 340--350 m. i uda
cat. Preotesti. In apropierea acestuia,
riul Moldova formeaza limita
intre judetele Suceava
Neamtu pe o lungime de 5200m.
Oa. la com. Temisesti, pe limita
jud. Neamtu ; lar d'aci dirigindu-se
catre S.-E. continua
a face limita acestor judete, cind
cu o ramura, dud Cu cursul
pana in dreptul satuluT Pastraveni,
in apropiere de cat. Spiesti,
de unde, strabatind sesul mlastinos
format de baltile Tinov,
Burghei i Chitei, isT reia cursul
de limita a jud. Suceava si
Neamtu, din cireptul punctulni
trigonometric 307 in. (Davideni),
Ora la patrunderea sa in jud.
Roman.
Intl% in jud. Roman la locul
numit Valea-BouluT, la marginea
N. a satulur Tupilati ; d'aci indreptindu-se
spre S. - E., uda
satele : Tupilati, Botesti, Munteni-Ghiraesti,
Pildeti, Corhana,
Rosiori, Simionesti i Cordunul;
ocoleste pe la S. orasului Roman,
strecurindu se intre acesta
comunele Elizabeta-Doamna,
Carol si Cotul-Vamesulul, se varsa
in Siret, pe dreapta, la vre-o
31/2 kil. mal jos de Roman, indreptul
com. Cotul-VamesuluT.
AfluentiT maT principalT al MoldoveT
sunt :
In Bucovina, primeste pe stinga
: piraiele Sadova, linga satul
Sadova ; Moldovita (manta in
dreapta cu piralele Rosianul, iar
In stinga cu piraiele Putna, Ciumarna
si Dr Agu$a), lingA satul
Vama; piraiele Dobra si Humoara,
linga tirguI Gura - Humorel
; lar pe dreapta, piraiele
Suha sail Ostra (maritä pe stinga
cu piriul Cominca,iar pe dreapta
Cu Brateasca saü Negrileasca),
Vornetul, IvAleni i Suha-Mica,

MOLDOVA (Rili) 38R MOLDOVA (Rio)
care izvoreste in jud. Suceava.
In jud. Suceava, primeste pe
dreapta &aide : Suha - Mare,
Sasca-Mare, inca, Bogata, Icobelul,
care impreuna cu piraiele
Miclausa i Jerna se varsa in
Moldova, la locul numit Plopi1-
Baer ; Rica, Seaca, Brustul, SArata
si Toplita ; pe stinga pHraeste
piraiele : omuzul- Mare
si omuzul-Rece ; Midiasca care
uda satele Negoesti, Ionesti
Rusi se varsa. linga satul Dr5.guseni
; Hateiul format din cursurile
Uidesti, V alea-Arinilor si
pirtul La-Izvor, udä com. Draguseni
formind Lacul-Morer, lar
la esire lacul Stroesti; Cristesti
format din piraiele Heresti, Draganul
i Luncasul trece prin
com. Cristesti pe sub podul de
piatra al soseleT nationale se
varsa in Moldova, in dreptul
com. Temisesti ; Motca; Boura,
format din piraiele Prisaca,
Valea-Tionulur i a-Barganulur,
dupa ce se unesc in satul Boureni,
trece pe sub un podet de
lemn soseaua intre kil. 185 si
186 de unde prin un sant de
scurgere strabate sesul de la V-ul
acester sosele prin care se varsa
in Moldova, in dreptul pgdurer
Costisca-Vasiloaer; pirai ele
Soci si Bahna, care unite cu piriul
Gruiul trece soseaua nationail
pe sub un podet de piatra
prin un put se varsa prin
mlastinele Moldover din dreptul
Balta-Birgher.
Din jud. Neamtu, primeste piraiele
: Valea-Arinilor si piriul
Neamtu, marit pe stinga cu piriul
Nemtisorul si pe dreapta
cu Plotinul, Toplita si Piriul-
Umbrarilor.
In jud. Roman, Moldova primeste
pe dreapta: Valea-Alba,
ce izvoreste din jud. Neamtu ;
valea Matca-Mare i piriul Moreanca,
iar pe stinga piriul Ciurlicul,
mar jos de satul Pildesti,
si Girla-Moarer, brat al Moldover,
ce uda. com. Pildesti in
partea de S.
Valea Moldover este mar pretutindenea
locuita ; dar pe end
partea de sus in Bucovina nu
prieste de cit ovazulur, porumbulur
si fin etelor, cu cit scoborT
mar la vale in Rominia, ea devine
mar fertild. 0 mica parte
e acoperita de lund de loziT,
rachitT si arid.
Incepind de la satul Moldova,
sesul prin care curge Moldova
nu este mar larg de i kil, pana
la Gura-Humorer de unde ese
din muntir ; de aci sesul se mar
ldrgeste pana la 6 kn.
Moldova esind din regiunea
muntoasa a Bucoviner, in Rominia,
curge in mare parte de-a
lungul dealurilor : din dreapta
pana mar jos de com. Baia si
din stinga pana la com. Miroslavesti
; apt:A lar pe lingá dealurile
din dreapta pana la cat.
Rosiori si d'aci pand in varsdtura
sa in Siret.
Lungimea sa totall in Rominia
este cam de Too kil.; si
aproape tot atita in Bucovina.
Largimea albier variaza in partea
de sus a Moldover intre 40-
6o m.; lar la Roman atinge 200
m.; ea este foarte neregulata pl
n a. de prundis. Cursul sari mar
cu seama in Rominia este foarte
neregulat, format din mar multe
brate carT se unesc si se desunesc
formind diferite insule
mlastinoase pang in dreptul orasulur
Roman, de unde are numar
un sin gur brat pana la vat.satura.
Cursul saa este torential
pe toata lungimea sa, cad
chiar aproape de orasul Roman
duce bolovanT pana la i kilgr.
de greutate.
Basenul sad este marginit la
N. de muntir Lerser si spre E.
de dealurile ce separa basenul
sail de basenul Sucever si Si-
retulur si care dealurr se continua
pang in dealul Muncelul
si de aid prin un platoa, care
se termina la Roman ; lar spre
V. de culmea centrala a Bistriter-
Marl si de dealurile ce
pleacä din aceasta.
Valea Moldover in tot cursul
sail in tara este insotita de soseaua
nationall Roman-Cornul-
Luncer, bine impretrita si bine
intretinuta.
Trecerile de pe un mal pe
altul end apele sunt micr se
fac prin vadurr. La epoca cresterer
apelor trecerile nu se pot
face de cit pe podurile de la
Pracsia intre Falticeni si Bogdanesti
si la Temisesti Intre
Tirgul-Neamtulur i Pascani.
Numele Moldova, pare a fi
de origina germano - gotta.:
mulde pral. (A. D. Xenopol,
«Istoria Romtnilor», vol. I, p.
318 si 371 si B: P. Hasdea,
«Istoria Critica a Rominilor»,
vol. I, p. 300).
Unir cred cá V-ar fi luat numele
de la tara, care pentru frumusetea
el fusese numita de
RomanT Molls Dacia sari Molls
Davia. («ScrierT» de C. Negruzzi,
vol. I, p. 194, edit. din
1872).
Legenda mar spune ca 'lar
fi luat numele de la cateaua
Molda a primulur descalicator
Drago. In aceasta privinta Marele
Vornic Gr. Urechie, ca si
altr cronicarT, serie:
Oamenir din Maramures, venind
peste muntir ungurestl
si peste muntli Moldover, vinind
fieare salbatice, Ora at' esit la
apa ce-T zicem Moldova, gonind
un zimbru, carde 1-aa si
vinat, la locul unde se chiarna
satul Boureni, pe acea apa a
Moldover; si aa pus nume aper,
de-i zisera Moldova, pre
numele une catele ce-T ziceaa
Molda, care atuncr gonind zim-

MOLDOVA-DE-JOS 384 MOLDOVENI
brul, s'aá inecat intru acea apA
$1 de pre numele aper se zice
acum $i tArer Moldova. («Letopis.»,
vol. I, pag. 131 $i Miron
Costin, «Letop.», III, pag. 51 I).
In cAlltoria ieromonahuluT
Silvestru $i Nicodin la 1722,
din MánAstirea Rilovsca (Sf.
Nicolae), Moldova se nume$te
g Muld uva 2, .
Moldova-de-Jos,plasd, jud. Suceava.
Se mArgine$te la E. cu
pl. Siretul-d.-s. $i Siretul-d.-j.;
la V., ca jud. Neamtu ; la S.,
Cu pl. Siretul d.-j. $i jud. Neamtu
si la N., cu pl. Moldova-d.-s.
Panca vesticA este muntoas5.,
iar cea-l'altà ondulatA, ne-avInd
de cit un singar $es, al Moldover.
Intinderea teritoriall a acester
pIA$f e de 75380 hect., 72
ar., din carT numar jumAtate
sunt cultivabile.
Re$edinta sub-prefecturer e
in com. Ciumule$ti.
Se compune din 6 com. rurale:
Ciumule$ti, Uide$ti, Drägu$eni,
DrAgAne$ti, Boroaia $i
BogdAne$ti, carT sunt formate
din 37 sate.
Are o populatie de 4967 familir,
sal-1 19314 suflete, din
carT 9612 bArbatT si 9702 femer,
locuind In 4556 case.
Sunt 3607 contribuabilr.
In aceastà plasA se afll m5.nAstirea
Rica $i schiturile tipovene$tr
din Manolea.
E strAbAtutA de $oseaua nationa15.
Roman-FAIticeni si de
$oseaua judeteanA DumbrAvita-
Neamtu.
Ca a$ez5.m1nt industrial este
fabrica de spirt din DrAgu$eni
li teascurile de uleití de cinepl
din Manolea.
Budgetul comunelor e la veniturr
de 51546 ler $i la cheltuelT,
de 50462 ler.
Statul posea 4 proprietAtT,
aducind un venit anual de
51684 ler, 84 banT, avind $i
19649 hect. pIdure.
Moldova-de-Sus, p/asd, in jud.
Suceava. Se mArgine$te la E.,
Cu pl. Somuzul; la V., Cu pl.
Muntele ; la S., cu pl. Moldovad.-j.
$1 la N. ca Bucovina. MaT
mult de jurnAtate este muntoas5.
$i trer pArti din teritoriul el e
acoperitA de pAdurr, ale cAror
esente principale sunt: bradul,
fagul, mesteacAnul, plopul $i
stejarul.
Suprafata plá$er e de 75698
hect.
Re$edinta sub-prefecturer e
la Cornul-Luncer.
Este formatA din ora$ul F5.1ticeni
$i 7 com. rurale: Baia,
Fintina-Mare, Sasca, BrAdAtelul,.
RadA$eni, Opri$eni $i MAlini,
carT sunt alcAtuite din 21 sate
$i un ora$.
Are o populatie de 6641 famili!,
sati 26251 suflete, din carT
12864 bArbatT $i 13418 femer,
locuind in 5763 case.
Sunt 9677 contribuabilT.
In plasä se allá.: mAnAstirea
Slatina, schitul Preute$ti $i fostul
tIrg Baia, cu Biserica-AlbA,
Biserica-SAseascA $i a-lur-Petru-
Rare$.
E strAbItutA de $oseaua Cornul-Luncer-Dorn
a.
A$ezAminte industriale sunt:
instalatiunile forestiere de pe
Domeniul-Coroaner (GAine$ti $i
Ieslele), Mdlini $i multe alte herAstraie
de pe mo$iile Sasca $i
Baia, precum $1 morile : Ciorsaci,
Moara-Doftorulur $i a-CAlugArulur
de pe Somuzul-Mare,
$i fabrica de spirt de la Baia.
Budgetul comunelor e la veniturl
de 353850 ler $i la cheltuelT,
de 353182 leT.
Statul posedA o proprietate
aducind un venit de 8318 ler,
95 batir; lar teritoriul com. MA-
lini, face parte din Domeniul-
Coroaner.
Moldova-Seack vale, care se
intinde in partea de E. a pl.
Siretul-d.-j., jud. Roman. Incepe
din sus de ora$ul Roman $i se
termina la S. de satul Cotul-
Vameplur. Aceastá vale este
fosta albie a riulur Moldova,
care curgea mar inainte cu vre-o
2 kit. spre V. de ora$ul Roman.
Este acoperitA cu finete.
PAnA la construirea liniel ferate,
aceastä vale era adese.orT acoperla
cu apl, in timpurile
ploioase, prin revArsarea Moldover.
Moldoveanul, fi?' mic de munIt,
In jud. Muscel, care porne$te
din Carpati, avind directiunea
aproape perpendiculard pe acesta.
Se Intinde spre S. printre
judetele Argewl $i Muscelul,
formind culmea cea mar
inalt5. la N.-V. de pl. Nuc$oara.
DupA o cale de 2 ceasurr spre
S., se bifurcA $i ramura Moldoveanul
intrA in jud. Arge$, lar
Galbina merge prin jud. Muscel.
Moldoveanul, pida, In jud. R.-
SArat, pl. Rimnicul, com. Bisoca,
numit ast-fel pentru c5.
curge putin $1 pe hotarul Moldover
; izvore$te din muntele
Bisoca ; udA partea de V. a bom
une! $i se varsA in riul R.-
SArat, pe dreaptalur; marpoartA
$1 numele de Recea-Moldovanul.
Moldoveni, com. rur., lingA Olt
$i spre N. de Izlaz, in pl. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanati, la 18
kit. de Corabia $1 la 46 kil. de
Caracal. Altitudinea terenuluT
d'asupra nivelulur MArir este
de 58 m.
Comuna e formatA numar din
satul cu acela$T nume.
Are o populatie de 1031 lo-

MOLDOVENI 385 MOLNITA
cuitorT, din carl 172 contribuabilT
; o $coalA, condusA de un
invAtAtor $i frecuentatA de 43
elevT; o bisericA, cu hramul Sf.
loan, clAditA la 1845 de Barbu
deservitA de 2 preotT
2 cfnaretT; un pod pe cablu
peste Olt ; o pAdure spre E.;
4 circiumT.
Budgetul com. e de 2876 leT
la veniturl i de 2777 leT la
cheltuelT.
Locuitorif posea : 769 vite
marT, 400 vite micT $1 205 rimAtorT.
Moldoveni, com. rur., in jud.
Ialomita, pl. CimpuluT, situatl
pe partea stingA a riuluT Talomita,
la extremitatea de V. a
pldseT,intre comunele BArbulesti,
Jilavele $i com. Dridul, din judetul
Ilfov.
Teritoriul com. e de 3850
hect., din carI 535 hect. p5.dure
$i coprinde cincT trupurT de
mo$iT din carT patru apartin particularilor,
lar a cincea, numitA
Cirnuleasa, este proprietate a
EforieT Spitalelor Civile din Bucure$ti,
cáruia iT aduce un venit
anual de 5800 leT.
Pe mo$le sunt improprietAritT
383 locuitorT ; neimproprietAritT
mal sunt 293.
Se compune din satele : Moldoveni,
Patru-Frap i Pantoiul,
cu resedinta primArieT $i a judecAtorieT
comunale in satul Moldoveni.
Are o populatie de 577 familiT,
sati 2168 suflete ; douä
scolT mixte, una in satul Patru-
FratT i a doua in satul Moldoveni,
frecuentate de 92 elevi
$1 13 eleve ; doul bisericr, deservite
de treT preotT $1 patru
dascAlT.
Vite i7o caT, 1550 boT, 3050
oT, 19 capre, 3 asinT $i 700 porcI.
Moldoveni, sat, in jud. Ialomita,
pl. ampuluT, pendinte de com.
cu acela$T nume, situat pe malul
sting al riuluT Ialomita, in
apropiere de vArsarea riuluT Prahoya
In Ialomita.
Ad i este resedinta primArieT
a judecAtorief comunale.
Are o populatie de 266 familiT
; o $coalA mixtA; o bisericA,
deservitA de un preot
doi cintAretT.
Vite sunt : 00 cal*, 800 bol.
1500 oT, 16 capre, 3 asinT $i
400 porcr.
Moldoveni, sfoard de mofi e, in
jud. BuzAti, com. Pietroasa d.-s.,
a mosnenilor MoldovenT. Are o
intindere de 64 hect., din care
pAdure.
Moldovi§ul,pisc (8.59 m.) al munteluT
MAlaia, jud. Vilcea, la S.-
V. de Piscul-Ursulur si la S. de
Piscul-VAtafulul.
Molenta, pisc, in partea de S.
a satuluT Porcáretul, com. Doa-*
gele, pl. Racova, jud. Vashila.
Molfa, deal, in jud. Tulcea, pl.
Babadag, pe teritoriul com. urb.
Babadag ; se desface din dealul
Cula-Cula-Bair; se indreaptl
spre E., brAzdind partea de E. a
plAseT $i a comuner ; se prelungeste
spre E. cu dealul Calabalic-Bair
; pe la V. curge Valea-
Nucelor ; are wo m. InAltime ;
este tAiat de drumul judetean Babadag-Jurilofca
; e acoperit cu
livezT si cu viT.
Molidul, pirliaf, in jud. Neamtu,
pl. Piatra - Muntele, com. Dobreni
; izvore$te de lingA poiana
DascAlul-Petrea ; curge in directiune
N.-E., apoT cAtre S.-V.,
vArsIndu-se in Piriul-Alma$uluT,
In dreptul herAstrAuluT, numit
HerIstrAul-MoliduluT.
jud. Prahova,
plaiul Teleajenul, com. Maneciul-
Ungureni; izvoreste de sub Poiana-Mare,
curge de la V. spre
E. $i se varsA in riul Teleajenul,
pe malul drept.
Mola, fesul drept al MoldoveT,
trecirld podul soseleT Cornul-
Luncii - Dorna, intre Sasca
MAlini, jud. Suceava.
Mola, firîi, (2 U.), in jud. Suceava,
com. Sosco, care dupl ce
alost mArit de pIrlul Toplita
un canal din Moldova, se varsd
in riul Moldova.
Molnicioara, pirlu, jud. Dorohoiti,
pl. Berhometele, com. Tureatca;
incepe de pe mo$ia Culiceni,
$i se varsA in piriul Molnita.
Molnita, sat, pe mo$ia cu acela$T
nume, jud. Dorohoiti, pl.
Herta, com. PilipAuti.
Are o populatie de 193 famili!,
saii 892 suflete ; 2 biseriel
: una in partea de sus a
satuluT, cu hramul InAltarea
DomnuluT, de zid, fAcutA in
1816 de Ilie Holban; a doua,
pe partea de jos a satulul, cu
hramul Sf. Nicolae, fAcutA in
7820, de SpItarul lordache Chirlad;
ambele sunt deservite de
preot, 2 cint5.retI i 2 pAllmarT.
SAteniT improprietáritl ai 570
hect. 02 ariI, plmint, iar proprietatea
: 1148 hect. 26 ariI,
cimp, 25 hect. 78 ariI, pAdure
si 4 pog. vie.
Proprietatea mosid este a erezilor
defunctulul G. Giurgiovanu
si a sotid sale Ecaterina, nAscut5.
Baron Vasilco.
Piriul ce trece pe mosie este
MihAleasca.
DrumurT principale sunt : acel
de la Mamornita la Darabani,
si calea judeteanA Herta-Mamornita.

MOLNITA 886 MONTEORUL
Mopia se hotarapte cu : Herta,
Hreatca, Banceni, Streanga,
Pilipauti, Movila i riul Prutul.
Familia Giurgiovanu este veche
proprietard in Moldova.
Apa: St. Giurgiovanu, loan Tautu,
Gh. Tomuzeia pi St. Ciurezul,
totT proprietarT razepT
intemeiat mar-lastima Coribnita
din Bucovina, inzestrind-o cu
proprietatT carT stapInit
pana la 1785, cind s'a desfiintat.
Molnita, trecdtoare. Ved TreT-
Hotare.
Molnita, pida, izvorepte din padurea
de pe inopia Mogopepti,
com. Buda, pl. Herta, jud. Dorohoiti,
pi, dupa ce formeaza pe o
parte buna hotarul despre Bucovina,
se varsa in Siret, pe
mopia Talpa, din sus de sat.
Mologe§ti, ciitun, al com. Stirbeiti,
la 5 kil. spre N., pl. 01tetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati,
situat intr'o vale, aproape de
hotarul judetuluT, pe un terca
a carta altitudine d'asupra nivelulul
mAriT este de 220 m.
Are 100 de locuitorT.
Mologe§ti, sat, facind parte din
com. rur. Lalopul, jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-j., situat in partea
de S. a comuna, pi la 21/2 kil.
de repedinta, unde e pcoala.
Are o populatie de 473 locuitori;
o biserica, facuta de
Protopopul Stefan, la anul 1823.
Este udat la V. de rlul 01tetul.
Molomotul, sati Molomooul,
fost schit, jud. Prahova, com.
urb. Sinaia, fondat de un haiduc
vestit, anume Nicolae Grozea,
din Brebu.
Nu s'a dat pana acum de
urna niel unuT document, care
sa ne-aduca vre-o lumina asu-
pra timpului cind s'a construit
acest schit. Urmele rAmase, precum
pi confin:clarea daniilor facute
acestuT schit, ne indreptatesc
a crede cA ad i avem de
a face cu o institutiune religi-
°asa importanta. Locul unde a
existat aceasta biserica, d'asupra
manastirei Sinaia, este insemnat
printr' o cruce, ce poartA
inscriptiune :
Pentru veclnica pomenire b'a
aceastit sf. cruce, In locul sfintel i Dumnezeetel
bisericl cu hramul Sf. Nicolae,
ce s'a ruinat In rttzmirivt anuluT 1788.
La anul 1581, Mihnea-Voda
confirma. manastireT Sf. Nicolae,
ce se numepte Molomoc sati
Molomot, dotia vadurr de moa-
11. La anul 1626, Alexandru,
fiul luí Radu - Voda, confirma
daniile facute acesteT manastirt
de Iane Glormanescu pi adía
5 pog. de vie, lo stupT, un pahar
de argint .5i un loc.
Dealul pe care a fost zidit
acest schit, pi pe care s'a construit
pi manastirea Sinaia, se
numea pe atunci Molomotul sati
Molomocul i numai maT
i s'a dat numele de Furnica.
Momaia: Vez! Balteni, jud. Argep.
Momaiul, sat, ¡latid parte din
com. rur. Mircepti, pl. Vedead.-j.,
jud. Olt.
Momiceni, sat, pendinte de com.
Serbanepti-d.-s., pl. Serbanepti,
jud. Olt, situat pe o coasta., in
mijlocul BoianuluT, la V. de comuna
Serbanepti-d.-j.
Mopia, proprietatea principeluT
Brincoveanu, are 1) intindere
de I000 hect. arabile pi 500
hect. padure.
LocuitoriT posea : 20 boT,
15 yací, 6 cal', 850 oT pi 25
porcr.
Momote§ti, aitun, in jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-j., com. Dragapani.
Monteorul, com. rur., in jud.
BuzdO, pl. SarAtil, pe ambele malurT
ale riuluT Sarata, la 14112
kil, de orapul Buzar'.
Limita, la N., incepe din muntele
Chilmiziul, nade se atinge
cu cAt. Leiculepti (com. Grajdana),
merge In linil curbe pana
Ja Piatra-BarbuluT, apoT in zigzagurT
atinge pAdurea Izvoranul
pi se tntoarce iar In hotarul Pietrele-BanuluT,
pe care continuä
pana in via Elepteul (com. SArata)
; la V., incepind din via Elepteul,
se curbeaza in sus pi atinge
hotarul mopieT SArata-Banul,
se !asa in zig-zaguri prin
viile in otapnita, pana In valea
Huiu. bul, merge putin pe &lisa,
urca muchea pi se lasa. in pirtul
Sarata, pe albia eT, pana. in ho
tarul mopieT SarataComana, apoi
pe hotarul acesteI mopir pana
la Dan-Floroiul, de unde o
ia pe hotarul moler Hagi-Moscu,
pana in hotarul mopier
pul ; la S., continua pe hotarul
StilpuluT pana. in gara Monteorul
; la E., din gara Monteorul
urca in sus prin hotarele mopiilor
Petrescu, Handavara, apoi
direct in drumul PraguluT, de
unde se curbeaza pi se invecinepte
cu sforile Mereenilor pana
In drumul Plaiultd, la Copaciulcu-Icoana
pi de aci merge in
poiana munteluT Chilmiziul.
Comuna e formata din catunele
: Monteorul, Bugheni pi 0grazne,
cu o populatie de 1770
locuitorT, din carT 333 contribuabili.
Are 2 coale : una de baetT pi
a doua de fete, frecuentate de
43 elevi pi 28 eleve, pi care,
impreuna cu primaria, se afla
instalate inteun frumos local,
construit Cu cheltuiala raposatu-

MONTEORUL 387 MoNTEttRuf..
lur Gr. Monteoru ; o biserica,
cu hramul Adormirea -
DomnuluT, deservita de i preot,
cîntäre i I paracliser ; to
circiumi; o moarA ca aburI ; o
=ara de upa cu turbine; 2 fabrici
de petroleti, din care cea
de la gara Monteorul e una din
cele mal insemnate din tara.
Se fabrica aci: vin, tuica, tesaturT
de borangic, etc.
Comerciul consta in desfacere
de productiunl l In transporturl.
Meseria§T sunt : 5 lemnari,
timplar, t rotar, 2 butnarT, 2
carut241, 2 croitorT, 2 cizmarY,
3 flerarT, 2 maOni§tI §i un varar.
Vite sunt : 220 bol, 82 vacT,
70 viteT, 7 bivoli, 28 cal, 12
Tepe, 6 rail*, 640 oT, 20 capre
400 porcI.
Sunt io stupT cu albine.
Suprafata com. este de 4135
hect., din cari 684 hect. arabile,
2560 hect. padure, 35 hect. fineatd,
127 hect. izlaz, 42 hect.
livezi, 425 hect. vie i 262 hect.
loc sterp.
ProprietatI maT insem n ate su nt :
Monteorul, format din fostele
mo§iT Hagi-Moscu, Sarata §i
sforile : Nenciule§ti, Ograzile §i
Lipia, apol Sarata-Comana, numita
i Iatropolu salí Buzoianca.
Terenul e accidentat la N.
Are un §es acoperit de semanaturl,
in partea de S.-E., avuta
in substante minerale
mal cu seama in pacura, sare,
piatra de constructiunl §i ape
minerale, in tre care renu mita
sorginte de la Muratoarea.
Pe lingà mina de pleura §1
instalatiunile necesare, com, are
demn de vazut : pe virful dealuluT
Pragul, ruinele uneT vechT
fortificatif numita Cetatuea.
In timpul veril sunt vizitate
mult apele de la Murdtoarea,
69680. Moras Diojiimar Geogralta. va. In
care daii rezultate bine-facatoare
sigure suferinzilor.
Cal de comunicatie are :
seaua comunala Monteorul-Gura-
SarätiT ; §oseaua Monteorul-Gara
Monteorul §i oseaua comunala
Merei, care prin drumurT naturale
merge prin cat. Ograzile
pana in com. Monteorul. Mara
de acestea, mal sunt : drumul
plaiului Chilmiziul, drumul Romine§tilor,
drumul Neaga din
Poiana-Mare la cat. Miluiti
altele.
Aceasta com. s'a infiintat in
1885, luindu-se cat. Sarata-Nenciule§tiT,
(azi Bugheni) §i Fundul-
SaratiT(azT Monteorul), de la com.
Gura-SaratiT, lar cat. Ograzile
de la com. Merei, mal toate
propietatea d-lui Gr. Monteoru,
care apoI reunindu-le inteun
corp a dat na§tere nouel com.
Monteorul.
Aci se afla i statiunea de
bai Sarata. A se vedea acest
cuvint.
Monteorul (Fundul-SarätiI),
catun, de rqedinta, al com. Monteorul,
jud. Buzati, cu 620 locuitori
§i a to case. Are subdiviziunea
S eaca, pe na, o§la Hagi-
Moscu.
Monteorul, stafie in
jud. Buzati, pl. Sarata, cät. Monteorul,
pe unja Ploeti-Buzati,
pusa in circulatie la 13 Sept.
1872. Se afta intre statiile Ulnaeni
(4 6 kil.) i Buzan (10.6
kil.). Inaltimea d'asupra niveluluT
Marir de 93m.62.
Venitul acestei statiT pe anul
1896 a fost de 54879 leT, 05
banT.
In jurul acesteI garT se afta
o fabrica de petroleti ; o fabrica
de derivate ale pacureT, precum
: uleiurT, etc., mal multe
instalatiunI necesare acestei industriT
i o moara de aburT.
De aci pleaca un drum spre
baile minerale Sdrata.
Monteorul, munte insemnat, in
jud. Buzati, com. Chiojdul-din-
Bisca, futre &fui Siriul i lzvorul
Bontul ; are 1388 m. inaltime
i e punct trigonometric ;
din îrful ski se vede orapl
Buzaul.
Monteorul, munte, in jud. Buzad,
com. Goide0i, ramificatie
din muntele Cursele, despartind
muntele Piciorul-CapreT de muntele
Viforita.
Monteorul, munte, in jud. Buzati,
com. Gura-TeghiT, formind
un insemnat piala futre muntiI:
Fata-Mare, Podul-Calului, Tega
Bisca-Mare. Are izlaz §i putina
padure.
Monteorul, munte, in Lantul-Alun4ulu1,
jud. Putna, prezintind
virfurile: Dealul-Bould, Dealul-
Negru, Titila, Dragutala i Secatura-lui-Chiriac.
E situat la hotarul VranceI,
din spre judetul Rimnicul-Sarat.
E proprietatea raze§ilor din
com. Nerejul. Contine sare la
suprafata.
Monteorul, mofie, in jud. Buzar],
com. Chiojdul, pe muntele
Monteorul. Are 380 hect., din
carT 220 hect. padure i restul
izlaz. E proprietatea movienilor
Code§tI §i
Monteorul, mofie, in jud. Buzati,
com. Monteorul. Are 3800 hect.,
din carT 2600 hect. padure, 500
hect. arabile, 250 hect. vie §i
restul livezi ì sterp. E formata
din moOile Hagi-Moscu §i Sarata.
Monteorul, phia, in raionul com.
Maneciul-Ungureni, plasa Te-
50

MONTEORITL 388 MORENI
leajenul, judetul Prahova; izvoreste
din Culmea-Clabucetu
luT, dintre OratiT si BrustureT,
mal sus de pichetul Oratiile
(cam la too m.), si se varsa in
riul Teleajenul.
Monteorul, pirnaf, pe teritoriul
com. Nerejul, pl. Vranoea, jud.
Putna; izvoreste din muntele
cu acelasT nume si se varsA in
Mala; desparte Secatura-luT-
Chiriac de Lunca-NerejulUT-Mic.
Monumentul, plantafiune, jud.
Bralla, in intindere de too hect.,
situata la S. de com. Izlazul, la
kil, de orasul Braila.
Se compune In mare parte
din salcimr, °tetar/ i vre-o citTva
plopT batrinT, carI indica si
azi inceputul acestei gradinT,
ce serva ca loc de petrecerI
orasenilor BrAilenr. Aproape de
intrare se afla o movila in vil.ful
careia generalul rus Chiselef,
in timpul administrareT provizoril
a principatelor, in 1838,
a ridicat un monument de piatra
in forma uneT piramide
patrunghiulare si sustinutl de
patru tunurl de tuciti.
Acest monument poarta In
.limba rusa pe patru _piad urmatoarele
inscriptiuni: pe placa
de E.: eFortareata Braila a fost
luata de armata rusa la 6 Ulule,
1828»; pe cea de V.: cTractatul
de Adrianopole, 2 Sept.,
1829»; pe cea de S.: «In memoria
generalulul Chiselef» si
pe cea de N.: decret imperial».
Acest monument a fost mult
timp ingrijit de batrinul Alex.
Cimpeanu, platit de guvernul
rusesc. Acesta a facut primele
plantatiunl in jurul =numentuluT,
de la care sl-a luat numele
gradina. De citl-va anT primaria
urbe! Braila a luat sub
ingrijirea ei aceasta gradina.
Moraetoaia, peldure, supusa regimuluT
silvic, pe proprietatea
Cirstieni, com. Gorganul, pl.
Podgoria, jud Muscel, in intindere
de 150 hect., populata Cu
stejar, fag, carpen si frasin.
Moraetoaia, peidure, supusa regimulul
silvic, com. Voroveni,
pl. Argeselul, jud. Muscel, in
intindere de 600 hect.
Moran, tirlá, jud. Baila, pe muchea
platouluT de N. din com.
Gurgueti, la 5 kil. spre E. de satul
Gurgueti, spre hotarul despre
com. Roman.
Vatra satului e de i hect.,
avind 7 case, cu 42 locuitorT.
Vite: 80 vite mar! cornute,
30 caT, 590 oT si 40 iimatorT.
Morarul, culme de munte, lipita.
de O mul, jud. Prahova, d'asupra
careia este hotarul Ore. Apartine
familieT Blebea si, impreuna
cu Urechia, Steiasa-Mare si Seciurile,
a fost cumparata la 1853
de la baronul Barbu Belu, pe
pretul de 2900 galbenT.
Morarul, vale, izvoreste de la
poalele muntelul cu acelasT nume,
com. Predealul, plaiul Pelesul,
jud. Prahova; curge de
la N.-V. catre S.-E. ; se impreuna
cu Valea-Clabucetul-Baiului,
si formeaza apa valea Cerbulur,
ce se varsa in riul Prahova, spre
N. de cat. Busteni.
Morarul (Muntele-), paa'ure particulard,
slpusa regimuluT silvic
inca din 1883, pe mosia Muntele-Morarul,
pendinte de com.
Sinaia, plaiul Pelesul, jud. Prahoya.
Moräreni, mahala, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Cernelile.
Moräre§ti, sat, jud. Arges,
Pitesti, fa.cind parte din com.
rur Sapata-dej. Ad i se afla resedinta
primarieT sco.ala.
MorAre§ti, sat, Cu 304 locuitori,
jud. Arges, pl. Topologul, facind
parte din com. rur. Dedulesti-
Varzari. Are o biserica, cu hramul
Cuvioasa - Paraschiva, deservia
de un preot si un clntAret.
Moräre§tilor (Dealul-), munte,
In jud. Suceava, com. Neagraarulur.
Morfi§ti, sat, cu 1448 locuitorT,
jud. Arges, pl. Lovistea, facind
parte din com. rur. uici. Are
o biserica, cu hramul Sf. Gheorghe,
cu un preot si un cintaret.
Morcove§ti, mofie pe care la
1864 s'ati improprietarit locuitoril
din com. Homoriciurile,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
Mordana, ccitun, al com..CAtina,
jud. Buzart, Cll 90 locuitorl si
20 case.
Moreanca. Vez! Moreni, pirlti,
ce curge prin jud. Roman, pl.
Moldova, com. Valeni.
Moreni, com. rur., jud. Prahova,
pl. Filipesti, situata pe valea
riului Cricovul-Dulce, la 32 kil.
de capitala judefului si la io
kil. de resedinta plaseT.
Se compune din 5 catune :
Moreni, Stavropoleos, Pleasa,
Tuiceni i Tisa, cu o populatie
de 1350 locuitorT, din Cali. 222
contribuabili, locuin d in 296 case.
Are: dota biseticT: una in
Moreni, fondata la 1868 si adoua,
in Tisa, reconstruita in
1893, deservite de un preot; o
scoall, infiintata. la 1864, frecuentata
de 58 baeti si 3 fete;
2 mor!.

MORENI 389 MORENI
LocuitoriT, pe linga agricultura,
se mal ocupa cu brutaria, dulgheria,
zidaria, fabricarea varuluT
alb, cultura vieT $1 fabricarea
gazuluT.
Locultorl improprietaritT dupd
legea rurala din 1864 sunt 96,
carora li s'ad dat 529 hect. din
mo$ia Moreni.
Vite sunt : 34 caT $i Tepe, 139
vacT, 37 ol $i 167 porcT.
Toata com. are o suprafata
de 780 hect.
La locul numit. Päcurile, in
partea de E. a com., si la Singeri$ul,
in partea de N.-E., sunt
izvoare de apa minerala, lar la
Puscovul-Prasazi, in partea de
V., se gase$te sare in pamInt.
In termen mijlociii se fabrica
aci anual 394 hectol. tuja
peste 980 hectol. vin.
GindacT de matase se cultiva
in mare cantitate.
StupT cu albine sunt 36.
Comerciul se exercita in com.
de 6 circiumarT.
Budgetul com. e la veniturT
de 4444,58 leT $1 la cheltuelf, de
2746,22 leT.
$oseaua principala a com, se
desparte in patru ramificatiunT
si leaga com. Moreni cu Edera,
Ghirdoveni, Ditesti $1 Gura OcniteT.
O alta osea pleaca din cea
principall spre E., la com. Filipesti-de-Padure.
E brazdata de dealurile: Fata,
arlanul Vii$orul, spre E.;
Mara, Cirstianul si Ple$a, spre
V. Aceste dealurT aú directia
V.-E. i sunt .atoperite cu
Mara de aceste dealurT
sunt: Piscul-Lupoaia; RIpa-Tuicanilor,
a-PoeneT, a-TronareseT
In padurea statuluT Lupoaica-
Stavropoleos este Poiana-StIner
a-Scoru$uluT.
Mara de riul Cricovul Dulce,
este strabatuta de valle Do-
bre$tilor, Singeri$ul, PacureT,
Puscovul, TiseT, Flureasa i FrasinuluT.
Se margineste cu comunele
Ditesti si Filipe$ti-de-Padure, la
E.; Ghirdoveni, la S.; Gura-OcniteT
(jud. Dimbovita), la V. $1
Ederile, la N.
Moreni, sat, In jud. Bacad, pl.
Tazlaul d.-j., com. Berzuntul, situat
intre dealurile Prisaca
Moreni, la 2 kil, de satul Berzuntul
($coala).
Are o populatie de 58 familiT,
sad 295 suflete ; o biserica, zidita
de locuitorT, la 1821, deservita
de 2 cintaretT; 2 circiumT.
Vite : 26 caT, 314 vite marT
cornute, 22 capre $i 50 porcT.
Moreni, sat, in jud. Dolj, pl. Cimpul,
com. Fintina-BanuluT. Are
o populatie de 452 suflete, 240
barbatT $i 212 femeT, locuind In
74 case $i 30 bordee ; o $coall
mixta, ce functioneaza din 1885,
frecuentata de 25 baetT ; o bisericá
de zid, fondata de locuitorT,
deservita de I preot $i
cintaret.
Moreni, sat, in jud. Ia$1, pl. Brani$tea,
com. Prisacani, situat pe
$esul $i malul drept al PrutuluT,
mal in sus de satul Prisacani.
Are o suprafata de 994 hect.,
$i o populatie de 123 familiT,
sal" 503 locuitori ; o biserica,
fácuta la 1750, deservita de
preot, i cIntaret i i eclesiarh.
Mo$ia este proprietatea sta-
tuluT.
.
LocurtoriT / posea.: 425 vite
marT cornute, 781 oT, 90 cal
199 rimatorT.
Moreni, sat, facind parte din comuna
rurala Moreni, pl. Filipe$ti,
jud. Prahova. Are o populatie
de 864 locuitorf.
Moreni, sat, in jud. Roman, pl.
Moldova, com. Valeni, spre S.-
E. de satul Valeni, pe plriul
1VIoreanca, la 11/2 kil.
Are o populatie de 94 fhmiliI,
sad 322 suflete, din carT 77 contribuabili
; o biserica de lemn.
Locuitorif, pe litiga agricultura,
se mal' ocupa cu carutaria
rotaria ; el ad 136 vite marT
cornute.
In apropiere de acest sat este
o pací ure mare, cunoscuta sub numele
de Codrul-Morenilor, cu arborT
secularl.
Este legat cu ora$ul Roman
prin osea.
Moreni, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Cimpul, com. Fintina-
Banuluf, apartinind satenilor.
Moreni, rnocie, jud. Roman, situata
pe linga mo$ia Bozieni.
Moreni, mofie, a statuluT, jud.
Prahova, pl. Filipe$ti, com. Moreni,
fosta pendinte de biserica
Stavropoleos.
Se arendeaza cu 800 leT anual.
Moreni, perdure, a statuluT, in intindere
de 2550 hect., pendinte
de com. Moreni, pl. Filipe$ti,
jud. Prahova, formata din trupurile
Mijea (1150 hect.), Gruiul
(750 hect.) $i Ghirdoveni
(650 hect.).
Moreni (cu trupurile), mo,rie, a
statulni, pendinte de manastirea
Margineni, jud. Prahova.
Se arendeaza cu 11077 leT anual.
Moreni, pirifi, ce curge prin pl.
Moldova, com. Valeni, judetul
Roman ; izvore$te din judetul
Neamtu ; curge de la V. spre
E.; trece prin satele Valeni $i
1VIoreni $i la E. de acest sat

MORlf (COASTA.) 390 MORILOR (PiRiUL-)
se varsd in riul Moldova, pe
dreapta. Cursul acestur plrhi
fiind repede, sT-a sApat o albie
adincl. Pe el sunt morT. Mal
este cunoscut si sub numele de
Moreanca.
Moril (Coasta-), ramificalie a
muntelut Tainita, in jud. Buzan,
com. Gura-Tegh1I, cAtunul Nemertea,
d'asupra moriT de lingA
stabilimentul Bisca; prin deasa
sa pAdure se fac plAcute escursiunI.
Morfi (Dealul-), deal, se Intinde
prin mijlocul com. Tingujei,
pl. Funduri, jud. Vasluiti, intre
Valea-Vasilitoael si sesul Mindra.
Morfi (Pirlul-),pirta, format din
iazul Scobilteni, com. PAusesti,
pl. CirligAtura, judetul Iasi ; se
varsd in Bahluetul, HITA gara
drumulul de fier Podul-Iloael.
Mori (Piriul-),' pida, ce curge
prin plasa Siretul-d.-s., comuna
Scheea, jud. Roman ; izvoreste
la N. de satul Scheea si curge
de la N.-E. care S.-V.; trece
pe la S. de satul Scheea si puin
mal maT In jos de acest sat se
vars5, in riul Siretul, pe stinga.
Morfi* podic, jud.
Iasi, pl. Bahluiul, com. Belcesti,
intinzindu-se pe malul drept al
riuluT Bahluiul, spre V. de podisul
Ciomagul ; strAbate mosia
in aceiasl directiune,
pInd din hotarul Hodurer, com.
Cotnari, 0. merge pAnA la iazul
Sarja, pe o intindere de i
kil., avind forma triunghiulard ;
de acolo incepe Dealul-UlmiI,
care nu este alt-ceva de cit o
prelungire a sa, unindu-se in
partea S. cu podisul Bahluiuld.
Morfi (Valea-), izvor cu apd
minerald, jud. Prahova, com.
Breaza-d.-j., cAt. Valea -TirseI,
plaiul Prahova, situatA pe deal,
aproape de soseaua nationall,
apartine obsta locuitorilor. Apa
sa este sAratd.
Morile, sat, in judetul Ialomita,
pl. Ialotnita-Balta, pendinte de
com. Märculesti, situat pe tdrmul
drept al riuluI Ialomita,
spre N. si in apropiere de satul
Márculesti.
Are o populatie de 71 familiI,
din carl 40 familiI TiganT.
Vite sunt : 20 caí, 142 bol,
250 pord, 1800 oT, 6 bivoll
7 asinT.
Morilor (Dealul-), deal, intinzindu-se
de la V. din sesul Balosina,
com. Ciortesti, pl. Crasna,
jud. Vasluiìí, spre E., uninduse
cu Dealul-Vier i cu Dealul-
Ciortesti, ce sunt spre E. de
satul Ciortesti ; formeazd hotarul
intre satele : Serbesti
Ciortesti, cu satul Dolhesti din
jud.
Morilor - de - Vint (Dealul-),
deal, pe culmea cdrula e situat
satul HIrsova-MAndstireT, com.
Hirsova, pl. Racova, jud. Vas-
Morilor (Girlele-), luid sirle saa
iazurt, jud. R. SArat. les dintr'un
riá, trec prin sate, intorc
rotile morilor, ce se allá pe dinsele,
si se varsA iard5I In riul
din carT aü esit. Cele mai insemnate
din aceste iazurI sunt:
Alevra, in com. Brosteni.
Baila/4 in \om. BAltati,
plasa Rimnicul-d.-s.; se desface
din riul RimniculSdrat, pe
dreapta luT, trece prin cdtunele
BAltati si Rubia, si se varsd
iar4r in Rimnicul-Sdrat; are 2
morr pe el.
.Dedulefti, In plasa Rim,
nicul-d-s., com. Dedulesti, pe
partea dreaptä a riuluT Rimnicul-
Sdrat ; se desface din el, udd
cAtunul Dedulesti, si se varsä
tot in Rimnicul ; are 3 morI.
4- Yideni, prelungire a celuI
de sus; ud5. cAtunul Jideni, si se
varsá. in riul Rimnicul-SArat; are
2 morr.
lifdrineni, se desface din
riul Siretul ; trece prin cAtunele
MAxineni si Sirbesti, si se va. rs1
tot in Siret, HITA gura riuluT
BuzAul ; are o moard.
Obidifi, In plasa Gradistea;
se desface din riul Rimnicul-SArat,
din comuna Baltati; trece
prin cdtunul de resedintd ; are
3 morl.
Serciii, in plasa Rimnicul
d.-s.; se desface si se varsä in
rlul Rimnicul-SArat, pe dreapta
lul; are 3 mori.
Sstubeiul, con ti n uatia celui
din comuna Obiditi ; udd cAtunul
de resedintA ; are o moard.
Andrea,si, in plasa Orasu-
14 se desface din piriul Valea-
Larga; are i moard.
lo. Mititelul, In plasa Orasul,
com. Cimpineanca, este continuatia
celuT din com. Virtescoi;
are 2 morr.
Morilor (Izvorul-), alt mane al
piriulut Luncavita, jud. Tulcea,
numit ast-fel de la 4 morl ce
se aflA pe apa sa, dintre car/
cea mar cunoscutA este MoaraluT-Trandafir,
la locul unde se
uneste Dincavita-Mare cu cea
micd ; sub acest nume curge
maT prin tufdrisurT, brAzdind partea
nordic5. a pld,eT Isaccea
cea centrald a comund Luncavita,
trectnd prin sat.
Morilor (Piriul-), piriit, jud.
Dolj, pl. Jiu l- d. j., com. Rozistea
Adunati-de-Giormane, ce servA
de scurgere BAltilor-Giormanubir,
COM. Adunati-de-Giormane;

MOR1LOR (VALEA-) 391 MORMITUL-CRAESEf
pAtrunde in com. Rozistea; curge
prin partea joasa si vesticä a
comuna, zisa si Matca-JiuluT si
se vara in Balta-Strimba, la
punctul numit Copacul luT-Trica.
Morilor (Valea-), att nume al
jytilulur Telita, jud. Tulcea, care
tine de la izvorul sati, pana la
confluentä cu ptriul Cilscul, numit
ast-fel din cauza a 14 morí,
asezate pe apa sa sub acest
nume, brazdeaza nordul piase
Isaccea, si comunele Telita si
Nicolitel ; primeste pe stinga
Valea-Plopila ; este taiata de Valul-luT-Traian
si de drumul comunal
Nicolitel-Cibiul.
Moristea, sati Ursoaia, mahala,
In com. rur. Bala-d.-s., plaiul
Closani, jud. Mehedinti.
Moristele, pichet de granild, pe
marginea DunareT, jud. Mehedinti.
Morlevesti, sat, pe apa TeleormanuluT,
jud. Arges, pl. Pitesti,
pendinte de com. rur.
Albota; are 69 familiT, satt 200
suflete.
Morlovesti (Gel), sat, facind
parte din com. rur. Parosi, pl.
Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o populatiune
de 240 locuitorT si o
biseria.
Mormanul, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s. ; com. rur.
Dedovita.
Morminte (La-), loc izolat pe
mosia Folesti-d.-s., plaiul Horezul,
jud. Vilcea, fost pendinte
de manastirea Bistrita. S'a vindut
de stat in baza legii de instrainare
a bunurilor statuluT din
6 Aprilie 1889.
Mormintele, loc, pe mosia Bol-
disorul, com. Manoleasa, pl. Baseul,
jud. Dorohoiti, pe care se
vad ridicaturT insemnate de-asupra
pamintuluT, si sub cae,
se zice, zac osemin tele luptatorilor
cazutT inteun razboiti cu
pagina.
Mormintele, deal,la S. de com.
Vdleni, pl. Argeselul, jud. Muscel.
Mormintelor (Dealul-), deal,
In jud. Tulcea, pl. IstruluT, pe
teritoriul com. rur. Casap-Chioi
si anume pe acela al catunuluT
sati Sari-Iurt ; se desface din
dealul Haidan; se intinde spre
E., cu o directie generale de
la S.-V. spre N.-E., brazdind
partea sudica a plaseT si estica
a comuneT ; are 124m. inaltime,
dominind asupra vaef si satu/uT
Saricurt si soseleT nationale Babadag-Constanta
; e presärat cu
movile si acoperit cu livezT.
Mormint (La-), loc izolat, in
jud. Buzar', com. Mdruntisul,
tunul Benga, unde se aflä ingropatT
ceT cAzutT in lupta de
la PatirlagT, data la 1821 tntre
TurcT si EteristT:
Mormintul-CrieseI, /0c, pe mo
sia Conteti, jud. Dorohoiti, pl.
Prutul-d.-s., com. Hudesti-Mari,
cat. Alba, in gavanul si coasta
vaeT Cu acelasT nume. Pe coasta
stinga a ptriuluT, la poalele dealuluf
din partea de N. a vaer,
se cunoaste locul apAturelor
fácute, unde li 1808, In timpul
ocupatiuneT Muscalilor, Ionita
Iamandi, Ispravnicul de Dorohola
i co-proprietarul mosieT,
a desgropat o catacomba de
oseminte de om inconjurate de
numeroase podoabe si un schelet
de cal. In nauntru, pe partea
stinga s'a dat peste un sicrid putrezit
ale caruia legaturY erati Inca
neclintite i in care se aflaa oseminte
de om, invelite in stofa
de matase, putrezite, darbogate
in ornamente de fir si pTetre
scumpe; la cap era o coroana
de aur masiv, Cu colturT i batuta.
Cu pTetre scumpe ; la stinga
sicriuluT era scheletul
cu ornamente cuvenite ?ele
In aur, din dreapta sicriuluT, o
tabla mare de aur cu obiecte
ce s'ati risipit In cenuse la contactul
mine; mar la fund un
vas de argint aura, ornat cu
pIetre scumpe si in figurT ; lar
pe capacul luT un chip de om
calare, i toartele facute in forma
de doT cal sarind in gura
vasuluT ; Miga acel vas o tabla
cu maY multe pahare de aur,
din carT 2 le pasta mult timp
d. Iordache Iamandi. Din cauza
neintelegeref ivi te intre fratir loan
si Iordache Jaman di asupra impartiref
acestor obiecte, nu le-ati
putut tAinui pe toate.
Din toate obiectele gasite, 3
bucAtT ati fost luate de Admiralul
Ciceacof, care le-a trimes Imparatuluf
Alexandru I, cu prosfora
din partea tara; aceste obiecte
se pot vedea si azr in
muzeul imperial al ErmitagiuluT,
din Petersburg.
Obiectele din Muzeul ErmitagiuluT
de la Petersburg sunt
'o tava mare rotunda de argint,
pe care sunt gravate scene
de vinatoare, unele reale, altele
mitice ; un vas de argint
In forma uneT miel galete sad
a une alaruse cu toarta mobilA,
pe suprafata arda se vad
figure In relief, treT scene eroice
din mitologia greaa, reproduse
cu finete i gratie ; aceste
sunt : Hylas, favoritul luT
Hercule furat de Nymfele de pe
1.1111 Ascanios; Dafne surprinsa
saldindu-se, de Apolon insotit
de amor, ce sboara cu o faca
In mina; In fine Leda In pi-

MORMINTUL-J IDO VULL 1 392 MOR M I NTUL-URTAWLUI
cioare, sarutata de lebada ce
ascunde pe zeul Joie si pe care
o sustine un amor. Pe buze si
la poalele vasulur este un ornament
de frunze si flori; toarta
mobila este säpatä Cu un sir de
boabe. Pe fundul caldaruséT se
va(' niste !itere nedescifrabile,
insemnate Cu puncturT (au poinfilié).
Acest vas are o inaltime
de 51/2 versoce (om 231 si o
greutate de 9 funzT (3 k. 691).
Un alt vas mai mare de argint,
in parte aurit, in forma de urna,
pe care 'I descria, ca si pe
cele-l'alte, d-nul D. Raoul Rochette
si Koehne, este Inalt de
io versoce (ora 440) si gren de
12 funzi (4 k. 9(38).
Lucrarea In relief, de si foarte
fina in amanuntime, este insa
mar putin corecta in desemn,
de, cit a vasuluT precedent. Amindouà
insa dovedesc o decadenta
in arta greco-romana
si se par a nu fi mar vechT de
cit din al doilea seco! dupa
Christos. Vasul se poate divide
In 3 parti: gitul sati capacul Cu
toartele, cari sunt rezemate jos
pe umerii vasului; pintecele, si
scaunul, cu fundul rotunzit al
vasuluT. In partea superioara,
care este cea maT ingusta, nu
se maT vede omul alare, care
dupa descrierea coloneluluT Alexandru
Gurita, orna capacul,
a ramas un simplu trunchin cu
solzY care ese din gitul vasului.
De fie-care parte, un centaur,
purtind pe umer cite o oall,
isi razima picioarele de dinainte
pe buza gura Umarul vasuluT,
pe care stan picioarele de dinapoi,
reprezinta In relief o vinatoare
de fiare salbatice, precum
este descrisa si in relatia profesorului
Saulescu; de o parte
2 vinatorT in costum antic si 3
din! gonesc un porc-mistret; de
cea-l'alta, alt1 2 ¡fin atorT, din carT
unul cu gluga (cucullas) pe cap,
tind laturT unuT cerb si une!
ciute. Pe pintecele vasuluT se
vede, printre brazi san ciparosi,
o batalle filtre 4 amazoane, din
carT 3 sunt incalecate pe cal
cu bogate podoabe si port satire
(bipene) in minT Si intre 4
ostasT grecT cu colfurT, hlamide
si armatT cu pale si Cu sulite.
Pe fund san imprejurul scaunuluT
rotund, care este ornat cu
pietre, sunt 3 Nereide, sezind
pe monstri marinT, adec5.: un
tap, o pantera si un cal, toate
cu coadele de balaur; ele tin
in minT valuri umflate de vint.
Aceste 3 obiecte in carT se
recunoaste lucrarea greco -romana,
prezinta Milla an al o gie
cu piesele de orfevrerie ce s'ail
gasit in mormintele greco-seythice
din Crimeea si Rusia meridionala.
Existenta boltei de la
Contesti si a celor-l'alte obiecte
de aun, armature si vase, precum
si sicriul de lemn ornamentat
; stofele decorate cu polea15.;
coroana cu pietre scumpe ;
scheletul calului cu podoabe de
aur ; in fine chiar si scenele
lucrate In bas-relief pe vase,
toate aceste isT el semnele lor,
In bogatele morminte descoperite
pe malurile septentrionale
ale Marii-Negre, si mal cu seama
In movila Cul-Oba de la Cherei,
In Curhanul (gorganul) Certam-
Itc pe litiga ttrgul Nicopol pe
Nipru, si in tezaurul aflat acum
In urma tul HohlacT, litiga Novo-
Cer-Casc, in tara Cazacilor de
Don. Toate aceste comori funerare,
in carT metalele pretioase
si pietrele scumpe abundan, an
infatosat un curios amestec de
obiecte greco-romane, cu bogate
unelte si podoabe de un
uz si de un stil gan barbar san
oriental, cal-ora in lipsa de un
termin mai bine apropiat li-sati
zis Scythice. O tnsotire cam analoga
cu acelea se recunoaste
si in splendidele remasiti ale
tezaurulul de la Pletroasa care
impodobesc Muzeul nostru national
de la Bucuresti.
MormIntul -Jidovului, grdinadet
de pdmint, intre hotarul com.
Glogova si Comanesti, jud. Mehedinti.
Vezi com. rur. Coman
esti.
Mormintul-TkitaruluI, movild,
prelungita la E.-V. %del Lozova,
com. Branistea, pl. Siretul,
jud. Covurluin.
Mormintul- Uria§uluT, ria'icdturel
de peimba pe sesul JijioareT,
teritoriul satului Hiliseul-Curt,
catre hotarul despre satul Corjeuti,
com. Hiliseul, pl. Cosula,
jud. Dorohoiii. Aceasta movill
are forma lungareata a unuT
mormint, a carel periferie este
cam de 100 m. la baza si care
are 3112 m. inaltime.
Mormtntul- Uria§uluï, rddicaturd
de pämint, !nafta de 41/2
m., larga la baza de 18 m. si
lungd de go m., cu ambele capete
maT ridicate si mar groase;
se afla lana drumul de la Herta
la Saveni, pe teritoriul satuluT
Ibanesti, com. Ibanesti, pl. Prutul-d.-s.,
jud. Dorohoin. Legenda
spune ea., In vremea de demult,
traia aicea vaduva 'unur urjas
Cu un copil al san, si cá. acel
copil, umblind odata pe cimp
a gasit doT oamenT de statura
oamenilor de astle, arind pamintul
cu un plug cu 4 bol;
el i-a luat, cu plug, cu bol, cu
tot, In poala amasa si T-an dus
la mama-sa zicind: .EuTte mamá,
am gasit aceste gin ganir scurmind
pamintul». Mama sa 1-a zis:
«lasa-T, dragul manid, ca acestit.
sunt oameniT caz< an s5. traiasca
dupa noT2. La viruta de 7 anT,
acel copil a murit si mama sa

MOROENI 393 MORU-GHIOL
l'a ingropat in locul ce aztazT
se n u meste Mormintul-Uriasulur.
Pentru ca sa-T acopere cadavrul,
a carat tarina cu poala
de la o departare de i kil.; rar
locul de unde a luat tal-11.1a fiind
adincit prin sapatura, s'a umplut
de apä si se numeste Dragulea.
Moroeni, com. rur., jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-Dimbovita.
Aceasta com, este cea mal departata
spre N. a jud. si este
situata pe ambele malurI ale
Ialomiter in vár si pe dealurT. De
la aceasta comuna, incep munil
marT al judetulur Dimbovita.
In raionul comuner se afla
suhatul, numit Mallul, precum
dealul Plaiul-Plopilor. Mara
de Ialomita prin raionul comuner,
curge si piriul Rusetul.
Se compune din treT catune :
Moroeni, Lunca i Muscelul, cu
o populatiune de 1132 locuitoti.
Are o biserica; o scoala ; o
moara ; o dirsta; o piva si 5
herastrae de Wat scindurr.
In muntr nu departe de comuna
Moroeni se afla schiturile
Pestera i Obirsia.
Locuitorir se ocupa cu tot felul
de tesaturr de Hila, cu cresterea
vitelor : bol, yac!, cal,
multor capre, or i porcr.
Pe teritoriul com sunt multr
pomr roditorT i padurr marl si
multe.
Pe muntr are suhaturr intinse,
unde pasc t'irle de or i cirezr
de bol si yac!.
Se afla pietre de var in muntele
Brindusile si in muntele
Priporul se ata carbunT de pamint.
Se invecineste : la E. Cu com.
Talea, plaiul i jud. Prahova;
la V., Cu com. Runcul ; la N. Cu
culmea i piscurile muntilor Carpati
si la S. cu com. Pietrosita.
De Talea i Runcul, se desparte
prin dealurl ripoase acoperite
cu padurr, lar de Pietrosita este
nedespartita, tinindu-se cam tot
una pe albia Ialomiter. Cu Talea
Runcul se leaga prin miel potecT
peste dealurr, lar cu Pietrosita
prin linie de osea.
Moroe§ti, numire ce se da une
pdli din comuna Namdesti,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
Moroianulul (Valea-), vale, in
jud. Buzar', com. Aldeni ; incepe
din plaiul Muntele-Virful-Mare ;
prim este Valea - Lacului 0 se
varsa in riul Buzaul, linga biserica
din cat. Matesti, com. MIracineni.
Morote§ti (Hoinari), cdtun, pendinte
de com. Osmanul, pl.
Balta, jud. Braila, la 4 5 kil.
spre V. Populatia sa e de 288
suflete.
Morote§ti, moysie, pendinte de
com. Osman, pl. Balta, judetul
Braila, proprietatea mostenitorilor
Maria Niculescu si Al. Chrisoscoleti
Suprafata sa e de 4000
hect., aducind un venit anual de
53000 ler.
Mortatul, tnunte, in jud. Buzati,
com. Goidesti, cat. Fundata; are
padure si izlaz ; e ramificatia de
N. a muntelur Räzbolul.
Mortatul, pildure mosneneascA,
pe mosia Goidesti, com. Goi_
desti, jud. Buzati; are 250 hect.
Morteni, com. rur., in jud. Dimbovita,
pl. Cobia, situata pe
cimpie si pe malul drept al riulur
Neajlovul, la S.-V. de Glesti.
Se compune din 4 catune :
Morteni, Cacova, Vultureanca si
Balomireasa, cu o populatie de
1842 locuitorY.
Are trer bisericT ; o scoala ; o
moara si o pina cu aburr.
Se invecine,te : la E., cu com.
Puntea-de-Greci ; la V., cu com.
Telul, din jud. Arges; la N., cu
Ionesti si la S. cu com. Mozaceni,
tot din jud. Arges. De
Ionesti se desparte prin apa
Neajlovul, iar de cele-l'alte prin
padure. Se leaga cu comunele
vecine prin drumurT t'Ira sosele.
Are o padure cam de 70000
arir.
Mortul, tîrid, in jud. Braila, la
S. mosier Bratesul, com. Surdila-
Gliseanca, la 6 kil. spre S.
Are o suprafata de 4 hect.; 7
case si 30 locuitorT.
Vite sunt : 15 ca!, 35 vite
ama cornute, 250 oI 51 10 rtrnAtorI.
Mortul, grupa de mar multe movile,
la N.-E. tirler cu acelasT
nume, jud. Braila, com. Surdila-
Gaiseanca.
Monu-Ghiol, com. rur., in jud.
§i pl. Tulcea, situata in partea
de E. a jud., la 36 kil. spre S.-E.
de orasul Tulcea, capitala districtului
i in partea de N.-E.
a plaser, la 8 ldl. spre S.-E. de
or4elu1 Mahmudia, resedinta
plaser.
Se margineste : la N. si la V.
cu com. urb. Mahmudia ; la E.,
cu com. Cara- Orman, despartindu-se
prin gira Litcovul ; la
S., cu com. Cadirlez (Sf. Gheorghe),
de care se desparte prin
gira Cernetul si la V., cu com.
Sari-Nasuf, i anume Cu catunul
san Bei-Bugeac.
Teritoriul com. este in cea
mal mare parte la nivelul Durarel
i chiar al Mari!, dar mar
cu seama in partea de E., in
multe locurr, e chiar mal jos de
cit nivelul Dunarer, de aceea s'ají
format baltr numeroase si inconjurate
Cu stuf. Pamintul ferm
saii solid ocupa nuirnar a 20-a

MORU-GHIOL 894 MORU-GH1OL
parte din tot teritoriul comuneT,
cam vr'o 2400 hect. ; ta acest
panaint ferm, este dealul Moru-
Ghiol (4i in.), la V., de natura.
pietroasA ; dealul Cara-Bair, tot
la V. (79 m.), cu pamtnt arabil.
Movilele sunt nnmeroase, cu
o tnalVime de 20-25 metri, cele
mal multe artificiale i datind
din vechime ; cea mal insemnata
este aceia de pe dealul Cara-Bair,
de 13 ni., sapindu-se pana la 8
adincime, s'aCksgasit inteinsa
urtne de zid si o chee grea de
fler. Linga satul Dunavatul-d.-s.,
se afia Dealul-cu-Cetate, al caruI
virf, Dunavatul (25 m.), are la
poalele sale ruine de cetate vechle,
cum sunt la poalele dealulul
Cara-Bair ruinek cetatel
Zaporojenilor, carr avusesera adi
cetate bogata i intinsa.
Este udata la N. de bratul
Sf. Gheorghe, pe o lungime de
32 kil. Dunavatul, ce pleaca din
Dunare, spre S., uda satele Dunava.tul-d.-s.
i Dunavatul-d.-j.,
si se varsa in lacul Razelm, prin
dota brate. Comunica cu lacul
Dranovul prin 3 girle : Pietuat,
Semnat, Dvatatca, care uda
comuna la S.-E.; gira Dranovul
o uda la E.; Girla-Lipovenilor,
care este o comunicatie a
bratuluT Sf. Gheorghe i gira
Dunavatul, la N.; gira Priboina,
tot la N., e scurgerea loculuT
Moru-Ghiol in Dundre ; girla
Cernetul i alte trei raid girle:
Lungul, Sulemanca i Mihalache-
GrecuI, prin carT gira Cernetul
comunica. cu Dunavatul, uda
com. la E.; gira Marche!, la N.-
V.; Orla Litcovul, la E. si N.;
Orla Clinetul, la V.; mal multe
raid girlite strabai, cari pleaca
din lacurl si se pierd in stufarti.
BaltT sunt numeroase; principalele
sunt : balta Moru-Ghiol,
Ruga satul Moru-Ghiol, se scurge
in Dunare ; dota miel lacuri
sarate, tot litiga satul Moru-
Ghiol, spre V. comund ; baltile
Isacovul, ruslina-Mare i Iuslina-
Mica, la E., scurgindu-se in gira
Litcovul ; intinsul iezer Razelm
cu golful Holbina, in care intrA
o mica peninsula cu 2 capete
numite Cojburunul-Mare i Cojburunul-Mic,
la S. si V.; balta
Dranovul, la E.
Locul liber este ocupat de
stuf, ce acopere o intindere
de 20000 hect., cimpie intinsa,
Intretalatä de baltT i lacurl si
in care la marT distante se ridía
cite un punct mal inalt ;
asa avem: Paulo (t m.), la S.-V.;
Dranovul-Cherhana (I m.), la E.;
Parvuloc, tot la E. (2,2 m.), Calinova
(6 m.), la S.-E.; Dunavatul-Copac
(1 m.) i Cernetul-Florea
(r ni.), tot la E., si altele.
Catunele carl compun com.
sunt : Moru-Ghiol, catunul de
resedinta, asezat la V., Ruga lacul
Moru-Ghiol ; Dunavatul-desus,
spre E. de catunul de resedinta,
pe malul drept al girlef
Dunavatul, de la care sT-a
luat t numele; Dunavatul-d.-j.,
la 7 kil. spre S.-E. de catunul
de resedinta, pe malul &Id
Dunavatul ; Uzlina, spre N., pe
malul sting al bratuluT Sf. Gheor
ghe, la 8 kil. spre N.-V. de catunul
de resedintä.
Mal sunt apol asa numitele
Cherhanele sati pescariT, trel asezate
pe bratul Sf. Gheorghe, una
pe lacul Dranovul, .0 alta pe lacul
Razelm.
Intinderea comund este de
46000 hect., din carT 2400 hect.
pamint ferm, lar restul de 43600
hect. apa, girle, baltf i stufurT,
al caror venit este ale statuluf.
Din 2400 hect. pamint, ioo
hect. sunt ocupate de vetrele
celor patru sate ; 21 6o hect.
sunt ale locuitorilor i 45 hect.
ale proprietarilor, date in amuela
locuitorilor.
Populatiunea comund in ma-
ioritate compusa din RusT, este
de 290 familiT, sari 1477 suflete,
din cari 312 contribua.bill.
Are dota scoll : una in c'at.
Moru-Ghiol, fondata in 1884 de
locuitorT, frecuentata de 58 elevl;
a doua, In cat. DunavAtul-d.-j.,
la care urmeaza i copia din
c5t. Dunavdtul-d.-s., care este la
2 kil., fondata la 1892 de locultori,
i frecuentata de 50 elevI ;
3 bisericT : una in cat. Moru-
Ghiol, cu hramul Sf. Gheorghe,
fondata in 1879 de /ocuitorl, cu
ro hect. pamint, deservita de
un preot si un cintaret ; a doua
in cal. Dunavatul-d.-s., cu hramulAcoperamintul-MaiciT-DomnuluT,
fondata in 1889 tot de
locultorT, deservita de i preot
si I cintaret si a treia In cat.
Dunavatul-d.-j., zidita in 1894,
deservita de i preot i t dintaret.
Stuful contine papura; baltile
gtrlele, peste, al carul venit
apartine statuluT.
Padurile se intind de-alungul
Dunarif, pe o lungime de 8 kil.
si pe o intindere de 200 hect. ;
finetele ocupa 400 hect.; pasunele,
2500 hect., si sunt toate
aflatoare in stuf, i numaT putine
pe pamintul ferm.
Locuitorii posea,: so plugurT
si 2 masinT de secerat ; 400
bol, 250 vacf, 350 ca!, 400 of
sí roo rtmatorT.
Sunt 3 meseriasi, 2 ferarT si
lemnar, 5 comerciantl (2 lipscan!,
3 circiumarT).
Comerciul este activ si consta
in import de coloniale
vinurT, si in export de cereale,
pqte proaspat i sarat.
Budgetul comunei e Ia veniturT
de 6275 le!, si la cheltuelT,
de 5568 leT.
CaT de comunicatie sunt pe
uscat si pe apa; pe uscat sunt
drumurile comunale : Mahmudia-Tukea,
la Sari-Nasuf i cat.

MO1(U-GHI01.. 395 MOSCUL
Beibugeac-Carailcil; pe apa, prin
stuf si pe malul DundreT, este
un drum comunal la Cara-Or
rnan $i Cadirlez.
In aceasta comuna sunt zidurr
carT dovedesc urmele co
lonistilor romanI. Dupa cum arata
numele sáü, comunda fost
la inceput locuita de TurcI si
Mari', ce ati fondat acest sat,
cam pe la anul 1860, venind
din Crimeea, de sub dominatiunea
ruseasca, si primind paminturT
In aceste tinuturT ale
DobrogeT, gasind acest pamint
bun de cultura, de pasunat, si
neplatind niel o dare catre stal
tul turcesc, aü locuit comuna si
catunele el pana la 1877, cind,
In urma razboiuluT turco-rus, s'a
retras populatiunea mohametana,
raminind numaT vr-o 30 familif
tatarestT, iar satele ati fost
ocupate de RusT-LipovenI din
comunele invecinate, Cara-Orman
i Uzlina.
Moru-Ghiol, sat, in jud. si pl.
Tulcea, cdt. de resedinta al com.
Moru-Ghiol, asezat in partea de
E. a piase', vi in cea de V. a
com., bite() scobitura a laculuf
Moru-Ghiol.
Se margineste la N. si la V.
cu com. urb. Mahmudia ; la S.,
cu cat. Dunava.tul-d.-j. ; la S.-V.,
cu cat. Bei-Bugeac; la E., cu cat.
Dundvatul-d.-s. si com. Cara-Orman.
Are o intindere de 1745 hect.,
din carT 30 hect. ocupate de
vatra satuluT, 1670 hect. ale lo
cuitorilor i 45 hect. ale proprietarilor.
Populatiunea, compusa. din
RusT i T'Atad e de 162.familiT
(30 tatare si 132 ruse), Cu 794
suflete (102 TatarT si 692 Ru$I).
Are o- scoala si o biserica.
Moru-Ghiol, deal, in jud. si pl.
Tulcea, pe teritoriul com. urb.
68157. Nardo »Mimar Geogrevlo.
Mahmudia, vi pe acela al cat.
Moru-Ghiol ; este o prelungire oriental
a dealuldi Cairacile ; se
intinde spre E., avind o directie
general de la N.-V. spre S.-E.,
brazdind partea de E. a plasel
si a °rasilla Mahmudia si cea
de V. a com. Moru-Ghiol; e de
natura stincoasa ; are 41 metri
inaltime ; punct trigonometric de
rangul al 3-lea ; la poalele de
N. se intinde lacul Moru-Ghiol
si satul Moru-Ghiol, iar la cele
de S., dota mid lacurl sarate
$i cat. Bei-Bugeac (al com. Sari-
Nasuf); este acoperit cu pasuni
si aräturT.
Moru-Ghiol, lac, in jud. si pl.
Tulcea, pe teritoriul com. rur.
Moru-Ghiol, situat in partea de E.
a plaseT i cea de V. a com.,
la poalele dealuluI Moru-Ghiol ;
pe malul salí de S. se afla
satul Moru - Ghiol ; comunica
cu Dunasea prin girla Priboina ;
are o intindere de 200 hect.,
din care jumatate e acoperita
cu stuf; contine peste, care se
transporta la Mahmudia si al caruT
venit apartine statuluT.
Morune§fi-de-Jos, a/un, al com.
Morunglavul, spre S.-E., pl. 01tetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati,
linga riul Burluiul ; are 196 m.
altitudine d'asupra niveluluT
riT. Are o populatie de 70 fasati
260 suflete ; o biserica,
Cu hramul Cuvioasa Paraschiva
(1705), deservita de 2 preotI $i
2 clnaretI.
Morune§fi-de-Sus, ceitun, al com.
Morunglavul, spre N.-E., pl. 01tetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati,
Ruga apa Burluiul, la o altitudine
d'asupra niveluluT Mari de
197 m. Are 200 locuitorr.
Morunglavul, com. rus'., in jud.
Romanati, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
formata din satul: Morunglavul
(802 locuitorl) $i 5 catune, situate
pe apa Burluiul : Ghiosani
(255 locuitorf), Barasti (Burluiul,
380 locuit.), Morunesti-d.-j. (260
locuitorI), Morunesti-d.-s. (200
locuitorT) i Poiana-Mare (288 locuitorT).
Este situata la 12 kil.
de Bals si la 14 kil. de Caracal,
la o altitudine de 198 m.
d'asupra nivelulul
Are o populatie de 558 fasati
2185 suflete :
barbatI i 1075 t'eme), din carT
416 contribuabilI ; o scoala primara,
conclusa de I trivatator,
frecuentata de 41 elevI ; 4
bisericT, din carT una in satul
Morunglavul, cu hramul Sf. Treime,
din 7160 (1652), deservita
de I preot si 2 cintaretT ; 7 circiumI.
Morunglavul, deal i punct trigonometric
de observatie, llaga
satul cu acelasI nume, jud. Romanati.
Morunul, pIrla, in jud. Vilcea,
izvoreste din poalele dealuluI
Plesul $1 se varsa in riul Muereasca,
in raionul com. Muereasca-d.-s.,
pl. Cozia.
Moru§ul, elefteti, in jud. Teleorman,
com. Magureni, format
din revarsarile piriului Bratcovul
i alimentat de apa diferitelor
izvoare.
Moruzi, saú Leaotul, iaz, derivat
din 1131 Prahova, din dreptul
com. Nedelea, pl. Filipesti,
jud. Prahova.
Mosafirul, insuld, in Dunare,
cu 4 hect. paclure, pendinte de
com. Celeiul, jud. Romanati.
Moscul, sat razasesc, pe valea
Chinejei, coro. Bujorul, pl. Prutul,
jud. Covurluid, din sus de
51

MOSOARELE 396 MOS-COMAN
Golasei. Are 124 familiI, sati
594 suflete; o biserica si o
scoala. Pana in 1886, satul Moscul
forma comunA a parte.
Mosoarele, suburbie, a orasului
T.-Ocna, pl. Trotusul, jud. BacAti,
situata la N.-V., pe dreapta
TrotusuluT, pe drumul Moinestilor.
Are o populatie de 64
fam. de RominT, 8 fam. de UngurT
i 5 fam. de EvreT ; o bicu
hramul Schimbareala-Fata,
cladita la 1844 de Spiridon
Chirita, Sandu Chirita si
Tanase Negri.
Teritoriul san este bogat in
pleura, care se exploateaza.
Mosorali, saü. Musura, pescarle,
in jud. Tulcea, pl. Sulina,
comuna Sfistofca. Este asezata
pe malul MAni, unde cea maT
de S. gura a bratulur Chilia,
se sfirseste in apa MariT-Negre.
PescariT, maT totT lipovenT, sunt
in numar de 22 familiT, san 103
suflete.
Mosoroasa, sat, facind parte
din com. rur. Olanesti, pl. Cozia,
jud. Vilcea. Este situat pe
valea Cu acelasT nume si are o
populatie de 42 'oculto/g.
Mosoroasa, sat, fAcind parte din
com. rur. Pausesti-MAglasi, pl.
Cozia, jud. Vilcea, situat la 3
kil. de cat. Coasta, unde e
scoala.
Mosoroasa, sat, facind parte din
com. rur. Bujoreni, pl. Cozia,
jud. Vilcea. Are o populatie de
55 locuitorT. Cade la V. de
com., la 4 kil, de satul Olteni,
resedinta com.
Mosoroasa, trup de mofie, a
statulur, in intindere de 75 hect.,
in jud. Vilcea, pl. Cozia, com.
Pausesti Maglasi, formind, im-
preuna cu trupul Urzicari, padurea
Dosul-cu-Morile.
Mosti§tea, plastI, jud. Ilfov, contopita
cu pl. Dimbovita de la
I Aprilie 1882, de la care data
singura plas, ambele avind resedinta
sub-prefecture/ in com.
Pantelimon.
Se compune din 70 sate, cari
formeaza 16 comune rurale,
anume: Belciugatele-Cojesti, CAtru
nesti-Mii neasca, Crin gul-Fu ndulele,
Creata-Lesile, Dragoesti-
Bi tinele, Dridul-SArindarele, Ferbinti-Stroesti,
Greci - Gradistea,
Hagiesti-Mariuta, Ileana-Sulimanul,
Mala, Meri-Petchi-Netezesti,
Micsunesti-Greci, Radulesti-Resimnicea,
Rosiori, TamAdaul-D ir
van.
Resedinta sub-prefectureT era
maiinainte in com. Fierbinti-d.-s.
Teritoriul plaseT coprinde par
tea de E. a jud. si are o populatie
de 23343 locuitorI, din
car1 : 5362 locuitorI se ocupa
Cu plugaria, 147 sunt ctrciumarI,
23 industrial, 416 aú diferite
profesiunT.
Suprafata totalä a piasel e de
136284 pogoane. Statul si proprietariI
ati 48882 hect., iar locuitorii
19260 hect. Din acestea,
statul cultiva prin arendasiT saT
32523 hect. (2486 hect. ramin
sterpe, 3546 hect. izlaz, 25 hect.
cultura vier, 7302 hect. padure).
Locuitorif cultiva 17314 hect.
(406 rarain sterpe, 1489 hect.
izlaz, 51 hect. vie).
La FIerbinti este resedinta judeluI
de ocol.
Are : 48 bisericT, deservite de
47 preotr; un biuroù telegrafopostal
; un spital rural cu 18
paturT ; 6 morT cu aburI si I I
Cu apa; 24 podurT statatoare ;
24 masinf de treerat cu aburT.
Vite sunt: 6278 caT si Tepe,
97 armasarT, 8798 bol, 5032 vad,
2231 vitd, 257 taurT, 192 bi-
volt 625 bivolite, 294 capre,
37552 oT si 5850 porcT.
Comerciul se face de 31 hangil
si 116 circiumarT.
LocuitoriT poseda : 1897 plugurT
cu boT si 1211 Cu caT ; 3887
care si carute : 2372 cu bol i
1515 cu cal.
In cuprinsul plaseT sunt o bala
50 helestaie.
luat numele de la valea
Mostistea, care o udà in partea
de S.
Pamintul acesteT plasf este o
cimpie intinsa, brazdata de la
N.-V. spre S.-E. de maT multe
carl fac pamintul mult roditor
si de cite-va miel* dealurT.
Mosti§tea, lac, jud. Ilfov, pl. 01tenita
si jud. Ialomita, pl. Borcea,
Ruga care se afla satele :
Bosneagul, Uimul, Nenciulesti
Faurei. Acest lac desparte
jud. Ialomita de jud. Ilfov. MaT
poarta numirea de Iezerul. Contine
mult peste. TarmiT saT in
partea de S. sunt mlastinosT. Se
scurge in Dunare in fata ostrovulul
Albina, trecind pe l'ingA
com. Manastirea, pl. Oltenita,
jud. Ilfov.
Mosti§tea, gîrid, in jud. Ilfov.
Izvoreste din partea de N. a judetuluT,
dintre satul Varasti-d.-s.
Varasti-d.-j., pl. Dimbovita,
curgind de la N.-V. spre S.-E.
Comunica cu valea Pasarea
printr'un brat, spre N. de manastirea
Pasarea. Linga com. TAriceni,
pl. Oltenita, se varsa in
balta Mostistea i d'aci se.scurge
in Dunare in ata ostrovuluT Albina.
Are un curs lin i in mare
parte e asa de lata ca pare a fi
o balta.
Mo§-Coman, vale, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pe teritoriul
com. Hagieni, situata pe

moACA 397 MONA
coasta BäraganuluT, printre viile
locuitorilor din Hagieni.
Mo§aca, peidure, pe mosia Piriul-
Negru, com. Dersca, pl. Berhometele,
jud. Dorohoiti.
Mo§easca, mo§ie, in jud. Buzan,
com. Balanesti, cat. Cozieni ; are
6o hect., din carT 35 hect. padure,
proprietate mosneneasca.
Mo§easca,numire data uneT parir
din durea satulul Tihulesti-
Cozieni, jud. Buzan, com. Balanesti
; are cam 54 hect.
Mo§e§ti, vechie numire a catunului
Cozieni-d.-j., jud. Buzan,
com. Balanesti.
Mo§e§ti, vechie numire a di tunula
Pietrarul, jud. Buzan, com.
Trestia.
Mo§e§ti-Noi, sat, in jud. R.-SArat,
pl. Rimnicul-d.-j., com. Nisipuri,
asezat in partea de V. a
com., pe malul sting al riuluT R.
SArat, la 51/2 kil. spre V. de cal.
de resedinta, Nisipuri. Are o
intindere de 6 hect., cu o populatiune
de 66 familiT, san 314
suflete, din carT 64 contribuabili
; o biserica si o scoalI.
Mo§e§ti-Vechl, sat, in jud. R.-
Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., catunul
comuneT NisipurT, asezat in partea
de V., pe malul sting al
riuluT Buzaul, la 2 kil, de cannul
de resedinta. Are o intindere,
de 6 hect. si o populatie
de 88 familil, sati 386 suflete, din
carl 82 contribuabilT; o biserica.
Mo§ia-Archita, reIztIfie, in jud.
Neamtu, pl. Bistrita, com. Mastacanul,
proprietatea CapitanuluT
Gh. Popescu. Are un venit
anual de 400 leT.
Mo§ia-Episcopie, melie, ce se
intinde spre V. O E. de orasul
Roman, jud. Roman, si care apartinea
din timpurT vechi EpiscopieT
de Roman. Ea se intindea,
dupa cum ne arata o
hotarnicie veche, pe temeiul careja
C. Racovita-Vodä, la IO
Septembrie 1752, da un hrisov
domnesc, din hotarul tinutuluT
Neamtu, prin tirgul Roman, spre
Siret, pana in mosia Ghedintilor.
EpiscopiT luan dijina din tot
venitul eT, din zece una.
Mo§ia-TirguluI, numire ce se
da mal inain te une pcirli din
incunjuratoarea orasuluT Roman,
jud. Roman, parta ce vine din
sus de oras (spre N.) si aceasta
spre deosebire de alta, ce venea
din jos si care purta numele de
Mosia-EpiscopieT. Aceasta parte
apartinea DomnuluT, cacT din
un document de la C. Racovitd-
VodA, din 15 Iulie 1756, se vede
ca acesta harazaste o bucata
de loc de 1740 stinjenT din mosia
tirguluT, EpiscopieT de Roman
si cu aceasta ocaziune arata ca.
intreaga aceastà mosie a tirguluI
era de 3000 stinjenT, afara
de vatra tirguluT.
Mo§iasca, nutnire, ce se da satulut
Vizireni, jud. Braila, care
a fost format de locuitoriT ven itl
din satul Mosiesti, din jud. R.-
S arat.
Mo§iei (Capul-), sub-divizie a cdtunulut
Fundeni-Cuculeasa, comuna
Fundeni, jud. Buzan.
Mo§illor (Virful-), virf de munte,
j ud. Baclii, pl. Tazllul-d.-s., de
pe teritcriul com. Solontul.
Mona, com. rur., jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., la 32 kil. de
Craiova si la 17 kil. de resedinta
plaseT, com. Sopotul, si-
tuata pe costisa_dealuluT, numit
Fata-MosneT.
Se invecineste la N. cu com.
Rachita si Seaca-de-Padure ; la
V., cu Carpeni ; la S., cu cat.
Stubeiul si la E., cu com. CAciulatul.
Limita linieT de N. incepe din
mosia statului Seaca, din punctul
numit Platra, si merge spre E.
pana la movila numita Basica,
apoT cu directiuneaspre S.-E., panä
in Gura-MosneT, zisa Leamna.
Limita linieT de S. incepe din
mosia Geblesti si merge pana
in mosia Caciulatul.
Limita Unid de E. se intinde
din mosia statuluT Vilcomul, pana
In mosia Caciulatul.
Limita linieT de V. tine din
mosia statuluT Seaca, pana in
mosia Geblesti.
Terenul comuneT este accidentat
de dealul numit Fata.
MosneT. Dealurile ail o triAltime
cam de 200 m. Sunt acoperite cu
semanaturT de grin, porumb, vil
si padurT.
La anul 1874, com. Mona
era unita cu comunele Rachita
si Caciulatul. Az1 se compune
din dota atune si anume: Caraimanul
si Mona, care este cltunul
de resedintl.
Arco bisericA, fondatA la 1735,
de Pirvu Ion Arca si altiT. Reedificata.
la 1792 de Mihail Trandafir,
etc. A treia oara a fost
reedificata, in 1864, de obstea
comunelor Mona si Stubeiul.
Biserica e facuta din birne, si serbeaza.
hramul Sf. Paraschiva.
Este o scoala mixta in cat.
Mona, ce functioneaza din 1875
si frecuentata de 28 copiT.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt 35 locuitorT impamintenitT,
iar dupa cea din 1872 sunt 12
insurateT, avind pamint pe mosia
statuluT Seaca-de-Padure.
Suprafata teritoriuluT comuneT
este de 800 hect., din cari :

MONA 398 MWAIA
600 hectare pamtnt arabil, 20
hect. fineata., 20 hect. sterp,
40 hect. padurT qi. wo hect. vatra
satuluT.
Mo§ia de pe teritoriul comuneT
are o intindere cam de 600
hect. ara padure §i fineatd. Are
un venit de 7200 leT §i a apartinut
d-lor Geblescu, Iacovache
li cetelor de mopenT. AzT toata
apartine mopenilor.
Padurea Mona de 40 hect. 0
apartine cetelor de monenT;
e populata cu cer, emita, 51
ulm, predomnind limita.
Ville, in intindere de 20 hect.,
apartin locuitorilor mopenT, §i
produc vin rw.
Transportul se face cu carele
pe calea vecinala Breasta.Cleanovul,
pe o intindere de 70 kil.
Budgetul com. e la veniturT
de i166.40 leT li la cheltuelT de
1097.32 leT.
Vite cornute sunt 417, or 120
i ca T 42.
Mona sati Mojna, com. rur.,
in partea de N.-V. a pl. Podoleni,
jud. Falciti, cam la mijloc,
i spre N. de oravil Hui.
Se marginWe la E. cu com.
Bohotinul O Gura-Bohotinulul ;
la V., cu GhermanWi ; la N.,
Cu Raducaneni i la S., cu Coz-
InWi i o parte din Bune§ti.
Situata pe dealurile CetatueT O
Bohotinul O pe valea dintre
aceste dealurT, ce inconjoara
de toate partile satul Mona,
din care e formata comuna, avind
deschidere numal in partea
de S., pe unde trece Piriul-
MopeT.
Suprafata teritoriuluT comuneT
e cam de 2210 hect., din
carl 715 hect. padure, lar vatra
satuluT de 86 hect.
Are o populatie de 552 familiT,
sati 1510 suflete, din carT
289 contribuabilf ; o coa.11, infiintata
la 1867, frecuentata de
33 elevi; dota bisericI, din cae
una vechTe cam de 200 anT, deservite
de 2 preotT O 2 cintaretT.
Pe teritoriul acestuT sat, se
afla urmele unor santurl, care
strabate localitatea in partea de
N.-E., iar in partea de N.-V.
se afta movila numita Cetatuia.
In aniT din urma s'ati gasit prin
marginea anturilor, instrumente
de fer agricole, precum secerf,
sape, . a., de forme curioase.
Vite mar/ cornute sunt 586,
oT 1317, capre 21, caT 117 i
porcI 605.
Mona, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. Mona, cu reedinta
primariel. Are o populatie
de 459 suflete: 239 barbatI
i 220 femeT, locuind in
121 case; o coala mixta, ce
functioneaza din 1874, frecuentata
de 25 baetT O 3 fete, 19
bletT i 3 fete din Mona, 6 baetT
din Caraimanul ; o biserica,
fondata. de locuitorif satuluT i
anume-: .Hamza, Barbu, Arca
O altiT la 1735, reparat5. de
Pirvu la 1792 §i reinoita de
olptea locuitorilor la 1864; serbeaza
hramul S-tiT VoevozT i
Cuvioasa Paraschiva §i e deservita
de I preot O 2 cintIretI.
Mona, sat, jud. Falciii. VezT
Mona, comuna.
Mona, loc, cu ram4ite de cetatue,
jud. Falda. VezT Cetatuia.
Mona, pida, jud. Falda, format
din piraiele : CetatueT, Racea
i Plochir, carT, unindu-se
din jos de sat, la Podul-BoeruluT,
latí numirea de Mona.
Piriul dupa ce primqte in §es
Piriul-Vael-luT- Voda, trece pe
teritoriul comunelor Cozmesti
i Podoleni, unde unindu-se Cu
piraiele din aceaste comune,
numite Cozniqti O Podoleni, se
varsa in l'azul de la Gura-CilceT,
de pe teritoriul com. Ghermanqti
i de aicT in baltile
PrutuluT.
Mo§neanuluI (Culmea-)sirel
de munit, in jud. Baca4, pl.
Trotuul, ce se ramifica din culmea
CiculuT (Transilvania) i desparte
Ciobanqul de Uzul.
Mo§neaguldi (Valea-), vale, se
intinde filtre satele Valea-Caselor
O Lipova-Razql. Pe aceasta
vale e situat satul Valea-Mo§neaguluT,
din com. Lipova, pl.
Racova, jud. Vasluiti.
Mo§neni, sat, facind parte din
com. rur. Surpatele, pl. Oltuld.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 169 locuitorT, i cade
In partea de S.-E. a comuneY,
la 1/5 kil, de cat. Surpatele, reqedinta
com. LocuitoriT sunt
mopenI.
Are o biserica, numita Colnicul,
fondata de Episcopul Clement
la 1642.
De la E. spre V. e udat de
riul Otasaul, in care se varsa
valea Petradaia. La S. are Dealul-Ciinesc,
la poalele caruia se
afla cetatea Cetatea.
Mo§neni, mahala, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., com. rur.
FlorWi.
Mopeni, despdrfire a comuna
Gradinile, pl. Balta- Oltul-d.-j.,
jud. Romanati.
Mo§neni-Albote§ti, sat, pe apa
TeleormanuluT, jud. Argq,
pl. Pitqti, pendinte de com.
rur. Albota ; are iso locuitoe
§i o biserica.
Mo§oaia, com. rur., pe apa

M00A1A 399 MOTOCI
Teleormanulur, jud. Arges, pl.
Pitesti, la 9 kil, de com. rur.
Biscovul-Flesti, resedinta subprefecturer,
si la 12 kil. de Pitesti.
Se compune din satele : Belciul,
Clocanei, Curaturele, Dealul-Lung,
Mosoala, Piscul-Mosulur
sí Cordesti, cu o populatie
de 460 familiT, sall. 1859 suflete,
din carT io familir de TiganI.
Are 3 bisericr, din carr una
foarte vechre, deservite de 6
preotT, 3 cintaretT si 2 paracaserr;
2 co/T, una de baetT si a
doua de fete.
Budgetul com. e de 4445 ler
la veniturr si de 3285 leT la
cheltuelT.
Vite: 600 bol si vacr, 22 cal,
600 or si 200 rimatorr.
Mo§oaia, sat, in jud. Arges, pl.
Pitesti, facind parte din com.
rur. cu acelasT nume. Aci este
resedinta primarier.
Mo§onoaele, schit de calugarl,
In com. Fitionesti, pl. Zabrautul,
jud. Putna, infiintat in 1812
de parintele Dimitrie.
Mo§onoaele, pcidure, in tntintindere
de 1824 fb.lcr, proprietate
a statulur, situata pe teritoriul
com. Fitionesti, pl. Z5.brautul,
jud. Putna, avind trupurile:
Mosonoaele, Raschitoala,
Petroaia si Repezoaia.
Mo§oroaele-Mari, munte, jud.
Muscel, tare comunele Leresti,
Namlesti si munir Rucarulul.
Mo§oroaele-Mici, tn. unte, jud.
Muscel, la S. de Mosoroaele-
Mari.
Mo§oroaele-Mari qi Miel', paduri
ale statulur, in intindere
de 1351 hect., jud. Muscel, facind
parte din muntiT manastireT
Cimpulung, comunele Corbsod
si Berevoesti, plaiul Nucsoara.
M o§teni, sat, facind parte din com.
rur. Mierlesti, pl. Siul-d.-s., jud.
Olt, situat pe valea Iminogulur,
intre Catanele si Schitul-Greci.
Are o populatiune de 240
locuitorr, din carT unir sunt mosnenT,
altir improprietaritT dupa
legea rurala; o biserica, fondata
la anul 1851, ar carel ctitorr
sunt : Preotul Theodor Mostenescu,
Preotul Ion Mostenescu
si Preoteasa Stanca..
Locuitorir posea : 20 cal,
16 Tepe, 6o bol, 35 vacT, 250
or si so porcr.
Mo§teni, cdtunaf, pendinte de
com. Dudul, pl. Siul-d.-j., jud.
Olt. Are vr'o 45 locuitorr, mar
totT mosnenT, carT posea cam
300 hect. arabile si 125 hect.
pädure.
Acest catun e maT mult o
mahala a cat. Dudul, situat la
N. satí.
Mo§teni, tnahala, com. rur. Folesti-d.-s.,
plaiul Horezul, jud.
Vilcea, situat la 11/2 kil, de
mahalaua Dosul, unde e scoala.
Cade in partea de S.-E. a comuner,
tina riul Bistrita.
Mol-1Iva, mofie nelocuita, a statulur,
fosa pendinte de manas-
Urea Slobozia, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balti, pe teritoriul
com. Pribegi, cu o suprafata de
1400 hect., din carT 130 hect.
padure. Se arendeaza Cu 22000
ler anual.
Motilva, pdclure, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com. Pribegi ;
formeaza cu padurea Rliosul un
trup de z30 hect., populat cu
stejar si ulm.
Motnäul, Ha, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul ; izvoreste din
virful Alunulur; uda com. Dumitresti,
catu n ele D u mitresti-d.-s .'
si Dumitresti-d.-j., si se vara, in
riul R.-Sarat, pe stinga, dupa
un curs de 30 kil.
Motocani, mofie, ara sat, in jud.
Neamtu, pl. Bistrita, com. Radiul,
situata pe l'higa mosiile
Branistea si Polobocul.
MOt00e§ti, sat, in jud. Bacad,
pl. Tazldul-d.-j., com. Ripile, situat
in sesul din stinga Trotusulur
si pe coasta dealulur Ciortolo
mul, la 4 kil. goo m. de
satul Ripile.
Are o populatie de 50 familiT,
sati 180 suflete.
Vite sunt: Io cal, 87 vite marT
cornute, 4 capre si 30 porcr.
Motoci, com. rur., in jud. Dolj,
pl. Ocolul, la 14 kil, de resedinta
plaser, com. urb. Craiova,
situatä pe sesul Motoci, de ambele
malurI ale riulur Tesluiul.
Se compune din doua catune:
Motoci, care este catunul de resedinta,
si Urechesti.
Se Invecinqte la N. cu com.
Maldesti ; la S., cu com. Mischi;
la E., cu com. Vulpeni si la V.,
cu com. Izvorul si Florepti.
Terenul com, este ves, compus
din arel si nisip.
Este udatá de piriul Tesluiul,
care curge prin com. cu directia
N.-S., si peste care sunt doul
podete, unul In catunul Motoci
si al doilea in catunul Urechesti.
Sunt patru lacurf : Lacul-Rater,
al - Corbulur, al- lur- Lazar si al-
Dumbraviter.
Se zice ca com. a fost infiintata
la 1713 de un pastor numit
Marin-Motocul, d'Id, stabilindu-se
co turma sa ala a fost
urmat si de altr locuitorT de
prin comunele vecine.
Are o populatie de 800 lo-

MOTOCI 400 MOTOT0LEP1
cuitorr, din carT 475 locuitorT
in Motoci si 325 in Urechesti,
locuind in 158 case ; doua biserien
una in cat. Motoci, cu
hramul Sf. Paraschiva, zidita. de
Balasa-Teodoru i reedificata de
fostul proprietar B. Solomon, la
1853, avind 17 pog. date de stat
si 150 pog. date de fondatoare
si a doua in cat. Urechesti, cu
hramul Nasterea - Maicer - DomnuluT,
zidita de locuitorT i reedificata
la 1858 de Marin Greceanu,
avind 17 pog. arabile, date
dupa legea rurala din 1864,
ambele deservite de 2 preotT
2 cintaretI; o scoala mixta in
cat. Motoci, ce functioneaza din
1881, frecuentata. de 27 baetT
din Motoci si 18 din Urechesti.
Dupa legea rurala din 1864
sunt 90 locuitorl impamintenitT.
Suprafata teritoriuluT com. e
de 2090 pog., din carT : 160o
pog. arabile, 200 pog. fineatá
290 pog. izlaz.
Mosiile de pe teritoriul com.
sunt : Motoci i Urechesti.
Mosia Motoci are o intindere
de 400 pog., si aduce un venit
anual de 700 leT. Apartine d-luT
N. Opran i locuitorilor. Mosia
Urechesti are o suprafata. de 250
pog., si un venit anual de 5000
leT. Apartine d-luT G. Cionca.
Restul pamintuluT arabil apartine
loc. impamintenitT la 1864.
Ville, in intindere de 103 pog.,
apartin locuitorilor. Produc vin
rosa de buril calitate.
Locuitorii desfac productele
lor la tirgul säptaminal ce se
Vine Joia in Craiova. Transportul
11 fac cn carde pe calea judeteana
ce duce la Craiova, si
care are in com. o lungime de
13 kil.
In com. sunt 31 comerciantl,
din carT 3 ctrciumarT.
Budgetul e la veniturT de
3522,90 leT si la cheltuelT, de
3251,54 leT.
Motoci, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul,
com. Motoci, resedinta primariel.
Are 475 suflete ; o scoalá
mixta, ce functioneaza. din 1881,
frecuentan. de 45 baetI, din
carr: 27 din Motoci i 18 din
Urechesti; o biserica, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, de zid,
avind 17 pog. de la stat si 150
pog. daruite de fondatoare, zidita.
de Masa Teodoru i reedificata
la 1853 de fosta proprietara,
Masa Solomon.
Motoci, mofie particulara., jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Motoci,
in intindere de 400 pog. arabile
cu venit anual de 7000 leT,
apartinind d-luT N. Opran si
locuitorilor.
Motoful, cdtun, pendinte de com.
Cosmesti, pl. Glavaciocul, jud.
Vlasca.
Motohani, culme de deal, luna
in jud. Buzan, cat. Carpinistea,
servind ca hotar despre jud.
Rimnicul-Sarat.
Motoseni, com. rur., jud. Tecucia,
compusa din sapte catune: Burlugul,
Chicerea, Fundatura, Mohoriti,
Motoseni, Negoaia si Tepoaia,
situata. pe Valea-Zeletinului
si a DobrotforuluT, la 61
kil, de resedinta orasuluT Tecuela,
spre N.
Are o populatie de 416 familiT,
saa 520 suflete, locuind
in 412 case ; 4 biserid: in Chicera,
in Burlug, in Tepoaia
In Fundatura, deservite de 3
preoti si 5 cintaretT ; o scoala,
care dateaza de la 1868, frecuentata
de 30 baetr; 4 morr
de vint.
Vite sunt : 59 cal, 105 bol,
100 vacT si 278 oT.
StupT cu albine sunt 90.
Vlea se cultiva pe o intindere
de 90 hect., 40 ariT.
LocuitoriT desfac produsul
muncel lor la tirgul Podul-Turcului
si la orasul Birlad.
Veniturile si cheltuelile comuneT
se urca la 2400 leT
anual.
E brazdata de dealurile : Chicera,
Fataciunele, Burlugul, la
E.; Tepoaia, Gornetul, la V. si
e strabatuta de pirtul Zeletinul,
care trece prin centru.
Se margineste la N. cu com.
Burdusaci; la S., cu com. Muncelul
; la V., cu com. Craesti ;
la E., cu jud. Tutova.
Motoseni, saa Ursa, sat, facind
parte din com. cu acelasT nume,
jud. Tecucia, situat pe partea
dreapta a Zeletinuld, pe coasta.
AicT se afla resedinta com.
Are o populatie de 64 familiT,
saa 226 suflete, carT locuesc
in 60 case; o biserica, cu
hramul Sf. Dumitru, facuta de
caramida la 1864, Martie 28,
dupa cum arata. inscriptia de pe
usorul useT, cu sprijinul i initiativa
ProtoiereuluT loan SOrescu,
si cu concursul locuitorilor,
pe locul uneT aite bisericT
de lemn care a ars; o
scoall, care dateaza de la 1868
§i e frecuentata de 30 baetf.
Satul maT inainte a fost in
partea de E., pe malul sting al
ZeletinuluT, unde se cunosc
astazI urme de constructil vechT.
Locuitorir sunt vechT razesT.
Motosesti,vechte numire a satulut
Motoseni, jud. Tecuciii.
Mototolesti, cdtun, pendinte de
com. Bordeiul-Verde, pl. Balta,
jud. Braila, spre E. si la 5 kil.
de comuna.
Are o populatie de 24 familiT,
saa 109 suflete.
Vite sunt : 54 cal, 6 taurT,
109 bol, 70 vid, 23 rimatorr,
37 viteT si 267 or.

OTRWAIA 401 MOTRUL-DESUS
Motroqoaia, vale, jud. si plaiul
Prahova, com. Breaza-d.-s.; uda
cat. Nistoresti ; are directia de
la E. spre V. si se varsa in
riul Prahova ; curge numaT in
timpuri ploioase.
Motrul, com. rur., sat i mdmästire,
jud. Mehedinti. VezT
Gura-Motrului.
Motrul, ria, izvoreste din.muntii;
Frumosul, Turcineasa i Bou),
dintre judetele Mehedinti si
Gorj. Primeste mal multe Oraje,
l'Ara pe la locul numit Gura
CheiT In satul Motrul-Mare si
se uneste la Poiana cu Motrisorul
(Motrul-Sec) ce este format
si el din 2 ¡atraje: Capra si
Dobra. De la Poiana ?si continua
cursul, trecind prin com.
Orzesti si satele Vaeni si Padesul.
La satul Apa-Neagra primeste
riurile Bueba i Brebina
unite. De ad i trece prin comunele
: Negoesti, Glogova, C5tunele,
Plostina, Corcova, Strehaia
si se varsa in Jiul, in jud. Dolj,
la com. rur. Gura-Motrului, dupá
ce a primit mai multi afluenti
co: fupca, Cosustea, Husnita, etc.
Motrul-de-Jos, plasd, jud Mehedinti,
situata in partea de E.
a judetului. Se margineste la N.
cu plana Vailor i jud. Gorj ;
la E., cu jud. Dolj Gorj ; la
S., Cu plana Dumbrava ; iar la
V., Cu plasile Ocolul - d. - j. si
Motrul-d.-s.
Este formata din 21 comune :
Entanele, cu catunul
tanele.
Bresnila, cu catunele: Bresnita,
Higiul i Pirlita.
Butoefti, cu cat. Butoesti.
Circeni, cu cat. arceni.
Cernaia, cu catunel e : Cernaia,
Vladasesti i Viesi.
Cosovdlul, cu catunele : Cosovatul,
Deleni si Tirsa.
Greci, cu catunele: Greci,
Cretesti i Dutesti.
Grozefti, cu en. Grozesti.
Gura-Notrulut, cu catunele:
Gura-MotruluT, Arginesti, Buicesti,
Jugastrul si Racovita.
io. Jirovul, cu catunele : Jirovul,
Coici, Marul-Rosu, Puscasul
si Valea-UdristeT.
1. cu cat.
Menti-din-D os.
Ming-din-Fa/a, cu cAtunele:
Menti-din-Fata, Badesti
Robesti.
Miluta, cu en. Miluta.
Pluta, cu cltunele : Pluta ,
Tintarul si Buicesti.
Rocforeni, cu catunel e:
Rocsoreni i Varadia.
Sölätrucul, cu catunele :
Salatrucul, Blidarul si Vargatul.
Socolefti, cu catunul Socolesti.
Stingdceaua, cu catunele :
Stingaceaua-d. -j., Stingaceaua
d.-s., Birlogeni, Cearingani, Po
dul-Motrului si Insuratei.
Strehaia, cu catunele:
Strehaia, Ciochintul, Comanda,
Slatiniciul-Mare, Slatiniciul-Mic
Stancesti.
cu cat. Susita.
Voloiacul, cu catunele :
Voloiacul, Lacul si Valea-Buna.
Resedinta sub-prefecturei si
a judecatoriei este in comuna
rurala Strehaia.
Are : 20 §coff primare, conduse
de 19 invatatorl si 3 invatatoare
; 44 biserieT si 2 manastirT:
Strehaia i Gura-Mo
Suprafata pl. este de 77739
hect., acoperite cu locuri de
munca, vil, pometurT, padurT,
sate, etc.
Statul posedä in aceasta pl.
4 mosii, avind un venit anual de
68011 leT.
Este udata de riurile Motrul
Husnita.
Prin plasa trece calea fe-
rata Virciorova.Bucuresti, avind
2 statiT : Gara-Strehaia si Butoesti,
precum i oseaua nationata
ce merge paralel cu catea
ferata.
Locuri istorice in pl. sunt:
Manastirea- Strehaia, Gura-Motrului,
Comanda, Menti-din-Dos
si Straja.
Motrul-de-Sus, plasd, jud. Mehedinti.
Se margineste la E. cu
pl. Valor si pl. Motrul-d.-j.; la
S., cu pl. Ocolul-d.-j. i Ocoluld.-s.;
la V., cu pl. Ocolul-d.-s.
plaiul Cerna ; lar la N., cu
plaiul Closani.
Se compune din 21 comune :
Brofteni,.cu catunele : Brosteni,
Boaca, Condulesti, Galeata,
Orbeni i Capatinesti.
Cdtunele, cu catunele : Catunul-d.-s.,
CAtunul-d.-j., Staicul,
Valea-Perilor i Valea-Caselor.
CaMnefa, cu catunele : CAzanesti,
Jignita i Rosia.
Ciovirndfani, cu catunele :
Ciovirnasani, Cocorova, Ilovul,
Ludul si Suharul.
Corcova, cu cat.: Corcova,
Cordunul, Pirvulesti i Stejarul.
Crikuefti, cu enuncie :
CrAguesti si Prejneni.
Ercea, Cu catunele : Ercea
si Poiana.
Florefti, cu catunele:
Floresti-d.-s., Basici,
Calieni, Copacioasa, Gardoaia
Mosneni.
Girboviitul, cu catunul Girbovatul.
io. Girbovdful-Stricani, cu
enuncie: Girbovatul i Stricani.
Govodarva, cu catunele:
Govodarva i Valea-Rea.
Imoasa, Cu Imoasa
Berdesti.
Lupoaia, Cu catunele : Lupoaia,
Ripa i Valea-Manastirei.
Lupfa, cu catunele Lupsa-d.
-j., Lupsa - d. - s., Silistea
Izvorul.

MOTRUL-MARE 402 MOTÄTEI
15. Peftenula, Cu catunele :
Pestenuta i Stroesti.
i6. Ploftina, cu catun ele : Plos
tina, Ciresul, Merisul i Porcesti.
Samarinefti, Cu atunele:
Samarinesti, VaIea-Biscricer si
Valea-Poener.
Severinefti, cu catunele :
Severinesti, Valea- Alunulur si
arnesti.
Sisefti-de-Yos, cu catunele:
Sisesti-d.-j., Cainiceni, CAramidari
i Noaptesa.
Sisefti-de-Sus, cu catunul
Sisesti-d.-s.
Zegujani, cu catunele :
Zegujani, Pesteana, Stroesti
Gardoaia.
Resedinta subprefecturef e in
com. rur. Brosteni. Jumatate din
plasa. Vine de judecatoria ocolulur
Baia-de-Aram5., iar juma.tate
de judecatoriile ocolulur
Strehaia si Turnul-Severin.
Are 51 bisericr si 15 seo!!.
Statul poseda in aceasta plasa
2 mosir, aducind un venit anual
de 18000 ler.
Motrul-Mare, sat, cu 143 case,
in plaiul Closani, jud. Mehedinti,
resedinta com. rur.
Motrul-Sec, sat, cu 102 case,
in plaiul Clo.sani, jud. Mehedinti ;
formeaza com. Closani cu satul
Motrul-Mare.
Motruluf (Dealul-), deal, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Filiasi,
prin care trece hotarul de V.
catre jud. Mehedinti.
Motruna, (Sili§tea), ctItun, al
comuna atina, judetul Buzad,
Cu 350 locuitori si 89 case.
Motruna, vale, in jud. Buzad,
com. atina; incepe din tocantate
si se scurge in piriul Bisca-
Chiojdulur.
Motäeni, com. rur., jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-Dimbovita,
spre N. si peste gira de baile
Pucioasa, situata parte pe %TM,
parte pe dealurr i cea mar mare
parte pe cimpie, pe malul drept
al Ialomiter, la 25 kil. de Tirgoviste.
In raionul comuna se afla
Dealul-Hiretei, Valea-Serejir si
valea Cicioara. Prin apropiere
de comuna curge in afara de
rtul Ialomita, piriul Ialomicioara,
afluent al Ialomiter.
Se compune din patru eatune
: Motaeni, Berevoesti, Ialomicioara
i Fieni, cu o populatie
de 2000 locuitorr.
Are : dota bisericr ; dota
scol!; trer morr de apl.
Locuitorir pose& multe vite :
bol, yac!, cal,. capre si o!.
Se invecineste la E. cu com.
Bela si erbanesti ; la S., cu
Podurile. De Be/a si . erbanesti
se desparte prin dealurY, padure
si riul Ialomita ; de Cucuteni,
prin dealurr l prin
cioara ; de Tita o Runcul, prin
o cimpie si de Poduri prin riul
Ialomita, unindu-se cu Podurile
'Pita Prin soseaua nationala
Tirgoviste-Transilvania, iar cu
Cucuteni, erbanesti, Bela si
Runcul, prin sosele comunale.
MoOteiului (Välceaua-),
cea, judetul Dolj, plasa Cimpul,
pe care este asezata. com. Dobridorul
; se uneste cu valceaua
Cotobatul si impreuna poarta
In comuna Motatei, numele de
Valceaua-Motateiulur.
Motätei, com. rur., jud. Dolj,
pl. ampul, la 61 kil. de Craiova
si la 28 kil. de urbea Calafat.
Situata pe loc ses si pe o
vale umbrita de doul dealurr,
se invecineste la N. cu comunele
Caraula, Rudari i Gali-
cea ; la S., cu comunele Fintina-
Banulur, Hunia i Maglavitul ;
la V., cu com. Dobridorul
la E., cu com. Bailesti.
Terenul comuna este ses; se
gasesc cite-va movile vechr, fácute
din pamint.
Este udata de ptriul Motateiul,
care curge prin centrul comuna,
printeun canal facut anume.
Izvoreste din comuna Dobridorul,
trece prin centrul comuna
si se indrepteaza spre comuna
curge pana la un punct
oare-care cind se pierde, apor
apare in comuna Bailesti si sevars5.
In balta din aceastä comuna.
Pe acest pirld se afla 4 podete,
din carr unul in dreptul
soseler judetene.
La inceput comuna s'a numit
Balaceni si se zice ca a fost
jefuita de Turcr. Catunul de resedinta
este Motatei. intre anir
1875-76 cuprindea cat. Dobridorul,
azr comuna a parte.
Are o populatie de 966 familir,
sad 3799 suflete ; o biseria
cu hramul Sf. Niculae,
de zid, fondata la anul 1802,
terminata la 1804 si reedificata
la anul 1848 de catre locuitorir
comuna, deservita de un preot
dor cintaretr; doul scolY,
una de baetr si a doua de fete,
frecuentate de 147 bletr si 35
fete ; i i circiumr.
Dupa legea rurall din 1864
sunt 587 impamintenitr.
Suprafata teritoriulur comuna
este de 20000 pog. pamint
arabil, din carì 20 pog. sunt
izlaz.
Mosia de pe teritoriul comuna
se numeste Motatei.
Viile in intindere de 300 hect.,
apartin proprietarilor
Mol< de abur! se &ese pe
proprietatea particularilor.
MeseriasT sunt : 4 fierarr
4 cizmarl.

MOTATEI 403 MOVILA
Se gasesc selle la care se
aduna oile din satele vecine.
In comuna se tin tre1 bilciurI
pe an, pe marginea de N. a
comuneT, pe proprietatea d-luI
Valimarescu.
Prin marginea comuneT trece
calea ferata, la o departare de
5 kil., unde se afta. $i o statie de
drum-de-fier.
Budgetul comuneT e la venituri
de 10850,97 lel $i -la cheltueli,
de 10809,07 leT.
Vite: 500 vite marl cornute,
170 oT, 56 caT, 42 porcI.
Comunicatia se face prin $osele
comunale, care pun com.
in legatura: la S., cu soseaua judeteana
Craiova-Calafat ; la N.-
V. cu Dobridorul, lar la S.-V.
Cu Hunia.
In timpul razbolului Romino-
Ruso-Turc, in lunile Iunie $i
Iulie 1877, ati fost stabilite aci
regimentele al io-lea $i al 12-lea
de dorobanti, bateriile a 2-a O,
a 4-a din regimentul al 3-lea
de artilerie.
MoSASei, sat, jud. Dolj, pl. Cimpul,
com. Motatei, re$edinta
primarieT. VezT com. Motatei.
Motea, sat, pe mo$ia $i in com.
Criste$ti, jud. Suceava, a$ezat
pe dealurile : Motea, Surda $i.
Coasta-UneT, li e strabatut de
ptraiele Motea, Albia, Ienache
$i Razima.
Are : o populatie de 360 familir,
sati 1470 suflete, din carì
282 contribuabilf, locuind in
325 case; o $coala mixt5., frecuentata
de 30 elevI; o biserica
de lemn, zidita la 1776 de Sofronie
$1 Elisaveta, de fel din
Muncel, deservita de 1 preot
Si 2 cinaretr ; o ctrciumd; 2 13AcanIT
li. un debit de tutun.
Vatra satuluT ocupa 83 falcI
$1 46 prajinT.
ImproprietaritT in 1864 sunt
63157. Afarolo Dioliossar Googrqflo. Vol. 117
69 palma$I §i. 94 coda$T, stapanind
306 &id $1 58 prajinr.
DrumurI principale sunt : la
Pa$cani, 10 kil. ; la Criste$ti, 21a
kil. $i la Boureni, 3 kil.
Mosca era satul robilor luI
Millairi Sturdza $i de ad i vine
ca $1 astazr sunt multI TiganT
in sat..
Motea, ddure, de diferite esente,
linga satul cu acela$T nume,
jud. S uceava.
Mosca, piriii, format din valle
Ienache, Piscul-Babel $i Tallase,
jud. Suceava ; uda satul cu acela$I
nume, strabate $oseaua nationald
care are aci un pod de
lemn $i, dupa un curs de 4 kil.,
in care s'a marit cu Pirtul-luT-
Ienache, 1940 m., $i RAzima;
735 m., se pierde in Sesul-Tei-
$uluT, in riul Moldova.
MoSoc (Dealul-lui-.), deal, in
jud. Suceava, satul Brusturi,
intre piraiele Brustura $i Piriutul,
proprietatca raze$ilor de
ba$tina MotocT.
MoSocul, sati Valea-lui-MoSoc,
sat, jud. Bacaa, pl. Siretul-d.-j.,
al com. PAnce$ti, situat pe malul
drept al piriului Dienetul, la 4
kil, de satuI Pance$ti.
Are 14 familiT, sail 42 suflete.
Loc. posea : 7 caT, 44 vite
marf cornute, 21 pord $i 7 capre.
MoSocul, pddure, la N. com.
Poiana, jud. Tecuciti, situata
intre drumul ce duce la Ploscuteni
$i cel ce vine din Buciumeni
$i se intinde pana in Valea-
RunculuT.
MoSocul, pira VezT Valea-Caselor,
'Aria, com. Poene$ti, pl.
Racova, jud. Vasluiti.
MoSoe§ti, sat, facind parte din
com. rur. 13k-4e-de-Vede, pl.
Vedea d.-s., jud. Olt, situat in
partea de E. a com. Are o
populatiune de Ioo locuitorr, li
o biserica.
Movila, com. rur., in jud. Doroholii,
pl. Herta, formata din
satele : Baranca, Hertu$ca, Mahala,
Movila, Poiana $1 Slobozia,
cu re$edinta primarid in
Movila.
Are o populatie de 58o familii,
set 2900 suflete ; 2 bisericI,
Cu 3 cintaretT l't 2 pA1Amarr;
622 hect., 29 asir pAmint
sAtesc ; 3441 hect., 56 aril cimp
$i 800 hect., 60 ariT padure,
proprietaresc; 4 TazurT $i 12
pog. vie.
Budgetul comuneI e la venituri
de lef 4153, banI ¡o $1
la cheltuelT de leT 4040, banT 21.
Vite : 79 cal', 453 vite mari
cornute, 440 pord, 2 capre
yi 526 or.
Sunt 226 stupT cu albine.
Movila, sat, jud. Dimbovita, pl.
Dealul - Dimbovita, cat. com.
Cazad.
Movila, sat, pe mo$ia cu acelag
nume, corn. Movila, pl. Herta,
jud. Dorohoiti.
Are o populatie de 120 famili!
san 600 suflete ; o biseria.,
cu hramul Adormirea-
MaiceT-DomnuluT, cu 1 cintaret
$1 1 pallmar, este mica de
zid, facuta de batrinul Iordache
Hertanul.
SateniT improprietaritl aa 136
hect., 06 ariT pamtnt ; lar proprietariI
: 1075 hect., 58 ariI
chnp $i 247 hect., 68 ariT padure.
Sunt 3 iazurI, din carI unul
numit al HertanuluT.
Piraiele principale ce trec pe
mo$ie, sunt: Hertu$ca $i Pujina.
Drum principal este acel ce
52

MOVILA 404 m0VILA-DE-PIATRÀ
duce prin Orofteana la Darabani.
Hotarele mopief sunt cu :
Tirnauca, Pilipluti, Molnita pi
Hreatca.
Localitate insernnata este Movila-HertuluI.
Familia Hertanul, este vechle
In Moldova. In 1773, ggsim in
judecata pe Vasile Herta cu
Slugerul Constantin Jora ; acest
din urma cumparind de la
Domnie darea numita. Conila
de la tinutul CernautuluT, dupa
stdruintele urmate, rinduind pe
Hertanul stringator de banT
la un ocol (plasa) pi acesta remlindu-1
dator cu banT, l'a chemat
in judecata.
Movila, sat, facind parte din
com. rur. Poenari-Vulpepti, pl.
Znagovul, jud. Ilfov, situat la S.
de Vulpepti, intre padurea Paduroaica
pi Valea-Nedei. Spre
E. trece calea ferata Bucurepti-
Ploepti.
Se intinde pe o suprafata de
2785 hect., cu o populatie de
203 locuitorl.
MoptenitoriT D. H. Vasile att
2670 hect. pi locuitoriT i15 hect.
Proprietarif cultiva. 217 hect.
(25 sterpe, 100 izlaz, 2325 pa.
dure, 3 vie). LocuitoriT cultiva
tot terenul, ajara de 5 hect.,
carl ratnin sterpe.
Are o bisericA, cu hramul
Sf. loan Botezatorul.
Comerciul se face de 3 circiumarT.
Numasul vitelor marl e de
119 pi al celor micT, de 15.
Movila, deal §i movilä, jud. M-
6(4 facind hotar intre comunele
Covasna pi Costuleni, din jud.
Iapi.
Movila de pe acest deal este
mare pi ridicata; din virful ef
se vede la a mare departare
pe pesa JijieT pi al Prutultd.
Viile plantate pe acest deal
produc un vin bun pi clutat.
Movila, deal, In jud. Nearutu,
com. Margineni, pl. d.-Sus-Mijlocul,
situat Ruga satul Margineni
; in urma unor sapäturT
facute in localitate s'aa gasit
mai multe oseminte omenestI.
Movila (Cochirleanca), moyie,
in jud. Buzar', com. Cochirleanca,
proprietatea spitalului
Girlapul; are 1130 hect., mare
parte arabile pi suhaturi.
Movila, pddure, de 2325 hect.,
in jud. Ilfov, pl. Znagovul.
Movila, loc, in jud. Bacaa, pl.
Siretul-d.-j., cotn. Gioseni, situat
la 600 m. de Gioseni, unde se
zice ea ar fi fost un cimitir catolic.
Azi este transformat in
holde roditoare.
Movila -Bortoasä, movild, pe
podipul dealului cu acelapT nume,
de pe mopia Dimacheni, com.
Dimacheni, pl. Copula, jud. Dorohoia.
Este cea maT mare moyilá
din cite se allá pe aceasta
mopie.
Movila-Bortoasä, movi/d, pe
mopia Cotupea, com. cu acelapi
nume, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoia.
Se afla spre V. de livada
curteT din sat, in apropiere
de drum. Virful eT este prabupit
din cauza sapaturei ce i s'a
facut de catra proprietarul mo-
piel%
Movila-Bortoasä, salí Movila-
Säpatà, movild, in jud. Suceava,
la hotarul mopieT Sasca, din
spre Malini, aproape de poseaua
Cornul-Luncef pi de Hanul-lur-
Istrate.
Movila-Cetäutia, movilä, pe te-
ritoriul satului Bozia, com. Bozia,
pl. Prutul, jud. Falda, spre
S. pi la 3 kil. de sat, situata pe
prelungirea dealului Nucul. Este
inconjurata Cu pant imprejur,
pentru care locuitoriT o numesc
Cetatuia. Legenda spune ca. ar
fi facutd de Turci.
Movila-Comoarei, movild mare
pi cu multe semne de sapaturT
pe ea, in padurea de pe mopia
Hertupca, com. Movila, pl. Herta,
jud. Dorohoia.
Movila-CondreI, movild, pe mopia
Suharaul, com. cu acelapl
nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoifi.
Este cea mal mare dintre
cele 3 movile ce se afta nu
departe de sat; are la baza o
circumferinta de 102 m. 58 c. m.
Se zice ca ar fi facuta de catre
un boer mare numit Condrea
ce era intre velitiT boeri pi
consilier domnesc sub stefan
Bogdan-VocIA, in 1520 (7028),
Iulie 28.
Movila-Crucei, movild, pe mopia
Cotupca, com. cu acelapT nume,
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoia,
din sus de sat, pe podipul dealuluT.
Movila-de-la-Budu, movild, in
jud. Falda, pl. Prutul, com. Stanilepti,
pe Dealul-BuduluT, spre
V. de satul Stanilepti.
Movila-de-la-Iada, movild, pe
teritoriul com. Stanilepti, jud.
Falcia. VezT istoricul satului Stanilepti.
Movila-de-Piaträ, virf de deal,
in jud. Tulcea, pl. Istrului, pe
teritoriul comunei rurale Tocsof
pi anume pe acela al catunului
saa Rimnicul-d.-s. ; prin el trece
hotarul dintre comunele Beidant
pi Tocsof ; este de natura pie.

MOVILA-G1URCHEA 405 MOVILA-MANEMLOR
troasa, de unde si numele luI ;
are 2o1 m. inaltime, dominind
asupra vailor Sari-Ghiol-Dere si
Rimnicul-Dere, asupra satelor
Sari-Ghiol si R1mnicul, precum
si asupra drumuluI comunal ce
le uneste.
Movila - Giurchea, movild, in
jud. Bacan, pl. Tazlaul-d.-j., comunele
Ripile si Bratila, situatà
pe sesul Belciul, unde se zice
ca ar fi fost mal inainte o cetate
facuta de niste strainI. Acel
loc asta-zI se numeste Cetatuia
si este inconjurat de toate partile
Cu santuri.
Movila-HertuluI, movild, pe mosia
Movila, com. cu acelasI nume,
pl. Herta, jud. Dorohoiti. In
urma unor sapaturT ce s'a facut
pe aceasta movill in 1865, s'a
gasit, la o mica adincime, o sabie
in lungime de I m. 274; si
de o vechime mare.
Movila-Latà, movild, in partea
de N. a satuluI Santa-Maria,
com. Ringhilesti, jud. Botosani.
Aceastá movila, situata pe un
deal inalt, este un punct insemnat
de observatie. Legenda spu n e
ca e facuta de T'Atad; litiga mo.
vila sunt dota movilI mal raid,
lar in partea de E. se vad urmele
a dota santurT.
Movila-lul - Burcel, movild. ce
se inalta la coasta despre V. a
dealuld, ce se lantueste de la
N. la S., pe teritoriul com. Miclesti,
pl. Crasna, jud. Vasluiti.
Pe valea din marginea dealuluI
curge pifia Vasluetul si
paralel, trece soseaua nationala
Vasluin-Iasi.
Despre aceasta movila se povesteste
in localitate urmatoarea
legencla : Eran 2 fratI, unul bogat
si altul sarac. Cel bogat
nu se indura sa dea celuI sa-
rac plugul ca sa are, de cit
numaT Dumineca si serbatoarea;
asa intr-o Dumineca voind sa
are, s'a suit pe virful movileI
si a strigat la frate-san sa-I trimata
plugul cu bol. Din intimpiare,
trecind pe acolo Stefan-
Voda si auzindu-1, l'a chemat
la sine si l'a intrebat ca de ce
ara. serbatoarea ; el spunind pricina
DomnuluI, acesta a p.oruncit
O. ja plugul de la cel bogat
si sa-1 dea celuI sarac.
Movila-lui-Dumitru, movild, in
partea de S.-E. a com. Gagesti,
pl. Mijlocul, *jud. Fatal, in hotarul
com. Bozia. Legenda spune
ca aceasta movila a fost facutd
. de ostenir moldovenI aI luí Dumitru,
o eapetenie a lor, care
era insarcinat de \lada, pentru
a sta de p.a., ca sa observe si
sä dee de stire, cind vor veni
Tatarir prin imprejurimile loca-
Batel.
Movila-luf-Nità, movild, in jud.
Covurluiti, pl. Siretul, com. Piscul,
in spre cat. Vamesul.
Movila-Mare, movild, in jud. Dorohoiti,
pl. Cosula, com. Sendriceni,
pe podis, aproape de
catea judeteana, si pe mosia Sendriceni-d.-,s.
Movila-Mare, movild, aproape
de Rddiul, pe mosia Trestiana,
com. Broscauti, pl. Cosula, jud.
Dorohoin ; este de forma mare
si veche.
Movila-Mare, 'aovad, spre N.
de satul Broscauti, com. Brescauti,
pl. Cosula, jud. Dorohoiti.
A fost mar inainte deschisa, pentru
care s'a numit si Bortoasa.
Are 134 m. in periferie la baza
O 6 m. inaltime. Se zice ca movila
a fost cu mult mar ?nafta
si ca servea ca punct de stre-
juire, in timpurile de navalirI
dusmane.
Movila-Mare, movild, pe mosia
Verpole, com. GrAmesti, pl. Berhometele,
jud. Dorohoiti. Pe vil.ful
eI se afla infipta o cruce
mare si frumoasa de peatrA, pusa
de cara un comandant al trupelor
rusestI in 1849, in amintirea
trecerei armateI pe ale)", cu
prilejul razboiuld dintre UngurI
si Austriaci.
Movila-Mare, deal, in jud. Tulcea,
pl. Istrului, pe teritoriul
com. rur. Poturul ; se desface
din dealul Maadem-Bair ; se intinde
spre V., tuteo directie de
la S.-E. spre N.-V., brazdind
partea centrala a plaseI si de
S. a com.; e presarat cu movile
naturale, din care una, Malta
de 116 m., domina satele Sari-Iurt
si Potur ; e acoperit cu
verdeata.
Movila-Mare, ?aovad insemnata,
In jud. Tulcea, pl. Isaccea, pc
teritoriul com. rur. Luncavita,
asezata pe o prelungire rasaririteana
a dealului Sevastin, in
partea de N. a plaseT si cea
de E. a comuneT la 3 kil. spre
N.-V. de sat; are o inaltime
de 82 m., punct trigonometric
si strategic de rangul I-iii, dominind
satul Luncavita, gira
Ciulnetul si drumul judetean
Macin-Isaccea ; este acoperitä
cu verdeata ; este artificiall si
a servit Turcilor de cordon
(fort).
Movila-Mäne§tilor,moviiii, jud.
Bacan, pl Tazlaul.d.-j., com. Bratila,
situata pe sesul Manesti.
Se zice ca ar fi fost facuta de
un vechiti Domnitor spre a servi
de apdratoare la hotare. AicI
s'an gasit o multime de sagetI,
arcurI, etc. Sub movila se afla

MOVILA-MIRESEI 406 MOVILA-SRPATX
o pesterA, fAcuta o data cu movila,
in care lusa n'a putut in tra
nimenT. Mal de mult s'ar fi
sApat o groapa spre a se putea
scobori inteinsa, groapa care se
vede si pana asta-zT.
Movila- Miresel (Mototolea),
com. rur., jud. BrAila, pl. Ianca,
situan pe /oc ses, la V. de lacul
sarat Seaca.
Suprafata com. e de 2288
hect., cu o popu/atie de 1029
suflete, din carT 161 contrib.
Sunt 353 loc. improprietaritT
din 1878; neimproprietariti mal
sunt 13.
Are : o biserica, cu hramul
Dumineca sfintilor, zidita de
locuitorT la 1889, deservita de
I preot si I cintaret ; 2 coale,
una de baeti, infiintata la 1884,
frecuentan. de 8o elevi, si a
doua de fete, infiintata tot la
1884 si frecuentan de 16 fete ;
I moara de vint ; 1 brutarie,
io cIrciumT.
In com. s Int 6 strade si o
pian.
Vite : 606 bol', 421 vacT, 15
taurT, 181 vitel, 526 caT, 2 InAgarl,
1603 OI, 294 rimatori.
BudgetuI com, e la venituri
de 5590 lei, si la cheltuelf, de -
4755 lei.
Drumurl : la Scortarul - Noa
spre N. (12 kil.) ; la ea. Desirati,
spre N.-V. (12 kil.) ; la
Sutesti, spre V. (14 kil.) ; la
Ianca, spre S.-V., prin Golasei,
(14. kil.); la gara Muftiul, spre
E.; la Urleasca, spre S., traversind
calea ferata Braila-Bucuresti,
pe la cant. 125 (Lo kil.)
la Scortarul-Vechia,spre E., prin
cat. Comaneasca (12 kil.); la
R oman, spre N.-E. (lo kil.) ;
la Braila, spre E. (30 kil.).
Comuna e infiintata la 1878
prin improprietarirea insurateilor.
In acest loc mar inainte se
aflaa tirlele Mototolea.
Movila-Miresei, sat, jud. BrAila,
pe tarmul de V. al lacului
Iazul, la 30 kil, de orasul Braila,
infiintan la 1879, Cu ocazia
improprienrirei, pe locul unde
se afla tirla Mototolesti.
Are o populatie de 242 familii,
sail 1030 suflete, locuind
in 190 case ; o bisericA, cladita
de locuitori la 1890, deservitA
de 1 preot, 1 entaret si I paracliser
; 2 coale, una de baetr,
infiintan la 1893, frecuentan
de 63 elevT, si a doua de
fete, infiintata la 1836, frecuentan
de 15 eleve; I moara
de vInt.
Suprafata satului e de 220
hectare.
Vite sunt: 530 caT, 2 asinT,
1300 v. cornute, 1600 ol 0284
rimatorT. Sunt 30 stupT cu albine.
Partea de E. a satului de pe
malul lacului Iazul, se numeste
Mototolesti.
Movila-Pesearului, deal, in
partea de V. a com. Poganesti,
pl. Padoleni, jud. Falda, pe a
caruI coasta de E. se afla asezat
satul Poganesti ; se prelungeste
de la N. la S., formind
culmea sesuluf Prutul, pana
la locul numit Gura-VdeT, unde
este curmat de o vale.
Movila-Ro§ie, movi/d, pe teritoriul
com. Suletea, pl. Mijlocul,
jud. Falda, despre care se zice
ca ar fi ridicata de Stefan-cel-
Mare. Spre S.-E. de aceasta movila
este loe deschis.
Movila-Ruptä, com. rur., in partea
de N. a pl. Stefanesti, jud.
Botosani, In dreapta si de-a lungul
Prutului. E forman din
satele : Lehnesti, Maghistan,
Lehnesti-Razasi, Lehnesti-Rica,
Movila-Rupta (Damachi), Ripiceni,
Sarata (Jovirteni) si Zahareni
(Caraiman).
Teritoriul com. e format din
dealuri, carl se ridica cite putin
de la Prut spre V. Sesul Prutului
are 90 metri deasupra nivelului
MariT Negre, lar dealurile
cele mai inalte din com. nu
trec peste 150 m. deasupra nivelului
Maril.
Centrul com. se &este la
io kil, de tirgul Stefanesti.
Are o suprafata de 6902
hect. si o populatie de 624 famili!,
sail 2733 suflete.
Calitatea pamintului este buna.
Pe malul Prutului si in albia
sa se vad stincT de pietre calcaroase
de unde se si scoate
si se fabrica var ; sunt 2 carlee
insemnate : la Damachi si Lehnesti
- Maghistan cari produc
aproximativ 280000 kilogr. var
pe an.
Intinderea locurilor cultivate
e de 4869 hect. flnete, 859
hect. imas, 685 hect. padure,
parte de stejar, parte de salcie
de Prut.
Are 4 biserici, deservite de
4 preatl li 7 cintareti ; 2 §coff
mixte, conduse de 2 invatatori
si frecueutate de 94 elevi si
I° eleve ; 9 circiumi ; 8 lazuri;
5 mori de apa pe Prut si 1
pe iaz.
In comuna sunt II comercian!
pi 9 meseriasT.
Vite sunt : Io60 bol si vacT,
250 caT, 3800 oT si 240 para
Loc. posea 70 stupi cu albine.
Comuna e strabatuta de drumul
mare Stefanesti - Radauti
(Dorohoia).
Budgetul com. e la venituri
de 6000 lel ; lar la cheltuelT, de
6450 lei.
Movila-Sipatä, movi/d, situata
la N. pe teritoriul com. CrAciuner-ds.,
pl. Siul-d.-j., jud. Olt,
pe cimpia numita Burdeanca.
Legenda spune ca aja Batalionul
sacru, comandat de insusi

MOVILA4APTE-FRASINT 407 MOVILELE-INqIRATE
Ipsilante, in fuga luT catre Dra.gasani,
ar fi avut o lupa cu
TurciT.
Movila-§apte-Frasini, movild,
situata pe deal filtre ,com.: Miclesti,
din jud. Vasluiti i Gugesti,
din jud. Falda, pl. Crasna,
servind si de hotar filtre :
Popesti i Gugea.
Movila-Turculul, sat1 Monete,
vtofie particulara, de 400 hect.,
in jud. Covurluitl, com. Tulucesti,
pl. Siretul.
Movila-Turcului, ridialturli de
pitnint artificiall, pe teritoriul
satuluT Andrieseni, com. Iepureni,
pl. Turia, jud. Iasi, care
dateaza din timpurl foarte vechT.
Se mal' allá inca douà movile artificiale
pe teritoriuk acesteT comune,
irisa nu aü niel' o numire.
Movila-Vamel, celtun, pendinte
de com. Osman, pl. Balta, jud.
Braila, cu o populatie de 37 sufl.
Movila-Verde, deal, In jud. Tulcea,
pl. IstruluT, com. Beidant,
prelungire de S.-E. a dealuluT
Solugean; brazdeazd partea centran.
a plaseT §i de E. a com.;
satul Beidant e asezat la poalele
luT de V.; e dominat de
o movila malta de ioo m.
acoperita cu verdeata ; e Mata
de drumurile comunale Beidant-
Hamangi i Ciamurli-de-sus
Ivan-Cesme.
Movila-VircolicI, punct ridicat
geodesic, in jud. Covurluiti, pl.
Horincea, com. Rogojeni, pe
deal si Miga drumul Brand.
Movile (La-), loc izolat, in jud.
Tutova, pl. Tirgul, la marginea
com. Iepureni. AicT se ved patru
movill, carT, spune legenda,
sunt ridicate in urma unor raz-
boaie, pe la 1711, din ordinul
VorniculuT Lupu Costachi, care
se retrasese la manastirea Bursuci
si de aicT se apara contra
Tatarilor, carl pradad aceste
locurT.
Movile (La-), deal, jud. Roman,
pl. Siretul-d.-j., com. Strunga,
spre N.-V, de satul Movileni.
Pe acest deal sunt 4 movile
inalte facute din timpurT vechl.
Movile (Patru-), movile, aproape
una de alta, pe teritoriul mosiel
Vamesul, com. Piscul, pl. Siretul,
jud. Covurluiii, la hotarul mosieT
Hanul-Conachi.
Movileanca, cAtun, al com. Amarul,
jud. Buzar', Cu 20 locuitorT
si 4 case.
Movileanca, sat, facInd parte
din com. rur. Radulesti-Resimnicea,
pl. Mostistea, jud. Ilfov,
situat la N. de Filitis i servind
de hotar intre jud. Ilfov si Prahoya.
Se intinde pe o suprafata de
225 hect., Cu o populatie de 8o
locuitorl.
D-1 G. Z. Nicolaa are 18o
hect. si locuitoriT 45 hect. Proprietarul
cultiva. 112 hect. (3
hect. sterpe, 62 hect. izlaz, 3
hect. padure). LocuitoriT cultiva
tot terenul.
Numárul vitelor marT e de
97 si al celor mici de 87.
Movileanca, mofie, in jud. Buzati,
com. Amarul, cat. Movileanca.
Are 400 hect., cea mal
mare parte arabile, apoT putina
fine* i izlaz. Prin dota s'a
despartit in 3 partl egale : Movileanca-CArbunescu,Movileanca-Danescu
i Movileanca-PAltineanu.
Movileanca, pda'ure, a statuluT,
in jud. Tecucia, pl. Birlad, com.
Movileni.
Movilele, un fir de ridictlturf de
pdmint aflate pe culmea dealuid
ce se prelungeste intre satele
Hriteni, din com. Manoleasa,
Volovatul-Stroici, pl. Baseul,
jud. Dorohoiti. Ele sunt de felurte
marimT, si se zice cA ar
fi Amase din timpulunuTrAzboid.
Movilele, doud movile, ridicate
PC culmea unuT deal de pe mosia
Mileanca, com. Mileanca, pl.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti ; sunt
destul de marl si de forma regulata.
Movilele - Breazului, tnovile,
spre N. de satul Dersca, com.
Dersca, pl. Berhometele, jud.
Dorohoiti, una pe virf si alta pe
coasta de E. a dealuluT, inalte
de 31/3 m., i ambele prabusite
la vIrf.
Movilele-CatreI, movile, in numar
de 3, pe mosia Cordareni,
com. cu acelas1 nume, pl. Prutul-d..j.,
jud. Dorohoid. Una se
aflä spre S. de Satul-ManastireT,
avind 40 m. circumferinta la
baza, lar 2 spre V., catre marginea
RadiuluT, avind fie-care
21 m. la baza.
Movilele - In§irate, fir de zo
movile, in jud. Tulcea, pl. Isaccea,
pe teritoriul com. urb. Isaccea,
situate in partea de N. a
plasel si cea de S.-E. a com.;
incepe cu Vizir-Tepe, si tuteo directie
de S.-E. se termina la poalele
DealuluT-NicoliteluluT ; sunt
artificiale, facute de locuitorT,
sub TurcT.
Movilele-In§irate, fir de 8 movile,
In jud. Tulcea, pl. Isaccea,
In partea de V. a eT, si pe
teritoriul com. rur. Luncavita,

MOVILELE-MARI 408 MOVILENI
spre V. de sat, pe la poalele
dealurilor ; incepe cu Movila-Mare
; sunt artificiale.
aproape
una de alta, pe deal, spre V.
de satul Piriul-Negru, com. Lozna,
pl. Berhometele, jud. Dorohoia
; linga una din aceste
movile se afla mar multe movilite
miel; legenda spune a ele
sunt &cae din timpurile fazboaelor
cu Turcil i Tatarii.
Movilele-Rugine§tilor, movile,
In numar de 3, in jud. Putna,
care, dupa cum zice legenda, ar
fi din timpul luT Vlad-Tepes.
MOvileni, com, rur., in partea de
V. a plaseT Copoul, jud. Iasi,
situatä pe dealurile dintre riul
Jijia i Bahluiul, formata din
satele : Movileni, Larga, Rominesti
i Potingeni. Are o intindere
de 6200 hect. si o populatie
de 411 familii, sati 1900
suflete.
Pe marginea de S. a acesteT
com, trece calea ferata
- Iloaei, precum si soseaua
nationalä. Marginea despre N.
este udata de riul JijieT, iar cea
despre S. de riul Bahluiul.
Are 4 biserici, deservite de
3 preotT, 5 eintaretT si 3 eclesiarcI;
2 scolT, conduse de 2.
invatatorl i frecuentate de 66
elevi ; 2 mori de aburT si 2 de
apä.
Budgetul com, e de 8546 lei,
71 banT, la veniturT si 8468 lef
37 banT, la cheltueli.
Vite : 2038 vite marT cornute,
2350 oT, 165 cal i 281 rimatorT.
Movileni, com. rur., in jud. Tecucia,
pl. Birladul, compusa din
2 catune : Movileni-d.-j. i Movileni-d.-s.,
situata pe malul sting
al SiretuluT, la 15 kil, de capitala
judetuluT, spre V.
Are o populatie de 314 suflete
; 2 biserieT : una in Movileni-d.-s.
si a doua in Movilenid.-j.,
deservite de 2 preotT si 4
cintareti ; o scoala, care dateaza
din 1866, frecuentata de 55 copil.
LocuitoriT sunt vechi razesT.
Locuitorl improprietariti din
1864 sunt 183, lar din 1879
sunt 30.
Comerciul se face de 6 circiumari.
Budgetul com, e la veniturl
si la cheltuelT de 3139 le, 35
banf.
LocuitoriT posea: 150 plu
guri de fier, 5 de lemn, 4 cazane
de fabricat rachia; 512 boT,
235 vacT, 63 caT, 98 Tepe, 95
minzatT, 65 minzate, 127 viteT,
3 taurT, 2 armasarT, 1149 (Vi,
83 berbecT i 180 pord; 150
stupT cu albine.
Suprafata intregeT com, este
de 2506 hect.
Intinderea viilor este de 45
hect. si 55 arir.
La 1875, com. tinca de Cozmesti,
unde era si resedinta.
Este strabatuta de o osea
ce trece prin mijlocul Movilenilor-d.-s.,
avind o intindere de
6 kil. i 200 m., in directia N.-S.
Aceasta are mal multe ramificata
in interiorul com. si in diferite
sate laturase, la N. si S
Se margineste la N. cu com.
Cozmesti, despartita printeun
drum ; la S., cu com. Umbraresti ;
la V., cu riul Siretul in toatä intregimea
com. si la E., cu com.
Barcea, de care se desparte prin
Valea-Adincl.
Movileni, sat, in jud. Covurluiti,
pl. Siretul, com. Filesti. Are 28
saa 114 suflete ; o biserica.
MOVileni, sat, in centrul com.
Movileni, pl. Copoul, jud.
MaT inainte se numea Bas-Ceaus,
dupa numele unta proprietar.
E situat pe valea dintre dealurile
: Coserile si Movileni, printre
care trece piriul Movileni, ce
formeaza dota TazurT marr.
Are o suprafata cam de 767
hect. si o populatie de' 52 famili!,
saa 252 suflete. Este resedinta
com. AicT se afla : o biserica,
zidita la 1804; o scoala
infiintata la 1871, freeuentata de
32 elevT, i casele proprietatel.
In acest sat cLa movile (dupá
cum serie in cLetop.», tom. I, p.
151), a urmat razboia futre Alexandru
-Voc16. si Petru-Aron-
Voda la anul 6963 (1455), luna
MaT, in care razboia, a invins
Petru-Aron.
Movileni, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Strunga, spre
N. de baile Strunga, i la 7 kil.
de ele. Este asezat pe deal.
Are o populatie de 112 fasaa
537 suflete, din carT
115 contribuabilf ; o biserica de
lemn.
Satul se mal numqte i Movileni-Razasi,
Spre N. de acest sat si Ruga
dinsul, se vad ridicate, pe punctul
cel mal ¡t'ah al unuT deal,
4 movile marl de pamint dispuse
in forma unuT drept-unghia.
Movileni, sat, pe mwia cu ace
lasT nume, jud. Suceava, com.
Ciumulesti, asezat pe coasta dealului
Movileni. Are o populatie
de 35 familiT, saa 143 suflete,
din carT 25 contribuabilT. Bise
rica si scoala din Negotesti servesc
i acestuT sat.
Vatra satuluT ocupa .3 fäld
I0 prj.
Mosia, proprietatea d-lui Em.
Mortun, are o intindere de 109
falcI si 6o prj., din carT 70 faleT
cultivabile, 20 M'id padure, lo
fAlci finat i restul neproductiv.
Improprietariti in 1864 sunt

MOV1LENI 409 MOVILITA
5 fruntasT, 13 palmasT si 2 codasT,
stapinind 52 falcI, 40 prj.
Un singur drum principal duce
la Camtrzani (11/2 kil.).
Movileni, sat, in jud. Tutova,
pl. Pereschivul, com. Ciocani,
spre V. de satul Ciocani. Are
141 locuitorT si 40 case.
Movileni, stafie de dr.-d.f., jud.
Iasi, pl. Copoul-Turia, cat. Movileni,
pe unja Iasi-Dorohoiri,
pusa in circulatie la i Iulie 1896.
Se afla intre statiile Cucuteni
(i 3 kil.) si Larga (8.6 kil.). InAltimea
d'asupra niveluluT mariT
a fost de 68.54. Venitul acester
statiT pe anul 1896 a fost de
3811 lef, 85 banI.
Movileni, deal, jud. Suceava, d'asupra
satulul cu acelasT nume.
Movileni, rnoie, particulara, de
572 hect., in jud. Covurluiti,
pl. Sireful, com. Filesti.
Movileni, mo,vie, a statuluT, in
judetul Tecuchi, comuna Movileni.
Inainte apartinea manastireT
Neamtli.
Movileni-de-Jos, sat, facind parte
din com. cu acelasT nume,
pl. Birlad, jud. Tecuciti, a.sezat
sub malul sting al SiretuluT, si
In partea de S. a lunceT formate
de acest
Are o populatie de 288 suflete,
locuind in 146 case ; o biserica
cu hramul S-tii VoevozT;
o scoala, conclusa de un tuyatator,
frecuentata de 33 copiT.
Comerciul se face de 3 circiumarT.
Movileni-de-Sus, sat, PAcind parte
din com. cu acelasT nume,
jud. Tecucitt.
Ala este resedinta comuneT.
Este situat pe deal, la 600
m. spre N. de Movileni-d.-j. De
aci se deschide o privire frumoasa
spre N.-V. Spre N. e Sesul-Furcenilor,
iar spre V. lunca
SiretuluT, panä in jud. Putna.
Are o populatie de 640 suflete,
locuind in 169 case ; o bicu
hramul S-tif VoevozT,
zidita la 1862 de un calugar
grec si care s'a reparat de doul
orT.
Comerciul se face de 3 ch.ciu
marT.
Movi1eni-Räzà§1, numire, ce se
mar da satulurMovileni, din jud.
Roman, pl. Siretul-d.-s., com.
Strunga.
Movilita, com. rur., in jud. Putna,
pl. Susita, numita ast-fel de la
movila lingá care este situata.
Pe malul pe care e situat satul
Movilita, pamintul este in mare
parte argilos, lar in dosul viilor,
este negru,
Distanta com. de resedinta
sub-prefectureT e de 4 kil., iar
de capitala judetuld de 32 kil.
Se compune din catunele :
Chetcani, FrecAtei,Movilita (u nde
e si primaria comuneT), si TrotUsanul,
numit ast-fel de la fostul
schit Trotusanul, situat ltngä piriul
Careona.
Are o populatie de 527 familiT,
safi 2008 suflete, din carf
363 contribuabilf, locuind in 480
case ; treT bisericT : una parohiall,
cu hramul S-tif Imparatf,
a doua, filiala, cu hramul S-til
Voevozr in cat. Movilita, a treia,
tot filiala, cu hramul Sf. Nicolae
in cat. Trotusani ; o scoall
mixta, frecuentata de 18 copiT ;
3 circiumT.
MeseriasT sunt : 2 fierarT,
rotar, 3 lemnarl, 2 morarl
13 fabricang de rachiti.
Vite : 384 bol, 243 vacT, 122
caT, 938 oT, . 31 capre si 446
porcl. Stupf cu albine sunt 288.
Viea se cultiva pe 365 hect.
Budgetul com, e la veniturT
de 5729 leT, 43 banT si la cheltuelT,
de 5484 ler, 17 banT.
Movilita, cdtun, in com. cu acelasT
nume, jud. Putna. Are dona
bisericT, una parohiala cu hramul
S-tiT Imparati, si a doua fihala,
cu hramul S-til VoevozT ;
o scoala mixtA, frecuentata de
i8 copiT.
Movilita, cdtun, al com. Cochirleanca,
jud. Buzad, cu 60 locultor!
si 14 case.
Movilita, cdtun, al com. Gayanesti,
jud. Buzati, cu 20 locuitor1
i 6 case.
Movilita, sat, facind parte din
com. rur. Dridul-Sarindarele, jud.
Ilfov, pl. Mostistea, situata la
S. de Dridul, in niste locurT
smircoase, formate de Valea-Calugareni.
Se intinde pe o sufrafata de
900 hect., cu o populatie de 250
locuitorT.
Statul cultiva prin arendasil
saf 284 hect., rezervind 30 hect.
pentru izlaz. LocuitoriT ad 600
hect., din carT 15 izlaz.
Are o scoall, frecuentata de
25 copiT.
Numarul vitelor marT e de
264 si al celor micf, de 953.
Comerciul se face de I d'irciumar
i I hang-ifi.
d'asupra dealuluT
cu acelasT nume, jud. Vasluid,
pl. Funduri, com. Scheia,
avind o grosime la baza de
18o m., si o inaltime de 45 ni.
Are forma unuT con. Se zice
ca a fost mult mar malta, dar,
din cauza araturilor ce se fac
pe dinsa, s'a micsorat. Este format5.
din pamint i pietre sfarimate.
Ar fi facuta, dupaIegencla

MoVILITA 410 MUCH1A
de catre Stefancel-Mare, Domnui
Moldover, cam in acelasI
timp, pe cind s'a zidit biserica
din Scheia ; scopul pentru care
a fost facuta era de a servi ca
punct de observatiune, pentru
invaziunile Turcilor i Tatarilor.
Din virful acesteI movile se
poate vedea departe in toate
directiunile.
Movilita, cleal, ramificatie a dealuluI
Mogomti, jud. Vaslulii;
trece prin partea de S.-E. a com.
Scheia i, de la un loc, la numirea
de Duplita, iar catra marginea
com., de Dealul-Faguld,
unde se zice ca in vechirne a
fost un sat, numit Fagul.
Movrea, muntc, judetul Muscel,
plaiul Nucsoara. VezI Gal bina.
Mozaceni, com. rur., pe apa
Drimbovnicul, jud. Arges, pl.
Gallsesti, la 19 kil. de com.
rur. Costesti, resedinta sub-prefecturd,
si la 59 kil. de Pitesti.
Se compune 'din 4 sate : Baba-
Roaga, Dumbráveni, Misci
Mozaceni, cu o populatie de 430
familiT, sati 1620 suflete, din
cae 410 contribuabilI.
Are o biserica ; o scoall primara;
un spital rural cu 30 paturl.
Vite sunt : 2100 bol si vaci,
450 cal, io magarr, 6510 oT,
50 capre si 455 rimAtorl.
Budgetul com. e la veniturI
de 5894 ler, si la cheltuell, de
4155 leI.
Mozficeni, com. rur., la V. piase/
Teleorman, jud. Teleorman, pe
Valea-VedeI, la punctul unde se
varsa piriul Cotmeana in riul
Vedea. Se compune dintr'un
catun, Badesti, situat la V.
Mozacenilor, linga piriul Cotmeana,
unde acesta se impreuna
Cu Vedea.
Limitele comuna sunt: la
N., cAtunul Podisorul, ce tine
de com. Bina, la S., com. Tufeni;
la V., com. Icoana, din
jud. Olt, de care este despartita
prin riul Vedea si la E., com.
Mirosi, la o departare de 7 kil.
Intinderea comuneT, cu rnosiile
mostenegf si particulare aflate
pe dinsa, este cam de 850 hect.
Proprietarul principal este
d-nu N. Butculescu, care poseda
soo hect.
Numarul locuitorilor improprietarit1
dupa legea rurala este
de 39.
Are o populatie de 179 fasati
797 suflete, din carr
143 contribuabilI; doua bisericT,
una In com. de resedinta Mozaceni,
de zid, a doua in cat.
Badesti, de lemn ; o scoala frecuentan.
de 20 elevI ; o moara
cu aburI.
Vite : 592 vite marl cornute,
155 cal, 3364 ol si 322 porcI.
Budgetul com, e dele' 2078,
han!, 25 la venituri si de leI 2049,
banI 97, la cheltueli.
Drumurl soseaua judeteana.
la N.; la S., spre com. Tufeni
si la E., soseaua vecinala spre
cat. Badesti.
Moziceni, sat, jud. Arges, pl.
Gall§esti, &d'id parte din com.
rur. cu acela§r nume. Aci este
resedinta primarieI. Are o biserica,
Cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
deservid. de 2 preotT
qi I cintAret.
MozAceni, mofig, in jud. si pl.
Teleorman, proprietatea d-luI N.
Butculescu. Are o intindere de
500 hect.
Mozocul, lac, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, linga satul Giurgeni.
Mozolea, baltd, in valea Ursi, a-
proape de podul soseler Corabia-T.-Magurele,
intre com. Gircoliul
si Giuvaresti, din pl. Balta-Oltul-d.-j.,
jud. Romanati.
Mrene§ti, sat, facind parte din
com. rur. Creteni, pl. Oltul-d.-j.,
jud, Vilcea. Are o populatie de
710 locuitorI; o biserica, fondata
de Eromonahul Rafael la 1781
(data dupa clopot). Locuitorli
catunulul sunt mosnelnI.
Muce§ti, sat, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, cdt. com.Buda.
Si-a luat numele de la cat. Mucesti,
com. Danulesti, litiga care
se afla. E a$ezat pe riul R.-
Sarat, la II/2 kil. N., de cat. de
resedinta. Are 400 hect. intindere,
si o populatie de 71 fasad
312 suflete, din cal-1
86 contribuabilI.
Muce§fi, sat, jud. R.-Sarat, plaiul
Rimnicul, com. Danulesti, in
partea de V., pe malul sting al
Aula R.-Sarat, la 3900 m. spre
V. de cat. de resedinta, Danulesti.
Are o intindere de 14 hect.,
si o populatie de 119 familiI,
saü 406 suflete, din carl 114
contribuabilI ; o bisericä cu
preot, i cintaret si i paracliser.
Mucheni, sat, pe muchia Baldovinesti,
jud. Braila, com. Nazirul,
la i kil. spre N. de satul
Nazirul. Acest sat n'are vatra
regulata. Pe o intindere de 37
hect. sunt vil i prin ele 67
case si 3 circiumI. Populatia satulla
e de 37 familiI, sai.1 234
suflete.
Locultorn poseda: 50 cal, 140
vite marT cornute, I 10 °I, 70
rimatorl ; 38 stupI de albine.
Muchia, sat, in partea de S.-E,
a com. Cotul-Lung, jud.
sub muchia Baldovinesti pe soseaua
Braila-Focsani, la 5i/2 kil.

MUCHIA-CAPRARETCL 411 MUEREASCA-DE-SUS
spre S. de satul Cotul-Lung.
Vatra satuluT e de 20 hect , cu
o populatie de 27 familiT, sati
395 suflete, locuind in 55 case.
Sunt doua. circiumt.
Vite: 150 caT, 730 vite marl
cornute, 230 oT si 120 rimátorT.
Muchia - Cfipriretul, trup de
pddure al statuluI, in intindere de
450 hect., situat in com. Surpatele,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea,
formind, impreuna cu trupurile
Melcera (601 hect.) si Culmea-
DealuluT - Stejeretul saa Mitul
(821 hect.), padureaManastireni-
Frtncesti.
Muchia-CornetuluI i Muchia-
Corbului, doud dealurr cu direcia
de la E. spre V. catre
riul Oltul, in com. Cucueti, pl.
Oltul-d.-j., jud. Olt, acoperite cu
padurT. Pe parte din ele se cultiva.
cereale.
Muchia-cu-Bani, colina; in jud.
Buzad, com. Cislaul, cat. Ba.rasti,
in apropiere de muntele
Gilma.
Muchia -FeteI - NuculuI, pisc,
pe creasta siruluT de dealurT ce
brazdeazä in lung si in lat com.
Costesti, plaiul Horezul, jud.
Vilcea. Acest sir de dealurT se
prelungeste pe toata partea de
E. a comuneT, in stinga rtuluT
Costesti.
Muchia -Inf -PIrpalä, pisc, pe
culmea de deal ce se lasa din
creasta Carpatilor, printre gtrlele
Drajna si Ogretinul, com.
Drajna-d.-s., plaiul Teleajenul,
jud. Prahova.
Muchia-MarmoreI, radicelturer,
pe dealul Marmora, jud. Falcia,
com. Bohotinul, pl. Podoleni, pe
care se produce un vuet, cind
se trece cu piciorul saa Cu
68157, L'arel. Dicgionar Groprafic Vol. 1}'
trasura. Acest vuet provine de
la straturile de piatra, ce se
afla sub pamint.
Muchia-SabaruluI, coaster, pe
care se afla situat satul . Sicbozia,
pi Sabarul, jud. Ilfov,
pe malul sting al riulni Sabarul.
Incepe din com. Bolintinul-dm-
Vale, despre N. si se intinde
spre S., pana aproape de com.
Strai ni-1 )ubreni, pe o distanta de
aproape 40 kil. Pe aceasta
muchie sunt insirate numai sate
si gradini ale locuitorilor din
pl. Sabarul.
Mucuca, movilg Insemnata, in
partea de N. a jud. Tulcea, pl.
Isaccea, si cea de mijloc a com.
rur. Luncavita, la 2 kil. spre
S. de sat, pe o prelungire N.
a dealuluT Oltoiul, intre plaiul
Luncavita si Valea - StupineT.
Are 47 m. si e punct trigonometric
de rangul al 3-lea, domintnd
piriul si satul Luncavita,
si drumul comunal Luncavita-
Balabancea. Este acoperita cu
verdeata.
Muereasca, sat, facind parte din
com. rur. Muereasca-d.-s., pl.
Cozia, jud. Vilcea. Are o populatie
de 953 locuitorT, 467 barbatí
si 486 femef.
Muereasca, rig, izvoreste din
muntele plaiuluI Cozia, jud. Vilcea,
uda partea de N. a com.
Bogdanesti, plaiul Cozia, si se
varsa in Hui Oltul.
Muereasca-de-Jos, COM. MY.,
plaiul Cozia, jud. Vilcea. Nu mirea
'I vine de la riul M.rereasca,
ce curge printemsa.
Este situad. pe valea Atrita
Muereasca, intre dealul Boganesti
si Calimanesti, la 20 kil.
de Rimnicul si la 5 kil. de Olanesti.
Are o populatie de 660 locultor!,
din carT 130 contribuabilT,
locuind in r6o case ; o biseria
foarte vechie; o scoala,
in fiintata la i88, frecuentata
de 85 copiT ; 2 morT.
Vite sunt : ro caT, roo boT,
80 vacT, 125 capre si 300 d.
Cea mal mare parte din locuitorI
sunt clacasT, improprietaritl
la 1864 si insurateI de la
i 88o, carora li s'aa dar 500 hect.
In mosia Muereasca.
In raionul com. este un izvor,
numit «La-Preda», cu apa minerall
continind pucioasa.
Vatra satuluT are 75 hect.,
iar toatg comuna, 507 hect.
O osea vecinala uneste aceasta
com. cu Muereasca-d.-s.
si da in calea nationala Rimnicul-
Vilcea, - Riul-VaduluT, la
Gura-VITeT.
Veniturile si cheltuelile com.
se urca la 700 leT.
Muereasca-de Jos, perdure, asta
tuluT, pendinte de com. Muereasca-d.-j.,
pl. Cozia, jud. Vilcea,
In intindere de 900 hect.
Muereasca-de-Jos, deal, in raionul
com, cu acelasI nume, plaiul
Cozia, jud. Vilcea, pe care
se cultiva 50 aril vie.
Muereasca-de-Sus, com. rur., pl.
Cozia, jud. Vticea, compusa din
3 cat. : lirta, Comanca si Mue-
Teasca-d. s. Are doua. izvoare :
Moristita-Mare si Moristita-Mica,
ce isvoresc de sub poalele munteluT
Fruntea- lui- Dat si cae
unindu-se formeazi &la Muereasca,
ce trece prin centrul
comuneT.
Este situata pe ambele maluri
ale girleT Muereasca, la 21
kil, de capitala judetulul si la
5 kil, de a sub-prefectureT.
Are o populatie de 1458 locuitorT,
din carl 247 contri-
58

MUEREASCA-DE-SUS 412- M UEREN(
buabili, locuind in 452 case ;.
o biserica, cu hramul Cuvioasa
Paraschiva, zidita la anui 7250
(1722) de Andrel Catana cu sotia
sa ; un schit, FrAsineiul, cu
9 parinti monahi, zidit la anul
1763 de Hagi Cirstea si Damian
Rimniceanul; o scoala,
frecuentata de 38 copii.
Locuitoril, pe linga agricultura
si cresterea vitelor, se mal
ocupa cu zidaria, baniceria, dulgheria
subtire i groasa, rotaria,
etc.
Meseriasi sunt : 22 zidari, 30
banicerT, 30 dulgherl, etc.
Produsul muncer il desfac la
bilciul Rtureni si in cele doua
bilciurI ce se %in alaturi de Rimnic,
la 29 Iunie si 14 Octombrie.
Locuitorii s'ati impropriearit
la 1864 (in numar de 217), pe
mosia statuld Muereasca, din
care li s'ají dat 987 hect.
El* a(': i6o bol, 6o cal, 350
vaci, 920 oi si i io capre.
Pe Orla Muereasca, in raionul
com., sunt 7 morI.
In Muereasca e un izvor cu
ni* minerall, numit In-Chef. Iese
din gaura una stinci de peaträ.
la N.-V. com. Apele acestuI izvor
contin : iod, sare, fier
sulf. Locuitorii le intrebuinteaza
ea Jeac.
Se zice cä prin padurile acester
com., inainte vreme, se
ascundeati oamenii din vecina.tate,
de frica Turcilor, cari umblati
dupa. prazi.
Vatra satuld, cu izlaz cu tot,
are 987 hect.
Tuica se fabrica pana la 2800
decal. anual. Aproximativ sunt
In com.: 615 mea, 500 peri,
700 nuci 11. 200 ciresi.
Budgetul com. e la venituri
de 1181 lei si la cheltuell, de
1135 leI.
O osea leaga aceasta com.
cu Muereasca-d.-j. i Olanesti.
O alta osea pleaca din centru
spre Calimanesti.
Dealurr sunt: Dealul-Plesulur,
al-CdlimAnestilor si al-Olanestilor.
In jurul com. sunt locurite :
Plesul (E.), Strlmbul (S.), LAcsoarele
(V.). Acestea formeael
mosia statuluI.
Se mArgineste cu comuncle :
Muereasca-d.-j. (E.), CalimAnesti
(N.) si OlAnesti (V.).
Muereasca-de - Sus, pe/dure a
statului, pendinte de com. Muereasca-d.-s.,
pl. Cozia, jud. Vilcea,
in intindere de 300 hect.
Muere' (Cetatea-), urme de cetate,
jud. Dolj, comuna Goesti,
unde se vad santurr i urme de
cetate.
Muere' (Dealul-), deal, ce se
intinde din muntele Papusa de
la N. la S., strabatind plaiul
Vulcan, plasa Amaradia si pl.
Gilortului in partile lor de E.,
formind hotar despartitor intre
judetul Gorj i Vilcea, de
la Sitoaia din Amaradia, pana la
VAleni din Vilcea si se terminá
aproape de Dunare, dincolo de
Locusteni, judetul Dolj. Poarta
deosebite denumiri, ca : Culmea-
ZAnoaga, Dealul -Muerei, Poenari,
etc. Serva de drum mocanilor
ce se cobor cu oile de la
munte, pentru a evita trecerea
riurilor care in general primavara
sunt crescute.
In partea despre com. Saca,
se afla niste ruine, inteo poiana,
zisa Cetatea. Despre acest deal
legenda spune ca, în vechime,
niste T'Atad s'ar fi asezat prin
prejur si ati construit cetatea, ale
cara urme se cunosc i aztazi.
Jaful i barbariile Tatarilor,
disperind populatiun ea si mal cu
seama pe femel, ele s'ar fi decís
ca sa se fnarmeze cu ce or
putea i ati izbutit goni
in toata lungimea acelui deal,
pana katt trecut spre Craiova,
lar dealul de atuncl incoa s'a
numit Dealul-Muerei.
Acest deal este acoperit pe
toata intinderea sa cu padure,
livezi de pruni, vil, locuri arabile
i finete. El se ramificá pe
toata intinderea sa In mar multe
ramuri de dealuri :
al-Marulul si
al-Tindalestilor.
Muerei (Dealul-), padure, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Negoesti,
pe Dealul-Mueref. Are
o intindere de 1700 pog. Aparsine
fratilor L. si C. Paciurea
locuitorilor.
MuereI (Dealul-), deal, judetul
Dolj, pl. Amaradia, com. Zaicoiul,
Talpasul, Velesti, ce se
l'asá din culmea Zanoaga (jud.
Gorj), strabate pl. Amaradia,
prin partea de E., cu directiunea
de la N.-S.; continua cu dealul
Floresti i Prisaca panä in pl.
Jiul-d.-j.; desparte riurile ce se
varsA pe malul sting al Jiu/ur, de
rturile ce se varsa pe malul
drept al riuluI Olt.
Pe acest deal se gasesc PAduri
si locuff de pAsune.
Muere' (Dealul-), deal, tare
Tesluiul si Oltetul, jud. Romanati,
e paduros si o ramura a
sa, dealul Bobul, are 144 m.
44 altitudine d'asupra
Mal-II. Se termina la satul Potopinul.
MuereI (Valea-), vale, pe proprietatea
Corbi-Ciungi a raposatei
Sultana Creteanu, plasa
Neajlovul, jud. Vlasca.
Muereni, deal i punct trigonoinetric
de observdtie, lingg satut
cu acelasI nume, plasa Ama-

MUERETILE 413 MUNCELUL
radia, jud. Dolj. Are o inaltime
de 241 ni.
Muere§tile, mofie a statuluI, pendinte
de Episcopia Rimnicul,
jud. Vilcea. Se arendeaza cu
4320 la anual, afara de poiana
Lacpoarele.
Mueri§ul, sat, pendinte de com.
rur. Goepti, pl. Amaradia, jud.
Dolj, situat pe stinga Amaradiei,
la 4 kil. spre N. de Goepti,
catunul de repedinta al comuna.
E apezat intr'o vale,
care formeaza. la N. Dealul-MuereI,
iar la S., dealul Mueren.
Are o populatie de 85 familii,
sag 370 suflete; o biserica, de
lemn, cu hramul Adormirea Malea
Domnului, fondata de slugerul
Muta, deservita de
preot pi 2 cintAreV; i circiuma.
In apropiere de sat se vad
ruine dintr'o vechle cetate romana.
Taranir din prejur numesc
acest loc Cetatea-Muerei.
Prin catun trece poseaua judeteana
care leaga Craiova cu
Nordul judetuluI. Prin aceasta
posea, satul e pus in legatura
la N.-V. cu Negoepti, lar la
S. cu Goepti.
Intre acest sat pi satul Negoepti,
poseaua judeteana trece
Amaradia peste un pod de lemn.
Mueri§ul, sat, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Melinepti, repedinta
primariei.
Are 191 locuitorI ; o pcoalä
mixta, ce functioneaza din 1870,
frecuentata de 56 copil, din
cari: 4 1310' pi 2 fete din Mueripul,
19 135.0 din Odoleni, 3
din Popepti, 13 bleti pi 2 fete
din Drumul-Mare, 6 ba.eti din
Valea-Muerei pi 7 din Valea-
Muera-d.-j.; o biserica, cu hramul
S.'f. Nicolae.
Meseriapi sunt : i cojocar, I
cizmar pi I fierar.
Mueri§ul, mo,vie particulara, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Goepti,
apartinind cetelor de mopnenif
ce se gasesc pe &risa.
Are padure.
Mueriqu1, peIdure particulara, judetul
Dolj, pl. Amaradia, com.
Goepti, in intindere de 17112
hect. Se gasesce pe mopia Mueripul,
pe proprietatea d-lul Radu
Constantin Mopneanu, aruia apartine.
Este populata cu cer
pi emita., care predomina.
Muerisul, ftîrîü, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Melinepti, ce
se varsä pe malul drept al riuluI
Amaradia, la punctul numit
Dosul-Mare.
Mueru§ul, vhf de munte, jud.
Bacag, pl. Muntelur, com. Comanepti,
Cu o inaltime de 1366
m. E situat pe granita.
Mueru§ul, pirita', in jud.
pl. Muntelui, com. Comänepti,
care curge pe granita de la S.
spre N., de la Curmätura-Muerupul
paná ce da in piriul Ciobanupul.
Muftiul,stalie de dr.-def., in jud.
Braila, pl. Vadeni, cat. Silistrarul,
pe linia Faurei-BrAila, pusa
In circulatie la 13 Septembrie
1872. Se allá intre statiile Urleasca
(8.7 kil.) Silistraru1(11.9
kil.), Inaltimea d'asupra nivelultil
Maril de 11"1.53. Venitul acestei
statii pe anul 1896 a fost
de 13702 lei pi 20 banI.
Mulciova, sat, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, catunul com. Enigea,
situat in partea de S.-V.
a plapei i cea .de N. a com.,
pe valea Mulciova, la 22 kil.
spre N.-V. de repedinta, intrio
pozitie frumoasa. Are o intindere
de 2220 hect., din care 19 hect.
ocupate de vatra satuld. Populatiunea,
in maioritate RominI pi
Bulgarl, este de 122 familii, sag
536 suflete, locuind In 102 case.
Muncelul, com. rur., in jud. Tecuatí,
pl. Zeletinul, compusa din
5 catune : Glavanepti, Frumu-
Fundatura, Poiana-luI-Stan
pi Muncelul, situata pe ambele
laturI ale piriului Zeletinul, la
49 kil. de capitala jud., spre N.
Are o populatie de 489 famili!,
sati 3328 suflete, din cari
410 contribuabili, locuind in 439
case ; 4 biseria : in Glavanepti,
Muncelul, Fundatura pi In FrumupeluI,
deservite de 3 preoti
pi 4 cintareti ; 2 colT, una in
Frumupelul pi a doua In Glavanepti.
Cea din Frumupelul dateaza
de la 1866 pi e frecuentata
de 6o copii, cea din Glavanepti
s'a infiintat la 1878 pi e frecuentata
de 28 copii.
Locuitorii posea : 16o bol',
240 vad, 104 cal pi 486 o!;
350 stupi Cu albine.
Intinderea terenuld arabil e
de 2460 hect., din care ramine :
43 hect. finete, 1510 hect. pAune,
68 hect. vil, 1680 hect.
padure pi 24 hect. prunI, lar
restul se ara.
Locuitoril din Frumupelul,
Fundatura i Muncelul sunt
zäpf. Locuitoril din Poiana-luI-
Stan sunt improprietaritI la 1864.
Veniturile i cheltuelile com.
se urca la suma de 5853 la,
40 bani anual.
Este brazdata de dealurile :
Sohodolului, Muncelul, Ruptei,
Sipotelor i Farfara. Strabatuta
de plriul Zeletinul, pe o tntindere
de 600 metri, pi de piriul
Apa-Neagra, care in raionul com.
are o lungime de 5'/a kit.
Se marginepte la N. Cu com.
Motopeni, la S. cu com. Podul-
Turcultil, la V. cu com. Vultureni
pi la E. cu jud. Tutova.

MUNCELUL 414 MUNCELUL
Prin com. trece soseaua judeteana
; un drum care duce la
Frumuselul, unul care duce la
Fundatura i altul care leagd
Muncelul cu Glavanesti (3 kil.).
Muncelul, cdtun, in jud. Putna,
pl. Zabrauti, com. Strloani-d.-s.
Este asezat pe apa usiteT,
coasta RapedeT, pe care e asezat
i cat. Straoani-d.-s.
Are o populatie de 650 su.
flete, locuind in 157 case ; o
biserica parohiall, cu hramul
S-tiT VoevozT.
Muncelul, sat, facind parte din
com. cu acelasT nume, jud. Tecuela,
la poalele dealulul Muncelul,
in partea de V. a com.,
la 4 kil. i 750 m. de resedinta
com.
Are o populatiune de 68 fasati
278 suflete, locuind
in 59 case.
Biserica, cu hramul Inaltarea
Domnului, este facuta de Simio.)
Oprisan, la 1839, Octombrie 9,
dupa cum se vede din inscriptia
ce se afla deasupra useT si
dupa un pomelnic ramas de
atuncT.
Comerciul se face de 3 circiumarT.
LocuitoriT sunt razasI. Satul
dateaza de 450 anl.
Muncelul, stalie de dr.-de-I, In
jud. Suceava, pl. Siretul, cat.
Stolniceni, pe unja Roman-Burdujeni,
pusa in circulatie la 15
Decembrie 1869. Se afla filtre
statiile Halaucesti (9.7 kil.) si
Pascani (10.8 kil.). Inaltimea d'asupra
niveluld MariT de 229m.to.
Venitul acesteT statiT pe anul
1896 a fost de 10209 leT si 55
banT.
Muncelul, munte, al com. Dobruta,
jud. Gorj, in directiunea
N.-E. de com. Pe el se afla pi-
chetul No. 5 si se face pasunarea
vitelor com. Dobrita, din
plaiul Vulcan.
Muncelul, virf de munte, al lantulur
VranceI, jud. Putna.
Muncelul, munte, in jud. Suceava,
com. Malini, avind 1308.4 m.
altitudine.
Muncelul, deal, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Dobreni,
situat in fundul vdeT pe care
este asezat satul Negritesti ; formeaza
o intinsa ramura ce face
legatura spre V. cu Dealu 1-D oamneT
(com. Hangul) i Dealul-Bi
serica (din com. Pineirati), spre
S., cu Dealul-Cuejdiul i spre
N.-E. cu Dealul-Negre. tilor, aceste
3 ramurT (Dealul Muncelul,
Cuejdiul i Negresti), formind
ast-fel un enorm cot, chirilic.
Muncelul, deal, in jud. Roman,
pl. Moldova, com. Mogosesti,
spre V. de satul Mogosesti. Este
ultima ramificatiune spre S.
a muntilor ce separa basenul
MoldoveT de al SiretuluT.
Muncelul, deal, in jud. Suceava,
intre com. Preotesti i Dolhesti,
imbrdcat in padure de fag si
mesteacan.
Muncelul, deal, intinzindu-se in
partea de V. a satului cu acelasT
nume, j ud. Tecuciii, si avind
o inaltime de 125 in. si o intindere
de 800 m. Are directia
N.-S., formind si limita com.
spre V.
Muncelul, deal, ramificare a dealuluT
Mogosesti, intinzindu-se
spre S.-V., prin com. Scheia, pl
Funduri, jud. Vasluiù, apoT spre
E. si spre N.-E. Se impreuna
cu dealul Duplita, formind un
cerc, avind d'asupra un platoii
intins.
E o formatiune din piatra de
o calitate huna si care se exploateaza
in marT cantitatI, exportindu-se
prin judetele limitrofe,
sub numirea de plata de
Scheia.
Pe coasta de S.-V. a acestul
deal, spre V. de satul Scheia-
Cäpotesti, se aflä o movila cu
o grosime la baza de 132 m.
o inaltime de 20 m., avind virful
ascutit ; de jur imprejurul el
are un sant, care spre N.-V. si
N.-E. este inalt de 18 m., iar
spre S. si S.-V., de 6-8 m.,
avind douà locurl de esire in
forma de portl, unul spre S.
si altul spre V.
Suprafata interioara a acestei
cetatue dimpreuna cu locul
ocupat de movila este de 4500
in. p.
Atit pe coastele movileT, cit
si pe ale santurilor, se fac de
catre locuitorT semä.naturT cu
sapa.
In partea de S. a acesteT movile,
se afla 23 valurl de pamint
de diferite lungiml si intinzindu-se
in diferite directiunT; unele
se intind de la N. la S., altele
de la V. catre E.; inaltimea lor
variaza intre 3 si 5 m. Spre
S. de aceste valurl, la o departare
de 6 kil., in til'arginea
girleI Stavnicul-cu-Apa, la locul
numit Promoroace, se liad alte
rindurT de valurT de pamint mal
inalte. Ele sunt in numar de
24, asezate neregulat, unele de
la N. la S., altele de la V. la
E.; to insa sunt puse in forma
de semicerc. Locul coprins intre
curba descrisa de ele si
gira Stavnicul, este de 25 in.
mal sus de la virful lor.
Movila i cu valurile acestea,
spune legenda, aü fost facute
de tefan-cel-Mare, valurile servid
ca redute de aparare, lar

MUNCELUL 415 MUNTELE (PLASA)
cetatea ca loc intArit de retragere.
Legenda maT spune ca
pe movila a fost biserica de
-turiasT», si cä valurile sunt mormintele
lor.
De curiozitate s'a sapat un
val in care s'a gasit cenuse.
Muncelul, mofie, in jud. Neamtu,
com. Radiul, pl. Bistrita, situata
linga mosiile Branistea si
Giurcani.
Muncelul,firfiai, in jud.Neamtu,
com. Cracaoani, pl. Piatra-Mun.
tele. Izvoreste din dealul cu acelasT
nume si curge in directiune
N., pang aproape de satui
Cracaul-Negru, unde se varsa
pe dreapta piriiasuluT cu ace-.
easT numfre.
Muncelul, pirliaf, jud. Neamtu,
com. Gircina, pl. Piatra-Muntele,
izvoreste dintre dealul cu acelasT
nume si dealul numit Po_
iana, despre hotarul com. Dobreni.
Se varsa pe partea stinga a'
piriuluI Cuejdiul, aproape de
obirsia sa.
Muncelul, pichet, Cu No. 5, pe
muntele cu acelasi nume, din
jud. Gorj, niarginindu-se la N.
Cu Austro-Ungaria, la V. cu
Scurtul, la E. cu Muntele-Mare
si la S. cu tersura.
Poteca ce se privegheaza din
acest pichet trece pe dealurile :
Mu n celul, tersura, Schirjoletele,
Poiana-BorduluT, apoT pe plaiul
DobriteT pana la sat. Patrularea
intre Muncel si Siglaul se face
pe poteca ce scoboara prin pa
dure pana la Poiana- tefuluT, de
acT urea pe coasta de S. a SiglauluT-Mic
pi in fine pe Siglaul-Mare,
unde se afla si pichetul
; aceasta poteca poate fi
strabatuta si de animale ¡nearcate.
Muncelul-de-Jos, sat, in jud.
Roman, pl. Fundul, com. Giurgeni,
la 3 kil, de satul Giurgeni.
Este asezat pe virful dealulu!
Muncelul.
Are o populatie de 91 familiT,
sail 439 suflete, din earl 103
contribuabili; o biserica de lemn.
Se cultiva vie si foarte mult
arboril fructiferi.
Sunt 223 vite marT cornute.
In apropierea acestui sat sunt
cariere de piatrA pe care le exploateazA
locuitoriT.
Muncelul-de-Jos forma inainte
de 1886 o com., com. Muncelul,
Cu satul Golani si Fundul-SistaruluT.
Despre acest sat aminteste
un document de la 1742, Februarie
2, and Gedeon, Episcop
de Roman, se jelueste luf
Const. Mavrocordat el niste
partl din proprietatea EpiscopieT
de la Averesti si de la
Muncelul se impresoara de razasT.
Muncelul-de-Sus, sat, in jud.
Roman, pl. Moldova, com. Mogosesti
si spre V. de satul Mogosesti,
la 2' 2 kil, de el. Este
asezat pe dealul Muncelul. Are
362 familif, sat' 1226 Suflete,
din earl 15 familii Evrei si ¡00
familiT UngurT, locuind in 284
case.
Se lucreaza budae (trunchiurT
de arborT scobite in mijloc, ce
se intrebuinteaza la fintinele,
care aa izvorul in fata, spre a
servi ca intarire a malurilor).
Se cultivA anisonul. Se fac iarmaroace
la 6 si 29 August.
Sunt 671 vite marl cornute.
Are o biserica ortodoxa si
una catolica, ambele de lemn ;
o small mixta, frecuentata de
31 elevI. UnguriT din acest sat
tin de parohia catolica Halaucesti.
Este legat cu orasul Roman
prin osea.
Muncelul-Durei, sat, in jud.
Roman, pl. Fundul, com. Iucsesti,
spre N. de satul Iucsestid.-j.,
si la 4 kil, de el. Este
asezat pe dealul cu acelasT nume,
si este alcAtuit numaT din Cite.
va case.
Muncelul-Durei, deal, inalt, in
jud. Roman, pl. Fundul, com.
Iucsepti, pe care este asezat
satul Muncelul-Dure!. Panta despre
E. a acestuT deal este asa
de inclinata, in cit suirea cu
trasura este aproape imposibila.
Muncll (Podul-), cdtun, al com.
Niculesti, jud. Buzaa, cu 320
locuitorT si 71 case.
Muncil (Podul-), proprietate a
statuluT, pendinte de schitul
Poiana - MaruluT , jud. Buzati,
com. Niculesti, cat. Podul-Mun-
ceT.
Munteanul, picket, la hotarul TareT
cu Transilvania, jud. Putna.
Munteanului (Dealul-), deal,
se intinde in partea de E. a
com. Cozmesti, pl. Stemnicul,
jud. Vasluia.
Muntele, plasd, jud. Baclii, numita
ast-fel pentru ca cuprinde
partea cea maT muntoasä a
judetuluT. Se intinde de la
granita spre Ardeal, pe ambete
maluri ale TrotusuluT, panA
maT jos de Darmanesti, cuprinzind
tot coltul N.-V. al
judetuluT, basinurile: Ciughesul,
Sulta,Ciobanasul si Uzul, precum
si ghebositAtile muntoase
dintre Caminca si AsAul, Tazlaul-
Sarat si Trotusul, pana dincolo
de malul sting al TazlauluT-S5.rat.
Se mArginepte la N.-V. si V.
cu Transilvania, de.la izvoarele
piriuluT Nemira, pina la N. de

MUNTELE (PLASA) 416 MUNTELE (PLASA)
muntele Ciudomirul, din virful
N.-V. al judetuluT; la N., cu
jud. Roman, de la Ciudomir
pana la izvoarele piriuluT Coman ;
la E., cu comunele : Schitul-
Frumoasa, Bahna§eni,
Leontine§ti i Boqe§ti, din pl.
Tazlaul-d.-s., i cu comunele :
Berzuntul i Barsdne§ti, din pl.
Tazlaul - d. - j.; la S.-E. i S,
cu com. Doftana, din pl. Trotu§ul.
Forma sa este aceea a unuT
patrulater neregulat, care ar
avea doug unghiurl obtuse la
E., in satul Magire§ti §i la V.,
in trecatoarea Ghime§uluT, iar
cloud. ascutite, unul la N., la
izvorul piriuluT Comanul i al
doilea la S., In virful de munte
Nemira-Mica.
Riul Trotu§ul intra in aceasta
plasa pe la pasul Ghimm acolo
unde vira Carpatilor MoldovenT,
care ail directia generala spre
N.-N.-V., descrie un arc de cerc
cu convexitatea spre V. Acest
xi(' o strabate in directie de la
N.-V. spre S.-E., Ora maT la
V. de confluenta sa cu CiobaapoT
curge spre E. pana
la confluenta sa cu piriul Urmen4u1
i iar apuca directia prima,
Oa la impreunarea sa cu Uzul.
In drumul sail, Trotu§ul se Incarca:
d'a dreapta cu piraiele
Ciughe§ul, Sulta, CTobanu§ul,
ipanul§i Uzul, care-1 vin din
qira principald a Carpatilor, numita
a Oituzului, iar de-a stinga
cu piraiele Ciudomirul, Caminca,
Asaul §i Urmin4u1, care au
directia generala -de la N. la S.,
afara de Asaul, ce se abate
spre S.-E., aducind contingentul
lor de apa, din muntiT TarcauluT
(jud. Neamtul), 0 din ramificarile
sale estice, de pe
granita judetelor. Toate aceste
ape aii caracterul torential;
multe din ele fac cascade frumoase
(Uzul) i toate se umfla
foarte mult, producind inecurT
in epoca desgheturilor §i pe
timpurT ploioase. Plutele dupa
ele tiresc butuciT cci marT de
copad, rapu0 in padurile de
brazT §i pinT secularT, de pe
mo0ele domeniuluT Comane§ti,
precum i plute pana la satul
Comane§ti. Pentru inlesnirea
acestul comerciA plutitor s'ai1 facut
stavilarT (haiturT) pe la confluentele
riurilor, de catre Societatea
Goetz, care exploateaza
padurile. Acest .comerciil de lemne
s'a marit considerabil, cu punerea
in circulatie a liniei ferate
Tirgul - Ocna - Comanqti - Moine§ti,
prelungita panA la Palanca,
chiar la pasul Ghime§ul,
punct de trecere important in
Ardeal, in vaile OltuluT 0 ale
BargauluT.
Din punctul de vedere orografic,
Valea-Trotu§uluT, adinc
sapatä in una din partile cele
maT masive ale Tare noastre,
imparie tarimul acesteT p1a0 ia
doua: d'a dreapta riuluT, de la
Ghime§ul pana. la Darmane0,
tarimul este brazdat de ramificatiunea
CulmeT-Oituzului, care
prezinta trecatoarea UzuluT,
anume : de §irele Hau§uluT, CotumbeT,
BordeT, Lapu§uluT, §i
OituzuluT propriA zis; d'a stinga
riuluT se desfapara §ire relativ
mal lungT, ca cele care nasc in
munir TarcauluT, precum sunt:
culmele CiudomiruluT, Pietroasel,
Moine§tilor 0 ale PietreT. Aceasta
din urma irä, margine0e plasa
spre E., dincolo de apa TazlauluT-Sarat,
dimpreuna Cu pod4u1
Moine§tilor.
Ocupatia de capetenie a locuitorilor
este p Astoria.
Aceastä plasa exista de la
noua impartire administrativa ;
ea s'a format din 8 comune
deslipite din pl. Tazlaul-d.-s.
AzT cuprinde 9 comune, fiind-ca
din Februarie anul 1893, s'a
infiintat com. AgA§ul, cu cite-va
catune ale com. Brusturoasa.
Re§edintalse afla in Tirgu§orul-
Moine§ti.
Brusturoasa, cu catunele :
Palanca, Ciughe§u1,Brusturoasa,
Beleghetul §i Ciobana§ul, situate
pe ambele malurT ale Trotu§uluï,
de la Ghimeul in josul apeT.
Agdful, Cu catunele : Cotumba,
Aga§ul, Sulta i Goioasa,
situate tot pe ambele malurT
ale Trotu§uluT.
Comeinefti, cu catunele :
Gura-Ciobanwl, Straja, Asaul,
Leloaia, Lunca-Asaul, upanul
Comaneti, situate pe ambele
malurT ale Trotu§uluT.
Ddrmdnefti, Cu catunele :
Lapo§ul, Plopul, Darmaneasca,
Pagubeni, Poiana-UzuluT §i Darmane0,
situate pe malurile
Trotu§uluT 0 ale UzuluT.
Väsiefti, cu catune : Verme§ti,
ipoteni, Gloduri, Leoarda,
Vasie§ti i Urmenipl,
situate de-a stinga Trotuplui §i
pe piriul Urmenipl.
Moinoti, cu catunele: Dealul-Mare,
Lunca-Moine§ti,
gu§orul-Moinqti §i Piriul-Moinqti,
situate pe ptriul cu ace1a0
nume 0 pe podi§ul Moine§tilor.
Poduri, cu catunele: Schitul-Sava,
Podurile, Rusae§ti,
Prohoge§ti §i Brane0i,
situate in cursul superior
al piriuluT CernuluT.
Valea-Arinilor, cu cdtunele :
AsAul, Chiliile, Girl ele, Lucace§ti,
Valea-Arinilor i Tazlaul, situate
pe valea TazlauluT-Sarat.
Mdgirefti, cu catunele :
Madarzaul, Magire§ti, PrajWi,
*esurile, Stanqti i Tazlaul,
toate pe valea TazlauluT-Sarat.
Tirgul Moine0 este re§edinta
pläei, i are i o judecatorie
de pace pentru toatb.
plasa.
Dupa noua impartire parohiala,
aceasta plasa coprinde 14

MUNTELE (PLASÀ) 417 MUNTELE-NETEDA
parohir, deservite de 24 preot
si 58 cintaretT ; 12 scoale; dintre
care 2 urbane, in Tirgul-
Moinesti ; 4 bisericr catolice, deservite
de 4 preotr.
Caile nationale sunt: Bacati-
Moinesti - Tirgul - Ocna, trecind
prin comunele : Magiresti, Valea-
Arinilor, Moinesti, Comanesti,
Darmanesti ; cea de la Vasiesti-
Comanesti-Palanca, mergind d'a
lungul TrotusuluT la pasul Ghimesul.
Satele mar razlete sunt
legate cu aceste 2 cal" judetene
prin drumurr vecinale-comunale,
care in genere sunt croite prin
valle riurilor.
Toate satele acester plasr cuprind
5858 case, dintre carT
205 circiumr.
Are o populate de 5732 familiT,
sari 24974 suflete : 21171
RominT, 1478 Ungurr, 2279 Evrer,
24 ItalienT, 8 GermanT,
3 Armenr, 2 Bulgarr i i Francez
24649 de protectiune ro -
mina, 43 austriaca, 270 ungara,
9 germana, 2 bulgara, i franceza
; 6309 agricultorT, 755 meseriasT,
182 industriasT, 683 comercianti,
256 profesiunr libere,
632 servitorT, 2221 muncitorI.
Stiti carte 4519 locultorr.
ContribuabilT sunt 4942.
Improprietarit, dupa legea
de la 1864, sunt 2088 locuitorT,
cu 7283,04 ale! pamint.
Budgetul com. e la veniturr
de 17384,40 ler si la cheltuelT,
de 21370,52 leT.
Teritorille comunale ají aproape
intinderea de 103247 hect.,
la care se mar adauga peste
100000 hect. padure, si din
care se'scade vre-o 14340 hect.
pamint de cultura.
Viile ocupa 21 hect.
StupT cu albine sunt 554.
Comunele din aceasta plasa
sunt bogate in izvoare de apa
ce contin iod, pucioasa i sare.
Sunt 31 piue de batut suc-
mane si multe sane care produc
brinzeturr bune.
Minele de pleura (peste 200
bar), de ozocherita i chihlibar,
abunda, mar cu seama in comunele
Brusturoasa, Comanesti,
Moinesti si Magiresti. Fabricr de
petroleti, de luminarr de steasunt
de asemenea multe.
Muntele, plasd, jud. Neamtu,
acum unita cu pl. Piatra, sub
numele de Piatra-Muntele , numita
ast-fel din cauza pozitiuneT
sale cu totul muntoasa.
Cuprindea comunele : Mugarati,
Vadurile, Buhalnita, Bistricioara,
Galul, Calugareni, Bicazul
si Han gul. Vezi Piatra-Mu ntele,
plasa.
Muntele, una dintre cele sase
plasT ale judetulur Suceava. Se
margineste la E. cu com. MAlini
Boroaia ; la V., cu Transilvania
si Bucovina ; la N., cu
Bucovina si la S., cu Transilsilvania
i jud. Neamtu.
Mar toata plasa Muntele e
imbracata in frumoase padurr
de brad, impartite in trer proprietat
mar!: mosia M. S. Regelur,
Domeniul Coroand
moiile razasestr.
Suprafata plaser e de 98901
falcr, saii 141645 hect., din carT
numal 1509-2000 falci cultivabile.
Este formata din comunele :
Brosteni, Borca, Mddeiul, Sabasa,
Farcas a, Dorna, arul-Dornir
i Neagra- arulur, cu resedinta
sub-prefecturer in Brosteni.
In toate comunele plaseT Muntele
sunt 36 sate, formate din
3404 case si Cu o populatie de
3258 familiT, sati 13115 suflete,
din carl 3447 contribuabilr.
N'are de cit o singura cale
principala, care leaga orasele
FAIticeni si Piatra cu Dorna.
Pe mosia M. S. Regelur, Brosteni,
si pe Domeniul Coroaner,
Borca i Sabasa, sunt insemnate
instalatiunT forestiere.
Locuitorir din plasa Muntele
se ocupa cu plutaritul, exploatarea
padurilor si cresterea vitelor.
Budgetul comunelor e la veniturr
de 61457 ler, si la cheltuelT
de 60982 leT.
Pe mosia Brosteni se afla schitul
Raraul.
Muntele-Arnota, pddure a stain
intindere de 365 hect.,
situata in com. Costesti, pl. Horezul,
jud. Vilcea, si formata
din trupurile: Arnota (190 hect.)
Schinteia (175 hect.).
Muntele-Arnota, tnofie a statulur,
fosa pendinte de manastirea
Arnota, situata in com.
Costesti, pl. Horezul, j ud. Vilcea.
Muntele - Clfibucetul, tnofie a
statulul, pendinte de manastirea
Horezul, jud. Vilcea.
Muntele - Cocora, mofie a statulur,
fosta pendinte de manastirea
Horezul, jud. Vilcea.
Muntele-Gera, tnofie a statulur,
fosa pendinte de manastirea
Cozia, jud. Vilcea.
Muntele-Govora, plidure a statulur,
in intindere de 260 hect.,
situata pe muntele cu acelasT
nume, jud. Vilcea.
Muntele-Govora, tnofie a statulur,
pendinte de manastirea
Horezul, jud. Vilcea.
Muntele-Neteda, trup de plidure,
al statulur, jud. Vilcea, plaiul
Horezul. Impreuna cu MAgura-
Albul i Dosul, are 1625 hect.,
formeaza padurea Costesti,

MUNTELE-PXRCXLABUL 418 MUN'rENI
impreunA Cu Padina-Seacl, Piraiele
i Alunul.
Muntele-PfircAlabul, pddure, a
statului, in intindere de 600 hect.,
pendinte de cota. Voineasa, pl.
Cozia, jud. Vilcea.
Muntele-PärcAlabul, mofie, a
statuld, fostA pendinte de Schitul
Dintr'un-Lemn, plaiul Cozia,
jud. Viicea.
Muntele-Piscul-Lung, mofie, a
statultii, fosa pendinte de mdnAstirea
Horezul, jud. Vilcea.
Muntele - Väleanul i Bärcaciul,
mo,cir, ale statuld, pendina
de mAnAstirea Horezul, jud. Vilcea.
Muntelui (Izvorul-), sat, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Buhalnita
Muntene§ti, sat, in partea de
N.-V. a com. Birzesti, pl. Stemnicul,
jud. Vasluit1. Situat in
infundAtura formatA de dealul
Ruginoasa-Merel i ramificarea
Ludesti-BudAiul, se intinde pe o
suprafatA de zoo hect., ca o
populatie de 49 familiI, sal 195
suflete.
Are o bisericA, facutA la 1785,
de IeromonahiI Avram, Lupu,
Ghenadie i Dorofteiti, apoI reparatA
in urmA de proprietariI
Caracas, Cornea si Racovid.
Vite: 120 vite marI cornute,
40 caí, 70 of ait 30 rimAtorr.
Muntene§ti, îrta, jud.
pl. Stemnicul, com. Birzesti. IsI
are obirsia din izvoare, la marginea
de S. a satuld Muntenesti
si din izvoarele Fintinele ; strabate
teritoriul com., curgind de
la N. spre S., printre ramificatiunea
Ludesti-Buclaiul, in stinga,
si ramificatiunile: Merei, Bolo.
canal, (com. Cozmesti), Corbul,
Preda si Birzesti, in dreapta ;
trece prin mijlocul satuluI Birzesti
si, spre S.-E., la marginea
satuld, se vars1 intr'un iaz, cesi
are scurgerea in apa BirladuluI,
printr'un sant al soseleI
comunale, ce trece din Birzesti,
spre E., in curmezisul sesuluI
Birlad.
Munteni. Vez! Slobozia-SecAtura,
sat si comunA, pl. Cosula, jud.
Botosani.
Munteni, sdluc, jud. BacAti, pl.
Trotusul, com. BogdAnesti, care
face un trup cu satul BogdAnesti.
Munteni, sat, jud. Dolj, pl. Ocolui,
com. Mischi.
Are o populatie de 487 su.
flete, locuind in 88 case si 2
bordee. CopiiI din sat urrneazA
la scoala mixd din satul Mischi,
ce este la 400 m. depArtare.
Munteni, sat, in jud. Iasi, plasa
Bahluiul, com. Belcesti, infiintat
la 1879. E asezat pe coasta despre
V. a podisuluT Lunge si
pe coasta dreaptA a ridicAturer
numitA Movila-DorneI. Are o
populatie de 32 familiT, sati 141
suflete.
Vite : 371 vite mar! cornute,
40 cal, 66o a si 133 rimAtorI.
Munteni, sat, acind parte din
podgoria Copoul, situat pe inclinatiunea
V. a dealuluI Copoul,
pl. Copoul, jud. Iasi. Are
o populatie de 46 familiI, sea'
103 suflete.
Vite : 161 vite marI cornute,
9 caI si 37 rimAtorl.
Munteni. Vez! PrisAcani, sat, comuna
Prislcani, pl. Branistea,
jud. Iasi.
Munteni, sat, In judetul Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. RAucesa,
situat pe coastele unuI
deal, aproape de satul RAucesti.
Are o intindere de 50 hect.,
Cu o populatie de 27 fama.
NumArul vitelor se urcA la
214 capete.
Munteni, sati Tigänesti - Noi,
sat, fa'cind parte din com. TigAnesti,
jud. Tecucid, situat in
partea N.-V. a comuna Spre
V., trece soseaua judeteaná. si
calea feratA Tecuciti-Birlad. E
despArtit de comuna prin riul
Birlad.
Are o populatie de 324 familia,
sati 1620 suflete, locuind
in 314 case; o bisericA, cu hramul
Buna - Vestire, fácutA de
Costache Conachi, la 1820, fostul
proprietar al comune Tiglnqti
i reparatA de locuitorT
1872; o scoalA, frecuentad. de
50 copa'.
Are o suprafad de 3627
hect. 79 ariI, din care 2506 hect.
sunt pAmint arabil.
NumArul vitelor este de 2334.
Satul poartA numele primilor
locuitorf MuntenI, adusT aicI de
Eustatiá Dabija, la 1662.
Munteni, sat, in jud. Tutova, pl.
Tutova, com. Plopana, compus
din vr'o 7 bordee.
Munteni, suburbie, situad in partea
de N.-E. a orasuld Birlad,
jud. Tutova.
Munteni, mahala, in com. rur.
Circeni, pl. Motrul-d.-j., judetul
Mehedin ti.
Munteni, stalie de dr.-d.-f., jud.
Vasluiii, pl. Crasna, cAt. Munteni-d.-j.,
pusa in circulatie la 13 Noem.
1886. Se aflA intre statiile Crasna
(io.8 kil.) si Vasluiti (4.5 kil.).
InAltimea d'asupra niveluluT MA-

MUNTENI 419 MUNTENI-DE-SUS
riT de 85m. 57. Venitul acesteT
statiT pe .anul 1896 a fost de
56222 lel, 24 banT.
Munteni, mofie particularl, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Mischi,
apartinind satenilor.
Munteni, padure foioasa, supusa
regimuluT silvic, jud. Bacati, pl.
Tazlaul-d.-j., com. Bratila. Are o
intindere de 473 hect., din carT
d-na Ecaterina Codreanu are
143 hect., si restul apartine razesilor
din comuna.
Munteni, fiddure foioasa, judetul
Bacati, pl. Tazldul-d.-j., comuna
Dragugesti, proprietatea razesilor
din comuna. Are o intindere
de 240 hect. si este supusa regimuluT
silvic.
Munteni, firui, jud. Tutova, curgind
prin orasul Birlad, de la N.
spre S.; ja nastere din sus de
oras, trece prin suburbia Munteni
si se varsa in piriul Cacaina.
Munteni, pi« in jud. Vasluiti,
pl. Crasna, com. Munteni-d. j. ;
izvoreste din fundul vael Munteni,
de sub dealul Bahnari ;
curge de la N. spre S., prin
mijlocul satuluT Munteni, despartindu-1
in doua si se varsa
In riul Birladu/, linga satul Gura-Munteni.
Munteni-BuzEI, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, fost
pendinte pana la 1891 de com.
Reviga. De atund a format
imprema cu satul Cocora, com.
Cocora. E situat la 12 kil. spre
S. de satul de resedinta, linga
calea Slobozia-Urziceni, pe un
mic deal si in apropiere de satul
Cazdnesti.
Are o populatie de 310 familiT,
venitT ad i de prin muntiT
63157. Nanas .Diojkaar Geoprouto. Yol. Ir.
judetuluT Buzati, de la care si
satul a primit numirea ; o scoalá
mixta, conclusa de un invatator.
Vite sunt: 50 caT, 200 boT,
1050 oT, 25 capre i 508 porcT.
Munteni-de-Jos, com. rur., in
partea de S. a plaseT Crasna,
jud. Vasluiti, spre S.-E. judetuluT,
la 8 kil, de orasul Vasluiù,
si la 37 kil. de Codaesti,
resedinta plascI. luat numele
de la valea, podisul si piriul
cu acelasT nume ce trec
prin mijlocul satului Munte ni-d.-j.;
situata intre dealurile: Varnita,
spre S.-V., Merieni i Murgeni,
spre E.
Se compune din satele ; Munteni-d.-j.,
Buhnari, Dobirceni,
Gura Munteni, Paiul si Chitocul,
intinzindu se pe o suprafata
de 4819 hect., din carT 429
hect. padure si 3675 hect. loc
de cultura, flnat i imas, sunt ale
proprietateT, iar 1387 hect. ale
locuitorilor.
Populatia este de 364 familiT,
salí 1281 suflete, care se ocupa
Cu agricultura, cultura viilor
a livezilor.
Este udata de riul Birladul, ce
serpueste pe sesul ce'l formeaza,
curgind paralel cu soseaua nationall;
intra in comuna pe la
locul numit Moara-luT-Palade,
maT in jos de fabrica d-luT Topale,
trece in com. Lipovatul,
dupa ce primeste mal multl afluentr.
In drumul sari, de la N. spre
S., udá teritoriul satelor : Plaiul,
Gura-Munteni si Munteni-d.-j.
Teritoriul com. mal este udat
de piriul Racova, numit si Oliseiul,
care infra in com. maT in sus
de satul Paiul ; curge de la N.
spre S., pe linga satul Paiul
si se varsa in rtul Birladul, Ruga
podul Oliseiul, maT sus de
fabrica.
Are : 4 bisericT, deservite de
4 preotl si 6 cintaretT ; doua
scoli; dota morí; o fabrica de
spirt si 5 circiuml.
Comerciul se face de 14 persoane.
Vite : 1279 vite marr cornu te,
1453 oT, 47 capre, 36 cal si
473 rimatorT.
Budgetul com. e de 5688 leT,
39 banT, la veniturT si 5450 leT,
47 banT, la cheltueli.
LocuitoriT posea : 136 plugua
si 318 care cu boT; 314
stupT cu albine.
Munteni-de-Jos, sat, in centrul
com. Munteni-d.-j., pl. Crasna,
jud. Vasluiti, situat pe coasta
dealului Neagera, pe valea si podisul
Munteni, despartit in doul
de &tul cu acelasT nume.
Se Mande pe o suprafata de
261 hect., cu o populatie de 155
familif, .sa6 427 suflete.
Satul Munteni este proprietatea
statuluT, facind parte din
mosia inchinata manastireT
novschi din Iasi.
Pe teritoriul satului, spre N.,
pe sesul BirladuluT, Ruga terasamentul
caeT ferate, la 5 kii.
de orasul Vasluiti, se MIä fabrica
de spirt a d-luT Topale.
Are o biserica de lemn, deservita
de i preot si 2 eclesiarcT ;
o scoala, infiintata la 1869, frecuentata
de 30 elevI ; 2 circiumT.
Vite 252 vite mar! cornute,
3 cal* si 85 rimatorT.
LocuitoriT posea : 53 plugurT
si 64 care Cu bol ; 16 stupl cu
albine.
Munteni-de-Sus, com. rur., in
partea de S. a pl. Crasna, jud.
Vasluiti, la 7 kil, de orasul Vaslui6,
si la 26 kil. de Codaesti,
resedinta plaseT.
Pamintul san in mare parte
este accidentat, prezintind dealurl
inalte si vAT, carT in multe
locurT formeaza ripT profunde.
64

MUNTENI-DE-SUS 420 MUNTILMÀNASTIREI-CIMPULUNG
E formatA din satele : Munteni-d.-s.
i Moara-Grecilor, avind
o suprafa.tA de 3319 hect., din
care 1894 hect. pAmInt arabil,
469 hect. finat, 596 hect. imas,
40 hect. vil, 214 hect. pAdure
si 104 hect. vatra satuld, in care
intrA locul caselor, drumurile,
ripr, grAdinr, etc., Cu o populatie
de 332 familiT, sati 1465
suflete.
Are douà bisericl ; o scoa15.;
o velnitA ; o moarl Cu aburr, una
de apá i maT multe morI de
vint ; 3 circiumT.
Vite : 545 vite mari cornute,
ro bivoll, 54 caí, 761 of i 25
mItorl.
Budgetul com, e de 3035 leI
la veniturl si 3022 leT, 42 banT,
/a cheltuell.
Locuitoril posea : 153 plugun
i 160 care mi bol; 17
cArute cu caí; 62 stupT cu albine.
Munteni-de-Sus, sat, in judetul
Vasluiti, pl. Crasna, com. Munteni-d.-s.,
spre N. de orasul Vasla
7 kil, de a dreapta soseler
nationale
Locul pe care e situat satul
se numeste Valea-Mariter, fiind
inchis de toate pArtile cu dealurT
ripoase, purtind numirile de:
Dealul-luT-Vlaicu la V., care prelungindu-se
spre E. ia numele
de: Fundoaia, Gotcea, La-Tzvorul.
Fatl cu acest deal spre S.
este dealul MAmAruta.
Pe prelungirea si costisa acestor
dealurI se intinde satul,
In douä pArtI despArtite printr'o
epa adincI, formal de scursurile
ce vin in timpurl
ploioase.
Teritoriul satuluT se intinde
pe o suprafatA de 1027 hect.,
din ea/1 440 hect. pAmint arabu,
410 hect. finat, 261 hect.
imas, 30 hect. vil si 58 hect.
In vatra satuluT, ocupate de locul
caselor, de drumurT, rIpi, grAdinT,
etc., cu o populatie de 330
familiT, saii 1194 suflete.
Are o bisericd de lemn,
cut& de locuitorl. Des'pre aceastä
bisericA legenda spune cA
are o vechime de maT bine de
zoo anT. CeT dintiT locuitorT, refugindu-se
in aceste locurT din
pricina invasiunilor turcestr si U.tArestI,
ar fi dat peste aceastA
bisericA, care atunci era tacutd
din nuele, lipitA si cu acoperamintul
de scindurT de stejar.
Are o scoa15., infiintatA in 1865,
frecuentatA de 20 elevI ; 2 morT
de Vint si 2 circiume.
Vite : 330 vite marT cornute,
520 oi, 13 cal si 87 rimdtorT.
Locuitoril posedd : 97 plugurT
si mo care cu bor; 7 cdrute
Cu cal ; 50 stupT cu albine.
tre muntiI Urda, Coasta-Benghil
si Pietrimanul.
Muntisoarele, munte, al satelor
MAgura si Nistoresti, jud. Putna.
De ad i izvoreste Alunul, afluent
al piriuluT Coza.
Munti§oarele (Muntele-), pddure,
in intindere de 480 hect.,
situatA pe teritoriul com. HerAstrAul,
pl. Vrancea, jud. Putna.
Proprietatea schituluT Valea-NeagrA.
Muntisoarele (Muntele-), podare,
in intindere de 2025 hect.,
situatä pe teritoriul com. Nistoresti,
pl. Vrancea, jud. Putna.
Proprietatea locuitorilor com.
Nistoresti in indiviziune.
Muntisoarele (Muntele-), pddure,
in intindere de 2200 hect.,
Munteni-GherAesti, sat, in jud. pe teritoriul com. HerAstrAul,
Roman, pl. Moldova, com. VA- pl. Vrancea, jud. Putna. Proleni,
spre E. de satul VAleni, prietatea locuitorilor com. Nis-
pe malul drept al riulul Moldova.
Are o populatie de 16 t'aman.
toresti in indiviziune.
Muntisorul, munfe, în jud. Mus-
Munteni-Valeni, sat, in jud. Ro- cel, plaiul Dimbovita. Formeaza
man, pl. Moldova, com. VAleni, huía de despArtire intre riul
spre E. de satul VAleni, pe ma- Dimbovita i eta Argeselul, imlul
drept al riuluT Moldova. Are preunl cu muntiT : Draxinul,
o populatie de 41 familiT. Mera, Tefelega, Cápitanul, Preajma,
PlAlsorul, PravAtul, Alt5.-
Muntenilor (Mahalaua-), trup musul i Mateiasul.
de sat, in jud. BacAti, pl. Taz-
15.ul-d.-j., comuna BrAtila, satul Muntil-Cosana $i Gro§etul, pd-
BrAtila. durt partic _liare, supuse regi-
Munteorul, munte, in jud. Putna,
muluT silvic, aflate pe muntiT Cu
acelasT nume, com. Vaideeni,
la hotarul VranceT, despre jud. plaiul Horezul, jud. Vilcea.
R.-SArat. Are sare la suprafatA.
De ad i izvoreste riul Milcovul Muntii - MänästireI, proprietate
piriul Valea-Bould. E situat la a statuluT, pendinte de mAnIshotarul
mosieT Mera si al jud. tirea Cimpulung, jud. Muscel,
Putna. care se arendeaz5. cu 10150 ler
anual.
Muntinul, munte, in jud. Gorj,
plaiul Novaci, i in directiune Muntif - Mänästirel - Clmpu -
N. de com. Novaci, situat in- lung, munit, carl apartin de

MUNTIT-MLWTESCU 421 MURFATLAR
comunele Corbpri i Berevoe0i,
plaiul Nuqoara, jud. Muscel.
Sunt acoperitT cu 10839 hect.
padure, formata din urtnatoarele
15 trupurT : Ropl, Spinarea,
Portareasa, Media, Plavdtul,
Berevoescul-Mic, Bratila, Valea-
Vladuluï, Ludiprul, Gräd4teanul,
Runcul, Vija, Gruiul-UrsuluT,
Lutele-Mari i. MicT, Moproaele-MarT
§i MicT.
Muntii - Musetescu, pddure, a
statuluT, com. Nucpara, judetul
Muscel, in intindere de 900 hect.,
formata din 3 trupurT : Mqete0
(500 hect.), Bouretul (200
hect.), Piscul-Leotil (200 hect.).
Munusoaia, numire, ce se da
DunareT-Vapoarelor, din dreptul
satuluT Mihaiii-Bravul, jud.
Brdila, de unde se desparte canalul
Cremenea i pana unde
iara§T se une§te cu Dunarea-
Vapoarelor, din dreptul satuluT
Gura-GirluteT.
Murat-Bair, deal insemnat, in
jud. i pl. Constanta, pe teritoriul
com. rur. Cara-Murat §i
Carol I (Dana-Chioi); se intinde
de la virful Dana-Chioi Iuiuc
pana. In valea Cara-Murat-Ceair,
trecind pe la S. cat. Cara-Murat
i Carol I; are o inaltime
maxima. de 130 m. pe care o
atinge in virful Murat-Iuc ; este
situat in partea de S. a pl., cea
de S.-V. a com. Cara-Murat
cea de S.-E. a com. Carol I,
avind o directie generala de la
N.-V. catre S.-V.
Muratan - Buiuc, sat, In jud.
Constanta, pl. Mangalia, cat.
com. Musurat, situat in partea
de N.-E. a pl. §i cea de V. a
com., la 5 kil. spre S. de cat. de
reedinta, Musurat. Este wzat
pe valea unita Cuba-Dere
Cara-ruc-Dere, avind o suprafa-
ta de 300 hect., din car/ 8 hect.
sunt ocupate de vatra satuluT.
Populatiunea, in maioritateTurcT,
este de 48 familiT, san 148 suflete.
Drumuri com. pleaca In toate
partile : spre Musurat, prin Muratan-Chiuciuc
; spreTaprai-Sari ;
spre Ghirengec qi spre Pervelei.
Muratan-Chiuciuc, sat, in jud.
Constanta, pl. Mangalia, cat.
com. Musurat, situat in panca
de N.-E. a pl. i cea de E.
a com. la 4'/2 kil. spre S. de
cat. de rqedinta, Musurat, pe
valle unite Cuba-Dere i Cara-
Iuc-Dere. Suprafata sa este de
to6o hect., din carT 14 hect. sunt
ocupate numaT de vatra satulul
de gradinT. Populatiunea sa, in
maioritate TurcT, este de 56 familiT,
sad 228 suflete, ocupinduse
cu agicultura i Cu creterea
vitelor. Pgmintul, de o calitate
huna, produce grin §i porumb in
cantitatT marT. Este situat la o
egala distanta de satele Carli-
Chioi i Muratan-Buiuc, fiind
Virful unuT unghiti ale caruf laturT
le-ar forma drumurile comunale
: Muratan - Buiuc-Muratan-Chiuciuc
§i Muratan -Chiuciuc-Carli-Chioi.
Murätoarea, cdtunial com. Pätirlagi,
jud. Buzan, Cu 40 locuitorT
8 case.
Murätoarea, atun, al com. Sibiciul
d.-s., jud. Buzan, cu 40 locuitorT
i io case.
Murätoarea, sorginte de apd minerald,
in jud. Buzan, com.
Chiojdul, la poalele dealuluT Muratoarea
; se scurge in izvorul
Murmuratoarea ; contine magnezie
§i sane.
Murätoarea, sorginte insemnatd
de apd minerald, in com.
cat. Munteorul, jud. Buzan. VezT
Sara ta.
Murätoarea, sorginte de apd
minerald, In jud. Buzan, com.
cat. Tisaul; contine sulf i sare.
Muratoarea, vale, in jud. Buzan,
com. Balane§ti, incepe din com.
°dalle, de la lacul Cletecinul
vina Ciochina ; trece prin
com. Posobe0, com. Boziorul,
unde i se da numele de Muratoarea-Posobe§tilor
; primete izvoarele
Gortea, Glodurile,
etc. §1 se varsa In Sa.ratelul-Balanetilor,
in com. Valea-BanuluT,
com. Trestia; contine
substante minerale i maT
Cu seama sare.
Muretul, sat, facind parte din
com. rur. Otqani, plaiul Horezul,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 404 locultorT ; o biserifondata
de Neagu,Vitioana
Giuclea.
Murfat, sat, in jud. Constanta, pl.
Medjidia, cat. com. Biulbiul, situat
In partea S.-E. a com., la
5 ldl. spre N. de cat. de re-
§edinta, pe valea Murfat-Ceair.
Are o intindere de 3179 hect.,
din carT 9 hect. ocupate de
vatra satulul. Populatia sa, In
maioritate turceascg, este de
25 familif, sad 133 suflete.
Murfatlar, com. rur., in jud. §i
pl. Constanta, situata in partea
de E. a judetuluT, la 20 kil.
spre V. de orapl Constanta,
capitala lur, 11 In cea de V. a
pl4eT, la 23 kil. spre S. de
satul Cara-Murat, reqedinta eT.
Se marginWe la N. cu com.
Ala-Capi, pl. Medjidia ; la S., cu
com. Osman-Faci, pl. Mangalia ;
la E., cu com. Omurcea ; i la
V., cu com. Biulbiul, pl. Mangalia.

MURFATLAR 422 MURGAUL
Relieful soluluT e putin accidentat.
Dealurile care o brazdeaza,
sunt : Cara-Acic-Bair, 73
m., la N.-V.; Gherme-Bair, 79
m., la N.; Chiuciuc-Murfat-Bair,
89 m., la V.; Mangala-Culac-
Bair, 82 m., la S.; Canara-Bair
la E.; Orman-Bair, prin centru.
Ele sunt acoperite cu finete si
semanaturT.
Movile sunt dota, ara importanta
; sunt artificiale, servind
ca puncte de observatie.
Val sunt : Cara-Su saii Medjidia,
ce poarta In comuna numele
de Murfatlar si Cara-Cuius-
Dere, cu adiacentele sale pe
sano: Cara-Suluc-Dere, Tatar-
Orman-Dere, unita cu Mezatlac-
Ceair i Canara-Ceair ; sunt
largI 1 cu malurile acoperite
cn verdeata.
Este formata dintr'un singur
catun, Murfatlar, asezat in valea
Cara-Su, pe stinga caeT ferate
Constanta-Cernavoda, unde
are si o statie, intre dealurile
Murfat la V. si Gherme-Bair
la N.-E.
Suprafata sa este de 3612
hect., din carT 79 hect. ocupate
de vatra satuluI, cu 52 case ;
1133 ale locuitorilor, 2400 hect.
ale statului cu proprietariT.
Are o populatie de 77 famili!,
sati 343 suflete : barbati
186 si femeT 157; cetatenT romm!
317; supusT strainT 26;
ortodoxI 201; mahometanT 122;
catolici 13, de alte religil 7;
agricultorT ioo ; comerciantT 2.
Contribuabili sunt 102.
LocuitoriT posea: 32 pluguri
; 46 care si carute ; I masina
de treerat cu abur! ; 3 masinT
de secerat ; 15 grape de
fier; 2 masinI de vinturat ;
moara de vint ; 3400 capete de
vite, maT cu seatna oT.
In Murfatlar este o geamie.
Comerciul e activ ; se face
prin gara Murfatlar, de 2 co-
mercianti circiumarI si consta
in import de coloniale i manufactura
si in export de vite
cereale.
Budgetul com. e de 8667 leT
la veniturT, si de 4628 leT la
cheltueli.
Calle de comunicatie sunt :
Calea ferata Constanta-Cernavoda
ce trece pe linga sat,
avind si o statie in comuna; apoT
drumur/ comuna/e si vecinale la
Chiuciuc, Mufat, Alacapi, Omurcea,
Biulbiul, Osman-Faci, Nazircea,
Ende-Cara-Chioi.
La N. de sat trece un val de
piatra si la S., un val mic de pamint,
la 11/2 ldl. de com. cel
d'intiiti, si la 3 kil. cel d'al
doilea.
Murfatlar, stafie de dr. -d.l.,
jud. si pl. Constanta, cat. Murfatlar,
pe linia Cernavoda- Constanta,
pusa in circulatie la la
Octotnbrie 186o. Se afla futre
statiile Medjidia (18 i kil.),
Constanta (20.1 kil.). Inaltimea
d'asupra nivelului MariT e de
17m.91. Venitul acester statii
pe anul 1896 a fost de 37120
le!, 35 banT.
Murga§ul, com. rur., jud. Dolj,
pl. Amaradia, la 24 kil. de
Craiova si la 22 kil. de resedinta
plaseT, com. Melinesti.
Situata pe loe yes, inconjurat
de toate partile de dealurr.
Se invecineste: la E. cu com.
Bazgarai; la V, cu com. Balota;
la N., cu corn. Bulzesti si
la S., cu com. Motoci.
Terenul com. este accidentat
de Dealul-Murgasului, acoperit
cu vi! i finete, si in legatura
Cu Dealul-Muere!.
Comuna este udata, de riul
GeamartaluiuluT, ce ucla com.
spre V., avind directiunea N.-V.
spre S.-E.
Se compune din treI catune :
cat: Gaia-d.-j., cat. Murgasul,
care este cat. de resedinta
cat. Picaturile.
Un pod uneste cat. Gaia-de-
Jos cu cat. Murgasul.
Are doul biserici: una in
Murgasul, facuta din zid
la anul 1811, de catre Hristea
Belivaca si a doua in cat. Gaia,
ziditä la anul 1795, de Dimitrie
Babadacu. Cea din Murgau1
a fost reedificata /a anul z86o
si reparata la 1866. Cea din
Gaia a fost. reedificata la
anul 1882. Pe frontispiciul ambelor
biserici se vad insemnate
numele fondatorilor, precum
data fondarei si a reedificare.
Sunt deservite de doi preoti
do! cintaretl.
Este o scoala mixta, in satul
Murgasul, ce functioneazá de
la anul 1864, si este frecuentata
de 65 copii: 27 din Murgasul,
41 din Gaia-d.-j. si 22 din Picaturile.
Populatia com. este de 1051
suflete, locuind in 207 case.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt 16o impAmintenitT, lar dupa
cea din 1879 sunt 13 insurater.
Suprafata intreguluT teritoriii comunal
este de 2800 pog., din
cari : 2300 pog. pamint arabil,
450 pog. izlaz i 300 pog. padure.
Mosiile de pe teritoriul comuna
sunt
Murgasul, ce apartine sta-
Suprafata vinduta este
de 44,I hect. Suprafata !lanza
este de 152 hect. Se arendeaza
cu 6200 leT anual.
Mosiile Gaia si Puturile, ce
apartin locuitorilor improprietaritl
la 1864 si 1879.
Padurea se numeste Murgasul,
are o suprafata de 300
pogoane i apartine statului.
Este populata cu cer, stejar,
fag si gorun.
Viile produc vin de burla

MURGAUL 423 MURGENI
calitate ; se gasesc pe mosiile
locuitorilor carora apartin.
In comuna se afla o moara
de abur!, ce apartine statulur,
gAsindu-se pe mosia sa.
CäT comunale 'vecinale o
unesc Cu comunele vecine ; poted
i drumurT naturale unesc
catunele filtre ele.
Budgetul com. e la veniturr
de 3400 la, si la cheltuelT, de
'I000 le!.
Vite: 68 cal, 664 vite mar!
cornute, 1309 o!, 54 porcr
i8 capre.
Murgawl, sat, pendinte de comuna
rurall Murgasul, pl. Amaradia,
jud. Dolj, situat pe malul
sting al piriulur Geamartaluiul,
la 24 kil. N.-E. de Craiova. Adi
e resedinta comuna.
Se vmpune din 2 mahalale:
Murgasul-d.-s. i Murgasul-d.-j.
cu o populatiune de 203 familiT,
sati 810 sufl., locuind in 212 case.
Are o biserica parohialA, construid
din zid in anul 1811 de
Hristea Belivaca, cu hramul Adormirea
M'alca Domnulur, deservitA
de 2 preotT si 2 cintaretr,
carT fac serviciul i biserice!
din catunul Gaia-d.-j. Biserica
s'a reparat intre 186o-66.
Este o scoala mixta, frecuentad
de 18 copiT.
Comunicatia se face prin oselele
comunale, care pun catunul
in legatura la S.-E. cu
Bazgarai din jud. Romanati ;
cu Gaia-d.-j., lar la N.-E.,
cu Bulzesti.
Murgasul,deal,ramificatie a culmer
Zanoaga ; strabate judetul
Dolj, de unde se ramifica.; patrunde
In jud. Romanati, In
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., desparte
apele Fratila i Geamartaluiul
si se termina cu impreunarea
lor ; are o inaltime de 200 m.
d'asupra nivelulur Mari!.
Murgasul, deal, judetul Dolj,
strabatind plasa Amaradia, In
partea-T de V.; desparte apele
piriulur Fratila de ale Geamartaliulur;
pleaca din Dealul-Muerer;
strabate comuna cu acelasT
nume, prelungindu-se pana In
jud. Romanati. Din bifurcatia
Dealulur-Muerer cu al Murgasulur
izvoreste Geamartaluiul.
Murgasul, tnofie a statultd, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Murgasiul.
Suprafata mosier este de
152 hect. Inainte era mar mare,
dinteinsa s'ati dat In loturr
441 hect. Are padure pe &risa.
Se arendeaza cu 6200 le1 anual.
Murgasul, pädure, a statulur, judetul
Dolj, pl. Amaradia, com.
Murgasul, pe mosia statulur.
Are o Intindere de 300 pog.
Populata cu stejarr, gorunr, fagT
cerr.
Murgasul §i Dan (Muntil-),
proprietäft ale Eforia Spitalelor
Civile din Bucuresti, pendinti
de schitul Cornetul, com. Robesti,
pl. Cozia, jud. Vilcea, in
Intindere de 1207 hect., cea maT
mare parte golurr.
Murgeanca, com. rur., In jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, situad.
la N. plaseT si limitindu-se
cu teritoriul comunelor : Tinarel,
Iazul, din acest judet
Cioara-Doicesti, din jud. Braila.
Teritoriul comuna', In suprafatd
de 4380 hect., din carT 600
hect. lac si baltis, coprinde mai
multe sforT de mosir, apartintnd
parteparticularilor. Statulposed
mosia Bucea Cu 380 hect., care
inainte de secularizare tinca de
manastirea Plumbuita i acum
se arendeaza cu suma de 4000
le! anual.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt improprietaritT pe mosie
97 locultorT ; neimproprietaritT
se mal afla 60 locuitorT.
Teritoriul comuner este brazdat
de valea Strachina, In care
se afla lacul cu acelasi nume,
avind o suprafata de 500 hect.
Se compune din satele : Murgeanca,
Dumitresti i Pribegi,
cu resedinta primarier si a judecatorier
comunale in satul
Murgeanca.
Are : o populatie de 178 famili!,
sati 1249 suflete, din carT
302 agricultor!, 7 comerciantr,
4 avind profesiunT libere, 53 meseriasi
si 32 servitorr; o scoalä
mixta, frecuentad de 23 elevr
si 15 eleve; o biserica, deservid
de 2 preotr si 2 cintaretr.
Stiti carte 238 persoane.
Vite : 600 bol, 2400 or, 430
ca! si 460 porcT.
Budgetul e la veniturT de
4013 I. si la cheltuelr de 52321.
Pe teritoriul comuneT trece
calea ferata Fetesti-FAurer, avind
statia Murgeni, lingA satul
Murgeanca.
Murgeanca, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita Balta, pendinte
de com. cu acelasT nume,
situat pe coasta de N. a 'acuita
Strachina.
Aicr este resedinta primarier
si a judecatorier comunale,
Are o populatie de 90 familiT;
o scoala mixta, conclusa de un
invatator ; o biserica, deservid
de dor preotr i do! dascalr.
Vite sunt : 300 bol, 250 ca!,
1500 of i 300 pord.
Spre E., In apropiere de sat,
trece catea ferata Faurei.Fetesti,
unde se afla i statia Murgeni.
Murgeasca, sfoard de mofie, in
jud. Buzati, com. Sageata, cat.
Coiteasca, incorporad acum Cu
mosia Dimbroca.
Murgeni, tirgufor, In jud. Tu-

MURGEN1 424 MURTA
tova, pl. Tirgul, spre E. de Birlad,
pe pirlul Elanul.
FormeazA o comunA (com.
Murgeni), cu cAtunele : Raiul si
HAnAseni, cu o populatie de
1830 suflete, locuind in 514
case.
Se cultivA viea pe o suprafatá
de 52,75 hect.
Comerciul se face de 104
persoane.
Are o scoalA primará de bAeti
si una de fete; un oficia postal
rural (sucursala celur din Slobozia-Zorleni),
care In 1896-97,
a adus un venit de 3385 ler,
83 banT ; 3 bisericr ; o moarä
cu aburf.
Aicr este resedinta subprefecturer
pl. Tirgul.
Are bilciti in fie-care Duminicl.
Murgeni, stalie de a'r.-del., in
jud. Ialomita, pl. Balta, cAt,
Murgeanca, pe Unja Flurei-Fetesti,
pusa in circulatie la 21
Noembrie 1886. Se aflA intre
statiile TAndArei (12.1 kil.) si
Cioara (9.5 kil.). InAltimea d'asupra
niveIulur MAriT, de 28'.97.
Venitul acester statir pe anul
1896 a fost de 19397 ler si 50
banT.
Murgeni, deal, se intinde in partea.
de V. a com. Minjesti, pl.
Crasna, jud. Vasluiti, paralel cu
Dealul-Boghiner.
Coasta despre V. a acestur
deal se numeste Cracatita.
Murgeni, phig, izvoreste . de pe
teritoriul satulur Bahnari, com.
Munteni-d.-j., pl. Crasna, jud.
Vasluit1 ; curge spre S., trece
printre dea/urile Murgeni si Boghiner
din com. Minjesti si se
varsa in piriul Crasna.
Murgescu, sub-divizie a cdtunule
Coiteasca, com. SAgeata, jud.
Buzar'.
Murgesti, sat O com. rur., in
jud. Gorj, pl. JiuI, la N. com.
Turceni-cl.-s.
Situat pe loc ses si litiga lantul
de inAltimr din dreapta Jiulur.
Are o suprafatI de 990 hect.,
din cari 300 hect. pAdure, 570
hect. culturA, finete si pAsune,
10 hect. vil si 20 hect. Jivezr de
prunr.
Are o populatie de 90 familiT,
salí 350 suflete, din carT 80 contribuabill
; o bisericA de lemn,
fAcutä de locuitorl la 1820, deservitA
de 1 preot si ï cintAret;
o scoalá, frecuentatA de io elevr.
PAmintul este fertil. Locuitorir
sunt improprietAritr si se ocupa
cu munca cimpulur si cresterea
vitelor. ET posea : 12 plugurr,
42 care cu bol', 2 cArute cu cal,
37 vite marr cornute, 14 cal,
410 ol, 22 capre §1 28 rimatorT;
20 stupr cu albine.
Budgetul com. e la veniturT
de 661 ler si 50 banT, lar la
cheltuelf de 522 ler si 15 banr.
Comunicatia in com. se face
prin soseaua vecinalA, care o
pune In legAturA la N. cu Girbovul,
lar la S., cu Turceni-d.-s.
In com. sunt 3 puturr si o
tintina.
Murgesti, sat, fácind parte din
com. rur. Dobroteasa, pl. Oltuld.-s.,
jud. Olt. Are o populatiune
de 381 locuitorr. Cade in
partea de S. a com. Are o biseria
cu urmAtoarea inscriptie :
Aceast/ Out/ O Dumnezeeasc/ bise
rica, unde se prIznuesle hramul sfin/ilor
O marilor VoevozY Mihail O Gavril, din
temelie s'a zidit de dposatul Murgule.
tul de sunt acum peste 500 ara trecutY
si ajungind dupl vremY In mare deri(pli.
nare din toate s'a sculat In zilele Proa
InIlltatuluY nostru Domn Barbu Dimitrie
§tirbeY §i cu blagoslovenia Prea O sfintituluY
nostru Episcop PD. Climent Arsial,
bind /ndemnatT de rima Dumnezecascli
D-lor Dumitru, fiul PostelniculuY
Dinu Locusteanu, etc.
Murgesti, sat, in jud. R.-SArat,
pl. Rimnicul-d.-s., cAtunul com.
Valea-Ratel. T-a luat numele de
la mosia Murgesti. E asezat pe
pfrlul Cilnkul, la 700 m. spre
N. de cAtunul de resedintA. Are
o suprafatA. de 52 hect., cu o
populatie de 85 familiT, sati 359
suflete, din carT 107 contribuabilT;
o bisericA, deservitA de
preotul din cAtunul Valea-Rater.
Murgilesti, mahala, in jud. Mehedinti,
pl. VAilor, com. rur.
Costeni-Covrigi.
Murgociul, mofie particularA, de
321 hect., in com. Cudalbi, pl.
Zimbrul, jud. Covurluiti.
Murta, com rur., in jud. Dolj,
pl. Jiul.:(1.-j., la 38 kil. de Cratova
si la 42 kll. de resedinta
plAser, com. CAciulAtesti, situatl
pe locul ses numit Giorocelul.
Se invecineste la E. cu com.
LAcusteni ; la V., cu com. Valea-StanciuluT
; la S.-E., cu com.
CAciulltesti si la N.-V., cu com.
Rozistea.
Limita de V. este formatA. de
riul Jiul, lar cele-l'alte sunt limite
conventionale, formate prin
movile de hotar
Terenul com. este ves, aproape
accidentat foarte putin de o
luirá ináltime de dealurr ce márgineste
valea numitA. Giorocelul
si prin care vale curge pirlul
cu acelasT nume.
Este udatl de Jiul si de piriul
Giorocelul. Acest pifia se
formeazA din miel izvoare ce se
g5.sesc in N. com., curge pe valea
cu acelasT nume si se vars6.
in Balta -Brebenilor, care se
scurge in riul Jiul. Pe piriul
Giorocelul se gAsesc mar multe
morT de apA ale locuitorilor. Din
cauzl cA. morile sunt numeroase,
&tul se mar numeste si
Inriul-Morilor.

MURTA 425 MUSCULETTI
Se compune din 3 cAtune :
Murta, Timburesti si Giorocelul.
Inainte coprindea numaT cele
doul d'intiT cAtune.
Are douI bisericT, ;itla in cAt.
Murta, fondatA la 1850 de cAtre
Alecu Gioroceanu ; a doua in
cAt. Timburesti, de zid fondatA
la 1848 de cAtre Gheorghe Cacaleteanu
; ambele sunt deservite
de un preot si dol entAretT.
Fie-care bisericA are o proprietate
de 17 pog. date dupl
legea rural1 din 1864.
In cAtunul Murta, se aflA o
scoall mixtA, ce functioneazA de
la 1881 .1i e condusl de 1 invAtAtor
si frecuentatA de 30 copii.
Populatiunea comuneT este de
1590 suflete, locuind in 164 case
si 224 bordee.
Mare numAr de case ail pe
lingA ele si grAdinT.
Populatia com. este de 1590.
Suprafata com, este de 5000
pog., din carT 3000 pog. pamint
arabil, 500 pog. fineatA,
500 pog. lac si teren sterp si
I000 pog. pAdure.
Mosia de pe teritoriul com.
se numesc Murta. Apartine la
mal multI locuitorT.
Partea statuluT din mosie se
numeste Murta - Zglavaciocul si
e arendatA Cu 9050 ler anual.
PAdurT : PAdurea statuluT, numitA
Murta-Zglavaciocul, in intindere
de 800 pog. PAdurT de
Ioo pog. pe mosia proprietarului
Colonel Gigirtu ; upo pog.
pe proprietatea bisericeT Madona
- Dudu, situate in cAtunele
Murta. Toate pAdurile sunt amenajate.
Sunt populate cu stejar,
cer si limita.
Finetele ati intindere de 500
pogoane.
Prin com. trece soseaua nationall
ce duce la Craiova. CAT
comunale vecinale o unesc cu
comunele vecine.
Sunt 4 ctrciumT.
Budgetul com. e la veniturT
de 2763 leT si la cheltuell, de
2602.73 leT.
Murta, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j.,
com. Murta, resedinta primArieT.
Are o populatie de 654 suflete
o scoall mixtA, ce functioneaz5.
din 1881, frecuentatI de 30 copiT ;
o bisericl, fondatA la 1850 de
Alecu Gioroceanu, cu 1 preot
si 2 eintAretT ce slujesc si la
biserica din Timburesti. Are
17 pogoane proprietate.
Muru-Alichi-Alceac,valeinsem.
natA, in jud. Constanta, pl. Medjidia,
com. Chioseler ; este continuarea
vleT Chioseler - Ceair,
care isT schimbl numele de la
movila Basa-Iuiuc ; se indreaptA
spre S.-E., mergindprintre dealurile
Chioreu-Bair, la N. si Curu-
Giugiuc-Bair si Muru-Alichi-Bair
la V. si la S.
Muru-Alichi-Bair, deal insemnat,
in jud. Constanta, pl. Mangalia,
com. Chioseler ; se desface
o tiatA cu dealul Chiorcu-
Bair din virful Chioseler si se
indreaptA spre S., mergind printre
satul Borungea si Chioseler ;
atit acest deal, cit si valea cu
acelasT nume sunt situate in partea
N.-V. a plAser si a comuneT.
Murul, proprietate a Eforier Spitalelor
Civile din Bucuresti, fosa
pendinte de mAnAstirea Poiana,
com. Albesti-de-Mur, pl. Cricovul,
jud. Prahova, in intindere
de 617 hect., toatA pAmint ara.
bil si finete, aren datA cu 6805
le! anual.
Musa (Muntele-) i Vetrila,pdure,
in intindere de 2000 hect.,
situatl pe teritoriul com. Poiana,
pl. Vrancea, jud. Putna, proprietatea
obsteascA a locuitorilor
comuneT.
Musafir-Culac, vale, In jud. Tulcea,
pl. Babadag, com. Bas-
Chioi si Atmagea; se desface
din dealul Ghiobilche-Bair, sub
numele de virful Ghiobilche; se
indrepteazA spre E., printre dealurile
Dautcea d'o parte, Canara-Ceiu,
Sasa-Orman si Echili-Orman
de alta, se uneste cu
valea Bas-Chioi si dupA io kil.
se deschide in piriul Taita pe
dreapta, la V. de satul Atmagea
; pe vale merge drumul comunal
Atmagea-Bas-Chioi.
Musait, pddure, in jud. Ialomita,
insula Balta, pl. Borcea, com.
Cocargea, are o intindere de 30
hect. si e populatl cu salcie si
plop.
Musait, pichet vechia de fron-
' tierl, pe DunAre, jud. Ialomita,
pl. Borcea, com. Petroiul.
Musait-Pacui, padure, jud. Ialomita,
insula Balta, pl. Borcea,
teritoriul com. Cocargea ; are 40
hect., populate cu salcie si plop.
Musca, cifld (tira) de oT, in partea
de E. a pl. Sulina, jud. Tulcea,
si cea din S.-V. a com.
rur. Sf. Gheorghe sati Cadirlez,
pe malul drept al bratuluT Sf.
Gheorghe, in partea de N. a
grinduluT Carasevschi.
Muscani, cdtun, al com. PAltineni,
jud. BuzId, cu 70 locuitorT si
18 case.
Muscile§fi, inahala, in jud. Mehedinti,
com. rur. Biltanele, pl.
Motrul-d.-s.
Muscelul. Pentru cuvintele cu
acest nume si derivatele luT, vez!
Mufcelul.
Muscule§ti, com. rur., jud. Gorj,
pl. GilortuluT, la V. de com.

MUSCULEM 426 MUSTA-FACI
Vladimirul, compusa din cat.
Musculqti, Dolce0i, Hubavi qi
Purcari, situata pe es, coaste
valcele, de ambele tarmurT
ale riuluT Gilortul.
Are o suprafata de 1450 hect.,
din carl : 450 hect. 'Aclare, soo
hect. arabile, 450 hect. fin*,
20 hect. vie, 20 hect. livezT de
prunT §i 10 hect. izlaz.
Pamintul fiind fertil, produce
tot felul de cereale. Viile i pometurile
se cultiva mult.
Locuitorir, in numar de 285
familil, sunt Improprietaritl dupa
legea rurala.
ET poseda : 44 plugurT, 88
care cu bol,. 4 carute cu ;
480 vite marT cornute, 23 cal,
1166 oT, 120 capre i 210 timAtorT.
In com. se gasesc 8 puturl
20 fintinT.
Budgetul com, e la veniturl de
lel 2342, banI 32, lar la cheltuelT,
de lef 2075, banT 5o.
Comunicatia in com. se face
prin §oseaua judeteana care o
strabate prin centru lí o pune in
comunicatie la N. cu Petre§ti-d.-j.
Are 5 bisericT, deservite de
3 preotT si 4 cintaretl; o §coall,
frecuentata de 49 elevI i 4 eleve.
In partea de E., catre com.
Saulqti, la locul zis Dealul-Cerbuld,
se zice ca in vechime a
fost ridicatä o teapa, pentru
ceT condamnatT.
Muscule§ti, aitun, al comund
cu acela4 nume, pl. Gilortul,
jud. Gorj, situat pe es i coasta.
Are o suprafata de 419 hect.,
din carT upo hect. padure, 150
hect. arabile, 150 hect. finete,
7 hect. vie, 5 hect. lived de
prunT si 7 hect. izlaz.
Are o populatie de 96 familiT,
san 345 suflete, din carr 85 contribuabilT
; o biserica de zid, famita
de proprietarl la anul 1817,
deservita de I preot i 2 cintaretT.
LocuitoriT posea : 14 plugurl,
28 care cu bol, 2 carute
cu cal; 180 vite marl cornute,
7 caT, 366 ol, 45 capre i 70
rimatorr.
Comunicatia se face prin
seaua judeteana Filia0-Petrqtide-Sus.
In cat. se afla 4 puturl 3
fintinT.
Muslu, sat, in jud. Constanta, pl.
Hiqova, catunul comund
situat in partea centralä a prasel
i cea septentrionala a comuna',
la 4 '/2 kil. spre N.-V.
de cat. de re§edinta, iriul, a-
§ezat pe valea Muslu, tocmal
unde izvorqte piriul Sarai. Dorainat
la N.-E. de catre Virful
Gheldi-Hagi-Tepe (122 m.),
la S.-E. de virful Emir-Saale-
Tepe (82 ni.).
Are o suprafata de 1137 hect.,
din carT 117 hect. sunt ocupate
de gradinT i vatra satuld.
Populatiunea, in maioritate
Bulgarl, este de 62 familiT, san
291 suflete.
Drumurl comun ale pleaca spre
satele : Muslu-Bel, iriul, Balgin,
Eni-Sarai, Eschi-Sarai, Cadi-Ci§la
i Ghizdamti.
Muslu, vale insemnata, in jud.
Constanta, pl. Hirpva, pe teritoriul
com. rur. iriul, i anume
pe acela al catunelor sale Muslu-
Bei §i Muslu ; se desface din
dealul Cadi-C41a, indreptindu-se
spre S., cu o directiune generan.
de la N. catre S.-V. ; trece
prin satele Muslu i Muslu-Bei ;
primqte de la E. va/ea Batacli-
Dere si de la satul Tichilesti
tT schimba numele in Cechirger,
care merge urmind aceeag
directiune i se deschide in Dunare
in fata Ostrovuld Atirnati,
dupd ce a trecut §i prin satul
Tichile0 i a mal prima, de la
N., valea Dalagna-Culac, de la
S.-E. valea TichIletisi de la S.,
Picioarele-Cechirgeli. Prin mijlocul
vheT curge un ptrid.
Muslu-Bei, sat, in jud. Constanta,
pl. Hirpva, cat. com.
situat maT mult in partea meridionala
a plaser. i cea apusana
a comuneT, la 4 kil. spre V. de
reedinta,
Este aqezat in valea Muslu,
pe malul sting al pirtuluT, i este
dominat, la E. de virful:Muslu-
Bei-Tepe (113 m.).
Are o suprafata. de 1707 hect.,
din carf ro hect. sunt ocupate
numaT de vatra satuluT §i de
gradinT. Populatiunea, in maloritate
BulgarT, este de 76 famili!,
sad 445 suflete.
Drumurl comunale duc la Capugi,
iriul, Mudu-Cadi-Ci§la,
Ghizdarqti i Tichilepti.
Muslu-Bei-Ciflicferna (mo0e),
In jud. Constanta, pl. Hir§ova,
pe teritoriul com, rur.
anume pe acela al catunuluT san
Muslu-Bel, a.5ezata pe marginea
drumuluT Muslu-Bei Ghizdare§ti,
la i kil. spre S.-V. de satul
Muslu-Bei, avind o suprafata de
80 hect.
Muslu-Bei-Tepe, virf, sad moya&
artificialä, in jud. Constanta,
pl. Hirwva, pe teritoriul
com. rur. iriul. Are o inaltime
de 113 m. si domina satul
riul, care este la i kil. spre
S.-E. ì satul Muslu-Bel, care e
la 3 kil. spre V. E acoperit cu
verdeatä i a fost punct trigonometric
de observatiune de
rangul al 3-lea.
Musta-Facl, sat, In jud. Constanta,
pl. Mangalia, en. com.
Azaplar, situat in partea cen
trala a p14e/ i cea nordica. a

musTANA 427 MUSURAT
comuneT, la 7 kil. spre N. de
cat. de re$edinta, pe valea A -
zaplar. Are o intindere de 3520
hect., din carT 6o hect. ocupate
de vatra satuluT cu 38 case.
Populatia, in majoritate turca-
'Mara., este de 22 familil,
159 suflete.
Mustana, a'eal, in jud. Con stanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul com.
rur. Rasova i anume pe acela
al catunuluT säú Vlah-Chioi ; se
desface din culmea principan,
din virful numit Vlah-Chioi ; se
intinde spre S., avind o directiune
generan de la N.-V. spre
S.-E., brazdind partea apusana
a pläser, $i cea meridionall a
comuneT ; se intinde de a lungul
malulul vestic al baltiT Baciul
$i pe valea Ceraclar ; se ridica
pana la o inaltime de 140
m., dominind prin inaltimea sa,
balta Baciul, valea Ceraclar $i
drumurile comunale ce vin de
la Aliman $i Vlah-Chioi spre
Rasova ; este acoperit pe o parte
cu padurT i tufari$urT, cu pa-
$unl si pe pantele meridionale,
cu cite-va locurT arabile.
Musticioaia, lac, in jud. Jalomita,
insula Balta, pl. Ialomita-
Balta, teritoriul com. Dude$ti.
Mustäfitia, fost seltuc turcesc,
jud.. Vla$ca, ce se vede pe planul
ora$uluT i Domeniul Giurgin,
plan fe' cut la 1831 i care se
afla la primaria din Giurgiti.
Acest satuc a disparut.
Se gasesc i acum in Giurgiti
familiTcarT poarta numele de Mustaficeanu,
luat de la satul unde
locuiati pdrintif lor.
Mustate§ti, sat, jud. Arge$, pl.
Arge$ul, fleind parte din com.
rur. Cerbureni Ia$ul.
Musteata, pFrh, isvore$te din
0167. Jigra' Dictfonar Geografic. Vol. i I'
dealul cu acelasT numire, de pe
teritoriul satulul Comarna, corn.
Poeni, pl. Codrul, jud. Ia$i
unindu-se cu Orín' Curagaul,
se varsa In Piriul-MoareT.
Musur-Cuiuc, vale, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, pe teritoriul
com. rur. Agemler $1. Buiuc-
Enghez si anume pe acela al
cat. Sofular $i Casicci. Satul
Sofular este asezat chiar in aceasta
vale, lar satul Casicci
putin spre E. cam la i kil. Este
indreptata de la N. catre S.
$i situata in partea de N.-V.
a pl., in cea de S. a com. Agemler
i cea de V. a com.
Buiuc-Enghez.
Musurat, com. rur., jud. Constanta,
pl. Mangalia, situata In
partea de E. a jud., la 23 kil.
spre S.-V. de ora$ul Constanta,
capitala districtuluT, $i in cea
septentrionala a pl., la 28 kil.
spre N.-V. de ora$elul Mangalia,
re$edinta sa, pe piriul Musurat.
Se margine$te la N. cu com.
Osman-Faci si Techir-Ghiol, pl.
Constanta ; la E , cu com. Tuzla
; la S.. cu com. Tatlingeac
$i cat. Perveli, al com. Tuzla ;
lar la V., Cu com. Gheringec.
Relieful soluluT e In general
accidentat, mal cu osebire In
partea sa centran, unde valle
dintre dealurT sunt cu malurT
inalte, $1 lungl. E brazdata de
culmea Tuzla, ale carel principale
ramificatiunT sunt urmdtoarele
dealul Musurat (140
m. la N.-V.), dealul Toprai-Sair
(82 m.), dealul Muratan (70 m.),
la V.; dealul Perveli m.),
la S.; dealul Sari-Bair (74 m.),
la S.-E. ; dealul Tau$an -Bair
(70 m.), la E.; dealul Carli-Chioi
Cuciuc-Bair (15 m.), prin interiorul
com.; apoT dealurile Abdulah-Bair
(go m.), Aitan-Bair
(8i m.), Urlu-Chioi-Bair (82 M.),
Osmancea-Bair (74 m.), la
N., carT se desfac din culmea
Techir-Ghiol. Aceste dealurl sunt
acoperite cu semanaturT $1 finete
intinse, precum $i cu izlazurT
pentru pa$unatul vitelor.
Movilele su nt n u meroase, raspindite
icT $i colo, mal cu sea-
Tul in partea de E. Ele sunt
toate artificiale $i construite
pentru a servi ca puncte de orientare.
Principalele sunt : Iuci-
Iuc-Berichi (81 m.), la N.; Techir-Ghiol
(82 m.), Ciatal-Iuiuc
(75 m.), Urlu-Chioi (55 m.), la
E.; Tuzlu (70 m.); Baldara-Iuiuc
(71 m.), la S.-E.; Sart-Iuc
(74 m.), la S.; Ta$1i-Iuc (90 m.),
la S.-V. ; Musurat-Tepe (82 m.),
la V.; Carli-Chioi (51 m.), in
interior.
Com. Musurat are multe lacurT,
e udata de piriul Musurat
$i strabatut de cite-va va/ miel.
Principalul lac este Tuzla, a$ezat
in partea de E. a com. in intindere
de 700 hect., din care 55
hect. ocupate cu stuf ; malurile
sale sunt joase ; contine
peste ce se consuma in localitate
$i al carur venit apartine
statuluT.
Este forman. din 5 cat. $1
anume: Musurat, re$edinta, spre
N., pe ambele malurT ale pîrîului
Musurat. Urlu-Chioi, spre
E. com. pe ambele malurT ale pi
riuluT Urlu-Chioi $i pe valea Urlu-Chioi-Dere,
la 4 kil. spre S.-
E. de re$edinta. Muratan-Buiuc,
spre S. com., pe valea
Muratan, la 6- kil. spre S. de
re$edinta. Muratan- Cuciuc, in
partea centran a com., pe valea
Muratan, la 5 kil. spre S. de
re$edinta. Carli-Chioi, spre E.,
pe valea Carli-Chioi, la 5 kil.
spre S.-E. de re$edinta. Ciatmalar,
format de curind, spre
ruinele satuluT cu acela$T nume,
Ruga locul Ciatmalar-Tuzla,
55

MUSURAT 428 -MUOTETI 1 PIETRARL
la 6 kil. spre S.-E. de resedinta.
Suprafata totall a com. este
de 6279 hect., din carT 51 hectare,
ocupate de vetrele celor
5 sate cu 244 case. Statul cu
proprietariT posea 3504 hect.,
lar locuitoril ati 2722 hect.
Are 4 geamir, 2 in cat. Musurat
si cite una in cat. Buiuc-
Muratan si Chiuciuc-Murat, cu
4 hoe; o scoala mixta, infiintata
de judet si frecuentan.
de 37 copir.
Locuitoril posea : 98 plugurT,
121 care si carute, I masita
de treerat cu abur!, 1 masinä
de semanat, 9 masinT de
secerat, 3 masinI de batut porumb,
15 grape de fier ; 9500
capete de vite maT cu sean:a
or, bol' si ca!; 8 morf de
vint.
Comerciul e putin activ ; se
face de catre 5 comercianti (I
circiumar), pi-in gara Murfatlar,
la 26 kil. spre N. si consta in
import de coloniale, instrumente
agricole, manufacturt si import
de vite cu produsele lor.
Budgetul com, e la veniturT
de 5470 ler, lar la cheltuelT, de
2449 le-
CA! de comunicatie sunt: calea
jud. Constanta-Mangalia, ce
trece pi-in satele Urlu-Chioi si
Ciatmalar, apor drumurT miel
spre: Tatlageac, Tuzla, Techir-
Ghiol, Osman - Faci, Abdulah,
Ghelingec, etc.
Musurat, sal, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, catunul de resedinta
al comuneT Musurat, situat
in partea de E. a piase1
si cea de V. a comuneT, pe valea
Musurat, la poalele dealuluT cu
ace/asT nume, cu o intindere de
2825 hect., din carl 22 hect.
ocupate de vatra satuluT, Cu 158
case.
Populatia, in maioritate turca,
este de 144 familil, sati 703
suflete.
Are o scoala si 2 geamii.
Musa, pirifi, in judetul R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, cotn. Chiojdeni;
izvoreste din Dealul-Lubanuld ;
uda comuna in partea de E.,
si se varsa in lid Motnaul, pe
partea dreapta.
Musata, sat, in partea N.-E. a
comuner Ranceni, plasa Prutul,
jud. Falciti, situat pe costisa,
Cu o suprafata de 723 hect. si
o populatie de 94 familir, set
403 suflete, din carT 95 contribuabilT.
Se cultiva 20 hect. vie.
Are o biserica, cu I preot si 2
dascali.
Musata, pifia, jud. Falda, izvoreste
din partea de N. a cornuner
Ranceni, pl. Prutul, trece in
lungul com., prin satul Musata si,
din jos de satul Ranceni, uninduse
cu pida( Suhuletul, trece pe
partea de N. a comuneT Berezeni
si se varsa. In Prutet, mal
In jos de piriul Sarata.
Musatul, critun (tirla), in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte
de com. Balaciul.
Musatul, urrnele unid sat vechifi,
jud. Olt, cam in mijlocul Boianulul,
cimpie intinsa intre Iminogul
si Vedea. LocuitoriT saT
se zice ca ara fost macelariti in
ziva de Paste de catre Turci.
(Vez! Boianul).
Musatul, bral (prival), in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, comuna
Vladeni, punind in comunicatie
lacul Mocilna cu Borcea.
Musatul, pddure, pe proprietatea
statulur Schitul-Greci, comuna
Mierlesti, pl. Siul-d.-s., judetul
Olt. Formeaza un trup cu Schi-
teanca si Bränistioara, in intindere
cam de 500 hect., populat
cu stejar si emita.
Musatul (Muntele-), proprietate
a razesilor din satele Polana
si Bodesti, jud. Putna, pl.
Vrancea.
1Vlusitesti, com. rur., pe apa
Valsanul, jud. Arges, pl. Al%
gesul, la 14 kil. de Curtea-de-
Arges, resedinta sub-prefecturei,
si la 38 kil. de Pitesti. Se compune
din 4 sate : Musatesti,
Prosica, Robaia si Valea-luT-
Mosu, avInd peste tot 280 famili!,
sati 1397 suflete, din carT
222 contribuabilf.
Are 2 bisericT, din care una
In Schitul-Robaia ; 2 sea' primare,
una de baetT si a doua
de fete ; 5 circiumi.
Budgetul comuneT e la veniturl
de 4489 leT si la cheltuelT,
de 3934 leT.
Vite sunt : roo() bol si yac!,
25 cal', 6 asinT, 5 bivoli, 2300
o!, ro capre si 700 rimatorT.
Musätesti, sat, pe apa Valsanul,
jud. si pl. Arges, fácind parte
din com. rur. cu acelasr nume.
AicT este resedinta prima:id.
Are o biserica, cu hrarnul 5f.
Gheorghe, deservita de r preot
si I cintaret.
Musätesti O Pietrari, mofie,
jud. Arges, pl. Argesul, cu o
intindere de 3896 pog., din
care 3000 pog. padure, proprietatea
statuluT. Apartinea mal nainte
Episcopiel de Arges. La
anul 1871 avea un venit anual
de 10700 leT si a fost ipotecan
impreuná Cu alte 380 mosiT ale
statuluT pentru imprumutul domenial
de 78 milioane leT. Arenda
acester mosil a scazut la suma
de 7510 lel. Pe mosie se afla
o .moara, case, han si magazil.

MUCELEANCA
Mugceleanca, paure, in jud.
BuzAti, com. Gura-SaratiI, pe
mosia Brinzeasca. Are cam 300
hect., despartite In 5 sfori de
mAriml deosebite, purtind numele
proprietarilor : Musceleanca,
Mihaescul, Poenarul, Radovici
si Sarateanul.
Mugcelul, judet de munte al
RomInieI, numit ast-fel din cauza
museelelor celor multe acoperite
cu dumbravI si finete.
Marca judetuluI este un vultur,
send pe o ramurä de stejar,
In loc de a sta pe coif,
cum era stema vechia a dinastieI
Basarabe , spre amintire
ca la ampulung a fost primul
scaun domnesc al TareI-Rominest'.
Forma judetului e aceia a
unui poligon neregulat.
Limitele. Se margineste la
N. cu Transilvania, de care se
separa printr'o linie conventi-
°nail, incepind de la V. judetuluT,
trecind prin muntii Dara,
Berevoescul- Mare, Berevoescul-
Mic, apoi cotind spre S.-E. pe
linga muntii Tamaselul, Piatra-
Craiulul, Grindul, Colti, Midi.cea
si Leota, dupa care trece pe
lingA muntri Lutele-MarI si Lutele
- MicI, Comisul, Tamasul-
Mare si Tamasul-Mic; la E., se
mArgineste cu judetul DImbovita,
de care se desparte prin
muntele Rosu si comunele : Pucheni,
Miclosani, Hirtiesti, Vulturesti,
Birzesti, Priboeni, Gfimbocelul
§i Ciulniti; la V., se
margineste cu jud. Arge§ printeo
linie aproape perpendiculara
pe riul Argesul, plecind din
muntiI CarpartT (la V. de muntele
Dara) si de care se desparte
prin comunele Nucsoara,
Corbi, Poenarei, Dotnnesti, Petrosani,
Berevoesti, Jupinesti,
Micesti, Ciumesti si Maracineni;
la S., se margineste tot cu ju-
429 MUKELUL (JUDET)
detul Arges, de care se desparte
prin riul Argeselul.
Orografia. Judetul Mused se
Imparte in trer regiunI: regiunea
muntoasa la N., regiunea
colinelor in centru si regiunea
cimpiilor la S.
Culmea Carpatilor ocupa Nordul
plaiurilor Nucsoara si Dimbovita
si din aceasta culme se
scoboara ramurl spre S., perzindu-se
incetul cu incetul in
centrul judetului.
Ramificatiunile principale care
traverseaza plaiurile sunt :
MuntiI DimboviteI, ca virfurile
Prislopul, Rosu, Algiiul,
Runcul si Priseaca.
irul de inaltimI ce formeazä
linia de despartire intre
riul Dimbovita si Argeselul:
Mun tele Papusa, Draxinul, Mara,
Tefeleica, Preajma, Muntisorul,
Capitanul, PlAisorul, Pravatul,
Altamusul §i Mateiasul.
Muntir Gainatul- Mare §i
Gainatul-Mic, Piscul-Caluldi, Mosoroaele
- MarI si Mosoroaele-
Mid, Dobriasul-Mare si Dobriasul-Mic,
Strimtul, Clabucetul,
Chiciora, Dealul-elarilor, CuculuI,
MAtaul, etc.
Oticul, Iezerul, Zanoaga,
Boldul, Magura, spre V. plaiuluf
Dimbovita, carf merg paralel
cu Riul-Tirgului.
Moldoveanul, care porneste
chiar din sirul cel mare al Carpatilor.
TotI acestl muntI, impreura
cu ramurile lor, sunt descrisl la
plaiurl si la cuvintele respective.
Hidrografia. De la N. spre
S., jud. Muscel este udat de
numeroase ape, care toate curg
In forma unuI evantail.
Riurile cele maI mail ale judetulur,
cad v at' nastere chiar
din cercul WI, sunt :
Riul Dimbovita, care izvoreste
din muntele Oticul, si care,
dupA ce primeste mal multi a-
fluenti- (vez! Dimbovita, riul), se
varsa in Arges la satul Budesti,
judetul Ilfov.
Rtul Argeselul, care izvoreste
din muntele Gainatul-Mare si
care, dupa ce primeste afluentif
Valea-arsteI §i Toplita-Mateiasuld,
se varsa in riul Doamna
la comuna Piscani. (Vez! Argeselul,
rid).
Riul Doamna, care izvoreste
din muntele Valea-Rea, si dupa
ce primeste Riul-Tirguld, se
varsa in riul Arges, la N. de
orasul Pitesti. (Ved Doamna,
ea).
Riul-TirguluI, care izvoreste
din muntele BAtfina si care, dupa
ce primeste de afluenti: Cuca si
Riusorul, Bratia si Bughea, se
varsa In riul Doamna, la Collbasi.
(Vez! Tirgul, AO.
Girlita Bughea, care izvoreste
din rnuntif Boldul si Zanoaga
si se varsa In Riul-Tirguld, la
comuna Mihaesti.
Girlita Slanicul, care izvoreste
din pAdurea comuneI Slanicul,
plaiul Nucsoara, din Lacul-Rotund
si se varsa in Bratia, la
comuna Aninoasa.
Bratia, care izvoreste din muntele
Iezerul-Mare si se varsA in
Riul-TirguluI, la locul numit Intilniturile,
plasa Muffle. (Vez!
Bratia, riii).
Circinovul, girlitA, care izvoreste
dupa teritoriul comuner
Vulturesti si se varsa in 611 Argesul,
in dreptul comuneI Coteasca-Popesti,
judetul Arges,
la locul numit Moara-Mocanuld.
Riul Argesul, care uda, partea
de S. a judetuluI.
Pe linga acestea mal sunt urmatoarele
plrae: Dimbovicioara, Riusorul,
Valea- Caselor, Badeni
si ¡Mile mal principale : Valea-
Valenilor, Valea-Mare, Gorganul,
VrAnesti, Glimbocelul, precum
si alte multe vaI si vilcele, carT
brazdeaza judetul in toate di.

muqCELUL (JUDET) 430 MUKELUL OUDET)
rectiunile, devenind torente in
timpiT ploiosT i prima-vara end
se topete zapada.
Cdile de comunicafie. 1. Calea
ferata Bucuresti-Virciorova,
trece prin partea de S. a jud.
Muscel, pe malul sting al riuluT
Argesul, si merge pe la S.
de comunele : Ciulnita, Leurdeni,
Golesti-BadiT, Topoloveni,
Calinesti, Vranesti, Valeni
Golesti.
De la Golesti, drumul de fer
se bifurca: o parte apuca spre
Pitesti, Slatina, Craiova, etc.,
lar cea-l'alta continua drumul
spre N., la Cimpulung, trecind
pe linga comunele : tef'dnesti,
Valea-Mare, Maracineni, Collbasi,
Piscani, Livezeni, Stilpeni,
Radesti, Valea-PopiT, Mihaesti
Schitul-Golesti.
In jud. Mused, drumul de
fer se opreste pana la Cimpulung
in urmatoarele gad : Leurdeni,
Golesti, Florica, Gropeni,
Ciumesti, Clucereasa, Stilpeni,
Mihaesti, Furnicosi si Schitul-
Golesti, parcurind in tot judejul
71 kil.
El merge pana la N. de Pi..
testi, pe malul sting al riuluI
Argesul, apoT trece pe un pod
mare (aproape de confluenta
riuluT Doamna cu riul Argesul,
la S. de com. Maracineni), pe
malul drept al !Atha DoamneT,
panä la com. Colibasi, unde tale
din nor' Riut-DoamneT i apoT
se dirige spre N., pe malul sting
al riuluT Tirgul, pana la Furnicosi
i d'aci pe malul drept pana
la Cimpulung.
Acest drum este foarte pitoresc
; strabate frumoasele v6.1:
Valea- ArgesuluT, Valea-Doamnel,
Valea-ArgeseluluT, Valea-
TirguluT.
2. Calea nationala Bucuresti-
Pitesti strabate partea de S. a
judetuluT, pl. Podgoria, mergind
aproape paralel cu calea ferata
Bucuresti-Pitesti (In ceea ce priveste
jud. Muscel) i trecind prin
comunele : Ciulnita, Leurdeni,
Golesti-BadiT, Topoloveni,
nesti, tefanesti. Intre Florica
Pitesti intretaie calea ferata
Golesti-Cimpulung.
Aceasta cale este bine executata
si bine intretinuta.
Aproape perpendicular pe aceasta
cale cad urmatoarele :
oseaua care pleaca de la
Ciulnita, merge pe Valea-GlimboceluluT,
legind comunele: Ciulnita,
Budisteni si Glimbocelul,
cu Bogati din jud. Dimbovita.
oseaua care pleac6 la Topoloveni
(Circinovul), merge pe
valea Circinovului, legind comunele
Topoloveni, Tiglne0,
Priboeni, Dobresti i Beleti-Negresti.
Aceasta osea la N. de
Priboeni se bifurca: o parte merge
la Dobresti, lar alta la Beleti-Negresti.
oseaua care leaga com.
Calinesti cu Gorgani.
oseaua care leap' com.
tefanesti cu Golesti.
oseaua care pleaca de la
V. de gara Florica, merge pe
valea riuluT Doamna si a riuluT
Argeselul, legind comunele : Valea-Mare,
Vierosul, Colibasi, Mioveni,
Racovita, Davidesti, Voroveni,
Birzesti, Vulturesti, Mr-
Boteni i Valea-Mare din
plaiul Dimbovita. De la Boteni
osea da in calea Cimpulung-
Frontiera, prin comunele Jugurul
si Poenari.
De la N. de Vulturesti este
osea comunalg care leaga
aceasta com. cu com. Valeni,
pl. Argeselul.
3. Calea nationala Pitesti-Cimpulung-Frontiera,
merge pe valea
riuluT Doamna si a riulul
Tirgul si leaga comunele: Maracineni,
Piscani, Livezeni, Setpeni,
Radesti, Valea-Popil, Mi-
Mesti i Schitul-Golesti cu orasul
Cimpulung. De la acest oras
merge la Frontiera (Pajera Giuvala)
prin comunele Voinesti,
Valea-Mare, Namaesti, Dragoslavele,
Rucarul.
Cu aceasta cale staCt in legatura
urmAtoarele sosele :
oseaua pe valea riuluT
Doamna, care leaga com. Purcareni
cu comunele : Jupinesti,
Retovoesti, Petrosani, Domnesti,
Stänesti, Corbsori, Poenarei,
Corbi i Nucsoara.
oseaua care leaga com.
Piscani, pe malul sting al riuluT
Doamna, cu comunele : Dirmonesti,
Cosesti, Leicesti si se impreuna
cu soseaua descrisa la
litera a, la S. de Retevoesti,
mergind pana la com. Nucsoara.
oseaua care leaga com.
Bajesti pe malul drept al riulul
Bratia cu comunele : Balilesti,
Golesti i Vladesti i apor Aninoasa
cu Berevoesti-Ungureni.
oseaua care leaga com.
Milaesti cu comunele Draghiciul
si Jugurul.
oseaua care leaga orasul
Cimpulung cu orasul Curtea-de-
Arges si trece prin comunele :
Godeni, Berevoesti - Ungureni,
Slanicul i Domnesti, si apoT infra
in jud. Arges.
oseaua judeteana care leaga
orasul Tirgovistea cu orasul
Cimpulung. Aceasta osea intra
in jud. Muscel pe la com. Gemenea
(jud. Dimbovita), merge
pe malul drept al riuluT Dimbovita
si trece prin comunele
Laical, Cetateni - din - Vale, 131deni-Pamtnteni
i Ungureni. De
la com. Badeni-Paminteni, aceasta
osea apuca spre V. si da sub
Mateias, in soseaua nationala
Pitesti-Cimpulung-Rucar. 0 sosea
vecinall leaga com. Badeni-
Ungureni cu Dragoslavele
Rucarul.
O alta sosea, care pleaca din
calea judeteana Tirgoviste-Cim-

MUSCELUL (JUDET) 431 muqCELIJL GUDET)
pulung apuca spre V. de com.
Valeni si leaga aceasta com.
cu Mataul si Cimpulung, trecind
pe la N. de Boteni, unde tae
riul Argeselul.
Populalia jud. Muscel era in
1859 de 78255 locuitorl ; in
1884, de 90399; In 1899, de
113458: 56434 barbati si 57024
femeT.
Inveydmintul public. In anul
colar 1888-89, functionat in
jud. Muscel 15 scoale de baetT,
2 de fete si 66 mixte; 6o cu
localurl de zid, cladite anume
pentru scoala.; 23 Cu localurT
inchiriate.
In anul scolar 1889-90 ati
frecuentat scoalele 3881 bdeti
0.914 fete, din numarul de 5733
baet1 $i 3879 fete in virsta de
scoalk
A cum, 1901 numärul s coalelor
rurale este de 95: i de
baetT, i de fete, 85 mixte $i 8
de catun.
Culta Numarul bisericilor
In jud. este de 165, din cari 5
reedificate, iar 2 ruinate.
La aceste biserici oficiaza 179
preotT, i diacon, 156 cintaretT
115 paracliserT. Mara de aceste
biserici mar sunt 2 schiturr (Ciocanul
$i Namaesti).
Bua'getul pe anul fianciar
1889-900 zecimT : Venituri lei
192905, banT 71 ; cheltuelf leT
190535, banT 40.
Drumuri : veniturT i cheltuelT,
leT 36746, bani 70.
Locuitorif judetului
Muscel posea (1901): 65968
vite mar-1 cornute, 5619 cal,
113571 of, 8493 capre $i 42347
porcT.
Sunt 7209 stupT cu albine.
Agricultura. Totalul pamintuluT
cultivat este de 1500 hect.
Livezile dat in termen mij
lociti 40 50000 care fin. Pranele
produc pana la 250000 decalitri
tuja.
Mafinele fi uneltele agricole.
In anul 1888 atí fost in judetul
Muscel, urmatoarele masinT
unelte agricole: 3 masini
de samanat, 3 de secerat $i de
cosit, 5 de treerat cu abur, 3
de treerat cu manej, 28 de vinturat,
i de batut porumb cu
abur, 21 de batut porumb cu
manivela, 2296 plugurT de lemn,
1163 plugurf de fier, 67 scarificatoare,
9 grape de fier, 2
tavalugurf, 43 rarite, 3 raasini
de ales saminta, 7 morl cu abur,
, 165 morT cu apg.
Industria. In anul 1889 at
functionat in judetul Muscel:
224 cuptoare caramia, cari ati
fabricat 11964.00c? bucal; 245
vararif si 4 fabrici, carT ati dat
2473000 kil. var; 216 herastrae
carT ati dat 65744.0 dusumele,
scinduri laturoaie, 13550 lemne
de brad de constructie, 18730
blanT de fag, 8980 blanT de
anin, 14102 doage, 15 t 3200 §it5.
sindrilk 7960 butT, butoaie,
putinT si hirdae; 21097 donitT ;
6580 in. cubT de platra bruta;
5470 m. cubT de plata. cioplitA.
De si ocupatia principala a
locuitori/or judetulur Muscel este
cresterea vitelor si agricultura,
se ocupa maI mult de cit In
alte judete cu industria casnick
Tesaturile de link pentru fabricarea
dimiilor, saricelor, plocadelor,
scoartelor $i altor haine
taranesti, precum si a pinzei
de cinepl, in, bumbac chiar
a borangicultd, sunt executate
Cu multa abilitate de tarance
$i aceste productiuni sunt rnult
cautate.
Se confectioneaza incaltaminte
groasa, precum: cizme, opina
Sunt multI tabacarT.
Pentru fabricarea piiner sunt
o multime de morT, carT macing
grit, porumb $i multl brutarT.
In unele comune dela munte,
locuitoril se ocupa cu fabri-
,
carea sitef pentru invelisul caselor,
cheresteleT, varuluT, vaselor
de lemn, precum: donitT,
butT, putinT i alte vase trebuincioase.
Asemenea, fabricarea vaselor
de pamint a luat un avint foarte
mare.
Sitaria se lucreaza, maT ales
in comunele din plasile Riurile
$i Argeselul.
Pentru fabricarea tutee/ sunt
o multime de poverne, cari,
Incepind de toamna, fabrica
zeci de miT de decalitri de
. Personalul sanitar al judetu
lui se compune din i medie
primar, 2 medid de arondisment
$i 2 vaccinatorT.
Spitalul rural Racovita este
intretinut de judet.
Puterea armatd. Din punctul
de vedere militar, jud. Muscel
facea parte in 1891 din Corpu/
al 2-lea de armatl.
Mará de oameniT_ce da pentru
armata perrnanentg, mal are :
un regiment de Dorobanti,
nutra al 30-lea, Cu un efectiv
de peste 2000 oamenT, impgrtit
in 2 batalioane $i 8 companiT
Cu resedintele : Comp. i-a la
Ruar; Comp. 2-a in Dotnnesti ;
Comp. 3-a in ampulung ; Comp.
a 4-a In Mihaesti; Comp. a 5 a
In tefanesti ; Comp. a 6 a in
Leurdeni ; Comp. a 7-a si a 8-a
In judetul Arges.
Batalionul i are resedinta In
ampulung; lar al 2-lea in Tirgul-DealuluT.
Un escadron de calarasY,
cu resedinta In .Cimpulung $i
Cu un efectiv de peste 270
oamenT.
Productiunt. Principalele productiunT
ale judetuluT Muscel
sunt cele carT se fac In toate
judetele de munte; maT ales
brinza bunk lemne de con.

IdlICELUL (JUDET) 432 MI.JCELUL (JUDED
structiT, scindurl, poame gustoase
: piersicile i struguriT dupa
Valea - tefaneptilor i Valea-
Mare, plasa Riul-DoamneT.
Papunele dupl munti sunt
foarte cautate, iarba fiind sanatoasa
i nutritiva.
Padurile, in timpul Terne!, sunt
strabatute de turme de porci,
earl vin mal ales din judetul
Vlapca pi Teleorman spre a se
nutri i ingrapa cu jirul padurilor
din Mupcel.
Padurile de stejar produc coltan!
cu care se face un bun
comert, cacl coltaniT servesc la
tabacirea pieilor de lux. Stejarul
'de Mupcel produce coaja
cea mal buna, cea maT bogata
in tanin.
Din punctul de vedere silvic,
jud. Mupcel face parte din circumscriptia
VII-a pi se imparte
'in 3 ocoale: Nucpoara, Podgoria
i Riurile-Argepel.
Valle riurilor pi parte din
dealuff sunt acoperite cu
turf de porumb, orz, ovaz
Poalele dealurilor, carT se
intind pe linga riurT, sunt acoperite
cu livezT de pruni, din
care se face cea mal buna tuica.
Dintre cereale, pe linga cele
aratate mal sus, se mal cultiva
inul i cinepa, din care se fabrica
pinza, cautata pentru soliditatea
el.
Finetele ati trifoiul pi o varietate
imensa de florT, apa
laptele oilor produce brinza
capcavalul cel maT bun.
Muntil sunt bogatT in minerale,
insa nu se exploateazd de
cit peaträ de calcar pi de constructie,
care se scoate in mare
cantitate.
Rocele din care se compune
stratele judctuluT Mupcel sunt
calcare, chid compacte, marmoreene
albicioase saü galbiT.
Pe linga acestea, jud. Mupcel
este bogat in ape minerale,
earl contin iod i pucioasa. Prin
padurile muntilor se vineazä
multe animale salbatice : urpT,
lupl, capre, mistret1; iar prin
padurile dupa dealuri pi cimpir
se vineaza lupT, vulpi i Tepurl.
Crepterea porcilor in acest
judet se face pe o scara mica,
Irma se cresc mult oile, caprele,
calf pi boil.
In partea de S., padurile sunt
de tufanT ; iar in partea de N.
de fagi pi brag, din care se
face cherestea pentru cladirT pi
pita renumita.
Ocolul Nucqoara, cu repedinta
in ampulung, se compune din
padurile: Berevoepti - Ungureni
cu MuntiT, Corbpori, Stanepti,
Corbi cu. Muntif, Muntele-Mupetescul,
Bouretul, Hirtoapele,
Oticul, Netotul, Spinarea, Ropul,
Aninoasa, Grigoreni, Valea-Ursului,
Straura, Coteasca, Capul-
PisculuT, Negrepti. Siliptea, Bagna,
Vieropanca i. Priboaia.
Ocolul Podgoria, cu repedinta
In Pitepti, coprinde padurile : Valea-Mare,
Gorganul, Furepti, Golepti-BadiT,
Budipteni, Albutele,
Cotroceanca,Namaeasca,
Badepti Niculepti, Calinepti, VAcareasca,
Aninoasa,
Piscanul, Copepti i Corbi-
Paduretul.
Ocolul Muffle - Argepelul, cu
repedinta in ampulung, coprinde
padurile: Radepti, Hirtiepti-Birzepti,
alceasca, Poenari RUAciobul,
Gradiptea, Badeni-Ungureni
i muntii: Valea LenteT,
Obirpia, Vaiea-VladuluT, Portareasa
cu Piscul - Caprel, Meza,
Berevoescul-Mic, Lutele-Mari
Bratila, Ludiporul, FataluT-PlavatuT,
Moporoaele-MarT
Mier, Gradipteanul, Runcul, Vijia
p't Gruiul-UrsuluT.
In jud. Mupcel, toate padurile
situate pe muntl, incepind de
la 5 hect. pAnd la cele mal mad,
pe coastele muntilor pi pe dea-
lurile regiunilor muntoase, s'ati
supus regimului silvic.
Yudepil .Mnfcel in anul 1856.
Cele 5 plapi, care format! jud.
MupceI, aveati : 164 muntr, 117
sate, 143 bisericT, 192 preoti,
23 diaconT, 126 boer1 de neam,
195 mazill, 99 patentar!, 10561
RominT contribuabili, 756 TiganT
emancipatT contribuabilf.
Judetul avea 823 care cu 4
boT, 55 care cu 8, 6 pi 4 caT,
4598 care cu cite 2 bol, 106
care cu cite 2 pi 3 caT, 15267
vac/ i viteT.
Avea 173 militarT, 212 dorob
anti pi 312 granicerT.
Se gaseati in judet 150 herastrae;
150 morT; II dirste; 21
piue; 275 poverne ; 495 dulgherT
morarr, 107 fTerarl.
Grit"' producea vr'o 50 chile pi
porumb, 22548 chile.
In magazinele de rezerva se
aflat1 5922 chile porumb.
S'ati altoit 1590 copiT ;
murk 2100 si s'ail nAscut 1190.
Capitalul cutiilor in fiinta era
13776 lei pi 32 parale, afara
de 22395 lei ridicatT de Visterie
In anul 1854.
Populatia judetuluT se urca
la 13046 familii, sari 52438 suflete,
din cad 26961 barbatT pi
25486 femel.
Vechiaimpärfire a judeplut.
Pe la inceputui sec. al XVIIIlea,
judetul Mupcel era impartit in
6 plapT pi 2 plaiuri, avind cite
doT zapciT de plasa.
Plaiul (plaiurile pe atunci se
numeati scauffe si slujitorii scaunelor,
dorobanfi de platurr)Nucpoara
se compunea din satele :
Nucpoara, Corbi, Slanicul-Ungureni,
Berevoepti-Ungureni, Berevoepti-Pamtnteni,
Albepti, Corbpori,
Poenarei, StAnilepti, Orstieni
i Slanicul-Paminteni.
La 1845, s'a lipit de acest
plaiii, partea de la Badepti Ora
la Domnepti, de la Berevoepti-

MUKELIJI. UDE.T) 433 MUKELUL UllE1)
Ungureni pAng la Aninoasa $i
de la Godeni pana la Capul-Piscului,
impreung cu comuna Schitul-Gole$ti.
Plalui Dimbovita avea tot intinderea
de azi, afarg de satele
Rucgrul $i Dragoslavele ce erati
atund date de plasa Arge$eluld.-s.,
dupg chiar cererea acestora
la guvern, ca sg scape de sub privegherea
vAtafuluI de piala, care
le controla pichetele pe unde
treceati a pe ascuns obiecte fe.
lurte de exportare, oprite de
-guvern.
Plasa Argeselul se impArtea
In Arge$elul- d.-s. $1 Arge$eluld.-j.
Cel de sus coprindea tot
terenul cu satele coprinse filtre
Cote$ti pgng la Rucgrul i cel de
jos, teritoriul de la Boteni pg.ng
la Coliba$i.
Plasa Riurile se impArtea in
plasa Riul-Doamna, de la Domne$ti
pana la Mardcineni i plasa
Bratia-Bughea, de la Aninoasa
Ora la BAje$ti $i de aci in sus
pAng la Poenari, impreung cu
Godeni, Furnico$1 i cu Capul-
Piscului.
Plaga Podgoria se impArtea
in Plasa-DealuluT, de la Valea-
Mare pAnd la CAline$ti $1 plasa
Circinovul, de la arcinovul
pAng la Glimbocata, HITA satul
BAdule$ti, unde se terming judetul
Mu$cel.
Dupg Actuala Upa-Y-lb-e adminis-trativel,
jud. se imparte in
6 plg$I, adicg. :
Plasa Arge$elul cu re$edinta
sub-prefectura din Hirtie$ti ; plaiul
Dimbovita, cu re$edinta subprefectura
in Ndmge$ti ; plaiul
Nuc$oara, cu re$edinta sub-prefectura
in Domne$ti; plasa Podgoria,
Cu re$edinta sub-prefecturei
in Topoleni ; plasa Riurile,
cu re$edinta sub-prefectura In
Mihge$ti ; plasa Riul-Doamnei,
cu re$edinta sub-prefecturel in
Piscani.
Fle-care din. aceste pIg$I coprinde
urmgtoarele comune :
I. Plasa Arge$elul :
Birzetti, cu cdtunele : Albule$ti
i Birze$ti.
Boteni, cu atunele : Balabani,
Boteni-PAminteni $1 Boteni-Ungureni.
Conletti, cu cdtunele:
Conte$ti-d.-s. i Corobe$ti.
4. Davidefti, Cu cAtunul: Davide$ti.
Hirtiefti, Cu cgtunele : Hirtie$ti,
Lucieni i Valea-Vacei.
Yugurul, ca cAtunele : Jugurul,
Valea-din-DgrAt i Valea-
Itului.
Lãicli, Cu cgtu n ele: Lgicgi,
Minciune$ti, Pgi$esti $i Runceasa.
Miclotani, cu anunele: CopAceni-Mari,
CopAceni-Micl, Meiparele,
Miclo$ani, Miclo$ani-
Mari $1 Nicolge$ti.
Faenan, cu cAtunele: Brebene$ti,
Grojeani, Poenari, erbgne$ti
$1 Valea-din-DgrAt.
IO. Pucheni, cu cAtunele: Pucheni
i Valea-Largg.
1. Viileni, cu cgtun ele : Lunca
sag Pojarul, Plopi$orul, VAleni
$i VrAbie$ti.
Voroveni cu cAtunele : Gura-Ulubi,
RAdule$ti $i Voroveni.
Vulturefti, cu cgtunele :
BAtie$ti, Vulture$ti-d.-j. i Vulture$ti-d.-s.
II. Plaiul Dimbovita
Albetti, cu cgtunele : Albe$ti.
i CAnde$ti.
Bilareni-Pdmintent, cu
tunele.: BIdeni-Pgminteni, Cotene$ti
i Stoene$ti.
Bicleni-Ungureni, cu cgtunele
: Bgdeni-Ungurenr, Lunca-Girta,
Piatra $i Slobozia.
Cimpulung, comuna urbang
l ora.
Cetlyeni-din-Deal, cu cAtunele
: CetAteni-din-Deal $1 Mesteacgnul.
Ceta/mi-din-Vale, cu cgtu-
nele : CetAteni-din-Vale $i Diacone$ti.
Dragoslavele, Cu cdtunul
Dragoslavele.
.Lerefti, cu cgtunele : Lere$ti
$1 Lere$ti-d.-j.
.ilftydui, cu cgtunele : CAlule$ti,
Chiliile, Cocene$ti, MAtgul
Susigne$ti.
IO. Ndmdefti, cu cgtunele :
Moroe$ti, NAmge$ti $i Valea-Romine$tilor.
1. Rucdrul, cu cAtunele: Dimbovicioara
$i Rucgrul.
Valea-Mare, cu cgtunele :
Boggte$ti, eiari i Valea Mare.
Voinefti, cu cgtunele : RAceni,
Valea-Foil $i Voine$ti.
III. Plasa Nuc$oara.
i. Badefti, cu cAtunul BAde$ti.
2. Berevoefti-Pdmintent, Cu cgtunele
: Berevoe$ti-PgmintenI $1
Otelul.
3. Berevoefti-Ungurenl, cu cgtu
nele : Berevoe$ti-UngurenI, GAmg$e$ti
$1 Mgne$ti.
4. Corbi, cu cgtunele : Corbi
$i Zboghite$ti.
5. Corbfori, Cu cátunul Corb-
$ori.
6. Domnef ti, cu cgtunul Domne$ti.
7. Leicefti, cu cgtunele: Corbi,
LApu$ani, Leice$ti, PAcioiul $i
Pgduretul.
8. Nucfoara, cu cAtunele :
Nuc$oara, SecAturile $i Slatina.
9. Pietrofani, cu cgtunele :
tro$ani $1 Vgrzgroaia.
io. Poendrei, cu cAtunul Poe-
n Arel.
Retevoefti, Cu cgtunele :
GAnesti i Retevoe$ti.
Slitnicul, cu cgtunul Slgnicul.
Steinefti, cu cAtunele : PArge$ti
i StAne$ti.
IV, Plasa Podgoria :
I. Belefi, Cu cAtunele : Albutele,
Beleti, Negre$ti $i Sgripte$ti.

MUKELUL (JUDET)
Budifteni, cu cAt.: Baila,
Budisteni i Schitul.
Calinefti, cu enuncie: Calinesti
i Vitichesti.
Ciulnila-Eustatiade, Cu eatunele
: Ciulnita si Prundeni.
Dobrefti, cu catunele : Dobresti
i Furesti.
Glimbocelul, cu catunul
Glimbocelul.
Golefti, cu catunele: Golesti,
Udeni i Valea-Boereasel.
Golefti-Badif, cu catunul
Golesti-Badir.
Gorganul, cu catunele :
Cirstieni, Draghicesti, Gorganul
si Rincaciovul.
Io. Leurdeni, cu catunele :
eirciumaresti, Leurdeni i Prundul-Leurdeni.
Priboeni, cu cAt. Priboeni.
Topoloveni, cu eatunele :
Circinovul, In uril e si Topoloveni.
Tipinefti, cu catunul Tiganesti.
Veileni, Cu catunele : CiocAnesti
i Valeni.
Vra'nefti, cu cAtunele : BAdesti,
Gusati, Udeni, VrAnesti
si Zavoiul.
V. Plasa Riurile:
I. Aninoasa, cu catunele : Aninoasa
i -Valea-Silister.
Bdjefti, cu catunul Bajesti.
Bailefti, Cu eAtunele : BAlilesti,
Rominesti i Valea-Mare.
CaPul-Pisculur, cu catunul
Capul-Pisculur.
Cotefti, cu catunul Cotesti.
DrtYghiciul, cu catunul
Dräghiciul.
Godeni, cu cAtunul Godeni.
Golef ti, cu enuncie: Golesti,
Grigoreni, Poenita, Priboaia
si Unta.
Livezeni, cu cltun ele: Livezeni
si Hirtiesti.
io. Mihdefti, Cu catunele:
Caleeasca, Furnicosi, Geabelea,
Mihaesti i Valea-BraduluT.
1. Reidefti, cu catunele : Pitigaia
i Radesti.
434
Schitul-Golefti, Cu catunele:
Lazaresti si Schitul-Golesti.
Stilpeni, cu catunele: Mateesti,
Opresti, Stilpeni si Surdeni.
Va.'ea-Popd, cu cAtunele:
Uluba, Vacarea si Valea-Popir.
Vidde,cti, cu catunele : Aurei
, Bagneni, Coteasca , Negesti,
Prislopul, Valea-Ursulur,
VlAdesti-PamintenT i VlAdestide-Sus.
VI. Plasa Riul-Doamner, re-
§edinta p14eT, com. Piseani, cat.
Piscani.
Ciumefti, cu catunele: Ciumesti
si Sararesti.
Colibafi, cu catunele: Colibasi
si Vierosul.
Cofefti, cu catunele Cosesti,
Pacioiul i Petresti.
Dirmonefti, cu enuncie
Caracal, Dirmone$ti, Tamasesti,
Valea-Nandrir, Valea-Rizir i ZAharesti.
Yupinefti, cu cAtu nul Jupinesti.
Märeicineni, cu catunele :
Gropeni si Maracineni.
Micefti, cu catunele: Budeasa,
Micesti, Pauleasca i Purareni.
Mioveni, cu catunele : Mio-
veni i Paraesti.
Piscani, cu catunele : Negreni
i Piscani.
io. Purcelreni, Cu catunele:
Pitigaia-Valea-BadiT, Purcareni-
Adunati sí TArseni.
1. Racovita, cu catunele:
tanesti, Racovita-d.-j., Racovitad.-s.
si Valea-Stiner.
59tefänefti, cu cAtunele :
Izvorani, tefanesti i Tirgul-
Dealul ur.
rilefti, Cu comunele : Bucsenesti,
Titesti, Valea -Manastire
si Valea-Stiner.
Valea-Mare, cu enuncie:
Enculesti pi Valea-Mare.
Traiul fi imbrticdmintea locuitorilor.
-,-Locuitoril din co-
MU§CELUL (JUDET)
munele: Rucarul, Namaesti, Dragoslavele,
Valea-Mare, Leresti,
Valea Popir, DrAghiciul, Balilesti,
Leurdeni, Steanesti, Boteni,
Vladesti, Topoloveni, Gorganul,
Domnesti i Corbi, ati
locuinte foarte bune si higienice.
Costumul barbAtesc se compune
din cAciulä saa palarie,
amasa inriuratA, bete saa chimir
(ea incingatoare), llibäricA
(haina scurta fárA tablea), mintean
(haini scurta cu minecT),
zeghe, manta, orT preptar (un fel
de cojoc mic inflorat i Para minecr),
apor cojoc mic saa mare.
La picioare sunt cioarecT albr
si strimtT, peste care se da camasa,
opincile incaltate peste
obiele cu nojite, cizme orT ghete.
Costumul femeesc consta din
¡Te mult inriurata, bria si bete,
fetä cu florT, laibarica, blinda si
pe cap marama de borangic (aceasta
lusa numar pentru neveste,
fetele purtind capul neinvelit).
Toate cAmasile, iile, fotele,
cioarecir, zeghiile, maramile, se
confeetioneaza in casa din elnepa,
bumbac, Una si borangic.
Laibaricile i mintenele irisa se
fac cite o data din postav mar
subtire cumparat din orase. Acesta
este costumul tAranesc ce
face admiratiunea tutulor oamenilor
cunoseatorT.
Femeele de tara Muscelence
nu poarta capul dezvelit niel o
data., fie chiar prin casa, ba inca
se feresc mult ca atuner eind
pieptanA parul capulur sa nu
fie zarite cu capul dezvelit, chiar
de barbatir lor.
Ele poarta pe cap stergar. In
sarbatorr poarta marama de borangic
cu fel de fel de alesaturr
in razboia.
Femeele tinere Jasa parul de
atirna pe spete, impletit in una
sati dota coade ; lar cele mar

MUCELUE (JUDFT) 435 MI.JCELUL (JUDET)
batrine 'II string pe crestetul capuluT
formind o ridicaturä sub
mamma, numit concid. Mijlocul
tot de-a-una il incinge cu
rosu, apol cu bete multicolore.
In picioare poarta opincT, cizme
sad ghete.
Imbracamintea femeeT, afara
de pinzeturT, este mal aceeasT
ca la barbatT.
Ornamentul capuluT la femeT
este mal acelasT ca la fete, cu
deosebire ca se adaoga marama.
Pe piept poartá sfantl, ruble
sad rubiele, aranjate in 2 sad
3 rindurT semi-cerculare.
Un costum bun taranesc pentru
femee costa 350-400 leT,
lar pentru barbat 150 leT.
Obiceiuri la nafterl, cdsätorif
ci inmormintdri. Aceste obiceiurT
diferind putin de cele din
restul Ord, credem necesar
aratam ad i cite-va din ele, asa
dupl cum ni s'ati comunicat de
d-niT invatatorT aT judetuluT.
and femeia se gaseste in
munca nastereT nu lasa alte persoane
sa vie in casa spre a o
vedea. Copilul nu-I scaldd cu
apa din ziva trecuta. and '1
scalda '1 pune cu capul spre
E. si dupa ce termina, mica
albia tot spre E. si scuturd
copilul de apa spre fo?.. and
femeia e lehuza, 40 de zile nu
ramine singura in casa cu copilul,
ci insotita de alta femee;
tine pe linga dinsa furca de
tors, itele de tesut i babita si
afara Tese cu furca in mind si
Cu o alta persoana, nu singura.
La treT zile dupa nastere, seara,
pune cu moasa ursitorile, ce constar'
din mincarT de tot felul,
banT, etc. La botez, duce pe
copil inapt in camasa tataluT
sad. (com. Laicli-Runceasa).
La nasterea copiluluT, in timpul
chinuluT, nu trebue sa asiste
femee orT barbat cu ochiT capruT,
cad se apropie uciga-1-
6318 7. Nitrate DU:Omar Geogrqflo. Vol. 11.
toaca de lehuza i copil. Dupa
nastere, copilul se ilnbaiaza cu
apa vie la prima data ca
fie voinic.
OrT de cite orT il scalda sufla
scuipa de trei orT spre cel
necurat. Albiturile fatuluT nu trebue
sa le apuce afara sfintitul
soarelul, cad e rail de Mieaza-
Noapte. Copilul se scalda inainte
de apus pentru acelasT
cuvint. (Cetateni-din-Deal).
Dupa ce se naste copilul se
scalda in apa rece, zicind O. fie
iute, i dud il scalda a doua oara
pune i incalzeste apa. lute°
°all noul, zicind sa alba glas
O. elute frumos, i dupl ce l'a
scaldat si l'a infasat, 1'1 atinge
cu capul de caminetul cosuluT,
zicind O. fie bun si sa nu plinga,
dupa aceea de pragul useT de
sus, zicind sa nu la deochT. Apor
it da cu capul de icoana ca
aiba chiste in fata lumeT ca
icoana ; dui:4 aceea rade de la
icoand putin lemn si 'I da copiluluT
pe git zicind sa nu se
mal sperie. ApoT, inainte d'a-T
da ttta, IT dA putin unt proaspat
ca sa fie vorbele luT unse
orT cu cine va vorbi. and mama,
dup. lehuzie, iese la biserica,
daca se in tilneste cu barbat, crede
el, daca va maT naste, va face
balat ; iar daca se intilneste cu
femeie crede ca va naste fata.
(Comuna VIAdesti).
Daca femeia nu poate face
copilul lesne, i se da saminta
de cinepa pisata, se spall icoanele
cu apd neinceputa si i se
da sA bea, lar barbatul vade
in genuchT inaintea icoanelor,
rugindu-se. (Birzesti).
La cd satorie. Tinarul care
voeste a se cdsatori cere consimtimintul
parintilor i acestia
II dad sail nu indemnul ion.
Daca fata petal convine i fiuluT
si parintilor, casatoria e usoari.
Mirele se duce cu parintii
cu prieteniT cautatorT de casa
asa numitT, la casa femeeT, spre
a face propunerea de casatorie
si a se tocmi asupra zestreT. De
le convine, se duc in alta zi
fac foaia de zestre, dupa ce
parintiT feteT ad fost cautAtorT
de casa la barbat. Daca
si asupra zestreT s'ad inteles,
nunta e gata. Se face o masa
si o petrecere cu lautarT, de bucurie
ca a pornit casatoria. Se
hotareste tot acum i ziva nuntiT.
Logodna se mal chiama, in unele
localitatT ale jud. Muscel aftwat.
Daca nunta e Duminica, de JoT
seara ginerile i socriT marl (pal
rintli ginereluT) se due cu merinzT
la socriT micT (parintiT mireseT),
cu un plocon (lucrurT
de mincare) i dupa ce se
tocmesc asupra IncaltaminteT
de socru, soacrd, surorT i fratT
de al mireseT, ge care ginerile
e dator a le cumpara, se mal
face o masa i petrecere.
Simbata, pe la amiazT, ginerile
si altT tinerT cu ploscile cu
vin i rachid si cu lautarT, umbig
din casa in casa i dupa
ce da buna dimineata pofteste pe
fie-care al' case! sa bea din plosca.
Aceasta este pofteala la masa
ce se va da la ginere Duminica.
seara.
Tot Simbata seara se face
o adunare de fete la mireasa,
pentru facerea braduluT, din o
craca de brad impodobita cu
hirtiT colorate si inflorate frumos.
La nun in acelasT timp sunt
adunatT totT flacaiT.
Un om cu parintf rade pe
ginere, o avea orT nu barba,
lautarul 'T cinta:
Raz1 barba de tinerqe
o da! spre Wittrtnete, etc.
Dupi aceasta, iar masa. Aceasta
se chiama fedelef.
58

MUKELUL (JUDET) 436 MI.JCELUL (JUDET)
Duminica dimineata, ginerile
mireasa se intilnesc la biserica.
Mireasa are cu sine un
flacad, tot cu parintl, care poarta
bradul (numit frate de ginere).
Pana a intra in biserica, preotul
'I intreaba la usa: Vret1 sa va
insotitT ? ET raspund: Da! Atuna
intra in biserica si se
oficiaza slujba.
Dupa cununie se duce fiecare
la casa parintilor.
Ginerile se pregateste sg se
duca sa ja mireasa. Dinsa, cu
fratele de ginere i cu lumea
patita i nepoftita, se duc la
put, iad apa inteo vadra, o %in
amindoT de un servet bagat pe
urechile vedreT si pana acasa se
opresc in trei locurT i fac hora.
AtuncT se zice ca joaca vadra.
Ginerile, cu carutele incarcate
de prietenT, cu nasul si nasa,
cu Mutar!, cu calaras! (flacaT
calar!) pornesc la mireasa. Ginerile
e tot calare. Acestia vestesc
pe mireasa cA soseste nunta,
apoT se intorc spre a veni
cu cei din urma. AjunsT acolo,
de calar!, unul din el spune
oratille. Dupl aceea Tese mireasa,
alege un numar de oamenT
(rude si fruntasT) ce se numesc
acum colacerl, si le da cite un
servet. ApoI tot mireasa toarna
mireluT, sa se spele mai 'nainte
d'a intra in casa.
Intrind in casa sed la masa
(tineriT alaturT), i dupa terminare
se spun oratiile. Cind se
zice : Si se maga (tineriT) cu
smerenie, ca sa le datT blagoslovenie,
tineriT se maga : Iertatine
tala si mala si ne blagos-
ApoT santa miinile parintilor,
nunilor i mesenilor maT batrinT.
Dupa aceea mireasa
nuna se sue lineo cartita, in
care i se pune i zestrea: pernele,
lada, etc., plingind i lautarul
cintind:
Foaie verde avrameasii,
Mirilla' majal slinitoasii,
Daca fost bucuroaiit
S/ flf eu mine la masa, etc.
Pe unde-al pus florile
O sä cuna palmele;
Uncle-if pus panglicele
O si cure bicele, etc.
Cind e aproape sa porneasca
caruta, nuna pune un pallar cu
vin pe capul mireseT i d'asupra
luT rupe o azima, din care arunca
bucatT in toate partile.
Lumea se repede i le la, avind
credinta ea azima e burla pisata
spre a o presara pe vitele
ce se duc la erg de vinzare,
ca sa se caute cum se cauta
miresele.
Dupa aceea, carutele o reteaza
d'a fuga; lumea chiue, lautariT
cinta de parere buna ca ad luat
mireasa. Ginerile se intoarce,
rupe gura iieT la soacra si
arunca in sin o moneda de argint
sad aun legata in servet.
Cind mireasa a ajuns acasa
la ginere, se slobod pis bale;
ea se da jos, intra in casa, si
nuna o imbrobodeste.
Dupa aceea Tese in hora (hora
mireseT), cu ginerile si nuniT de
mina i invirtesc jocul de 3 orT,
ast-fel ca a treia cara sa vie
tot in locul de unde a pornit.
Jocurile tin pana seara, apoT
se pune masa. In timpul mese!
lautaril cinta doine haiducestY:
Jianu i Codreanu. La sfirsitul
mese! vine ldutarul cu un taler
cu covrigT pe el si mesenii pun
banT pe el zicind : De la noT
putin, de la D-zed mult. Ginerile
raspunde : Foarte multumim
; de unde aT dat, D-zed sa
izvoreasca.
Dupa masa se incep jocurl.
LunT se mal pune o masa la
ginere; MartT alta la nun ; Jot
la socriT miel. Aceasta din urma,
vizita ce tineriT fac socrilor
miel se numeste pe calea primara
sad pe calea-valea.
La inmormintArT nu se prea
vad obiceiurT diferite de cele
de prin alte judete.
Istoric. Din istoricul judetuluT
Muscel vom aminti numaT
cite-va date in afara de cele
indicate la localitatile istorice
ale judetuluT. District de munte,
a servit drept azil al locuitorilor
cimpenT la vreme de invaziunT.
Gratie trecatoarei insemnate
pe la pasul Bran, s'a stabilit
de timpurid legaturT strinse
comerciale cu Transilvania, in
particular cu Brasovul. AceleeasT
imprejurArT se datoreste
faptul multor evenimente istorice
petrecute tot pe acolo. In 1395,
Sigismund, regele UngarieT, poposeste
cu armata sa la Cimpulung,
cind cu expeditiuneaintreprinsa
la Nicopoli-Mic.In 595, Sigismund
Batori, principele Transilvanier,
vine impreuna cu Stefan
Razvan, domnul MoldoveT,
ca O. se impreune cu Mihaid
Viteazul la Cetatea Stoenesti
(Negru-VodA), i sa alunge pe
Vizirul Sinan Pasa din Tara
(Vez! Gr. G. Tocilescu,
Romini lor, 1900, p. 160 si 291).
Pe la inceputul secoluluT al
XVII-lea, locuitoriT cimpenT, nevoitr
de impilarile slujitorilor
domnek.tT, emigrara la muntT.
Parte din eT venira în Cimpulung
unde fura bine primiI.T.
NoT oaspet1 devenira fratT bunT
cu ospatariT; fratI d'acelasl singe
si interese. Proprietarif satelor
despopulate cerura la Domni
retntoarcerea emigratilor la caminurile
lor. Mateid-Voda, dupa
plingerile boerilor i calugarilor,
trimite poruncT in toate orasele
satele RominieT si in pArtile
Turcier unde erad emigratI satenT,
indemnindu-T a se reinturna
la vetrele strabune si promitindu-le
usurare i protectie.

14U§CELUL (JUDET) 437 MU§CELULII (VALEA-)
Sitenil emigratT Insi sedean
loculuT, fie-care pe la proprietatea
unde apucase a se stabili.
La a doua plingere citre
Domn din partea marilor proprietarT
contra emigratilor rebelT,
MateT ordoni capilor de districte
si de cotnune a trimite indati
la urma lor pe cultivatoriT cimpiilor,
si trimise gonacT dupi
fugarT. Parte din acestI gonacT
se arAtarä si in Cimpulung si
In comunele vecine reclamind
pe fugan. TotT CimpulungeniT
si siteniT se opuseri si trimiseri
la Domnie pe judet, pirgarT
si bitrinT, reclamind dela Domn
indulgentä, macar pentru emigratif
dela 1612, fiind lekatI Cu
clinsiT prin legiminte, zicind eT
ci calungarea streinilor amerinti
spargerea orasulub).
Matein-Vodi di atuncT poruncä
ca emigratiT aflatI In Cimpulung
cu 4 anT inainte de Alexandru
Ilias sä rimie acolo, privindu-se
in viitor ca ampulun.
genT ; lar ceT asezatI in oras
din zilele luT Alexandru Ilias
si ale luT Leon, aceia sä fie adusT
la urma lor.
La anul 1806, mult1 RominT
(OltenT si Ardelen1), veniri a se
aseza in Muscel si pe mosia
orasuluT, ca clicasT. UniT din
acestia, incuscrindu-se cu mosnenii,
deveniri mosneni el insisT
si pirtas1 la veniturile comunelor
; lar altI din el nesupirati
de daca 30 anT, se facuri
mosnenT cu vointa ticuti
a proprietarilor si a mosnenilor.
Judetul Muscel la anul 1821
a fost ocupat militireste de
Ipsilante, unde avezase o companie
de Eteristi sub comanda
unuT cipitan, lar pentru implinirea
contributiunilor dela locuitorT
'si-a instalat de ocazie
un ispravnic de incredere. (C.
D. Aricescu).
Pe cind Tudor (serie rip. I.
N. oimescu, in lstoria Romtni
lor din. ambele Principate) guverna
tara cu concursul boerilor,
Ipsilante ocupa militireste
mal multe judete ale tireT, intre
cari si Muscelul, avind In fiecare
cite un ispravnic pentru
implinirea contributieT dela locuitori.
Niel o dati biciul luT
D-zen n'a trecut mal distrugitor
peste judetul Muscel ca in
timpul EterieT luT Ipsilante.
Judetul Muscel este leaginul
mal multor familiT vechT : familiile
Britienilor, Golestilor, Cretulestilor,
Neculcilor, Rucirenilor, Rudenilor,
Aricestilor, etc.
Mu§celul, cdtun, al comuneT Plescoiul,
jud. Buzan, cu 170 locuitorT
si 41 case.
Muqcelul, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Ialotnita-Dimbovita, cit.
com. Moroeni.
Muvelul, vechie numire a cdtu-
?zulla' Manolesti, jud. Buzin, comuna
Valea-MusceluluT.
Muvelul, proprietate a sAtenilor
din Domnesti, situati spre E.
de comuna', peste riul Doamna,
jud. Muscel. Acest pimint este
bun si produce porumb, griti,
secari. si Jinete alese. Din aceasti
proprietate, 86 hect, apartin
d-luT I. Negulicr.
Mu§celul, mofie, in jud. Buzan,
comuna Colti. Are 630 hect.,
din care 8o hect. pidure, restul
izlaz, fineati si sterp.
Mu§celul, mofie, in jud. Buzlil,
com. Plescoiul, cit. Muscelul,
15o. hect. arabile, livezT, vie
si izlaz.
Murelul, mofie a statuluT, despirtiti
de Glodeanul, pendinte
de ministirea Cotroceni, jud.
Prahova, care se arendeazi cu
805o le! anual.
Mu§celul, pddure, in jud. Buzin,
comuna Beceni, cit. Ocea, pe
mosia Ceata-Preotilor, a mosnenilor
BecenT. Are cam 8o
hect. si face un corp cu Rotunda
si Valea-TiganuluT.
Muwelul-Tigan (Bond, Marine§ti),
cdtun, al com. Rusiavitul,
jud. Buzin, Cu 400 locuitorT
si 89 case.
Muwelul-Tigan, mofie, in jud.
Buzan, com. Ruslavitul, de
cam 540 hect., din care 200
hect. pidure, restul ariturT, fineati,
livezT si sterp. Se incorporeazi
mosieT Rusiavitul.
Mu§celultif (Valea-), (Drtiguline§ti),
com. rur., in jud. Buziti,
plaiul BuziuluT, situati pe malul
drept al riuluT Buziul si pe ambele
malurT ale vid MusceluluT,
la 60 Idl. de orasul Buzin.
Limita, la N., incepe din
Dealul-Feter, si merge la Piatra-
CheeT, se lasi pe izvorul
VieT-Rele, trece pe la Altoae
si se urci in virful munteluT
Migura; la V., din virful MAgureT,
merge pe plain in VIful-ManteT,
in virful Pitirlagi,
la Piatra-Izvorul-cu-Brad, urci
In Virful-luT-Bilan, in Virful-
StineT si ajunge in Fundul-
MunteluT-Balosinul ; la S., din
Balosinul, urci in Piscul-MierioreT
si pe slempe merge In
plaiul BoteT, in Virful-RezeT si
se lasi la gura izvoruluT Maloteasa
; la E., din gura MaloteseT,
o la pe apa VieT-MusceluluT
In sus, pini la gura izvoruluT
TrAistoaia, de unde urci
In Dealul-FeteT, lingi cit. Funditurile.
Suprafata sa e de 1570 hect.,

MI.I CELULTJI (VALEA-) 438 MUETETI
din care 154 hect. arabile, 520
hect. padure, 150 hect. fineata,
435 hect. izlaz, 82 hect. livezr,
2 hect. vie i 227 hect. sterp.
Proprietatl mal insemnatesunt:
Braduletul (particulara.), Piscul-
Staiculur, Valea - Rea, Lazul-
Cheer i Balosinul, ale cetelor
de mosnenT : Dragulinesti, Dodanesti,
Dedulesti, Grijesti, Dascálesti,
Niculaesti, Bangulesti,
Jipesti i Musetesti, stabilitT in
aceasta comuna, precum si ale
cetelor : Paltineni, Gotesti, Oproiesti-Marl
i Micr, Gavriloi,
Jitieni, Pislaresti si Ch. Nicolaa,
stabilitr in comunele vecine,
dar care mar totT iaa numirea
generica de mosneniI Sibiestr.
Terenul e muntos i putin
fertil, pe alocurea pospaios.
Comuna e formata din d.tunde
: Brusturisul, Calea-Chiojdulur,
Malul-Alb, Manolesti,
Macesul i Poiana, la care
se mal poate adauga i catunasul
Mihailesti.
Are o populatie de 700 su.
flete, din carl 131 contribuabilT,
locuind in 183 case ; o biserica
cu hramul Sf. Dumitru, in cat.
Manolesti, deservita de i preot
si I eintaret ; 3 circiumI.
MeseriasT sunt 2 fierarl.
Budgetul com. e de 2728,19
ler.
Cal de comunicatie n'are,
afara de albia Vael-Muscelultif
si de Drumul-Chiojdulur, dar si
acestea anevoioase i adesea intrerupte.
Vite are : ii cal, 5 lepe, 184
bol, 41 yac!, 4 minjr, 29 viter,
64 porcr, 109 capre i 300 or.
StupT sunt 40.
Comuna in vechime se numea
Dragulinesti. De pe la inceputul
secolulur a luat numele
aper care o parcurge. Catunul
cel mal vechia e Manolesti ;
cele-l'alte sunt din a treia decenie
a secolulur al XIX-lea.
Mu§celului (Valea-), veYlcea,
izvoreste din Muscelul comuner
Valeni, pl. Argeselul, jud. Muscel,
se impreuna in centrul
comuner Cu valcelele : Saroaia,
Braduletul i Lespezile, si se
varsa in riul Dimbovita, la E.
de com. Laical.
Mu§celuluI (Valea-), vale, in
jud. Buzar', com. Valea-MusceluluT
; se formeazá din izvoarele
Braduletul i Leurdisul ;
strabate in lung aceasta com.,
unde primeste izvoarele Traistoaia,
Maloteasa, Izvorul-R5.0,
etc., si se varsa in riul Buzaal,
in com. Patarlagele. Tarmurile
sale sunt sterile si humoase.
Mu§celu§a, celtun, al com. Nehoiasul,
jud. Buzar'; are 8o locuitorr
si 18 case.
Mu§ea-cu-Furul, mofie, a sta-
VezT Furul-Mic, judetul
Buzan*.
Mu§ea-Mare, munte insemnat,
In jud. Buzar', com. Minzale0i,
pe hotarul Vrancer; are pasunT
frumoase si o casarle insemnata,
unde se aduna laptele din muntir
apropiatT, i se transforma
In cascaval, brinzä, etc., care
in comert se vinde sub numele
de Pentelea.
Mu§ea-Mica, milite, in jud. Buzaii,
com. Minzalesti, pe hotarul
Vrancer, intre muntir Musea-Mare
i Ventrilele ; are izlaz
padure.
Mu§eteanca, mofie, pendinte de
com. Insuratei, proprietate a statulur.
Are o suprafata de 2400
hect., dind un venit anual de
37044 lei.
Mu§eteasca-Finte§ti, saa
bär'a§ti-Mu§ete§ti, mofie, in
jud. Buzan, com. Tintesti ; are
6o0 hect., mal toate arabile.
Mu§etescu, munte, in jud. Mu-cel,
aproape de frontiera, spre
Transilvania, proprietate a statulur,
pentlinte de Episcopia Argesulul.
Se arendeaza. cu 450
leT anual.
Mu§ete§ti, com. rur., jud. Gorj,
plaiul Novaci, situata la E. de
com. Gruiul. Este formata din
4 catune : Mu§etesti, unde e
resedinta, Capuzul, Larga
Stancesti, cu o intindere de
1500 hect., din carT: 220 hect.
arabile, 330 hect. finete, i0
hecf. vie, i i hect. pomet, 504
hect. izlaz, 400 hect. padure
25 hect. vatra satuluT,
Are o populatie de 290 familiT,
saa 1170 de suflete, din
carT : 259 contribuabill ; 3 bisericr,
din care cea din Musetesti
a fost reparata la 1815, deservite
de I preot i 3 cintaretI; icoalä,
infiintata la 1881, frecuentata de
39 copir; un cimitir ; 8 morT ;
4 puturr si 18 fintinT.
Locuitorir posada: 6o pluguff,
115 care cu bol; 57 cal, 480
vite marT cornute, 303 rimatorT,
151 oT si 415 capre.
Budgetul com. e la veniturl
de 910 ler, lar la cheltuelT, de
900 leT.
Este udata de &tul Amaradia,
care curge pe la E. de
cat. Musetesti, cu numele de apa
Musete0i si de piriul Valeni, pe
la V. de cat. Musetesti. Aceste
ape, pe litiga. ca. se pot trece
prin vad, dar aa i cite-va podurT
peste ele.
Comunicatia se face Prin
seaua comunala, in lungul cat.
Musetesti ; prin soseaua vecinall
care o pune in legaturä
cu com. Gruiul si prin drumurr
ordinare care o pun in
comunicatie cu catunele Cu-

MUETETI 439 MUZA1T
puzul, Larga, Sirbesti i Dragoesti.
Legenda spune ca Constantin
Brincoveanu, inainte de a
fi Domn, nu se stie din ce
cauza s'a refugiat in cat. Stancesa,
unde a stat aproape 3
ani inteun bordeid, i cä in
acest timp a si cumpa.rat proprietatea,
ce se afta astazi
posesiunea d-luT D. I. Nadaeanu.
Urma bordeiuluT se vede
chiar si astazT ; iar imprejur se
afla niste vie parasita, numita
Viea-Domneasca, care se zice ca
a fost plantata chiar de fostul
Domn.
Miisetesti, catun de resedinta
al com. Musetesti, jud. Gorj,
situat pe colina dealului Musetesti,
pe o intindere de 500
hect., din carl: 80 hect. arabile,
130 hect. fin*, 4 hect. pomet,
4 hect. vie, 74 hect. izlaz, 200
hect. padure $i 8 hect. vatra
satuld.
Are o populatie de wo familif,
salí 570 suflete, din carT
contribuabili; o biserica,
deservita de I preot i I chitaret.
LocuitoriT pe linga agricultura
se mal ocupa i Cu lemnaria.
E! posea: 25 pluguil,
40 care cu bol; 20 cal, 150
vite marT cornute, I 15 rimAtori,
300 oT si 189 capre.
In catun se gAsesc: 2 puturT
si 8 fintini.
Musetesti, deal, pe teritoriul comuneT
Viersani, pl. GilortuluT,
jud. Gorj, avind o directiune
N.-S. ; este coprins filtre Valea-
GilortuluT la V. si Valea-Desulid
la E.; e o prelungire a Dealului-PiriuluT
si se termina la S.,
in Valea-GilortuluT.
Musetesti, pa'dure a statuluT, in
intindere de 500 hect., pendinte
de com. Nucsoara, plaiul Nucsoara,
jud. Muscel.
Musita (Muntif-), mofie a statuluT,
pendinte de biserica SArindarul,
jud. Prahova ; se arendeaza
Cu 3500 lei anual.
Musita i Urjugoaia, pdduri
ale statuluT, In intindere de 1500
hect., situate intre plaiurile Pelesul
i Varbilaul, jud. Prahova,
strabaute de valea Musita.
Musoroaele, deal, in jud. Dolj,
pl. Amaradia, com. Vele$ti, prin
care trece limita de S. catre
comuna Balota, satul Balotade-sus.
Musuroiul,pisc (1230 m.), pe un
masiv foarte ingust, intre Riul-
TirguluT i 141.11 Argeselul, jud.
Mu$cel. Acest masiv se termina'
aproape de confluenta riuluT Ar-
geselul cu
pre-
zinta o sea larga la S. de NAmAe0,
prin care trece oseaua
Cimpulung-Rucarul.
Mutul, clitun (ttrl4), in jud. Ja-
'omita, pl. Ialomita-Balta, pendinte
de com. Balaciul.
Mutulichii (Pirlul-), phig, in
jud. Bacan, pl. Trotusul; com.
Tirgul -Trotusul, izvoreste. din
muntele Suri $i se varsa d'a
dreapta SlAniculuT.
Muti, critun, in jud. Teleorman,
pl. TirguluT, com. Dragsenei.
Are o populatie de 200 suflete,
din carT 68 contribuabilT.
Pana la 1885, forma cu cat.
Odobeasca o com. osebita, sub
numirea de Muti - Odobeasca.
Prin legea din 7 Februarie 1885,
ad fost alipite amindoua la com.
Dra gs en ei.
Legenda spune ca numirea
catunuluT Muti ar veni de la o
familie de mutT, care trAia aci
pe la inceputul secoluluT al XIXlea.
Atit bArbatul cit si femeia
eral' cu desavirsire mutl. Din
casatoria lor s'ad nascut 6 copiT
si acestia totT mutT. De la acestia
ar fi ramas si numele satuluT.
Muti, mofie, in jud. Teleorman,
pl. TirguluT, com. Dra.gsenei,
partinind mal multor proprietari
printre carT si citT-va mostenT.
Pe aceasta mosie sunt 13 hect.
livezf de prunT.
LocuitoriT si mosteniT posedA
ad cam 620 hect. pamint ; iar
mostenitorii G. Antonescu ail
125 hect. cumparate tot de la
mostenT. Din acestea, 50 hect.
sunt padure a mostenilor, iar
viT sunt in intindere de 9 hectare.
Muzaisi-Orman, peldure, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, com.
Ghiuvegea, in partea centrall a
plaseT si N.-V. a com., pe dealul
Mezarlic-Bair, in tntindere de
lo hect., populata cu fag, carpen,
etc. Pe litiga (Usa, la V.
trece drumul judetean Lipnita-
Ghiuvegea ; lar la E., catea comunalA
Ghiuvegea-Curu-Orman.
Muzait, ruinele unuT sat turcesc,
zidit pe ruinele unuT oras militar
roman, in jud. Constanta,
la N.-V. plaseT Silistra-Noul si al
com. rur. Aliman, pe malul sting
al balteT Vederoasa ; satul turcese
a fost distrus in timpul
razboiului de la 1877; la I kil.
spre E. se afla movila Comoara.

Naca, loc izolat, In jurul com.
Calimane$ti, plaiul Cozia, jud.
Vilcea.
Naca, deal, in jud. Vilcea, plaiul
Cozia, com. Calimanesti, cu directia
de la V. la E.
Nacladul, t'amura de munp, ce
se deta$eaza din Culmea-Pietroasa,
jud. Neamtu (ramura
TazlauluT), spre hotartil judetuluT
Bacati, formind Intru dit-va limita
despre acest judet.
Nacladul,pirtraf, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Tazlaul ; izvore$te
dintre ramurile muntilor
cu acela$T nume $i ramura TazlauluT;
curge spre S.-E., formind
in parte hotarul despre jud. Bacati,
pana la varsarea sa pe
dreapta piriuluT Tazlaul.
Nacu (Pirlul-lui -), afluent al
BistriteT, In jud. Suceava, com.
Bro$teni.
Nacul, clitun (tirla), in jud. Ialomita,
pl. Borcea, com. Tonea,
situat pe Baragan.
Nacul, ras, in partea de N.-E.
a com. Radeni, pl. Co$ula, jud.
Boto$ani, pe hotarul mo$iilor
Radeni $i Feredieni, ale statuluT ;
N
apartine maT mult de Feredieni;
are o suprafatá. de 5 hect. $i
contine pe$te si floare de nufár
galben ; pe litiga apele sale ; comunica
cu lacul Leahul din com.
Feredieni, prin piriul Nacul.
Nacul, phig, care pune in comunicatie
Tazurile Leahul $i Nacul
din com. Feredieni, pl. Cosula,
jud. Boto$ani.
Nacul, vale, in care se afla Iazul
Nacul $i ptriul Nacul, in partea
de E. a mosieT Feredieni, pl.
Cosula, jud. Boto$ani.
Nadanova, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Cerna, com. rur. Buse$ti.
Aci a fost inaiiite re$edinta subprefectureT
plaiuluT Clo$ani. E
situat pe valea Cosu$teT, care
este fertila, $i. are 58 case.
Nadanova, ptrig, in com. rur.
Busesti, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Nadas-Iuiuc, movillt, In judetul
Constanta, pl. Constanta, pe teritoriul
com. rur. Techir-Ghiol
$i anume pe acela al catunuluI
sati Hasi-Diuluc, tocmaT la hotarul
dintre catunele Lazmahale
$1. Hasi-Diuluc ; este asezata pe
culmea dealuluT Hasi - Diuluc-
Bair $i are o inaltime de 53
metri, dominind calea ferata Constanta
- Cernavoda, valurile lur
Traian, care trec mal spre N.,
la o departare de 1 kil. si drumurile
comunale Hagi - Diuluc,
Anadal-Chioi $i Hafii-Diuluc-Palatul-Mare
; este situata in partea
de S. a pla$eT $i cea de N.
a comuneT.
Nadelul, pirig, in com. rur. $u-
$ita, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti
; sè varsa in piriul $u$ita.
Nadisa, com. rur., In jud. Bacati,
,pl. Tazlaul-d.-s., situata pe malul
sting al TazlauluT, pe phi-
Tasul Nadi$a $i pe dealurT. Este
formata din 5 catune : Nadisa,
pe dealul Blindul, re$edinta; Nasoe$ti-Raze$T,
cu Nasoesti-ParticularI,
mal spre N.; Cetatuia,
spre N.-V. de aceste din urma.;
Rachiti$ul, pe dealul cu acela$T
' nume, spre E. de Cetatuia; $i
Strugari.
Nurnele sati vine de la unul,
anume Ion Nadi$ul, care a fost
in tarit proprietar de $tefan-Voevod,
asupra mosieT Nadi$a de
la Tazldul, cumparata de Nadi$
de la vechiT sar proprietarT.
Mal In urma, Petru Schiopul
intari tot la aceea$T mo$ie pe stra.nepotil
luT Ion Nadi$, In numar

NAD1A 412 NA1PUL
de patru, din care fac parte razepiI
de astag. s
In Condica Liuzilor, Nadipa
este trecutà ca mopie razapeasca.
In Statistica din 1874, se afla
trecut i satul Strugari.
Teritoriul salí se marginepte:
la N. cu al comunelor Slobozia-
Luncani ; la E., cu al com. Dea-
; la S., cu al com. Bopoteni
pi la V., cu al com. Tescani.
Dealuri le su nt Mopoaga, Runcul,
Rachitipul, Mindrul, Turluiul
11 Centuia ; lar cursurile
de apa, afara de Tazlaul-Mare:
Nadipa, Turluiul i Rachitipul.
Are: opcoala mixta, care functioneaza
din 1867, in satul Nadipa,
frecuentan de 21 copiT ;
6 bisericl, din carI 4 ortodoxe,
cite una in satele Nadipa, Cetatuia,
Nasoepti-RazepT
deservite de 2 preotT
5 cirial-O, $i 2 catolice: una
in Nasoepti-Particularl pi a doua
in Rachitipul ; 8 circiumT.
Are o populatie de 505 famili!,
sail 2039 sufletd: 1089
barbatI, 905 femeT; i7i Ronihil,
241 UngurT pi 7 Izraelii;
2032 de protectiune romina
7 austriaca.; 1432 agricaltd1,
14 comerciantT, 10 Cu profesiunT
libere pi 20 servitorT.
Pe linga agricultura, locuitoriT
se mal ocupa i Cu cizmaria,
cojocaria, dulgheria, rotaria, pietraria
cu fletarla..
Dupl legea rurala din 1864,
s'ají improprietarit 136 locuitorl,
Cu 436 falcl pamint in tarina..
In 1879, s'atz dat la 17 insurateT
34 fald pamint in improprietarire.
Teritoriul com. are o intindere
de peste 3000 hect. Padurile
ocupa 1500 hect., dintre
cari a statuluT (Cetatuia) are
832 hect.
ProprietariT sunt: G. Iurapcu,
cu 357 hect., L. Lucían Vernier,
cu 95 hect., I. Curpaneanu, cu
18 hect. pi statul, cu moiile Nasoepti
i Cetatuia.
Pe teritoriul catunulul Rachitipul,
se gasesc izvoare cu apa.
sarata.
Vie se cultiva pe o intindere
de 640 hect.
Vite sunt : 74 cal, 1232 Vite
marT cornute, 368 oT pi 228 fimatorr.
Budgetul com. e la veniturT
de 6752 leI, 68 banT pi la cheltuelT,
de 2996 leT.
Comuna este strabatun de
calea vecinall, care duce la Moinepti
prin Tetcani i Poduri.
Distantele : la Bacati, capitala
districtuluI, 31 kil ; la Tirgul-
Ocna, 45 kil. ; la com. Dealul-
Nog, 40 kil. ; la com. Tetcani,
6 kil.; la com. Bopoteni, 4 kil.;
la com. Luncani, 17 kil.; la
com. Slobozia-Luncani, 15 kil.;
iar la com. Scorteni, repedinta
plapeT, 4 kil.
Nadla, sat, jud. Bacaii, plasa
Tazlaul-d.-s., repedinta comuneT
cu acelapT nume, situat pe dealul
Blindul i in \ralea piriulul
Nadija.
Are o populatie de 61'6 suflete;
o pcoala mixta, frecuentan
de II copiT ; o biserica,
cladita la 1741 de locuitorl, deservin
de un preot pi 2 cintaretI
; 2 circiumT.
Vite sunt : 20 ca!, 406 vite
mar! cornute, 134 porcI.
Nadi§a, rno,sie* a razesilor, jud.
Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., com.
Nadipa, care in vechime cuprindea
trupurile Bopoteni, Erachepa,
Nasoepti, Nadipa,
Centuia, Cernul, Ruminepti,
Berepti. AstazI este reclusa
la trupurile Nadipa i NIsoepti-Razepr.
Nadi9a, pîrîi, jud. Baclii, pl.
Tazlaul-d.-s., com. Nadipa, care
curge pe hotarul com. Nadipa,
spre com. Bopoteni. are ohirpia
de la locul numit Fintina-
Mare, curge despartind satele
Nadipa, Nasoepti i Enachepti
pi se varsa in Tazlati, pe stinga,
dupa ce se *fricara cu pirliapele
Rachitipul i Actincul.
Nadiqa satt Orzaqtea, vale, judetul
Bacatis pl. Tazlaul-d.-s.,
de pe teritoriul com. Nadipa.
Nadoleanul (Movila-luI-Lazar),
movila, In jud. Tulcea,
pl. Mach], pe teritoriul com.
rur. Jijila, situata pe una din
ondulatiunile N. ale dealuluT
Agamin, la 2 kil. spre S.-V. de
satul Jijila, in partea N.-V. a
papel pi S. a comuneT; are o
inaltime de 45 m.; este punct
trigonometric de observatie de
rangul al 3-lea, dominind asupra
satuluT Jijila ì asupra Vail-
Popa ; este acoperin cu finete
verdeati.; este naturall; pe
la poale trece drumul comunal
Mdcin-Jijila.
Nagara, a'eat i loc de Mune,
in com. rur. Malovatul, judetul
Mehedinti, situat in apropiere
de satul Piatra-Alba. 10 acest
lec ese fum din pamint in mod
continua.
Naiba, intente, in jud. Mehedinti,
plaiul Clopani, acoperit cu brazT,
din care se face pindrill. Se
intinde pana in apa Cerna, la
locul numit Corcoaia.
gaimanul, sat, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Oniceni, ring%
satul Oniceni. Are o populatie
de 17 familiT, saa 69 suflete.
Se maI numepte i Onicenilul-Nalman.
Naipul, com. rur., jud. Vlwa,

NAIPUL 443 NANA
pl. Cilnistea, compusa din eatunele
: Baleasca, Cioflicul si
Naipul, situata pe partea dreapta
a apei Cilnistea. Toate catunele
sunt pe proprietatea Naipul.
Prin comuna trece Valea-NalpuluI
si a Peiusuluf ce se varsa
In alnistea.
E situan la 32 kil. de Giurgiti,
si la 5 kil. de Ghimpati,
resedinta plaser.
Are o suprafan de 3100
hect., din care 2000 hect. padure.
S'al improprienrit la 1864
zoo locuitorT, carora li s'al', dat
600 hect. parnint.
Mosia se arendeaza cu 44000
le! anual.
Aceasta comuna constitue singura
o parohie. Are o populatie
de 1133 suflete ; o biserica,
cu hramul Sf. Gheorghe, deservita
de I preot si 2 dascali ;
o scoall mixta cu 2 clase ; 6
circiumi.
Budgetul comund e la veniturI
de 5497 leT, si la chelttielI
de 3538 le!.
Naipul, cdtun, al comunef cu aceia0"
nume, jud. Vlasca.
Naipul, vale, jud. Vlasca, izvorind
din Letca-Vechie, varsindu-se in
alnistea, la Naipul. Se mg ntimeste
si Valea-Cuciuld.
Nalbant, com. rur., situata in
partea centrala a judetuluI Tulcea,
si cea N.-E. a plasei Babadag,
pe piriul Telita.
Se margineSte la N. cu com.
Telita; la S., cu Armutlia si
Bas-Chioi; la V., cu Alibel-
Chioi ; la E., cu Frecatei si Congaz.
Relieful soluluI e destul de
accidentat de dealurile; Ghel-
Tepe (pIesuv, 70 m.), Sart-Tepe
(galben, 54 m.), Stamuni-Culac
(228 m.), la S. ; Buiuc-Cara-
Tepe (I 70 m.), Chiuciuc-Cara-
Tepe, (157 ra.), la E.; Uzum-
Bair, Izmail-Bair (230 m.), Cartal-Bair
(220 ni.), arcaman-Bair
(200 m.), Cale-Bair (240 m.);
Teche-Bair, (240 m.), Carcaman-
Bair, Canagic-Bair, la V.; Cogea-Cara-Bair
si Dealul-CiliculuI
(342 m.), la N.; parte sunt acoperite
cu padurI, parte cu izlazurI
si finete.
Movile sunt : Movila-luI-Patrascu
(170 m.), la V.; Movila-
Verde (72 m.), la E.; Jari-Tepe
(79 m.), Esil-Tepe (54 m.), la
S.-E.; sunt toate naturale.
Ape sunt: Valea-Telita, trecind
prin cele 2 sate: Trestenicul
si Nalbant si avind ca afluent
pe dreapta valea Alciac-
Culac-Punar.
E forman. din 2 catune: Nalbant
la S.-E., pe valea Telita,
resedinta ; Trestenicul, la 3 kil.
spre N.-V., tot pe valea Telita.
Intinderea comuner e de 3800
hect., din cari 83 hect. vetrele
celor 2 sate, restul apartinind
locuitorilor.
Populatia e compusa. din 278
familiI, sal-1 1355 suflete: 292
barbatI si 645 t'eme ; 669 RominI,
370 Bulgarl, 22 Rus!, 227
TurcI, restul de alte natiunT.
Are o s coall, infiintata in 1882
de stat, frecuentan. de 69 elevI;
o biserica, in Nalbant, cu
hramul Sf. Haralambie, zidita
In 1881 de locuitorI, deservita.
de 1 preot si I cinfaret.
Locuitorii posea : 216 plugurI
de fier ; 482 cal si epe,
613 bol si yac!, 2483 oI si capre
; 8 mor!, din carI 4 de apa
si 4 de vint.
MeseriasI sunt : 3 /l'eral% 3
lemnati, 1 cizmar, I tirnplar.
Comerciul e activ si consta
in export de cereale, vin, lemne,
brinza, tina, etc., si import de colonia/e
si manufactura.
Budgetul comuneI e la veni-
tul-1 de 4141 leT, lar la cheltueli,
de 4124 le!.
Drumurl sunt : soseaua judeteana
Tulcea-Bas - Chioi; apor
drumuri comunale se duc la
satele invecinate: Trestenicul,
Armutlia, Hagilar, Cataloi, Eni-
Chioi, Telita.
Nalbant, sat, in jud. Tulcea, pl.
Babadag, catunul de resedinta
al comund Nalbant, asezat pe
ambele malurT ale vleI Telita.
Arco intindere de 1500 hect.,
pamtnt bun pentru cultura, din
cal-1 48 hect. vatra satultd, restul
al locuitorilor, o populatie
de 176 familiT, sati 844 suflete,
din cari 512 RominT, 302 BulgarY,
restul Turci.
Nalbant, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, catunul comund
Chirag-i, situat in partea sudica
si cea centrall a comuneT, la
2 kil. spre rasarit de resedinta,
pe valea Chiragi, sub poalele
stincosuluI deal Copucci; este
ramasita und sat odinioat a mare
si populat ; azi abia are o populatie
de 4 suflete, T'Atad, ocupindu
se cu cresterea vitelor, pe
o intiadere pe 254 hect., din
care 2 hect. ocupate de vatra
satulur.
Nan (Dealul-lul-), deal, filtre
comunele Tigdne$i O Gorgani,
pl. Podgo.ria, jud. Muscel.
Nan (Fata-luI-.), ad/un al com.
Balanesti, jud. Buzati, cu zoo
locuitorl si 27 case.
Nan (Pichetul-luI-), pichet, pe
Dunare, cu No. 16, in judetul
Ilfov.
Nana, com. rur., pl. Negoesti,
j ud. Ilfov, situata la S.-E. de Bucuresti,
la 48 kil. de acest oras.
In partea de V., painintUl e =ir-
68167. Afarole Dtettonar Geografic. Vot. IV 67

NANOTJL 444 NANOVUL
cos. Sta in legatura cu com.
Luica prin o osea vecinall.
Se intinde pe o suprafata de
168o hect., ca o populatie de
656 suflete, locuind in 103 case
si 23 bordeie.
Proprietatea e a insurateilor,
care rezerva. 30 hect. pentru
izlaz.
Budgetul comuneI e la veniturT
de 1703 leI si la cheltuelf
de 168o leT.
Are o scoala, frecuentata de
30 elevl si 7 eleve.
Vite sunt: 384 cal si Tepe,
3 armasarI, 181 bol', 220 vad
viteT, lo taurT, 41 bivoll
bivolite, 16 capre, 150 porcI
2003 oI.
LocuitoriT poseda : 03 plugua
: 24 cu bol* si 79 cu cal;
139 care si carute : 52 cu bol
si 87 cu cal.
Locuitorl improprietaritT sunt
125 i neimproprietaritr, 31.
Comerciul se face de 5 circiumad.
Nanciul. Ved Zatreni, comuna
rurall, jud. Vilcea.
Nandra, plidure, supusl regimuluT
silvic, com. Dirmonesti, pl.
Riul-DoamneI, jud. Muscel, in
intindere de 2420 hect., populata
cu stejar, fag, carpen
mesteacan.
Nanele, lac, pe tei-itoriul com.
Ceacul, pl. Borcea, j ud. Ialomita.
Nane§ul, munte, in jud. Mehedinti,
plaiul Cerna, e hotarul
com. rur. Izverna.
Nane§ul, pichel de granip, in
jud. Mehedinti, plaiul Cerna.
Nani, fost pichet de granila, in
jud. Mehedinti, plaiul Cerna.
Nania, deal, in jud. R.-Sarat,
pl. Orasuld, com. Brosteni; se
desface din Culmea-ScorusuluT;
se intinde In partea de S. a
comun el; este acoperit cu pasunI.
Nanovul, com. rur., in jud. Teleorman,
pl. MargineT, la N.,
pe Valea-Vedd, dealungul soseleT
judetene Alexandria-Rosiori.
Este situata la marginea
orasuld Alexandria, pe soseaua
judeteana Rosiori.
Toata partea de N. este udata
de rinl Vedea. De a curmezisul,
de la V. spre S.-E., com.
e strabatut de valea i piriul Nanovului,
ale cal-uf ape sunt oprite
in mal multe puncte cu
zagazurT pentru udatul gradinilor
de zarzavat. Une partl din
valea Nanovul, locuitorif if zic
Valea-Adinca. Terenul este
mal tot fertil, afara de o mica
parte despre Vedea, care este
nisipoasa.
Are o populatie de 728 suflete
o scoalä mixta.; dota bisericT,
una in Nanovul si a doua
in catunuI Icoana, deservite de
un preot i doT cintaretT.
Vite sunt: 383 vite marl cornute,
129 cal, io magarl, 1581
vite mid i 96 porcI.
I3udgetul e de ¡el 5702, bad
44, la venit irT si de 4939 leI,
banT 77, la cheltuelr.
La marg-inea comund, spre
Vedea, este o fabricä de spirt,
inzestrata cu cele mar perfectio
n ate ap arate, proprietatea d-luT
loan Christodorescu.
VII sunt pe o Intindere de 134
hect.
Calea principala de comunicatiune
soseaua judeteana Rosiori-
Alexandria, care o strabate in
toata lungimea, punind'o In legaturä
cu orasele Alexandria $i
Rosiori si cu cele-l'alte comune
situate pe aceasta osea.
Satul Nanovul a facut parte
pana la anul 1836 din plasa
Teleormanul-de-jos. Pe lingl dinsul
mal era un alt sat mare si
populat, Icoana, a/ caruT locultorT
aü fost stramutatI in com.
Adamesti.
Nanovul 11 gasim trecut si in
lista satelor intocmita la 1741,
sub Mavrocordat.
La V. comuneT, unde se afla
un punct de hotar, Crucea-luT-
Chirita, se gasea satul Icoana.
Pe la N.-E. comunel, in departare
ca de i kil. de sat trece
Brazda-luI-Novac, care ja directiunea
spre Alexandria.
Nanovul, rizarle, in jud. Teleorman,
pl. Margind, compusd din
maT multe corpurI, apartinind
mai multor proprietarT, dintre
earT cer mai marT sunt: d-1 Costache
Atanasiu, avind 485 hect.
arabile si 4 hect. padure in
Balosin i d-1 I. Sandulescu-Nanoveanu,
posedind 280 hect. arabile
i 4 hect. padure, corpul
Icoana.
LocuitoriT improprietaritT dupA
rurald sunt in numar
de Ui, posedind in total 413
hect.
Nanovul, ptruz, jud. Teleorman,
format din izvoarele ce curg
intre comunele Mavrodinul
Adamesti. Dupa ce trece pe
Rugä com. cu acelasi nume, o
la pe litiga hotarul orasuluT Alexandria,
de ad i pe litiga com.
Poroschia, in dreptul carda se
vara. in riul Vedea.
Nanovul, vale, jud. Teleorman,
incepe de pe mosia Brosteanca,
trece pe mosiile din com.
Plosca, de aci se indreapta spre
com. Mavrodinul, de unde iz
voreste piriul cu acelasT nume.
Toata distanta, de la inceputul
vad pana la comuna Mavrodinul,
este uscatä i poarta
numele de Valea-CaluluT. De

NANTULUI (LACUL-) 445 NASTRADIN-CULAC
aci inainte incepe piriul care,
d'impreura cu valea, ja numirea
de Nanovul.
Nantulul (Lacul-), lac, lingä
satul Piciorul-LupuluT, in marginea
pldurei Birnova, comuna
Ciurea, pl. Codrul, jud. Iasi;
serveste pentru addpatul vitelor
convine peste.
Nanul, tnunte, la N.-V. de com.
Leresti, plaiul Dimbovita, jud.
Muscel, pe la poalele clruia trece
Riul-Tirgulul i riul Riusorul.
Nanul, pida, izvoreste de la E.
de com. Iblnesti, pl. Oltul-d.-j.,
jud. OIL, trece prin mijlocul co.
mune* s't se varsä in Cungrea-
Miel.
Nanul, vale, jud. Muscel, plasa.
Riul-Doamnei, com. Jupinesti ;
se varsä in riul Doamna, pe malul
drept, in dreptul cltunultff
Petresti, com. Cosesti.
Napita,Pria, in jud. Buzäü, com.
cdt. Dupl.-Piatrl ; incepe
din pldurea Majetul
se scurge in piriul Cepturasul.
Nariqului (Valea-), vale, jud.
Baclu, pl. Tazllul-d.-s., com.
Nadisa, prin care curge
Rächitisul.
Narotul (Gruiul), loc izo/al,
la S. comunel Brezoiul, plaiul
Cozia, jud. Vilcea.
Nasläul, deal, se intinde spre
S.-E. de satul Cirjoaia, com.
Baiceni, pl. Bahluiul, jud.
Pe el se afIä podgorif insemnate.
Nastas'achi (Baile-), bdr, jud.
BacAti, pl. Trotusul, com. Tir
gul-Ocna, situate in marginea
orasuluT Tirgul-Ocna, peste Trotus,
la o altitudine de 273 m.
la poalele muntelui Mlgura, care
pune capa funduluI grädineT
bailor, unde se aflä izvoarele
de apl.
Sunt 7 izvoare de apl captate,
dintre care numai doul : No. 4 si
No. 5, dispuse ca cismele. Apele
ati fost analizate pentru
india oarl in 1846, de Dr. Aga
C. Virnav, cu farmacistul PavlovicI,
apoI in 1856, de Stenner
Snel. Izvoarele acestor
apartin clasei apelor minerale
clorurate, carbonate, sulfuroase,
continind brom i iod j ati o
mare asemänare cu izvorul No.
3 din SlAnic. Analizele, ce s'ad
fäcut i concluziunile la care
s'ati ajuns sunt aratate In lucatite
D-ruluI Fatu, 1851 si
1874, in raportul D-rului I. Konya
din 1883 (Iasi) si in raportul
pe 1888-1889 al D-ruld C.
Istrati. Apartin colonelultif Panait
Botez ; poartà numele de
Bäile-Nastasachi, dupä numele
proprietarului de me inainte,
Nastasachi Mihail.
Nastase, deal, jud. Vilc9, pl.
Oltul-d.-j., com. Stänesti.
Nastradin, sat, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Nota, resedinta comunei
Enisenlia, pe ambele malurl
ale Irle* Nastradin - Ceair,
la poalele de S. ale dealultif
Cara- Amat -Bair si ale movilei
Tasli-Iuiuc, ce'l domina si la
cele de S. ale dealului Nastradin
-Bair. Casele sunt micT,
neregulate, risipite, Cu o plata
mare in mijloc. Intinderea este
de 500 hect., din cari 92 hect.
ocupate de vatra i grldinele
satului, Cu o populatie de 41
familiT, saU 500 suflete.
Nastradin-Bair, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra - Nota,
com. Enisenlia, cl.t. Nastradin ;
se desface din dealul Ghiol-
Ghelic-Bair ; se ,intinde spre N.
In directie de la S.-E. spre N.-
V., printre valle Gheren-Ceair,
(sati Beilicul) i adiacenta sa,
valea Nastradin-Ceair, brAzdind
partea de E. a pllseT i cea
centrall a comuner; are 167 m.
inlltime, dominind satul Nastradin,
asezat la poalele sale de
E., valea Beilicul, valea Nastradin.Ceair
i drumurile vecinale
ce duc de la Nastradin la Bazirgian,
Enisenlia i Hazarlic ; e
acoperit cu pldurl i tufarisuri,
precum si cu pasunt
Nastradin-Ceair, vale, in jud.
Constanta, pl. Silistra - Noul,
com. Enisenlia, cat. Nastradin ; se
desface din dealul Ghiol-Punar ;
se dirige spre V., inteo directie
de la S.-E. spre N.-V., prin partea
de E. al piase' i cea centrata
a comuneT, printre dealurile
Mulver - Accuci si Cara-Amat-
Bair de o parte si Ghiol-Ghelic-
Bair i Nastradin-Bair de alta:
trece prin satul Nastradin si, dupl.
6 kil. de lungime, se deschide in
valea Gheren-Ceair (san Beilicul)
pe dreapta,lingl.Tasuluc-Cesme;
prin ea merge drumul Nastradin-Bazirgian.
Nastradin-Culac, vale, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noul, pe
teritoriul comuneI urbane Cuzgun
i anume pe aeela al cdt.
Urluia ; se desface din poalele
N.-V. ale dealulul Cara-Amat-
Bair, sub numele de Cuiuc-Culac;
se indrepteazl. spre N.,
avind directia generall de la
S.-V. spre N. E., brlzdind partea
de E. a pllsei si a comuneI
; se intinde printre dealurile
Curu-Alceac-Bair si Cara-
Aci-Bair i, dupä un drum de to
kil., se deschide in valea Urloaia,
pe stinga, in dreptul satuluI
Susu-Punar ; printr'insa merge
un drum comunal ce duce de la

NAT (VALEA.LIJI) 446 NAZIRUL
Nastradin la Iusuf-Punar, mal
este alga de doua drumurl comunale,
unul ce duce de la Cara-
Amat la UrIoaia, altul de la Nastradin
la Cherim-Cuius.
Nat (Valea-luf-), vale, in jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com.
rur. Menti-din-Dos.
Natima, loc izolat, în jud. Buzar',
com. Cernatesti, cat. S5.poca,
unde, dupb. traditie, se
spinzurad in vechime criminalii.
Naurutul, culme de munte, care
este o prelungire a culmel Olanesti,
jud. Vilcea. Se indrepteazä
de la V. catre E., formind
tärmul drept al LotruluT.
Are ca pise muntele Sida.
Naztrcea, sat, in jud. si pl. Constanta,
cat. com. Omurcea, situat
in partea de V. a pase'
cea de N. a comuneT, la 5
kil. spre N. de catunul de rescdinta,
Omurcea, pe valea Horoslar-Alceac,
dominat i inchis
la S. de dealul ancal, la S.-E.
de dealul Horoslar-Bair, la N.-V.
de dealul Caratai, cu virful sati
Caratai si la N. de dealul Nazircea,
cu virful säü Nazircea
(roo m.).
Suprafata sa este de 2831
hect., din carl 65 hect. sunt ocupate
de vatra satului si de
gradinT, cu o populatie de 94
familii, san 333 suflete.
Prin partea de S.-V, trece
un val al lui Traian.
Drummi comunale sunt o
multime care vin din satele invecinate
: Horoslar, Omurcea,
Murfatlar, Alacapi, Caratai
altele.
N azIrcea, deal insemnat, in jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul
com. rur. Caratai; se
desface din partea de S.-V. a
dealuluT Amat-Bair i anum e
din virful Tepe-Cara-Murat ; se
indrepteaza spre S., avind o
directie generala de la N.-E.
spre S.-V., brazdind partea de
E. a plaser i a:comuneT; se intinde
printre yaile Caratai si
Cioban-Dere ; are o lungime de
4'/2 kil. si se continua ca dealul
Caratai; are o inaltime maxima
de 100 m., pe care o a
tinge in virful Nazircea ; pe la
poalele sale de S., trece drumul
comunal Caratai-Cogea-Ali ; este
acoperit aproape peste tot cu p5
suni Cu putine semanaturT
partea de S.-V.
Naztrul, com. rur., pl. Vädeni,
jud. Bräila, situata pe ses. Se
margineste la E. cu Cazasul ;
la S., cu Tudor-Vladimirescu ;
la N., cu Cotul-Lung i Vadeni ;
la V., cu Romanul.
Are o suprafata de 6900 hect.
cu o populatie de 907 suflete ;
o biserica, zidita la 1888 de lo
cuitori i proprietar, cu hra
mul Sf. Nicolae, deservita de
preot si I cintaret ; o scoald
mixta, infiintata la 1876, frecuentata
de 25 elevi ; 5 circiumi.
Sunt 65 locuitorT improprietaritl
din 1864; neimproprietariv
mal sunt 47.
BudgetuI com. e la venitui I
de 4075 leT, si la cheltuelT, de
4070 lel, 27 bani.
Vite sunt : 554 bol, 308 vaci,
I I tauff, 164 viteT, 445 caT, 1857
oi, 377 rimatorT.
Mazul e de 250 hect.
Drurnuri : la Tudor-Vladimirescli
spre S. (8 kiI.); la Roman,
spre V. (ro kil.) ; la Scortarul-
Vechiti, tot spre S. (II kil.) ;
la Gurgueti, spre V. (14 kil.);
la Latinul, spre N.-V., pe soseaua
Braila - Focsani (14 kil.) ;
la Cotul-Lung, spre N. (T 0 kil.);
la Vadeni, spre N. (ii kil.).
Comuna pare a fi infiintata
inainte de 1756, cae! in primavara
acestuT an, gasim ca zahereaua,
adica darea in grine catre
Poarta, s'a cerut pentru prima
cara in cantitate de 15000 chile
de Braila. Griul se preda in
Braila, de unde se primea de un
Nazir, asila intendent al SultanuluT.
Tara era reprezentata
de un comisar, care observa
predarea. Dup5. ce se preda catatimea
totall de griti, Nazirul
libera un certificat total, care se
trimetea ca justificare la Constantinopole.
Intendentul Sultanula
nu da certificatul pana
ce nu i se da plocoane.
Numele de Nazirul, il poarta
comuna de la vre-unul din acesti
vechi proprietarT ; mar in urma
deveni proprietatea principeluT
Alexandru Ghica, de la care a
cumparat-0 loan Suliotis. Prin
com., ati trecut Rusii pe la 1821,
1854 si 1877.
Naztrul, sat, in partea de S. a
com. Nazirul, jud. Braila, la 12
kil. spre N.-V. de orasul Braila.
La i kil. spre N. trece so -
seaua BrAlla-Focsani. Acest sat
maT inainte era situat pe locul
unde asta-a este t'ida Soarele,
din com. Cotul-Lung, de unde
s'a stramutat la 1833.
Suprafata vetrei satului este
de 49 hect., cu 88 case si 2
Are o populatie de 89 familiT,
sail 427 suflete ; o scoala mixt5.,
infiintata la 1845, frecuentata
de 38 elevi si 16 eleve ; o biseria,
rezidita la 1888 de s5.tenT
si proprietar, deservita de
un preot, I cintäret 5i un paracliser.
Vite : 150 ca!, 272 vite marl
cornute, 266 01, 153 rimatorr.
Naztrul, fost ceitun, pendinte de
com. Balanoaia, pl. Marginea,
jud. Vlasca, pe proprietatea Efo.

NAZIRLIL 447 NAMÀBASCA
riel Spitalelor Civile din Bueuresti
Onceasca si Cosoveni. A
fost inainte de 1821 situat in
josul sa. tulur Ghizdarhl.
Nazirul, mofie, pendinte de com.
cu acelasi nume, pl. VAdeni, jud.
BrAila, proprietate a most. ráp.
I. Suliotis. Are o suprafatä de
7 too hect." si aduce un venit de
80000 leI.
Näce§ti, saU Näneasca, atun,
pendinte de com. BrAnistari, pl.
Cilnistea, jud. Vlasca, situat pe
partea stingA a apeI Cilnistea.
Are o suprafatl de 145 hect.
Näeanca, vechie numire a atunulut
Sähäteni-d.-j., com. GAneni-Vintileanca,
jud. BuzAti.
Naeanca, vale Insemnatd, jud.
BuzAti, incepe in comuna Vispesti,
din ramificatiile Istritd,
prin dotad izvoare : Urgoaia sal!
Väleanca si Fintina-Vulturulul ;
uclA In lung comunele NAeni
GAgeni-Vintileanca ; trece soseaua
nationala i calea feratA;
se imprAstie pe cimpie, se dirige
apoI, parte spre com.. Baba.
Ana, scurgindu-se in pir. Istä.ul
iar parte spre cdtunele GAgeni
Mirosi ; se scurge in piriul
Särata, in fata vAd Leoteasca.
Näeni (Näeni - Pro§ca), com.
rur., in jud. BuzAti, pl. Tohani,
pe ambele malud ale väeT
easca, la 35 kil, de orasul BuzAti.
Limita, la N., incepe din pàdurea
Arhimandrita, apoI pe
marginea pAdurei sforile Nä.eni.
merge pAnA in Predealul-BuzAuluI
; la E., se lasä. din Predeal
si, pe marginea pAclurd Slobozeanul,
vine pinA in Piatra
SA.'hAtenilor; la S., hotarul de
N. al mosid Sahlteni ; la V.,
din hotarul SähAteni, ia pe marginea
pAdurd Gliza si ajunge
ia pAdurea Arhitnandrita. Suprafata
sa e de 1362 hect, din
care 270 arabile, 420 pAdure,
45 fineatl, 2 izlaz, 383 vil si
224 sterp.
Proprieati mal insemnate sun t:
Näeni, Prosea i Turburesti ale
cetelor de mosnenI: NAenT, Frasineni,
OrbestI i ProscanT.
Terenul e accid en tat si pi etros,
din care cauzl e putin fertil.
Singura productiune maI in -
semnatá sunt viile, apor livezile.
Comertul constä. in desfacerea
acestor productiuni.
CAl de comunicatie sunt: soseaua
comunalä. Breaza-Fintesti
prin NAeni i drumul pe ;ralea
Näeanca spre Mizil.
Vite 455 ba, 126 yac!, 69
vitei, 50 cal, 28 lepe, IlmInji,
900 OT, 13 capre i Ioo porci.
Com ma e formatA din cAtunele
: NAeni, Prosea si TudorAchesti,
cu o populatie de 1340
suflete, locuind in 314 case.
Are o scoalä. de 1;40, frecuentará.
de 37 elevi si una
fete, frecuentatA de 30 eleve ;
o bisericA, in Nleni i fostul
schit Prosea, azr bisericA de mir,
deservite de 2 preotr, 2 cintaretT
i 2 paracliseri. Catedrala
e cea cu hramul Sf. Dumitru.
Comuna e nouä.. Cel mai
vechiù sat e Prosea, pe care
Dionisie Fotino nu'l mentioneaza,
dar care exista in secolul
treeut.
Budgetul comuna e de 2502
lel, 71 banT.
cdtun de resedintA al com.
Nleni, jud. Buzäú, Cu 400 locuitori
si 93 case, situat pe o
frumoasA calme, ramificatA din
rnasivul muntelui Istrita.
mofie, in jud. BuzAti, comunele
Nleni si Tisdul ; are cam
470 hect., proprietate mosneneascA,
divizat in 5 sforf: Dat-
cul, FrAsineni, NAeni, CAtunul
si Orlesti ; are araturi, vie, izlaz,
200 hect. pAdure, apea piatrA
loe sterp.
N 'aeni, mofie, in jud. BuzAti, com.
TisAul ; are cam 240 hect., din
carl 18 cultivabile, restul padure,
despArtitA in trei sforT
Burducesti, Sibiesti si Marcocesti,
dupa cum s'a sub-divizat
ceata mosnenilor Ghinea-Sibiu,
proprietarul el.
Näeni-Sfinteanul, mofie a statuluT,
in jud. BuzAti, com. TisAul,
fäcind parte din pAdurea
Bradul-cu-Sforile ; are 200 hect.,
din carl to hect. arabile, IO
hect. fineatA si restul pAdure.
Näeni-Sforile, mofie, in judetul
Buzati, com. Vispesti, proprietate
a statulur, pendinte de ma
nAstirea Slobozia ; are cam 840
hect., din carl 140 arAturI
vil, lar restul pAdure.
N äeni-Sforile, pridure a statuld,
pe mosia Sforile-NAeni, pe valea
riului Niscovul, jud. BuzAA, cotn.
TisAul. Constä din douä. sfori :
una la dreapta zisl
Slobozianul, care are 337 hect.,
iar a doua la stinga : Nleni, cu
322 hect. Sfoara Slobozianui
se mal numeste i Slobozianulcu-Istrita.
Nifurde§ti, vechig sat, care s'a
desfimtat ; depindea de com. Godinesti,
jud. Tecuciti.
Nfifurdeqti, trup de mofie al statuluT,
in jud. Tecuchl, comuna
Muncelul. Are o suprafatA de
155 hect. Mal poartA numele
de Capul-DealuluI.
Närnaeasca, fasta mofie a statulta.
Vez! Valea-Mare, judetul
Mu scel.

NIWAEAscA 448 NXMAETI
Islimäeasca, adure a statuluT,
in intindere de 231 hect., apartinind
comuna Valea-Mare, pl.
Riul-DoamneT, jud. Muscel.
Nämäe§ti, com. rur., in judetul
Muscel, plaiul Dimbovita, la N.-E.
de Cimpulung si la 8 kil, de acest
oras. Este situata pe malul
drept al riuluI Argeselul.
Se compune din 2 catune :
Nämaesti si Valea-Rominestilor,
cu o populatie de 887 suflete,
locuind in 229 case.
Locuitorif se ocupa cu vararla,
lemnaria si scindurAria.
Vite sunt : 26 cal, 780 bol,
vad si vitef, 1017 of, 106 capre
§i 120 porcI.
In jurul com. sunt livezi de
finete (numite muscele), padurl
de fagl si measteacanl si muntl,
intre carl, mar apropiati putem
cita : Clabucetul si Plaisoarele.
Originea numeluT Clabucetul se
pierde in intuneci mea veacurilor ;
lar Plaisoarele isT iati numele de
la doul plaiulete ce compun
muntele.
Riul Argeselul uda com. de la
N. la S. si pe el, in cercul com.,
se ail. 2 morT si IO fenstrae.
Numarul contribuabililor e de
131 si budgetul prezinta la veniturT
suma de 2297 leT si la chel
tuelf 2277 ler.
Pamintul intregel com. este
de 535 hect., livezi, finete si
semanaturI, osebit de munti si
pAduri.
LocuitoriT sunt in maioritate
mosnenT; lar 89 s'ati improprietdrit
la 1864.
Proprietari marr in com. sunt
d-nii Maior Ciudin, Dim. Bilcescu
si M. Florian.
In fata Namaestilor, spre E.,
se afla. muntele Mateiasul, de
piatra calcaroasa, cu virful Stu
rul, a carta infátisare marean
ridica frumusetea pozitiund Namaestilor.
Sunt doud sosele : soseaua
comunal $i soseaua nationala,
ce duce la Rucarul si Frontiera.
In raionul com., peste riul Argeselul,
este un pod de lemn.
Are o biserica vechie, edifican
de obstea locuitorilor, deservita
de 1 preot si 1 dascal si o manastire,
Namaesti, spre V. de
sat, cu 14 chilii, in cari locuesc
veo 20 cdlugarite ; o coall, infiintata
la 1861, frecuentan. de
25 elevl si 6 eleve.
In sinul panfintuluT, la muntele
Mateiasul, se gaseste cu
indestulare plata de var; iar
in vara anuluT 1887 s'a deseoperit
in raionul com. depozite
de piatra de constructie, tot ap
de burla, se zice, ca cea de la
Albesti. Aci s'ad deschis si carien,
de unde se exploateaza
piatra in mare cantitate.
Pe lunca ArgeseluluT, la locul
numit Valea-luT-BragA si pe Ma
teiasul, se vad numeroase do
vezi de razboaie ale trecutului:
ghiulele, oase de oamenT, cosciuge
de piatra, toate atitea
probe neindoelnice ca pe aceste
locuri s'a varsat singe in mal
multe rinduri. Chiar muntele
Mateiasul, spune legenda, isT
trage numele de la Mateas-Con
vin, care a avut pe aci batalle.
Poate ca in framintarile urmate
filtre Tepes si Turd sa fi trecut
si Mateias prin aceste locuri,
desi Istoria nu pomeneste de
cit numaT de trecerea peste pasul
Bran a luT Ion Corvin, yak
mas luT Vlad-Dracul.
Nämäe§ti, sat, facind parte din
com. rur. cu acelasT nume, jud.
Muscel. Se zice ca satul Malaesti
se numea la inceput Nemesesti,
ceca ce ar face sA te presupuna
el cu Radu-Negru ar fi
venit si citi-va Nemesi-UngurI
(nobili), rail s'al' asezat pe valea
numita de er Nemesesti.
Istoricul Engel sustine cu totul
alt-fe!. (Vezi NAmlesti, manastire).
Ad este resedinta pri.
marier. Inaintea de unirea plajunior,
la NamAesti era resedinta
plaiului Dimbovita. Are o populatie
de 426 locuitorT. titl
carte 104 barbati si 33 femeT.
Nämäe§ti, nandstire de alugdrife,
jud. Muscel, asezata pe o
frunioasa colina de piatra, linga
satul cu acelasT nume, pe 14111 Argeselul,
la 8 kil. de Cimpulung.
Istoricul Engel zice cA Apostolul
Andreiti, insarcinat cu
propagarea EvanghelieT in Bizant,
Tracia, Scitia si ambele
DaciT, coborind din Dacia superioara
in Dacia inferioara, pe
la Bran (pe la Zarnesti) si ajungind
la locul acesta, s'ar fi nitat
pe fereastra unuT templu pAgin
ca sa vacía un preot, de la care
vroia O. inceapa propaganda
crestind si nezarind pe nimeni
in templu, se zice ca s'ar fi intors
catre sotii sAT de calatorie
si. ar fi zis: nemo est; de unde
Namaesti.
Biserica zidita in piatra are
ma.T. multe legende :
Se zice ca un cioban pAstea
oile pe aceasta piatra mare, in
care s'a sapat biserica. Intr'o
noapte i se aran in vis Maica
DomnuluT, care 'I zise : Scoala
si sapa sub tine si vei afla o
icoana inteo bisericuta de piatrl
; aci ve! face tu biserica, in
cinstea si slava Intrard in Biserica
a sfinter fecioare Maria,
izvor de viata si tamaduiri.
Ciobanul se pune sa sape si
dupa trer zile si trer nopti da
de o bisericuta de plata in
forma de grota, cu icoane si
odoare bisericesti. Icoana visan
de cioban este, spune legenda,
chiar aceea pe care o vede vizitatorul
in stinga cum intra in
biserica.

NXWOALE (LA-) 449 N 1MOLOASA (TilIGUL-)
Se mar zice si urmatoarele :
CrestiniT din Dacia, si inainte
si dupa Traian, pana la Constantin-
cel-Mare, propagar' Evanghelia
in grote. Aceste grote
servirä de bisericr pana la urcarea
Cruce! pe tronul Cezarilor,
dind fura parasite si hilocuite
cu temple. Multe din grote
se astupara si se crede ca grota
de la Namaesti, este din timpul
cind crestinismul se propaga
in ascuns din cauza persecutiunilor.
In aceasta manastire sunt zo
monahine, cu intretinerea carora
statul cheltueste anual 6tio le!.
Calugaritele, pe linga serviciile
ce aduc bisericer, se indeletnicesc
cu diferite lucrad de
mina, de exemplu : saiacurT,
mohaire, covoare, pInzeturT, etc.,
pe care le lucreaza In mod artistic.
Manastirea se administreaza
de o superioara, ajutata de un
consiliti spiritual si altul economic.
In mica biblioteca a manastire!
se afla: Indreptarea legeT,
parte in manuscris ; un Mine:1
de la 1698 si 4 lirisoave vechT
domnestI, serse pe pergament
in limba slavona. (1548, 1579,
1590 si 1650).
Curtea manastireT Namaesti
se afla la 767 m. d'asupra Marif-Negre.
Nfimoale (La-), loc izolat, in
jud. Buzar', com. Magura. Aci
e o sorginte de ape minerale,
continInd sulf si fier si a caror
coloare e neagra. Apa e foarte
rece, dar pare a fierbe cu mar!
clocote.
Nämoalele, colina, in jud. Buzati,
com. Cislaul, cat. Aninoasa ; se
'hiende de la izvorul Puturosul
pana in Fundul-Cacicer, pe hotarul
Prahover.
Nämoloasa (Nämäloasa, saa
Nomoloasa), com. rur., in pl.
Biliesti, jud. Putna.
E asezata pe malul Siretuluf,
satul fiind o urmare a tirguluT
cu acelasT nume, de care e despartit
prin intinderea imasullY.
Se af15. la 22 kil, de sub-prefectura
piase., si la 40 kil, de
capitala. judetuluT.
Se numeste ast-fel de la pozitiunea
sa naturala, fiind situata
pe un pamint mlastinos, llamolos,
Higa riul Siret, unde se
allá un mare pod pe vase.
Se compune din urmatoarele
catune : Blehani, Clucerul si Namoloasa
(unde e si primaria
comun 61).
Are o populatie de 380 famili!,
san 1481 suflete, locuind
in 318 case; o bisericá parohiala,
cu hramul Pogorirea Sf.
Duh, in catunul Nämoloasa.
CopiiI cu virstä de scoall urmeaza
la scoala din Tirgul-Namalcasa.
tirt carte 116 persoane.
Sunt 339 contribuabiti.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 5281,54 leT si la cheltuelT,
de 5212,56 Iel.
LocuitoriT posedä. pe Higa
pamint arabil 47,50 hect. de vi!;
2 masinl de treerat cu abur!,
137 plugurT de fier, i5 grape de
fier, to rarite ; 885 bol, 714 vacT,
117 caT, 888 ol' si 525 porcI.
Industria si comerciul se practica
in 2 pi-Avala de 1:latitud
spirtoase si de un fabricant de
rachia.
Nämoloasa (Th-gul-), com. rur.,
pl. Biliesti, jud. Putna.
E asezata pe malul Siretuluï,
d'asupra satuluT cu acelast nume,
de care e despartit prin intinderea
imasulur.
Se afla la 21 kil, de resedinta
sub-prefectureT, si la 39 kil, de
capitala judetului.
Acest tirg a fost infiintat in
1818 de logofatul Costache Conachi,
in baza hrisovuluT din
acel an, dat de Mihail Sutu,
Domnul MoldoveT.
Are o populatie de 232 famili!,
sail 883 suflete, locuind
in 232 case; 2 bisericr, una parohiald,
cu hramul Adormirea
iq Tirgul-Namoloasa si a doua
filiall, cu hramul Sf. Treime, In
Costieni ; o scoala de baetf si
una de fete, frecuentate de 120
copiT (77 baetr, 43 fete).
Vite : 426, din carT : 26 bor,
roo yac!, 130 caT, loa oT, 20
capre si 50 porci.
Budgetul com. e la venituri
de 9383,33 leT si la cheltueli de
9106,30 lel.
Industria si comerciul se practica
de 31 RomtnT, 24 IzraelitT
si un Grec.
MeseriasT sunt: 28 cizmarT,
14 croitorT, i o cojocarT, 2 brutarT,
20 lemnad, 8 fierarT si 2
fabricant1 de rachia de tescovina.
BilciurT se fac in acest tirg la
9 si 25 Martie, la Sf. Gheorghe
si la Inaltarea DomnuluT.
In baza hrisovuluT, prin care
s'a autorizat fondarea di-gula,
reprezentantiT actualuluT proprietar,
contele Petru de Roma,
exercita dreptul monopolulurT
piineT si percep diferite taxe
asupra bauturilor si vitelor vindute,
osebit de embaticul de
cite Io leT vechT stinjenul loe
la strada si 5 le! la mahala.
Data fiind situatia acesteT localitatI
la jumatatea distante!
intre Carpati sí Dunare si pozitia
ce ocupa pe Siretul-d. j.
Namoloasa are o foarte mare
importanta militara din punctul
de vedere al aparareT generale
a TAreT, contra unuT atac venit
prin Moldova, caer barcaza tnaintarea
ataculuT asupra capitaleT
RegatuluT.
Aceasta a facut ca Namoloasa

INTXMOLOASA 450 NANET11
sA fie aleasA pentru a se fortifica,
in care scop s'a constituit
ad, in aniT 1887-189o, mal
multe grupurf de uvraje, dispuse
pe mal multe liniT, toate in fortificatie
permanentA, foarte solidA,
dupä modelul cel mal' recent
i posedind o artilerie formidabill.
Fortificatiile de la NAmoloasa
formeazA sistem cu cele de la
Galati si Focsani, constituind cea
ce se numeste regiunea fortificatA
Focsani-NAmoloasa- Galati
impreunl inchid gitul coprins
futre munti i DunAre, interzicind
in mod absolut trecerea
vrAjmasuluT.
Aceste fortificatil ail fost construite
de ofiteril si trupa nostrA
de genin si, prin calitAtile
ce ati, sunt astA-zT citate ca model
in scolile militare strAine.
In spatele fortificatiilor de la
NAmoloasa se aflA podul militar
de la Lungociul, care este apArat
prin aceste fortificatiT si care
va juca de sigur un rol mare
in cazul unid rAzboiti.
In timp de pace fortificatiile
de la Focsani-NAmoloasa-Galati
sunt ocupate de regimentul
de Cetate, care este impArtit de
o potrivá futre aceste 3 puncte;
de asemenea maT sunt date acestor
puncte i cite-va companiT
de geniii.
In NAmoloasa existA cazArmT
pentru un batalion de cetate
si 4 companiT de genia.
Nämoloasa, celtun, in com. cu
acelasT nume, pl. Biliesti, jud.
Putna, asezat pe tnalul SiretuluT,
lîngä ttrgul cu acelasT nume,
de care e despArtit prin intinderea
imasuluT. Are o bisericA
parohialA, cu hramul Pogorirea
S-tuluT Duh.
Nämoloasa (Tirgul-), parohie,
in jud. Putna, com. cu acelasT
nume, pl. Biliesti, formatA din
Tirgul-NAmoloasa i Costieni.
Are 2 bisericT, una parohiall,
cu hramul Adormirea, in Tirgul:NAmo/oasa
si a dona filialA,
cu hramul S-ta Treime, in Costieni.
Nämoloasa, parohie, in com.
cu acelasT nume, pl. Biliesti, jud.
Putna. Se compune din cAtunele
Blehani, Clucerul i NAmoloasa,
avind o bisericA parohialA,
cu hramul Pogorirea
S-tuluT Duh, in cAt. NAmoloasa.
Nämoloasa, ptrig, in jud.
SArat, plaiul Rîmnic, com. Dumitresti;
izvoreste din dealul
Turculetul ; udA. partea E. a com.
si se varsA in nul R.-SArat, pe
stinga luT, mal' jos de cAtunul
Bicesti de-sus.
Nänäseni, fost sat, la N. de deshintatul
sat Iorcani, pe teritoriul
comund TAtArusi, jud. Suceava.
Nänfisesti, saü Piscul - Cocorului,
mo,cie, cu o intindere de
845 pogoane, din care 300 pogoane
pAdure, jud. Arges, pl.
Oltul, proprietatea statuluT, fostl
pendinte de mAnIstirea Govora
din Vilcea. Avea la 1871
o arendä anual5 de 12050, cind
a fost ipotecatA, impreunA cu
alte 380 proprietAtT ale statulur,
pentru asigurarea imprumutuluT
domenial de 78 de milioane.
Pe periodul 1879-86, arenda
acestel mosiT a scAzut la 7250
de le!; dupg aceasta s'a instrlinat
de guvern in timpul din
urmA.
Pe mosie se aflA 2 mor!, case,
han si magaziT.
Nänäul, saii
vale, in com. rur. Retezul, plaiul
Closani, jud. Mehedinti.
Nänceanca, pisc de deal, pe mosia
Mogosesti, com. Buda, pl.
Herta, jud. Dorohoiii.
Náneasa, vale, jud. BacAd, pl.
Trotusul, com. D oftean a, pe u n de
se gAsesc puturf de pleura in
abundentA.
Näneasca saü Näcesti, cdtun.
Ver! com. NAcesti, jud. Vlasca.
Nänesti, com. rur., jud. BacAti,
pl. Siretul-d.-j., asezat pe valea
pirliasuluT Cornitelul i in cursul
superior al piriuluT Dienetul. Se
compune din 3 cAtune : NAnesti,
resedinta, Vladnicul i MArAsti.
La 1803, NAnesti-RAzesT faceail
parte din judetul Tecuclii,
ocolul PolocinuluT («Uricarul»,
Codrescu, Vol. VII, pag. 313).
In partea de E. a com. se
insirA, de la N. la S., dealurile :
Ghirineasa, Stilpi i Dealul-Mare.
Se mArgineste la E. cu Gliceanca
(jud. Tecuciti); la V., cu
com. Milesti; la S., cu com.
Petresti si la N., cu com. PA
rincea.
Are o scoall mixtl, care functioneazA
din 1859, frecuentatA
de 14 copiT ; 3 bisericr: 2 ortodoxe,
in satul NAnesti, deservite
de 2 preotT, i diacon i 2
cintAretT, si una catolicA in Vladnicul.
Are o populatie de 370 famili!,
satí 1484 suflete : 1143
RominT, 324 Ungurl si 17
tot! de protectiune rominA
; 000 agricultor!, 4 cu profesiunT
libere, 117 muncitorT si
23 seruitorT, locuind in 370 case.
Dupa legea ruralA din 1864,
s'ají improprietArit 90 locuitorT,
cu 313 fgter o 40 prgiinr pAmint
in tarinI.
Teritoriul comuna are o intindere
de aproape T000 hect.
ProprietarT sunt : Caton G.

Is1ÀDIETI 451 lsblItTEM
Lecca, avind o mo$ie de 433,20
hect.; Profira Strat, o mo$ie
de 104 hect.; $i N. Tinta, posedind
25,06 hect.
Ville ocupa o intindere de
63 hect.
Vite sunt : 70 caT, 647 vite
mall cornute, 256 porcI, 21 capre
i 757 oT.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 3956 lei, 70 banT $i la
cheltuelf, de 1979 leT, 26 banT.
Teritoriul comuner este strabatut
de calea vecinala Lecca-
Parincea-Nane$ti-Pance$ti $i de
calea comunall ce o une$te cu
Valeni (com. Mile$ti).
Distantele : la Bacati, capitala
districtuluT, 28 kil.; la com. PArincea,
re$edinta pla.$eT, 5 kil.;
la com. Mile$ti, 9 kil. ; la Petre$0,
8 kil.
Näne§ti, com. rur., in jud. Putna,
pl. Bilie$ti, wzat6. lingl. Siret.
E un sat impr4tiat i inconjurat
cu gradinT, vil $i alee de salcim.
Se afla la 16 kil. de sub-prefectura
pla$ei, $i la 34 kil, de
capitala judetuluT.
In comuna sunt 2 ball: una
numita Lacul, de 30 hect., li alta,
arpinoaia, in intindere de to
hect.; ambele contin pe$te.
Vil sunt pe 82 hect.
Are o populatie de 218 familiT,
sati 983 suflete, din carT :
337 agricultorT, 3 meseria$T, 12
comerciantT, 8 cu profesiunT libere,
25 muncitorl li 9 servitorT,
locuind in 237 case.
titi carte 70 persoane.
Are o biserica parohiala, cu
hramul Inaltarea-DomnuluT.
Budgetul com. e la veniturT
de 3487.01 leT $i la cheltuelT, de
3484.47 'el'.
Locuitorirposeda : 1 ma$ing
de batut po-rumb (Cu manivela),
2 plugurT de lemn, 6o de fier,
I grapj. de fier; 214 bol, 192
vacT, 24 cal, 895 oT $i 61 porcI.
63167. Alarde Iholimiar Geogrqflo. Vol .11'
Industria $i comerciul se practica
in dota stabilimente de bauturT
spirtoase, 5 de bauturT spirtoase
$i coloniale, 3 fierariT $1
7 fabrid de rachiti $1 tescovina.
Nine§ti, sat, jud. Bacan, pl. Siretul-d.-j.,
$i re$edinta cu acela$T
nume, situat pe piriia$ul
Cornitelul si pe Valea-Nane$ti.
Are o populatie de 266 familir,
sati 939 suflete ; o scoala
mixta; 2 biserid, una cladita
la 1716 de Enache Me$terul li
a doua, la 1834, de preotul G.
Ro$u ; 2 circiumT.
Vite : 52 cal, 472 vite mar!
cornute, 219 pord 13 capre.
In vechime satul se numea
Slobozia-Nane$ti.
IsTäne§ti, sat, formind com. cu
acela$T nume, pl. Bilie$ti, jud.
Putna, a$ezat litiga riul Siretul
$i inconjurat cu gradinT, vil $i
alee de salcimI ; e un sat impra$tiat.
Are o biserica parohiala, cu
hramul Inaltarea-DomnuluT.
Näne§ti, sat, facind parte din com.
Valea-Rea, jud. Tecuciii, situat
pe coasta dealuluT Vladnicul,
In partea de S. a comuneT, la
I I/2 kil. de re$edinta comuneT.
Are o populatie de 85 fami-
In', sati 309 suflete, cae locuesc
in 78 case ; o biserica, Cu liramul
Intrarea-in-Biserica, facuta
de locuitorT la 1742 $i reparata
la 1803, 1875 $i 1891.
CopiiT din sat urmeaza la $coala
din satul Galbeni.
LocuitoriT sunt raze$1.
Teritoriul satuluT este de 128
hect., pe care locuitoriT ?I stapinesc
in intregime.
Se zice ca satul dateaza de
vre-o 200 de anT.
Näne§ti, parehie, in com. Cu acela$T
nume, pl. Bilie$ti, jud.
Putna, avind o biserica parohiala,
cu hramul Inaltarea-DomnuluT.
Nine§ti, vale, in jud. Baca'', pl.
Siretul-d.-j., prin care $erpue$te
pirlia$ul Cornitelul $i care este
inclinatä spre piriul Racatdul.
Isläne§ti, pitifi, jud. Tecucid, izvore$te
din lipa cu acela$T nume ;
curge prin mijlocul satuluT NIne$ti,
de la V. la E., $i se varsa
In partea dreapta a ZeletinuluT,
In raionul com. Valea-Rea.
Isliine§ti. VezI Pochi-Dil, jud. Tutova.
Nänia, colind, In jud. Buzar!, com.
Vadul-Sore$tilor, pe mo$ia Modruze$ti
$i Capre$ti, acoperita cu
padure, in intindere de 50 hect.
Napirteanul. Ver! Berevoe$ti,
proprietatea statuluT, jud. Mu$cel.
NäpIrteanul, munte, proprietate
a statuluT, In raionul comuneT
Berevoe$ti-Ungureni, plaiul Nuc-
$oara, jud. Mu$cel. Este acoperit
cu pAdure de brazT $i moliftT.
Aci sunt mal multe ca$AriT.
Din acest munte, izvore$te Riu-
$orul, afluent al riuluT BrAtia.
NApirteanul, piidure a statulul,
In intindere de 200 hect., jud.
Muscel, com. Berevoe$ti-Ungureni.
Nfirteasca, numire ce se mal da
sforir de pi/dure Doiceasca, din
marele trup Bradul-cu-Sforile,
com. Tisaul, jud. Buzati.
Närteasca, nurnire data uneTpdrff
din mofia Baduleasca, com. Vispe$ti,
jud. Buzall.
Närte§ti, deal, jud. TecuciA, con-
68

NXRTEqT1 462 NASIPXRIA
tinuare a dealuld Gohorul. Se
termini aproape de gara Berheciul.
Pe dinsul sunt asezate satele
: NArtesti-d.-j., NArtesti-d.-s.
si Ville-Grecilor.
IsTärte§ti, rii' )d cu pirld, jud. Tecuciti,
desparte satele cu acelasT
nume, in directie N.-V. si
se varsi in partea stingi a
Berheciulur.
Nfirte§ti-de-Jos, sat, ficind parte
din com. Gohorul, jud. Tecucii,
situat la Capul-DealuluT,
In partea de S. a comunei, la
8 kil, de resedinta com.; care e
In satul Gohorul.
Are o populatie de 61 fam.
sali 222 sufl., locuind in 67 case.
Locuitorir sunt vechi rizesT
si stApinesc tot teritoriul cAtunuluT,
care e de 292 hect.
Comerciul se face de 3 circiumarT.
Copiii din sat merg la scoala
din NArtesti-d.-s.
In partea de S., pe coastA,
se afli Viile-Grecilor, unde a
fost si satul Greci.
Närte§ti-de-Sus, sat, acind parte
din com. Gohorul, jud. Tecucia,
situat pe dealul cu acelasT
nume, la 5 kil, de resedinta
comuneT, si despArtit de NArtesti-d.-j.
printr'o Apl.
Are o populatie de 16o famili);
sati 563 suflete ; o Iriseriel,
Cu hramul Intrarea-in-BisericA,
ficuti de locuitori la
1834, dupi cum se vede in inscriptia
ce se afli d'asupra useT,
si care s'a reparat la 1882, tot
de locuitorl, carl o si intretin ; o
scoali mixti, infiintati la 7875
si frecuentati de 44 copiT.
Comerciul se exerciti de 2
circiumarl.
Locuitoril sunt totl rizesT si
stApinesc tot teritoriul, care e
de 58o hect.
Satul este stribitut de un drum
care'l uneste Cu satul Gohorul.
N'Orujo, com. rur., in ju d. Putna,
pl. Vrancea, situati pe amindoui
pArtile gurel, pe unde se varsi
piriul cu acelasi nume in ZAbala,
la 16 kil, de sub-prefectura
plisei si la 53 kil, de capitala
judetului.
E udati de piraiele NAruja,
abata, Peticul, Reghiul si SAratul.
Virfurile de muntr din aceasti
comuni fac parte din lantul
muntilor Vrancei ; la poalele
lor sunt mine de sare.
Se compune din cAtunele:
Lunca, NAruja (unde se aflä si
primAria comunel), Petresti, Podul-NAruja,
Podul Stoica, Poenita,
Reghiul si Stroesti.
Are o populatie de 229 familiT,
sati 997 suflete, din cari:
198 agricultor); 13 industriasT, 2
comercianti, 2 Cu profesiuni libere,
342 muncitorl si 20 servitorT,
locuind in 238 case.
$tii1 carte 61 persoane.
Sunt 212 contribuabill.
Are o biserici parohiali, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva ; o
scoali. mixti, construiti de comung
si frecuentati de 29 copii.
Budgetul com. e la veniturl
de 2162.01 leT si la cheltuelT, de
2141.70 leT.
LocuitoriT posea : 30 plugurl
de lemn; 4 morí de api ; 242
bol, 204 yac!, 69 cal, 1864 oT,
71 capre si 161 porcT.
Sunt 250 stupf Cu albine.
Vil' sunt de 6 hect.; culturi
de cereale, pe mal mult de Soo
hect.
Industria si comerciul se practia
de 2 comerciantI de bit/.
turi spirtoase, 3 flerarl, 3 clrAusT.
Sunt 5 pive si dirste si
7 heristrae.
"s'Orujo, cdtun, in comuna cu a-
celasT nume, pl. Vrancea, jud.
Putna, situat pe amindoui partile
gura pe unde se varsi NAruja
In ZAbala,
Are o bisericä parohiali, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva.
Isläruja, parohie, in com. ca acelasT
nume, pl. Vrancea, jud.
Putna, formati din cAtunele :
NAruja, Stroesti, Poenita, Lunca,
Reghiul, Podul-Stoica, Petresti
si Podul-Niruja. Are i
biserici parohiali cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, in citunul
Niruja.
N'Orujo, ',l'hl, jud. Putna, ce izvoreste
din muntele Poiana, mal
sus de satul Heristriul, primind
in cursul sin, urmAtoarele piraie:
Mordanul, ce vine de la Poartade-Vint,
Gorul, ce vine din vil.ful
munteluT cu acelasl nume,
Verdele, ce izvoreste din muntele
Verdete, Pietrosul, ce izvoreste
din muntele Pietrosul, Biloasa,
ce curge din muntele Sboina.
Se varsi in abata, lingi comuna
Valea-SireT, la citunul Prisaca,
dupi. ce udi comunele :
HeristrAul, NAruja si Nistoresti.
N'Orujo (Dealul..), pddure, in
intindere de so hect., situati
pe teritoriul comunel Niruja,
pl. Vrancea, jud. Putna. Apar-
Vine locuitorilor din sus - zisa
comuni in indiviziune.
N'Orujo (Podul-), edtun, in comuna
cu acelasi nume, pl. Vrancea,
jud. Putna, situat pe piriul
Niruja, lingi locul unde di in
ZAbala.
Are o populatie de 49 suflete,
cal-1 locuesc in 14 case.
IslAsintocul, vale, jud. VAlcea,
pl. Ocolul, com. Vlidesti.
1sTäsipäria, deal, pe mosia Lu-

NXS1PARIA 468 NASTURELUL
peni, com. Hudesti, pl. Prutuld.-s.,
jud. Dorohoin.
NAsipäria, dial, ce se prelungeste
pe partea de N.-E. a satultd Albesti,
comuna Albesti, pl. Crasna,
jud. Falda. Se numeste astfel
din cauza mareT cantitatT de
nasip ce contine.
Näsipfitia, deal, facind hotarul
intre com. Galata, pl. Codrul
Miroslava, din pl. Stavnicul,
jud. Iasi; pe podisul san trece
de-a curmezisul soseaua judedeteana.
Iasi-Roman ; de pe el
se scoate prundis.
Wasipiria, pisc de deal, pe mosia
Hudesti, com. cu acelasT nume,
pl. Prutul-d.-s., jud. Doro-
Israsipiriei (Dealul-), deal, pe
mosia Hiliseul-Curt, com. Hiliseul,
pl. Cosula, jud. Dorohoin.
Wasoe§ti-Cetituia, mofie, jud.
Bacan, pl. Tazldul-d.-s., com. Nadiva,
apartinind statului i aducindu-T
un venit de 3100 leT.
Inainte de secularizare, tinea de
man5.stirea Berzuntul. Pe aceasta
mosie a fost cearta i judecati
dese intre razesiT i egumenif
mandstireT Berzuntul. Ast-fel s'a
intimplat la 1781, pe timpul
D o mnitoruluT C. Moruzi-Voevod,
In urma jaiba data de egumenul
Ghenadie, ca sa se hotarniceasca
din non partile de mo-
sie. Acestea
hotarit defi-
nitiv, de catre Mater Hurmuzache,
in favorul manastireT.
Wasoe§ti-ParticularI, sub-divizie
a satului Nasoesti-RazesT, jud.
Bacan, pl. Tazlaul-d.-s., situat pe
piriul Nadisa, la 2 kil, de satul
Nadisa (scoala).
Are o populatie de 58 familiT,
san 225 suflete; o biserica ca-
tonel, cladita in 1865 de locuitorl;
2 circiumT.
Vite : 16 ca!, I 13 vite marT
cornute i 56 porcT.
Nisoe§ti-Räzel, cdtun, in jud.
Bacan, pl. Tazlaul-d.-j., al com.
Nadisa, situat pe dreapta pirIilul
la 2 kil. de satul
Nadisa (scoala).
Are o populatie de 77 familii,
san 301 suflete ; o biserica ortodoxa.
deservita de I preot si
cintaret, al:lita de locuitorT
la 1777.
Vite: 75 caT, 793 vite cornute
si 7 pord.
Israsoe§ti-Rize§i, mofie, in jud.
Bacan, pl. Tazlaul-d.-s., comuna
Nadisa, apartinind razesilor din
comuna.
Näsoe§tilor (Dealul-), deal, in
judetul Bacan, pl. Taz15.ul-d.-s.,
com. Nadisa, de pe teritoriul
catunuluT Cetatuia.
Maulea, cascada, in jud. Bacan,
pl. Muntelur, com. Darmanesti,
formata de piriul Uzul, la picioarele
munteluT Farcul si la
care se ajunge cu greü, printr'o
padure deasa de brazT i fagi.
Nästase, sat, pe sesul din dreapta
BaseuluT, in partea de S. a com.
Brateni, pl. tef5.nesti, jud. Botosani,
cu o suprafata de 219
hect. si o populatie de 45 famili!,
san 129 suflete.
Vite sunt : 33 bol i vaci, 29
caT, 30 o! si 16 porcT.
Nästäseni, sat, facind parte din
com. Godinesti, jud. Tecuciti.
Pe acest loc a existat o data
satul Nafurdesti. LocuitoriT de
aicT ati format satul Bicesti, din
pl. Zeletinul.
E situat la N. si la 7 kil.
si 700 m. departe de resedinta
com., la marginea de V. a dealuluT
Medeleni.
Are o populattie de 44 familiT,
sati 174 suflete, locuind in
50 case.
Teritoriul satulul este de 168
hect.
LocuitoriT sunt razesi.
Nästäse§ti, sat, in jud. .Dolj, pl.
Amaradia, com. Bulzesti, situat
In valea piriuluT FI-atila. Are o
populatie de 377 suflete, locuind
in 109 case.
CopiiT din sat urmeaza la
scoala mixta din satul Cirstulesti,
ce este la 3700 m.
Are o biserica ; 5 circiumf.
Nästasoaia, virf de deal, situat
la N. de com. Gornetul-Cuib,
pl. Podgoria, jud. Prahova, acoperit
cu
N'asturelul, com. rur., in partea
de S. a plaseT Marginea, jud.
Teleorman, situata pe tarmul
girleT Paskrea, care deriva din
amare si uda toata partea de
S. a com.
La N. si E., se invecineste cu
proprietatea Braga dirul si la V.
cu proprietatea Zimnicea. Are
un catun, Zimnicelele, la 3 kil.
de Zimnicea.
Toata panca de S.-V. a com.
este serpuita de multime de ape,
atit stItdtoare cit curgatoare.
Afara de gira Pasarea, mal sunt :
Boazul, care deriva din aceasta
&la; Calota, Luclul, Rotundul,
Bentul, Bouletul i Craca, ape
statatoare, provenite din revarsarile
DunareT in canalul Pasarea.
Comuna Násturelul poarta
numele de Herasca, dupa numele
fostuluT proprietar, Banul
Constantin Herescu, care a facut
mosia sa donatiune AcademieT
Romine i bisericeT Sf. Vine/1
. din Bucuresti.

NXSTURELUL 454 NEAGA
CAtunul Zimnice/ele se numea
maT inainte Satul-Noti. Acest
cA.t. se afla in depArtare de Nas
turelul de aproape kil., in
partea de V., spre orasul Zimnicea.
Populatia com. cu a cAtunulta
este de 776 suflete, din carr
138 contribuabill.
Vite : 283 cal, 716 vite marT
cornute, 2840 vite miel cornute
si 134 porcT.
Budgetul com. e de 4750 lel
si 43 bani, la veniturl si de 4670
ler si 76 batir, la cheltuell.
Are o scoala, frecuentatI de
18 elevI ; 2 biserici, una in cat.
NAsturelul si alta in Zimnicelul,
deservite de 1 preot si 2 cbatAretT.
Cal de comunicatiune are spre
orasul Zimnicea i spre com.
Bragadirul, pe sosele vecinale ;
iar spre com. Frumoasa, la N.-
V., are numaT drumurl naturale.
In raza acesteT cotn, se gasesc
mar multe magua, dintre
carl una la N., care poartA numele
de MAgura-cu-Boz ; o alta
intre cAt. Zimnicele i NAsturelul,
cu numele de Magura CaravaniteT
si o a treia MAgura-
Mare, chiar in NIsturelul. Inaltimea
lor variaza intre 15-20
m. si baza, de la 50-80 m. in
periferie.
In partea de N. se vád inca
azT urmele unid ferate ruse
din campania 1877, 4imnicea-
FrAtesti, care s'a desfiintat la
1887.
Nisturelul, mofie, in jud. Teleorman,
pl. Marginea, com. cu
acelasT nume, donatä de catre
rAposatul general NAsturel Herescu,
parte bisericel Sf. VinerT
din Bucuresti, parte AcademieT
Romine.
Nätämenia, deal, in jud. Mehedinti,
plaiul Cerna, la hotarul
com. rur. Balta. Aci a fost, se
zice, o circiuml a lui Tudor
Vladimirescu.
N itärAi, sati Insurätei, sat, pendinte
de com. Seaca-Belciugata,
pl. erbAnesti, jud. Olt, format
de insurAtell improprietAritf ad!,
pe mosia statuluT, in 1879.
Are o populatie de upo famili!,
carT posedA 550 hect.
AlAturT de acest sat, s'a maT
forznat un alt catun de catre locuitoriT
improprietaritl, in baza
legeT vinzAret bunurilor statului
clrora li s'a vindut pAmint in
loturl. Acest cAtun noil are o
populatie de 313 familiT, pose
dind 1565 hect.
Niutul, pisc, com. Dragoslavele, -
jud. Muscel, plaiul Dimbovita.
Näväceqti, sat, fAcind parte din
com. mi% MAgureni, pl. Filipesti,
jud. Prahova. Are o populatie
de 126 locuitorl.
Nävirgeacul, loc isolat, cu tintina,
com. MAdulari, pl. Cerna,
jud. Vilcea.
Nivrapul, pddure, supusä regimuld
silvic, proprietatea mosnenilor
Berevoestl - PAmtntenT,
plaiul Nucsoara, jud. Muscel,
avind, impreuna cu pAdurile Piperusi
i Oboarele, o intindere
de 3000 hect.
Nävräpeasa, gfrlit, jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-j.; desparte la E.
com. MAciuca de com. Gusoeni.
Nivräpe§ti, parte din satul MiroslAvesti,
jud. Suceava.
Nivripe§d, sad Sohodorul,
ptria, jud. Suceava, udA satul
com. Miroslavesti, pe o lungime
de kil si se varsA in Moldova.
Näzärioaia, sat, facind parte
din com. Vultureni, pl. Berheciul,
judetul Tecucia, situat pe
coasta de V. a dealulul cu acelasT
nume, la 5 kil. de Vultureni,
in partea de N.-V.
Are o populatie de 21 familiT,
san 82 sufl., locuind in 18 case.
Teritoriul satuluT este de 166
hect.
LocuitoriT, vechi clacasl, stlpinesc
76 hect., lar proprietarul,
90 hect.
Acest sat i§T trage numele
de la nevasta unul locuitor, numita
NAzare, care murind a lasat
acest loc sope sale. Locuitoril
ii maT zic satului i NAzAroaia
saa Satul-lui-NAzare.
Neac§ul, vale, jud. Olt, comuna
Ciomagesti, pl. Oltul-d.-s., care
se varsA in Cungrea-Mare, pe
tArmul sting, tot in raionul comune!
CiomAgesti.
Neac§ul (Stan), vilcea, care se
formeaza pe teritoriul com. Titulesti,
cAt. Ungurel, pl. erbAnesti,
jud. Olt, cu directia de
la V. catre E. se varsa in riul
Dorofeiul.
Neac§ului (Movila-), movilel,
in jud. Ialomita, pl. lalomita-
Balta, situatA pe cimpul BArAgan,
spre S. de satul Marsilieni;
are o inaltime de 14 m.
Neac§ului (Valea-), vale, in
jud. Buzati, com. Gura-Niscovultif,
cAt. CirlomAnesti.
Neaga, numire, ce a purtat din
vechime ì maT poartä com. rur.
Socetul din pl. TirguluT, jud.
Teleorman. Numirea oficial& de
Socetul i s'a dat maT
Neaga, sorginte de ape minerale,
In jud. BuzAa, com. si cAt. Rusiavatul
; contine sulf .§i fier.

NEAGA 455 NEAGOTA I VALEA-LIA-NEAGU
Neaga, valeea, jud. Teleormau,
ce trece prin com. Socetul, sal'
Neaga ; incepe despre comuna
BAltati, la N.-V., si se termind
in Valea-Veder.
Neaga (Doamna), fiicA a lul Mitrea
Vornicul, unul din fruntasif
boerilor din jud. Buzati, devenitA
sotia lur Mihnea, fiul luI
Alexandru-Vodd si nepotul lid
Mircea Ciobanul, fiul lur Radu
Calugarul, totT din BuzAti. Mircea
domni in tarä in doul rindurr:
la 1577-1583 si la 1585-
1590. Din cauza cruzimilor si
a impilArilor, pIerzindull tronul,
se duse la Constantinopole,
unde se turci de bunA voie, sub
numele de Mehmet-Bey. Sotia
sa Neaga, rAmiind singura, se
retrase in Buzati, in vastele sale
proprietAtif : Cisldul, TisAul si Laposul,
la care, probabil, a adaugat
si ceca ce-1 ramAsese de
la sotul sAti. Neaga s'a distins
si prin multe fapte de pietate,
zidind mAnastirr si bisericr.
Din nenumAratele edificiI pe
care traditia le atribue si locuff
cu numele ski, vom expune pe
cele mar insemnate:
Cetatea Doamner Neaga,
numitä si cLa-Zidul-Doamner»,
ruine in com. Cisaul, cát. Buda,
peo frumoasA poiand, intre muntii
Gilma si ScArisoara, inconjuratä
de izvoarele : Valea - ZiduluI si
Valea-Dogarilor. Aci se vad ruipele
unul mare palat fortificat,
lar la poartA un colosal stejar
bine conservat, avind periferia
de 5 ni. Traditia adaugä cd sub
ruinele acestur palat ar fi boltr,
In care sunt si acum ascunse
avei ile D-ner.
Palatul Cheea. Vezr Checa,
com. TisAul.
e) Palatul si biserica de la
Cucuiata. Vezi Cucuiata, com.
Grdjdana.
d) Biserica Doamner Neaga
din com. Laposul, ruine, care
abia se mar cunosc.
Putul Doamner Neaga in
com. cAt. Laposul, 11110 ruinele
bisericer, in livedea de prunT a
lur Temistocle, unde, dupa traditie,
s'afi aruncat fetele el (unii
spun 2, lar altir, 3), ca sä nu
cada in mina Turcilor, carr veniserA
a le robi. Colacul putului
se conserva bine, lar inscriptiunile
dupä dinsul ati devenit
aproape ilizibile, ceea ce a facut
pe d-1 Odobescu s5. zia :
ce sApat Cu slove pe care, zati,
niel cer mar cArturarr din ziva
de astAzT nu le mai pot ghici.)
(pe(2o-xuvradock, Scrierr literare
si istorice, vol. III, pag.
176). Putul e foarte adinc ; la
gura ali crescut citr-va socr. Se
spune cA in fundul Jul ar fi aruncate
avutil.
Poiana Doamnel Neaga, loc
izolat si de o rard frumusete in
com. si cAt. Laposul, unde era
un palat si o grAdina de preumblare.
De ad pleca alee pana la
cetatea din Cisati si cetatea din
TisAti, pe dealul Mesteceni, pe a
cArur culme pare a fi incI 'irme
de osea. Traditia spune O. adi
ají prins-o TurciI si mi omorit-o.
Drumul Doamner Neaga,
In com. Rusiavdtul ; incepe din
muntele Blidea, de la schitul
arnul, fondat de mosif er (Doamna
Chiajna si Mircea Ciobanul) si
se infundä in mun tele PanAtaul.
E o lucrare de arta, fiind mal
tot sApat in stincl.
MAnAstirea CislAul, pe care
a zidit-o mutind ad pe cAlugarir
de la schitul Aninoasa, ce era
in ruine.
Biserica S-tur Ingerf din orasul
Buzdti, unde, in capul pantahuzer,
se vede trecutA Doamna
Neaga Cu 1 oo talere, Pantahuza
ce conservA in biblioteca decedatulur
C. Don.
j)In fine drumul Doamner Nea-
ga, din com. Gura-SarAter, careincepe
din malul riulur Teleajenul,
trece prin SArata, merge p5.n1
la comuna Gura-Niscovulur, de
unde se bifurcA, o ramurd continutnd
pe malul riulur Niscovul,
prin com. GrAjdana si TisAul,
iar alta tredind riul Buzar' si mergind
prin comuna MAracineni
in com. Scurtesti. Acest drum
e indicat prin marT cruel de
piatrA, mar toate din anif 1583
si 1584. (VezT Istoricul comunel
Gura-SdrAtel), etc.
Din lucrurile ramase de la
Doamna Neaga, este si o cruce
ferecatA, pe care a dAruit-o mlndstirif
Bratschi din Chiev in
anul 1600. Se gAseste zugrAvitA
intre ctitorf la Episcopia din
Buzati si la mAnAstirea Bradul.
Neaghii (Valea-), vale, in jud.
Buzdti, com. Viperesti, care se
scurge in rlul Buzaul.
Neagoe, pisc, pe malul riulur Otlami,
com. Petrari-d.-s., pl. °coba,
jud. Vilcea.
Neago§ul, deal, jud. Prahova,
pl. Podgoria, com. Chiojdeanca.
Neagota, parte din salid Romani,
plaiul Horezul, jud. \Meca ; in
vechime parte se numea Neagota
si parte Desrcrbiti.
Neagota, pifia, jud. Tecucifi, com.
Corbasca, afluente al Rogoazer ;
curge de la N. spre S. si se
varsA in piriul Corbasca.
Neagota, Romani O Birzoteni,
mofa ale statulur, pendinfe de
mAnAstirea Bistrita, situate in
com. Romani, plaiul Horezul,
jud. Vilcea. Se arendeaza cu
7100 Id anual.
Neagota i Valea-lui-Neagu,
trupurt de M'Are ale statulur,

NEAGOTA 456 NEAGRA-BROqTENILOR
in tntindere de 750 hect., cae,
impreuna cu trupurile Cringul-
Popesti (15 hect.) si PlAietul (20
hect., formeaza padurea Romani,
situatà in com. Horezul, plaiul
Horezul, jud. Vilcea.
tica Gura-Haitei, pe mosia
In com. Neagra $aralur, jud.
Suceava, asezat pe tarmurile pidula
Neagra-SaruluT, pe o lungime
de i i kil. si o latime de
3 kil.
Are o populatie de 271 famili!,
salí 1102 suflete, din carT
309 contribuabilT, locuind in
328 case; o biserica, cu hramul
Sf. Dumitru, cladita din lemn
de razAsT in 1852, pe locul alteia
vechl ce fusese adusa din Dorna-
Vatra si din care icoan ele si catapeteazma
se yací si acum in noua
biserica, care e deservita de 2
preotT si 2 dintaretT ; o scoala
mixta, Infiintata in 1865, conclusa
de un invatator i frecuentata de
35 elevi.
DrumurT principale sunt : la
Panci, 4070 m.; la Sarul-Dornir,
6 kil., si la Gura-Haiter, 9 kil.
Vez! com. Neagra -SaruluT
Dorna.
Neagra, mahala, apartinind catunuluT
Baia-de-Ffer, jud. Gorj,
plaiul Novaci. Are 23 familiT,
sati 69 suflete.
Neagra, atan, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-IVruntele, com. Bicazul,
situat la gura p/riiasuluT cu acelasT
nume i in stinga piriuluT
Bicazul.
Neagra, bral (prival), in jud. Ia-
Neagota, vale, jud. Vilcea, com. lomita, pl. Ialomita-Balta, teri-
Romani, plaiul Horezul. toriul comund Vladeni ; pune
Neagotif (Valea-), vale, izvoreste
de la hotarul comunel Romani
si se varsa In 11111 Bistrita,
in raionul comuna Tomsani,
plaiul Horezul, jud. Vilcea.
in comunicatie lacul Mocilna cu
Borcea.
Neagra, baltd, in jud. Dolj, pl.
ampul, com. Desa ; contine
multe minerale, dintre cari iodul
predomina.
Neagra, sat, Cu 250 locuitorT, jud.
Arges, pl. Pitesti, facind parte Neagra, baltit, jud. Ilfov, pl.
din com. rur. Poiana-Laculuf. Mostistea, la E. paduref ca acelas!
nume. .
Neagra, sat, numit in partea
estica Ses-Tina, iar in cea ves- Neagra, ramurd de munp, ce se
detasaza spre S.-E. din grupa
munteluT Ceahlaul, pe teritoriu/
comuneT Bicazul, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu ; este formata
din doua. sire maT principale
Obcina-Neagra i Neagra-Sacuesculuf.
Neagra, rno,cie, jud. Arges, pl.
Pitesti, cu o intindere de 612
pogoane, din care 450 pogoane
padure proprietatea statu fui, pendinte
de Mitropolia din Bucuresti.
Se arendeaza Cu 240 leT
anual.
Neagra, fidelure a statuluf, in intindere
de 1847 hect., pendinte
de com. Haimanalele, pl. Filipesti,
jud. Prahova, care, Impreuna
cu trupul Grosetul-Ma
laeasa, 15o hect., formeaza padurea
Hairnanalele.
Neagra, pirifi, izvoreste de pe
teritoriul satuluT Popricani, com.
Radiul-Mitropolie.T, pl. Copoul,
jud. Iasi, curge de la N. spre
S. si se varsa in iazul cu acelasT
nume.
Neagra, pIrlu, izvoreste din Padurea
- Neagra si se varsgi in
riul Cricovul-Dulce, la locul numit
La-Ripa, spre S. de com.
Haimanalele, pl. Filipesti, jud.
Prahova.
Neagra - Bro§tenilor, sat, pe
mosia si In com. Brosteni, jud.
Suceava, de care tine i localitatea
numita Poiana-VinuluT, locuita
de citl-va satenT, n'a('
proprietatile lor, ci tin cu arenda
anuall cite 9 bucata de loc
de la proprietate.
Asezat pe tarmul drept al
piriuluT cu acelasT nume, are o
populatie de 51 familir sati 290
su flete, din carl 6o contribuabili,
locuind in 62 case; o circiuma
o bacanie; o moara si un herestrati.
Meseriasr sunt : I croitor, 3
cojocarT, 2 dulgherl, 2 pietrarl
si 4 fierarT.
Scoala i biserica din Brosteni
servesc i acestuT sat.
ImproprietaritT In 1864, sunt
un &untas, 4 palma! si 4 codasT,
stapinind 57 Miel, afara de
cel cu 20 prj.
E strabätut numai de soseaua
ce leaga Brosteni cu Dorna.
Neagra-Bro§tenilor,piria, jud.
Suceava. Izvoreste din Transilvania,
atinge hotarul Tare! la
Chela - Negrel, formeaza hotar
in tre com. Sarul-Dornif i Ardeal
pe o intindere de 3 kil. i dupa
ce a invirtit un herastra.11 si 2
moriste, trece in com. Brosteni,
la Poiana-VinuluT; uda i aceasta.
comuna pe o lungime de
20 kil., invirtind alte doua herastrae
si o moara, si se varsa
in Bistrita, in dreptul satului
Brosteni.
Acest pinfü poarta mal multe
nume: in Transilvania i se zice
Neagra Secuilor ; c.im atinge hotarul
Tare!, ia numele de Neagra.

NEAGRA-DRAGOW1 957 NEAGRA (VALEA )
Dragoeser, mal la vale, de Neagra-Paltinisulur
si In fine, de Neagra-Brostenilor.
In Rominia are de tributarr
din dreapta: Cristisorul, Ortoita,
Ortoaia, Piriul-Cerbulur, Pahomie,
Piriul-Arsitel-Rele si al-
Salahorilor ; iar din stinga : Secul,
al-Ursulur, al-VAcArier, Tihlita,
apraria - Mica, Caparla,
Piriul-Achesulur, Negrisoara, Piriul-Arsurilor
si al-Omulur. E navigabil
pentru plute.
La Poiana-Vinulur e un agent
vamal, care priveghiaza sa nu
se introduca in Tara plute in
mod fraudulos.
Neagra-Drägoe§ti. Vezr Neagra-Brostenilor,
jud. Suceava.
Neagra-Mare, Ni-tia', in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, Com.
Bicazul, izvoreste din apropierea
muntelur Gruiul, varsindu-se
pe stinga in Bicaz, 'fuga. satul
Neagra. Pe valea sa se gasesc
bolovanT marl de calcar.
Neagra-MideiuluI, sat, pe mosia
Borca, jud. Suceava, com.
Madeiul, Insirat in lungul tarmulur
drept al piriulur Neagra-
Brostenilor.
Are o populatie de 15 fami-
III, sad 73 suflete, din carr 48
contribuabili, locuind in 17 case.
Improprietaritl in 1864 sunt :
3 fruntasr, 3 palmasI si 10 codal,
stapinind 48 'is falcr.
Biserica si scoalele din Brosteni
servesc si acestuI sat.
Singurul drum ce leaga Brosteni
cu Dorna trece pe ad.
Neagra-Mici, piriia§, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Bicazul, se varsa in pirfiasul
Neagra-Mare.
Neagra-Pältina§uluï. Vezr pir.
Neagra-Brostenilor, j. Suceava.
Neagra-SicuesculuI, ramurd
de munir, In jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, com. Bicazul.
Neagra-Sacuilor.Vezr. pir. Neagra-Brostenilor,
jud. Suceava.
Neagra-§arultif, com. rur., in
jud. Suceava, pl. Muntele, situata
spre V. si la 113 kil.
de Falticeni. Se margineste la
E. cu com. Sarul-Dornir; la V.
si S. cu Transilvania si comuna
Sarul-DorniI si la N. cu comuna
Sarul-Dornir si Bucovina.
Are forma unuI poligon neregulat,
tinzind spre rotunzime.
E compusa din satele Neagra
si Sarisorul, cu resedinta in satul
de la care sr-a luat numele.
Are o populatie de 314 familir,
sail 1283 suflete, din cae
355 contribuabill ; o biserica, deservitA
de 2 preotr si 2 cintaretl
; o scoala mixta, conclusä de
un invatator.
Budgetul comuner e la veniturl
de 6060 lel, si la cheltuelr,
de 6035 ler.
Vite sunt : 364 cal, 524 bol,
840 vacr, 2532 or, 58 capre si
185 porcl.
Mosia e proprietatea locuitorilor
razesr si are 7909 hect.,
din carl 6258 hect. padure, 1373
hect. finat, 19 hect. cultivabil
si restul sterp.
E udatä de piriul Neagra-Sarulur
cu afluentil sal, din dreapta
: Piriul-Bradulur, Bauca si TAietura,
lar din stinga : HaIta., Panacul,
Rachitisul, Pirtul-Paltinu-
MI, Piriul-cu-Peste, Piriul-Popil,
- al-Barloagelor, al-Runculur si al-
Maganulur. Mar sunt : Pfriul-Tulbure,
Piriul-Mare si Sarisorul.
Muntir comuner cer mar in
semnatr sunt : Calimani, Taettirile,
Sal-bel, Lucaciul si altir in
numar de aproape 30.
Altitudinea comuner, In Virful-
Lucaciulur, atinge 1777 m.
Locuitorir se ocupa. cu exploatarea
pAdurilor si cresterea
vitelor.
Neagra-§aruluI, M'a, jud. Suceava,
'uta in Tara la locul numit
Gura-Haiter, in com. Neagra-Sarului,
pe care dupa ce o
strabate, trece in com. Sarul-
Dornir, formind hotarul Tarer din
spre Bucovina pe o lungime de
6-7 kil. Dupa un curs total
de 25 kil., In care a invIrtit 12
moriste, 7 ferastrae 0 2 piue,
se varsA in Bistrita, drept satul
Gura-Negret Apa si fiind foarte
repede, e navigabila pentru
plute.
Are de tributarr in Tara, din
dreapta, Piriul - Bradulur, Balaca
cu Baucuta si Taetura, Calimanelul,
Piriul - lur - Mindrila,
al-RusuluI, al-Pietrenilor, al-Pichetulur,
Vilcelele si Piriul-Rece ;
iar de-a stinga Piriul - Harte,
Piriul-cu-Peste, Piriul-Popir, al-
Birloagelor, al-Runculur, al-MAganulur,
Piriul-Mare, Saxisorul-
Mare si Piriul-Burtuculur, din
Bucovina.
Neagri (Movila-), movild InsemnatA,
naturala, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Canli-Bugeac, situata in partea
sudica a plaser si in cea
centrall a comuner, pe una din
ondulatiunile sudice ale dealulul
Actopraclac ; are 65 in. inaltime;
punct trigonometric de observatie
de rangul al 3-lea, domina
asupra satelor Canli-Bugeac, Pasa-asta
si asupra drumulur comunal
Pasa-Cisla- Caugagi, ce
trece pe la picioarele sale ; este
acoperità cu verdeata.
Neagrà (Valea-), schit, pe teritoriul
com. HerAstraul, ¡ud. Putna,
fondat in 1755 de niste cAlugárl
rusT de la schitul Poiana-
MaruluI, din R.-Rarat, de la carr

NEAGgX (VALtA-) 468 NEAJhOVUL
ají !Amas 4 icoane aduse dia
Rusia. Are o proprietate de mo
hect.
N eagri (Valea), deal insemnat,
In jud. R.-SArat, pl. Orasul, com.
Andreasi; se desface din Culmea-
ScorusuluI; se intinde printre
piriul Valea-Neagra si afluentul
slii 011 Lacul ; brAzdeazä partea
esticA a comuneT ; e acoperit
Cu pldurl si pásunT.
Neagra (Valea-), (Plaiul), una
din potecele cele maT insemnate
din Muntir-VranceI, jud. Putna,
pe care se suie la munte oile
si cele-l'alte vite ale VrAncenilor.
Acest piala apucá Muntele-
Verde si duce la Poarta-de-
Vint pe la Pietrosul.
Neagrä (Valea-), pddure particular,
supusl regimulul silvic
'lila din anul 1883, pe mosia
Comarnicul, pl. Pelesul, jud. Prahoya.
Neagri (Valea), vale Insemnatl,
in jud. BuzAti, com. Nehoiasul,
izvoreste din M. Curul-
Muntelta si se scurge in BuzAti, in
drep tul VAeI-GrA maje uluT. Consine
pAstrAvT. Malurile sale sunt
acoperite cu seculare pAduri de
brad.
Neagra (Valea-), vale insemnatA,
in jud. Buzp, com. Goidesti;
incepe de la M. Viforita
si se scurge in piriul Bisca-Mare.
Malurile sale formeazA grosul
pldureT de brad, ce acopere
poalele munteluI Penteleul.
Neagri (Valea), vale, in jud.
Buzlii, com. GrAjdana, cAtunul
Miluiti; incepe de la Piscul-DraculuI
si se scurge in Niscovul.
Neagra (Valea), vale, in jud.
Muscel, com. Colibasi, pl. Riul-
D oamneT; se vars1 In riul Doamna
pe malul sting, in raionul aceleT
comune.
Neagrä (Valea), vale, izvoreste
din Virful-Babesuld, curge de
la N.-V. cAtre S.-E. si se varsA
in riul Teleajenul, pe malul drept,
in raionul com. MAneciul-Ungureni,
plaiul Teleajenul, jud.
Prahova.
Neagrä (Valea- ), vale, izvoreste
de sub poalele munteluI
aganul, se uneste cu piriul
Curul-Rosu si cu izvorul Milpa,
spre E. de mAnAstirea Cheia, si
impreunA formeazA pirlul Timpa,
care se vars5. In riul Teleajenul,
pe malul sting, in com. Maneciul-Ungureni,
jud. Prahova.
Neagrä (Valea), pirig insemnat,
in jud. R.-SArat, pl. Orasula;
izvoreste din Culmea-Alunului
; udá partea de S. si E.
a com. Andreasi, trecind prin
caunul Tiritul, in.trä in plasa
Marginea-d.-s., uclA com. Dealul-
Lung, si se vars1 In riul Rimna,
mal jos de cAtunul Petreanul,
al com. Odobasca, dupl un
curs de 22 kil. Valea sa este
foarte frumoasl, mArginitA de
o parte si de alta de muntl
inaltl, acoperitT cu pAdurT seculare.
Pe albia lul merge drumul
de la com. Dealul-Lung la comuna
Andreasi.
Neagra (Valea), vale, la 7 kil.
spre S.-E. de com. Brezoiul, pl.
Cozia, jud. Vilcea.
Neagul, pisc insemnat, in jud.
R.-SArat, plaiul Rimnicul, com.
Jitia, asezat in partea de V. a
com.; e acoperit cu pldurT si
pAsunT.
Neagului (Murga), ramurd de
mung, ce se detaseazA spre S.-E.
din grupa muntilor CeahlAul,
pAna in spre V. satulur Bicazul,
din com. cu acelasT nume, pl.
Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Neagului (Piatra), deal, jud.
Prahova, pl. Prahova, com. Provita-d.-j.,
acoperit cu pAdure mAruntA.
La poalele Id sunt livezT,
izlazurT, prual si se cultivA
porumb.
NeaguluI (Pirlul), pirlia,s-, in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Bicazul, izvoreste din muntiT
cu acelas/ nume si se varsA
pe stinga ptriuluT Bicazul, dup5.
ce strAbate valea formatA de
ramura muntilor Neagra si Neagulul.
Neagului (Valea), numire dat5.
uneT pärjr din mafia Cindestid.-j.,
jud. BuzAti, in opozitiune
cu Cerbul, ce se d5. celeT-l'alte
pArtl.
Neagulul (Valea), vale, In jud.
BuzAti, com. MAgura, incepe din
Predealul-BuzAulul si se scurge
In riul BuzAul.
Neajlovul, plasd, in jud. Vlasca.
1*--a luat numele de la riul care
o strAbate in tot lungul prin
centru.
Este incorporatA. cu pl. Glavaciocul,
formind singurA o pl. :
Glavaciocul-Neajlovul, cu resedinta
in Obedeanca.
Este situatA la N.-E.-E. a judetuld.
Limitele sale sunt : la N., jud.
Dimbovifa si o parte din jud.
Arges ; la E., jud. Ilfov, de care
in mare parte o desparte riul
Arges ; la S., pl. Cilnistea ; la
V., pl. Glavaciocul.
Suprafata plAseT, in Iimitele
argtate mar sus, este de 94813
hect.
Populatia plAseT este de 78394

NEAJLOVUL (PLASX) 459. NEAJLOVUL (PLASX)
locuitorT, socotind si cel din Glavaciocul,
Numarui com u nelor din aceasta
plasa este de 29, Cu 55 entine
anume :
constituid
o comuna.
Babele, cu catunele : Babele,
Danciulesti i Gdureni.
Bucfani, cu en.: Bucsanid.-s.,
Buesani-d.-j. i Podisorul.
artojani, cu catunele : artojani
si Sadina.
Cdscioarele, cu catunele :
Cascioarele, Golasei, Podul-Popa-Nae.
Clejani, constituind sin gura
o comuna.
Corbi-Ciungi, cu enuncie :
Corbi-Ciung i Vadui-StanchiT.
Crevedia-Mare, cu catunele
: Cosoaia i Crevedia-Mire.
Fundul-Pdrulut, cu enuncie:
Crovul, Fundul - ParuluT
Grozavesti.
io. Cistefti-Romint, cu catunele:
Gistesti-Rominr si Gistesti-
SirbT.
Gratia-Mare, cu catunele:
Draghinesti i Gratia-Faxcasanea.
Letea-Noud, constituind
singura o comuna.
Mîr,cia, constituind singura
o comuna.
Nebuna (Valea-Nebuna.),
constituind singura o comuna.
Obedeni, cu enmiele: Anghelesti,
Bucsani-d.-j., Obedeni
si Indita.
T6. Obislavi, constituind singura
o comuna.
Patru-secr-de-CrucI, cu
catunele : Moara-din-Groap5. si
Patru-zed-de-CrucT.
Roata- COtunul, constituid
singura o comuna.
Roata-der Yos, cu c5.tunele:
Roata-d.isi Sgaia.
Rufi-lut-Asan, cu enunele
: Rusi-luT-Asan (cu mahalaua
Cunesti) si Satul-Noti.
68157. Nardo ~losar Geografic. Vol. rr
Udeni, cu catunele : Sirbeni-Mosteni
i Udeni.
Ue ti- Gol tasca, cu catunele
: Pop easca-Ciupagea si Uesti-Goleasca.
Uefti-Mofteni, constituind
singura o comuna.
Vindtori-Mart, cu eltunele
: Cupele i Vinatori-MarI.
25. Vinatori-Mict, C11 cltunele
: Poeana-luT- Stinca si Vinatori-Micr.
Vifina, cu catunele : Hanul-luT-Pa15.
i Visina.
ZeIddriciul, cu eatunele :
Belimoaica, Crevedia-lVfica., Crevedia-d.-j.
i Zadariciul.
In aceasta plasa nu se &ese
clinpiI intinse ca tri plasa Marginea
§i ainistea. La 11e-ce pas
se vni val si vlicele cari intrerup
monotonia cimpielor, ast-fel
vedem ea este Valea-NeajlOvulur,
care strabate d'aiungui plaseT,
cu valle laterale ce &ti
inteinsa si anume : Drimbovnicul,
care are pe el satele Dräghinesti,
Gratia, artojani, Sadina,
Roata, Mirsia, Uesti, Go-
!casca, Uesti-Mosteni; apoT Jirovul,
care are sateie Sirbeni-
Adunati, Strbeni-Mosteni si Udeni
; valea Redivoaia care strabate
satul Corbi- MarT ; valea
Ilfovnul, ce trece pe la Gistesti-
RominT. Milcovul curge pe la
Letea-Noua i Rusi-luT-Asan.
Pe malul ArgesuluT se af15. satele
Fundul-ParuluT, Popa-Nae,
Cascioarele. Mal sunt valle: Chiricanul
ce trece pe la fundul
mosielor Vadul-Lat cu Udeni ;
Crevedia ce vine pe la satul cu
acelasT nume; Boracul,
Milcovul i alte multe valcele
de o miel importanta.
DealurT principale sunt : platoul
d'intre Arge i Neajlov,
partea de sus pe la Corbi-Mari
si platoul dintre Drimbovnicul
Neajlovul, pe la Crevedia.
LocuitoriT acesteT plasi se o-
cupa, pe litiga agricultura, i cu
fabricatiunea de carbunT de lemn
(manga!), ceT maT bunT din tara.
Satele acesteT plasT alimenteazd
capitala cu carbunT.
Se cultiveaza in aceasta plasa,
in 7 comune, de catre 308 locuitorT,
o cantitate de peste
12000 kilgr. de tutun.
Plasa Neajlovul este cea maT
paduroasa din judet ; din ea se
trimet lemne la Bucuresti direct
cu carausiT din localitate.
Statul posea padurile : Babele
(900 hect.); artojanif Cu
Sadia si Branistea (i114 hect.) ;
Cascioarele (4456 hect.); Crevedia,
Sf. Gheorghe si Stavropoleos
(352 hect.); Zavoiul, Popa-Nae
(114 hect.); Crovu/ si
Fundul-Pärului (460 hect.); Gistes
ti-Coteni si RominT (290 hect.);
Valea-Nebuna de deal si de
luna. (100o hect.).
ParticulariT posea un numar
de 9 padurT, in suprafata aproximativa
de 9000 hect.
Cele me insemnate sunt :
Corbi- MarT, Vadul - StanchiT,
Clejani i Letea-Noul.
Se fac bilciurl la urmatoarele
comune :
Gratia, tirg saptaminal in
toate Duminecele, iar anual la
zo Iulie si la 14 Octombrie.
Corbi-Mari, erg saptaminal
in toate
Cirtojani, erg anual cu oborui
de vite, la 23 Aprilie.
Rusi-luT Asan, tirg anual la 23
Aprilie si 20 Iulie.
Vesti-Mosteni, erg anual la
21 Mala, 27 Iunie, 6 August
8 Septembrie.
Budgetui comunelor e la venitul
de 93591 leT, lar la che!.
tuell de 77839 leT.
Numdrul contribuabililor este
de 5173.
Aceasta plasa, din toate care
constitue jud. Vlasca, este mal
bogata in morT pe apa; sunt 24
59

NEAJLOVUL (RIU) 460 NEAMTUL (JUDET)
morT, pe apa Neajlovulul si 2
pe apa DrimbovniculuT. Sunt 4
morl cu aburT; cazane de facut
rachiii la Visina si Obislavi.
Pe apa Neajlovului, sunt 2 piue
pentru abale, la Vadul-Stanchil
si la Patru-zecT-de-CrucT.
Principalele artere de comunicatie
sunt : soseaua ce merge
pe valea Neajlovul, de la capul
jud. despre Dimbovita pe vale
pana la Obedeni ; apoT soseaua
care merge pe valea DrimbovniculuT
venind din pl. Glavaciocul
si ducind la Obedeni si
Ia Bucuresti pe la Zadariciul si
Malul-Spart.
Mal este vechiul drum al OlaculuT
care merge de la Bucuresti
la Craiova ; strabate p/.
In tot latul el', de la Gistesti
despre Bucuresti.
Punctele unde se desfac produsele
acestei plasT sunt : pentru
cereale, statia Titu, pe Unja
ferata Pitesti-Bucuresti si Giurgia
; lemne, carbunl, pasarT, unt,
tutun si alte producte se desfac
la Bucuresti pe 2 cal deosebite,
pe la Malul-Spart si pe la Podul-luT-Popa-Nae.
Pamintul acestel plasT este
argilos, amestecat cu calcar si
nisip pe alocurea.
In comuna Obedeni, din aceasta
pl., este resedinta plAsilor
Glavaciocul si Neajlovul
unite. Ad i este un oficiti telegrafie-
postal si judeatoria acestei
plasT.
Sunt 18 parohif, cu 38 bisesericT,
deservite de 27 preotT
si 6o cintaretT ; 27 scolT, din
care numaT 2 de fete §1 2 de
bletT; cele-l'alte sunt mixte, conduse
de 5 invatatoare si 20 'invatatori,
§i frecuentate de 200
fete si 822 bletl.
Parte din comunele acesteT
plasI depind de Regimentul al
XXVIII-lea de DorobantI cu
resedinta in Glesti; acestea sunt:
Corbi-Ciung-1, Corbi-MarT, Crevedia-Mare,
Roata-d.-j., Roata-
Catunul, Cirtojani, Gratia-Mare,
Udeni, Vinatori-MarT, Vinatori-
MicT, Cascioarele, Patru-zecl-de-
Cruel, Obislavi, Fundul-ParuluT,
Zaddriciul, Visina si Adunati-
SirbenT.
Cele-l'alte comune depind de
Regimentul V de Dorobantf Cu
resedinta in Giurgitl.
LocuitoriT sunt ortodoxf, de
nationalitate Rominl, M'ara de
satele Udeni si Draginesti In
in care sunt SirbT.
LocurI istorice sunt ad: Mandstirea-ascioarele;
Vadul-Lat
si Corbi-Ciungi.
Neajlovul, r10, izvoreste in dealurile
situate la S. de Pitesti,
uda pl. Galasesti, jud. Arges,
unde se unWe ca Drimbovnicul
; trece in jud. Vlasca pe la
sat 11 Slobozia si se varsa in
riul Arges, la satul Gostinari,
din jud. Vlasca.
Neamtul, Jude;. Are de marca
distinctiva o caprioara, semn
ca pe linga multe lemnariT ce
se scot din muntiT sal, are si
multe vinaturT.
Limitele: Se margineste la V.
cu Transilvania despartindu-se
prin o li ni e conventio nalkstabilita
pentru india data la 1792
de catre hatmanul NeculaT Hangherliul
si Banul Lupu Bals
si reinoita prin conventiune incheiata
la 25 Noembrie (7 Decembrie)
1887 incepind de la
curmatura dintre muntele Tableul-Mic
si Obcina-Albiilor si
trecind pe la virfurile Straja, Prislopul,
Preluca-UrsuluT, Piciorullui-Sfirdea
(Piciorul-luT-Svaghie)
si Piatra-Rosie, de unde se coboara
la sorginteapiriuluT Prisacuriul,
pe care-I urmeaza pana
la revársarea luT in pirtul Bistricioara.
De acolo ea urmeaza pe Bistricioara
in jos, pana la gura
piriuluT Pintecul; se urca pe
aceas`a pana la sorgintea luI,
de unde se sue la seaua Cur-
'natura - Pinteculul. Din acest
punct linia trece pe dosul pidorulul
muntelur Chencerei (Chicerul,
ChicsereT), de unde se coboara
catre E., urmind creasta
acestul picior pana la revarsarea
plriulur Bistrita in piriul Bistra ;
urmeaza pe acest din arma Orla
pana la gura piriuluT Frinturile,
de unde se urca la virful muntelar
Fagetelul (cota 1116), urmind
creasta piciorulni N.-V.
Din virful FggeteluluI, linia
merge la seaua din tre acest
mute si Muntele -Verde, de
unde se coboara la sorgintea
piriuluT Chitirigul pe care'l urmeaza
pana la revarsarea luT in
piriul Bicazul si apoT pe aceasta
pana la gura piriuluT Ticosul.
Se urca apoT pana la sorgintea
luT si de acolo merie la seaua dintre
muntele Ivanos si Floarea, de
unde se coboara la sorgintea unuT
mic pialas, care se afla la S. de
aceasta sea, urmindu-1 pana. la
revarsarea luT in &tul [vano;
merge apoT in sus de acest 046
pana la izvoral 10, de unde se
urca pe seaua Obcina-CepchesuluT.
Din acest punct, fruntaria se
coboard la piriul Ata, pe care
urmeaza pana. la punctul cotat
847, de unde se sue catre S.,
pe muntele numit Piciorul-Cherechavas,
si se coboara apoT
catre E. la &Tul Ata-Mare, pe
care'l trece si se sue, urmind
pe creasta PicioaruluT-IcoaneT, la
vtrful munteluT Toroglesul (cota
1266). De acolo, linia urmeaza
creasta muntilor trecind prin poiana
Crucea-Rosil, pana la virful
munteluT Bitca de - Piatra, de
unde se coboara la piriiasul
(cota Bratosul 840); trece dineolo

NEAMTUL (JUDET) 461 NEAMTUL (JUDET)
de dinsul si se sue pe creasta
muntelta Meleghava$ pe care
merge in linie dreapta catre
S.-E., pana la intilnirea
Bolohanosul Cu piriul Foldtisztpatak
; . urmeazä pe acest din
urma Ora la piciorul N. al
munteluT Ara-Tarcutitde unde
se sue urmind pe creasta acestuT
picior, la virful acestuT munte
(cota 1372). De acolo, urmind
mere' pe creasta, se coboaa
in directiunea S. 011ä la piriul
Tarcuta (cota 007), pe care'l
trece spre a se sui din non pe
creasa si de acolo pe virfurile
muntilor Grindusul (Tarhaoasul)
si Ciudomirul coborind la sorgintea
piriulul Ciudomirul, pe
linia hotarnica a jud. Bacla.
La S. se margineste cu jud.
Baca('; la E., cu jud. Roman si
o parte din jud. Suceava ; la N.
cu jud. Suceava, prin liniile conventionale
dintre judete.
Forma. Teritoriul acestuf judet,
privit din inalOme, ni se
reprezinta sub o forma aproape
regulata geometria a unuT patrulater
putin inclinat spre N.-
V., cu crestetele in muntele
Streja i Tarhaoasul, al laturei
Tiansilvania; gura
piriuluf Rica (de la hotarul
despre jud. Suceava), i punc
tul de intretaere al riuluT Bistrita
cu calea feraa Bacati-
Piatra, al laturei E.
Aspectul topografic ni se infatiseaz1
sub forma unel intregi
sisteme (catene) de muntT, care
'T intretese ramurile si'sT
culmele stincoase, cu pOvirn4urT
repee, pe toata partea N.-V.,
S. si centrala, degenerind pe
nesimtitc (in forma de amfiteatru),
cu at se intinde spre E.,
in dealurT taganate, cu podise
si val inguste.
Intinderea. Jud. Neamtul, and
Moldova era impartita pe zone,
facea parte, tmpreuna cu jud.
Suceava, Dorohoiii i Botosani,
din zona I-a.
In privinta intinderiI, statisticile
sunt foarte variabile ; lucru
ce e usor de explicat din pricina
greutatilor uneT masuratoare
precise; acest judet are aproximativ
: 4I00 kil. par.
Orografia. Muntii jud. Neami
fac parte din marele masiv
Carpati si anume d6 masivul
cristalin de N.-E., cu virfurile
crestele cele maT Matte precum
si ramurile cele maT numeroase
din tot sistemul orografic
al judetelor Moldova.
Dupa modul situatiund lor,
formeaza grupele : Grin tiesuluT,
Cicul-Tarcaul si masivul Ceahca
de intiiul ordin ; apoT
muntil BistriteT, MoldoveT, ca de
la al doilea ordin ; dealurile, ca
de la al treilea ordin.
Pentru o cunoastere maT sistematia
insa if vom imparti in
urmatoarele grupe :
Grupa - Grintiesului, care
cuprinde muntii i ramurile de
munti dintre rîul Bistrita, piriul
Bistricioara i hotarul Transilvanief,
cu sistemul stincos numit
Pletrele-Rosif, care, incepind
din partea despre N. a sataluT
trecatoarea Prisacani, se intinde
spre N., pe hotar, Ora la pichetul
Preluca - UrsuluT, mdrginindu-se
la N. si E. cu piriul
Grin tiesul-Mare i sistemul muntos
Streaja (Steja) din ramura
PrislopuluT, continuarea ramureT
Grintiesul, ce se intinde de la
N.-V. satuluT Grintiesul-Mic si
a maluluT sting al plriuluT Bistricioara.
Grupa-CeahlauluT, care se
prezinta sub form5. de Mina deschisa
spre N.-V., intre piriul Bistricioara
la N., riul Bistrita la E.,
piriul Bicazul la S. si hotarul
TransilvanieT la V., cu sistemul
stincos numit Pionul (Ceahlaul),
din care se intind : o ramura
spre E., intre ptriul Izvorul-Alb
Piriul-SeculuT, pang In malurile-Bistritei,
linga satul Izvorul-
Alb ; doul spre N.: Ramura
Firtigilor, intre piriul Izvorul-Alb
si piriul Boura-FirtigiT, i ramura
Duraul, continuata spre N., cu
ramura Rapciuner ; o ramua spre
V., numita Magura (Hegesul),
Cu un capat spre N. ce se intinde
Oa. la satul Bistricioara
la imbucatura piriuluT Bistricioara
cu Bistrita i unul spre S., care
se bifurca in alte cloud ramurT
mal mid : Arsita, recurbata spre
N., pana aproape de Ticosul si
Tabla, spre S. pan5. in apele piriiasuluT
Bistrita (in dreptul pichetuluf
Dealul-Tablel) ; trei ramurT
spre S., intre piriul Bistra-Mare,
Bistra-Mia, piriul Neagra,
piriul Neagul.
Grupa-TarcauluT, care cuprinde
muntiT dintre 04'111 Bicazul,
hotarul TransilvanieT, hotarul
jud. Bacati i riul Bistrita,
cu ramurele :
Magura- omuzuluf care incepe
de la S. de satul Ticos (albia
Bicazului), si se intinde in
directiune spre E. pana in albia
piriuluT Tarcaul, printre afluentil
acestuia: Piriul-Petrel si Piriul-
CheeT, despartia in mar multe
ramurele : Piciorul-FasineT, spre
N., pang. in dreptul satuluT Marceni
(com. Bicazul) ; Ata, p6.131 in
hotarul TransilvanieT, unde e
pichetul cu aceeasT numire ; Criva,
din Piciorul-FasineT, spre
E., printre piriul Frasinul i Piriul-BatrineT,
pana in apele piriuluT
Tarclul.
Culmea-Tarcluluf, care se desfasoara
din dreptul satuluT Taraul,
(sail ma! bine zis prin gura
&lulu! Taraul si riul Bistrita)
spre S.-E. pang la hotarul
jud. Baau, cu ramure secundare
ce seintind aproape mal
toate perpendicular.
Laptoacele, intre 0611 Manes-

NEAMTUL U UDET) 462 NEAMTUL (JUDET)
te si piriul Laptoacele, panä in albia
piriulur Tarclul; Gosmanul,
mar spre S., filtre Piriul-Parulur
si Piriul - Murgoclulur; lar spre
E. (de culmea Tarcdulur): Mi-
15.estea cu Harmanul, spre N.
si Cernegura spre E.; Dopelul
ce incepe din partea de E. a
obirsier plriulur Laptoacele si se
intinde in linie aproape dreaptil
spre E., intre piraiele Calul si
lapa terminindu-se in apropiere
de satul Calul prin ramura de
muntl numita a Ieper.
Din dreptul ramurer Gosmanul
se intind 2 ramurr: una din
fata Obirsier Piriulur-Parulur, intre
pirlul lapa si Pirlul-Nechitulur,
numita Profirul, care, catre iz
vorul piriulur Mastacanoasa, se
bifurca In alte doua ramurr se
cundare (Alunisul prelungita cu
Negulesti, intre 1:41.11 Mastacanoasasi
lapa, si Nechitulur, intre
piriul Mastacanoasa si Pirful-Nechitulur);
lar cea de a doua,
din dreptul izvorulurpiriulur Murgociul,
intre piriul Nechitul si
&tul Tazlaul, numita Magura-
Stridinilor, care se prelungeste
din dreptul piriulur Radia cu dealurile
: Scaunele, Catinul, Iurcani,
Dragva. Chiar de la capatul despre
S. al culmer Tarcaul, se intind
ramurile Pretrer (Pretroasel), si
oimulur, si mar spre E. de acestea,
ramura Tazlaulur cu alte
ramurr secundare si tertiare cu
carl staa in legatura.
di Grupa-Hangulur cuprinde
top' muntif cu ramurile ce se
prelungesc de la hotarul jud.
Suceava, intre cursul riuluT Bistrita
(de a stinga), piriul Craclul
si podisurile de la V. riuluT
Moldova (a se vedea impartirea
muntilor din judet pe grupe la
numirele respective).
Regiunt. Solul jud., dupa structura
geologicd, apartine aceluiasr
strat geologic, care s'a ravinat
prin actiunea erosiva a cursu-
rilor de apa cuprinse in regiunea
dintre Prutul si zona mun-
Olor. Acest strat se prelungeste
pana in Muntenia unde se confundä
cu zona sesulur, saa c 1
terasa Danubiana.
In general aicl sunt dota re
giunr: a muntilor si a dealurilor.
Linia de despartire a muntilor
de a dealurilor se poate considera
aceea care uneste orasul
Piatra cu Secul si Baia (din
jud. Suceava); la E. acester linir,
drumurile se inmultesc si
pun in comunicatiune, peste dealurr,
valle Bistriter si Moldovei
Hidrografia. Judetul Neamtu
este strabatut de o multime de
ape curgatoare. Cea m tr mare
parte irisa o formeaza suvoaele
(puhoaele) ce se scurg de pc
muntl pe urma ploilor, orT a topire!
zapezeT; unele dintre aces
tea de multe orr sunt de istov
secate, si mar nicr nu asa urma
de existenta lor pe timpul calduros
al verer; in general irisa
toate sunt raped, limped si red.
Dupa chipul cum se distri
buesc in curgerile lor, putern
grupa toate apele acestur judet
in trer basenurr, si anume :
Basenul oriental, saa basenul
Moldover, cuprinzind toate apele
carT izvoresc din ramurile dc
muntr si dealurr ce sunt in partea
de V. si N. a judetulur, pre
cum din : ramura muntilor ce
formeaza hotarul despre jud. Suceava;
ramura muntilor Procovul,
Plesa, Halauca, Oglinzi, Corojenilor,
cum si apele care izvoresc
din ramura muntilor Petru-Vodd,
Domesnicul, Magura-
Agapier, Varaticul, din dealurilc
Cracloani, Grumazesti si Radeni,
ce marginesc acest basen
catre S.
Cele mar de capetenie ape
sunt : riul Moldova, cu afluentil
Neamtul si Rtwa.
Basenul central, sati basenul
Bistriter, care este marginit la
E. de culmea muntilor Bistriter
Moldover; la V. si S., de culmile
Ciculur, Hausulur, Gosmanulur
si Tazlaulur-Mare.
Cima estica a basenulur Bistriter,
care se confunda cu coasta
eT estica, este foarte repede si
insoteste de aproape cursul /l'ulur
*pana la Piatra, lar de aci
in jos dealurile se sfarima si se
departeazd de ria. Cima vesticà
si sudica a basenular acestuT
ria este accidentata de masivir
GrintiesuluI, Ceahlaulur si de
fata de N. si de E. a muntilor
Tarcaului ; acestr masivr sunt legatT
cu culmea centrala a Carpatilor
prin : culmea dintre piriul
Bistricioara si Piriul-Negru,
a Heghesulur (Ceahlaul-cu-Gherghine)
si a Hausulur (Tarad
cu Cicul).
Cu toate cd panta generala
a cliner vestice este mult mar
dulce de cit cea estica, masivil
Grintiesulur si Ceahlaul, avind
punctele lor culminante foarte
aproape de Bistrita, rezultd o
Inclinare foarte mare a pantelor
care-i marginesc spre Bistrita ;
crac! scurtr si inaltr strimpteaza
valea acestur ria, transformind-o
intr'un adevarat defilea pana aproape
de orasul Piatra.
In fundul acester val inguste
curge riul Bistrita, a carta albie
variazä in largime de la
50 70 m. Adincimea sa este
foarte variabila, de la 1 m. so
cm. la 3 m, pana la Piatra, si
de acolo in jos nu se coboarä
niel-o-data sub 1 metru. Inclinarea
pana. la Buhusi a albier
este de 4 Da. pe kil. si aceasta
face din Bistrita riul cel mal
torential si mar puternic al masivulur
oriental al Carpatilor (precum
zice si Cantemir : Bistrita
este atit de rapede, In cIt cele
mar mad petre le surpä si le
duce cu sine). De la Buhusi in

NEAMTUL (JUDET) 463 NEAMTUL (JUDET)
jos irisa, panta BistriteT se mar
modereaza, ajungind 1 111. 07
pe kil.
Acest ria este cel mal bogat
in afluentI si formeaza cel mal
mare basen al judetului (v. Bisfrita.,
tia, vale, la lit. resp.).
Basenul inferior, saa basenul
TrotusuluT, ce apartine in intregul
salí clinel orientale a Carpatilor,
coprinzind clina sudica
a munteld Tarcaul, adica unja
de despartire a apelor sale de
ale basenurilor circumve-cine, urca
culmea Tazlaulur, din dreapta
ptriuluT cu acest nume, apoT pe
aceea a Gosmanulur, care margineste
la N. sorgintele Tazaelor
si AsAuluI, culmea HausuluT,
alpoT catena centrala a
Carpatilor, fiind cel mal sarac
in ape dintre basenurile precedente.
Panta de inclinatiune pe care
curg piralele este foarte ingusta
si marginita de aproape la N.
de ramura muntilor Magura-
Stridinelor si Scaunele; la E.,
de ramurile Catinul, Dragva si
Lingurari ; la V., de ramura
Tarcaul cu sub ramurile el*: Paramistea,
Tapul, a- oimulur, si
de ramura Tazlaul, cu sub-ramurile
: Cociorva si Nacladul.
Cel mal insemnat Orla din
acest basen este Tazlaul.
Geologza. *In straturile ce formeazä
terenurile acestuI judet
se cuprind aluviunT modernc
carl se afla mal pe toate albiile
rlurilor, ocupind o suprafata des
tul de mare pe Bistrita, de la
satul Roznovul pana la varsarea
el in Siret, si pe riul Neamtul,
de la Tirgul - NeamtuluT, pana
la varsarea lui in riul Moldova.
Grupa cuaternara salí delu
vicä e reprezintatd prin petris
si nasip la baza si argil galben,
maT mult saa maT putin nasipos
la partea superioara, formind terate.
El se observa. in urmátoa-
rele regiu ni : intre piriul Neamtul,
de la Tirgul-Neamtulul, pe Orla
in jos, pana la limita cu jud.
Roman si piriul Cracaul, pe
pida in jos spre S., pana. la
varsarea luT in Bistrita ; la Roznov,
pe de o parte, lar pe de
alta parte, intre riul Bistfita ;
de la Piatra in jos, spre S.,
pana la Buhusi, la hotarul cu
jud. Roman, si piriul TazlauluT,
insa numaI in partea cuprinsa
intre acest piria si fin' Bistrita,
de la satul Tazlaul pana la ho
tarul jud. Bacaa.
Sistemul miocen in localitate
este destul de bine reprezentat
si se caracterizeaza prin etagiele
gipso-rnargoase, cu alternante de
argilurT salifiere, nasipurT si greziuri.
Argilurile salifere, carI cuprin d
chiar ctte-va strate de sare gema,
se observa pe valea Cozla, la
N.-E. de Piatra si de aci se intind
spre E., pana in basenul
piriiluT Neamtul, formind intreaga
regiune a Baltatestilor, ia:
spre V. nu apare de cit pe valea
Tazlaulur, in apropiere de
hotarul jud. despre Bacaa, la
satul Hapina, pe acest pifia.
Nisipurile gipsoase si gipsu
rile se arata in basenul piriuluT
Neamtul, la Baltatesti, in straturt
micT subordonate printre argi
lurile salifere, pe cind in basenul
piriului Tazlaul apar depo
zitele importante de gips alb
hialin (albastru) la satul Tazläul ;
ele se reazama spre N. pe sis
turile cristaline, pe ciad la S.
sunt acoperite de argile salifere.
Sistemul eocen ocupa basenul
BistriteI, de la orasul Piatra.
pe tia in sus, prin valea Tar-
&aula, pana In sus de Hangal.
la Largul, pana la Pipirigul, pc
piriul Neamtulur si pana la Baltatesti.
Ele se reazima cind pe
stratele cretacice, cind pe sis
turile cristaline arhaice.
Sisternul cretacea, format din o
succesiune de strate compuse
din grezia, sisturT si calcare, se
observa pe partea dreapta a vaeT
BistriteT, cuprinsa intre Valea-
BicazuluT si Valea-SchituluI, la
Hangul siValea-Bistricioard; iar
pe partea stinga, formeaza pe
toata partea cuprinsa intre Valea-
Larga si Valea-Sabasa, hotarul
cu jud. Suceava.
Sistemul jurasic nu apare la
s iprafata; el nu se vede de cit
In fundul vailor TazlauluI, spre
frontiera, a BicazuluI, a SchituluT
si a BistricioareI, si se compune
de grezir negricioase, cu
vine albe subtirl de calcita, de
calcare negre hidraulice si de
sisturT negre, cu vine de calcita.
Grupa arhaica este reprezintata.
prin sisturT cristaline, putin
dezvoltate; ele se liad pe valea
TazlauluT, la hotarul TransilvanieI,
pe valea BistricioareT si
pe valea Ceahlaulul ; lar la fronfiera,
ele sunt compuse din
micasisturT roscate ferug,inoase
si de sisturì negre anfibolice,
strabatute de numeroase vine
de quartit (v. studiul asupra
apelor minerale din jud. Neamtu,
de Dr. Al. aabner-Tuduri, si
osebl, in acest dictionar : Cernegura,
Doamna, Sima, Cozmita,
Almasul, Petricica, Cozla).
Botella naturale. Comisul Mihalle
de Hodocia, neobositul
muntanist, da urmatoarele deslusirT,
asupra bogatielor naturale
ce se gasesc in paturile ce for
meazá teritoriul acestuT judet :
t. Fier-piatra de formatiunea
ce a maT noua (Fer limoneux, Minerais
de fer d'alluvions ; Ra
seneisentein), compusa din fieroxid,
pamint si apa, cum si
din acid fosforic ; el se gaseste
in sirul muntilor Pingaraciorultil,
la piciorul munteluT Rachitisul.
2. Fier-piatrA galbena oxidata,
de formatiune notta (Sphaerosi

NEAMTUL (JUDET) 464 NEAMTUL (JUDET)
derit, Thoneisenstein), se afla in
bolovani marT in 01(11 Secul (la
manastirea Buhalnita) si piriul
Pingaraciorul (la manastIrea
garati); de asemenea in Valea-
Doamna, aproape de orasul
Piatra, in grosimi i intinderì
nedescoperite inca.
Carbune de pamint rasinos,
de formatiunea cea mal vechie,
(Houille Fasrig- Harzige - Steinkohle),
in calitate foarte
se gaseste in apropiere de satul
Largul si de riul Bistrita, din
sus de Piriul-Virlanului, pe mosia
Hangul ; grosimea i intinderea
straturilor acestui carbune
de pa.mint, nu s'a cercetat Inca;
se mal afld lîngä satul i manastirea-Buhalnita,
Ruga tan astirea
Pingarati, apoI mg jos de Bisericani
si anume: la Scaricica.
Sare gema (Sel gemme,Rock-
Salz, Xexaddrisches Steinsalz),
la satul Calul, Savinesti-d.-j., SArata,
Gircina, din sus de Piatra,
la Baltatesti, Neamtu. (Nemtil.
ati lucrat baile in acestT munti.
Asemenea pe linga Neamtu, era
o oca de sare, care de sigur,
zice Hodociii, ca in veacul al
XII-lea a fost desfiintat prin invazia
Tatarilor, in care . epoca
ramasita de Cumani ati paräsit
pe atuncI Moldova, spre a se
statornici in Ungaria).
Matra acra, (Schiste alunifere,
Alaun slate, bitumineiser
Alaunschiefer), se gaseste in
sena puturoase, atit din jos de
manastirea Bisericani, cum si in
valeaTarcaula, din sus de gura
pirlulu Bolohanosul. Aceasta piat'A
de la Bisericanie pentru pro
ducerea petrel* acre si a vitriolului
; e nemerita acea de la
Tarcdul pentru producerea uneI
pietre acre foarte curata i buna
pentru boale, medicarnente, fabrica
de hirtie.
Micasiste (mica slate, Glimmerschiefer),
se compun din gli-
mer (talc), in o textura aschloasa,
coprinzind in launtru simburr
de silicium ; se gasesc in muntif
din apropiere de satul Calul.
Pleura., gaz, se gasesc in
izvoarele de pe mosia Doamna.
Burcut (borviz), se gaseste
la multe localitatf, mal ca seama
la Terjoasa (spre hotarul despre
Transilvania), la satul Mastaca
nul din pl. Bistrita, si pana si
in apele riului Bistrita.
Ape minerale. Sursele minerale
sunt forte multe in acest
judet, i anume: la Cozea (linga
Piatra), Baltatesti (statiune balnearl),
Manastirea - Neamtuld,
Vinatori, Oglinzi Tirgul-
NeamtuluI,Tazlaul, Han gul, Ciu nngi,
manastirea Horaita, Darmanesti,
Tapa, Pingarati, Streja,
Gircina, Tarcaul, Bistrita, Prisacani
(v. ac. numit1).
Producliunea. Produ cti u n ele
judetulta sunt: paclurI, cereale,
rachiurl, animale; producte animale:
piel tablcite, netabacite,
lina, set', unt, brinza ; ape minerale,
cariere de piatra, cariere
de var, iar sursa bogatier sunt :
industria fabricelor, stabilim entele
de bE, productele cerealelor,
vitele, comerciul de cherestea
carierele de piatra.
Agricultura, inainte de 1830,
avea in acest judet, o intindere
foarte restrinsa si o productiune
din cele mal neinsemnate ; pe
acele tupan i multe din podisurile,
valle, dealurile i alte
locurI, carI azta-zi sunt si formeaza
holdele de aratura, erat
acoperite unele cu paclurI si
codri nestrabatuti, altele cu huceagurI
si spinisurI, si multe
serveari numai pentru p4unarea
vitelor.
De la acea data insd, avintul
agricultura creste, fie din pricina
inmultira populatiuneI fie
din faptul ca incepuse a se
cauta productele in strainatate,
asa ca in anul 1860, se cultiva
cereale (impreuna cu leguminoase,
oleioase), pe o intindere
de 26366 ala 43 prajini,
ceca-ce in raport cu populatia
dadea 4 flIcI 5 prajini de fiecare
locuitor.
Pe o intindere de 10993 hect.
50 arii (a imasurilor), cresc azI
(1900: 13696 cal, 74495 bol
bivoli, 120427 o!, 736 capre
si 36408 porci.
Sunt in acest judet 26957
posesori de vite.
Odinioara acest judet era renumit
prin hergheliile sale numeroase
i prin specia de cal
aa numiti de munte.
In comuna Buclésti-GhicaI se
cresc i intretin bol i vaci de
rasa. sviterana i olandeza.
Su nt trer herghera miel' de cal :
una in Budesti-GhicaT, a doua
in Margineni si a treia la MInastirea-Neamtulut
Printre animale salbatice insemnam
: lupi, vulpi, mute salbatice,
linxul (risul), caprioare,
cerbi.
LocuitoriI posea 10314 stupI
cu albine.
Industria. Judetul Neamtulur
este unul din cele mal bogate
In fabricI de variabila productiune.
Dintre cele mal insemnate
citarn : 2 fabrici sistematice
de postav, ale mostenitorilor
coloneluluI Alcaz ; i fabrica de
sucmane i postav a d-lui C. A.
Griilich & ; i fabrica de postav
i sucmane usoare (amestecata
de tina si par de vaca) a
d-lui Lippa Juster ; i fabrica de
crocmala (scrobeala); i fabrica
de bete de chibriturI; I fabrica de
c.le pentru ciubote, de cherestea,
de chibrituri i off-ce fel de constructiuni
; i fabrica de bere;
fabrica sistematica pentru facut
grisa, MinA, pida, in urbea
Neamtul; 5 fabrice sistematice de
rachiti, spirt si cite-va ordinare,

NEAMTUL (JUDET) 4(15 NEAMTUL (JUDET)
,
Cu cite un cazan ; 3 fabricT de
sapun, in Piatra ; 7 fabricT micT
de dubalarie ordinare, in Piatra;
peste 180 de tesatorii de sucmane
; tesatoriT de saiac ; 2 tipografil
; 1 fabrica de vasatorie
In metalurf; 1 fabrica de coltunT
(ciorapl) ; fabricT miel de
extras ole- iti (numite teascurT).
Mara de acestea exista industria
primitiva: olaria (in Galul,
Dobreni), butnaria, rotaria,
caratasia.
Industria manuala : rogojinT,
cosurl (de nuele si pae), scaune.
Industria exploatativa : vararii
(la Socea, Calul lapa, Horaita),
cariere de piatra (la TazIAA,
Petro-Dava, Tapa); pacura, gaz
(Doamna) ; ape minerale, fabrice
de abur, pentru cherestea
(la Hangul, Almasul, Negulesti)
si peste 129 herastrae ordinare,
purtate de apa.
Populatiunea. LocuitoriT judetuluT
sunt in numar de 146894
suflete (anul 1899), dintre carT:
72637 barba i 74257 femeT ;
126780 ortodoxT, 16543 mo-,
zaicT, restul de alte religiT.
In 1859 populatia era de
114065 locuitorl ; in 1894, de
139159 locuitorT.
*tia carte 24602 persoane.
Cultul. In tot cuprinsul judetuluT
se afla. 219 bisericT3 si o
capela intretinuta de Episcopia
Sf. Spiridon.
La aceste bisericT, deservesc
200 preotT, 17 diaconf, 264 clntaretT,
17 eclesiarhT (impartitT in
137 parohiT).
Pe Fina bisericf, mar sunt t I
manastirl si 17 schituri (din carT
5 pentru maice), cu 354 de monahT
(calugari), 54 fratT ; 864
malee (calugarite) si 162 de surorT.
(In Horaita, 27 monahT
li 2 fratT ; la Bistrita, 5 monahT ;
la Pingarati, 2 monahT ; la Tarcaul,
12 monahr si 2 fratT; la
Buhalnita, 2 monahT ; la Du-
11111, 15 monahT si 5 fratT ; la
Dumbravile, 4 monahT ; la Tibucani,
4 monahT si 4 fratT; la
Tazlaul, niel un monah ; la manastirea
Varaticul si schitul Valen',
463 malee si 98 surorr ; la
Agapia, 355 maice si 61 surorT;
la Razboeni, 25 malee si 3 surorl
; la Almasul, 13 malee).
Venitul fonciar anual al paminturilor
ce apartin bisericilor
se arca la cifra de 53253 leT
92 banT.
Nurnärul total al scoalelor
primare publice, de ioate gradele,
cornptindu-se si acele din
orase, se urca. la 89, afara de
3 pensionate private.
Dintre scoalele publice primare,
78 sunt rurale cu 78 invatatorI,
2 invatatoare si o populatie
scolara de 9287 elevl,
12 coll sunt urbane cu 1591
elevI.
Cea maT vechie, a fost scoala
particulara Nanu, infiintata
la 1835 in orasul Piatra. La
1840 se infiinteaza cea india
scoala publica ; la 1842, se pune
temelie pentru zidirea scoalel
No. i din Piatra, si la 1850 se
sfirseste; la 1850 erad cite-va
scolI si pe la sate (vezT Dobreni,
sat) ; la 2 Noembrie 1883
s'a terminat cladirea scoaleT No.
2 (din Piatra), dupa planul arhitectuluT
M. Toni, cladire ce
costa 70000 de lef (aceasta scoala
s'a infiintat inca de la 1859 ca
scoall privata, sub conducerea
preotuluT N. Ionescu).
La 1869, s'a infiintat gimnaziul
clasic, care la 1883 s'a
transformat in real si aztazT are
¡o profesorf, si o populatie de
120 elevI.
Impärfirea administrativa :
Judetul Neamtui se imparte in
3 plasT unite (mar inainte eran
5 pitas") si anume :
r. Bistrqa, Cu 12 comune, I
tirgusor si 57 sate (cAtune).
3. I iatra-Aluntele, CU 21 comuní*,
2 tirgurT si 149 sate.
3. Sus Mijlocul, cu 19 comune,
2 t'irgue li. 121 sate.
In total 52 comune, 5 t'irgue
(2 urbaRe) si 327 sate.
Tirgul-NeamtuluI cuprinde 8
mahalale; orasul Piatra, 9 suburbiL
Imptir firea financiará'. Veniturne
banestl ale judetulur se
percep de catre un casier general,
cu resedinta in urbea
Piatra, ajutat de perceptorif cu
agentif lor, impartitT in 27 circumscriptiunT,
carT cuprind urmAtoarele
comune:
Circ. I, com. Buhusu!.
Circ. II, com. Silistea.
Circ. IH, comuna Podoleni si
Costisa.
Circ. IV, com. Roznovul si
Zanesti.
Circ. V, com. Socea, Radiul
si Cindesti.
Circ. VI, comuna Mastacanul,
Borlesti si TazlAul.
Circ. VII, com. Talpa si Dragomiresti.
Circ. VIII, com. Margineni.
Circ. IX, com. Calul-lapa si
Vinatoridiumbrava-Rosie.
Circ. X, com. Doamna, Vadurile
si Pingárati.
Circ. XI, com. Bieazul.
Circ. XII, com. Hangul si Buhalnita.
Circ. XIII, com. Bistricioara,
Calul si Calugareni.
Circ. XIV, com. Bodesti-PrecisteT,
Gircina si Dobreni.
Circ. XV, com. Piatra (oras).
Circ. XVI, Baltatesti, Filioara
si Cracloani.
Circ. XVII, com. Grumazesti
si Humulesti.
Circ. XVIII, com. Petricani
si Uricheni.
Circ. XIX, com. Timisesti si
Raucesti.
Circ. XX, com. Pipirigul si
Vinatorif-Neamtul.

NEAMTUL OUDED 166 NEAMTUL (JUDET)
Circ. XXI, com. Neamtul (comuna.
urbana).
Circ. XXII, com. Cirligi $1
Serbesti.
Circ. XXIII, com. Cdciulesti,
Girovul si Dochia.
Circ. XXIV, com. Uscati.
Circ. XXV, com. Bozieni si
Birgloni.
Circ. XXVI, com. Pastraveni.
Circ. XXVII, com. Budesti-
Ghical.
Impeïrfirea militareY. Judetul
Neamtu face parte (1892) din al
IV-lea corp de Armata (a caruia
resedintá este in orasul Iasi), Brigada
XV (cu resedinta la Bac531),
cu armata teritoriala, Regimentul
15 DorobantT, din care
Batalionul I are resedinta in
orasul Piatra si Batalionul II in
Tirgul-Neam tulu T; lar compani ele
atI resedinta In: com. Roznovul
(compania I), Piatra (compania
II), Bicazul (compania 1II),
Tirgul-NeamtuluI (co mpan i a VI),
Filioara (compania VII), si Bozieni
(compania VIII).
Tot in acest judet, in orasu].
Piatra, se afla resedinta escadroanelor
3 si 4 de calara.
Ilfofille Statulut din acest judet
sunt: Botesti, Bircul - Gosmani,
Borlesti, Branistea si Vadurelele,
Calul-lapa, Grasi cu trupurile,
Inconjuratoarea - ManastireT-Bistrita,
Munti, cu catunele
Galul si Pipirigul, Oslobeni, Ocea-
Blebea, Petricani, Raucesti si
Oglinzi, Sarata-Varaticul, Sacalucesti-Topolnita,
Timisesti, Tb.pesti,
Vinatori, cu catunele, Tirgul-Neamtu-Vindtori,
Sarata-Pin-
Oral, Inconjuratoarea-ManAstiref-Pingarati,
Savinesti, Taran!,
Inconjuratoarea-Man AstireT- Tazlaul,
Almasul, Buhalnita, Cracaoani,
Vadurile si Gircina cu TatArusul.
Proprietatea fonciard. Dintre
locuitoriT improprietaritT in 1864,
sunt inca 6904 carT traesc Oil
stapinesc singurT locurile Inca
pana azta-zT; 5826 de locuitorr
carT stapanesc, ca urmasT, locurile
celor improprietariff in acel
an ; 32 de locurT ati fost parasite
de catre cer improprietaritl ;
92'/2 de locuri ail fóst ocupate
de catre altl satenT; 46 de locurl
aii ramas in stapinirea comun
elor.
Dintre locuitoriT Improprieta.riti
in 1878 sunt azt5.-if 1971
carl traesc stapinindu-sT locurile
date ; 530 staptnind locurile ca
urmasT, 88 de locurl parasite;
93 ocupate de catre altiT ; 82
locur1 stapinite de diverse comune
; 3957 de locuitorT, carl
de si insuratl si cultivatorT de
pamint, n'ati 'lid un prilej de
mostenire pe urma legiuitorilor
parintl.
Serviciul sanitar. Personalul
medical din serviciul judetuluT
se compune din : i medic primar,
4 medicT de plA§I, 2 vaccinatorT
si 15 moa.se.
In privinta serviciuluf obstetrical,
judetul este impartit in
15 circumscriptiunI compuse din
3-4 comune, avind fie-care o
moasä Cu resedinta in interiorul
acestor circumscriptiunT.
Distribuirea de medicamente
se face de catre mediciT de
plasT (in judet), din farmaciile
lor portative aprovizionate cu
medicamente in comptul judetuluT.
Ajara de aceasta pe la
fie-care comuna rurala se aflä
cite-o farmacie ruralä cu medicamentele
cele mar uzuale, aprovizionata
in comptul comunelor,
lar in orase sunt 4 farmaciT marl
(2 Piatra, I Buhusi, i Neamtul)
osebit de i la Baltatesti si i la
Manastirea -NeamtuluT. Spitalul
rural e acel de la Roznov.
Drumurt. I. Calea ferata: Piatra-Bacati,
formata din o singura
ramurd, care pleaca din
marginea spre S. a orasuluT Pia-
tra, si se pune in legatura Cu
linia larga a celor-l'alte cal ferate
romine prin punctul Bacan.
Aceasta linie este construita
in baza legeT din 15 Maiii 1882
si pusa in exploatare la Octombrie
1885, subventionata fiind
pe timp de ro ani de catre judet
cu cite 20952 leT anual.
Debuseurile pentru transpon
turT se fac prin 4 garI: Piatra,
Roznov, Podoleni si Buhu.si.
Intinderea linieT in jud. Neamtul
e de 50 kil.
La 20 Martie 1885, s'a votat
legea prin care s'a declarat de
utilitate publica constructiunea
uneT alte liniT, irisa tot pe baza
de cale ingusta, de la Piatra la
Taren; studille sunt facute inca
din 1885, insä constructia nu
s'a inceput, cu toate acestea,
din initiativa a proprietaruluT mosieT
Hangul, d-nul Gh. Ciuntu,
s'a construit si pus in circulatie
de la 1889 pe cuprinsul aceleT
mosiT 15 kil, de cale ferata.
§oseaua nationala Tirgul-
Nearntul-Criste$ti, peste riul Moldova
(lungime 26 kil. 165 m.).
Soseaua nationala mixta
Buhusl-Piatra-Prisacani (in total
peste 122 kil.).
Soselele judetene : Piatra-
Neamtul, Platra-Roman, Piatra-
Iasi, Dobreni-Moinesti, Buhusi-
Roman, (162 kil. 571 ni. de la r
Septembrie 1887/88).
Soselele vecinale : Tupilati-Neamtul,
Agapia-Varaticul,
Neamtul - Manastirea - Neamtul,
Bozieni-Climesti, Tupilati-Talpa,
Pipirigul-T.-Neamtul, T.- Neamtul
-Oslobeni, Bodesti-Precister-
Corni, Talpa-Bozieni, Talpa-Dragomiresti,
Grasi-Uricheni, Piatra-Margineni,Mandstirea-Neamtului-
FeredeT, Pipirig-Petru-Voda,
(239 kil. 974 ni.).
osele comunale (v. in parte
la comune) peste 400 kil.

NEAMTUL (JUDET) 467 NEAMTLTL
7. Drumuri naturale : (ved
la conq. in specie).
Drumurr de ape servesc riulurile
Bistrita, Bistricioara i n
parte Bicazul, pentru transpon
tarea cu plutele a lemnArii'or
si diverselor proclucte.
Locurt istorice. Locurile istorice
din jud. Neamtu sunt:
RAzboeni, Cetatea i mändstirea
Nearntul, rnArastirea Secul,
mAnIstirea Agapia, mAnAstirea
Hangul, mAnAstirea TazIdul,
mAndstirea Bistrita, Piatra,
jesti, mAnAstirea Bisericani, Oglinzi,
Buciulesti (unc/e se afla
un deget al sf. Paraschiva, moastd
ce se gAseste la sí. Trei-Erarhi
din Iasi) mAnAstirea PingArati,
Petro-Dava, Bitca-DoamneT, Palanca
Almasul ; Davideni (in sinterimul
bisericeT de acolo s'a gäsi t
o plata mormintalA cu inscriptiunea
slavonl de la anul 1606
1607, ridicat5. de Teodor Bou
infrumusetatl de fiul acestuia
Stefan Bou); S erbesti (unde se
afil o bisericä zidit5. de Vasile-
VodA, la 16,37); Bodesti-PrecisteT
(o bisericA ziditA de familia RacovitA,
la 1650); Grumdzesti, MdscAtesti
(biserid zidite de Stefancel-Mare);
Crivesti (acest sat, care
acuma face parte din jud. Roman,
posedl in tinterimul bisericef o
pleatrA Cu inscriptiunea slavonl
din 1647, care atestA moartea
banuluT Dumitrascu Buhusi, fost
mare visternic, intimplatd la 1647
Martie 15.
BilciurZ (iarmaroace) in judetul
Neamtu se tin in urmAtoarele
localitav:
BirgApani (la 23 Aprilie); Budesti-GhicIi
(la 20 Iulie); Davideni
(la 27 Tulle si 29 August);
Dobreni (25 Mai0); Tirgul-Neamtului
(la 8 Mala, Indltarea DommluT,
6 August si 6 Decembrie si
la fie care LunT)i Piatra (la 8
Februarie, 18 Maiti, Dumineca
Mare, 8 Noembrie, 5 Decembrie
68167. Manar Dictionar Geogralie. 1V.
si in fie-care Jol); Roznovul (la
2 Febriarie, 9 Martie, FloriT,
21 Maiti, 25 Iunie, 27 August,
2 Octombrie si 12 Decembrie);
Buhusul (in fie care DuminecA) ;
Talpa (29 Iunie); Bozieni.
nanitslirilor din vech:me.
I tainte de secularizarea
averilor lor, mAnAstirile din acest
judet erati foarte bogate, prin
diferite daniT de mosil, sate.
Astfel, m5.ndstireaNeamtul poseda
: Boboesti (jud. Nearntu,
inchinatd starea I) ; Bliceni (jud.
Roman, st. I); BAlosesti (jud.
Roman, inch. st. I); BAltati
(lud. Iasi, partea cuvenitA luT
Bas-Ceaus a cumpArat-o mAnAstirea
Neamtul cu 8 galbeni
falcea, la 1841, de la Vorniceasa
Maria DrAghici) ; Blebea (lud.
Neatntu, inch. st. I); Borcesti
Oglindesti (lud. Suceava, parte)
; Boroaia - Neamtulur (jud.
Suceava); BrAtesti cu Izvorul
(lud. Roman, inchinat5. mAnAstirilor
Neamtul si Secul); Bu zati
(lud. Neamtu, st. I).
MAnAstirea A gapia poseda :
BAlAseni (safi Grasi, din jud.
Neamtu) ; B5.11nesti (lid. TecuciuluT,
inch. st. Il); Boistea
(lud Neamtu).
MAnästirea Buhalnita poseda:
Bliceni (jud. Iasi); Bicazul si
Chirigul (lud. Neamtu); Buhalnita,
Izvorul-Alb i Secul (jud.
Neamtu).
MAnAstirea Bisericani poseda:
Branistea (jud. Neamtu).
MAnAstirea Bistrita poseda :
Bistrita i Plopusorul (jud. Neamtu);
Branistea (bid. Nearntu);
Braina (jud. Covurluiä); CAlinesti
satt MAgura (jud. Roman) ; Calul
(jud. Neamtu).
Asemenea mAnAstirele : Taz
ldul, VAratecul, PingArati, Secul
(v. ac. nume) poseda insemnatc
proprietAti.
Neamtul, sat, in jud. Ialontita
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. Mdrsileni, situat pe dm
pul BArAganul, la 8 kil. spre
S. de satul de resedintl si in
apropiere de statia clier ferate
Dilga-Mare.
Are o populatie de 98 familif.
Vite : 240 boT, 187 caT, 510
oT, 15 capre si 151 porcT.
Neamtul, com. urb., jud. Neamtu.
VezT NearatuluT (Tirgul-).
Neamtul, ceta/e, jud. Neamtu.
Vezi NeamtuluT (Cetatea-).
Neamtul, jud. Neamtu.
Vezi NeamtuluT (MAnAstirea-).
Neamtul, ino,cie, fiirA sat, in jud.
Neamtu, com. Vinátori-NeamtuluT,
pl. de Sus-Mijlocul ; are
o pAdure de 2964 pogoane,
1ingA m5nAstirea cu acelasT nu
me, Inco nj urAtoarea-MAnAstireT-
Neam tul.
Neamtul(Tirgul-cu-VinätoriI)
mofie,jud.Neamtu, care, afarA de
locul ce apartine vetreT Manastiref-Neamtului,
este arendatä
de stat Cu 24210 leT anual.
Neamtul, munte, la E. de com.
Predealul, plaiul Pelesul, jud.
Prahova, situat intre Valea-TurculuT
(N.), Valea-Stever (S.), muntele
Turcul i pirita Azuga. Este
proprietatea Eforid Spitalelor
Civile din Bucuresti.
Nearntul, dealurt, situate in ramura
Oglinzi, com. VinAtori-
Neatntul, pl. de Sus-Mijlocul,
j id. Neamtu.
Neamtul, proprietate a Eforier
Spitalelor Civie din Bucuresti,
pendinte de m5.nAstirea Coltea
dio /31curesti, cotn. Predealul,
plaiul Pelesul, jud. Prahova, si
60

NEA v1TuLtif (CETATEA-) 468 NEAMTULtlf (CETATEA-)
care, impreuna Cu mosiile Ceausoaia,
Unghia-Mare i Pristolul,
de pe Doftana, are o intindere
de 6o6 hect. si se arendeaza cu
2250 le anual.
NeamtuluI(Cetatea-), mine de
eetate, in jud. Neamtu, com. Vinatori,
pl. de Sus Mijlocul, situate
spre V. de Tirgul-NeamtuluT,
pe partea dreapta a drumului
ce duce catre manastirea
Neamtul, pe culmea une ripi
muntoase, intr'o pozitiune foarte
strategica.
Spre N.-E. si V. se ridica
dealurT in forme de piramide, acoperite
cu padurT, lar in partea
despre S., e ripa dealului care
pare a fi continuarea zidului cetate'.
Mergerea la cetate pentru ca-
15.torul pe jos e foarte anevoioasa.
; ea toate acestea, pe poteca
ce duce inlauntrul casteluluT,
se mai zaresc inca urmele
serpuitoare ale unuT drum astupat
irisa acum.de multime de bolovanT
i daramaturi. Zidurlle asezate
pe niste temenl prea solide
sunt construite de piatra de granit
alba, verde, rosiatica, i sunt de
o foarte mare grosime. In spre
partea 'Erguid sunt intarite
sprijinite prin sase picioare inalte
si solide.
In launtru, se vede o curte
spatioasa, de forma pAtrata, acoperita
cu ruine, si, pe unele
locuri, subterane adinci, acum
astupate. Traditia spune cä in
mijlocul curtel ar fi fost o
tintina., ce prin o subteranA, conducea
arara din cetate. Tot in
launtrul cetatif a fost si o bisericuta.
zidita de tefan-cel-
Mare.
Daca ne coborim catre obirsia
istoriculuT acesteT cetati, gasim
in diferite cronice, ca. ea
poarta pe uniera seT multT si
incercatI ani.
Pe la 1200, oardele atare
ale Cumanilor, incuibindu-se in
Moldova, navaleati mereti in
Ardeal si de acolo in Ungaria.
Din aceasta pricina pe la 1 2 10,
regele maghiar Andrea II chiama
In partile noastre pe cavalerif
TeutonT (o ceata din ordinul
Ioaniti sati eavalerT de Malta),
opunindu-T invaziuner paginilor.
Stabiliti un moment la Nordul
MoldoveT, noiT veniti ridica ad,
chiar in mijlocul Cumanilor, o
formidabila cetate ; si daca mi
armele inatnicilor, cel putin disgratia
curtiT ungare, iT forteazä
peste putin, campe la anul 1220,
a parasi acest avut tarim de
cucerire; in aceasta privinta este
chiar o bula a papel Grigore
al IX-lea, catre regele maghiar
Bela IV, fiul luT Andrea H, cu
data din 1232, mustrindu-1 pentru
alungarea ordinuluT cavalerilor
teutonicT din partea Transilvania',
pe care le-a fost
tatal «Dupa ce
tatal sda Andrea, printeo pioasa
libertate, daruise Teutonilor
tara BirseT, el aa cheltuit mult1
banT, cu destula muna si val-sare
de singe, pana aa construit
acolo cinc! cetatl, pentru ca sa
o poata cultiva si Intári, fiind
In calea Cumanilor, carT intrati
eseati printeinsa in desele lor
navalirl asupra regatuluT unguresc
; i macar ca regele luase
inteun rind 'napa de la dinsiT,
totusT la urmä iardsT le-a intors-o,
dupa cum era dator, ba
inca, drept indemnizare de pagube,
le-a mal daruit si peste
munti o parte din Cumania, unde
numitiT cavalerT i magistrul lor
ati ridicat o cetate foarte tare,
lar CumaniT speriatT i intristatT
pentru aceasta, ati adunat o
oaste nenumarata, atacind pe
cavaleriT, stabiliti in acea parte,
dar Cu ajutorul luT D-zea aa
fost batutT i fugaritT Cu spaima,
unir chiar inchinindu-se
cavalerT i botezindu-se d'impreuna
cu muerile i pruncil
lor 2. (v. B. P. Hasdea, studia
despre CumanT in «Columna
Id Traian 1869, No. 52
Schloezer, Gesch. d. deutschen
Siebenbilrgen», Göttingen, a.
1795, p. 482-504; «Chronik
der Komanen», a. 1061-1300;
A. D. Xenopol «1st. Rom.),
t. I, p. 130 ; Dreger, «Codex
Di plo m. ), 1708).
Crestinarea Cumanilor din aceste
partf este legata insa
prin urmatorul fapt.
Cam pe la anul 1222, se intimpla
o noua navalire a Mongolilor,
sub comanda luT Genghiskan.
CumaniT, spaitnintatT, cerura
ajutor de la UngurT, promitind
in schimb de a se erestina.
Pentru acest scop, Episcopul
Robert de la Gran, de natiune
Gerrnan, cere voe de la
papa a nu mal merge in expeditia
cruciata pentra Palestina,
de oare-ce are nevoe sd erestineze
pe CumanT,....$ in adevAr
lucrare a si fost intreprinsa
prin calugariT Dominicani.
Teodorit, unul dintre
misonarT a fost cel
Episcop de Cumania.
Sub Petre Voevod Musat,
unul dintre ceT de india principr
ai MoldoveT, de abia Cu
vre-o 30 de anl in urma luT
Drago, numele NeamtuluT ne
intimpina deja in hrisoave (v.
Hasdeti, «Archiva istorica», t.
I, p. I, p. 140).
Exista insa o marturie si maT
vechie: Un fragment georafic
rusesc, scris intr.e aniT ¡300.
1350, mentionind principalele
orase dintre Nistru, amare
Carpati, zice lamurit: «Neamtul
in munti» (v. Ap. Karmazitl,
t. I, n. 387, (A. 1st»), decT probabil
ca epoca aproximativa. a
fondatiuneT e inainte de 1300.

NEAMTULUT (CETATEA-) 469 NEAMTULUI (CETATEA-)
Cumanir n'ad prerit de-odata
cu nWerea principatulur moldovean.
Acer de pe llaga Neamtul,
s'ají conservat pana pe la
finele sec. °luid al XV-lea, de 11
cavalerir teutonicr ir botezasera
de mult in catolicizm §i de §i
Rominir par a se fi convertitT
mar in urma la ortodoxie.
Intr'un hrisov din 5 Aprilie
1453, Alexandru Vocla al doilea,
da acest nume, harazind
manastirer Probota : «pe unul
din Mari! no§tri de la Neamtul,
anume Baleo cu fiul san Dumitru
i cu casete lor» (v. «A.
1st», t. I, p. 142).
Marele Stefan repetà acea donatiune
printr'un act de 9 Tulle
r466, in care zice : «am mar dat
manastirer noas;re dintre TatariT
noWi de la Neamtu» (Arh.
stat. Bucur. Act. manast. Probota,
leg. I, No. 1).
La 25 Ianuarie 1453 (6961),
Alex. Voevod harazege manastirer
Probota pe Ruga altele,
o poiana, o pustietate pe Neamtul
cel Mare, alta pustietate ca
sa §I faca helesten i loc de varatic
i sair a§eze un sat descriindu-T
hotarul, 2 mor! i 2
locurr de mor! (Hasden, «Arhiva»
I, pag. 102).
La 6 Iulie 1466, Stefan-cel-
Mare zice ca claruqte «un Mar
al Curte! Domne*t1 de la Neamtu»,
(I, cArhiva», pag. 114).
ast-fel, in diferite ocaziuni
pana pe la ¡500, Cumanir de
amestecati cu poporatiunea
romina, totu0 se numean
tarir de la Neatntu».
Germanir s'an retras la Brandenburg
; lar Moldovenil an conservat
suvenirea ederer lor in
aceste partr, dind anticer zidirr
caracteristicul nume de «Neamtu»
(v. Hasdeil, «Cetatea Neamtul»,
in foaia «Rominismul»;
Anul I, cum i indicatiunele
aratate acolo).
Aceastá cetate a fost martura
la mar multe batar ce an avut
Rominir cu Polonir, TatariT,
Turcir, etc.
Ia timpul rdzboiulur dintre
Stefan cel - Mare i Turcr la
Razboeni, Cetatea-Neamtulur a
fost batuta de TurcI, dar neluata.
La 7107, Cetatea - Neamtulur
s'a inehinat lur Mihain-Viteazul
Vocla al Tarer-Rominqtr (vez!
Letop.).
In timpul razboiulur dintre
Vasile Lupu i Mate! Basarab,
in cetate sta inchis Stefanita
Paharnicul (nepotul tul Vasile
Lupu) cu toata averea domneasca.
In timpul lur Cantemir-Vociä,
la intorsul craiulur le§esc de
la Falcin, re$chirindu-se LO!
Cazad! i Moldovenil pribegr,
prin Tara drept jac, de 4ti ajuns
si pe sub munte, aflatan pe
fata tu! Vasile-Voda, Doamna
Ruxandra, care a tinut-o Timu§,
in Cetatea-Neamtulur, §i cu multe
muncr aU chinuit-o pentru avutie
; pe urma i-a tgiat capul cu
toporul pe prag. (Letop. cron.
Neculce).
La 7199, a doua clara viind
Sobieschi, a cuprins cetatea, puind
oastea sa (v. e. Negruzzi
«Sobieschi §i Rominir», 1684,
istoria fabuloasa a celor 19
plle0 ce aparase cetatea; idem
Cantemir, «Gesch. d. Osmanischen
Reiches», Hamburg, 1745,
pag. 740).
La 7183, in timpul domnieT
lur Dumitrwu Cantacuzen,
LcOr ce venise cu Stefan Petriceico,
aí ocupat cu wr cetatea
Neamtul crezind el astfel
vor cuceri Tara mar lesne,
ati fost sparcuitT insa in parte,
de catre Hatmanul Sandu Buhui
i Spatarul Velicico Costin,
care le tajase drumul pentru
a.§T cauta hrana.
Dumitrwu a trimes pe Panaitache
14erul Morona, cu un
agä turc pentru ca sa strice
cetatile, intre care §i Neamtul
(v. Can temir, «S cris. Mold °ver),
pag. 70. «Mar inainte era (Ceta.
tea NeamtuluT) inconjurata cu
dota zidurr i avea numar o
poarta ; lar dupa aceea, risipind
Turcir zidul cel de pe din afara,
ati ramas acum Moldovenilor
numar cel din launtru»).
La 7202, a fost pradata de
Mari, impreuna cu satele de
prin prejar (in timpul domnier
lur C. Duca).
In al 3-lea an al domnier lur
C. Duca, Moise Serdarul, care
era reiment la Cetatea - Neamtulur,
a purces spre Iai cu
vre-o 300 de pandurr, omorind
pe Cerchez Aga (un Turc foarte
bogat) i reintorcindu-se iarag
la Neamtul, pe ciad Ia§i tremurati
de frica (v. Necular Costin).
La 7207, fiind Domn Antioh-
Vocla, Cetatea-Neamtulur a fost
data din non Moldovenilor.
La 1716, a fost centrul de activitate
al revolutionarulur Stolnicul
Vasile Ceaurul, nepotul
Domnulur Gheorghe Stefan contra
lur Mihar Racovita Voevod.
(v. N. Istrate : Cele din urma evenimente
ale Cetater Neamtul,
c Calendar.» Asachi, 1847).
In timpul lui Constantin Cantemir-Voda,
§i din porunca acestuia,
s'a dat foc i a ars Tirgul-Neamtu,
trimetindu-se pentru
acest scop pe Antioh Hatmanul,
care tot °data a imprAqtiat
i pe totT Leir citT se aflan
ad, fugind unir la Cetate,
pe care lima Hatmanul n'a putut'o
lua; i ast-fel se indrepta
spre Agapia, unde eran citr-va
DraganT de la guvernatul din
Cetatea-Neamtului, i an luat-o
§i an roba pe citr an ramas
vil. Aflind Levi! de aceasta infringere
i ardere a ora§ulur,

NEAMTULIJI (CETATEA-) 470 NEAM fULUI (MANASTMEA-)
triples noua oaste Cu Zaharovski
si cu Turculet i cu Moldovela/
carl slujeati in tara Leseasca
; aflat'ati pe Antioh aproape
de Neamtul, dar ati fost
batutl si fugind el spre Cetate
aú ajuns aproape pe Turculet
Rohmistrul, ranindu-I cu milita
si luindu I rob (v. Letop.).
Din timpul luI Mihail Sturdza
a inceput, cu toate protestarile
lui Chrisoverghi (poet din acele
vremurT), a se dad= ; si din piatra
scoasa zidit foarte multe
case evreestT din Tirgul-Neamtul
chiar in zilele noastre : asa ea
asta-zI cu grea s'ar mal putea
zice (ca Sobieschi la 1691, catre
Dieta regatuluT saa) : Neamtul
este celebru nu numaI prin
fama antichitatiT sale, dar inca
prin tarja sa naturala ì artifidala
(v. Theiner, «Monumenta
Polonia», t. 3, Romae, 1863,
1). 740)-
Neamtului (Cetatea-), cetate, la
Estul com. Pleasovul, peste dea-
'u' Oltuliff, jud. Teleorman.
NeamtuluI (Dealul-), deal, se
Mande prin com. Mamornita,
apoT prin com. si mosia Pilipauti,
pl. Herta, jud. Dorohoia, prin
satul Cotul-Sanihaul, prin fata
satuluT Molnita si pe la Cotul-
Humarid, unde ridicAtura ir este
ceva mar mare.
Neamtului (Iazul-), taz, pe mosia
Vorniceni, com. tu acelasT
nume, pl. Baseul, jud. Dorohoia.
Neamtului (Mänästirea-), in4tuïstire,
situata pe valea piriuluI
Neamtul, intre muntI, com. Vinatori-NeamtuluT,
pl. de-Sus-Mijlocul,
j'Ad. Neamtu, la 440 m.
d'asupra nive/uluT Maril-Negre.
Istoricul. La 1392, parintiT Sofronie,
Pimen i Silvan s'aii asezat
ad. Stefan Voevod I, zidi
pentru dinsiT o biserica de piatra,
cu hramul InAltarea Domnu-
Id, pe local tznde astazT se afla
SI. Gheorghe, de la care biserica
se mal' pastreazd numaT un dopot
tu inscriptia anuluT 1393.
Tot Stefan Voevod I darui acesteT
manastirT si Dvoronesti,
Buzati si Fintinele.
La 29 August 1472, s'a intimplat
un cutremur foarte mare,
care a zdruncinat rati biserica,
lar calugAriT, de frica, slujeaa
intio biserica de lemn, cu hramul
Sf. Ion Bogoslavul, facuta.
de Alexandru-cel-Bun.
La 14 Noembrie 1497, Stefan-cel-Mare
sfinti biserica cea
mare, cu hramul Inaltarea-DomnuluT,
care o zidise putin mal
In sus de biserica vechTe, in
urrna biruintel ce avu contra luT
Albrect (Albert), craiul Polo:zieT.
La 1574, aceasta biserica a
suferit mult din partea Marilor
si a Turclior carI ati pradat
Moldova.
La 1671, din pricina navalirilor
si necazurilor in care cazuse
Tara, a ramas pustie
a nI.
La 1691, Lesif ara -pradat si
ati pustiit Tara; iar calugAriT aa
fost silitT a se ascunde, impreoná
cu icoana Maicel-Domnului (facatoare
de minunl), la mosia
Strimba, sezind acolo 3 anT.
La 1700, intorcindu-se calugariI
la manastire, aü gasit-o
pustie si deposedata de catre
LesT de toata averea, uricele
scrisorile imparatestl, trimise de
loan Paleologu luT Alexandrucel-Bun,
i carl se pastrati pana
atuncT ad.
La 1716, s'aa intimplat in
Tara marT turburarT din pricina
luT Frentz, apitanul Catanelor
ce se incuibase in cetatea Neatntul
si /Atea mal-1 pradaciunT.
La 1725, se zidi, pe locul bisericel
celel dintaia, cu hramul
Inaltarea - DomnuluT, de catre
Alexandru Voevod Cornea, o
trapeza, o cuhne i alte incaperl
; lar me pe urma vAzind calugariT
ca se afuma ttiserica cea
mare, ati ingrijit-o si facuto paracIis,
aü sfintit-o si i-a dat hramul
Sf. Gheorghe ; in timpul
staretuluT Paise s'a reparat acest
paraclis de Vasile Harpa, si atuncT
i-a dat numele de biserica.
La 1754, Ieromonahul Netolae
a zidit turnul, observatorul
cel mare, despre E., in coltul ziduluT
curteT manastireT, de o
constructie foarte solida ; in acest
turn s'a pastrat biblioteca
manastirel, de 1761 volume. Tot
In aceasta vreme a fAcut Ioanichie,
Episcopul de Roman, dopotul
cel mare de 1800 oca,
daruind i alte obiecte manas
tireT.
La 1759, s'a facut pentru manastire
o evanghelie (afara de
cea scrisa cu mina pe membrana
din timpul lur tefan-cel-Mare,
s't care poarta pe &risa anul
6944, de format mare, ce nu
se poate, in timpul slujbel, purta
de catre un singur diacon).
Mandstirea Neamtul are la intrarea
so, o clopotnita mare cu
7 clopote si un orologia mare;
pe sub aceasta clopotnita este
principala intrare prin tr'un gang.
Curtea este paran. i spatioasa ;
in sanga este biserica cea mare
zidita maT mult de platrä cloplita,
cu un turn mare de-asupra,
altul mal mic pe altar. Biserica
este foarte solida. Intrarea er
este prin partile laterale. In pridvor
sunt mar multe 1norminte
de starett si de mitropolitl. Usa
cea mare a bisericei este de
granit. intrind in biserica se
vede, in dosul tronuluT domnesc,
cam spre usa in partea dreapta,
mormintu¡ staretuluT Paise, organizatorul
calughizmuluT in
tara.

NEAMTULUT (MANAST1REA-) 471 NEAMTULIA (itlÄnksT1REA-)
Paise, cind a venit din manastirea
Dragomirna, a gasit aproape
de 1VIanastirea-SeculuT, linga
Säscuta, satul Fagi ; i asemenea
cind a venit din manastirea
Secului in Mängstirea-NeamtuluT
a gasit sat linga manastire, pe
care l'a mutat prin porunca luT
Const. Moruzzi, din 1780, Ian.
16, la Timisesti ; iar satul Fagi
l'a mutat la Vinatori-Neamtuld.
Catapitezma bisericer este foarte
vechTe ; zugräveala asemenea, in
cit abia se cuneaste ; se vede
irisa a a fost numaT cu aur ;
pardoseala este de caramida
rnare patrata. Toate icoanele
sunt imbrAcate cu argint si intreaga
bisericä este foarte bogat
impodobita.
Biserica sf. Gheorghe ate 3
turnulete $i e invalita Cu
; pardoseala e de caramida.
Cel mal pretios ornament este
un epitaf de catifea rosi e hieran
bogat in fire de aur. nafta d'asupra
usei este nota si nu s'a repro-
'dus pe ea inscriptia cea vechie.
In fata porteT cele' marT a m'AnastireT
este un foisor de zid, invelit
cu sindrila, In oare-care mijloc
un basen, in care parinth fa"cead
sfintirea apeT in timpul cuvenit.
La spatele manastireT este
institutul de alienati cu un spital
si o bisericuta. frumoasa. De aci
la distanta oare-care este un alt
foisor, unde se zice ca a5 stat
parintiT cu sí. Icoana, pe cind
ad adus-o din muntele unde
era ascunsä in timpul navalireT
barba' ilor.
De la manastire pana la spital,
toata imprejurimea, sunt mahalale
cu unde locuesc ealugariT.
In parte despre S., a vetrei manastireT
este o biserica mal mica
numita Ovidenia, care e rekoitil
de catre un calugar ; toate turnurile,
cum si biserica, chiar, sunt a.
coperite cu tabla alba. La E. este
biserica sf. Ion Bogoslovul ; aci
este cimitirul ; sub biserica este
subterana unde se pastreaza
oasele mortilor (v. C. Negruzzi :
Catacombele mänástirel Neamtul
(scris. VI) si legenda Calipsef
(scris. VII), mai la vale este p
curte mare in care a fost Seminariul.
Pala la 1859 M anastirea-NeamtuluT,
avind averile in administra.
tiunea sa, poseda fabricT si institutiunT;
asa avea : o tipografie
bogan.' Cu 3 teascurT si o masina,
unde se tipareail cartile bisericesti
pentru Unta Rominia ;
bogatä fabrica. de postav
de potcape; o fabrica de tabacit ;
una de caldärdrie; avea fiera:6e,
lemnarie, retarle, croitarie, ciobotarie,
mungerie ; un seminar
organizat pe 16 anT, cu cursul
primar ; o biblioteca; un institut
de invalizT si altul de allenatt;
farrnacie.
La 1864, cinc' s'ati secularizat
averile manastirelor, toate aceste
fabricT, mestesuguri si institutiunT,
prin o rea chibzuintä
neprevedere a oamenilor de
la guvernul de pe atuncT, s'ati
läsat in parasire parte, iar parte
strätnutat aiurea, a$a masinele
de la fabrica de postav
s'ati dus la fabrica d-luT M.
Cogalniceanu (azta zr fabrica
Alcaz din satul Blebea,
Nearntul); masina de tipografie,
la comisia centrala din Focsani ;
semiriaral s'a desfiintat, lasinduse
o scoala primara care a existat
pana la anul 1871.
Neamtuldi (MAnästirea-), izvoare
minerale,jud. Neamtn, la
o ora departare de Tirgul-Neam.
tul, lingl mänastirea Neamtul situate
la 470 m. inaltimea deasupra
niveluluT Maril-Negre),
com. Vinatori-Neamtul, pl. de
Sus-Mijlocul, in pOdurea dinspre
S.-V. mAnastireT.
Geolosie. Terenurile pe care
se afiá asezata manastirea Neamtul
apartin grupeT tertiare (sis
temul miocen). In dreptul piriuluT
Nemtisorul, aproape de manastire,
s'a gasit un calcar bogat
in Numuliti. Rocele sunt
formate de greziurT nasipoase
schisturi marnoase, ce se desfac
Cu multa usurinta, precum si din
gips.
Izvorul principal (sulfures) ese
dinteo sanca. de gips, in jurul careia
este sapat un basen patrat ; la
fund si la mijlecul basenuluT
se aflä o escavatiune neregulata
fäcuta in sanca. Alaturea de acest
basen s'a s5pat un altul
destinat a servi la facerea bailor
recT. Basenurile comunica
printeun canal. Cantitatea de
apa debitata de izvor intr'un
timp oare-care nu a putut fi determinata
cu preciziune, din cauza
forme neregulate a escavatiuneT
stinceT.
Proprietrig fizice i chimice.
Apa este limpede si incolora,
sdratl, raspindind un miros de
hidrogen sulfurat.
Temperatura in timpul vereT
e de 40 C., cind a aerulul atmosferic
e de 200 C. Densitatea
este de 1011197 la temperatura
de 170 C. (in 1875).
1-lirtia de turnesol nu se schimba.
Apa, fiind turburata, degaja
gaze.
Cea india analiza a acestor
ape s'a facut de dr, Th. Steiner
la 1856, constatindu-se ca
contin carbonat de calce, 0,468;
sulfat de caiclit, r,188 ; sulfat de
magneziiI, 0,085; sulfat de fier,
0,012; clorur de sodid, 15,494;
clorur de magnezit, 0374; carbonat
de magneziti, 0,056; protoxid
de fier, 0,0 t o; cilice, 0,008;
aluminiti si clorura de potasitl,
urme.
Suma materiilor analizate
17,6895, hidrogen ; 0,0227, acid

NE AMTULIJI (MOVILA-) 472 NEAMTULUI (TIRGUL-)
carbonic liber, 0,7737 ; temperatura
8°75 C.; densitate,
1,02005.
A doua analiza s'a facut de
catre farmacistul I. Konya, la
1873, in laboratorul de la Miinchen,
si a fost publicata de catre
dr. R. Flechsig in «Bericht
tiber die neueren Leistungen auf
dem Gebiete der Balneologie».
A dat urmatoarele rezultate: carbonat
de calda, 0,630; sulfat
de calcia, 1,603 ; sulfat de soditi,
0,014 ; sulfat de magn ezi e, 0,1 10;
clor de soditi, 2,000; clorur de
magnezie, 0,500; (suma materiilor
analizate, 25,403); hidrogen,
0,5-50; acid carbonic liber, 1,040.
A treia analiza facuta de d. P.
Poni la 1875, chiar la izvor; a dat
urmatorul rezultat pentru t000
cm. cub, apa rninerala : hidrogen
sulfurat, 0,01179; 'acid carbonic,
0,47790:;" clor, 8,88360; acid
sulfuric anhidru, 0,79900; acid
sitie, 0,01540; sesquioxid de a-
0,00500 ; oxid de calcit.'',
0,48170; oxid de magnezie,
0,26240; clorur de soditi,
14,60740; oxid de calciti solubil,
0,30840; oxid de calda insolubil,
0,17330; (ponderea materiilor
fixe, 16,2130; matetii fixe
In stare de sulfati, 19,54000).
Aceste substante pot fi distribuite
in modul urmator:
Carbonat de calciti, 0,30945;
sulfat de calciO, 0,74900; sulfat
de magnezie, 0,53760; clorur
de sodiO, 14,60710; clorur
de magnezie, 0,026 to ; carbonat
de magnezie, 0,15162 ; acid silicic,
0,01540; tesquioxid de
aluminiO, 0,00500 (suma materiilor
analizate, 16,40127; maten!
fixe determinate direct,
16,21300 , materii fixe calculate
In sulfati, 19,6908 ; materii fixe
determinate in sulfati, 19,5400;
hidrogen sulfurat, 7cc,6 ; acid
carbonic liber, 133cc.).
In urma acestor rezultate a-
ceasta apa. trebuie clasata intre
apele sulfuroase-sodice.
Luindu-se irisa in considerare
compozitiunea chimica a aper
acesteia (sulfuroase), ea s'ar putea
intrebuinta cu mult succes
In: boalele cronice ale pielei, eczema,
impetigo, etc., apoi contra
limfatismulur, sifilisulul, precum
si contra diferitelor afectiuni la
femei, ca metrite cronice, leucoree,
(v. 5aabner-Tuduri : «Ape
Miner, din jud. Neamtul ; idem
P. Poni, 1877).
Acest izvor este fuarte vechiti,
si chiar prin documeatele vechi
relative la schitul Vovidenia (ce
se allá Ruga manastirea Neamtul)
se vorbeste despre eizvorul de
la Puturosul», numire provenitä
de la mirosul patrunzator de hidrogen
sulfurat ce raspindeste
in aer.
Afara de apele sulfuroase descrise
marsus, mai exista aci inca
dota izvoare cu ape feruginoase,
analizate pentru prima ciara in
laboratoriul scoalei de Poduri
osele din Bucuresti, cind s'a
constatat ca materiile solide aflate
Intr'un litru de apa sunt in
cantitate de 0,4 gr. si sunt mal
cu seamä sulfat de calce si carbonat
de fier. Aceste izvoare
trisa sunt considerate ca ape potabile
mal mult (v. dr. Saabner-Tuduri,
op. cit.).
Neamtultil (Movila-), movild,
In partea de E. a com. Darma.
nesti, pl. Filipesti, jud. Prahova.
Legenda spune el aceasta moya
s'a facut de Negru-Voda,
ca aparare in razboaiele cu Tatarii.
Neamtului (Pirlui-),p1r111, format
din piriul Nemtisoral
Ozana. Curge de la unirea acestor
doua Oraje (despartinduse
in dota ramuri, dintre care
una trece prin partea despre
S. a tirgului Neamtul), printre
Tirgul-Neamtul i satul Humulesti
; strabate apoi satele Blebea,
Grasi i Bisinari (ce vin
pe partea dreapta a sa) si se
varsa pe dreapta riului Moldova,
intre satul Timisesti si loc. is.
Buzati, in fata satulur Cristesti
(jud. Suceava). Primeste urmatoarele
ape
Nemtisorul, marit din dreapta
cu piriul Maghernita, lar din
stinga cu piriiasele: Carbunele,
Chiriac, Iftime, Nitd, Gisca, Lunca,
Slatina, Corogenilor, Hatinei.
Ozana, cu sub-afluentii sal.
Cantemir, vorbind despre Pi
ritil-Neamtulur, zice : apa NeamtuluT
este din fire asa de tare, in
cit poate sa stea impotriva
tutulor vrasrnasilor.
Neamtului (Tirgul-), com. urb.,
resedinta pl. de Sus- Mijlocul,
jud. Neamtu, situat pe piriul
cu acelasr nume, lînä dealurile
Neamtul i Oglinzi.
Este formata din trupurile
(mahalalele, suburbiile): Neamtul,
Beraria, Boistea, Haralambie,
Piriul-UrsuluT, Pometea, Prundul
si Tutueni, märginindu-se la V.
cu satul Vinatori-Neamtului, la
E. cu satul Blebea i Grasl, la
N. cu satul Oglinzi i Muntele,
la S. cu satele Humulesti.
Populatiunea orasului este de
6690 suflete: 3074 barbati
3616 femer.
Are un spital mare, cu inscriptia
:
In siava sfintel ceI de o fiinpi de
via0. ficitoare §i nedespärliteI ..Treiml
si tara cinstea Sf. Marcial* Mucenic Dimitrie,
s'ea zidit acest paraclis, Impreunii
cu casele ospitalicetI çi Cu toate celel'alto
hiciperI, din temelie, de catre sf.
Ministire Neampil, cu tolla a sa cheltuiala
Itì zilele prea blagoslovitu/uI matelut
Domn çi Imparatu, Neculati
lovicI, singar stapinitur a tuturor Rusiilor
Ç. C. çi a bine credinciosului nostru
Domnul Grigore Alexandru Ghica-Voe-

NEAMTUL'Uf (TIRGUL-) 473 NEBUN1
vod, prin rivna i seiruinta cuviosuluI
Archimandrit i staritul sf. MiniistirI
Neam tul i Secul, Kir Neonit, la anul
185o.
Spitalul este intretinut de Epitropia
Sf. Spiridon.
Mai sunt : doua scoli primare
de baeti si una de fete, frecuentate
de 276 bleti si 136 fete;
opt biserici ortodoxe ; mai multe
sinagoge evreesti; o farmacie ;
un biuroti telegrafo-postal ; o
judecAtorie de ocol ; o perceptie.
Pentru administratiune se afla:
primaria, politia, comisiile, precum
si sub-prefectura plaseT.
Tirgul-Neamtului are trei piete
publice, mal multe strade principate
si secundare, bine ingrijite
i prunduite.
Industria e reprezintata prin :
12 teascuri pentru fabricat oleiul
din seminte; I tabacdrie; 8 fíeraril;
i Matas, I alamar, 2 caldararT,
i olar, 4 caretast 4 stoleri,
15 cizmarl, 14 croitorT,
curelar, 2 fabrice de sapun,
palarier, i tipograf.
Se fac brinzeturi i sumane.
Mal fie care locuitor are stativa
sumanaria sa. Sunt peste 77
stabilimente comerciale patentate
cu peste 190 lucratori ; apoi
morT foarte mar!, dintre cari a
d-lui Teoharie (premiata pentru
productiunile sale cu med. de aur)
este 'filtre cele mai vestite din
intreaga tarA pentru fabricarea
faineT.
Comerciul acestuT oras este
foarte Insemnat si se maT face
cu : cereale, lemne, tesAturi de
bumbac, servete, coltuni impletitl,
saiac calugAresc si vite.
NeamtuluI (TIrgul-), izvoare
minerale, jud.Neamtul, situate aproape
de Tirgul-Neamtului si cunoscute
sub denumirea de Slatina,
cuprinzind: un izvor, din Poiana-DascAlita,
numit si Apa Puturoasa,
situat la o inAltime de
350 m. (v. Dascalita, iz. min.);
un izvor situat aproape de cel
precedent, In localitatea numita
tot Slatina, pe Piriul-SArat, la
o inaltime de 34o m. Apa acestei
din urme surse este sal-ata la
gust si prin evaporare da un
depozit considerabil de sare;
este limpede, si are o temperatura
de 12° C.
Neamtului (Valea-), vale, izvoreste
de la V. de com. Negreni,
pl. Vedea-d.-j., jud. Olt, si se
varsa in gira Negrisoara, tot
in raionul com. Negreni.
NeamtuluI (Valea-), izvor de
apd minerald, In com. Badeni-
PAminteni, plaiul Dimbovita, judetul
Muscel.
Neaunul, pi« jud. Botosani,
izvoreste din dealul PietrAria, la
N.-V. de satul Slobozia, com.
Deleni, trece prin satul Slobozia
i, unindu-se cu Piriul-Mare
si Hurghesul din Feredieni, uda.
valea Gainaria si Mitocul, com.
Deleni si se varsá in iazul Leahul,
la com. Feredieni.
Neaura, vdlcea, izvoreste din comuna
Petrari-d.-s., pl. Ocolul,
jud. Vilcea, curge cu directia
de la V. spre E., si se varsa In
riul Otasaul, In cercul acesteT
comune.
Neavfitul, munte, in com. rur.
Ilovatul, plaiul Cerna, jud. Mehedinti,
situat futre hotarul dintre
comunele Ilovatul si Balta.
Neavätul, deal §i punct de observa/Mur,
in pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Nebuna, comuna ruralit, judetul
Vlasca, pl. Neajlovul. Are
un mic catun numit Sterea. Se
maT numeste i Velea, caci este
lipita cu cAtunul Velea, care tine
de com. Bulbucata. Este situatA
la 48 kil. de Giurgiti, si la 9
kil. de Obedeni, resedinta plaseT
Glavaciocul-Neajlovul.
Mosia apartinea statului. In
trecut, inainte de secularizare,
era a Sf. MitropoliT. Aduce un
venit anual de 20000 leT. Suprafata
totala a mosieT este de
1826 hect. S'a dat la 94 locuitorT
o suprafata de 376 hect.
Are o padure in suprafata de
1000 hect., din care 50 in luna.
si 950 In deal, tinind de
ocolul silvic Ghimpati.
Are o populatie de 694 suflete,
din carT i 8 contribuabili;
o biserica, zidita in 1874, tinind
de parohia Babele, deservita de
I preot si 2 dascA1T ; o scoall
mixta cu 6 clase, conclusa de
un invatator, si frecuentata de
24 bleti si 6 fete ; 3 circiumi.
Budgetul comuneT e la venituri
de 6968 le!, 8E bard si la
cheltueli, de 5101 le, 27 bard.
Pe la Estul mosieT, curge Neajlovul
ce vine despre satul Patruzeci-de-CrucT
si merge de se
varsá in anistea, la satul Strimba,
pe trupul Hulubesti.
Prin sat trece drumul Bulbucata
Clejani. Pe mosie trece
vechiul drum- al Zimnicer, ce intrà
pe la Podul-Doamnel, strabate
pAdurea si ese de pe teritoriul
comunel la Letca-Nona.
Nebuna, podgorie, situaa pe podisul
dealulul Hlincea, de pe
teritoriul satuldf Cu acelasT nume,
com. Galata, pl. Codrul, jud..
Iasi.
Nebunaul, =mate, la V. de comuna
Mineclul Ungurenl, plasa
Teleajenul, jud. Prahova, coprins
filtre Valea-Popif (N.) si
Phiul-Brustureilor (S.).
Nebuni, maña/a, In jud. Mehe-

NEBUNUL-MARE 474 NEC§EM
dinti, plasa Vailor, com. rur.
Micule$ti.
Nebunul-Mare, munte,la N. de
com. Maneciul-UngurenI, pl. Teleajenul,
jud. Prahova, coprins
intre Valea-CarpenuluI (N.) $1
Valea-PopiI (S.).
Nechifor, ph-M, pe mo$ia Iváncauti,
com. Paltinisul, pl. Prutul-d.-j.,
jud. Dorohoiti.
Nechifor, pirig, pe mo$ia Orofteana,
com. Orofteana, pl. Herta,
jud. Dorohoiti.
Nechitoaia, sat, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Piele$ti; imprästiat.
Are 213 suflete : 107 barbatI $i
106 femd, locuind in 46 case
$i 2 bordee.
CopiiI din sat urmeazä la $coala
mixta din satul Piele$ti, ce
este la 1400 m.
Are o bisericá de birne, cu
hramul Adormirea Maicer Domnula
Nechitoaia, mofie 'articulara',
jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Piele$ti.
Nechitul. VezI Borle$ti, sat, judetul
Neamtu.
Nechitul, schit, situat pe valea
piriuluT cu acela$I numt, in jud.
Neamtu, com. Mastacanul, pl.
Bistrita ; mar inainte a fost locuit
de calugarr.
Nechitul, t'amura de dealurr
muntoase, in jud. Neamtu, com.
Mastacanul, pl. Bistrita ; se prelunge$te
spre E. de ramura Porfirul,
l'are piriul Mastacanoasa,
care desparte aceasta ramurä
de ramura munteluI
piriul Nechitul, care o desparte
de ramura Stridinilor $i
a Scaunelor ; este acoperitá cu
paclurI, parte puse in exploatare.
Nechitul. VezI Borlesti,
j.id. Neamtu.
Nechitul, pilla, ce izvoreste din
fundacul fomat de ramura Gosmanul,
Tazlaul i Porfirul, in
jud. Neamtu, pl. Bistrita, com.
Mastacanul ; curge spre E. prin
valea formata de ramura Mdgura-Stridinilor,
Scaunele (din
dreapta) i Porfirul, Nechitul
(din stinga.), trecind prin localitatea
Valea - NechituluT, printre
satele Borle$ti, Puriceni, Ruseni,
$i locul izolat Cdtinul, mergind
vr'o 5 kil. paralel cu $oseaua
judeteana Tazläul-Roznov
(de la kil. 31-32, unde piritil
intretae $oseatia in cursul sart
$1 pana in dreptul kil. 27), iar
Ja E. de satul Ruseni, se varsa
pe partea dreapta a riuluI
trita, dupa un parcurs de II
kil, de la obluie.
Are ca afluentI mal multe ptrtiae
dintre carl me insemnate,
sunt Piriul - PoduluI
al-Podetuld care se varsa in
el pe din dreapta.
Nechitului (Valea-), trup de sat,
In j ud. Neamtul, pl. Bistrita, com.
Mastacanul, situat pe piriul cu
acela$I nume.
Necoara, piria, in jud. R.-Sdrat,
plaiul Rimnicul, com. Bisoca,
izvore$te din munteleUlmu$orul,
brazdeazd partea de E. a com.
dupa un curs repede de 3
kil, din cascada. in cascada, se
varsa in riul Rimnicul-Sarat.
'Nec§e§ti, com. rur., la extremitatea
de S. a pld$eI TeleormanuluI,
jud. Teleorman, pe Valea-
Ciineld salí Ciineasca. La N.
se invecine$te cu com. Gardesti;
la S., cu com. Garagaul, din
pl. TirguluI ; la V,, cu Butcule$ti,
Saceni $i Ciurari ; la E., cu
Deparati, Hirlesti i Netoti.
Intinderea com., dimpreund
Cu mosia, care este proprietatea
Eforid Spitalelor Civile din Bucure$ti,
este de 1910 hect. 133
locultorl sunt improprietaritT dupa
/egea rurala, cu locurr la cimp
$i in vatra satulur.
Solul acesteT com. este clasat
printre cele mal productive din
pl. TeleormanuluT. Se cultiva,
pe linga cerealele obidnuite,
cinepa $i inul.
Are o 'populatiune de 1066
suflete, din carI 240 contribuabilI;
o $coall mixta, frecuentata
de 28 copiI.
Vite : 584 vite marI cornute,
190 cal, 886 oI $1 301 porcI.
Budgetul com. e de le! 2815,
48 banT, la veniturI $i de 2731
ler, 75 banI, la cheltuelT.
Este legatä prin drumurI vecinale
cu comunele Garagaul
Garde$ti. Cu cele-l'alte comune
invecinate, comunicatia se face
pe drumurI naturale.
Satul Nec$e$ti este unul din
cele mal vechT ale Taril, daca
vom tine seama de un document
foarte important pe care ti gdsim
in Columna-lui-Tralan». In
acest act, care poartá data de
22 Aprilie, 1486, este vorba despre
o jaluire a mal multor satenI
din satul Nec$e$ti de pe
Teleorman, tuteo daraverá de
impacaciune pentru stapinirea
unor plminturt
In nomenclatura satelor din
1741 11 vedem omis ; este posibil
ca, in curgerea vremiI,
se fi despopulat, cad cu ocaziunea
evenimentelor de la 1821,
maI multI locuitorI ce pribegeail
prin Tara, gasind ad mai multa
siguranta peatru a se adaposti,
stabilit cu tot avutul lor.
Cu ocaziunea explorarilor arheologice
s'a gasit $1 in preaj-

NECETEASCA 475 NEDEIA
ma acestel com. resturT de ceramica
preromana.
Necqeteasca, numire ce se mea
da com. urb. Urlati, pl. Cricovul,
jud. Prahova. Aceasta se
constata dintr'un hrisov al I&
Duca-Voda, prin care se da in
posesiunea preotesel Ana, a preotuluT
Dimitrie Stanciti, mosia
Necseteasca, «sAle fie lor zice
hrisovul °dila i copiilor lor
In Urlati, ce se chiama si Nec-
;eteasca
Neculae (Sf.-), suburbie a orasuluT
Roman, jud. Roman, situata
In partea de V. a la
Necule, sat, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, comuna Jitia,
asezat la poalele munteluT Necule,
in N.-V. com., la 9 kil.
de cát. de re;edinta, Jitia-din-
Deal. Are o intindere de 330
hect., cu o populatiune de 125
familii, sati 285 suflete, din carT
188 contribuabilT ; o biserica,
deservita de un preot, un dascal
si un paracliser ; o scoala.
Necule, munte, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Jitia, asezat
in partea de V. a er ; e
cel mal inalt virf din tot jud.,
avind o inaltime de 1293 metri ;
o parte dintr'insul poarta numele
de Pretrele-Feter; pozitia
sa este cea maT frumoasa din
tot judetul.
Necule, mofie insemnata, in jud.
R.-SArat, plaiul Rimnicul, com.
Jitia, cu intindere de 4000 hect.,
pe care se afla padurea Jitiacu-Muntl.
Necule, îrui, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Jifia, izvoreste
din muntele Necule, uda
partea de V. a com., trece prin
cat. Necule, primeste piriul Pie-
63157. Morolo DIclioriar Geografic. Vol. IV.
trele-Fetei si se varsa in piriul
Cerbul, pe dreapta luT.
Nedeia, com. rur., jud. Dolj, pl.
Balta, la 70 kil. spre S. de Craiova
si la 12 kil. spre S.-E. de
resedinta pl., Macesul-d.-s., ;i situat5.
pe esul Dunarel.
Se margineste la N. cu com.
Macesul-d.-j. ; la S., cu Dunarea;
la V.. cu com. Cima; lar la E.,
cu com. avalul i cu com. Gighera.
Comuna este mal mult easa,
avind cite-va dealurr cu o maltime
de 15 in. Se gasesc citeva
movile, intre care mal insemnate
sunt : Movila - Turcu-
Movila luT - Trandafir, Movila-Mare,
Movila-TiganceI, Magura
- cu - Dor, Grindul-cu - MIracinT,
Magura-LupuluT, Magura-
VaeT i M5.gura-Rusteanca.
In comuna se afla balta Nedeia,
cu o suprafata de 80 hect.
si cu o adincime de 2 m., care,
cind Dunarea vine mare, se revarsa
;i se uneste chiar, cu acest
fluviti. Se mal afla si Balta-Mar-
Balta-Mare i Balta-cuovorul.
MaI inainte comuna se numea
Marmura, de la baltaMarmurele;
apoT a primit numele de Nedeia,
de la o cetate foarte vechTe ce
se afla ad. Se compune dintr'un
singur catun, numit Nedeia.
Peste Dunare, in dreptul acesteT
com., se vad ruinele unur pod.
Are o populatie de 1646 suflete
; doua bisericl, una fondata
la 1882 de locuitorr, cu hramul Sf.
Dumitru, deservita de un preot
si un cintäret si a doua, care nu
mar functioneaza ; o scoala mixta,
ce functioneaza din 1869, 0 e
frecuentata de 68 baetl si 5 fete,
Dupa legea rurala din 1864
sunt 222 locuitorl ; insuratel din
1879, sunt 32.
Suprafata teritoriului com, este
de 7660 pog., din carf: 6roo
pog. arabile, 340 pog. vatra satuluT,
800 pog. fineata, 400 pog.
izlaz si 3600 lac si teren sterp.
Mosia se numeste Nedeia..0 apartinea
manastireT Horezul. Actualmente
este a statuluT, si a
fost arendata de la 1893-98
cu 46100 leT ar.ual. Padurea, de
se nume0e Zatoanele ; are o intindere
de 200 hect. si apartine
tot statuld.
Viile locuitorilor se gasesc pe
mo;ia Nedeia si produc vin rou.
Cariere de piatraSunt in Dealul-cel-Mare.
Mal sunt pe teritoriul com.:
o moara de aburT ; 3 stine pe
mosia Nedeia, care produc brînzA
Este strabatut5 de catea comunala
spre Ghighera si de calca
comunala ce duce la Macesuld.-j.
Budgetul com, e la veniturT
de 3047,24 leT, lar la cheltuelT,
de 2710,63 leT.
Vite cornute sunt 560, of 600,
cal 26.
Nedeia, sat, jud. Dolj, pl. Balta,
com. Nedeia, resedinta primaria
Nedeia (Nedeuta), munte, jud.
Gorj, plaiul Vulcan, sitnat pe
partea de V. a muntilor
tavanul l Prisloapele.
Are o suprafata de 230 hect.
si se prelungeste de la S. spre
N. Pe acest monte se Al 2
stinI.
Nedeia, mofie a statului, jud..
Dolj, pl. Balta, com. Nedela
arendata de la 1893 .
46100 le! anual.tnainte apaititurtea
mAnistirei Horezul.
Nedela, fosti crainte ¡ud.. Da&
pl. Balta, cora. Nedea. de
care sta luat calma rataasete-.
Nedela, jud.. Del, pl. lEtd-

NEDE1CUL 476 NEDI
ta, com. Nedeia, cu o suprafan.
de 80 hect. si o adincirne de
2 m. In timpul primaverer, cind
vine Dunarea mare, se revarsa.
Convine peste. Comunica in partea
de V. tu balta Cima, prin
piriul Cravita si cu balta Zglavociul,
prin Girla-TorneT.
Nedeicul, dila', in jud. Braila,
pl. Balta, pe malul sting al Vilciulur,
la V. de padurea Bustea,
pendinte de com. Bertesti-d.-s.
Are o populatie de 48 suflete.
Nedeff (Dealul-), deal, la E. de
satul Bousori, com. Solesti, pl.
Crasna, jud. Vasluid; se intinde
spre S., paralel cu dealul Onaca.
Nedeita, deal, la Estul comuneT
Otesani, plaiul Horezul, jud.
Vilcea.
Nedeita. Vezr Otesani, deal, jud.
lincea.
Nedeiul, ella, jud. Dolj, pl.
Balta, com. Nedeia si Mäcesuld.-j.,
ce alimenteaza. balta Nedeia.
Se varsa in Dunare.
Nedelcul, sat, facind parte din
com. Huruesti, jud. Tecucid, situat
pe coasta dealulur cu acelasr
nume, la 6 kil. 700 m.
de resedinta comuna
Are o populatie de 35 famili,
sad 134 suflete, carr locuesc
in 30 case.
Mar inainte satul Nedelcul
purta numele de Chitesti, dup.
cum se vede in actele de hotarnicie.
Locuitorir de aicT sunt
parte venitr din satul endresti,
care s'a desfiintat.
Nedelea, com. rur., jud. Prahova,
pl. Filipesti. Despre infiintarea
acester comune se povestesc
urmatoarele : In anul 1792, citeva
familir de Rominr din Tran-
silvania ad trecut cu oile in
Rominia si s'ad asezat pe mosia
Baba-Ana din judetul Buzad,
proprietatea hatmanulur Mihaita.
Filipescu. .$i fiind-ca acolo suferea
de lipsa de apa pentru
vite, in anul 1793, cu voia proprietarulur,
s'ad mutat pe mosia
Filipeasca, tot a hatmanulur
Mihaita Filipescu, pe malul
sting al riulur Prahova, unde
nu locuia de cit o singura
circiumareasa, numita Nedelea,
in jurul careia s'ad asezat pentru
tot-dea-una. Tot in acel an
(1793), unul dintre er, care s tia
carte, anume Ioachim, prin staruinta
si recomandatia proprietarulur,
a fost hirotonit preot,
punindu-se si temelia bisericer.
Este situata pe malul sting
al riuluT Prahova, la 17 kil, de
capitala judetulur si la 2 kil.
de resedinta piase.
Are o populatie de 995 suflete,
din carr 170 contribuabili,
locuind in 194 case ; o biserica,
fondata la 1793 prin ajutorul
si. staruinta proprietarulur mosieT,
hatmanul M. Filipescu, si
a preotulur Ioachim, reparatä
in anul 1849 de d-1 C. Filipescu,
proprietarul mosieT si acum
deservita de 2 preotr; o scoala,
care functioneaza de la 1870
si e frecuentan de 61 bletr si 4
fete; o moara, pe iazul Moruzzi
saii Leaotul, despartit din riul
Prahova.
Locuitorir pe HITA agricultura,
se maT ocupa cu transportul
lemnelor de la padure, cu olaria,
dulgheria si cizmaria. Produsul
muncel agricole si olaria se desface
la orasul Ploesti.
Locuitorir, in numar de 117,
s'ad improprietarit la 1864, pe
mosia Nedelea, din care li s'ad
dat 533 hect.
Vite sunt : 74 car, 334 bor,
59 vacT, 32 bivolr, 48 .viter, 1203
or, 38 capre, 362 porcr.
Supratata teritoriulur comuna
este de 2000 hect., din cal.':
1120 pogoane suprafata proprie
a comuner cu locurile delimitate
dupa legea din 1864, intre carr
se coprinde si 54 pogoane pe
seama proprietarulur, 1066 pogoane
sunt ale locuitorilor comu
ner.
In termen medid, tuica se
fabrica. aci anual 1100 decalitri.
Se cultiva gindacr de matase.
Comerciul se exercita in comuna
de 5 circi u marI.
Budgetul comuner e la veniturr
de 2936,72 ler, si la cheltuell,
de 2550,16 leí.
In comuna sunt dona sosele:
una apuca spre E. si inlesneste
comunicatia intre com. Nedelea
sI Ploesti si alta spre S., care
inlesneste comunicatia intre Nedelea
o Aricesti.
Tonta partea de N. si E. a
comuner este cimpie Mansa, pe
care se afla 21 movile.
In partea de V. a com, trece
riul Prahova si iazul Moruzzi.
Se margineste cu comunele :
Aricesti (S.); Ploesti si Baicoiul
(E.); Filipesti (V.); Floresti (N.).
Nedelea, sat, facind parte din
com. rur. Nedelea, pl. Filipesti,
j ud. Prahova.
Nedelea,sad Nedeicul, drier,jud.
Braila, situata la E. de com. Bertesti-d.-s.,
Ruga hotarul despre
jud. Ialomita, pe tarmul sting
al canalulur Vilciul. Vatra satulur
este de 4 hect. cu 8 case
si 48 locuitorr, carT ají 19 cal,
114 vite marT cornute, 350 or
si 45 rtmatorr.
Nedi, piria, izvoreste dela N. de
padurea Paduroaica, trece pe
la N. de cat. Poenari-Niculescu,
pl. Znagovul, si alimentean balta
Znagovul. Locul din jurul sad
este mlastinos.

NEDIENI 477 NEGOEM
Nedieni, a'eal, in partea de E. a
com. Voine0, pl. Stavnicul, jud.
Iaqi, care unindu-se cu dealul
Corhan (Frasinul), formeaza Valea-FrasinuluT
i valea Nedieni,
unde se afla §i ¡azul cu ace1a0
nume.
Nedocul, mahala, in pl. Motruld.-s.,
jud. Mehedinti, com. rur.
BrWeni.
Nefliul, sat, jud. Ilfov, pl. Sabarul,
facind parte din com. rur.
Virtejul-Nefliul, situat pe deal, la
E. de Virtejul, pe malul sting
al riuluI Sabarul.
Se intinde pe o suprafata de
698 hect., cu o populatie de 335
locuitorT.
D-I L Ogrezeanu are 500 hect.
O locuitoriI, 198 hect. Proprietarul
cultiva. 350 hect. (40 sterpe,
66 izlaz, 44 padure i vie).
Locuitorii cultiva. 170 hect. (restul
e loc sterp, izlaz O vie).
Are o biserica, cir hramul Adormirea,
deservita de 1 preot
§i I cintaret ; I moara cu apa
O 2 podurl peste riul Sabarul.
' Comerciul se face de 2 circiumart
Numarul viteIor marr e de 190
§i al celor miel, de 40.
Negaia §i Richita, padure particulara,
supusä regimulul silvic,
pendinte de com. Prejoiul, pl.
Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.
Negana, piria, in com. rur. Balotqti,
pl. Ocolul.d.-s., jud. Mehedinti.
Negelul, sat, jud. Bacál, pl. Bistrita-d.-j.,
com. Liuzi-Calugära.
1-a luat numele de la piriul Negelul,
pe care este wzat. Are
o populatie de 14 familiI, sail
48 suflete. E situat la 2 kil, de
re§edinta cu coala.
Negelul, 'fria, jud. Bacaa, pl.
Bistrita-d.-j., care, de la satul Negelul
se indrepteaza spre N. O
apoT spre V. despartind com. Osebiti-Margineni
de com. CalugAra-
Mare, dupa care inconjura oravul
Bacat, descrie o curba pe
la N. sati qi se varsa in BiBtrita,
pe malul sati drept, mal* sus de
confluenta piriuluI Birnatul cu
Bistrita. Pe el sunt 4 podurT.
Nege§ti, sat, facind parte din
com. rur. Bascovele, jud. §i pl.
Arge§. Are 15 fama-, sati so
suflete.
Nege§ti, numire ce se da una
parit din com. V1ade0, pl. Riurile,
jud. Mwel.
Nege§ti-Bähneni,pddure, a statuluT,
in intindere de 600 hect.,
tinind de com. Vlade0i, pl. M'urile,
jud. Mwel.
Negoaia, sat, facind parte din
com. Motoeni, jud. Tecucia, situat
pe coasta dealuluf Mohoriti,
la 411/2 kil. de rqedinta. comuneT.
Are o populatie de 19 familiT,
sati 78 suflete, carl locuesc in
17 case.
Comerciul se face de 2 circiumarT.
LocuitoriI sunt claca0.
Este strabatut de oseaua ce
duce la Stän4Wi, in partea de
E. CopiiT din sat merg la coala
din Moto§eni.
Negoe§ti,p/asif, jud. Ilfov. Ocupa'
partea centralá a judetulul. Se
märginete la E. Cu jud. Ialomita
; la S., Cu pl. Oltenita, de
care se desparte pana la com.
Curcani prin riul Argepl ; la V.,
cu pl. Sabarul li parte din pl.
Dimbovita ; la N., cu pl. Most*ea
i parte din pl. Dimbovita.
Este udata spre V. de riul
Dimbovita, care se varsa in riul
Argqu1, in aceasta pl., la com.
Bude§ti.
In partea de E. e udata de
Valea-Most4ter, care formeaza
multime de vAT si baltl marT i
miel, lar la S., de riul Argequl,
care o limita in parte de plasa
Oltenita.
Intinderea totala a pla5eT e
de 70113 hect., din carI statul
§i proprietarif ati 55223 hect.
§i locuitorif, 14890 hect.
Statul O proprietarii cultiva
42502 hect. (3958 hect. sterpe,
4238 hect. finete, 17 hect. vie
O 4508 hect. pädure).
LocuitoriT cultiva 13627 hect.
(1145 hect. izlaz, 118 hect. cultura
viel).
Populatia p14eT este de 23265
suflete : 5964 barbati §i 5864
femeT, locuind in 4867 case O
267 bordee ; 5283 locuitorT se
ocupa cu plugaria ; 146 sunt circiumatl,
113, industria0; 503 ati
diferite profesiunT ; contribuabill
sunt 4310; 2800 sunt improprietaritI
§1 3245, neimproprietäritI.
Are : 28 bisericl, deservite de
39 preotl ; 21 coale, 1 de haetl,
r de fete O 19 mixte, frecuentate
de 572 copiT (476 baetI
si 96 fete); 7 morl cu apa.;
1 moara cu aburI ; 1 1 podurT
statatoare i 27 maOnT de treerat
cu aburl.
Vite sunt : 8857 cal O lepe,
18o armäsarl, 5286 bol, 4651
vacf, 2153 viter, 349 taurl, 308
bivolI, 853 bivolite, 6182 capre
§i 41493 or.
Comerciul se face de 20 hangil
§i 136 circiumarT.
Locuitorif posea : 2839 plugurT
: 1227 cu bol, r612 cu cal ;
3669 care §i cärute : 1551 Cu
bol, 2118 Cu cal.
In cuprinsul pla§eT sunt 24
helWaie.

NEGOEVTI 478 NEGOEM
Aceasta piad, luat numele
de la com. pi manastirea
Negoepti.
Productiunea el este identica
cu a, celor-l'alte plapI ale jud.,
cu deosebire ca parte principall
din teritoriul sàü, ca pi al plapeI
Znagovul, este paduros i bältos.
Are padurI seculare.
BAlti sunt : Luica, Mostiptea
Obilepti, continind pepte, racI
scoici. Papura i trestia crepte
in abundenta.
Repedinta plapeI este in Budepti.
Are 53 catune carI formeaza
16 com. rur. pi anume :
Aprozi-Negoepti, Budepti, Calareti-
Seinoia, Frumupani- Cuptureni,
Gurbanepti-Cotofanca, Herapti
- BuciuMeni, Luica, Lamotepti-Galbinapi,
Nana, Obilepti-
Vechi, Obilepti-Nol,
rulepti, Preasna-Noud, Sohatul,
Val ea - DraguluI i Vasilati - Popepti.
Calle de comunicatie sunt :
Calea judeteana Bucurepti-01tenita,
care apuca spre S.-E.,
trece prin com. Budepti, Negoepa
pi o duce la Oltenita.
Calea ferata Bucurepti-Calarapi,
care apuca spre E. pi trece
putin prin partea de N. a plapeI.
Mal multe cal* vecinale com.
pi mal multe drumurr naturale.
La Budepti este repedinta
comp. de dorobantl, unde
este o mare cazarma pi un oficia
telegrafie, care face pi serviciul
pote! rurale.
Negoe§ti, com. rur., pl. Amaradia,
jud. Dolj, la 24 kil. S.-V.
de Craiova pi la 5 kil. de Melinepti,
situata pe malul drept
al riuld Amaradia.
Se invecinepte la N. cu com.
Godeni ; la S., cu com. Adincata
; la E., cu com. Balota pi
la V., cu com. Bradepti.
Limita linieT de N. incepe de
la E., din punctul numit Stanul,
din Dealul-Muere!, vine in Bardoiul,
trece Amaradia, Focporul,
da in Vilceaua-lui-VIespe,
trece curmezip valea Hincad pi
merge la obirpia LupoI, pe hotar
cu comuna Bradepti.
Limita Enid de S. incepe de
la E., din Dealul-Muerei, merge
in Valea-BalauruluI, apoi in apa
Amaradia, trece in valea
caci, sue in piscul din Obirpia-
SirbuluI, trece in curmezip Brebeni
pi ese in piscul Badepti,
la V.
Limita liniei de E. e formata.
de Dealul-Muere!; iar limita liniel'
de V., de Culmea-Bradeptilor.
Inainte de anul 1831, com.
Negoepti era compusa din dota
sate : unul numit Negoepti, pe
locul unde se afla azi comuna
altul la 2 kil., care se numea
Vocna, La anul 1831, prin
intervenirea proprietarulur Paciurea
Trandafil, s'a unit catunul
Vo6na cu Negoesti, formind
un singur sat in comuna Negoepti.
In timpurile cele mal vechi,
com. a apartinut familieI Brailohl,
care a fost trecuta ca zestre
unuI principe, graf austriac,
prin casatoria sa cu o fiica a
lui Neagoe Basarab ; apoI a devenit
moptenire luI Brailoia Cornitoia
pi in fine, vinduta luI
Paciurea, pe timpul DomnieI
luI Alexandru utu.
La anul 1853, Paciurea a
adunat pe top' locuitorif de pe
mopie in satul Negoepti, formind
comuna Negoepti de ag.
In anul 1872, comuna Negoepti
era compusa din cinc!
catune i anume : Cotul-MoareI,
Delureni, Drumul-Mare, Negoepti
pi Rogojina. AzI un singur
catun numit Negoepti, formeaza
comuna.
Comuna este marginita la E.
pi la V. de dota piruff de dea-
luri : Dealul - Muere!, pe malul
sting al riuluI Amaradia, deal,
din care, vilceaua Vocna, se desparte
prin D ealul-TesluiuluI. Dealul-BrAdeptilor
saú Culmea-Jiuld,
pe malul drept al rtuld Amaradia,
avind o inaltime de Ice m.
pi din care deal prin Valceaua-
Bincaciului, se desparte, dealul
Bincaciul de asupra caruia pe
Ruga padurI intinse, se afla
o poianä numita Bincaciul.
Riul Amaradia uda partea
de E. a comuna Negoepti, cu
directiunea N.- S. Peste Amaradia,
in dreptul satului se afla
un pod.
Chiar in vatra comuneI se
afla o bala., In intindere de 3860
m. p.
In Negoepti se gasesc citeva
fintini : Fintina-Giurgiuveanca;
la S. Fintina-Zidaruld, in
valea Bincaciul ; Fintina-Vocna,
care 41 are izvorul la V. DealuluI-MuereI
i Fintina-din-Fata,
pe Dealul-MuereI.
Are o populatie de 1263 suflete
; doua bisericI, una fondata.
'filtre anil 1774-1782 de
banul Cornea Brailoia, a doua,
la anul 1824, pe locul unde
se afla catunul Vocna, de catre
pitarul Enea pi ambele deservite
de un preot pi un cintaret
; 2 §coale, una de bdetI, frecuentata.
de 54 elevY, a doua de
fete, frecuentata de 50 eleve.
Dupa legea rural din 1864,
sunt 244 locuitori improprietaritI.
Suprafata intr. eguluI teritoriti
comunal este de 5600 pog., din
cae: 2000 pog. arabile, 50 izlaz,
25 loc sterp i 3300 padure.
Mopia Negoepti apartinea inainte
luI Cornitoid BrAiloiü, iar
astazi apartine Leonida
Paciurea. Are o suprafata, de
3663 pog., cu un venit de
24000 ler.
In aceasta mopie, locuitoriI

NEGOEVTI 479 NEGOEM
clIcasI ad o suprafata de 1763
pog. arabile.
Paclurr se gasesc in comuna:
una pe Dealul-Muerel, Cu o suprafata.
de 1700 pog. si alta
numita Brädesti, pe dealul cu
acelasI nume, se intinde pe o
suprafata de 1600 pog. Apartin
clacasilor i fratilor Paciurea.
Lemnul ce predominá este
emita.
VII sunt pe o suprafata de
45 pog. si apartin locuitorilor
clacast
Livezile de pruni ali o intindere
de 25 pog.
In comuna se afla un cizmar
si un timplar.
Se gasesc in comuna 2 circiumr.
In ziva de Duminica-Mare se
Sine ad i bilcia anual.
Pe calea judeteana. Amaradia-
Cralova, locuitorir se duc la orasul
Craiova unde desfac productele.
Calea comunald Vocna, ce
merge spre Balta, strabate comuna
pe o intindere de 3 kil.
Mar sunt : doud sosele vecinale
pe o intindere de 11/2 kil.
trer potecr: una ce duce
pe valea Amaradia la Adincata ;
una ce duce la Godeni si alta
ce duce la Plostina, din com.
Godeni.
Budgetul comuner e la venitud
de 3025,34 ler si la cheltueli,.
de 2972,16 ler.
Vite cornute 576, cal 44, or
857, porcr 213, capre 53.
Negoe§ti, com. rur., pl. Amaradia,
jud. Gorj, la S. comuner
Bengesti, asezata pe Valea-Cilniculur,
pe dealul Negoesti
pe Vadea-Curve.
Se compune din 3 alune :
Negoesti, Calugareasca i Totoi.
Are o suprafata de 700 hect.,
din care 500 proprietarestr, formate
din 260 hect. vil; 247
hect. araturr, 193 hect. lived
4 pasune.
Are o populatie de 223 familir,
san 992 suflete, din carl
96 contribuabill; i coall, frecuentata
de 41 elevr; 4 biseriel,
deservite de 2 preotr si 3
cintaretr.
Locuitorif posea.: 30 plugurr,
70 care cu bol, r caruta
cu cal; 396 vite mal-1 cornute,
22 cal, 275 oi, 72 capre, 228
porcr, 2 bivolr; lo stupr.
Comerciul se face de 4 persoane.
Budgetul comunei e la veniturr
de 965 lel, iar la cheltuelr,
de 952 ler.
Riul Cilnicul strabate comuna,
In care se mar gaseste si 23
fintinr.
Comunicatia se face pi-in sosele
vecinale, care pun comuna
in comunicatie spre S.-V. cu
Albeni, spre N.-V. cu Prigoria
si spre S.-E. cu Poiana-Seciu
rile.
Pe teritoriul Negoestilor, pe
valle de litiga dealul Cornetul,
sunt carbunI de pamint.
Se zice cA odinioara ar fi locuit
aci T'atad, sadind si o vie,
numita Viea-Tatarascd.
Negoe§ti, com. rur., in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, la 55
kil, de orasul Turnul-Severin.
Se compune din satele : Padesul,
Apa-Neagra i Camuesti,
avind mar multe mahalale. E
situata, pe Valea-Motrulur.
Are o populatie de 2000 suflete,
din carr 307 contribuabilf,
locuind in 625 case ; 5 bisericr:
2 sunt in satul Padesul, 2 in
satul Negoesti si I in catunul
Camuesti, deservite de 3 preotr
si 5 cintaretr; 2 §coale, una in
satul Padesul si a doua in com.
rur. Negoesti, conduse de 2 invatatorl
i frecuentate: cea din
Padesul de 40 elevI, iar cea din
Negoesti de 52 elevr; z eh-ciumr.
Locultorir, pe linga agricultura,
se mal ocupa cu comerciul
sindriler, pe care o cumparä de
la comunele Closani, Orzesti
Maresesti si o transporta. cu
care si carute spre vinzare la
Severin si Strehaia.
El posea : 77 plugurr, 123
care cu bol, 20 cArute cu cal;
200 de stupr.
Prin comuna trec 2 §osele :
Bala - de - Arama - Negoesti - Severin
si Baja - de - Al-ama - Padesul-Tismana
- Tirgul - Jíü. Pe
Miga acestea mar sunt inca.
2 §osele : una care se desparte
din soseaua Bala-de-Arama-Tir -
gul-Jiti si merge prin satul Padesul
la Vaeni, Ordesti i Closani
; iar a doua, despartindu-se
din soseaua Bala-de-Arama-Severin,
la locul numit Gura-Cheer,
trece prin satele Camuesti si
Glogova, mergind spre Strehala.
Budgetul comuner e la venituri
de 1408 ler, iar la cheltuelT,
de 1081 leI,
Vite : 1806 vite marl cornute,
102 cal, 1 500 of, 1100 rimatorr
i 200 capre.
Loc istoric in aceasta comuna
este Padesul (v. a. n.).
Este udata in lungul sa.ti de
riul Motrul.
Se margineste: la E. cu jud.
Gorj ; la S., cu comunele Glogova
i Comanesti ; la V., cu
com. urb. Baia-de-Arama ; lar
la N., cu com. Orzesti si Sohodolul,
din judetul Gorj.
Mahalale sunt Bratiloveni,
Balanesti, Porasti, Paiusesti, Hildani,
a-Bobiestilor, a-Spinenilor
si a-Ularilor.
Dealurr mar principale sunt :
Dealul-Mare, Magura, Coasta-
Motrulur, Dealul-Spinenilor, acoperit
cu vil si pomr roditorr,
Dealul -Licaretilor, Dealul Bo-

NEGOWI 480 NEGOEM
biestilor, Cuca, Plesa, Liara,
Brusturi, Ziva i Leordisul.
Dintre cimpii sunt : Cimpul-
PadesuluI, PlAbaia si .5usara.
Val: Valea-MotruluI, Valea-
Mare i Valea-Moragilor.
Piraie: Aninoasa si Ogasul-
Samanilor i cel de la CraculluI-Burchi.
In comuna se gaseste plata
bulla pentru fabricarea varuluI
facerea pietrelor de moard.
Negoe§ti, com. rur.,jud. Prahova,
pl. Tirgsorul, situata pe marginea
aper Leaotul si a riuluT
Prahova, la io kil, de capicala
judetului si la 4 kil. de a plaser.
Se compune din 4 catune:
Negoesti salí Branistea, Zahaneaua,
Piatra i tejarul sal
Gavana, avind o populatie de
940 locuitorT, in carT infra si
7 familiT de Tigad, locuind in
225 case.
Sunt 171 contribuabilI.
Are treI biserici: una la Negoesti
(Braniste), fondata la 1834,
a doua la tejarul, fondata in
1888, si a treia la Zahanaua,
fondata in anul 181i, deservite
de 2 preotT; o scoala, infiintata
la 1890, al carel local s'a construit
din fondurile proprietaruluT,
N. N. Turnescu si care e
frecuentata de 43 blet1 si 22
fete.
LocuitoriT se ocupa cu agricultura
si cultura zarzavaturilor,
s'ati impropietarit, in numar
de 130, la 1864, cind
dat 515 hect. EI poseda.: 50
car i Tepe, 443 bol, 220 vacT,
191 oi si 338 por&
Toata comuna se intinde pe
o suprafata. de 2500 hect., din
carI 1500 hect. pamint arabil;
300 hect. finete; 75 hect. izlaz;
25 hect. loc sterp ; 600 hect.
padure.
Se cultiva gindaciT de matase.
StupI cu albine sunt 150.
Comerciul se exercita de 4
circiumad.
Budgitul comuneI e la veniturT
de 6220,59 leI si la cheltuelT,
de 4331,30 le!.
Sta in legatura prin sosele
pletrite cu comunele : Ploesti,
Popesti, Tirgsorul-Vechia i T'irgusorul-Noti,
Strejnicul,
etc.
Pamintul comuneI e ses, avind
numaT o movill, numita
Gorganul, linga riul Prahova,
actúa, se zice, de TatarT.
rifara de riul Prahova, comuna
maT. e udata de girlele :
Vilsoara, Budurosul i Leaotul
(Iazul Moruzzi).
Se margineste cu comunele :
Ploesti, Strejnicul, Tirgsorul-
Vechiii, Popesti, Brazi si TAtarani.
Negoe§ti, sat, cu 90 loc., jud.
Arges, pl. Pitesti, facind parte
din com. rur. Poiana-LaculuT.
Negoe§ti, sat, in jud. Bacáti, pl.
Trotusul, com. Clutul, situat pe
dreapta TrotusuluI, maT sus de
satul Girbovanul si in stinga cae!
ferate si soseleT Adjud-Ocna, la
4 kil. si 200 m. de satul CA
iutul.
Are o populatie de 245 su
flete ; o biserica, cladita de locultor!,
cu ajutorul preotuluT Andrei,
la 1805, deservita de 2 dintareti
; 2 circiumI ; 2 morf si o
pilla de batut sucmane.
Vite sunt : 3 ca!, 129 vite
mari cornute si 34 porci.
Negoe§ti, sat, in jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Negoesti, resedinta
primarieT. Ved com. Negoesti.
Negoe§ti, atun, al com. Negoesti,
jud. Gorj, pl. Amaradia, situat
pe Dealul-Negoestilor si la
E. comunei.
Are o populatie de 77 familii,
san 316 suflete, din carI 82 contribuabilI
; o scoala, frecuentata
de 41 elevi ; o biserica, deservita
de 2 preoti i i. cintaret.
LocuitoriI sunt impamintenitT
dupá. legea rurala din 1864. Ef
posea : 12 plugurT, 27 care cu
bol, 133 vite marT cornute, 7
cal, 72 01 i 85 rimAtorT.
Ape i drumurT (a se vedea
com. Negoesti).
In catun se gasesc ri fintini.
Negoe§ti, sat, fAcind parte din
com. rur. Aprozi-Negoesti, pl.
Negoesti, jud. Ilfov, situat la
S.-E. de Bucuresti, pe malul
sting al riuluf Argesul. Prin mijlocul
satuluI trece soseaua judeteana
Bucuresti-Oltenita. Spre
E., curge valea Aprozi. Aceasta
vale taie soseaua unde este
pod.
Se intinde pe o suprafata de
2500 hect.
Proprietatea apartine statulul,
care cultiva. prin arendasiT sal
1860 hect. (zoo hect. sterpe,
40 hect. izlaz, 400 hect. padure).
Are o populatie de 350 suflete
; r moara cu abur! ; r masilla
de treerat cu abur!; i heleste'
; i pod statator ; o biserica,
cu hramul S-ti! VoevozT,
deservita de i preot si 2 cintaretI,
care s'a zidit de Mateiti-
Basarab i sosia sa Elena Doamna,
la 1643. Biserica e asezata
pe malul sting al riulul Argesul,
Ruga soseaua judeteana Bucuresti-Oltenita
; a fost mdnastire
de calugärite ; in 1884 s'a trecut
de la stat la com. si asta-zI
se intretine cu spesele el, administrindu-se
de un preot ingrijitor.
Comerciul se face de 6 circiumarl
si I hangia.
Numarul vitelor marI e de
319 si al celor miel de 2292.
In timpul rezbeluluT din 1877,

NEGOlfqr1 481 NEGOIUL
divizia IV-a, comandatA de d-1
general G. Manu, a ocupat acest
sat.
Negoesti, sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Talpa.
Are o populatiune de 150 siflete;
o biserica, deservita de
dascal; i moara de apl.
NumArul vitelor e de 106 capete.
Negoesti, trup de sat, in jud.
Neamtu, pl. de Sus - Mijlocul,
com. Dragomiresti.
Negoesti, sati Branistea, sat,
facind parte din com. rur. cu
acelasf nume, pl. Tirgsorul, jud.
Prahova. Aci e resedinta com.
Este situat pe loc ses, pe marginea
aper Leaotui. Are o populatie
de 524 suflete ; o biserica,
fondata la 1834 de d-na
Safta Brincoveanu i reparata
in r 889, .cu ajutorul locuitorilor.
Negoesti, fost sat, la gura ipiriuluTBAdilita,
com. Lespezi, jud.
Suceava.
Negoesti, deal, jud. Gorj, pl. Amaradia,
com Negoesti, intinzindu-se
de la hotarui Poiana-
Seciurile, pana la catunul CAlugareasa
si separind apa Giovia
de alnicul. Pe dinsul sunt sàdite
multe viT.
Negoesti, mofie nelocuita, in jud.
Dtmbovita, plaiul Din] b ovita. Are
peste 6500o ariT padure.
Negoesti, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Negoesti,
apartinind d-luT Leonida
Paciurea i locuitorilor clacasT.
Inainte apartinea in intregime
raposatuluf Cornitoiii
Negoesti, pddure a statuluT, in
tntindere de 325 hect., pendinte
de com. Aprozi-Negoesti, plasa
Negoesti, jud. Ilfov.
Negoesti, pddure a statuluT, in
intindere de 550 hect., pendinte
de com. Negoesti, pl. Tirgsorul,
jud. Prahova, formata din trupurile
: Piatra (250 hect.) si GAvanul
(300 hect.).
Negoesti, vale, izvoreste din Dealul-Dobricenilor
si se varsa pe
tArmul sting al riuluI Ot5.saul,
in raionul com. Barbatesti, plaiul
Horezul, jud. Vilcea.
Negoesti-Posta,sat, facind parte
din com. rur. Budesti, pl. Negoesti,
jud. Ilfov, situat spre E.
de Budesti, pe malul sting al
riuluT Argesul si pe calea judeteana
Bucuresti-Oltenita. E format
din 2 trupurT : Negoesti
Posta.
Satul Posta e legat cu Radovanul,
spre S., printr'o osea
vecinala care trece prin niste
locuri smircoase.
Se intinde pe o suprafatA de
775 hect., cu o populatie de 91
locuitorT.
D-1 Gr. Filipescu, are 750
hect. si locuitorif, 25 hect.
Se cultiva tot terenul afara de
55 hect., rezervate pentru izlaz
i 85 hect., carT ramin
sterpe.
Nurnarul vitelor marT e de 114
si al celor miel, de 166.
Negoesti i Cenusari (Mosneni-),
'Mire particulara, supusa
regimuluT silvic inca din anul
1883, pe mosia mosnenilor Negoesti
i Cenusari, pendinte de
com. Aricesti, pl. Podgoria, jud.
Prahova.
Negoia, baltd, îi partea de E.
a comuneT Salageni, pl. Podoleni,
jud. Fälciü, in suprafata de 3
hect.
Negoiasa, vale, jud. Vilcea, com.
aineni, plaiul Cozia.
Negoioasa, deal, jud. Baca'', pl.
Trotusul, pe teritoriul com. Casinul.
Negoita, vale, In jud. Buzati,
com. Gura-SaratiT, catunul Nenciulesti
; incepe din Brinzeasca
si da in pirful Sarata ; pe malul
eT se vid ruine, carT, dupa
traditie ar fi ale unuT fost schit ;
poarta numele de: La-NuciT-luT-
Negoita.
Negoiul, com. rur., jud. Dolj,
pl. Bailesti, la 71 kif. S.-V. de
Craiova si la 12 kil, de resedinta
plaseT Bailesti.
Situata pe o mica coasta, numita
Magura-CirsteT.
Se invecineste la N. cu com.
Bailesti, la S. cu Dunarea, la
E. cu com. Catanele si la V.
cu com. Rastul.
Limita liniel de N. incepe de
la cringul Brobintariul, merge cu
directiunea N.-E. spre S.-V. panA
la magura Coteiasul.
Limita Huid de S. incepe de
la pichetul Galaoana, merge de
alungul DunareT pana la pichetul
Catanele, unde se intflneste
cu linia limiter de E.
Limita linieT de E. incepe de
la magura Coteiasul, merge cu
directiunea N.-S. pana la pichetul
numit Catanele.
Limita linieT de V. incepe
de la cringul Brobintarul, merge
de la N. la S., pana la pichetul
de frontiera Galaoana.
Terenul comuneT este ses,
prezintind numal cite-va magurT,
intre carT: rnagura Zavelca, magura
Coteiasul i Magura-CirsteT.
Este udata de &la Uriti,
ce se scurge din baltile de pe
mosia Rastul si se varsa in
Dunare, prin gira numita Zi-

NEGO1UL 482 IsTEGOMIRUL
toca, de pe comuna Catanele,
la pichetul atanele. In gira
Uriti se scurge pe stinga gira
Padureanul, la punctul numit
Intinsura (cotul girlei).
Baltile sunt : balta Renea,
care prin erla Uriti, se scurge
In Dunáre ; Cotlova, care prin
gira Porumbul se scurge in
balta Renea ; Lunga, Sacata, care
strabat teritoriul comuneT, si se
intind de la com. Rastul la comuna
Catanele.
Comuna Negoiul dateaza de
nault ciad purta numele de Uriti,
$1 era situata pe grind.
Pe la anul ¡790, din cauza
inundarilor dese la care era expusa
com. Urlti, s'ají mutat locuitoriT
cu casete lor la tirla
(conacul) luT Neagoe, unde se
afla azI comuna si de la el (Neagoe)
comuna s'a numit Negoiul.
Cdtunul de resedinta. este Negoiul.
Are o populatie de 1397 .suflete
; o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, zidita la 1816 de Hagi
EnusT, fost proprietar al mosier
Negoiul, deservita de doi pre-
00 sí doT cintäretT; o scoall
mixta, ce functioneaza de la 1882,
frecuentan de 68 baetT si 7
fete.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt 152 locuitorT impamintenitT.
Suprafata teritoriuluT comund
este de 10721 pogoane, din carT:
7415 pogoane arabile, 1200 linean,
300 izlaz, 1806 pogoane
loc sterp, baltl si vatra satuluT.
Mosia de pe teritoriul comuneT
se numeste Negoiul: din
aceast6. mo0e, 6415 pogoane,
cu un venit de 59000 leT apartin
d-luT V. M. TeodorovicT, lar
7000 pogoane apartin locuitorilor
improprietaritl dupa legea
din 1864; si produce un venit
de 25000 leT. In trecut intreaga
mosie apartinea PrincipeluT Milos
ObrenovicT al Serbiel,
Pe marginea DunAreT se afla
ostrovul Galaoana, In intindere
de 44o hect., acoperit cu padurT,
apartinind statuluT, care o da in
exploatare din zece in zece anT.
O moará de abur! se gaseste
pe mosia Negoiul, apartinind
d-luT V. M. TeodorovicT.
MeseriasT sunt: 4 flerarT, 2
lemnarT, 1 cojocar si ' cizmar.
Stine se gasesc pe mosia Negoiul,
producind brinza buná.
Prin comuna sunt urme de zidurT
vechT.
Calea comunala ce duce la
Calafat si trece prin com, are
In toata intinderea eT o lungime
de 67 kil.; o alta cale comunall
vecinall duce la Bailesti, avind
o lungime de 24 kil.
Sunt 6 circiamr si o bacanie.
Budgetul comuneT e la veniturr
de 3733,90 ler si la cheltuelT,
de 3222,74 leT,
Vite cornute 196, o/ si capre
98, porcT 47, ca! 12.
Negoiul, sat, jud. Dolj, pl. MIlesti,
com. Negoiul, resedinta
primarieT. Vez! com. Negoiul.
Negoiul, balt1t, situata la S. comune!
mi acelasT nume, pl. Milesti,
jud. Dolj, in apropiere de
Dunare.
Negoiul, virf de munte, in apropiere
de frontiera, in plaiul Lovistea,
jud. Arges. Dinteinsul
purcede Culmea- ComarniculuT,
care desparte valea ArgesuluT
de valea TopologuluT.
Are o l'Intime de 2547 m.
d'asupra niveluluT MariI. Din
el izvoreste riul Argesul.
Negoiul, deal, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul comuneT
Balabancea (si al catunului
sati Tiganca-Taita); are o directiune
generala de la N. la
S., brazdind partea de V. a
plaseT si a comuneT ; se intinde
printre piraiele : Valea-Lupulur
si Valea-Lunga, afluente ale piriuluT
Taita-Tiganca ; la N. are
o prelungire, Dealul-Stubeilor ;
la S., se uneste, in virful Almalia
(37o m.), Cu dealul Tiganca;
e unul din cele mal inalte dealurT
din plasa si judet, avind
405 m. inaltime ; e tliat de drumurile
comunale Greci-Taita si
Jijila -Balabancea ; acoperit in
cea maT mare parte cu padurl
seculare si nepatrunse.
Negoiul, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Bailesti, com. Negolui,
In intindere de 6415 pog. Apartine
parte d-luT V. M. TeodorovicT,
aducind un venit anual
de 59000 le! si parte locuitorilor
improprietaritT dupa legea
rurala din 7864, canora le aduce
un venit anual de 25000 le!.
In trecut apartinea PrincipeluT
Milos ObrenovicT al SerbieT. Pe
partea d-lur V. M. TeodorovicT
se gaseste o moara de abur!.
Negomirul, com. rur. O sat, in
jud. Mehedinti, pl. Väilor. Se
margineste: la E., cu comuna
Raci ; ta S., cu com. Dragotesti
si Corbaile ; la V., cu
com. Temisani si Ia N. cu comuna
Farcasesti si Valea-cu-
ALA din jud. Gorj. Este situata
pe vale, la 68 kil, de orasul
Turnul-Severin. Satul formeaza
comuna Cu urmatoarele maha-
'tale : Voinesti, Buzesti, Sirbi,
Grivei-din-Dos, Grivei-din-Fata,
Velicani, Negulesti, Belgi, Topolita,
Ursoaia, Oitesti, Popesti,
Miscodani si Ursoita, avind peste
tot 7300 locultorl, din carT
207 contribuabilT, locuind in 266
case.
LocuitoriT posea.: 40 plugurT,
69 care cu boT, 7 carute cu
cal; 750 stupT. Femeile din aceasta
comuna se ocupa pe

NE GOM1RUL 483 NEGRAIA
lingl cultura cinepeT si a inultd,
si cu cresterea gindacilor de matase.
Prin comuna. trece soseaua
ce duce la com. Raci din judetul
Gorj ; maT sunt 2 osele
care o pun in comunicatie cu
comunele Corabille, Dragotesti
si MAtasari.
Sunt treT bisericT, deservite
de i preot si 3 cintAretT; o
coa/á, conclusa de un invatator
frecuentata. de 40 elevI.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 1748 leT ; lar la cheltuelT,
de 1347 leT.
Vite: 600 vite mar/ cornute,
19 caT, 500 oT si 370 rimAtorl.
DealurT maT principale sunt:
Dealul-Mrenej, Poiana-Grinelor,
Piscul-ToceT, Tîlva, Pelinasita,
Florestilor, Viea -Mare, Dealul-
GriveT, Velicani, Belgi, al-Piriulur,
Dealul - Stand, Ursoaia
Ursoita. VAT sunt : Valea-
MreneT, Coteliciul, Valea - luT-
Semen, Valea-luT-Bot, Nene, a-
FintineT, Velicani, a-PiriuluT, a-
PorculuT, a.PetreY, a-Staner, a-
SlAveiuluT, Detunatele i Ursuita.
Este udatl in lungul sAti de
apa JiltuluT, In care se varsa.,
pe teritoriul acesteT comune, urmAtoarele
piraie : Matca-Vaii-luT-
Bot, Buzeti, Ogasul - Sirbilor,
Valea-MreneT, Velicani, Nene,
a-FintineT, a-ParuluT, a-Petrel,
a-StaneT, Detunatele
si Ursoita.
Pe teritoriul comund se afla
carbunT de parnint in 6 locurT
anume : in Valea-MreneT, in
Viea-Mare, in Valea-GriveT, Velicani
i In Ursoaia, in dealurile
despre E.
Negomirul, a'eal, se intinde din
spre S.-V., din com. Negomirul,
pendinte de jud. Mehedinti,
si se termina in hotarul com.
FarcAsesti, jud. Gorj, pl. Jiul ;
65157. Morolo Dleflonar Geogrculc. Vol. IV.
pe el se aflá plantatiT de viT,
pruni i padure.
Negosina, (Plopeni, Zärneasca),
edtun, al com. CAnesti, jud.
cu 420 locuitorl si 98
case. Are sub-divizia Bondrea.
Negosina, munte, In jud. Buzaa,
com. CAnesti, cAt. Negosina ;
contine sare, precum si diferite
fosile, maT cu seamA psilodonl.
Negosina, mo)rie, in jud. Buzan,
com. anesti, cAtunele Gontesti
Pirlita, proprietate a statuluT,
pendinte de Episcopie; are 1600
hect., mare parte locurl sterpe
paclurea Negosina.
Negosina, mofie, In jud. BuzAti,
com. anesti, proprietatea mosnenilor
NegosinenT; are 1620
hect., cea mal mare parte gol
si sterp, apoT izlaz, putine araturT,
livezT i pAdurea Negosina,
cam de 270 hect.
Negosina, pelure, In jud. Buzall,
com. CAnesti, proprietate
a statuluT, pe mosia Negosina;
are 446 hect., si consta din 3
trupurT : Dama, Badiloaia si CAlugarelul.
Negosineit (Valea-), vale, in jud.
Buzati, com. anesti, cat. Negosina.
Se maT numeste i Mircea.
Vez1 Mira (Izvorul-).
Negoteilor (Valea-), vale, In
jud. Buzati, com. Calvini ; incepe
din muntele Teisul si se
scurge in riul Bisca-ChiojduluT.
Negotesti, sat, numit in partea
S.-V. Poiana, si care maT inainte
se numea Negutesti, pe mosia cu
acelasT nume, jud. Suceava, com.
Ciumulesti. E asezat pe coastele
dealurilor Cucoseni, TAtAreni,
Codrul si al MAnAstireT.
Are o populatie de 135 familiT,
saa 594 suflete, din carT
169 contribuabilT, locuind in 137
case; o bisericä de lemn, cu hramul
Adormirea MaiciT Domnului,
claditl pe la 1763, -de 24
calugArT de la schitul ce a fost
maT inainte, In-Poiana., in Codrul-Manastirei
si care azT e deservita
de I preot si 2 cintaretT
; o scoalä mixta, infiintata.
In 1889, condusA de un instatAtor
i frecuentatA de 29 copiT.
Vatra satuluT ocupa aproape
14 /*Ala
Mosia e proprietatea d-luT Bezis
Last, cumpArata de la Maria
Moruzzi, care o mostenise de la
Al. Moruzzi.
Intinderea mosieT e de 223
rala din carr 90 falcl cultivabile,
125 &id pAdure i restul
neproductiv.
ImproprietaritT in 1864 sunt
5o fruntasT, 32 pAlmasi si 6 codasT,
stapinind 293 fäld si 6
prajinT.
DrumurT principale sunt : la
Ciumulesti (2 kil.), la Udesti (3
kil.) si la Ioneasa (02 kil.).
In 1803, Negotesti a SpAtarultif
Basota, avea 34 liuzT, carT
plateati bir 820 leT anual.
Negotestilor (Dealul-), a'eal, pe
care este asezat satul cu acelasT
nume, jud. Suceava.
Negovani, mahala, in com. rur.
Samarinesti, pl. Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Negovanul, munte, In jud. Gorj,
plaiul Novaci, la N. com. Polovraci
; formeazä malul sting al
apeT OltetuluT.
Negoveneasa, Laltd, Ruga satul
Pirvul-Rosu, pl. Cotmeana, jud.
Arges. Contine peste.
Negraia, mahala, com. rur. Ro-
62

NEGRAIA 481 NEGREt (DEALUL-)
esti, plasa Cerna-d.-s., judetul
Vilcea.
Negraia, deal, jud. VIlcea, pl.
Cerna-d.-s., com. Coeni.
Negraqi, mar inainte Pis cul, com.
rur., jud. Arges, pl. Galasesti,
la 15 kil, de com. rur. Costesti,
resedinta sub-prefecturer, si la
52 kil. de Pitesti. Se compune
din Adunati (Adunati-Negrasi),
Negrasi (Piscul) .si Romanati, cu
o populatie de 1080 locuitorr,
din carT 230 contribuabilT.
Are o biserica ; o scoala primara
rurala ; 4 circiumr.
Budgetul com, e la veniturr
de 2027 leT si la cheltuelf, de
2113 leT.
Negra§i, sat, jud. Arges, pl. Galäsesti,
facind parte din com.
rur. cu acelasT nume. Are o biserica,
cu hramul SE Teodor,
deservita de 2 preotT si I &intaret.
Negra§i, mar inainte Piscul, sal,
cu 800 locuitorT, jud. Arges, pl.
Galasesti, pe apa cu acelasT nume.
resedinta com. rur. Negrasi.
Negra§ul, mahala, facind parte
din com. rur. Tesila, pl. Pelesul,
jud. Prahova. E situata la
poalele munteluf Negrasul, de
unde curg maT multe izvoare
de apl. minerala.
Negra§ul, izvoreste de la
N. com. Tesila, pl. Pelesul, jud.
Prahova ; curge spre S.-V. si
se varsá in riul Doftana, pe malul
sting, tot in raionul comuner
Tesila.
Negra§ul (Muntele -),
proprietate a Eforier Spitalelor
Civile din Bucuresti, fost pendinte
de manastirea Sinaia, com.
Tesila, jud. Prahova, care, im-
preuna cu mosiiie Zilistea-Trestieni
i Sasilor, are o intindere
de 1246 hect., din carT 1046
hect. padure si 200 hect. pamint
cultivabil i finete. Se arendeaza
cu 8421 lef anual.
Acest munte si Piciorul-Ciinelur
ad fost date prin cartea de
schimb, iscalifa la 24 Octombrie
¡818, de Arhimandritul Ioachim,
manastirer Margin en i , luind
In schimb muntele Piatra-Arsa.
Aceasta carte de schimb a
fost prezentata. «cinstiter judecatoriT
a judetulur Prahova» de
cuviosul Paisie, Staritul Sinaer,
and cu delimitarea hotarelor
muntilor marelur Postelnic Filipescu.
Negräita, pIrlu, jud. Vilcea, pl.
Cerna-d.-s., com. Coeni.
Negrea, sat desfiinfat, in Valea-
Gerulur, juct. Tecucid, comuna
Calmatuiul. A fost infiintat de
Costache Negri, care era proprietarul
mosier. Facea parte
din com. Liesti, avind si o bisericà
adusa din satul Liesti,
din locul numit Gura-Birladulur.
Unde a fost satul i biserica,
nu se mar vede astazr de cit
o cruce ; alaturr de ea este un
loc izolat, numit Cerdacul, unde
era casa lur Costache Negri ;
astazr in aceste locurr nu sunt
de cit 2 case proprietatea mostenirer
Tache Anastasiu.
Negrea, numire data de locuitorT
mofier Slobozia - Negrea,
unde a fost satul cu acelasT
nume, com. Calmatuiul, jud.
Tecuciti.
Negrea-Potirnichea-Cocora§,
mofie particulara, de 1430 hect.,
In jud. Covurluid, pl. Siretul,
com. Minjina.
Negreana, pîrîi, in jud. Gorj,
plasa Gilortuluf, izvoreste din
com. Licuriciul, de la Magura-
Mirer, curge de la N. la S.,
strabatind comunele Frumusei
Negreni si se varsa in Amaradia,
la com. Hurezani-d.-s., unde
reteaza Culmea-Dealulur-cu-Perr.
Tarmurile sunt ripoase pe
alocurea, iar in alte partl dispar
cu desavirsire. Largimea
variaza filtre I 3 m., iar trecerea
peste dinsul se face prin
vadurr si pe podurr, din care
2 se gasesc in com. Negreni,
iar i in com. Frumusei.
Negreana, vale, in jud. Gorj,
pl. Gilortul ; dà scurgere apelor
piriuluT Cu acelasT nume este
formad. din Dpalul-Negreni si
Dealul-cu-PerT, numit i Dealul-
Scrader; are o intindere de aproape
21 kil.; largimea-I variaza
intre 1000 si 1500 m.;
pe aceasta vale se afla situate
comunele : Frumusei, Negreni
si Licuriciul.
Negreasca, in jud. Buzad,
com. Simileasca, cat. Odaia-Banulur,
proprietate a statulur, pendinte
de Banul; are 620 hect.,
maT toate arabile i padurea
tuculeasa.
Negreasca, vechia numire a mo-
Cotorca, jud. Buzar', com.
Cotorca.
Negreasca, numire ce purta un
trup din mofia Mitropoliel, pe
care se afla orasul si domeniul
Alexandrier, jud. Teleorman.
Negreasca, pirliaf, In jud. Buzad,
com. Simileasca; izvoreste
din padurea Frasinul, primeste
viroaga Strimba, uda comuna
Maxenul si se varsa in riul Calmatuiul
la comuna Albesti.
Negrel (Dealul-), deal, se in.

NEGRET (VALEA-) 485 NEGRENI
tinde In partea de S.-E. a sataita
Munteni-d.-j., pl. Crasna,
jud. Vasluiti ; formeazg un podis
pe a cAruT coastA e situat
satul Munteni.
Negrel (Valea-), vale §i phi:7,
izvoreste din fundul VgeT-Negre,
com. Osesti, pl. Stemnicul, jud.
Vasluiti, curgespre S. si, uninduse
cu piriul Helesteul, la local
numit Durducul, se vars1 in
pirtul Stemnicul, tot pe teritoriul
com. Osesti.
Negreni, com. rur., jud. Gorj,
pl. Gilortul, la S. de com. Frumusei
si pe aceeasT vale (Negreana).
Se compune din cAtunele :
Negreni, BAleasa si HAinari.
E situatA pe yes, coastA si
vAlcele, pe ambele tArmurY ale
piriuluT Negreana si are o suprafatA
de 1382 hect., din carT :
280 hect. pAdure, 490 hect. arabile,
552 hect. finete, 37 hect.
vie, 42 hect. livezT si prunT si
1 1 hect. izlaz,
" Are o populatie de 243 famili!,
saa 925 suflete, din carI
137 contribuabilT ; 2 bisericT, deservite
de i preot si 2 cillaretI;
I scoala, frecuentatA de
35 elevi.
PAminturile cele mal bune pentru
culturg. sunt numal pe vale;
pe coaste sunt pometurl si vil.
Locuitorli sunt mosnenT. El
posea: 46 plugurI, 75 care cu
bol, 3 carate Cu cal ; 453 vite
marl cornute, 18 cal, 778 oT,
62 capre si 266 rimAtorl.
Budgetul e la veniturT de leI
1525, banT 85, lar la cheltuelT
de lei 1375, banT 58.
Comunicatia in Negreni se
face prin soseaua judeteanA Petresti-d.-s.-Craiova
ce trece prin
comung.
In comung se gAsesc : 14 puturI
si. 19 fintinT.
Dealurile principale sunt: Dealul-Negrenilor
spre V. si Dealul-Gilcestilor
la E.; cel d'intiiti
o desparte de albia GilortuluT,
iar cel d'al doilea de Amaradia.
In partea de E. a comund
este lacul BAggul, care acoperA
o suprafatA de aproape 1 hect.
Negreni, com. rur., jud. Olt, pl.
Vedea-d.-j., compusg. din 2 eltune
: Negreni si Chiteasca.
E situatI pe valea Negrisoara,
la 24 kil. de capitala judetuld
si la 6 kil. de TAtulesti, resedinta
plAsef ; are o populatie
de 333 tamiliI, san 160o suflete,
din carl 360 contribuabill, locaid
in 320 case.
Sunt 3 bisericT, (douA in Negreni
si una in Chiteasca). Cele
din Negreni sunt fondate, una
In anul 1843 si reparatA in 188i,
avind de ctitorI pe Diaconul Ion
Cucu, Preotul Nicolae, Ion Negreanu
si altiT, a doua in anul
1872, avind de ctitorT pe Preotul
C. Alexandrescu, Diaconul Nicolae
Flora si altiT. Cea din Chiteasca
s'a zidit la 1881 de Preotul
C. StoicInescu, Gheorghe
Cojocaru, Radu Pielaru si altiT.
Sunt deservite de 3 preotr.
Are o scoalA, frecuentatA de
71 copii.
Mal inainte, comuna a fost
pe dealurI si vilcele si mal In
urmä s'a asezat pe Valea-NegrisoareT.
CAtunul Chiteasca se mal numeste
si Matul.
MeseriasT sunt : 4 cizmarl, 6
cojocarI, 3 dulgherl si 2 zidarl.
E1 desfac -produsul munceT lor
la Slatina si Pitesti.
LocuitoriT sunt mosnenl, afari
de 75 familiT, carl s'ají improprietgrit
la 1864, pe proprietatea
DoamneI María T. Oilsanu,
din care li s'ad dat 188
hect. El' posea : 20 Tepe, ro
ca!, 180 bol, 65 yac!, 1320 oT,
43 porcT.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 1875 hect.
Comercial se face de 4 circlamad'.
Veniturile si cheltuelile comunale,
sunt de leT de 2745,83.
Sunt douA sosele : una nationalA,
care inlesneste comunicatia
spre Slatina si Pitesti si
a doua comunalg, care o pune
in comunicatie la N. cu com.
§uica si la S. cu com. Birci.
Tot teritoriul comuneT spre
E. este un cimp intins.
E udatA de valea Negrisoara,
in care del válcelele : HotaruluT,
BerbeculuT, Gropilor, Faguita,
toate In partea de K;
Scoarta, NeamtuluT, Gura- VAiT,
PAruluI si Islroaia, la V. Pe %ralea
Negrisoara curge apa cu acelasT
nume, In directia N.-S.
Negreni, com. rur., jud. Vlasca,
pl. Glavaciocul, compusg din cltunde:
Negreni-d.-s., Negrenid.-j.
si Osebiti-Negreni. E situatA
la extremitatea N.-V. a judetului
Teleorman, pe partea stingl a
apeI Clenita, la 82 kil. de Giurgiti,
la 37 kil. de Obedeni, resedinta
plAseT Glavaciocul-Neajlovul,
la 72 kil. de Bucuresti si la 40
kil. de statia drumuluT de fer
Titu.
Are o populatie de 1288 suflete,
din carT 240 contribuabilf.
LocuitoriT sunt mal totl mosned.
Comuna constitue singura o
parohie cu numele de Negrenid.-j.
Are : i bisericl, facutA la
1863 de locuitorl, ca hramul
AdormireaMaiceI Domnuluf, deservitA
de un preot si 2 cintareV;
o scoall mixt1 cu 4 clase,
condusl de un invatAtor si frecuentata
de 23 1:10 si 3 fete.
Budgetul comuner e la veniturf
de 3485 leT si la cheltuelf,
de 2487 ler.

NEGRENI 486 NEGRETI
Negreni, cdtun, de resedinta, al
comuneT cu acelasT nume, jud.
Gorj, se intinde pe o suprafata
de 476 hect., dintre carT: wo
hect. padure, 180 hect. arabile,
170 hect. finete, 1 o hect. vie,
12 livezT.
Are o populatie de 80 familiT,
sari 265 suflete, din carT
77 contribuabill ; 1 bisericä de
lemn, refacuta de locuitorT in
anul 1889, deservita. de I preot
si 1 cintaret.
LocuitoriT sunt mosnenT. ET
posea.: 13 plugurT, 28 care cu
bol, 1 caruta Cu cal, 133 vite
mar! cornute, 8 caT, 228 oT, 22
capre, 74 rimatorT.
In catun se gasesc: 6 puturT
si 8 fintinI.
Negreni, sat, ra'cind parte din
com. rur. Piscani-Negreni, pl.
Riul-DoamneT, jud. Muscel. Valea-Catil
separa acest catun de
Piscani, cu care formeaza comuna
Piscani-Negreni.
E situat pe malul sting al riuluI
Doamna, la poalele dealuluT
Piscani. Ad i este resedinta com.
Are o populatie de 515 locuitorT
; o biserica, deservita de
1 preot si 1 dascal ; o moara
si o pita.
Pana la 1851, cat. Negreni
forma singur o comuna, avindu-sT
primaria si scoala deosebita.
coala dateaza de la 1840.
De la 1851, unindu-se cu cat.
Piscani, s'ati unit si scoalele, formindu-se
una singura cu resedinta
in Piscani.
Catunul este udat de la E.
spre V. de girlele : Chitoaia,
Din-PruniT-Zamfiref, FintineT, si
la S. de Girla-CatiT, care se varsa
In riul Doamna, pe malul sting.
In mijlocul satuluT e un mic
platoq cu o vedere incintatoare
asupra diferitelor vaT din jurul
sati si care predomina valea riuluT
Doamna.
Comerciul se face de 3 hangiT.
Negreni, sat, fácind parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Vedea- d.-j., jud. Olt. Are o populatiune
de 1265 locuitorT ; 2
bisericT, una fondata. in 1843 si
reparata la 1881 si a doua fondata'
la 1872.
Negreni, sat, acind parte din -
com. rur. Mihlesti, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 254 locuitori. Cade in partea
de N. a com. P'aci trece calea
ferata Piatra-Rimnicul si soseaua
n atio nalà Rimnicul-Riul-Vadului.
E situat la 0/51 kil. de caunul
Mililesti, unde e scoala.
Negreni, deal, in jud. Gorj, apartinind
com. Licuriciul. Are
directia N.-S., incepind de la
culmea Magura-MuereT, este coprins
intre Valea-LicuricluluT la
E. si valea Hurezani-d.-s., la V.,
si se termina' in Valea-AmaradieT.
Negreni, deal, in raionul com.
Negreni, pl. Vedea-d.-j., judetul
Olt, pe care se cultiva 8 hect.
vie.
Negrenide-Jos, atun, pendinte
de com. Negreni, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca, lipit cu Negreni-d.-s.
Negreni-de-Sus, atun, in jud.
Vlasca, pendinte de com. Negreni,
situat in partea de sus a
com. si lipit cu Negreni-d.-j.
Negreni-Osebiti, sati Osebiti-
Negreni, cdtun, pendinte de
com. Negreni, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca.
Negrescu, sat, care se mal numea
si Siliscani, in partea de
S. a com. Brateni, jud. Boto-
sani, cu o suprafata de 781
hect. si o populatie de 1 o familiT,
sati 48 suflete.
Mosia e formata din douà trupurf,
din care o parte o stapinea
Negrescu, iar o parte Costeanu.
Vite : 14 boT - si vacT, 5 cal
si I 1 pord.
Negre§ti, com. rur. .51 resedinta
plaseY, pl. Fundurile, jud. Vasluir',
la 32 kil, de orasul Vasluiti,
situata de o parte si de
alta a riuluI Birladul, care o strabate
in toata intinderea el si
de-a stinga piriuluT Rebricea.
Este formata din satele : Negresti
(Tirgusor), Negresti (sat),
Valea-Mare si Cazanesti, pe o
suprafata de 4627 hect. si cu
o populatie de 577 familif, saii
2862 suflete, din carl 277 contribuabilI.
Pe teritoriul com, se afla o
padure cam de 1000 hect.
Are 2 scolT, una de baetT,
si a doua de fete ; 3 bisericI ;
3 mori.
Comerciul se face de 86 persoane.
Vite: 1443 vite marl cornute,
119 cal, 1746 oT, 46 capre si
wo rimatorl..
Locuitorif pose& 300 stupT
cu albine.
Budgetul com. e la veniturT
de 10098 leí si la cheltuelT, de
9490 leT.
Tirgusorul Negresti, satul Negresti,
Valea-Mare si Cazanesti,
formeaza un singur trup de mosie,
pe o intindere de 4008 hect.,
proprietatea printuluT N. Gr.
titti.
Negre§ti,tirgufor, in centrul com.
Negresti, pl. Funduri, jud. Vaslula,
infiintat la 1814, situat pe
tarmul sting al riuluT Birladul,
pe un podis inalt.
Are o populatie de 195 familiT,
sati 963 suflete.

NEGREVrI 487 NEGRI
Este resedinta comuner si a
plaser.
Are : o judecatorie de ocol;
2 companir de dorobantr ; un
bluroti-postal ; un medie; o moara.
; 2 §coale, una de bletr, infiintata
la 1865, frecuentata de
46 elevr si a doua de fete, infiintata
la 1871, frecuentate de
28 eleve; o biserica de lemn,
fama de locuitorT la 1837.
In curtea bisericeT se afta o
cladire mare de piatra, neterminatd,
al carel zid e ridicat
pana la ferestre, avind o inAltime
cam de 8 metri si o grosime
de mar bine i in.
De a dreapta riulur Birladul,
spre V. de tirg, se afll un ra.diac
numit Iurcesti, compus din
felurip copad, ce ati o desime
de nestrabatut.
In tirgusor se mar afla un feredeti
al comunitater izraelite,
o sinagoga si mar multe scolf
evreestr.
Tirgusorul nu e réscumparat
locuitoril platesc bezmin catra
proprietar pentru locurile ce
ocupa.
In zile de sarbatorl se fac
insemnate iarmaroace de vite.
Vite : 372 vite marT cornute,
926 or, 59 cal, 46 capre i 58
rimatori.
Locuitorif posea 208 stupT
Cu albine.
Negre§ti, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Husnicioara.
Are 75 case.
Negre§ti, sat, facind parte din
com. rur. Beleti, pl. Podgoria,
jud. Muscel. Cade in partea de
N. a com.
Are o populatie de 538 locuitorl
; o biserica claditá de
locuitorl.
Gira arcinovul i valea Lentea,
dupa ce uda. cat. Negresti,
se impreuna in. centrul luT.
Negre§ti, sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Dobreni,
situat pe valea piriulur cu acelasT
nume, futre ramura de deal
Muncelul i Negresti.
Are o populatie de 1057 suflete,
cae locuesc in 235 case ;
o biserick deservita de i preot
si 2 dascalI; o scoala, frecuentan.
de 76 elevr ; 2 morT de
apd ; I herastran ; i fierarie ;
-olarie si i rotarie.
Vite sunt : 178 bol, 150 vacT,
300 of, 50 car, 100 rimatorl
84 juncT.
Negre§ti, numire ce se da mat
inainte satulut Calugarita din
com. Stanita, pl. Siretul-d.-s.,
jud. Roman.
Negre§ti, sat, in jud. Vasluiti,
com. Negresti, pl. Funduri, alaturca
de tirgusorul Negresti,
in partea de S.-E. Satul e cu
mult mar vechiti de eh tirgul,
cadí pe la 1814, d'Id s'a infiintat
tirgusorul, satul Negresti exista.
E asezat pe o costisk de a
stinga riulur Birladul, despartit
de tirgusor prin un mic 'Afilas
avind o intindere de 225
hect. si o populatie de 134
san 668 suflete.
De a dreapta riulur Birladul,
pe tarm, se afil o mica mahala
compusa din vr'o 25 familir de
Tiganf, carT sunt stabilitr aicr de
la 1864; maI 'nainte locuiati in
padurea de pe teritoriul acester
comunr; er se ocupa cu ciubotarja,
etc.
Acestr Tiganl sunt improprietarill
dupa legea rurall din
1864 si sunt descendentr din
desfiintatif robT ai Hatmanulur
Nicolae Mavrocordat, vechiul
proprietar al mosier Negresti.
Vite sunt: 22 car, 160 vite
marf c omite, 34 rimatorr
500 or.
Sunt 40 stupT Cu albine.
Negre§ti, mahala, jud. Vilcea,
com. rur. Genuneni, pl. Oltuld.-s.
Negre§ti, ramura muntoasd, ce
se prelungeste pe hotarul dintre
com. Dobreni si com. Cacaoani,
jud. Neamtul. In partea de
V., face legatura cu ramura
Muncelul, i spre N. de aceasta,
cu ramura Cracaul-Negru
Muntir-Horaitef, bogatT in calcar.
Aceste ramurr sunt acoperite
cu padurr intinse de brad,
intre carT se gaseste si stejar
de constructiunr.
Negre§ti, sfoard de mofie, in
jud. Buzar', com. Pietroasa-d.-s.,
proprietate a mosnenilor Negrestr;
are 110 hect., din care
53 padure.
Negre§ti, mofie, in jud. Neamtu,
com Dobreni, pl. Piatra-Muntele.
Are un venit anual de 23774
ler.
Negre§ti, pîrîf, izvoreste dintre
ramurile muntilor Muncelul
Cuejdiul, in com. Dobreni, pl.
Piatra-Muntele, j ud . Neamtu ; curge
pe o vale ingusta, formata de
acele ramurr, udind satele Poiana-Almasulur,
Negresti si Dobreni,
care e .situat aproape de
imbucatura din dreapta cu plaiul
Almasul, si aproape de varsarea
sa pe dreapta ptriulur Cracaul.
Negre§tilor (Dealul-), deal
inalt, filtre com. Neagra-Sarulur
Sarul-Dorner, jud. Suceava.
Negri, com. rur., in extrenaitatea
de S. a jud. Roman, la 34 kil.
de resedinta judetulur si la 9
kil. de a piase'', pe malul sting
al riulur Siretul. Este asezata
parte pe ves, parte pe deal si e

NEGRI 488 NEGRILE§TI
formata din satele : Bradul, Calinesti,
Dragesti, Migla, Negri
Ursoaica, cu resedinta in
satul Calinesti.
Are o populatie de 274 famili!,
sal) 1133 suflete, locuind
In 294 case ; 3 biserici : 2 de
lemn sí una de zid ; o scoala
mixta.
Budgetul com. e la veniturl
de le 3314,87 si la cheltilelI, de
lei 3289.
Sunt 723 vite mari cornute.
Negri, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Negri, spre S. de
orasul Roman, la 34 kil, de el
si la 9 kil. de resedinta plaseT,
pe malul sting al riului Siretul.
Este asezat pe ses. Are 85 fama!,
locuind in 86 case. Acest
sat este infiintat in 1879, prin
dare de pamint la insuratef
numit ast-fel in amintirea lui
C. Negri.
Locuitorii posea' 134 vite
marI cornute.
Negri, stalie de jud.
Putna, pl. Racaciuni, com. Orbeni,
pe unja Mar5.sesti-Bacati,
pusa in circulatie la 13 Sept.
1872. Se afla intre statiile Sascut
(9.3 kil.) l Rácaciuni (6.8
kil.). Inaltimea d'asupra nivelului
Marif e de I14n1.84.
Venitul acestel statiI pe anul
1896a fost de 31336 leY, 30b.
Negri, lac, jud. Prahova, com.
Ghirdoveni, pl. Filipesti.
Negri, vale, in partea de N. a
com. Bordeni, pl. Prahova, jud.
Prahova; luat numele de la
apa neagra, ce curge pe dinsa.
Negri (121pa-lui-), deal prapastios
i acoperit cu pasuni, in
jud. R.-SArat, pl. Marginea-d.-s.,
com. Lacul-lui-Baban, in partea
de V.
Negri (Valea-liii-), vale, in jud.
Buzaii, com. Manesti ; Incepe
de la Bisocuta si se scurge in
1-10 Slanicul.
Negrila, vale, la E. de satul
Mindresti, com. Puteni, jud.
Tecuciti ; formeaza limita intre
jud. Covurluia i Tecuciti.
Negrileasa, pirta, izvoreste de
sub muntele Muncelul, com.
MAlini, jud. Suceava, si trece in
Bucovina, unde se varsa in
Moldova.
Negrilesti, com. rur., in jud.
Putna, pl. Vrancea, situata pe
malul sting al Putnei, sub dealurile
Zeica i Babel, la 20 kil.
de resedinta sub-prefecturei si
la 57 kil, de capitala judetului.
Teritoriul comunei este udat
de piraiele Dejiul, Tivitaul, Arseminoaia
i Petra-Leir si de
riul Putna. Solul comund este
accidentat, comuna fiind asezata
pe dealuri psietroase si pe
un podis argilos.
Se compune din catunele :
Grumazesti, Negrilesti, unde e
si primaria, si Vrincioara.
Are o populatie de 225 fasati
1004 suflete; o biseria
parohiall, cu hramul S-ti!
VoevozT, in cat. Negrilesti ; o
scoala mixta, frecuentata de 15
copiI.
In anul 1886 erati 205 contribuabilf,
lar in anul 1869 erati
182.
Budgetul comund e la venituri
de 1783,74 leT si la cheltuelI,
de 1699,06 leI.
Totalul paminturilor de cultura
e de 1020 hect.
Locuitorii posea.: 30 pluguri
de lemn, i de fier si 4 mori
de apa ; 46 cal, 288 bol, 366
yac!, 103 pord, 2256 oT si 32
capre ; 227 stupI cu albine.
Industria si comerciul se
practica de catre 2 circiumarf,
6 rotar! si i morar.
Negrilesti, com.rur., j ud. Tecuciti,
pl. Nicoresti, situata in valea
Birlazelului, la 17 kil. de capitala
judetuluI si la 32 kil, de
a plaser.
Este compusa din 4 catune :
Negrilesti, Slobozia - Baneasa,
Slobozia-Corni i Slobozia-Talpigi.
Are o populatie de 361 famili',
sati 2206 suflete, din care
418 contribuabili ; 2 biserici:
una In Negrilesti si a doua in
Talpigi, deservite de 2 preotl
si 4 cintaretI; 2 §coale, una In
satul Negrilesti, infiintata la
1868, frecuentata de 37 1310,
iar alta in Talpigi, frecuentata.
de 44 copii ; 2 morl de apa,
Cu vapor; 4 masini de treerat,
7 de secerat, I de batut
porumb ; 2 vinturatorl si I masina
de legat snopi, toate, proprietatA
d-lui Iordache Giurgea,
fost prefect al judetului.
Vite : 1780 vite marI cornute,
420 ea! si 2073 oT.
Veniturile i cheltuelile comuneI
se urca la 8306
50 bani.
Prin comuna trece soseaua
comunala care vine din soseaua
nationala Tecuciii-Birlad si trece
prin satele : TigAne$ti-No!, Ungureni,
Slobozia-Blaneasa, Negrites&
Slobozia-Corni si se termina
in satul Talpigi.
Se margineste la N. cu ptriul
Birlazelul-Vechiti, la S. cu piriul
Blaneasa, la E. cu dealul Talpigi
si la V. cu padurea arligul.
Negrilesti, ciftun, in comuna cu
acelasI nume, pl. Vrancea, jud.
Putna, situat pe malul sting al
Putnef, sub dealurile Zeica si
Babel i strabatut de piriul
Bahna.
Are o biserica parohiala, cu

NEGRILETI 469 NEGRU (PiRiUL-)
hramul SE VoevozT ; i coald
mixta frecuentatg de 15 copil.
Negrile§ti, sat, fgcind parte din
comuna cu acela§T nume, jud.
Tecuciti, situat pe valea Birladula
AicI este rqedinta comuna
Are o populatie de 195 familiT,
saU 700 suflete ; o bisericg
cu hramul SE Nicolae, fgcutg
din cárlmidg in 1854 de
defunctul Iancu Giurgea, tatgl
d-lul Giurgea.
Comertul se face de 4 circiumarr.
Negrile§ti, sal:" Catalina, catun,
pendinte de com. Scurtul, pl.
Glavaciocul, jud. Vlwa.
Negrile§ti, parohie, in comuna
Cu acelag nume, pl. Vrancea,
jud. Putna, avind i bisericg
parohialg, cu hramul Sf. VoevozI,
in cgtunul Negrilqti.
Negrileqti, izolat, la S. satuluI
Porcgretul, jud. Vasluiti,
plasa Racova, com. Doagele.
Se zice cg in aceastg localitate
ar fi fost din vechime un t'irgupr,
numit Negrile0, de pe
timpul lui tefan -cel-Mare,
care nume i s'a dat de un logofgt
al slii Negrilg.
Astg-zI pe aceastä localitate
se face culturg de cereale. Cind
se arg adinc cu plugul, se scot
cgrAmizT i pietre de format
mare.
Negri§oara, pirig, se formeazg
in partea de V. a comuneI
Spineni, pl. Vedea-d.-j., judetul
Ok, i se varsg in riul Vedea.
Negri§oara, pida, izvorind de
la S. com. uica, trece prin
centrul comuna' Negreni, plasa
Vedea-d.-j., jud. Olt, avind directia
de la N. la S. i intrg
In com. Birci. In acest piriti
se varsg vgile FaguluT, Popilor,
Berbeculur, Hotarulur, Scoarta,
NeamtuluT, Gropilor, PiriuluT,
Belita i Isgroaia. Se varsg in
Plapcea-Mare, la S.-E. de comuna
BAltati.
Negri§oara, pirig, in jud. Suceava,
pl. Muntele ; izvorqte
de sub muntele TunzAria; face
hotar intre comunele : Dorna
arul-Dornir, pe o lungime de
io kil.; infra in com. Bro§teni
la irnbucAtura-T cu Toplicioara;
strgbate i aceastä comung pe
o intindere de 6'/2 kil. §i, dupg
ce a invirtit un her5.strAti i o
moriscd §i a format un iaz pentru
hait, se varsg in Neagra-
Bro§tenilor. PrimWe din stinga:
Piriul-SihAstrieT, PäItiniul, Toplicioara,
Piriul-PinuluT, Piriul-
PaltinuluT, i din dreapta: Catrinarul,
Piriul-Bradulur, Piriul-Opcioarer,
Jumaltul,
Dgrmoxul, mgrit cu Piriul-
ScorwuluT.
Negri§oareI (Dealul-), deal, in
jud. Gorj, plaiul Novaci, incepe
din muntele Florile-Albe, spre
E. de comuna Rado0 i se terming
d'asupra acester comune.
Negri§ori, vale, jud. Vilcea, comuna
Fometqti, plaiul Horezul.
Negrita, deal, jud. Mwel, plasa
Arge§elul, com. Pucheni.
Negrita, vale, jud. Vilcea, plasa
Cerna-d.-s., com. Broteni, izvorqte
de la V. comuneI, udg
cgtunul erbg.ne0i i se varsg
in dul Cerna, tot In raionul comune!
Brf4teni.
NegriTe§ti, sat, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Roznovul, avind
o populatie de 24 familif.
Negrite§ti, mofie, in jud. Neamtul,
pl. Bistrita, com. Roznovul,
proprietatea d-lul Anton Gh.
Pruncu.
Are un venit anual de 23000
Proprietatea mal posedg :
boT, 8 cal, I() vacT, 5 bivolite,
to plugurr.
Intinderea totalg a moiel e
de I000 hect., din care o parte
s'a dat locuitorilor improprietgritT,
din satul Negrite0, la
1864.
Negru (Dealul-), vhf al inuntelui
Monteorul, pl. Vrancea,
jud. Putna.
Negru (Dealul-), deal, judetul
Vilcea, pl. Cozia, com. Robqti,
numit ast-fel dupg multele pirjoale
ce sufere din cauzg cg
produce multe ferie i locuitoril
sunt silitT a le arde maT
In totT ata
Negru (Lacul-), lac, in judetul
R.-Sgrat, pl. Ora§uluT, com. Cote0i,
in partea de V.; contine
caracudg mgruntg, ce se consuma
de locuitorr.
Negru (Lacul-), baila §i »tia"tind,
in jud. R.-Sgrat, pl. Marginea-cl.-j.,
com. 1:35.1Wi, formatg
de revArsgrile rlur. Slimnicul
Cotatcul ; este acoperitg cu stuf.
Negru (Pirful-), pirta, jud. BacAti,
pl. Trotu§ul, com. Matastirea-Ca.$inul;
curge prin lunca
BrAdetul i se varsg d'a dreapta
Ca§inuluT, dupg ce s'a mgrit
cu pîrîiauI Tartoiul.
Negru (Pirtul-), pirîü, Tese de
pe mo§ia Plriul-Negru, jud. Dorohoiti,
com. Dersca, pl. Berhometele,
i se varsg in piriuI
Mol nita.
Negru (1311-1u1-), pirtg, izvoreqte

NEGRU 490 NEGRUL
din pldurea cu acela$T nume,
strabate cat. Vlade$ti-Paminteni,
pl. Riurile, jud. Mu$cel, $i se
varsa in riul Bratia, pe tarmul
drept.
Negru (Pfriul-), pîrîia,c, in jud.
Neamtu, pl. de Sus -Mijlocul,
com. Vinatori-Neamtul, numit
ast-fel din cauza apelor sale,
care coloreaza in negru saii
ruginiti pletrele din albia luT, cu
pulberea adusa probabil din vreun
teren feruginos, situat imprejurul
schituluT Sihastria.
Negru-Voda, sati Radu-Vodä,
fost schit mic, scobit in plata,
comuna Badeni-PamintenT, plaiul
Dimbovita, jud. Mu$cel, situat
in una din cele maT admirabile
pozitiunT, pe tarmul sting al riuluT
Dimbovita $1 pe creasta unuT
munte maret de piatra, unde
nu potT urca de cit cu multa
anevointa. Acest schit, care dateazä
din timpul luT Radu Negru
Voevod, este inconjurat cu
prapastiT $1 muntl acoperitT cu
padurT seculare $i livezT frumoase,
strabatute de Dimbovita.
In partea stinga a schituluT,
se vede o scobitura in plata,
unde, spune traditia, in timpul
serviciultd divin '$1 facea rugaciunea
Doamna, sotia luT Radu
Negru, fiind catolica. Biserica
era despartita in doua : o parte
pentru Doamna Ana $1 alta pentru
Radu-Negru.
Sub acela$T acoperemint, doT
preotl, de riturl diferite, citeati
Evanghelia, unul in limba latina
$i altul in cea nationala.
D'asupra u$eT din mijloc, despre
tina, se gase$te urmatoarea
inscriptiune :
Acest sfint schit s'a preinoit in zilele
Prea InaltuluT Prir4 Alexandru loan I-iti
fiind Mitropolit Prea sf. sa Nifon, prin'
osIrdia i cheltuiala d-lor parintele loan
Sin popa Ene, Bucur Apostol, G. Dia-
conescu i Nicolae Sin Bucur, la 1859,
Iunie.
La dreapta, d'asupra u$eT,
sunt zugravitT Radu Negru Voevod
i Nicolae Alexandru Voevod
; restul este stricat ; iar la
stinga sunt zugravitT 2 barbatT
$i 2 femeT ale caror nume s'a
$ters.
In mijlocul altaruluT este preastolul
(dintr'o bucata de platra.),
cioplit frumos, $i in zid, jos, in
partea din launtru a altaruluT,
curg 4 izvoare cari izvoresc tot
prin altar, $i de uride femeile
latí apa spre a tamadui pe suferinzl
de diferite boale.
La intrarea in schit este o
chilie de birne. Ad $edea un
pustnic care, une orl, servea liturgia
$i vespera. Pana la 1871
s'a oficiat ad sfinta liturgie de
preotiT din Cetateni-din-Vale.
In toate verile este vizitat de
un numeros public. M. S. Regele
Carol Liti l'a vizitat in dona
rindurl.
Negru-Vodä, sal Cetatea lui
Negru-Vodä de la Stoene§ti,
fostd cetate, acum loc izo/al, pe
malul DimboviteT, jud. Mu$cel,
com. Badeni. Are treT coltlinaltT
in treT directiunT opuse si in loe
de $anturT, are abize adincT, pe
la poalele carora curge riul Dimbovita.
Aceasta citadela cavalereasca,
ce incununeaza culmea
muntilor, era inconjurata de un
zid gros de plata gresie, ale
caruT ruine se vad i acum.
Spre a face lesnicioasa urcarea
in Cetatea-luT-Negru,
sapat in pIatra ni$te scArT.
Apa in cetate o ridica (locuitoril
pastreaza inca traditia), cu
scripetl, dintr' o valcea, despre E.
Se zice ca Citadela luT Negru-Vodd
de la Stoene$ti este
ridicata pe ruinele verT-uneT citadele
romane san dace. Ad s'ail
gasit multe monede de bronz.
Acest loc mal este vestit printr'o
batalle ce ci$tiga la 1342,
Dragomir, comandantul puterilor
luT Ladislail-Voda, asupra
o$tireT CraiuluT Unguresc, Ludovic
Liti, care sub comanda
luT Nicolae Garan $i Simion
Meghe$el navalise in Tara. Ace$tI
ducT ungurT azurä mortl in acea
batalle. (N. Balcescu, «Ist. Rom.
sub Mihaiti-Viteazul»).
Negru-Vodä, VezT Cascioarele,
jud. Ilfov.
Negru-Vodä, pisc, spre V. de
Ripile-TurnuluT, de care se desparte
printr'o valcea, com. Berevoe$ti-PdmintenT,
plaiul Nuc-
$oara, jud. Mu$cel.
Legenda spune ca acolo $edea
Negru-Voda cind se batea
ca Mari!. Se mal zice ca Negru-Voda
cind s'a batut cu TAtariT
a potcovit cati cu potcoavele
intoarse, ca sa gaseasca
cind s'ar intimpla sa-T
bata, ci sa creaza dus
de vale.
Negru -Vodi (Cetatea - lui
ruine de cetate, pe dealul Gruiul,
jud. Buzail, com. aringa,
pe care traditia le atribue lui
Radu-Negru, de $i par a fi
mult mal vechr. Se gasesc
burT, resturT de arme, oase. In
apropiere e o subterand.
Negru-Vodä (Scaunele-luI-),
loc izolat, in jud. Buz511, com.
Brae$ti, cat. Ruginoasa, unde
valea Ruginoasa a sapat in stincile,
peste care se scurge, maT
multe scobiturT in forma de scaune.
Traditia spune ca ad sta
Negru-Voda cu boeriT, ca sa
judece poporul.
Negrul, munte, in jud. Mehedinti,
plaiul Clo$ani.

NEGRULETI 491 NEGUENI
Negrule§ti, sat, facind parte din
com. rur. Costeqti, plaiul Horezul,
jud. Vilcea. Cade in par.
tea de E. a com., la poalele dealuluT
Costeti. E la distanta de
peste 3 kil, de catunul Costqti,
unde e re5edinta primarieT
Negru§a, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Cerna, com. rur. Cimul ;
are 84 *case.
Negruqca, vare, in jud. Ialomita,
pl. CimpuluT, formind linia despartitoare
intre jud. Ialomita
Buzan. Aceasta vale este in comunicatie
cu valea Sil4tea.
NegUle§ti, COM. MY., in jud. Tecuela,
pl. BerheciuluT, compusa
din 7 catune Blaga, Cduia-d.-j.,
Cauia-d.-s., Larg4eni, Midare§ti,
Neguleti i Rkspochi. Situata
pe valea BerheciuluT, la
50 kil, de capitala judetuluT
la 6 kil, de a pl4eY.
Are o populatie de 377 fasati
1314 suflete ; 4 biseriel
in Blaga, Larg4eni, Maldäre0i
i Raspochi, afara de
una ruinata, in satul desfiintat
erboaia.; o moará de apa pe
piriul Certieni.
LocuitoriT posea : 434 boT,
380 vad, 39 cal, 2139 oT i 470
pord ; 250 stupf Cu albine.
Intinderea terenuluT cultivabil
e de 1878 hect.
coa/a dateaza in com. de la
1868 i e frecuentata de 32 copiL
titi carte 96 barbati i 18
femeT.
Budgetul com. e la veniturT
11 la cheltuelT, de 5782 ler.
E brazdata de dealurile carT
se continua de la N. la S. in
partea de V. a com., purtind
numele satelor ce sunt asezate
pe coasta.
Fie-care sat este strabatut de
carT toate se varsk in
0157. J'arete Dlotionar ihogrqfle. rol. IP
Berheciul O. care formeaza limita
com. la E.
LocuitoriT sunt parte raze0,
parte improprietaritT.
Se marginqte Cu com. Vultureni
la N., com. Corbita la S.,
piriul Berheciul la E., com. HuruWi
Condrachqti la V.
Negule§ti, sat, cu Ioo locuitorT,
jud. Argq, pl. PitWi, facind
parte din com. rur. Cocul-Popegi.
Negule§ti, sat, Cu 17 familif
jud. Argm pl. Pite0, faend
parte din com. rur. Gro§i.
Negule§ti, seituc, in jud. Neamtu,
plasa Bistrita, comuna Mastacanul.
Negule§ti, sat, fácInd parte din
com. Cu acela0 nume, jud. Tecuciti,
situat pe coasta dealuluT
cu acelag nume, in partea de
S. a com., la 2 kil. i 720 in.
de re§edinta.
Are o populatie de ioo fasaii
367 suflete, carf locuesc
in 95 case ; o biserica, cu
hramul S-tul VoevozT, constructie
de gard, facuta de Iancu Plitos,
la 1851, dupa cum se vede din
o notita in Triod, biserica care
s'a reparat la 188o i se filtretine
de locuitorT, avind i 8
Miel de pamint.
Comerciul se face de 3 circiumarT.
Negule§ti, makala, in jud. Mehedinti,
pl. Vailor, com. mi%
Negomirul.
Negule§ti, ranzurd de munir, ce
formeaza in parte hotarul despre
com. Calul-lapa, jud. Neamtu.
In partea satului lapa, acest
deal se numqte Corhana, intinzIndu-se
de la ramura A1un4171
pana in malul drept al riuluT
Bistrita. Este acoperit cu padud
de brad.
Negule§ti, mofie, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Mastacanul,
proprietatea d-luT Leon Bogdan.
Are : i casa de locuit, 2 morí',
2 circiume, I fabrica de cherestea.
Venitul anual al moOd
e de 20000
Neguleti,pîrîïa1, in j ud. Neamtu ,
pl. Bistrita, com. Mastacanul ;
izvorqte din dealul cu acelad
nume i se varsa pe partea
dreapta a piriuluT lapa.
Negule§ti,firifi, in jud. Tecuciti,
pleaca din Fundul-BlageT, la N.
de apote0 ; curge pe o vale
frumoasa tn directie N.-E. ; trece
prin satu/ NeguleSi i se varsa
in Berheciul, la E. de satul Maldarqti.
Negura, bala, pe teritoriul satulla
Ghermaneti, com. Ghermane0,
pl. Podoleni, jud.
chi, in partea de E.
Neguroad (Pirful-), pfuut, izvore§te
din 5 ipote, din fundul
vaer Neguroaia, com. Scheia, pl.
Funduri, jud. Vasluiú, curge de
la N. la S. i se varsä in piriul
Humaria-Mare.
Neguroaei (Valea-), vale, ce
se intinde intre dealurile : Holmul-Mare
i o ramura a dealuluI
Dupaita, din com. Scheia,
pl. Funduri, jud. Vasluiti, pana
in com. DrAgueni.
Negu§eni, sat, in jud. Riman,
pl. Fundul, com. Poiana-luT-Iurwu,
spre E. de satul PoianaluT-Iurwu,
pe ptriul Sasa. Are
33 familiT, sail 139 suflete, din
carr 25 contribuabilf, locuind in
33 case. Are o biserica de lemn.
Sunt 472 vite marT cornute.

NEHARNA 492 NEHOIAWL
Neharna, munte insemnat, in jud.
BuzAti, com. MinzAlesti, pe hotarul
Vrancif ; are 1402 m. InnAltime
; e bogat In pAdurl si
fineat5--
NeharneI (Izvorul-), izvor, In
jud. Buzar', com. MinzAlesti ; incepe
din muntele Neharna si
se scurge in piriul Bisca-MicA.
Neharnita, munte, in jud. BuzAti,
com. LopAtari, ramificatie, la
S., din muntele Neharna.
Nehoia§ul, com. rur., in jud.
Buzar', plaiul Buzar', situatA pe
ambele malurI ale rialuf BuzAul,
la 73 kil, de capitala judetulul.
Limita sa, la N., incepe din muntele
Poiana-din-Cale, urmeazA linia
de frontierA pAnA in riul BuzAul
si ja pe piriul Crasna in sus,
pAnA la gura UrlAtoareI ; la V.,
se urca In sus pe apa UrlAtoareT,
pAnA in muntele Fetele, trece
pe la lacul SiriuluI si se lasa
In jos pe izvorul Mreaja, pana
la vArsarea sa in 01111 Siriul ;
continul pe albia SiduluI pAnA
in Gura-VAeI-Vacit-MarT, pe care
merge pAnA laMuntele-CapreI, de
unde urcl pe plaiul munteluI
Monteorul, se curbeazI spre E.
si dA in apa NehoitiluI, pe care
merge pAnA la Seciul-lui-PitA, apoi
pe marginea hotarulur Pis1Aresti
(muntele Cumpenile) pana la
Virful-IaduluI, se lasA la vale pe
Seciul-luI-Marin, pAnA la Lazul-
ZburliI, apoI urca in muntele
Virful-NehoiuluI ; la S., se tasa
din Virful-NeholuluI,pe la PruniI-
BlidArii, intilneste Izvorul-BorciI,
merge pe dinsul pana la scurgerea
sa In riul BuzAul si trece
BuzAul la comuna BA.dirlegi ; la
E., incepind de la BAdirlegi,
urcl pe Izvorul-Adinc pana la
Virful-Strungilor, de ad trece
prin Dealul-cu-Pini, Poiana-Verzelor,
urcl in Virful-Barbuld,
de unde coboarA in riul Bisca-
Rozad, trece aceastA apa si pe la
Vascu o la pe rupturl in sus, urca
In Dealul-Fruntilor si de ad In
jumAtatea munteluI CAsoca-MicA,
la CurmAtura-StirigoaeT, urca In
muntele Podul-CaluluI, de ad
In muntele CAsoca-Mare si pe
piala in sus pAril in muntele
Poiana-din- Cale, unde izvorul
Surducul se varsA in riul Bisca-Mare.
Suprafata sa e de 25275 hect.,
din care 287 axabile, 17234 pAdure,
1390 fineatA 5340 izlaz,
78 livezI, i vie si 945 sterpe.
ProprietAtT mal in s emn ate sunt:
mosiile Bota-Mare si Bota-MicA,
ale statului ; Arsele, Spedisul,
CAsoca si Lunca-Mare, particulare
; jaristea, TehArAul, %ea
si StAnila, ale mosnenilor : NehoiosanI,
Bricestl, Cutiteni, PosestI,
MAnAilestl, PuricosanI si
PopestI.
Terenul este foarte muntos
si pAduros, avind pozitiunI frumoase.
Din substante minerale
are: fier, aun si mal' multe izvoare
de ape minerale, din care mal In
semnate sunt : Izvorul termal de
la Poeana-Berbeculur, Gura-IaduluI
in muntele Jaristea, $tubeul-
Burlacultd, etc.
Industria e mArginitA numal
la exploatarea si lucrarea bradula
Sunt 58 herAstrae, apoI
o moarl de apA, 16 fAcae, 4
pive. Este o casarle in muntele
Siriul.
Comertul consa in vinderea
scindurilor, siteI, donitelor, etc.
$i in transport.
Are 5 tirgurT ; la 23 Aprilie,
21 Maja, 20 Iulie, 15 August si
la Rusalif.
CAI de comunicatie : soseaua
judetean5. Buzla-frontierA si mg
multe drumurl naturale dificile.
Vite: 794 bor, 500 vad, 220
viteT, 25 caT, 40 Tepe, 18 minji,
4360 oT, 1732 capre si 324 pord.
StupI cu albine sunt 83.
E formatA din cAtunele : Arsele,
BAdirlegiul, Bisca-Roziler,
Bontul, Broasca, CAsoca, Gil-boiul,
Gura-Siriuld, Inselata, Jetul,
Muscelusa, Nehoiasul, Lunca-
PriporuluI, Pitigoiul, .Prundul,
Puricoasa, Ruptura si Venetisul.
Are o populatie de 3030
suflete, din cari 510 contribu
abili, locuind in 675 case ; o
scoalA, in cAtunul Priporul, frecuentatA
de 45 elevi ; 4 bisericl,
in comunele Nehoiasul, Jetul,
Bisca si CAsoca, cu 4 preotI si
si 4 cintAretT ; 16 circiumI.
MeseriasI sunt: r lemnar, r
limpiar, 1 rotar, 1 butnar, 1
cizmar, 7 fierarI si 1 brutar ; maI
totI locuitorii trAesc din lucrarea
braduluI.
Budgetul comuneI e de 4752
tel.
Comuna e vechie. CAtunele
Nehoiasul si Bisca-RozileI sunt
mentionate din secolul al XVIIlea,
si actele mosnenilor adi
stabilitI poartA date si mal* vechl.
Are o trecAtoare in Transilvania,
pe albia riulnl BuzAul. Punctul
de vamO, de la Prund, s'a
mutat acum la Checa. Ca locurl
demne de vizitat are : frumoasa
vale a BuzguluI, de la Priporul
si pAnA la Cheea-Cordunulur ;
muntele Poiana-din-Cale cu renumitele
sale izvoare de apA ;
Artagele si Valea-NeagrA avute
in pAstrAvI; Pruncea, azilul mii
tretilor din totI muntil circumvecinT;
ruinele schituld Arsele
cu ascunzAtorile sale de vulpI;
frumoasa CAsoca cu izvoarele
ce o inconjoarl, etc.
Nehoia§ul, di tun, al com. Nehoiasul,
jud. BuzAti. Are o populatie
de 320 suflete, locuind
In 71 case ; o bisericA de lemn
vechie, demnA de vAzut pentru
portul cu care e imbrOcat preotul
ctitor in secolul al XVII-lea.

NEHOIAVL 493 NEMOIUL
Nehoia§ul, piriiaf, in jud. Buzan,
com. Nehoia§ul, format din
izvoarele : Ghertalaul, Seciul §i
PAstoreasa, care, dupa ce se
unesc, uda com. Nehoia§ul §i
se varsa in riul Buzaul.
Nehoiul (Gura-NeholuluI), cdtun,
de re§edintA al com. Paltineni,
jud. Buzan, cu 390 locultor!
§i 70 case.
Nehoiul, mofie, In jud. Buzan,
com. PAltineni, pe munir: Cumpenile,
Spedi§ul-Neholulur §i Impistritul.
Are cam 1550 hect.,
din carr 70 hect. arabile, 540
hect. pAdure, 8o hect. fineata,
450 hect. izlaz, 30 hect. livezr
§1 restul sterp. Se stapine§te In
devAlml§ie de mo§nenir : NehoenT,
Pistan, Rädule§tI, AlbinarT,
BotenT, MuscanT i PretrenT.
Nehoiul, pîrlu, in jud. Buzan,
com. PAltineni ; incepe din munir
Monteorul §i Stevia ; prime§te
mal multe izvora§e §i se varsa
In riul Buzaul. Contine
pu ci casa.
Nehoiului (FIntIna-), loc izolat
i sorginte de apd minerald,
In poalele munteluT Monteorul,
jud. Buzan, de unde i§T la na§tere
piriul Nehoiul.
Nehoiului (Fundul-), cdtun, al
comuner PAltineni, jud. Buzan,
cu 130 locuitorr i 40 case.
Nehoiului (Spedi§u1-), munte,
in jud. Buzar', com. Paltineni,
cAtunul Fundul-Nehoiulur, filtre
munir Impistritul §i Cumpenile.
Nehoiului (VIrful-), munte, in
jud. Buzan, com. Paltineni, ce
se ridica d'asupra cat. Gura-
Nehoiulur.
Nei, vale, In jud. Buzan, com.
CernAte§ti ; iese din Muchea-SApocer,
face hotar despre com.
Ple§coi §i se scurge in riul
Slanicul.
Neichii (Movila-), tare
com. Gura-Padinel §i com. Urzica,
din pl. Balta-Oltul-d.-j., judetul
Romanati ; face parte dintr'un
§ir de mAgure paralel cu
cursul Dunarer.
Neicul, atun, in jud. Putna, pl.
abrautul, com. Crucea-d.-s., pe
malul u§iter, pe acela§T podi§
pe care e i Panciul, despartit
de Crucea-d.-s., prin pir. HAulita.
Are o populatiune de 820 suflete,
carT locuesc in 211 case;
biserica parohiala, cu hramul
Adormirea.
Neicului (Dealul-), a'eal, pe teritoriul
comunelor : Crucea-d.-j.
Crucea- d. - s., pl. ZAbrautul,
jud. Putna, situat pe malul drept
al piriulur Haulita. Pe acest deal
sunt viile cele mar bune din
com. Crucea-d.. j.
podif, pe teritoriul comune(
Latli, pl. Co§ula, jud.
Boto§ani, prelungire a dealulur
ce se intinde futre piraiele Miletinul
§i Prajanul.
Nemernicul, munte, situat In
partea de N. a com. Brebul,
plaiul Prahova, jud. Prahova.
Nemernicul (Muntele-), padure
particularl, supusI regimulur
silvic inca din anul 1883, pe
mo§ia Muntele-Nemernicul, pendinte
de com. Brebul, plaiul
Prahova, jud. Prahova.
Nemertea, cdtun de re§edinta,
al comuner Gura-Teghir, jud.
Buzan, Cu 200 locuitorI §i 40
case. Are sub-divizlile : Bogzoi,
BrAgoi i Piatra-Stoinel.
Nemertei (Dealul-), colina, in
jud. Buzan, com. Gura-Teghir,
cat. Nemertea, acoperita de padure
§i izlaz.
Nemertei (P6durea-), pddure,
pe mo§ia Bisca-Roziler, judetul
Buzan, a mo§nenilor din com.
Gura-TeghiI ; are cam 150 hect.
Nemertei (Valea-), vale, in jud.
Buzan, com. Gura-Teghir; Incepe
din Dealul-Nemerter §i
in t'II"' Bisca-Roziler.
Nemira, pirtiaf, jud. Bacan, pl.
Muntelur, comuna Darmane§ti ;
curge pe granitA, de la muntele
Nemira-Mare, de unde obir§e§te,
panä la confluenta sa
cu malul drept al piriulur BerzAutul,
avind o lungime de 5
kilometri.
Nemira-Mare, munte, jud. Bacan,
pl. Trotu§ul, com. Doftana,
situat pe granità pe la
izvoarele piriulur Doftana. Are
o inAltime de woo m. Se mal
nume§te §i Tiganca.
Nemira-Mici, munte, jud. Bacan,
pl. Trotu§ul, com. Doftana,
situat pe granita, mal sus
de Nemira-Mare.
Nemoiul, com. rur., pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea, compusa din 5 catupe:
Comanul, Mere§e§ti, Capul-Pisculur,
CetAttiia i Racul.
E situata pe girlele Nemoiul,
Pe§teana i Verdea §i valle:
Racul, Cetatuia i Navrapita,
la 6o kil. de capitala judetulur
§i la 8 kil, de a pla§er.
Are: o populatie de 377 familiT,
din carT 370 contribuabilT ;
4 bisericl: una in clt. Capul-
Pisculul, ziditl la anul 1857 11
reparata la ¡867; a doua in
clt. Mere§e§ti, reparatA la anul
¡865; a treia in cAt. Cetatuia,

NEMOIUL 494 NEMTWRUL
zidita de Pirvu Catana la anul
1750 si reparata de Florea Catana
la anul 1848 si a patra
in cát. Racul, fondata la 1808.
coala dateaza in comuna de
la 1838. Actualul local, Instare
buna, s'a cladit la 1884. E frecuentata
de 16 copiI.
Locuitoril se ocupa cu cultura
pamintuluT si a vieT; lar
parte cu butaria, croitoria si
rotaria. El desfac produsul muncei
lor la DrAgasani; lar vinurile,'prin
Corabia, Turnul-MAgurele,
Rusi-de-Vede, Alexandria,
Caracal, etc.
Locuitorir sunt mosnenT. EI
posea: 25 cal, 134 boT, 67
vacT $i 1000 oT.
Pe piriul Pesteana i girlita
Nemoiul sunt 2 morr de macinat.
In raionul comuneT se vede
inca' ruina bisericei Coman, fi.cuta
de banditul Coman la
1800 si .distrusa de foc la 1887.
Se fabrica anual 1000-1500
decal. tuja. Sunt multT merT,
perr, ciresT i nucT.
oseaua care vine din Drdgasani
inlesneste comunicatia
cu comunele : Sutesti,. Creteni,
Izvorul, Nemoiul, Amarasti, Glavile
i Cermegesti.
Veniturile comunei se urca
la 4124 leT i cheltuelile, la 2711
lel anual.
E brazdata de dealurile :
gurilor, Nemoiulul, Mare, Cetateaua,
de piscurile : Izvorul, Ursul,
Cucula, Hotarul i Cabianul
ì udata de valle: Izvorasul,
Petrosica, Pietroasa, Omeaga, at'ara
de cele aratate mal sus.
Se margineste Cu com. Ama.
rati (N.), Izvorul (S.), Zavideni
(E.) si Gusoeni (V.).
Nemoiul, deal, in raionul com.
Nemoiul, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea,
pe care se cultiva 286 hect.
50 aril* vie.
Nemoiul, Seciul i Lovisteanca,
pcidure particulara, supusa
regimuluT silvic, apartinind de
com. Nislpi, pl. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea.
Nemostiul, bral (prival), in jud.
Ialomita, pl. Borcea, pe teritoriul
comuna Jegalia ; curge prin insula
Balta.
Nemteanca, padure a statuluT,
In partea de S. a com. Cosmesti,
jud. Tecuciti. Are o suprafatá.
de 720 falcT, cu trupurile
: Nemteanca, de 6o Miel; Furceni,
de 6o falci; Dealul, de 300
Miel* i Lunca, de 300 falci.
Linga aceasta padure se cunoaste
locul unde a fost biserica
de la Furceni. In mijlocul
padurei se yací ruinele
ruluT.
Nemteasca, colinci, in jud. Buzaa,
com. Vintila-Voda, catunul
Bodinesti, acoperita de izlaz,
si pe vale cu fineata.
Nemteni, numire a satuluT Nemtisorul,
jud. Neamtu, caruia i se
mai zice si Cetateni.
Nemteni. VezT satul Boroaia-
NeamtuIur, jud. Suceava.
Nemteni, firiz, izvoreste din
padurea Nemteni, curge de la
N. la S., pe teritoriul comuneT
Rusca, pl. Prutul, jud.
trece prin satele Leosti si Davidesti
si din jos de acest sat
se uneste cu piriul Rusca.
Nemtesti, sat, jud. Arges, pl.
Oltul, pendinte de com. rur.
Stoilesti.
Nemti, nalgurci, situatA in partea
de V. a teritoriuluT com. Seaca-
Belciugatele, pl. erbanesti, jud.
Olt. Are o circomferinta la baza
de 25 m. si o inaltime de 4 in.
E acoperita de semanaturl.
Nemtilor (Dealul-), deal, in jud.
Neamtul, pl.. de Sus-Mijlocul, situat
spre hotarul despre satul
Negritesti.
Nemtilor (Magura-), mdgurd,
pe dealul Tundroaia, la V. de
com. Maldarul, pl. Vedea-d.-j.,
jud. Olt.
Nemtilor (Mägura-), meigurd
semn cadastral, facut de Inginerif
nemtï la 1856 Cu ocazia
triangulatieT Tare situata pe pro -
prietatea Mereni - Ciohani, pl.
Glavaciocul, jud. Vlasca.
Nemtilor (Momlia-), deal, in
jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul,
com. Dumitresti, spre N., numit
ast-fel din cauza ca statul major
austriac, la facerea harteT MuntenieT,
stabilisera un punct trigonometric
de observatie ; e acoperit
cu pasunT; are o indltime
cam de 800 m.
Nemtilor (Surla-), punct culminant
fi trigonometric almunte- -
lui Istrita, jud. Buzati, com. Pietroasa.
Nemtisorul, sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Viratori,
situat pe %ralea pir. cu acelasT
nume, intre Cetatea-NeamtuluT
i ManAstirea-NeamtuluT.
Are o intindere de 603 hect.
si 29 ariT, Cu o populatie de 800
suflete, din carl 169 contribuabilT;
i biserica, cu i preot
2 eclisiarhT ; i coala ; 2 morT
de apa.
Vite : 507 vite marl cornute,
33 cal, 103 mascua
Acest sat se maT numeste si
Cetateni, si Nemteni.
Nemtisorul, peldure, in judetul

NEMWORUL 495 NENClULE§TI-MOMENÌ
Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, avind
o intindere de 5325 pogoane,
cuprinzindu-se $i acele
de pe Mane$ti, Secul $i Vinatori.
Nemtisorul, pilla", in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Vinatori,
izvore$te din muntele Ple$a,
marginea despre jud. Suceava ;
curge spre S., trecind pe la M'anAstirea-NeamtuluT
; uda satele
Nemti$orul, Debruta, Lunca li
Codreni in partea stinga, iar,
In dreptul satului Vinatori, se
une$te pe dreapta cu piriul Ozana,
curgind apor spre E., sub
numele de piriul Neamtul.
Nerntisorul pirig, jud. Suceava,
izvore$te de sub muntele Poiana-
Lunga, .uda com. Malini pe o
lungime de 7 kil., $i se varsa
In Suha-Mare, la Podul-Muntenilor.
Are de tributarl : Piriul-SigeT
li Ar$ita-Nemti$oruluf.
Nemtiul sal Blejesti, proprietate
a fratilor C. $1 Gr. Olanescu,
pendinte de com. Bleje$ti, pl.
Glavaciocul, jud. Vla$ca.
Nenciul (Mircesti),catun de re-
$edinta, al com. Lipia, jud. Buzati,
Cu Izo locuitorl $1 31 case;
are sub-divizia Ceau$-Tatu.
Nenciul, deal, in jud. Buzar',
com. Lipia, catunul Nenciul, acoperit
de vie.
Nenciuleasa, numire daM 'dril?.
de mo,rie, posedata de mo$nen1
In mo$ia Brinzeasca, com. Gura-
Saratif, jud. Buzaii.
Nenciulesti, com. rur., in jud.
Teleorman, pl. TirguluT, pe Valea.
Vede!, la S.-V. com. Mavrodinul,
$i la 44 kil, de capitala judetul
ul.
La S., 11111 Vedea li $oseaua
judeteana Ro$iori-Alexandria if
formeaza limita naturala ; la E.,
se invecine$te cu comunele Mavrodinul
$i Buzescul; la V., cu
com. Albeqti ; iar la N. cu un
deal, numit al-Viilor.
Este situatá pe domeniul Mavrodinuluf
$i are alipit $i catunul
Parul-Rotund, situat pe aceea$T
coasta cu comuna, la 11/2
kil. spre V.
Pe teritoriul com, se gasesc
improprietaritf 250 Iocuitori,
dintre carf 203 in Nenciule$ti,
pe o intindere de 832 hect. $i
47 in cAtunul Pärul-Rotund, pe
o intindere de 186 hect.
Sunt $i 94','2 hect. vil.
Terenul este putin accidentat,
$1 cam nisipos.
Populatia comunef cu a catunulni
este de 1321 suflete, din
carf 285 contribuabilf.
Numarul vitelor este de 3824
capete, din cari: 168 vite mar!
cornute, 228 cal, 2356 or O
172 pord.
Budgetul comune e de 9878
lef, 30 banf, la veniturf qi de
5031 le!, 45 banT, la cheltuelf.
Are o $coald frecuentata de
15 elevf ; 2 bisericf, una in catunul
Nenclule$6, cu un preot
$i un cintaret, $i a doua in Parul-
Rotund, cu I preot $i 1 cintaret.
Pe riul Vedea este o moarA
de macinat.
Calle de comunicatiune sunt:
$oseaua Ro$iori-Alexandria $i
calle vecinale spre com. Albe$ti,
prin catunul PArul-Rotund $i
spre com. Mavrodinul C11 care
se leaga printeun pod peste
pirlul Tinoasa.
Catunul Parul-Rotund forma
comuna osebita pana in anul
1884, dind a fost alipit la com.
Nenciule$ti.
Satul Nenciule$ti poarta $i
numirea de VAtA$ani. Il gasim,
tot sub numirea de Nenciule$ti,
printre satele mar insemnate, figu-
rind in tabloul intocmit la 1741,
sub domnia lui Mavrocordat.
Nenciulesti, com. rur., in jud.
Vilcea, pl. Cerna-d.-j., forman
din doua mahalale : easa $i
Budele, situate pe valea easa,
la 74 kil. de capitala judetuluf.
Are o populatie de 703 locuitorT,
din cari 149 contribuabilf,
locuind in 200 case ; 2 bisericf
vechr, reparate pe la 1830.
Locuitorif, pe Ruga agricultura,
se maT ocupa cu dulgheria
$i rotaria. El desfac produsul
muncef lor la tirgul Balcesti
$i orasul Craiova.
Totalul paminturilor de culturä
e de 500 hect.
Locuitorif sunt mo$nenf. Efposeda
: 1'5 caí, roo bol, 300 vacf,
Ioo capre li 250 of.
Pe riul easa, in raionul com.
sunt 4 morí.
Veniturile $i cheltuelile com.,
se urca la 1209 lef anual.
O osea comunala o leaga cu
comuna Crapaturile.
N enciulesti, sat, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, pendinte de com.
Ulmul. E situat pe tarmul de
E. al lacului Mosti$tea $i unit
cu satul Ulmul. if maf zice $i
Chirnogi.
Are o populatie de 48 famili!
; o biserica, deservita de
preotul din satul Ulmul.
Locuitorif posea : 6o cal, 66
bol, 30 bivolf, 190 of, 7 capre,
2 asila $1 120 rimatorT.
Nenciulesti, deal, in raionul comune!
Nenciule$ti, pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea, pe care se
cultiva. 36 hect. $i 50 arii vie.
Nenciulesti-Bogdana, mofie, a
statuluf, in jud. Teleorman, pl.
Tirgulul.
Nenciulesti - Mosneni (Puri-

NENCLULETI-SÀRATA 496 NEREJUL-MARE
cesti), catun al com. Gura-SA_
rata jud. Buzar', CU 220 locuitor1
i 50 case. Are sub-divizia
Brinzqti.
N enciulesti- Sirata, sati Bugheni,
ciitun, al com. Monteorul,
jud. Buzail, cu 840 locuitorf
i 236 case.
Nenciului (Piscul-), pisc, Tud.
Mwel, pl. Riul-DoamneT, com.
Racovita.
Neniceanca, vale, pe mo§ia Zamostia,
com. ca acela0 nume,
pl. Berhometele, jud. Dorohoiti.
Nenisoaia, proprietate a statuId,
in jud. Buzar', com. Boziorul,
incorporata cu Vatra-Schituluf-
Gavanele. Are so hect. pAdure
fineata.
Nenisori, numire vechie a satuluì
Arm4e§ti, pl. CimpuluT, jud.
la/omita.
In aceasta localitate a fost o
lupta deciziva Intre Vasile Lupu,
Domnul MoldoveT, i Mateiti-Basarab,
Domnul Muntenia Istoria
ne spune cä Vasile Lupu,
dorind ase face Domn in Muntenia
i in indeplinirea acestuT
plan, fiind in intelegere i cu
Sultanul, intra in Muntenia cu
o armata numeroasA, intre care
15000 Tataff §i un corp de
ianicerT. Ajungind la riul Prahoya,
1§T wza tabAra la satul
Ojogeni, la gura TeleajenuluT,
In apropiere de marginea jud.
Ialomita. Dupd cinc' zile de
hartuiald, Mateia trece in timpul
noptif Prahova, tot calaretul
luind ca sine pe cal cite un pedestra,
i cu toata oastea se
aruncà asupra armatei
vene. Batalla se dete la Neninumit
acum Arma4e§ti, nu
departe de Ojogeni. Vasile Lupu,
avind ostile risipite dupl
prAzi in toate partile, apucä fuga
cu calarimea i ianicerif, lasind
pe mina ld Mateiti corturile,
carde cu munitiuni i bagaje
tunurile, cu toata pedestrimea.
Peste 8000 numai de T'Atad famasera
morti pe cimpul de lupa.
Aceasta batalle s'a intimplat
In Decembrie, 1639.
In amintirea lzbindeT c4tigate
la Neni§ori, Mateiti-Voda zidi
In 1641 o biserica in satul Gherghita,
jud. Prahova, cu numele
muceniculd Procopie, pe care-1
luase inteajutor de biruinta
aceasta lupta, precum se afla in
inscriptiunea de la u. .a bisericef:
cAceastä sfIntä si Dumnezeeascii biseria
din temelia el ziditu-o-am eii, robul
lui Dumnezeä loan Mateiii Basarab
Voevod, intru nunaele marelul a l'II Christos
Mucenic Procopie, de care lucru intImplIndu-se
domniel mele a avea räzboiil
la Nenisori pre Ialomi¡a, cu viájmasul
domniet mele si al täreI, cu Vasile-Vodii,
luat-am domnia mea Intr'ajutor de biruinti
pe marele mucenic Procopie lcu
vrerea milostivuluf Dumnezeii si cu ajutorul
sfintului Mucenic, supus-am vriijmasil
sub picioarele domniel-mele i i-am
rusinat si Y-am gonit din pärnintul tira
si am ridicat aceastä sfintä bisericiL pentru
stiíruina cea de vitejie qi a puterniculul
mareluI Dumnezeii i Intr'ajutorul sfintuluI
Mucenic Procopie, ca sil fie domniel
meie pomanä nesävIrsit in vecie, luna
Maiii 26, din anul 7149 (1641)..
((1st. Rom.», de Gr. G. Tocilescu.)
Nenisori-de-Jos, trup al mofier
ArmAmti, jud. Ialomita, plasa
Cimpul, com. Armape0i.
Nenisori-de-Sus, trup al mofier
Arm4qti, jud. Ialomita, plasa
ampul, com. Arm4e0.
Nerejul, com. rur., in jud. Putna,
pl. Vrancea, situatA pe ambele
maluri ale piriuluf Zabala, la 4
kil. de Spulberul, la 40 kil. de
sub-prefectura plA§eT i la 77
kil. de capitala judetuluf.
Teritoriul com. este brazdat
de piraiele: Za.bala, 'Lima, Valea-Bould,
Lapopl, Cremenea,
Hulturul, Monteorul, Hurjuiul,
Dragutoiul, Piriul - Chinuld
Nerejul-Mic.
ParnintuI pe dealurf este pTetros,
lar pe pod4 argilos. MuntiT:
Monteorul, Tipaul i Poenele-
Sara situa/1 in aceasta comuna,
contin sare.
Se compune din catunele Nerejul-Mare
(ande e primaria com.)
Nerejul-Mic.
Are o populatie de 354 famili!,
saii 1498 suflete, din carI
289 contribuabili, locuind in 349
case ; 2 biserid, una parohiall,
cu hramul S-tii Voevozf, n cat.
Nerejul-Mic i a doua filial, cu
hramul s-tir Voevozr, in cat. Nerejul-Mare
; o coala mixta, construita
de com. i frecuentata
de 34 copil.
Budgetul com. e la veniturI
de 3207.74 lef i la cheltuelf, de
2889.74 le!.
Totalul paminturilor de cultura.:
760 hect.
Locuitoril posea: i pita
io herastrae ; 70 plugurT de
lemn ; 8 morT de apl ; 450 bol,
800 yac!, 150 cal, 3200 oT, 350
capre i 250 pora
Industria i comerciul se practica.
de 4 circiumarl, 6 morarT,
3 rotar!, 40 dogarr.
Parte din locuitorf se ocupa
ca exploatarea padurilor, lar
uniT, ca cultura oilor.
Nerejul, pirig, ce izvorqrte din
Poiana-Ascunsa i se varsa in
Dejul, jud. Putna.
Nerejul-Mare, celtun de rqedintä
al com. ca acela$T nume,
pl. Vrancea, jud. Putna, situat
pe Zabala, la 4 kil. de Spulb
erul.
Are o populatiune de 900
suflete, care locuesc in 200

NEREJUL-MIC 497 NETOTI
de case; o biserica filiala, cu hramul
Sf-tiI VoevozT; o scoala
construita de comuná si
frecuentata de 14 copii.
Nerejul-Mic, critun, in com. cu
acelasI nume, pl. Vrancea, jud.
Putna, asezat pe piriul abala
in sus de Spulberul, i strabätut
de piriul Chinul.
Are o populatiune de 533
suflete, locuind in 149 case ; o
biserica parohialä, cu hramul
S-tuf Voevol.
Nerejul-Mic, pirliaf, jud. Putna,
format din scurgerea piralelor
de pe Ursa si Nerejul-Mic ; desparte
cimpia NerejuluI-Mic de
Ursa si dupa ce se uneste in
partea dreapta cu piriiasul Bercdreasca,
se vana in Zabala,
lingl Berzari.
Nesecul, munte, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, numit
Muntele Secul.
Nesporesti, sat, in jud. Roman,
pl. Moldova, com. Botesti, spre
N.-E. de satul Botesti si la 3
kil, de el. Este asezat pe ses.
Are o populatie de 134 familiT,
.din carl 113 contribuabilI, locuind
in 119 case. Populatia:
este compusa numaT din UngurI.
Are o biserica catolica.
Mida se face la 15 August,
Se mal' numeste si Sapodia.
LocuitoriI poseda 206 vite
marI cornute.
Nestea, brat (prival), in insula
Balta, teritoriul comunelor Jegalia
i Gilddul, pl. Borcea, jud.
Ialomita.
Nesiiuta, baltd, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Rin., la
N.-E. de tirgusorul Era, la confluenta
piriului *Calugarita si
Pricopul cu plc Poenele-Oancet
Nestiutul, pîruiaf, jud. Bacan,
pl. Tazlaul-d.-s., com. Schitul-
Frumoasa, care se uneste cu
pirifasul Ghidionul, la satul Schitul-Frumoasa.
Netedul, munte, in jud. Neamtu,
com. Buhalnita, pl. Piatra-Muntele.
Netedul, es, jud. Iasi, pl. Codrul,
com. Ciurea, 'filtre dealurile :
eapte-TeI, Racea, Birsanul, Varaticelul,
santa, Oita si Bordea ;
e acoperit Cu mult fin.
Netezesti, sat, facind parte din
com. rur. Meri-Petchi-Netezesti,
pl. Mostistea, jud. Ilfov. Este
situat spre S.-E. de Nuci, pe
tarmul sting al fiuluI Ialomita
Intre sat si riti, locul e smircos.
Se intinde pe o suprafata de
561 hect., cu o populatie de
378 locuitorI.
Familiile Serghiescu, M. Protopopescu
si D-na Zinca Bunescu
an 362 hect., si locuitorlI, 199
hect.
ProprietariI cultiva 308 hect.
(54 izlaz). Locuitorif cultiva 179
hect. (20 sterpe).
Comerciul se face de i cir-
ciumar.
si de r hangiti.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, deservita de i preot
si i cintAret; I masina de treerat
cu aburI.
Numarul vitelor marI e de
349 si al celor miel, de 333.
Netezi, trup de mofie, in jud.
eamtu, com. Humulesti, pl. de
Sus-Mijlocul, in intindere de
hect. 6640 m. p., fost pendinte
de manastirea Varaticul, iar
acum rezervat pe seama
cu ocazia improprietarirei
insurateilor.
Netezi, piriiaf, pe teritoriul com.
Humulesti, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu; desparte prin cursul
san mosia Topolita de mosia
Gramaresti si se varsa in
pIriul Topolita.
Netoesti, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Balta, com. Valea-StanciuluI;
are un venit anual de
30000 leI.
Netotul, Piscul, Obirsia i Oticul,
munli al statuluI, jud,
Muscel. Se arendeaza cu 1300
leí anual.
Netoti, com. rur., jud. Prahova,
pl. Cimpul. Are o populatie de
1216 locuitorI.
Terenul com. e mlastinos.
Se compune din 3 catune:
Netoti, Trestieni-d .-s. si ZA no aga.
Resedinta com. e in cAt. Netoti,
unde se afla i coala.
Comerciul se exercita de 4
circiumarI.
Veniturile com. sunt de 7988
leI anual.
Netoti, com. rur., jud. Teleorman,
situata la limita despre E.
a plaseI TirguluI, pe partea sttnga
a riuluI Teleormanul.
Se invecineste la E. cu com.
Talpa din jud. Vlasca ; la V.,
cu com. Garagaul si. Necsesti ;
la S., cu cat. Brosteni din com.
Peri-Riiosi ; i la N., cu com.
Deparati-Hirlesti.
Se compune din 5 catune :
Netoti-d.-s., Netoti-d.-j. (resedinta),
Mosteni, BrAtasani si Trivalea.
Pana la 1884, Netoti-d.-s.
Netotld.-j. forman comune separate
si se impartean ast-fel :
Netoti-d.-s. cu cat. Mosteni si
Netoti-d.-j. cu cat. BrAtasani.
Netoti-d.-s. i Netoti-d.-j. sunt
situate pe dealul sting al riulul
Teleormanul, lar catunele BratAsani
i Trivalea, pe vale, la
2 kil. unul de altul. Cat. Mos.

NETOTI 4 98 NEVESTELNITEI (VALEA-)
teni fortneaza un singur corp
Cu c5.t. Netoti d.-s.
Intinderea com., cu moOle
de pe dinsa, este cam de 2860
hect. Proprietarii principali: Statul,
cu mo0a Netoti-Trivalea in
intindere de 874 hect., din cari
350 hect. padure i restul arabile.
Padurea Netoti-Trivalea, se
imparte in mg multe trupurf :
CimNorul, Ceretul, Timnica
Bordeiul.
MWenitorir raposatuluT G.
Cädescu posea 86o hect. arabite
i 120 hect. pacture, i d.
M. Xenu are cam 220 hect., din
care o mica parte padure.
In cat. Brata§ani sunt 312
hect. vie, ale proprietätii.
Loc. iinproprietaritI, dupa legea
din 1864, sunt 210, cArora
li s'aa dat 750 hect. In 1879,
aa mai fost improprietariti citi-va
insuratei pe mo0a statuld Trivalea,
unde aa format cat. Trivalea.
Terenul comuna Netoti este
foarte variat, parte mla§tinos
humos, parte deturos i nisipos ;
partea de es despre E. comunei
este productiva. La marginea
cat. Netoti-d.-s. curg
Racica i Teleormandul.
Populatiunea com, este de
1786 suflete, din cari 382 contribuabili.
Ocupatiunea locuitorilor, afara
de agricultura, mal este
comerciul de pasari domestice,
pe care le transporta la Bucurqti.
Vite sunt : 395 cal, 16 magari,
2202 OI i 297 poni.
Budgetut comuna e la venituri
de 9735 lei, 79 bani, lar la
cheltueli de 7051 lei, io bani.
Are : doul qcoli, una in Netoti-d.-s.,
frecuentata de 17 elevi,
§i a doua in Netoti-d.-j.,
ftecuentatA de 15 elevI ; trel
biserid, una in Netoti-d.-j., deservia
de 2 preotI i I cinta-
ret, a doua in Netoti-d.-s., deservita
de i preot i 2 cintareti
qi a treia in cat. Brat4ani,
cu I preot i I eintaret.
Pe apa Teleormanului sunt
3 mori cu facla, una in cat.
Trivalea, a doua in Netoti-d.-j.
.a freía in cat. Brat4ani.
Catunele sunt legate prin
sele vecinale. De la Netoti-d.-j.
pornqte o 1-amura de ?osea
spre com. Talpa, din judetul
Viwa ; Catunele Netoti - d.- s.
Netoti.d.-j. sunt strabatute
in toata lungimea lor de oseaua
judeteana Alexandria-Pite§ti,
care le pune in comunicalle
directa cu com. Lada, din
plasa Teleormanului prin padurea
Hirle§tilor. La S. se leaga
cu comuna Peri-Rlio0 prin acelas!'
osea judeteana. Tot de la
Netoti-d.-j. porne§te o 1-amura
de posea vecinala la com. G5.rägaul
i o alta spre comuna
In preajma comund Netoti
s'aa facut importante descoperiri
arheologice. «Pe malurile
Vede!, serie Cezar Boliac, in
excursiunile sale arheologice
din 1869, am dat peste o cetate
de pamint ocolita cu un
singur bloc larg de pamint, de
diferite inaltimi, care dupl ce
fusese wzat prin garduri
stinghii de lemn, s'a fost ars
de toate partile §i intarit ca o
caramida. De ad provin mal
multe obiecte de bronz, o secera,
un fier de plug de bronz
olarie foarte primitiva.
Boliac zice Netotilor «Nedati»
i adauga ca s'aa mal
descoperit ad palariute i ornamente
de purtat la git, cecace
denota o stare mal' inaintata
de civilizatiune in epoca dominatiunei
romane in aceasta regiune.
Satut Brat5.§ani se gasete
trecut in nomenclatura din se-
colul trecut; Netoti lima nu-r
vedem trecuti.
Netoti, sat, facind parte din com.
rur. Netoti, pl. Cimput, jud.
Prahova.
Netoti- de-Jos, cdtun, in jud.
Teleorman, com. Netoti, cate,
pana la 1884, era separat de catunul
Netoti-d.-s. Are o populatie
de 1032 suflete, din cae
297 contribuabili.
Netoti-de-Sus, cdtun, jud. Teleorruan,
alipit la comuna Netoti-d.-j.,
unde este rqedinta.
Pana la anul 1884 forma comuna
osebita. Are o populatie
de 1015 suflete, din cari 197
contribuabili; o biserica.
Netoti-Mo§tenI, cdtun, pendinte
de catunul Netoti-d.-s., jud. Teleorman.
Netoti-Trivalea,mofie astatalui,
jud. Teleorman, pe teritoriul
comund Netoti, pe care s'a
improprietärit, in 1880, un numar
de insuratei. Are o padure
cam de 350 hect.
Nete§ti, cdtun, jud. Arge, pl.
Oltul, facind parte din com. rur.
Nevesile (Muntele-), pddure,
In intindere de 2145 hect., situata
pe teritoriul comund Paule§ti,
pl. Vrancea, jud. Putna,
apartinind in indiviziune
cuitorilor din sus zisa comuna.
Nevesteasca, sat, fkind parte
din com. rur. Podeni-Noi, pl.
Podgoria, jud. Prahova.
NevestelniteI (Valea-),pitig, in
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriut
com. rur. Luncavita ; izvoreqte
din poalele orientale a-

NEVOIA
dealuluI Sevastiul; se indreapta
spre N., avind o directiune general&
de la S. spre N., brazdeaza
partea de N.-V. a pla$er
si V. a comuna, facind in tot
cursul e! limita intre comunele
Vacáreni si Luncavita ; trece
pe la poalele Moviler-Mar!, li,
dupa un curs de 4 kif., se varsa
In gira Ciulnetul salí Luncavita,
pe dreapta; taie drumul
judetean Isaccea-Macin ; malurile
sale sunt joase li acoperite
cu verdeata.
Nevoia, pirta., izvorege din raionul
com. Rijletul-Vieros, pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt, $i se varsa
in gira Ciorica, in cercul com.
Rijletul-Govora.
Nevrintul, peldure, in jud. Mascel,
com. Vlade$ti, pl. Riurile,
din coasta casela izvore$te Valea-Nevrintulur.
NevrintuluI (Valea-), vale, jud.
Muscel ; izvore$te din coastele
padurer cu acela$T nume ; strabate
satul Vlade$ti- d.-s., pl.
Riurile, in partea de N.-E. $i
se varsa in riul Bratia, pe tarmul
sting.
Nicani, satuc, Vez! Zamostia,
sat, com. cu acela$T nume, pl.
Berhometele, jud. Doroholt.i.
Nicani, cleal, pe mo$ia Zainostia,
com. cu acela4r nume, pl.
Berhometele, jud. Dorohoid.
Nicioaia, pddure, in jud. Buzad,
com. Panataul. Vez! Coasta-Babetulur.
Nichiforeni, Mari:2, pe mo$ia
Zamostia, com. cu acela$T nume,
pl. Berhometele, jud. Dorohoid.
Nichita, catun, in jud. Teleorman,
pl. Tirgului, com. Virtoa-
499 NICOLITELUL
pele-d.-j. Are o populatiune de
303 suflete.
Nichita, mo,vie, in jud. Teleorman,
pl. Tirgulur, situata in raza
catunulur Nichita din com. Virtoapele-d.-j.
Niohita, pirtiaf, jud. Bacad, pl.
Tazlaul-d -j., com. Dra.guge$ti,
care se scurge in piriul Helegiul.
Nichiteni, sat, pe mo$ia cu acela$T
nume, com. Dragu$eni, pl.
Ba$eul, jud. Dorohoid. Are o
populatie de 65 familiT, sati 235
suflete.
Proprietatea mo$ier este a
d-lur Mate! Rosetti. Calitatea pamintulur
e huna.. Locuitorir Tmproprietaritr
ad 33 hect., 30
aril pamint, iar proprietarul,
1288 hect., 98 ariI cimp. S unt
3 Tazurr, vie in intindere de 6
pogoane, li Evada cu fructierr.
Piriul principal ce trece pe mo$ie
este Bodronul.
Drumurr sunt : acel de la
Darabani la Saveni, acel de la
Mitocul la Dorohold li acel de
la Cotu$ca la Botopni.
Mo$ia se hotare$te cu : Bodronul,
Putureni, Dragu$eni $i
Cotu$ca.
Nicoglava, deal, in partea de
E. a com. rur. Ilovdtul, plaiul
Cerna, jud. Mehedinti.
Nicolae§ti, sat, facind parte din
com. rur. Miclo$ani, pl. Arge-
$elul, jud. Muscel.
NicoleI (Balta-), baltd, jud. Dolj,
pl. Ocolul, com. Malul-Mare, in
V. com. Se scurge in riul Jiul.
Nicole§ti. Vez! Niculefti.
Nicolina, piria, izvore$te de sub
dealul Bordea, din padurea Bit-nova,
com. Buciumi, pl. Codrul,
jud. Ia$i, trece prin comunele .
Ciurea $i Galata, pe sub dealurile
Hlincea $i Cetatuia $i se varsa
in Bahluid, dincolo de bariera
Trer-Calicr a ora$ulur Ia$i, dupa
ce prime$te in stinga afluentir:
Pletrosul, Bolohanul $i Roa, din
com. Ciurea.
Nicolitelul, com. rur., situad in
partea N. a jud. Tulcea li cea
centrala a plaser Isaceea, la S.-
E. de oraKlul Isaccea.
Se crede a fi fost ad ora$ul
roman Traianopolis, dupa numeroasele
ruine de valurl $i la-
Ore ce se gasesc pe teritoriul
com.
Se margine$te la N. cu Isaccea
$i Dunarea ; la V., cu Balabancea
; la S., cu Maidan-Chioi
$i la E., cu com. Parche$ul $i
Telita.
Relieful soluld e accidentat ;
ast-fel gasim la V. dealurile :
Badila, Hotilor, Breazul, Cocoqul,
Tugulea, Piatra-Ro$ie ; /a
S., dealurile Nicolitel, Girlita,
Izvoarelor, Dealul-mare ; la E.,
dealul Sarica, acoperit cu viT,
lar cele-l'alte acoperite numar cu
padurr li pa$unr; ad o inaltime
de 2-300 111.
Ape sunt : Valea-Morilor sad
Telita la S., Girlita la V., Valea-Cdrbunelor
la S., valea Capaella
la N.-V., Valea-Plopilor
la E., Dunärea la N.
Baltr sunt : Sauna, Capaclia,
Telita.
atunul de re$edinta, Nicolitelul,
a$ezat pe Valea-arbunelor,
la poalele dealulur Nicolitelul
li Tugulea, formeaza singur
comuna.
Intinderea comuner e de 3153
hect., din carr 76 hect. vatra
satulur, 2677 hect. ale locuitorilor,
400 hect. padurile Statulur.
Are o populatie de 340 famili!,
sad i r67 snflete, din carl
336 contribuabilT; 2 bisericr, una
68157. Nardo DicIfonar Geogratto. Vol. IV. 64

NICOLITELUL 500 NICORE§TI
foarte vechle, fgcuta pe ruinele
unuT templu roman, a doua ziditg
de locuitorT In 1890, cu
hramul Sf. Paraschiva, ambele
deservite de 2 preotT 51 2 cIntlretT
; o 5coalg, condusg. de 2
invAtAtorl, fondatg in 1881 de
locuitorT, frecuentatg de 170
copiT.
LocuitoriT posedg: 115 plugurT
de fier ; 200 caT 51 Tepe, 400
bol', 200 vacT, 300 o! i 2300
capre.
Meseria5T sunt : 6 lemnarT,
5 fierarl, 4 dogarT, 3 zidarT, 8
cizmarT, i brutar, I cojocar.
Comerciul consta In import
de coloniale i manufacturg,
export vin, vite i cereale.
Budgetul comuneT e de 6770
leT la veniturT 51 de 6538 leT,
la cheltuelT.
Drumurile sunt : 5oseaua nationalg
Tulcea-Isaccea la N. 5i
drumurl comunale ce duc la
Coco5u1, Balaban cea, Telita, Parche5u1
i Sanova.
Nicolitelul, deal, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com.
Nicolitelul ; prelungire sud-orientalg
a dealuluT Tugulea, se indreaptg
spre S., avind o directiune
generan de la N.- V. spre
S.-E. ; brAzdeazg partea centran
a com. 51 cea de N. a plA5eT ;
se intinde de-alungul riuluT Nicolitelul
; ultimele sale ramificatiuni
sudice se terming pe malul
de N. al piriuluT Telita ; la
cele de E. se aflg situat satul
Nicolitelul ; lasg spre S. dota
prelungirl numite Dealul-Mare
Dealul-IzvoruluT; la poalele
sale occidentale se vAd ni5te
ruine ale unuT castru roman,
numit de popor cetate 5i de la
care pleacl in sus 5i in jos ni5te
valurl in ruine, numite de popor
Valul-luT-Traian ; din panta orientan
izvore5te &tul Valea-
CArbunelor, afluent al vAeT Ni-
colitelul ; este acoperit cu pgdurT
intinse i frumoase.
Nicolitelul, pirig, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com.
rur. Nicolitelul ; izvore5te din
dealul Tugulea ; curge spre E.,
pe la poalele dealuluT Nicolitelul
; trece prin satul Nicolitelul,
unde prime5te pe dreapta afluentul
Valea-Cgrbunelor ; de adi
se indreaptA spre N., avind o
directiune generan de la S.-V.
spre N.-E. ; trece prin pAdurr;
este tliat de 5oseaua nationalg
Tulcea - Isaccea, la locul numit
Podul-GheneT i, dupg un curs
de 8 kil., brAzdind partea de
N. a plAseT i a com., se varsA
In balta Capacha, pe partea sa
de S.
Nicopoli, sat, In jud. Tutova, pl.
Corodul, com. Fundeanu, spre
S. de satul Fundeanu. Are o
populatie de 108 locuitorT 5i 30
case. Este fundat in 1878 de
catre insurAter improprietgritT
pe mo5ia StatuluT in memoria
luptgtorilor de la Nicopoli.
Nioore§ti, p/asd, situat in centrul
judetulu1 TecuciA. sí-a luat nutneie
de la tIrgul cu acela5I nume.
Se mArgine5te la N. cu p1O-
5ile : Berheciul 5i Zeletinul ; la
S., cu pl. Birladul ; la E., cu
jud. Covurluiti 5i la V., cu riul
Siretul.
Se compune din 12 comune :
Buciumeni, Corodul, Cosme5ti,*
IonA5e5ti, Matca, Negrile5ti, Nicore5ti,
Poiana, Puteni, Tecuciul,
Tepul 51 Tiggne5ti. Cgtune sunt
40-
Re5edinta sub-prefectureT este
In tirgul Nicore5ti.
Aceastg plasg, pana la 1892,
a fost unitg cu pl. Birladul.
Supratata com, e de 626 hect.,
cu o populatie de 22165 suflete.
Are 21 $coll, din care 19 de
bgetT 51 2 de fete.
In aceastg plasg s'a fAcut urmAtoarea
impArtire bisericeascg :
Parohia Buciumeni, cu biserica
parohialg S-ti!VoevozT, compusg
din satele : Argea, Buciumeni
5i Tecucelul-Sec, deservitg
de i preot paroh 51 2 cintdretT.
Parohia Vizure5ti, compusA
din satele : Brani5tea, 1-linte5ti
Vizure5ti, cu biserica parohiala
S-tiT VoivozT, Cu 3 bisericT,
deservite de 2 preop 51 4 dintAretT.
In com. Corodul sunt 2 parohiT:
una in satul Corodul, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva, 5i
a doua, cu hramul Adormirea-
MaiceT-DomnuluT, deservite de
3 preotT 515 cintArep.
Parohia Blinzi, cu biserica parohialAAdormirea-MaiceT-Domnulur,
compusg din satele : Blinzi
BrAtu le5 ti.
Parohia Cozme5ti, eu biserica
parohialg Adormirea Malea -
DomnuluT, compusä din satele :
BAltgretul, Cozme5ti-NoT 51 Cozme5t1-VechT.
Parohia Furceni, cu biserica
parohian Sf. Nicolae, compusA
din satele : Furceni 5i Satul-Nort.
Parohia Io n A5e5ti, cu biserica
parohialg S-ti! VoevozT, deser
vitg de I preot $i 2 cintgretf.
Parohia Matca, satul Matca,
avind biserica parohialg Sf. Nicolae,
deservitg de 3 preotT 51
4 cintAretT.
Parohia Negri1e5ti, cu biserica
parohiall Sf. Nicolae, compusg
din : Negri1e5ti i Slobozia-B1Aneasa,
deservitg de I preot paroh
5i 3 cintgretl.
Parohia TAlpigi (com. Negrile5ti),
cu biserica parohiall S-ti!
VoevozT, compusg. din Slobozia-
Corni 5i Slobozia-TAlpigi, deservitg
de un preot paroh 51 3
dascAlT.
Parohia Nicore5ti, ctk biserica

NICORETTI 501 NICOREM
parohiala Sf. Nicolae, compasa
din Nicoresti i Grozavesti, deservita
de 2 preotr si 4 cintareti.
Parohia Coasta-LupeT, cu biserica
parohiall Intrarea-in-Biserica,
compasa din Coasta-Lupului
si Piscul-Corbulul, deservita
de 2 preoti si 3 cintaretr.
Parohia Fintinel el e, cu biserica
parohiala Cuvioasa Paraschiva,
compasa din Nicoresti-d.-s.
Fintinelele, deservita de i preot
si 2 cintaretr.
Parohia Dobrinesti, cu biserica
parohialä Cuvioasa Paraschiva,
compasa din satele Dobrinesti
i Sirbi.
Parohia Poiana, cu biserica
parohiala Adormirea Maicei -
DomnuluT, compusa din satele
Diaconi, Hu1e5ti i Poiana, deservita
de 2 preotI si 3 cintareti.
Parohia Homocea, cu biserica
parohiala Sf. Gheorghe, compasa
din Homocea si Lespezi,
deservita de 2 preoti si 3 cintareti.
Parohia Puteni, cu biserica
parohiala Nasterea-Maicei-Domnulul,
compasa din Puteni
Mindresti, deservita de 2 preotI
si 4 cintaretl.
Parohia Tepul, cu biserica parohiala
Sf. Nicolae, compasa din
Tepul-d.-s. si Tepul-d.-j., deservita
de 2 preotr si 4 cintaretl.
Parohia Munteni, com. TigAne§ti,
cu biserica Buna-Vestire,
deservita de I preot si 3 dintaretl.
Parohia Tigdne0, cu biserica
parohiala Schimbarea- la - Fata,
compasa, din Tigäne0 si Ungureni,
deservith de i preot paroh
si 2 cintaretl.
Agricultura se practica pe o
scara intinsa.
Viea se cultiva mar mult ca
in cele-l'alte plasT, avind si pamint
prielnic si o intindere maT
mare. Sunt frumoase vil in ur-
matoarele comune: Corodul, 161
hect., 75 arii ; Matca, 20 hect.,
50 ariT ; Buciumeni, 625 hect.,
50 ariT ; Cosmesti, 43 hect., 25
arii ; Negrilesti, 41 hect. ; Nicoresti,
1437 hect., 75 arii ; Ionasesti,
123 hect., 50 axil; Poiana,
79 hect., 50 ariT ; Puteni,
115 hect., 75 ariT ; Tecucid, 13
hect., 75 arii; Tepul, 176 hect. ;
Tiglne0, 26 hect., so arii.
Nicore§ti, com. rur., in pl. cu acelasT
nume, jud. Tecucid, formata
din 7 catune : Nicoresti,
Coasta-DipeT, Pisca] - Corbului,
Fintinelele, Sirbi, Grozävesti si
Dobrinesti, la 15 kil. spre N.-V.
de Tecueld. AicI este resedinta
pläser si a comunei.
Are o populatie de 945 famili!,
sad 3869 suflete ; 9 biseriel
: 3 iv Nicoresti, si cite una
In fie-care din catunele : Coasta-
LupeT, Dobrinesti, Fintinelele,
Piscul-CorbuluT, Sirbi i in asa
zisiT deservite de
6 preoti si I I cintaretT ; 3 s Col!,
2 in Nicoresti, una de bäeti
a doua de fete, si una mixta
in Coasta-Luper. Cea de baetl
din Nicoresti, dateaza de la
1864 si e frecuentata de 70 copiT
; a doua de fete, infiintata la
1867, si frecuentata de si fete ;
a treia, in Coasta-Lupef, dateaza
din 1868 si frecuentata
de 83 copii.
Vite sunt : 760 bol, 894 yac!,
532 caT, 149 Tepe, 14 capre,
1045 oT si 670 porcl.
Intinderea terenului cultivabil
e de 1216 hect., lar viile ad
o suprafata de 1437 hect., cari
anual produc in medid 70000
hectol. vin alb si 30000 hectol.
vin rosa. Cazanele de rachid fabrica
de asemenea cite 1300
hectol. de rachid anual.
Veniturile i cheltuelile com.
sunt de 19314 le! si 66 bani anual.
Com. Nicoresti, aviad cele
mal frumoase si productive locuri
pentru viticultura, face un
mare comert de vinurl, nu nume
in tara, dar si in strlinatate.
Podgoriile de la Piscul-Corbului
si Coasta-Lupei produc un vin
negra, de o calitate care poate
rivaliza ca vinurile cele mal bune
din strAinatate.
Nicoresti este situat pe un
loe accidentat i ridicat. E brazdat
de mal multe dealurT, care
poarta nume/e satelor pe litiga
care sunt asezate.
E strabatut de &tul Tecacelul
in partea de E., si de o
multime de ripT, piriiase i val,
carl ad izvoare cu apl.
Este strabatut de sosea.ua
judeteana care vine din Tecucid,
merge la Poiana, Buciumeni,
spre N.; soseaua comunala din
Nicoresti, care se desface in
mal multe ramurr, la Coasta-LupeT,
Ionasesti i Piscul-Corbu-
; de mal multe drumurT naturale.
Se margineste la N. cu com.
Palana; la S., Cu com. Cozmesti
; la E. cu com. Ionasesti
la V., cu com. Buciumeni.
Nicore§ti, drg, facind parte din
com. cu acelasi nume, jud. Te-
Situat in central comaneT,
pe coasta si pe vale. Are
o vechime de 400 ani. luat
numele de la Nicoara, mare Vornic
al Piel-dejos.
AicT se Mil resedinta subprefectureT
care pana la 1892 era
unita cu plasa Birlada', aviad un
singar subprefect cu resedinta
In Ivesti.
Are o populatie de 296 famili!,
sad 951 suflete.
Sunt 4 biserici. Una cu bramul
Sf. Nicolae, numita i Manastirea,
se intretine de stat. Este O.cata
la 1807 de Nicolae Banu,
inchinata dupa moartea lar MI-

NICOREM 502 NICULEM
nAstirer-Neamtulur. A avut cAlugArr
pAnA la 1868. Este inconjuratA
i astA-1 de un zid, avind
chilir de jur imprejur. S'a reparat
in 1892. Se mal numeste
Banul. A doua, cu hramul
Adormirea Maicer Domnulur,
spune traditia, este facutA de
un oare-care Manolache Serdarul.
A treia, numità i biserica
Cenusl, este reziditA de
Pitarul Zamfir SAndulescu la
1851, 20 Octombrie, dupä cum
se vede din inscriptie. In locul
el a fost alta acutA de Ursu
CenusA ; se vede de pe un pomelnic
care se pAstreazA i in
fruntea cAruia este pus CenusA,
c'ar fi ziditA pe la 7285 (1777).
A patra, cu hramul Sf. Gheorghe,
este fAcutA la 1820 de familia
Gheltu, dupä cum ne adevereste
inscriptia de pe mormint.
S'a reparat la 1865 si
1884. Se intretine de locuitorl.
Are 2 scoale, una de ba.etl
si a doua de fete; cea de bletr
infiintatA la 1864 si frecuentan,
de 6o 1310, iar cea de fete
infiintat5. la 1867 i frecuentatA
de 54 fete ; un oficiti telegrafopostal
(infiintat la 1882), cu
serviciul de telefon, al cArur venit
pe anul fin. 1896-97 a fost
de ler 4741, batir 21; spitalul
Cincu, infiintat la 1892, filtretinut
de donator, d-1 Anton
Cincu; o farmacie.
Tirgul Nicoresti a ars de 3
orT, aproape in intregime.
Relativ la Nicoresti, &ira un
Uric din anul 1677 dat de Ion
Antonie Ruset Voivod, prin
care intAreste pe Musat i Ivanc,
pe a patra parte din Nicorestid.-s.
ca fiind
proprir lor de la mosT-strAmosT.
(Acest uric se aflA la d-1 Papadopol-Calimah
si a fost publicat
de d-1 V. A. Urechil in
g Opere complecte, Miron Cost'II»,
tom. I, pag. 221).
Nicore§ti, sat, jud. BacAti, pl.
Trotusul, com. Boganesti, situat
pe Dealul-Nicorestilor, la 5
kif, de satul BogdAnesti. Are
o populatie de 29 familiT,
135 suflete.
Vite : 89 vite mar! cornute,
8 porcl i 12 capre.
Nicore§fl, deal, jud. BacAti, pl.
Trotusul, com. BogdAnesti, care
face parte din Ora dealurilor
ce despart SlAnicul de Oituzul.
Nicore§d- de- Sus, mahala, in
partea de sus a Nicorestilor,
jud.
Nicorita, sfoard de mo,rie, pendinte
de com. Valea-Rea, jud.
Tecuciti, la N. de satul Gohorul
; mar inainte a fost proprietatea
mAnAstireT RAchitoasa, pAnA
la 1862; de atuncr s'a vindut
locuitorilor din Gohorul si Valea-Rea.
Nicorita, pddure, situatA in raionul
com. Valea-Rea, jud. Tecuela,
parte proprietatea rAzesilor
din satul Galbenul si parte
a rAzesilor din Vladnicul.
Nicorita, pddure, in jud. Tutova,
pl. Corodul, com. Fundeanul,
proprietatea statulur.
Nicorita, îrî, jud. Tecuciulur,
izvoreste din lipa cu acelasT
nume si se varsA in partea dreapt1
a Berheciulur.
Nicovala, mahala, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s.; com.
rur. Hinova.
Nicovanul, munte, jud. BuzAii,
com. si cAt. CislAul, acoperit de
vie si livezr. Masivul sla e un
conglomerat de ceritr.
Nic§ana, vale, pe mosia Dimd-
cheni, com. cu acelasT nume,
pl. Copla, jnd. Dorohoiti.
Nic§eni, sat, in centrul comunel
Costesti, pl. Tirgul, jud. Botosani,
cu o populatie de 250
familiT, sail 1390 suflete, din
carT 241 contribuabili.
Aci este resedinta primArier
comuneT Costesti. Are i bisericA,
deservitA de i preot si 2
cintAretT ; o scoall mixta, conclusa
de i invItAtor, frecuentatA
de 49 elevI; 4 circiumT; 5 comerciar*"
si 3 meseriasT.
Vite sunt : 576 bol si vacT,
ro8 cal, 1167 or, 8 bivoli
280 porcl.
StupT cu albine stint 16o.
Niculeasca, numire ce se mal
da mofiet Udati-Mari, din com.
Albesti, jud. BuzAti.
Nicule§ti, com. rur., n jud. BuzAd,
plaiul Slänicul, situat pe ambele
malurr ale riulur Slánicul,
la 37 kil. de ora.sul BuzAul. Limita,
la N., incepe din dealul
Bodinesti si se lasA pe slemne
pAnA in Dealul-Liliecilor, trece
riul SlAnicul i urcA pe piala la
muchia Frasinul, i alAturl de
mosia Cimpulungeanca, dA in
hotarul jud. Rimnicul-SArat ; la
E., merge in jos pe hotarui judetulur
Rimnicul, prin dealurile:
Cimpulungeanca i Homocioaia,
pana in hotarul moler Dimiana;
la S., condrila pe hotarul
Dimieni i AsAneasca, trece SIAnicul
i urcA in Muchia-Tociler:
la Groapa-PArulur; la V., din
Muchia - Tociler, urcA in linie
dreaptA, pe plaiul BAligosi, trece
pe la Deleni, tot in linie
dreaptA, merge in muchia muntelur
UmbrArelul, de aci pe plaiul
care limiteazA (la S.) pAdurile
: Mavru i Bodineasca,
urcA in dealul Bodinesti.
Suprafata sa e de 3547 hect.,

NICULEM 503 NICULETI
din care 1028 arabile, 316 padure,
629 fineata, 930 izlaz, 6o
livezr, 20 vie i 564 sterpe.
ProprietatT mal insemnate
sunt : ampulungeanca, Homocioaia,
Petrache§ti, NiculWi, Verneasca,
Coca-Scher (particulare),
Coca-Mereeasca. (sfoara a statuluT),
apor Coca-Merer, Gurgu-
Strechioaea, ale cetelor de
mopenr: Berhulegi, Gurguqtr,
MereeW, derivate cite trele
din vechia ceata Berhoiul.
Terenul e accidentat, dar propriti
culturer. Din punctul de
vedere geologic, teritoriul acester
comune prezinta un deosebit
interes.
Din minera/e are : multa lignita,
ozocherita, urme de pacura,
etc.
Comertul consta in desfacerea
cerealelor, a tuicer i in transporturr.
Comuna e formal din catunele
: Coca-AntemireascA, Coca-
Nicule0, Petrache0, Podul-
Muncir i Merei.
Are o populatie de 1790 su.
flete, locuind in 406 case ; o
§coala in cat. Podul-Muncir, frecuentata
de 89 elevr i 7 eleve ;
4 bisericr, deservite de 2 preoti
3 cintaretr §i din care catedrala
e cea cu hramul Sf. Petru
i Pavel; 3 circiumr; 2 morr
de apa.
Meseria0 sunt : 6 lemnarl,
caruta, 4 fierarT, 6 cojocarT
brutar.
Are 3 tirgurr : la Ispas, la 29
Iunie i la 14 Octombrie.
COI de comunicatie are : Kiseaua
Sapoca-Lopatari i alte
drumurl naturale.
Vite sunt 270 bol, 250 vacT,
36 viter, 2 bivolT, 17 caí, 36
epe, 15 minjI, 2860 oT, 166 capre
i 265 porcl.
StupT cu albine sunt 306.
Comuna e foarte vechie
a pdstrat din vechime i pana
astAzT numele de Coca. Numirile
de Coca-Merei, Coca-Nicule4i,
etc. sunt mal din urmA
impiumutate de la proprietarT,
ce posedati partl din teritoriul
acester comune. Dionisie Fotino
inumara aci urmatoarele sate :
Petrache§ti, Podul-Muncir, Cimpulungeanca
i Coca. Cele-l'alte
catune sati subdiviziunT sunt din
timpl foarte apropiatr.
Nicule§ti, com. rur., in jud. R.-
Sarat, pl. Grad4tea, pe malul
drept al riulur Rimnicul-Sarat.
Este aezata in partea de E.
a judetulur, la 15 kil. spre E.
de orw.11 R.-Sarat, i in partea
de N. a pl4er, la 26 kil. spre
N. de com. Gradi§tea-d.-s., reedinta
pl4eT.
Comun ele invecin ate sunt : Pula
i kil.; Macrina, la kil.;
Ciora§ti, la 3 kil. i Babe§ti, la
5 kil.
Se marginqte la N. cu com.
Bale§ti ; la E., Cu com. Cior4ti;
la V., cu com. Pae§ti i la S.,
cu com. Boldul.
Este o com. de cimp, avind
pe teritoriul sati, afara de malul
inalt al Rimniculul, numar cite-va
movile risipite.
M'u/ R.-Sarat o uda la V.,
de la S.-V. la N.-E. MaT sunt
48 puturT (zo-15 m. adincime).
Catunele carT o compun sunt:
Nicole§ti, reedinta la V.; Dascale0,
la E.
Suprafata com. este de 1946
hect., din carT 40 hect. vatra
comuner, 856 hect. ale locuitorilor,
1950 hect. ale proprietatiT
particulare. Din acestea : 85o
hect. arabile, 150 hect. imas, §i
50 hect. neproductiv.
Are o populatie de 310 fasaii
1428 suflete ; 2 biseriel
: una in cat. Nicole0, cu
hramul Adormirea Marca' DomnuluT,
deservita de 2 preotT §i
cintaret, a doua, in cat. Dascu
hramul loan Botezatorul,
deservita de i preot
cintaret, ambele fondate de
comuna in 1888; o §coali de
baetr, fondata in 1871 de locuitorT,
conclusa de un invAtottor
i frecuentati de 6i elevT.
Locuitoril pose& : 210 plugurT
; 707 bol', 327 vacT, 301
caT, 132 Tepe, 329 o!, 52 capre
6o rimAtorT.
Comerciul musa in import
de tesdturl, postavurT, coloniale,
spirtoase i in export de cereale.
Transportul se face prin
gara R.-S5.rat. Sunt ii comerciantI,
din carl 5 circiumarr.
Calle de comunicatie sunt:
calea judeteana Rimnicul-Maicane0i,
ce trece prin comuna;
spre Pue§ti ; spre Boldul i spre
Valcele-Grad4tea-d.-s.
Budgetul com, e la veniturr
de 5637 lel, 70 banT §i la cheltuelT,
de 5444 leT, 23 banT.
Nicule§ti, sat, pe malul sting al
Oltulur, jud. Argq, pl. Oltul,
facind parte din com. rur. Olanul.
Are o biserica.
Nicule§ti, catun, pendinte de com.
Ianca, jud. BrAila, situat la N.-V.
de com., la 4 kil. Are o populatie
de 136 suflete. S'a infiintat
la 1882 i poarta numele
proprietarulur
Nicule§ti, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. Milc§ti, situat la I kil.
spre N.-V. de satul de reedinta.
Are o populatie de 63 familiT
; o §coala mixta, condusá de
un invatator.
Locuitorir posea : 120 cal,
295 bol', 345 or §1 150 porcr.
Nicule§ti, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de

NICULEFTI 504 NIMIRCEN1
com. Tindarel, situat la 7 kil.
spre N. de satul de rqedinta.
Nicule§ti, sat, in jud. R.-Sdrat,
pl. Grad4tea, cat. de reedinta
al com. Nicule§ti, wzat spre
E., pe malul drept al Rimniculta.
Are o intindere de 25
hect., cu o populatie de 165 familir,
sag 743 suflete, din carT
208 contribuabilr; o biserica i
o §coall.
Nicule§ti-Coca (Coca-Sea*,
cdtun, de resedinta al com. Nicule§ti,
jud. Buzag, cu 270 locuitorr
§i 69 case. Are sub-divizia
Berhoiul.
Nicule§ti-Coca, mofie, particu-
Jara, in jud. Buzati, com. Nicule§ti.
Are cam 200 hect., incorporata
cu mo§ia Coca-Scheir, cu
care face un singur corp.
Nicule§ti-de-Munte, sat, in jud.
R.Sarat, plaiul Rimnicul, cat.
com. Chiojdeni, wzat pe riul
Rimnicul.
Niculi, insuld, pe Dunare, in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Fetqti, in care se afla padurea
cu acela$r nume.
Niculi, pddure, in insula cu acela.5T
nume, pe Dunare, in plasa
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, de
mo hect., populatä cu salde §i
plop.
Niculitä, phlia,c, jud. Bacati, pl.
Trotu§ul, com. Doftana, care
se varsá in piriul Valea - Codrulur.
Niculitele, lac, in insula Balta,
com. Stelnica, pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita.
Nicutari, colina', in jud. Buzati,
com. Vispqti, in apropiere de
Urgoaia ; are vil; finete O pratra
; proprietate momeneasa.
Nifon, schit de cellugdel, in com.
i cat. Magura, jud. Buzan, situat
pe un frumos pise, de
unde se desf4ura ochilor una
din cele mal frumoase priveli§tr.
Acestschit a fost fondat la ¡8 I i
de Ierodiaconul Nifon, care a
ridicat aci o bisericuta de lemn.
In 1842, Nicolae Picleanu ajutat
de staritul Constantie, l-a
zidit din nog, dupa cum se vede
azta-zr. Biserica Cimitiruluf s'a
zidit 186o tot de Nicolae Pieleanu
O sotia sa Casandra.
Frontispiicile sunt acestea :
lntru slava celui In treime D-zeil :
a Tatälui, a Fiului i a Sf. Duh, s'a clädit
acest Sf. schit O bisericul de Iemn
cu hramul Sf. Nicolae, pentru pärinp biha,stri
cu vista de olnte, s'a.' fie In vecl
slobod nesupus la nimeni, de Ierodiaconul
Nifon, pe pämintul däruit de d-1
Vätaf nu Fintescu la al 1 . lar aceasti
bisericii cu hramul lzvorul tämäduirel tá
mucenicul Pautelimon, s'a zidit din temelle
la 1842 de marele Clucer Nicolae
Plclea fi da smertilu staritul Constantie
cu tot sborul yi cu ajutorul a mat multora
; o s'a isprivit la leatul 1845 Noembre
9, In zilele Märiei Sale Domnulul
Gheorghe Bibescu, Episcop Eparhiei Buzäri
D. D. Chesarie.
Frontispiciul bisericer Cimitirulur
:
La 1856, Aprilie 26, s'a zidit din
temelia aceastä bisericrt cimitirul, fiind
star4 cuvio0a sa Constantie ; In Alele
prea Inältatului Domn Alexandru Ghica,
Episcop Buzirt D. D. Filotei ; O s'a isprivit
In zilele prea Inä4atulul Domo al
Principatelor Unite Alexandru E; locotenent
al Eparhiel fiind D. D. Archimandritul
Dionisie, star4 fiind cuviosul
Iliodor ; fondator D. D. Marele Clucer
Niculae Plcleanu cu sopa sa Casandra
O cu ajutorul mal' multora. Anul 186o,
funie 28.
Episcopul Dionisie l-a avut
In de aproape priveghiere §i la
ridicat la apogeul sag, atit prin
ordinea i curatenia schituluT,
61 §i. prin organizarea bailor
sulfuroase, §i infiintarea und!
woli primare, unde veneag fiir
de satenT ca sa invete O. din
carT se recruta elevil seminar4tf.
Cu moartea sa, totul a decazut
; instalatia bailor s'a ruinat
; qcoala s'a mutat la manastirea
Berca ; calugaril s'al"' 2mpr4tiat,
abia mar ramiind 1 1.
Statul a instalat ad spitalul rural
Nifon, care aduce foloase
reale intreger populatir muntene.
Nifon, Mi minerale, in jud. Buzan,
cit. com. Magura, litiga achitul
Nifon, situate inteo romantica
pozitiune inconjurata de
dealurf umbrite de pomf i padure.
Apa curge cu mare abundenta
pe 7 izvoare, din care
unele se intrebuinteaza pentru
bäut, iar altele pentru scaldat.
Putin la vale se reunesc toate
inteun basin de piatra, avind
o temperatura. de + 6°. Elementele
ce contin sunt : sulf in abundenta,
iod O pupa. sare. Se
intrebuinteaza pentru reumatism
boale de piele, ranT, scrofule,
etc.
Nifon (Vatra-SchituluO, mofie,
in jud. Buzar', com. Magura,
proprietate a statuluf, pendinte
de schitul Nifon ; are 22
hect., l'ara locul de bar i al
spitalulur, din care 3 hect. arabile,
8 hect. fineata, 5 hect. livede,
restul izlaz §i higiti.
Nighiuti, deal, in jud. Mehedinti,
com. rur. Orze§ti, plaiul Clo§ani.
Nihocul, fi?' de dealuri, jud.
Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., de pe
hotarul comunelor Basa§ti i
Schitul-Frumoasa.
Nimirceni, fost punct vamal, in
jud. Suceava, com. Ple§e§ti. Pe
aci se facea mar inainte trecerea

NIMIRCENI 505 NISIPURILE
de la Fälticeni spre Suceava, in
Bucovina.
Nimirceni, a'ealcultivabil, in jud.
Suceava, com. Plesesti.
Nineasa, vale i pirig, jud. Bacan,
pl. Trotusul, com. Doftana,
care se varsd In pirita Doftana.
Nisipeni, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Rtmnicul-d.-s., sub-diviziune
a catunulur de resedintä din
comuna Racovita.
Nisipeni-Vficeni, parte din lacul
Vaceni, ce apartine com.
Nisipuri, pl. Rlinnicul-d.-j., jud.
R. Sarat.
Nisipi, com. rur., jud. \lacea,
pl. Cerna-d.-j., compusa din 4 catune
: Cioponesti, Mijlocul, Girnicetul
si Seciul. Situata pe valea
riuluT Cerna, Haga soseaua judetean
A, la 40 kil. de capitala judetuluT
si la 15 kil, de a plaseT.
Are o populatie de 772 locuitorT,
din carT 118 contribuabilT,
locuind in 189 case; 3 bisericT:
una, in catunul Cioponesti,
fondata la anul 1851 ; a
doua, in catunul Mijlocul, fondata
la anul 1861 si a treia, in
catunul Seciul, fondata la anul
1860.
LocuitoriT mosnenT, se ocupa
cu agricultura si parte cu lemnaria.
El desfac produsul munceT
lor la Craiova si Drägasani.
Vite sunt: 15 caT, 200 bol,
140 yac!, 22 capre, ro8 porcT,
360 o!.
Tujca se fabrica aproximativ
2800 decalitri anual.
Comuna se intinde pe 365
hect. in care intra si izlazul.
In comuna se afla merT, perT,
nucT si ciresT.
Veniturile si cheltuelile se
urca la 1309 lel anual.
Se margineste la N. cu com.
Dejoiul, la S. cu Virleni, la E.
cu dealul Nemoiul, si la V. cu
com. Dozesti.
E brazdata de dealurile : Nemoiul,
CerneT, Nisipi si Cioponea,
pe care se gasesc viT, si
e udata de valle: Seciul, Lovisteanca,
Valea-Rea si Selci.
Nisipi, deal, in raionul comuneT
Nisipi, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea,
pe care se cultiva mo hect., 50
ariT vie.
Nisipoasa, sat, facind parte din
com. rur. Hirsa, pl. Podgoria,
jud. Prahova. Are o populatie
de 240 locuitori ; o biserica, cu
hramul Adormirea si Sf. Nicolae,
fondatl de locuitorT, la anul 1874.
Nisipoasa, mahala, com. Valea-
Lungä, plaiul Prahova, jud. Prahoya.
Nisipoasa, satuc, in jud. Mehedinti,
pl. Blahnita.
Nisipoasa, deal, cu vi!, in jud.
Mehedinti, pl. Blahnita, com.
rur. Vinjul-Mare.
Nisipoasa, pise, jud. Muscel, pl.
Riurile, com. Mihaesti.
Nisipoasa, proprietate a EforieT
Spitalelor Civile din Bucuresti,
jud. Prahova, care se arendeaza,
impreuna cu trupurile Valea-
MantiT si Pantazi, Cu 3612 leT
anual. Ad fost pendinte de manastirea
Poiana si tin de com.
1-11rsa, pl. Podgoria. Intinderea
lor totala e de 937 hect., din
carT 471 hect. suprafata imp5.durita
sí 466 hect. pamint cultivaba
si fin*.
Nisipoasa, vale, in jud. Buzad,
com. Grajdana; incepe din Muchia-CerbuluT
si se scurge in
riul Niscovul.
Nisipoasa, vale, uda catunul
Valea-Bisericer, din com. Orlesti,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea, si se
varsa in rial Oltta, mar spre S.
de catunul Scaiosi.
Nisipul, catun, al com, Valea-
TeanculuT, jud. Buzad, cu 380
locuitorl si 'o' case. Are subdiviziunlie
CiobanoaTa si Pirlita.
Nisipul, celtun (aria), in jud. Ialomita,
pl. Borcea, com. Tonea,
pe cimpul Baragan.
Nisipul, vale, com. urb. Ocnele-
MarT, pl. Ocolul, jud. Vilcea ;
se varsä. in Riul-Sarat.
Nisipul-Roqu, deal, la S. com.
Zavideni, pl. Oltul- d.-s., ¡ud.
Vilcea.
Nisipului (Piscul-), pisc, com.
Berbesti, pl. Oltetul-d.-s., jud.
lincea
NisipuluI (Plaiul-), a'eal, jud.
Prahova, pl. Prahova, com. Prahovita-d.-j.,
numit astel pentruca
terenul sad e foarte nisipos.
E acoperit cu padure marunta
si la poalele Jul sunt livezT, IzIazurT,
pomT si se cultiva porumb.
Nisipului (Valea-.), vale, curge
de la poalele muntelui Gurga,
jud. Prahova, com. Breaza-d.-j.,
plaiul Prahova, de la V. spre
S.-E. si apoT se varsa in riul
S unatoarea.
Nisipului (Valea-). Vez! Porcilor
(Dealul-), ded, continuare
a muntilor Arnota si Bulla, jud.
\alma.
Nisipurile, com. rur., in fudetul
R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.j., pe
malul drept al riuluT Buzaul.
T-a luat numele de la albia
nisipoasa a BuzauluT.

NISIPURILE 506 NISTOIUL
Este asezatä in partea de S.
a jud., la 35 kil. spi.e S.-E. de
orasul R.-Sarat, si in partea de
S. a plaseT, la 18 kil. spre S.-
E. de Balaceanu, resedinta pla-
seT.
Comune invecinate sunt : J'irlAul
si Visani, la 7 kil.; Drogul,
la 1 1 kil.; Galbenul, la 21 kil.
Se märgineste la N. cu J'irlaul
; la V., cu Gavanesti (jud. Buzan");
la E., cu Visani ; la S., cu
Vizireni (jud. Braila), de care se
desparte prin riul Buzaul.
E o comuna de cimp ; nu are
alt acident de teren de cit malul
sting al BuzauluT si cite-va movile
ca: Secetoasa, Buga, Preoteasa,
etc.
Riul Buzdul o uda la S., de
la V. la E.; Apa-CoasteT, la V.
Are si 66 puturT (5-8 m. adincime)
si lacul Baltisul, la V.
Catunele carT o compun sunt:
Nisipuri, resedinta, la E.; Mosesti-VechT
si Mosesti-NoT, la V.
Suprafata comuneT este de
3286 hect., din carl : 18 hect.
vatra comuna, 1065 hect. ale
locuitorilor, 2203 hect, ale proprietateT
particulare. Din acestea
: 3000 hect. arabile, 120
hect. imas, 150 hect. padurT,
1 IO hect. neproductive.
Are o populatie de 314 familiT,
san 1302 suflete, din carT
298 contribuabilT; 2 bisericl: una,
In cat. Nisipuri, cu hramul Sf.
Nicolae, ziditä. in 1851, reparata
In 1890 de locuitorT, deservita
de 1 preot, 1 dascal si 1 paracliser
; a doua, in cat. Mosesti-VechT,
cu hramul Sf. Niculae,
zidita in 1855 de locuitorT,
deservità de 1 preot, I
dascal si I cintaret ; 2 colr,
fondate de comuna, una, in Nisipuri
si a doua, in Mosesti, conduse
de 2 invatatorT si frecuentate
de 34 elevl ; io ctrciumT.
LocuitoriI posea : 92 plugurT
; 1 moara Cu aburl ; 2 ma-
sinT de semanat, I de treerat,
1 de secerat ; 580 bol, 640 vacT,
225 caT, 230 Tepe, 2800 OT, 2
capre si 8o rimatorT.
Comerciul consta in importul
de coloniale, spirtoase, marchidaniT,
si in exportul cerealelor.
Transportul se face prin gara
Flurei (jud. Buzati), la 8 kil.
spre S.
Calle de comunicatie sunt :
drumul vecinal Rimnicul-Sdrat-
Flurti ; spre Visani-Ciineni ; spre
Jirlati-Drog-Amara-Balta-Alba.
Budgetul comuna e la veniturT
de 5530 leT, iar la cheltuell,
de 5420 leT.
Nisipurile, sat, jud. Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, cat. com.
Colanul.
Nisipurile, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-j., cätunul de resedinta
al comuneT Nisipurile,
asezat spre E., pe malul sting
al riuld Buzaul. Are 6 hect. intindere
; o populatie de 16o famili!,
sati 602 suflete, din carl
152 contribuabilI ; o biserica si
o scoala.
Nisipurile, sal' Ureche§ti, cdtun,
al comuneT Dobrotesti, pl.
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati,
situat pe un teren nisipos, numit
astfel pentru ca pe aci sunt
dune de nisip miscator. Altitudinea
terenuld d'asupra niveluluT
Maril este de 1 ro m. Se
aflä situat la 24 kil. de Caracal
si la 34 kil. de Corabia.
Are o populatie de 130 famili!,
sati 413 suflete ; o biserica,
Cu hramul Adormirea MaiceT
DomnuluT, Cu un preot li
2 cintaretI.
Nisipurile, munte mare, la N. de
comuna Nucsoara, plaiul Nucsoara,
jud. Muscel, pe linia graniteT.
Nisipurile, pichet de gramp, la
marginea DunareT, jud. Mehedinti.
Nisipurile, cimpie, cam de 3000
pog., acoperità cu nisip, in judetul
Mehedinti, pl. Blahnita,
com. Crivina.
Nisipurile, dune de nisipurt, carI
incep la S. de pädurea Torcesti,
com. Torcesti, jud. Tecuciti, continua
spre S. paralel cu calea
ferata Ivesti-Hanul-Conachi, pana
in padurea Hanul-Conachi, trece
calea ferata, apuca spre S.-V.,
pe ltnga viile Branistea, pana in
malul SiretuluT, in fata tirguluT
Namoloasa.
Pe aceste dune cresc diferitl
pomI : salcimI, sala plopT, etc.
D-1 Gr. tefänescu, in tratatul
sati de Geologie, zice ca
aicT trebue sa fi fost un fluviti
mare; alt-fel nu se poate explica
aceste enorme mase de nisipurl.
AztazI se gasesc in aceste
nisipurl: cremene, sagetT, oale
nearse, etc.
In raionul satuluT erbänesti
exista o padure mare de sala,
proprietatea domnuluT I. Gheorghiade.
Nisipurile, vale nisipoasli, jud.
Braila, care se intinde intre mosiile
Domnita, Esna si Movila-
MireseT. Pe aceastä vale se formeaza
mal multe lacurT primavara
si toamna.
Nisipurilor (Dealul-), deal, la
E. de Mindresti, se hiende din
Valea-Macurelor pana in Dealul-
Hudel, com. Puteni, pl. Nicoresti,
jud. Tecuciti. Formeaza
valea cu acelas1 nume.
Nistoiul, sat, pendinte de com.
rur. Talpasul, plasa Amaradia,
jud. Dolj, situat pe dreapta piriuluT
Plosca, la 2 kil. de Tal-

NISTOIUL 507 NISCOVELUL
pasul, catunul de resedinta al
comuna
Are o populatie de 75 familiI,
salí 320 suflete, carr locuesc in
78 case.
Comunicatia se face prin soseaua
comunala, care pune comuna
in legatura : la S., Cu Soceni,
iar la N., cu nicoiul.
In vechime facea parte din
com. nicoiul.
Nistoiul, lac, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Talpasul, cu o
suprafata de 80o in. p. (20 m.
latime si 40 lungime), adinc de
lo m.
Nistoiul, pirig, izvoreste din dealul
Leul, jud. Dolj, pl. Amaradia,
comuna nicoiul ; curge
printeo vale coprinsa intre dealul
Leul si dealul Dánciulesti,
chiar pe limita acester comune
catre com. Bacesti (Gorj), pana
In punctul unde se termina dealul
T,eul, apoI patrunde pe teritoriul
com. Talpasul, tot din
pl. Amaradia, unde se varsa pe
stinga riulul Plosca.
Nistoiului (Dealul-), deal, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Talpasul,
prin care trece limita de
N. catre com. nicoiul.
Nistor, tirM, jud. Braila, la S.-E.
de satul Ulmul si Feasca, si la
S. de tirla Militari.
Nistor, pirliaf, jud. Bacatl, pl.
Trotusul, com. Hirja, care se
scurge pe dreapta pir. Oituzul.
Nistora, deal, cultivabil si huceagurl,
'filtre valcelele Nistora-
Mare si Nistora-Mica, jud. Suceava,
com. Draganesti.
Nistora, piriiaf, in jud. Suceava,
com. Draganesti ; izvoreste de
sub Dealul-Tiganilor si se varsA
68157. Morolo Diclionar Mogrollo. Vol. IV
In Culesa, avind o lungime de
8-9 kil.
Nistora-Mare, vale, in jud. Suceava,
com. Dráganestt, parte
cultivabilá, parte stearpa.
Nistora-Mich, vale, in jud. Suceava,
com. DeagAnesti, parte
cultivabila, parte stearpa.
Nistorani, mahala, in com. rur.
Jegnjani, pl. Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Nistore§ti, com. rur., in judetul
Putna, pl. Vrancea, asezata pe
malul piriuluI Naruja si la poalele
dealuluI cu acelasI nume,
la 23 kil, de sub-prefectura piase!
si la 6o kil, de capitala judetuluI.
Se compune din urmatoarele
cAtune : Batcari, Gainari, Nistoresti
(unde e si primaria com.),
Ogoarele, Rebegari si Rominesti,
toate asezate pe malul
Narujer.
Este udata de ptriul Naruja
si de piriiasele : Valea-Rea, Cocircilul
si Magura.
Solul in mare parte e pretros.
Are o populatie de 232 famili',
sari 1402 suflete, din carr
201 contribuabilI, locuind in
253 case ; o biserica parohialá,
cu hramul Sf. Nicolae.
LocuitoriI, care se ocupa mal*
mult ca pastoritul, posea.: 43
plugurl de lemn ; 5 morI de apa.;
390 bol, 411 vacI, 58 caí, 2250
oI, 134 capre si 110 pord.
Sunt in comuná. : 3 comerciantr
de banturi spirtoase, 3
fierarI, 4 rotarI ; 1 piva, 6 herastrae
si 6 fabricI de rachia
de tescovina.
Budgetul com. e la veniturI
de 1664 ler si la cheltuell, de
1598 ler.
Nistoreqti, ciitun, al com. Tres.
'tía, jud. Buzati, cu 90 locuitorl
si 15 case.
Nistore§ti, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-Dimbovita, cat.
com. Bela.
Nistore§ti, sal, facind parte din
com. rur. Breaza-d.-s., jud. si
pl. Prahova. Are o populatie
de 311 suflete. Cade in partea
de E. a comund si e udat de valle:
Temnicul, Vacareata, Bradul,
Smeuratul, Plopisul, Motrosoaia
si Fiarele, si de riul Prahova,
care il strabate in partea de V.
Nistore§ti, atun, in com, cu acelasr
nume, pl. Vrancea, jud.
Putna, asezat pe piriul Naruja
si sub poalele dealuld cu acelag
nume.
Are o biserica parohiala, cu
hramul Sf, Nicolae.
Nistore§ti, mahala, in jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-s., com. Greci.
Este udata de valea VIAdoaia
si de valceaua Cazanul.
Nistore§ti, munte, jud. Prahova,
plaiul Prahova, com. Breaza-d.-s.
Nistra, sat, in jud. Rotnan, pl.
Siretul-d.-s., com. Boghicea, spre
E. de satul Boghicea si la 5 kil.
de el.
Are o populatie de 70 familiT,
sati 243 suflete, din carT 46 contribuabill,
locuind in 59 case.
LocuitoriI posea 59 capete
de vite marl.
NistriI (Dealul-), deal, pe teritoriul
com. TA.ballesti, pl. Crasna,
jud. Fakir'.
Nisule§ti, mahala, In jud. Mehedinti,
plasa Motrul-d.-s., com.
rur. Pestenuta.
Ni§covelul, numire datel unes
85

NIKOVELUL 508 NI COVULUf (GURA-)
parlf din pridurea mosnenilor
din com. Lipia, ¡ud. Buzad, situata
pe muntele Chilmiziul.
Ni§covelul, vale, in jud. Buzati,
com. Niscovul, cat. Saseni-Vechi;
incepe din muntele Chilmiziul
si se scurge in dul Niscovul.
Ni§covul (Ni§covul-Adunat),
cdtun, al com. Gura-Niscovul,
jud. Buzar', cu 210 locuitod si
53 case.
Ni§covul, mo,rie, in jud. Buzati,
com. Gura-Niscovultd, cat. SIseni-Vechi
; are 670 hect., din
"care 260 hect. arabile si vie,
restul pAdure.
Ni§covul, Ha, in jud. Buzatl, pl.
Sdrata. Izvoreste in com. Laposul
din dota izvoare, care Tes
din padurile Podul- tefuluI
Podiacul si se reunesc in Valea-UnghiuluI,
zis5. i Fundul-
NiscovuluI, uda apoi in curmezis
comunele Tisaul, Grajdana,
Gura-NiscovuluI si se varsa in
riul Buzaul, in comuna Vernesti.
Malurile sale fiind nisipoase,
apa se infiltra In pamint,
scazindu-1 din ce in ce volumul,
care atinge maximul, dupa ce
primeste piriul Tisdul ; iar la
Fintina - DraculuI, in apropiere
de Mierea, dispare ca desavirsire
sub maluri. Numar in titnp
de ploae, undele sale ajung in
da' Buzaul cu o mare repeziciune.
Se crede ca Niscovul,
dupa ce dispare, lese la suprafata
pe teritoriul com. Lipia,
sub forme de miel baltt, care
se reunesc la Cracanata i dati
nastere riuld Calmátuiul. Cursul
salí e in genere lin. Intre cat.
Tisaul si cat. Glodul are aspectul
mal mult al unel
aviad albia Orla de richita si
trestie. Nipcovul are mal multi
afluentI. Mal insemnatl, pe par-
tea dreaptd, sunt : Valea-Caprii,
Putineiul, Tisa, Vaiea-Rea, Valea-Barbulla,
Salcia, Ismana si
Leurda ; iar pe stinga : Maratoarea,
Stupina, Pietrosul, TisAut,
Valea-Seaca, Ha-
Mierioara, Borul, Barbu-
Ieanca si Mierea. NiscovuI, la sorg-intea
sa, e crezut de locuitori
ca apa cea mai eficace pentru
a vindeca unele boale.
Ni§covul-de-peste-Girlä, atun,
al com. Gura-Niscovului, jud.
Buzar', Cu 230 locuitori si 45
case.
Ni§covului (Gura-), com.rur., in
jud. Buzati, pl. Sarata, situata
pe ambele malud ale riuluT Niscovul
si la distanta de capitala
jud., de 17 kil. Limita sa,
la N., incepind de la Pietris,
merge pe valea Tina-Neagra,
de unde se urca in muchia Tinta
si de aci in muchia Solnitele ;
la V., din muchia Solnitele merge
In Podul-Adincatei, se lasa pe
valea Mirea, trece riul Niscovul,
urca la Lacul-cu-Zalogl, o ia pe
Valea-Niscovelulul, da in tintina
Produleasa, si de ad i in Fintina-
Piclelor ; la S., din Finttna-Piclelor,
apucä pe matcaVaiI-Teancului
i apoI pe drumul erguid
Valea-TeanculuT, pe care merge
pana in cata nul Saseni-Noi; la E.,
din marginea catunuluI Saseni-
Nol, urca in Malul-Ciairului, se
Jasa in margin ea catunulur Valea-
NiscovuluI, intilneste matca dalui
Niscovul, continua patín pe
cotul ce'l lace aci, apoi, urcind
spre N., ajunge iar in cat. Ciriomanesti,
la sub-divizia numita
Pietrisul.
Suprafata com. este de 4250
hect., din care 458 hect. arabile,
1653 hect. padure, 52 hect. fineata,
280 hect. izlaz, r 17 hect.
livezi, 630 hect. vie.si 760 hect.
loc sterp. Propriet.541 mal insem-
nate sunt: Mierea si Pro duleasa
(padue ale statului), Saseni-
Vechi, Gura-IzvoruluI, Saseni-
NoI (particulare) ; Cfrlomanesti,
Baltati si Tircoveanca ale cetelor
de mosnenT: CirlomanestI,
Tircoveni si MosnenT dupa vale,
numitI : BlevestI si Ghivetesd.
Terenul e accidentat de numeroase
dealud, din care Saseni
si Cirlomanesti sunt renumite
prin viile ce le acopera si
cantitatea vinului ce produc ;
cele mal multe 111sä sunt niste
conglomerate argilo-nisipoase,
sterpe satt acoperite de paduri.
Are renumit fintinT ca apa
bund de baut si in mare abundenta
; se disting insA: Pisca,
Plesea i Helesteul.
Comercial consta in desfacerea
productiunilor i in transportad,
mal cu seama lemne de foc,
ce se consuma in orasul Buzaul.
Car de cotnu nicatie are soselele
BuzZiul-frontiera, Vernesti-
Tisaul, prin Niscovul i Mizil-
Niscovul prin Sarata (Drumul-
DealuluT).
Locuitorii posed5.: 566 bol,
128 vacI, 78 vitei, 4 bivoli, 28
cal, 17 Tepe, 4 minjI, 1040 oI,
20 capre si 320 porci.
Stupi sunt 95.
Comuna e formata din catanele
: arlomanesti, Mierea, Niscovul,
Niscovul - de-peste-Gtr15.,
Posircesti, Saseni-Nor, SAseni-
VechT si Valea-Saseni-Noi, zisa
Valea-Teancula
Are o populatie de 2 I oo suflete,
din cad 414 contribua 6111,
cal-1 locuesc in 491 case.
MeseriasT sunt: 24 lemnad,
3 timplari, 5 rotar, 40 butnad,
2 croitod, 2 cizmarT, I fierar,
2 cojocarT, r brutar si 2 varad.
Budgetul com. e de 3840 le/.
Are o scoall frecuentata de
48 elevI ; 4 bisericI in catunele
Niscovanul-Adunat, Saseni-NoT,
Saseni-Vechi i Cirlomanesti, de-

NICOVULUI (VALEA-) 509 NOGEA-RUNCUL
servite de 3 preotI, 3 cintaretY
si 4 paracliserI. Catedrala e cea
Cu hramul Sf. VoevozI.
Sunt ir circiumI.
Comuna e vechie. Catunele
care se gasesc mentionate in secolul
al-XVII-lea sunt : Nicsovul
si Saseni, unde a fost adusI o colonie
de SasI, azI rominizatT.
Ca locurI demne de väzut are :
Dealul-Pandurulur, unde in 1821
a fost o crincena lupta intre
Turd si EteristT. Sub dinsul se
gasesc multe hirburI nearse. Cetatuia,
in Cirlomanesti, un imens
depozit de oale de diferite forme,
atit din perioada daca, cit din
cea cumang-tatara. Ad a trebuit
sa fie un cimitir.
De la 1806 1812, Gura-NiscovuluI
a servit ca tirg al intreguluI
judet, fiind-ca orasul Buzail
fusese ars si ordseniI se
refuglasera aci, in Nicsovul-Adunat,
precum si ca centru de
cultura, de la 1823-1834, cind
a fost aci renumita scoala a luI
Codru.
Ni§covuluI (Valea - ), vale insemnata,
in pl. Särati, jud. Buzail,
prin mijlocul careia curge
1-11 Niscovul. Ea incepe de la
obirsia Niscovulul, cu o deschidere
de 6 m. si merge din ce
in ce lärgindu- e, pana la com.
Gura-NiscovuluI, avind pe partea
stinga muntele Predealul-BuzAuluI,
acoperit de vaste si seculare
padurl, lar pe partea dreapta
stincoasa Istrita si Chilmiziul, acoperiti
asemenI parte de pacluri,
parte de livel si viI. Terenul
el este argilo-nisipos. Din punct
de vedere istoric si arheologic,
aceasta vale prezinta un deosebit
interes. Cirlomanesti, tumulul
Cetatea, santul Tatarilor,
nenumaratele fortificatiI, ce se
vad pe virful dealurilor ce o
domina, cetatl in ruine, manastirite:
Grajdana, Barbul, Izvo-
ranul, Ciolanul si Bradul, din care
unele inconjurate de zidurI tarl,
arme si ghiulele, ce se gasesc
prin padurI, etc., rezuma secole
intregl, care ne amintesc de
timpiI de invaziI, de glorie si
de decadenta a trecutuld nostru.
Totul arata ca pe aceasta vale
a trebuit sa se fi dat lupte
crincene.
Nu mal putin placuta este si
pentru excursiunI, mergind ore
intregI, maT cu seama de la Tisaul
pana la Glodul, numal- sub
umbra stejarilor secularI, avind
de väzut: faimosul plop (pluta)
din comuna Strejeni, a caruI
grosime de 9.67 m. in periferie
(la jumatatea trunchiuluI), 11 face
a fi, poate, cel mal' mate arbore
din Tara; muntele Fata-Inalta cu
avutele si fortele sale ape minerale;
Virful-GloduluI, de unde
se desfasura una din cele malfrumoase
privelistI, etc.
Nità, pi/Vial., in jud. Neamtu, pl.
de Sus-Mijlocul, com. Vinätori,
izvoreste din ramura despre S.
a dealului- Oglinzi (Neamtu) si
se varsä pe partea stinga a piriuluI
Nemtisorul, aproape de satul
Debruta.
Niteni, trup de sat,tu jud.Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Vaduri,
aproape de satul Oantul.
Nitenilor (Pirlul-), afluent al
Bistriter, in com. Brosteni, jud.
Suceava.
Nitule§ti, sat, facind parte din
com. mi% Vata, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt. Este contopit cu catunul
Ciuresti. Cade in partea
de E. a comuneT. Are o populatie
de 266 locuitorI; o biserica
vechie, construita din lemne
groase de stejar, adusa aci din
catunul Chiritesti la anul 1834,
dupa cum se poate constata din
dou5. table de piatra ce 'I servesc
ca inscriptie.
Nitului (Pirtul-), pirtiaf , jud.
Bac5.5, pl. Munteld, com. Brusturoasa,
care se varsa in Piriul-
ScaricicaT.
Nitulul (*esul-), f es, intre satele
Iezerelul si Valea-Onel, com. Cosesti,
pl. Racova, jud. Vasluiti,
prin care trece piriul Racova.
Niul, japfe, jud. Braila, din care
o ramura se varsa in Iezerul
Pusdercul ; lar spre S. alta in
Iezerul Terteletul.
Noapte§a, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., com. rur. Sisesti-d.-j.
; are 50 case.
Noapte§a, pida, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., com. rur.
Jegujani.
Noapte§ul, sat, pe malul drept
al riuluI Argesul, la 5 kil., spre
S. de Curtea-de-Arges, jud. si
pl. Arges, com. rur. Tutana.
Are o populatie de 308 suflete
si o biserica cu hramul SfintiI
IngerI, fácuta de locultorI, deservia
de un preot si un dintaret.
Nogea, deal, jud. BacA5, pl. MunteluI,
com. Vastesti, de pe teritoriul
satuluI Leorda.
Nogea, plIdure foloasa, jud. Baen,
pl. MunteluT, com. Vasiesti;
are o intindere de 90 hect. si
apartine razesilor din comuna.
Nogea, pirlia,c, jud. Bac5.5, pl.
MunteluI, com. Vasiesti, care izvoreste
de sub dealul cu acelasI
nume si se varsa in piriul Urmenisul.
Nogea-Runcul, padure foioasa,

NOHAr 510 NOVAC (BRAZDA-La)
jud. Buzaa, pl. Muntele, com.
Vagesti, proprietatea razesilor
din comuna; este supusa regimuluI
silvic.
Nohai,movild, in jud. Buzai, com.
Cotul-CloriI, pe hotarul despre
Vizireni, din jud. Braila.
Noi,torent, trece prin cat. Vijoesti.
com. Tetoiul, pl. Mijlocul, jud.
Vilcea, si se varsa In riul Oltetul.
Nolanul, lac mare, jud. Braila, la
de satul Ciacirul, sub muchea
platouluI; e unit cu lacul
Groapele, din com. Gropeni,
prin privalul Noian.
Noianul, lac, pe tarmul sting al
canaluld Lata, jud. Braila, com.
Chiscani, intre satul Chiscani
cat. Varsaura, la i kil. spre
N. de satul Chiscani.
Nomoale. VezI Namoale, Muloloasa,
etc.
Nona, fost sat, jud. Ilfov,
valceaua Nona, numit azI Strahovi.
Se afla in partea de N.-E.
a com. Afumati.
Nona, numirea vechie a vglceleí
Strahovi, judetul Ilfov.
Noroaiele, ttrl, in jud. BrAila,
com. Gropeni, 'filtre canalul Vilciul
i Dunarea-Vechie, unde
privalul Lata se uneste cu privalul
Gingardsoaia.
Norocelul, deal, In jud. Iasi, pl.
Bahluiul, com. Birlesti, avind
ramurl : Mosinoad, Poste si Morel,
pe care se intinde mosia cu
satul Spinoasa, de la N. spre
S., pana in malul sting al BahlululuI.
Noroioasfi (Apa-), gErM, in jud.
Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul
com. rur. Turcoaia ; se desface
din Dunare, la 2 kil. maI jos
de Ostrovul-luI-Mos-Dobre ; se
indrepta. spre N., avind o directiune
generala de la S.-V.
spre N.-E.; brazdeaza. partea
V. a pla.seI si pe cea S.-V. a
comund, si, dupá un curs de
4 112 kil. se varsa lar in DunAre,
la i kil. mal jos de satul
Turcoaia ; Inchide futre el
Dunare o instila de 300 hect.,
acoperita cu padurl, pe jumatate
exploatate ; prin gira, numita
Apa-Redeluia, comunica cu
gira Apa-Balanul, inchizind, intre
ele si Dundre, un grind pietros
de upo hect.
Noroiul-Mare, lezer, cam de
kil., in jud. Braila, com. Gropeni,
intre privalul Arimaneasa
Gingarasoaia.
Noropita, pdclure a statuluI, in intindere
de 22 hect., jud. Vilcea,
care, impreunä Cu trupurile:
Verdea (20 hect.), Tarad. (216
hect.), Parasesti (885 hect.), Dobrusa
(76 hect.) si Mitrofani
(125 hect.), tine de comunele:
Drägasani, ,Stefanesti i Creteni,
pl. Oltul-d.-j.
Notarultif (Viroaga-), viroagá,
jud. Braila, care pleaca din
riul Buzaul, de la E. satuluI Vizireni,
ocolind spre E., intra in
com. Strimbul, unde se uneste
cu viroaga Faurei, la stinga drumuld
de fier Braila-Buzati.
Notinului (Valea-), vale, jud.
Olt, pl. Vedea-d.-s., com. Fata;
se varsa. In Girla-BouluI, in raionul
com. Fata.
Noü (Satul-), sub-divizie a cdtu-
?miza Benga, jud. Buzar', com.
Maruntipul, formata din ?usuratel.
II mal zice i Haimanale.
Vez/ Manastirea.
Noua-Vacäreasci, (Pupiza),
sat, facind parte din com. rur.
Frasinetul, pl. Oltenita, judetul
Ilfov. Este situat la E. de Frasinetul,
pe malul sting al &leí
Mostistea.
Se intinde pe o suprafata de
5odo hect., cu o populatie de
494 locuitorT.
D-I T. Urlateanu are 4800
hect, si locuitoriI, 200 hect. Proprietarul
cultiva 175 hect. (25
izlaz).
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservitá de I preot si
I cintaret;I baltd.
Comerciul se face de 4 cit.ciumarI.
Numarul vitelor mal-1 e de
317 pi al celor miel, de 1295.
Nouà - Funii, infundilturd, formata
din impreunarea a doua
culmI ale dealuluI Tatarani, com.
Telejna, pl. Mijlocul, jud. Vasluiti.
Putin mal la vale de aceasta
infundan/1 e asezat satul
Tatarani.
Nomoalelor (Valea-), vale, com.
Racovita, plaiul Nucsoara, jud.
Muscel.
Novac (Brazda-lul-), urme de
val de pamba, adica sant mare,
cu o ridicaturä cam de 3 m.
Aceste fortificatiunI militare ati
fost studiate de d. prcfesor Gr.
G. Tocilescu, i rezultatul cercetarilor
sale se pot rezuma
ast-fel :
Se deosibesc in Tara Romineasca
2 asemenea value :
1. Valul sati limesul de Nora',
care, plecind de la Dunare, de
Ja Hinova in Sud de Turnul-Severin,
trece prin Craiova, Puntea-de-
GrecI, pe linga gara Ploesti,
i ajunge la cel-l'alt punct
al Duna% cite-va kil. spre S.
de Braila.
O atare uriasa fortificatie mi-

NOVAC (PIETRELE-La) 511 NOVACI
Mara, taie Tara Romineasca in
dota parlr, despartind regiunea
cimpielor de regiunea muntilor.
Poporul o nume§te, in limbagiul
sail figurat, Brazda-lur-Novac
sail Calea-lid-Traian.
Frontul valulur este indreptat
catre N.
2. Valul sail limesul de Sud,
Cu frontul indreptat tot spre N.,
situat la S. de primul val, dar
mar putin lung de cit acela.
El leagA doul puncte ale DunArir
: until la V., numit Cetatea,
la N. de Calafat, altul la E.,
numit Frasinul, la N. de Giurgirt,
trecind pe ling ora§ul Alexandria,
jud. Teleorman.
D-I Tocilescu recunoa§te in
amindoul aceste lucrarr fortificatorice
primele etape ale dominatiuner
romane la Nordul
Dunarer, adicä in epoca anterioara.
cuceririr Dacier de cAtre
Traian, din care epoca dateaza
0 Afunicipium Flavium Drobetta
(Turnul-Severin). Vezr opera
sa: Fouilles et nouvelles
recherches archéologiques, Bucarest,
1901, p. 118.
Legenda spune cä prima brazd1
ar fi fost facuta de un uria§
anume Novac, cu un plug tras
de dor bivoll albr. AttIl cred cA
a fost croita. de §arpele-balaur,
in fuga lur, end era urmarit de
Iorgovan, care l'a Mat in bucap'
pAnA la Or§ova, unde f-a
ramas numar capul, din care
rese primAvara musca cea otravitoare
pentru vite.
Novac (Pietrele-lul-), trerstincì
de piatre1, in interiorul cat. ZAhAre§ti,
com. Marunti§ul, jud.
BuzAil.
Novac (Valea-luO, vale, In
com. rur. Sise§ti-d.-j., pl. Motrul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Novaci, plaiti, in jud. Gorj, si-
tuat in partea de N.-E. a judetulur.
Pana, la 1883, forma singur
o diviziune administrativA,
cu re§edinta la Novaci, dar de
atuncI s'a unit cu pl. Amaradia
0 formeaza o singurA diviziune
administrativa sub denumirea
de pl. Novaci-Amaradia, cu re-
§edinta in cat. Hiri§e§ti, pendinte
de com. Novaci.
Se mArgine§te la N. cu Carpati,
ce'l despart de Austro-
Ungaria; la V., cu plaiul Vulcan,
de care se desparte prin
Hui Jiul ; la S., ca vechia plasA
Amaradia 0 cu parte din pl.
Ocolul, §i la E., cu jud. Vilcea.
Pamintul plaiulur este muntos.
Limita muntilor atinge urmAtoarele
localitAtT : Bumbe§ti-de-Jir,
DrAgloesti, Rado§i, Novaci, CernAdia
§i Polovraci.
Culmile mar importante ce se
deta§eaza sunt : Culmea-Sadulur,
a-Moldovi§ulur, a-Corne§ulur §i
masivul dintre Gilortul 0 Oltetul,
sail culmea Zanoaga, toate
avind mar multe ramificatiunf
de dealurT importante.
Valle carr despica solul plalulur
Novaci sunt, incepind de
la V. la E.: Valea-Jiulur, a-Sadulta,
a-Crasner, a-Curpeniplur,
a- Gilortulur, a- Galbenulur sail
Bala-de-Ffer §i a-Oltetulur, strabAtute
de riurile cu acela0 nume;
precum 0 alte mal multe var.'
de un ordin inferior, deschise
de afluentir lor.
Solul plaiulur, din cauza naturd
sale muntoase, nu este
productiv. Sunt 32869 hect. padure.
oselele din acest plait' sunt :
I. oseaua nationall, care intrA
in aceastä plasa putin mar la
S. de com. Ciineni, trece pe la
Bumbe§ti-de-Jir, intrA in defileul
Lainici, urmind acest defiler'
Oa. la frontierl.
2. oseaua judeteanA T.-Jiii-
Vilcea, care intra in aceasta pl. la
com. Piticul §i trece pe la Zorle§ti,
Poenari, Ciuperceni, de
unde intrA in Vilcea.
oselele jud. sunt :
T. oseaua care pleaca din
comuna Bumbe§ti-de-Jir 0. trece
prin urmAtoarele localitg:I:
Berle§ti, Tetila, Gruiul-d.-j., Mu-
§ete§ti, Dragoe§ti, Crasna, unde
se desparte in doul, o ramura
apucind spre Surpati, unde intrA
in pl. Amaradia, lar alta mergind
spre CArpeni§i, Anini§i, Hiri-
§e§ti, pe unde o ramura apuca
spre S. spre Huluba, Ciocadia,
unde inträ in plasa Amaradia,
lar cea-l'alta ramurä merge spre
Novaci, Cernadia, Baia-de-Ffer
0 Polovraci, de unde intrA in
Vilcea.
oselele coin. sunt:
I. $oseaua care pleacA din
com. Tetila 0 trece pe la Ciineni
§i Sofraceni, de unde infra
in plasa Ocolul.
oseaua, care duce de la
Turbati la Dragoe§ti.
. oseaua care pleaca din
cAtunul Huluba §i trece prin
Pociovali§tea, Site§ti qi Piticul,
de unde inträ in pl. Amaradia.
In plasA, este o judecatorie
de ocol, cu re§edinta in Carbune§ti,
o companie de dorobantr,
ca re§edinta in Novaci.
Locurr istorice sunt: La Bumbe§ti-de-Jir
§i la Mu§ete§ti-de-
Jir, Tetila, aineni, Gruiul-d.-j.,
Mu§ete§ti, Ohaba, Dragoe§ti,
Turbati, Crasna, Carpini§ul, Rado§i,
Anini§ul, Surupati, CiocAdia,
Pociovali§tea, Novaci, Cernadia,
Bumbe§ti-Piticul, Poenari,
Baia-de-Frer 0 Polovraci. (v.a.n.).
Centre de desfacere sunt :
Bumbe§ti-Piticul cu bilciil mare
de vite, °data pe an, la 24 Februarie.
In plaiul Novaci sunt : 9 pichete;
o trecAtoare la Lainici, 0
potecr la fie-care din pichetele
respective.

NOVAC1 512 NOVACI
Are o populatie de 4872 familiT,
sati 17529 suflete, din carI
3273 contribuabill ; 16 §coale,
frecuentate de 471 copa'.
Novaci, com. rur., in jud. Gorj,
plaiul Novaci, situata pe ambele
tarmurl ale riuluT Gilortul,
la E. de Anin4i. Se compune
din 4 catune : Novaci-StrainT,
Novaci-RominT, Hir4e§ti §i Ghebani.
Numele se crede cal vine de
la Baba-Novac, general al luì
Mihaiii-Viteazul i intemeletorul
com. pe la 1595.
Are o suprafata cam de 7900
hect., din carT : ioo hect, mo-
§ia statuluT, 3800 hect. ale monenilor,
3000 hect. ale proprietarilor
li 1000 hect. ale Improprietäritilor.
Jumatate din toata
1 suprafata e padure. Limita a_
cesteT suprafete este : spre E.,
muntele CorneOul ; la V., piriul
Anin4u1; la N., o linie paralela
Cu frontiera, linie care trece prin
muntele Redeiul (lingA Corne§i);
la S., com. Pociovali§tea.
Are o populatie de 468 fama:,
sati 1484 suflete, din carT
305 contribuabilT ; o coala de
baetT, frecuentata de 45 elevT
§i I de fete, frecuentata de 12
eleve ; 5 bisericT, deservite de
3 preotT li 3 cintaretl ; 48 fintinT,
8 morl pe apa Gilortuluf ;
9 piue ; 12 joagAre ; 5 circiuml.
Comerciul se face de 31 persoane.
Locuitoril posea ; Ioo plugurl,
J39 care cu bol, 72 cArute
cu cal; 1209 vite marl cornute,
311 cal, 9051 oT, 370 capre,
26 ralgarl i 645 rimatorT;
92 stupT cu albine.
Venitul com. este de 2550
leT, iar cheltuelile, de 2447 le,
92 banT.
Prin com. trece riul Gilortui
li piraTele Gilortelul-de-Vest li
Gilortelul-de-Est.
Comunicatia se face prin oseaua
vecinala Bumbe0-dejii-
Polovraci §i calea vecinall Clocadia-Hirimti.
Comunicatia cu
cele-l'alte comune se face prin
poted O drumurT de care. Din
comuna mal pleacä o poteca,
de cal, care merge in Transilvania
pe la muntele Piatra-Alba
(vama austro-ungara), iax de
ad i se ramifica in diferite directiT
ale TransilvanieT.
In privinta potecilor ce pleaca
din aceasta com., vezl pichetul
Bora.
Sucursala vamel romine§tT are
rqedinta iarna la Novaci §i. vara
la 'Mapa.
Novaci, com. rur., jud. Vla§ca,
pl. Ciln4tea, situata pe coasta
dreapta a Arge§uluT, din jos de
Mihale§ti, la extremitatea N.-E.
a pl4eT, despre jud. Ilfov, la 24
kil. de Bucure§ti, la 55 kil. de
Giurgiti, prin Calugareni, §i la
21 kil. de Ghimpati, reedinta
pla.§eT.
Are o populatie de 683 suflete,
din carl 158 contribuabill
; o biserica, deservita de un
preot §i 2 dascalT ; o coall
mixta cu 3 clase, conclusa de
o invatatoare li frecuentata de
30 bletT li Io fete.
Budgetul com. e la veniturT
de 2879 lef i la cheltuell, de
Falda, la 4 kil, de satul de reedinta,
Duda, situat pe coasta
dealulul Cacaina, prin valea carilla
trece piriul Racea (Novaci).
Suprafata teritoriuluT e de
1934 hect., Cu o populatie de
120 familiT, sali 497 suflete, din
carr 80 contribuabili.
Are o biserica, fondata pe la
1680. Se presupune a fi facuta
de catre un cioban, pentru el,
la reparatiunea ce i s'a &cut,
s'a gasit, sub pragul u§eT de la
intrare, un bat pastoresc, bine
lucrat, in forma obidnuita, li
care bat s'a a§ezat lar in locul
unde a fost gasit, spre a servi
de document, in lipsa de alte
dovezi. Biserica e deservita de
1 preot ?i 1 dascal.
Proprietatea mo§ieT, pe care
se afla satul, este a statuluT.
In privinta numireT li infiintara
satuluT, legenda spune cä
un haiduc, cu numele de Baba-
Novac, s'a a§ezat ad din vechime,
inteo poenita din codrul
nestrabatut, ce se afla in aceasta
localitate, unde a trait multa
vi-eme; pe l'higa el s'atí strins
multi refugiatI, carT umblaa pribegind
prin Tara de rauI Tatarilor
li, sub ocrotirea luT, formind
bordee §i, taindu-se padurea
imprejurul bordeelor, dupd
mortea luT, s'a format satul, dindu-i-se
numele de Novaci, ur-
2824 leT. ma0 de-al luI Novac.
Novaci, sat, wzat in partea de Novaci, cimpie, jud. Vilcea, pl.
S.-V. a com. ZIAtunoaia, pl. Miletinul,
jud. Botopni, in valea
Oltetul-d.-j., com. Laloul.
Novaci. Mo0a, in intindere de Novaci, podi ,c, jud. Boto§ani, care
7407 hect., e proprietatea prin- se intinde in dreapta piriuluI
tuluT Gr. M. Sturdza. Sicna, la N. de satul Novaci,
Are o populatie de 20 familiT,
saa 71 suflete ; o fabrica de spirt
intre piraTele Novaci O Prajanul.
(velnitA), care produce 50000 de Novaci, pilla. VezT Racea, piriu,
decalitri anual.
com. Duda, pl. Podoleni, jud.
Novaci, sat, in partea S,-V. a
Falda.
com. Duda, pl. Podoleni, jud. Novaci, pilla, pe teritoriul sa-

NOVACI 513 NUCETUL
tuld Onesti, com. ipotele, pl.
Bahluiul, jud. Iasi ; se varsa In
piriul Miletinul.
Novaci, vale, prin care curge p'-
riul Novaci, jud. Botosani, com.
Zlatunoaia, in partea de S. a
comuneT.
Novaci, pirig, jud. Botosani ; izvoreste
din coasta de S. a podisuluT
Novaci, com. Zlatunoaia ;
formeaza Iazul Novaci ; curge
spre E. si se varsa in Miletin.
Novaci, vale, pe mosia Zahoreni,
com. Avrameni, pl. Baseul,
jud. Dorohoiti.
Novaci-Romlni, cdtun, al com.
Novaci, jud. Gorj, situat pe malul
drept al GilortuluT, In plaiul
Novaci.
Are o suprafata de 500 hect.,
Cu o populatie de 121 familiT,
sail 458 suflete, din carl 83 contribuabilf
; 1 biserica., deservita
de 1 preot si 1 dascal ; lo joa-
Ore ; 7 pive ; 7 morr pe apa.
si 8 finttnr.
Locuitoril poseda : 23 plugurl,
44 care cu bol; 240 vite
marl cornute, 95 cal, .120 o!,
150 capre si 120 porcI.
Novaci-SträinI, cdtun, al com.
Novaci, jud. Gorj, situat pe malul
sting al GilortuluI. Se numeste
ast-fel, pentru ca locuitoril
sunt venitl din Transilvania.
Are o suprafata de 525 hect.,
Cu o populatie de 141 fama
saii 560 suflete, din carl 112
contribuabill ; 1 biserica, deservita
de preotul si cintaretul din
cat. Novaci-RominT ; 1 scoall
de bletT si 1 de rete; 1 joagar ;
2 m'orT pe apa si 13 finen
Locuitoril posea : 31 plugurT,
40 care cu bol, 72 carute
cu cal ; 418 vite marI cornute,
185 cal, 86o1 oT, 16o capre si
340 porcT.
Novacilor (Valea-), vale, formatä
din prelungirea dealuluI
Novaci, jud. Iasi, pl. Bahluiul,
com. ipotele.
Novacul, sat, jud. Dolj, pl. Jiuld.-s.,
com. Argetoaia. Are o populatie
de 280 suflete, carl locuesc
in 44 case si 19 bordee.
Copill din sat urmeaza la scoalele
din satul Argetoaia-d.-s., ce
este la 21/2 kil.
Nova cul, a'eal, pe mosia Domosani,
com. Manoleasa, pl. Ba§eul,
jud. Dorohoiii.
Novacul, pi/2, Incepe de pe Liveni-MitropolieI,
com. Manoleasa,
pl. Baseul, jud. Dorohoiti, si
se varsa in Volovat, la Hriteni.
NovaculuI (Dealul-), deal, jud.
Dolj, pl. pul-d.-s., com. Argetoaia,
inalt de aproape 150 m.
Se lasa din Dealul-PoroineI (Mehedinti).
Novo-Selita. VezI Pasatul, sat,
com. Buda, pl. Herta, jud. Dorohoiii.
Nucari-Mänästirei, sat, facind
parte din com. rur. Copaceni-
Mogosesti, pl. Sabarul, jud. Ilfov.
Se intinde pe o suprafata de 677
hect., cu o populatie pe 733 sufete.
Ad i este resedinta primaria
Mosia, proprietate a statuluT,
are 277 hect., din carl se cultiva
187 hect. LocuitoriI ati 400 hect.
si le cultiva pe toate.
Are o biserica, ca hramul Adormirea,
deservita de 2 preotr
li 2 cintaretl.
Comerciul se face de 2 ctrciumarl.
Numdrul vitelor marl e de 282
si al celor miel, de 376.
Nucarilor (Valea-), pir14, in
jud. si pl. Tulcea, pe teritoriul
com. Sari-Ghiol : izvoreste din
prelungirile de E. ale DealuluI
- Mare, sub numele de Sari-Ghiol
; se indreapta spre S.,
avind o directie generala de la
N.-V. spre S.-E.; curgeprin dealurile
Iacob-Mog, Imalac, Ciatal-Tepe,
Tausan-Tepe si Cauca;
primeste pe stinga Valea-Viilor ;
trece prin mijlocul satelor Sari-Ghiol
si Calica, si, dupa un
curs de IO kil., se varsa in lacul
Razelm ; putin mal jos de
satul Calica, pe valea luT, merge
drumul vecinal Malcoci-Sari-
Ghiol.
Nuceteanca, pddure de 15000
ariT, pe teritoriul mosiilor Plopul
si Titu, pl. Bolintinul, jud. Milibovita.
Nuceteanca, pilla, izvoreste din
poalele dealulul Nucetul, com.
Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud.
Prahova, curge de la N. spre
S., primind in dreapta valea Beni
si piriul Turburea, si se varsa
In piriul Saratelul, tot in raionul
com. Gornetul-Cuib.
Nucetul, sat, facind parte din
com. rur. Gornetul-Cuib, pl. Podgoria,
jud. Prahova. Este situat
pe culmea dealuluI Nucetul, in
partea de N.-E. a com. Are
o populatie de 295 loc. ; o biserica
construita de lemn, fondata
la 1814, deservita de un preot.
In partea de N.-E. a cat. Nucetul,
in localitatea numita Va.
lea - SalcieT, se afla in pamint
multa. sane.
Se zice ca biserica din acest
sat a fost adusa la 1814 din
cal. Izesti, unde se construise
una de zid.

NUCETUL 514 NUCETUL
Satul ar fi infiintat pe la 1714.
In apropiere se aflA metohul
EpiscopieT de Buzärt, ale cArul
urme se vAd si azT. Legenda
spune ca pe culmea deaIuluT,
pe care se stabiliserA primiT locuitorT,
cAlugArIT plantaserA nucT,
de unde s'a dat satului numele
de Nucetul.
Nucetul, sat, fAcind parte din
com. rur. Chiojdeanca, pl. Podgoria,
jud. Prahova. Are o populatie
de 549 locuitorT.
Nucetul, madstire si sat, jud.
Dimbovita, pl. Dealul-Dimbovita,
com. Cazaci, pe malul sting al
riuluT Dimbovita, la 25 kil. spre
S.-E. de Tirgoviste, lingl calea
ferad Tirgoviste-Titu. MAnAstirea
se in tretin e de stat. Pe mosiile
el se afld instalad herghelia statuluT.
La 1821, in timpul zavereT,
Turcil ati bAtut In dota rindurl
pe GrecT in Nucet. UngA
aceastA mänAstire si lingA
grajdurile si cazdrmile herghelid
de la Nucet se aflA gara
Nucetul. Imprejurul mln AstireT se
mal afld un mare cAtun, numit
tot Nucetul, care tine de com.
Cazad'.
In cAtunul Nucetul se afla o
so:mil condusl de un invAtAtor
plAtit de stat. (Ved Cazad si
Brosteni).
Din hrisovul Cu anul 7010
al RaduluT Voevod pronumit cel
mare, se dovedeste cl mAtastirea
Nucetul a fost fondad
de pircAlabul Gherghina de la
satul ...., Inca din zilele luT
Vlad Voevod cel mare, si pusA
de numitul fondator sub protectia
(hramul) Sf. Gheorghe,
patronul zileT sale onomastice.
Tot acest Gherghina a inzestrat-o
atit cu mosia Nucetul, cu
osebitele sale numirf si trupurT,
precum si cu mosia BAdesti.
Cu toate acestea, din alt hri-
sov al acestur Radu-Voevod-cel-
Mare, tot cu data 7010, se face
netAgAduitA incredintare c5. la
intemeierea si inzestrarea acesteT
mAnAstirl, a contribuit mult sí
Vlad al V-lea, tatAl sAil, Rinda
ata hrisovul acesta, ce vorbeste
de mosia Topoloveni, fácutA
danie mAnAstireT de cAtre
Vlad Voevod, dit si cela al luf
Neagoe Basarab Voevod, cu anul
7014, Cu care intlrqte staptnirea
mArastireT asupra numituluT
ce 1-a fäcut danie tot Vlad
al V-lea, il numeste 11 pe el
(pe acest Vlad al V-lea), fondator
al mAnAstireT. Asa dar,
atit pircAlabul Gherghina ctt si
Vlad al V-lea, sunt ceT d'intliti
fondatorT al acestor mAtastirl.
DonatiT de mosiT i s'a facut
mal in urmA, nu numal de urmasiT
pircAlabulul Gherghina,
dar si de altl particularl : astfel
mosia Topsani s'a fAcut
danie acesteT nanAstirf de comisul
Vlaicu de la VAleni (hrisovul
luT Alexandru Voevod la
anul 7077); mosia MArcesti, de
jupineasa GrAjdana, sora Banuluf
Udrea de la VAleni (hotArnicia
a 6 boerT, Cu anul 7124);
mosia Culcati, de Radu, fiul
VoineT (cartea acestuT Radu, cu
anul 7154); mosia Cacaleti, de
loan VAcArescu, ce s'a inmormintat
la mAnAstire (cartea cu
anul 7248, a Badil VAcIrescu).
Din hrisovul luT Mateiti Basarab,
Cu anul 7148, Malii, se
vede cA inchinarea acesteT mlnAstirl
la cea numid Dusca de
peste DunAre, s'a fAcut de Radu
Voevod, fiul MihneTVoevod, la
7111, cu voia urmasilor fondatorulur
Gherghina, anu me Vorhicul
Ivascu si Clucerul Vucina,
cu conditie ca egumenul sl trimead
d'acolo om intelept, cuvios
si cu bune purtArT, capabil
de a administra trebile acesteT
mAnAstirl Nucetul, si a veghea
la paza regulelor bisericeT si a
sf. slujbe, mArginindu'l a nu trimite
mAnAstireT Dusca maT mult
de 20000 bani (1 lea=--40 par. ;
I,=-3 banT, de unde 2000o banT
.66662Is parale.I662/8 le» pe
an din venitul mAnAstireT Nucetul,
si ordonind ca sl pAzeascA
nestramutat aceste tocmelT. MaT
tirziti, zice bltrinul Mateld Voevod,
in hrisovul citat, fAcind
anchetA la toate mAndstirile de
modul inchinArilor, fiind-cA cele
mal multe aii fost fAcute prin
mituire, ad voia si stirea fondatorilor
lor, a venit cu rindul
si la aceastA mAnAstire Nucetul,
si intrebind pe postelnicul Gheorghe,
fiul vorniculuT Ivascu si pe
slujerul Preda, fiul cluceruluT
Bucincl, i s'a dat rAspuns cA in
adevAr a fost inchinad de plrintiT
lor ; si in virtutea acesteT
declarld, intAreste si Mateitt Basarab
aceastA ?achinare la mgnAstirea
Dusca, Cu conditie ca
egumenul sA trimitA pe tot anul
suma de banT mal sus arAtatA
regulat si arl nicT un fel de
adaos salí sclzAmint, spre ajutorul
cAlugArilor de la Dusca
si pomenirea fondatorilor.
Metohul Panaghia s'a fondat
si s'a inzestrat cu mal multe
proprietAtT, futre care si mosia
Racovita, de banul Udrea de
la BAleni, ceea ce se dovedeste
atit din testamentul acestuia, cu
anul 7106, cit si din cartea luT
Grigore si a frAtine-seti Ivascu
BAlciti, cu anul 7200, prin care
inchinind aceastA mAtastire la
mAnAstirea Nucetul, zic cl si
aceastA din urml se tine tot
de la neamul lor. (Ved Ion Brezolanu,
cMAnAstirile TAreb).
Nucetul. VezT Cozia, mAnAstire,
jud. Vilcea.
Nucetul, deal, spre E. de com.
Chiojdeanca, pl. Podgoria, jud.

NUCETUL 515 NUqOARA (PLA111)
Prahova, pe care se afta virfuri/e
Chirila si Capul-MieluluT.
Servesc pentru p5.sunat.
Nucetul, deal, in partea de S.-
V. a com. Pacureti, pl. Podgoria,
jud. Prahova. Are directia de
la N. la S. A fost plantat cu
vil', care s'al' distrus de filoxera.
Asta-zT dealurile com. Pacureti
serva parte pentru pásunatul vitelor,
parte pentru cultura porumbuluT.
Nucetul, munte, jud. Dimbovita,
In sus de Moroeni, pe partea
dreapta, pe matca Ialomite ;
este acoperit cu padure. VezT
Brindusile.
Nucetul, izvor, in jud. Buzail,
com. MIAjetul, catunul Topilele,
format did izvorasele: Mosorul,
Pacioaga si Zamoaia, care, dupa
ce se reunesc, se scurge in
iazul riuluT Buzaul.
Nucetul, girld, izvoreste din poalele
dealuluT Piatra, com. Opariti,
plaiul Teleajenul, jud. Prahoya
; curge de la V. spre E.
si se varsä in gira Saratelul, in
apropiere de com. PAcureti, pl.
Podgoria.
Nucetul (Valea-) si Rogojasca,
mofa ale statului, pendinti de
biserica Sf. loan din Bucuresti,
jud. Prahova. Se arendeaza cu
1900 leT anual.
Nucetul, stalie de dr.-d.f., jud.
Dimbovita, pl. Dealului-Dimbovisa,
cat. Cazad, pe Unja Titu-
Tirgoviste, pusa in circulatie la
2 Ianuarie 1884. Se afta futre
statiile Titu (i5. kil.) si V Acá:
resti (9.1 kil.). Inaltimea d'asapra
niveluluT Mari, de 199'.64.
Venitul acesteT statiT, pe anul
1896, a fost de 58438 tel., 90
banT.
6.137. Miele Diejtomr Genprevlo. Poi. IV.
Nucetulul (Virful-),virf de deal,
la N. de com. Gornetul-Cuib,
pl. Podgoria, jud. Prahova. Este
acoperit ea vii si este cel maT
inalt vid de pe culmea dealuldi
Nucetul.
Nuci, sat, facind parte din com.
rur. Meri-Petchi-Netezesti, plasa
Mostistea, jud. Ilfov. Este situat
la N. de Bucuresti, pe malul
sting al rialuT Ialomita. Aci este
resedinta primarieT.
Se intinde pe o suprafata de
538 hect., cu o populatie de 350
locuitorT.
D-1 C. Desli5 are 250 hect.
si locuitoriT, 288 hect. Proprietarul
cultiva 220 hect. (30 izlaz).
Locuitorif cultiva 218 hect. (80
izlaz).
Are o biserica, cu hramul Sf.
ImparatT, deservita de 1 preot
si I cintaret ; o scoala mixta,
frecuentata de 37 copiT si al cara
local s'a oferit gratuit de
D-1 C. Deslitl.
Comerciul se face de I &chuflar
si 1 hangiti.
NumArul vitelor marT e de
384 si al celor miel, de 393.
Nuci, deal, in jud. R.-Sarat, pl.
Marginea-d.-s., com. Bordesti;
se desface din dealul Streaja ;
se Intinde printre afluentil RimneT
si aT SlimniculuT ; brazdeaza
partea de V. a com.; este acoperit
cu padurT, in care predomina
nuciT.
Nuci-lui-Baltag, localitate, in
jud. Prahova, plasa Teleajenul,
com. Drajna-d.-j., ceva me sus
de Valea-Stanestilor, unde se
gAseste sana' de sare, acoperite
cu un mic strat de pamint.
Nucili-Arhimandrita, padure.
Ved Arhimandrita.
Nucilor (Valea-), pfria, in jud.
Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul
comunelor rurale Vacareni si Jijila
; izvoreste din poalele de V.
ale Dealulur- Cararilor ; se indreapta
spre V., avind o directiune
generala de la E. spre V.,
brazdind partea de N. a com.
Jijila si pe cea de S. a com.
Vacareni, fácindu-le si pe o oare-care
intindere si hotarul despartitor
; curge numaT printre
vi!, ceea-ce IT face micul sad curs
de 3 kil. frumos si placut ; se
arunca in balta JijileT, la 800
metri mar sus de Jijila, dupa
ce mal 'ludir' a scaldat picioarele
ruinelor Cetatuer Gherma ;
pe valea sa merge un drum comunal
Jijila-Vacareni ; este taiat
de drumul comunal Jijila-
Azacllul.
Nucilor (Valea-), pitig, in jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul
com. urb. Babadag ; izvoreste
din poalele sud-orientale
ale dealuldi Balta-Bair, se indreapta
spre N., avind o directiune
generala de la S. spre N.,
brazdind partea de N. a plasei
si centrall a com.; curge printre
dealurile Balta-Bair, Canara-
Bair, Culaculac-Bair si Molfa,
nu departe de orasul Babadag ;
curge mal india prin padurT, apoi
printre dealurT acoperite Cu
verdeata, si, dup5 un curs de 5
kil., se arunca in Iezerul Babadag,
in partea de S., la poalele
dealului Sultan-Tepe; pe valea
luT merge drumul comunal Babadag-Jurflovca
; este taiat de
drumurile vecinale Babadag-Vistenca
si Babadag-Enisala.
Nuc§oara, plaizi, in jud. Muscel,
avind resedinta subprefectureT
in orasul Cimpulung ; coprinde
partea de N.-V. a judetuluT; are
forma unuT dreptunghifi ; este
acum contopit cu pl. Dimbovita.
66

NUWARA (PLAltb 516 NUCWARA (PLA10)
Se margineste la N. cu Transilvania,
de care se desparte prin
culmea muntilor Carpati ; la V.,
cu jud. Arges, separindu-se de
acest judet printr'o linie ce trece
pe la Vestul comunelor : Nucpoara,
Corbi, Poenarei, Domnesti
si Petrosani; la S., cu pl.
Rturile, de care se desparte printr'o
linie ce trece pe la S. de
comunele : Petrosani, Badesti,
Aninoasa si Capul-PisculuT ; iar
la E. cu plaiul Dimbovita, de
care se desparte prin Riul-TirguluT.
Numele-T vine de la muntele
Nucsoara.
Se compune din orasul Cirnpulung
si din 33 sate, etc. carr
formeaza 16 comun e rurale : Nucsoara,
Poenarei, Corbi, Corbsori,
Stanesti, Domnesti, Petrosani,
Badesti, Aninoasa, Slanicul,
Berevoepti-Ungureni, Berevoesti-
Paminteni, Godeni, Cotesti, Capul-PisculuT
si Schitul-Golepti.
Vechia Impärfire a plaiulza.
In secolul XVIII-lea, plaiul
Nucsoara era mal mic in intindere
si era administrat de 2
zapciT. P'atuncT, se compunea
din comunele : Nucsoara, Corbi,
Slanicul - Ungureni, Berevoesti-
Ungureni, Berevoesti-P5.minteni,
Albesti, Corbsori, Poenarei, Cirstieni
si Slanicul-Paminteni.
La 1845, s'a lipit de acest
plaiii partea de la Bädesti pana
la Domnesti, de la Berevoesti-
Ungureni pana la Aninoasa, de
la Godeni pana la Capul-PisculuT,
impreuna cu Schitul-Golesti.
Orografia. Din muntiT Carpati,
pornesc spre S. un sir mic
de muntT, numit Moldoveanul, avind
o directiune aproape perpendiculará
pe aceasta. Se intinde
spre S., printre jud. Arges
si Muscel, formind culmea
cea mal ?nafta in N.-V. plaiulul
Nucpoara. Dupá o cale de
doul ceasuri, spre S. se despica
si ramura Moldoveanul, care se
indreapteazá in jud. Arges, lar
a doua 1-amura, Galbina, continua
spre S. prin plaiul Nucsoara
unde dam de muntiT : Scarisoara,
Valea - Lungd, Movrea, Basa,
Lespezi si Cldbucetul, din care
apoT coborim in satul Nucsoara,
comuna cea mal de N. a plaiului
Nucsoara.
De pornim din muntele Galbina
spre E., dam in muntii
Valea-Rea, Bandea, Dara, Zirna,
Ludiporul si Bratila, totl pe
Miga granita. Mar fie-care din
acestI muntl are la poale un
piala, ce poarta numele munteluT.
Adesea acesta e mic,
si n'are un nume bine cunoscut
de totT.
Daca pornim din muntele M'Idea,
spre S., dam in muntiT
Nisipi, Farfuescul si Malita, apol
muchiile acestuia se contopesc
in muntif Valea-Lungl si Movrea,
formind un singur sir ce
se continua sub numele de Basa.
Hidrografia. Principalele fina
ale plaiuluT Nucsoara sunt :
Riul Doamna, care izvoreste
din muntii Valea-Rea si Bandea,
curge pe 11 iga munir Nisipi,
Farfuescul, Valea- Lungd, Movrea,
Basa, Lespezi si Clabucetul,
uda comunele: Nucsoara,
Corbi, Poenarei, Corbsori, Stanesti,
Domnesti, Petrosani, Badesti,
Retevoepti, Laicesti, Co-sesti,
Dirmonesti, Piscani, Colibasi,
Ciumesti si Maracineni,
toate din jud. Muscel, si dupa
ce primeste Riul-TirguluT la comuna
Colibasi, afard de ceT-l'altI
afluentT torentiosT, se varsa in
riul Arges foarte aproape spre
N. de orasul Pitesti, jud. Arges.
Riul Slanicul uda N.-V. plaiuluI
si se varsa in riul Bratia,
la S. de comuna Aninoasa.
Riul Bratia, care se varsa in
Rtul-TirguluT, din jos de com.
Bajesti, la loan. numit Intilnituri,
uda in cursul sati comunele :
Aninoasa, Vladesti, Golepti, BO.lilesti
si Bajesti.
Mal Bughea, putin maT mare
ca Slänicul, si mal mic ca Bratia,
uda comunele Bughea, Godeni
pi Capul-Pisculuf si se varsa
in Riul-TirguluT, pe teritoriul
comuneT Mihaesti, din pl. Riurile.
Riul - TirguluT, numit ast-fel,
pentru-ca trece prin tirgul Cimpulung,
uda partea de E. a
plaiulul si formeaza limita filtre
plaiul Nucsoara si plaiul Dimbovita.
Cdile de comunicatie. Plaiul
Nucpoara este strdbatut in partea
de V. de soseaua nationala
Pite0- Cimpulung, care trece
prin comunele : Maracineni, Ciumesti,
Piscani, Livezeni, Stilpeni,
Rädesti, Valea-Popil (pl. Riurile)
pi Schitul-Golesti.
De poseaua judeteana. Cimpulung-Curtea
-de - Arges, care
pleaca din soseaua nationala,
de la S. de com. Godeni si
trece prin comunele Berevoesti-
Ungureni, Slanicul si Domnesti.
De calea judeteana Riul-Doamna,
care incepe din calea natinala
Pitesti-Cimpulung si se
termina in com. Nucsoara, trecind
prin comunele : Ciumesti,
Purcareni, Dirmonesti, Cosesti,
Leicesti, Retevoesti, Petrosani,
Domnesti, Stanesti, Corbsori,
Corbi si Nucsoara.
In partea de E. trece calea
ferata Golesti-Cimpulung.
Pe linga acestea sunt mal
multe posele comunale si vecinale,
carT inlesnesc comunicatia
intre sate.
Ocupalia locuitorilor. Animalele
domestice. Pämintul acestuT
plairi nu este niel indestul
de fertil, niel indestuldtor pentru
intreaga populatie. De aceea,
locuitorii se indeletnicesc Cu
comerciul ca pi cel din plaiul

NUMARA (MAIO 517 NUC§OARA
Dimbovita si in special cu cresterea
vitelor.
Comerciul plalulur constà in
exploatarea lemnelor sub diferite
forme: sità, scindurr, lemne
midsi marl. Desfacerea rachiulur
de prune Inca se face pe
o scarà intinsa. ApoT comerciul
cu vitele domestice, mar
ales cu or, bol, vacT i porcr;
cu Una, tesAturile, brinza, etc.
Dintre animale sunt multe
or si de aci multd linA, brinza,
cascaval, unt. Oile sunt de rasä.
proprie munteana, eg.cr se deosebesc
de cele din regiunea
cimpeana a Tarir. Nu sunt degenerate
si ail and moalesi lunga,
nu insa asa de moale ca a oilor
dela cimp. Oile de regiunea
cimpeana nu pot trai la
munte, din cauza asprimer climer.
Judetele Do1j, Teleorman,
Dimbovita, cauta berbecT aici
pentru imbunätatirea raseT oilor
de acolo.
Rasa vitelor marl cornute a
degenerat. Chiar cele bine ingrijite
sunt marunte la corp
(dar pline de carne), cu forma
rotunzita, avind picioarele scurte,
corpul gros, gitul scurt, coarnele
scurte i groase. Soiul acesta de
vite a provenit din dotarase: Ungureasca
(coprinzind vite marl,
osoase, picioarele subtle lungl,
capul u1 (subtirel), coarnele marT
In forma de lira cu parul de
obiceiii alb), si Moldoveneasca
(in care intra vitele de felul
celor descrise, dar nedegenerate).
Cali din plaiul Nucsoara formeaza
o rasa deosebita a localitater;
sunt foarte miel, dar aged.
Albinele se cresc pe o scara
mica; gindaciT de matase nu
se cultiva mal de loc.
In fie-care comuna se Oa povernT
::pentru fabricatul rachiulur
de prune, apor teascurl pentru
extragerea uleiulur din nucr, serail*
de in, dinepa si dovleac.
In plaiul acesta, mar mult ca
In alte partl ale judetulur, femeia
lucreaza singura l cu
deosebita indemanare, imbracamintea
case! si a familier.
Instrucji e fi Culte. In fiecare
comuna din plain este o
scoald rurald mixtd. Vez! Muscel,
jud.
In plaiü sunt 24 biserier, deservite
de 30 preotT si 32 dascalf.
In fie-care comuna sunt
una sari doul bisericT, sail cite
unul sat' mar multi preotr.
Producliunf. Plaiul Nucsoara,
la N. (cam pe unde este comuna
Nucsoara), din cauza climeT
aspre nu produce de cit fineturl
bune. Rare-orI semanaturile se
coc fag a fi brumate, dar putin
mai la Sud produce porumb,
cinepd, fasole, secara i mazare.
Dintre toate acestea, porumbul
ocupa primul loc.
Intre productiunile plaiului
mal chain: prunele, merele, perele
si nucile, care se exporta.
Locuitorir poseda: i masind
de treerat cu manej, i masinä
de vinturat, 3 masinr de batut
porumb cu manivela, 912 plugurr
de lemn, 55 plugurl de fier,
31 scarificatoare, 2 grape de
fier, 54 cu apd.
Plaiul Nucfoara in anul z856.
In acest an gasim ca plaiul
Nuesoar-a. are 69 mosii, carr
dart un venit de 109356 ler
vechl anual ; 46 herastrae, cu
venit anual 12600 lel; 21 morl,
cu enit 2530 lei ; 6 dirste cu
venit 1150 ler; 5 piue Cu venit
870 le!; 22 poverne cu venit
de 2960 ler.
Populatia plaiulur era de 9768
locuitorT, din carl 4758 barbatT
si 5010 femer, cu 2133 capT de
familie.
Avea 17 sate, 24 biserier, 32
preotl, 2 diaconi, ii boerr de
neam, 25 mazilT, 1708 contribuabill
romInT, carT plateaa 15244
leT veal! si 113 contribuabili
tigant car! pineal 56501e1 vechT.
Pentru proprietAtile locuite
nelocuite i contributia drumurilor
se platea dupl regula stabilit5.
atund 37045 leT si 4 parale.
In plaiul Nucsoara erad 108
care cu 4 bol, 4 care cu 8, 6
si 4 caT, 486 care cu 2 bol, 2
case cu 3 si 2 car, 2957 vacT
viter. In ceea ce priveste armata,
acest plaiil avea : 21 militar!,
30 dorobantl i 116 granicerr.
Plaiul producea 1625 kile porumb,
iar in magazinele de rezerva
erail 1044 kile porumb
si i banita.
Copir altoitT 203, nascutl 338,
mortr 226.
Capitalurile cutiilor satestr,
In fiinta : 1531 le! si 13 parale ;
lar ridicatT de visterie la 1854,
cu No. 3297, le! 6425 si io
parale. (C. D. Aricescu).
Nucwara, com. rur., plaiul Nucsoara,
jud. Mused, la N. de
ampulung, asezata pe malul
drept al rialuT Doamna, la 35
kil. de Cimpulung. Drumul e
soseluit in cea mar mare parte
si trece prin comunele Godeni,
Berevoesti-Paminteni i Ungureni,
Slanicul, Stanesti, Corbsori
i Corbi.
Se compune din 3 catune
Nucsoara, Slatina i Secaturile
si se margineste la N. cu muntir
comunel (Ora la frontiera nu
mai e niel o comuna) ; la S., cu
com. Corbi ; la E., cu nîul Doamna
i la V., cu jud. Arges.
Are o populatie de 180
sail 777 suflete, din carT
139 contribuabili; o bisericA, clldit5.
la 1881 prin indemnul reposatuluT
preot Petre ArnAutoiti
; o scoall, frecuentatA de 31
copiT.

NUWARA 518 NUCULtlf (DEALUL-)
tiü carte 183 barbatr si 27
femer.
Locuitorir comuner se ocupa
mar mult cu facerea cheresteleT
din brad si molift i putina agricultura..
Produsul muncer
desfac la Pitesti i alte tirgurr
periodice.
Vite sunt : 203 bol, 259 yac!,
6o cal si 2117 or.
Veniturile i cheltuelile com.
sunt de 1489 leT 36 banT,
In jurul comuner sunt in abondenta
livezr, dealurr i padurr
de fag. In partile de sus
se gaseste brad.
Riul Doamna, ce formeaza hotarul
de E. al comuner, o strabate
de la N. spre S. In el se
varsa Valea-Morir, fin-mata din
Valea-Bradulur i Valea-Seaca,
care uda Nucsoara In partea
de V. si S. Toate aceste val
izvorlsc de la N. com. Pe riul
Doamna sunt 5 herastrae si 3
morr; iar pe riul Vilsanul sunt
2 morT si i herastrati.
De aceasta comunä apartin
munir: Clabucetul, Lespezile,
Dobroneagul, Capatina,
reni i Nisipurile.
Parte din locuitorT s'ad 'finproprietarit
pe mosia d-lor Nae
si Alexandru Iorgulescu, lar cl
din satul Secaturile s'ad improprietarit
in trupul mosier statulur,
Corbi, numit Alunisul,
pe mo hect.
In raionul comuna' sunt mar
multe stine i intarcatorT. Intarcatorr
sunt : Gruiul, Negrul, Rusul,
S'atina, Ulmul, etc.
O osea comunall leaga Nucpara
cu com. Corbi.
In cercul comuneT se gaseste
platrä de van, care se intrebuinteaza
la necesitatile locuitorilor.
Pozitiunea ad este foarte frumoasa
(situatä pe o muchie
inalta de deal).. Ca sa mergr la
Nucsoara, de la comuna Corbi,
urcr i scoborr mar multe muscele,
carT prezinta ochiului o
priveliste din cele mar frum6ase.
In mijlocul comuner este lacul
Invirtita care 10 are legenda
lur.
Ad este sucursala Ame! Giuvala,
numita Nucsoara.
Nuc§oara, numire ce se mal del
comuna Rincezi, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova.
Nuc§oara, sat, facind parte din
com. rur. cu acela§r nume, plaiul
Nucsoara, jud. Muscel. Ad este
resedinta comuner. Are o populatie
de 432 locuitorl ; o biserica
si o scoala mixta.
Este situat pe malul drept al
Aula Doamna i strabatut de
Valea-MoriT, Valea-Bradulur si
Valea-Seaca.
Locuitorir catunulur s'ad improprietArit
pe mosia fratilor
Iorgulescu.
Nuc§oara, sat, facind parte din
com. rur. Rincezi, pl. Teleajenul,
jud. Prahova, cu o populatie
de 803 locuitorr.
Are doug bisericr, una fondatä
in anul 1840, Cu inscriptia
urmatoare :
Biserici sunt e sfin;itä., pentru slava
luI Dumnezeti zidifii. Alexandru Ghica,
domnia; Chesarie, Episcopia.
Prin °Arda Nucprenilor. s't a EgumenuluT
Motrenilor, arhimandituluI Efrosin
Poteça, ntiscut In satul acesta, in
vecT srt fie pomenit.
A doua biserica s'a zidit la
anul 1875, avind de ctitorT pe
Gheorghe Salaoru i sotia sa
Rada, Nicolae Ionescu cu sotia
sa Rada, si alt1 locuitorr din
comuna.
Nuc§oara,sat arpinipl,p/aig,
se intinde de la N. spre S., prin
centrul com. Rincezi, plaiul TeleajenuI,
jud. Prahova ; separa
cat. Nucsoara de cat. Rincezi ;
e plantat cu pomT r ditorr : merT,
pruni, nucT, ciresT, etc.
Nuc§oara, gîrli, izvoreste din
com. Rincezi, pl. Teleajenul, jud.
Prahova ; curge de la N.-E. spre
S.-V., si, la locul numit Gura-
Rincezi, se une§te cu piriul Rincezi
; se varsa in riul Ogretinul,
com. Ogretinul.
Nuc§oara, pichet de granild fi
trecdtoare peste muntr spre Transilvania,
jud. Muscel. Aci e un
biurod vamal, sucursala a vamer.
Giuvala.
Nucul, cdtun, al com. Boziorul,
jud. Buzad, Cu 270 locuitorr
54 case ; de dinsul se alipe§te
catunawl Sf. Gheorghe.
Nucul, deal, in jud. Gorj, pl. Amaradia,
com. Albeni, trece printre
catunele Prunesti i Albeni
formeaza malul sting al Cilniculur.
.
Nucul, poiand, jud. Neamtu, pl.
Bistrita, com. Tazlaul, sltuata pe
piriiasul Cociorva.
Nucul, mofie, in jud. Buzad, com.
Merei ; are cam 1070 hect. araturr
i vi!, livezr, etc., impArtita
In sfori de diferite marimr i posedate
de deosebitr proprietarr.
Nucul (Cantacuzino), pädure,
in jud. Buzad, com. Boziorul, cat.
Nucul; are cam 3000 hect.; e
formata din trupurile: Baleanca,
Bursucaria, Hinsarul i Tainita.
NuculuI (Dealul-). Vez! Dealul-
Nuculur, com. Bozia, pl. Prutul,
jud. Falda.
Nucului (Dealul-), deal, in partea
de E. a satulur Bazga, com.
cu acelasr nume, pl. Podolenl,

NUCULUI (DEALUL-) 619 NURSUS-CEAIR
jud. Mad, paralel cu Dealul-
Gorgulur, .formind Valea-Bazgar.
Este acoperit cu vil, intre carI
se afil i aceea numitA a CAminarulur,
vestia prin calitatea
de vin ce produce.
Nucului (Dealul-), deal, jud.
Vilcea, pl. Cerna, com. Madulari.
Nuculul (Piciorul-), deal, in jud.
R.-SAra-t, pl. Orasulur, com. 0dobasca
; se desface din culmea
Scorusulur; se intinde printre
riul Rimna i afluentul sla piriul
Mahriul, si se sfirseste in
riul Rimna; este acoperit cu pldurr
i putine pAsunr.
Nuculul (Piscul-Viei-), deal,
In jud. Buzga, com. Beceni,
Ocea, acoperitl de pAclure.
NuculuI (Plaiul-), cdtun, al com.
Goidesti, jud. BuzAa, cu 2 wlocuitorr
si 43 case ; de dinsul se
alipeste cAtuna.sul Pistritul.
NuculuI (Valea-), vechie numire
a cdtunulut Crivelesti, com.Trestioara,
jud. BuzAa.
NuculuI (Valea-), pcIdure, pe
mosia PirlAteasca saa ZArnesti,
com. CernAtesti, jud. Buzla.
NuculuI (Valea-), vale, in jud.
Buzla, com. Plescol, clt. UrIAtori,
izvoreste din Muchia-SApocer
si se scurge in riul BuzAul.
NuculuI (Valea-), vale, in jud.
BuzIa, com. Niscovulur, cät. Mierea
; se scurge in riul Niscovul.
NuculuI (Valea-), vale, in jud.
BuzAti, com. Beceni ; incepe din
Piscul-Nuculur si se scurge in
valea Ocea.
NuculuI (Valea-), vale, in jud.
Buzla, com. CernAtesti, cAt. MA-
Ilesti ; se scurge in Valea-Laculur.
Nucului (Valea-), vale, izvoreste
de la E. de com. Prahovita-d.-j.,
pl. Prahova, jud. Prahova,
si se varsA in riul Prahovita,
tot in raionul com. Prahovita-d.-j.
Nucului (Valea-), vale, ce se
varsä in gira DoftAnetul, in raionul
comuneT Cocorlsti-Mislir,
plaiul VArbilAul, jud. Prahova.
Nugro§ul, pisc, jud. Vilcea, pl.
Ocolul, com. SmeurAtul.
Nursus-Ceair, vale insemnatA,
In jud. Constanta, pl. Silistra-
Nola, pe teritoriul comunelor
rurale Garvan i Girlita ; este
formatA din douS. vAr mar miel
anume : Cuiugic-Ceair si De-
mecican-Cula-Ceair,desfAcinduse, cea d'intlia din poalele S.
ale dealulur Sopo-Bair, si ceal'altA,
din poalele N. ale dealulur
Garvan-Bair, de pe teritoriul bulglresc
al comuner Garvan ; se
impreunA, dupl ce aa trecut
hotarul Dobroger spre Bulgaria,
la poalele N.-V. ale dealulur
Garvan ; de aci se indreaptA
spre V., pAstrind o directiune
generala de la S.-E. spre N.-V.;
dupa ce face un mane inconjur
ce poartA numele de Tasli-Burun-
Cealr, strAbate partea de V. si
S. a plAser, pe cea N.-V. a comuner
Garvan i pe cea S.-E.
a comuner Girlita; dupa un
drum de vre-o 12 1d1., se
deschide in valea Ese - Chioi-
Ceair, pe partea dreaptl, aproape
de intrarea acesteia in
satul Girlita; malurile sale sunt
potrivite, in partea mijlocie acoperite
cu pldurT, lar in cea
superioarA i inferioarA, cu tug.risurr
i pasunr ; teritoriul strlbAtut
de aceastA vale si adiacentele
sale, este coprins hare
dealurile Cuiugiuc - Iolu - Bair,
Cara- Burum -Bair la dreapta,
Versat-Sirti, Regene-B air, Ceatal-
Iolu-Bair pe stinga, Garvan-Bair
la S. si rezerul Oltuia la N.; e
tAiatl de drumul judetean Ostrov-Lipnita
i serveste uner
insemnate cAT comunale ce duce
de la Girlita la Cuciuc-Cainargi
in Bulgaria.

Oache§e (Viile-), podgorie insemnatl,
in jud. Tulcea, plasa
Isaccea, pe teritoriul com. rurale
Nicolitelul, situate in partea
de N. a com. si a piase ; continuatie
de V. a viilor insemnate,
numire Sarica ; sunt situate
la Estul satuluI Nicolitelul
si cuprinse 'filtre soseaua judeteana
Tulcea -Isaccea-Babadag,
drumul comunal Nicolitelul-Parchesul,
viile Sarica ; sunt asezate
pe poalele Dealulur-Mare,
mal* in jos de ruinele und val
roman, numit Valul-lui-Traian ;
produce mult vin negru, de unde
si numele saa.
Oaia, vdlcea, incepe din dealurile
com. Albesti, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt, si se varsa in Cungrea-
Mica, pe teritoriul com. Otestid.-j.
Oaiei (Balta-), lac,in jud. Tulcea,
pl. Macinul, pe teritoriul com.
rur. Jijila si orasului Macin, situat
in panca de N.-V. a plaser ;
este format de vre-o revarsare
a DunareI, cu care acum comunica
prin o edita ; are 70
hect. intindere ; este inconjurat
numal cu stuf.
Oaief (Drumul-),drum natural, in
jud. Teleorman, inlocuit pe a-
o
locurea prin sosele vecinale. Vine
de la munte, infra in judet printre
comunele Cringeni-Basesti,
apucä pe cimpia mosid Dorobantul
si merge pe linga com.
egarcea-din-Deal pana in dreptul
com. Lita.
Oaiei (Grindul-),grind, saa loc
ridicat deasupra stufului inconjurator,
In j'ud. Tulcea, pl. Macin,
pe teritoriul comunei urbane
Macin si pe al catunului
sa.a Ghecet ; are o forma langulata,
indreptindu-se de la S.-V.
spre N.-V., punind in comunicatie
Grindul-Pietroiului cu grindul
Clecea-Mare ; are o intindere
de 8 hect. neproductive ;
prin el trece Ola ce uneste
Balta-Oaid cu Dunárea.
°ale' (Movila-), cdtun, al com.
Colibia, jud. Buzla, cu 560 locuitorr
si 114 case.
°ale' (Movila-), movild, in jud.
Buzla, com. Cilibia, pe care e
zidita biserica catunului Movila-
Oaiel.
Oaiei (Movila-), mofie, in jud.
Buzan, com. Cilibia, cat. Movila-OaleI;formata
din dota trupuri
: Movila-OaieI si Sforile-Banului;
are 1400 hect., mare parte
araibile, putin smirc si stufaris si
20 hect. crivina.
°ale' (Vadul-), trecdtoare peste
piriul Mea-Mica, jud. Buzan,
com. Goidesti.
Oalelor (Grindul-), grind, saa
loc ridicat deasupra stufulur inconjurator,
in jud. Tulcea, pl.
Macin, pe teritoriul com. rur.
Pisica si pe al catunului saa AzacItul
; este situat in partea de
N.-V. a piase! si in cea de V.
a comuna ; pleaca de pe malul
DunareI si se indreapta spre E.;
are o forma lunguiata ; la V.,
sta In legatura cu Grindul-Valcanulur;
la S., e marginit de
balta Combra ; are o intindere
de 40 hect.; cu pamintul de pe
el se fac. oale de locuitoril din
Azaclia.
Oalelor (Valea-), 'fria, in jud.
R.-SArat, pl. Orasul, com. Faraoanele
; izvoreste din Dealul-
Capre; trece prin mijlocul com.;
uda catunul de resedinta si se
varsa in riul Milcovul, pe dreapta
luI.
Oanca, sat, In jud. Tutova, pl.
Corodul, com. Radesti, spre S.-V.
de satul Radesti. Pe Fina acest
sat, care este cel mal din mar-

OANCEA 522 OANCEA
ginea de S.-E. a jud., trece soseaua
judeteana Birlad - Galati,
trecind de aicT la Bursucani, in
jud. Covurluiti.
Oancea, com. rur., in jud. Covurluia,
pl. Prutul, a cincea comuna
a jud. Covurluiti de pe
malul PrutuluI. Numirea sa vine
de la pirliasul Oancea, ce-o strabate.
Se afla la 58 kil. de Galati,
in dreptul orasului basarabean
Cahul. Se margineste la N. cu
com. Rogojeni ; la E., cu Prutul
; la S.-V., cu teritoriul com.
Vadesti. Este forman, din dota
alune : Oancea (resedinra)
Slobozia-Oancea sati Onesti, intiiul
la vr'o 4 kil. spre N. de
al doilea. Oancea locuita numal
de razasI, lar locuitoriT din Slobozia-Oancea
sunt fostT clacasr
improprietaritr.
Satul Oancea are infatisarea
unuT orasel i serveste ca mic
port pe Prut i ca trecatoare
In Basarabia, avind i biuroa
vamal, sucursala a biurouluT Galati.
Are o populatie de 555 familiT,
sati 2231 suflete, din caff
407 contribuabill; 2 bisericT,
una, in partea din valea a OanceT,
cu hramul Sf. ArhanghelI,
de lut i invelita cu stuf, vechTe
de peste loo anT si a doua,
in partea din deal, cu hramul
Adormirea-Maicer-DomnuluT, de
piatra, construita de irr'o 70 anT
de familia Onu, constituind ambele
o parohie, cu catedrala Adormirea,
avind un preot paroh,
un preot ajutor si 4 cintaretl ; 2
sea, una de bletT si a doua de
fete, cea de 1310 infiintata la
1865, conclusa de 2 invatatorl
frecuentata de 119 elevI
cea de fete infiintata in 1869
frecuentate de 32 eleve. Pentru
ambele scoll s'a cladit In anif
1889-90 un local dublu din
fondul de 50000 ruble, haiazit
in acest scop de catre filantro-
piI sotT Stroescu, RominT basarabenI
din Odesa.
In Oancea, proprietatea mare
e reprezintata prin mosiile Slobozia-Oancea
a d-lul Mihail O nu,
ambasador al RusieT la Atena
(Romin /*tinas din Oancea, nascut
pe la 1834-35, din parintil
medelnicerul Constantin Onu si
sotia sa Elena, nascuta Strajescu),
i mosia Oancea, impartita in
trel trupurI miel; iar proprietatea
mica e a razasilor si fostilor
clacasI improprietaritY la 1864.
Ocupatia de capetenie a locuitorilor
e agricultura si eresterea
vitelor ; se face irisa si
putin negot ; femeile cultiva pe o
scara intinsä vIermiT de matase.
Numarul total al vitelor e de
1343 capete.
Veniturile comunale se riclica
la 15768 ler si 83 banT i cheltuelile,
la 9041 ler si 42 banT.
Vechimea Oancer este clepartata,.
Cu privire la formarea acestul
sat, iata ce se spune intr'un
suret de la Stefanita-Voda
(cel-Tinar), Domnul MoldoveT
l'acera Instilniare precum all venit
tnaintea noastr i inaintea tuturor boerilor
nostri, slugile noastre. Barbul i cu
frate.sill erban, feceoril tul Ivascu Plop
de nimenY silitY i all 1mprlit bite sine
a lor drepte ocine i ail rimas ?m'Acate
slugele noastre. Barbulul partea luTo, satul
anume Slrbi, In gura °anca', unde
a ezut Judjtaa si pre din sus de Scheea
g cu jumitate de Ezurcani i jumtitate
din sat de Gräpeni pe Horincea ; lar din
partea slugel noastre, luI
erban, a rimas satal anume Dinesti
la Prut Sovircani i jumätate din sat
de Gripeni pe Horincea i jumitate de
Ezurcani. Deci noT viztnd a lor buni
lnvoial i 1mprçial, asisderea si de la
Da am dat si am intirit Angel noastre
BarbuluI, pe cele de ma1 sus arlitate, anume
: Strbi In satul Oancea, unde a
sezut Judjula si pre din sus de Scheca
Cusi jumitate de Ezurcani si pre juradtate
de sat din Gripeni pe Horincea, ca
si fie lul de la ncil uric cu tot venitul,
la i copiilor lui, nepoOlor i strinepo-
Olor si tot neamul ce se va alege maI
aproape, nerisluit nicl-o-dati in ved, lar
hotarul acelor sate ce s'al zis sus, anume
Strbi la gura °anca I cea mai de sus
Schee, si cea jumitate de Ezurcani
jumätate de sat din Gripeni pe Horincea,
sil le fie los de pe toate
dupl hotarul cel vechiti, pe unde ab'
umblat din ved. Pentru aceea, cine va
fi Doma Tire( acestia si nu strice a
noasträ danie i Intärituri, ci mal* vtrtos
si dea m1 sä Intireasei, de vreme ce le
am dat i le am tntirit, pentru a lor
dreaptä i incredintatil slujbä, i pentru
tntirirea a celor de mal sus scrise, am
poruncit domnuluI credinciosuluI boerul
nostru Trotusanu, vel logora't, sä acre,
si a noasträ pecete citre aceastä carte
sil o lege.
Anul Creatiunel 7029 (1521d. Christ.),
Aprilie, 20.
Oancea, sat, la E. de com. Sutesti
pe drumul Sutesti-Movila-
MireseI, jud. Braila, la 5 kil.
spre S. de satu/ Sutesti.
Are 15. case, ca 73 locuitorT,
carT ati 149 vite marl cornute,
8o cal, 650 ol* si 49 xlmatorT.
Oancea, sat razasesc si resedinta
comuneT Cu acelasT nume, pl.
Prutul, jud. Covurluiti, mic port
pe Prut i trecatoare in Basarabia,
cu biuroa vamal, sucursala
a celuT din Galati. Are 409
familiT, sati 1835 suflete ; 2 bisericT
§i 2
Oancea, mofie particulara, in trel
trupurT, com. Oancea, pl. Prutul,
jud. Covurluia, mal inainte
unite la un loe, din carT unul
de 170 hect., al doilea de 146
si al treilea de 150 hect.
Oancea, pädure, jud. Neamtu,
in intindere de 290 pog. (vea!
Oca-Blebea).
Oancea, firtiaf, jud. Bacati, pl.
MunteluT, com. Grozesti, care
se varsa In Pfriul-Sarat.
Oancea, piriiaf, ce trece prin
satul Oancea, jud. Covurluiti,
si se varsa in Prut.

OANCET (VALEA-) 523 OBEDEANCA.
Oancei (Valea-), vale, izvore$te
de la locul numit Poiana-Mare,
CQM. Salda, pl. Podgoria, jud.
Prahova ; se irnpreuna in raza
comuner cu izvoarele :
Bicilor, Clinelur, Pacurer,
Stupina-Popir, Burlacul i Vulpea,
$i formeaza gira Salda.
Oantul, sat, in jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, com. Vadurile,
situat pe malul drept al riulur
Bistrita.
Are o populatie de i28 fam.,
sati 488 suflete, carr locuesc
in 129 case.; I moara i I pia.
Locuitorir se ocupa cu agricultura
$i plutaria.
Oantul, pirtiaf, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Vadudurile
; izvore$te dintre Culmea-
Tarcaulut $1 a Harmanulur ; se
varsa pe partea dreapta a riulur
Bistrita, tina satul cu ace-
14 nume.
Oarba, sat, fAcind parte din comuna
rurall Zatreni, pl. Mijlocul,
jud. Vilcea. Are o populatiune
de 295 locuitorT.
Oarba, pisc, ce se lasa din Dealul-Oltetulur,
in partea de E. a
com. Zatreni, pl. Mijlocul, jud.
Vilcea. Se nume$te ast-fel pentru-ca
mar inainte erati- aci pàdurl
dese, grele de strabatut.
Oarba, deal, la V. comuna S1Atioara,
plaiul Horezul, jud. Vilcea,
humit ast-fel de la padurile
dese $i intunecoase ce ati
existat aci.
Oarba, pirlia,r, ce izvore$te din
trer locuri vaile Carpeni, Gruiul
qi Viile, jud. Covurluiti, pl.
Horincea, com. Rogojeni, $1. se
varsa in jos de Rogojeni (la margina
sudica a satuluT), in piritti
Horincea.
Oarbei, sati Chirileqfflor (Valea-),
vale, pe care se afla satul
Chirile$ti, jud. Covurluiti, pl.
Horincea, com. Rogojeni.
Oarzele, trup de mofe, a mo$tenilor
Co$oe$ti, pl. Glavaciocul,
jud. Vlaqca.
Oarzelor (Dealul-), deal, jud.
Tecuciti, la E. de satul Crae$ti.
Oasele, sat, jud. Covurluiti, pl.
Siretul, com. Cuca, la 4 kil. in
partea de N.-V. de re$edinta comunala.
E satul cel mar mare
din com. $1. format din putin
raze$T, mar multr fo$tf claca$T
insurater improprietAritr.
Are 182 case, 209 fama, sati
886 suflete; o biserica $1 o $coala,
situate in valea i pe coasta
ce vine despre N., de la Baleni,
catre S., spre Pechea. Are un
teritoriti in intindere de 4860
hect., din carT 2431 arabile, 514
hect. 8o aril padure, 715 ima$
restul vi! i vatra satului.
Terenul saii e in mare parte
nisipos i clisos.
Legenda spune cä numele de
Oasele ar veni de la un razboiti
intimplat alce, in urma caruia
ati murit mal multi o$tenT, ale
caror rail:144e ati fost tumormintate
in acest loc.
Oasele, mo,rie a statuluT, fosta pendinte
de manastirea Sf. Saya,
jud. Covurluia, pl. Siretul, com.
Cuca. Are o intindere de 1350
hect. i se arendeaza cu 20600
le! anual.
Oasele, lac, pe proprietatea Stane$ti,
pl. Marginea, jud. Vla$ca,
de unde incep vilcelele Tutunarul,
Sgircitilor i Ciungulur.
Oasele, pichet pe Dundre, Cu No.
13, jud. Ilfov, la S. de Oltenita.
Oba-Bair, deal insemnat, In jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul
comunelor Cernavoda
(urb.) h Teleorman (rur.) ; se
desface din Dealul-Turculur $i
anume din virful Deocea-V. ;
se indrepteaza spre S., aviad
o directie generala de la N.-V.
catre S.-E.; merge printre valle
Geaba-Culac, spre N.-E. $i Oba-
Culac, spre S., pana la satul Cilibi-Chioi
; inaltimea so este de
126 m., in virful Maiac - Oba ;
este a$ezata in partea de N.-
V. a plA$er, cea de E. a comune!
Cernavoda si cea de
S.-V. a com. Tortoman ; este
acoperita cu pa$unr i fineturr.
Obidäria, parte din fesul $omuzulul-Mare,
in'mijlocul satulur
Dolhe$ti, jud. Suceava.
Obcina,p/aia, jud. Bazar!, pl. Tazlaul-d.-j.,
de pe teritoriul com.
Schitul-Frumoasa.
Obeada, ceitun (tirla), înjud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte
de com. Suditi, situat pe
cimpul Baragan.
Obedeanca, rîü. Izvore$te din
jud. Mehedinti, din micr izvoare.
Patrunde in jud. Dolj prin pl.
Dumbrava-d.-s. $1 se varsa pe
malul drept al rtuluTpul, in com.
Breasta dupl ce uda, M'ara de
Breasta, comunele : Tiul, Cernate$ti,
Rasnicul, Prede$ti. In cursul
sati superior, este format din trer
miel piral e, care curgind de la V.
spre E., catre com. Belotul, se
unesc, in apropiere de com. Predeleqti,
Cu Ola ce trece prin
com. Tiul, Cernate$ti si Rasnicul,
dind nastere riulur Obedeanca.
Cele trer piraie ce formeazA
cursul superior al acestur
rîü sunt: Gogo$ul, StePAnelul
$1 Belotul. Cu aceste Orate se
mar unesc i acele din comuna
68167. Moras Dtplionar Geogra4o. Vol. Ir. 67

OBEDEANU 524 OB1DIT1
opotul : Valea-Recea i opotul.
In com. Tiul, riul Obedeanca
este cunoscut sub numele de Valea-Corzului.
De ad tredind in
com. Cernatesti, curge prin valea
Cernatesti si se incarca pe
stinga cu piriul Cernatesti. Uda.
com. Rasnicul, unde se ?nearcä
pe stInga cu 0.1111 Rasnicul.
Pana In dreptul acesteT comune
are directiunea de la V.-E.; de adi
se lasa In jos catre com. Belotul,
unde se incarca cu piraiele de
mal sus. Trece in com. Predesti,
de unde se ?nearca pe dreapta
cu plriul Meretelul i In
fine intra pe teritoriul comuner
Breasta, unde primeste piriul
Breasta.
Obedeanu, fIntinli, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Cernelile, zidita
la 1821 de Petrache Obedeanu
rezidita la 1893 de d-na Eliza
Opran.
Obedeni, sati Obedeanca, com,
resedinta pl. Glavaciocul-
Neajovul, jud. Vlasca. Se compune
din: Anghelesti, Bucsani-d.-j.,
Obedeanca, Pirlita i Vadul-
Lat, situate tu pi. NeajlovuluT, pe
valea cu acelasT nume, ce vine
din sus de Corbi-Ciungi, la 32
kil. de Bucuresti si Ia 56 kil. de
Aci da DrImbovnicul
in Neajlov.
Are o populatie de 1279 su.
flete, din carT 269 contribuabilT;
o biserica, cu hramul Adormirea
Maicer DomnuluT, tinind de
parohia Obedeanca, deservid de
preot i 2 dascAIT ; o scoala
mixta, cu 4 clase, frecuentad
de 44 baetT si 3 fete.
Budgetul com. e la veniturT
de 11787 leT si la cheltuelT, de
7019 lef.
S'a arat in aceasta comuna
(1894) o suprafata de 1480 hect.,
cu diferite cereale.
Cea mar mare departare futre
catunele din aceasta parohie
este de 4112 kil.
Obedeni, sat, factnd parte din
com. rur. Varasti-Obedeni, pl.
Sabarul, jud. Ilfov. Este situat
la S. de Var4ti, pe malul sting
al riuluT Sabarul. La S. e inconjurat
de padure. Aci tarmul
drept al Sabarului e smircos.
Se intinde pe o suprafata de
955 hectare, cu o populatie de
655 locuitorT.
D-nif fratl Obedenaru ati 685
hect. si locuitoriT, 270 hect. ProprietariT
cultiva 610 hect. (40
izlaz, 20 vie, 15 padure). Locuitorii
cultiva 252 hect. (i5
sterpe, restul vie).
Are o biserica, cu hramul Sf.
Gheorghe, deservid. de I preot
si I cintaret ; I moara cu upa;
masilla de treerat aburI;
2 podurT statatoare.
Comerciul se face de 5 di-ciumarT.
Numarul vitelor marl e de
392 si al celor miel, de 721.
Obedeni, saú Obedeanca, ccltun,
pendinte de com. cu acelasT
nume, jud. Via.5ca, pi. NeajlovuluT,
situat in valea NeajlovuluT
unde este gura vaiT DrimbovniculuT.
Proprietate a d-luT Ghita
Niculescu, cumparata din trupul
cel mare al mosiel Clejani. A cest
trup merge pana la Cosoaia, de
care o desparte apa Milcovului.
Are o 'suprafata de 1300 hect.
S'a dat la 102 locuitorT fosa
clacasT o suprafata de 306 hect.
Are un venit anual de 20000
leT.
In catun este o scoala si o
biserica.
Tot ad i este resedinta piase
Neajlovul, azi unid cu a GlavacioculuT,
i resedinta judecatorier
de ocol.
Are un oficiA telegrafo-pWal
Infiintat In 1882 g al cara venit
pe 1896--97 a fost de lel 5754,
banT 98 ; un han mare de zid;
o casa, tot de zid, pentru subprefectura
si judecatoria. Case
pentru proprietar, patule, magazir
bune i indestulatoare ; o moarä
cu turbina pe apa NeajlovuluT.
Locuitorir pose& vite multe
si In special oT i rimatorT.
Obedeni. VezT Ciocoveni, Ilfov.
Obedinul, sat, jud. Dolj, pl.
Doljul-d.-s., com. Breasta, cu 81
locuitorT si 37 case. Copiir din
sat urmeaza la scoala mixta din
satul Breasta, ce este la 2 kil.
Obeni, sat, fddind parte din
com. rur. Ionesti-MinculuTi pl.
Oltul-d.-s., jud. VlIcea. Are o
populatie de 322 locuitorT ; o
scoala, frecuentad de 29 copiT;
o biserica, zidita la anul 1842
de Dutu Comanoiti. Cade In
ce ntrul co m u neT. Este strabatut
la E. de calea ferata si soseaua
nationala.
Obiala-Mare, vzoviltï, jud.
situata in pl. Ianca, spre N.
de com. Ciresul, in drumul de
la Ciresul la Filipesti.
Obiala-Mici, movild, situata in
pl. Ianca, jud. Braila, spre N.
de com. Ciresul, in drumul de
la Cirepl catre Filipesti.
Obiditi, com. rur., in jud. R.-
Sarat, pl. RImnicul-d.-s., pe malul
drept al riulur RImnicul-Sarat,
luat numele de la mosia
Obiditi.
Este asezata in partex de E.
a judetulul, la 4 kil. spre E..
de orasul Rimnicul-Sarat si in
partea de E. a plaseT, la 8 kil.
spre E. de com. Serciti, resedi
nta plaset Comunele invecin ate
sunt : tubei, la 5 kil. i Baltati,
tot la 5 kil.

OB1D1T1 525
Se margineste laN.-E. cu com.
tubei ; la S., cu com. Costienid.-j.
; la V., cu com. Baltati.
Este o comuna de cimp, neavind
alt accident de teren at'ara
de malurile Rimniculul.
Riul Rimnicul-Sdrat o ucla
in partea de N., de la V. la E.;
Iazul-Morilor, la S. Mal sunt
ii puturl (I-12 m. adincime).
Catunele care o compun sunt:
Obiditi, resedinta, la V., si MAracini-GreculuT,
la E.
Suprafata comuneT este de
2563 hect., din carr 200 hect.
vatra comuneT, 363 hect, ale
locuitorilor, 2000 hect. ale particularilor.
Din acestea: 1368 hect.
arabile, 400 hect. imas, Ioo
hect. paclurT, 150 hect. finete,
345 hect. neproductiv.
Are o populatie de 189 familiT,
saU 771 suflete ; o biserica,
cu hramul S-ti! VoevezT,
zidita la 1857 de preotif Ion
Mihalcea, deservita de i preot
si I cintaret ; o scoald de bdetT,
fondata in 1876 de stat, conclusa
de i invatAtor i frecuentata
de 27 elevT.
LocuitoriT posea: 6o pluguri ;
230 boT, 112 vacI, 105 cal, 6o
Tepe, 484 oT, 9 capre i ZIO
rimatorT. Comerciul consta in importul
de coloniale, tesaturl,
spirtoase l la exportul de cereale
; transportul se face prin
gara Rimnicul-Sárat. Sunt 7 comerciantl,
din carl 4 circiumarT.
Calle de comunicatie sunt :
catea judeteand Rimnicul-Maicdnesti,
ce trece prin comuna;
calea spre Shlcioara Ghergheasa-
Amara.
Budgetul comuner e la veniturT
de 3000 leT, lar la cheltuelT, de
2796 leT.
Obiditi, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
catunul de resedinta
al com. Obiditi, asezat pe
RImnicul, la E. com. Are 130
hect., cu o populatie de 105
fama, sati 447 suflete, din carl
93 contribuabilT ; o biserica si
o scoala.
Obielei (Valea-), vale, izvoreste
de la poalele de E. ale munteluT
Plesuva-Mare, curge de la
V. spre E. si se varsa in riul
Prahova, pe tarmul drept, in
raionul com. Comarnicul, plaiul
Pelesul, jud. Prahova.
Obile§ti, com. rur., in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-j., pe piriul
Valea-lur-Balan.
Este asezat in Nordul judetuluT,
la 32 kil. spre N.-E. de
orasul R.-Sarat si in Vestul p15.seT,
la 15 kil. spre V. de Malcanesti,
resedinta plaseT. Comunele
invecinate sunt : Martinesti,
la 7 kil. ; Gologanul i Slobozia-Mihalceni,
la 8 kil.
Se margineste la N. cu com.
Gologanul ; la V., cu com. Slobozia-Ciorasti
; la E., cu Rimniceni
si la S., cu Märtinesti.
Piriul Balanul e singurul care
o uda prin mijloc. La E. e riul
R.-Sarat. Mal sunt i 54 puturI
(7xo metri adincime).
Catunele carT o compun sunt :
resedinta, la N., Bordeasca,
la S.
Suprafata com, este de 6357
hect., din care 2224 hect. ale
locuitorilor, 120 hect. vatra com.
si 4133 hect. ale particularilor.
Din acestea : 4311 hect. arabile,
1400 hect. imas, 21 hect. padure,
65 hect. vil, 600 hect.
fuete.
Are o populatie de 371 fasaa
1600 suflete ; 2 biseriel,
una in cat. Obilesti, cu
hramul S-tiT VoevozT, zidita in
1873 de preotul Andrel Chiru
cu locuitoril i deservita de I
preot, i cIntaret si i paracliser ;
si a doua In cat. Bordeasca, cu
hramul Nasterea 1VJaiceT Domn u-
lul, zidita in 1873 de locuitorl,
deservita de I preot, i entaret
si i paracliser ; o scoall mixta,
fundata in 1878, conclusa de
invatator i frecuentata de 102
elevr.
Calitatea pamIntuluT este buacesta
fiind negru si argilonisipos.
LocuTtorir posea : 280 plugurl
; i moara, cu aburT, i masina
de semanat si I de secerat
; 760 boT, 466 vacT, 1[00 cal,
232 lepe, 3 magarl, 2528 Or, 2
capre i 280 rimatorl.
Comerciul consta in importul
de coloniale, spirtoase, bumbac
manufacturl, si In exportul
de cereale i vite ; transportul
se face prin statia Gugesti la
20 kil. spre V.
Sunt 13 comerciantI, din carT
bacan, 8 circiumarl i i marchidan
; 2 cojocarT, 2 potcovarT,
plapamar, i timplar, i macelar,
ï geamgia i i bogasier.
Calle de comunicatie sunt :
calea judeteana Virtescoi-BrAila
drumurile spre : Martinesti,
Rimniceni, Maluri, Bogza-Voetinul-R.-Sarat,
gara Gugesti.
Budgetul com. e la veniturT
de 6482 lel, lar la cheltuelT, de
6444 leT.
Obile§ti, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-s., catunul de
resedinta al com. Obilesti. Are
4857 hect. intindere ; o populatie
de 202 familiT, saa 847 suflete,
din carl 252 contribuabili ;
o bisericá si o scoall.
Obile§ti, fasta stalie de cat de
pood la 1836, pe drumul intre
Bucuresti i Calarasi, jud. Ilfov.
Obile§ti, lac, in jud. Ilfov, plasa
Mostistea, format de Valea-Mostistea
i Valea-Cioranilor.
Obile§ti-NoI, com. rur., in jud.

OBILEM-N0! 528OBISLAVI
Ilfov, pl. Negoesti, situata la E.
de Bucuresti, Miga lacul
la 66 kil. de Bucuresti.
Sta in legatura cu com. Frasinetul
i Obilesti-VechT prin sosele
vecinale.
Se compune din satele : Buzoeni,
Orasani si Obilesti-No!,
cu o populatie de 1688 suflete,
din carT 301 contribuabilT, carT
locuesc in 314 case.
Suprafata totala a com, este
de 4760 hect.
Mostenitoril PrincipeluT N. Bibescu
ad 3983 hect. si locuitoril,
777 hect. Proprietarul cultiva
tot terenul, rezervind pentru
izlaz 200 hect. (400 hect. pädure).
Locuitorit din pamtntul
lor, rezerva pentru izlaz 57 hectare.
Are: o biserica ; 2 scoale ;
moara cu apl.; 2 masinf de treerat;
I helested ; i pod stItator.
Ad se fac 3 tirgurl.
Budgetul com. e la venitud
de 7232 leT si la cheltuelT, de
626o le/.
Dintre locuitorl, 369 sunt plugarT,
8 sunt industriasT, 16 ad
diferite profesiunT.
LocuitoriT posea : 177 plugurl:
24 Cu bol i 153 Cu ;
230 care si carute : 27 cu bol
si 203 Cu cal ; 785 ca si Tepe,
8 armlsarl, 218 boT, 661 yac!
viter, 7 taud, 73 bivolite, 31
capre, 2327 di si 168 para
Comerciul se face de io circiumarl
si 2 hangiT.
Locuitorif improprietaritT sunt
176 fi neimproprietaritT, 229.
La 1821, T'urce sub conducerea
lui Chehaia-Bei, venind
de la Silistra spre Bucuresti, ad
poposit la Obilesti.
Obileqt-i-Noi, sat, pl. Negoesti,
jud. Ilfov, facind parte din com.
rur. Cu acelasT nume. E asezat
la E. de Bucuresti, tare Valea-
.ArgoveT i malul de E. al Ja.
culta Obilesti. Ad este resedinta
primArieT.
Suprafata batata a satuluT e
de 4760 hect. (impreuna cu eltunele
Buzoeni i Orasani), Cu o
populatie de 1391 locuitorT.
MostenitoriT PrincipeluT N.
Bibescu ad 3983 hect. si locultoriT,
777 hect. Pentru izlaz
s'ad rezervat 200 hect., iar 400
hect. sunt padure. Locuitoril
eT 57 hect. izlaz.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de 2 preotr
si 2 cintaretT ; 2 coale, una de
baetT si a doua de fete, frecuentate
de 32 elevT si 23 eleve;
moara Cu apa ; 2 masinT de
treerat ; i helested ; i pod.
In fie-care an se fac ad tre1
tirgurl de vite, obiecte si bauturf
spirtoase, la 25 Martie, 21
Mala qi 6 August.
Comerciul se face de 9 circiumarl
si 2 llame.
Numarul vitelor marT e de
1407 si al celor miel, de 1677.
Obileqti-Vechl (Silistea), com.
rur., jud. IIfov, pl. Negoesti,
asezata. la E. de Bucuresti,
tre Valea-ArgoveT si malul de
N. al laculuT Obilesti, la 69 kil.
de Bucuresti. Populatia comund
este de 941 suflete, din cari
176 contribuabilT, locuind in 191
case si 2 bordee. Sta in legaturä
cu com. Obilesti-NoT prin
o osea vecinala.
Aceasta comuna este insemnata
in istoria TareT prin lupta
ce se dete ad intre TurcT, RusT
si RominT la anul 1807.
Ad se face un bun comen
cu pestele ce se scoate din lacul
Obilesti si cu lemnele din
padurile vecine.
Suprafata totall a comuneT
e de 1500 hect.
MostenitoriT PrincipeluT N.
Bibescu ad 885 hect. si locuitoril,
615 hect. Proprietarul cul-
tiva 845 hect. (30 izlaz, 10 padure).
LocuitoriT rezerva 75
hect. pentru finete.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservitl de 2 preotT
si I cintlret ; o scoala mixta,
frecuentata de 25 copil ; i helested,
pe proprietatea familieT
Bibescu.
Budgetul com. e de 2989 ler
la "veniturT si de 2937 le!, la cheltuell.
Dintre locultorT, 211 sunt plugarr,
41 ad diferite profesiunT.
El posecla : 110 plugurT 12
C u bol si 98 CU cal; 142 care
si carute : 17 cu bol si 125 cu
cal; 540 cal si Tepe, 52 armasarT,
105 bol, 302 vacT i viter,
57 taud, 20 bivolT, 45 bivolite,
28 capre, 335 poni*, 979 or.
Comerciul se face de 5 di-dumarT.
Improprietaritl sunt 126 locuitorr
i neimproprietaritT, 141.
Pe teritoriul acesteT comune
este Dealul-BeciuluT, numit astfel
pentru el pe el a avut Constantin
BrIncoveanu palat la
1712 dupa ducerea luT Brincoveanu
la Constantinopole, palatul
cazut in ruine si a ramas numa
beciul de sub palat ale d.ruT
urme se vAd si azT. Pe acest
deal Brincoveanu a avut
observator de unde privea in
Bucuresti.
Aceasta comuna este strabatuta
de vaile : Gura-Val!, Valea-
Cotuluï, Palanga, Valea-VieT, Valea-CocoruluT,
pe care se cultiva
tot felul de cereale. Afara
de acestea ma sunt valle: Milotina
si Ciorani, prin carl trec
raid ptraie, ce poarta aceste
nume.
Obislavi, com. rur., pl. Neajlovul,
jud. Vlasca, situata la extremitatea
N. a piase, pe rtul
Obislavi, la hotarul spre jud.
Dimbovita. Proprietate a statu-

oBISLAVUL 527 OBtR§1A
luT, fosta a manIstireT Mitropolid,
se arendeaza cu Crovul, co
15400 lei anual.
Intinderea mo5id e de 1800
hect. S'a dat la 200 locuitorT
fo5t1 claca5T o suprafata de 600
hect. Are o pAdure in 3 pilcurl,
in suprafad de 199 hect.
Are o populatie de 1248 suflete,
din carT 249 contribuabilT ;
o biserica, deservid de 1 preot
2 dascAII, tinitid de parohia
Fundul-ParuluI ; o 5coall mixta,
conclusa de i invatator, 5i frecuentata
de 21 copir; 3 &durar.
Budgetul comuna' e la veniturl
de 7125 leI 51 la cheltuell,
de 6608 leT.
Este departe de Giurgiti, de
82 kil.; de Obedeni, re5edinta
plA5d, de 9 kil.; de Bucure5ti,
de 48 kil. 51 de statia drumului
de fer Titu, de 18 kil.
Are o osea judeteana, ce duce
la Pitelti, apoT pe Valea-Neajlovultd,
la Bucureqti, pe /a Popa-
Nae.
Obislavul, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-s., formad. din 3
catune: Diacone5ti, Linia 51 Tuturul.
Este situad pe 11111 Obislavul,
intre Dealul-Muerd 51Urziceni,
la 70 kil, de reqedinta
judetuluT 51 la 5 kil, de a subprefecturel.
Pana la anul 1875, comuna
Obislavul era intrupata la comuna
Tina, lar dela aceasta
data s'a separat.
Are o populatie de 781 suflete,
din caz< 158 contribuabilr,
carT locuesc in 230 case ; o biseria.
reparad., la anul 1852.
Locuitoril se ocupa mar mult
cu plugaria. El posea : 27 cal,
300 bol, 235 vacT, 8o capre,
270 oT, 380 porcr; multr merl,
nucl i cire5T.
Totl locuitoril sunt mo5nen1.
Cu izlaz comuna are 878 hect.
pamint.
Veniturile i cheltuelile comuna
se urca la 1130 leT anual.
E brazdata de dealurile:. Muerel,
Urzici, Tuturul, Magura
udata de valle: Obislavul, Edera
i Valea-Stind. Locurile
din jurul comuna se numesc :
Obislavul, Mo5teni i Hotarul.
Obislavul,ftlidure particulara, supusa
regimuluT silvic, in jud.
Vilcea, pl. Oltetul-d.-s., com.
Obislavul.
Obisla'vul, vale, com. Obislavul,
pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea. Se
varsa in Oltetul.
°bita, pirig, in com. rur. Vidimire5ti,
plaiul Clo5ani, jud. Mehedinti,
formad din piraiele Rudina
i overnele; are morT pe
clima qi se varsa in riul Iupca
la Pope5ti.
ObIr§a, munte, comuna Albe5ti,
pl. Dimbovita, jud. Mu5cel.
Obir§eni, com. rur. si sat, in
jud. Tutova, pl. Tirgul, spre S.-
E. i la 19 kil. de Birlad, la
marginea jud., pe pir. Jeravdtul.
Formeaza o comuna (com. Obir-
5eni) cu cAt. P1e5a. In toata com.
sunt 528 locuitorl, din caz-1 179
contribuabilI, locuind in 149
case. Satul are o populatie de
126 locuitorl 55 case.
Are o 5.coaIä primara de baetT
; 2 bisericr ; o moara cu vapor!.
Se cultiva viea pe o suprafata
de 39,50 hect. Se lucreaza rodria
51 se fac spete, ce se intrebuinteaza
de femeT la tesutul
pitad. Se cultiva gindaciT de
matase.
Comerciul se face de 6 persoane.
Obir§eni-Boere§ti. VezI Obir-
5eni-Claca5T, sat, jud. Tutova.
Obir§eni-Clfica§i, com. rur. si sal,
in jud. i pl. Tutova, spre N.-V.
de ora 5 pe pir. Iezerul5iaproape
de sorgintea sa. Satul formeaza
comuna (com. Obbeni) cu
catunul Obir5eni-Raza5T i Valea-
Iezeruld (Lingurari), avind o populatie
de 484 suflete, din carT
85 contribuabill 51 140 case.
Are 14,25 hect. vie, din carl
825 nelucratoare $1 2 hect. livezT
de pruni.
Comerciul se face de 3 persoane.
Se mal nume5te i Obirgeni-
Boere5tI.
0133r§eni-RAzi§I, sat, in jud.
pl. Tutova, com. Obir5eni,
Ruga satul Obir5eni-Claca51. Are
populatie de 87 locuttorT 5i
27 case.
Obir§ia, com. rur., pl. Siretul-d.-s.,
jud. Bacat1, situad pe deal 5i in
valea superloara a piriulul Berheciul,
care obir5e5te pe teritoriul
eT, din dealul Rail, de unde
'I vine 5i com. numele de Obir5ia.
In vechime purta numele de
Nafornita-lui-Conachi.
Este alcatuita din 2 catune :
Obir5ia, re5edind, i Baimacul.
Se margine5te la E. cu com.
Coltesti, jud. Tecuciii ; la N., cu
com. Odobe5ti; la V., cu com.
MarA5t1 i la S., cu com. Tirgul-
Glodurile.
Are : o populatie de 321 famili!,
saa 1220 suflete, din carl
641 agricultorr, 8 meseria5T, 2
comerciantf, 14 Cu profesiunl libere,
107 muncitorl 51 35 servitorl,
locuind in 328 case; o 5coala
in satul Bliznacul ; 2 bisericl,
una in satul Obir5ia, a doua in
catunul Baimacul, deservite de
preot 51 4 cintaretr.
La Baimacul, sateniT RominT,
lucreaza cobze, foarte cautate
raspindite in toata tara.
Budgetul comund e la ve-

OBiRgA 528 OBIRqIit
nituri de leT 5395, banf 93
la cheltuelT, de lef 1835, banf 7.
Totalul paminturilor de cultura
este de 850,85 hect.
Teritoriul comund are o intindere
de aproape 1317 hect.
Padrea Bulaul ocupa o suprafata
de 65 hect.
Proprietati sunt : C. Sendrea,
posea 5589 hect. ; Familia Ciuchi,
340,80 hect.; Pr. I. Stirbef,
35,10 hect.
Vine at1 o intindere de 25,45
hect.
Vite sunt ; 77 caT, 861 vite
marf cornute, 375 porcf, 20
capre i 322 of.
StupI cu albine sunt 73.
Com. ObirOa este legata cu
comunele: Secueni, Mar4ti
Glodurile, prin cAT vecinale.
Distantele: la Bacaii, capitala
districtuluT, 27 kil. ; la com.
Odobe0, 5 kil. ; la Mara.4i, 4
kil.; la com. Tirgul-Glodurile, 7
kil. §i la com. Secueni, reedinta
pl4eT, 9 kil.
Oblr§ia, com. rur., in pl. Gilortul,
jud. Gorj, la N. comund
Radine§ti, pe valea Plosca, valea
cea mal despre E. a pl4e1
GilortuluT. Este numita ast-fel
pentru-cä este wzatä la obir-
Oa vad Plosca, intre judetul
Vilcea i comunele Radine0
Piscoiul-de-Gorj.
E situat pe coaste i vilcele
e formata dintr'un singur sat.
Are o suprafata de 374 hect.
din carl: 74 hect. padure, zoo
hect. arabile, 150 hect. finete,
zo hect. vie, 15 hect. lived de
prunI qi 25 hect. izlaz, locurile
fiind cam ripoase.
Are o populatie de 138 familif,
saa 540 suflete, din carf
129 contribuabilf ; o biserica de
lemn, fOcuta de locuitorf la anul
1852 i deservita de I preut
§i 2 cintaretf.
Locuitorit sunt mo§nenr. El
posea.: 45 plugurf, 54 care cu
bol, 2 carute cu cal; 16o vite
marl cornute, 6 cal, 8o capre,
85 oT qi 170 rimatorT.
Budgetul comund e la veniturl
de lei 768, banT 90, lar la
cheltuell, de le 762.
Comunicatia se face printr'o
osea comunall, care pune comuna
in comunicatie la S. cu
com. RAdine§ti, precum §i prin
drumurl ordinare, care duc la
alte catune.
In Oblqia se &ese: 3 puturf
si 6 Ruda
Oblr§ia, com. rur., In jud. Mehedinti,
pl. Cimpul, la 64 kil.
de orapl Turnul-Severin, situata
pe deal i cimpie. Si-a luat numete
de la frumoasele izvoare
numeroasele fintinf ce are in
partea despre S., pe valea numita
a ObiqieT, pe unde curgc
riul cu acela0 nume. Se marginqte
: la E., cu com. Guneni;
spre N.-E., cu Dirvari-d.-j.; spre
N., cu Opriprul; spre V., cu
Izim§ea; lar la S., cu Salcia.
Comuna e formata dintr'un singur
sat, avind o populatie de
1400 suflete, din mil 206 contribuabilf,
locuind in 250 case.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura i crqterea vitelor
; unif dintre el se ocupá.
si cu facerea rogojinelor ; altif
se ocupa cu cizmaria i abageria.
Locuitorif posecla 80 plugurT,
139 caxe cu bol, 26 carute
cu cal"; 8o stupf.
Prin comuna trece ?oseaua
care duce de la Severin la Calafat.
Are o biserica, deservita de
preot i 2 cintaretf; o qcoala,
conclusa de r invatator, frecuentata
de 31 copif.
Budgetul comunef e la veniturf
de 6479 lef, lar la cheltuelf,
de 2685 lef.
Vite : 762 vite marT cornute,
700 of, 60 cal i 669 rimatorl.
In comuna sunt: 2 dealurT:
Dealul-Bilciuluf i Dealul-Obir-
§lef, care se afla spre S. de 14'1.11
Valea-IvwuluT ; piriul
ObirOa ce se formeaza din izvoarele
comuna i pe care se
afta i morT de macinat.
Se fac treT anuale
anume: unul la Sf. Teodor,
al doilea la Inaltarea Domnului
al trellea la 6 August (Schimbarea
la l'ata).
Loe istoric in comuna sunt
ni§te ridicaturf de pamint, unde
Ru01, la 1854, art fost batuti
cumplit de Turcf.
Obir§ia, com. rur., in jud.
hedinti, plaiul Cloqani, la 72
kil, de orapl Turnul-Severin.
Si-a luat numele de la numeroasele
val (obir§if) ce are,
pe care este wzata.
Se margine$te : la E. cu comuna
Mara.5e01; la S., cu comuna
SiNtea ; spre V., cu comuna
Izverna; iar la N., cu riul
Cerna. Obir§ia este formata dintr'un
singur sat §i este comuna
cea mal ascunsa. in munte dintre
com. judetuluT Mehedinti,
cu drumurf grele de practicat.
Are o populatiune de 700
suflete, din care 70 contribuabilf,
cari locuesc in 130 case.
LocultoriT, pe Ruga agricultura,
se ocupa maf cu seama
Cu cultura albinelor, fiind singura
comuna. din judetul Mehedinti,
al carel locuitorl posea.
multf stupf; alp locultorf
se ocupa cu facerea §indrilef.
El posea: 8 plugurT, 2 care
cu bol i i caruta cu cal; 8o
stupf cu albine.
Are o biserica, deservita de
preot si 3 cintaretf.
Budgetul comunef e la veniturf
de 546 leT, lar la cheltuelf,
de 453 lef.

OBtRgA 529 OBOGA
Vite : 590 vite marT cornute,
460 di, 900 capre, 42 cal si
460 rimatorT.
Are o osea, care leaga centrul
comuneT cu _comuna MAr6.sesti.
DealurT mal principale in comunA
sunt : la S., Dealul-PaharniculuT;
la N., Culmea-ObirsieT,
Virful-Inalt si Poiana-ObirsieT ;
lar spre V., Dealul-GodeanuluT.
Ape: Cerna, ce formeazA hotarul
spre N., filtre Austro-Ungana
la s Tara'RomineascA ; piraiele
: Brebina, Ogasul-GheciuluT,
BraduluT, deruluT, RAmnuta-Mare
si ROmnuta-MicA.
VOY sunt : Valea-luT-Dragne,
de unde incepe si PisculluT-
Drague, Valea-SeacA si ValeaderuluT.
Obirsia, com. rur., in mijlocul
plAseT Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati,
formatá din satul cu acelasT
nume si din 01. Coteni
si Pistan. Mal inainte a fost resedinta
subprefectureT pl. taita.
Se invecineste la V. cu mosia
Sadova; la S., cu com. Urzica
spre S.-V., cu VIdastra si VIdAstrita
si spre N.-E. cu BrastavAtul.
Se aflA la 24 kil. de Caracal
si la 17 kil. de Corabia.
Are o populatie de 263 famili!,
sati 1020 suflete, din carT
225 contribuabilT ; 2 bisericT,
Adormirea Malee! DomnuluT
(1867) in Obirsia si Sf. Dumitru
in Coteni, deservite de 1
preot si 2 cintAretT ; o scoall,
frecuentatA de 13 copiT ; 7 circiumT.
Vite marT sunt 773, vite micT
2100 li rimá.torT 437.
Budgetul comuneT e la veniturl
de 3977 leT si la cheltuelT,
de 3939 leT.
Obirsia, sat, jud. Baca'', pl. Siretul-d..s.,
resedinta com. rur.
Cu acelasT nume, situat in vale,
la obirsia piriutuT Berheciul. E
inconjurat de dealurile : Godovanul,
Raiul si BAimacul. Are o
populatie de 180 familiT, sall
669 suflete ; o bisericA, clAditá.
la 1875 de obstia locuitorilor,
deservitA de I preot $i 2 chitAretT
; 2 circiumT.
Vite sunt : 46 cal, 468 vite
marT cornute, 6 capre si 190
porcT.
Obirsia, mahala, in com. rur.
BrAdetul, pl. VAilor, jud. Mehedinti.
Obirsia, mahala, fAcind parte din
com. rur. MAdulari, pl. Cernad..s.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 250 locuitorT ; o bisericA,
fondatá. la 1802. Cade in
partea de N. a comuneT si este
udatA de riul Cernisoara.
Obirsia, munte, jud. Dimbovita,
aproape de granitO ; in virful
sAti se aflA Omul, pisc inalt si
ascutit lingA Bucegi.
ObIrsia, mofie, jud. Bac5.6, pl.
TazlAul-d.-j., comuna Berzuntul,
fAcind parte din mosia Berzuntul.
Obirsia, mofie a statuluT, In jud.
Romanati, arendatä anual cu
86440 leT, impreunA cu trupurile
ArvAtesti, Rotunda si Praporul.
Aceste trupurT ali 733
pog. pAdure, sunt pendinte de
mAnAstirea Brincoveni, si tin de
com. Obirsia.
Oblrsia, pdclure a statuluT, in intindere
de 250 hect., plaiul Nucpara,
jud. Muscel.
Obtrsia, polea, jud. Mehedinti,
care merge peste Cerna in munte
si peste granitO In Austria, ajungind
la satul Cereneva din
Banatul TemisoareT.
Obtrsia, Piscul, Netotul si Oticul,
munir al statuluT, jud. Muscel,
arendati cu 1300 leT anual.
Obirtul, atunaf, in jud. Teleorman,
pl. TeleormanuluT, com.
Lada, aproape la un loe cu comuna.
Obleagul, munte, acoperit cu padure
secularA, in com. rur. IlovAtul,
plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Obleagul, valcea, care se formeazI
la capul de E., al teritoriuluT
com. Perieti, pl. Siul-d.s.,
jud. Olt ; curge maT intliti
paralel cuV5.1ceaua-Vediter, apoT,
trecind pe teritoriul com. Mierlesti,
se impreunA cu aceastA
vAlcea si se vars1 in gira Dorofeiul.
Oboga, com. rur., in pl. Oltetul-
Oltul-d.-s., jud. Romanati. Se
compune din satele: Oboga-d.-s.
(464 locuitor1), Oboga-de-Mijloc
(400 locuitorl), unde e si primOria
si Oboga-d.-j. (218 locuitori),
asezate fine. apa Oltetul,
In partea dreaptA, la 7 kil., spre
N., de Bals si la 37 kil. de Caracal.
Altitudinea terenuluT e de
190 m. d'asupra nivelultif MAriT.
Are o populatie de 257 familiT,
saU 1082 suflete, din carT
250 de contribuabili; 3 bisericT :
S-f. Dumitru (1814), Sf. Niculae
(1859) si Sf. Niculae in O.
boga-d.-s. (1846), deseivite de
3 preotT si 6 cintAretT; o scoalA,
condusA de un invItOtor si frecuentatA
de 20 elevl.
Budgetul com. este de 5509
lei la veniturl si de 4491 leT
la cheltuelT. LocuitoriT se ocupl
Cu agricultura si cresterea vitelor.
Vite marl sunt 559, vite miel
960 si rimAtorl 360.
Ad i se fac, pe proprietatea

OBOGA 530 OBREJA
particulara, bilciurT, unul la
24 Iulie si al doilea la 15 August;
tin cite o zi ; se face comert
de vite mal-1 pi miel., cereate
si atte producte ale industria
domestice.
Oboga, in jud. Romanati,
pl. Oltetul, com. Oboga, pendinte
de schitul Serbanesti din
Vilcea, proprietatea EforieT Spitalelor
Civile din Bucurepti ; are
o intindere de 630 pogoane,
din care 460 pog. pOdure.
Oboga, deal, situat pe teritoriul
com. Coteana, pl. Siul-d.-s., jud.
Olt, in partea de N.-V., cu directiunea
N.-S., cam paralel cu
Valea-Oltului i Dealul-Brebenilor
i in lungime de aproape
4 kil. E acoperit cu araturI.
Oboga, vale, in jud. Olt, intre
dealul Oboga i Brebeni, pe care
curge piriul cu acelasT nume.
Incepe de la N. de Fintina-TurculuT
; uda. Ordoresti si se varsa
In Olt, la S. de Ipotesti, dupa
ce parcurge o distanta de 6-8
kil.
Oboga - de -Jos, atun al com.
Oboga, pl. Oltetul-Oltul-d.-j., j u d.
Romanati, la i kil. spre S. de
Oboga-de-Mijloc, situat pe malul
drept al apel OltetuluI ; are
2'8 locuitorl.
Oboga-de-Mijloc,sat, in care se
afla primaria com. Oboga, jud.
Romanati, situat linga Oltetul,
la 7 kil. spre N. de Bals ; are
400 locuitorl si o biserica.
Oboga-de-Sus, ceitun al comunei
Oboga, pl. Oltetul - Oltul- d.-s.,
jud. Romanati, situat linga riul
Oltetul, la z kil. spre N. de
Oboga-din-Mijloc; are 464 locuitorl
si o biserica, cu hraraul
SE Nicolae (1846).
Oboarele, munte, in jud. Dimbovita,
care se mal numeste si
muntele Pietrosita. Se afla in
sus de Moroeni, in dreapta, pe
matca Ialomitel. Pe vil-fui munteluI
se afla VIrful-cu-Dor. Acest
vid este vara plin de florI
frumoase pi mirositoare si de
pe el se poate privi in departare
spre Ploesti pi Prahova.
Coastele acestui munte sunt pline
de paduri mari pi batrine.
Oboarele, .pddure, supusa regimulul
silvic, proprietate a mosnenilor
I3erevoesti - Pa.mintenT,
plaiul Nucsoara, jud. Muscel,
aviad, impreuna cu padurile NAvrapul
i Piparusi, o intindere
de 3000 hect.
Oboarele-Mari, inprcittoare, in
jud. Muscel, plaiul Nucsoara,
com. Berevoesti-Ungurenr.
Oboarele-Micl, IV:dure, in jud.
Muscel. Vez/ Plaiul-Lung.
Oboroceni - de -jos, sat, in jud.
Roman, plasa Siretul-d.-s., com.
spre S. de satul Helestieni
si la 3 kil. de el, pe piriul
Caracasul. Este asezat pe
vale. Are o populatie impreung
cu Oboroceni-d.-s., de 137 famili,
sati 585 suflete, din carT
158 contribuabili ; o biserica ortodoxa,
de zid, si una catolica,
de lemn, la care vin Unguril
din acest sat, ce tine de parohia
catolica Butea; o scoala primara
mixta, frecuentata de 24 elevi.
Se maT numeste i Caracasul.
Acest sat, impreunä cu satele
Oboroceni-d.-s. si Volintiresti,
forma inainte de 1886 o com.
separata, com. Oboroceni, Lar
de la aceasta data s'a alipit la
com. Helestieni.
Oboroceni-de-Sus, sal, in jud.
Roman, pl. Siretul-d.-s., com.
Helestieni, spre S. de satul Helestieni,
la 3 kil, de el ;1 la N.
de satul Oboroceni-d.-j. i a1Aturca
ca el. Este asezat pe deal.
Are o biserica de zid. Este
legat prin osea cu orasul Roman.
Prin sat trece soseaua judeteana
Piatra -Tupilati-Tirgul-
Frumos-Iapi.
LocuitoriT posea 238 vite
marii cornute.
In ce priveste populatia, vezT
Oboroceni-d.-j.
Oborul-Bliciului, vale, in jud.
Dolj, pl. Jiul-d -s., com. Argetoaia,
pe care este situad, com.
Oborul-luI-Bilble, poiand, jud.
MusceI, plaiul Dimbovita, com.
Badeni-UngurenT.
Obraji, trup desat, injud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Rautesti.
Obratele - de - pe-Sfoara -Predealul,
trufi de fiddure, al statului,
jud. Prahova, in intindere de
25 hect., care, impreuna cu trupurile
: Poiana-LaculuT (i3 hect.),
Valea-GarduluT i Cotul-cu-Plopi
(62 hect.), Bughea-d.-s. (45 hect.)
Runcul (40 hect.), formeaza
padurea
Obrijeasca, mofie, in jud. Buzaù,
com. Grajdana a mosnenilor
ObrajestI. Are cam 1700 hect.,
cea mal mare parte padure
putin teren arabil. Se imparte
in sforile: Cirlovoaia, Macesul,
Potlogeasca, Stroesti, Pitigoaica
Ulmul.
Obreja, deal, situat in partea de
E. a orasulul jud. Gorj.
Aci se fac 2 bilciurl pe an,
unul la Inaltare si al doilea la
Cuvioasa Paraschiva ; tot aci
se face erg saptamanal in toate
Joile.. Pe acest deal se afla si o

OBREJA (TRUPUL-) 531 OCEA-BLEBEA.
gradina a Primariel, hala de
instructie a regimentuluT de dorobantl,
casarma regimentuluT
de dorobantl $i a escadronuluT
de callra$T, cimpul de tras
Ja semn ; o fabrica de caramida;
cite-va magaziT pentru gria
$i porumb ; un obor pentru porcT;
cimitirele ora$uluT, unul romin $1.,
altul catolic.
Obreja (Trupul-), mosioard a
statuluT de 12 stinjenT, jud. Covurluia,
pl. Zimbrul, com. Cudalbi,
arendata cu 178 leT anual.
Obrejeni, cdtun, al com. Polovraci,
plaiul Novaci, jud. Gorj,
situat la S. comuneT $i pe dinpia
Polovraci. Are o populatie
de 17 familiT, sati 52 suflete,
din carT 20 contribuabilT.
LocuitoriT posea : 5 plugurT,
i2 carute ca cal, io care cu bol;
5E vite marT cornute, 6 cal, 65
oT, 37 capre $i 42 porcT.
Comunicatia dintre catun $i
comuna sa se face prin drumuri
ordinare.
In Obrejani se gasesc 7 fintinT.
Obrejita, sat, in jud. R.-Sárat,
pl. Marginca-d. - s., cat. com.
Slobozia, a$ezat la E., pe piriul
Slimnicul, la 165o m. spre E. de
cat. de re$edinta. Are 30 hect.,
cu 135 l'aman', saa 490 suflete,
din carT lo° contribuabilI ; o
biserica.
Obretinul, baltd, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, pe teritoriul
com. rur. Cara-Orman, situatl
in partea de V. a pla$eT $1 a
comunel; este formata de revarsare
anterioara a bratuluI
Sulina, cu care acum comunica
prin doul girle ; mal comunica
li cu lacul Fortuna prin o
&lita; ate o lungime de aproape
5 kil. li o largime medie de
5 kil.; intinderea totall este de
68157. Manas Bit:0mm efogrov16. Vol. IY.
aproape 6 kil. p. (600 hect.),
apartinind comuneT Cara - Orman;
contine pe$te in mare cantitate,
care se exporta prin Cara-Orman
la Tulcea $1 Mahmudia,
$i de ad, la Galati.
Obrijanca, _pi« jud. Ia$i, izvoreste
din padurea Obrijeni, de
sub Dealul-Mare, trece prin $esurile
: Hertezul, Constandachi,
Podobita si Mohorita, facind hotarul
dintre comunele : Sine$ti
$i Pope$ti, pl. Cirligatura ; dela
locul numit Zmaul, curge
pe teritoriul satuluT Obrijeni,
com. Pope$ti, pana se varsa in
piriul Bahluetul, in partea de
N. a comuneT.
Obrijeni, sat, In jud. Ia$1, pl.
Cirligatura, com. Pope$ti, situat
pe dealul Obrijeni, pe marginea
caruia curge piriul Obrijanca.
Are o intindere de 1216 hect.,
din carT 214 hect. sunt ale locuitorilor,
lar restul, pe care se afla
$1 214 hect. padure, este proprietatea
d-luT Ghica. Are o populatie
de 95 familiT, saa 496 suflete
; o bisericá de lemn, facuta
la 1825.
Vite : 154 vite marT cornute,
15 cal, 326 of $i 32 rtmatorT.
Obrijeni, deal, jud. Ia.$1, pl. Cirligátura,
com. Sine$ti ; incepe
din $esul Constandachi, cu ramificarile
: Mohorita $1 Rata, ce
se prelungesc pe de-asupra satulul
Cotirgaci ; se intinde spre
N., formind un intins podi$, pe
carl se face semanaturT de cereale.
Obrijeni, deal, pe Care e situat
satul Obrijeni, com. Popesti, pl.
arligatura, jud. Ia$i ; pe coasta
luT se afla o vie, in intindere
cam de 18 hect.
Obrocari, mahala a ora$uluT Sla-
tina, jud. Olt, situata in partea
de N., prelungindu-se pe valea
OltuluT, pana la Valea-MuereT.
Ocea, sat, in jud. Neamtu, pl. de
Sus-Mijlocul, com. Humule$ti,
avind o intindere de 765 hect.,
cu o populatie de 162 locuitorT,
din carT 82 contribuabilT.
Vite : 137 vite marl cornute,
12 cal, 23 pord, 105 or O 24
junci.
Acest sat se afta in aceea$T
linie ca satul Topolita.
Ocea, deal al comuneT Pocegeni,
jud. Gorj. Este intorsatura DealuluT-luT-Bran,
din partea despre
E., care urmeaza malul drept al
riuluT Blahnita, dInd nastere spre
S. dealuluT Boia.
Ocea, pida, ce curge prin pl.
Fundul, com. Oniceni, jud. Roman
; izvore$te putin mal la N.
de satul Fundul-OceT; curge de
la N. la S.; uda salde Fundul-
OceT si Ciorneiul $1, putin mal
spre N. de acest din urml sat,
se varsa In riul Birlad, pe dreapta.
Valea sa este marginita de dealurT
foarte inalte.
Ocea, vale insemnata, in ' jud.
Buzar', com. Beceni; incepe din
Valea-PutuluT $1 prime$te izvoarele
: Gherghina, Ghinea, Dita,
Bordeiul-luT-Vlad, Lacurile, Nucul,
Pietrele, Tiganul, Ulmul,
etc. $1 se varsa in riul Slanicul,
la dreapta, in fata comuneT Beceni,
'filtre colinele Berhanacea
li. Dardau$ul; In timp de ploae
e mare $1 foarte violenta.
Ocea-Blebea, mofie, care a fost
pendinte de Manastirea-NeamtuluT,
jud. Neamtu, lar acum e
proprietatea statuluT. Se afla pe
teritoriul com. Humule$ti, plasa
de Sus-Mijlocul.
Arenda anuala : 2000 ler.
68

OCETUL 532 OCMUL
Ocetul, pzrît jud. BacAti, pl.
TazlAul-d.-j., com. Ripile, care
se varsA in Trotus.
Ocheni, sat, fAcind parte din com.
Condrachesti, jud.Tecucid, situat
pe dealul cu acelasI nume, inconjurat
de toate pArtile de vAT,
la 2 kil, de re$edinta comuneI,
spre N.
Are o populatie de 88 familiI,
sad 440 suflete, locuind in 84
case; o bisericA, cu hramul S-tif
ApostolI, facuta la 1780, dupl
cum se vede scris in
A fost reparata de doua orI,
in urmA s'a ruinat i in anul
1894 s'a zidit alta cu spesele
d-luI Teodor Sturdza, proprieturul
satuId Ocheni, si cu ajutorul
obsteI locuitorilor. Are
o Evanghelie $i sfinte vase donate
de Maria, fiica luI Alexandru
Moruzzi, Domnul MoldoveI.
Comerciul se face de 2 circlamad.
In partea de E. si V. a satuluI,
pe vale, se gAsesc izvoare
cu apA de blut.
Locultoril, fosa clAcasI, s'ad
improprietArit la 1864.
Teritoriul satului este de 663
hect., din carr locuitoriT stapinesc
230 hect., iar d-I Th.
Sturdza, restul.
Ocheni, deal, jud. Tecucid, se intinde
la N. de satul Ocheni, $i
separa com, de tirgusorul GAiceana.
Oche§e§ti, sat, fAcind parte din
com. Corbita, pl. Zeletinul, jud.
Tecuciti, format in anul 1893.
E situat pe ambele laturI ale
soseler ce duce din Tecucid la
Podul-Turculul.
Are o populatie de 14 fasati
so suflete, carI locuesc
In io case.
LocuitoriI sunt venitT din coinunde
din apropiere.
Oche§e§ti, fost sat, pe maIul Birladulul,
jud. Tecucld, al carta
locuitorI, dupl desfiintarea satu-
Id, s'ad asezat in mahalaua Cernicari
$i Peri, pendinte de orasul
Tecuciti.
Satul a existat nu se stie
pana cind; la 1663, Coceala
femeea sa GrAjdeana, vind satul
TigAnesti i Ochesesti luI Eustatiu
Dabija.
Oche§e§ti, deal, situat pe malul
sting al Birlad uluI i f'acind parte
din com. Tienqti, pl. Nicoresti,
jud. Tecuciii. Pe acest dear a
fost satul cu acelasI nume.
Oche§ti, parte din comuna Zlotesti,
jud. Teleorman.
Oche§ti, mofle, in jud. Teleorman,
pl. Teleormanulni, com.
Zlotesti.
Ochi-Albi (Välceaua-lui-), ramificafie
din Valea-Bucovulur,
jud. Teleorman; trece prin padurea
BucovuluI, aproape de comuna
TAtAresti-d.-s.
Odila,pirlierf, format pe teritoriul
com. HerAstrAul, pl. Vrancea,
jud. Putna, si care se varsA in
NAruja.
Ochinca, baltd, formata din vArsarea
PrutuluI, la E. de satul
Costuleni, coin. Costuleni, pl.
Branistea, jud. Iasi.
Ochiota, lac, jud. Dolj, pl. Bailesti,
com. Rastul, ce se scurge
In Dunare printr'un canal.
Ochi§ori, mofie particularA, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Bralostita,
apartinind principelur Gr. C.
Ghica. Pe ea se gAseste pldure.
Ochi§ori,paclure particularl, jud.
Doll, pl. Pul-d.-s., com. Bralos-
Uta, in intindere. de 30 hect.
Se afla pe mosia Ochisori si
apartine principeluI Gr. C. Ghica.
E populatA cu stejar, cer,
fag i emita.
Ochi§orul, sat, jud. Dolj, pl.
Siul-d.-s., com. Bralostita. Are
o populatie de 420 suflete.
Copill din sat urmeazA la
scoala, mixta din satul Bralostita,
ce este la 600 m.
Ochi§orul, morare vechie a satulut
Matita, jud. Prahovar pl.
Podgoria, com. PAcureti.
Ochi§orul, badil!, formatA din vAr
sarea PrutuluI, lingA satul endreni,
com. Sculeni, pl. Branistea,
jud. Iasi.
Ochiul, deal, in partea de E. a
com. Pahnesti, pl. Podoleni, jud.
Falciti, in valea caruia se aflA
asezat satul PAhnesti. Pe el sunt
plantate vil, carY produc uh vin
renumit.
Ochiul, in partea de N.
a com. Gura-BohotinuluI, pl.
Podoleni, jud. Falcid, numità astfel
de la adincimea sa.
Ochiul, baltä, la S. com. Desa,
pl. Cimpul, jud. Dolj, cu o suprafatA
de to hect.
Ochiul, baltä, in jud. Dolj, pl.
Pul-d.-j., com. Rozistea, pe mosia
bisericer Maica DomnuluI
Dudu. Inteinsa se scurg 1311tile
: Strimba, Metita, Ocrugli,
Seaca, Grosetul, Lunga, Trestina
si Jietul. AceastA bala, printr'un
canal fAcut de fostul proprietas
Barbu Golfineanu, dA in
lita Pul, la punctul numit Clocotici.
Ochiul, ochifi de apa, spre E. de
Balta-Orbejal, pe mosia Pomirla,

OCHIUL 533 OCIOGI
com. cu acelaVi nume, pl. Prutul-d.-s.,
jud. Dorohoiti. Este
foarte adinc i coloarea apeI e
neagra. Scurgerea apei formeaza
un pirîia. Se crede ca acest
ochiti de apa ar fi in legatura
sub-terana cu Bolborosita, o bala
de pe Hili§eul-Curt. lama nu
inghiata de eh atund c1nd sunt
gerurI foarte mari.
Ochiul, jud. Fälciü, pl. Podoleni,
com. Pahneti ; la na§tere
din izvorul numit Ochiul,
de la poalele dtalulul cu ace.
la§I nume ; se afla in partea de
S. a satuld Pahne§ti; marit cu
afluentul sal:" Fundatura, trece
in com. Duda.
Ochiul, phi/7, jud. Tecucit1, la
na§tere dintre viile de pe dealurile
dimprejurul oraFfluI Hui
§i, in unire cu piraele : Draslavatul,
Schitul l Zavati, formeaza
piriul Brcteni.
izvor, injud.
Suceava, com. Sasca, formind
un lac in suprafata de 2 stj. p.
Din el se formeaza un pirlia§ ce
da in omuzul-Mare
Ochiul-Boului, sat, jud. Dimbovita,
pl. Ialomita, cat. com.
Catunul. .
Ochiul-BouluI, deal, in jud. Ialomita,
pl. CimpuluT, com. Jilavele.
Ochiul-BouluI, lac, in jud. Ialomita,
pl. Cimpului, com. Jilavele.
Ochiul-BouluI, lac, in lunca de
lîngä satul Leurdeni, pl. Dialbovita,
jud. Ilfov.
Ochiul-lui-Damaschin, lac, sati
ochig, format din izvoare propriI,
cu o suprafata de 29 m. p.,
situat in partea de S.-E. a com.
Fintinelele, pl. Siretul, jud. BotoRni.
Ochiurile, 3 billlt san ochiurr,
pe mo0a Saicea, com. Salcea,
pl. Siretul, jud. Botoani, cu o
suprafata de 7 hect., formate
din izvoare ; contin pe§te.
Ochiurile, baltd, in jud. Gorj,
pl. JiuluI, com. Urdari-d.-j., spre
S. de com., formata din riul
acoperá o suprafata de 1/8
hect., i contine mult pe§te.
Ocia, cdtun. Vez! Girceni, sat,
jud.
Ocii (Gura-), ctitun al com. Beceni,
jud. Buzäü, cu 190 locuitorI
i 40 case.
Ocina, com. rur., in jud. Prahova,
plaiul Peleul. Parte este asezata
pe albia piriulur Prahovita,
iar parte pe valea numita Valea-
Bradulur, la 55 kil, de capitala
judetuluI §i la 22 kil, de reedinta
plaiului.
Se compune din 3 catune :
Valea-BraduluI, Adunati-Prahovitei
i BAlti§ul, cu o populatie
de 270 familii, salí 1342 suflete,
din mil 253 contribuabili, locuind
in 290 case.
Are 2 bisericI : una fondata
In 1881, de catre ob§tea locuitorilor
§i a doua, cu hramul Adormirea,
inceputa de preotul
Ioan §i terminata cu zugraveala
de D-nul Radu Novian i Cucoana
Anica State ; o coala, infiintata
la 1850, i frecuentata
de 60 copiI.
Ocupatia de capetenie a locuitorilor
este dogaria. El desfac
produsul muncel lor la orale
Ploe§ti i Bucure§ti.
In raionul com. sunt 2 mor!:
una pe rtul Prahovita i a doua
pe valceaua Valea-Bradulul.
Parte din locuitorl -sunt mol»
nenI ; 120 s'ají improprietarit
la 1864, pe mo0a Ocina, din
care li s'ají dat 420 hect. pa:
mint. EI poseda: 85 cal, 15 lepe,
291 yac!, 385 capre i i6o fimatorI.
Tuica se fabrica anual pana
la 3600 decal.
Comerciul se exercita in com.
de 3 circiumarI.
Budgetul e la venituri de 2446
lei i la cheltueli, de 2444 le!.
In com, e o osea vecinald,
care o leaga cu com. Breaza
Bezdeadul, jud. Dimbovita.
E brazdata de dealurile : Magura,
Virful-MovluI, Virful-StilpuluT,
Sultanul §i Virful-Stirminilor.
Mara de riul Prahovita, mal
e strabatuta de Valea-BraduluI,
Valea-Bisericer i Balti§ul i are
§i un izvor cu %A de pucioasa.
Se margine§te cu comunele :
Valea - Tirsei, Prahovita- d. - s.,
Breaza-d.-s., Talea i jud.
bovita.
Toata com. are o suprafata
de 750 hect.
Ocina, mofie a statuluI, pe care
la 1864 s'ati improprietarit locultoril
din com. Ocina, plaiul
jud. Prahova.
Ocina, izvor de apd minerald, situat
pe un loc muntos, in cat.
Adunati, com. Ocina, plaiul Pele§ul,
jud. Prahova, proprietatea
d-neI Anica State. Se allá in
apropiere de centrul com. §i comunicatia
se face ad i cu inlesnire.
Izvorul contine sare si pucioasa.
Tot in acest cat. mal
este un izvor de apa minerala,
pe proprietatea d-luT Ion I. Anca.
Ociogi, cdtun, spre E. §i la 3
kil. de com. Brincoveni, din care
face parte, pl. Oltul-Oltetul-d.-s,,
jud. Romanati, situat filtre 01-

O CNA 534 O CNA-MARE
tisorul l Oltul, unde albia acestuT
din urnal lit are 113 m.
altitudine d'asupra niveluluT Mari!;
are 40 de locuitorT.
Ocna. Vez! Ocnele-MarT, judetul
Vilcea.
Ocna. Vez! Pochita, sat, judetul
Bacla.
Ocna, mahala, numitä i Mahalaua
Ocnenilor, In plaiul Closani,
jud. Mehedinti, comuna urban5
Bala-de-Arama.
Ocna, sail Cracul-Ocnei, deal,
jud. Mehedinti, pe care este asezata
mahalaua Ocna, din comuna
urb. Baia-de-Araml. Este
acoperit cu padure de gorun.
Ocna, deal, in raionul comunei
Ocna, pl. Ocolul, jud. Vilcea,
pe care se cultiva 48 hect., 50
ariT vie.
Ocna, culme de deal, care este
o prelungire a culmeT Smeuratul
si care incepe de la com.
Bunesti, jud. Vilcea. Dintre acest
deal si dealul Sohoratul,
ia nastere riul Ocnita (Sarata),
afluent al OltuluT.
Ocna, mind, In jud. Mehedinti,
plaiul Closani, de unde odinicara
s'a scos arama. Ved Balade-Arama.
Ocna. Vez! Salinele, mine de
sare, jud. Bacan.
Ocna, mine de sare, jud. Vilcea,
com. Ocnele-MarT. Vezi Ocna-
Mare.
Ocna, izvor cu apd minerald,
jud. Dimbovita, avind gustul de
pucioasa i continind mare cantitate
de sare amara. Se afla pe
Virful-VoineT in raionul comuneT
Besdeadul, in. partea de E., si
in apropiere de com. Ocina, din
plaiul si jud. Prahova.
Ocna, pitig, ce izvoreste din poala
CraculuT-Ocnelor, jud. Mehedinti,
si se varsa in apa Bulba.
Are o ap5. galbena.
Ocna, sail Riul-Särat, Hit", jud.
Vilcea, izvoreste de sub poalele
dealuluf Teiusi, com. Titireciul,
curge de la N.-V. catre S.-E.
si se varsa in Olt aproape de
Riureni. Apa sa este sarata.
Uda Tirgul-Ocna. In valea sa,
se afta Salinele-Mari isoseaua
ce leaga Rimnicul cu Tirgujia.
- Rtul Ocna primeste pe stinga
piraiele : Piriul din cat. Lunca,
Valea-GoiT, Valea-Sarata, Gingiulesti
si Cretulesti ; iar pe
dreapta Ocnita, Cosota, Valea-
Fintinef sal Ruginoasa, ValealuT-Mogos,
valea Nisipi si Valea-Adinca.
Ocna (Tirgul-), com. urb., jud.
Bacati. Vez! Tirgul-Ocna.
Ocna(Tirgul-), stalie de dr.-d.-f.,
jud. Bacati. Vez! Tirgul-Ocna.
Ocna (Tirgul-), pddure, judetul
Bacail. Vez! Tirgul-Ocna.
Ocna-de-la-Baican, a patra
gura de ocnit, ce s'a deschis in
com. Slanicul, plasa Varbilaul,
jud. Prahova, dupa ce s'a parasit
gura Carbuneanu. Aceasta
cena a fost alaturT de Carbuneanu,
la 6o-8o m. N'a fost tocmal
adinca. AzI totul s'a distrus
aci de o valcea, ce curge
pe locul unde a fost mina.
Ocna-Mare, jud. Vilcea. Vez!
Ocnele-Mar!, comuna.
Ocna-Mare, (Ocnele - Mari),
mine de sare, jud. Vilcea, com.
Ocnele-Mar!. Se gaseste aci o
mare cantitate de sare, cu care
se alimenteaza mare parte din
Rominia, Serbia si Bulgaria si
care aduce un venit insemnat
statuluT. Sarea se taie si se scoate
din mine de catre criminal!,
condamnail la muna. silnica
In numar de peste 200.
In Sulzer (1781), gasim ea
cea productivä salina din
Muntenia se afla dinco/o de Olt,
aproape de Rimnic, resedinta
Episcopulur, in localitatea care
din cauza aceasta se numeste
Ocn a-Mare.
RaicewicT, in descrierea sa
a calatoriel, l'azud. in 1789, in
Principatele-Romine, descrie astfel
modul cum se fac sapaturile
minelor de sare :
«Se sapa aceste mine foarte
adinc; mineriT fac dota deschizaturT,
una perpendiculara
alta ()bija. Se pune la oarecare
adincime, in gura cele!
d'india, un gratar de fier pe
care se arde o mare cantitate
de lemne, pentru a schimba
purifica aerul din mina; cea-l'alta
serveste pentru esirea lucratorilor.
LucratoriT sunt de dona
felurl; uniT sunt oamenT liberi,
cae exercita aceasta meserie
prin ereditate; criminal!,
carT sunt condamgatf la muna
pentru grave delicte. Existenta
acestor felurf de ()amenì este
de mica duratd i coloarea fete!
lor este un indiciiI al sanatateT
lor rele. ET taie bucati
trate de sare minerala de greutatea
unuT quintal ce se scoate
prin deschizatura perpendicu-
Jara, prin ajutorul unor funiT legate
de o pide de bo0 foarte
tare.
«MineriT, ca sa lucreze in excavatiunT,
fac drumurT foarte
vaste, sustinute de stilpT, pe
care timpul i experienta i-a5
invatat constructiunea. Se in-

OCNELE-MAlti 585 OCNELE-MART
timpla adesea, cä el intilnesc
un izvor de apa, care face mina
sad incomoda sad nepracticabill,
i inundatiunea este cite
odata ava de repede, ea minerif
n'ad timpul de a fugi ; dar ea
este de obiceid precedata de
un sgomot subteran, care iT
previne cu o zi sad doua inainte
; toata groapa se umple de
apa, care cu timpul se transforma
in sare, dupa cum pretind
el. Aceasta este cu atit
mai adevarat, cu cit se intilnesc
adesea in sare oase, unelte de
fier i alte scule ordinare ale
lucratorilor
In colectiunea de documente
Hurmuzaki, privitoare la Istoria
kominilor, volumul IX, partea
I, gasim publicat un raport al
unuT ofiter al armateT austriace
(1718-1730), in care se pomenevte
pe scurt despre Ocnele-Marl
se spune cA acestea se arendati
pe timpul dominatiund turcevtI
Cu 40000 fiorinT.
Ocnele-Mari, numita vi Sallnele
- Mari, Om% Tirgul-
Ocna, corn. urb .,jud.VIcea, ce
luat numele de la ocnele ce
sunt in localitate, preeum vi de
la Ocnele-Vechi, parasite asta-zI,
car! se exploatad de RomanT.
Acest ora .v este situat intre
doul lanturT de dealurl: unul
la N., numit Licura i altul la
S., numit Dealul-OcneT.
Are o populatie de 1020 familiT,
sad 4059 suflete, din call
1174 contribuabilT.
Se compune din 14 catune :
Ocnele-MarT (cu Traistari, Carpenivul
i Goroneni), Ocnita,
Slatioarele, Lunca, Teica, Casota,
Fac5.i, Buda, Copacelul,
Bravita, Stolniceni, Riureni, Ras
toaca i Valea-Rail.
E situata la 7 kil, de reve_
dinta judetuluT vi se marginevte
la N. cu oravul Rimnic, de care
se separa prin. culmea Inatevti,
cu com. VIAdevti, de care
se separa prin culmea Teica ;
la S., cu comunele Cazanevti
Govora, de care se separa prin
culmea Slatioara; la E., cu
Oltul i la V., cu com. Titireciul.
Suprafata comuneT este de
1978 hect. in care intra i vatra
oravuluT, cu izlazul de 363 hect.
LocuitoriT sunt movnenT, iar
314 s'ail improprietarit dupa
legea din 1864, cind li s'ati
dat 964 hect., pe moviile statuluT
din Valea-RaiT, Riureni,
pacelul, Slatioarele, pe movia
EforieT, Schitul-Titireciul vi pe
alte proprietatI.
Er se ocup5. pe linga agricultura
i Cu cizmaria, croitoria
brutaria, vi desfac produsul
muncel lor in piata oravuluT, la
Rimnicul, i toamna la Riureni.
Riul-Sarat curge de la E.
spre V., trece prin centrul oravuluT
vi se varsa in Olt la punctul
Riureni.
Sunt 3 vcoale, doul de bletT
vi una de fete, frecuentate de
169 copiT.
tiú carte 622 barbatT vi 349
femeT.
In toata comuna sunt 13 bisericT,
iar la revedinta comund
sunt: a) Biserica Domneasca, zidill
de marele boer Jupan Statie
cintru cinstea vi lauda mareluT
mucenic Gheorghe, purtatorul
de biruinta», iar turla s'a tacut
cu cheltuiala VisterieT g vi
s'ad miluit cu mertic de sare,
precum arata hrisoavele Domnilor
Tare, i cu casele in care
vade c5marasul ; decl cu ce se
ja i cu mertic de sane sa se
chiverniseasca aceastä sfinta
casa, insa fiind i alta biserica
domneasca i invechindu-se s'ad
surpat, lar feciorul Constantin
Basarab Voevod ad socotieo
ad numieo a fi aceasta biserica
domneasca, precum adevereazä
hrisovul Mariel sale vi ale altor
DomnT.
cNeputindu-se O. se zugraveascA
ad ramas, iar acum fiind
camarav Jupin Duca de la Sinop
vi Jupan Statie de la Cernavocla,
'1 ad indemnat Dumnezeti
vi ail cheltuit de ad zugravit
biserica i altarul. Insa temelia
s'ad pus la leatul 7185 (1677),
iar cu zugraveala la leatul 7226
(1718)».
Din inscriptia uner pietre pusa
la Fintina-Domneasca din localitate,
pe care a ridicat-o d-1
Gr. G. Tocilescu vi a depus-o
In colectia MuzeuluT, se constata
ca bis erica do m n ease& Sf. Gheorghe,
care s'a surpat, a fost facuta
in secolul al XIV-lea de
Alexandru Basarab vi de atunci
se numevte Domneasca. Sflinta
masa de la biserica cea vechie
s'a inchis cu zid de jur imprejur
vi pe dinsa se face sfintirea
apeT la ocaziT.
Biserica din Mahalaua
starilor, preinoita la anul 1856,
cu staruinta parinteluT Silion Egumenul
la Oto-Titireciul vi terminata
de Panait Rusu, la 1862.
Biserica, cu hramul Maica
DoninuluT, ziditä de ispravnicul
judetuluT Constantin Fiotu
sotia sa Casandra, in zilele luT
Ion Constantin Nicolae Voevod,
la 1746.
cl) Biserica din Brovteni, cu
hramul Sf. Ion Slataost, s'a re
zidit în anu11793 de Popa Chera,
Popa Radu i Dinu Lupu.
Aceasta sf. biserica s'a fondat
inainte de 7105 (1597) vi aceasta
se adeverevte prin urmatorul
zapis de cumparatoare :
sri se tie cum am cumpiirat eil lupin
Nan din Buneti-d,-j., din Päuleni, dcla
Stanciu frate-siii: Bran 3 find In deal
la Brusturetu z In vale, una inghiul
Cirstel' 0 alta In manco (mai Incoa),
derept aspri 270 leaii vIndut ace,t1
oamera ce's sus scri# de a lor buna

OCNELE-MARt 63a OCNITA
vote l cu tirea -tutulor megiailor
din sus si din jos i din crucivil localuI
i a pus miirturie pop Stanciul din
Stanciul din Bunqti i dela Oca anume
popa Stanciul, pop Constantin, i stata
din Slitioare pe anume Mariia, i
art dat jupan Nan acele ralci sfintel
ministirI la sfeti Ion Zlataustu (gua de
aur) de la Ocna cea mare, ca fie
pomean i lui i feciorilor liii, aa sä.
se : scris In luna lulie 3 zile i art
fost trecufi anI dela Adam päng acum
7105. (DumuezeuluI nostru slavä In ved
amin).
e) Biserica Bradul, zidita la
anul 1844 de Eromonahul Nectarie.
In curtea bisericel se afla
doT brazT marT. Unul era mal
vechia, de la care sl-a luat numele
biserica.
Budgetul comuneI e la veniturT
si la cheltuelT, de 9361 leT.
LocuitoriT poseda: 58 pluguri
de fier, 2 masinT de vinturat ;
436 bol, 375 yac!, ,297 viter,
9 bivolT, 177 cal, 1055 oT, 17
capre, 793 porcT; 184 stupT Cu
albine.
Sunt de remarcat ad cele 3
baltf mari cu apa sarata, in carT
patimasiT fac bal pentru diverse
boale si din care se scotea
sarea.
Apa laculuT salifer din gura
OcneT-VechT de linga tirg, se incalzeste
in Iulie, pe cind a celor-l'alte
este calda in Maia
Iunie. Adincimea eT trece peste
120 m.
Pe la E. comuner, trece drumul
Roman sail drumul Jul
Traian, pe Valea-OltuluT. In
raionul comuneT, in eatunul Riureni
se face vestitul tirg
Locurf demne de amintit sunt :
Çetatea Ruconium, Cirstoagele,
Lacul-DoamneT, culrnea Licura,
SlAtioarele, Titireciul i fintina
Dobromir, astazI in ruina, aproape
de altarul bisericeT Maica
DomnuluT, facuta de Dobromir
Cretulescu, la anul 1590.
Se zice el in aceasta comuna
a fost si un iezbel numit
jalia cu Turcii, cind aa ars si
o bisericA dela Capatina, in dealul
Licura, pe la inceputul anuluT
1802.
In orasul Ocnele-MarT, este
resedinta subprefecturd Ocolul-
Otasaul;resedinta uneT companil
de dorobantT, insarcinata cu paza
criminalilor, si care are o frumoasa
cazarma pusa pe una din cele
maT frumoase colme; un penitenciar
pentru criminair.
Calle de comunicatie sunt :
soseaua nationala d'alungul 01tuluf,
care trece prin capitala
judetuld soseaua care pleaca
dela salina i da in soseaua
nationala ; soseaua comuna15.,
care trece prin catunele yalea-
RliT i Copacelul spre comunele
din plasa Ocolul si soseaua dela
°cuita la Govora.
Are si o statie de drum de
fer a linier Riureni-Ocnele-Mar!.
DealurT sunt : Titireciul, Voretul,
Zaria, Coasta-Brasovenilor,
Teica i culmea Licura.
Vinerea se tine la resedinta
comuneT un tirg saptaminal.
stafie de dr.-d.-f.,
¡ud. R.-Vilcea, pl. Ocolul, com.
Ocnele-MarT, pe unja Riureni-
Ocnele-MarT, pusa In eirculatie
la 15 Iulie 1888. Se afta la 1.8
kil. la Ocnita statia cea maT apropiata.
InAltimea d'asupra nivelulul
de 281 m. 25. Venitul
acesteT statif pe anul 1896
a fost de 41035 le!, 65 banT.
Ocnele- Miel, loe izo/al, intre
riul Sarat si eatunele: Carpinisul,
Inatesti si Buda, com. Ocnele-
Mari, pl. Ocolul, judetul Vilcea.
Ocnita, com. rur., jud. Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, la
lo kit. spre N.-E. de T1rgoviste,
situata parte pe dealurT si parte
pe Va Dealurile sunt : Rusetul,
Scoarta Plalul-Salinelor,VechT,
Bleajul i Barzul ; iar valle sunt:
Gorgota, Valea - Dulce, Linia
Saratura.
Prin centrul com. curg piraiele
SlAnicul - Sarat i Valea-
GorgoteT, fiind un podulet peste
Slanicul-Sarat i alt podulet peste
riul VecheT- Gorgote.
Se compune din dota catune :
Oculta si Gorgota, cu o populatie
de 3946 locuitorT. Are cinc!
ulite : Ru$Atul, Linia, Scoarta,
Gorgota si Panaghia.
In raionul com. sunt trer padurr:
una, de romo ariT, a doua,
de 80000 ariT si a treia, de 45000
Pamintul com. contine sare
multa. Se zice chiar d. pe tiinpul
lul Mircea-cel-Mare ad i eraa
Salinele-cele-marl ale Tare!. PAcura
se afla la Ocnita, unde
deja sunt cite-va puturI in exploatare.
Num ele comund vine
dela ocna de sare care a fost
in vechime aci.
Se mArgineste la E. cu Collba$1;
la V., cu Viforlta; la N.,
cu com. Valea-Lungl si Glodeni
si la S., cu com. Gura-
Ocnita De toate aceste comune
se desparte prin dealurT acoperite
cu vil $1 padurf.
Ocnita, cdtun, com. Ocnele-MarT,
pl. Ocolul, jud.Vilcea, situat spre
E. com. si udat de Piriul-Sarat.
Ad este un lac sArat in care se
face baT si un lac cu ap5. dulce
in apropiere. Tot aci e Gura-
OcneT din care se scoate sare.
Are o biserica, de lemn, cu
hramul Sf. VoevozT, ziditA de
unul Bratescu i altiT.
Bilciul ce se tine azT la Rinreni
se tinea inainte vreme pe
locul unde este Oculta, dar fiind
in maT multe rindurf jefult de
Turd, borfasT din Vidin, s'a mutat.
Ocnita, stalie de dr.-d.f., jud. R.-

OCNITA ,
VtIcea, pl. Ocolul, com. Ocuele-
Marl, pe unja Riureni - Ocnele-
Marl, pusa in circulatie la 15
Iulie 1888. Se afla intre statiile
Riureni (4.7 kil.) si Ocnele-
MarT (1.8 kil.). Inältimea d'asupra
niveluluT MAriT, de 201.35 m.
Ocnita, ptria, jud. Vilcea, pl. 0colul,
com. Ocnele-Mari, care
se varsa in Piriul-Sarat, tot in
raionul acesteT comune.
Ocni teI (Gura-), com rur., jud.
Dimbovita, pl. Dealul, situata
pe o vale intre doul dealurT:
DealuKrucilor si Dealul-Fintin eT
(Pitigoiul). Se afla spre N.-E.
de Tirgoviste, putin maT la S.
de Ocnita, tot pe Valea-Slanicult'''.
Apa SlaniculuT este O.rata
fiind-ca izvoreste, dintr'un
deal cu sare, din com. Ocnita.
In com. este un pod peste
Slanicul, facut de locuitorT.
Are o populatie de 840. locuitorT;
o biserica si o scoalä.
Se invecineste : la E., cu Adinca;
la V., cu Rasvadul ; la
N., cu Ocnita si la S., cu SAcueni,
despartindu-se de Ocnita
prin plc:lure, iar de cele-l'alte
prin cimpie si unindu-se cu toate
prin drumurl practice 'nesoseluite.
Are o padure cam de 25000
hect.
Ocnitele, milgurd, la N.-E. com.
Bogdana, jud. Teleorman, pe
dealul numit Heria.
Ocoalelor (Pirtul-), ajluent al
SiretuluI (8 kil.), in jud. Suceava,
com. Pascani. Are de tributar
Pirhil-SeculuT.
Ocolul, plasii, in jud. Gorj, situata
in centrul judetulta, prelungindu-se
de la V. spre N.-E.
vi coprinsa hare 2 lanturT de
inaltimI. Pana la anul 1883, 41
,
637
avea resedinta in T.-Jiul, dar
de atund s'a unit cu plaiul Vulcan,
cu care formeaza o singurä
plasa sub numirea de Ocolul-Vulcan,
cu resedinta in Bradiceni.
Numirea de Ocolul si-a luat-o
de la orasul T,-Pul, ca fiind pl.
care märgineste acest oras.
Se margineste la N. cu plaiul
Vulcan, cu care se atinge
prin urmatoarele puncte luate
de la V. spre E.: Telesti, Stolojani,
Rasova, Ursätei, Lelesti
si Tureinesti ; la V., cu judetul
Mehedinti ; la S., c .1 pl. Jiului,
cu care se atinge prin urmatoarele
puncte : Pinoasa, Stejerei,
Poiana, Tilvesti, Bratuia si
Cretesti ; la E., cu pl. Amaradia,
cu care se atinge prin punctele:
Petresti d.-s., Comanesti, Rugi,
Scoarta, Copacioasa si Ohaba.
Solul acesteT plasT este putin
ondulat si brazdat de citeva
piraie, cad curg din Dealullui-Bran,
ramificatie din Culmea-
Moldovisulta.
DealurT maT insemnate in pl.
sunt : Dealul-Bujorlsculta, prelungire
a celta din Vulcan; Dealul-luT-Bran,
Dealul-StrajeT si D ealul-Peptani
In com. Hodorasca ;
dealurile din com. Stejerei numite
: al-PinoaseT si al-VirfuluI, si
dealul Cuca din com. Balesti.
VAT sunt : Valea - RastacioaseT,
a-PinoaseT, a-TismaneT, in
com. Stejerei; Valea-CirsteI, a-
DumbraveI si a-CorbuluT in comuna
Corbasi; Valea-riuluT-Jiul.
Pe teritoriul pl. sunt : 17885
hect. paldure.
Pamintul in general este fertil;
albia Jiultif 11 desparte in
doua partI, ast-fel cA cimplile
lasate intre dinsa si ramificatiile
dealurilor !litre care este coprinsa,
aa pamint foarte roditor,
produce tot fetal de cereale,
dar mal cu seaml porumb,
pia si orz.
Riurile ce strabat plasa sunt:
OCOLUL (PLASÀ)
Riul Jiul, care intra in aceasta
pl. ling catunul Turcinesti si
udä comunele Vadenit isesti,
orasul T.-Jiul, com. Romanesti,
Iasi, Dragutesti, Ciaurul, Ballcesti-d.-s.
putin inaT la S. de
Balacesti, In dreptul catunuluT
Poiana, intrá in plasa JiuluT.
Riul Tismana, care intra in
aceasta plasa ceva mar la N.-V.
de com. Hodorasca.
Bistrita, Sohodolul unit cu
Jalesul, usita, Amaradia-Mica
si Slasciul.
oselele din plasa sunt:
Soseaua nationala ce vine de
la Filiasi, infra in aceasta plas5.
la Poiana, urmeaza Valea-
JiuluT si trece prin urmatoarele
localitatr: Dragutesti, Iasi, Romanesti,
T.-Jiul, isesti, Vadeni,
intra in defileul Lainici si merge
pana la fruntarie.
Soselele judetene :
oseaua judeteana T.-Jiul-
Vilcea, trece pe linga Monesti,
Petresti, prin Pistesti si intra
in plasa Amaradia.
Soseaua judeteana T.-Jiul-
Mehedinti, trece pe la Slobozia-
Mare, Voinicesti, Ralesti, Copaceni,
Buduhala, Somanesti, CHnicul,
Ciuperceni, si apol infra
In jud. Mehedinti.
Soselele vecinale :
I. 5oseaua vecinala, care pleaca
din soseaua T.-Jiul-Vilcea si
trece prin urmatoarele localitatf:
Viezuri, Pistesti-din-Deal, Bala.
neti si Voitesti-din -Vale, de
unde Intl in plasa Amaradia.
2. 5oseaua vecinalä, care pleaa
din comuna Slobozia-Mare,
trece prin Slobozia-Mici pe linga
Barsesti si, mal jos de 1,Irsetei,
intra in plasa Vulcanul.
5oseaua vecinala care pleaca
din soseaua judeteana T.-Jiul-
Mehedinti, din cat. Copaceni, s'i
din care o ramura apuca catre
Telesti-d.-j., iar alta catre Bradiceni,
in plaiul Vulcan.

OCOLUL (PLASA) '538 OCOLUL (PLASA)
4. Soseaua vecinall care pleacA
din com. SomAnesti si trece
prin BAlAcesti-d.-s., de unde mai
la S. intrA In pl. Jia.
Soselele comunale :
I. Soseaua comunall, care
pleacl din com. BAlAcesti-d.-s., si
trece prin Stejerei, de unde o
ramurl merge spre alnicul,
lar alta spre Hodorasca, amindouà
aceste ramuri atingind soseaua
judeteanA T. - Jiul -Mehedinti-BAlAcesti-d.-s.
Aceastä sosea
trece Ciaurul si duce larAsi
la soseaua judeteara T.-Jiul-
Mehedinti.
*oseaua comunalA, care
pleacA din com. SomAresti, trece
prin Telesti-d.-j., si intrA In pl.
Vulc-an.
Soseaua comunalA, care
pleacl din cb.tunul CopAceni si
trece prin Cornesti, de unde
o ramurA, mal jos de GAvAnesti,
intrit in plaiul Vulcan, lar alta
trece prin TAlpAsesti si Stroesti-d.-j.
si intrA in plaiul Vulcan.
Soseaua comuna/A, care
pleacA din com. Slobozia-MicA,
trece prin Birsesti, Ursetei, unde
se desparte in dotuä ramurT,
intrind in plaiul Vulcan.
Soseaua comunall, care
pleacA din com. VAdeni, trece
prin Turcinesti si, la Cartiul, intrd
in plaiul Vulcan.
Din *oseaua nationalA pleacä
o osea comunalä care trece
prin Curtisoara-d.-s., de unde
intrA in plaiul Novaci.
Din soseaua judeteanl T.-
Jiul-Vilcea, pleacl o osea comunalA,
care trece prin Budieni,
Sasa si ad l se desparte in
dota : o ramurA apucind prin Bucureasa
spre Tirgul-Jiul, lar alta
ducind la : DAnesti, VAcarea,
Urechesti, unde iarAsT se desparte,
o ramurA ducind spre
Iasi, lar alta spre CArbesti, pAnA
in soseaua nationall si Bala-
sesti si iarls1 pAnA in soseaua
nationall.
Soseaua comunalA DAnesti-
BrAtuia.
Soseaua comunalA Romanesti-Botorogi.
In plasA este : o judecAtorie
de °col si un tribunal, ambele
cu resedinta in T.-Jiul.
Are un oras, Tirgul-Jiul, resedinta
plAsei si capitala judetului
si 26 comune si anume :
Pesteana, Ciuperceni, Hodorasca,
Strejerel, Cilnicul, Som5.nesti,
Telesti, Cornesti, Ceaurul,
BAlAcesti, BAlesti, Slobozia,
Romanesti, Iasi, CArbesti, Urechesti,
DInesti, BrAtuia, Sasa,
Budieni, BAlInesti, Voetesti,
Curtisoara, VAdeni, Petresti-de-
V ArsAturl.
Are o populatie de 7411 famili,
san 32700 suflete, din cae
7014 con tribuabliT ; 18 scoale,
frecuentate de 698 copir.
Ocolul, plasd, jud. Dolj, compusI
din comunele si satele
care fac ocolul °rasilla Craiova,
capita/a judetuluT.
Forma eT, abstractie fAcind de
cotiturl, este a unta paralelogram
alungit de la N.-V. spre S.-E.,
In care latura de V. este formad,
de riul Jiul.
Se invecineste la N. cu plAsile
Amaradia si Jiul-d.-s. printr'o
linie conventionall. Limita acesteT
liniT incepe din dreptul
comuneT BAzgArAi, merge spre
V., pAnA dA in rItil Amaradia,
care face limita acesteT plAsT
pAnA in dreptul comuner Izvorul,
din plasa Ocolul, cAtre plasa
Jiul-d.-s., apea lar spre S.-V.
pAnA in dreptul comunel Isalnita,
plasa Ocolul, de unde incepe
limita de V. Limita de V. este
formatl de apa riultd _Pul, care
in tot lungul sAa face o inultime
de cotiturT, pAnA in dreptul
cAtunulul Teascul, din comuna
Secuiul, plasa Ocolul. De aci
incepe limita de S., cAtre plasa
Jiul-de-Jos, care merge spre- E.
pda. in dreptul com. Leul din
jud. Romanati. Limita linieT de
E., cAtre jud. Romanati, incepe
din dreptul com. Goesti si tine
tot panl in dreptul comuneT
Leal, jud. Romanati.
Incepind din limita de E.
cItre Romanati, terenul plAoeT
se inclina incetul cu incetul
pana in malul sting al JiuluT,
unde pe alocurea are 1nAltimea
cam de 25 m., cum de exemplu
In com. Malul-Mare. Teritoriul
acestei plAsT se poate impArti
id urmItoareleregiunT : regiunea
dealurilor de N., a dealurilor de
E. si spre S.-V. sesul Jiului.
Dealurile sunt acoperite parte
cu pAdurT, lar parte cu vi!,
finete si grAdinT de lemne 5i
de poli:ti roditorT.
Este udatA de riul Jiul, care
intrI prin dreptul com. Isalnita,
curge de la N.-V.S.-E., pAnA
In dreptul comunel Caloparul.
Pe stinga primeste piriul Amaradia,
ce curge cm directiunea
spre S. Ora se vars1 in Jiul,
In dreptul com. Cernelile, cltunul
Troaca. Pe dreapta primeste
Obedeanul si Breasta,
carT se varsà maT sus de com.
Breasta si Leamna, care se varsA
la BucovAtul, in dreptul orasului
Craiova, de pe malul sting.
Este format5. din 17 comune
si anume: Balta-Verde, Cernelile,
Cosoveni-d.-s., Cos ove ni-d.-j.,
Craiova, resedinta plAseT si capitala
judetuluT Dolj, Ghercesti,
Ghindeni, Isalnita, Izvorul, Malu I-
Mare, MAllesti, Mischi, Motoci,
Pielesti, Preajba, Secuiul si Simnicul.
Inainte coprindea, impreunA
cu pl. Amaradia, cu care
forma pl. Ocolul-Amaradia, 313
comune. Vez! pl. Amaradia.
Locuri insemnate in plasl,
sunt :

OCOLUL (PLASA,t) 53g OCOLUL (PLASX)
Craiova, oras vechiti, sibtat in
apropiere de malul sting al Jiu-
1114 inteo pozitiune pldcutd. In
vechime era capitala banatuluI
Oltenie $i re$edinta Banilor.
AzI e capitala judetuld Dolj,
resedinta prefectuFel judetulul,
a tribunaluluI, a und curtf de
apel $i a curtil Cu juratt In
centrul Craiovd se vdd $i pänd
astäzI 111315.5101e din ruinele
HanuluI-Nemtilor, ,pronumit Zidul-Baratilor,
unde era citadela
indltatd de Austriad, pe cind
ocupad Oltenia, acum vre-o 8o
anl.
In Craiova e catedrala, numit5.
Madona-Dudu, chid' e ziditd
pe locul unuI dud, in care s'ar
fi gdsit icoana Malcd DomnuluI.
Lingd Craiova, spre V., se gälse$te
balta Craiovita.Dupd o traditiune
locald, se zice cd in ve-
Chime forma o mahala a ora$ulta
Craiova, dar prin vre-un cutremur
s'ar fi scufundat pdmintul cu
locuitorll impreund i cu o biserlcd.
AstäzI creste trestie si
papurd in ea.
In plasd se gäsesce o multime
de movile sad mdgurI,
grupate sa.6 izolate, $i maI dese
In regiunea sesuld. Aceste rnovile
sunt indltate de mina omulul',
unele din epoca preistoricd
a Dacilor i unele din
epoca romand.
Osebit de Craiova, mal sunt
katiunI de drum de fier la : Isalnita,
Pielesti i cdtunul Circea,
care leagä. T.-Severin cu Bucure$ti.
In com. Balta-Verde,
cdtunul Branistea, se afld rnänästirea
Jiteanul, ziditd din vechime
si preacutd. in 1657 de
Doatnna BdIa$a, sotia lu'f Constantin
Brincoveanu.arnul.
Are o populatie de 8812 familli,
sad 33270 suflete; 56 biseriel,
deservite de 74 preotl ;
40 $coale, frecuentate de 2960
copiI.
83157. Morale Maionar Geografic. V 1. 11'
Vité sunt: 2588 cal, 16177
vite maxi cornute, 24336 CI,
1007 capte, 6364 pord.
Aceastä plasd, una din cele
maï mid din judet, se intinde
pe malul sting al riulul Jiul,
care o strdbate de la N. la S.
$i se nume$te ast-fel pen tru-cä
comunele car! o compun, inconjoarä
orasul Craiova de jur
imprejur.
Solul acestel plAsl are spre
N. multe dealud, acoperite cu
paluff, livezI, vil $i pornI roditoil;
iar spre E. are cimpiI intinse,
väi, lund si sesurI, pe
carI rodesc tot felul de cereale.
Pe lingd comunele Preajba,
Circea, Cosoveni, Simnicul $i
in jurul Craiovel sunt dealuff
cu viI frumoase, care procluc
vin de blind calitate.
C5II de comunicatie sunt: Calea
ferath.' CraiovaSeverin $i Craiova-Tirgul-Jiul,
care trece prin
statia Isalnita; calea feratd Craiova-Bucure$ti,
care trece prin
Circea $i Piele$ti; sos. nationale
Craiova-Bechet, Craiova-Tirgul-
JiuluI, Craiova Bucure$ti ; chile
judeteane: Craiova-Nego esti spre
Cdpreni, Craiova-Livezile-Calafat,
CraiovaBreasta prin Cernelile,
Craiova-BucovAt-Leamna,
Craiova-Bistretul, Craiova-Caracal
prin Coviveni, Craiova-Tirgul-Jiul
prin Simnicul $i Izvorul,
precum $i o multime de cli
comunale ce unesc intre ele mal
toate comunele.
Ocolul, pima, cornpusd din comunele
$1 satele care fac ocolul
orasului Caracal, capitala judetuluI
Romanati i resedinta subprefecture'
pläei. Ocupä partea
mijlocie a jud. $i are forma until'
paralelogram, divizat in 3
pld$1, prin 2 linif aproape paralele
la bazd, care e formatd de
cursul Dundrd. E formatä din
cimpiI vaste, cad' din regiunea
dealurilor abia strabat cite-va
ramificatiunI, intre spatiul dintre
Tesluiul i Olte;u1, ramificatiunI
care se termind la N. de Caracal.
La Sudul acestel p15.0 se tac
al 44-lea grad de lat. boreald
cu al 22-lea grad de longit orientald.
Forma el, abstractie flend de
cotiturl, este a until' trapez, cu
2 laturl paralele, adicd limita
dinspre Dolj cu cursul fluviuluI
Se Invecine$te la E. cu jud.
Olt, de care e despärtitä printr'un
hotar natural, riul Olt; la
S., cu pl. Balta-Oltql-d.-j. (Romanati);
la V., cu jud. Dolj ;
la N , cu pl. Oltetul-Oltul-d.-s.
In aceste din urmd trd pArtI
hotarul este format de o linie
itnaginard, determinatä prin impdrtirea
administrativd a comunelor.
Plasa Ocolul are 8372 hect.
sad 170000 pog., din 333660
hect, ale intreguld judet. Se
intinde de la S. catre N., pe o
distantd de 30 kil., socotitd pe
soseaua Corabia-R.-Vadulul, de
la com. Vi$ina pänä la podul
peste Oltetul ; iar de la E. spre
V., pe o distantl de 32 kil.,
socotitd pe soseaua Stoenesti
pänd la Zänoag-a prin Caracal,
sad de 45 kil, de la Stoenesti
pänA. la Leul din aceeasT osea.
FAcind parte din regiunea
cimpuluT, inclinarea terenuluI
spre Dundre este mica, dar e
superioarä unui metru (tm.03)
pe kil. ; dar fiind-cd intre Tesluiul
i Oltetul strdbat si cite-va
ramificatiI din regiunea dealurilor,
in partea de N. a pld$d
avem o inclinatie maT mare a
soluluI. Altitudinea terenuld d'asupra
niveluld Dealul
Bobul, I44"144 altitudine ; Caracalul,
138 ni. d'asupra nivelului
Mari! ; spre V. de com.
69

OCOLUL (PLASÀ) 540 OCOLIJL. (PLASA)
Cacaleti, 170'11.37; la V. de Leul,
unde soseaua Caracal- Corabia
ese din Romanati, 178°1.28.
Teritoriul plasel se poate imparti
in treT regiunr: a) Valea-
OltuluT, formata de un mare ves,
de la N. spre S., de la varsarea
Oitetulur pana la hotarul
de S. al plaser; b) regiunea
dintre Tesluiul si Oltetul, formata
din ultimele ratnificatiuni
ale dealuluf Bals, Dealuluf-Muerer
i dealulul Bobul i c) regiunea
mareluf ses, care cuprinde
partea de S.-V. a plaseT, la S.
de Tesluiul.
Mará de dealurile expuse, o
multime de altele mar miel' formeaza
partea accidentata a terenuluf,
impreuna cu arte multe
movile sail magure, grupate sail
izolate si mal dese in regiunea
sesuld. Acest curios accident
e inaltat de mina omuluT, unele
din epoca preistorica a Dacilor
unele din epoca romana.
Mal multe sunt la: Cacaleti,
Leul, Resca, Hotarani etc. Unele
din ele s'a gasit a fi morminte ;
altele, necontinind cadavre, ail
servit de calauze popoarelor ce
s'ail resfirat peste aceste locurl;
altele ail servit ca puncte strategice
de observare, etc.
Cursurile de apa care uda aceasta
plasa sunt : La E., Oltul
si Oltetul aproape de gura sa.
Tesluiul, la N. plaseT, incepind
de la com. Dragotesti, trecind
pe litiga Resca i varsindu-se In
Oltul la comuna Stoenesti, dupa
ce a strins in cursul sail mal
multe &ale. Caracalul isT la nastere
de la Liiceni, ese din elestaele
din V. orasuluI Caracal
si se varsa in Olt la com. Slaveni.
Mal sunt alte multe ape
miel, care formeaza fie-care valea
sa adesea strituta. La S.
de Caracal, e Lacul-TurculuT
intre Leul i Zanoaga, Laculcu-Cirligele.
Pana la com. Viisoara, se pogoara
sistemul pliocen din regiunea
colinelor i afara de
punctele deluroase, restul piase!
e format din terenurf cuartenare
care se continul pana in Dunare
si se observa la com. Viisoara,
Ciocanesti, Zanoaga, Di-
°Si, etc. pana in Olt.
Clima e dulce si placuta.
Plasa Ocolul e formata, din
comuna urbana Caracalul, capitala
judetulu/ si resedinta subprefecturel
piase'', si 27 comune
rurale i anume : Babiciul (1646
loc.), Bosoteni i Cacaleti (1966
loc.), Cezieni (1664 loc.), Clocanesti,
Deveselul, Diosti, Dobrosloveni,
Draghiceni, Dragotesti,
Falcoiul, Farcasele, Gostavatui,
Hotarani si Leul (3400
loc.), Osica-Mica (de jos), Preajba-de-Padure,
Radomirul i Predea
(3232 loc.), Resca, Scarisoara,
Slaveni, Stoenesti, Strimba-Tertelul,
Viisoara, Vladila si
Zanoaga.
Are o populatie de 32518 suflete,
din carf 8473 contribua-
Uf, locuind in 1699 case 5i 5694
bordee ; 8 hanurY, 95 circiume
si 13 alte stabilimente comerciale
; 65 cazane de spirt, 123
de fácut rachiti, o caramidarie,
5 tnorl de aburr si 37 de apa ;
52 bisericT, deservite de 57 preotT,
64 cintaretr si 16 paraclised
; 23 scoale, din carT 4 mixte
conduse de 20 invätatorl si frecuentate
de 819 copiT.
Se afla In Caracal o judecatorie
de ocol, pendinte de trib.
Caracal i deosebita de judecatoria
Caracalulul.
In Caracal este spitalul judetulla
i resedinta mediculul de
arondisment. La biuroul telegrafo-postal
din Caracal se expediaza
scrisorile pentru toate
comunele rurale, care apoT se
impart de primarl la destinatie.
Tot in Caracal se afla cazarme
pentru dorobantT i calarasT, etc.
VezT Caracal.
LocuitoriT, pe linga agricultura
si cresterea vitelor, se mal
ocupa i cu diferite industrif
ca: cojocaria, tabacaria, brutaria,
etc.
In plasa Ocolul sunt 107 proprietarr
marl si 8061 proprietarl
miel.
Sunt : 5 ioo5 hect. pamint arabil
; 2842 hect. izlaz si pasune ;
1500 hect. livezT si fin; 178 hect.
livezT si prunT; 293 hect. gradinarir;
2144 hect. viI; 5223 hect.
padurT si 28 baltl cu o suprafata
de 83 hect.
Vite marl sunt 26423, vite
miel 35672 si rimatorl 10383.
Agricultura de alt-fel este
foarte dezvoltata. Se intrebuinteaza
foarte multe masinI agricole.
Bilciurf sunt la Caracal si la
Babiciul.
Agricultorir isf transporta productel
e la Tirga 1-Caracal ul uf, sail
le Indrumeaza spre Corabia ;
pentru tnlesnirea transportuluf
este o linie ferata b osele.
Linia ferata Corabia-Rimnicul-
Vilcea, intra in pl. Ocolul la
gara Vladila, trece la Caracal,
spre E. de oras si merge spre
Romula si Piatra (01t).
oseaua na0onall Corabia-Riul-Vaduluf,
tac aceasta
pl. in directia S. spre N.; soseaua
Caracal-Craiova uneste capitala
judetuluf cu mal multe comune
de la V.; soseaua Caracal-Cezieni,
care se continua mal' departe
pe malul Tesluiuluf; Stoienesti-Resca
care calca pe dru-
Mul roman; Stoienesti - Scarisoara-IzIaz,
pe litiga Olt ; Stoienesti-Caracal,
Caracal - Rede
alte drumurr naturale.
Ocolul, plasd, unita administrativ
cu pl. Otasaul, jud. Viicea. S'a
numit ast-fel pentru ca comu-

OCOLUL (PLASX) 541 OCOLUL (PLASX)
nele carT o compun formeaza
un fel de ocol in jurul RimniculuT,
oras de resedinta.
Forma plasel e a unui pentagon
mixtilin.
Se compune din 12 comune
rurale si 2 urbane (Rimnicul
Ocna), i anume : Birsesti, Bogdanesti
, Bujoreni , Cazanesti ,
Frincesti, Genuneni, Govora ,
Manastireni, Mihaesti, Surpatele,
Titireciul si Vlädesti.
Are, impreuna cu Otasaul,
34055 locuitorT.
Resedinta subprefectureT este
In com. Ocnele-Mari.
Cele mal populate comune in
aceasta plasa sunt : Govora, Mihaesti
i Vladesti.
Are io scoale rurale mixte,
frecuentate de 288 copiT.
Sunt 80 bisericT, afara de cele
IT bisericT din com. Ocnele- M arT,
pentru intretinerea carora, comunele
inscrin in budgetele lor
anual suma de 3085 leT.
Pl. Ocolul-Otasaul se imparte
in 21 parohiT, la carT dupa regulamentul
sfintuluT Sinod, urmeaza
O. fie 21 preon parohT, 21
preon ajutorT, 113 cintaren, in
plus Io preon.
Aceste parohiT fixate de la
888, sunt urmatoarele: Parohia
Bujoreni, cu biserica catedrala
Adormirea MaiciT DomnuluT,
compusa din cat. Olteni, avind
248 familiI, sail 993 suflete, 2
bisericT, i preot paroh, 3 chi-
Wen.
Parohia Bogclanesti, cu biserica
catedrala Sf. VoevozT, compusä
din catunele Gura-Vad si
Bogdanesti, avind 277 familiT,
sa0 871 suflete, z bisericT, un
preot paroh, 3 cintaren.
Parohia Vladesti, cu biserica
catedrall Nasterea-MaiciT-DomnuluT,
compusa din cat. Arhanghelul,
avind 417 familiT,
1234 suflete, 3 bisericT, i preot
paroh Cu I ajutor si 4 OintaretT.
Parohia orasuluT Ocna, compusa
din catunele Flacli, Slatioarele,
Lunca, Teisul-Teica, Buda,
avind 796 familiI, sail 2467
suflete, II bisericT, i preot paroh,
2 ajutoare, I diacon, 6 cintaren,
II paracliserT si 4 preon in plus.
Parohia Ocna, cu biserica catedralA
Sf. Gheorghe, compusä
din catunul Traist3ri, Valea-Rai,
Riureni, Stolniceni i Cazanesti,
avind 347 familiT, sail 1084 SUflete,
3 bisericT I preot paroh,
6 cintaren si in plus i iireot.
Parohia Mihdesti, ca biserica
catedrala Sf. Nicolae, compusa
din catunele Magura, Stuparia,
Capul-DealuluT, Buleta si com.
Birsesti, avind 638 familiT,
2204 suflete, 5 bisericT, i preot
paroh cu 2 ajutoare i 8 dintaren.
Parohia Govora, cu biserica
catedrala Sf. Nicolae, compusa
din cat. Preajba i Curaturile,
avind 350 familil, saü 1263 suflete,
i bis erica, i preot paroh
si 2 cintäretf.
Parohia Titireciul, cu biserica
catedrala S-tiT ApostolT Petru
si Pavel, compusa din cat. Bunesti
i Gitejesti, avind 415 familiT,
saa 1595 suflete, 3 bisericT,
i preot paroh cu i ajutor
si 4 ciiitaren.
Parohia Babeni, cu biserica
catedrala Buna-Vestire, avind
315 familiI, sail 1214 suflete, 2
bisericT, i preot paroh cu I ajutor
si 2 cintaren.
Parohia Frincesti, cu biserica
catedrala S-ti! VoevozT, compu
sa din cat. Rudari si Cosani,
avind 434 familiT, sail 1434 SUflete,
2 bisericf, i preot paroh,
ajutor si 4 cintaren.
Parohia Surpatele - Manastiresti,
cu biserica catedrala Nasterea
MaiciT DomnuluT, avind
434 familiT, sail 1000 suflete, 3
biserici, I preot paroh, i ajutor
si 5 cintaretT.
Parohia Genuneni, cu biserica
catedra15. S-ti! TreI-IerarhT, compusa
din cat. Manailesti, avind
236 familiT, sail 971 suflete, 3
bisericT, i preot paroh, I ajutor
si 4 cintaren.
Parohia iraneasa-Ciorasti, Cu
biserica catedrala Cuvioasa Paraschiva,
compusa din catunul
Ciorasti, avind 806 familiT, sau
2729 suflete, cu 6 bisericT,
preot, 4 ajutoare si 9 cintaren.
Parohia Ursi-Cirstanesti, cu
biserica catedrala Sf. loan Botezatorul,
compusa din cat. Cucesti
si Bogdanesti, al/hid 343
familiT, sai1 1292 suflete, 4 biserici,
i preot paroh, i ajutor
si 5 cinaretT.
Parohia Ionesti-Mincultif-Bocsani,
cu biserica catedrall Buna-
Vestire, compusa din com. Marcea
i catunele : Bocsani, Ionesti-Govoril,
Slavitesti i Valea-
Mare, avind 479 familiT, .sail
1955 suflete, 6 bisericT, i preot
paroh, 4 ajutoare i 9 cintaren.
Parohia Glavile, cu biserica
catedrala Sf. VoevozT, compusa
din cat. Valea-PesteneT, Aninoasa
i Olteanca, avind 796 familiT
sad 2889 suflete, 6 bisericT,
preot paroh, 2 preotT ajutoare
si 9 ctntaren.
Parohia Virleni, cu biserica
catedrall Cuvioasa Paraschiva,
compusa din cat. Nisipi si com.
Stanesti, avind 433 familiT, sail
1599 suflete, 8 bisericT, preot
paroh, i preot ajutor, 5 cintaren,
in plus un preot.
Parohia Cermegesti, cu biserica
catedrala Cuvioasa Paraschiva,
compusa din cat. uesti,
Girnicetul, Pestina, Negroaia-
Pestina, avind 656 familif, sat'
2554 suflete, 4 bisericT, i preot
paroh, 2 preotT ajutoare, 7 clip
taretT.
Parohia Roesti-Bajenari, cu
biserica catedrala Cuvioasa Paraschiva,
compusa din catunele

OCOLUL 542 ...000LUL-DE-SUg o
Bajenari, Ciocilteiul, Minosul
Motolesti, directiunT de celel'alte
catune ce compun parohia,
avind 302 familiT, ser' 1081
suflete, 4 bisericT, i preot paroh,
5 cintaretT.
Parohia Gageni-Ciumagi, cu
biserica catedral. Sf. Nicolae,
compusa din catunul StAneqti
Ciumagi, avind 318 familii,
saA 1172 sufiete, 3 bisericT,
preot paroh, I preot ajutor i 5
cintaretT.
Parohia Lapusata, cu biserica
catedral, Sf. Nicolae, compusa
din en. Beresti, Mijati, Särulesti,
Znnesti, com. Maldaresti
catunul Ladesti, avind 609
familii, sail 2225 suflete, 6 biserie!,
i preot paroh, 2 preoV
ajutori, 9 eintaretT.
Parohia Scundul, cu biserica
catedral Sf. Nicolae, compusa
din cra. Blejani, Paduriti, Fundul-ScunduluT,
avind 416 familiT,
san 1541 suflete, 3 biserid,
preot paroh, r preot ajutor
5 cintareV.
Ocolul, dmpie. Vez! Porcilur
(Dealul-), jud. Vilcea.
Ocolul, lac, in jud. Gorj, pl. Gilortul,
spre E. de com. Aninoasa.
A copere o suprafata de
2 hect.
Ocolul-Catanelor, loc, jud. Bacati,
pl. Tazlaul-d.-j., com. Ripile,
cu intariturl i anturT, facute,
se zice, de pe timpul razboaelor
dintre Turd i Nemtt.
Ocolul-de-Jos, plasd, situata in
partea de mijloc a jud. Mehedinti.
Se margineste la E. cu
pl. Motrul-d.-j. si pl. Dumbrava;
la S., cu pl. Blahnita; la V., cu
pl. Ocolul-d.-s., si la N., cu pl.
Motrul-d.-s.
Este formata din 21 comune
rurale i anume :
I. Broscari, cu catunul Broscari.
Caco/i, Cu cat. Cacoti.
Cremenea, Cu catunele : Cre
menea-d.-j. i Cremenea-d.-s.
Degerali, Cu enuncie : Degerati,
Linia-Boereasca si Albina.
Gutul, Cu catunele: Gutul,
Girnita, Ghelmegeoaia si Porcesti.
Igiroasa, cu catunele : Igiroasa,
Arvatesti i Biltanele.
Fintina-Domneascd, cu
tunde: Fintina-Domneasca, Dragotesti
i Mijarea.
Fintlnele-Negre, cu cat.
Finan ele-Negre.
lzvorul-Aneftilor, cu catunele
: Izvorul-Anestilor, Petrisul
si Valea-HotuluT.
lo. Izvordlul, cu catunele :
Izvoralul, Boceni i Manul.
1. Lumnicul, cu catunele :
Lumnicul, Lumnicul-d.-j. i Lumnicul-d.-s.
Pavdful, cu cat. Pavatul.
Peri, cu enuncie : Peri,
Borugea-din-Dos, Borugea- din-
Fata, Biserica i Selistea.
Piopi, cu catunele : Plopi
Coläretul.
Poroina-Mare, cu catunele
: Poroina-Mare, Novaci, Fintina-Mare
i ipotul.
Pruniforul, cu catunele :
Prunisorul, Girnita i Flostina
.Ruptura, cu catunele :
Ruptura, Cotoroia - d. -j., Cotoroia-d.-s.,
Sperlesti, Titirigi
Vololecelul.
Tîmna, cu cat. : Timna,
Valea-Perilor, Guranesti i Dragulani.
Valea-Petret, cu catunul
Valea-Petrel.
Valea-Ursulut, cu cat.
Valea-UrsuluT.
Zdg-aia, cu enuncie: Zagaia,
Badesti i Ciolanul.
Se administreaza de un subprefect
cu resedinta in comuna
rural Prunisorr; iar in privinta
judiciara apartine, parte judeeatorieT
ocolnluT Turnu1-8everin,
parte ocolului Strehaia.
Are 12 colT, conduse de 12
invatatori.
Este brazdata de o multime
de dealurT i vb.f, prin carT erpuesc
maT multe piraie, intre
carT mal principale sunt : Husnita
i Cervenita.
Pi-in mijloc trece calea feratä.
Virciorova-Bucuresti, care are in
plasa gara Prunisorul, precum
soseaua national,
Locuri istorice in aceasta
plasd sunt Poroina-Mare, Fintina-Domneasca,
Degerati, Broscari
i Zagala.
Ocolul-de-Sus, plasd, ce ocupa
partea despre V. a jud. Mehedinti.
Se mngineste : la N.
cu plaiul Cerna ; la E., cu pl.
Motrul-d.-s. si pl. Ocolul-d.
la S., cu fluviul Dunarea, care
o desparte de regatul Serbia;
lar la V., cu Banatul TemisoareT,
de care se desparte prin muntif
Carpati pe o mica distanta, la
Virciorova, prin riul Bahna. Aceasta
insa numaI din anul 1888,
cacT adevarata limitA vechie este
riul Cerna, dupa curn se constata
ata din documentele locuitorilor
din comunele vecine, cit si din
conventiunile facute intre TurcT
si AustriacT.
Are o suprafa.ta de 120581
hect., parte cultivabila si parte
acoperita cu paduri i altele.
Se compune din 18 comune,
din carT 17 rurale i 1 urbana.
Balotefti, cu catunele : Ba
lotesti i Pirlagele.
Bistrip, cu catunele : Bistrita,
Erghevita i Poroina.
Bobaita, cu catunele : Bobaita
si .Siscul-Rosu.
Bresnila, cu eatunele: Bresnita
i Magherul.

OQRAGUL 543 ()DATA
ColibaFul, Cu catunul Colibasul.
Dedovqa, cu catunele : Dedovita,
Mormanul, Poroina-Mica
Valea-CopeeT.
Hinova, cu catunele Hinova,
arjeI, Nicovala, Ordistea
Silistea.
Husnicioara, cu cdtunele
Husnicioara, Cernata, Dumbravisa,
Negresti, Oprdnesti si Priboesti.
Isvorul-Birzei, cu catu
n ele : Izvorul - BirzeT, Halinga,
Curecea, Petolesti, Rascolesti,
Schinteesti si Schitul Topolnita.
'o. Yidoftila, Cu catunele
Jidostita ittsita.
II. M'aloya/id, cu enuncie :
Malovatul i Putinelifl.
Pitulaful, cu cdtunele
Pitulasul i Birza.
Sche a-Cla joya, cu ca
tunele: Schela-CladoveT, Dudasul
i Gura-VaiT.
Sili1teni, cu cdtunul Silisten'.
Cu eatunele :
Dudasul, Piatra-Alba
Tunari.
T.-Severin (oral), cu catunele:
Turnul-Severin i Cerne
tul.
Valeci-Boereascd, cu
tunele Valea-Boereasca., La.zul
Stoicani.
Virciorova, cu enuncie :
Virciorova, Bahna, Ilovita si
Moisesti.
Resedinta subprefectureI e in
Turnul-Severin, unde este si re
sedinta ocoluluT Turnul-Severin.
Orasul Severin e si resedinta
prefectureT si a tuturor autoritatilor
judetene.
Este brazdata de o multime
de muntI, dealurT si vAT, prii
carT serpuesc mal multe ape,
precum : Topolnita, Bahna si altele.
E udata la S. de Dundre.
Sunt 77 bisericI; iI coale
rurale, conduse de II invatatorI
ii invátatoare ; 6 scoale primare
urbane, din carT 3 pentru baetT,
conduse de 8 institutori si 3
institutoare, si 3 pentru fete, con
duse de II institutoare ; o
scoald profesionala de fete ;
liceü clasic i mal multe scolI
private.
Statul posedd in aceast5. plasa
7 moii, cu un venit anual de
90298 leT si 74 bani.
In plasa se mal afta si senalul
DunareT, precum si podul de
la Bahna, carI dau statuluI un
venit anual de 41700 lei.
DrumurT sunt: catea ferat Vir
ciorova-Bucuresti; calea ferata ingusta
Virciorova-Minele Baba;
soseaua nationala Virciorova-Bucuresti,
care merge paralel cu
calea ferat5., soselele judetene
Turnul-Severin-Tirgul-Jiul, Tur
nul-Severin-Calafat si Turnul-Se
verin-Dumbrava, precum i alte
multe sosele comunale vecinale.
Ocracul, sat, facind parte din
com. rur. Coltesti, pl. Oltetul
d.-s., jud. Vilcea. Are o populatie
de 380 locuitorI; o biserica,
fondat5. la 7303 (1795) i reparan'.
la anul 1860.
Ocule§ti, sat, facind parte din
com. rur. Gorunesti, pl. Oltetuld.-j.,
jud. Viicea. Are o populatie
de 284 locuitorI.
Oda, 'lila, jud. Dolj, pl. Ocolul,
com. Mischi; se varsa pe stinga
riuluI Tesluiul futre moara
conacul d-luT Alexandru D. Ni
colaid.
Odabul. Vezl Odobul, pîrIü,jud.
Bacau.
Odaia. VezT Crivina, com. rur.,
jud. Prahova.
Odaia, com. rur., la extremitatea
de S.-V. a pl. Calmätuiul, jud
Teleorman, ltngä orasul de resedinta
T. Mdgurele, situata pe
dealul din stinga °Ruin Se Invecineste
la N. cu com. Lita ;
la S., cu T.-MAgurele ; la V.,
cu Lunca-Oltuluf si la E., Cu
viile locuitorilor OdaienI.
E asezat5 pe proprietatea statuluI
domeniul Turnul. Partea
ce cade in raza acesteI comune
este cam de 900 hect.
LocuitorT improprietaritI sunt
232, pe o intindere de 690 hect.
Partea de V. a comund este
udata de riul Oltul si de ramura
luT numita Oltul-Mic ; lar de sub
dealul pe care se afla wzata
comuna, porneste o lincea numita
Strimba, prin care adesea
curge ap5. varsindu-se in °Hui-
Mic.
Viile locuitorilor, in suprafata
de 12912 hect., sunt situate par
te la E. comunei, spre cimitirul
orasulul T.-Magurele, parte la
V., de-a lungul maluluT OltuluT.
Are o populatie de 1346 suflete,
din cal./ 234 contribuabilf ;
dou5. scoll, una de baett frecuentata
de 27 elevi, si una de
fete, free tentad. de 15 eleve; o
bisererica Cu doi preotT si doT
cintaretT ; o moara Cu aburT si
o brutarie.
Vite : 147 cal., 495 vite marT
cornute, 1450 vite miel si 83
porcI.
Budgetul com. e de leT 4242,
banI 27, la veniturl si de lei 5239,
banT 73, la cheltuell.
Este strabatuta in toatá lungim
ea de soseaua judeteana Tur
nul Slatina care o leaga cu com.
Lita la N. si cu orasul de re
sedintà." T. Magurele. La S., lo
cuitoriT comunica cu cimpul prin
drumurT naturale.
Satul Odaia, asa cum se gaseste
astazI, nu este vechiu. El
facea parte, pana la desfiintarea
raialet TurnuluT, din raza ocu
pata de TurcI. La fixarea ho

ODAIA 544 ODAIA-BRAN-CUZOBUL
tarelor Tara despre Dunare, in
secolul trecut, se facea mentiune
despre un sat desfiintat mal jos
de satul Piscul (Lita de astazi),
5i care nu poate fi altul de cit
Odaia.
Dupa desfiintarea raialei Turnuluf,
satul Odaia s'a populat
incetul Cu incetul, Cu locuitorl
venitl de peste Olt, din jud. Romanati,
din comunele Izlazul, /zbiceni,
Moldoveni si din alte
sate de prin prejur.
Pana pe la jumatatea acestuT
veac, satul era impartit: jumltate
era in lunca OltuluT si purta
numirea de Odaita; cea-l'alt1
jumatate era tot pe deal, unde
e astazi Odaia si purta numirea
de Fripti, numire pe care locuitoriT
o pastreaza si astazi.
Locuitorii din lunca s'ati mutat
pe dea/, din cauza deselor revarsarT
ale ¡Mula
Odaia, ctitun (d'Ha), in judetul Ialomita,
pl. Borcea, pendinte de
com. Ciocanesti-Margineni.
Odaia, sat, in jud. Ialomita, pl.
ampuld, pendinte de com. tefane5ti,
situat spre N. li in apropiere
de satul de re5edinta.
Mar poarta numirea si de O -
daia-Protopopuluf. Are o populatie
de wo familii.
Vite sunt : 270 cal, 300 bol,
600 of, 4 capre si 250 porci.
Odaia, deal, se intinde spre S.
de satul Larga, com. Movileni,
pl. Copoul, jud. Iasi. Pe el se
afla multe stine, fiind bogat in
pasuni.
Odaia, deal, linga satul Iazul-
Non, com. ipotele, pl. Bahluiul,
jud. Iasi; la poalele luI se afta
iazul cu acelasi nume.
Odaia, ias, litiga dealul cu acelasT
nume, com. Movileni, pl. Co-
poul, jud. Iasi ; confine pe5te
si racl.
Odaia, vechea numire a locali-
Ola unde se afld astAzr satul
Grivita, jud. Tutova.
Odaia, mafie, pe teritoriul catunulul
Dobrinesti, pl. Nicoresti,
jud. Tecuciii, in intindere de 2404
hect. si 75 ariT, pro.prietatea d-luT
A. Cincu.
Odaia, mofie rdzaseasca a locuitorilor
din com. Matca, pl. Nicoresti,
jud. Tecucia.
Odaia, mofie a statulul, jud. Tecucia,
com. Negrilesti. Apartinea
manastiref Rachitoasa.
Odaia, trup de mofie, al statuluI,
in partea de N. a orasului Tecuele,
jud. Tecucia. In aun 1881,
s'a impartit la locuitori, formind
o mahala a orasuluT, sub numele
de suburbia Tecuciul-Notl.
In documentele vechT, aceastà
parte de loc se numea Odaiade-Beilic,
din cauza ca servea
de statie d'id treceati Turcir in
Moldova.
Odaia, peidure a statuluf, jud.
TecucitI, pendinte de manastirea
Rachitoasa.
Odaia, pirisiaf, pe teritoriul com.
Colonesti, jud. Tecucitl ; curge
de la N. spre E. si la mijlocul
com, se varsa in dreapta Zeletinuld.
Odaia-Bogdana, sat, in centrul
com. B ozia, pl. Pru tul, j ud. Falciti,
situat pe coasta de E. a. dealuluI
Marcu. Are o suprafata de
1706 hect. si o populatie de 23
familiT, saa 97 suflete, din carr
I o contribuabill.
Pe teritoriul satului sunt 2
Tazurf,
Odaia-Bosie, sat, pe coasta yaei
Ibaneasa, com. §tiubeeni, p1,
Baseul, jud. Dorohoin, Cu 14
familif, sal' 43 suflete.
S'a infiintat de acthalul proprietar,
dupa ce a cumparat aceasta
parte din trupul mosid
tiubeeni.
Mosia e proprietatea mostenitorilor
lui Vasile Bosie. Are
o intindere de 572 hect. 88 arii
cimp ; un Taz format de &tul
Ibaneasa, numit Velniceriul, de
57 hect., 29 ariT intindere. Piriul
este Ibaneasa. Drum principal
acel de la Saveni ce duce
la Dorohoiti.
Hotarele mosiei sunt cu: Balinti,
Vorniceni, Vlasinesti si
§tiubeeni.
Insemnat aici este familia Bosie
ca mal vechie.
In 1755, gasim ca Sandu Bosie
vinde o casa ce o avea in
poarta bisericef Sf. Spiridon din
Iasi, catre Episcopia de Roman.
(cCron. Rom.», Melhisedec.)
In 1758, Episcopul de Hui
Ionichie, cumparä de la Constantin
Bosie mosia Berbenteni
pentru Episcopie ; iar la 1761,
cumpara de la §tefan Bosie-Logofat,
satul Pojorita, cu vadul
poduluf de pe Nistru. (g Croa.
Husilor», de Melhisedec).
La 1822, Ionita Sturdza-Voda,
trimise Matute pe fiul sdi:i Beizede,
cu Armasul Bosie, de a
regula ceremoniele intronarei.
(cIst. Mold.», Drag., t. r, p. 16 r).
Odaia-Bran-cu-Bobul,sat,jud.
Iasi, pl. Branistea, com. Golaesti,
situat pe malul riului Prutul, inconjurat
de toate partile cu paduri;
avind finete multe. Este
format din tref catune: Odaia,
Branul si Bobul, cu o populatle
de 20 familiT, san 117 suflete.
Locuitorif posea : 77 vite
mar cornute, 42 oT, 20 cal si
16 rimatorT.

ODAIA-BURSUCANUL D45 ODAIA-VLÀDICIIII
Odaia-Bursucanul, com. rur.,
sat, in jud. Tu tova, pl. Tirgul,
spre S.-E. de Birlad i in apropiere
de el. Satul formeazA comunl,
cu cArunul Grivita, avind
o populatie de 1130 locuitorI,
din cari 183 contribuabilI,
locuind in 322 case. Are
o colA primará de 135.etI i o
bisericA. $e cultivA vie pe o
suprafatA de 18,50 hect., din carI
50 arir nelucrAtoare. Sunt 5o
arif lived cu prunI.
Comerciul se face de 12 persoane.
Odaia-Bursucanul, mofie, in
jud. Tutova, pl. Tirgul, com.
Odaia-Bursucanul, proprietatea
statuld , arendatA Cu 22210 le
anual. Pe aceastA mo0e statul
are o livadA cu aguzi.
Odaia-Bursucanul, padure, in
jud. Tutova, pl. Tirgul, com.
Odaia-Bursucanul, in intindere
de 28 hect., proprietatea statuluI.
Mal e numitA §i La-Odaie.
Odaia - CAlugärului, mo)rie a
statuluT, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, com. Copuzul,
fosa inainte de secularizare, pendinte
de mAnAstirea CAldAruani.
Suprafata moOef e de 850 hect. ;
are i o pAdure in intindere de
130 hect.
Odaia-CAlugaruluI, plidure, pe
mo0a BArAganul, jud. Ialomita,
pl. Borcea, com. Lupani. Are
o suprafatá. de 20 hect., populata
Cu stejar. Este situatA la
2 kil. de calca feratA BucurWi-
Fetq ti.
Odaia-CAlugirului, loc isolat,
la S. de cAtunul RAdulqti, pl.
Most4tea, jud. Ilfov.
°dala Chirului. Ved PortAreasa,
jud. Ilfov.
Odaia-luI-Manolache, sat, pe
mo0a cu acela0 nume, com.
Tuluce§ti, pl. Siretul, jud. Covurluiii,
in partea S.-V. a rqecomunale.
Are 54 fa-
; o coal'a* i o bisericA.
Odaia -lui - Manolache, mofie
particularA, de 500 hect., in jud.
Covurluiti, com. Tuluce§ti, pl.
Siretul.
Odaia-Lupa, mofie particularA,
de 715 hect., in jud. Covurluiti,
pl. Siretul, com. Pechea.
Odaia-Maghistan. Vez! Odaia-
Siliwani, sat, com. BrAteni, pl.
$tefAnqti, jud. Botop.ni.
Odaia-Maria, mofie particularA,
de 2864 hect., in jud. Covurluir',
pl. Siretul, coin. Pechea.
Este un trup din marea mo0e
Pechea, fostA proprietate a ráposatuluT
principe Alexandru Moruzzi.
Odaia-Pancului, numire ce punta
mal inainte comuna i mafia
Contqti, pl. Marginea, jud. Teleorman.
Odaia-Pa§eI, movi M, jud. BrAila,
com. Nazirul, in dreptul vaduluI
lung, dintre viile de pe muchea
Baldovine§ti.
Odaia-PitaruluI. Vez! ampurelul,
pl. Sabarul, jud. Ilfov.
Odaia-Popil, altä numire a satulul
jud. Covurluiti,
pl. Siretul, com. Piscul.
°dala- ProtopopuluI, mofie a
statuluI, in jud. Ialomita, pl.
ampului, com. Lehliul, fostA
pendinte de mAnAstirea Radu-
VodA din Bucure4i.
Odaia-RInghile§ti. Ved Ringhi-
lesti, sat, com. Rtnghilesti, jud.
Botosani.
Odaia-Sili§cani, sat, pe valea
pirluluI Fundoaia, com. BrAteni,
pl. StefAnqti, jud. Boto§ani.
Are o suprafatA de 772 hect.,
cu o populatie de 36 familiT, saa
I18 suflete; 2 iazurl i I moarA
de apA.
Locuitorir posedl : 20 bol si
yac!, lo cal, 20 porcr.
Odaia-SIrbilor, sat, pe mo0a
HulubAtul, in partea de N. a
comuneI Urde0, pl. Mijlocul,
jud. Fälciü, wzat pe dealul
cu acela§I nume, pe o intindere
cam de 720 hect. i cu o populatie
de 13 familif, set 61
suflete.
Odaia-TurculuI, sat, jud. Dimbovita,
pl. Cobia, cAt. comuneI
MAtAsarul. Are o pAdure de
i8000 arli.
Odaia-Vechie, pida, pe mo§ia
CorlAteni, com. cu acelag nume,
pl. Co§ula, jud. Dorohoili.
Odaia-Vlädichii, sat, fAcind parte
din com. rur. TAriceni, pl.
Oltenita, jud. Ilfov. Este situat
la S. de TAriceni, pe malul
drept al bilteI Mosti§tea.
Se intinde pe o suprafatA de
330 hect., Cu o populatie de
385 locuitort
Proprietatea e a locuitorilor,
cae rezervA 30 hect. pentru izlaz.
Are o bisericA, cu hramul Adormirea,
deservita de i preot
si i cintAret ; o baltA.
Comerciul se face de 2 ch.ciu
marl.
Numg.ful vitelor marl e de
423 si al celor micT, de 1122.
mo,rie a statuluI,
pendinte de Mitropolie
Cotroceni, jud. Ilfov. Se aren-

013RENI
deaza. cu 61300 lei anual, impreuna
cu Tariceni - Curltesti,
afara de trupul Cotroceanca,
care s'a vindut de veci, cu dreptul
.pentru arendas si locuitorli
din Faurei (jud. Ialomita) la aaparca
vitelor in balta mosiet.
Oddeni, sat, facind parte din
com. rur. Tutulesti- Gálasesti,
pl. Gállsesti, jud. Arges.
Are o populatie de 120 familif,
sau 6o0 suflete; o biserica,
cu hramul Inaltarea Domnulut,
deservita de i preot
cintaret.
Ocläianca, baltd, pe mosia Suharaul,
com. cu acelasi nume,
pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoid.
°dale (Dealul-), deal, cu o intindere
de 5 kil. 6z6 m.,
zindu-se in directie N.-V. S.-
E., in partea de E'. a comuna
Oncesti, pl. Stanisesti, judetul
Tecucid.
Odàlei (Valea-), vale, jud. Tecuela,
se intinde la E. de satul
Grivita, spre S., pana la °dala-
Calmatuiul, Ruga satul almatuiul.
OciAiei (Virful-), vhf de deal,
jud. Baca/1, pl. Siretul-d.-j , comuna
Páncesti, situat in partea
despre jud. Tecuciti. Pe acest
deal se afla santurt adind, facute,
se zice, pe la ispravitul secolului
XVIII.
Odiile, com. rur., In plaiul Pirscovul,
jud. Buzad, situat pe valea
Muratoarea-Posobestilor, la
5412 kil. de Buzad. Limita sa,
la N., incepe din Dealul-Glodula
(mosia Valea-FintineT)
se 'asá pe Valea-Larga, urca
in piscul Muscelului (com. Trestioara)
si pe la capul MusceluluI,
alaturi de valea 1Vlacri, merge
lu hotarul mosiet Br.aesti,,p qotu
tinuind pe acesi hotar pana la
Gaura-lui-Mocan unde se lasa in
apa Braesti 7 la V., continua in
jos cursul apeI BrIesti (Sariltelul-Balanestilor),
pana. in gura
izvorulut Cioclinul, o la pe izvor
in sus, urca in Virful-
Cioclinulur, apoI pe slemne
drept in virful muntelui Malul-
Breaz, de unde se laza pe la
Piatra-Rosie in gura izvorulut
Piatra-Alba; la S., urca pe plaiul
pana in virful muntelur alma;
la E., incepe din muntele
Dilma si merge pe slemnea lut
pana. in hotarul Negosinel, de
unde se lasa in jos pe Izvorul-
Strimbulut, trece pe la capul
de N. al comuna Scorusesti si
urca. in Dealul-GloduluT.
Suprafata sa e de 2890 hect.,
din care 950 hect, arabile, 496
hect. padure, 364 hect. fineata,
483 hect. izlaz, 30 hect. livezt,
13 hect.. vie si 553 hect. sterp.
Pro prietatI mal insemnate
sunt: Padurea-Valea-Fintinel a
statultii, Valea-Fintinet, °dalle
(particulare) si Odaile-Posobesti
a mosnenilor Posobestl.
Terenul e accidentat, cu dealurt,
acoperite de /Mete aromatice,
de semanaturt si livezI.
Are 3 tirguri anuale: la 23
Aprilie, 29 Iunie si 6 Decembrie.
Cal de comunicatie sunt drumurile
naturale.
Comuna e formata din catunele:
Capul-Satului, Lacul,
Papuci, Piatra-Albá, Scorusesti
si Valea-FintineI.
Are o populatie de 1240 locuitorl,
din cal-1 231 contribuabilI;
3 bisericf, in catunele: Odalle,
Capul-Satulut i Valea-
Mueble, deservite de i preot,
chitare% si 2 paraclisert; 4
circiumt.
Vite sunt: 68 bol, 75 vact,
23 viteT, 4 caT, 7 tepe 4 minjt,
pai
870 or, 21 capre si 79 piara
Stupt sunt 47.
Budgetul com, e de 1470..63
Cpmuna e fondata. de demult.
Cel mai vechiu ca.tun e Valea-
Fintin el; locuitorit ,de act tg aveati
odai, ceva mal la E., unde
mincad vitele. Aceste odal Cu
timpul s'ad transformat in sat
si ad dat nastere Odailor, pe
care Dionisie Fotino if mentioneaza.
In acest catun, probabil,
a fost un vechid schit,
azi biserica, de mir, dar care
pastreaza inca numele de manästire.
N'are inscriptiI.
Odäile(Mänästirea-), cdtun de
resedinta al com. °dalle, ,jud.
Buzau, Cu Ice locuitort si 27
case.
Ocläile (Mirce§ti), atan al com.
Merei, juci. Buzad, cu 220 locuitor1
si 50 case.
Ocläile, sat, facind parte din com,
rur. Jilava-111erlari, pl. Sabarul,
jud. Ilfov. Este situat linga riul
Sabarul. P'aci trece soseaua nationall
Bucuresti-Giurgiu.
Se intinde pe o suprafata de
130 hect., cu o populatie de 224
locuitorT.
Proprietatea e a locuitorilor,
cart cultiva 94 hect. (5 hect.
sterpe i 31 izlaz).
Comerciul se face de I ch.ciumar.
Numarul vitelor mart e de 94
si al celor mici, de 1149.
Ocläile (Podan), sat, facind parte
din com. rur. Ileana-Suliman,
pl. Mostistea, jud. I/fov. Este
situat la S.-V. de Ileana, linga
Valea-lui-II i e.
Se intinde pe o suprafata de
1402 hect., cu o populatie de
263 locuitort.
D-nit Fratt Ghermani ad ,1 t93

°DAME 547 ODOBASCA
hect. i locuitoriT, 209 hect. Pro_
prietariT cultiva 943 hect. (75
hect. sterpe i 175 hect. izlaz).
LocuitoriT cultiva tot terenul.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Haralambie; i hele$tea ; i pod.
Comerciul se face de i cir-.
ciumar.
Numarul vitelor marT e de
469 $1 al celor mid, de 902.
Odäile, sat"' Odäile-lui-Brincoveanu,
sat, factnd parte din
com. rur. Bucoveni, pl. Znagovul,
jud. Ilfov. Cade spre E. de
Buciumeni. Pe la E. trece $oseauanationala
Bucure$ti-Ploe$ti.
Are o populatie de 125 locuitoff.
Satul, impreuna cu Mogo$oaia
si Chitila, are 3507 hect.
Banca Rominier (proprietara foster
proprietatT a PrincipeluT N.
G. Bibescu) are 2820 hect. $i
locuitorif, 687 hect.
Pe mo$ia proprietatel se cultivä
moo hect. (143 hect. izlaz,
1600 hect. padure, restul !Ami
necultivate).
LocuitoriT cultiva 650 hect.
(37 hect. sterpe).
Comerciul se face de i circiu
mar.
Odäile, sat, facind parte din com.
rur. Pucheni-Micf, pl. Crivina,
jud. Prahova.
°dine, deal, situat la N.-E. pe
teritoriul com. Perieti, pl. Siuld.-s.,
jud. Olt. Se intinde intre
Vilceaua-Caselor, la V. $i Vilceaua-ObleguluT,
la E. E acoperit,
pe toata intinderea luT, cu
araturT.
Odäile-de-Sus, lo. irolai, jud.
Ilfov, pl. Dimbovita, com. Cucueti.
Odäile - Posobesti, mofie, jud.
Buzati, com. Odaile, avind 1300
hect., aratuff, fineata, livede
63157. Marcie Dialionar Geogradin Vol. Ir.
215 hect. padurile Mina i Cerbul.
Odäile-Posobesti, mofie, in jud.
Buzati, com. Odaile, proprietatea
mo$nenilor Posobe$t1; are 510
hect. cultivabile i 90 hect. padurile
Dilma i Titirea.
Odäilor (P1riul-),pirisia1, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Bode$ti.PrecisteT ; izvore$te din
dealul cu acelag nume i se
varsa in piriul Cracaul.
Odäita, vedija numire a comuner
Odaia, jud, Teleorman, pe end
o parte dinteinsa se afla in lunca
OltuluT.
Od Alta, movild, situata la S.-E.
in apropiere de catunul
pendinte de com. Berte$tid.-j.,
pl. Balta, jud. Braila.
Odiagasul, pîrh, In jud.
plasa Bistrita-d.-j., com. Valea-
Mare, care se varsa in piriul
Valea-Mare.
Odivoaia, movilli mare, in judetul
Vla$ca, pe proprietatea 0divoaia
; pana aci era hotarul
GiurgiuluT, inainte ca acest domeniti
sa fi fost luat de la TurcT.
Odoba. Vez! Hodoba, vale, jud.
Buzati.
Odobasca, com. rur., in jud.
R.-SArat, pl. Ora$uluT, asezata
pe riul Rimna, in partea de N.
a judetuluT, la 46 kil, spre N.
de ora$ul R. Sarat, $i in partea
de S. a pla.$eT, la 7 kil. spre
S.-V. de com. Cote$ti, re$edinta
plaseT. Comunele invecinate sunt:
Dealul-Lung, la 6 kil.; Lacul-luf-
Baban $i Blidare, la 7 kil.; Bonte$ti,
la ro kil.
Se margine$te la N. cu Bro$teni,
de care se desparte prin
Dealul-NuculuT i Dealul-CuculuT
; la E., cu com. Blidare,
Bonte$ti, Cote$ti, de care se
desparte prin Dealul-Cornitilor
Valea-Circe!; la S., cu Ureche$6,
de care se desparte prin
pirlul Oreavul; la V., cu. Andrea$i,
de care se desparte prin
dealul Petreanul; la S. cu Dealul-
Lung $i Lacul-luT-Baban.
Este o com, din regiunea dealurilor,
$i este brazdata la N.
de dealurile : Piciorul- NuculuT,
al-CuculuT, al-DeleanuluT, Valea-
DraculuT; la E. de dealurile : Cornitelor,
DoruluT, Puturoasa
Poiana-CrestiT; la S. de dealurile:
Poenilor, Alba $1 Tliatul ; la
V. de dealurile:Petreanul $i Taru$ele.
E udata de Rimna prin mijloc,
de la N.-V. la S.-E, ;
de afluentiT sAT : Mahriul, Tinosul,
la N., Valea-Neagra la
V., Ruptura $i Bro$teanul la
S., Oreavul $i Circeiul la E.
MaT are : lacurile Chiritoaia, Cocos,u1
$i Podul-Laculur; i put $1
57 fintinT (3-6 m. adincime).
Catunele call o compun sunt:
Odobasca, re$edinta, la E.; Podul-LaculuT,
la S.-E.; Mahriul,
la N.; Petreanul, la V.
Are o suprafata de 1600 hect.,
din cad: 1400 hect. ale locuitorilor,
800 vatra comuneT, $1,
200 hect. ale proprietAteT particulare.
Are o populatie de 339 famili!,
sari 1425 suflete ; doul bisericT:
una cu hramul Na$terea
Maim' DomnuluT,fondatain 1860
de locuitorT, deservita de
preot i r cintaret, cea-ralta reparata
in 1841 de Panait Costescu,
5i az/ deservita de i preot
$i i cintaret; o $coala mixta,
fondata de locuitorT, condusa de
invatator $1 frecuentata. de 65
elevT.
LocuitoriT poseda :50 plugurl;
373 boT, 230 vacT, ro car, 23
70

ODOBASCA 548 01)011W1
Tepe, 1238 oT, 141 capre, 477
rimatorl.
Comerciul constä in importul
de cereale, coloniale, vestminte
qi in exportul de vite i lemne.
Transportul se face prin statia
Cote0, la 13 kil. spre E. In
com. sunt 13 comerciantf.
Cal de comunicatie sunt drumurile
vecinale: spre Cote#i ;
spre BoteSi, Blidare, Faraoane ;
spre Andrea0, pe l'higa riul
Rima; spre Dealul-Lung, Pláine$ti,
R.-Sarat.
Budgetul comund e la venituri
de 6367 leT, 22 banT, iar
la cheltuell de 5887 lef, 39 banT.
Odobasca, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Ornul, catunul de re§edinta
al comunei Odobasca, a.5ezat
spre E., la poalele dealuluf Poenile.
Are 200 hect. tntindere,
cu o populatie de 180 familiT,
saa 728 suflete, din carf 190
contrib.; o biserica i o coala..
Odobasca, sat, in jud. R.-Särat,
pl. Orapl, catunul comunef Cote§ti,
wzat spre V., linga comuna
Odobasca, careia apartinuse
inainte. Are o suprafata.
de 114 hect., cu o
populatie de 49 familiT, salí 203
suflete, din carT 41 contribuabilT;
o biserica.
Odobeasca, cdtun, in' jud. Teleorman,
pl. TirguluT, com. Dragenei.
Are o populatie de 298
suflete, din carf 61 contribuabill.
Pana la 1885, forma comuna cu
catunul Muti i avea numirea de
Muti-Odobeasca. Prin legea din
7 Februarie 1885, a fost alipit
de comuna DI-Apene'.
Odobeni, vechill sal, in jud. Buzar',
com. Magura ; acum desflintat.
Odobeni, vechie numire a cli-
tunuluiPalaga, jud. Buzaa, com.
Magura.
Odobe§ti, com. rur., jud. Bacla,
pl. Siretul-d.-j., aqezata in valea
riuluf Odobul, la locul de concentrare
a patru districte: Bacari,
Roman, Tutova i Tecucia,
in centrul Moldovel.
Teritoriul comunef este incoajurat
de dea/urY, care o despart
de comunele vecine, afara din
spre com. Berbinceni. Spre jud.
Roman se intinde dealul Baiceni
; spre Sacueni, dealul Baluw1;
spre Marasti, dealurile
Godovanul i Raiul ; spre Obir-
§ia, dealurile Baimacul i Bogdana,
i spre judetul Tutova, dealurile
Tutova, igira i Trestia.
Este formata din 6 catune:
Odobeti, rqedinta, Tigtra, Trestia,
Tisa-Silvestrif, Glodi§oarele
§1 Balupl saa
(La 1803, Udobe0 raze§e§tT
Silvestri rázqeW se gaseati
in jud. Roman, ocolul de jos».
Codrescu, vol. VII, pag.
281 §i 282).
Este scaldata de &tul Odobul,
care curge prin mijlocul
ritoriuluf eT de la S. spre N. i se
?nearca cu Glodi§orul,
Tisa i al-SilvestreT pe stinga.
Se margineste 1a E. cu comunele
Plopana (jud. Tutova)
§i Colone0 (jud. Tecucia); la S.,
Cu comunele MarAO i Obiría;
la V., Cu comunele Secueni
terbenceni, i la N., cu com.
Ciuture0 (jud. Roman).
Are o populatie de 394 familiT,
saa 1569 suflete, din cati
311 contribuabiti; o coall mixta
In satul Odobqti, infiintata la
1864, frecuentata de 30 copiT ;
2 bisericT : una in satul Odobqti
0. a doua in Tisa-SilvestriT,
deservita de r preot i I
cintaret. La Tisa, a fost schit
de calugarl, metoc al manastiref
Dolge4i (jud. Roman).
Dupa legea rurala din '1864,
s'aet dat la 102 locuitorT, 261 Jale
pamint in improprietarire.
Din aceasta comuna i anume
de pe mo0a statuluT Tisa-SilvestriT,
la 1879, s'ali improprietarit
27 insuratef, Cu 54 &Id
pamint in tarina.
Teritoriul com. are o intindere
de 3450 hect.
Proprietarf sunt: Al. Lupncu,
posedincl 432.95 hect.; Eugenia
Sion, 152.61 hect. ; Al. Bogicf,
64.49 hect. ; El. Staraati 35.81
hect.; Ilie Dascalescu, 75.65
hect. si Gh. Nichitache si Ath.
Tirtescu cu partf de mo0e.
Totalul paminturilor de cultura
este de 938.08 hect.
In comund se gAsesc padurile
foioase: Tisa-SilvestriT, Marul.luT-Schin,
Odobe$ti, care ocupa
o suprafata de 713 hect.
Este o moara de abur! pe mo-
§ia statuluf Tisa-Silvestrif.
Viile aa o suprafata de 32.71
hect.
Vite sunt : 115 cal, 1132 vite
marf cornute, 203 porcI.
Budgetul com. e la veniturf
de le! 1967, banT 56 §i la cheltuelT,
de lef 1943, batir 63.
Comuna este strabdtuta de
calea judeteana Bacati-Birlad,
care, de la Sacueni spre Odobe§ti,
pana ese din district, este
neprunduita. Satul
zat pe drumul BirladuluT, era
vestit inainte pentru hotil 'nazi
11 dese.
Distantele : la Bacla, capitala
districtuluT, 24 kiL ; la com. MAr4ti,
8 kil.; la com. Sacueni,
reedinp. p15.01, 6 kif; la com.
Obiqia, 5 kil. ; la com. Berbenceni,
14 kil.
Odobe§b, com. urb., jud, Putna,
resedinta plAsil Girlele, situatA
pe maIul sting al riulul Milcovul,
In partea de S. a judetuluI.
Este inconjuratA de viile ce sor-

ODOBVTr t49 ODOBETTI (TIRGUL.)
meaza vestita.podgori e Odobesti,
renumita prin calitatea i cantitatea
vinurilor ce produce.
Distanta comuna de sub-prefectura
plaseT e de 12 kil.
Altitudinea comuna e de 150
m. d'asupra niveluluT Mari!.
Se compune din catunele : Grozesti,
Odobesti (Tirgul-), unde
e si resedinta comuna, si Vinesesti.
Are o populatie de 1107 famili!,
salí 3594 suflete, din carì
813 contribuabilT, locuind in
954 case; 2 bisericT parohiale,
una cu hramul Nasterea Maicei
DomnuluT si a doua cu hramul
Sf. Cruce si 5 filiale cu hramurile
Intrarea in Biserica., Sf. ImparatT,
Sf. loan Bogoslovul, Sf.
Gheorghe i Sf. Apostolf, toate
in tirgul Odobesti ; z coale, una
de bletT si a doua de fete, frecuentate
de 297 copir.
Budgetul com. e la veniturT
de 107493 la si la cheltuelT, de
131631 ler.
Locuitorif posea : 5 masinT
de treerat (cu manej), 5 de batut
porumb (cu manivela), 24
plugurT de lemn, 33 de fier ; 4
morl de apl.
Vez! Odobesti, podgorie.
Odobeqff, com. rur., jud. Dimbovita,
pl. Bolintinul, situata pe
cimpie, la 4 kil. spre S.-E. de
com. Titu. Prin raionul comuna,
curg piraiele Rastoaca, Suta
si Spalaturile, avind numaT un
pod peste Suta.
Are o populatie de 1500 locuitorl
; o biserica; o sama.
Se invecineste : la E. cu Vacaresti
de Rastoaca, la V. cu
cat. Voinesti, com. Crovul, la N.
cu Cornetul si la S. cu Crovul.
Odobe§ti, sat, jud. Bacan, plasa
Siretul-d.-s., i redinta comuneT
cu acelasT nume, situat pe riul
Odobul. A fost intemeiat de
loan Odob, care a trait pe timpul
luT Stefan-cel-Mare, zice legenda.
Are o populatie de 162 fama%
sati 698 suflete ; o scoala ;
biserica, fácuta de satent la
1864, Cu I preot si 2 cintäretT;
circiuma.
Vite sunt : 59 cal, 566 vite
marl cornute si 129 porcT.
Odobelti, stafie de dr.-d.f., jud.
Putna, pl. Girlele, cAt. Odobesti,
pe unja Focsani-Odobesti, pusa
in circulatie la 22 Sept. 1893.
Se afla la (5.2 kil.) de Patesti,
statia cea maT apropiata.
Inältimea d'asupra niveluT MariT,
de 134.59 m. Venitul acesteT
statiT pe anul 1896 a fosi de
351758 leT, 70 banT.
Odobe§ti, salí (Mägura-Odobeqtilor),
deal, care se ramifica
din poalele muntilor Carpati,
jud. Putna, acoperit in
mare parte cu vif, care formeaza
renumita podgorie Odobesti,
compusa din comunele Odobesti,
Varsatura i Jaristea.
Odobe§ti,. podgorie, in judetul
Putna, plasa Girlele, com. cu
acelasT nume. Reputatia podgoriel,
cistigata inca din timpurile
cele mal vechT, se doreste bunel
credinte cu care proprietaril
vinicultori ají incheiat transactiunile
lor comerciale, atit cu
cumpara toril din tara, cit i cu
ceT din streinatate. Sunt 896
hect. de vil in Odobesti. Inca
de pe timpul Domnulul Canteroir,
vinurile din Odobesti se
bucurati de un mare renume.
Acest principe, in scrierea-1
(Descriptio Moldavi », pune
Odobesti in al 3-lea rind intre
localitatile vinifere mal renumite
din Moldova, considerind ca
mal bun vinul de Cotnari, apoT
cel de Hui.
Odobe§ti, pie:Jure foioasa, jud.
Bacati, pl. Siretul-d.-s., comuna
Odobesti, apartine d-na Eugenia
Sion ; are intindere de 6!
hectare,
Odobe§ti, parohie, jud. Putna,
avind 2 bisericT parohiale, din
carl una cu hramul Sf. Cruce,
si a doua cu hramul Nasterea
Malee! DomnuluT si 5 filiale,
toate situate in Tirgul-Odobesti.
Odobe§ti (TIrgul-), tirg, facind
parte din com. urb. Odobesti,
jud. Putna, situat in partea de
S. a judetuluT, pe malul sting
al MilcovuluT si inconjurat de
vestita podgoria Odobesti, renumita
prin calitatea i cantitatea
vinurilor ce produce.
Distanta tirguluT de capitala
judetuluT e de 12 kil.
Are o populatie de 902 famili!,
salí 3473 suflete, locuind
In 954 case; 2 bisericT parohiale,
din carT una cu hramul Nasterea
Malea Domnului si a doua,
ca hramul Sf. Cruce si 5 filiale,
cu hramurile : Intrarea in bise-
Sf. Imparatl, Sf. loan Bo
goslovul, Sf. Gheorghe si S tiT
Apostoli; o sinagoga ; dota
scoale, una de baetl si a doua
fete, freeuentate de 297 copil ;
un biuroti telegrafo-postal,
intat in 1878, si al caruT venit
pe 1896-97, a fost de le! 17048
banf 92 ; o farmacie.
In anul 1884, s'a instituit adi
societate, cu numele de 4Caritatea»
in scop de bine-facere
ajutoare reciproce.
Budgetul com. e de 63846 la.
Tirg saptaminal se face Martea.
In tirgul Odobesti se afla in
garnizoana o companie a regimentuluT
Putna.
Alimentarea orasuluT se face
tot prin primitivele cismele si,
la neajungerT, din riul Milcovul.

ODOBOAIA 650 toGLANIDEWI
Industria si comerciul se practica
de 129 persoane.
IVIeseriasl sunt: 3o fierarT, 12
rotarl, 20 dogarr, 16 cizmaff,
4 moran, 21 cruitorrj I pietrar,
50 carausl.
Sunt II ' restaurante si 55 fabrice
de rachiti.
Odobesti se bucura de o mare
vechime. Grigorie Urechie II
pomeneste lusa sub anul 1475,
vorbind de canalul tras de tefan-cel-Mare
din Milcov si care
inconjura acest tirg.
In anul 1686, un anume Mo
toc din Odobesti, incepe construirea
manastirer Mira, dar
n'o ispraveste, ramiind in sarcina
principelur Constantin Cantemir,
savirsirea acester lucran.
La 1689, satenir din Odobesti
vind ocinele lor Id Constantin
Cantemir, care le face
danie manastirer Mira.
In anul 1716, cAtanele nemtestr
de sub conducerea lur
Frenta (Ferenz), sunt lovite t'ara
de veste, de oastea moldoveneasca
unita cu TatariT, la Odobesti.
Parte din ele sunt imprastiate,
parte omorite (Nic. Muste,
(Let.», 1112, pag. 65).
O parte din Odobesti apartinca
alta data visterniculur Dan.
Familia Burada se trage de
aci din razesT.
Niste Vasilir an avut vil pe
ad, dar le an vindut.
Familia Nacu se trage de aci;
unul Ion Nacu a fost peste 30
de anT zapcin peste ocolul Milcovului-d.-s.
Familia Faur, razaseasca, isr
are ad obirsia, de asemenea
si familia Pamfilie; un Pa.mfilin
Popa a fost rinduit ca pristav
asupra viilor, ce le-al avut Mihal-Voda
Sturdza la Odobesti.
Odoboaia, luna, In jud. Buzan,
com. Lopatari, la poalele mun-
telur Furtil-Mic, in,tre Izvorul-Opril
si Izvorul-Furulur.
Odobul, pirifi, care udA coltul
N.E. al judetulur Bacan, verpuind
prin com. Odobesti, unde
se !nearcä cu piriTasele : Glodisoarele,
Tisa si Silvestri pe stinga,
apol prin com. Berbinceni
si prin judetul Roman unde ti
are confluenta cu Siretul, la CAlinesti.
De la satul Balusul si
pana la Calinesti (jud. Roman)
pe o lungime de 30 kil., curge
direct spre N., lucru foarte exceptional
pentra apele noastre,
care aproape toate an directia
de la N.N. spre S.-E.
Odoscheni. Vezi satul Dirmoxa,
jud. Suceava.
Odoleni, sat, pendinte de com.
rur. Melinesti, plasa Amaradia,
jud. Dolj. E situat la I kil. S.-V.
de Melinesti si e strabatut de
dealurr, prelungirr ale dealurilor
Chicoralul si Fratostita.
Are o populatie de 67 familiT,
san 287 suflete, locuind in 65
case ; o biserica parohiala, de
lemn, cu hramul S-O! Voevozr,
deservita de un preot paroh si
un cintAret.
Satul e legat de Melinesti printr'
o osea vecinala.
Odoleni, deal, in jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Melinesti, pe
care este situata comuna.
Odoleni, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Melinesti,
pe care sunt cete de mosnenl.
Are pAdure pe clima.
Oeiti, com. rur., pe apa Argesulur,
jud. Arges, plaiul Lovistea,
la si kil. de com. rur. uici,
resedinta subprefecturel, si la
46 kil. de Pitesti. Se compune
din satele : Oesti-Paminteni si
Oesti-Ungureni, avind peste tot
567 locuitorl si dota biserid.
Locuitorir lucreaza lemnarie,
sindrila, ita doage, etc.
Budgetal com, e de 1853 ler
la veniturr si de 1526 ler la cheltuelT.
Vite sunt I 301 bol si yac!,
56 cal, x zoo or, 50 capre si 64
rimatorl.
Oe§ti-Pärnintenl, sat, pe apa
Argesulur, jud. Arges, pl. Lovistea,
facind parte din com.
rur. Oesti.
Are o populatie dc 467 suflete
; o biserica vechie, cu hramul
Sf. Nicolae, deservita de 1
preot si un cintAret.
Oeqti-UngurenI, sat, pe apa Argesulur,
jud. Arges, pl. Lovistea,
pendinte de com. rur. Oesti.
Are o populatie de 300 suflete;
o biserica vechre, cu liramul
S-ti! IngerT, deservita de dor
preotr i un cintgret.
Oful, deal, in partea de N. a
com. Dazga, pl. Podoleni, jud.
Falcin. Virful lui se numeste
DoT-Lef.
Ogarul, trup de ptIdure, in jud.
Vlasca, pl. Cilnistea, com. Tangirul,
pe proprietatea statulur
Tangirul, care se numeste Tangtrul
- Ogarul, in suprafata de
4000 hect. ; depinde de ocolul
silvic Ghimpati,
Oga§ul- Mänfistirel, pirig, in
locul unde a fost manastire,
com. rur. Ilovatul, plaiul Cerna,
jud. Mehedinti.
Ogeloaia, mdgurti si puna trigonometric
de observatie, la N.-V.
de Negoiul, pl. Bailesti, jud. Dolj.
Oglinde§ti. Vez! Borcesti, jud.
Suceava,

OGLINZI 551, OGLINZ1
Oglinzi, sat, tn jud. Neamtu, pl.
de Sus-Mijlocul, com. Rauce§ti,
situat in apropierea TirguluI-
Neamtul, pe ;ralea piriuluI R4ca
§i in drumul oseleT judetene
Neamtul-Fdlticeni, la 5 kil. spre
tirgul Neamtul.
Are o suprafata de 736 hect.
so arlI (515 fald), cu o populatie
de 41 familil.
Locuitorif se ocupa cu agricultura,
crqterea vitelor i comerciul
speculind produsele lor
mar cu deosebire vara vizitatorilor
ce vin in localitate pentru
baI rqinerale.
Origina acestuI sat este foarte
vechie. lata ce gasim inteun
document din 1646:
Se ubo b.z (iatä decl eil) Nistor Batkte
i cneaghinea mofa (i princesa mea)
Ileana fica Dochid nepoatä. Mihäilescului,
scriem f't märturisim Cu aceastä scrisoare
a noastri de nime nevoiti, nice
asupriff, ce de a noasträ bunii voe am
vIndut a noastri dreaptä ocinä i mo§ie
giumätate de sat de Oglinzi ce este in
tinutul NeamtuluI, din vatra satuluI
din clrap i din api i din finge si
din tot venitul ce se va sine pre acea
giumätate de sat, aceea am vindut dumisal°
lui Ghiorghie Roca ce ají fost
Visternic drept o sutil de stupl pretuind
drept o sutä de lel, i ne-ad ficut dumnealuI
plata deplin dinaintea dumisale
ll'utului: ce ad fost logofät i Constantin
Ciogoli Vornicul de gloati i Buta vornicul
de gloatii i Ursul vornicul Gli-
gore Pilipochie vornicul i Todera.ro
ce a fost vornic i mulff vornicl de
folos din curtea Mida sale domnu
nostru, i eii Vasile Corlätescul am scris
cite acest adevärat zapis am fost
In tocmeala lor ca si se tie.
Az Täutul biv logofát.
Nestor Baltysta cu lit, latine).
U. las vlto 7154 Oct. 8.
Buta vornic Az Ursul vornic
Az ToderaFo biv vornic
La 7074 (1566), un oare-care
tefan, poredit Mizga, a fost,
se zice, batut aci de catre Alexandru
Lapu§neanu.
Oglinzi. VezI Brusturi-NeamtuluI,
sat, in jud. Suceava ;
inainte, impreuna cu satul Brusturi-RAze0,
facea parte din jud.
Neamtu.
Oglinzi, stafiune balneard, aproape
de Tirgul-Neamtu, jud.
Neamtu. Long. E. Gr. 26°.21';
lat. N. 47°,12'. Sunt aci trd izvoare
cu ape minerale särate,
cunoscute sub denumirea de Slatina
i anume
Izvorul cel mal departat
de Tirgul-Neamtu, este in padure,
in sus de o poiana numita
Poiana-Dascalita. Locuitorii
numesc apa aceasta Apa-Puturoasa
; izvorul se afil la o altitudine
de 350 metri.
Apa este turbure, cu un miros
de hidrogen sulfurat, foarte
pronuntat, de unde i numirea-I
de apa puturoasa ; la gust este
foarte sarata; contine gaze.
Al doilea izvor, nu departe
de cel d'india, este in localitatea
numita. tot Slatina, pe Piriul-SArat,
la o inaltime de 340 m.
Apa este sarata i prin eva
porare da un depozit considerabil
de sare ; este limpede
nu are miros de hidrogen sulfurat
; temperatura: 12° C.
Al treilea izvor este acel
al apd cunoscuta sub denumirea
de Apa-minerala-de-la-Oglinzi.
Este cunoscut de totI localniciI
i este cel maT aproape de
ora, la spatele TirguluI-Neamtu,
pe dealul numit Curugea. Localitatea
se numete Curugeain
- fata-SlatineI. Apa este limpede,
incolora, cu un miros puin
pronuntat de hidrogen sulfurat
; prezintá un gust foarte
sarat §i prin evaporare asa un
deposit de sare.
Izvoarele sunt proprietatea
com. Neamtul, care le i exploateaza.
'Se afla la Oglinzi un otel
cu Inal multe camere i o instalatie
moderna pentru baI. Otelul
e inconjurat de padurI frumoase.
Apa e captata. Debit suficient
pentru 300 bal zilnic.
Apele de la izvoarele a i b,
ad fost analizate de d-lPoni. Densitatea
este de 1,1889 la 210 C.
Temperatura apeI din fintina,
luata la o adincime de un metru
sub nivel, este 120,4 C., temperatura
exterioara fiind de 230,4 C.
lata rezultatele analizeI calculate
pentru woo grame de apa :
Clorura de sodia . 252,7194
Bromura de magnezia . 0,0309
Iodura de magnezia . urme
Sulfat de sodia . 1,2229
Sulfat de potasia . 1,2815
Sulfat de calda .
3,0217
Carbonat de calcia . . 0,0752
Carbonat de litia
Carbonat de fíen
. .
.
0,0042
opoi6
Fosfat de aluminita . . 0,0007
Borat de magnezia . 0,0006
Anhidrita silicica .o,0067
Suma subst. fixe 259,4479
Anhid. carb. in bicarb. 0,0482
Anhid. carb. libera 0,1485
Comparind analiza apelor de
la Oglinzi a dita P. Poni, cu
analiza apelor de la Reichenhall,
atit de cunoscute noul, prin faptul
ca. un numar insemnat de
RominI merg la Reichenhall,
constatam urmatoarele
Relchenhall. OgIluzi
Anal. Buchner Anal. Poni
Clor. de sod 224,36 252,7194
Clor. de mag. 1,800
Br. de mag. 0,030 0,0309
Iod, de mag. - urme
Sulf. de Sodia 2,000
Sulf de potas. 0,6zi
Sulf. de mag.
1,2229
1,2815
1,0825
Sulf, de calda 4,159 3,0217
Carb. de calcita' 0,1010
Carb. de litia -
0,0752
0,0042
Carb. de fer 0,0007
Fosf. de alum. -
Borat de mag. -
04062
0,0007
0,0006
Anhidr. silicica 0,010
0,0067
Suma sub. fixe 233,00 269,4479
Anhid. carb. in bicarb. 0,0482
Anhid. carb. libera 0,1485

.0GL1NZI 552 OGRAZILE
Din acest tabloü... se vede cl
apele minerale de la Oglinzi
sunt superioare celor de la Reichenhall,
cAcI afarl de clorurA
de magnezia, sulfat de soditl si
sulfat de calda, toate cele-talte
sáruri sunt in cantitAti maI marI
In apele de la Oglinzi.
BAile de la Oglinzi sunt eficace
contra : scrofulelor, rachitismului,
in boalele uterine, boalele
pielef, ca eczeme, prurigo, etc.
In 1896, ati fost vizitate de
173 bolnavi ; in 1897, de 217.
Oglinzi, deal, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. RAucesti;
se aflA in prelungirea dealurilor
Neamtul, Plesa si ram.
Hälauca din jud. Suceava.
Oglinzi, pddure, In jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. RAucesti;
are o Intindere de 384
pogoane, cuprinzindu-se i acele
din RAucesti ; este proprietatea
statuluT.
Oglinzi, pddure, jud. Neamtu, pe
hotarul j ud. despre jud. Suceava;
are o intindere de 1285 pogoane,
in care se cuprind si
acele de pe mosia Grosi.
Ogoarele, catun, In jud. Putna,
pl. Vrancea, com. Nistoresti,
situat pe malul piriuluI Ndruja
si sub poaleIe dealulul cu acelas!
nume.
Are o populatie de 160 suflete,
locuind in 31 case.
Ogoarele, deal, in jud. Gorj, pl.
Amaradia, com. Albeni, ramificatie
din Dealul-Muerei; formeazA
tArmul drept al CilniculuI
si pe o oare-care intindere
malul sting al Gilortulur, in care
se si terminA.
Ogoarele, deal, com. Runcul,
plaiul Vulcan, jud. Gorj, spre
N. eomunei; pe i sunt sAdite
viile locultorilor.
Ogori, deal, la N.-V. de com.
LAicAi-Runceasa, pl. Argeselul,
jud. Musca. Virful sla poara
acelasr mime. Este ripos i acoperit
cu pAdure i tufAris.
Ograda, com. rur, in jud. lalomita,
pl. Ialomita-Balta, situatá.
pe partea stingl a dula
Ialomita, intre comunele Bucul
TindArei, la 63 kil. de CAcapitala
districtulul.
Teritoriul comuna, in supra-.
,fatd de 6450 hect, din mil
185 hect. pAdure 180 hect.
teren bAltos, coprinde trei
Ograda, de 1450 hect., Dimieni,
de 50o hect., proprietAV
particulare Buciumeni-FrAtilesti,
proprietate a statuld, de
4500 hect., pendin te de bisericilc
Sdrindar i Sf. Saya din Bucuresti.
DupA legea rurall din 1864,
sunt improprietAriti pe mosie
129 locuitorl; neimproprietAritl
mal sunt 78.
Teritoriul comuna este udat
de dul Ialomita si de lacurile :
Ograda i Strachina.
Se compune din satele ()grada
i Dimieni si din cAtunul
SArindAreanu, cu resedinta primAriei
si a judecAtorieT comunale
in satul Ograda.
Are o populatie de -227 fasai1
945 suflete, din carI
164 contribuabili; o suma mixtA
frecuentatA de 32 elevi si 8 eleve;
dou1 bisericr, deservite de doI
preoti i patru dasc5.1I.
Locuitorii posea.: 357 cal;
260 bol, 2710 oi, 3 asinI si
405 porci.
Budgetul comunel e la venituri
de 2793 leT si la cheltuell,
de 2771 leI.
Ograda, sat, in jud.
pl. Ialomita-Balta, pendinte de cc),
muna Cu acelasInume, situat pe
tArmul sting l riulul Ialomita ;
spre E. si. N. se intinde Q micd
vale in care este lacul Ograda.
Ad i este resedinta primaria
si a judecAtorier comunale.
Are. o populatie de 96 familif;
§coall primará mixta,
condusá de un invAtátor ; o
bisericl, deservitl de un preot
dor cIntAretI.
Locuitorif poseda : 233 cal,
215 bol, 2500 or, 3 asini si 255
porci.
Ograda, deal, in jud. Gorj, plaiul
Novaci, com. Polovraci, situat
futre dealurile Runcul i Porcut,
pe partea sena a Oltetului.
Ograda, lac, in jud. Ialornita, pl.
Ialomita-Balta, situat spre N. si
in apropiere de satul Ograda.
Ogrfizelel (Pirlul-), phig, izvoreste
de la locul numit Dintre-
Poenl i Dealul-cel-Mare, la N. de
com. Stilpeni, pl. Riurile, jud.
Muscel; udA proprietAtile ;1-lor
Petre Venetopol, Sache Durnitrescu,
Stilpeanu, d-nei Elena
Serafopol, si se vars1 In Riul-
Tirgulul; pe malul sting, In raionul
comuner Stilpeni.
Ogräzelele, valcea, ce izvoreste
din com. Genuneni, pl. Oltuld.-s.,
jud. VAlcea, si se varsA
In riul Bistrita, tot pe teritoriul
acestel comune.
Ogräzelele-Mari, palana, jud.
Vilcea, plaiul Horezul, com. Folesti-d.-s.
Ogrfizeni, comuna. VezT Talpa-
Ogrezenif jud. Vlasca.
Ogräzile, cdtun al com. Monteo.
rul, jud. BuzAti, Cu 3 LO Jocuitorl
si 41 case.

()ORA ZI LE* 353 OOREZENI
°grazne, ntofie, in jud. Buzati,
com. Monteorul, cam de 600
hect, incorporata acum cu Monteorul
sati Hagi-Moscu.
Ograzilor (Valea-), vale, in jud.
Gorj, com. Cirligei; incepe de la
E, de Balcepti pi Perepti; prin ea
se scurge torentul cu acelapi
nume ce se varsa in apa Galbenul
(Baia-de-Fer), futre catunele
Perepti i Balcepti.
Ogräzul, tnahala, -facind parte
din com. rur. Petrari-d.-s., pl.
Ocolul, jud. Valcea.
Ogretinul, com. rur, jud. Prahoya,
plaiul Teleajenul, la 39
kil. de Ploepti, capitala judetului.
Pana la anul 1877, a fost unita
cu com. Rincezi. Este situata
pe ambele maluri ale girlei Ogretinul
pi la poalele dealurilor
Plopisul i Coasta, la 40 kil.
de capitala judetului pi la
kil, de a plaiului.
N'are niel un catun alipit
Are o populatie de 142 familiT,
san 720 suflete, din carT
135 contribuabili, locuind in 190
case.
Biserica, care serva i pentru
locuitorir din com, Catunul, s'a
fondat in anul 1817, pi are urmatoarea
inscriptie :
eAceastä sfinti j Dumnezeeascii bisericii
s'a ridicat 1ntru cinstea i slava
sf. Dimitrie si a CuvioaseI Paraschiva ;
s'aii ridicat In zilele Domnului nostru
loan Caragea Voevod, fiind Episcop
Kirio Kirio Costande i s'ati ridicat de
robil lul Dumnezed Radu Negustorul
Ogretin §i de Stana, sopa dumnealuI
Radu, Maria, sopa Negustorulta Ciirbuneanu
cu tot "teamul lor t Popa MihaI
co tot neamul, Leat 1817.
Biserica e deservita de un
preot.
Are o pcoala infiintata la 1886,
frecuentata de 87 copii.
LocuitoriT din cOMM)g se ocupa
cu pomicultura, fabricarea
tuicii, fabricarea caramideT, crepterca
vitelor, lemnaria, dulgheria,
zidaria i cizmaria. Produsul
muncei II desfac la Bucurepti
Ploepti.
-c In raionul comunel, pe apa
Ogretinul, sunt 2 dota mori de
macinat griii i porumb.
LocuitoriT sunt mopnenT ; 56
improprietar' it la 1864 pe
mopia mosnenilor. ET posea':
13 caT pi Tepe, i6o vacT, 6 bivoli,
6o capre, 500 of pi zoo
porci.
Toata comuna se intinde pe
o suprafata de 1250 hect.
Tujca se fabrica in comuna
cam la 4000 decal. anual.
StupT cu albine sunt 60.
Se gasesc multi merf, perT,
duzi, cirepT pi luid.
Comerciul se exercita de 5
circiumari.
Budgetul com, e la venituri
de 3296 lei, pi la cheltuelf, de
2221.75 lef.
Prin centrul com, trece poseaua
judeteana ce merge spre
N. la com. Rincezi i spre S.
la Drajna-d.-j. O alta posea vecinala
merge spre Drajna d.-s.
E brazdata de dealurile : Mircea,
Leurdeanul, Virful-Cornului
i Virful-Ropu, acoperite cu
'Apune i padure.
esuri sunt : Bupa, Podul-lui-
Vlad, Poiana-PAruluT,
al-CalineT, al-Seciului,
al-Caparief, al-Calaghiei,
al-SecatureT, ireada i Pirloagele,
toate situate in partea de
V. a comunei.
Val sunt : Purcaretul, Ogretinul,
Trestia, a-Dragomirei, a-Podului,
Calugareasca, Valea-Rece,
Valea-Mare i Cheabali.
Se marginepte cu comunele :
Drajna-de-sus, Cerapul pi Rincezi.
Numele de Ogretinul se crede
ca s'a format din cuvintele
o gradilla», pentru cA impre-
jurul girleI Ogretinul, pana la
soTgintea el, a fost grAdina principala
a castruluf Gradiptea
mal pe urma a primilor mopneni
Drajneni, carl ad posedat
teritoriul comuneT Ogretinul,
care s'a infiintat mal tirzin de
Dragomir Comisul, fratele lui
Stan Sutapul, ambii din neamul
Pinteptilor din Drajna.
Ogretinul, gîrlT, jud. Prahova ;
izvorepte din muntele Leurdeanul
; 'curge de la N. spre S.,
apoi de la N.-E. spre S.-V., prin
com. Ogretinul, printre Drajnad.-s.
i Catunul, pi se varsá in
apa Drajna, in raionul comuneT
Drajna-d.-s., la Moara-Bolineptilor.
Face, in cursul säü, zigzaguri,
la Reveicul i Stan-Cioc.
Ogrezeni, com. rur., pl. Sabarul,
jud. Ilfov, situata la V. de
Bucurepti, pe maiul drept al
riului Arges, la 29 kil. de Bucurepti.
Pana la anul 188o, acest sat
forma o com. cu cat. Balapoeni,
Hobaia i Bolovanul; lar de la
aceasta data repartizindu-se, a
ramas a se administra singur
sub numele de Ogrezeni.
Se intinde pe o suprafata de
1686 hect., cu o populatie de
1475 suflete, din cazi 272 Contribuabilr,
locuind in 304 case.
Statului apartin 1000 hect. pi
locuitorilor 686 hect.
Statul cultiva prin arendapiT
sal 925 hect. (74 izlaz, I vie).
Locuitorii cultiva 606 hect. (32
sterpe, 48 vie).
Are o biserica, cu hramul Adormirea,
deservita de 2 preoti
2 cintareti ; I pcoalA mixta,
frecuentata de 12 copii.
nudgetul comunei e la veninituri
de 4287 leT, lar la cheltuelT,
de 4276 leT.
Vite sunt : 219 caT si Tepe,
12 armasari, 337 boT, 353 vaei

OGREZENI 554 011ABA
viteT, 26 taurf, 12 bivoll
bivolite, 21 capre, 217 porci,
841 ot.
LocuitoriT posedA : 136 plugurl
: 88 Cu bol, 48 Cu cal.; 244
care CU cdrute ; 149 cu bol, 95
Cu. cal.
ImproprietAritT sunt 194 locuitort
; neimproprietAritl mal
sunt 146.
Comerciul se face de 6 circiumart.
AceastA comunA dateazA cam
de la 1806 si se numea Vitatori,
pentru-cA eel 8 locuitorf,
earl s'aa stabilit întîiü ad, se
ocupaii Cu vInAtoarea prin pl.
durile cele intinse ale loculur.
Mal tirzia, inmultindu-se, icepura
O. se ocupe cu cultura
pomilor fructiferl, cu deosebire
pruni (avind ogrAzI de prunT)
purtind numele de OgrAzi
mat firzia OgrAzOni i Ogrezeni,
numele actual.
Ogrezeni, mo,sie a statulut, pendinte
de mAnAstirea Mihaia-VodA,
jud. Ilfov, arendatA anual
Cu 35700 let.
Ogrezeni, pddure a statuluT, jud.
Ilfov, pl. Sabarul, in intindere
de 308 hect., formatA din trupurile
Mihaia-VodA (15o hect.),
Balasoeni (150 hect.) si TiOnia
(8 hect.).
Ogrinul, ruinele unuì sat, jud.
Dolj, pl. jiul-d.-j., com. Grindeni,
lingO care este o frumoasA fintinA.
Ogurluiul, pirta, In jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com.
rur. Parchesul; la nastere din
poalele de N.-V. ale pAdurosuluT
deal Comoara ; se indreaptO spre
N., avind o directie gener.all
la S.-V. spre N.-E. ; brAzdeazA
partea de N. a plAsil i pe cea
centralA a comunel ; cursul sla
desclie un seruicerc cu tutor-
sAttlra spre satul Parchesul,
multe cotiturl ; curge ..mal numat
prin pOdurT, L dupA ce
trece pe la V. de satul Parchesul,
se vars1 in balta, Parchesul,
strAbAtind un stuf mocirlos ;
cursul sAa are o lungime de
vre-o 3 kik ; malurile sale sunt
cam stincoase, i acoperite cu
pOdurl si muschia ; pe valea tul
merge drumul vecinal Nicolitelul-
Parchesul.
Ohaba, com. rur., jud. Gorj, pl.
jiuluf, in partea despre N. a
conl. Borlscul.
E situatA parte pe vale si
parte pe deal, In partea dreaptà
a riulut jiltul, pe o suprafatA de
3290 hect., din cart 2000 hect.
pAdure mare, moo hect. arabile,
finete i pAsune, proprietate
a d-lut C. SAvoin; lar 290
hect., din earl 12 hect. vil
23 hect. livezi de prunt ale
locuitorilor.
Are o populatie de .208 fasaa
68o suflete, din cart
143 contribuabilT; i mall, infiintatA
la anul 1886 si frecuentatA
de 35 elevt; i bisericA de
lemn, flcutA de locuitort pe la
anul 1739, deservitA de i preot
si 2 cintáretl; I moarà de aburl,
a d-luT C. SAvoia ; I cll.ciumA
; 2 puturt si 4 fintint.
Locuitorit posedl: 30 plu-
60 care cu bol, 3 cArute
CU bol, 3 arute Cu cal; 435
vite marl cornute, 43 cal, 178
cif i 199 rimAtorl ; 42 stupl.
Budgetul comuneT e la veniturf
de 1855 lef, 07 bard, lar la
cheltuelt, de 1526 let, 27 haul.
Comunicatia se face printeo
sosea comunalA, care vine de fa
comuna BorAscul i strAbate Ohaba,
indreptindu-se spre com.
Bolbosul.
Dealurl mal insemnate sunt:
Ohaba, Menti i Dealul-Racilor,
printre care se formeazA vAile
Orsa, Itvorul, Valea-lul-Adam,
Chitoful, etc.
Ohaba, com. rur., In partea despre
5.-17. a plaiulut Novaci la
S. com. Musetesti, luck- Gorj,
situatA parte pe Talea Amaradiet
si parte pe dealurT. E formatA
din 3 atune Ohaba, unde
e si resedinta Bliçiani, i Sirbesti,
care inainte de 1875 fAcea
parte din com. Modeni.
Suprafata com. e de 800 hect.,
din care 190 hect. arabile, 335
hect. finete, 256 hect. pAdure,
izlaz, pomet si vie si 19 hect.
vatra satuld si a cimitiruluf.
Are o populatie de 150 familit,
saa 500 suflete, din cart
izo contribuabili ; i coa1ä, infiintatA
la 1882 si frecuentatl
de 40 elevl; 2 biserict, construite
de locuitorl, una In 1805, iar a
doua in 1830, deservite de 2
preotf, 4 cintAretT si I paracliser.
LocuitoriT posedA : 19 plugurl,
43 care cu bol ; 260 vite marT
cornute, 780 oT, ii cat, 70 rimItoril
33 stupf cu albine.
Budgetul com. e la veniturl
de let 1034 haul 55,1ar la cheltuelt,
de let woo, bant 40.
Comuna este udatA de piriul
Amaradia.
Comunicatia se face prin soseaua
vecinalA, care vine de la
Glodeni. Mal este un drum ordinar
ce trece peste dealul Larga
si se indreaptl spre com.
Turbati.
In comunl sune 2 puturl si
II fluent'.
Dealurf mal insemnate sunt:
DealuI Lazurile, plantat Cu vil,
care produc un vin de o bunA
calitate i cu pomt roditort ;
dealul Ohaba i dealul Sirbesti.
E strAbdtutA de valea Ohaba.
Ohaba, edtun de resedintA al commie
Ohaba, ¡ud. GOrj, plaiul

OHABA 555 OITUZUL
Novaci, situat pe valea AmaradieT,
pe loe ses.
Are o suprafata de 250 hect.,
din carT 80 hect. arabile, Ioo
hect. finete, 6z hect. padure $1
izlaz si 8 hect. vatra satuluT,
cu o pop.ulatie de TO2 familiT;
saa 315 suflete, din carl 75 contribuabilI.
Locuitoril posea : 7 plugurT,
20 ca.re cu bol; 109 vite marT
cornute, 4 cal, 300 oT, 30 fimatorT
; TO stupT cu albine.
Se maT gaseste in catun
put $i 2 fintinT.
Ohaba, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Bodae$ti, situat pe
dealul Frato$tita, la 3 kil. N.-V.
de Bodae$ti, unde este re$edinta
co muneT.
Are o populatie de 639 suflete,
locuind in 139 case ; o biserica,
cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
fondata de locuitorT
in 1843.
CopliT din sat urmeaza la $coala
mixta din com. Bodae$ti, ce
este la i kil.
Comunicatia se face prin $oseaua
vecinala, care o pune in
legatura la S.-E. cu Bodae$ti,
catunul de re$edintd.
Ohaba, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Clo$ani, com. rur. Vidimire$ti,
avind 117 case.
Ohaba, deal, in com. rur. Menti-din-Dos,
pl. Motrul-d.-j., jud.
Mehedinti.
Ohaba, mo,cie particulara, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Bodae$ti.
Ohaba, pddure, in jud. Mehedinti,
plaiul Clo$ani, pe teritoriul
satuluT Ohaba.
Ohaba, vale, se intinde din spre
V., din jud. Mehedinti, de la
68617, Morolo Diclionar Geografic. Vol. IV.
com. Costeni $1 se termina la
extremitatea E. a com. Ohaba,
jud. Gorj, pl. JiuluT ; pe aceasta
vale este situatä partea despre
S. a comuneT.
Oile§ti, ciltun, al com. Beceni,
jud. Buzar', cu 40 locuitorT
9 case.
Oilor (Dealul-), deal, situat in
mijlocul com. Cermege$ti, pl.
Cerna-d.-s., jud. Vilcea, $i pe
care se aflá piscul Magura.
Oilor (Drumul-), drum, formind
limita filtre jud. Ilfov i Ialomita ;
incepe de la cat. DrAgoe$ti-d.-s.
(plasa Mosti$tea) si duce pana
la balta Mosti$tea.
Oilor (Movila-), movild, intre
comunele Urzica i Vadastrita,
pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati
; face parte dintr'un $ir de
magure, ce merge de la V. spre
E., in directie paralela. cu cursul
D un Ara.
Oilor (Valea-), vale, pe teritoriul
satuluT One$ti, com. ipotele,
pl. Bahluiul, jud. Ia$i.
Oinacul, com. rur., in jud. Vla$ca,
pl. Marginea, situata pe Domeniul
GiurgiuluT, la 6 kit, de acest
oras, spre N., $i la 14 kil.
de Stäne$ti, re$edinta pla.$eT. In
vechime se numea Cidirgiul.
Are o populatie de t000 suflete,
din carT 239 contribuabilT;
o $coald, frecuentata de 51 copiT
; o biserica, cu hramul Adormirea
MaiceT DomnuluI, facutá
de locuitorT $1 deservita de
preot i i cintaret. Constitue cu
cat. Brani$tea parohia Oinacul.
In 1864, s'a dat la 181 locuitorT,
fo$tI claca$T, suprafata de
726 hect. In 1882, s'a mal dat,
la 31 insurater, o suprafata. de
175 hect.
Intinderea locurilor ce prisose$te
peste cele aratate mal sus
apartine domeniuluT Giurgiul. A.
renda anuala se face pe intregul
domenia.
Budgetul com. e la veniturT
de 9107 leT $i la cheltuelT, de
4935 lel.
Oine§ti, nume de sat v echa Vez!
Pau$e$ti, sat, com. Pau$e$ti, pl.
Cirligatura, jud. Ia$i.
Oine§ti, saa taz.
Vez! PAu$e$ti, sat, pl. Cirligatura,
jud. 14.
Oituzul, masiv muntos, in jud.
Baca, pl. Trotu$ul, cuprins intre
riurile Uzul, Trotu$ul, 01tuzul
$i Piriul - Negru. Culmea
principala are directiunea de la
N. la S., din tarmul UzuluT, pana
in muntele Mu$atul, la sorgintea
OituzuluI.
Virfurile mal principale sunt :
Dealul-Mare, Farca, Nemira-Mica,
Tiganca, *andrul-Mic, Sandrul-Mare,
Vapa (Transilvania),
Tarnita $i Mu$atul. E taiat de
Pasul-OituzuluT (853 m.). Ramurile
care pleaca din acest masiv
sunt : spre E.: Culmea-DoftaneT,
ce pleaca din virful Farca $i
desparte piraiele tributare PiriuluT-Negru
de acelea ale DoftaneT-MicT.
Aceasta culme se intinde
pana in satul Doftana.
Culmea-Slaniculul, ce pleacä din
muntele Vapa (134 m.), merge
printre Slanicul i Doftana-Mare
$i se prelunge$te pana la T'irgul-Ocna.
E bogata in sorginte
minerala, Culmea-OituzuluT propria
zisa. Spre V.: din virful
andrul-Mare pleaca Culmea-Magheru$uluT,
care apoT se indrepteaza
spre N. sub numele de
Culmea - CapostanuluT (Transilvania)
pana in Uzul, de unde
Incep Muntil - CiculuT (Transilvania).
71

OITUZUL 656 4:ILAcuLtrl (DRUMUL9
Oitu;u1, plaifi, in jud. Putna, futre
riul Trotustil $1. 04111 $usith.
Oituzul, ria, in jud. Bacgi,
Trotusul ; izvoreste din muntele
Musatul (Transilvania); eurge de
la S. la N., printre Culmea-Bretcanilor
si a LipseT tjud. Puma),
pana la frontiera, la pasul 01tuzul,
de unde are directia generará
spre E. pana la confluenta
sa cu Trotusul la Conestai;
uda satele Poiana-Sarata (Transilvania),
Hirja, Ferastraul, Grozesti,
Bogdanesti í Onesti ; se
ingroasa pe dreapta cu Maciucasul,
Piriul - MoreT, Piriul-ChinuluT,
Ciocanul, Nistorul, Piriul-
ChiveT, Manasca, Lezuntul, care
uda. Huta, Sarata, Bâlcohil, Balica
si Manciucul ; lar pe stinga
se incarca cu Cernica, care da
in Oituzul la Poiana-Sarata., Piriul
- PopiT, Fesca Fesca-
Mare, Puscasul, Piriul-HotuluT,
Sarosul, Iordacatul, Hetmanul,
Bahna, care udä satele Bahna
Galita.
Oituzului (Culmea-),. culme de
munfr, In jud. Bacati, pl. Trotusul,
dintre riurile Slanicul
Oituzul, despartind basinurile
lor. Directia cresteT muntilor este
de la V. spre E., incepind in
muntele Lunca Pescarulur, lasindu-se
treptat pana ce se confunda
cu sesul TrotusuluT. In
aceasta directie prezinta virfurile
Piciorul - BorvizuluT, Lespezi,
Doroftea,
Bolovani, Sarosa, SaghinuI, Muncelul,
Piciorul - PorculuT, Ungureana
i Crosna. Din acestI muntI
se scurg ape, prin valle transversale
de pe povitnisul Septentrional,
in SlAnicul, iar prin
vaile dupa cel meridional in Oituzul.
Aceasta culme se poate
considera ca limita futre comunele
Hirja, Grozesti, la S., Tirgul-Trotusul
i Tirgul-Ocna, la N.
Oituzului (Pasul-), /luna vamal
treceitoare 'In Transilvania, in
jud. Bacäù, pl. Trotusul, com.
Hirja. Biuroul vamal de aci s'a
infiintat la i Ianuarie 1860. Are
sucursalele : Comanesti i Uzul.
A adus statuluT in 1896-98 un
venit de leT 26855, banI 80.
Inaltimea trecatoard d'asupra
niveluluf MariT este de 853 m.
Prin aceasta trecatoare veneaa
ostile ungare comandate de Mateia
Corvin, care s'ail luptat
cu *tefan-cel-Mare la 1467.
timpuri mar nor (1653), Kemeny-Ianos,
dupa ce ajutase pe
Gheorghe- tefan., s,5 se suie pe
tronul MoldoveT, temindu-se de
vre-o smintealà salí de vr'un
viclesug, trimise toatA oaStea
ungureascA inapoT in Transilvania.
Ast-fel la 1653, intreaga
pedestrime de Nemti', ce fuseserá
sub comanda luT Kemeny-
Ianos, fu trimisa in Transilvania,
pe la codrul Capotestilor
(Transilvania), prin Cobile, drept
la poteca Oituzulul, insa, prin
strimtorT,'Nemtil ati pätimit multe
de la Salgan' de la Ocna, in
clt ati fest silitr sa. fuga in toate
partile, lasind i tunurile i bagajele
lor prin munti. Mulff din
Nemtl ati perit i abia o parte
aü trecut peste munti in Ardeal
(Miron Costin, «Letop. Mold.»,
I, p. 296-308),
OituzuluI (Valea-), vale, In j ud.
Bacaa, pl. Trotusul. Incepe in
Transilvania, patrunde In tara
pe la trecAtoarea cu acelasI nume
si, dupa ce strabate cotnunele
Hirja, Grozesti si Bogdanesti,
se sfirseste la Onesti. MuntiT de
la N. vair sunt Lespezile, Doroftea,
Paltinisul, Bolovanul, Ungureana,
Muncelul, Cona (400
m); iar cel de la S. sunt : Runcul-Alb
(600 Staneica, Mesteacanul,
Plostina (400 m.), MIgura-Casinuluf,
Magurisul, Run-
culetul i Manciuca. Aceasta
vale, prin care serpueste Oituzul,
este in general stritnta
inconjurata de tnaltimr paduroase
si foarte putin accesibile pana
la satul GrozeSti. De aci se largeste,
spre a se uni cu valle
TrotusuluT i CasinuluT. Pe aci,
s'a constrUit nationaia 0nesti
Poiana - Sarata. (Transilvania),
pe timpul luT Gr. Al. Ghica,
dupa 1848. Acest Domn a
insarcinat Cu facerea el pe o
companie de geniti austriaca.
Oita. VezT Bordea, deal, jud. Iasi.
Oita, îrîzl, jud. Iai, izvoreste
de sub dealul Bordea, intre satele
Piciorul-LupuluT i Curaturile,
com. Ciurea, pl. Codrul,
jud. Iasi ; dupa ce se uneste cu
piraiele Grosul, santa i Birca,
curge spre N., prin sesul-Netedul
si, din sus de Baba-Nicula,
se varsa In piriul Nicolina, sub
numele de Rosa.
Oita, vale, la S. de com. VaTde-ET,
pl. Oltul-d.-s., jud. Olt ;
se varsa. In &la Cungrea-Mica,
pe tarmul sting, tot in raionul
comuneT VaT-de-ET.
Ojeasca, sfoard de mofie, in judetul
Buzan, com. Magura, cat.
Unguriul, daruita, de clucereasa
Luxandra Ierculeasa, Episcopiel
de Buzati i incorporata apol Cu
mosia Unguriul, facind acum un
singur corp cu Unguriul l Ojeasca.
Olacul, set Dealul-Olacului,
deal, In cota. rur. Secul, pl.
Dumbrava, jud. Mehedinti.
Olacul-Vechiii, drum vechifi,
In com. rur. Iablanita, pl. Dumbrava,
jud, Mehedinti.
Olaculdi (Drumul-), sao Dru-

OLACLILUI (MOVILA-) 557 OLARI
mul-Craiovei. (Vezr descrierea
judetulur Teleorman).
Olacului (MCovila-), moviltt, judetul
Braila, la 5 kil. spre N.
de satul Ciacirul pe drumul
BrAila-Ialomita.
Olacului (Valea-), vale repede,
In jud. BuzAtt, com. Minzalesti,
cAt. Bisceni; are in jurul fineatA
tufaris.
Olandra, pîrîz, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnic, com. Dumitresti ;
izvoreste din virful Puscasul ;
uda cat. de resedinta, Dumitresti-d.-s.,
si se varsA pe stinga
riulur MotnAul.
Olanele. VezT Trupurile-de-Pddure,
jud. Muscel.
Olanul, com. rur., pe malul sting
al °Huid', jud. Arges, pl. 01tul,
la 40 kil, de com. rur. Tigveni,
resedinta subprefecturer,
si la 31 kil. de Pitesti. Se compune
din 5 sate Dragoiul, Nicolesti,
Olanul, Peretul i Stoicanesti,
cu o populatie de 1309
locuitorT, din cari 238 contribuabilr.
Are 4 bisericr; o scoall primara
ruralA ; 5 circiumi.
Budgetul comund e la veniturT
de 4529 ler si la cheltuelT,
de 4429 ler.
Vite sunt ; 1144 bol si vacT,
37 cal, 600 or, 50 capre si 1200
rimAtorT.
Locuitorir se ocupa mult cu
plutirea pe Olt, coborind lemne
pe plute, de la gura Lotrulur
pana. la Slatina i Turnul-MAgurele.
Olanul, sat, cu 150 suflete, pe
malul sting al Oltulur, j ud. Arges,
pl. Oltul, facind parte din com.
rur. cu acelasT nume. Ad este
resedinta primariel. Are o scoa-
la si o biserica, cu hramul Buna-
Vestire, deservita de I' preot
si un cintAret.
Olanul, virf de munte, in plaiul
Lovistea, jud. Arges.
Olanul, munie, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, aproape de granita.
Olanul, pichet de granip, in judetul
Mehedinti, plaiul Closani.
Olanul, Vezr DrAgoiul.
Olanul (Säracul), ntofie, cu o
intindere de 88 pog., jud. Arges,
pl. Oltul, proprietatea statulur,
fosta pendinte de manastirea
Cozia; are o arendà anuala
de 2600 lei.
Olanul. VezT SAracul-Olanul, judetul
Olt.
Olari, cdtun, al com. Calvini, jud.
Buzan, cu 180 locuitorr i 51
case ; se alipeste de cat. Bisceni-d.-j.
Olari, cdtun, al comuneT Plopsorul,
pl. Jiulur, jud. Gorj, in partea
despre N. a comuner, situat
pe loe ses si linga lantul
de inaltimi din stinga Jiulur, numit
i Curmatura.
Suprafafa cAt, e de: 638 hect.,
din carl 20 hect. pAdure mare,
si 250 hect. loe de cultura,
finete si pasune, proprietate
a statulur, lar 88 hect. ale locuitorilor,
din care io hect. vil
si 20 hect. prunr.
Are o populatie de 8o familiT,
saa 320 suflete, din carT 77 contribuabilT
; o biserica de lemn,
fAcutd de locuitor1 pe la anul
I830 i deservita de i preot
si I cintaret.
Locuitorir posedA : 20 plugurr,
40 care cu bol, 2 cArute cu
cal; 260 vite marT cornute, 15
cal, 342 or, 37 capre i 125
rimAtorl.
Comunicatia se face prin soseaua
nationall Filiai -Pietrosani,
care U pune in legatura la
N. cu catunul Cocoreni al comuner
Pesteana-d.-s., lar la S.
cu com. sa, Plopsorul.
In catun se afla I pu t si 2
lintinT.
Olari, altd numire a cdtunulut
Chitani, cu mahalalele sale Pu.
tinesti i Prodani, com. Vata,
pl. Vedea-d.-s., jqd. Olt.
Olari, sat, facind parte din com.
rur. Ciumati, pl. arnpul, jud.
Prahova. Are o populatie de
245 locuitorr si o biserica, fondata
la anul 1869.
Olari, alta numire a comunel
MArgineni-d.-s., plasa
jud. Prahova.
Olari, cdtun, al com. Pirscoveni,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati,
situat la varsarea Burluiulut
(Bechetul) la Oltetul, la 4
kil. spre V. de satul. Pirscoveni,
unde terenul are 150 m. de altitudine
d'asupra nivelulur MAril.
Se mar numeste i Vda.nesti.
Are o populatie de 544
locuitorT; o bisericl, cu hramul
Sf. Nicolae, fAcuta in 1821 de
proprietarul Joitoiu, si deservitA
de I preot si 2 cintAretr.
Olari, cdtun, com. urb. Horezul,
plaiul Horezul, jud. Vilcea. Aci
sunt 2 bisericr. Una, cu hramul
SE VoevozT i S-tir ImparatT,
«zidita, in zilele Prea InAltatulur
Domn Grigore Dumitru Voevod,
cu blagoslovenig EpiscopuluI
nostru Neofit la anul 18260.
Inainte de 1826, a fost pe
acest loe o alta bisericutA de
lemn, pe carT fondatorir celer

O LARI 558 OLANEFI
actuale aü daruit'o la niste finr
ar lor din comuna SlAtioara,
catunul Olari, unde functioneaza.
azI.
A doua biserica s'a inaltat
In timpul Domnier luT Grigote
Ghica Voevod, cu blagoslovenia
P. S. S. Parintelur Kir Neofit,
de Simion sin Mihaiti Nanes
altir.
Olari, mahala, factnd parte din
com. rur. SlAtioara, plaiul Horezul,
jud. \T'Ilma. Cade in partea
de N. a comuner si este adata
de valle: Qmulur, Olarilor, Movrir
i Preder. Aci e primaria
scoala.
Olari, sati Märgineni-de-jos
§i Brätäsanca, trup de mofii
ale statulur, jud. Prahova, pendintr
de manastirea Margineni.
De la 1891 s'a vindut de vecr.
Olari, las, pe mosia Ungureni-
Isacescu, com. Ungureni, pl.
Jijia, jud. Botosani.
Olari, vale, ce se varsa In Orla
Doftlnetul, In raionul com. CocorAsti-MisliT,
plaiul
jud. Prahova.
O1ar4a, atun (tirla), In judetul
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, teritoriul
comuner Bora, situat pe
cimpul BArAgan.
Olarul, ptrig, pe mosia Buda,
com. cu acelasT nume, pl. Herta,
jud. Dorohoiia.
Olarul, pirtiaf, izvoreste din partea
de E. a satulur Calinesti,
com. alinesti, jud. Botosani,
si se varsa in piriul Bahna,
com. Brehuesti.
Olarul, pIrtu, izvoreste dela local
numit Piscul-Inalt, dintre dealurile
comunelor Cirstänesti
ArmAsesti, pl. Cerna-d.-s., jud.
Vilcea ; are directia E. spre V.
si se varsa in riul Cernisoara.
Olarului (Dealul-), deal, intre
comunele Valeni pi Laical-Runceasa,
pl. Argesul, jud. Muscel.
Se mar numeste i Ciocoaica.
Virful sati poarta acelasi nume..
Este Tipos i acoperit cu padure
i tufaris.
Olarului (Drumul-), drum, jud.
Dolj, pl. Bailesti, com. Galiciuica,
ce conduce de la Craiova la
Calafat si care trece prin central
mosier Galiciuica.
OlaruluI(Ograda-). Vezi Lacul-
Cocoaner, com. Beceni, j ud.
Olineasca, sat, in jud. R.-Särat,
pl. Marginea-d.-j., catunul com.
Gulianca, asezat In partea de
E., in cimp, la 2 '/2 kil. spre
E. de cat. de resedinta, Gulianca.
Are o suprafata de I O
hect., cu o populatie de 46 familiT,
saii 207 suflete, din carr
50 contribuabilT.
Oläneasca, mosie a statulur, fosa
a d-lul G. 01.5nescu, situatä in
com. OlAnesti, plaiul Cozia, jud.
Vilcea, In intindere de 50 hectare.
Oläneasca, piidure supusa regimulur
silvic, jud. Muscel, proprietate
a mosnenilor DragoslovenT,
pendinte de comuna
Dragoslavele, in intindere de
60o hect., avind emite dominante:
fag i brad spre virf.
Se invecineste la N. cu muntele
Algiiul; la S., cu comuna
BAdeni-Ungureni ; la V., ca padurea
Priseaca si la E., cu riul
Dimbovita.
Olänelul, munte, in jud. Mehe-
hedinti, plaiul Closani, aproape
de granita.
fost pichet de granipi,
In jud. Mehedinti, plaiul Closani.
Olänesti, -com. rur., jud. Vilcea,
plaiul Cozia, compasa din 4 atine
Tisa, Livadia, Mosoroasa
OlAnesti, situata pe ambele
malurr ale Titilar OlAnesti, la
19 kil. de resedinta judetuluT.
Are o populatie de 299 famili);
salí 1459 suflete, din carr
375 contribuabill, locuind in
380 case.
Sunt 3 bisericr: una cu hramul
Sf. Nicolae, fondata la
anul 1551 de Dragicr si G. Olanescu
; a doua, cu hramul Sf.
Ion Botezatorul, fondata la anul
1751 de vataful Alexe si a treia,
cu hramul Sf. Gheorghe, fondata
la anal 1881 de &ata* G. si B.
Cormosi.
Are o scoall frecuentatd de
36 copiT.
Veniturile i cheltuelile comuner
se urca la 1704 ler.
Locuitorir pe l'higa agricultura
se mal ocupa i cu dulgheria,
dogäria i rotäria..Produsul muncer
Il desfac la RimniculVlIcea
Riureni.
Vite sunt : 48 caT, 310 bol,
370 vacr, 4 bivolT, 160 capre,
420 or si 190 porcr.
Suprafata com. e de 1250
hect., din carl 300 hect. vatra
satuluT.
Locuitorir sunt mosnenT ; iar
91 s'ati improprietarit la 1864,
cu 210 hect., din mosia d-lor
Petre Munteanu i Iordache OlAnescu.
Mal Olanesti tia comuna de
la N. spre S. Inteinsul se vars6,
valle: Ripuroasa, Ursulur, Racular,
BrAnesti, Dosulur, Mosoroasa,
Ti5i i Moasa. Pe acest
In raionu/ comuner, sunt
4 morT i o pina.

OLANEM 559 OLANEM
Se margineste la N. cu muntiI
comuneI, la S. cu comuna SIracinesti,
la E. cu com. Muereasca-d.-s.
si de-jos si la V.
cu com. Cheia.
La N. comuneI sunt muntiI
Gerea, Folea i aprareata, in
cad se fabrica brinza.
LocuitorlI posea Ioo stupl
cu albine. Ad i se fabrica anual
pana la 10000 litri tuica, in termen
Are o osea care inlesneste comunicatia
intre Muereasca-d.-s.,
Calimanesti, Saracinesti i Cheia.
E brazdata de dealurile : ViezureI,
Cornetul, Vadurelul, Glodeanul,
Scaunele s't StineI. Locurl
izolate are : Rapuroasa, Gropile,
Ulmi i Sturi. PoenI sunt
Rotunda si Plescioara; val
Tisa, Rapuroasa, Racul, Moasa,
Mosorosi si a Branestilor.
Pe valle TiseI, Olanesti
Raputoasa sunt sursele de apa
minerala : Vulcan, Rubin-Esculap,
Etna-Anicuta, Ion C. Bratianu,
Lelia, Maria, Petre Munteanu,
30 August, Diana, Hipocrat,
Carol Davila, Hygea, Ana
Davila, Domnita Maria, Efrosina,
Regina Elisabeta, Regele
Carol Lit', Semiramisa i Libertatea.
Olane§ti, sat, facind parte din
com. rur. cu acelasT nume, jud.
Vilcea. Are o populatie de 1235
locuitorI.
Oráne§ti, stafie balneard, jud.
Vlicea, la 14 kil. de R.-Vilcea,
aproape de Calimanesti.
Long. E. Gr. 24°21' ; Lat. N.
45015'; Alt. 280 m.
Distanta de la R.-Vilcea e de
2 ore. Localitatea e inconjuratä
de padurl i strabatuta de riuletul
016.nesti. Exista un stabiliment
balnear, asezat pe un
platoti inconjurat de dealud.
Apele de la Olanesti sunt cu-
noscute de mult timp. Primele
izvoare aflate ali fost analizate de
Petru Poenaru si de profesorul de
chimie Alexe Marin. Regretatul
doctor Davila pusese mult zel
In studiarea acestor ape ; asa in
Iunie 1869 insarciná pe d-1 dr.
A. Bernard cu analiza lor. Se
gasise aproape 40 izvoare
cu debit mare ; era mare entusiasm
pe atund pentru propasirea
si desvoltarea acestel statiunI
balneare.
Fac parte din colectiunea ce
s'a trimis la 1873 la expozitiunea
din Viena. Din punctul
de vedere al actiuneI fiziologice
terapeutice, ajá fost studiate
de d-riI Valleanu si dr. Zorileanu.
E vechea proprietate a lui Petre
Munteanu, iar azi apartin fratilor
Badescu din Bucuresti.
Se afld un otel mare, cu 2
catud, Cu 53 camere si 3 saloane
un otel mal mic, format din 12
camere; asemenea este acolo si
o cazarma cu 2 caturi pentru
6o bolnavI militari. Stabilimentul
balnear are 3 basinurI de marmora,
ce pot contine pana la
woo decalitri de apa ; io cabine
cu cite 2 caz! pentru barbatI
femeI, pentru fäcut baI calde.
Toate sursele se pot clasa
intre apele atermale, saline sulfidrice
si iodurate ; alte surse sunt
alcaline ; lar altele, magneziene.
Dupa analizarea apelor, s'a
constatat de dr. Bernard ca: cele
sulfuroase, sunt superioare apel
de Wiesbaden, Mehadia, Baden,
Barreges, Bagneres-de-Luchon,
Saint - Sauveur, Aix - les - Bains,
Aix-la-Chapelle si Eaux-Bonnes,
cu deosebire ca apele de la Olanesti
sunt atermale; cele alcaline
stali in comparatie cu :
Vals, Vichy, Ems, la Bourboule.
Apele sulfuroase cele concentrate
sunt intrebuintate in baI,
iar cele mal putin concentrate
sunt intrebuintate intern.
Se recomanda contra : eczemelor,
reumatismuld articular si
muscular, guteI exudatelor, articulatiunilor,
ulcerelor cronice,
scrofuloaselor, intoxicatiunilor
saturnine, pitirlosis, psoriasis,
acute ; contra sifilisuluI nu aci
dat tot-dea-una rezultate satisfacatoare.
Intern se intrebuinteaza la
bronchite cronice, insotite de
emfiseme, astma, in afectiunile
cronice ale gituluI.
Apele feruginoase se intrebuinteaza
intern contra anemiilor,
cloro-anemiilor, etc.
Apele saline-amare (sursele
4, 6, 7, 8 si 12) se intrebuinteaza
intern contra constipatiunilor,
idropisiilor, paraliziilor de
natura reumatis mala, cahexielor
palustre, dispepsiI.
Apele bromo-iodurate (sursele
4, 5, 7, $, 9, II si 13) se
in trebuinteaza intern contra scro -
fulelor, diferite tumori, gua, reumatisme,
paralisii, isteriI, etc.
Apele alcaline (sursa Esculap)
se intrebuinteaza intern contra
calculelor vesicale i renale.
Namolul aplicat in cataplasme
a dat rezultate foarte bune
la ulcere cronice, si la supuratiile
artritelor reumatice.
Contra indicatiunI : tuberculoza,
boalele de cord si predispozitiunile
la apoplexie.
Sezonul incepe la 20 Maitl
§i tine pana la 15 Septembrie.
A fost o statiune foarte frecuentata.
Mal multI anI elevele
bolnave ale Aziluluf (Elena
Doamna» se trimeteati la aceasta
localitate.
01fine.lti, carierd de marmord, ce
se deschisese lînga baile 011nesti,
jud Vilcea. Marmora de
la 016.nesti este un calcar amorf,
de o coloare maI uniforma, printre
crapaturile caruia infiltrat
materil colorante de die-

OLANEVII 560 011RIA
rite nuante carl 'I dail un aspect
frumos. Aceasta este o rocA exclusiv
sedimentará, fAcind parte
din epoca secundará, dupA un
rest de belemnit ce s'a gAsit
inteinsa, care a trAit in epoca
secundará.
Oläne§ti, portiune de plImint, in
intindere de 57 hect., cumpAratA
de la stat de catre rAzesiT din
satul Portan, com. ZApodeni,
pl. Mijlocul, jud. Vasluia, i alipitA
la mosia lor. Forma din vechime
d'impreunA, cu satul Moara-DomneascA,
din cona. Valea-
Rea, pl. Mijlocul, un singur trup
de mosie, fostA proprietatea luT
Mihail RacovitA-Voevod.
Intre aniT 1716 si 1727, Mihail
RacovitA a clAdit in aceastA
localitate o bisericA si un palat a
cAror urme se vAd i pAnA astA-zr.
LocuitoriT PortArenT, scotind
piatrA i cArAmizT din dArinalturile
zidurilor, ata' zidit din noil
o bisericl, in satul Portari-d.-j.,
la 1804, in zilele DomnuluT Alexandru-Moruzzi-Voevod,
la care
bisericA s'a intrebuintat icoanele
din biserica darimatA, lar strana
ArchiereascA, de lemn ales, foarte
frumos sculptat, a fost luatA de
Protoereul pronumit CloscA si
dusl la una din bisericile orasulur
Hui.
AceastA portiune de pAráint,
d'impreunA cu Moara-DomneascA,
deveni cu timpul inchinatA
mAnIstireT Frumoasa din orasul
Iasi. Pe la 1856, boerul Scarlat
Donici, proprietarul mosiilor :
Valea-Rea i Feresti, vecin cu
OlAnesti-Moara-DomneascA, fAcu
proces mAnAstireT Fruinoasa,
pretinzind cA ar fi proprietarul
citatelor mosiT. Procesul terminindu-se
in favoarea sa, deveni
proprietarul mosieT oara-DomneascA,
afarl de OlAnesti ce rAmase
a mAnAstireI, lar dupl se-
cularizare, a statulur de la care
ají cumpArat-0 rAze'siT.
Oläneqti, ria, jud. Vilcea, izvoreste
din muntele Gera, punctul
CAprAreata i curge paralel
cu 1.1111 Cheia, in care se varsA
la com. SArAcineti, formind riul
Rimnicul. Valea acestul riii este
cunoscutl prin existenta, bAilor
de la OlAnesti. Pe aceastA vale
sunt sursele : 30 August, Diana,
Carol Davila, Hipocrat, Hygea,
si Ana Davila.
Oläne§tilor (Culmea-), culme
de munte, jud. Vilcea, care se
desparte de culmea principalA
Paringul, la muntele Chindia
se prelungeste pana aproape de
Rimnicul-Vilcea, separind riul
Rimnicul de apa Gura-VAiel.
Are ca virfurT mal inalte piscul
011nesti i Locul-Frumos
(756 m.).
Din culmea OlAnesti se ramificá
: cuImea CAlimAnesti, coprinsA
intre piraiele Gura-VAeI
CAciuIata ; culmea CAciulata,
care este cea mal scurtl. i cea
mal abruptá dintre toate, separind
piraiele Cáciulata de Puturoasa
si culmea Naurutul, care
se indrepteazA de la V. cAtre
E., formind tArmul drept al LotruluT
si care are ca pisc muntele
Sida.
Oläne§tilor (Dealul-), deal, ocupA
partea de E. a satuluT Portari,
jud. Vasluitl, pl. Mijlocul,
com. Valea-Rea: Pe el a fost o
bisericA si un palat facute de
Mihail Racovitá, Domnul MoldoveT,
si ale cAror urme se vAd
astAzT.
sub-divisie a atunulut
Izvorul-Dulce, jud. BuzAtl, com.
Gura-SArAtiT, unde se aflä situata
o mare cruce de piatrA
din 1583.
Olänita, vie, In jud. BuzAti, com.
Niscovul, clt. SAseni, fostA proprietate
a statuluT, pendinte de
Episcopie ; are o intindere de
20 hect., din carl 8 hect. vie,
restul pAdure, izlaz si pAmint
arabil ; vinul produs aci, mar cu
seaml cel negru, e cel maI reputat
din judet.
Oläreasa, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Stoina, situat la
kil. de Stoina. Are o populatie
de 200 suflete, carl locuesc
in 40 case.
CopiiT din sat urmeazA la
scoala mixta din satul Stoina.
Orareasa, vechia numire a comuna'
Orbeasca-d.-j., jud. Teleorman
; astAzI poartA aceastA numire
un cAtunas cu cite-va case,
dincolo de riul Vedea, lingA pod.
Oläreasa, mofie particularl, judetul
Dolj, pl. Amaradia, com.
Stoina, apartinind cetelor de
mosned ce se gAsesc pe dinsa.
Ol'areasa, vale, formind hotarul
intre mosia Oporelul i mosia
mosnenilor OporenT, pl. Oltuld.-j.,
jud. Olt. Curge spre E.
si se varsA in girla Tesluiul. Pe
aci este un drum natural prin
care se comunica cu satele Deleni,
ComAnita DrAgAsani.
Oläreni, numire vechie a comuna
Jideni, jud. R.-SArat.
Oläre§ti, sat, CU 96 locuitorr, jud.
Arges, pl. Topologul, fAcind
parte din com. rur. Corbi-MAgureni.
Ale se lucreazA multA
olArie, de unde a venit i numele
satultd.
Orare§ti, vale, jud. Vilcea, pl.
Oltul-des., com. Frincesti.
Olida, vale, jud. Gorj, pl. Oco-

OLKRITA OLTEANCA
lul; incepe din com. Pesteana ;
se intinde pe 2 kil, de la E.
la, V. si se termina In punctul
Costan ; se limiteaza spre
N. cu culmea Chiciora, iar spre
S. cu Dealui-IVIare.
Olarita, $rîü, izvoreste din com.
Dobriceni,. jud. Botosani, curge
pe mosia Odaia-Siliscani, com.
Baten', se varsa pe dreapta
Baseulur, dup5. ce a primit
mic piriias, numit Gura-Cismanestilor.
Ole§easca, ino,cie, in jud. Buzan,
com. Robesti, avind 332 hect.,
arabile, livezi, linea/A si izlaz.
Ole§e§ti, catun, al comuna* 'l'Ircovul,
jud. Buzar', cu 240 locuitorl
si 56 case; se sub-divide
in Olesesti-de-jos i Olesesti-de-
SUS.
Ole§esti, edtun, in jud. Putna,
pl. Girlele, com. Tifesti, situat
pe dealul de pe malul Putnei,
din jos de Vitanesti.
Are o populatie de 259 su.
flete, cari locuesc in 102 case.
Ole§eq-ti, colina', in jud.
com. Tircovul, cat. Olesesti,
proprietate mosneneasca; are
420 hect., curäturi, livezi, fineata,
izlaz i putina pAdure.
Olinca (Bratul-), bral, una din
gurile prin carl bratul Sf. Gheorghe
se varsd In Marea-Neagra,
jud. Tulcea, pl. Sulina, com. Sf,
Gheorghe (Cadirlez), cuprinsa
intre insula Ostrovocul i grindul
Carasevschi. Sunt douà insule
in acest brat.
Olinca, arM, in jud. Tulcea, pl.
Sulina, pe teritoriul comunei Sf.
Gheorghe, in partea E. a plaser,
cea S. a comunei, pe grindul
Bursucul ; .$1-a luat numele
de la bratul °linea, pe maTiginea
careia este asezatd.
Olmul, jud. Botosani, izvoreste
de pe mosia StAncesti,
com. Curtesti, si se varsd In
pirlul Drdsleuca.
Ologi, com; rur., in jud. Teleorman,
pl. Calmatuiul, situata pe
partea dreapta a pidului almatuiul.
Are un catun, numit
Broasca san Secara, situat la
31/2 kil., pe partea opusa a calmAtuiula
Cdtunul de resedinta
Ologi este in vale, iar Broasca
pe Dealul -Ologilor. Pozitiunea
acestuf catun de pe deal este
din cele mg frumoase.
Se invecineste: la E., cu com.
Voivoda ; la S.-V., cu domeniul
statuluI Suroaia-Turnul ; la N.-
V., cu com. Dracea i la N.-
E., cu com. Furculesti.
Numdrul locuitorilor improprietaritY,
pe 508 hect. arabile,
este de 110 in com. Ologi, iar
In cdtunul Secara este de 84,
pe 400 hect.
Sunt 92 hect. vil, care produc
un vin bun. Terenul de
muna al locuitorilor si proprietatei
este de o buna calitate
si foarte productiv.
Populatiunea comunei, cu a
catunulul, este de 409 familiI,
sati 1537 suflete, din cari 304
contribuabili.
Numarul vitelor este de 5 r90
capete, dintx'e carl 642 cal, 1114
vite marY cornute, 3009 vite
cornute si 424 porci.
Budgetul comunel este de lel
5154, bani 70, la venituri si de
leI 5087, banl 94, la cheltueli.
Are o $coall, frecuentata de
22 elevi ; doua bisericl, una in
cat. Ologi si a doua tri catunul
Secara, deservite de 2 -preotI
2 cintareti.
Pe apa Calmatuiului, este o
moard de macinat, in dreptul
poduldi de plata de pe calea nationald.
oseaua, nationald Turnul-Alexandria
trece de-alungul
comuna si o pune in legatura
cu comuna Furculesti i cu orasul
T.-Mdgurele. Drumuri vecinale
osebite are spre comuna
Dracea, pornind din calea nationala.
Spre comuna Voivoda,
trece prin cát. Secara o alta sosea
vecinala, care, duce la numita
comuna, peste un pod pe
Calmatuiul.
Satul Oloe il gasim trecut
in nomenclatura intocmita la jumatatea
secoluluI al XVIII; facea
parte din plasa Margine!,
la care a stat pana la 1879.
Pana la anuI 1870, com. Ologi
avea alipit cat. Zlata, care atunci
a fost dat la com. Dracea.
Ologi, mafie, In jud. Teleorman,
pl. Calrnatuiul, com. Ologi, situata
intre rnoiile Dracea, Furculesti,
Voivoda si domeniul statului
Turnul. Are 2500 hect.,
din carI cite-va hect. padure.
Este proprietatea mostenitorilor
colonelului Casimir.
Ologilor (Dealul-), deal, In jud.
Teleorman, pl. Calmatuiul, com.
Ologi. E imparta in doua. Incepe
la vre-o 3 kil, mal* spre
V. comuna Cel de la dreapta
se termina aproape de piriul
Calmatuiul, iar cel de la stInga
e indreptat spre com. Dracea.
Printre cele dota dealuri trece
soseaua nationall.
Ologilor (Valea-), vale, jud. Teleorman,
intinzindu-se printre
cele dota dealuri ale Ologilor, si
terminindu-se la marginea com.
Ologi, aproape de podul de piatra.
de peste Calmatuiul.
Olteanca, sat, format din non,
com. rur. Orevita, din pl. Blahnita,
jud. Mehedinti ; are 40 case.

OLTEANCA 562 OLTENI
Olteanca, ¡at, fAcind parte din
com. rur GlAvile, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea, situat la V. comunef,
pe valea cu acelasf nume si
pe valea Otinceaua, la 3 kil, de
cAt. Pesceana, unde e scoala.
Are 3 biserici, de lemn, anume
: GlAvi, BArbiori i Barcane.
Olteanca, =hala, jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-s., com. Cermegesti.
Olteanca, deal, jud. Vilcea, pl.
Oltul-d.-j., com.' GlAvile.
Olteanc a, rik, izvoreste din com.
Roesti, pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea,
trece prin com. Coeni si
Cermegesti si se varsA in 1.11
Pesceana, la hotarul com. GIAvile
cu AmArAsti.
Olteanca, vale, jud. Vilcea, pl.
Cerna-d.-s. ; se vars1 in riul Cernisoara,
la com. AmArAsti.
Olteanca, valcea, jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-s.; izvoreste din dealul
CArAmizi si se varsA in riul
Pesceana.
Olteanul, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, com. rur. Glogota.
Are 79 case.
Olteanul, vechie numire a ceitunulur
RusiavAtul, jud. Buzlii ;
azT poartA aceastA numire numal
partea de N. a sa.
Olteanul-Mare, munte insemnat,
in jud. BuzAti, cAt. Chiojdul,
acoperit de finete si semAnO.turT.
Olteanul -,Mic, munte, in jud.
Buzgi, cAt. Chiojdul, ramificatie
din Olteanul-Mare¡ are fineatä
si izlaz.
Oltene§ti, com. rur., in partea de
S.-V. a pl. Crasna, jud. Fdlciii,
formatl din satele : Olteneti si.
Zgura, cu o populatie de 226
familiT, sati 829 suflete, din carT
289 contribuabilf.
Locuitorif sunt rAzesT vechf.
Are o coal.A ; o bisericA si un
schit.
Viea se cultivA pe 29 hect.
Are o pAdure de 205 hect.
Vite marf cornute 478, cal
77, or ?32 qi pord 246.
O1tene0i, sat, in jud. FAlcia, pl.
Crasna, com. Oltenesti, situat
pe o vale si inconjurat de dealul
Oltenesti, care are forma unuT
arc, deschis in partea de N.
Are impreunA cu satul Zgura,
o populatie de 226 familii,sati 820
suflete, din carl 289 contrib.; o
scoalA infiintatá. la 1868, frecuentata
de 28 copir; o bisericl,
fAcutA la 1832, in locul alteia
vechT si deservitg. de 1 preot.
Locuitorif sunt rAze4.
Oltene§ti, stafie de dr.-d.f.,jud.
Falda-4 pl. Crasna, com. Oltene0i,
pe linia Crasna-Hui, pusl
in circulatie la 25 Iulie 1888.
Se aflá intre statiile Crasna (r2
kil.) li Crete§ti (8.r kil.). InAltimea
d'asupra niveluluf MArir
de 113 m. 89. Venitul acester
statli pe anul 1896 a fost de
16737 leT, 35 banf.
Olteni, com. rur., jud. Prahova,
plaiul Teleajenul, situatA pe &la
Valea Stilpului, la 30 kil, de capitaba
judetuluT lí la 4 kil. de
.resedinta plaiuluT.
Se compune din 3 alune :
Olteni, tubeiul si Valea-Stilpulla.,
cu o populatiune de 1200
locuitorT, din carT 183 contribuabili,
locuind in 298 case.
Are doul bisericT r una in tu.
beiul, cu hramul Sf. Nicolae 11
Cuvioasa Pgaschiva, construitA
la 1870 pe locul alteia vechT si
a doua, in Olteni, cu urmAtoarea
inscriptie :
elneireste Doamng sfinta si Dumnezeeasca
bisericii amaste, care o aI dstigat
Cu scump singele tiiii, care din temelle
$i pinä in siirsit s'a rima cu toatii
ostrdia si cheltueala D-lul Pan Manoleche
Crisoscolea si A cocoaneY Pumnealui
Elena ce se prliznueste sfint Erarh
Nicolae o Sfin tiT Impliratl Constantin
si Elena, maica sa, si s'aä flicut Acea,stä
biserici dupii mosia D-lor Teisani si s'aii
frumusetat si en zugriveala dupä cum
se vede, ca sii fie pomenirea sufietelor
D-lor qi tot neamuluY, In zileleMlitiel-Sale
Constantin Ipsilante Voevod, fiind mitropolit
Dositeirt si Episcop Constantin,
i8o5 lulie.D.
Locuitorif s'el* itnproprietArit
la 1864, pe 750 hect., parte pe
mosia statuluf si parte pe mosia
particularg. Ef posedA : 3 caT,
r66 vaci, 800 of si 250 porcf.
In raionul comunef, sunt 2
morf pe riul Teleajenul.
ToatA comuna se hiende pe
o suprafatA de 1350 hect.
TuicA, in timpul prielnic, se
fabrica pinl la 1200 decat.
Comerciul se exercia in comunl
de 3 circiumarf.
Veniturile si cheltue/i/e comunef
se ridicA la 1500 lef anual.
Prin com. trece o sin gura sosea,
ce merge la VAleni.
E brAzdatA de doul dealurf:
Virful-PAruluf si Malul-Tarinef.
E strAbAtutA de la N. spre
S.-E. de girla Valea-Stilpuluf.
Olteni, com. rur., la extremitatea
de E. a plAser Tirgului, judetul
Teleorman, situatA dincolo de
riul Teleorman pe partea dreaptA
pe cimpia care se intinde spre
jud. Vlasca. Laturea despre V.
a locurilor com. este udatA de
riul Teleorman.
Se invecineste la N. cu com.
Peri-Riiosi; la S., cu Orbeascad.-s.;
la E., cu com. FrAsinetul
din jud. Vlawa §i la V., cu com.
Virtoapele-d.-s., de care e despArtitA
prin cimpia dintre Valea-
Teleormanulur 0. Valea-CiineluI.

OLTENI b63 OLTENI
Are un catun, numit Dobrogostea,
situat in partea de S.-
E. a comund, tot pe cimpie,
la 2 kil, de com. Olteni. Acest
atila tinea alta data de com.
Gallteni, din jud. Vlasca.
Com. Olteni, impreuna cu mo-
Ole de pe diosa, are o intindere
ca de 1500 hect., din care 50
hect. padure. Proprietarli principalf
sunt : D-11. Carp, care poseda
1050 hect. pamint arabil si
50 hect. 'Adore $1. d-1 C. Stoicescu,
avind 350 hect. arabile pe
mosia Dobrogostea. Sunt i 15
hect, vie, dintre carT 5 hect.
in Olteni i lo hect. in catunul
Dobrogostea.
Numarul locuitorilor improprietaritT
este de 18 f, pe o intindere
cam de 450 hect. $i
anume : 147 locuitorT in Olteni,
pe 294 hect. $i 31 locuitorT in
Dobrogostea, pe I I I hect.
Terenul este maI tot $es, pu-
%in mlastinos, dar in general
productiv.
Populatia comuneT, cu a cAtunuluT,
este de 1104 suflete, din
carl 242 contribuabili.
Vite sunt 867 vite mar!
cornute, 172 cal., 2111 or §i
312 pord.
Budgetul comuna e de 3466
lef, 20 banT, la veniturI $i de
3418 leT la cheltuelt
Are o $coall, frecuentatg. de
20 elevr; doug. biserici, una in
catunul de re$edinta Olteni, ca
doT preotT $i un cintaret $i a
doua in cdtunul Dobrogostea,
cu un cintaret. La biserica din
catun fac servicial religios preotiT
din Olteni.
Pe apa TeleormanuluT este o
meará de macinat, lar in com.
Olteni o clddire frumoasa a proprietAteT,
LocuitoriT transporta productele
Jor precum si ale proprietatiI,
maT mult la Giurgia, rareoil
la Alexandria $i Ro$lori.
63617. Nardo Ellellonar Geografic. pa. 1V
Cal de comunicatie are : prin
catunol Dobrogostea soseaua judeteana
Alexandria-Pitesti care
o pune In legatura cu comunele
Peri-Riiosi, la N. $i Orbeascad.-s.,
la S. Spre com. Virtoapele
este o alta ramura de osea
vecinala; lar la E., spre comuna
Galäteni din Vlasca, tot o osea
vecinala.
Olteni, sat, facind parte din com.
rur. Dragantil Bascovel, jud.
Arge$, pl. Pite$ti.
Olteni, sat, Cu 14 familiT, facind
parte din com. rur. Vulpesti,
jud. Arge$, pl. Cotmeana.
Olteni, sat, jud. Dimbovita, pl.
Cobia, com. Uliesti.
Olteni, sat, jud. Dimbovita, pl.
Cobia, com. uta-Seacä.
Olteni (Ciorogirla), sat, facind
parte din com. rur. Slobozia-
Clinceni, plasa Sabarul, judetul
Ilfov, situat la E. de Slobozia,
intre riul Ciorogirla $i fortul Slobozia.
Se intinde pe o suprafata de
344 hect. cu o populatie de 263
locuitorT.
D-1 T. Metaxa are 243 hect.
$i locuitoril mi hect. Proprietarul
cultivl 212 hect. (6 vie
si 25 padure). LocuitoriT cultiva
tot terenul.
Numarul vitelor marT e de
116 $i al celor mid de 269.
Satul s'a format pe la inceputul
secolultif de Citl-va Rominl de
peste Olt, car1 venind dupa munca
&imputo!, ca de obiceiti, i vazind
ea aci este mal bine de trait,
aii cerut de la proprietarul mo-
$ieT Slobozia sa le dea voie
faca case ad.
Olteni. VezT Olteni-Caltuna, pl.
Sabarul, jud. Ilfov.
Olteni, sat, jud. Olt. VezT Valcelele-d.-j.
Olteni, parte de S. a camufle)
Mogosesti, pl. Vedea-d.-j., jud.
Olt. Aceastá numire o are de la
ni$te familiT de OltenT fugan, carT
aü poposit aci, pe mosia calugareasca
Striharetul. Mo$ia s'a
vindut de stat insurateilor, parte
la 1864, parte la 1879; lar
parte s'a vindut in loturl la
locuitorT.
Olteni, sat, facind parte din coin.
rur. Olteni, pl. Teleajenul, jud.
Prahova.
Olteni, sat, in jud. Rimnicul-SArat,
pl. Ora$uluT, com. Virtescoi.
luat numele de la o colonie
de Oltenf, stabilita ad. E asezat
in partea de E. a com.,
pe malul drept al riuluT Milcovul,
la 3 kil. spre E. de catunul de
re$edinta, RotareSi. Are o intindere
de 25 hect., cu o populatie
de 50 familiT, saa 247
suflete, din carT 47 contribuabilf;
o biserica, la care serve$te
preotul din cat. Rotaresti.
Olteni, sat, facind parte din com.
rur. Bujoreni, plaiul Cozia, jud.
Vilcea. Cade in partea de E.
a comuneT, pe malul OltuluT.
Ad e re$edinta comuneT.
Are o populatie de 503 locuitorT
; o $coall, frecuentad. de
15 copiI; o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, zidita la 1831.
Se $tie ca Tugomir Basarab,
numit in Domnie Radu:Negru-
Vodd, a zidit in Rimncul-Vilcea,
pe la anul 1304, o a doua catedrall
de mitropolie, dupa indemnul
arhiepiscopuluT Eftimie
al SeverinuluT, pentru a strAmuta
mitropolia laturilor din Severin
ad, pentru siguranta.
Aceasta mitropolie fu mutata
definitiv in 1355, sub mitropo-
72

OLTENI 564 OLTEN1TA
litul Athanasie, de catre fiul
Tugomir, Alexandru Basarab,
i se dete numele de arhiepiscopia
Rimnicul-Noul-Severin.
Locul de resedinta al acesteI
mitropolif a fost la inceput in
catunul Olteni. De aci o stramuta
la Rimnicul, in anul 1500,
Radu-Voda cel Mare, dupa indemnul
luI Nifon, mitropolitul
Tare, fost patriarh al ConstantinopoleT.
In acest loe, se afld acum
biserica, care reaminteste pe
intiiul mitropolit Eftimie si pe
Episcopul Mihail (1492), carI tin
biserica in mina la intrare, biserica
refäcuta de acest din urma.
Legenda spune ca Radu-dela-
Afumatl n'ar fi fost ucis in
schitul dela CetAtuia, ci in biserica
din satul Olteni, fiind-ca
ad pAdurile Inlesneati ascunderea.
Olteni (In - virful - Oltenilor),
pise, in jud. Buzar', com. Tohani,
cat. Valea-Scheilor, culminatie
a dealuluI Dumbrava. Aci
se liad inca ruinele caselor fostultg
Domn C. Brincoveanu.
Olteni, localitate, la 0/2 kil. spre
S.-V. de satul Rosiori, judetul
BrAila, In hotarul jud. Ialomita,
unde a fost t'ida cu acest nume.
Olteni, rno je, In ¡ud. Teleorman,
pl. TirguluI, cu o intindere de
zoo hect.
Olteni - Cáltuna (Olteni), sat,
facind parte din com. rur. Domnesti-CAltuna,
pl. Sabarul, jud.
Ilfov. Este situat la S. de Domnesti-d.-j.,
pe malul sting al rtuluI
CiorogIrla.
Se intinde pe o suprafata de
457 hect. (impreuna cu Domnesti-Çaltuna),
cu o populatie de
179 locuitorT.
D-I D. Frangulea, proprietar,
are 265 hect. si locuitoriT, 66
hect., din carf 2 hect. vie.
Cornerciul se face de I cit.chumar.
Are I pod pe riul Ciorogirla.
Numarul vitelor marl e de 68
si al celor miel, de 120.
Oltenita, las, in jud. Ilfov, ocupind
partea de S. a judetuluT.
Se margineste la N. cu pl.
Negoesti si o mica parte din
pl. Sabarul ; la V., cu jud. Vlasca
; la E., cu jud. Ialomita si la
S., cu Bulgaria, de care se desparte
prin fluviul DunArea.
La S., de la insula Lunga si
pana la com. Manastirea, este
udata de Dunare; la N., sí prin
centru, de riul Argesul, care
o desparte de pl. Sabarul si
Negoesti, pana la com, Curcani ;
la E., de gira Mostistea, care
trece prin balta Mostistea si se
varsa in Dunare, in dreptul ostrovuluI
Albina.
Intinderea totalA a aceste/
plasl e de 93967 hect., din carI
statul si proprietaril ari 60310
hect. si locuitoriI, 24657 hectare.
Din numarul total de hect.
ce apartin statuluT si proprietarilor,
se cultiva 34304 hect.
Din numarul total de hect.
ce apartin locuitorilor, se cultiva
de acestia 21000 hect.
(1178 hect. sterpe, 1837 hect.
izlaz, 642 hect. vie).
Populatia plaseI este de 35012
suflete, din carT 5543 contribuabill,
locuind in 6219 case si ao
bordeie.
9309 locuitorI se ocupA cu
plugaria, 168 sunt circiumarI,
117 industrial, 618 ati diferite
profesiunI.
CasatoritT 7912, fruntasi 2989,
mijlocasI 3802, cu miinile 3421;
improprietAritI 4645 si nelmproprietariti
S567.
Are 29 bisericl, deservite de
43 preotr; 26 scoale : 3 de IzaetI,
3 de fete si 20 mixte, frecuentate
de 719 elevl i 124
eleve ; 6 morl ca aburI, 2 morT
cu apa, 16 masinl de treerat
cu aburl si 4 podurI statatoare.
Vite sunt : 8394 cal i lepe,
99 armAsarT, 6384 bol, 4225
yac!, 2285 viteI, 255 taurl, 511
bivolf, 824 bivolite, 1775 caprei
46000 of i 8646 porcT.
Comerciul se face de 9 hangil
i i6o cfrciumarr.
Locuitorif posea : 4094 plugurl
: 2350 CU bol, 1744 cu cal;
4519 care si carute : 2612 Cu
bol si 1907 cu cal.
Pe teritoriul plaseI sunt 21
baltr si 21 helestaie.
Pamintul säü, ca si al celorl'alte
plasT, e fertil si primitor
de orr-ce fel de cereale. Locurr
de pasune sunt in intindere de
peste I0000 hect. si del o fineatl
burla i abundentl.
Viile sale, mal ales cele de
la N. laculuI Greaca, dan un
vin muIt cautat. Locuitorir prin
aceste locurI, pe Ruga cultura
pamintuluI i pescuitul, se ocupa
mult si cu cultura vieI.
Pe Miga Dunare, pamintul e
argilos i foarte bun pentru facerea
caramizeT si a diferitelor
vase.
Resedinta plaseI e in comuna
Oltenita - Urbana. Plasa e compusa
din Oltenita si 34 catune,
carT formeazd 17 com, rur., anume
: Cascioarele, Chirnogi,
Chiseletul, Crivetile, Curcani,
Frasinetul, Greaca, Hotarele, Izvoarele,
Mitreni-ClAtesti, Manastirea,
Oltenita-Rurala, Prundul,
Radovanul, Spantovul, Tariceni
si Ulmeni.
Calea juc1eteana Bucurest1.01tenita
inlesneste transportul in
aceasta plasa.; asemenea i drumurile
naturale isoselele vecinale-comunale,
care leaga comunele
intre ele.

CrLTENITA 565 OLTENITANECHIE
Oltenita, com. urb., jud. Ilfov, pl.
Oltenita, la 63 kIl, de Bucuresti,
situatä la gura riuluI Arges, aproape
de Dunare, in fata orasuluI
bulgaresc Turtucaia, care
domina malul rominesc.
S'a fondat la 1853 pe mosia
principeld Al. Ghica.
Are forma unuI patru-later
drept-unghiular cu 12 strade
In Iting §i 4 In curmezi§. Pentru
apararea in contra riuld Arge§ul,
ora§ul e inconjurat de diguri
din spre partea de afara N.
De la locul numit Sub-Vi!,
este un prival (Valea-Seaca), care
trece prin oras si merge pana
In Dual-e. Locuitorif cred
p'aci a fost vechia albie a Arge§uld
i credinta lor poate ca
intemeiata, pentru ca mal in
top anii acest riti 41 abate matca.
Are o populatie de 4727 suflete,
carT locuesc in 754 case.
Dintre locuitorT, 125 sunt plugari,
73 circiumati, 83 industriasI
si 1298 ati diferite profesiunI.-
CasatoritI 1118, fruntasI 250,
mijloca§I 485, Cu mäinile 944,
improprietariff 208 i neimproprietaritr
1471.
Vite sunt : 1329 ca! si Tepe,
133 boI, 267 yací, fo viteI, 63
pord si 2725 o!.
Suprafata com., cu locurile
ce-I apartin, este de 550 hect.,
din cad loo hect. sunt vatra
ora§uld si 450 izlaz, proprietatea
orasenilor.
Locuitorif posea.: 240 plugua
: 15 Cu bol 0. 225 cu cal.
Pentru transport ají 349 care si
carute : io CU bol, 339 CU
cal.
Are 2 bisericI, Cu hramul Sf.
Nicolae i Cuvioasa Paraschiva,
deservite de 5 preotI i 5 dintaretI
; doua coale primare de
bletf, frecuentate de 208 elevI;
coalä de fete, un spital cu 18
paturI, numit Regina Elisabeta,
intretiaut de judet; un oficiii telegrafo-postal,
al carul venit pe
anul finanaiar 1896-97 a fost
de le! 27854, banI 15; o farmacie
; o fabrica de apa gazoasa
§i douä. otelurI.
Aci se face un mare tirg,
numit tirgul Mosilor, ()data ca
cel din Bucurqti la care se vind
vite, diferite obiecte i bauturI
spirtoase.
Este rqedinta subprefectureI
pläsel Oltenita, a judecatorid
de ocol si a mediculuI
Oltenita se numea sub RomanI
Constantiola. Aci a fost
cea episcopie a Dacief,
sub numirea de Dafnes. Orasul
Oltenita s'a inaltat pe ruinele
vecheI cetatI Constanta, ziditä
de imparatul Constantin - cel-
Mare, la confluenta Arge§uld
cu Dunarea.
P'aci treceati Domnir Romid
spre a se introna la Bucuresti,
cind se intorceafi de la Constantinopole.
La anul 1855, Rusa furä la
Oltenita bätutI de TurcI i ramäsitele
lor ingropat la biser.ica
din centrul orasuluf.
In timpul rezbeluld din 1877,
divizia a IV-a, comandata de
d-I General Manu, a ocupat digul
ce se afla 'filtre Oltenita §i
Dunare si a a§ezat vedete la
dreapta spre malul Arge§uluI
in stinga spre satele : Ulmeni,
Tatina i Spantovul, spre a observa
miscarile Turcilor.
Oltenita este legata cu Bucureti
si malul Dunarif prin
§osele bune §i bine intretinute.
Acest ora tste singurul port
al judetuld Ilfov la Dunare
face un mare comert cu grine.
Biroul vamal de aci s'a infiintat
la i Ianuarie 186o. In anul
1896-97 a produs statuluI
un venit de 31830 le!, 70
banI.
In tre Oltenita i Chirnogi este
un pod stgtator peste Atar Argepl.
()llenita, picket pe Dunare, cu
No. 12, la portul Oltenita, jud.
Ilfov.
Oltenita-Rurala. Vez! Oltenita-
Vechie, jud.
Oltenita-Vechie (Oltenita-Rurara),
com. rur., pl. Oltenita,
jud. Ilfov, situata la S.-E. de
Bucuresti, pe tarmul sting al
riuld Arges, la 63 kil. de Bucure§ti.
Sta in legatura cu Oltenita-Urbana
prin calea judeteata
Bucuresti-Oltenita §i Cu com.
Ulmeni, spre N.-E., prin o sosea
vecinala.
Aceasta comuna, inainte vremei
era situad. mal spre V.,
s'a tot mutat spre E. din cauza
riuld Arge§ul, care, mar in fiecare
an, if m'inca pámintul §i
ameninta a o inunda.
.
Are o populatie de 1804 su-
flete, din carl 398 contribuabilY,
locuind in 316 case si 8 bordeie ;
bisericä., cu hramul Sf. Nicolae,
deservita de 2 preotY si 2 dintAretI
; o coala mixta, frecuentata
de 27 copiI ; I moara cu
abrir!; i maOna de treerat cu
abur!.
Suprafata totala a comuner
este de 3837 hect., din carl 3000
hect. sunt ale proprietarilor,
d-nele Alexandrina i Pulheria
Raspony si d. T. Urlateanu, lar
837 hect. ale locuitorilor.
Proprietarif cultiva 2000 hect.
(660 sterpe, 250 izlaz, 50 cultura
vid si 40 padure). Locuitoril
cultiva 653 hect. (176 izlaz,
8 vie).
Budgetul comund e la veniturI
de 8526 lel, iar la cheltuelY,
de 8070 le!.
Dintre locuitorI, 385 sunt plugarI,
I I industrias!, 34 at1 diferite
profesiunI.

OLTENICIOARA 666 OLTETUL
Locuitorii posea: 196 plugurl
: 69 cu boT, 127 Cu cal;
188 care si carute : 61 Cu bol,
127 cu cal.
Comerciul se face de 12 circiumarI.
Vite sunt : 682 caT si Tepe, 3
armasarT, 283 boT, 269 vacT, 134
vitel, 16 taurt, x5 bivolT, 22 bivolite,
zo capre, 520 porcI,
22.0 oI.
ImproprietaritT sunt 166 locuitorT,
si neimproprietaritt mal
sunt 276.
Oltenicioara, pichet pe Dunare,
cu No. 14, la N. de insula Carul-Colargi,
jud. Ilfov.
Oltetani, cdtun, al com. tirbei,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati,
situat pe tarmul sting
al OltetuluT, spre E. de satul
tirbei, unde terenul are aproape
230 m. d'asupra niveluluT
MariI.
Are o populatie de 300 loc..
Oltetul, plasd desfiintata, care
ocupa partea de N.-V. a jud.
Romanati si care 4! luase numele
de la riul Oltetul, ce o
strabate d'alungul, de la N.
spre S. Avea de resedinta tirgul
Bals.
Se margin este la N. cu jud. Vilcea
; la V., cu jud. Dolj, la S. cu
pl. Ocolul, si la V., cu pl. 01.
tul-d.-s., cu care acum s'a unit.
Era formata din 22 COM., si avea
pana la 25000 locuitorT. Aceasta
pl. s'a contopit cu pl. Oltul-d.-s.,
spre a forma una singura cu
subprefectura in Bals. Era partea
cea mal ridicata d'asupra
niveluluT Marif din tot teritoriul
jud. Romanati, cact, in pl. 01tul-d.-s.,
Valea-OltuluT lacea ca
sesul sa ocupe o portiune considerabila.
Oltetul, sat, facind parte din co-
muna rur. Ciortesti, pl. Mijlocul,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 447 locuitort. Este pe
valea Oltetul. Are o biserica,
fondata la anul 1814 si reparata
la anul 1854.
Oltetul, deal, la E. comuneT Stirbesti,
pl. 01tetu1-d.-1., judetul
Vilcea.
Oltetul, deal, la V. com. Greci,
pl. Oltetul-d.-s., judetul Vilcea.
Virful saa formeaza limita filtre
aceasta comuna si comunele
Corsorul si Alimpesti, din judetul
Gorj.
Oltetul, riii, unul din afluentiT
principalT dupa dreapta aT 01tulut.
Izvoreste dintre muntele
Curmatura-Oltetulur si Negovanul,
jud. Gorj, curgind de la N.
la S. In jud. Gorj, malul salí
drept este format de muntiT
Piscul-BoeruluT, linga Curmatura,
StAnisoara, Zanoaga, Craiul-lut-Giovau
si Baba-de-Fter; malul
sting, de Negovanul, Cujba,
Beloaia, Plesa, precum si de
dealurile Runcul, Ograda si Porcul.
IntrA in com. Sirbesti, trece
prin Alimpesti si Corsorul, intrind,
in dreptul satuluT Mateesti,
In jud. Vilcea. In judetul Vilcea
uda com. Aluna, Coltesti,
Sinesti, Gradistea, Tina, Plesoiul,
Pirieni-des., Pirieni-d.-mj.
si Pirieni-d.-j., ntreni, Ganesti,
Locusteni, Cirlogani, Benesti, 0tetelisul,
Balcestir Folesti, etc.,
si apoT intra in judetul Romanati
pe la com. Lalosul. Intra
in jud. Romanati, la com. Lalosul,
uda com. Balsul si se varsa
In Olt, filtre Falcoiul si Cloro-
-mi (Romanati), in fata satuluT
Gigirtul-Viisoara (jud. Olt), dup5.
ce a parcurs aproape 150 kil.
In curgerea sa. Largimea medie
a OltetuluI este de 30 m.,
adincimea, de 0.70 m., iar iu-
teala curentuluT, de 1.80 m. pe
secunda in timpul apelor miel ;
aceasta iuteala creste considerabil
cind Oltetul vine mare.
Fundul lut contine pietris, pana
din jos de confluenta CerneI,
bar de aci la vale numal nisip.
Tarmurile ati o inaltime care
variazä de la 1.50 m. la 5 m.
De la origina si pana la M5.nastirea
Polavraci, valea Oltetulur
este strimpta si foarte a-,
d'inca ; prezintà aspectul unet
considerabile crapaturT ; este un
adevarat sant, sapat in calcar,
larg la fund de 3 m. si adinc
de so m., aviad peretif aproape
verticalt.
De la Manastirea Polovraci
in jos, valea OltetuluT incepe a
se largi si atinge i kil. aproape
de confluenta riuluT Tiriia, la
com. Coltesti, de unde continua
a se lati necontenit pana la Bals,
unde are maximul sati de largime
de 6 kil.
Valea Olretulur este &pulata,
productiva si viabila. In aceasta
vale, se afla doua sosele :
una comunala, care urmeaza tarrnul
drept al OltetuluT, incepind
de la Falcoiul (linga Olt) si pana
aproape de confluenta CerneT ;
a doua, judeteana, care porneste
aproape de satul Vladuleni (litiga
soseaua nationala Caracal-
Piatra) si merge pe tarmul sting,
pana la confluenta CerneT, iar de
ad i in sus trece Oltetul.
Afana de aceste cal' de comunicatie,
ce urmeaza lungul
trae! OltetuluT, mal sunt si altele
care o strabat numaT; acestea
sunt : soseaua nationala
Slatina-Craiova, ce trece prin
Bals ; linia ferata SI atin a- Craiova,
ce trece de asemenea prin Bals,
si soseaua nationall Piatra-Caracal,
ce strabate valea aproape
de Fálcoiul.
Peste riul Oltetul sunt 9 podurT,
din cari 8 de lemn : i-iul

OLTETUL-DE-JOS 567 OLTETUL-DE-JOS
la Polovraci, in jud. Gorj ; al
2-lea, la Falcolul, lung de 65 na.;
al 3-lea 4-lea, la Ba4, din care
unul de piatra, al drumuluf de
fler, lung de 60 m., lar cel-l'alt,
al §oseleT nationale, lung de 64
in.; al 5-lea, intre Dobriceni
Lalo§ul, apartinind §osekT comunale
; al 6-lea, la OteteN, putin
maT sus de confluenta Cerne,
lung de 38. m,; al 7-lea, la BAneti
; al 8-lea, la Zatreni i al
9-lea, la Strachine§ti. AfluentiT
OltetuluT din stinga sunt :
Maneasa, Cema in jud. Vilcea,
i in jud. Roraanati, Burluiul
(Bechetul); pe dreapta, in
jud. Romanati, primWe aluiul
Geamartaluiul.
Oltetul-de-Jos, p/asd, in jud.
Vilcea, unja administrativ cu
pl. Oltul, situata pe ambele
malurT ale riuluT Oltul, la S.
judetuluT. Se compune din 25
comune rurale: Babeni, Bälce$ti,
BatA§ani, Benqti, arlogani, Dicule$ti,
Faurqti, Fratila, Ganqti,
Ghioroiul, GorunWi, La-
Lacusteni, Maciuca, Margineni,
Otetelipl, PIetroasa, Poenari,
Prejoiul, Rusane§ti, serbane§ti,
Stirbqti, Tetoiul, Vasilati
i Zatreni.
Are, impreund cu plasa 01tul,
52000 locuitorT.
Se marginqte la N. cu pl.
Oltetul-d.-s., la S. cu judetul
Romanati, la V. cu jud. Dolj,
§i la E. cu pl. Oltul.
Re$edinta sub-prefectureT pla-
§ilor unite e in Draga§ani.
Forma acesteT plag e a unuT
exagon neregulat. Comune mal
populate are: BAlce§ti, Faurwi,
Ghioroiul, Lalosul, Pfetroasa
§tirbe§ti i mal putin populata :
Bene§ti.
Are J6 coale rurale mixte,
frecueutate de 359 copra.
Locuitoril posea: 144 plugurT
de lemn, 1668 plugurT de
fier, i .ma§ina. de seeerat
cosit, 6 de treerat cu aburT,
de treerat cu manej, 27 de vinturat,
8 de batut porumbul cu
manivela, i i grape de fier, 27
moproitoare, 3 trioare sail ma-
§irif de ales saminta; 35 morT
cu apa §i una cu abur.
Viea se cultiva pe o intindere
de 1049 hect., 50 arir.
Are 109 bisericT, afara de 3
biserici din com. Draga§ani.
Sf. Sinod a impartit pla.§ile
Oltetul-d.-j.-Oltul in 28 parohiT
rurale, la carT dupa regulamentul
Sf. Sinod urmeaza sa fie
28 preotT parohI, 29 preoti ajutoare,
134 cintaretf, in plus
20 preotT.
In aceste parohiT, sunt 13223
familil cu 36931 suflete.
Parohiile fixate de SE Sinod
inca dela 1888 sunt urmatoarele:
Parohia Adormirea Maicei
DomnuluT, in ora§ul Draga§ani,
avind 830 familiT, saa 3146 suflete,
cu 3 bisericT, i preot paroh,
2 preotI ajutoare, i diacon,
6 cintaretT, 3 paracliserl, in plus
un preot:
Parohia Calina, cu biserica
catredala Sf. Teodor Tiron, avind
351 familiT, sati 1541 SUflete,
cu 2 bisericT, i preot paroh,
I preot ajutor, 2 cintaretl.
Parohia Prundeni, cu biserica
catredall Sf. Nicolae, compusa
din comuna Zavideni, avind 459
familiT, saa 1900 suflete, Cu 4
bisericT, i preot paroh, i preot
ajutor, 5 cintaretl.
Parohia Aure§ti-Orle§ti, cu biserica
catedrala. SE Nicolae, compusa
din comunele: Auresti,
Orle§ti §i. Fi§calia i cat Au.
rqti, Valea-de-Casa i Scaio0,
avind 759 familiT, saa 2826 suflete,
5 bisericT, r preot paroh,
preotT ajutoare, 8 cintaretl, in
plus 3 preotT.
Parohia Zlatarei, cu biserica
catedrala SI. Nicolae, compusa
din com. Voicqti §i catunele :
Dobreasca, Voicqti-din-Deal §i
avind 358 familiT,
saa 1313 suflete, tu 4 bisericl,
i preot paroh, i preot
ajutor, 6 cintaretT.
Parohia Petculeti-§tefáne§ti,
cu bis enea catedrall A dormirea
MaiceT DomnuluT, compUsa
din comunele : Voice01 i§tefanqti,
avind 449 familii, saa
1880 suflete, 3 bisericT, r preot
paroh, i preot ajutor §i 5 cintaretT.
Parohia Lunge0i, cu biserica
catedrall SI. Nicolae, compusa
din comunele : Stane0i i Fumureni,
avind 674 familiT, sati
2188 suflete, 4 bisericT, i preoi
paroh, 2 ajutoare §i 7 cintaretT.
Parohia cu biserica
catedrala SE Dumitru,
compusä din com. upni-d.-s.
§u§ani-d.-j., avind 662 familiT,
saa 1991 suflete, 3 bisericT,
preot paroh, 2 preotT ajutoare
§i 6 cintaretT.
Parohia U§urei, cu biserica catedrala.
Sf. VoevozT, compusa
din catunul Sirbi, avind 309 fasaa
1167 suflete, o biserica,
i preot paroh i 2 cintaretT.
Parohia Madulari cu biserica
catedrala SE Nicolae, compusa
din catunul Mamul, are 410 familiT,
sati 1562 suflete, 2 biseriel,
i preot paroh §i 2 cinta.retT.
Parohia Capul-Dealultd, compusa
din comunele : Sute0
Mitrofani i catunele: Borne§ti,
Sute§ti, Mazilul i Vedea, avind
691 fainilil, saa 2575 suflete, 7
bisericT, i preot paroh, 2 preotT
ajutoare §i 9 cintaretT, in plus
2 preotT.
Parohia Amara§ti, cu biserica
catedrala Sf. Nicolae, compusa
din catunele : Palanga, Padina,
Jarostea, Verdea -de - Amarasti,
com. Nemoiul §1 catunul Verdea-

OLTETUt-DE-SUS 568 OLTETUL-DE-SUS
de-Neraoiul, avind 751
san 2886 suflete, 7 bisericT, I
prdot paroh, 2 preoti ajutoare,
8 cintAretT, in plus 3 preotT.
Parohia Izvorul, cu biserica
catedrall Sf. Ion BotezAtorul,
compusA din cAtunul Mrenesti,
Creteni, MAgureni i Pretroasa,
avind 588 familiT, sati 2003 Siflete,
6 bisericT, i pre'ot paroh,
2 preotT ajutoare, 8 cintAretT,
in plus z preot.
Parohia Gusoeni, cu biserica
catedrald S-tiT VoevozT, compusA
din cdtunele: SpArieni, Butari
i Episcopia, avind 304 familiT,
sati 935 suflete, 3 biseriel,
ï preot paroh, 4 cintAretr,
In plus r preot.
Parohia MAciuca, cu biserica
catedral A Sf. Nicolae, compusA
din com. avoeni si cAt. SpArieni,
avind 740 familif, sati 2314
suflete, 6 bisericT, z preot paroh,
2 preotr ajutoare, 6 chitAretT.
Parohia RusAnesti-Afinata, cu
biserica catedral& Sf. Nicolae,
compasa din cAtunele: Rusanesti,
Afinata i Omoricea, avind
323 familil, saü 1069 locuitorT,
3 bisericT, z preot paz-oh si 4
cintáreff.
Parohia MArgineni, cu biserica
catedralá Sf. Gheorghe, compusA
din com. BAtAsani, avind 460
familiT, saa 1461 suflete, 4 biseria',
I preot paroh, z preot
ajutor si 4 cintAreti.
Parohia Pretroasa, cu biserica
catedralA Sf. Paraschiva, avind
434 familiT, sati 1306 suflete, 3 bisericT,
i preot paroh, z preot
ajutor i 4 cintAretT.
Parohia BAbeni-Diculesti, cu
biserica catedrall Adormirea
MaiceT DomnuluT, aviad 290 familiT,
satí 1206 suflete, 5 bisericT,
i preot paroh, 3 cintAretT,
In plus I preot.
Parohia Fluresti, cu biserica
catedrall Sf. Ion BotezAtorul,
avinct 392 familir, sala rol 2 suflete,
-2 bisexicr, i preot paroh,
preot ajutor, 4 tintAretl.
Parthia Lalosui-Ganta, cu biserica
catedrall Sf. Paraschiva,
compusä din cAtuneIe : Ganta,
Latosa!, tirbeiul i MAtcuseul,
avind 539 familif, sati r846 suflete,
4 bisericT, z preot para,
2 preotT ajatoare, 7 cintAretT.
ParOhla Gorunesti, cu biserica
catedrall Sf. VoevozT, avind 281
familil, sart 970 suflete, 4 biseriel,
I preot paroh si 2 cintlretT.
Parohia FrAtila, cu biserica
catedral& Sf. Dumitru, compasa
din com. Prejoiul, b.vind 304 fa-
1135 suflete, 2 bisericT,
z preot paroh, 3 cintAreti,
in plus I preot.
Parohia Poenari-Ghioroiul, cu
biserica catedrall. S-tiT VoevozT,
aviad 530 familif, saii 1818 suflete,
3 bisericT, I preot paroh,
preot ajutor, 5 cintáretf.
Parohia tirbesti-BAlcesti, cu
biserica catedral& Sf. VoevozT,
compusl din comande
BAlcesti si O tetelisul, aviad
679 familiT, saii 2696 suflete,
7 bisericT, i preot paroh, 2
preoll ajutoaret 6 cintAretr, in
plus I preot.
Parohia Benesti, cu biserica
catedralA Sf. Treime, compus1
din comunele Benesti, Locusteni
i GAne§ti, avind 474 familif,
sati 1812 suflete, 6 bisericT,
i preot paroh, zlareot ajutor,
5 cintaretT, in plus 2
preotT.
Parohia ZAtreni, cu biserica
catedral& Sf. Ion BotezAtorul,
avind 322 familiT, sati 1062 suflete,
2 bisericT, z preot paroh,
preot ajutor, 3 cintAretT.
Parohia erbAnesti - Tetoiul,
avind 415 familiT, saa 1380 suflete,
4 biserid, i preot paroh,
preot ajutor, 4 cIntAretT.
Parohia arlogani-Vasilati, cu
biserica eztedral1 Sf: Nicolae,
sati 1077 suflete,
3 bisericl, ï preot paroh,
3 cititaretl.
Oltetul-de-Sus, piusa, in jud.
Vilcea. Se compune din si com.
rur.: BAe$1, Brosteni, Ciortesti,
Coltqti, CopAceni, CrApl turne,
Dejoiul, Dozesti, DrAganul,
Grad.istea, Nenciu-
Nisipi, Obislavul, Pirileni-
Piriusani, Plesoiul, Rosille, Rominesti,
S Ascioara, Sinesti, Tereuj a,
Tina, Ulmetul, VAleni i Veaca.
Are o populatie de 22018
locuitorT.
Se mArgineste: la N., cu plaiul
Horezul, de care se desparte
printr'o linie, trasä dintre jadetele
Gorj si Dolj, trecind pe la S.
de comunele : Alunul, Berbqti,
BAlteni i Ursi ; la S., Cu plasa
°he' tul-d.-j., de care se desparte
printeo linie dreaptl, dusA dela
E. judetuluT Dolj, pe lfngä comunele
CiortWi i$erbAnesti, la
MAciuca ; la E. cu plAsile Ocolul-OtAsAul,
al/1'nd hotar despArtitor
intru cit-va albia riurilor
Cerna i Cernisoara ; la V. cu
jud. Gorj.
Resedinta sub-prefecturei este
In comuna Pirieni-de-Mijloc.
Forma pasei e aceea a unid
pentagon mixtilin. Comune mal
populate in aceastä plasI sunt:
Brosteni, Coltesti, Dozesti, DrAganul
i Rosiile si tuaI putin populate
: CopAceni,
Piriieni-d.-mij., Pirlienid.-j.,
Tina, Zgubea i Plesoiul.
Are IO $coale rurale mixte,
frecuentate de 102 çopii.
Locuitorii posea : 34 plugurT
de lemn, 819 plugurT de fier,
masinä de treerat Cu aburT,
de treerat Cu manej, 9 ae
vinturat, 2 trioare san masinT
de ales sIminta, moarA cu
aburT, i Cu vite si 26 Cu apl.

OLTETUL-OLTUL-DE-SUS 569 OLTETUL-OLTUL-DE-SUS
Vie se cultivä pe o intindere
de 847 hect. 50 arii.
Sunt 68 biserici.
Sf. Sinod a impartit plasa 01tul-d.-s.
in 14 parohii, la carl,
dupl regulamentul Sf. Sinod,
urmeaza sa fie 14 preoti parohi,
14 preotT ajutori, 72 cintlreti,
in plus 5 preoti.
In aceste parohli rurale sunt
5975 familii, saa 21722 suflete.
Parohiile fixate de Sf. Sinod
sunt urmatoarele :
Parohia Romine$ti-Ro$iile, c
biserica eatedrala Intrarea - In-
Biserica, compusä din catunele :
Romine$ti, Ro$iile, Ple$e$ti, Ratäte$ti,
Pasarei, Lupue$ti, Hera$ti,
Hotäroaia, Osaceni $i Perte$ti,
avInd 689 fama', saa 2313
suflete, 6 biseriel, i preot paroh,
2 preotI ajutoare, 8 elntare%
Parohia Crapaturile, cu biserica
catedrala Sf. Nicolae, avind
435 familii, saa 1458 suflete, 3
biserici, i preot paroh, i preot
ajutor, 5 eintareti, in plus I
preot.
Parohia Budele-Salcioarele, cu
biserica catedrall Sf. Nicolae,
compusa din ambele comune $'1
parte din comuna Nenciule$ti,
avind 250 familif, sati 944 suflete,
4 bisericl, i preot paroh,
3 chitare%
Parohia Ciorte$ti-Veleni, cu
biserica catedrall Sf. VoevozI,
compusa din ambele comune,
avind 361 familii, saa 1493 suflete,
4 biserici, I preot paroh,
preot ajutor, 4 chitare% in
plus I preot.
Parohia Pirieni-d.-j.-Tina, cu
biserica catedrala Sf. Nicolae,
compusa din comunele : Pirienid.-j.,
Pirieni-d,-mij., Pirieni - d.s.,
Pleqoiul, Veaca, Tina $i Grddi$tea,
avind 703 fallan% sal:1
1588 suflete, 9 biserici, I preot
paroh, 2 preoti ajutoare, 8 chitare%
in plus I preot.
Parohia Piriu$ani, cu biserica
catedrala Sf. Nicolae, compusa
din comunele Piriusani i BOe$ti,
avind 320 familiI saa 1157 suflete,
3 biserici, i preot paroh
$i 3 dinar-e%
Parohia Zgubea-Tereuja, cu
biserica catedrall Sf. Dumitru,
compusa din comunele : Zgubea,
Tereuja, Obislavul, avind 349 fasati
1380 suflete, 5 bisepreot
paroh, i preot ajutor
$i 5 chitare%
Parohia Sine$ti-Slave$ti, cu biserica
catedralA Sf. Ion Botezatorul,
compusa din ambele comune,
avind 504 familii, saa 1680
suflete, 6 biserici, i preot paroh,
2 ajutorI i 6 cintareti.
Parohia Colte$ti, cu biserica
catedrala Cuvioasa Paraschiva,
avind 314 familii, saa 1251 suflete,
3 biserici, i preot paroh
2 chitare%
Parohia Doze$ti, cu biserica
catedrall Adormirea, compusä
din catunele Tarta.$e$ti, Catelul,
Cud 1 com. Doze$ti, avind 676
familii, saa 2492 suflete, 9 biserici,
i preot paroh, 3 preoti
ajutoare i 9 chitare%
Parohia Bec$ani-Mijlocul, cu
biserica catedral. Sf. Voevoif,
compusä din com. Nisipi i catunde
Becsani, Mijlocul, Seciul
com. Dejoiul, avind 360 famili!,
saa 1392 suflete, 4 biseriel',
i preot paroh, 2 preop' ajutoare
i 6 chitare%
Parohia Draganul, cu biserica
catedrall Sf. Nicolae, avind 322
familii, saa io60 suflete, 2 biserici,
i preot paroh i 2 eintäreti.
Parohia Bro$teni, cu biserica
catedrall Sf. Nicolae, compusa
din com. Bro$teni i catunele :
erbane$ti, Vetelul, Gitejei $i
Poche$ti, avind 360 familii, san
1236 suflete, 4 bisericl, i preot
paroh, i preot ajutor $1 6 chitare%
Parohia Copaceni, cu biserica
catedrall Buna-Vestire, compusa
din comunele : Copaceni, Ulmetul
$1 Balteni, avind 322 familii,
saa 1178 suflete, 6 biserici,
preot paroh, i preot ajutor
5 cintaretl.
Oltetul-Oltul-de-Sus, p/asit, in
partea de N. a jud. Romana%
numita ast-fel, pentru ca e formata
din pla$ile de mal inainte
Oltetul odinioara
separate.
Din jud. Romana% care are
forma unui paralelogram $i e
impartit in trei pläT, prin doua.
linif paralele cu Dunarea, aceasta
plasa ocupa portiunea de N.
Ea coprinde mar toata regiunea
colinelor din Romana% Spre
E.; se intinde intre Olt $i linia
ferata Corabia-R.-Vilcea, intinsa
fertila vale a °hule, care,
de la gura Oltetului, se pierde
In regiunea $esuluI.
E coprinsA tntre 41°3 5 42°5
long. orient. $i intre 44°15 $i
44035 grade de latit. boreall.
Forma el', facind abstractie de
cotituri, este a unid romb, prin
urmare cu toate laturile paralele
egale. Hotarul de E., cursul
°huid, e paralel cu hotarul din
spre Dolj, lar laturea de S., de
Ja cat. Buzducul la gura Oltetului,
paralela cu unja de N.,
de la Geamartaluiul $i pana.' la
en. Runcul linga Oltul.
Se invecine$te la E. cu jud.
Oltul, de care se desparte prin
cursul Oltului; la S., cu pl. Ocolul
din jud. Romanati, de care
se desparte prin cursul de jos
al Oltetului i printr'o linie determinata
de imparthea administrativa
a comunelor, care linie
trece pe la S. de satele Rosieni,
Loloe$ti $i Buzducul ; la
V., cu jud. Dolj, de care se
desparte printr`o linie imaginara,
ce trece pe la V. de salde Gol-

OLTETUL-OLTUL-DE-SUS 570 OLTETUL-OLTUL-DE SUS
finul, Robanesti, Ungureni, pana
¡tilde apa Geamartaluiul infra
in Romanati; la N., cu jud. Vilcea,
de care o desparte o linie
conventionala care trece pe litiga
Dobriceni si Strejesti.
Aceasta plasa e cea maT mica
in intindere, din cele 3 ale jud.
Romanati. Are 75379 hect.
(150000 pog.), din 333660 hect.
cit are judetul intreg. Se intinde
in lat de la N. spre S.,
pe o distanta de 39 kil, de la
satul Runcul, pana la podul de
peste Oltetul, al soseleT R.-VaduluT
- Corabia ; in lung, pe o
distanta, de la E. la V., de 33
kil., de la podul peste Olt al
pseler Slatina-Craiova, pana in
Valea-Tesluietulur.
Fiind in regiunea dealurilor,
inclinarea terenuluf e mar mare
ca in cele alte 2 plasi, adica e
de i m. o6; caer Caracalul (138
in. altitudine d'asupra niveluluT
Mara') e departe de R.-Vilcea
(264 m.) de 119 kil. Aci avem
si altitudinile cele maT marT din
judet, d. ex.: dealul Strejesti,
avind 246 ni. 56 de altitudine
d'asupra nivelulul MdriT; dealul
Dobriceni, 231 m. ; Dealul-Secilor,
195 m. 60; Dealul-Sarului,
187 m. 76; Dealul-de-la-Stirbei,
246 m.; Dealul-MurgasuluT,
198 m. 95; Dealul-ChilieT, 187
m. 76. Albia OltuluT are la Märgeni
113 m. 8o si la Colibasul
132 m. 76.
O multime de dealurT i vAT
formeaza partea accidentata a
terenuluT.
Teritoriul plaseT se poate imparti
in 3 regiuni : regiunea vael
OltuluT; regiunea dealurilor, spre
E. de Oltetul si regiunea deluroasa,
spre V. de Oltetul.
Dealurile plgseT vin din regiunea
muntoasa a judetelor de
la N., iar cele de N.-V. sunt
ramificatiutil ale culmeT Zanoaga;
unele din ele sunt acope-
rite cu padurr si lin inclinate,
altele excarpate, alte/e formeaza
puncte militare strategice, d. ex.:
Dealul-BalsuluT si al.Saruluf.
Cursurile de mal care brazdeazä
aceastä regiune aü directia
generala de la N. la S.-E. si
sunt urmatoarele, incepind de
la E. spre V.:
Oltul, AA mare, servind de
hotar judetuluT, Maimul, Beica,
Cornesul i Dranovatul unite,
Burluiul (Bechetul), afluent pe
stinga al Oltetului, Oltetul,
mare care poate fi navigabil
e utilizat la transportul lemnariilor,
important mal ales pentru
ca are o vale productiva,
populata i viabila ; Caluiul, care
Irece prin o vale strimptata de
!liste dealurT pAduroase ; Fratia,
care, Imita cu Geamartaluiul se
varsa pe dreapta in Oltetul,
in fine Tesluiul si Sesluietul,
spre limita Doljulur.
Sistemul pliocen, cu argilurT
de diferite colorT, marge,
sipurr fine si grosolane, pietrisurT
i gresir, formeazá mar
toate colinele si dealurile acesteT
plasT, si se prelungeste spre
S. de Bals pana la Vilsoara, pe
valea TesluiuluT si mal jos de
Margaritesti, pe valea Oltetului.
Intre Oltetul si Olt, pliocenul
constitue un promontor, care e
format de Dealul-SaruluT. Terenurile
cuaternare se continua
din Vilcea pe valea OltuluT si
formeaza coastele unor dealurl
si chiar cimpil.
Clima e dulce si placuta ; aerul
sanatos, cacT pa.durT sunt
maI multe ca in cele-l'alte plasT.
E formata din 47 comune rurale
Arcesti, Baldovinesti, Bals
(2021 loc.), BAzgarel, Baleasa,
Bechetul, Bobicesti, Barza, Brincoveni,
Branetul, Caluiul, ampeni,
Cepari, Cioroiul, Cocorasti,
Colibasul, arlogani, Doba, Dobriceni,
Dobrunul, Dranovatul
(1985 loc.), Enosesti, Ganeas'a,
Gavanesti, Greci, Golfinul, Gropsani
(1583 loc.), Leotesti, Margaritesti,
Morunglavul, Oboga,
Osica-d.-s. (2351 loc.), Pirscoveni,
Piatra (1500 loc.), Popinzalesti,
Racovita, Robanesti, Rosieni,
Rusanesti-d.-s., Slatioara,
Sopirlita, Stirbei (2448 loc.),
Strejesti-d.-j., Strejesti-d.-s., Ungureni,
Virtina i Vulpeni (1645
loc.).
Resedintasub.prefectureT este
In tirgusorul Bals.
Are o populatie de 54961
suflete, carT locuesc in 11926
case si 1040 bordee ; 94 biseriel,
deservite de 82 preotT,
cintaretT si 27 paracliserT ; 25
scoale, din cari 2 de baetr,
2 de fete si 21 mixte, conduse
de 33 invatatorl i frecuentate
de 1333 copiT ; 33 hanurY; 172
circiumr; 6 stabilimente comerciale
; 243 cazan e de facut rachiti ;
17 morT cu aburf si 19 pe apa.
Se mal gil in Bals : o judecatorie
de ocol, pendinte de
trib. din Caracal ; un spital cu
10 paturT, un medic, un subchirurg
si 4 infirmierI ; un biuroti
telegrafo-postal, (afara de
acel al cailor ferate).
Sunt 130 proprietarT marT si
11924 proprietari miel.
In ceca-ce priveste calitatea
soluluT, are : 60562 hect. arabile,
7782 hect. izlaz, 5113 hect. IIvezT
de fin, 486 hect. livezT de
prunT, 344 hect. gradinarri, 2332
hect. vil, 11027 hect. padurT si
540 hect. baltT si helestae,
Vite sunt : 3264 cal, 15799
bol, 11294 vacT, 1646 taurl, 324
bivolT, I i asinT, 67437 oT, 1157
capre si 18067 porcI.
Locuitoril, pe linga agricultura,
lucreaza i olgria, rotaria,
dogaria, cojocaria, cizmaria, tabacaria,
etc. Productele se transporta
cu calea ferata, sal:1 se
duc la porturile Dunarene.

OLTINA 571 O LTINA
Comercial interior se face in
bilciurile din Slatioara, Osicad.-s.,
Pirscoveni, Oboga, Strejesti-d.-s.,
etc.
Calle de comunicatie sunt :
calea feratd Slatina-Craiova ce
trece prin Bals si care, la statiunea
Piatra (Oh), se intretae
cu unja feratil Corabia-Rimnicul-Vilcea.
Pe india sunt statiile
Piatra si Bals, si pe a
doua, Vladuleni, Piatra si Arcesti.
Soseaua nationalA Corabia-
Riul-VaduluT strabate, de la N.
la S., plasa, de la cat. Vladuleni
la Runcul, in directie paralela
cu unja feratA.
oseaua nationala Slatina-Craiova
trece prin Bals, mar paralel
Cu linia feratä cu acelasi
nume.
Apor sunt soselele judetene :
de la VlAduleni, pe malul sting
al Oltetulur, prin Mirila, pana la
extremitatea judetulur ; din Falcoiul,
pe partea dreapta a Oltetalar,
tot pana la hotarul jadetalar.
Mara de acestea, mar
sunt numeroase drumurT vecinocomunale.
Oltina, com. rur., in pl. Silistra-
Nouä, jud. Constanta.
Situata in partea V. a jadetalar,
la 94 kil. spre S.-E. de
or5.selul Ostrovul, resedinta o
colulur.
Se margineste la N. cu jud.
Ialomita, de care se desparte
prin fluviul Dunarea ; la S. Cu
com. Caranlic, de care se desparte
prin dealurile Cisla i Merchez
; la E., cu com. Beilicul ;
lar la V., cu comunele Lipnia
si Satul-Noti, despartindu-se de
amindoug prin lacul Oltina
Relieful solulur e putin accidentat
de culmea Oltina si de ramificatiunile
el de E. In partea
de V., solul e jos, bältos i mlastinos.
83617. Morolo Melonar doograjlo. Vol. Ir.
Principalele dealurT, carT o
brAzdeaza, sunt : Macuca], cu
ful Oltina (too m.) la N.; Tuna-
Orinan $i Calburgina, cu vida
Calburgina (126 m.) la N.-E.;
Beilicul, la E.; Ciacal, cu virful
Movila-Oltina (132 m.) prin
interior; Cisla si Merchez (140
m.), la S.
Aceste dealurT sunt acoperite
Cu livezl, arborT izolatT, pasunr,
cite-va semAnAturT i patine padurT.
Pe dealul Cisla se afla.
padurea Ddan-Chioi.
Movilele sunt numeroase
aú avut importanta odinioara,
servind ca puncte de observare
si de orientare; principalele sunt:
Oltina (132 m.) la centra; Iepurasul
(143 m.), Ghimpina (144 m.),
Stanciul (137 m.), Cisla (138
m.), Iortmac (140 m.), la Sud.
Dunarea o uda la N., de la
ostrovul Pirlitul pana la ostrovul
Talerul, pe o distanta de
6 kil.; are malurile joase i pe
la V. mlastinoase, si formeaza
ostroavele urmAtoare : Strimbul
(140 hect.), Puiul-Strimbulur (40
hect.), Teni-cel-Mic (70 hect.),
cite trele acoperite cu pAdurr
de sAlcir; inteinsa se deschid
treT girlite, prin care lacul 01tina
comunica. cu DunArea.
Val sunt : Beilic-Ceair, la E.,
ce se deschide in lacul
nul i Giuvegea, la S., deschizindu-se
in balta Iortmac.
Bala mar insemnatä.: Oltina,
la V. (aproape 1000 hect, din
carl 600 hect. apartinind com.),
formata de Dunare inteo revArsare
anterioara i comunicind cu
ea prin freí girlite, intre care pamintul
e mlastinos ; contine mult
peste ce se exploateaza in tara;
malurile sale sunt inalte si pe
alocurea pietroase ; prelungirile
sale de S. si anume balta Ciamurlia,
cu vadul Podul-Piel
balta Iortmac apartin comuner
Lipnita si sunt acoperite cu stuf.
Se compune din doua catune
: Oltina, resedinta, in partea
centrara a comuner, pe malul
E. al laculuT Oltina, inchis
si dominat la N.-E. si S. de
dealul Ciacal ; sat frmnos, bogat
si bine asezat.
Cisla, in partea de S. a co muner,
la 4 kil. spre S.-V. de resedinta,
pe malul de S., inalt
pietros al !acular Oltina, inchis
si dominat de dealul Cisla ; sat
curat si asezat tate() pozitie
placuta.
Suprafata com. este de 5316
hect., din care 145 hect. ocupate
de vatra satelor ; restul
imparta futre stat, care posed5.
1991 hect. si locuitoril, carr stdpinesc
3180 hect.
Are o populatie de 324 familiT,
san 1238 suflete, din carT
337 contribuabill.
Locuitorir posea : 160 plagar],
364 care si carate, I masinä
de vinturat ; 6 morT de vint ;
3850 capete de vite, mar cu seama
di; 66 stupT cu albine.
Comercial, destul de activ, se
face de 5 comerciantr, prin orasul
Ostrovul sal:1 gara Cerna
voda, si constä in importul colonialelor
si manufacturelor
In exportul pesteluT, cereT, mierer
si a vitelor, cu produsele
lor.
Are dota bisericr, una in catunal
Oltina, cu hramul Sf.
Gheorghe, si a doua in cal.
Cisla, cu hramul SI. Nicolae, infiintate
de locuitorT si deservite
de i preot, 2 dascalT si 2 pa
racliserr.
Este o scoala in cAtunul Ol
tina, frecuentata de 99 elevr.
Budgetul 'comuner e la veni
turr de 3484 ler la veniturT si
la cheltuelr, de 3187 ler.
Cal de comunicatie : un drum
mare, care vine de la Ostrov
pe malul DunArer, si trece prin
sat spre Cernavoda ; apor dru-
73

OLTIgA 6/2 OLT1IstA
murr comunale la Lipnita, Beilicul,
Satul-Noti, etc.
Oltinar sat, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, catunul de
resedinta al comuner *Oltina,
situat in partea N a plaseT si
a comuneT, pe malul E. al laculid
Oltina. Are o intindere de
3511 hectare, din care 106 hectare
ocupate de vatra satuluT si
o populatie de 299 familiT, sat'
1143 suflete, carT locuesc in 282
case.
Oltina, lac insemnat, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Nouli, pe teritoriul
comunelor rurale Oltina,
Satul-Noti si Lipnita; situat in
partea de V. a judetulta si in
cea de N. a pldseT. Partea de
E. uda com. Oltina, cea de V.
uda com. Satul-Noti, iar cea de
S., com. Lipnita.
Are o forma lunguiata, maT
umflata spre E., unde malul IT
este mar jos, termininduse spre
S. cu o coada, numita balta Oamurba
sag Iortmac. Directiunea
generala a sa este de la N.
spre S., lar a coadeT sale de
la N.-V. spre S.-E. Malurile sale
sunt, la V. si N.-V., in general
inalte si ripoase, pe alocurea
pietroase; la N.-E., joase si acoperite
cu stuf, ce se intinde
pana in Dunare ; la E. si S.-E.,
putin inalte, potrivite, pe alocurea
ripoase, ca in dreptul satelor
Oltina si Cisla. Comunica
cu Dunarea prin doul mid brate :
unul, care se deschide la N.
In dreptul insuleT Pirlitul, de 200
m. lungime, adinc de 11/2 m.,
Mat de drumul comunal Pkjoaia-Mirleanul;
un altul maT
spre E., la N.-E., mal lung, avind
2200 m., mg putin adinc
de 50 cm., deschizindu-se in
Dunare, in fata ostrovulul Stritnbul,
ling5. virful Oltina, al dealuluT
Macuc.
Dealurile intre carT este coprins
acest Tezer, sunt : la V.
Dealul-de-la-Cetate, Dealul-dedincolo-de-Siliste,
Dealul-Pietrel
si Sirt-Iol-Bair ; la E.: dealurile
de deasupra CisleT, Dealul-dela-Merchez,
dealul Ciocal si dealul
Macuc. Cele din V. IT fac malul
inalt si ripos.
In partea S., se gasesc niste
mid insulete formate de stuf,
une-orT putin rezistente, alteorT
destul de rezistente spre a
putea suporta greutatea omuluT
si a animalelor si cad ati particularitatea
de a calatori Meet,
dupa suflarea vintuluT; prelungirea
numita Ciamurlia si Iortmac,
este formata flume din
acest fel de insulete.
DimensiunT : lungimea de la
N. la S., a laculuf numaT, este
de 5 kil. ; dinpreuna cu Ciamurlia
si fortmac, are aproape
to kil.; largimea laculuit este
de 3112 kil.; a prelungird, de
t 'hs kil. ; adincimea este de
4-8 111-
Malurile sale sunt acoperite,
in partea V., cu iarba ; In cea
cu stuf, coprins intre Duflare
si cele cloud scurgeri ale
luT in fluviti ; in cea E., cu /bete,
semanaturT si putin cu padurT.
Prelungirea Ciamurlia si Iortmac
sunt asezate intre tufärisurT si
padurT, ca Curt-Orman la V.,
Duari-Chioi-Orman la E. si Buiuc-Orman
la N.
'Satele asezate pe malurlle
sale sunt : Oltina la E., Satul-
Not' la V., Cisla la S., Coslugea
si Lipnita la S.-V., Curu-
Orman si Ghiuvegea la S.-E.
Basinul sla este considerabi/,
coprinzind a 4-a parte din pl.
Silistra-Noul, (anume teritoriile
comunelor Satul-Noa, Lipnita,
Oltina, Para-Chioi, Ghiuvegea,
Regep-Cuins, partea de E. a comuneT
Gorvan (cat. Vel-Chioi)
si cea de V. a comunei Caranlic
(cattinul Curu-Orman). Are o intindere
de 70000 hect. Este
coprins *hare : Dunare la N.;
dealurile Coslugea, Canli-Dere,
Curdeli, Sirt-Iol-Bair, la V. ; hotarul
judetultd, spre S.; dealurile
Macuc, Ciacal, Merchez, Cisla,
Mezarlic-Bair, Ciatal-Orman, Distrail,
Sink-Bair, Orta-Burun, Echenli-Orman-Bair,
la E.
Valle saa pir. care se deschid
in lac la V. sunt: valea Cosulgea,
formata din Otte Iroftie, Micul-
Orinan, Gaia, Almalicula; valea
Ghiol-Ceair sail Almallcul; valea
Derea-Ceair ; valea Ciali-Ceair ;
la S., sunt doua piraie: Dermen-
Ceak, numit si Sati-Chioi-Ceair
si Canara-Ceair, format din vaile
Cuiugic-Culac si Buiuc-Orman-
Bair.
Calle de comunicatie de pe
linga lac sunt caile comunale
ce unesc satele intre ele si
drumul judetean Ostrov-Cuzgun,
pe la S., inles-iind ast-fel transportul
pesteluI.
Oltina, virf de deal, In jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, pe teritoriul
com. rur. Oltina, situat
In partea N. a plaseT si In cea
N.-E. a com.; este virful culminant
al dealuluT Macuc ; are 140
In. irfaltime ; punct trigonometric
de observatie de rangul
I, cu ocazia lucran! hartei DobrogeT,
de catre statul-rnajor
romtn ; este acoperit cu verdeata
; prin inAltimea sa domina
malul dobrogean al Dullard,
de care e despartit prin o dlstanta
de 800 m. ; domina si
dramul comunal cc duce de la
Oltina, pe la poalele sale, la
Beilicul.
Oltina, movi111, In jud. Constanta,
pl. Sihstra-Noua, pe teritoriul
comuneT rurale Oltina, asezata
In panca de N. a plaseT si cea
de E. a comuneT, la Oa kil.

OLTWRUL 573 OLTUL (JUDET)
spre E. de sat; este artificiala
si asezata pe muchia dealului
Ciacal; are o inaltime de 132 m.;
punct trigonometric de observatie,
rangul al 3-lea, dominind
prin inaltimea sa satul Oltina,
o bulla parte din Iezerul Oltina,
drumul comunal ce duce de la
Oltina la Beilicul ; este acoperita.
cu verde* i une-ori i cu
semanaturi.
Olti§orul, balta, in dreptul cotn.
Greci, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati.
Olti§orul, gIrM, jud. Romanati,
formata din o ramurd a Oltului,
ce se desparte mal sus de Slatina
si din apele Cornesul
Dranovatul. Maritä adesea prin
revarsarile OltuluT, devine mai
mare din dreptul satului Spurcasi
si Slatisoara, curge pe linga
satul Fundeni i Margeni si se
varsa in Olt, in dreptul com.
Greci, udind partea de V. a
plasei Oltetul Oltul-d.-s.
Olti§orul, girld, din riul Olt, jud.
Teleorman, ce se formeazä pe
partea dintre comunele Segarcea-din-Vale
si Lita. D upa ce
primeste apele piriului Siiul, accst
crac se impreung cu cell'alt
In dreptul soselei judetene
Turnul-Izlaz, dupa ce a format
o insula mare, numitä Intre-01turi.
Acestur crac Ii mai zice si
Oltul-Mic. Adese-ori, vara, apa
scade atit de mult, in cit pare
a fi statatoare.
Oltoiul, deal, in jud. Tulcea, pl.
Isaccea, pe teritoriul comuna
rurale Luncavita ; se desface din
dealul Pietrosul ; se indreapta
spre E., avind o directie generala
de la S.-V. spre N.-V. ;
brazdeaza partea de V. a plasi
a comunef, intinzindu-se
printre Valea-Ascunsa i valea
Stupina, afluente ale piriulul
Luncavita ; pe muchia lui merge
drumul comunal Greci-Luncavita;
este acoperit in mare
parte cu padun ; poalele sale,
mal cu seaml cele orientale, sunt
acoperite cu p4uni i finete
bogate.
Oltuc-Orman, padure, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul comunet rurale Dobromirul
si anume pe acela al
catunului sàü Dobromirul-din-
Vale, la i kil. spre S. de
acest sat si la 1'12 kil. mal spre
N. de satul Dobromirul- din-
Deal ; este asezatä pe malul
sting al van' Iucari-Macala-Ceair,
PC o suprafata de 70 hect.
e compusä mai ales din ultni
fagi ; este dominata de dealul
Dobromirul i situatä in jurul
plasei i centrul comuna
Oltul, judet, numit ast-fel dupa
riul cu acest nume, care '1 uciá
de-alungul sati, formind limita
sa de V. Este situat cam in
centrul MuntenieT, färä s'O atinga
niel* muntii, niel Dunarea, intre
440,7' 450 latitudine septentrionala
i t'Are 220 -- 220,28'
longitudine orientall
Limite. Se limiteaza la N. cu
jud. Arges ; la E., cu jud. Arges
Teleorman ; la S., cu jud. Teleorman
si la V., co jud. Vilcea
Romanati.
La Nord, hotarul incepe din
malul Oltulta, mg sus de cat.
Orlesti si se indreapta catre E.,
pe la N. de Casa-Veclife, urmind
albia riului Trepteanca, pana aproape
de catunul cu acest nume,
de unde se intoarce catre
S.-E., pana la com. Dejesti. De
aci, luind directiunea N.-E., pe
muchia dealului Geamana, se lasa
catre E., pana la N. de cat.
Beculesti. Apoi taie iarasi dealurile,
catre S.-E., peste coada
Cungrei i a Vede!, pana aproape
de Leresti, de unde
iarasi sue drept catre N. pana
la Rajletul-Viero.
La Est, unja hotarului face o
curbä, peste coada Veditel, se
intoarce catre S., pe la E. de
comunele : Fata, Izvorul-d.-s.,
Gura - Boului, BArasti -de - Vede,
Barästi-de-Cepturl, Vlaici, Colonesti
si Malciarul, pana la Corbul,
unde dA in Valea-Vedei.
De aci, incepe limita cu jud. Teleorman.
Linia hotarulul se tine
pe malul sting al Vede!, pana
la satul Popesti, taie Vedea si
se lasd catre S., trecind pe la
Estul comunelor : Seaca,
esti-d.-s. i Mihaesti-d.-j.
La Sud, aceasta linie se in -
Loarce catre V., tAind
tuiul; apoi formeaza o curba,
care trece pe la S. de com.
Dudul, pana ce da in riul Olt.
La Vest, hotarul urmeaza firul
apei, pana la Slatina, unde
trece pe malul drept i apol
urmeaza iarasT cursul ver, pana
la Orleni, de unde a plecat.
Mal inainte, jud. Olt se intindea
spre S., pana in Dunare.
Dionisie Fotino zice : eAcest
judet se hotareste despre N.
cu jud. Argq, despre E. cu al
TeleormanuluT, despre S. cu Dunarea
§i despre V. cu judetele
Romanati si Vilcea, de catre
care se desparte prin riul
Suprafata. Forma judetului
Oltul se apropie de aceea a
unui patrulater drept-unghiular,
asezat pe sano °Ruta Are o
suprafata de 342032 hect.
Relieful. Teritoriul jud. Oltul
este coprins intre basinul 01tuluT,
la V. si al Vede, la E. si
prezinta doul zone : a dealurilor,
spre N., unde se intind ultimile
ramficatiuni ale Carp4lor,
si a sesuluT,, spre S., unde
se afla cimpiT intinse. Regiunea
deaturilor ocupa mal ntult de

OLTUL (JUDET) 574 OLTUL (JUDET)
cit a treia parte din suprafata
judetuluT. Ad pamintul e foarte
acciden:at, brazdat de multe
val, si In cea mal mare parte
acoperit ci padurT i livezT de
prunT. Regiunea sesurilor ocupa
cele-l'alte dota partI. Ad i se
prezinta cimpir intinse, putin accid
en tate, serp u i te de cite-va riurl
si acoperite maT mult de tarine,
cu o fertilitate, din ce in ce
mal pronuntata cu cit se apropie
mal mult de Dunare.
Apele. Judetul este strabatut
de urmatoarele riurT mal principale
:
Oltul, uda toata laturea
de V. a judetuluT, de la Casa-
Vechie si pana la com. Dudul.
Primeste in judet pe stinga urmAtoril
afluentI: Trepteanca, Geam
An a, Cungrea-Mare, Cu n grea-
Mica, Comanita, Tesluiul,
jovul, Iminogul i Sid, care
trece In jud. Teleorman.
Vedea, uda maT toata laturea
de E. a judetuluT si primeste
urmatoriT afluentl, pe
dreapta Plapcea-Mare, In care
se varsa Plapcea-Mica si Negrisoara,
Ftorisorul si Dorofeiul
; iar pe stinga: Eiul
Vedita.
CAlmätuiul, compus din
dota ramuri, uda partea de S.
a judetuluT i apoT trece in
jud. Teleorman.
LacurT demne de notat in
acest judet sunt urmatoarele :
Lacul - Momicenilor, al - Serbanestilor,
al - Radomirestilor
cele de la Seaca.
Geologia. Din punctul de
vedere geologic, maT tot teren
ul accidentat, din N. judetuluT,
apartine sistemulta pliocen. Aci
domneste argilul galben si cenuOri,
marna, calcarul, etc.
Partea sesuluT, de la S., apartine
sistemuluT cuaternar. Aci
intilnim, pe linga terenurr argiloase,
i aluviunr, nisipurT, etc.
Pe litiga Olt, in dealurile vecine,
se gasesc mal-1 cantitatl
de nisipurl si petris, in care se
aflA multime de fosilT, diferite
petrificatiud de animale si
chiar plante antidiluviane.
Clima. Judetul Olt are o
singurA statiune meteoro/ogica,
la scoala de Agricultura de la
Striharet, llaga Slatina. S'aä
mal infiintat inca statiunT de
ploaie, in comunele : Slatina,
Buzesti , Dobroteasa , Draganesti,
Gura-BouluT, Serbanesti
si Spineni.
Taca, cite-va cifre, carT caracteriza
clima la Striharet si
carT fost comunicate de
Institutul Meteorologic. Aceste
cifre reprezinta mijlocia observatiunilor
pe o perioada de 8
anT, de la 1885-1892.
Temperatura mijlocie anuala
este de + 10,0 grade centigrade.
Luna cea mal rece a anuluI e
Ianuarie, cu o mijlocie de
40,4; cea mal calduroasa este
August, a carel mijlocie este
de + 220, 2. Temperatura lur
Iulie este de + 220, o, adica
foarte apropiata de a luT August.
Temperatura mijlocie a anotimpurilor
este : lama, 20, 7;
Primavara + ion, 5; Vara +
210, 3 si Toamna + rj0, 2.
Cea mal ridicata temperatura
ce s'a observat a fost in anul
1889, la 14 August, cind a ajuns
la + 36°,6.
Cea mal coborita, s'a observat
in 1893, la 15 Ianuarie,
cind s'a lasat la 350, 6.
Intr'un an sunt, in mijlociä,
195 zile de vara sí 42 de
lama.
Ploaia cazuta reprezinta, in
mijlociti, un strat in grosime
de 437 mm. Cea maT multa
apa cade in luna lur Iunie.
Vintul dominant este cel din
directia N.-E. Intr' un an sunt
13 t zile senine, 130 noroase
si 104 acoperite.
Producte. Fiind-ca jud. Oltul
n u atinge nicl muntif, niel
Dunarea, nu e insemnat niel
prin productele sale, niel prin
activitatea comerciuld.
Mineralele sati apele minerale,
ce de sigur se vor fi aflind in
lAuntrul pamintuluT, nu sunt
inca cercetate. Se stie ca Oltul $i
piraiele carT dati inteinsul, aduc
nisip amestecat cu aur. Odinioara,
cInd TiganiI eraii robi,
adunan, cu ajutorul unor unelte
primitive, praf de aun din acest
nisip. Acest venit era de drept
al Domnitoruld. Si azT se mal
afla aunar!, carr lucreazA pe
seama lor, irisa numdrul merge
descrescind.
Padurile sunt principala avutic
a judetuld: in partile de
N., prin regiunea dealurilor,
sunt padurT seculare, carT dati
lemne de constructiI de tot
felul, precum si material avut
pentru confectionarea vaselor :
butr, boloboace, putinT, etc., precum
si lemne de foc si altele.
Esentele cele mal raspindite
sunt : stejarul, cerul, fagul, carpenul,
plopul, salcia, teiul, ulmul,
parul si altele. Padurile
ocupa aproximativ o suprafatä
de 18940 hect.
Din registrul tinut la ministerul
Domeniilor, Statul posea.
in jud. Olt, urmatoarele
padurY, cu o suprafata de
9441 hect.
Birca, 150 hect. ; Birseasca,
600 hect. ; Branistea-luT-Stanild,
19 hect. ; Cazanesti, cu trupurife
: Zavoiul i Valea-FeteT,
350 hect. ; Daneasa, 450 hect. ;
DrAgAneasca, I00 hect. ; Drag5.nesti-MarunteT,
zoo hect. ;
Iezerul, too hect. ; Ibanesti,
150 hect. ; Milcovul, 17 hect. ;
Mogosesti, loo hect. ; Proaspeti,
Striharetul i Secuta, 145

OLTUL (JUDET)
hect. ; Profa si Ciorica, 300
hect. ; Puturoasa, 325 hect. ;
Rijletul-Govora, 800 hect. ; Rijletul-Viero$ul,
900 hect.; Recea,
Cu trupurile, 150 hect. ; Sarindareanca,
ioo hect.; Seaca, 1650
hect. ; Saracul-Olanul, 300 hect. ;
Sfintesti, cu trupurile, 303 hect.;
Sprincenata, 7 hect. ; Schitul-
Deleni , r50 hect. ; Schitul-
Greci-Sinesti, 300 hect. ; Sprincenata
cu trupurile, Soo hect. ;
Topana, 750 hect. ; Ursul g
Poiana, 125 hect. ; Vacareasca,
300 hect. ; Valea-Mare, Ioo
hect.
Dintre pomiT roditorT, prunul
se cultiva pe o intindere de
1703 hect., numal in partile de
N. ale judetuluT, in plasile 01tul
pi Vedea-d.-s., unde formeaza
principala ramura de
productiune a locuitorilor.
Viea se cultiva. maT mult
in partile de V. $i S., pe dealurile
OltuluT si ale almatuiuluT.
Dealurile cu vil cele mal insemnate
din judet sunt: Dealul-
Slatind, care produce vinul cel
mar bun ; Dealul-Comanilor si
Dealul-Draganestilor, care del
un vin destul de bun si abundent,
dar nu atit de durabil ca
cel din Dealul-Slatiner. Soiurile
de strugurT, cele mal raspindite
sunt : negru-tare (Corbul),
negru-moale $i braghina,
care dart vinul negru ; basicata,
gordinul, mischetul, rosioara,
tamiioasa si altele, cari produc
vinul alb.
Prin viT in obrate se
cultiva si multT pomT roditorT
ciresT, visinT, caisT, pert persicT
si gutuT, dar mal ales nucT.
In tot jud. se cultiva 2863
hect, vie, repartizate ast-fel :
Plasa Mijlocul, 3 hect.; plasa
Oltul-d.-j., 527 hect.; pl. Oltuld.-s.,
353 hect.; pl. Serbanesti,
99 hect.; plasa Siul-d.-j., 1331
575 OLTUL (JUDET)
hect ; pl. Siul-d.-s., 351 hect.;
pl. Vedea-d.-j., 82 hect.; plasa
Vedea-d.-s., 115 hect.
Finelele se produc in livezT
naturale, carT sun t separate n um a!
In partile de N. ale judetulur,
iar in cele de S., la cimp, sunt
amestecate printre tarine. Plantele
ce le compun sunt mai ales
dintre graminee, amestecate cu
o multime de florr.
Livezile artificiale, dupa statistica
tinuta la Ministerul Domeniilor,
pe anul 1890-91, at'
ocupat o intindere de 6 hect.
$i at' dat 4000 kilog. Cele naturale,
pe o intindere de 5158
hect., an produs 3910015 fin.
Mara de livezT, sunt terenurT
rezervate pentru pasunatul vitelor,
numite imasurl si suhaturT,
earl ocupa. peste 14000 hectare.
Agricultura. In partile de N.,
pläsile Oltul si Vedea-d.-s., se
cultiva putine cereale ; numaT
porumbul are o cultura ceva
mal intinsa, din cauza natureT
soluluT si accidentelor luT. Padurile,
livezile cu prunr si finetele
ocupa mare parte din teren.
Ville sunt putine, sittlate numal
pe malul OltuluT. Prin centru,
plasile Oltul pi Vedea-d.-j.,
pi Mijlocul, cu cit se imputineaza
padurile, si dealurile cele
ripoase incep a se maT perde,
cu alit si cultura cerealelor se
intinde. Calitatea soluluT mal
inbunatatindu-se, productiunea
devine maT abundentä. La S.,
pla$ile Serbanesti, Siul-d.-s. si
Siul-d. -j., sunt cimpiT intinse
pi un pamint din ce in ce mal
fertil. Cultura cerealelor si chiar
a vieT la mare intindere.
Intina'erea terenurilor cultivate
e de 135385 hect., producind
880445 hectol. cereale.
Inul s'a cultivat pe 162 hect.
si a produs 2430 hectol.
Terenurile cultivate cu legume
sunt de 5267 hect., producind
392095! hectol.
Animale domestice. In judetul
Olt sunt (1901): 16047 cal
(858 armasarT, 6959 Tepe, 6609
cal', 1621 infnj1), 199 tape,
57804 vite marT cornute (829
taurT, 35237 boT, 11652 vacT,
4942 minzatT pi minzate, 4597
viter si vitele, 330 bivolT, 295
bivolite, 243 =lad' si malace),
190024 oT, 53579 porcif (6oro
puree, 3054 vierT, i8000 scroafe,
26515 porcT castratT), 3888
capre.
In anul 1860, jull. acesta poseda
: 9629 cal, 830I0 bol,
181876 of, 2014 capre, 56444
porcT 0 119 asinT, adicA un
total de 351319 capete de vite.
Apicultura. Era un timp end
jud. Olt era unul din cele care
poseda in abundenta miere si ceart.
Prised numeroase erad aci si
un negot insemnat se facea. AzT
cu toate ca florT multe $i variate
sunt pe cimpiile judetuluT,
cu toate ca intretinerea stupilor
costa prea putin in comparatie
cu valoarea productuluT, totusi
stupiT s'ati imputinat Cu
totul. Sunt 8130 stupT cu albine
(I 90 1).
Cultura gindacilor, introdusa
din timpurT departate la noT in
%ark nu de mult ajunsese si in
jud. Olt una din culturile cele
mal de capetenie si bogate. Camasile
pi iile cu felurite florT,
cusute in matase $i incarcate
cu fluturi, maramele cele frumoase,
tesute numaT din borangic,
care impodobeail femeile
oltence, dovedeati ca cultura
acestuT verme luase o intindere
insemnata in acest judet. Azi,
aceasta industrie a cazut.
Mofiile statulut. Din tabloul
aflat la Ministerul Domeniilor,
se vede ca statul poseda in judetul
Olt 36 mosiT, Cu mal multe
trupurr, carT produc anual o a-

OLTUL (JUDET)
renda de leT 206883,64, plus
11040 lel, plata padurarilor si
confinistilor, pusT tot in sarcina
arendasilor, adicá un total de
277923,64 leT.
Aceste mosiT aa fost pendinte
de Mitropolia din Bucuresti, 131serica
Sarindarul, Sf. Gheorghe-
Noa, Episcopia de Arges si de
manastirile : Cozia, Horecul, Govora,
Clocociovul, Plumbuita,
Brincoveni si Vierosul.
ludustria. Industria mica, industria
casnica, nu prea s'a dezvoltat
in judet ; de citT-va ani,
chiar, de cind cu regimul conventiunilor,
e in decadenta.
Mica industrie, pe care necesitatile
domestice si de toata ziva
o impune locuitorilor, se exercia
asupra urmatoarelor materii
prime :
t. Materil animale. Zalhanatele
procura pastrama si seul
din care se fabrica si luminarile
; pestele sarat, unul dintre
alimentele de lux al populatiunef
agricole, in timpul posturilor.
Cite-va zalhanale sunt
stabilite pe linga Olt, la Slatina
si la Daganesti.
Fabricele de abacarie s'aa
desfiintat. Numal cojocaria se
mentine si pare chiar ca ja o
oare-care dezvoltare, prin argasirea
mal sistematica a pieilor
de oaie si de miel si prin cusaturile
alese, cu linurT 11. matase,
artistic lucrate, carl impodobesc
cojoacele. Cizmaria
tot mal rezista concurenteT fabricilor
straine. CojocariT si cizmariT
din jud. Olt, mal ales ceT
din Slatina, aa o reputatiune bine
stabilita In toate judetele circum-vecine.
Industria domestica a cam decazut.
Saiacurile, brinde, betele,
dimiile, abalele, fotele, zavelcile,
in fine toaa imbracamintea odinioarä
facua in casa, se cumpara
la tirgurl. Prin casete tara-
576
nilor din partile de N., In pläsile
Oltul si Vedea, se mal vad
chilimurI, velinte si alte tesaturT
alese si lucrate cu tbult gust.
Fabricarea brinzeT, untului si
altor produse ale lapteluT, U mal
pastreaa si azT reputatiunea
unul judet bogat in asemenea
matera alimentare.
Miel! alimenteaza nu numaT
mäeelariile din Slatina, dar si pe
cele din Craiova si Bucuresti,
aducind un venit de aproape
500000 leT. .
Materiile vegetaie alimenteaza
industria casnica mult mal putin
ca alta-data. Cinepa se cut
tiva. In miel cantiatl, numai pentru
confectionarea cergilor, sacilor
si prea putin pentru a pinzer.
Alta-data maT toaa malla case!
taranului era melitaa, daräcita,
toarsa, tesuta, nalbita., croita si
cusutá de mina satencelor, numaT
din cinepa.
Fama se fabrica. In mal multe
morT cu abur! si pe riul Ottul.
In Slatina se aflä un mare stabiliment
de moara cu aburi.
Poamele, si maT ales prunele
din Intinsele livezT ale judetuluT,
produè o tuica t'una si un fel
de otet numit posirca.
Padurite, inca intinse in partile
de N. ale judetuluT, procura un
material bun si abundent pentru
dogarie si constructia caselor
de lemn, intrebuintate in acele
patIT ale judetuluT.
Conterciul. Mara de comerciul
de cereale, vinurT, %niel si lemne,
se mal face un comercia insemnat
si cu multe articole de lux,
coloniale, de industrie, etc. este
mal activ In Slatina si in bilciurile,
ce inca se obicinueste a se
mal face prin urmatoarele com.:
Cimpul-Mare, de 4 ori pe an ;
la MucenicT, Buna-Vestire, Sf.
Petru si Vinerea-Mare ;
Urtulasca, de 4 orT pe an,
tot la aceleasT date;
OLTUL (JUDET)
Constantinesti, de 3 orT : 24
Februarie, Rusalif si 29 August
; .
lpotesti, com. Coteana, de 2
orT: Duminica Tome! si Dagaica
;
Dobrotinetul, la 2 t Mala;
Balanesti, de 2 oil' pe an :
Inaltarea si Sf. Maria Mare ;
Daganesti, de 3 orT pe an :
la Pantelimon, 14 Septembrie
si Vinerea-Mare ;
Valeni, de treT oil pe an :
la Blagovesteni, SI. Imparatl si
Schimbarea la Fata.
Slatina, ()data pe an, la Sf.
Gheorghe, tinind 3 zile.
La toate aceste bilciurT se tine
mal india oborul de vite, dupa
care apor urmeaza vinzarile boltasilor.
Mará de aceste bilciurT, obor
de vite se mal' tine la Slatina,
adata pe saptamina, Joia, cind
e si zi de tirg.
Comerciul, ce se face in aceste
bilciurl, e foarte activ. Magazinele
din Austria si Gemania
asorteaza magazinele de brasoveniT,
lipscaniT, hainariT, masinT
agricole, incalaminte, etc.
Cal de comunica/le. Judetul
posea urmatoarele cal de comunicatie
:
t. Linia ferata Bucuresti-Virciorova,
care inta in judet pe
la com. Corbul, trece pe Ruga
Potcoava si merge la Slatina, apol
face o curbá dupa. care coboara
in Valea-OltuluT, traversind riul
pe un pod mare si frumos ; parcurge
ast-fel judetul de la N.-E.
spre S.-V., pe o linie cam in
zigzag de 45 kit. Pe aceasta linie
sunt treT garT : Corbul, Potcoava
si Slatina.
Sosele :
a) Catea nationald Craiova-
Bucuresti care trece Oltul pe
un pod mare si frutnos, si trece
prin Slatina, Valea - Mare, Negreni
si Colonesti, strabatind

OLTUL (JUDET) 577 OLTUL (JUDET)
judetur de la S.-V. catre N.-E.
pe o distanta de 42 kil.
b) osele judetene: r. Casa-
Vechre-Dudul, care strabate jud.
de la S. catre N., pe valea 01tullir
si leaga comunele : Dudul,
Beciul, Sprincenata, Dáneasa,
Peretul, Draganesti, Comani, Balanesti,
Coteana, Brebeni, Slatina,
Dobrotinetul, Cománita,
azánesti, Dumitresti, Cimpul-
Mare, Dragoesti si Casa-Vechre,
pe o distanta de Tm kil.
Caracal-Rosiori, numita. si
Rusca-lur-Toader, taie jud. in
partea de S., trece Oltul pe la
Caracal, prin Berendel-Noi, suie
dealul Oltulur pe la Rusca-lur-
Toader, unde taie soseaua judeteana
pomenita mar sus, trece
prin Radomiresti si Mihaesti d.-j.,
si apor infra In jud. Teleorman,
spre Rosiori de - Vede, parcurgind
o distanta de 24 kil.
Slatina - Serbanesti - Seaca,
pleaca din soseaua Casa-Vechíe-
Dudul, de Ruga. Brebeni, strabate
jud. de la N.-V. catre S.-
E. si leaga comunele : Bi ebeni,
Greci, Serbanesti - d. - j., CrImpoaia,
Valeni si Seaca, pana la
Mihaesti-d.-s., (47 kil).
Drumul-Oaer, o ramura de
sosea, paralela cu soseaua Dudul-Casa-Vechre,
leaga soseaua
nationala cu comunele: Priseaca,
Oporelul, Radesti, Ibanesti, Urluiasca,
Otesti si cat. Vlangaresti,
din comuna Vulturesti (33 kil.).
Cornatelul-Florul, strabate
jud. de la N.-V. spre S.-E., prin
Valea-Plapcer si leaga comunele:
Cornatelul, Pobornl, Scornicesti,
Baltati, Potcoava, Valea-Merilor,
Ursoaia, Icoana si Florul, de
unde trece Vedea in jud. Teleorman
(14 kil.).
c) $osele vecinale strabat jud.
mar in toate directiunele si leaga
intre ele mar toate comunele
una cu alta. Cele mal insemnate
retele sunt :
Corbul-Alunisul, pe Valea-
Veda, leaga comunele : Alunisu1,
Spineni, Tatulesti, Optasi,
si Gara-Corbnl, pe o distanta
de 32 kil.
Rijletul -Vieros - Maldarul,
leaga comunele: Rijletul-Vieros,
Rijletul-Govora, Fata, Gura-BouluI,
Vata, Barasti-de-Vede, BarAsti
- de - Cepturr, Vlaici, Colonesti
si Maldarul, strabatind partea
de N.-E. a jud., mar mult
pe Valea-Vediter, pe o distanta
de 32 kil.
Oporelul-Izvorul-d.-s., strabate
jud. de la S.-V. catre N.-E.
si leaga comunele : Oporelul,
Poborul, Alunisul, Profa, Gura-
Boulur si Izvorul-d.-s., pe o distanta
de 35 kil.
ampul-Mare - Chilia, strabate
partea de N. a jud., de la
V. la E., si leaga. comunele :
ampul - Mare, Dobroteasa, Fagetelul
si Chilia, pe o distanta
de 35 kil.
Dobroteasa-Ciomagesti, leaga.
comunele : Dobroteasa, Simburesti
si Ciomagesti, pe o distanta
de 22 kil.
Vlangdresti-Ursi, leaga comunele
: Vlangaresti, Var-de-EI
si Ursi, (12 kil).
Balteni-Baldnesti, strabate
jud. de la N. la S. si leaga futre
ele toate comunele dupa Valeadminogrdlur:
BAlteni, P.erieti,
Mierlesti, Baxcanesti, Izvoarele,
Alimanesti si Balanesti, precum
si gara Pctcoava, pe o distanta
de 30 kil.
Maruntei - Florul strabate
jud. de la S.-V. catre N. E. prin
Cimpia-Boianul, si leaga comunele
: Maruntei, Serbanesti-d.-j.
si Florul, pe o distanta de 30 kil.
Potcoava - Serbanesti, pe
Valea - Dorofeiulul, leaga. gara
Potcoava cu comunele: Timpeni
si Serbanesti, pana In soseaua
judeteana. Slatina-Serbanesti-Seaca,
(20 kil.).
ro. DrAganesti-Valeni strabate
jud. de la V. catre E., prin
Cimpia - Boianulur si leaga comunele
: Draganesti, Stoicanesti
si Vdleni, pe o distanta. de 22
kil.
r r. Frunzarul - Poiana, leaga
com. Frunzarul cu cat. Sprincenata,
si com. Poiana, (1 1 kil.).
12. Sprincenata-Dudul leaga
comunele de la S. judetulur, situate
pe valea Siulur : SprIncenata,
Viespesti, Birsesti, Beciul,
Plaviceni si Dudul (9 kil.).
Mara de acestea mar sunt si
alte retele mar miel, carT, din.
preuna cu cele de mar sus, dan
un total de mal mult de 600
kil, de lungime. Se poate zice
ca. judetul Olt este unul din
cele mal avute In cal' de comunicatie.
Diviziunea administrativa.
Judetul Olt se divide in 8 plásr:
r. Plasa Mijlocul, cu resedinta
in com. Buzesti, se COWpune
din 1 1 comune : Baltati,
- Birci, Buzesti, Corbul, Florul, Icoana,
Optasi, Potcoava, Sinesti,
Ursoaia si Valea-Merilor.
Plasa Oltul-de-jos, cu resedinta
in com. Dobrotipetul, se
compune din 15 comune : Albesti,
Cireasovul, Comanita, Cucueti,
Deleni, Dobrotinetul, Dumitresti,
Ibanesti, Oporelul, Priseaca,
Radesti, Slatina, Tesluiul,
Turia si Urluiasca.
Plasez Oltul-de-sus, cu resedinta
in corn. CimpubMare, se
compune din 15 comune : Cimpul-Mare,
Casa-Vechre, Ciomagesti,
Cornatelul, Dejesti, Dienci,
Dobroteasa, Geamana, Otestid.-s.,
Otesti-d.-j., Parosi, Simburesti,
Ursi, Val-de-El si Vulturesti.
Plasa 5erbtInefti, cu resedinta
In com. Serbanesti d.-j.,
se compune din 9 comune : Crimpoaia,
Mihaesti-d.-j., Mihaestid.-s.,
Seaca, §erbanesti-4.-j., Ser-

OLTUL (JUDET) 578 OLTUL (PLASA)
banesti-d.-s., Timpeni, Titulesti
si Valeni.
Plasa Siul-de-sus, cu resedinta
in com. Barcanesti, se compune
din 1 1 comune : Alimanesti,
Balanesti, Balteni, Barcanesti,
Coteana, Izvoarele, Alaruntei,
Mierlesti, Milcovul, Perieti
si Viisoara.
Plasa Siul-de-jos, cu resedinta
in com. Draganesti, se
compune din 13 comune : Birsesti,
Beciul, Comani, Craciunei-d.-j.,
Craciunei-d.-s., Daneasa,
Draganesti, Dudul, Frunzarul,
Gostavatul, Poiana, Stoicanesti
si* Viespesti.
Plasa Vedea-dejos, cu resedinta
in com. Tatulesti, se
compune din 14 comune : CA-
I ugari, Col on esti, Constantinesti ,
Maldarul, Mircesti, Mogosesti,
Negreni, Poborul, Scornicesti,
Spineni, Suica, Tatarei, Taulesti
si Vlaici.
Plasa Vedea-de-sus, cu resedinta
in com. Chilla, coprinde
14 comune : Alunisul, Barasti-de-Cepturr,BarAsti-de-Vede,
Chilla, Fagetelul, Fata, Gura-BouluT,
Izvorul, Mereni, Profa,
Rijletul-Govora, Rijletul -Vierasul,
Topana si Vata.
Marca judejului este un turn,
semn ca. jud. acesta se intindea
maI inainte pana in Dunare,
si coprindea si orasul Turnul-
Magurele, lingl care se afla ruinele
und turn de cetate, zidita,
se zice, de Constantin-cel-Mare.
Budgetul zecimilor pe anul
financiar 1900-1901 se Inchee
la veniturl Cu suma de 265359
Id, 76 bad si la cheltuelf, cu
259760 le, 79 bad.
Budgetul drumurilor pe acelasI
an se balanteaza cu suma
de 90350 leI.
Budgetul spitaluld rural din
Dragoesti se prezinta cu suma
de 30810 leT, atit la cheltuelT
cit si la veniturT.
Serviciile pendinte de judet
sunt :
Serviciul sanitar, care se
compune din 1 medic primar,
1 medic-veterinar, 4 medid, 4
vaccinatorT, 4 moase si 1 secretar
al consiliuluI sanitar ; serviciul
spitaluld compunindu-se
din i doctor, un sub-chirurg,
I econom, 3 infirmierI, 1 preot
si me multr °amenl de serviciti.
Amindota aceste servicli costa
pe judet suma de 59940 leT anual;
lar cu material cu tot,
Id 181920.
Serviciul arestuld preventiv,
compus dintr'un director si
un gardian.
Serviciul drumurilor se compune
din 1 inginer-sef, 4 conductor);
I copist, 8 picherl, 4
dulgherI, I camerist.
Yustifia. Este cite o judecatorie
comunall, instituita
In fie-care din cele too com.
rur. ale judetuld, 3 judecatora
de ocol, in DrAganesti, Slatina
si Spineni ; un tribunal judetean
de india instanta in capitala judetuld
si o curte cu juratI, care
se aduna. de 4 °e pe an.
Instrucliunea publica'. Jude-
%ul posea un gimnaziti real in
Slatina si 4 seca primare urbane,
2 de baetI si 2 de fete,
cu o populatiune de 357 elevT
si 217 eleve.
Scoalele rurale sunt in numar
de mi (1900, cu o populatiune
de 5888 elevI de ambele-sexe.
Mal este in judet o scoala
practica de agricultura la Striharet
si o scoall rurala la Slatina
cu 84 elevI inscrisr.
Cultul.NumArul bisericilor
este de 233, cu 244 preotT si
233 cintaretT si paricliserI. In
numarul acestora se coprinde
$i vechile manastirI si schiturI,
pendinte de stat, dar carI toate
sunt prefacute In biserid de mir.
Aceste schiturI sunt : Seaca,
Deleni, Striharetul, Sopotul, Precesta,
Clocociovul, Gred, Comani,
Gilmele, Plaviceni (aceasta
din urnia intretinuta din fonclul
Cretulescu).
Judetul Olt apartine eparhieT
CurteI-d e-Arges. R e s edi uta Epis -
copi eI este in Curtea-de-Arges.
Judetul este pus sub privegherea
bisericeasca a unuT protoereg,
cu resedinta in Slatina, ajutat
fiind de doT *proestosT:
Populagunea. In recensamintul
din 1890, populatiunea
judetuluT Olt se ridica la x20853
locuitorI. In 1899, populatia a
fost de 142496 loc.: 72481 barbati
si 80015 femer. In 1859, a
fost populat de 100651 locuitorI.
Serviciul telegrafo-paftal posea
in judetul Olt un biurci1
principal cu serviciul permanent
in Slatina si dou6, cu servicil
limitate, in comunele Draganesti
si Spineni.
Mará de aceste statiunI, mal
iunt si cele de la &He drumuld
de fier : Slatina, Potcoava
si Corbul; la aceste doua din
urma sunt i biurourI postale
rurale.
.Armata.--Judetul Olt face
parte din corpul I-iii de armata
cu resedinta in Craiova, lar in
Slatina e resedinta unuI regiment
de dorobantl.
Judetul Olt formeaza si un
escadron de calarasT, a carta
resedii45. e in Caracal.
Oltul, plasd, in partea de S.-V.
a judetuld Argesul. Se invecineste
la N. cu plasile Topologul
si Argesul; la E., cu pl. Pitesti
; la S., cu jud. Oltul si la
V.-, cu jud. Vilcea, de care este
despartita prin riul Oltul.
Este udata de riurile Topologul,
Vedea, Cotmeana, Cotmenita
si Trepteanca, precum si
de riul Oltul, care o desparte
de jud. Vilcea.

ialm (A/kg) 670 °M'uf., (AM)
Terenul este deluros si strábatut
de ultimele ramificatiT ale
Carpatilor, din care te nasc
mar multe Orle i piraie.
Intinderea totala a plaseT este
de 96235 pog. (48118 hect.),
din carT 39359 pog..cultivabile,
18947 pog. padure si 37929
pog. sterp (1865).
Se compune din 22 comune
rurale si 147 sate si catune, avfnd
22788 suflete, din carT
4130 contribuabill, 4716 case
si 6o bisericT. Sult i dona
Cotmeana i Flaminda.
Resedinta plaseT a fost mal
inainte In com. rur. Launele,
lar in urma unireT acesteT pläsT
Cu plasa Topologul (1882), resedinta
ambelor plasr s'a fixat
la Tigveni. Resedinta judecatoruluT
de pace a plasilor Oltul
Topologul este in com. rur.
ce$ti, din pl. OltuluT.
Cal de comunicatie sunt soselele
comunale.
Terenul este deluros si pe
dinsul se cultiva griii, porumb
°yaz.
Are vil si mal ales livezT de
pru nr.
Locuitorir, pe litiga. agricultura,
se maT ocupa i cu rota-
Tia si °aria, iar femeile cu tesatoria.
Budgetul comunelor din aceasta
pl. e de aproape 80000
ler la veniturl cit si la cheltuelf.
Statul posed A In aceasta plasa
(Impreuna cu pl. Topologul) 13
mosiT, aducind un venit anual de
75719 leT, precum si 46576 pog.
de padurT.
Oltul, plasd, in jud. Vilcea, unja
cu pl. OltetuI-d.-j., situata
pe malul drept al rfuluT Oltul,
Ja S. judetuluT.
Se compune din 23 comune
rurale si una urbana (Dragasani):
Amarasti, Auresti, Calina, Cre-
63617. l'arete Picftmar Geograflo. Vol. /F.
teni, Fumureni, Gusoeni, Izvorul,
Lungesti, Madulari, Mitrofani,
Nemoiul, Orlesti, Prundeni,
Rimesti, Stanesti, $tefanesti, $usani-d.-j.,
$usani-a.-s., Usurei,
Voicesti, Zavideni i ZIAtarei.
Are, impreuna cu Oltetul-d.-j.,
52000 locuitorl.
Se margineste la N. cu pl.
Ocolul-Otasaul ; la S., cu jud.
Romanati, printr'o linie trasa din
rtul Oltul si pana intre comunele
Lalosul si Rimesti ; la E.,
cu jud. Olt, de care se desparte
prin riul Oltul, si la V., cu pl.
Oltetul-d.-j.
Resedinta plasilor unite e In
Dragasani.
Comune maT populate sunt :
Amarasti, Calina, Creteni, Gusoeni,
Izvorul, Madulari, Nemoiul,
Orlesti, Prundeni, Zlatarei
si $tefanesti.
Se cultiva viea pe o intindere
de 4709 hect., 50 arir.
Sunt 18 coale rurale mixte,
frecuentate de 366 copiI.
Oltul, deal, in raionul com. Geamana,
pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Se intinde pana aproape de T.-
Magurele. Pe el se cultiva griii,
porumb i sunt livezl de prunT.
Oltul, rig, afluent pe stinga al
DunareT. Izvoreste din Transilvania,
din punctul de Incrucisare
al eulmeT Ciculuf, cu aceea
a LalosuluT, la o tnaltime de 900
in. d'asupra niveluluI Maril. Curgc
mal india catre S.-S.-E., pana
la Tusnad, apoT catre S.-S.-V.
pana la extremitatea meridionall
a muntilor BarduluT, de
unde se indrepteaza catre N.-
N.-V. pana la confluenta
ghiasulur i apor catre S.-S.-V.
Dupa ce primeste pe dreapta
Homorodul, Cibinul, si pe stinga
Valea-Neagra i Birsa, se indreapta
catre S., intra in Rominia
pe la Riul-VaduluT, la o
inaltime de 340 m. d'asupra niveluluT
MariT, dupa ce a parcurs
in Transilvania aproape
350 ldl. Trece la R.-Vilcea, unde
are un volum mic de apa, uda
Slatina, lasa in dreapta Caracalul
se varsa in limare, futre
T.-Magurele si Izlaz, dupa
ce a seivit de linie despartitoare
futre Oltenia si Romtnia-Mare
si futre jud. Vilcea, Arges, Romanati,
Olt si Teleorman. Directia
generala a cursulur sad in Rominia
este indreptata de la N.-
V. catre S.-E. De la origine si
pana. la Minare, Oltul are o lungime
de aproape 600 kil., din
care aproape j u matate n e apartin.
Iuteala cursuluT sla i frumusetile
pitorestI ale malurilor sale
ati dat nastere la multe povestI.
De o teribila impetuozitate, curge
torentuos din muntil Carpati
spre Minare, muscindu-sT flancetat
ma/urile.
Valea Oltulur, lata de 5000
pana la 6000 m., este ocupata,
in partea stinga, de zona albiel
rtuluT, pe o largime medie
de 1700 m., iar restul vaeT
formeaza numaT un ses supus
inundatieT la oil-ce revarsarT ale
apelor OltuluT.
Curentul Oltulut are, In termen
mijlociii, o largime de 70
m. i n adincime de 1.80 in. ;
iar nivelul apelor celor marT se
ridicä mal adesea la cota de
3 in. d'asupra etiagiuluT.
Riul Oltul, in punctul orasulul
R.-VilceT,are o pauta de 0.000.926
m.; sectia curentului principal
este de 1,345 in.; perimetrul
muiat de 397.70 m.; sectia apelar
de inundatie, de .200,000 m. ; perimetrul
tnulat, de 604.00 m.
Studiile hidrometrice, facute
aci, In 1874, apelor OltuluT, in
dota profile departate de 150
m., a dat urmatoarele rezultate
:
Vitesa mijlocie pe secunda a
74

OL1UL 580 OLTUL (1a)
apelor constatate era de 0.888;
sectiunea undata de 111.480;
volumal mijlocid debitat pe secunda
de 99.480 ni. cubT.
Cu cit Oltul este de impetuos
la Armdsarul, la Clopotul $1 la
Cozia, cu atit devine de astimparat
intre Rimnic i Slatina. Impartindu-se
in numeroase brate,
curge lin $i maret pe larga sa
albie, pana la varsarea luT in Duliare,
ande formeaza intinse lacurT.
Verde-inchis, cind reflecteaza
padurile de brad si de fag de
la munte, coloarea lui devine
albastrie filtre Rimnic $i Dragaqani,
iar cind ajange in luncile
nesfbite ale RomanatuluT, valurile
sale sunt turbure
De la intrarea sa in Rominia
$1 pana la varsarea sa in Dunare,
Oltul strabate regiunea
muntilor, a dealurilor $i a pesulul,
de aceea cursul sail se
poate divide in : Oltul-de-sus, incepind
de la frontiera i terminindu-se
la Gura-Vdif ; Oltul-demijloc,
coprins intre Gura-VaiT
si S'atina ; Oltul-de-jos, de la
Slatina pana la Dallare.
Potrivit cu aceasta impartire,
vom face descrierea fie-carer regiunT
in parte :
Oltul-de-sus incepe de la frontiera
(confluenta RtuluT-Vadulul),
$1 se termina la Gura-Van' (jud.
Vilcea). Curge de la N. la S. descriind
o multime de cotiturT. 1.11-almea
medie a albief este de 80
m.; fundul contine pietre marT de
la t-2 m. de diametru. Largimea
medie a apeT este de 70
m., adincimea variaza de la 3
pana la 5 ni., lar iuteala curentulut
este de 2-3 m. pe secunda.
Tarmurile in general sunt
usor inclinate ; pe alocurea irisa
sunt stincoase $i
Valea OltuluI-d.-s. este ingusta,
adinca. i salbatica ; aspectul
sad este din cele mal
impundtoare. Aceasta vale este
putin populata $i prea putin productiva.
Malurile vaiT sunt constituKe
de muntl tnaltI, eposT
$i adesea desbrdcatl de orT-ce
veg-etati e.
De la Ciineni in jos, pe Olt,
prin Cornet spre Cozia, apele
riuluT formeaza mal multe cotiturT,
printre stincT inalte, desbracate
de orT-ce vegetatie. In
aceasta parte se afla cele mal
pitore$t1 veden l ale drumuluT ce
duce la prin muntY, la Armasaral
$1 la Clopotul.
In ata MandstireT Cozia, s'a
descoperit acum citi-va anI, niste
izvoare puternice de ape minerale
termal°, in marginea 01tale,
la local numit Bivolari,
unde d-I Gr. Tocilescu, a descoperit
un castra roinan, din
timpul imparatulur Adrian, al
primeT cohorte a sagetarilor. D-I
Tocilescu, pe baza distantelor
indicate in Tabla-Peutingeriana,
a identificat aceste ruine cu vechiul
oras roman Pons-Aluti.
La vre-o 6 kil. de Cozia, tot
pe Olt in jos, este situat stabilimentul
balnear Calimane$ti
.$1 renumitele ape de la Caciulata,
ce izvorasc in marginea
riuluT (v. a. n.).
In jos de Calimdnepti, Oltul
formeaza frumosul Ostrov, unde,
In 1552, Neagoe-Voda Basarab,
cladi manastirea numita Ostrovul.
Localitätile locuite, ce ucla
Oltul-d.-s,, sunt : Vama
daluT, Ciineni, Robesti, Tutule$ti,
SarAcine$ti, aline$ti, Lotreni,
Cozia, Calimanesti $1 Gura-Vdif.
Pe toata distanta coprinsa
intre frontiera $i Gura-
VaiT, nu se afla de cit un pod
umblator, stabilit intre Ctineni
$i cite o luntre la Cozia qi CAmane$ti.
Principalil afluen¡T al OltuluTd.-s.,
pe dreapta, sunt : Riul-Va-
dului, Rtul Ciinenilor, Valea-R obesti,
Valea Saracine$ti Lotrul,
Tutulesti, Lotri$orul, Putuioasa,
Caciulata, Calimaneqti $i Gura-
Van-, lar pe partea stinga : Coisca,
imnicul, Topologul, etc.
Oltul-de-mijloe. De la Ostrov,
apele °Rular curg pe o vale
larga, prin satele Bogdane$ti $1
Bujoreni, si se apropie de Rimnicul-Vilcet.
Aci, in marginea orasulut, apele
OltuluT trec, la punctul numit
Guran, pe sub un pod monumental,
ca suprastructura metaled,
cu o lungime de 180 m.
$i o latime de 6.95 m., asezat
pe picioare lucrate din piatra
cicplitd, apartinind $oseleI Rimnicul-
Curtea-d e-A rges-Pite$ti.
Constructiunea acestul pod
s'a facut in anul 1876. Un alt
pod de fier peste Olt (construit
de curind) este acela de
la Dragasani, care leaga partea
de S. a judetuluT \Meca ca localitatile
din jud. Olt.
Oltul-de-mijloc, de la colillaenta
TopologuluT, la directia
spre S.-E., pana. la Slatina
futre Gura-Van' qi Slatina, are
o lungime de 90 kil., ara a
tine seama de cotiturr. Directia
generala a cursuluI sail este de
la N. catre S.-E
Largimea medie a OltuluT, din
aceasta regiune, in timpul apelor
miel, este de 8o ni., lar in
timpul mijlociù, de 120 ni. Adincimea
medie este de 2.50 m.;
iuteala curentuluT, de 2.30 in. pe
secunda i inclinarea albiei, de
1.20 m, pe kil.
Fundul albiel contine pietri$
mare pana in dreptul podulut
de fier (R iar de aci la
vale, pletriqul se mic$oreaza din
ce in ce, dar tot persista pana
in jos de Slatina.
Tarmurile sunt inalte $i escarpate,
tarmul sting fiind mult
mal inalt de eh ce! drept. Ce!

OLTUL (11tU)
d'india are o Inältime care variaza
in medie de la 5.-40 m.,
lar cel de al doilea are cel mult
6 m. Aceasta dispozitie a tarmurilor
rezulta din aceea ca riul se
apropie de malul sting al vaiï,
care devine in. multe locurT tArmul
sting al OltuluT.
Largimek medie a vair este
de 7 kil. Cea mal mare largime
in dreptul Slatinel, este
de to kil. Valea Oltulut de mijloc
este populata pentru cá coprinde
tn. interiorul san o multime
de localitatT, ca com.: R.-
DrAga.sani, Colibasul, Slatioara
i Slatina.
In ceca ce priveste comunicatiile,
putem zice ca se gaseste
in bune conditiunt, cad pe ambele
inalurl ale OltuluT se afla
sosele, lar pe cel drept si o linie
ferata, care uneste Rimnicul-Vilcef
cu Corabia, trectnd
prin Dragasani i Piatra (01t).
In aceasta regiune a Oltulut,
se aflA doua podurT de fier : intliul
stabilit in dreptul SlatineT,
'compus din dota podurT peste
dota brate ale Oltulut, unul de
170 m. i altul de 250 m. lungime
si lat de 12 in. al soselel
nationale Slatina-Craiova ; al
doilea, podul drumului de fier
la Slatina, lung de 375 m.
Cu privire la aceste podurT,
gasim in lucrarea d-luT George
I. Lahovari, 011ul, urmatoarele
notite, pe carT credem interesant
a le reproduce :
AicT, in marginea orasulut, a
fost construit cel întîiü pod statator
peste Olt, de catre Voda-
Bibescu, intre anit 1846-1848.
Podul era de lemn, asezat pe
culee de zidarie, cu palee formate
din par/ de stejar bine infipti.
Pe acele vremurT, acea lucrare
se considera, cu drept cuvint,
extraordinara ; de aceea si
Bibescu anunta Obsteara Adunare
despre acea mare filtre-
581..
prindere cStavila, tare despartea
Rominia-MicA de Rominia-
Mare si aducea atitea neindemanart
la a lor comunicatie, se
va ridica pentru tot-d'auna, prin
cladirea peste Olt, a unuT pod
sta.tator, care, nadajduesc, ca in
curgerea vereT v.itoare, va lua
sfirsit».
Impetuosul Mi, n'a lasat mult
timp sA fie robit de podul lut
VodA-Bibescu si a trecut multt
anT, pana ce sub domnia lut
Cuza-Voda, s'a construit la Slatina,
de catre o companie engleza,
doul podurT de fier, unul
le 170 in. i altul de 250
in., peste Beica i Olt ; dar si
aceste podurT, räü construite
de strainT, att fost nimicite de
apele Oltulut.
Podul construit in anul 1888,
dupa proectul si sub conducerea
d-lui inginer Davidescu, se
compune din cinc! grinzT metalice,
cu deschiderT egale de
cite So m.
Fondatiile pilelor si culeelor
executat cu aer comprimat,
la adincimea medie de 12 m.
sub etiagin.
PodurT pe vase sunt la : Bujoreni,
Scaiosi, Babeni, Riureni,
Slavitesti, Dragasani, Auresti
Voicesti, toate stabilind comunicatia
'filtre aceste ccmune din
judètul Vilcea si cele din judetul
Arges.
In jud. Romanati, sunt podurT
pe vase in regiunea Oltulut-de-mijloc,
intre Mamuri si
Girlesti. Intre Colibasi i Curtisoara
este trecAtoare pe luntre.
Vadurile sunt rare si se pot
trece numaT In timpul secetelor
marT de catre oamenit din
localitate, carT sunt deprinsT cu
iuteala curentului i cu natura
funduluT.
Principalif afluenrat OltuluTde
mijloc, sunt : Gura-Vair, Rtmnicul,
Govora, Ocna, Bistrita,
OLTUL (Rtib
Luticavatiil, Orleasca, Pesceana,
Mamul, Beiha si Cornesul.
Localitatt principale situate
pe tal-mil OltuluT-de-mijloc sunt :
(pe dreapta) Bogdanesti, Bujoreni,
IVIanastirea-Cetatuia,
Manastirea-HorezuluT,
Rtureni, Baroneasa, Arcesti,
Rtioasa, Ionestl-Mi nculut, Ohaba,
Fiscalea, Auresti, Prundeni, CAtina,
Dragasani, Tighina,
Dranovatul, etc.; (pe stinga)
Fedelesoaia, Mari. Fedelesoaia,
Gorunul, Blidari, Ruda,
Cremenari-de-sus, Cremenari-dejos,
Ostroveni, Buciumeni, Cimpul-Mare,
Valea-A1135, Verguleasa,
Schitul-de-Lemn, Tesluiul,
Dobrotinetul, Slatina, etc.
Oltul-de-jos.La S. de Slatina,
Oltul Tese din regiunea dealurilor
i l'Ara in aceea a sesuluT.
Curge de la N.-V. catre S.-E.
si se varsa. in Dunare, aproape
la egala distant& de Turnul-Mdgurele
i Izlaz. Largimea medie
a Oltalur-de-jos, In timpul vereT,
este de la 100-150 m., lar adincimea
medie este de 2.50 m.
Iuteala medie a curentuluT este
de 2 in. pe secunda.
Largimea medie a albieT este
cam de 261 m., i pentru a preciza
mar bine avem urmatoarele
masuratorT fácute in 1886:
r. La Slatina, 2 podurT de
fier peste doul brate ale Oltulut,
intiiul lung de 170 m., si
al doilea lung de 250 in., prin
urmare ad are 420 m. largime.
Mal' jos de Slatina, la podul
drumului de fier : 375 m.
La Stoenesti, la podul umblator
pe cablu : 105 in.
Intre Turnul-Magurele
Izlaz, la podul pe vase, largimea
albiet este de 145 m.
Fundul albiet contine pietris
pana in dreptul com. Greci, de
unde pietrisul e inlocuit cu nisip.
TArmurile an o inalOme
de la 2 m.

OLTUL (RIO) 682 OLTUL (1d0)
Oltul creste in timpul toam.neT
i mai cu seama primavara
nivelul apelor sale de
la 3-6 m. d'asupra malultd ;
decf debordeaza in multe loculi
i inundeaza valea, mal cu
deosebire aproape de varsarea
sa in Dunare, unde tarmurile
ad abia 2.50 m. de inaltime.
Principalif afluenn pe dreapta
0/tuluT-de-jos, sunt riurile : 01tetul,
Tesluiul i Caracalul ; lar
pe stinga Oltisorul.
Localitätile principale asezate
pe malurile OltuluT in panca sa
de jos sunt : (pe dreapta) Saneara,
Criva, Piatra, Cierolul,
Falcoiul, Fareasul, Sldveni, Gostavatul,
Scarisoara, Cilieni, Potlogeni,
Izbiceni, Fu ndul-Vorniculta,
Gfuvaresti, Moldoveni, Izlazul,
etc.; (pe stinga): Man. Clocociovul,
Ipotesti, Gildala, MAruntei,
Berendeid, Cioflanul, Manast.
PlAviceni, Segarcea-din-Vale,
Odaia, Turnul-Magurele, etc.
De la Ciineni si mal ales de
la confluenta LotruluT, Oltul este
plutitor si se fac pe el numeroase
transporturf de lemariT,
lucrate in herastraele sistematice
stabilite in com. Brezoiul,
din Valea-LotruluT.
La vre-o 7 kil. aproape de
gura luT, Oltul curge pe dota
cracurf, care se formeazA in dreptul
comunelor Segarcea-din-Vale
si Lita. Unul din ele la directiunea
spre jud. Romanati
cel-l'alt spre E., pe sub poalele
dealuluT care merge pana aproape
de Dunare. Intre aceste doua
cracurl, este insula numita Intre-
Olturf, care are o suprafatA cam
de 200 hect., e icoperita mal
pe toata intinderea cu padure
de plop si salcie i serva pentru
pasunatul vitelor.
Putin mal la vale de unde se
formeaza cele dota cracurT, 01tul
mal primeste, sub dealurile
despre S. ale com, Lita, apele
piriului Siul, care vine din jud.
Olt (com. Comani), i curge in
sute de serpuiturf aproape paraid
cu Qltul. La distantA cam
de un kil, de la gura OltuluT,
cele doul cracurf se impreuna.
La gura luT mal este o insula
cu mult mal mica, numita Chichinetul-d
e-Izlaz.
In tot cursul luT, pe portiunea
judetelor Romanati si Teleorman,
Oltul este mult mal
nisipos si pe timp de seceta indelungata
este atit de mic,
Il trec oamenif Cu picioarele
Cu caree cu vite. and se
revarsa, inunda. -toata lunca din
drumul lui. Intre comunele Odaia
Magurele, pe sub poalele orawluT,
apele °huid si ale Ducind
vin marT, acopera o
intindere de sute de hectare.
La locul unde se varsa 01tul
in Dunare, la vre-o 2 kil.
de portul T.-Magurele, putin
mal sus de orasul bulgaresc de
pe dreapta DunAref, Nicopoli,
apele riuluf rominesc se intilnesc
cu ale celuf bulgaresc Osmolul
sad Osmac, care vine din
Balcani. and apele Dunaref se
intimpla sa fie mal marl, si ale
Oltului maT miel, asistam la gura
OltuluT, pe o distantA de citf-va
kil., la un adevarat reflux. Undele
impetuoase ale Oltulta, pornite
cu furie impinse inapor de
apele puterniculuT fluviti.
Pe Oltul-de-jos, pe Miga podurile
de fier de la Goran, Dra-
&allí si S'atina, sunt o multime
de treater! pe vase. In
jud. Teleorman, cele mal principdle
sunt : podurile pe cablurf
de sirma de la com. Plopi-S1Avitesti,
la Rusanesti in Romanati,
de la com. Slobozia-Mindra
la com. Tia si in fine cel
de aproape de gura ()huid, care
pune învcomunicatiune directa
soselele judetene Turnul-Izlaz
Caracal. La alte puncte, trece-
rea se face cu luntre marf satl
cu dube.
Oltul, prin largimea i adincimea
apelor sale, constitue o
linie bina de aparare pentru
armata romina, contra une! in
vaziunT ce ar ven". din V., opuind
o stavila puternia armate!
care ar voL sa-1 treaa,
afara de podurf.
Iutea/a curentuluf, lisa de
vadurf sigure i restrinsul numar
de podurT stabilite, precum
co man damen tul malulul sling,
face ca Oltul O. fie una din liniile
cele mal bune de aparare
ale tare! noastre, fiind sprijinita
d Carpan, lar de cea-l'alta parte
de Dunare. Are lusa dota defecte
: india de a putea fi intoarsa
pe la Ciineni si al doilea
cä lungimea cursuluf Oltulw intre
muntf i Dunare este prea
mare l'ata cu fortele armateT nationale
destinate a o apara.
Primul defect dispare daca se
intArqte pozitia de la Ciineni ;
al doilea se poate micsora mult
daca se va intari Slatina.
Dup5. riul Olt s'a dat i numele
jud. Olt, care pana la anul
1837 se intindea de la com.
Casa-Vechie pana la Dunare.
Asta-zT el formeazä limita dintre
jud. Teleorman i komanati,
pe laturea de V. a plaiuluf CAIm
atui u 1.
Oltul a avut o deosebita insematate,
din timpiT ce! maT
departan pana in zilele noastre.
El a servit in diferite timpurT
de cale de transport, in josul
cursulur, pentru proviziunf i materiale
de razboid.
In timpul dominanuneT romane,
trecerea Jul se fama in
burdufurT, de catre aa numitiT
utricularf. In timpiT mal apropian',
apele OltuluT ad servit ca
drum plutitor in multe ocaziunf,
dar maf ales cu ocaziunea razboaielor.
Sul?t imp4ratu1 AustrieT

OLTUL (Rit) 688 OLTUL
Carol al VI-lea, comandantul general
al armatelor austriace, a
organizat un serviciii de navigatiune
pe Olt, dupa ce a spart
mar multe sand periculoase de
la intrarea lur in tara Pe la Anele
secolulur trecut, pe end
trupele austriace ocupail 01tenia,
subt printul de Coburg,
aprovizionarea se facea, in mare
parte, pe Olt.
and Tudor Vladimirescu porni
in 1821 Cu astea lur spre
Bucuresti, el trecu Oltul pe la
satul Budesti din jud. Arges,
In fata Rimniculur din Vilcea,
lar dud se inapoid spre Caracal,
trecu pe la satul Daneasa.
De atuncl a si ramas numirea
ruscer, pe care a coborit, de Rusca-luT-Toader.
In timpul razboiulur din 1877,
Rusif aveail la Slatina ateliere
pentru confectionarea pontoanelor
i podurilor pe care le a6
coborit in jos pe Olt pana la
gura lur si de ad pe Dunare, sub
protectinnea artilerier romine.
IncercarT pentru transporturr
de marfurl pe Olt eat' facut in
mar multe rindurf, atit in secolul
trecut cit si in cel actual ;
dar nu ail tinut mult si nu ail
dus la rezultate dorite.
Cestiunea de a se face navigabil
Oltul, se discutd de citr-va
anT foarte serios. Asta-zr nu se
fac pe Olt alte transporturr de
&it numar de bustenT, pe salurr,
care sunt aduse pentru
traele de la Rimnicul-Vilcer, Slatina,
Stoenesti, sari pentru alte
destinatiunr, mar departe, pe
D un are.
Oltul este unul din riurile aurifere
ale Rominier si in timpurile
mar vechr era o seama de
TiganT (aurarr), carT se ocupaii
cu stringerea aurulur, platindu-sT
birul cu aurul ce gasea6 in malurile
Oltulur.
Mar sunt i azI TiganT earl se
ocupa cu aceasta meserie. Aurul
in Olt este in mid failingturf,
care de ordinar nu trec
peste marimea bobulur de pia.
Tocmar din aceastá cauza, d-1
Hasdeil voeste a deriva numirea
vechia a Oltulur, Aluta, din
Alt aur, ba cauta in Oltenia,
chiar tara berbecelur de aur,
pentru care Argonautir cu Iason
ail intreprins vestita cal6.torie.
D-1 Hasdeti presupune un cuvint
schitic saU agatirsic alt =
aur. Mar lesne insa este a cugeta
la o formatiune analoga
cu latinul lutum, planta galbend,
coloarea aurulur, care se reduce
la un cuvint comun unitatir limbistice
europene ghalt = galben,
aur ; cad existenta cuvintulur
alt la SchytT nu pare prin nimica
justificatb.. (Tocil., «D. a R.»).
Cea mentiune de Olt
(Alutum), o avem pe o inscriptie
de pe altarul inaltat de C.
Julius Mansuetus, unde citim :
ad Alutum flumen secus montis
Caucasi i fiind-ca Mansuetis
facea parte din Legiunea
I Minerva, ce in a doua expeditie
a Jul Traian in Dacia a
operat atacul din Valea-Oltulur,
rezulta neindoios ca ad flumen
Alutum = la fluviul Olt. Numirea
Alutus, Alutas (AXovta0 este
de sigur ante-romand, cad o
gasim in o inscriptie din timpul
lur Traian.
I tolome6 li cunostea, dar ne
da cifre gresite de long. si latitudinea
geografica a gurer sale
(42030 long. si 43°42 lat., in
realitate, Goos) si din cauza ca
nu avea informatiunT precise,
nicT dispunea de mijloacele de
azI aseaza gura Oltulur cu
7045, spre E.
In tabela lur Peutinger, pe
calea romana Drubetis-Romula
Apulum, gasim statia Ponte-
Aluti R.-Vilcel).
Imprejurul Oltulur zice d-1
Hasdeu a trait Potulatensi
(tr. dac.), descompunind cuvin
tul : poi = linga, ulata aluta
= Daci de lingd Olt. Dupa cu
cerirea Dacier de Traian (1o3)
in valea Oltulur, civilizatia ro
maul se desvolta foarte mult,
cad era aparata de Carpati
de Transilvania, tocmar ca de
o ceta le, si apor Colonistir de
aci, aveali contact cu eel. din Moe
sia inferioara, provincie romanizata
i fiind Oltenia fertill,
inflori. repede, proba sunt sapaturile
acute la suprafata, unde
s'a dat de temple, amfiteatre,
baso-reliefurr, etc.
Oltul contine multr i renumitT
pestr, asa, in partile de sus
ale riulur, sunt pastrávr i los
trite ; intre Rimnic i Slatina,
se gasesc mrene, scobarf i crapr;
iar mar jos sunt somnr i morunT.
Oltul este un fetis, pentru pc_
pulatiunea de pe ripele sale. Poporul
nu s'a putut p6.trunde c6.
Oltul e numar un ri6 ; el vede,
in violenta sa, minia, si a recunoscut
un monstru in furia
undelor sale. In partile muntoase,
strecurindu-se prin stinci
enorme, face sgomot mare, care
se ande departe in timpul nopter
linistite.
Oltul, ca si Rhinul din Germa
nia, a dat nastere la ô multime
de balade si de cintece eroice.
El a inspirat pe cer mar marT
poetr al neamulur Rominesc ;
a inspirat mar ales pe acer poetT
fara nume, care formeaza geniul
und natiunr. Poezia popular6.
a pastrat amintirea faptelor
eroice, amestecind faptele
istorice cu cele legendare,
dud eroir i haiducir, cintind dorul
i amorul. (Vez! asupra 01tului,
interesanta conferinta a
d-lur George I. Lahovari, publicatA
in «Bul. Soc. Geogr. », din
anul 1891).

OLTUL-DE-jOS '584 01.311ILIA (DEALIJI.-)
Oltul-de-Jos, plath, In jud. Olt.
Se marginepte la N. cu pl. 01tul-d.-s,
printr'o linie de despartire
tras& din riul Oltul, de
la N. de com. Dumitrepti, pana
la S. de com. Cornatelul ;' la E.,
cu pläile Vedea-d.-j. i Mijlocul,
avind ca hotar despkrtitor
o linie dreapta dusa de la com.
Cornätelul, pana la S. de com.
Turia; la S., cu pl. Siul-d.-s.
la V., cu ¡ud. VlIcea pl Romanati,
de care se desparte prin
riul Oltul.
Terenul .plAper nu este accidentat.
E putin mal ridicat catre
N.-E. pi merge inclinindu-se catre
S.
Locuitorir se- ocupa cu tot
telul de cultura ; In partea de
N. se ocupa cu cultura viter,
lar in partea de S.-E., cu a prunilor.
Pamintul este roditor.
In toatá plasa se cultiva 527
hect., 50 arir vie.
Este strabatuta de poseaua
j udetean Casa-Vechie,
care leaga com.: Dumitrepti,
Comanita, Deleni, Tesluiul, Dobrotinetul
i Slatina, precum
pi de numeroase posele comunale.
Se compune din 14 com. rur.
(repedinta sub - prefecturer, in
com. Dobrotinetul) : Albepti, Cireapovul,
ComAnita, Cucueti, Deleni,
Dobrotinetul, Dumitrepti,
Ibanepti, Oporelul, Priseaca,
Slatina (oras), Tesluiul,
Turia pi Urluiasca.
Mara de riul Oltul, mar este
udata de riuletele : Comanita pi
Tesluiul, carl se formeaza mal
mult din topirea zapezilor pi a
ploilor.. Ele izvorasc din partea
de E. pi se varsa in Olt, in
partea de V., a plapel, facind
stricaciunr terenulur, cind es din
matca lor.
Sunt in plasa i i coale, frecuentate
de 232 copir.
Oltul-de-Josz desfiinfatti
jud. Romanati, i azr contopita
cu plasa Balta. S'a numit ast-fel,
pentru ca era compusa din 14.
com. rur., apezate. pe litiga cursul
de jos al Oltulur, aproape
de confluenta sa in Dunare. Vechia
plaza Oltul-d.-j., airea repedinta
sub-prefecturer in com.
Izlaz. De la impreunarea plApilor,
sub-prefectura s'a mutat la
Corabia. Teritoriul acester plapr
coprindea partea de V. din cea
de acum Balta-Oltul-d.-j. i avea
vre-o 18am locuitorT.
Oltul-de-Sus, pieza, in jud. Olt.
Se marginepte la N. cu jud. Argep,
printeo linie curba dusa
pe la N. de com. Casa-Vechie,
Magura-Rusulur, Dejepti pi Ciomagepti
; la S., cu plasa 01tul-d.-j.,
avind ca hotar despartitor
o linie dreapta, trasa din
riul OltuI, la S. de comuna
Cornatelul ; la E., cu pl. Vedeat
d.-s.. si o parte din Vedea-d.-j. ;
iar la V., cu jud. Vilcea, de care
se desparte prin riul Oltul.
Terenul plaper Oltul-d.-s. este
mult accidentat pi este mar ridicat
spre N., mergind inclininduse
spre partea de S.
E strabatuta de riul Oltul,
care ucla toata partea de, V. a sa
pi care pe stinga sa primepte
pe Trepteanca i Geamana, ling5.
Buciumeni. Mal este udata de
Cungrea-Mare, Cungrea- Mica
sati Cungripoara pi de piraiele
Val-de-ET, Leleasca, Valea- Guguiar
i Plapcea-Mare. Cursul
lor este liniptit afara de acel al
Geamaner care este cel mal
repede.
Porumbul, griul, orzul, ovazul,
tuica i vinul sunt principalele
productiunT ale plaper Oltul-d.s.
Cultura. este aceeapr in toata
pl., diferind mimar in cite-va
com. unde nu se cultiva vinul, oi
numal tuica. Locuitorir din apro-
piere de Olt se ocupa cu gradinaria.
Pamintul cel mar roditor
e pe lunca Oltulur. Pamintul e
mult prielnic ovazulur, prunilor
vier.
Vie se cultiva pe 353 hect.
Se computie din 15 com. rur.,
,(cu reedinta subprefecturer, in
com. Cippul Mare): Cimpul-
Mare, Casa-Vechre, Ciomagepti,
Cornatelul, Dejepti, Dienci, Dobroteasa,
.Geamana,
Paropi, Simburepti,
Urpi, Val-de-ET, VuIturepti.
strabatuta de posele comunale
pi. de o posea judeteana,
care pleaca din capitala judetulur,
spre N., pe lunca Oltulur
In sus, pana ce trece in jud.
Argep, legind, in aceasta plasa,
com: Vulturepti, Cimpul-Mare,
Geamana i Casa-Vechre.
Sunt In pl. 8 pcolf, frecuentate
de 119 copir.
Oltul-de-Sus, plath, in jud. Romanati,
centopita Cu pl. Oltetul,
pi numita ast-fel fiind-ca se
afta com. rur. apezate pe l'higa
cursul de sus din acest judet al
(»tullir. E alcatuita din 24 com.
rur, ea, vre-o 30.000 locuitorT,
avea ca repedinta com. Brincoveni
i cuprindea jumatate din
teritoriul plaper de azI Oltetul-
Oltul-d.-s., i anume partea de
E., de pe linga Olt.
E strabatuta de la N. la S.
de poseaua nationala Corabia-
Riul-Vadulul, careia ir mal zice
Drumul-Sarer.
Oltuluf (Dealul-), deal, la V.
de com. Fipcalia, pl. Oltul-d.-s.,
jud. VIIcea.
Oltulul (Dealul-), deal, la E.
de com. Sutepti, pl. Oltuld.-j.,
jud. Vilcea. Despre acest deal
se spune cA ar f cel d'Intiiil
pe care s'a plantat vita in jud-
Vilcea.

OLUCLI 585 OMURCEA
Oluc/i, deal, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, pe teritoriul
com. rur. Garvan,, i anurnepe
acela al cdt. säü Cuiugiuc; se
desface din dealul Cuiugluelolu-
Bair ; se indreapta spre N., a-
And o directiune generala de
la S. spre N., mergind printre
valea Cuiu-Iuc i afluentele sale
valle Cuiugiuc-Ceair si Cara-
Ghiol-Ceair, brazdind partea de
V. a pl. si cea de N.-V. a cofn. ;
se ridica la o inaltime de 105
dominind drumul judetean
Ese-Chioi-Lip'nita, care trece pe
la poalele sale sudice, drumul
comunal Cirlita-Cuiugiuc,. care
trece pe la poalele nordice; e
acoperit cu livezr i tufarisurr
carr sunt ramasitele intinselor
padurr, ce-1 acopereaa odinioara.
OluluI (PIrlul-), pilla, format
din alte 2 piraie mar miel': Recea
si Chitcani ; curge pe teritoriul
com. Boghesti si se varsa
in partea sting5. a Zeletinulur,
in raionul com. Boghesti, pl.
Zeletinul, jud. Tecucia.
Omoricea, sat, facind parte din
com. rur. Rusanesti, pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea, situat la 3 kil.
de cat. Afinata, resedinta comun
e!.
Are o populatie de 361 locuitorT.
Cade in partea de S.
a comuna si este udat de riul
Cerna si de piriul Omortcea.
Are o biserica de lemn, reparata
la 1852.
OmorIcea, vdlcea, care se varsa
In riul Cerna, pe teritoriul com.
Rusanesti, pl. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea, dupd ce uda parte, de
S.-V. a satulur cu acelasT nume.
Izvoreste din coastele comuna
Omul, pisc, inalt de 2508 ni. d'asupra
nivelulur Marri-Negre, jud.
Prahova si Dimbovita, numit
ast-fel pentru asemanarea Iur
cu chipul omulur.
Domina toate piscurile masivulur
Bucegilor. De pe el se vede
In Transilvania si in Rominia.
Clubul Alpin din Sibila a construit
in vida! pisculur Omul
o casa de nratra, unde escursionistul,
care ar voi sa doarma
noaptea pe munte, sa poata
gasi un adapost.
Drumul, pentru a reveni de
pe aceste regiunr, se face coborind
Valea-Cerbulur. Aceasta
vale este alcatuita din sase trepte
uriase, carr, incepind de la
piscul Omul, se sfirsesc in riul
Prahova. Coboritul trepter de
sus este foarte anevoios, apor
calea urmeaza admirabil pana
la padure.
Privita de jos, Valea Cerbulur
se prezinta in forma unur
gigantic si salbatic amfiteatru.
De prin toate vaglunele, unde
vecrnic sta zapada ascunsa, se
scurg in vale izvorase.zburdalnice,
care alcatuesc nepotolita
apa a Cerboaicer, care se rostogoleste
zgomotoasa pana in
Prahova.
Piscul Omul are trer virfurr:
unul mar mic spre S., de pe care
se vad muntir Rucarulur, Pratra-Craiulur
i Strunga; al doilea
la mijloc, de- pe care se vede
Predealul,Temesul i munir Brasovulur
; al treilea, cel mar inalt,
de pe care se vad manoasele chalpir
din Rominia pana la Bucuresti,
precum si toatd tara Birsel.
OmuluI (Balta-), baltd, judetul
Baca, pl. Tazlaul-d.-s., de pe
teritoriul com. Scorteni, formata
din izvoare.
OmuluI (Dealul-), munte, In judetul
Suceava, com. Brosteni,
acoperit de padure de rasinoase.
Acesta e muntele care a fost
vindut de Domen! Conaki,
pe pretul de 2000 galbenT. (Vez!
Dorna).
Omurcea, com. rur., jud. si pl.
Constanta, situata, pe valea Cara-Su,
in partea de E. a jadetulur,
la 15 kil. spre V, de orasul
Constanta, capitata districtulur,
si In cea de V. a piase!,
la 24 kil. spre S. de satul
Cara-Murat, resedinta ocolulur.
Se mdrgineste la N. cu com.
Ala-Capi si Caratai (pl. Medjidia)
; la E., cu com. Hasancea
Palazul ; la S., cu com. Hasancea
si Osman-Faci (pl. Mangalia)
; la V., cu comuna Murfatlar.
Teritoriul cotn. e accidentat
de urtnatoarele dealurr : Nazircea
(96 m.), Caratai (76 m.),
Duran-Bair (83 ni.), Sancal (56
m.), Horoslar-Bair (51 ni.), la
N.; Gheorme-Bair (79 m.), Sistirla
(58 ni.), prin partea centran.,
la N. de satul Omurcea ;
Horoslar-Iol-Bair (8 m.), la E.;
Omurcea (80 m.), la S.-E.; Mangala-Culac-Bair
(72 m.) si Canara-Bair
(70 m.), la V. Sunt acoperite
cu semanaturr si finete.
Movile sunt putine, i n'ati
time deosebita, afara de movila
Omurcea (83 m.), la 2 kil. spre
S.-E. de satul Omurcea.
Vd! sunt : Cara-Su, san Medjidia,
saa Omurcea, saa Hasancea
(dup. numele satelor, ce se
aflä inteinsa), trecind prin mijlocul
comuna ; adiacentele sale,
valle: Cara-Iuc-Ceair, Mahometcea-Ceair-Dere
i Canara Dere,
pe stinga ; Eschi-Deran-Ceair pe
dreapta ; Cioban-Dere, prelungit
Cu Horoslar-Alceac, precum
Caratai-Alceac, tot pe dreapta.
Sunt i altele mar miel'.
Supraf.. ta totall a comuner
este de 5648 hect., din carl 169
hect. ocupate de vetrele celor
doul sate ce o compun (Ho-

OMURCEA 586 ONCEM
murcea i Nazircea), restul impartit
'filtre stat cu proprietaril,
cari aa 2356 hect. si locultorir,
carT posea. 3123 hect.
Se compune din doul. catune :
Homurcea, resedinta, in valea
Cara-Su, in partea centrall. a
com., in tre dealurile Gheorme-
Bair la N. si Cepme Culac-Bair
si Omurcea la S.; Naztrcea, in
partea de N. a comuna', la 7
Bair.
kil. spre N. de resedinta, pe
valea Horoslar-Alceac, intre clealurile
Caratai la N. si Horoslarla
S.
Populatiunea, compusa in maioritate
de Turd si TatarI, e de
178 famillI, salí 778 suflete, din
carl 180 contribuabili.
Sunt 3 geamil, 2 in catunul
Omurcea i a in ,c4t. Nazircea,
Cu 2 hogI ; o secará mixta, conclusa
de i invatator i frecuentata
de 44 elevt.
LocuitoriI posea : 72 plugua-1,
88 care pi carute ; 6 masinl
de secerat, ii grape de
fier, a moara Cu abur! ; 5400
capete de vite, mar cu seama oI
pi bol.
Comerciul, destul de activ,
se face prin gara Murfatlar, la
8 kil. spre V., si consta. in
import de manufactura si coloniale
i in export de vite cu
produsul lor si de cereale.
Budgetul comuneI e la veniturl
de 11824 le! pi la cheltuelY,
de 2742 Id.
Cal de comunicatie sunt : calea
ferata Cernavoda-Constanta,
ce trece prin sat, apoi drumurl
comunale spre Hasancea, Murfatlar,
Nazircea, Horoslar, Osman-Faci,
Mahometcea, Hagi-
Diuliuc, etc.
Pe teritoriul comund, la 200
m. spre N. de sat, trece valul
de piatra; la 1'2 kil., tot spre
N., valul mare de plmint ;. la
21/2 kil. spre S. de sat trece
valul mic de pamint. Valul cel
mare de plmint are la 2i/2 kil.
spre N. de sat resturile und
lagar, pe care Turcit aa avut
o fortareatl, numita Eschi-Deran-Iol-Tabia.
Omurcea, sat, in jud. pi plasa
Constanta, cat. de resedinta al
comund Omurcea, situat in partea
de V. a plaseI i cea meridionala
a comuna, pe valea
Mahometcea-Ceair-Dere. E inchis
la V. de dealul Cesme-Culac-Bair
; la N., de dealul Horoslar-Iol-Bair.
E dominat de
virful Omurcea (80 m.), situat
la 21/2 kil. spre S.-E.
Are o suprafata de 2817 hect.,
din carl 104 hect. sunt ocupate
de vatra satulul si de gradini,
cu o populatie de 445 suflete,
in maioritate TurcI.
Tre vaIurI ale lul Traían
strabat catunul, unul prin partea
meridionala a catunuld, al
doilea prin centrul lui i al
treilea in partea septentrionall.
Cale?. ferata Constanta-Cernavoda
trece prin sat imparin
doul partI neegale,
cea maI mare fiind la N.
DrumurT comunale vin de la
satele : Hasancea, Horoslar, Nazircea,
Ala-Capi, Murfatlar, Osman-Faci
i Mahometcea.-
Omurcea, virf, in jud. si pl.
Constanta, pe teritoriul com.
rur. Omurcea ; are o inaltime
de 8o m., cu care domina satele
Omurcea (la I kil. spre
N.-V.), Hasancea (la 0,2 kil.
spre N.-E.) ; calea ferata Cernavoda-Constanta
(la a kil. spre
; dota valurt ale lut Tratan
(unul spre N., la i kil. si al
doilea spre S., tot la i kil.); e
situat tri partea vestica si putin
sudica a plaseI i cea estica a
comund ; e acoperit cu verdeatà.
Onaca, a'eal, se intinde in par-
tea de S. a satulul Bousori,
com. Solesti, pl. Crasna, jud.
Vasluia, prelungindu-se de la
V. satuld spre S.
Once§ti, com. rur., in jud. Tecuela,
pl. Stanipepti, situata. la
N. judetuld, la 75 kil. de Tecuela.
Este formata din O cat.:
Barboasa, Dealul-Perjuld, Gorghepti,
Lozinca, Taula, Tarnita,
Tomozei, Oncepti-Nor, Oncepti-
VechI i Valea-Bould.
Are o populatie de 663 fasaa
I470 suflete, din carl
648 contribuabilI, locuind in
624 case; 4 bisericI : in Barboasa,
Tomozei, Oncesti - No!
Tarnita, deservite de 3 preotI
pi 6 cintaretl; 3 scoll mixte
una in Oncesti-VechI, a doua
In Oncepti -Nol si a treia in
Tarnita, frecuentate de 132 copit.
Teritorial com. este de 7955
hect. si 21 ariI.
Vite : 69 boI, 562 yac!, 7
taurl, 56 cal', 56 Tepe, 15 armdsarl,
3 bivolI, 1385 01 i 16
capre.
Intinderea terenuld cultivabil
e de 7258 hect., 90 ara.
Vatra satelor ocupa 1005
hect. Razesii ati o suprafata de
3736 hect., 85 ar. ; clacasit, 382
hect. ; lar statul i proprietarir,
2840 hect., a i ariI.
LocuitoriI posedl: 46 plugurr
de fier, 266 de lemn ; i masilla
de .treerat, i de batut porumb,
4 de vinturut, 12 cazan e de facut
rachia, 8 mor! de apa si
15 de vint.
Budgetul com. e la venituri
de 3937 Id, 95 bad, lar la cheltuell,
de 3760 le!.
Comerciul se face de 6 circlumart.
E brazdata de dealurile: Perjul,
Oncesti, Lazul i Gorghesti,
strabatuta de rhal Berheciul
si de maT multe Odiase, cart se
varsa in Berhecia.

ONCETri 687 6isrEstf
oseaua judeteanä o uneste
cu com. Godinesti si merge pAng
In Dealul-Perjulul, de unde se
desparte in mal' multe drumurT
naturale, ducind la satele dimprejur
si la N.
Se mArgineste la N. cu jud.
BacAti; la S., cu com. Negulesti
; la E., cu com. Godinesti
si la V. cu com. StAnisesti.
AceastA comunA, fiind deluroasA
si. in mare parte acoperitA
cu pAdurl seculare, a fost
adApostul oamenilor prigonitT de
imprejurArT. ET se asezati in aceste
p5.durl fAcindu-sl locuinte
si in urmA devenea5 stäpinT.
Asa ne intimpinA numiri ca :
CurAtura GrosuluT, Poiana - lur-
Antohe, etc. Din aceste familiT
s'a format satele dimprejur.
Se zice el pe mosia satulul Tarnita,
a fost un sat vechiti care
s'a distrus de administratia mAnAstireI
Rgchitoasa. AstAzT nu
se vdd de cit urrnefe unuT drum,
care trece prin pAdure si care
se numeste Drumul-PoteceT. Locul
unde a fost satul se numeste
Valea-CismeleT.
Once§ti, saü Bratul-Oncescu,
sat, jud. i plaiul Dimbovita,
61. com. Gemenea.
Onceqti, sat, fAcind parte din
com. rur. Profa, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt.
Once§ti, Onceasca, sati Co§oveni,
catan, jud. Vlasca.
Once§ti, mofle, nelocuitg, in jud.
Roman, pl. Siretul-d.-j., pe lingg
satul ButnAresti.
Once§ti-NoI, sati Lazul, sat,
situat In partea de N. a corn.
cu acelasT nume, jud. Tecucia.
Are o populatie de 115 familiT,
sati 493 su flete; o scoalg, frecuentatA
de 57 copiT ; o bise-
68617. Nardo Diclionar Mogrollo. Vol. IP.
riel, cu hramul Adormirea Maicel
DomnuluT, fAcutA la 1792,
pe locul uneT alteia care se construise
la 1772, bisericA care
s'a rezidit !p. 1834.
Conterciul se face de 6 circiumarT.
Once§ti-Vechl, sat, ra'cind parte
din com. Oncesti, pl. StAnisesti,
jud. Tecuciti, situat pe coasta
de E. a DealuluT-Medelenilor,
pe malul drept al BerheciuluT.
Are o populatie de 58 familiT,
sati 190 suflete, din carT 42
contribuabilf, locuind in 48 case;
o scoalg, InfiintatA la 1872 sí
frecuentatA de 62 copil.
LocuitoriT sunt vechT rAzesT.
Teritoriul satuluT este de 1129
hect.
Comerciul se face de 2 clrciumarT.
Onciul, sat, format din fostI cIAcaT
improprietgritl, in jud. Covurluiti,
pl.. Horincea, com. Slivna,
mal' jos de resedinta comunalä,
tot pe Valea-SlivneT, cu
26 familiT, sati 116 suflete.
Onciul, znofie particularA, de 500
hect., in jud. Covurluiti, pl. Horincea,
com. Slivna.
Oneaga. Vez1 Slobozia-SecAtura,
comung, in jud. Botosani, pl.
Copla.
Oneasca, trup din mo,siile locuitorilor,
jud. Teleorman, com.
Urlueni.
Oneasca, vale, incepind din Valea-Seacg,
com. Corodul, pl. Bit.laduluT,
jud. Tecuciti ; continu5.
spre S. 'Ana pe teritoriul com.
BArcea.
Oneguta. VezT Lingurarilor (Piriul-),
com. Slobozia-SecAtura,
jud. Botosani.
One§ti, conz. rur., jud, BacAti, pl.
Trotusul, asezatA in valea de
pe dreapta Trotusulul si in valea
celor dor afluentl al sAT :
Oituzul si Casinul, in cursul lor
inferior.
Se compune din 4 cdtune:
Onesti, resedinta, asezata pe
dreapta Trotusulur, in apropiete
de confluenta celor l'alte douà
riurT ; Fiiipesti, pe apa OituzuluT
; RAclutul si Buciumi, pe pfriuri
tributare riuluT
In Condica Liuzilor ggsim
Onesti, a CAminaruluT Constantin
Aslan; iar Filipeni si RAcAutul,
sunt rAzgsestr. Locuitorif de aci
sunt rAzesT din timpul luT tefan-cel-Mare.
Aci se gAsesc niste zidurT pe
un ses, In partea pe E. a com.
numit Silistea-Malulta.
E inconjuratA de dealurile
Perchiul, spre N.-E. ; Buciumi
si Ciuciurul, spre S. si de trei
ape. Are o pozitiune strategicd
pentru operatiunI militare. Aci
generalul Moller s'a ciocnit cu
Rusil la 1848.
Pozitiunta sa bina, la locul
de Intilnire a 4 riurT si a 3 cAT
nationale, a fAcut pe locu:torT
de at ales aceastä comuna pentru
tirgurr, care se tin de 6 orT
pe an : la Sf. Paraschiva, Ziva-
CruciT, Sf. Mihail si Gavril, Duminica-TomiT,
Duminica-Mare si
la Sf. Petru si Pavel.
Se mArgineste la N. cu com.
Ripile i BrAtila ; la V., cu com.
BogdAnesti i Tirgul-Trotusul ;
la S., Cu com. Bogdana si la E.,
Cu com. Rtpile.
Are o populatie de 893 famili!,
sati 3468 suflete, din cari
749 contribuabilf, locuind In 809
case ; 3 coale, 2 de bgeti, una
in satul Onesti, functionind de
la ¡866; a doua, in satul Buciumi,
functionind de la 1870,
si a treia de fete, in satul Onesti,
functionind de la 1870,
75

ONEVTI 588 ONICENI
tus-trele frecuentate de 43 copiT;
6 bisericl, din cal-1 5 ortodoxe,
2 in cat. Buciumi si cite una
In cele-l'alte atune, deservite
de 4 preotI si 8 cintaretI si a 6-a
catolica, in satul Onesti, deservità
de un preot.
Sunt 14 cit ciumf.
Dupd legea rurall din 1864,
s'ati improprietarit 233 locuitorl,
cu 765 Miel' si ¿lo prj.
Orina.
Teritoriul com. are o intindere
de 5000 hect. Padurile
Cuciurul, Buciumi, etc., ocupa
aproape 450 hect.
Proprietarl marI sunt : Al. Iurascu
i mostenitoril. 1111 D. Iurascu,
a caror mosie cu paclurl
Cu tot, ocupA aproape 700 hect.
Totalul päminturilor de cultura
e de 1830 hect.
Pe apa Casinului se Oseste
o moara In bune conditiunI.
Viile sunt pe o intindere de
51,56 hect. Dupl controalele
divizieI filoxerice (1890, viea lucratoare
are I073/4 hect.
Vite sunt 135 ce, 1555 vite
mari cornute, 25 capre, 1044
oi si 665 por&
Stupi Cu albine sunt 134.
Budgetul com. e la venituri
de 161 31759, bani to si la cheltuelI,
de lei 7708, bani 90.
Comuna este strabatuta de
calea ferata Adjud-Ocna, avind
statia Onesti, in jos de confluenta
CasinuluI si un pod mare
pe riul Trotusul, de calca nationala
Onesti-Pasul-Oituzulur, precum
si de cele care duc la T'irgul-Ocna
si la Tirgul-Valea-R ea.
Distantele : la Bacati, capitala
districtului (49 kil.); la Tirgul-
Ocnei, resedinta piase (14 kil.);
la com. Ripile (7 kit.); la com.
Bogdanesti (8 kil.) ; la com. Bogdana
(14 kil.) ; i la com. TIgul-Trotusul
(9 kil.).
One§ti, sat, jud. Bacan, pl. Tro-
tusul, i resedinta comunel cu
acelasT nume, situat pe malul
drept al Trotusulul, pe un loc
ves, inconjurat de treT parti cu
ape. La marginea de E. a satuluI
curge Casinul, iar la cea
de V., Oituzul, ambele varsinduse
in Trotus in acest loc. Dincolo
de Trotus, Valea-TazlaulaMare
se impreuna cu vitae
riurilor mar sus mentionate, in
t'ata Onestilor.
Are o populatie de 349 fa-
156o suflete; 2 coil :
una de baetI si una de fete,
frecuentate de 16 1:441 si i I
fete ; 2 biserici : una ortodoxa,
Cu i preot i i cintaret, cladita
de fostul proprietar al mosie Onesti,
Al. Ceaur-Aslan, la 1843;
alta catolica, en I preot, cladita
de locuitori la 1854; 8 circiumi.
Vite : 56 cal, 655 vite marI
cornute i 277 para
AicI se tin 6 bilciurI in timpul
anuluI. Pe teritoriul acestur
sat, dincolo de apa. CasinuluI, se
afla statia de drum de fer Onesti,
la care duce soseaua
nationala, trecind podul peste
Casin.
One§ti. Vezi Slobozia - Oancea,
sat, jud. Covtirluitt.
Oneqti, sat, in partea de N.-V.
a com. ipotele, pl. Bahluiul,
jud. Iasi, situat pe valea piriului
Miletinul, avind o populatie de
143 familiI, sati 647 suflete, futre
cari se nuntara si locuitorir
din satul Plugari, ce este peste
piriul Miletinul in fata Onestilor
i cu care formeaza aproape
un trup.
Are o biserica vechie, repa
rata in 1878, deservita de
preot, I cintaret i i eclesiarc ;
moara de apa i i de aburi,
precum i casele proprietäteI.
Vite: 938 vite marl cornute,
46 cal, 2630 oi, 3 capre i 21S
rimatori.
One§ti, sat, in jud. Tutova, pl.
Tutova, com. Lalesti, spre N.
de satul Lalesti. Are 41 locuitori
i io case.
One§ti, stalie de drum de fier,
jud. Bacati, pl. Trotusul, com.
Onesti, pe linia Adjud-Tirgul-
Ocna, pusa in circulatie la 1884,
Iunie, !fuga podul drumulul de
fer pe Trotus, pe care trece
trenul cind ese din statie, mergind
spre Tirgul-Ocna. Se afla
intre statiile Caiutul (14.2 kil.)
Tirgul-Ocna (12.6 Venitul
acestei statiI, pe anul 1884, a fost
de lel 16692, banl 95; iar pe
anul 1896, a fost de lel 105559,
banI 88. Statia este asezatä d'a
stinga liniei, spre N.-E. de satul
Onesti si pe malul drept al TrotusuluY.
Atitudinea d'asupra nivelulul
Marir este de 199.76 m.
One§ti, subdivisie a catunului
Rugineni, corn. Cavadinesti, pl.
Horincea, jud. Covurluiti.
One§ti, moçie, jud. Bacati, plasa
Trotusul, de pe teritoriul comunei
Onesti.
Onici, vale si piriii, fortnate din
intrunirea mal multor izvorase
de pe linga satul Tingujel, pl.
Funduri, jud. Vasluiú, avind directiunea
spre S. V. si varsinduse
in piriul acovAtul, pe sesul
Mindra.
Oniceni, com. rur., In jud. Rotnan,
pl. Fundul, spre S.-E. de
orasul Roman, la 28 kil, de el
si la 20 kil, de resedinta plaser.
Este asezata pe un teren accidentat,
pe ambele malurI ale
riului Birladul.
Se compune din satele Ciarneiul,
(Cotul-lui-Ciorneiti), Fun-

ONICEN1 589 OPANEZUL
dul-Ocer, Linse$ti, Lunca, MArmureni
(Saca), Nalman (OniceniluT-Naiman),
Oniceni, Pretrosul,
Pustieta, Sdatura, Solea $1 Valea-lui-Ene,
cu re$edinta comuneT
in satul Oniceni.
Are o populatie de 391 famili!,
sati 1621 suflete, din carT
394 contrib., locuind in 409
case; 3 bisericT: una de zid
doul de lemn.
Budgetul com, e la veniturT
de 4328,69 lel yi la cheltuelT, de
3455 leT.
Sunt 2947 vite marT cornute.
Oniceni, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Oniceni, spre S.-
E. de ora$ul Roman, la 28 kil.
_de el $i la 20 de re$edinta p15.-
$eT, pe piriul Valea-luT-Ene.
Are o populatie de 51 familiT,
salí 189 suflete, din carT 67 contribuabilT,
locuind in 50 case ;
o biseria de lemn.
Este re$edinta comuneT Oniceni.
Sunt 312 vite marT cornute.
Se lucreazA carute i roate.
Se maT nume$te i Oniceni-
RAzI$T sati Dodite,ti.
Oniceni, sat, pe mo$ia cu acela$T
nume, jud. Suceava, com. Uide$ti,
strAbAtut de piriul cu acelag
nume.
Are o populatie de 124 famili!,
sal"' 535 suflete, locuind
in 134 case ; o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, ziditA de fo$tiT
proprietarl Moruzzi, deservid de
un preot i doT chitaren.
coala din Ford$ti serve$te
acestui sat.
Vatra satuluT ocupa 16 J'Ala
Mo$ia e proprietatea mostenitorilor
luT Beri$ Last, fostA a
Negri-Moruzzi. Are 447
fAlcI, din carT 350 cultivabile, 50
fälcT finas, $1. restul prea putin
productiv.
ImproprietAritT in 1864 sunt
53 palma$T $i 37 codas!; improprietArin
4 cu cite 12 prajinf,
stapinesc 3201/2 fAlcI.
DrumurT principale sunt : la
For A$ti (31/2 kil.) i la DrAgu-
$eni (4 kil.).
In 1803, Oniceni, a, SpAtaruluT
GrigoreBa$otA, numara 72 liuzI,
platind 1261 leT bir anual, filnd
$i 2 liuzT de ceT lArá. bir. («Uricarul,",
de T. Codrescu, vol.
VII, p. -250.
Oniceni. Vez! Boscoteni, judetul
Suceava.
Oniceni-luI-Ene. Vez! Valea-luT-
Ene, sat, jud. Roman, in pl.
Fundul, com. Oniceni.
Oniceni-lui-Naiman. Vez! Naiman,
sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Oniceni.
Oniceni-Räze§I. Vez! Oniceni,
sat, in jud. Roman, pl. Fundul,
com. Oniceni.
Oni§cani, com. rur., -in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-j., la S. de
ora$ul Roman, la 151/2 kil, de el
$1 la 141/2 kil. de re$edinta pl.
Este a$ezata pe $es $i formad.
din tirgu$orul OniKani t satele:
Alde$ti, Boanta, Corne$ti, Härle$ti,
Oni$cani i erbaneqti, cu
re$edinta com. in tirgu$orul Oni$cani.
Are o populatie de 266 famili!,
sail 911 suflete, din carT
266 contribuabilT, locuind in 170
case.
Budgctul com. e la veniturT
de leT 3309,50 11 la cheltuelT,
de le! 3306.
Este legad cu ora$ul Roman
prin osea.
Oni§cani, tirgufor, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-j., com. Oni$cani,
pe $oseaua nationalA Bacati-Roman,
la S. de ora$ul Ro-
man, la 151/2 kil, de el $i la
1412 Id!. de re$edinta pla$eT.
Este a$ezat pe $es. Are o
populatie de 4E familiT, locuind
in 19 case.
Face putin comercia cu cereate,
vite $i lucrurT alimentare.
Este reqedinta com. Oni$cani.
Oni§canI, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-j., com. Oni$cani,
spre E. de thgu$orul Oniscani
lingä dinsul, pe malul drept
al riuluI Siretul.
Are 35 familiT, sari 118 su
flete, locuind in 30 case.
Se lucreazä aci fringhiT.
Sunt 61 capete vite mar!.
Onofrei, pIrla, afluent al piriuluT
Budaile, com. Väscani, jud.
Suceava.
Onteni, sat, a$ezat pe Valea-
Grajduluf, in partea de S. E. a
com. Manastireni, pl. Tirgul,
jud. Botopni, cu o suprafatd
de 2727 hect. $i o populatie de
170 familiT, sati 388 suflete, din
carl 187 contribuabilT.
Are o biserica, deservitä de
preot $1 2 chitaren; o $coala,
condusA de un invAtAtor $i frecuentad
de 24 $colarT ; un iaz,
format de piriul Puturosul.
Vite : 428 bol $1 yac!, 113
ca!, 1830 oT, 6 capre, 4 bivoll
$i 270 porcT. LocuitoriT posea.
20 stupT cu albine.
Sunt 4 circiumT, 4 comerciann
$i 4 meseria0.
Ontenilor (PIrlul-), in
jud. BotoRni, pe tno$ia Onteni,
in partea de E. a com. Manastireni,
trece prin com. Gorblne$ti.
Opanezul, pichet de granild, cu
No. 8, in jud. Constanta, situat
pe teritoriul com. rur. Ese-
Chioi, pe o inaltime a dealuluT

OPARITI 590 OPC1NA-STEJARTJLIA
Saban-Bair, aproape de triceputul
vad Saban-Ceair, ling
drumul cel mare Silistra-Varna,
pe care-I domina pe o bun4
intindere.
Opäriti, cont. rur., pl. Teleajenul,
jud. Prahova. Numele acesta i
s'a dat de la 1860. In vechime
parta numele de Vitioara si de
Poiana Copaciulta.
Se zice ea s'a infiintat cam
pe la anul 1623, stabilindu-se
aci cite-va familif venite de prin
muntI si alte pArtI, carT s'ati ocupat
cu cultura vie.
Este situata pe dealurile: Predealul,
Bubicescul si Dogarul
si pe vaile: Opdriti, Vitioara si
Poiana-CopaciuluI, la 35 kil, de
capitala judetuluT si la 7 kil.
de a plaseT.
Se compune din 3 catune :
Opariti, situat in partea de E.;
Vitioara, in centru si Poiana-
Copaciuld, in partea de V. a
com., avind toate o populatie
de 358 familia, sati 1340 suflete,
din cart 243 contribuabill, locuind
in 358 case.
Are cloud bisericI : una in
cat. Opariti, fondata in anul
1852, de Polcovnicul Moise Mirzescu,
Dina.' Gogulescu si George
Mateescu si a doua in cat.
Vitioara, fondata in anul 1841,
ambele deservite de 2 preotI ;
o scoala, frecuentatd de 54 copif.
Mara de agricultura, locuitorif
se mat ocupl cu dulgheria
si butaria.
La 1864, s'aii improprietarit
264 locuitorl pe mosiile: Radu-
Vocla, Horezul, Mitropolia si
Zoe Filipescu, din care li s'atI
dat 816 hect. El posecla : 5 cal
si lepe, 93 vad, 23 capre, 487
oT si 312 porcI.
Toata comuna se intinde pe
o suprafata de 1362 hect.
In localitatile numite La-Baia
si Sarari, sunt izvoare de apa
minerall, ce contin sare si pucioasa.
In termen media se fabrica
anual aci cam 619 hectol. tuica
si 496 hectol. vin.
Pacurd, care se exploateaza,
este multa in cat. Poiana-Copaclulul.
In com, se gasesc multi porn!
roditorI : merI, perl, dud, ciresl,
Dud si gutuI.
Comerciul se exercita in comuna
de 4 circiumarl.
Budgetul com. e la venituri
de 4145 leI si la cheltuelr, de
3638,84 lei%
Comuna este strabatutá in tot
lungul satl, de la V. catre E.,
de o osea, care duce spre V.
pana in oraselul Valeni -de-Munte,
iar spre E. pana in com. Surani.
Din soseaua principala se
despart spre N. si S. alte drumurl
secundare, ce duc in diferite
041 ale comuner, si tot
de odata leaga Oparitii spre N.,
cu corn. Predealul si cat. Valea-GarduluI
si spre E., cu com.
Pacureti si Gornetul-Cuib.
E strabatuta de dealurile :
Predealul (cu virful Pisica), Bobicesti
(cu virfurile Dogarul si
Maclanul), Moreni si Slavul.
E udatä de piraiele : Copaceni,
Valea - Stupinel, Cilnaul,
Saratelul $i Valea-A din eA, toate
acestea unindu-se sub poalele
virfulur Baia si purtind d'aci
incolo numele de Saratelul in
care se mal varsa gtrla Nucetul,
care, in dreptul com. PAcureti,
primeste numele de Tulburea.
Se margineste cu comunele :
Gornetul-Cuib si Pacureti, la S.;
riul Teleajenul, la V.; com. Surani,
la E. si com. Predealul,
la N.
Opfiriti, sat, facind parte did com.
rur. Opariti, p/aiul Teleajentd,
jud. Prahova.
Opäriti, deal, jud. Prahova, plaiul
Teleajenul, com. Opariti, pe
care se cultiva 711/2 hect. vie.
Opäriti, "trig , izvoreste din poalele
dealuld Slavul, com. °pariti,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova
; curge spre V., si, la poalele
dealuluI Baia, se varsa in
gira Saratelul, tot in raionul
com. Opariti.
Opfiriti-de-la-UlmI, numire ce
se a'd din vechime uner parp
din mo,sia Berendeasca, jud. Buzaa,
com. Tintesti.
OpAte§ti, ciltnn, jud. Arges, pl.
Topologul, facind parte din com.
rur. Bleici. Are o biserica, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, deservita
de un preot si un cintaret.
Opcina, munte, in jud. Suceava,
com. Neagra-Saruld.
Opcina-Chimernii,munte, in jud.
Suceava, comuna Malini, avind
1080,7 m. altitudine de la nivelul
MariT. Formeaza hotarul
Tara din spre Bucovina. Pe
coasta acestuT munte s'a instalat
prima linie funiculara din
tara, inaugurata in anul 1892,
si care serva la exploatarea padurilor
de pe Domeniul CoroaneI:
Malini.
Opcina-Goif, munte, in jud. Suceava,
com. Brosteni.
Opcina-RateI, munte, in jud. Suceava,
com. Brosteni.
Opcina-Rea, munte, in jud. Suceava,
pe virful caruia se aflä
hotarul intre corn. Brosteni, MAlini
si Bucovina, avind 1295,7
m, altitudine de la nivelul MAI.
Opcina-StejaruluI, munte, jud.
Suceava, corn. Farcasa.

OPCINA-WVIRATELEI 591 OPREA (M0VILA-LUT-M0.5-)
Opcina-§uvAratelei, munte, in
jud. Suceava, com. Malini.
Opcina-Varnitei, munte, in jud.
Suceava, com. Malini.
Opcioara, munte, intre com. Dorna
si Brosteni, jud. Suceava.
Opinca, bala, pe sesul Jijid, jud.
Fälciii, pl. Podoleni, com. Isaia,
formata din varsarea rfuluT Jijia.
OpinceI (Dealul-), deal, in jud.
Iasi, pl. Codrul ; se intinde din
Dealul-PaunuluT spre N. si, unindu-se
cu Dealul-MurguluT, formeaza
o infundatura, numita Valea-Tomestilor,
unde e asezat
satul Tomesti ; este acoperit ca
viT si livezT.
Ople§ata, munte, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani
Ople§ata, munte, acoperit cu padure
secular, com. rur. Ilovatul,
plaiul Cerna, iud. Mehedinti.
Oporelul, com. rur., jud. Olt, pl.
Oltul-d.-j., compasa din 5 catune
: Preotesti, Oporelul, Bria-
Mica, Bria-Mare si Corbul, cu
o populatie de 1123 locuitorT,
din carT 262 contribuabili, locuind
in 280 case.
Este situata pe valea giriel
Tesluiul, la 25 kil, de resedinta
judetuluT si la 18 kil, de a plaseT.
La inceput, comuna a fost
situata pe valea Oporelul, un afluent
al TesluiuluT, dar la 1836,
In timpul domnieT luT Alex. Ghica,
a fost stramutata pe gira
Tesluiul. In vechime, com. Oporelul
forma o comuná numaT cu
cat. Preote0.i ; lar de la 1856
s'a intrupat la ea si com. Beria,
compusa din cat. BeriaMare,
Beria-Mica. si Corbul, ' primind
toate numirea de Oporelul.
Are 2 bisericT, una in cat.
Oporelul, si a doua, in cat. Beria-Mare,
zidita. la 1842, de ar-
Serdar Deleantt si sotia sa, Elena,
deservite de 2 preotT ; o
scoala, frecuentata de 43 copiT.
Mará de agricultura, parte
din locuitorT se ocupa si cu dulgheria.
Produsul munceT lor 11
desfac la orasul Slatina.
LocuitoriT din cat. Oporelul
sunt mosnenT ; ceT din cele-l'alte
cat., in numar de 72, s'ati improprietarit
la 1864, cind li
s'aa dat 290 hect. din mosiile
Preotesti, Beria-Mica, Beria-Mare
§i. Corbul, foste ale statuluT.
Vite sunt : 26 cal, 63 Tepe,
618 boT, 322 vacT, 17 capre,
4670 or O 413 porc1.
Toata comuna se intinde pe
o suprafata. de 3645 hect.
Inul se cultiva pe o scard
foarte intinsa.
Pamtntul e prielnic la orT-ce
cultura. Dintre pomT roditorT,
sunt : merl, perf, duzT, ciresT si
nucT.
Comerciul se exercita de 5
circiumarT.
Veniturile com. se urca la
3208 leT anual, si cheltuelile, la
3199 leT.
Pe teritoriul com. sunt : soseaua
judeteana. Slatina- Casa-
VechTe si Slatina-Gura-BouluT,
care, din coasta TopologuluT
(jud. Arges) si pana. la Turnul-
Magurele, poarta numirea de
Drumul-Oael.
In raionul com., spre E., se afla :
Magura-luT-Tanase, care serva
de hotar filtre mosia Oporelul,
proprietatea d-lui C. Fortunatu
si mosia mosnenilor OporenT, si
magura Gura-Lintesti, spre E.,
care serva de hotar intre mosia
Preotesti, proprietate a d-luT Simion
Dimcea si mosia mosnenilor
OporenT.
E brazdata de dealurile : Dealul-luI-Pana,
Purainici, Lintesti,
(la E.), Viea-PopeT, Piscul-Cor-
buluT, Caldarusa, Ripa-luT-Ivan,
s. a.
E udata de valle: Valea-0porelului,
lonas, Beria, Burcluleasa,
Olareasa si de girla
Tesluiul.
Oporelul, sat, facind parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Oltul-d.-j., jud. Olt.
Are o populatiune de 460
locuitorl si o biserica. Locuitoril
sunt mosnenT.
Oporelul, deal, in raionul com.
Oporelul, pl. Oltul-d.-j., judetul
Olt, pe care se cultiva. 4 hect.,
25 ariT vie.
Oporelul, vale, jud. Olt, izvo
reste din mosia Radestilor, trece
pe linga Gura-Lintesti, 'Upa-
Popi T- luT- Ghita, pl. Oltul - d. -j.;
curge india spre E., apoT spre
V. si se varsa in Orla Tesluiul.
Pe aceastd vale era asezata
com. Oporelul, pana la 1836,
&ira s'a asezat pe gira Tesluiul.
Opräne§ti, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s., corn. rur.
Husnicioara.
Oprea (Movila-luI-Mo§-), movild,in
jud. Constanta, pl. Medjidia,
de pe teritoriul comuneT
rurale Cochirleni ; are o inaltime
de 107 metri si domina satul
Cochirleni, lacul Cochirleni, bal
ta Cara-Su, dota valurT ale luT
Traian, care trece : unul pe la
N. si altul pe la S., foarte aproape
de ea, drumul comunal
Ivranes - Cochirleni si Ivranes -
Cernavoda, precum si Valea-
Mare, care se intinde la N. san;
este situatd in partea de V. a
plaseT si cea centrall a comuneT,
la t kil. spre S. de balta
Cara-Su si la 3 kil. spre E. de
satul Cochirleni ; este artificiall
si acoperita cu verdeata.

OPREgI 592 OPRIENI-Dg-SUS
Opre§ti, sat, facind parte din
com. rur. StlIpeni, pl. Mutile,
jud. Muscel. Are o populatie
de 302 locuitorf.
Este situat pe malul sting al
riulul Tirgul. Pe la E. satuluT,
trece calea ferata Go/esti-ampulung
i oseaua judeteana Pitesti-Cimpulung-Frontier5..
Opric5, movild, jud. Braila, la
3 kil., spre N.-E., de satul Roman,
pe teritoriul com. Cotul-
Lung. Ad i a fost o Arta cu acest
nume.
Opril (Izvorul-), izvor, In jud.
Buzati, com. Lopatari; izvoreste
din virful muntelut Chilmiziul;
se uneste cu Izvorul-FuruluT la
lunca .0doboaia si, impreuna,
dan nastere riulul Slanicul.
Oprii (Valea-), vale, cu directia
de la V. la E.; trece pe la N.
de com. Jieni, jud. Romanati,
se termina in Valea-OltuluT.
Opri§ene§ti, sat, jud. Braila, la
6 kil. spre N.-E. ; de satul Perisorul,
infiintat la 1859.
Are 21 case, cu 24 familiT,
san roo suflete.
LocuitoriT posea : 64 cal,
153 vite marI cornute, 197 oT
si 6o rimätorT.
Opri§eni, com. rur., situata la
N.-V. de Falticent i linga acest
oras, In pl. Moldova-d.-s.,
jud. Suceava. Se margineste
spre S.-E. cu comunele Baia
Falticeni ; spre V., cu Radaseni
i spre N. cu comunele
Plesesti si Bucovina. In 1875
1876 era alipita la Radaseni ;
lar de atuncl formeaza comuna
a parte. Are forma unta patrulater
neregulat, inclinat spre N.-
E. (albia $omuzuluT-Mare).
Se compune din satele Opriseni,
Buciumeni i Falticeni-
VechT, cu resedinta in satul de
la care sT-a luat numele.
Are o populatie de 195 familiT,
sa0 829 suflete, din carT
255 contribuabilT ; 3 biserici,
deservite de I preot i 2 cintAretT;
o scoala mixta, conclusa
de un invatator.
Budgetul com. e la veniturl
de 3186 lei, 5i banT, i la cheltuelf,
de 3130 ler, 90 banT.
Vite: 42 cal, roo bol, 62
vacT, 250 oT si 185 por& Al.
titudinea com. de la nivelul
MariT vartaza intre 335-345
ni, E udata de omuzul-Mare,
care formeazA pe teritoriul acestel
com. Iazul - CalugaruluT,
si de piraiele Buciumeni, Oprisent
i Fundoaia.
Suprafata teritoriuluT com. e
de 533 fald, din carT 498 ale!
cultivabile, 32 rala finat i Oh
huceag.
In com. Opriseni, la 250 m.
de bariera Suceava a orasuluT
Falticeni, se afla o fabrica
de bere ; o fabrica de caramida;
o moara a StatuluT, numita
Moara-Calugarulul.
La hotarul comuneT din spre
Baia se afla o mocirla despre
care se zice ca ar fi ascunzind
unele din ramasitele vitejilor eazutT
in lupta de la Bala, dintre
tefan-cel-Mare i MateT Corvin.
Opri§eni, saii Fundoaia, sat, in
jud. Suceava, pe mosia si In comuna
cu acelasT nume. Asezat
pe coasta dealuluT Cornesti
ambele tarmurT ale piriuluT Fundoaia.
Are 81 case, cu 8o familif,
sati 385 suflete, din carI
113 contribuabill ; o biserica,
cu hramul Sf. VoevozT, zidita in
1855, Cu osirdia arendasuluT Vasile
Canta, dar cu barril manastirestI,
opritT din arenda mosiei
i deservita de un preot
dol cintaretT ; o scoala mixta,
infiintata in 1890, frequentata
de 28 copiT,
Vatra satuluT ocupa 92 falcl.
Mosia, fosa a manastireT Slatina,
e acum a locuitorilor, dobindita
in urma improprietaririlor
$1 a cumpArAreT in loturT.
In 1864, s'ají improprietarit
2 frunta$T, 50 palmasT i 19 Codal
Cu 206. falcf ; 24 locuitorl
cumparat cite un lot
mic, conform noueT legl.
In vatra satuluT sunt foarte
bune cariere de nisip, ce servesc
mal tuturor cIldirilor ce
se fac in F61ticeni.
Aproape fie-care satean '1st
are livada sa cu arborT roditorl,
ceT mal multi altoitT, si o gradilla
de legume, pe care /e desface
in Falticeni.
DrumurT principale sunt : La
Falticeni, de care n'o desparte
de cit bariera, la Radaseni (2
kil.) si la Bunesti (4 kil.).
In 7038 (1530), August 22,
printr'un ispisoc de la Petru-
Voda, se intareste stapinirea Mi.
tropoliel Moldover pe cpol sat
Oprisani, partea de jos, cu morT
In omuz, ce este danie de la
Portarul Onufret Barnowschi».
lar prin alt ispisoc din 7088
(I580), Iulie 20, de la Iancu-Voevod,
se da MitropolieT si ceal'alta
parte 'poi sat Oprisaniv.
(Ist. Mitrop. Mold. i Suc., p. 20).
In 1803, Opriseni numara 35
liuzT, plAtind 656 Id bir anual
(eUricarul, de T. C., Vol. VII,
P. 253).
In 1822, &ira cA Opriseni
devenise proprietatea manastireT
Statina. (Ist. Mitrop. Mold.,
P. 396 l 397).
Opri§eni-de-Jos. Vea Oprisenid.-s.,
sat, jud. Iasi.
Opri§eni-de-Sus cu Opri§enide-Jos,
sate, in jud. Iai, pl.
Branisfea, com. Tutora. Formea-

013111MTI 598 OPRWRUL
za un trup, situat pe malul
drept al Prutulur, mal in jos
de satul Tutora.
Are o populatie de 114 famili!,
saa 469 suflete; o bisefondata
la 1856, de Mitropolitul
Veniamin, deservita
de I preot, i cintaret i i ecl
esi arh.
Vite: 466 vite marf cornute,
768 oT, loI cal si 370 rimatorT.
Opri§e§ti, sat, facind parte din
com. Burdusaci, pl. Stani$esti,
jud. Tecucia. Situat in partea
de V. a com., pe coasta dealuluT
cu acela$T nume, la 2 kil.
de re$edinta com., care e in
Burdusaci.
Are o populatie de i ro fa.
mili!, satí 393 suflete; 3 biseriel
: una cu hramul SfintiT-Apostolf,
situad. pe un loc inalt,
la Vo zidita de Episcopul Roman-Ionichie
la 1759, dupa-cum
se vede din inscriptia ce se gase$te
d'asupra useT bisericeT si care
s'a reparat de locuitorT la 1839
a doua, cu hramul Sf. Gheorghe,
zidita la 1874 de Iancu i Petrache
Zota, proprietarT in sat ;
a treia, situata pe Dealul-Mare,
la E., facutd de locuitorT in 1872,
in locul unde a mal fost alte 2
bisericT, una facuta. la 1680 $i
alta mal inainte. Aceasta bisericä
este cea mal vechTe bisericä
din sat. Ad se afla $i cimitirul.
Satul e strabatut de piriul Gunoaia,
ce se une$1e cu Opri$e$ti;
de un drum ce vine din $oseaua
nationald. Satul este vechia. De
aci s'a trimis MuzeuluT din Bucuresti
cite-va zapise din anul
1660, ce s'al:1 gasit la locuitorT.
LocuitoriT sunt vechT raze$T
$1 stapinesc tot teritoriul cat.,
care e de 1129 hect.
Opri§e§ti, pirtiaf, in jud. Tecuela;
izvore$te din Dealul-0-
pri$e$ti ; curge in directia V.-E.
prin mijlocul satuluT cu acelasT
nume, $i se varsa in ptriul Gunoaia,
In satul Opri$e$ti, com.
Burdusaci.
Opri§e§ti, jud. Tecucia, in
partea de V. a dealuluI cu acela$T
nume; se intinde in directia
E.-V. pana In Pojorita, la S. de
satul Crde$ti, com. cu acela$T
nume.
Opri§ita, sat, in partea de S.-V.
a com. Laza, pl. Racova, jud.
Vasluia, a$ezat pe coasta dealuluT
Marineasa si pe valea Opri-
$iteT.
Teritoriul satuluT are o suprafata
de 700 hect., din carT
273 hect. sunt ale locuitorilor,
care ati $i 15 hect. vie.
Are o populatie de I19 fasaa
485 suflete ; o biserica,
facuta de Arhimandritul
Nilu la 1848 $i restaurata de
locuitorT la 1857, deservitá de
preot $i 2 eclesiarhT ; o moara
cu apa ; 3 circiumI.
Mo$ia apartine statulur.
LocuitoriT posea : 8 plugurT
$1 8 care cu bol, 2 plugurT $1
3 carute cu ca!; 90 vite marT
cornute, 24 caT, 500 oT, IO Capre,
8o rimatorT ; 6o stupT cu
albine.
Opri§oreni (MQ§neni-), pcidure
particulard, sup usa regimuluT silvic
inca din anul 1883, pe mo-
$ia mo$nenilor Opri$orenT, pendinte
de com. Surani, pl. Podgoria,
jud. Prahova.
Opri§orul, com. rur. §i sal, jud.
Mehedinti, pl. ampul, situata la
marginea jud. despre judetul
Dolj 1 a$ezata pe coastele a
doua dealurT $i pe o vale, avind
o pozitiune ridicata, care
procura o clima 13110..
Se margine$te la E. cu cat.
Crungul, ce apartine com. Verbita,
din jud. Dolj ; la S., cu
com. Gemeni si Dirvari-d.-j. ; la
V., Cu com. Drincea $i Ceartngul
; la N., cu comuna Prisaceaua.
Comuna e formata din satu 1
cu acela$T nume, avind 3100 locuitorI,
din carT 484 locuitorT
$i 542 case.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura $i cultura vier, care
da. renumitul vin de Opri$or $i
Golul.
Cali tatea pamintuluT este burla.
LocuitoriT posea.: 138 plugurl,
243 care cu bol, 42 ca.
rute cu caT ; 169 stupT.
In com. vin doud $osele : una
de la Drincea si a doua de la
Balacita i Prisacea $i care, prin
Opri$or, trece la Dirvari-d. j.
Are : o biserica deservita de
2 preotT $i 2 cintaretT ; o $coala,
conclusa de un invatator $i frecuentata
de 28 copiT ; o circiumd.
Budgetul com. e la veniturT
de 6651 leT, $i la cheltuelr, de
5696 leT.
Vite : 1500 vite mar! cornute,
118 caT, 1200 OT i 1060 rimatorT.
DealurT in plasa mal insemnate
sunt : Brani$teni, Drinceni, Cearingul,
opîria i Cretul, carT apartin
plaiuluT Golul $1 carI sunt
acoperite cu viT ce daa un vin
negru renumit.
E udata de Plriul-Opri$oruluT,
care, de la locul numit Ca
pul-Aper, pe teritoriul comunef
rurale Prisaceaua, curge spre
S.-V., udind in calea sa proprietatea
com. Opri$orul, numita
lea-DrinceT, com. Drincea, cat.
Cearingul comuna Brani$tea,
unde, futre Brani$tea $1 Cujmirul,
se impreuna cu piriul cel
mare ce vine de la Podul-GrosuluI,
$i care curge sub numele
de Drincea, prin com. rur. Cujmirul.

OPRIWRIJL 594 ORABOV1TA
Opri§orul, firlu, n jud. Mehedinti,
pl. Cimpul ; se formeaza
din izvoarele com. Oprisorul
curge prin Drincea spre Braniste,
unde se uneste cu apa
ce vine de la Cornatelul ; impreunà
curg sub numele de Apa-Drincer.
Opri§ul, a'eal, situat la N.-E. de
com. Pesteana, pl. Ocolul, jud.
Gorj ; se prelungeste de la E.
spre V., pe o intindere de i kil.
Pe acest deal este izlaz. E proprietate
a locuitorilor com. Pesteana.
Opritura, deal, jud. Bacan, pl.
Trotusul, de pe teriteriul com.
Bogdanesti.
Opritura, loc Cu izvoare, jud.
Bacan, pl. Trotusul, coin. Bogdanesti,
de la poalele dealulur
Cu acelasr nume.
Opritura,peklure particular, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Malul-
Mare, pe mosia cu acelasr nume,
in intindere de 6o hect. E populatà
cu artarr, plopr, jugastri,
frasinT, i mar mult cu stejarr.
Opritura,Peidure particulara, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Malul-
Mare, pe mosia MaIul-Mic. Apartine
d-lur C. Dabuleanu. Are
o intindere de 20 hect. si e populata
cu stejarT, frasinT, plopr.
°pi-Hura, trup de pddure al statulur,
jud. Olt. Vezr Sprincenata.
Opritura, pddure, pe mosia Doagele,
pl. i jud. Teleorman, situata
pe Valea-Burdel, pe o suprafata
cain de I00 hect. Are
arborr grosT de stejar pentru
letnne de lucru.
Opta§ani, sat, facind parte din
com. rur. Cornätelul, pl. Oltul-
d.-s., jud. Olt. Are o populatie
de 80 familir.
Opta§i, com, rur., jud. Olt, pl.
Mijlocul, situata pe luna., de
amindoul malurile riulul Vedea,
la 31 kil, de capitala judetulur
si la 12 kil, de resedinta plaser.
Se compune din 3 catune,
dispuse de la N. la S. in ordinea
urmatoare : Optasi, Jugarul
i Zavoiul, cu o populatiune
de 270 familiT, sati 1500 suflete,
din carT 250 contribuabilT, locuind
in 272 case.
Comuna e vechie, compusa
nutnar din tnosnenr. Mar 'nainte,
cat. Jugarul a format singur o
comuna; iae Zavoiul, cu un alt
catun, a format com. Vitanesti.
MeseriasT sunt: 13 cojocarT,
8 croitorr, 5 timplarr, 25 dulgherr,
4 dogarr, 7 ferarT, 5 zidad,
5 ,itarf si 7 lgutad.
LocuitoriT posedg : 40 caT, 32
Tepe, 388 bol', 290 vacY, 55 capre,
1384 ol si 190 pord.
Teritoriul comuner se intinde
pe o suprafatg de 1800 hect.,
din carT roo hect. pgdure, 150
hect. livezT i izlaz, 2 hect. vie.
Raionul saa e inchis cu sant.
Inteinsul se afla cite-va c/adirr
bune, localul de scoala, de primarie,
4 biserici si o moara. pe
nul Vedea. Bisericile sunt deservite
de 4 preotr si 5 chitaretr.
*coall exista ad de la 1856.
Cladirea e proprietatea comuner,
ridicata in anul 1891. Se
frecuenta de 45 copir.
Comerciul se face de 6 cfr.
ciumarr.
Aci se tine bilcia de 5 oil pe
an : la Mucenicl (9 Martie), la
25 Martie (Blagovestenil) cu obor
de vite, la Duminica tutulor
sfintilor, la 29 Iunie (Sf. Petru)
si la 6 August (Preobrejenie),
ara obor.
Budgetul comuner e la veni-
turT de 2889,71 le! si la cheltuelT,
de 2889,71 ler.
O osea vecinall strabate comuna
de la N. la S., paralel cu
Vedea si o leaga, in sus, cu
Tatulesti, si in jos cu Corbul.
Alte ramificatiunr o pun in comunicatie
la N.-E. cu Colonesti
si Maldarul si la V. cu Negreni.
Doul dealurr marr: Dealul-
Vede! i al-Vediter, limiteaza teritoriul
corauner ,la V. si E., avind
directiunea N.-S. si o lungime,
pe teritoriul comuner, de
aproape 5 kil.
Printre aceste dealurr curge
riul Vedea i gira Vedita, carT
primesc urmatoarele Oraje : Valea-Rea,
Valea-Judetulur si Risul.
Se margineste la N. cu com.
Tatulesti, la N.-E. cu Colanesti,
la E. cu Maldarul, la S. cu
Corbul si la V. cu Negreni.
Opta§i, sat, Plcind parte din com.
rur. cu acelasT nume, pl. Mijlocul,
jud. Olt, situat pe lunca si
malurile Vede!, la N. comuna
Este resedinta comuna Are 650
locuitorT ; dotia bisericI: una cu
hramul Adormirea si Cuvioasa
Paraschiva, zidita la 7294 (1786),
in zilele Domnulur Mihail utu ;
a doua, cu hramul Sf. Nicolae,
zidita la 1833 «In zi/ele Prea
Inaltulur Imparat Nicolae Pavlovicrl.
Optoceni, ia.a, in hotar ca satul
Radeni, com. Roscani, i spre
N. de padurea Caraimanul, com.
arniceni, pl. Turia, jud. fasi.
Opt-zecl, sfoard de mofie, in ra.
ionul comuner Gohorul, judetul
Tecucitt ; se intinde din riul Berheciul,
pana in muchia dealulur
Orabovita, insuid, in Dungre, in
dreptul satuluT Izvorul-Frumos,
jud. Mehedinti,

RACUL 595 ORAT1A
Oracul (Po§ta -Vechie), sat,
facind parte din com. rur. Cor
beanca, pl. Znagovul, jud. Ilfov.
Este situat la N. de Tamasul,
HITA Valea-CalugaruluT.
Se intinde pe o suprafatä de
625 hect., cu o populatie de
71 locuitori.
Fam. Slatineanu are 600 hect.
locuitoriT, 25 hect. Proprietarul
cultiva 125 hect. (25 izlaz,
450 padure). Locuitorif cultivà
tot terenul.
Comerciul se face de i circiumar
si i hangia.
Numazul vitelor mar! e de
43 si al celor miel*, de 195.
Oradia, deal, in partea de N. si
E. a com. Cornul, pl. Prahova,
jud. Prahova. Serva de pasune
pentru vitele locuitorilor.
Oradia, ddure particulara, supusa.
regimulur silvic inca din
anul 1883, pe mosia Breaza,
pendinte .de com. Breaza, jud.
si pl. Prahova.
Orasca, sat, facind parte din
com. rur. *tubeiul-Orasti, plasa
Dimbovita, jud. Ilfov, situat .1a
E. de Ordsti, pe tarmui drept
al riuluT Dimbovita.
Aci valea Pasdrea se varsa
In Dimbovita.
Se intinde pe o suprafatil de
322 hect., cu o populatie de
65 locuitorT.
D-1 M. Bals are 370 hect. si
locuitoriT, 12 hect. Proprietarul
cultiva 200 hect. In raionul satuluI
e I moara Cu apa si I
pod.
Comerciul se face de i circiumar.
Numarul vitelor maff e de
62 si al celor miel, de 45.
Orasca, sat, locuit de citf-va oamenT
numaT, facind parte din
com. rur. Frunzinesti, pl. Dim-
68617. Morele Dldfolarer Geopralle. rol. lr.
bovita, jud. Ilfov, situat la S.
de satul Frunzinesti, pe tarmul
drept al riuluT Dimbovita.
Se intinde pe o suprafata. de
2094 hect. (impreuni cu Frun..
zinesti, Lilieci si Pitigaia), din
carf d-1 N. D. Amira are 1850
hect. si locuitorii (impreuná cu
ceT diii cele-l'alte sate), 244 hectare.
Proprietarul cultiva 7372
hect. (l00 hect. sterpe, 35 hect.
izlaz, 344 hect. padure). Locuitoril
cultivà tot terenul, fara a rezerva
locurT de pasune.
Are I moarä cu apa si 2 podar!
statätoare.
Orasca, moFle nelocuita, in jud.
Ilfov, pl. Negoesti, tinind de
com. Vasilati-Popesti. Are o
tindere de 75 hect. si e proprietatea
d-luT E. A. Gugia.
Ora§ul, plasd, in jud. Rimnicul-
Sarat, asezatá in partea de N.
Poarta acest nume, pentru eà
resedinta el pana la 1862 a fost
in orasul Focsani, in partea numita.
Focsani-Muntenesti.
Se intinde In cite-sT trele regiunile
: muntoasd, deluroasa si
clinpeana.
La V. e strabatutd de culmile
LaculuT, AlunuluT, ca ramificatiile
lor : Peleticul, Dealul
Lung, Scorusul i Deleanul.
Dealurile principale sunt : D ealul-CapreT,
Teiusul, Hoja, Priveghlul,
Perisorul, Cornitele, Petreanul
si Piciorul-NuculuT.
In privinta apelor face parte
din basinurile riurilor Rimna
Milcovul. Rimna o tia. la S, avind
ca afluentI : Valea-Neagra,
Mahriul, Peleticul unit cu Strimba,
Valea-Rasca, Oreavul unit
cu Circeiul. Milcovul o udd la
V. si N., avind ca afluentl : Vilcaneasa,
Valea- Larga, Valea-
Rea, Pitulusa, Badea, Faraoanele,
PIetrosul, Seaca, Dalhdutul
si Dilgovul.
Este compusa din 14 com.
rur. : Andreasul i Odobasca la
V.; Brosteni, Virtescol, Cimpineanca,
Mindesti, la N.; Cirligele,
Faraoanele, Budesti, Brutesti,
Cotesti, Blidarile, la S. $1
centru ; Risipiti si Golesti, la E.
Are o suprafata. de 44506
hect., cu o populatie de 3629
fama', saa 18220 suflete.
Productiunile naturale sunt :
la muntI, padurI Intinse si pasutil;
pe dealurT, vil care acopera
sute de hectare, dind vinurile
bune de Cotesti, Urechesti, etc.;
la cimp, lanuri de gria acoperind
tarinile.
Locuitorif se ocupa cu agricultura,
cultura vieT, dogaria
fabricarea viei si a rachiuluT.
Comerciul este destul de activ,
constind in import de lucrurile
trebuincioase pentru traiu
si in export de vin, vite si cereale.
Calle de comunicatie sunt :
calca. ferata Rimnicul-Focsani,
soseaua nationala Buzaa-Rimnicul-Focani,
soseaua. judeteana
Virtescoi-Focsani-Braila si numeroase
drumurI vecinale ce
leaga comunele intre ele.
Ora§ul, sati Dealul-Ora§uluI,
sal, Cu roo locuitorr, jud. Arges,
pl. Pitesti, facind parte din
com. rur. Samara.
Se zice ca aicT ar fi fost In
vechime un oras si de aceea a
ramas numele acestuT catun
de Orasul sart Dealul OrasuluT.
Se maT gasesc inca. ramasite de
zidurT de platra i caramida.
Ora§ul-de-FlocI. Vez! cuvintul
FlocT (Orasul-de-), jud. Ialomita.
Ora§ului (Plasa-), vechie filas&
a jud. Ialomita, Cu 26 sate.
Oratia, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-s., catunul de rcse-
76

oizAqA.
d'uta al comunei Jideni, asezat
In mijlocul comuneT, la poalele
dealului Cotatcul. Are o intindere
cam de 494 hect., cu o
populatie de 120 familii, sad
500 suflete, din cari 125 contribuabili
; o biserica, deservitg
de t preot si 2 cintgretT; o scoall.
Orfi§a, ädure, jud. Bacati, pl.
Tazldul-d.-j., com. Tirgul-Val ea-
Rea.
Orä§a, san Coman, pirii1, jud.
Bacad, pl. Tazlaul-d.j., care curge
prin comunele Liuzi-Calugara
si Sanduleni, unde se incarca
Cu piriul Sanduleanul, si
se varsA pe stinga Tazlaului-
Mare. 41 are obirsia la local
.numit al-Orgsului.
Orä§a, yipii, jud. Bacgd, pl. Tazlaul-d.-j.,
com. Tirgul-Valea-Rea,
de Ruga cAtunul Orasa-Mare si
pe malurile piriului °rasa.
Oräqa-Avram, san Orá§ica,sat,
j ud. Bacad, pl. Tazlaul-d.-s., com.
SAnduleni, situat pe &tul Largata
si pe stinga TazIgului-Mare.
Are o populatie de 39 familii,
sad 172 suflete ; o bisericg, deservid.
de 1 preot, cladita la
1852 de proprietarul mosiei, raposatul
Caloid.
Vite : 5 caí, 72 vite marT cornute
si 9 capre.
Orä§a-Mare, sat, *in jud. Bacad,
pl. Tazlaul-d.j., com. Valea-
Rea, situat pe &tul °rasa, la
/1.2 i kil. de Tirgul-Valea-Rea
(Koala).
Are o populatiune de 125
familii, saii 430 suflete ; o biserica,
cladita la 1790 de defunctul
Lascarache Rosetti, deservitA
de I preot si 2 cintaretT;
o cIrciumg ; o moad de apd.
Vite : 19 cal', 289 vite cornute,
14 porcl si 4 capre.
596
Acest sat este insemnat pentru
tirgurile de vite, de cereale,
lemne si altele, cari se fac in
toate Duminicile.
Oräqa-Mare, mofie, In jud. Bacas,
pl. Tazlaul-d.-j., pe teritoriul
com. Tirgul-Valea-Rea, apartinind
lui L Nenitescu, si aducInd
un venit anual de 6000 lei.
OrA§ani, sat, in jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. Grindeni, asezat
Ja N. de Ostroveni. Are o populatie
de 1197 suflete, locuind
In 148 case si 196 bordee ; o
biserica, cu hramul SE Treimi,
cu un cintaret si deservita de
preotul bisericei din Grindeni ;
4 fierari; 3 circiumT.
Copiir din sat urmeazg la
scoala mixta din Grindeni, ce
este la 1 kil.
Orà§ani, sat, in jud. Ilfov, pl.
Negoesti, facind parte din com.
rur. Obilesti-Noi. Suprafata totala.
a satului e de 4760 hect.
(impreuna cu cgt. Obilesti-Noi
si Buzoeni), cu o populatie de
192 locuitori. Mostenitorii Principelui
N. Bibescu ad 3983 hect.
si locuitorli, 777 hect.
Numarul vitelor mal-1 e de
222 li al celor miel, de 592.
Orä§ani, mofie particulad, in
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com.
Grindeni.
Oräqanuldi (Paclurea-), pildure
de tufani, exploatata, In jud.
R.-Sgrat, pl. Marginea-d. s., com.
Bozga, cat. Retezati, In partea
de S. a lui.
Orävni, sat, pe valea &luid
Miletinul, In partea de S.-V. a
com. Curtesti, pl. Tirgul, jud.
Botosani. Mosia, proprietatea Epitropiei
Spitalului Sf. Spiridon
din Iasi, are o suprafata de 1437
ORA7rt
hect. si o populatie de 264 familii,
sad 1014 suflete, din cari
233 contribuabill.
PamIntul este productiv si
mal mult deluros. Se afla.: 503
hect. aratura, 343 hect. finete,
129 hect. imas si 571 hect. padure
de stejar.
Are 1 biserica, deservid de
I preot si 2 cintareti; o scoald
mixta, conclusa de un invatator
si frecuentatA de 30 copii; 4
-cIrciumi, 4 comercianti si 6 meseriasi.
Vite: 470 bor $1 vacr, 20
cai, 86 oi si 25 porci.
Sunt 50 stupi cu albine.
Despre Intemeierea acestui
sat, legenda spune ca. cei d'intila
locuitori ad venit aci din
Transilvania si se numead Conegi,
care nume a Tgmas numai
dealului ce se ridicg futre
cele doug parti ale satului, iar
satul a luat numirea de Orgseni,
din pricing ca. imprastiindu-se
oamenii din Selistea, com.
Criste0, din cauza jafurilor, ad
venit si s'ad asezat ad i cu mal
multi tirgoveti sad oras eni (1754)
si ast-fel satul primi numele de
Odseni.
Astazi satul se compune din
doug parti: Oraseni-din-Deal si
Orgseni-din-Vale.
Orä§ica. Vezi Ordsa-Avram, sat,
jud. Bacgd.
OrA§inca, billtif, la S.-E. de com.
Surdila-Gliseanca, jud. Braila,
intre viroaga Buzeelul si drama'
de fier Faurel-Fetesti. Din
acest baltis pleacA spre E. o
viroaga care trece prin satele
Coltica, Mocani, Batogul, Ionesti
si Filial, si care se varsä.
In riul Calingtuiul, la S.-E. de
satul Filiul.
Orä§ti, sat, facind parte din com.
rur. Stubeiul-Orgsti, pl. Dimbo-

ORWL 597 ORBEASCA-DE-SUS
visa, jud. Ilfov. Este situat la
S.-E. de Bucuresti. Pe la V. satuluT
trece soseaua judeteanä
Bucuresti-Oltenita. Ad i este resedinta
primArieT.
Se Intinde pe o suprafad de
620 hect., cu o populatie de
159 locuitorT.
D. I. G. Daniilescu are 545
hect. si locuitoriT, 75 hect. Proprietarul
.cultivg 425 hect. (20
sterpe, 100 pIdure). LocuitoriT
cultivä tot terenul.
Are -o bisericA, cu hramul Sf.
Treime; o scoall mixtd, frecuentata
de 9 elevI si 4 eleve ; un
helesteg.
Comerciul se face de 1 circiumar
si 1 hangiá.
NumArul vitelor mar)* e de
1 1 1 si al celor miel, de 365.
Orä§ul, loc cu izvoare, in jud.
Baclii, pl. TazlAul-d.-j., pe teritoriul
com. SAnduleni, la satul
Orgsa-Avram, care izvoare
se scurg spre pirlul Orgsa.
Oratiile, sag Sasul, muute de
piatrit, jud. Muscel, proprietate
a mosnenilor RucgrenT, d'asupra
cgruia se vede o cetätue
ruinatg, numitA Piscul-TurculuT,
fácutA, pe cit se pare dupà
nume si formA, de TurcT, la anul
1737, pe timpul dzboiuluT
dintre Turcia si Austria.
Orätiile, vale, prin care trece wseaua
Ploesti-Brasov ; incepe din
poalele muntelui Doamnele, curge
de la E. spre V. si se varsä
in riul Prahova, pe stinga, in com.
Comarnicul, pl. Pelesul, jud. Pm-.
hoya.
Orätiile, vale, izvoreste de la
locul numit Malul-BosteT, pl.
Teleajenul, jud. Prahova, curge
de la V. spre E. si se vars1 in
riul Teleajenul, pe malul drept,
in con], MAneciul-Ungureni.
Orbanul, pliliaf, in jud. Putna ;
izvoreste de pe teritoriul com.
Colacul, si se vars1 in Putna.
Orbeasca, mofie, compusl din
mal multe corpurT, situate in
com. Orbeasca-d.-j. si Orbeascad.-s.,
jud. Teleorman. Corpul
principal din proprietatea d-neT
Maria C. 'Filipescu este in Orbeasca-d.-j.,
iar o alta parte in
Orbeasca-d.-s., unde posedä si
d. C. D. BAdulescu din mosia
Orbeasca.
Orbeasca-de-Jos, com. rur., la
E. plaseT TirguluT, jud. Teleorman,
situatA pe partea dreaptä
a VAeT-TeleormanuluT. Riul Teleormanul
o udá in toatA lungimea
la V.
Se invecineste la N. cu com.
Orbeasca-d.-s., la S. cu L'Aceni,
la E. cu BAblita din judetul
Vlasca si la V. cu comuna Bivolita.
Teritoriul com, este de peste
6000 hect. Mosia, pecare d-n a Maria
C. Filipescu o posea., in cuprinsul
acester com., este cam
de 5000 hect. arabile si 50 hect.
pAdure. Locuitorli improprietAritT,
in numAr de 215, ati aproape
700 hect. arabile s'i 62 hect. vie.
Solul este foarte fertil.
Are o populatiune de 1600
suflete, din carT 372 contribuabilT
; o scoal, frecuentad. de
20 elevT; o bisericA, deservid
de 4 preotT si 2 cintAretI; o
mara cu aburl ; un helesteti,
numit Belciugul.
Vite: 976 vite marT cornute,
346 caT, 8 mAgari, 1274 or, 8
capre si 355 pord.
Budgetul com, e la veniturT
de 3610 leT, 30 banT, si la cheltue11,
de 3602 lel, 47 banT.
Calea judeteang Alexandria-
Pitesti strAbate prin centrul comuna
si o pune in legaturA cu
com, LAceni la S, si cu com.
Orbeasca-d.-s. la N. Spre com.
Bivolita are osea vecinalA.
Distanta de la comuna pAn A
la orasul Alexandria este de 17
kil. ; pAnd la Zimnicea, de 56
kil. ; pAnA la Rosiori, de 36 kit.
Orbeasca-de-Sus, com. rur., in
jud. Teleorman, pl. TirguluT, la
3 kil, de com. Orbeasca-d.-j.,
tot pe valea TeleormanuluT.
Suprafata comu neT s'i a mosillor
de pe dinsa este de peste
4000 hect. Din acestea, cam
1300 hect. apartin d-neT Maria
C. Filipescu, formind un corp cu
mosia din Orbeasca- d. -j.; lar
2500 hect. pAmint arabil si mo
hect. pádure sunt ale d-luT C.
BAdulescu.
LocuitorT improprietdritT sunt
262, pe o intindere de 66o hect.;
viile locuitorilor sunt in intindere
de 74'1/2 hect.
Populatiunea comuneT este de
1825 suflete, din carT 363 con
tribuabilT.
Are o scoalg., frecuentad. de
45 elevI ; o bisericA, deservid.
de 2 preotT, 2 cintAretT si I paracliser
; o moarg cu aburT.
Vite : 1048 vite mil comide,
199 caT, 2238 oT si 321 pord.
Budgetul comuna e de leT
4020, banT 97 la veniturl si de
leT 4014, banT 68, la cheltuelr.
CAile de comunicatiune sunt
aceleasT ca la Orbeasca-d.-j., cu
deosebire de soseaua vecinalA
spre com. BAbAlta, din judetul
Vlasca.
In secolul trecut nu gAsim
decit un singur sat, cu numele
de Orbeasca. FAcea parte din
pl. Teleormanulta-d.-j. Sub Domnia
luT Alex. Constantin Moruzzi,
obstea acestuT sat a avut
maT mult timp pricinT de judecata
pentru sapinire de pänfint.
LocuitoriI ati jeluit luT VodA,
dar nu 11 s'a flcut niel o dreptate,

ORBEJA 598 ORBICUL
Legenda spune cA, pana acum
vre-o 70-80 de anT, in valea
numitA UrsAreasa, se tinea erg
tusemnat si cA satul Orbeasca
era cu mult maT mare. Pe partea
dreaptA a VedeT este un
cAtun cu cite-va case, numit
Oläreasa sati Olarul ; ad era
acel tirg de care spune legenda.
Tot ad, probabil, a fost vechiul
oras Artina.
Irnprejurul celor dota sate de
astà-zT, sunt insirate mg multe
nagurT, din carT 'cele mal insemnate
sunt : MAgura-Ciulel, a-
AnculuT, a-Lupilor, MAgura-SApatA,
a-Stejarilor I a-luf-Muscd.
Inca de sub domnia luT Grigore
Ghica s'ati fAcut sApAturT
cercetArT arheologice prin
prejurul acestor mAgurT. MaT
tirziu, de catre Cesar Bolliac
alta', gäsit pe ad diferite
vase de lut, pe cari d. Tocilescu
le atribue epoceT preromane.
Produsele de ceramicA.
de la 0.rbeasca, zice d-sa, se
disting prin reliefurile si brinde,
care sunt lucrate Cu multä eleganta.
Orbeja, baltd, in suprafatà de 15
hect., pe mosia Ponfirla, com.
cu acelasT nume, pl. Prutul-d.-s.,
jud. Dorohoiu.
Orbeni, com, rur., in jud. Putna,
pl. RAcAciuni, asezatA pe pirlul
Cu acelasT nume Orbeni - d. -j.
la gura luT, iar Orbeni-d.-s. in
vale. E situad, la 24 kil, de sub.
prefectura plaseT, si la 68 kil.
de capitala judetuluT.
MaT inainte forma douA comune
deosebite, care ati fost
Intrunite in 1886. Solul, pe mal
e nAsipos, iar pe vale argilonAsipos.
Se compune din cAtunele Orbeni-d.-j.
si Orbeni-d.-s. (unde e
si primAria comuneT).
Are o populatie de 410 fa-
sati 1560 suflete, din carT
472 agricultori, 7 meseriasT, 8
comercian T, avind ir) profesiunT
libere, 6 muncitorl si 47 servitorT,
locuind In 375 case.
Are o bisericA parohialA, cu
hramul S-i1 VoevozT, si 2 filiale,
ambele Cu hramul Sf. Nicolae,
situate una in Orbeni-d.-j.
alta in Orbeni-d.-s/. ; o scoalA
mixtl, construitA de comuna
frecuentatA de 18 copil.
Sunt 355 contribuabilT.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 7997,05 leT si la cheltuell,
de 7770,75 leT.
Intinderea semAnäturilor : aproape
700 hect. Intinderea villor
: 252 heci.
LocuitoriT posea.' : 60 plugurl
de lemn, 14 de fier, i trior, 8
morT de apl ; 380 boT, 347 vacT,
38 caT, 301 a 34 capre i 281
porcI; 54 stupl de albine.
In com. sunt : 4 comercianV
de bAuturT spirtoase i coloniale,
6 fierarI, Z zidarT, 2 cizmarT,
boiangiti i S fabricantI de rachiti.
Orbeni, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., com. rur. Brosteni
; are 44 case.
Orbeni, paro/de, in jud. Putna,
com. cu acelasT nume, pl. RA
cAciuni. Are o bisericA parohiald,
Cu hramul S-tiT Voevozi, una
cu hramul SI. Nicolae, in
Orbeni-d.-s. si una Raid, cu hramul
Sf. Nicolae In Orbeni-d.-j.
Orbeni, pîrîia,c, format pe teritoriul
comunel Colacul, judetul
Putna ; udA comunele Orbenid.-j.
i Orbeni-d.-s. si se vars1
In pirial DrAgusani.
Orbeni-de-Jos, cdtun, in comuna
Cu acelasT nume, pl. RAcAciuni,
jud. Putna. Este situat la gura
piriuluT cu acelasT mune.
Are o populatiune- de 513 suflete,
carl locuesc In 87 case ;
bisericA filialA, cu hramul Sf.
Nicolae.
Orbeni-de-Sus, cdtun de reses
dintA, al comuneT Cu acelasT
nume, pl. RdcAciuni, jud. Putna.
Este situat pe valea piriulul, In
susul cAtunuluT Orbeni-d.-j.
Are o populatiune de 1060
suflete, carT locuesc In 228 case;
bisericA parohiall, Cu hramul
S-tif VoevozT si i filialA, cu hramul
Sf. Nicolae ; i coa1ä mixta,
construitA de comuna I frecuentatA
de 15 copir.
Orbeni-de-Sus (Hotarul), podare,
In suprafatA de 540 fäld,
situatä pe teritoriul cAtunuluT
cu acelasT nume, pl. RActiciuni,
jud. Putna. Apartine locuitorilor
din Orbeni-d.-s.
Orbeni-de-Sus, podure, in intindere
de 360 fäld, pe teritoriul
cAtunuluT cu acelasT nume,
pl. RAcAciuni, jud. Putna, apartintad
d-luT Nic. Nereja.
Orbeni-de-Sus, ftdclure, in intindere
de Soo fäldi, pe teritoriul
cltunului Cu acelasT nume,
pl. RAciciuni, jud. Putna, apartinind
d-luT Petrache Buzdugan.
Orbicul, sat, in jud. Neamtu,
com. Buhusul, pl. Bistrita, situat
pe valea piriuluf cu acelasT
nume. Se numeste i Orbicul-d.-j.
Orbicul, sat, in jud. Neamtu,
com. Costisa pl. Bistrita. Se
maT numeste o Orbicul - d. -s.
Este situat pe valea piriulur cu
acelasf nume.
Orbicul, pirtd, ce izvoreste din
llealurile-Hirtestilor, com. MArgineni,
pl. de Sus-Mijlocul, jud.
Neamtu; curgb in directiune

ORBICUL 599 ORDOREFII
E.-S., printre satele Hirtesti
Bircul, intrind pe teritoriul p15.ser
Bistrita ; de ad i trece pe la
V. de satul Gosmani (unde formeaza
un iaz), apor printre satele
Romini si Silistea, intre care
formeaza douä iazurr, despartite
unul de altul prin soseaua Buhusul-Roman
(iazul din dreptul
satulur Silistea e mar mare) ;
curge apor paralel cu acea sosea
pana in dreptul satulur Orbicul-d.-s.
(teritoriul com. Costisa),
unde o traverseaza din
flor/ si, intre satul Orbicul-d.-s.
Orbicul-d.-j. (com. Buhusul),
trece din noti in partea dreapta
a soseler, mergind apor paralel
cu dinsa, pana in partea de V.
a teritoriulur Buhusul ; de aci
strAbatind direct soseaua nationala
Bacati Piatra, precum si
carea ferata, se varsä pe stinga
riulur Bistrita., in dreptul unde
acest riti incepe a forma limita
judetuluT Neamtu, despre jud.
Orbicul, t'amura' de dealuri, jud.
Neamtu, ce se Intinde paralel
cu malul drept al piriulur cu acelasT
nume, din dreptul satulur
Romini si pana la satul Buhus.
Orboe§ti, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendi n te de
com. Andrasesti, situat pe tarmul
sting al riulur Ialomita, spre
V. si la 2 kil, de satul de resedinta.
Are o populatie de 6i familir
; o bisericA, deservitä de
preot pi 2 eintaretr.
Locuitorir posea : 130 bor,
146 cal, 3 asinT, 2710 or §r 316
porcr.
Orboiasca, pidure, in jud. ralomita,
pl. Ialomita Balta, com.
Andrasesti , situad pe ta'rrnul
sting al riulur Ialomita. Are o
$uprafita de I80 hect., popu-
lata cu ulmr, salcir, plopl i stejarr.
Orbul, deal, in jud. R.-Sarat, pl.
Orasulur, com. Brosteni ; se desface
din Culmea-Scorusulur ; brAzdeazA
paxtea de V. a comuner
cat. Vulcaneasa, intinendu-se
printre piriul Vulc5.neasa si afluentul
säú Piriul-Orbul; e acoperit
cu papa
Orbul, iezer, jud. Braga, situat
In ostrovul ¡azul, la S.-E. de
rezerul Maresul ; comunica spre
S.-E. cu Tezerul Mrejarul.
Orbul, ostrav, jud. Braila, coprins
intre girle, spre S. de punctul
Ibisi si pana la TrAsura, care
11 desparte de ostrovul CrAcdnelul.
Orbul, priyal, la hotarul dintre
com. Vizirul i Stancuta, jud.
Braila; uneste canalurile Pasea si
Cretnenea, despartind ostrovul
Cremenea in dota, partea de
N. numita Cremenea-Miel lar
cea de S. Cremenea-Mare.
Orbului (Valea-), pirig, in jud.
R.-SArat, pl. Orasulur, com. Brosteni
; izvoreste din Culmea-Scorusulur;
curge de-alungul dealulur
Orbul ; uda partea de V.
a comuner, si se varsA in pirlul
Vulcaneasa, pe dreapta lur, dupd
un curs repede de 4 kil.
Orcean-Bair, deal, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul
com. rur. Cuciuc-Biulbiul
pe la V. satulur cu acelasr nume ;
se intinde de la S. satuluT Rosianul,
pana la S.-V. satulur Cuciuc-Biulbiul,
tuteo directie generan
de la N. spre S.-E. ; are
o inaltime de 125 m.; este diat
inconjurat de drumurile comunale
Copadin-Rosianul, Rosianul-Cuciuc-Biulbiul
i Rosia.
nul-Buiuc-Biulbiul ; este situat la
S. pIaser si la V. comuner.
Orcean-Mezarlic, deal, in jud.
Constanta, pl. Medjidia, com.
Cuciuc-Biulbiul, cat. Cuciuc-Murfat
; formeaza capul dealulur Odagi-Culac,
desfacindu-se din dealul
Biuluc-Biulbiul-Bair ; se indreaptA
spre N., cu o directie
generala de la S.-E. catre N.-V. ;
are o inaltime de 133 m., dominind
vaile eit-Iurtluc si O
dagi-Culac printre care se intinde
; este situat in centrul com.
si in partea de S.-E. a plaser.
Ordia, mtIgurd, in jud. Teleorman,
com. Segarcea-din-Deal.
Imprejurul el se vad resturile
une intäriturr, care a servit in
timpul razboaielor dintre RusT
Turcr, pe cind acestia din
urma ocupaii inca cetatea TurnuluT.
In rezbelul de la 1812,
aceste intáriturr i magura ati
avut o deosebita importanta.
Ordoreanul, sat, facind parte din
com. rur. Slobozia-Clinceni, pl.
Sabarul, jud. Ilfov, situat la S.-
V. de Slobozia, pe malul sting
al riuluT Arg. La N., pamintul
e bältos. In dreptul ski e
un pod pe vase peste riul Argesul.
Se intinde pe o suprafata de
127 hect., cu o populatie de
184 locuitorr.
D-1 T. Metaxa, proprietar, are
22 hect. si locuitoril, 105 hect.
Proprietarul si /ocuitorir cultiva
tot terenul, l'ara rezerva de izlaz.
Are o biserica, cu hramul SI.
Haralambie, deservid de 2 preotr
si I cindret ; I pod statator.
Comerciul se face de i circiumar.
Numarul vitelor marT e de 320
§i al celor miel, de 628.
OrdOre§ti, sat, facind parte din

OREAVA 600 OREZI
com. Coteana, pl. Siul-d.-s., jud.
Olt, situat intre pädurT, pe valea
malul sting al piriuluT Oboga,
la 7 kil. N.-V. de satul Coteana,
resedinta comuneT. Are o populatiune
de 107 locuitorT, din
carl unif sunt mopenY. El posea
: 20 bol, 50 vad, 13 caT,
173 oT si 124 porcT.
Oreava; ruine veda, d'asupra satuluI
Virciorova, jiid. Mehedinti,
la care e foarte anevoie de suit,
din care cauzà aceste ruine
sunt foarte putin cunoscute chiar
In localitate. Din inaltimea acestuI
platal, se poate vedea
pana la o distan ta de Io kil.,
pe valea DunareT. Mar jos, si
aproape de Virciorova, este o
cimpie care se numeste Taberele
si despre care se zice,
ad erari stationate trupele carl
apäraü cetatea Oreava, sai1 a
lui loan Corvin, dupl cum o
numesc locuitoriT.
Oreavul, deal, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s., com. Sgirciti ;
se desface din dealul
TurculuT ; se intinde printre piriul
Oreavul i afluentul saù pi-
14111 Putrida ; bräzdeaza partea
de V. a comuneT i cat. Plevna;
este acoperit cu pasunT si padurT.
Oreavul, pîrîü, in jud. R.-Särat,
pl. Rimnicul-d.-s. ; izvoreste din
dealul Fintina-TurculuT ; se indreaptd
spre S., curgind de-alungul
dealuluT Oreavul ; uda
comunele Serciti la V. si Greabanul
la E., despártindu-le ; trece
prin catunele : Fintina-TurculuT,
Homesti, Herasti, Grea-
131114 Cristinesti (al com. SOciti),
i indreptindu-se apoT spre
E., se varsá in riul Rimnicul-
SArat, pe partea dreapta, in
dreptul orasuluT R.-Sarat, dup.
un curs de 30 kil. ; cursul
in general este repede ; primeste
ca afluentl pe dreapta Palde :
Fintina-TurculuI, Homesti, He-
Greabanul si Putrida ; cel
din stinga nu sunt insemnatl.
Oreavul, pîrîz, in jud. R.-Särat,
pl. Marginea-d.-s., izvoreste din
llealul-CuculuI; curge de-alungul
DealuluT-Cornitelor ; se indreapta
spre S.-E. si trece prin
com. Odobasca, udind cat. Podul-SaculuT,
com. Popesti, i cat.
Runcul ; se varsa in riul M'una,
pe stinga lui, dupa un curs de
35 kil., Miga cat. Gura-OreavuluT,
al comuneT Slobozia-Ciorästi;
afluentif sar principalf sunt :
Vdrzarul i Runcul, pe partea
dreaptä ; cursul sai1 este incet;
uda tarinT roditoare i dealurI
acoperite cu viT; pe apa sa sunt
lo morT.
Oreavului (Gura-), sat, in jud.
R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s., com.
Slobozia-Ciorasti, asezat in partea
de S., pe malul sting al
riuluT Rima, la gura pirtuluI
Oreavul, la 7120 m. spre S.-V.
de cat, de resedinta, Ciordsti.
Are 2315 hect., cu o populatie
de 86 familif, sati 355 suflete,
din carT 90 contrib.
Orevita, com. rur. si sat, in jud.
Mehedinti, pl. Blahnita, la 34
ldl, de orasul Turnul-Severin,
asezatä pe vale, intre 2 dealurT,
carT se malta unul spre N., lar
cel-l'alt spre S. si din poalele
canora izvoresc maT multe izvoare.
Se margineste: la N.-E., cu
com. Iablanita, despartita prin
dealul Blusdesti ; la E., cu com.
Padina - Mare, despartita prin
Dealul-luT-Nistorel-Ureche ; la S.-
E., cu com. Padina-Mica, despartita
prin dealul Tätarascul ;
la S., cu com. Corldtelul, despartita
prin dealul Porcaretul-Ni-
sipoasa ; la S.-V., cu com. Vinjul-Mare,
despartita prin dealul
Bogeni; la, V., cu com. Rogova,
despärtita prin dealul Ciocirlani
; la N., cu com. Fintinele-
Negre, despartitd prin Dealul-
OlaculuT.
Satul Orevita formeaza com.
cu catunele Olteanca i Pasaruja,
avind peste tot 1800 locuitorl,
cu 269 contrib., locuind
in 201 case.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura, si in special cultivarea
vid', care dä renumitul
vin de Orevita.
Locuitorif posea : 39 plugurl,
70 care cu bol, 16 carute cu
cal; 96 stupT.
Are o biserica, deservita de
2 preotl si 2 cintaretl; o scoala,
conclusa de un invatator si frecuentata
de 30 elevl ; o circiuma.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 6563 leT, iar la cheltuelI,
de 3696 leI.
Vite : 900 vite marl cornute,
45 caT, 840 01 i 800 ritnatorT.
Are 3 qoseler care o leaga
cu comunele vecine.
Loc istoric in Orevita este
Cetatea-Latinilor, situata in partea
de S.-V., unde i asta-zT se
vad ruine vechT.
Valul-lui-Traian, care vine de
la Dunare, trece prin viile OreviteT
spre Padina-Mica.
0,revita, padure a statuluT, jud.
Mehedinti, com. rur. Orevita.
Orevita, piriPi, in jud. Mehedinti,
pl. Blahnita, com. rur. Orevita,
ce se formeaza din izvoarele
com. rur. Orevita i curge spre
com. rur. Vinjul-Mare, värsindu-se
in Balta-Bucurer. Pe acest
piriti sunt maT multe morT.
Orezi, sat, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.

oRGHIDANuT., 601 ORLETI
Borduselul, situat pe malul drept
al riulul Ialomita, sub coasta
BarAganuluT si la 2 kil. spre V.
de satnl de resedintA.
Are o populatie de 76 famili!;
o bisericA, deservitA de
I preot si 2 dascAlT; o scoalä
mixtA, condusA de I invItAtor.
LocuitoriT posea : 130 caT,
200 boT, woo oT si 210 porcr.
Orghidanul, ball% la V. de satul
Homocea, jud. Tecuciti, in
care se varsA piriul Polocinul.
Orgoesti, coin. rur. §i sat, in
jud. Tutova, pl. Simila, la 34
kil. spre N.-N.-E. de Birlad,
pe ptriul Horoeta. Satul formeazA
com. Orgoesti, cu cAt.
Buda, Dinga si Fundul-Vder, avind
o populatie de 575 locuitorT.
Se cultivA viea pe o suprafatA
de 29,25 hect., si livezile
cu prunT, pe o intindere de
3 hect.
Comerciul se face de Io persoane.
In t'ata com. sunt: o scoall
primarA de bdetI si 3 bisericT.
Orgoesti, moie, in jud. Tutova,
pl. Simila, com. Orgoesti, proprietatea
statuluf, arendatä cu
4500 leT anual.
Orgoesti, plIdure a statuluT, in
jud. Tutova, pl. Simila, pe mosia
cu acelasT nume, in intindere
de 117 hect.
Orgoesti, jud. Tutova ;
curge prin com. Orgoesti, de la
N. spre S. si se varsA in piriul
Horoeta.
Orgoesti, schit, in jud. Tutova,
pl. Simila, com. Orgoesti. Aci
a fost pAn A mal' aniT trecutT un
azil pentru infirmT.
°rinda, pirtias, format pe teri-
toriul com. Paltinul, pl. Vrancea,
judetul Putna ; se varsA. in
Mala, pe stinga eT.
Orjanca, vale, in raionul com.
Dobresti, pl. Podgoria, judetul
Muscel, care, dupA ce udá partea
de N.-E. a comuneT, se vars1
in Circinovul.
Orjani. VezI Horjani, jud. BuzAti.
Orjea, sat, Cu 400 suflete, jud.
Arges, pl. GAllsesti, fAcind parte
din com. rur. StAnislluesti. Are
o bisericl, cu hramul TotT-S-tii,
Cu un preot, un cintAret si un
paracliser.
Orjogoaia, vale, izvoreste din
raionul com. Predealul, pl. Pelesul,
jud. Prahova ; are directia
de la S. spre N. si se vars1
in piriul Azuga, pe malul sting,
intre muntele Ceausoaia i Chela-
AzugeT.
Orlea, com.rur., la S. de pl. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanati, formatl.din
satele : Orlea (I 000 locuitorT)
si Orlita (Orlea-Noul,
700 locuitorI), situatA lingl balta
Potelul i in apropiere de Dunà're,
pe un teren invadat de nisipurf,
care vin din spre jud. Dolj,
la ro kil. in spre V. de Corabia
i la 38 kil. de Caracal. E inconjuratä
de maT multe mAgure :
DrAgoaiul, Voinea, Orlea, MAgura-Florilor,
Beslegiul.
Are o populatie de 1700 locuitorT,
din carT 305 contribuabilT
; o scoalä condusA de
un invAtAtor, frecuentati. de 53
elevI; o bisericA, cu hramul Sf.
Nicolae (1864), deservitA de 2
preotT i 2 cintdretT; 7 circiumT.
Budgetul com. e de 47161e1
la veniturT si de 4600 leT, la cheltuelT.
Vite marT sunt 1717, vite
4100 i porcT 200.
Orlea, munte, jud. Dimbovita,
dela Runcul in sus, in spre jud.
Muscel.
Orlea, pichel de graniiii, pe DunAre,
in Valea-TomiT, in dreptul
com. Orlea, jud. Romanati.
Orlea, Ala, care izvoreste din
muntele Cioclovina, jud. Gorj ;
curge de la N.-V. la S.-E., in
plaiul Vulcan ; trece prin com.
Pocruia, lar in empia Isvarni
primeste mar multe pirliase ; in
dreptul ditunuluT Celeiul, al
com. Costeni, se vars1 in Tismana.
Orlea, vechiul nume al ballet Potelul,
jud. Romanati, intrebuinta
in hrisoavele cele mal vechT.
Orlea-cu-Balta i Vlfidastrita,
mofie a statuluT, In jud. Romanati,
aducind o arena anual
de 93150 la
Orleasca, 710, care izvoreste din
dealul Crucea-InaltA, jud. Gorj ;
primeste mal multe piraie ; curge
de la N. cAtre S.-E., udA. com.
Scundul si Orlesti, si se varsA
In Olt, aproape de Scliosi.
Albia Aula are o lArgime de
24 m. ; fundul e nisipos si In
timpul vera seacA.
Orlesti, com. rur,, jud. Oltul-d.s.,
compusl din 3 cAtune : Valea-Bisericel,
Precupoalele si Seaiosi.
E situatA pe Valea-OltuluI,
la 41 kil. de R.-VilceT.
Are o populatie de 2064 locuitorT,
din carl 400 contribua-
b111.
Sunt 3 bisericT, in fie-care eafun
cite una.
Vite 600 boT, 12 caT, 200
yac!, 70 capre si 300 oT.
LocultoriT, in numAr de 400,
s'ati improprietdrit la 1684, cind
li s'ati dat 1496 hect., pe mo

ORLEM 602 0k0DELuf.
$iile d-lor Lahovari $i Procopie
Canutz.
Pe riul Olt, in raionul com.,
e o moara pentru macinat.
Are o $coala, frecuentata de
17 copli.
Tuja se fabrica anual pana
la 1000 decalitri.
Vatra satuluT are 200 hect.,
lar toata comuna cu izlaz cu tot,
In care infra proprietatile particulare,
este de 2500 hect.
Veniturile $i cheltuelile corn.
se urca la 5550 leY anual.
O osea ce vine de la com.
Scundul, se desface in doua
ramurT, una leaga com. cu $oseaua
judeteana ce trece tot
prin corn., lar alta duce la comuna
Auresti. Paralel cu $oseaua
judetean5 trece calea ferata Piatra-Rimnicul.
Se margine$te cu com. Fi$calla
la N., Auresti la S., riul
Oltul la E. $1 com. Glavile la
V. E brazdata de Dealul-VieT
$1 udatá de valle: bltul, Valea
- BisericeT, Omoricea, Nisipoasa,
Corbul, Silea $1 Izvorasul.
Orle§ti, statie de dr.-d. jud.
R.-Vilcea, pl. Oltul-d.-s., com.
Orle$ti, pe unja Dräga$ani-R.-
VilceI, pusa in circulatie la 20
Iulie 1887. Se afla intre statille
Zaviderd (4.9 kil.) $i Ione$ti (8.4
kil.). Inaltimea d'asupra niveluluT
Mari! de 179m.98.
Orleyti, deal, in raionul com. Orle$ti,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea,
pe care se cultiva 298 hect. so
ara vie, cu ota$nita.
Orle§ti, padnre particularrt, supush
regimuluT silvic, pendinte
de com. Orle$ti, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea.
Orliga, deal, In jud. Tulcea, pl.
Macin, pe teritoriul com. rur.
Mita ; este mar mult o prelun-
gire vestica a dealulul Chela;
se intinde spre V., avind o directiune
generala de la E. spre
S.; Jasa spre E. prelungirea numita
Dealul-Aganim ; brazdeaza
partea de N.-V. a pl. $1 cea de
S.-V. a com.; ondulatiunile sale
$erpuesc pe litiga Grindul-CoticeruluT,
Privalul $1. Girlita-Coticerulta;
e de natura stincoasa;
se ridica pana la o inaltime de
110 in. ; punct trigonometric si
strategic de rangul india, dominind
asupra ora$uluT Mdcinul
$i satului Jijila, $1 asupra drumuluT
comunal Macin-Jijila, ce
trece pe la poalele luT ; este acoperit
cu pa$unT $1 finete.
Orlita, editen, al com. Orlea, pl.
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati,
situat spre V., litiga balta Potelul;
se maT nume$te $i Orlea-
Notia. Are 130 familir, sati 701
suflete.
Orman (Valea-), vale, In jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, comunele
Anulan F,-i. Mirleanul ; se
desface din poalele nordice ale
dealuluT Chior - Cuius ; se 'Indreapta
intii5 spre N., apor spre
V., In directia de la S.-E. spre
N.-V. ; formeaz1 putin hotarul
intre cele dota comune ; se
intinde printre dealurile Catita
si Chior-Cuius, $1 se deschide
in valea Mirleanul, pe dreapta,
nu departe de deschiderea acesteia
in balta Mirleanul ; printeinsa
trece drumul comunal
Mirleanul- Aliman ; are o lungime
de 4 kil.
Orman-Bair, deal, in jud. si pl.
Constanta, com. Murfatlar; se
desface din dealul Mangala-Culac-Bair,
indreptindu-se spre N.,
ca o directie generala de la S.
spre N.; se intinde printre vaile
Tatar-Orman-Derea $1 Mezarlic-
Ceair ; este strObatut pe la E.
de drumul comunal Osman-Fadi
- Murfatlar, lar pe la V. de
drumul Murfatlar-Buluc-Biulbiul ;
pe la S. sati trece Valul-luT-
Traian ; este situat in centrul comune!,
la 1 kil. spre S. de sa-
- tul Murfatlar li in partea de
V. a pla$eT.
Orman-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul
comunel rurale Slava-Rusa ; se
des face din dealul Carada-Bair ;
se indreapta spre S., avind o
directiune generala de la N.
spre S.; brazdeaza partea centrala
a pla$er qi cea de E. a comune
; lasa, spre S. dealul Lisa-
Hara ; se tntinde de-alungul piriuluT
Hribesioc Baila; se ridica
pana la o inaltime de 251 m.;
punct trigonometric de observatie
de rangul al 3-lea ; pe la
poalele luT orientale se afla drumul
comunal Babadag-Slava-Rusa
; este acoperit cu padurT ;
numaT pe poalele de E. sunt
cite-va pasunT $i Jinete.
Ormangi-Cula, pirig, In judetul
Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriele
comunelor rurale Ba$-Chioi
$1 Armutlia ; la nagere din poalele
S.-E. ale dealulur Carcaman-Bair
; se indreapta spre S.,
avind o directiune generala de
la N.-V. spre S.-E., brazdind
partea de V. a pla$eT $1 a comune!
Armutli, $i pe cea de E.
a comunei Ba$-Chroi ; curge printre
dealurile Tatar-Bair $i Ghel-
Tepe, $i, dupa un curs de 4
kil., se varsa in piriul Taita,
pe stinga, putin mal' la E. de
satul Ba$-Chioi; pe valea 10
merg drumurile comunale Ba$-
Chioi-Nalbant, Armutli-Nalbant,
Ba$ - Chioi -Hagilar $1 Armutli-
Ba$-Chioi ; malurile sale sunt
joase ai acoperite cu verde*.
Orodelul, com. rur., jud. Dolj,

ORO DELUL 603 OROF 1'E ANA-DE-SUS
pl. Dumbrava-d.-j., la 57 kil. de
Craiova si la 9 kil, de resedinta
plaseT, com. Virtopul, pe
loe ves.
Se invecineste la N. cu com.
Calugarei i Täncanaul; la S.,
cu com. Caraula; la E., cu com.
Cornul si la V., cu comuna Pie,
nita.
Terenul comund este accidentat
de doua dealurT : dealul
Belciugul, cu o. indltime de 14
m. i dealul Glogoveiul, cu o
inaltime de 12 m.
Este sträbatutä de valle: UdubasniteT
si SoculuT.
Sunt 6 fintinI, acoperite cu
capac ; 2 cruel de piatra, foarte
vechT, in valea Orodelul- d. - j.,
pe locul unde se afld vatra mahalaleT
Orodelul-d.-j. i unde azI
se afla satul Orodelul.
Comuna a fost infiintata acum
vre-o 200 de anT, si cuprindea
odinioara catunele : Ulmuletul,
Socul si Orodelul. AzT se compune
dintr'un singur catun, numit
Orodelul, impartit in dou4
sectiunT : Orodelul-d.-s. si Orodelul-d.-j.
Are o populatie de 2396 suflete;
o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, fondatä de obstea locuitorilor,
la anul 1866 si reedificatá
la anul 1893, deservita
de 3 preotT si 2 cintlretI; douä
scolT, una de 1)5.0, infiintata in
1870 si frecuentan. de 130 elevi
si alta de fete, infiintata in 1880
si frecuentan de 42 fete ; 8
morT de apa ; 4 circiuml si o
bacanie.
Suprafata comunei este de
2700 pogoane, din carT 1200
pogoane arabile i 800 pogoane
vil.
Mosia Orodelul apartine mosnenilor.
Se gasesc cazane pentru fabricarea
rachiuluT din drojdiT,
fabricindu-se cam 4000 vedre
anual.
68617. Afarole Dicflonar Geograße. roi. rv.
Budgetul com, e la veniturr
de 3693 le! si la cheltuelT, de
3425 le!.
Orodelul, sat, jud. Dolj, plasa
Dumbrava-d.-j., com. Orodelul,
Cu resedinta primaria
Oro delul, mofie particularar jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Orodelul, apartinind mosnenilor.
Orodelul-de-Jos, vale, judetul
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Orodelul.
Orodelul-de-Sus, mahala, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Orodelul.
Orofteana, com. rur., in judetul
Doroholti, pl. Herta, forman
din satele : Orofteana-d.-j. (Fopovici),
Orofteana-d.-s. (.Sutu)
Osebiti-de-Orofteana (Frunzete),
cu resedinta primarieT in satul
Orofteana-d.-s. (utu), situat la
28 kil. de capitala judetuluT.
Are o populatie de 283 familiT,
saii 1259 suflete ; 3 bisericT, cu
preot, 2 cintareti si 1 'Alamar;
o scoalä primara, conclusà de
inv5.¡Ator si frecuentan de
55 elevI ; 585 hect., 77 aril pAmint
sdtesc; 823 hect., 51 aril
dimp si 1663 hect., 49 ara pa.
dure, ale proprietarilor, precum
si 30 pogoane vie.
Budgetul com. e de le! 3050,
banT 8, la veniturT si de le!
2685, bani 16, la cheltuelT.
Locuitorii posea : 332 vite
mar! cornute, 96 oT, 81 caT, 148
porcI ; 119 stupT Cu albine.
Orofteana-de-Jos (PopovicI),
sat, pe mosia cu acelasT nume,
com. Orofteana, pl. Herta, jud.
Dorohoiti, cu 117 familiT, sa0
546 suflete.
Proprietatea este a EpitropieT
Spitalului Sf. Spiridon din Iasi,
damita in 1873 de catre defunctul
Iordache PopovicT.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, facuta la 1830 de
Const. Frunzete, ruinata.
Satenil improprienritT a u 201
hect., 22 ariT pamint, iar proprietatea,
412 hect., 47 ariT
cimp, 6o1 hect., 95 arii padure,
si 20 pogoane de vie.
Piriul ce trece pe mosie este
Duruitoarea.
DruinurT principale sunt : acel
de la Herta-Mamornita ce
duce la Darabani si acel ce duce
de la Comänesti la Suhardu.
Mosia se invecineste cu : Co
manesti, Hudesti, Orofteana-d.-s.
( utu) i riul Prutul.
Prin testamentul din 2 lanuarie
si 20 Octombrie 1873,
al defunctuluT Iordache stefan
Popovid, acesta face danie mosia
sa, EpitropieT Spitalelor Sf.
Spiridon din Iasi.
Orofteana-de-Sus (utu), sat,
pe mosia cu acelasT nume, pl.
Herta, jud. Dorohoiä, cu 141
familiT, san* 615 suflete, aezat
pe costisa inclinan catre Prut,
cu vedere intinsa asupra Basarabie!.
Are o biserica, cu hramul Adormirea-
MaiceT-DomnuluT, de
zid, facuta la 1790 de catre un
maior rus ; deservita de i preot,
2 cintaretT si i 'Alamar; o scoala
primara, conclusa de I invantor
si frecuentan de 55 scolarT.
Satenii improprietaritT au 321
hect., 17 ariT pamint, iar proprietatea
: 325 hect., II ara
cimp, 917 hect., 31 ariT pLIdure
2 pogoane de vie.
Piriul principal ce trece pe
mosie este Pelihaciul.
Drum este acel de la nula
Mamornita la Darabani.
Hotarele mosieT sunt cu : Pilipauti,
Cristinesti, Damileni, Suharaul,
Orofteana-d.-j., Oroftea-
77

OROgLAR (104 ORTA.CH101
na-Frunzete, riul Prutul pi Baranca-HerteT.
De insemnat aicI sunt localitàtile
Piscul-Plepuv i Seliptea-
Vechie.
Oroslar, sat, in jud. pi pl. Constanta,
c5.t. com. Palaz, situat
In partea de N. -a plapeI i cea
de V. a comunei, la 7 kil. spre
N.-V. de repedinta, la poalele
de S. ale dealuluT Horoslar-fol-
Bair, in valea cu acelapi nume.
Are o intindere de 480 hect.,
din cal-1 45 hect., ocupate de
vatra comuner, cu 60 case.
Populatia sa, in maioritate.
TurcT pi TatarI, este de 9 fasaii
248 suflete.
Orsoaia, deal, In centrul mosieT
Piscul, jud. Covurluiti, pl. Siretul,
com. Piscul, in directia
spre Slemnea-Cona-±i i Pechea.
Or§oga, pichet de granip despre
Transilvania, jud. Prahova.
Orta-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
urb. Babadag ; este una din ramurile
orientale ale CulmeI-Babadagulul
; se intinde spre E.,
avind o directiune generan, de
la S.-V. spre N.-E., brazdind
partea de E. a plaseT i cea centran
a comund ; se intinde de-alungul
piriulul Babadag ; lasa
spre E. dealul Coium-Baba, la
poalele lui e apezata partea apusana
a orapuluT Babada g; este
acoperit numai cu padurI.
Orta-Bair, deal, in jud. pi. pl.
Tulcea, pe teritoriul com. rur.
Agi-Ghiol ; e desface din dealul
Ceatal-Bair ; se intinde spre
E., avind o directiune generala
de la S.-V. spre N.-E. ; brazdeaza
partea de S.-V. a plapeT pi
pe cea de V. a comuneT ; sta
In legatura spre V. cu deatul
Tas-Bair, i spre E. cu Caupul-
Mare ; -din poafele sale S.-E. izvorepte
valea Cazangia, care
se varsa in marele fezer Razelm;
pe la poalele sale de S. trece
drumul comunal Congaz -Agi-
Ghiol, ì drumul vecinal Eni-
Chioi-Agi-Ghiol ; este acoperit
cu paclurT apartinind la 4 sate:
Congaz, Eni-Chioi, Sari-Chioi pi
/iba ; se. Mica pana la o in5.1time
de 179 m.; punct trigonometric
de observatie rangul al
3-lea.
Orta-Bair, deat, In jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Visterna, situat in partea
f. a plapeT i cea centran, a comune
; lasX spre V. dealul Savri-
Bair pi spre E., dealul Golovir-
Bair ; are o directiune generan.
de la S.-V. spre N.-E. ; se ridicá
pana la o inaltime de 216
m., punct trigonometric de observatiune
de rangul al 3-lea pi
punct 4trategic, dominind asupra
satultil Enisala, drumulur
comunal Enisala-Caraman-Chioi
pi- N'AH' Ml-Vel-Alciac, ce izvorepte
din poa/e/e sale sudice ;
este acoperit cu paclurea, numitä
Radurea-Mare; numaI poalele
sudice ají putine papunT.
Orta-,Burun, phi:7, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul
com. rur. Armutli, si pe al catunuluT
sati Camber ; ipT la naptere
din poalele S.-V. ale dealuluI
Asmalar-Bair ; se indreapta
spre N., avind o directiune generalá
de la S. la N.; trece pe
la poalele de V. ale dealuluf
1'ae-Bair; se unepte apor cu piriul
Cara-Cialic; brazdeaza partea
de N. a plA'seT pi pe cea
de E. a comunei, i, dupl ce
trece priu mijlocul satuluT Camber,
se varsá in piriul Taita,
pe dreapta lui, chiar Ruga satul
Camber, dupa un curs de 5 kil.,
ficut parte prin paclurT, parte
prin clinpie ; pe valea luT merge
drumul comunaL Slava-Rusa
Camber.
Orta-Chio1, com. rur., apezatA
In partea central.á a jud, Tulcea
pi cea de S. a plapeT Isaccea,
pe piriul Taita.
Se marginepte la N. cu com.
Balabancea ; la E., cu com. A-
; la V., cu com. arjelar
pi la S., cu comuna Atmagea.
Relieful com. e accidentat de
dealurile : Carapcea (310 m.),
Ghiobilche-Bair, la V., cu paduri
; Cazlar-Bair (177 m.); Dautcea
(279 m.), la S., tot cu pddurT
; Consulul (329 m.), la E.,
paduros. Movile sunt putine
neinsemnate, toate artificiale.
Apele cae ucla comuna sunt :
piriul Taita, care trece de la
N.-V. spre S.-E., pe litiga comuna,
pi afluentif sli : Boclogea,
pe stinga, la E. pi Dautcea,
pe dreapta, la S.-E.
Intinderea comund este de
2300 hect., din carT 160 hect.
vetrele satelor, 1550 hect. ale
locuitorilor, 1690 hect. ale st atului.
Catunele carT o formeaza sunt :
Orta-Chioi, repedinta, la V., pe
malul sting al pirluluT Taita ;
Dautcea, la 2 kil. spre S.-E.,
pe ambele malurI ale piriuluT
Dautcea.
Populatiunea, in maioritate
TurcI, e de 89 familii, sal 389
suflete, din carT 77 contribuabilr.
Are o biserica, In catunul de
repedinta, cu hramul Sf. Gheorghe,
zidita de locuitori, deservita.
de i preot i I cintaret;
o pcoala, facuta de comuna, conclusa
de I invatator i frecuentan*
de 47 elevT.
LocuitoriT poseda 55 plugurT;
1012 vite.

ORTACH10I 605 ORUL
Budgetul com, e la veniturT
dé 1215 leI si la cheltuelI, de
1200 leI.
DrumurI sunt: un drum judetean
Babadag-Macin, ce trece
prin com. si caí comunale la Balabancea,
Atmagea i Bas-Chioi.
Qrta-Chioi, sat, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, catun de resedinta
al com. Orta-Chioi, asezat spre
V., pe malul sting al piriuld
Taita. cu 98 hect. intindere si
o populatie de 70 familiI, saa
22,5 suflete.
Are o . coala si o bisericä.
Pe ad i trece drumul comunal
Babadag-Mäcin.
Orta-Chioi, Jjrîü, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul
com. rur. Orta-Chioi ; izvoreste
din poalele estice ale dealuld Orta-Cuirac,
de pe teritoriul com.
rur. Cirjclar ; intra in com. Orta-Chioi;
se indreapta spre E.,
avind o directiune generala de
la S.-V. spre N.-E., brazdind
partea de S.-E. a pl. si cea de
V. a com.; curge printre dealurile
Ciubucluc-Bair, Carapcea,
Ghiobilche-Bair i Cazlav-Bair, si,
dupd 7 kil, de curs, se varsä in piriul
Taita, pe dreapta, chiar in
fata satuld Orta-Chioi; pe valea
luI merg drumurile comunale
JailaOrta-Chioi i HomurlarOrta-Chioi.
Orta-Cuirac, deal, in jud. Tulcea,
pl. Macin, pe teritoriul com.
rur. Cirjelar, i anume pe al cat.
sale ilomurlar si ; se desface
din dealul Ciubucluc-Bair ;
se indreapta spre V., avind o
directiune generall de la E. spre
V., brazdind partea de S. a plaseI
i centrala a comuneI; se
intinde printre plraiele Jaila
Homurlar ; are o inaltime de
285 m., punct trigonometric de
observatitme de ra.ngul al 3-lea
si punct strategic important, dominind
asupra satelor jaila
Homurlar, A vällor cu acelasT
nume si a drumbrilor vecinale
Homurlar-Jaila i Homurlar-Orta-Chioi
; este acoperit numar cu
pasunI i finete.
Orta-Dere, deal, In jud. Tulcea,
pl. Macin, pe teritoriul com.
rur. Cerna; este o ramura de
V.. a dealuluI David; se intinde
spre V., .avind o directiune generala
de la N.-E. spre S.-V.,
brazdind partea de E. a pl. si
a com.; stS in legatura la N.
cu virful Almalia, la V., cu virfurile
Daiaman - Bair, ...Raman-
Bair i Saia-Cula ; in fata lui,
spre E., se ridida. dealul Sut-
Bair, printre care pirita Cerna
drumul comunal Cerna-Tiganca
merg ca printr'un defilea
; e de natura stincoasa; are
o inältime de 177 m. si e punct
trigonotnetric de observatie de
rangul al 3-lea ; pe la poale
este acopetit cu päsurii si padurT,
care s'ail pus in exploatare.
Ortoaia, Gioseni sati Bäda, sat,
jud. Suceava, pe rnosia si in
com. Dorna, asèzat pe Dealul- -
OrtOaeI, i Poiana-Grosenilor,
cu o populatie de 503 suflete,
din carl 129 contrib., locuind
in 138 case.
Are 2 bisericI, una..cu hramul
Intrarea-in-Biserica, despre care
se zice cA ar fi fost schit de
calugarI, si o alta, cu hramul
Duminica-Mare. Ambele sunt de
lemn, si sunt deservite de un
preot i 2 cintarett
coalele din Gura-Negrif servesc
i acegtuT sat.
Ortoaia, ?urente, In jud. Suceava,
com. Borca, avind 1561.1 m.
altitudine.
Orto aia, pîrîz, car.e stràbate satul
cu acelasI nume, jud. Suceava.
Izvoreste din muntele Stegioara
si, dupa un curs de aproape
7 kil., in care a invirtit un herastra",
4 moriste si patra piue,
marit fiind cu Colacelul, Rachiloaea
i Hulparia, se arunca in
Bistrita, in dreptul satuld Or
toaia.
Ortoaief neunte, in
jud Suceava, com.. Dorna.
Orte§ti, sat, pe mosia cu acelast
nume, com. Draganesti, jud. Suceava,
asezat pe tarmul drept
al pîrîulul Ulia si pe cel sting
al piriuld Tirzia, cu o populatie
de 283 sufl., locuind in 59 case.
Vatra satuld ocupa 6 7
falcI.
, Are o biserica, cu hramul
Buna-Vestire, claditä de locuitorI,
din lemn i deservita de un
preot si 2 cintäretT.
coala din Draganesti, infiintata
pe la 1860 in Ortesti, serveste
i acestuI sat.
Mosia e proprietatea d-luI E.
Sin gurov, cumparata de la stat ;
a fost a M-reI Neamtul si face
parte din com. Boroaia. Locui
toril, carI s'ati improprietarit in
1864, tot pe mosia Boroaia, sunt
in mimar de 55, stdpinind 166
Miel, 30 prj.
Pana la 1879, satul Ortesti a
fäcut parte din com. Boroaia.
Printr'un hrisov din 1548,
aflam pe Petrea ()arta vInzind
Episcopuld de Roman, Macarie,
a sasea parte din satul Ortesti,
drept 150 zlotl tatarestI. (c Istoria
Rom.» de A. D. Xenopol, vol.
III, p. 563).
Orul, u:unte, in jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul, com. Bisoca, in partea
de N., la hotarul spre judetul
Putna, inalt de woo m.; e acoperit
cu padurl si pasunI; si vara
are stine

ORUL 606 OSEBIT1-DIN-OROFTEANA
Orul, pichel vechia cu No. 6, spre
Moldova, in jud. R.-Sarat, plaiul
Rimnicul, com. Bisoca, la poalele
munteluT Orul.
Orzasca, picket de granild, in
judetul Mehedinti, plaiul Clan
Orzfineasca, sat, in jud. R.-Särat,
pl. Rtmnicul-d.-j., cat. com. Costieni-d.-j.;
e apezat in cimp,, la
450 metri spre E. de catunul
de repedinta ; are 50 hect. intitrdere,
cu o populatie de 85 familir,
saii 223 suflete, din carl ioo
contribuabili.
Orzaneasca, pirig, in jud. R.-
Särat, pl. Rimnicul-d.-j., com.
Costieni-d.-j.; se formeaza din
vine pi &ale ; udá partea de E.
a comuneT, i catu n ul Orzäneasca
pi se varsa in pirlul Valea-BouluT,
pe stinga.
Orzea, munte, jud. Dimbovita, de
la Moroeni in sus, pe matca
IalomiteT, in dreapta.
Orzea, Uzere, jud. Braila, situate
la N. de Aurelul, la S. de Catargiaua
pi la V. de Blasova; comunica.
cu Filipoiul, prin privalul
sati, spre N.-V.
Orzesti, com. rur., in jud. Mehedinti,
plaiul Clopani, la 69 kil.
de Severin, situatà pe valea
Motrului. Se marginepte: la E.
cu jud. Gorj ; la S., cu satul
Padepul, care tine de com. rur.
Negoepti i cu com. urb. Baia-de-
Arama; la V., cu com. rur. Marapepti
; iar la N., cu com. rur.
Clopani.
Este formata din 5 catune ;
Brebina, Calugareni, Orzepti, Titerlepti
i Vaeni, cu o populatie
de 1570 locuitorT, din cari 243
con tribu abilY.
LocuitoriT posea : 34 pluguri,
64 care cu bol, 16 carute
cal; 690 stupr cu albine.
Prin comuna trece poseaua
Clopani-Orzepti-Negoepti-Turnul-
Severin. Mal are o posea comunala,
care trece peste dealul
Brebina, legind o cu com. urb.
Baia-de-Arama.
Are 4 bisericl, deservite de
3 preoti pi 4 cintaretT ; o coa.11,
conclusa.' de I inv6tator, frecuentata
de 30 elevT; o circiuma.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 31°6 leT, lar la cheltue11,
de 1649 ler.
Vite: 740 vite marl cornute,
250 caTt 3500 oi, 690 rimatorl
pi 86o capre.
DealurT maT principale in com.
sunt : Bordelle, Cracul, Fata, ZAbranul,
Titerlea, Virful-NighiutiT,
Priboaia, dealul Clopani, Mazar-ea,
Giula, Virful-IzvoruluT,
Cerbul-Plepa, Virful-cel-Inalt, Buzietul,
Viea-CosteT, Morminti pi
Danda.
ampir sunt : Lunca-Mare, a-
Orzeptilor, a-Vaenilor, Rameti,
Brebina, Titerlepti.
VII: Valea-luT-Togan, Valea-
Spurcatilor, Gura-JidovineT, Valea-PonoruluT,
Valea-Racilor, Valea-Cotanilor
i ValeaPeptereT,
numitä. i Valea-alugarulur.
Ape :-Motruj, care o ucla prin
mijloc i 13rebina, cu piraiele:
Calugärul, Giula, Ogapul-Vacilor,
Valea-Racilor, Bejeanita-
§ontropa i Jidovina.
Aceasta comuna, in vechime,
purta numele de Padepul-d.-s.
Orzinele, deal, jud. Bacati, pl.
Tazlaul - d. -j., de pe teritoriul
coin. Brätila.
Orzistea, maha la, jtid. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., dom. rur. Hinova.
Qrzul, catun, al com. Urdari-d.-s.
din pl. hului, jud. Gorj.
E situat pe loc pes, pe o
suprafata de 200 hect., din carl
6o hect. padure, 22 hect. izlaz
vatra satuluT, 48 hect. finge
pi 70 hect. arabile.
Are o populatie de 26 familiT,
sail 137 suflete, din carl 65
contribuabill.
LocuitoriT posea : io plugurT,
7 care cu bol, 2 carute cu cal;
50 vite marT cornute, 6 cal,
92 oT i capre.
Comunicatia catunuluT ca com.
se face prin drumurl ordinare.
Osiceni, ma hala, in com. rur.
Roplile, plasa Cerna-d.-j , jud.
Vilcea.
Osebiti, sat, in jud. Bacati, pl.
Bistrita-d.-j., com. Liuzi - alu-
Ora, situat pe -valea piriulur
Negelul. Are o populatie de 175
familiT, sati 592 sufiete, toti UngurT
; doul circiumT.
Vite : 12 caT, I lo vite marf
cornute i 9 pord.
Osebiti, sati Bucsani-de-Jos,
clitun, pendinte de com. Bucpani,
jud. Vlapca. Vez1 Bucpani.
Osebiti-Blejesti, cdtun, pendinte
de com. Cosmepti, jud. Vlapca.
V ezT Cosmepti.
Osebiti-din-Orofteana, saU Orofteana-Frunzete,
sat, pe
mopia cu acelapI nume, com.
Orofteana, pl. Herta, jud. Dorohoid.
Are o populatie de 25 familiT,
sat 98 suflete ; o biserica, cu hramul
Pogorirea-Duhulul-Sfint, acum
ruinata, facuta din caramida
la 1837, de fostul proprietar.
Mopia, care a fost proprietatea
defunctulul D. C. Frunzete, astazT
este a d-luT I. C. Ciolac.
SateniT improprietaritI at 53
hect., 35 ariT pamint ; lar proprietarul
mopieT are 85 hect.,

OSEBITI-MARGINENI 607 OSIc A
93 ar. cimp, 143 hect., 22 ar.
padure li 5 pog. vie.
Drum este acel de la Herta-
Mamornita ce duce la tirgusorul
Darabani.
Hotarele mosieT sunt cu : Pi-
110'4, Cristinesti, Orofteana-
Sutul si 11111 Prutul.
Localitate Insemnata este Ce..
tatea. V. a. c.
Osebiti-Margineni, com. rur.,
In jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j.,
situata futre piraiele Trebisul si
Negelul si ondulata de dealurile
: Magura, Cujbicul, Crihanul
si Calugara. Se compune
din patru cAtune: Osebiti-Margineni,
resedinta, asezatä pe
stinga piriuluT Negelul ; Barati,
pe malul drept al pirluluI Trebisul;
Sohodolul saii Crihanul,
la poalele dealuluT Magura ; Ghiraesti,
intre malta drept al BistriteT
si gira Limpedea.
Se invecineste : la N., cu com.
Margineni-Munteni, de care se
desparte prin piriul Trebisul si
cu satul Secatura (com. Finenelele),
de care se desparte prin
piriul eirligata ; la E., cu tarina
orasuluT Bacaul, de care se
desparte in parte prin piriul
Negelul ; la S., cu Calugara-
Mare, de care se desparte prin
dealul Crihanul si prin cursul
superior al pir. Negelul ; la V., cu
sectia Rachitisul (com. Nadisa).
Are o populatie de 227 familii,
sat1 872 suflete : 452 Rominf,
372 UngurT si 48 IzraelitT,
totT de protectiune romina ;
o biserica catolica, in cat. Barati,
unde era mal* inainte resedinta
EpiscopuluT catolic. Mosia
EpiscopieT catolice este supusa
5i azT bezmanuluT.
In toatä com. se numara 210
case si 6 circiumT.
Dupd legea rurala de la 1864,
s'ati dat 38 fäld 70 prajinl, la
53 locuitorT.
Padurile ocupa o tntindere
de so hect., acoperind dealurile
Magura 5i Calugara.
Viile se intind pe o suprafatä.
de 73.94 hect.
Teritoriul com. are o intindere
de 489.43 hect.
ProprietarT sunt: C. Tisescu,
posedind o mosie de 80 hect. ; I.
Brosteanu, o parte de mosie de
103.10 hect.; Episcopia cato-
110, o mosie de 74.36 hect.
Totalul paminturilor de cultura
este de 367.51 hect.
Vite : 16 cal, 341 vite cornute,
292 o! 5i 128 por&
In sectia Sohodolul se gasesc
ape minerale, care contin
multa sare.
Budgetul com. e la veniturT
de 2520 le! 5i la cheltueli de
2462 leT, So banT.
O cale comunalà strabate comuna,
venind de la com. Nadisa,
situata la 29 kil. si da, aproape
de Márgineni-Munteni,
in calea judeteanä. Bacaa-Moinesti.
Spre Calugara-Mare sunt 3
kil.; spre Bacati, 9 kil. ; iar spre
com. Valea-Seaca, resedinta pl.,
23 kil.
Osebiti-Märgineni, sal' Cujbicul,
sat, in jud. Bacau, pl. Bistrita-d.-j.,
resedinta com. cu acelasT
nume, situat la poalele
dealuluT Cujbicul, pe stinga NegeluluT.
Are o populatie de 262
suflete; un local de primarie ;
o circiuma.
Vite : 9 caT, III vite cornute
si 34 porcT.
Osebitul, sat, facind parte din
com. rur. otrile, pl. Prahova,
jud. Prahova.
Osica (Popegti), sat, pendinte
de com. Sinesti, pl. Mijlocul,
jud. Olt, situat pe lunca girleT
Plapcea si pe vilceaua Osica,
spre N.-E. de catunul de resedinta.
Are o populatie de 180 loruitori,
in maioritate mosnenT ;
o biserica, fondata la anul 1746,
si reparata la 1846.
LocuitoriT posea : 68 boT,
49 yac!, 30 cal, 350 oT, 50 capre
si Too porcI.
Osica, deal, situat In partea de
V. a com. Corbul, pl. Mijlocul,
jud. Olt. Are directiunea N.-S.
5i se intinde paralel cu valea
Osica si dealul Potericiul. Separa
com. Corbul de com. Negreni,
Birci si Potcoava.
Osica, deal, situat pe teritoriul
com. Birci, pl. Mijlocul, jud.
Olt, in stinga piriuluT Negrisoara.
Are directiunea N.-S. 5i
o lungime de aproape 65 kil. E
acoperit cu semAnAturr.
Osica, pädure, situata pe dealul
5i valea cu acelasT nume, com.
Corbul, pl. Mijlocul, jud. Olt.
Aceasta padure mare, renumitä
in vechime pentru multimea
corbilor, carT impuiati aci, servea
adese-orT de adapost oamenilor
din comunele vecine, in
timpul razmeritelor.
Osica, pichel, pe Dunare, cu No.
2, la S. de lacul Greaca, jud.
Ilfov.
Osica, pirig, izvoreste din niste
dealurl vecine, in partea de E.,
pe teritoriul com. Sinesti, pl.
Mijlocul, jud. Olt. Curge catre
S.-V. 5i da In Plapcea.
Osica, vale, in jud. Vilcea, pl.
Oltul-d.-s., com. Stanesti.
Osica, vdlcea, situatä in partea
de V. a com. Corbul, pl. Mijlocul,
jud. Olt. Are directiunea
N.-S. si curge paralel cu dealul

OSICA-MARE SOS OSMAN-FACt
Osica, citad in Plapcea, la Gura-
Osicer, catun ce tine de com.
Sinesti.
Osica-Mare, sau Osica-de-Sus,
com. rur., in plaser Oltetul-
Oltul-de-sus,j. Romanati, formata
din satele: Osica-Mare (2000
locuit.) si Vladulen1 (35i locuit.).
Satul Osica e situat in valea
Oltetulur, in dreapta, lar Vladuleni,
spre Nord-Est, pe o parte
si pe alta a soseld Caracal-R.-
Vadulur, i linga linia ferata care
are ad o statiune. Comuna se
aft. la 15 kil. spre Nord, de
Caracal si la 19 kil. spre Sud-
Vest, de Bats.
Altitudinea terenulur d'asupra
nivelulur Main' este de no m.
Are o populatie de 2351 suflete,
din carr 458 contrib.; o
scoala, frecuentata de 50 copir;
2 biserid: S-tur Voevozr (1840)
in Osica i S-tir Voevozr (1854)
In Vaduleni, cu 3 preotr si 2
cintäretr; 8 circiumr.
Budgetul com. e de 5934 Id
la veniturr si de 5652 ler la cheltuelr.
Se cultiva &dad)" de mätase.
Vite marT cornute sunt 1657,
vite raid 3070 si pore/ 759.
Aci se face un bilcia la 6 August,
care tine 5 zile, pe proprietatea
comuner. Acest
s'a infiintat la 1883 de Consiliul
judetean.
Osica-Mick saü Osica-de-Jos,
coin. rur., pl. Ocolul, j. Roman ati,
formata din satul cu acelasr
nume, situat in valea Oltetulur,
pe tarmul drept, in fata com.
Osica-Mare, la 15 kil. spre Nord
de Caracal.
Altitudinea terenulur d'asupra
nivelulur Marii este de 144 m.
pe dealul Bobul.
Are o populatie de 968 suflete,
din cad 188 contrib.; 2
biserid una cu hramul Cuvioasa
Paraschiva (1869), Si a doua cu
hramut Sf. Niculae, cu I -preot
si cintaretr; 2 circiumr.
Budgetul comuner e de 1509
ler la veniturr si de 2481 ler la
cheltuelf.
Vite mad cornute sunt 638,
vite iniT 715 si porcr 256.
Osica-Vliduleni, mofie a statulur,
j. Romanati, cu o arena
anuala de 20820 ler; are o padure
de 800 pog., 'linga com.
d.-s.
Oslea, inunte, in jud. Gorj, plaiul
Vulcan, la N. muntelur Boul;
se prelungeste de la E. la V.
si are o suprafata cam de 4500
hect., din care cea mar mare
parte este pasune de vite, lar
o parte padure de brad. De
acest munte tin ramurile numite
Oslita, spre E. de muntele Oslea,
Groapele, spre S., Turcineasa,
spre V., Pestisani, spre N-V.,
Stina-Ursulur si Stina-Stirbulur,
spre N., si Dosul-Osler, care se
intinde pana in hotarul Austro-
Ungar. Acest munte e proprietatea
statulur. Pe dinsul se afla
3 stint
Oslea, p/ezia (poteca) i treat"toare
in Austria, jud. Mehedinti.
Incepe de la impreunarea
riurilor Capra cu Dobrota, de
unde curg sub numele de Motrisorul.
Poteca sue in culmea Cernei,
apor scoboara din culmea
Cerner in va/ea Cerner, de unde
trece prin frumoasa cimpie numita.
Lunca-Frasinulur. Dupa ce
a trecut apa Cerna, continua
in sus, pe muntele Oslea, panà
la virful muntelur Pietrele-Albe.
Pe acest plait" aí venit Ungurir
in anul 1848 sub conducerea
generalulur Kossuth, pana
in Hula Frasinulur, de unde ail
suit dosul Cerner si scoborit fata
plaiulur, in valea Motrulur-Sec
si strabatind strimtorile Clpsanulur,
ail trecut prin Baia-de-Arama,
spre Dunare.
Oslea, pichel de granip, in plaiul
Closani, jud. Mehedinti.
Osman, sat, in partea de E. a
com. cu acelasr nume, judetul
Braila, la 24 kil. spre S.-V. de
orasul Braila, infiintat la 1822
de Turcul Osman-Aga, proprietarul
mosier.
Suprafata satulur e de 120
hect.
Are o populatie de 821 suflete
; o small mixta, tnfiintata
la 1857, frecuentata de 35 elevr;
o biserica, deservitä de
un preot, un cintaret si un paracliser.
Vite 413 car, 999 vite marl
cornute, J062 or si 260 rimatort
Osman, alum, (tirla), in jud. Ialomita,
pl. Borcea, pendinte de
com. Calara.si-Vechr, jud. Ialomita,
situat pe cimpul
ganul.
Osman (Piatra-luI-), stincd, in
Bistrita, drept locul numit La-
Toance, jud. Suceava.
Osman-Fact, com. rur., pl. Mangalia,
jud. Constanta, situata
in partea de E. a judetulur, la
21 kil. S.-E. de orasul Constanta,
capitala districtulur, si in cea
nordica a plaser, la 26 kil.
spre N.-V. de oraselul Mangalia,
resedinta plaser, pe valea Osmancea.
Se margineste la N. cu com.
Murfaltar i Omurcea, pl. Constanta
; la V., cu com. Biu/biul,
pl. Medjidia; la S., cu comunele
Edil-Chioi i Tapraisari ;
la E., cu com. Techir-Ghiol, (pl.
Constanta).
Relieful solulur e putin acci-

OSMAN-FACi 609 OSMANUL
-
dentat. Principalele dealurl earl
iI brAzdeaa. teritoriul sunt: Mangala-Culac-Bair,
la N.; Osmancea-Bair,
la E.; Tapraisari (92
m.), la S.-E.; Elibe-Chioi (Ioi m.),
la S.-V.; Curu-Bair (70m.), la V.;
Cuan-Derasi-Bair, la E. Aceste
dealurI sunt de naturA stincoasA
in mare parte 0 sunt acoperite
cu finete i p4unI, §i putine
semAnAturI.
Sunt 25 de movile, rAspindite
in diferite pArtI. Toate an servit
ca puncte de orientare 0
sunt acoperite cu verdeatä. Principalele
sunt : Ebe-Chioi (108
m.), in interiorul comund; Echi-
Tepe (go m.), la E.
VAI sunt: Mahometcea-Ceair-
Dere, unitA cu Mangala-Culac 0
Osman - Fact - Culac, la N.; Sarapci-Dere,
unitA cu Curu-Bair-
Alcea 0 Caranlic-Alcea la V.;
Osman-Faci-Iol, la S.; Abdulah-
Dere, Abdulah-Deresi §i Aitan-
Dere, la E.
Se compune din treT cdtune:
Osman-Faci, rqedintA, in spre
N., pe valea Osmancea-Culac ;
Ebe-Chioi sail Elibe-Chioi, spre
S., la 4 kil. spre S.-V. de rqedintA,
pe valea Curu-Bair-Alcea ;
Abdulah, spre E., la 5 kil. spre
S.-E. de re§edintA, pe valea cu
acela0 nume.
Suprafata totalA a comuneI
este de 6721 hect., din care
261 hect. ocupate de vetrele
celor 3 sate, cu 205 case; restul
impArtit intre proprietarii, earl
posedA 3060 hect. i locuitoriI,
earl stdpinesc 3400 hect.
Populatia sa, compusA in maioritate
de Turd, TAtarI 0 BulgarI,
este de 288 familiI, san
1407 suflete, din carI 262 contribuabill.
Are o bisericA ortodoxA, in
cAt. de rqedintA, cu hramul
Sf. Nicolae, ziditA de locuitorl,
deservitl de i preot, I dascAl
0 1 paracliser ; 7 geamiT, 5 in
cAt. de rqedintA 0 cite una in ca.
Abdulah 0 Elibe-Chioi, avind
toate 6 hogI ; o §coa1ä mixtA,
in ca. de rqedintA, infiintatA
de stat, condusl de I invAt5.tor
i frecuentatA de 37 elevI.
Locuitorif posedA : 114 plugurI,
126 care 0 cArute, I ma-
0nä de treerat cu aburI, 29
ma0nI de secerat, 5 ma0nI de
bAtut porumbul, 4 grape de fier,
8 trioare ; 655 caT, 1576 boT, 2
bivoll, 6 asinI, 7322 of, 12 capre
0 152 porcT.
In com. sunt 3 moil de vint.
Comerciul e destul de activ
0 constA in importul manufacturilor,
colonialelar i instrumentelor
agricole 0 in exportul
cerealelor 0 produselor lor.
Budgetul com. este de 12105
lei la veniturI 0 de 7823 leI la
cheltuelI.
CM de comunicatie sunt : calea
judeteanA Constanta - Mangalia,
care trece pe lingA. satul
Abdulah ; 2 drumurI comunale,
care la S., unesc cAtunele intre
ele §i cu satele mal apropiate :
Tapraisar, Urlu-Chioi, Azaplar,
Omurcea, Murfatlar, etc.
Osman-Fact, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, cAt, de
reedintä al comuneI Osman-
Fad, situat in partea de E. a
p15.eI 0 cea de N. a comuneI,
pe valea Osmancea-Culac, cu o
intindere de 2965 hect., din call
170 hect. ocupate de vatra satuluI
cu 124 case. Populatia, in
maioritate turco-tAtarg, este de
137 familiI, sari 828 suflete.
Osmancea, com. rur., jud. Constanta,
wzatA in partea centrail
a judetuluI, la 38 kil. spre
V. de oraul Constanta, capitala
districtuld, i in partea
nordicA a 05.01' Mangalia, la 33
kil. spre N.-V. de ora§ul Mangalia,
rqedinta el.
Se mArginWe la N. cu com.
Biulbiul (pl. Medjidia) ; la E.,
cu com. Edel-Chioi ; la S., cu
com. Engez 0 la V., cu com.
Agemler.
Relieful solulur e putin accidentat
de culmea Enghezul cu
ramurile sale : Bair-Ciobanisa,
la N.-V.; Osmancea-Bair, la N.-
E.; Edel-Chio i- Tepe, la S.-V.;
Tatar-Bair, la S.-E. Aceste dealull
sunt acoperite cu finete, pApill
§i semAnAturT intinse.
VAI sunt : Amzarea, care sub
numele de Osmancea trece prin
satul Osmancea, brAzdind centrul
comund ; adiacenta sa, pe
stinga, Canara-Dere la V. 0 Cialic-Cum-Ceair,
pe set-1ga, la S.-V.
Comuna e compusA din cAt.
Osmancea, format din treI tru
purr, wzate pe valea Osmancea,
intre dealurile Osmancea-
Bair la N. §iEdel-Chioi-Tepe la S.
Suprafata comund este de
3035 hect., din care 160 hect.,
ocupate de vatra satuluI Cu 130
case. Proprietarif mal maxi posedA
1520 hect., iar locuitorit
stApinesc 1355 hect.
Are o populatie de 149 familiI,
san 954 suflete.
A gricultoriI posedl: 50 plu
gull, 125 care §i cArute, 14 ma-
OnI de secerat, 1 ma0ná de
bAtut porumb, 2540 capete de
vite, mal cu seamA of.
Pe teritoriul comuneI sunt
2 moil de Vint.
Budgetul comund e la veniturI
de 1775 lei 0 54 banl 01a
cheltuell de 930 leI i 82 bull.
Cal de comunicatie sunt : calea
judetean A Mangalia - Med
jidia la E., 0 drumurI comunale
la satele invecinate: Edel-
Chioi, Agemler, Ciobanita, Osman-Faci,
Uzumlar.
Osmanul (Osman-Aga), cont.
rztr., jud. BrAila, pl. Balta, situatA
pe ses.

OSOIUL 610 OSOIUL
Se márgineste la N. cu Silistrarul
; la E., cu Gropeni si
Valea-CinepeT ; la V., cu Urleasca
si la S., Cu Vizirul. Suprafata
comuneT este de 4560
hect., compusd din mosia Morotesti
i fAcind parte din domeniul
BrAileT.
Are o populatie de 298 familiT,
saü 1400 suflete, din carI
190 contribuabilI ; i bisericl,
construitA de locuitorT in 1890,
cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
deservia de I preot, i cintaret
i i paracliser ; o scoalA de
infiintat5. la 1860, frecuentatA
de 30 elevI.
LocuitorT improprietáritT din
1864 sunt 118; din 1878 sunt
152; maT sunt 43 neimproprietAritI.
Budgetul com, e la veniturT
de 5600 lef si la cheltuelT, de
5300 lef.
Vite: 1826 vite marT cornute,
747 cal', 2 mAgari, 2641 01, 413
rimatorl i 6 capre.
Suhatul e de 300 hect.
DrumurT : la Tichilesti, spre
E., 'o kil. ; la Vizirul, prin Valea-CinepeT,
spre S., 22 kil. ; la
Valea-CinepeT, spre E., 4 kil. ; la
Urleasca, spre V., II kil.; la Silistrarul,
spre N., 7 kil.; la BrAila,
pe soseaua judeteanä. Braila-Cd-
15rasi, spre N., 24 kil.
Com. e infiintatA la 1828 si
si-a luat numele de la un oarecare
Osman, agA turcesc.
Osoiul, sat, in partea de E. a
com. Tomesti, pl. Codrul, jud.
Iasi, situat pe coasta dealuluI
Osoiul, pe malul drept al ritiluT
Jijia. Are o populatie de 227
familiT, san 1086 suflete ; o 131sericA,
ziditA la 1848, deservia
de I preot si 2 cintlretT; o
scoalA, infiintatA in 1865, frecuentatA
de 44 elevI.
Prin acest sat trece catea judeteanA
Iasi-Tomesti-Costuleni.
In privinta numireT si a infiintAref
satultd, legenda spune
cA sT-a luat numele de la o familie
Osoianul, care s'a statornicit
pentru prima oarA pe coasta
de S. a DealuluI-DoamneI. Cu
timpul, inmultindu-se locuitorii,
satul s'a intins spre E., pánl
In capul dealuluT numit astAzI
Osoiul, unde s'a fácut si o bisericA;
cu iucetul satul s'a retras
de pe deal pe coastA si in
valea dealuluT Osoiul, unde s'a
zidit din noti o bisericA la 1848,
de cllugAriT grecT.
Dealul Osoiul.nu este de cit o
continuare a Dealului-Doamnel.
LocuitoriT posea.: 1035 vite
marT cornute, 1731 oT, 125 caT
si 219 rimAtorT.
Osoiul (Lingurari), sat, in partea
de S. a com. Sinesti, pl.
CirligAtura, jud. Iasi, situat pe
piriul Osoiul, in marginea pAdurer.
Are o populatie de 50
familiT, sat1 263 suflete i 54
case.
Locuitorif sunt lingurarT, modorAnT
; se ocupA cu agricultura,
facerea de covetl si lingurT.
ET posedA : 232 vite marT cornute,
13 caI si 76 rimAtori.
Osoiul, sat, pe mosia si in com.
Valea-GloduluT, jud. Suceava.
Situat pe 04'11 cu acelasT nume,
ocupa 4 raer, 20 prOjinr.
Are o populatie de 58 famisati
270 suflete, locuind in
60 case.
ImproprietArip in 1864 sunt
8 fruntasT, II pAlmasT si 14 codasT,
stApinind 64 ale.
Biserica i coala din Valea-
Glodului servesc i acestuT sat.
DrumurT principale sunt: la
Valea-Glodulul (1200 m.) si la
Runcani (4 kil.).
Osoiul (Bitca), munte, in com.
Dorna, jud. Suceava.
Osolul, deal, in jud. BacAti, pl.
Muntelur, com. Moinesti, situat
spre V. comuneT, cu imase. Pe
coastele luT sunt multe gropT
de pAcurA. S'a gAsit ad si ozocheritA
(cearA de pAmint).
Osoiul, deal, in jud. BacAti, pl.
TazlAul-d.-s., de pe _teritoriul
com. Solontul.
Osoiul, a'eal, in jud. BacItl, pl.
TazlAul-d.-j., de pe teritoriul
com. BirsAnesti.
Osoiul, deal, pe teritoriul satuita
Budesti, com. Curteni, pl.
Crasna, jud.
Osoiul, deal, in jud. Neamtu, pl.
de Sus-Mijlocul, com. VinAtori-
NeamtuluT, situat in apropierea
satuluT VinAtori.
Osoiul, deal, situat intre satele
BAltdtesti si GhindAoani, pe hotarul
dintre pl. Piatra.Muntele
si pl. de Sus-Mijlocul, judetul
Neamtu.
Osoiul, deal, in jud. Suceava,
com. Valea-GloduluT, parte cultivabil,
parte acoperit cu pAdure
de diverse esente.
Osoiul, deal, in jud. Suceava,
com. Ruginoasa, parte acoperit
cu pAdure, parte sterp.
Osoiul, deal, in jud. Suceava,
lingl satul Stroesti, avind cariere.
de piatrA.
Osoiul, pod4s, in jud. BacAti, pl.
Trotusul, com. Dofteana, cu plmint
arabil foarte productiv.
Osoiul, izvoreste de sub
Dealul-Mare, com. Sinesti, pl.
CirligAtura, jud. Iasi; curge prin
satul Osoiul ; trece prin Tarima-
Sinestilor, satul Stornesti, sesul

OSOIUL 611 OSTROVENi
Brezila si la Fintina-VAtafuluT-
Ion ; se varsA in piriul Mdrgineatiu.
Osoiul, pîrÊf2, jud. Suceava, ce
strabate satul cu acelasf nume
$i care trecind in com. Silistea,
ja numele de Pirlul-VelniteT.
DupA un curs de 3-4 kil.,
se aruncl in otritizul-Mic.
Ostea, jost pichet de granip, In
plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Ostopceni, com. rur., situatA In
partea de S.-E. a plAseT .Stefanesti,
jud. Botosani. Se intinde
pe sesul Prutului si al BaseuluT
si pe un platoti intins
inalt, care formeazä vira dealurilor
dintre pir. Baseul i Corogea.
Se compune din satele : BAscAceni,
DAmideni, Ostopceni-
Balusul, numit si Rominesti si
Ciurul sati Ostopceni-RAzesT, Intinzindu-se
pe o suprafat5. de
3512 hect., din carT 292 hect.
ale rAzesilor.
Are o populatie de 320 familiT,
salí 1229 suflete ; 3 bisericT,
deservite de 3 preotT §: 3
cintAretT ; I coa1ä mixtA, condusIde
iInväätor i frecuentatA
de 36 scolarT ; 5 clrciunif ; I
moarl de aburT; 2 morT pe girla
Saha, un brat al pirluluT Baseul,
brat care se varsA in Prut ;
moarA de vint.
Calitatea p AmintuluT este bu n A.
Locurile cultivate ati o intindere
de 2500 hect.; pAdurile ati 28t
hect. ; se intind pe sesul Prutuluf
si sunt compuse din plop,
salde si stejar.
Vite 522 boT i vacT, 16o
caT, 3479 of, 290 porcT. Sunt
130 stupT cu albine.
Se mal aflA in com. cariere
de prund pentru sosele.
Budgetul com. e de 3197 leI,
90 banT, la veniturT si 3157 lel,
90 batir, la cheltuelf.
63617. rarele .11folionar arograjle. Vol. Ir.
Comuna e strAbAtutä de soseaua
judeteara
Ostopceni-Balu§ul. VezT Rominesti,
sat, com. Ostopceni, jud.
Botosani.
Ostopceni-Räze§i. VezT Ciurul,
sat, com. Ostopceni, jud. Botosani.
Ostopcenilor (Dealul-)saa Vii-
§oara, deal, jud. Botosani, care
se prelungeste in dreapta BaseuluT,
din com. BrAteni, prin
com. Ostopceni si se apropie de
Prut. Are coastele despre Prut
ce compun com. Ostopceni, repezT
si se terminA la satul Iliseni,
la vArsarea piriuluT Corogea in
Prut.
Ostopeni (§alari). VezT Perieni,
sat, com. CArniceni, pl. Turia,
jud. Iasi.
Ostovcina, insuM insemnatA, la
gura bratuluT Chilla, in pl. Sulina,
jud. Tulcea, pe teritoriul
com. rur. Satul-Noti, in partea
de E. a plAser si a comuneT,
cu prinsA intre bratele Stari-Stambul,
Ostovcina si malul M5rif ;
are zoo hect. intindere ; este
nisipoasà si neproductivA ; se
mal-este din ce in ce, prin aluviunile
cele marT ale bratuluT
Chilia.
Ostovcina, bral secundar al DunArei,
jud. Tulcea, prin care
ramura Chilia se aruncl in Marea-NeagrA
; se desface din bratul
secundar Stari-Stambul, inchizInd
intre ele marea insula
cu acelasT nume; se aflA situat
In pl. Sulina, com. Satul-Noti,
la E. pl5sei si al comunef.
Ostra, mdgurd, la N.-E. comuneT
Mindra, jud. Teleorman, la hotarul
despre mosia Cringeni.
Ostratul, sat, fAcind parte din
com. rur. Corbeanca, pl. Znagovul,
jud. Ilfov, situat la N.
de TAmasul, intre Valea-CAlugArultiT
si pAdurea VIAsia.
Se intinde pe o suprafatA de
456 hecf., cu o populatie de
119 locuitorT.
D-na Elena Stefanopolu are
375 hect. si locuitoriT, 81 hect.
Proprietarul cultivA 300 hect.
(25 izlaz, 50 pAdure). Locuitorif
cultivA tot pAmintul.
Are o bisericA, cu hramul Sf.
Treime.
Comerciul se face de i circiumar.
NumArul vitelor marT e de
123 si al celor miel', de 109.
Osträ§eva, pilla, ce curge intre
com. Cacoti si Poroina-Mare,
pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti.
Ostrei (Mägura-), mdgura, in
jud. Dolj, pl. Balta, com. Comosteni,
situat5. la hotarul AsezAmintelor
Brincovenesti, cAtre m osia
ZAvalul. Are un diametru de
22 m. si o inAltime de 5 ni.
Ostrovanca, luna'', pe mosia Mitocul,
com. cu acelasT nume,
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.
Ostroveni, sat, in jud. Arges,
pl. Oltul, fAcind parte din com.
rur. Galicea-FlImInda ; ad se
vars5. riul Topologul in Olt.
Ostroveni, sat, in jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. Grindeni. Are o
populatie de 1044 suflete, locuind
in 129 case si 98 bordeie;
o bisericA, fondatA la anul
1796 si terminatA la 1818,
cu hramul Adormirca - Maicer-
DomnuluT. Biserica are in tina
urmAtoarea inscriptiune
Aceastil sfintá si Dumnezeiascii biseria,
cu hramul Adorniirea Prea Cura-
MI M'acapare de Dumnereii, din teme-
78

iOSTROVENI 6f2 0WrROVUL
lie s'a zidit In zilelc Tren Lumirratulul
Domn Alexandra Moruzzi Voevod, In
zilele Proa Sfiiqiei Sale Pirintelul Nectarie,
Episcopului Maulla Severin, Leatul
1796. Indemnätoril i ctitoriI cel
Protopopul Oprea Presbiterul,
Popa Manea, Dobre Mäeinci, Florea
Ciobanul, P/rvu Brat ti Preda Brat, de
tault1 fraV a fost ajutor ti din pricina
FiLmiriiilor a rhmas neteneuitii. i neacoperfil
päuä. la leatul x813 ti jai* s'a
Indemnat ca si se zugräveascä de P. S.
S. Protopopul Oprea Presbiterul cu Nedelcu
Brat s Stancu hin Mateiti, epitropl
purtätai de griji; Neagu Logofätul,
Popa lije, Popa Oprea, ctitoii dc
obste, ca sä se pomeneascä caft all dat
milostenie In vecl ti s'a sävirsit In zilele
Proa Luminatulii Domn Ion Caragea
si In zilele P. S. S. Pärintelul Episcop
Galatin. Anul i818.
Satul Ostroveni are silistea
Biserica-Arsa.
In vechime se numea Potrojani.
Copia' din acest sat urmeaza
la scoala din Grindeni, care se
afla la 2 kil.
Ostroveni, mahala, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolui-d.s., com.
urb. T.-Severin.
Ostroveni, mofie particulara si
sat, cu vre-o 20 de familiT; formeazä
o mahala a orasuld Rimnicul-Vilcea,
capitala judetuluT
Vilcea.
Ostroveni, mo,sie, a statuluT, situata
pe teritoriul com. Grindelul,
pl. Jiul-d.-j., jud. Dolj,
fostá pendinte parte de scoala
Obedeanul si parte 4e manas-
Urea Horezul. Aduce o arendä
anuald de 11500 le!, o parte arendindu-se
Cu 4750 leT i ceal'alta
cu 6750 leT. Are pädure
si vie pe &risa.
Ostrovetului (Valea-), vale cu
uda partea de S.-E. a
com. Fauresti, pl. Oltetul-d.-j.,
jud. Vilcea si se varsa In riul
Oltetul.
Ostrovocul, insuld, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, pe teritoriul
com. rur. Sf. Gheorghe saa Cadirlez
; este formata de aluviunile
bratuluT Sf. Gheorghe.
Ostrovocul, bral secundar, prin
care bratul cel mare al DunlreT,
SI. Gheorghe, se varsa in
Mare, cuprinzind 'filtre el i bratul
Olinca, insula nisipoasa. Ostrovocul,
in jud. Tulcea, pl. Sulina,
com, Sf. Gheorghe.
Ostrovul, com. urb., din judetul
Constanta i resedinta plasei
Silistra-Noua.
Este asezata in partea V. a
judetuluT, spre V. de orasul
Constanta, capitala districtuluT,
si in partea N.-V. a piase!.
Se invecineste cu comunele
Bugeacul, la 4 kil. spre E.; Almallul,
la 3 kil. spre S.-E.;
Ese-Chioi, la 7 kil. spre S.; orasul
Silistra (din Bulgaria), la 5
kil. spre V.
Se margine§te la N. cu jud.
Ialomita, de care se desparte
prin fluviul Dunarea; la E., cu
com. Bugeacul, despartindu-se
prin dealul Caramudiuli la S.,
cu com. Almaliul, de care o despart
dealurile Seral- Cea-Bair,
Trancovita i Caramuduiul; la
V., cu orasul Silistra (Bulgaria),
despartindu-se prin valea Rege-
Deresi-Ceair.
Relieful soluluT e variat. Culmea
Ostrovulul o brazdeazä in
toate directiunile. Dealurile secundare
mal' insemnate carr brazdeaza
teritoriul sunt : Seral-Cea-
Bair, la S. si Cu virful
Silistra (135 m.), avind pe platourile
de V. ruinele fortdretelor
Arab-Tabia si Amedia- Tabla;
dealul Trincovita, la S. (tos m.);
Iapcea-Bair la N., si centru, cu
virful Ostrov (102 prelungindu-se
spre S.-E. cu Dealul-
CaratnideT (78 m.) i la E. cu
dealul Bugeacul (72 Sunt
acoperite pe muchiile lor cu pasuaT
i semanaturT, jar pe poale,
spre Dunare, cu. vil intinse, carT
daa un vin renumit prin imprejurimr.
Pe la poalele N. ale clealurilor
Seral-cea-Bair i Iapcea-Bair, trece
drumul national Silistra-Ostrov
(Silistra-NouA), lar pe coama
celuT d'hiela se gasesc ruinele
intariturilor turcetT ce aparan
puternica cetatue a Silistrei.
Dunarea o uda la N., pe o distanta
de 8 kil. Malurile fluviuluT
sunt in general inalte i rIpoase
si acoperite Cu vil. Dunarea
formeaza maT multe ostroave,
futre car/ mal insemnate sunt :
Hopa (r ro hect.), acoperit cu
salciT ; Pastramagi (115 hect.),
acoperit cu iarba i pasunT ;
Ostrovul-Vechia (300 hect.), acoperit
cu pasuni i cringurl de
salen*; Pacinul-Mare i Pacinul-
Mic, acoperite cu lived i pasunT;
toate aa in general malurT
inalte i sunt despartite prin
brate putin adincT, dar navigabile.
Val sunt : Regc-Deresi-Ceair
la V., pe hotarul spre Bulgaria,
facInd chiar limita de la Ibraim-
Pasa-Cesme si pana la fortul
Ilanli-Tabia ; valea Trincovita
prin interior, deschiiindu-se in
piriul Almaliul, Ruga. Cismeaua-
Ostrovenilor ; apoT valea Bugeacul
la E., care se deschide in
Iacul Girlita; contin apa numaT
toamna si primavara.
Suprafata com, e de 3255
hect, din carl 120 hect. sunt
ocupate de casele orasuluT, in
numar de 627, Cu gradinele lor,
lar restul este impartit intre locultorT
i stat.
Populatia orasului Ostrov (Silisfra--NouA),
e de 641 familiT,
saa 2802 suflete.
Are o biserica, Infiintata de

OSTROVUL 613 OSTROVUL
locuitorr, cu hramul Sf. Nicolae,
deservitl. de 2 preotT, I paraenser
si 2 cintäretT ; 2 scoale,
una de bdetT s'i a doua de fete,
conduse de 3 institutorI si 2
institutoare, frecuentate de 297
elevI; 1 moarg cu aburl si 9
de apl.; 2 fabricI de apl. gazoasl
; 1 fabricl de tablcArie
si r de sApun.
Comerciul e destul de activ
si se face pe Dunlre, Ostrovul
fiind port, si cu Silistra-Vechie;
se importa eoloniale, confectiuni
si se exporta lemne, vite si ring.
Sunt 43 comercianp, din carT
6 hangiT si 20 circiurnarl.
Pe teritoriul com, sunt izIazuff
intinse si pAsunT frumoase.
LocuitoriT posedA : 78 plugurT,
139 care si cArute, 5 trioare,
I0 masinT de vinturat ; 336 cal,
596 bol, 1 17 bivolf, 6283 oT,
8 capre si. 254 pord; 6o stupT
cu albine.
Budgetul com. e de 65407
leT la veniturT si de 44931 leT
la cheltuelf.
Cli de comunicatie : pe Dunlre,
avind portul Ostrov ; calea
nationalA spre Silistra-Vechie
; drumul judetean ce duce
la Cuzgun si Medjidia ; pe drumul
comunal ce duce la satele
invecinate.
E formatá din dcul calme :
Ostrovul, resedintg, spre V., pe
malul drept al verigeT Ostrovul,
la I kil, de la DunAre; Aiggr-
Ahmet, spre E., pe malul drept
si inalt al pir. Aigdr-Ahmet,la confluenta
luT cu piriul Conu-Punar,
la 8 kil. spre S.-E. de resedintl.
Suprafata comuneT este de
5921 hect., din carT 185 hect.
ocupate de vetrele celor doul,
sate mi 294 case, iar restul
implrtit intre locuitoril, carT posea.
5272 hect. si statul cu proprietariT,
carT stApinesc 354 hect.
Populatiu,nea comuneT, formata
din RominT si TurcI, e de
299 familiT, sati 1359 suflete,
din carl 297 contribuabilf.
Sunt 2 bisericT ortodoxe, cite
una in fe-care cgtun, deservite
de 2 preotl, 2 cinaretl i I paracliser;
1 geamie, cu 1 hoge,
in cAtunul Algar - Ahmet; 2
scoale, cite una in fie-care cl.tun,
frecuentate de 116 elevI.
LocuitoriT posea.: 212 plugurT,
162 care si clrute, 2 masinT
de secerat, I masinä de
treerat, 1 masiná de bAtut porumb,
3 grape de fier; 8500
vite, mal cu seaml ol si bol.
In com. maT sunt 2 morT de
apg si 5 morl de vint.
Comerciul e destul de activ ;
se face prin gara Cernavoda, la
80 kil. spre S.-V., de catre 9
comerciantl, din carT 7 circiumarT,
si consta in import de manufacture
si coloniale si in export de
cereale, vite .5i peste.
Budgetul comuna t la venituff
de 13107 lel, iar la cheltuelr,
de 4101 leT.
CAT de comunicatie: pe Dunlre
si verigT cu luntrea ; calea
judeteanA Mlcin-ifirsova, care
trece prin satul Ostrovul; apoT
drumurT micT, spre satele *luyecinate
: Dleni, Rahman, FAggrasul-Noti,
Urumbei, Picineaga,
Coium-Punar, etc.
Pe teritoriul comuna, pe malul
drept al pirluluT Aigär-Ahmet
sati Rost, la 3 kil. spre S.-E.
de satul Ostrovul se gAsesc ruinele
satuluT Tas-Burun.
Ostrovul, comuna' rurald, in pl.
Hirsova, jud. Constanta, situatá
In partea nordicl a judetuluT,
la Ho kil. spre N.-V. de orasul
Constanta, resedinta judetuluT,
si in partea nordicg a plAseT, la
35 kil. spre N.-E. de orgselul
Hirsova, rgedinta el, pe malul
drept al verigeT Ostrovul, care
se desparte din Dunlre.
Se mArgineste la N. cu comuna
Picineaga (jud. Tulcea); la E.,
cu comuna Colum-Punar (tot
jud. Tulcea); la S., cu comunele
Urumbel si DAeni; la V., cu
judetul BrAila, de care se desparte
prin Dungre.
Relieful soluluI e accidentat.
La N. e culmea Ostrovul, formata
din dealurile Ostrovul (6i
m.), Coium -Punar (62 ni.) si
Sinirtas-Tepesi (84 m.), cate-si
trele prelungirT sudice ale eulmer
Ghiun Ghiurmes (jud. Tulcea);
la S, culmea Dleni, cu dealurile
Mosul (117 ni.); la S.-V., Rostul
(294 in.); la S., FlgArasul-Nou
(188 m.) Sunt acoperite cu finge,
izlaz si seingraturf.
Movile sunt: Movila-PorculuT,
la N.; Movila-SApatA (5i m.);
Slpata TE (96 m.), prin mijloc;
Movila-Popel (68 m.), la S. V.
I-Tasnale-Tepe (197 m.), prin centru
; Ghiolgic-Tepe (184 m.), la
S.-E; sunt artificiale, acoperite
cu verdeatä si ati servit ca puncte
de orientatie.
La V., e udatl. de Dunl.re,
pe o lungime de 7 kil. Din
Dunlre se desface bratul Ostrovul
(6 kil. lungime), care formeazg
insulele Ostrovul-Mare
(300 hect.) si Ostrovul-Mic (wo
hect.), acoperite cu iarbA si s4lcii.
Malul DungreT e in general jos,
afarA de partea suclicA, unde este
inalt si stincos. La E. de bratul
Ostrovul si la N. de satul Ostrovul,
se intinde stuful Ostrovul
(zoo hect.). Riul Rostul satt Aiggr-Ahmet,
vine de la E. din
dealul Cherchenes - Ceair, strlbate
comuna prin mijloc, trece
prin satul Aiggr-Ahmet si se
vara in Veriga-Ostrovuluf, ceva
maT sus de satul Ostrovul; are
malurT imite, ripoast si stincoase
pe unele locurf.
VAile sunt mal toate micT,
avind rare-orl apl.
Qstrovul, sat, in jud. Constanta,

OSTRO VUL 614 OSTROVUL-LUNG
pl. Hirsova, catunul de resedinta
al com. Aigar-Ahmet, situat
in partea de N. a pl. si
cea de V. a com., pe piriul Aigar-Ahmet,
i lingd venga (gira)
Ostrovul, ce se desface din
Dual-e. Are o intindere de
3856 hect., din cari 150 ocupate
de vatra satuluT, cu 187
case si o populatie de 196 fasaii
895 suflete, ocupindu-se
cu agricultura, cresterea
vitelor i pescuitul in balti
Dunare.
Ostrovul, celtun, in partea de V.
al com. Greci, pl. Oltetul-Oltuld.-s.,
jud. Romanati, situat pe
soseaua nationala Corabia-Riul-
Vadului si populat cu 188 locuitorl.
Ostrovul, mahala, in com. rur.
Dobra, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.
Ostrovul, insuld paduroasa., formata
de bratele Oltulur, jud.
Vilcea, in mijlocul careia se ridia
mica manastire de calugarite
cu acelasi nume, in fata
stabilimentuluT balnear de la
Calimanesti.
Acest ostrov s'a unit cu parcul
de la Calimanesti printr'un
pod si serveste ca loc de preumblare
pentru vizitatoril bailor.
Se ilumineaza cu lumina electria
si are frumoase sosele.
Ad se vad multime de cruel
vechT, asezate in marginea soselelor.
Ostrovul, schit de mala; jud.
Vilcea, situat inteo insula paduroasa
a OltuluT, in fata bailor
de la Calimanesti.
Aceasta maastire a fost intemeiata
de Despina-Doamna,
sosia luT Neagoe-Voda-Basarab,
la anul 1501, asa dar inainte
de Curtea-de-Arges.
Avea maT inainte peste 30
de maicT. Schitul Ostrovut a servit
de loc de recluziune pentru
l'eme condamnate.
La a nul 1895, maicile ají fost
transferate la alte manastirT, iar
schitul a ramas simpla biseria
de mir, pentru intretinerea ca
reja se inscrie in budgetul Ministerului
de culte o suma anuala
de 1590 leT.
Ostrovul, luna" intinsa, pe mosia
Runcul, com. Darabani, pl.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.
Ostrovul, jud. Constanta,
numita si Aigär-Ahmet sati Rost-
Dere. Poartà acest nume pe teritoriul
com. rur. Ostrovnt, din
pl. Hirsova, mergind printre dealurile
Ostrovul la N. si Rost la
S. Trece pe linga ruinele Tas-
Burun.
Ostrovul, &lija, care se desparte
de Dual-e la 1.200 kil.
spre S.-V. de satut Ostrovul, pl.
Hirsova; trece prin marginea V.
a satului si se deschide iar in
Dual-e, dula. un drum de 5
kil., la N. de Ostrovul.
Ostrovul, pichet de granipi, pe
Dunare, cu No. 8, filtre Ostrovut
- Frumos i Ostrovul - Mare,
jud. Ilfov.
Ostrovul-Albina, os/roo; in Duase,
jud. Ilfov, spre N.-E. de
Ostrovul-Mare, in dreptul ostroavelor
Cibucluc i Garvan,
din Bulgaria.
Ostrovul-Constantin, ca/un (arta),
in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
facind parte din com.
Giurgeni, situat inteo insula din
Duare, in dreptul satuluI Giurgeni.
Are o populatie de io famili,
LocuitoriT posedd : 90 bol,
500 oT, 30 capre i 18o pord.
Ostrovul-Corbului, insulli, in
Dunare, de com. rur. Batoti,
pl. Blahnita, jud. Mehedinti, cu
o suprafata de 2400 pog.
o populatie de 60 familiT.
In aceasta insula s'a gasit o
serie de obiecte de bronz, ca
aceleia de la com. rur. Batoti.
Ostrovul- Corbului, picket de
granifit, in jud. Mehedinti, pl.
Blahnita, com. rur. Batoti.
Ostrovul-de-la-Vale, insultY, in
Dunare, jud. Constanta, pl. Hirsoya,
com. Ostrovul, situata in
partea de V. a pl. si a com.;
are o suprafata de 220 hect.,
din cari 115 hect., partea vestia.,
este acoperita en paduri
de salen' i richi, iar restul cu
pasunf.
Ostrovul-de-Pietri§, insu/a, in
Duare, acoperita Cu nisip si
pietris, jud. Constanta, pl. Silistra-Noua,
comuna Mirleanul,
lunga de 1500 m. i larga de
800 m., cu o intindere de 115
hect. si improductivä din cauza
nature terenuluT sati.
Ostrovul-Frumos, os/roo, jud.
Ilfov, format de Dunare, in
dreptul comuna Calimoc din
Bulgaria.
Ostrovul-Lung, insulti, in Dual-e,
pl. Medjidia, com. Rasova,
In partea de V. a pl. si a com.;
are o forma lunguiata, o intindere
de 400 hect., o lungime de
9 kil. si o tal-gime de 02 kil.;
se prelungeste spre V. cu ostrovul
Huzun-Ada ; este despärtita
de malul dobrogean prin
girla Venga; este formata de
dealurile treptate ale Duard ;
pamintut e neproductiv, flind

OSTRO VUL-MARE 615 OSEST1
prea moale $i acoperit Cu nisip
la V., cu richitT i nuiele la E.
Ostrovul-Mare, ostro?), in Durare,
jud. Ilfov, spre E. de Ostrovul-Frumos,
in dreptul Turtucaid
(Bulgaria). Are o forma
lungareatd.
Ostrovul-Mare, insuM, in Dunare,
jud. Romanati, cu o pddure
de vre-o ioo pog.
Ostrovul-Mare, insuld §i cdtun,
In Minare, cu o suprafata de 4400
pogoane, apartinind com. rur.
Gogosul, pl. Blahnita, jud. Mehedinti.
Are o pozitie frumoasa $i este
cea mai mare insuld a Rominiel
pe Dual-e.
Teritoriul sati este acoperit
cu vi!, padure, locurT de muna
baltT cu peste.
Are o populatie de 120 famili!;
o biserica, deservid de
un preot ; o $coala, conclusa de
un invatator i frecuentata de
20 elevi.
In aceasta insulá sunt 5 pichete
pentru paza frontierei despre
Serbia. La 2 din aceste pichete,
No. 9 $i Ii, se ?nearca
cerealele ce pornesc din aceasta.
Baltile mal principale cu pe$te
sunt: Balta-Nisipului, Balta-Satului,
a-Brani$tei $1 a-Prunisorului.
Locuitorii se ocupa, pe tina
agricultura, cu pescuitul $1 Cu
facerea rogojinelor.
In anul 1889, s'a descoperit adi
un zid roman, care arco grosime
de 4 metri. S'a gasa o piatra cu
inscriptiunea R. K. X. Piatra a
fost ridicatá de protoereul judetuluI.
Tot ad i s'e"' gasit monede
din timpul imparatului
Sever.
Se mal afla in insula 4 me-
Weze : una lingd zidaria des-
coperita, una in sat $i alte 2
In padure. Intre pichetele No.
9 $1 io se afla doua maguri
artificiale ; una din acestea ar
fi fost o statiune romana, al
carel drum venea la Schela-GogoseT,
Grindul-lui-Toader, Glameia-luT-
tefan-Vocla. i trecea
pe Rugá aceasta statiune in Serbia,
la ora$ul Negotin.
In fata acestei insule, in Serbia.
se afla com. Praova, inconjurad
de o zidarie vechTe.
Ostrovul-Mare, piehet de grani/d,
In jud. Mehedinti, pl. Blahnita,
tinind de teritoriul com.
rur. Gogo$i.
Ostrovul-Satuldf, insuld, In Dunare,
jud. Romanati, cu o p5.dure
de 6o pog.
Ostrovul - Sirbilor, insuld, in
Durare, jud. Romanati, in dreptul
satului Seli$tioara.
Ostrovul-Vechitl, insuM insemnata,
formad de Minare, jud.
Constanta, la intrarea sa pe teritoriul
rominesc al Dobrogei.
E a$ezata in partea S. V. a
Dobrogei $i a judetului Constanta,
in partea N.-V. a pla-
$ei Silistra-Nou5. $i a comuna'
urbane Ostrovul, de care tine.
E formad din depozitele aluvionare
ale fluviului. PamIntul
sarE e cornpus din argil, amestecat
cu nisip i pietri$. Are o
forma lunguiata, terminindu-se
spre E. cu un cap, ce are forma
unui cioc de rata. Lungimea
eI, de la V. spre E., este de
31/2 kil. i lungimea medie de
1500 m.; Intinderea totall este
de 720 hect., din care 60 hect.
acoperite cu paduri de salcii $i
restul cu iarbä pentru pa,unatul
vitelor. Pe malul de N. se
afla 3 colibe de pastorI, inconjurate
cu salcii. Bratul care o
desparte de jud. Ialomita e de
300 m. largime gi 5 m. adincime
$i putin navigabil ; cel de
S., care o desparte de ostrovul
Hopa e de 150 m. largime 51 12
m. adincime, deci navigabil in
tot anul ; cel de la E., iarási
ingust, dar putin adinc $i nenavigabil
o desparte de insula
Tilchia, ce sine de jud. Ialomita.
0§esti, com. rur., jud.
pl. Stemnicul, la 23 kil, de ora$ul
Vasluiti $i la 9 kil. de
Negre$ti, re$edinta pla$eT, situad
maT mult pe dealurT.
E formatä din satele 0$esti,
Ruginoasa si Fundul-Negrei, pe
o suprafata de 1819 hectare,
cu o populatie de 344 familii,
sail 1515 suflete.
Are o biserica si o $coalä.
Comerciul se face de I E persoan
e.
Vite : 924 vite mar! cornute,
78 caT, 652 oT, 278 E-1112510d $i
55 capre.
Budgetul comuneT e de 1947
le! la venituri $1 de 1871 le!
37 Eani, la cheltueli.
0§e§ti, sat si re$edinta comuneT
0$e$ti, jud. Vasluin, pl. Stemnicul,
situat pe ambele coaste
ale prelungirei dealului Miclaup,
pe o suprafata. de 1284 hect.,
cu o populatie de 221 familiT,
sati I130 suflete.
Are o biserica, facutd la 1826
de olntea locuitorilor $i o $coala,
infiintata la 1864, frecuentad
de 45 elevT.
Vite : 665 vite mar! cornute,
62 ca!, 604 o!, 135 rimatori $i
14 capre.
Satele 0$e$ti i Ruginoasa
formeazà un singur trup, avind
o forma aproape rotunda.; sunt
Inconjurate de dealuri, afara de
partea despre S.
Locultoril sunt raze$I din timpul
lui tefan-cel-Mare.

(DEALUL-) 616 OTEANI
Satul in vechime nu a fost
unde este asta-zY, ci pe Dealul-
TintirimuluT, care este cam spre
N. de satul Osesti actual;
colo aveati si bisertca cu cimitirul
el', din care cauza oamenlY
numesc acel deal Dealul-Tintirimului.
LocuitoAT s'ati stramutat
de pe acel deal din cauza
navalirer Tatarilor, retraginduse
pe acest loc, unde eran adapostiti
de padurile seculare
ce se aflati pe atunci in aceasta
localitate.
Stramutarea satului s'a facut
pe la finele secolului al XVI-lea.
0§e§tilor (Dealul-), deal, in cuprinsul
teritoriului com. Baneasa,
jud. Covurluiti ; se hotareste
cu cat. Roscani.
0§lobeni, sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Bodesti-Precistei,
situat pe podisul
pe care curge Cracaul, la 16
kil, de orasul Piatra.
Are o populatie de 408 suflete
si un han mare.
0§1obent, mofie a statulul, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, comuna
Bodesti -PrecisteT, arendata
cu 2926 lei anual.
Otäroasa, atun, al comun.ei Urdari-d.-s.,
pl. JiuluT, jud. Gorj,
situat pe o culme de deal si
spre N. de comuna, cam la 2
kil., avind o populatie de 49 famili!,
salí 128 suflete,
Are o suprafata de 280 hect.,
din carl 90 hect. padure, 38
hect. izlaz i vatra satuluT, 52
hect. finete si 90 hect. arabile.
LocuitoriT posea,: 15 plugurT,
to care cu bol si yac!, 4 carute
cu cal; 65 vite mar! cornute,
16 cal, 29 pord si 60 oT
si capre.
Comunicatia in acest catun
se face prin drumuri ordinare.
Otaroasa, vale, in jud. Gorj, comuna
Urdari-d.-j.; incepe de la
casete proprietatei si se termina
In hotarul comuneT, la locul numit
: Intre-Pogoane; pe ea se
afla padure; e forman din ramificatiile
Dealului-Caselor.
Ofároasa, vale, jud. Vilcea, comuna
Brosteni, pl. Cerna-d.-s.;
izvoreste de la E. comunei ; uda
centrul el; are o directie de la
V. spre E. si se varsä in riul
Cerna, tot in raionul comunei
Brosteni.
Ofas'aul, plasd, in jud. Vilcea,
unita administrativ cu pl. Ocolul.
Se compune din 20 com.
rur. : Babeni, Cermegesti, Ciumagi,
Coeni, Ddesti, Fiscalia,
Glavile, Ionesti-MinculuT, Läpusata,
Maldaresti, Marcea, Modoaia,
Popesti, Roesti, Scundul,
Sirineasa, Stanesti, Ursi, Vir-.
leni si avideni.
Forma plasel e exagonala.
Comune mal populate in aceastä
plasa sunt : Babeni, Cermegesti,
Glävile, Lapusata, Popesti,
Roesti, Scundul, Sirineasa
si Virleni.
Are, impreuna cu plasa Ocolul,
34055 locultorT si 16 scoale
mixte, fi-ecuentate de 451 copii.
Se margineste la N. cu pl.
Ocolul si o parte din plaiul Horezul
; la S., cu pl. Oltul; la V.,
cu pl. Oltetul-d.-s., si la E., cu
riul Oltul.
Resedinta subprefecturei pldsilor
unite e in Tirgul-Ocna.
In plasa Otdsaul se cultiva
926 hect., 50 ara' vie.
LocuitoriT acesteT plasT poseda
: 221 pluguri de lemn, 848
pluguri de fier, i masilla de
treerat, 4 de vinturat, I de batut
porumb si 2 grape de fier ;
40 morT cu apa.
Otäsäul, deal, la N. comunei Ge-
nuneni, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea
; separa comuna Genuneni
de Pausesti-Otasdul i erbanesti.
OtAsäul, ruz, jud. Vilcea, cel maT
mare afluent al riului Bistrita.
Izvoreste din muntele Piciorul-
Motrului, curge de la N. catre
S.-E. si se varsa in Bistrita, pe
malul sting, la N. com. Babeni.
Udá. comunele : Barbatesti,
Birzesti, Pietrari - d. - s., Pietrarid.-j.;
catune/e : playa, Pausesti-
Otasaul, Serbanesti, Surpatele
Manastireni.
La origine, valea OtasauluT e
ingusta, apor se largeste de la
500-1000 m. Este productiva
foarte populata. Albia riuluT
are putina apa in timpul verel
si fundul contine mal mult nisip.
Ote§ani, com. rur., plaiul Horezul,
jud. Vilcea, compusa din
3 catune Burta, Muretul i Chilla.
Este situatd pe valea riuluT
Luncavatul, la 37 kil, departe
de capitala judetuluT si la 7 kil.
de a plaiuluT.
Are o populatie de 1093 locuitorT,
din cari 310 contribualocuind
in 300 case; 3 biseric1;
una cu hramul Buna-Vestire,
fondata de Taliu si Radu,
Greci veniti din Rumelia, a doua
In cat. Chilla, fondata de Codreanu,
alimarea si altiT, si a
treia in cat. Muretul, fondata de
Neagu, Vitioana si Giuclea ; o
scoall, infiinfata. la 1859, frecuentata
de 43 copil.
Locuitorii sunt mosnenT ; 7
din el s'ati improprietarit la 1864,
pe 17 hect. ET posecid: 30 cal,
420 bol, 400 yac!, 80 ol, 40
capre; 73 stupT cu albine.
Pe riul Luncavatul, in rajonul
comunel, sunt 2 morT.
De comuna Otesani tine muntele
Tirnovul-Mic, cu directia
V.-E., in care e o sana pen-

OTESANI 6 L7 OTESTI-DE-JOS
tru fabricat beinzA. Acest munte
apartine locuitorilor in devAlmAsie
cu proprietarr si din alte
comune.
In raionul comuner se &ese:
ape sulfuroase, carT izvoresc din
apropierea uner stincT numitg.
Tioia, si la localitatea numitg
La-Sgrata, izvoare sArate concentrate.
TuicA se fabricá pAng. la 3200
decalitri, in anir productivT.
Intinderea com. e de moo
hect.
Are o osea, care pune in coinunicatie
com. MAldAresti (la
N.) cu com. Cirstanesti (la S.),
Budgetul com. e la veniturr
de 3005 leT, si la cheltuelT de
1947 leT
E brAzdatA de dealurile : Nedelta,
PrAvala, Cheia, Nisipi
Telechesti i udatä de vAile:
CArpinisul, Gresarul, Gdunoasa,
Turbalinul, Turburea, Vilcidorul
Cufurita.
Locurile din jurul comuner se
uumesc: Costofirul, DAgánia,
Negara, Garamia, Grosi-Costi,
SecAtura, Ogoara, Padina, Smida,
Ginti, etc.
Se mArgineste cu comunele
Cirstänesti, MAIdAresti, Folestid.-s.
si MAdulari.
Ote§ani, a'eal, la V. com. Folesti-d.-s.,
pl. Horezul, jud. Vilcea,
cu vtrfurile : Ripa.cu-Iarbg,
Posogul, Druganul, MAgura, Veduinele,
Nedeita si Gorunul.
Ote§ani, eleal, in raionul com.
Otesani, pl. Horezul, jud. Vilcea,
pe care se cultivg 2 hect.,
50 arir vie.
Ote§ti, sati Galeri, sat, in jud.
BacAti, pl. Siretul-d.-j., com. Gioseni,
situat pe malul sting al
Siretulur, la 5 '/2 kil. de Horgestr
(scoala). Are o populatie
de 39 familil, satí 139 suflete.
Locuitorir posedg : 5 cal, 61
vite marT vornute si 26 porcr.
Ote§ti, sezt, situat pe &tul RAcAtgul.
Mar inainte tinca de
jud. Putna, lar acum face parte
din jud. Bacdti, com. Gioseni.
In acest sat s'a nAscut Stefan
Torna, Domnul Moldover (Miron
Costin, «Opere complecte»,
edit. V. A. Urechig, volumul I,
pag. 458).
Ote§ti, ozahala, in com. rur. Racovita,
pl. Horezul, jud. Vilcea.
Se zice cá aceastä mahala dateazg
de la anul 1656, adicä cu
mult inainte de constituirea comuna
Racovita. Cer d'intir locuitorr
asezatr aci ar fi fost Constantin
Bulacul, DrAndolul
Horgea.
Are o populatie de 250 locuitorr;
o bisericd de lemn, simplA
i nezugrAvitg, construitg
la anul 1707 de familia Mitutg
Bulacul. Aceastg datA i numele
ctitorilor gAsit sApate
tuteo icoang a Mintuitorulur, la
usile imparAtestr din dreapta.
Satul Otesti, dupa cum se
vede din urmAtorul hrisov al
lur Constantin Basarab Voevod
din anul 1694, a fost inchinatA
mAnAstirel Horezul
c§i am adus domnia mea la sí. mänästire
Horezul, tot satul Otesti ot sud
Vilcea jumätate -de peste tot hotarul
din toff Rominit, iar jumätate cit se vor
afta din cimp, din pädure, din apa
din sezutul satulut cu pometul, eu livezile
i cu muntii, care mosie se hotäasta
pe din sus cu Polovraci si pe din
jos cu Milostea, 1:aänistirea Bistta si
RominiT incl s& se stie auume Väsil Cu
feciorul lui, I Manea Zaite cu fecioriT lul,
1 Dan Merin& Cu fecioriI lutt I Stauciu
cu frate-siti Dan si cu feciorri lor, i Lupu
cu feciorit luI, i Viorel cu fecioril lul,
Tudosie cu .fecioril lui, i Väsil Curdeanciul
cu fecioril lut, i Mircea Cu fe.
cioril lut, i Mihaiii Prihit cu feciora luT,
i Dan Boset cu feciorif lui, i Toma si
frate-säii Marco, i Avram ca fecioril lut,
i Drago s cu fecidri/ luci, i CU 1.00
cioril citt te va da Dumnezeil.
Pentru ch aceastä jumätate de sat
din Otesti, si cu Rominri fost-ail a luI
Stanco, feciorul lut Piltra Clucerul Milescu.
Dec1 el impreunti cu jupineasa
Huna, de nimen1 silitl i nebintuitt, art
mers la pärintele loan Egurtenul de la
taänästirea domniet mala de la Horerul
de ad tocmit aceastii jumätate de sat, ci
de a lor buta voie, ffirrt de niel o sila,
drept banl gata, talare 120 cu zapis de
la mina lor de vinzare ilcut la mina
pärintelul loan Egumenul, leatul 7202
(1694) i CU mulV bojen i preoV scrisl
In zapis, madura cart s'aii intimplat la
tocmeala lor. s
Ote§ti, mofie, a statulur, jud. Olt,
Tosta pendinte de biserica Sf.
Gheorghe-Noti (Bucuresti), care
s'a cAutat in regie de stat.
Ote§ti, pelare particularg,, supusA
regimulur silvic, situatA pe
mosia Otesti, pendinte de com.
Racovita, plaiul Horezul, jud.
Vilcea.
Ote§ti, in jud. BacAti, pl.
Siretul-d.-j., com. Botesti, care
se scurge in piriul RAcAtgul.
Ote§ti-de-Jos, com. rur., pl. 01tul-d.-s.,
jud. Olt, situatd pe
valea riulur Cungrea-MicA, la 29
kil. de capitala judetulur si la
lo kil. de a plAser.
FormatA nunlar din satul cu
acelasr nume, are: o populatie de
519 locuitorT, din carT 94 contribuabilT,
locuind in 130 case; o bisericA,
fondatá la anul 1838 de
jupin Constantin Povarnagiul
alt1 locuitorT, cu urmAtoarea
scriptie :
sDoamne cela ce cu putero& ta prosrivestl
pe ceia ce iubeso podoaba casal
tale, priiméste i acest sfint locas al tärt,
care lntru cinstea si slava sfinpor
phrati Constantin si Elena s'ati zidit din
temelie, Cu tosta osirdia i cheltuiala. de
d luI Jupin Constantin Povarnagiul sin
Ion Gogan, din satul Timpeni si cu nepotul
d-lul Jupin Pirvu ce au fost aci,
In satul Otesti cu poverne, fiind ajutort

OTEM-DE-JOS 618 OTETELIVL
si s'ail sIvirsit In zilele Iniiltatulul Domn
Alexandru Dimitrie Ghica Voevotl, fiind
Episcop Kir. Kir. Italian Argesiulx.
Pe linga agricultura, locuitoriT
se mar ocupa si cu lemndria.
ET desfac produsul muncer
la Slatina.
LocuitoriT sunt mosnenT, afara
de 6, carT s'ati improprietarit
la 1864, pe mosiile d-lor Lerescu
si Christu Elefterescu,
dindu-li-se 19 hect. pamint. El
poseda: 14 caT si Tepe, 112 bol
si vacT, 12 capre, 511 oT si 56
porcT.
Toata comuna, impreund cu
izlazul, are 250 hect.
La 1896, Septembre r, s'a
infiintat ad i scoala, care se frecuenta
de 57 copiT, totT baetr.
Statul cheltueste Cu ea 1242 leT
anual.
Dintre pomT roditorT, se gasesc
: merT, perT, dug, ciresT si
nuci.
Comerciul se exercitä de i
circiumar.
Veniturile si cheltuelile com.
se urea la 1449 la
Comuna e asezata pe 2 dealurT
; pe dealul din spre V. se
cultivá vil, iar pe cel din spre
E. semanaturT.
Printeinsa trece soseaua judeteand
Slatina-Casa-VechTe si
akä osea la com. Dumitresti,
care merge spre orasul Dragäsani.
Este udata de mal multe vilcele
si se margin este cu comunele
: Dumitresti, Otesti-d.-s.,
Vai-de-ET, Albesti $i Urluiasca.
Ote§ti-de-Jos, deal, in raionul
com. Otesti-d.-j., pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt, pe care se cultiva 42
hect., 50 aril vie.
Ote§ti-de-Sus, com. rur., pl. Oltud.-s.,
jud. Olt, compusa din treT
catune : Aldeseci, Cepe;li si Cerbeni.
Se crede ca aceasta co-
muna dateaza cu mult inaintea
anulur 1602 (71 ro), cacr proprietarul
St. Capitanescu posea.
un act vechin (cu aceasta
data), in care se arata ca locuitorul
Staicu a cumpärat mosia
Otesori, de la Ban, Titi si
Corcea, fecioriT MilculuT. Existenta
acestuT Ban se probeaza
$i prin faptul ca in valea Cepturariul,
fosta inainte proprietatea
mosnenilor Otesti, azr a
d-luT Demostene Cuculi, exista
un put vechiii, numit Putul-luT-
Ban.
E situata pe valea Cungrea-
Mica, la 31 kil, de cap ¡tala judetuluT
si la 9 kil. de a plaseT.
Are o populatie de 1096 locultorT,
din cad 203 contribuabilT
; o scoall, frecuentata. de
66 copiT; o biserica, in cat.
Cerbeni, fondata la 181o.
LocuitoriT, afarA de agricultura,
se mal ocupa si cu dulgheria,
rotaria, butaria, cojocaria
si fieraria. Produsul mulled
il desfac la Slatina si Cimpul-
Mare.
Parte din locuitorl sunt-mosneni;
iar 70 s'ati improprietarit
la 1864 -pe 205 hect. pamtnt,
in mosiile d-lor Deleanu (azT
a d-luT Christ. Elefterescu), Capitanescu
si Badescu. El poseda
30 caT si lepe, 172 vacT, 320
bol, 10 capre, 1640 of, 580
porci.
PAmintul comuneT e deluros
$i se intinde pe o suprafata de
1383 hect., din earl 500 hect.
padure $i restul bun de munca.
In raionul comund sunt multi'
merr, perr, duzT, nucT, prunT,
cire$T, visinT, zarzArT si gutuT.
Comerciul se face de doT cir-
&marl.
Budgetul e la veniturT de
2031 leT si la cheltueli, de 970
leT.
Se leaga printr'o osea vecinail,
la V., cu vos. judeteana,
Drumul-OaeT, la Vlangaresti si
la N.-E, co Vaï-de-Er.
E brAzdata de dealurile : Dealul-de-Rasarit,
Dealul-de-Apus,
Dealul-Sttnelor, Dealul-Mosulur,
al-PlopuluT, al-CirsteT, al-CacoveT,
Piscul-VrabeleT, Piscul-cu - PrunT
si Dealul-HotuluT.
Apele din comuna sunt : Congrea-Mica,
care curge de la N.
spre S. prin centrul Otestilor.
In ea se varsa vilcelele : Hotaru/,
Sucetul, Vilceaua-Mare, arstea,
Cacova $i Dodeiul, pe partea
dreapta; ia,r pe stinga primeste
piralele Mosul, Varaticul, Plopul,
Valea-cu-PerT, Valea-Cepoaselor,
etc.
Se margineste cu comunele :
Otesti-d.-j., Val-de-El, Ursi, Dienci,
Cimpul-Mare $i Dumitresti.
Ote§ti-de-Sus, deal, in raionul
com. Otesti-d.-s., pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt, pe care se cultiva 77
hect. vie.
Otetele§anu, (Magurelere-Otetele§anu),
sat, fAcind parte din
com. rur. Magurelele, pl. Sabarul,
jud. Ilfov, situat la S. de
Bucuresti, pe malui sting al
riuluT Sabarul. Ad i este resedinta
primarieT.
Se intinde pe o suprafata de
683 hect. ca o populatie de
389 locuitorT.
Academia Romine, mostenitoarea
easel Otetelisanu, apartin
465 hect. si locuitorilor, 218 hect.
Are o biserica, cu hramul
SI. loan, deservita de r preot
0 2 cint5.retT ; o scoala mixtA,
frecuentata de 20 copif ; I moara
cu apa ; I helesteii si 4 podurT.
Comerciul se face de i cit.ciumar
$i i haslet.
Numarul vitelor marl e de
252 si al celor micT, de 325.
VezT Magurelele.
Oteteli§ul, com. rur., jud. Vilcea,

OTETELISUL 619 OTOPENI-DE-JOS
pl. Oltetul-d.-j., situata sub capul
dealuluT Rai, intre riurile Cerna
si Oltetul, la 70 kil, de capitala
judetuluT si la 40 kil. de a
subprefectureT.
Are o populatie de 699 locuitorr,
din carl 143 contribuabilf,
locuind in 195 case; o biserica,
fondata in timpul Domniel
luT Alexandru Ipsilante, de
erban si Anita; o scoala, infiintata
la 1857, frecuentata de
25 copiT ; I moara.
LocuitoriT se ocupa in special
cu agricultura. Un numar de
118, s'ati improprietärit la anul
1864, pe proprietatea d-luT Ion
Otetelisanu, cind li s'ati dat 420
hect. p5mint.
El poseda: 18 caT, '00 bol,
60 vacT, 2 bivolT, 30 capre si
300 OT.
Se zice cA in aceasta com.
Tudor Vladimirescu a pus de
a taiat mal multI ArnautT, carr
nu se supuneati poruncilor luT.
Intre ceT ucisT a fost chiar
Baraicrarul Iova, gospodarul Arnautilor,
si un Ion Arnautul,
cel maT
Comuna se intinde pe o suprafata
de 420 hect.
Dintre pomI roditori, sunt :
merT, peri, etc.
$oseaua Oftetul si Cerna, cari
se intilneste la capul de V.
al comuneT Otetelisul, inlesneste
comunicatia in tre comunele: Bälcesti,
Benesti i Rusanesti.
Budgetul com. e la venituri de
1800 leT si la cheltuelT, de 1300.
E brazdata de dealul Rgi si
Poiana-LunceT si e udata de valea
Oltetul si de riul Cerna. Are
20 fintinT.
La 20 Iulie, in fie-care an,
se face aci bilciti.
Se margineste: la E. cu com.
Babeni $i Petroasa ; la V., cu
com. tirbesti; la N., cu com.
Benesti, Vasilati si Rusane$ti
$1 la S., Cu com. Balacesti.
68617. Morolo Diolionar &ogro" Vol IV
Otetelisul, deal, in raionul com.
Otetelisul, pl. Oltetul-d.-j., jud.
Vilcea, pe care se cultiva 2
hect., 50 ariT vie.
Oticul, munte, din care izvoreste
riul Dimbovita, jud. Muscel.
Oticul, mo,sie particulara, de 227
hect., in jud. Covurluiti, com.
Pechea, pl. Siretul.
Oticul, pddure a statuluT, in Intindere
de 1500 hect., plaittl
Nucsoara, jud. Muscel.
Otinceaua, afluent al riuluT
Olteanca, in care se varsa
la S. de com. Glavile, pl. Oltuld.-j.,
jud. Vilcea. Ucla partea
de E. a comuneT.
Otlogului (Grindul-), grind, in
jud. Tulcea, pl. Macinul, com.
urb. Macinul, in partea de V.
a plaseT si a comuneT ; are o
forma. lunguiata.; e inconjurat cu
stuf $i sträbatut de o girlita. de
20 hect.; e nisipos si neproductiv.
Otmätul, tîrl, futre com. Bertesti-d.-s.
si ostrovul 1TM-satura,
jud. Braila, format din Cremenea
si Munusoaia.
Otmätul, numire ce se mal da
satului Bertesti-de-sus, judetul
Braila.
Otmocul, prival, jud. Braila, situat
la N. satulta Gropeni, la
2 kil. ; se varsa in lacul Tinosul,
spre S.-V.
Otopeni, com. rur., jud. Ilfov,
pl. Dimbovita, situatä la N. de
Bucuresti, la 15 kil., linga. valea
Pasarea.
Se compune din satele : Otopeni-d.-s.
si Otopeni-d.-j., cu o
populatie de 851 suflete, din
cati 218 contrib., locuind in
215 case.
Se intinde pe o suprafata de
2226 hect. Statul si d-1 Gr. G.
Cantacuzino aú 1175 hect., lar
locuitoriT, 1051 hect. ProprietariT
cultiva. 787 hect. (22 sterpe,
140 izlaz, t vie, 225 padure).
LocuitoriT cultiva. t000 hect.
(restul loe sterp si izlaz).
Budgetul com. e la veniturf
de 7439 leT si la cheltuelT, de
7419 la
Are 2 bisericT, in fie-care catun
cite una ; o scoalä mixtg,
frecuentata de 29 copir.
Vite 142 cal si Tepe, 376
bol, 138 vacT si viteT, 42 bivolT
si I I bivolite.
LocuitoriT posea : 116 plugurT:
102 cu bol si 14 cu cal;
180 care si cdrute : 154 cu bol
si 26 cu cal.
Improprietaritl sunt 136 locuitorT
si neimproprietgritT mal
sunt 85.
Cotnerciul se face de 9 circiumarr.
Otopeni, fort, in jurul Bucurestilor,
jud. Ilfov.
Otopeni, mofie a statuluT, jucl.
Ilfov, pendinte de SI. Saya si
Radu-Vodä, arendata anual cu
20200 ler.
Otopeni, pddure particular, situatä
pe mosia Otopeni-d.-j.,
jud. Ilfov, com. Otopeni. Portiunea
de pgdure din interiorul
linieT ferate a forturilor este su
pusa regimuluT silvic.
Otopeni-de-Jos, sat, facind parte
din com. rur. Otopeni, pl. Dimbovita,
jud. Ilfov, situat la E.
de Otopeni - d. - s., litiga valea
Pasgrea. La S., local e baltos.
Se intinde pe o suprafatrt de
975 hect., cu o populatie de
280 locuitorT,
79

OTOPENI-DE-SUS 620 OTELEM
D-1 Gr. Cantacuzino are 625
hect. pi locuitoriI 350 hect. Proprietarul
cultiva 337 hect. (12
sterpe; 50 izlaz, r vie, 225 padure).
Locuitoril cultiva. 325
hect. (12 sterpe i 13 izlaz).
Are o biserica, cu hramul
SI. Nicolae, deservita de i preot
pi i eintaret ; o pcoala mixta,
frecuentata de 29 copiY.
Comerciul se face de 3 circiumarI.
Numärul vitelor marl e de
250 pi al celor miel, de 264.
Otopeni-de-Sus,sat, fácind parte
din com. rur. Otopeni, pl. Dim.
bovita, jud. Ilfov, situat la N.
de Bucurepti. Prin sat trece §oseauanationalABucure§ti-Ploe§ti.
Ad i este repedinta primärieY.
Se intinde pe o suprafata de
1250 hect., cu o populatie de
571 locuitorl.
Statul are 550 hect. pi locuitoril,
700 hect. Statul cultiva'
prin arendapiI sal 450 hect. (to
sterpe pi 90 izlaz). LocuitoriI
cultiva 675 hect. (to sterpe
15 izlaz).
Are o bisericä, cu hramul SE
Gheorghe, deservita de i preot
pii cintaret.
Comerciul se face de 6 circiumart
Numärul vitelor marI e de
459 pi al celor raid, de 665.
Otosola, vale, jud. Baca, pl.
Siretul-d.-j., de pe teritoriul comuneI
OtovAe§ti, vechie numire a sa-
Gohorul, jud. Tecuciti.
Otrocolei phig, pe
mopia Braepti, com. cu acelapI
nume, pl. Copula, jud. Dorohoiti.
Osa, vechie nunzire a cdtunului
Casota, jud. Buzati, com. Glodeanul-Cirlig.
OSelea, iezer, jud. BrAila, intre
Dunarea-Vapoarelor pi canalul
Vilciul, pe hotarul dintre com.
Ciactrul i Vizirul.
OSeleni, com. rur., in partea de
N. a plapeI Mijlocul, jud.
situatä intre dealuri.. Märginita
la N. pi E. cu com. IIoceni;
la S., cu Deleni pi la V., cu 01tenepti.
E formata din dota sate :
Oteleni i BAgaul, cu. o suprafata
de 1374 hect. pi cu o populatie
de 211 fama', sati 830
suflete, din caff 178 contribuabill.
Are o pcoall pi o biserica
Cu un preot.
Vite sunt 852: 63 cal, 6o oi,
439 vite marl cornute pi 290
porcI.
Budgetul com. e la veniturI
de leI 3536, banY 35 pi la cheltuelY,
de Id 319r, banY 47.
Teritoriul comund este udat
de piraiele : Rogosa sati Bujorul,
Saca pi MoiseI.
IazurI sunt patru : Dahorul,
Dragunoiul , Botezatul i Cotacul.
OSeleni, sat §i repedinta comune1
Oteleni, pl. Mijlocul, jud.
apezat pe platoul pi valea
dealuluI Oteleni, 't'Are dealurile
Oteleni i Zgura i intre
piraiele Rogosa pi Saca, pe o
suprafata de 1345 hect. pi cu
o populatie de 200 familiI, sati
791 suflete, din carl 167 contrib.
Locuitoril sunt razepI, pi se
ocupa pi de cultura viilor pi a
livezilor.
Are o pcoala, infiintata.in 1866,
frecuentata de 45 copiT; o bideservita
de un preot
un dascäl, fondata la 1780.
Se zice ca satul ar fi infiintat de
Aga Migdale Otel, uniI din slujbapiI
luI Stefan-Voda-cel-Mare,
caruia, pentru credinta sa, Domnul
Y-a donat acest loc.
OSeleni, sat, n jud. Roruan, pl.
Siretukl. s., com. Bira, spre N.
de tirguporul Blra pi la 5 kil.
de el. Este apezat pe coasta
despre S. a unid deal. Are o
populatie de 257 familiI (27o
contribuabili), locuind in 264
case; doua bisericY de zid, una
ortodoxa pi a doua catolira.
Populatia este compusa aproape
numai din UngurY. Se lucreaza
Sunt 745 vite mad cornute.
LocuitoriI UngurY din acest
sat, impreuna cu cel din satul
Boghicea, Buhoaaca pi Slobozia
(Petrepti), formeaza o parohie
catolica, cu repedinta in satul
Otelepti. Mai inainte de 1886,
acest sat forma o com. aparte,
com. Oteleni.
OSelesti, com. rur., jud. Bacati,
pl. Siretul-d.-s., apezata in vaIea
pirlulul Berheci, fostä mople raza.peasca,
care linea de judetul
Tecucitt
Se .compune din 4 catune :
Antohepti, repedinta, Otelepti,
Flghieni i Padureni.
Pina in anul 1874, a facut
parte din judetul Tecuciti. Aceasta.
comuna a fost alcatuitä din
catunele: Antohepti, Faghieni,
Gloduri, Otelepti, Padureni pi
Prisaca.
Se marginepte la E., cu com.
Colonepti (jud. Tecuciti); la S.,
cu com. Oncepti (jud. Tecuciti);
la V., cu com. Filipeni pi la N.,
cu com. Glodurile.
E strabatuta in lungul san de
piriul Berheciul, care lasa pe
stinga Padureni i Antohepti,
litiga care primepte pirliapul
Fundul; trece pi-in Otelepti
dupa ce curge cit-va paralel cu
Dunavatul, infra in jud. Tecuciti.
Valea luI este inconjurata la
E. de dealurile Petrepti, Domnita,
Berheci i Tarnita pi la
V., -de dealul Dobrina.

OTELE§TI 621 (INSULA-LUL)
Are o populatie de 358 fasati
1349 sufletej din carr
327 contribuabill, locuind in 354
case ; o scoala, in-cAtunul Autohesti,
infiintata in 1892 ; 3 bisericI,
cite una in satele Ose-
Antohesti i Faghieni, deservite
de un preot i 5 dascAlr;
3 circiumr.
Teritoriul comuner are o intindere
de 1919 hect.
Totalul pamtnturilor de culturä
este de 912,34 hect.
Proprietarr marr sunt Maria
T. Hanuta, Cu o mosie, in sectia
Padureni, de 645 hect. ; Marghioala
A. Antohi, cu o mosie
de 45,11 hect.; D. Condurachl,
cu 64,67 hect.
Restul pamintulur este imparta
intre razesr.
Padurile aù o intindere de
148 hect.
Ville- ocupa o suprafatä de
89,05 hect.
Vite 79 car, 694 vite marr
cornute, 98 porcr, 12 capre.
Stupr cu albine sunt 41.
In aceastA com. se gAseste
piatra ce se intrebuinteaza la
zidarie.
Budgetul comuner e la veniturl
de 7288 le, 87 banI si la cheltuelf,
de 1635 ler, 63 basa.
Teritoriul comuner este strAbatut
de calea vecinall Cimpeni-
Obirsia-Gloduri- Otelesti, luna.
de 13 u.
Distantele : la Bacan, capitala
districtulur, 36 kil. ; la Filipeni,
5 kil. ; la com. Giodurile, 5 kil.;
la Secueni, resedinta plaser, i 9 kil.
Otele§ti, sat, in jud. Bacan*, pl.
Siretul-d.-s., com. cu acelasI
nume, situat pe piriul Berheciul.
Are o populatie de 469
suflete ; o bisericA adita de
Gavril Conachi in 1785; o cirduma.
Vite : 27 car, 242 yite marT
cornute si 9 pord,
Otele§ti, sat, asezat in valea piriulur
Berheciul, fosta mosie razaseascA,
care tinea de jud. Tecuela.
Astazr com. Otelesti face
parte din jud. BacAti, pl. Siretul-de-Sus.
Otele9ti, vechte numire a satulut
Corodul, jud. Tecuciti.
Otele§ti, morie, in jud.
pl. Siretul-d.-s., de pe teritoriul
com. Otelesti.
Otelul, sat, facind parte din com.
Berevoesti-PAminteni, pl. Nucpara,
jud. Muscel, situat pe
un loc inalt, udat la V. de riul
Bratia.
Are o populatie de 74 locuitorr.
Otelul, a'eal, ast-fel numit de la o
vechre farnilie de proprietarI rAzesI
; pe el se aflä asezat satul
Oteleni, com. Oteleni, pl. Mijlocul,
jud.
OuluI (Piscul-). VezT Dealul-
DoamneT, com. Tomesti, pl. Codrul,
jud. Iasi.
Ou§orul, munte, jud. BacAtl, pl.
Trotusul, com. Dofteana, de pe
stinga Trotusulur.
Ou§orul, deal, jud. Baca, pl.
Tazläul-d.j., de pe teritoriul com.
Birsanesti.
Ou§orul, a'eal cu pi/dure, jud.
BacAt1, pl. TazlAul-d.j., de pe
teritoriul com. Tirgul-Valea-Rea,
cu o inaltime de vre-o 300 in.
Ouqorul, deal, jud. BacAti, pl.
Tazatil-d.j., de pe teritoriul
com. Bratila, care face parte
din vira dealurilor din stinga
TazlauluI-Mare.
Ou§crul, viri de !eal, jud. Ba-
caii, pl. Trotusul, de pe teritoriul
com. Calutul.
Ou§orul, pirtia,r, jud. Bacalao, pl.
Trotusul, com. Caiutul, care se
scurge lu piriul Calutul.
Ou§orul, podi,s. VeZi Trestiana,
podis, com. Sirca, pl. arligatura,
jud. Iasi.
Ovan, satt Valea-SatuluI, vale,
jud. Vilcea, plaiul Cozia ; strAbate
com. Brezoiul de la S. la
N. si se varsä in riul Lotrul,
tot in raionul com. Brezoiul.
Ovesele, pirtiaf, jud. BacAu, pl.
Trotusul, com. Caiutul, care se
scurge in piriul Caiutul.
Ovesele, baltd, jud. Dolj, pl. Cimpul,
com. Ciuperceni, spre E.
de Tinoasa. Are o intindere aproximativa
de 8o hect. si confine
peste. Comunica cu Tinoasa,
numar cind sunt apele varsate.
Oveselul, sat, flan(' parte din
com. rur. Maciuca, pl. Cernad.j.,
jud. Vilcea.
Are o populatie de 202 locuitorr
; o scoala, frecuentatä. de
21 copir; o biserica, Cu urmatoarea
inscriptie :
Aceastä sfintä si Dumnezelascli bibcricä,
fiind maY din 'nainte vreme de moil
pärintii no.tri fäcutä de lemn, Cu hramul
Sí. Nicolae i iarà prefacindu-be tot
aceea cu hramul Cuvioasa Paraschiva, IncepIndu-se
din temelie de zid la leat
1846, da d-1 Boeru Alexandru lordache
Mliciuceanu i ajutorul celor-PaltI ctitorY;
cu blagoslovenia Proa sfintiel sale ParintcluI
Episcop Neofit, In zilele prca Luminatuld
§i Iiiàlçatului Domn Gheorghe
Bibescu i s'ají Infrumusetat cu toate podoabele
i zugräveala pe din liuntru precum
pe din gafa', dupi cum se vede
sävir.,,it la leatul 1849 cu toate
ale Musa',
Ovidiü (Insula-lui-). 1.1)0 Constanta
exista o insulà in mijio-

OVISA 622 OZINCA-VECITIE
cul unuI lac, pe care unil o nu.
mese Insula-luT-Ovidig. Se crede
a acest nume i-a fostdat de un Englez,
pe ciad se fdcea drumul de
fier de la Constantala Cernavoda.
Lacul poartg numele de Sirt-
Ghiol (lacul de lapte). Marginele
sale sunt lipsite de arborl;
nurnal la un loc se observg. cite-va
sglciT. Insula e inconjuratg
de plante aquatice (trestie). In
insulg se vede un tufi compus
din perl sAlbaticT, fagl i cite-va
vite pe carr cresc ni§te strugurT
de o micime extraordinarg; iar
pe jos crqte cucutg. La mijlocut
insulei se aflg. o mare gilmadd
de pietre, care par a fi
transportate acolo In trecut, pentru
vre-o clgdire in perimetrul
insulei. In fata el, la o oare-care
distantd, se aflg satul Canara
(cuvint turcesc, care insemneazä
sanca), cunoscut prin carierele
sale de pTatrg.
Dincolo de satul Canara, spre
S.-E., se intinde o cimpie iar la
extremitatea cea-l'altg, spre E.,
se aflA Un istm de nisip, care
inconjoarg laguna.
Ovisa, localitate isolatel, in jud.
Prahova, pl. Podgoria, com. Podeni-VechT,
unde sunt cariere
de platrg.
Ovisa, girld, izvore§te din com.
Gornetul-Cuib, jud. Prahova, pl.
Podgoria ; curge spre E.; udg
cgt. BAltesti in partea de S., ii,
dupg ce prime§te ca afluent &lita
Sgrgtelul, se varsg In riul
Lopatna, in raionul com. Podeni-NoT.
Ovreiul, cätun (dila), in jud. Ialomita,
pl. Borcea, pendinte de
com. Rasa.
OvreiuluI (Mägura-), mdgurd,
deal fi punct trigonometric de
observatie, la S.-V. de Dobridorul,
pl. ampul, jud. Dolj ; are
o indltime de 89 m.
Ovreiului (Piscul-), pisc, pe
dealul din stinga CungripareT,
jud. Olt, pl. Oltul-d.-s., com. Pgrog.
Ozana, phig, jud. Neamtu, izvorete
din muntli jud. Suceava;
prime§te pe sano piraiele
Agdpeni, al-Crugenilor, Cotngrelul,
Pipirigul, Stejarul, Dobrina
cu Dobrita, Leghiul ; lar
pe dreapta, piraiele : TArAteni,
Pluton, Domesnicul, Carpänul,
al-Secalui i al-Cociorvei. Ved
Neamtul, piriti.
Ozinca, prival, in partea de S. .V.
a com. Vizirul, jud. BrAila, aproape
de Dungrea-Vechie ; unqte
Tezerul L4teghia cu Lupoiul.
Ozinca-Vechie, prima, la S.-V.
com. Vizirul, jud. Brgila; unqte
privalul BAndolul cu privalul
Vidroiul, din com. Ciacirul.

Pacuiul, deal, in jud. R.-Särat,
pl. OrasuluI, com. Brosteni; se
desface din Culmea-ScorusuluI ;
brazdeaza partea de V. a comund
; este acoperit cu padurT.
Pacuiul-luI-Soare, insuld, în Dujud.
Constanta, pl. Silistra-
Noud, com. rur. Girlita, cat.
Girlita ; are o forma lunguiata,
umflata la mijloc, cu o directie de
la S.-V. spre N.-E.; situata in partea
de N. a plaseI si a comuneI ;
bratul, care o desparte de malul
de E., are p latime de 200 m.
si o adincime de io m.; insula
are 2 kif. lungime, 200 m. latime,
si o suprafata. de 70 hect.;
este neproductiva, fiind acoperita
cu nisip i pietris.
Pacuiul-Mare, insulä, jud. Constanta,
formata de Dunare, la
intrarea sa pe teritoriul rominesc
al Dobroger ; este situata In
partea de S.-V. a DobrogeI
a jud. Constanta, i in cea de
N. a plaseI Silistra-Noul si a
com. urb. Ostrovul ; este forman
din aluviunile fluviulul ;
pamintul sati e format din argil,
nisip i pietris ; are o forma
lungulata ; lungl de 1200 M. si
larga de 80 m.; e acoperita cu
livezI de prunI si altI arborI ;
brAtul de S. cç 9 desparte de
tärmul fluviuluI, este larg de
300 m. i adinc de IO m., decT
navigabil; cel de N. e ingust
mic, nenavigabil ; este a§ezata
la S. de Pacuiul-Mijlocia si de
Pacuiul cel-Mic.
Pacuiul-Mic, insulä, in Dunare,
jud. Constanta, asezata la N.
de Pacuiul.Mare, intre ostroavele
Pacuiul-Mijlocia si Pacuiul-
Vechia, cu o intindere de 25
hect., formate de aluviunI si acoperite
parte cu nisip si parte
cu salciI; tine tot de com. urb.
Ostrovul ; bratele fluviuluI, care
o despart de tarmY, sunt inguste
putin adincI.
Pacuiul - Mijlociù, Msuld, (40
hect.), jud. Constanta, asezata la
N. de Pacuiul-Mic, tinind de
com. urb. Ostrovul; lunga de
kil., larga de Ioo m., formata
din aluviunile Durare!, i acoperita
numaI Cu pietris si nisip.
Padea, com. rur. i sat, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-mj., la 40 kil. de Craiova.
Situata aproape de Jiti, pe
valea numita. Padea.
Se margineste la E. Cu apa
JiuluI; la V., cu com. Giurgita ;
la N., cu com. Dranicul si la S.,
cu com. Birza.
Terenul com, este accidentat
de dealul Cetatea si de valea
Padea. Pe dealul Cetatea se vad
niste urme de parapete.
Este udata de riul Jiul, care
curge pe la E. sati, cu indreptarea
N.-E. Se gasesc in com.
cite-va scursurI si micI baltI ce
se varsa toate in Jai.
Are o populatie de 250 fasatí
1021 suflete, locuind
in 96 case si 163 bordee ; o
biserica de zid, cu hramul Sf.
Nicolae, fondata de vechinl proprietar
Diculescu si de sopa sa
deservitä de i preot si I dintäret
; o scoall mixta, ce functioneaza.
din 1888, conclusa de
un invatator, frecuentata. de 40
baetY si 6 fete; 2 circiumr.
Dupa legea rurall din 1864
sunt 157 locuitorI improprietdritI.
Suprafata teritoriuluI comunal
este de 1552 hect., din carl :
1512 hect. pamint arabil, 3 hect.
fineata, 29 hect. izlaz si 15 hect.
padure.
Mosia Padea Cu o suprafata
de 2000 hect. arabile si o padure,
in intindere de 15 hect.,
populata cu stejar si girnita,
apartin d-lor Nicolae Popp si
Dumitrache Bancoiti.
Finetele ají o intindere de 3
hect. si apartin locuitorilor.

PADEA 624 PADINA
Pe proprietatea d-lur N. T.
Popp, se &este o moara cu
aburr si o sana, unde se fabrica
brinza.
Prin comuna trece o cale vecinala
ce duce la comunele ve-
ci n e.
Budgetul comuna e la veniturl
de 2993 ler si la cheltuelf
de 2877 ler, 43 banr.
Vite mati cornute 240, or 450
si cal' 41.
Padea, vzofie particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com.
Padea.
Pa dea, pddure particulara, de
girnita si stejar, jud. Dolj, pl.
Jiul-de -Mijloc, com. Padea, in
intindere de 15 hect., pe mosia
Padea.
Padea, vale, jud. Dolj, pl. Jiulde-Mijloc,
pe care este asezata
comuna Padea.
Pade§ul, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, cu o populatie
de 800 suflete, locuind in 175
case. Apartine com. rur. Negoesti.
In anul 1874, d'Id acest
sat forma comuna cu com. rur.
Closani, era resedinta comuner,
care atuncr punta numele de comuna
Padesul.
Din punct de vedere istoric,
acest sat a jucat un rol insemnat.
Pe o cimpie intinsa, asezatä
in albia Motrulur, pe partea
stinga, in acest sat, Tudor
Vladimirescu, in anul 1821 a
ridicat stindardul revolutiuner,
cu concursul preotuluT Gheorghe
Pacleseanu, lur Gheorghe
Spineanu, Popa Dinu si altir.
Urm ele meterezuld se liad si
asta-zr, aviad o forma de circomferinta,
al cl.rd pamint formeaza
un patrulater ridicat In
interior.
LocuitoriT Paciesed posea, si
muntele Stina-Mare, care este
la granja, si pe care Austriacir
voind sa-1 ocupe, ati facut un
pichet in mijlocul lur. Atuncr
locuitorir carr posedati acest
munte s'el rasculat si ati alungat
pe AustriacT, facindu-/ sa respecte
hotarul cel vechiti, adica
pe scursura munteluT, dupa cum
zice Ocolnica si pe unde este
si asad.
Ocupatiunea locuitorilor, pe
tina agricultura, este comerciul
cu sindrila, precum si facerea
pretrelor de moara.
Are : 2 bisericr, deservite de
I preot si 2 cintAretr; o scoala,
conclusa de I invatator, frecuentata
de 2o. copir; 2 ctrciumr.
Padina (Macoveiul), com. rur.
i sat, in jud. Buzar', pl. ampuluI,
la extremitatea de S.-E.
a judetulur si la 54 kil. 700
m. de orasul Buzar'.
Limita, la N., incepe din
hotarul mosier Scarlatesti si
merge pe hotarul mosielor Largul,
Luciul si Calaresti; la V.,
se lasa tot pe hotarul mosier
alaresti pana in hotarul jud.
Ialomita, in moSia Balaciul; la
S., din hotarul Balaciulur, merge
pe marginea mosielor : Colilia,
Cocora, Mileasca, Cazanesti,
Reviga, Ciochina si Milosesti,
pana in Movila-Ciocilor,
unde se si termina limita
sa cu jud. Ialomita; la E., incepind
din Movila-Ciocilor, merge
pe hotarul jud. Braila, pe
marginea mosielor Ciocile, Jugureanul
si Rusetul, pana da in
hotarul mosiei Scarlatesti.
Suprafata com. e de 15350
hect., din care 11877 arabile,
750 padure, 2387 izlaz si 336
sterpe. Mara de pamintul posedat
de locuitorr, are o singura
mosie, Macoveiul sati Padina.
Teritoriul e yes, intrerupt putin
de cite-va movile si smircurr.
Are o populatie de 2820
suflete, locuind in 541 case; 2
scoale : una de baetr, frecuentata
de 98 elevr si una de fete,
frecuentad. de 15 eleve; 2 bisericr,
deservite de 3 preotr, 2
cintaretY si 2 paracliserr; 16
circiumr; o .moara de abur! si
8 sane.
Meseriasr sunt: 5 lemnarT, 2
timplarr, 3 rotarr, 2 ctoitorT, 15
fierarr, 3 cizmarr, 2 masinistr,
1 cojocar, 1 boiangid qi 2 brutarT.
Comuna are 498 contribuabilr,
din care 25 comerciantI
rotula si 7 strainr. Stabilimente
comerciale sunt 29.
Ad se fac sase tirgurr anuale,
la 25 Martie, Ispas, Dumineca
mare, 20 Iulie, 8 Septembrie
si 14 Octombrie.
Vite: 1400 bol, 852 vacr,
366 vitef, Io bivoll, 540 cal,
527 repe, 121 minjr, 4600 o!,
6 asid si 653 porcr.
Cal de comunicatie : soseaua
comunall Padina-Pogoanele prin
Calaresti ; drumul Padina-Luciul
si altele de mal mica in-
Semnatate.
Budgetul comuner e de ler
12896, banT 92.
Padina e foarte vechie si traditia
spune ca a fost sat tataresc.
Pe la inceputul secoluld
a fost cit-va timp sub posesiunea
Turcilor, carr pusese aci
dor perceptorr, stationatr lingl
movilele Camarasul si Siminoglu,
unul pentru p. aplica dangana
(marca turceasca) pe ciomegele
ciobanilor, carr pastead
vitele cumparate de TurcI, si
altul pentru a incasa taxe de
la vitele straine, ce pastear' aci.
In 1807, satul s'a risipit, din cauza
razboiulur Ruso-Turc. Dupa
incheerea pacer, locuitorir ari Inceput
a se intoarce la vechele
ion vetre, situate atunci in jurul
moviler si laculur Banclaul. Ne-

PADINA 625 PAHOTNICAI-BALCA
intelegerile dintre locultorT, arile
ce li se impuneati si mal
cu seama miasmele laculuT Banaul,
if silesc a sparge satul
Macoveiul si se refugieazA, uniT
mal spre S., si pun fundamentul
nouluT sat Padina, lar altii mal
spre N.-V., in satul alaresti,
de pe mosia Trandafirul. De
atuncI, Padina a mers din ce
In ce prosperind.
Padina, cdtun, pendinte de com.
Lacul-ReziT, pl. Balt, judetul
situat spre S.-V. de resedinta
com., la 7 kil. Are o
populatie de I 12 familil, saa 493
suflete ; o biserica construita. in
1876 de proprietarul mosieT G.
Petcu.
Vite 176 bol, 219 vacT, 9
taurl, 57 vitel, 252 cal, 426
al, 128 rimAtorT.
Padina, sat, fácind parte din comuna
rurall Amarasti, pl. 01tul-d.-j.,
jud. Vilcea, situat la
2 kil, de en: Amarästi, resedinta
comuner.
Are o populatie de 249 locuitorT
; o biserica, cu hramul
SE Nicolae, fondata la anul 181z
de protopopul Dobre.
E brAzdatá de dealul cu acelasT
nume.
Padina, numele vechi4 al baile
Potelul, din jud. Romanati.
Padina, munte, jud. Dimbovita,
aproape de granita, in virful caruja
este vama numitA Strunga,
care este trecatoare in Transilvania.
Padina, coline, in jud. Buzaa,
com. MinzAlesti, cat. Bisceni,
pe mosia Dosul-Sälcief; e acoperita
de pädurea Padina, care
are 20 hect.
Padina, colina, in jud.
com. Rusiavatul, cat. Muscelul-
Tigan ; are pasune i arAturl.
Padina, deal, jud. Gorj, piaiul
Vulcan, situat in marginea comuna
Piriul, in partea de N.-
V. si prelungindu-se de la N.
spre V., pe o intindere de 2 kil.
si jumAtate.
Apartine parte locuitorilor
din com. Pirlul si parte proprietate!.
Padina, mo,cie, pendinte de com.
Lacul-Rezil, pl. Balta, jud. Braila,
proprietatea mostenitorilor lur
G. T. Petcu. Are o suprafata de
1594 hect. si aduce un venit
anual de 16cm le!.
Padina (Macoveiul), in
comuna Padina, judetul Buzati.
Are 14600 hect. arAturT si suhatud.
E cea mar mare mosie
din judet.
Padina, padure, pe mosia Macoveiul,
judetul Buzar', de 750
hect. Se desparte in doul trupurl
: Padurea-Mare, cu o suprafata
de 340 hect. si Padurea-
Mica, de 410 hect.
Padina, trup de ,dure, jud.
cea. Vez! Vaideeni-cu-Muntil.
Padina-cu-Cetatea, sati Movila,
padure particulara, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
Brabova, satul Brabova-d.-j. Are
o intindere de 140 pog. Populata
cu ced, gorunT, jugastri,
ulmT, Le si carpen!.
Padina - luI- Paraschiv. Vez!
Padina-Plopuld, jud. Ilfov.
Padina-OachesuluI. Vez! Padina-Plopulul,
jud. Ilfov.
Padina-PlopuluI, Padina-luI-
Paraschiv i Padina-Oache-
§ului, foste lacurt, in vecinatate
de com. Mogosesti, plasa
Sabarul, jud. Ilfov, cunoscute
o datá cu apa, peste si trestie,
azi secate si In mare parte
arate.
Padina-Seacä, trup de pariure,
a statuluT, situará in com. Costesti,
plaiul Horezul, jud. Vilcea,
in tntindere de zoo hect.,
formind, impreund cu trupurile :
Alunul, Piraiele, Magura-Albul,
Muntele-Neteda si Dosul, padurea
Costesti.
Padinei (Gura-), com. mi-., pl.
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.
Ved Gura-PadineT.
Pahani-Hrani, punct trigonomefrie
de rangul al 3-lea, judetul
Tulcea, situat pe tnalul MäriI,
in partea de E. a plasiT Babadag
si cea de S.-E. a comuna
rurale Jurilofca, linga vechia gura
cu care lacul Malceano comunica
cu Marea ; se afla in
mijlocul uneT fisiI de nisip.
PaharniculuI (Iazul-), lar, spre
N.-V. de satul Buznea, jud. Iasi,
com. Buznea, pl. Cirligatura,
format din piriul Buznea.
Pahomie, schit ruinat, la N.-V.
de schitul Iezerul, jud. Vilcea,
com. Cheia, plaiul Cozia, in
partea dreaptA a riuluT Cheia.
Pahomie, munte, In jud. Suceava,
com. Mälini, avind 888.2 m.
altitudine.
Pahontului (Valea-), vale, 'filtre
Dealul-Coserilor si dealul
Puturosul, pe mosia StAnceni,
com. Baluseni, pl. Tirgul, jud.
Botosani.
Pahotnicai-Balca, vale, ln jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe ten-

PAHOTNICA1-HARA 626 PALALOGI
toriul comuneT rurale Slava-
Rusa ; se desface din dealul
Carada-Bair ; se indreapta spre
S., printre dealurile Sevaiova-
Hall §iPahotnical-Hara. ; se intinde
numaT prin paduri, §i, dupa 4
kil., se deschide in piriul Slava,
pe stinga, maT jos de satul Slava-Rusd.
Pahotnicai-Hará, deal, in jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul
com. rur. Slava-Rusa ; se
desface din dealul Carada-Bair ;
se intinde spre S., inteo directie
generala de la N.-E. spre S.-
V.; se termina cu valea piriulul
Slava, mergind dealungul vaiT
Pahotnicai-Balca ; pe la poalele
sale de S. trece drumul comunal
Slava-Rusa-Congaz ; este acoperit
cu padurT.
Paja-din-Dos, cdtun, in com.
rur. Botose§ti, pl. Dumbrava,
jud. Mehedinti.
Paia-din-Fatä, critun, in com.
rur. Botoe0, pl. Dumbrava,
jud. Mehedinti.
Paicul, sat, fäcind parte din com.
rur. Gurbäne§ti-Cotofanca, pl.
Negoe0, jud. Ilfov. Are o suprafata
de 528 hect., cu o populatie
de 191 locuitorT.
MoSenitoriT raposatuluT Sp.
Gazoti ail 400 hect. i locuitoril;
128 hect. Proprietarul cultiva
235 hect. (115 izlaz, 50
padure). Locuitorii cultiva 105
hect. (i3 izlaz).
Are: o biserica, cu hramul Sf.
Gheorghe, deservita de 1 preot
O 1 cintäret ; I heiesteil; 1 masita
de treerat cu aburi.
Comerciul se face de I eirciumar.
Numarul vitelor marT e de
297 O al celor miel, de 1211.
Paisie, ia,g, in partea de E. a
com. BelceSi, pl. Bahluiul, jud.
Ia0; se scurge in Iazul-Noti, tot
din aceasta comuna.
Paiul, sat, tu partea de V. a comune!
Munteni-d.-j., pl. Crasna,
jud. Vasluiti, numit ast-fel de
la dealul Paiul, pe a ami coasta
e a§ezat. Are o suprafata de 40
hect. li o populatie de 1 o famili,
sati 28 suflete.
Locuitorii poseda : 1 plug,
4 care cu bol; 13 vite marf
cornute, 7 ol, I cal 11 7 rimatorf.
Pe virful dealului Paiul, unde
asta-e este viea d-lui Cotaescu,
pe un mic platal in forma de
circomferenta, se vad urmele
une! cetatuie de pdmint, inconjuratI
cu santuti si care se crede
a fi urma din timpul razboluluT
dintre tefan-Voda cu Turcil,
care a avut loe in valea RacoveT,
vale ce continua pe sub
poalele acestuT deal.
Din satul Paiul, in curmezipll
esuluT Birlad, fostul proprietar
stefan Angheluta, a fO.cut
un §ant ; cu ocaziunea 0.parei
antuluT, s'a gasit mal
multe schelete li craniuri ornene§ti,
carl se zice ca ar fi fost
din timpul razboiului cu TurciT
de la Racova.
Cu ocaziunea sal:4rd pentril
temelie la gara Vasluiti, s'ati
gasit mal multe monede din
timpul lui tefan-cel-Mare.
La E. de satul Paiul, pe §esul
Birladulur, in dreapta oseleT
nationale Vasluiti-Iafpl-Birlad, e
locul numit Moara-lui -Palade,
nume luat dupa o moara facuta
de un oare-care Palade ;
asta-e pe acest loc este o gradinarie
mare. Spre N.-E. de a
ceasta gradinarie, in m_ rginea
§oseleT Vasluiti-Birlad, din sanga,
este o gradilla mare, la departare
de 11/9 kil, de ora, numita
li gradina publica, fostá
proprietate a d-lui stefan Angheluta,
care servea ca loe de
preumblare oa§enilor Vasluienr
O era bine ingrijita odinioara.
Prin gradina trece pir. Vasluetul.
Pajerea, sat, falcind parte din
com. rur. Tatareqti, pl. Znagovul,
jud. Ilfov, situat la N.-V.
de valea Caluggxul, pe §oseaua
nationala Bucurqti-Pitqti.
Se intinde pe o suprafata de
307 hect., cu o populatie de
272 locuitori.
D-1 C. Raceanu are 176 hect.
§1 locuitorii, 131 hect. Proprietarul
cultiva 80 hect. (72 izlaz
i 24 paclure). LocuitoriT cultiva
115 hect.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de I preot
§i 2 cintaretT; I moara cu abur!.
Comerciul se face de 3 circiumari.
Numarul vitelor marT e de
163 i al celor miel*, de 340.
Pajerea, unul din cele 6 pichete
ale jud. Mwel, pentru
paza fruntarieT, la 3 kil, de pichetul
Ciocanul O la 14 kil, de
pichetul Sf. Ille.
Pal (Virful-lui-), inunte ¡t'ah i
stincos, in jud. Buzan, com.
Mlajetul, facind hotar despre
com. Colti.
Palade, sat, jud. Dimbovita, pl.
Cobia, com. Ione§ti.
Palade, bala, jud. Falda. Vez!
Simine§ti, es, com. Vetriwaia,
pl. Prutul.
Palalogi, izvor, curge din muntele
Plaiul-ChiojduluT, com. Star-
Chiojdul, Plaiul-Teleajenul, jud.
Prahova, la directia de la S.-V.
la N.-E. i se varsa in &la Siria§ul,
tot in raionul com. Star-
Chiojdul.

PALALOGI 627 PALANCA
Palalogi,fost cdtun, pe trupul Hulubesti,
din proprietatea Strimba-d.-j.,
jud. Vlasca, pl. Cilnistea,
pe malul Neajlovula
AzI este o moarA cu acelasI
nume, pe proprietatea Strimbad.-j.,
a mostenitorilor rAposatuluT
Em. GrAdisteanu.
Palanca, sat, jud. Baca, plasa
Munteluf, com. Brusturoasa, situat
aproape de trecAtoarea Ghimesul,
la 7 kil. 800 m. de satul
Brusturoasa.
Are o populatie de 656 suflete
; o bisericä, facutO din lemn
de locuitorr, deservitä de i preot
si 2 cintdretI ; o scoall mixta,
frecuentatO de 32 elevI (1899
19190) ; 4 circiumr.
Vite: 49 ca!, 432 vite mar!
cornute, Si pord si 91 capre.
Pe teritoriul comuneI se glsesc
: 7 herAstrae, 2 mor/ de
apA si i pilla de bAtut sucmane,
precum si o multime de clAdirr
noI fAcute de compania Goetz.
Palanca, sat, in jud. R.-SArat,
pl. Marginea-d.-s., cAt. comuna
Urechesti ; luat numele de
la dealul Palanca, la poalele
cdruia este asezat, 4n partea de
S. a comuna', pe malul drept
al piriuluT Oreavul, la 670 m.
spre S. de cAtunul de resedintA,
Urechesti; are o intindere cam
de 200 hect., cu o populatiune
de 122 familif, sati 465 suflete,
din carI 130 contrib.
Palanca, sat, fácind parte din
com. CondrAchesti, jud. Tecucid,
situat la N. judetuld, in
hotarul jud. Baca. Are o populatie
de 18 suflete. La N. se
aflA Dealul-Mare, acoperit de padurea
Petresti, din judetul Baají.
Palanca, sati Runcul, sat, in
partea de N. a com. Girlesti,
pl. Fundurile, jud. Vasluiü, format
din dota cdtune : Palanca,
compus numal din cite-va case,
asezate pe coasta de V. a dealulta
Palanca si Runcul, situat
In partea despre V. a dealuluI
Buzdugan. Intregul sat are o
intindere de 640 hect., cu o populatie
de 141 fam., saU 320 sufl.
E udat de piriul acovd.tul,
pe marginea de E.; de Veja,
pe marginea de V. si de Runcul,
unit cu RAchitoasa, care
trece prin centru.
LocuitoriT posedd: i7 plugurI;
173 vite marT cornute, 70 oT,
8o capre, 33 cal si 90 rimAtorI ;
70 stupI cu albine.
Palanca, se:1 Ghime§ul, punct
vamal, jud. BacAti, pl. MunteluI,
com. Brusturoasa, lingd. Palanca
aproape de strimtoarea pe
unde intrA Trotusul in tarA. Loc
foarte important sub raportul
asezdzeI militare. Aci se aflá
urmele und sant de-a lungul
fortificatiunilor ungare.
PAmintul reclamat de delegatil
rominI cu ocaziunea delimitad!,
numal de 600 m. pAtratf, a fost
lAsat in stdpinirea Austro-Ungañe!,
fiind-cl erati stabilite clldirI
ale vAmiI migare. La 1467,
Mate! Corvin, regele UngarieT,
cu dor de rAzbunare in contra
luT Stefan-cel-Mare, trecu muntil
in Moldova prin pasurile Ghimesul
si.Oituzul, cu oaste mare si
de aci se duse fd.ra niel o piedicA
pana la Baia (jud. Suceava),
de unde, dupá ce fu rusinos
bdtut de stefan i rAnit chiar,
cu o miná de ostasi se intoarse
prin aceleasT potecT in Ardeal
(Gr. Tocilescu, Istoria Romind.,
pag. 61 si 62).
La esirea din aceastA strimtoare,
in anul 1648, Vasile Lupu
a trAmis un boier de frunte cu
ma/ multI Ruga el sA priimeascä
sO aducd. la Iasi, pe Kemeny
lanos, trdmisul luT Racotzi I,
cdruia fi scrisese Lupul prin
fan Gheorghitd, Logofdtul, sA
i-1 tramita, spre a vorbi de lucrurT,
pe care niel soluluT sdi1
nu le poate incredinta.
Ungurii aU cladit aci pavilioane
pentru soldatif care plzesc
din partea Ion vama, precum
si niste intAriturT fAcute chiar
pe cind se tima rezbelul din
1877 78.
Palanca, statie jud.
Baca, pl. Muntelul, pe linia
Tirgul-Ocn a-Palanca, (prelu n gire
a linieI Adjud-T.-Ocna), la 5 kil.
de statia Elie Radu.
Palanca, piso, cel mal inalt al
ramurel Doamna, situat la hotarul
com. BAltAtesti-CrAcAoani,
com. Hangul, judetul Neamtu.
AceastA localitate este o intArire
fireascd., inconjuratl de
doua ripT mar!, in care se aparará
odinioarä locuitorif de
nAvAlirea TAtarilor.
Se spune cA Doamna Ileana
s'ar fi adApostit aci in timpul
unuf rdzboiti purtat de sotul el,
Petru-Rares.
Palanca, deal, in jud. R.-Sdrat,
plasa Marginea- d.- s., comuna
Urechesti ; se desface din culmea
Nlägerna ; brAzdeazA partea
de V. a comuneT ; se intinde
printre piriul Oreavul si
afluentul slä 04121 VArzarul ;
este acoperit cu. finete.
Palanca, sati M6gura, localitate,
in pAdurea de pe mosia Brdesti,
jud. Dorohoiti, com. cu acelasT
nume, pl. Cosula ; se afll nu
departe de Vatra-Tablra ; aicI
se vAd urme de gropT, in carf
se pAstrail proviziile pentru ostire
; in lipsa armateT, glena
IST ascundeati aci avutul lor in
timpir de invaziT.
68617. L'aras DiolOnar Geografla Vol. IV 80

PALANCA 628 PALAZUL
Palanca, molie, jud. Bacan, pl.
MunteluT, com. Brusturoasa, pe
care se afla padurea Apahausui.
Intinderea mosieT e de peste
8860 hect si este proprietatea
d-luT Ghica Comanesteanu.
Palanca, pddure, in partea de
S.-E. a com. Slobozia-Secatura,
jud. Botosani; se intinde pe dealurile
si valle numite ale-Palancet,
cu o suprafata -de 450 hect.;
se exploateaza.
Palanca, Mil, curge la V. de
satul cu acelasf nume, jud. Tecucia,
com. Condrachesti, din pl.
Berheciul.
Palanca, vale, jud. Prahova, com.
Filipesti-de-Padure, din pl. Filipesti.
Pe aceasta vale sunt mine
de carbuta de pamint, ce functioneazA
de la anul 1884.
Palanga, (Palanga - lul - Zisu),
sat, factnd parte din com. rur.
Stoenesti-Palanga, pl. Sabarul,
jud. Ilfov, situat la S.-E. de
Stoenesti, pe ambele malurl ale
rtuluT Rastoaca. La N., sunt dealurl
; lar spre V., locul e putin
baltos. Spre S., trece soseaua
judeteana Bucuresti-Pitesti.
Se intinde pe o suprafata de
390 hect., cu o populatie de 398
locuitorl.
Casa dr. Al. Boicescu posea
202 hect. si locuitorir, 188 hect.
Proprietarul cultiva 195 hect.,
7 le rezervä pentru izlaz. Locultorli
cultiva 156 hect., 32
ramtnind sterpe.
Are o biserica, cu hramul Adormirea,
deservita de r preot
si 2 cIntaretl.
Comerciul se face de 3 ctrciumarT.
Numarul vitelor marl e de
303 si al celor micT, de 145.
Palanga, sat, facind parte din
com. rur. Buda-Palanga, plasa
Clinpul, jud. Prahova. Are o biseria.,
zidita la anul 1824 si reparata
la anul 189o. LocuitoriI
numesc Cocosei partea de S.
a cat. Palanga.
Palanga, cdtun, factnd parte din
com. Popesti-Palanga, pl. TeleormanuluT,
jud. Teleorman. Are
o populatiune de 429 suflete,
din carT 83 contrib.; o. biserica,
deservita de I preot si 2 etntaretT.
Palanga, mo,rie, jud. Buzar', comuna
Magura, de 140 hect., din
carT 90 padure, restul livede,
fineata si izlaz. Are carbunT de
pamint.
Palanga, trup de pdclure, al statulla,
jud. Prahova, care, impreunA
cu Durducul-Mare, Durducul-Mic
si Palanga, formeaza
padurea Aricesti, pendinte de
com. Aricesti, pl. Filipesti.
Palanga, M'Are a statuluT, pe
mosia Draganesti-Tigania, jud.
Teleorman. Partea ce se invecineste
cu orasul Rosiori, spre
riul Vedea, poarta acelasT nume.
If maT zice si Caprariile.
Palanga, »la, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rtmnicul, com. Jitia ; izvoreste
din muntele Ulmusorul;
uda partea de S. a comuner,
si, dupa un curs de 4 kil., se
varsa in rtul Rimnicul-Sarat, pe
dreapta luT. Valea sa este foarte
frumoasa.
Palanga, vale, cu. o lungime de
700 in.; incepe de pe teritoriul
com. Obilesti-VechT, pl. Negoesti,
jud. Ilfov, avind o directie
de la E. spre V. Prin ea nu
trece apa ; serva parte pentru
pasune, parte pentru cultivarea
cerealelor.
Palanga-de-Jos, altd numire u
cdt. Saucul, din com. Cindesti,
jud. 13uzAti.
Palanga-de-Sus, (Odobeni), cdtun,
al com. Magura, jud. Buza.0,
alipit de marele catun Ungureul.
Palanga-luI-Zisu. VezT Palanga,
jud. Ilfov.
Palanga - Obedeanului. VezT
Icoana, pl. Sabarul, jud. Ilfov.
Palazul, com. rur., jud. si pl.
Constanta, situata in partea E.
a judetulta, la r2 kil. spre N.-V.
de orasul Constanta, capitala
districtuluT, si in cea E. a piase',
la 19 kil. spre S.-E. de com.
Cara-Murat, resedinta eT, pe malul
V. al laculuT Sirt-Ghiol.
Se margineste la N. cu com.
Cicracci si Cara-Murat ; la E.,
cu Marea-Neagra si orasul Constanta
; la S., cu com. Techir-
Ghlol, Hasancea si Ornurcea ; la
V., cu com. Caratai (pl. Medjidia)
si Ala-Capt (din aceeasl
plasb).
Relieful soluluT e accidentat
de urmatbarele principale dealurf
: Murat-Bair (89m.), si Tepe-
Bair (90 m.), la N.-V. ; Cogeali-
Bair (80 m.), la N.; Duran-Bair
(91 m.) si Nazarcea (72 in.), la
V.; Horoslar-Iol -Bair (71 m.),
la S.-V. ; Constanta (6o m.), la
S.-E.; Anadol-Chioi-Bair (61 m:),
la S.-E. ; Palazul (71 m.), Canara
(73 m.) de natura stincoa.sa, prin
interiorul comuneT. Sunt acoperite
cu pasunT si semanaturT.
Movilele sunt presarate icT si
colo ; printre ele deosebim : Islam-Tepe
(95 in.) la N., Ciatal-
Iuc (71 in.), Ciatal-Iuc I (Falaz
65 m.), Tasli-Iuc (71 m.), Cunesi-Iuc
(72 m.) la S., Canara-
Iuc (15 m.) si Curan-Tepe (72
in.), prin interiotul comuneT ;

PALAZUL I 629 PALAZUL-MIC
ele ati servit ca punete de observatie.
Lacurt: Sirt-Ghiol, la E., lingit
mare, de care e format, cu 1200
hect intindere, continind peste
ce se exportA la Constanta
de ad i in alte pArti ; inteinsul
se vede si Insula - lut - Oviditt.
Sunt cite-va mid vAt fArA. ap5.:
Canara la N., Cioban-Dere la
N.-V., Horoslar-Ceair la V., Palazul
si Anadal-Chioi la S.-E. ;
aceste vAr ail apA numar toainna
primAvara dupl topirea
E formatA din atunele : Palazul-Mare,
resedintI, spre E.,
pe malul V. al laculut Sirt-
Ghiol, la poalele unor stinct la
alte; Horoslar, spre V., la 6
kil. spre V. de resedintd, in
valea Horoslar-Ceair, intre dealurile
Duran-Bair la N., si Tasli-
Bair la S.; Anadol-Chioi spre
S., la 4 kil. spre S.-E.. de resedintA,
si la 2 kil. spre N.-V. de
orasul Constanta, pe dealul Anadol-Chioi,
lingl iazul TAbAcAsia.
Suprafata comunet este de
11878 hect., din cart 300 hect.
ocupate de vetrele satelor, cu
400 case, lar restul impArtit
intre sat si proprietarit, cart
posedl 6601 hect. si locuitoriT
care posed5. 2502 hect.
Populatia comunet, compus5.
din Turct, Bulgarl si Germanr,
e de 410 familit, sail 1749 su.
flete, din caz-! 448 contribuabilt.
Are 3 geamit, in cAtunele
Anadol-Chiol, Canara i Palazul,
Cu cite i hoge ; 2 scar mixte, in
cAt Canara i Anadol-Chioi, conduse
de 2 invAVdtori si 1 invatAtoare,
frecuentate de 143 elevr
(1899-900).
Locuitoril posedA: 26 plugurt,
336 care si arute, 5, masint de
treerat cu abur, 8 masint de
sAmAnat, 30 masint de secerat,
22 masint de bAtut porumb, 172
grape de fier, 35 masint de
vinturat; 1162 cal, 1662 bot,
36 bivoll, 37 asinr, 1200 OT, 169
capre, 350 porct.
Sunt 22 industriast (fferarI,
lemnarr, mecanici); 9 mort, din
cart 2 cu abur!, I de apl sí
de vint.
Comerciul e destul de activ
se face de 36 comercianti (din
cart 15 circiumarT), prin gara
Constanta, la 8 kil. spre S.-E.,
si const5. in import de manufacturA,
instrumente agricole $i in
export de cereale i vite, cu
produsele lor.
Budgetul comunef e la veniturt
de 12019 ler si la cheltueli, de
7177 le!.
CAI de comunicatie sunt: pe
lag si Mare cu tuntrele; calea
nationalA Constanta - Babadag-
Tulcea, trecind prin satele Anadol-Chioi
si pe Rugg. Palazul si
Canara ; drumul judetean Canara-Cara-Murat-
airsova; apot
drumurt comunale spre satele
invecinate: Cageali, Caratai, Hasancea,
Omurcea , Hagi - Diuliuc,
Laz-Mahale, Nazircea, Constanta,
etc.
Pe teritoriul comunet, la S.,
la 24 kil. spre S.-V. de Anadol-
Chioi, tree valurile de piatrà
cele tnati de pAmint al lut Traian.
Anadol-Chioi, a, fost considerat
cit-va timp ca locul
unde a fost vechea Mini, pe
dud teritoriul slit forma numal
un foburg, sub ruine de fort5.rete,
ca Sarim-Tabia. La t1/51 kil,
spre S. de Anadol-Chioi, pe
dealul Duran-Bair, este un vechiü
turcese.
Palazul 1, sail Ciatai-Iuc, virf
de deal, in jud. si pl. Constanta,
pe teritoriul comund rur. Palazul-Mare
; este asezat pe culmea
ultimelor ramificatiunt nordice
ale dealulut Horoslar-1o1
Bair si are o inAltime de 71 m.;
situat cam la E. plAset si in cen-
trul comunel, la 3 kil. spre S.-
V. de satul Palazul-Mare ; pe
la S. sla trece drumul comunal
Palazul-Mare-Horoslar; e acoperit
cu verdeatl.
Palazul II, sail Ciatal - Iuc,
vitt de deal, in jud. si pl. Constanta,
pe teritoriul com. rur.
Palazul-Mare, i anume pe acela
al satulur Anadal-Chioi ; este asezat
pe culmea dealulut Constanta,
avind o inAltime de 69
m.; situat in partea E. a plAsel
cea S. a comunet, la 3 kil.
spre V. de atunul Anadol-Chioi,
pe care 11 dominA prin inAltimea
sa.
Palazul-Mare, sat, in jud. si pl.
Constanta, at. de resedint.ä al
comunet Palazul, situat in partea
E. a plAsei si a comunet,
pe marginea S.-V. a laculut Sirt-
Ghiol, i dominat de virful Ciatal
- Inc (Palazul 1)- care are
71 tu. inAltime. Suprafata sa
este de 3215 hect., dintre care
65 hect. sunt ocupate de vatra
satulid si de grAdinT.
Populatiea compusA din Romint,
Turd, Bulgart i Germani,
este de 126 familit, sau
55o suflete.
Casele in general sunt mart
frumoase, bine ingrijite
curate. Soseaua nationalA Constanta-Babadag
trece pi-in apropierea
sa. Un drum comunal,
pleacA spre S.-V. si se imparte
In tret ramurt, ducind la tret
sate : Horoslar, Hasancea
Hagi-Diuluc.
Palazul-Mic, sat, in jud. si pl.
Constanta, clt. com. Cicracci,
situat mar tnult in partea N.
a plIser i cea V. a, am., la 8
kil. spre N. de at, de resedintA,
Cicracci, pe partea stingl
a piriulut Castmcea, dominat
de virful Cara-Uba (101 In.).

PALELE 630 PALTINUL
Suprafata sa este de 492 hect.,
dintre care 53 hect. sunt ocupate
numaT de vatra satuluT cu
o populatie de 38 familiT, sati
171 locultorT.
Soseaua nationald Constanta-
Babadag trece la 200 m. la E.
de sat. Alte drumurl comunale
duc la Chavargic, la Tgaul $i
la Carol I.
Palele, pirtia,s, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Calullapa
; izvoreste din culmele despre
S. ale ramurei CernegureT si
se varsa pe stinga piriulul Calul,
aproape de satul Calul.
Palenga, sat, facind parte din
com. rur. Amarasti, pl. Oltuld.-j.,
jud. Vilcea, la 3 kil, de
cat. Amarasti, resedinta com.
Are o populatie de 403 locuitorT
; o biserica, fondad de
locuitoriT comuneT.
E brazdat de dealul cu acelasT
nume.
Palenga, pida, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Velesti, ce formeaza
limita despartitoare in
partea de E., catre com. Fratita
(lincea).
Pale§ul, baltit '. VezT Topila cu
Palesul, com. Zberoaia, pl. Prutul,
jud. Falcia.
Palilula, sat, jud. Dolj, pl. Pulde-Mijloc,
com. Bucovatul, cu
903 suflete, locuind in 283 case
si 20 bordee.
Are o biserica, fondata de
Agiu Tecu si Stanciu Barbu,
deservid de 1 preot si 1 dintare%
; o scoall mixta, frecuentara.
de 29 elevi (1899-1900) ;
o circiuma.
Palilula, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. Bucovatul.
Palilula, pîtia, afluent al JiuluT,
jud. Dolj ; trece prin com. cu
acela.$T nume si se varsd in Jiti,
in dreptul fabriceT de lumtnarf
Duraba.
Palme§ul, munte, in jud. Suceava,
com. Dorna, avind 1253
m. altitudine. E imbracat cu padurT
de rasinoase si pa$unT.
Palota, stafie de dr.4.-f., jud.
Mehedinti, pl. Ocolul, pe linia
Craiova-T.-Severin, pusà in circulatie
la 5 Ianuarie 1875. Se
afla filtre statiile Pruni$osul (lo. i
kil.). si T.-Severin (18..8 kil.).
Inaltimea d'asupra niveluluT Ma.riT
de 301.02 m. Venitul acestel
stapT pe anul 1896 a fost
de 5688 le, 85 bani,
Paltinul, com. rur., in jud. Putna,
pl. Vrancea, asezata pe ambele
malurl ale piriuluf Zabala, pe
deal fiind catunele Ghebari si
Prahuda, iar in vale, cele-l'alte
sate ce o compun, la 18 kil. de
subprefectura plaser si la 55 kil.
de capitala judetului.
Este udata de piriul Mala
si de pirliasele Tipaul, Pantusesti,
Robesti, antacesti, °rinda,
Borsani, Finicari, Radutari
si Draganul.
MuntiT acesteT comune contin
sare multa.
Se compune din catunele:
Grebari, Paltinul (unde e si primaria
com.), Prahuda si Vulcani.
Are o populatie de 278 familif,
san 1281 suflete, locuind
In 310 case ; i bisericà parohiall,
cu hramul SE Gheorghe,
in cat. Paltinul si I filiala., cu
hramul Adormirea, in Prahuda;
o scoall mixta., frecuentad. de
37 copiT (1899-1900).
Budgetul com. e la veniturT
de 4199,84 leT si la cheltuelT,
de 4199,24 leT.
LocuitoriT poseda : 48 plugurT
de lemn $i 9 morT de apa ; 460
boT, 406 vaci, 144 caT, 2122 OT,
196 capre si 357 porcT.
Industria si comerciul se prao
tia de 2 circiumarT, 2 fierarl,
7 dogarT. Sunt 5 herestrae, 2
abrid de sapun si luminarT.
Paltinul, ditun, in jud. Putna,
com. cu acelasT nume, pl. Vrancea,
situat in valea ZabaleT, litiga
locul unde da in ea 01'1.11 Tandura.
Are o biserica parohiala, cu
hramul SE Gheorghe ; o scoala
mixta, frecuentad, de 37 copiT.
Paltinul, atun, al com. Colti,
jud. Buzad, cu 200 locuitorT si
53 case.
Paltinul, parohie, in jud. Putna,
comuna cu acelasT nume, plasa
Vrancea, avind I biserica parohiala,
cu hramul SE Gheorghe,
in cat, Paltinul si I filiall, cu
hramul Adormirea, in Prahuda.
Paltinul, munte, jud. Gorj, plaiul
Novaci, la N. de com. Novaci
si muntele Dalbeni, situat intre
muntiT: Papusa, Coasta, Covaci
si Mohorul.
Paltinul, munte, jud. Gorj, plaiul
Vulcant situat la S. munteluT
Gruiul-Negrul. Are o suprafata
cam de 140 hect. $i se prelungeste
de la N. la S. Este acoperit
cu padure de fag, iar
parte cu pasune. E proprietate
a locuitorilor cat. Izverna si Sohodolul
din com. Pocruia.
Paltinul, izvor, curge din poalele
muntelul Caraimanul, com.
Predeal, cat. Busteni, plaiul Pelesul,
jud. Prahova ; lingl soseaua
nationala se impreura cu
izvorul numit Casarla, si se varsa
In riul Prahova, pe malul drept,
tot in raionul cat. Busteni.

PALTINUL 631 PANCEA
Paltinul, vale, spre N.-V. comunei
Topesti, plaiul Vulcanul, jud.
Gorj; izvoreste din locul cu acelasi
nume, curge de la N. la
S., treand printre dealurile Cracul-Geamanulul
si Cracul-Lung
si da in Valea-Tismand.
Pampur - Ghiol- Ceair, phig,
jud. Constanta, pl. Silistra-Noua,
pe teritoriul com. rur. Almalic ;
la nastere din poalele de S.
ale dealului Topci-Olu-Sirti, ceva
mar sus de pichetul No. 5, cu
numPle Topci-Iol, de pe teritoriul
neutru dintre Bulgaria si
Dobrogea ; cu numele de Topci-
Iol, se indreapta mar Intiiü spre
S., tuteo directie generala de
la N.-V. spre S.-E., trece pe
linga locuinta izolata Come-Cerne-Olu-Vilciu,
pichetul No. 6 de
la hotarul spre Dobrogea bulgareasca
i urmeaza drumul national
Silistra-Varna ; iar de la
locul numit Moara-de-la-Salcii
schimba directia, mergind
spre E., si la numele de Pampur-
Ghiol, ce-1 pastreaza pana la
varsarea sa; se loveste de dealul
Belezlichi-Sirti; se indreapta
spre N.-E., si, dupa un drum de
ii kil., se varsa in piriul Almalic,
pe dreapta, la i kil. mar
sus de varsarea acestuia in Tezerul
Girlita. Malurile sale in
general sunt joase i acoperite
Cu verdeata. Curge printre dealurile
Sari-Mesea-Bair si Belezlichi-Sirti,
brazdind partea de V.
a plasel si cea de S. a comunei.
Tac hotarul spre Bulgaria, mal'
jos de pichetul No. 6, drumul
comunal Almaliti -Ese - Chioi
alte drumuri mar mici.
Panaci, sat, pe mosia si in comuna
Sarul-D orneT, jud.Suceava,
asezat pe tärmurile piraielor Calimanehil
i Taeturei.
Are 246 familir, sati 970 suflete,
din cal-1 380 contrib. ; o
biserica, cu hramul S-tii Aposton
Petru si Pavel, deservita de
preot $i 2 cintareti ; o scoall
rurala mixta, infiintata in 1891,
conclusa. de I invata.tor i fre
cuentata de 40 scolari. Scoala
are un local, cladit de preotul
Teodor Mindrila, care l-a inzestrat
i cu 40 pra.jinT loc de gradilla.
Panaci (Piciorul-lul-), munte,
jud. Suceava, com. Neagra-Sarulul,
imbracat in padure de
rasinoase.
Panacul, pirlu, jud. Suceava,
izvoreste din Piciorul-luT-Panaci
si se varsa in piriul Haita, dupa
ce a format hotarul TareT, pe o
lungime de i kil. si a udat
teritoriul com. Neagra-Sarului,
pe o lungime de 2 kil.
Panaghia, sat, jud. Dolj, pl. Jiulde-Mijloc,
com. Caloparul, cu
449 suflete, locuind in 97 case
si 7 bordee.
Are o biserica vechie de
birne ; o scoala mixta, frecuentata
de 42 elevi (1899-1900);
o circiuma.
Panaghia, pisc, cel mar inalt al
muntelui Ceahldul, jud. Neamtu,
situat sub 46°53 latitudine N. si
43034 longitudine E. (dupa meridianul
de la Ferro). Se mai
numeste i Fecioara (1908 m.
dupa Cobalcescu).
Panaghia, mofie particulard, jud.
Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. Caloparul,
tinind de Domeniul Coroana
Segarcea. Are padure
pe &usa.
Panaghia, pd.lure, jud. Dolj, pl.
Jiul-de-Mijloc, com. Caloparul,
In intindere de 2500 pogoane.
Tine de Domeniul Coroanei Segarcea.
Este amenajata. Se com
pune din cer, emita i stejar;
predomina cerul si emita.
Panaiota che-As ana che, vechia
pichet, cu No. 31, in jud. R.-Sarat,
pl. Orasului, catre hotarul
Moldovei, pe rtul Milcovul, din
comuna Cimpineanca, la E. de
catunul de resedinta. Azi e han
spre Focsani.
Panaiote§ti, sat, jud. Arges, pl.
Oltul, facind parte din com. rur.
Ursi.
Panait deal, jud.
Teleorman, la E. comunei Albesti;
se intinde spre com. Dulceanca.
Panait (Mägura-luI-), mdgurd,
jud. Teleorman, situata pe dealul
cu acelasi nume. S'e:1 gasit
imprejurul acestei maguri produse
de olarie, virfuri de lana
altele.
Panait-Sima, aria, pendinte de
comuna Cotul-Lung, pl. Vadeni,
jud. Braila, situata spre V. de
com. la 2 kil.
Par* deal, intre comunele
zesti i Vulturesti, pl. Argeselul,
jud. Muscel. Din coastele luT izvoresc
vilcelele Radacina-Mare,
Radacina-Mica i Uliul.
Pankpirig,jud. Vilcea, pl. Cerna;
izvoreste dintre dealurile com.
Cirstanesti ; curge de la E. spre
V. si se varsa in riul Cernisoara,
pe malul sting, in raionul
comuna Madulari.
Panca, ',mute, jud. Bacail, pl.
Muntelui, com. Dirmonesti, facind
parte din vira care desparte
Uzul de Dofteana.
Pancea, deal, jud. Prahova, pl.
Podgoria, com. Podeni-No!.

(MOVILA-)
Panca (Movila-), movild, la E.
de com. Marotinul-d.-j., pl. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanati. Are
o altitudine de 138 m. 45 d'asupra
niveluluT MArif, pe punctul
triangulat prin care se termina.,
la N. de pAdurea Sapunari.
Panciul, com. urb. $1. resedinta
sub-prefecturer plasel Zabrautul,
jud. Putna, asezata in Dealul-
Mare, pe malul sting al SusiteT
inconjurata cu vi! renumite.
E siruata la 28 kii, de capitala
judetuld.
Are o populatie de 581 familiT,
sati 2785 suflete i biseria
parohiala, cu hramul
Apostoll i r filiall cu hramul
Cuvioasa Paraschiva ; un mic
schit de cAlugarT, numit schitul
BrazI; 2 coale, una de baetT,
si alta de fete, frecuentate
de 367 copii (237 baetT, 130
fete); un spital cu 32 paturT,
subventionat de comuna.; un
biuroti telegrafo-postal, infiintat
la i Octombrie 1881 si al caruT
venit pe anul fin. 1896-97 a
fost de leI 15717, banT 29; o
judecAtorie ; resedinta unei companiT
de dorobantf.
Budgetul comuner e la veniturf
de 53104,25 leT si la
cheltuelf de 53094,28 le!.
Industria si ccmerciul se practica
de 113 comerciantr.
Inicia se face la 24 Iulie, lar
erg saptarainal, In fie-care Duminica.
Panciul, deal, pe teritoriul comunelor
Panciul, Crucea-d.-s. si
Crucea-d.-j., pl. ZabrAutul, jud.
Putna. Este alcatuit din pietre
amestecate ca lut galben i 111sip,
*piin carT se gasesc bucAtT
raid de pIetricele de var, de
putina consistentl. Dealul este
acoperit cu o patura de pamint
argilos pe unele locurT si de
tarim vegetal negru (humos),
632 PANTELIMONUL
pe alte locuri. La suprafata e Pangratia, numire ce se maf
pletros si in alte par! argilos. sford de mofie Barbuleanca, jud.
Pancul. Vez! Vorona -Teodor,
sat, com. Poiana-Lunga, pl. Siretul,
jud. Botosani.
sesc aci. Tot prin aceste locurT,
in 1821, a fost o crincena lupa
intre TtircI i EteristT.
Panghelina, phig, izvoreste din
Dealul-PAruluT, jud. Iasi, satul
Crucea, com. Sirca, pl. arligatura,
si se varsa in
Obrijanca, in com. Sinesti.
Buzaa, com. Merei, proprietatea
statuluT.
Pantazi, sat, facind parte din com.
rur. Coslegiul, pl. Cricovul, jud.
Pancului (Iazul-), jas, jud. Bo- Prahova. Are o pop. de 398 loc.;
tosani, pe mosia Vorona-Teodor,
format de piriulPancul, in partea
de S. a cota. Poiana-Lunga.
o biserica, care s'a reparat in
anul 1871.
Pantazi, proprietate a EforieT
Panculul pi« jud. Spitalelor civile din Bucuresti,
Botosani, izvoreste din pAdurea care se arendeaza cu trupurile:
com. Tudorei, de la locul numit Valea-MantiT si Nisipoasa, care
Cornisul, desparte catunul Vo- apartin manastirel Poiana i fm
rona-Teodor de Vorona-Carale, de comuna Hirsa, judetul Pra-
com. Poiana-LungA, si se varsa hoya, pl. Podgoria. Intinderea
in Girla-Moril de pe mosia V0- lor e de 937 hect., din carT 471
rona-Carale. hect. suprafata impadurita si 466
Panduri, sat, in jud. Ialomita,
hect. pamInt cultivabil i finete.
pl. CimpuluT, pendinte de cora. Pantelimonul, sat, jud. Ilfov, pl.
Frumusica, situat pe tunca, In a- Dimbovita, facind parte din com.
propiere de satul de resedinta rur. Pantelimonul-Dobroesti, sila
2 kil. spre S. de riul Ialomita.
Are o populatie de 64 fatuat
spre E. de Bucuresti,
&la Colintina si pe soseaua
mili!; o biserica, deservita de judeteana Bucuresti-Braila.
preotul din satul Frumusica. Are 2 bisericr, una cu hra-
Locuitorif posea : 200 bol,
25 bivolf, 60 porcl, 450 of
mul Sf. Pantelimon si a doua
cu hramul Sf. Nicolae, deservite
caT. de 3 preotT 51 2 cintaretr.
Biserica Pantelimon, pe apa
Panduri, ca-tun, facind parte din ColintineT, s'a zidit de Grigore
com. urbana Dragasani, pl. 01- Ghica-Voda, la anul 1736. In
tul-d.-j., jud. Vilcea.
hrisovul din 12 Octombrie, a-
Pandurul, in jud. Buzar',
celasT an, scris pe pergament,
se gAsesc urmatoarele:
com. Gura-NiscovuluT, cAt. SAseni-VechT.
Se ramifica In Pandurul-Mare
i Pandurul-Mic. E
importanta ptin multimea hirburilor
si a oaselor ce se ga-
I° Grigore Ghica Voevod din mima
domnie mele am socotit si zidesc i si
tnal; din temelie o sflnt i dumneze-
iasci casi Intru slava, hit D-zeil i intru
cinstea i lauda mareluI mucenio i ti-
miduitor Pantelimon, din josul M-rei ce
se numqte a Miragel, pe apa Colintinel,
la tintina ce se zice a-BabeT.
Imprejurimea seamAna eu o
cetatuie baria. In biserica, la
dreapta, este mormIntul donatoruluT,
Grigore Ghica Voevod
al familieT sale, de marmora,
sculptat foarte frumos.

PANTELIMONUL 633 PANT IRUL
Tot in 1736, Grigore Ghica
intemeia ad si. un. spital de
sarad... csä fie insä, zice mentionatul
hrisov, nu numal de
bolnavt ca aceia ce ar pätimi
de alte boale truptifti, ci fi de
bolnavl de boala ciumeb, spi-tal
pe care l'a inzestrat Cu mal
multe mosir.
Averea acestuT spital se administreaza
de Eforia Spitalelor
Civile din Bucuresti s't din venitul
acester averl se intretine
si spitalul «Maternitatea» din
Bucuresti.
La Pantelimon este resedinta
prirnarier com. Pantelimon-Dobroesti,
a subprefecturer pase
Dimbovita-Mostistea, a mediculur
plaser si a une companir de
dorobantr. Pana la i Aprilie 1882
era numar resedinta plaser Dimbovita;
de la aceasta data alipindu-se
si pl. Mostistea la pl.
Dimbovita, a devenit resedinta
ambelor plasT unite.
Ad a, fost o scoala de surdomutr,
care s'a infiintat la anul
1865 de repausatul Dr. Davila
(din copiir orfanT de la Azilul
«Elena Doamna») si s'a instalat
chiar in palatul luI Grigore Ghiea.
AstAzT se afla mutata la
Ter'.
Are o scoala mixtA, frecuentatA
de 25 elevl si z z eleve ;
I fabrica de otet ; i masina
de treerat ; i pod statator.
La 27 Iulie, in fie-care an, se
face ad un erg de diferite obiecte
si bauturr spirtoase.
Se intinde pe o suprafata de
2355 hect., cu o populatie de
685 locuitorT.
Ebria Spitalelor Civile din
Bucuresti are 1900 hect. si locuitorif,
455 hect.
Eforia cultiva prin arendasil
saI 1245 hect. (55 izlaz 600
padure).
Loc. cultiva 338 hect., rezervind
restul pentru cultura vier..
Comerciul se face de 7 circiumarr.
Numarul vitelor marT e de
295 si al celor miel, de 662.
Pantelimonul, vechie numire a
cät. Lunceni, jud. Buzar', com.
Grajdana, fiind-ca era proprietate
a manastireT Grajdana, care
tinea de manastirea Pantelimon
din Ilfov.
Pantelimonul, stage de dr.-d.f.,
jud. Ilfov, plasa DImbovita-
Mostistea, cat. Pantelimon, pe
unja Bucuresti-Fetesti, pusa In
circulatie la 17 Noembrie 1886.
Se afla filtre statiile Mogosoaia
(9.5 kil.) i Branesti (13.4 kil.).
Inaltimea d'asupra nivelulur Mara,
de 77"1.,07. Venitul acester
statir, pe anul 1896, a fost de
94073 ler, 15 banT.
Pantelimonul, fort, in jurul Bucurestilor,
jud. Ilfov.
Pantelimonul, sfoarä a'e pädure,
cam de 130 hect., din corpul
Nisipoasa, jud. Buzar!, comuna
Grajdana.
Pantelimonul, pädure, pe mosia
Clociti a Eforier Spitalelor
Civile din Bucuresti, jud. Buzan,
com. Vadul-Sorestilor.
Pantelimonul, lac, format de
gira Colintina, jud. Ilfov, com.
Pantelimonul-Dobroesti.
Pantelimonul, pädurf de 600
hect., jud. Ilfov, pl. Dimbovita,
proprietatea Eforier Spitalelor
Civile din Bucuresti.
Pantelimonul,izvor, curgind prin
centrul com. Tirgsorul-Vechia,
pl. Tirgsorul, judetul Prahova ;
se varsa in nul Prahova, linga
catunul Stejarul, comuna Negoesti.
Pantelimonul-Dobroe§ti, com.
rur., jud. Ilfov, pl. Dimbovita,
situata la E. de Bucuresti, linga
Orla Colintina si pe soseaua
judeteana Bucuresti-Bralla, intre
Bucuresti si forturr, la I O kil.
de Bucurestl. Sta In legatura cu
Cernica i manastirea Cernica,
printr'o osea vecinala.
Se compune din satele : Alesi-
Pasarea, Dobroesti, Marcuta si
Panterimonul, cu o populatie de
1355 suflete, locuind in 288
case.
Suprafata totala a comuneT e
de 4194 hect. Proprietarir ati
3260 hect., din carT cultiva 2465
hect. (95 izlaz i 700 padure).
Locuitorir cultiva 8o6 hect. (128
rezervate pentru izlaz si cultura
vi el).
Are 4 bisericr, la Dobroesti,
Marcuta si 2 la Pantelimon ; 2
scoale, la Pantelimon i Dobroesti;
i masina de treerat cu aburr;
2 podurr statatoare ;
helestea.
La 27 Iulie, in fe-care an, se
face ad tirg de obiecte i bauturr
spirtoase.
Budgetul com, e de 13011
ler la venituri si de 11198 ler
la cheltuelr.
Locuitorir posea : 144 pluguri
: 114 cu bol, 30 Cu cal
165 care si carute 117 Cu bol,
48 cu cal.
Comerciul se face de 21 drciumarr.
Vite : 179 cal si Tepe, z armasarr,
377 bor, 165 vacr si
viter, 29 bivori si 187 bivolite,
26 porcr si 977 or.
Improprietaritl sunt 140 locuitorr
i neimproprietaritl mar
sunt 177.
Pantiri. Vezr Streesti, sat, com.
Zlatunoaia, pl. Miletinul, jud. Botosani.
Panfrul, munte, jud. Bacari, pl.

PANTO1UL 634 PAPUREf (T/RLA-)
Trotusul, de pe teritoriul com.
Hirja.
Pantoiul, sat, In jud. Ialomita,
plasa Cimpulur, pendinte de
com. Moldoveni, situat pe t6rmul
stIng al riuluT Ialomita, spre
V. si in apropiere de satul
de resedinta. Are o populatie
de 56 familif. Mal inainte purta
numirea de Colacul.
Locuitoril poseda.: 30 cal, 50
bor, 250 or li roo porcr.
PanuluI (Dealul-), deal, situat
In raion 11 com. Colonesti, pl.
Stánisesti, jud. Tecuciii. Este o
ramificatie din zarea Dobrotforuta.
Separa com. Colonesti de
com. Antohesti din jud. /3acati.
Papa, com. rur., In jud. Teleorman,
plasa Tirgulur, pe partea
stinga a riulur Vedea, inteo pozitiune
foarte frumoasa.
Se invecineste la N. cu 'cal.
Muti din com. Dragsenei; la S.,
cu com. DrAganesti; la E., cu
Valea-Zblrglezir si la V., cu com.
Scrioastea, de care se desparte
prin lid Vedea.
Mosia din aceasta com, face
parte din domeniul d-luT general
G. Manu, pe care se gasesc
stabilite si comunele Scrioastea
si Maldaeni. Partea ce cade in
raza acester comune este cam
de 5 ro hect. arabile si roo hect.
padure. Vil sunt 16 hect.
Riul Vedea uda comuna pe
la margine, in directiunea de
la N.-V. spre S.-E.
LocaitorT improprietaritl sunt
in numar de 113, pe o intindere
de aproape 460 hect.
Are o populatie de r000 suflete,
din carr 115 contribuabill;
o scoall, frecuentata de 29 elevl
(1899-900); o biserica, deservita
de un preot si dor cintaretr.
Vite: 359 vite marl cornute,
35 cal, 650 oi si 86 por&
Budgetul com, e la venituri de
1705.04 ler si la cheltueli de
1553 leL
Comunicatia din com. Papa
la com. Scrioastea si Rosiori se
face printr'un vad, prin Vedea,
la S.-E. comuner ; de acolo drumul
da in soseauajudeteana Ro.
siori-Strimbeni. Cu comunele Cucueti,
Dr Aganesti si cu cat. Muti
se leaga prin sosele vecinale.
Distanta tom. de Rosiori, este
de 8 kil., lar de la resedinta jadetulur
sunt 59 kil.
Catea feratA Costesti-Magurele
strabate teritoriul com. La
N.-V. comuner se afla statiunea
cu acelasi nume, avind si un
canton facut cu cheltuiala d-lur
general Manu si care serveste
pentru incdrcatul cerealelor de
pe domeniul d-sale.
Papa, stage de dr.-d.f., jud. Teleorman,
pl. Tirgulur, com. Papa,
pe linia Costesti-Rosiori, pusa In
circulatie la i Ianuarie 1887. Se
afla filtre statiile Benca (9.6 kil.)
si Rosiori (9.4 kil.). InAltimea
d'asupra nivelulurMarir de 108.77
m. Venitul acester statir pe anul
1896 a fost de 14618 ler,
15 banT.
Papa, coastä de deal, la E. de
cat. Simburesti si Tonesti, pl.
Oltul-d.-s., jud. Olt, in apropiere
de piscul Dobra. Se intinde
din apa Cungrea-Mare pana in
dealul Tonesti. Pe coasta Papir
este drumul Papa, foarte greti
de urcat si coborit.
Papa, vale, jud. Vilcea, izvore§te
din dealur DrAganul; trece prin
Dealul-Papel si Dealul-Lungulur ;
curge putin catre S.; formeaza
limita de S. a comuner si se varsa
in riul Cerna.
Papaciocul, coastel de deal, in
jud. Tecuciil, com. Puteni, in-
cepind din Piscul-Balan, spre E.
de padurea Buzatulur, com. Puteni.
Papazole§ti, urme de ruine, in
jud. Romanati.
PapAul, pise., jud. Musce.1, pe culmea
Ghezera (2095 in.).
Papaul, munte, jud. Muscel, comuna
Corbi, plaiul Nucsoara,
situat intre malul sting al riulur
Doamna si Bratia-Mare-.
Virful lur poarta acelasr nume.
Papiul, pdclure, jud. Muscel, in
intiadere de 3190 hect., proprietate
a statulur. Face parte
din marea padure Corbi, din
plaiul Nucsoara, formata din ro
trupurr : Plaisorul, Preotesele,
Bindea, anoaga, Papaul, Rusul,
Platica, Alunisul, Padurile
si Cringul, avind toate o indadere
de 17530 hect.
PapiI (Fundul-), catun, al com.
Vintila-Voda, jud. Buzan, cu 5o
locuitorl si 16 case.
PapiI (Gura-), d'aun, al com.
Vintila-Voda, jud. Buzan, cu
40 locuitorT si 13 case.
Papuci, cittun, al com. ()dalle,
jud. Buzan, cu 20 locuitorT i 5
case.
Papucul, ptrill si jets. Pirlul e format
din izvoare si din iazul cu
acelasl nume, de pe teritoriul
satulur Portarul-de-Mijioc, com.
Zapodeni, pl. Mijlocul, jud. Vasluin
; udA aceasta com. de la N.
spre S., apor treclnd in com.
Valea-Rea, se .varsA in iazul de
pe teritoriul satulur Moara-Domneasca.
PapureI (TIrla-), Orla', In jud.
Braila, com. Bertesti-d.-s., pe tar-

PAPUREI (VIRFUL-) 635 PARAOANI
mul drept al canaluluT Cremenea
,pe ostrovul VArsAtura, aproape
de hotaruljud. Ialomita.
Papure (Virful-), pisc de deal,
la N. de satul Vultureni, coni.
Cu acela$T nume, jud. Tecucid.
Para-Bair, deal, jud. Tulcea, in
partea de E. a pld$eT M5.cinul,
cea N.-V. a com. rur. Cerna ;
este o prelungire S.-E. a dealulul
Curt-Bair ; de natur5. stincoasA,
acoperit cu tufAr4ur1 ; pe
la poalele E. are $i vil; din el
41 ja na$tere valea Megina ; are
158 m., dominind satul i piriul
Cerna, drumul judetean M5.cin-
Babadag i cel comunal Cerna-
Satul-Noti.
comunii ruralit, judetul
Constanta, plasa Silistra-
Nota, a$ezatA in partea de V.
a judetuluT, la 90 kil. spre S.-V.
de ora$ul Constanta, capitala
districtuluT, $i in cea meridionalA
a plA$eT, la 27 kil. spre S.-
E. de ora$ul Ostrovul, re$edinta
ocoluluf.
E formatA dinteun singur sat,
a$ezat pe valea Ghiuvenli, futre
dealurile Capus-Chioi-Bair, la V.
$i Distrul la E.
Se mArgine$te la N. cu com.
Ghiuvegea, lar la V. cu comuna
Carvan si Bulgaria.
Relieful soluluT e accidentat
de culmea Para-Chioi, cu ramificatiunile
sale. Printre cele mal
insemnate dealurT sunt : Capus-
Chioi-Bair la V., Macurova-Bair
(168 m.) la S.-V., Uzum-Mese-
Sirti la S., Sinir-Bair i Aslama-
Sirti, cu virful Calaigi (196 m.),
la S.-E., Distrail (172 m.) la N.
Toate aceste dealurT sunt acoperite
cu pAdurT frumoase, Cu
livezi i pd$unT.
Movile sunt putine i farA
importantl, servind numaT ca
puncte de observatie $i orientare.
63617. Mande DiCtiOWIT Geograge. Vol. 7r.
VAT sunt : Ghiuvenli, prin centrul
comuneT, trecind i prin satul
Para-Chioi, avind ca adiacente
pe dreapta valea Ciurgiuc-Culac
unitA cu Azadic-Culac,
trece prin pAdurile Asadi
$i Cojocarul ; valea Satis-Chioi
la V. Malurile acestor vA.T sunt
incintAtoare, acoperite Cu pAdurT
$i livezT.
Suprafata comuneT este de
1631 hect., din care 30 hect.
ocupate de vatra satuluT, restul
impArtit intre stat, care posedA
163 hect. $i locuitoriT, carT
stápinesc 2439 hect.
Are o populatie de 173 fasad
755 suflete ; o bisericA,
cu hramul Adormirea, fondatA
de locuitorT, deservitA de
preot, i &sed' $i I paracliser
; o $coalA mixtA, condusl
de un invAtAtor $i o invA.tAtoare,
frecuentatá. de 143 copir; un
spital rural, situat pe valea Ghiuvegea,
la 3 kil. spre N. de sat.
Budgetul comund e la venituri
de 2793 leT $i la cheltuelf,
de 2154 leT.
Locuitorii posedä : 8o pluguri ;
202 care $i cArute ; 3 ma$inT de
secerat, to grape de fier ; 3100
vite, mal cu seamä oT i bol.
Industria este numaT casnicA.
Comerciul se face de 4 circiumarT.
Cal de comuaicatie sunt : calea
judeteanä Ostrovul, Lipnita,
Pana-Chioi, Mangalia, trecind
prin sat ; apoT drumurT vecinale
comunale, ducind la satele
Invecinate: Ghiuvegea, Caranlic,
Regep-Cuius, Dobromirul, etc.
Paraipani, ceitun, in jud. Putna,
pl. Biliesti, com. Mirce$ti, situat
pe malul PutneT, aviad RAdule$ti
la E. $i mal in apropiere
de malul b5.1teT.
Are o populatie de 75 suflete,
carl locuesc in 21 case.
Mosia Paraipani a fost datA
zestre, impreunA cu altele din
tinutul Putna, hatmanului Alexandru
Mavrocordat, de cAtre
socrul sAti, Domnul Alexandru
Moruzzi.
Paraipani sati Arsache, com.
rur., in jud. Vla.$ca, pl. Marginea.
VezT Arsache.
Paraipani, atun (tirlA), in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte.
de com. Chioara.
Paraipani, proprietate, in jud.
Vla$ca, pl. Marginea, la S.-V.
de Giurgid, pe malul DundreT.
Incepe din marginea DomeniuluT
Giurgiti, de la malul de jos
$i merge pinl la GIojani. Pe
aceastA proprietate se gAse$te
satul Arsache, care pAng. la 1872
se cherna Paraipanul, apor satul
BAlAriile $i satul Malul-de-sus.
FratiT Fotino in Istoria tAreT
la pag. 91, ne spun cl aceste
ino$iT apartineati la 1735 marastirei
Radu-Vodd. Egumenul aceleI
mAnAstirT indatorindu-se,
aceastA mo$ie $i cu StAne$ti
s'ad vindut la licitatie la Tribunalul
Vla$ca, la 1829, cind a
intrat in posesie d-1 Doctor
Arsache.
Satul Paraipani, la 1872, $1-a
luat numirea de Arsache, dupA
numele proprietaruluT.
Paramistea,pirlia,s, in jud. Neam -
tu, pl. Bistrita, cbm. Mastacdnul.
Izvore$te din ramura munteluT
cu acela$T nume (partea S. a
ramureT Tarclul) $i se varsA pe
stinga piriuluT TarcAul, mal in
sus de schitul cu acela$T nume.
Paraoani, pirlil, jud. Tecucid, izvore$te
din film cu acela$T nume,
curge pe lingA satul Nicore$ti
$1 se vars1 in partea dreaptA
a ZeletinuluT, in raionul com.
Valea-Rea.
81

PARASCIIIV (VALCEAUA-LIII-) 636 PARCHESUL
Paraschiv (Välceaua-lui-),
cea, jud. Teleorman, situatä pe
cimpla dintre mosille Balaci
Silisteaf pe linga. soseaua Balaci-TAtaresti.
Paraschiva, insuld, in Dual-e,
in dreptul com. Chiseletul, pl.
Oltenita, jud. Ilfov.
Paraschiva, picket de grani
pe Dunare, cu No. 16r, in dreptul
jud. Ilfov, pl. Oltenita, com.
Chiseletul.
Paraschiva (Dupä--), pichel de
granild, pe Enmare, cu No. 162,
in dreptulcom. Chiseletul-Romtn ,
pl. Oltenita, jud. Ilfov.
Paraschiva (Ostrovul-), pddure
a statulun in Intindere de 200
hect. Ved Sanalul-Dunaren padure,
jud. Ilfov.
Paraschiveasca, pichet vechig,
cu No. 26, jud. R.-Sarat, pl.
Orasulun com. Virtescon pe riul
Milcovul.
Paraschiveni, sat, in jud. R.-
Sara% pi. Orasulun com. ampineanca,
in partea de S. a comunel,
pe riul Milcovun la i kil.
785 in. spre S. de catunul de
resedinta, Pintecesti. Are o
suprafata de io hect., cu o
populatie de 52 familiI, saa 177
suflete, din carI 63 contribuabilI.
Paraschiveni, numire vechie a
comuna ci cdtunulur GologanuI,
jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s.
Paraschiveni, vechig pichet, cu
No. 37, jud. R.-Sarat, pl. Orasulun
com. Cimpineanca, pe
malul drept al 1-luid Milcovul.
Paraschiveyti, cdtun, jud. Arges,
pl. Oltul, Pkind parte din
com. rur. Cremenari-Mosneni.
Parava, com. rur., in jud. Putna,
pl. Racaciuni, situata in valea
prin care curge piriul cu acelasI
nume si peste dealul de la Dragusani,
la 30 kil, de sub-prefectura
plaseI si la 74 kil, de
capitala judetulta.
Se compune din cat. Parava
Teiusul.
Are o populatie de 203 famili!,
saii 926 suflete, din carT
191 contribuabilI, locuind in 247
case ; i bisericä parohialä, cu
hramul S-ti! Voevozi, in cat.
Parava i i filiall, cu hramul
Adormirea, in cat. Teiusul ; o
scoala mixta, frecuentata de 17
copin
Budgetul comunel e la venituri
de 2363 len 72 bani si la
cheltuell, de 2259 len 7 ball!.
Locuitoril posea : 41 plugurI
de fier 190 bol, z6o vacI,
24 ca!, i6o or, 16 capre, 280
pord ; 40 stupr cu albine.
Se cultiva viea pe o intindere
de 142 hect.
Sunt in com.: 3 comercianti
de coloniale, i de cereale, 2
fIerarl, 2 lemnarI si 5 fabricanti
de rachiti.
Parava, cdtun, in jud. Putna,
com, cu acelasI nume, pl. RAcaciuni,
situat peste dealul de
la Dragusani si in valea prin
care curge piriul Cu acelasI
nu me.
Are o biserica parohiala, cu
hramul S-ti1 VoevozI ; i coala
mixta, frecuentata de r7 copir.
Parava, parohie, in jud. Putna,
com. Cu acelasi nume, pl. Racaciuni,
avInd i biserica parohiala,
cu hramul S-ti! VoevozT,
in cat. Parava, filiala, cu
hramul Adormirea, in Teiusul.
Parava, pirliaf, pe teritoriul comune
Cu acelasi nume, pl. Racaciuni,
judetul Putna, care se
varsa in pirlul Dragusani. Izvoreste
din Marghiotel si se
uneste cu piriul DrAgusani.
Parche§ul, com. rur., asezata In
partea de N. a jud. Tulcea
a plaseI Isaccea, linga girla Somoya.
Se margineste la N. cu Basarabia,
despartita prin Dunare ;
la V., cu com. urb. Isaccea ; la
S., cu com. Nicolitelul si Telita,
lar la E., cu com. Somova.
E formata din catinul ca acela.sI
nume, asezat pe malul
drept al glrleI Somova.
Relieful solulul tine si de regiunea
dealurilor si de a sesuluI
; aproape jumAtate din teritoril"'
e acoperit cu stuf i baltI.
DealurI sunt: Chri-Glic (64
m.), la V., cu pasunT ; Cernori,
la S. si StInca-Mare, la E., ambele
acoperite Cu padurI.
Apele care tia com. sunt :
Dunarea, la N., futre milele 59
62 ; girla Somova prin interior,
trecind pe litiga sat ; valea Adinca,
la V.; valea Ogurluiul,
prin mijloc, trecind si prin sat.
BAltI sunt: Parchesul, de 129
hect., continind peste bun, si
alte doua mal miel.
Intinderea comunel e de 88o
hect., din casi 82 hect. vatra
satulun 380 hect. ale locuitorilor,
418 hect, ale statula
Populatiunea, in maioritate
compusa din RominI i Rus!,
este de i44 sail 574
suflete, din cal-1 160 contrib.
In Parchesul se alla: o biserica,
¡Imita de locuitorI in 1877,
cu hramul Sf. Apostoll, deservita
de i preot i i entaret ; o
scoala, frecuentata de 38 elevI
(1899 1 9 oo).
Pamintul, parte e pietros, parte
acoperit cu stuf i mlastinI.
Locuitorif posea : 77 plugurl
; i800 capete de vite marf
si mía

PARCHE5UL 637 PAREPA
Comerciul consta In export
de peste, cereale i in import
de coloniale i manufacturi.
Sunt 6 comerciantl.
Budgetul com. e la veniturT
de 3200 leT si la cheltuelT, de
3150 la
DrumurT sunt: calea nationall
Tulcea-Isaccea, la S., si cal comunale
la : Somova, Telita, Nicolitelul,
Frecatei.
Parchequl, bala, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com.
rur. Parchesul, situata in partea
de N. a plasef si a comuneT,
chiar litiga sat si aproape
de Durare, de care a fost formata
prin vre-o revarsare anterioara
; e alimentata prin o mica
Orla; o parte din apa sa se
varsa in balta Sauna, spre V.;
din ea se desparte Orla Somova,
care se varsa in Dunare,
mal sus putin de orasul Tulcea;
e inconjurata cu stuf; are
o suprafata de 115 hect. si contine
peste, care se consuma in
localitate.
Pardina, sat, In jud. 5i pl. Tulcea,
catunul comuneT Satul-Noii, asezat
pe malul drept al bratuluT
Chilla, linga locul de unde izvo
reste &la Pardina, la 17 kil.
spre E. de resedinta.
Are o Intindere de 2200 hect.,
din carl 17 hect. ocupate de
vatra satuluT, cu 50 case.
Populatia, lipoveneasca, e de
35 familiT, salí 148 suflete.
Pamintul e acoperit in *mare
parte cu balfT si stufurT.
Are o biserica.
Prin sat trece drumul comunal
Tulcea-Satul-Noti-Chilia.
Pardina, ostrov insemnat, in delta
DunareT, In partea N. a jud.
plaseT Tulcea, si cea E. a com.
Satul-Noa ; este cuprins, intre
bratul Chilla, gIrlele Pardina,
ondul i Lopatna; acoperit in
cea maT mare parte ca stuf;
este strabatut de girlele Alileoca-
Suhat i Iacob-Suhat, si coprinde
lacurile: Costin, Costinciuc, Bacin,
etc; are o intindere de 12000
hect., neproductive.
Pardina, grind, In jud. si pl.
Tulcea, pe -teritoriul com. rur.
Satul-Noti, situat in partea N.
a plasef i cea N.-E. a com.,
pe malul drept al bratuluT Chifla;
pe el este asezat satul Pardina.
Pardina, In jud. Tulcea,
pl. Sulina, se desface din bratul
Chilia, de ling5. satul Pardina,
i curge spre E.; face
apoT un unghili drept si se termina
in bratul Tatarul, litiga orasul
Chilia-VechTe, dupá un curs
de 45 kit, brazdind partea V.
a plaseT si a comuna
Pardo9i, com. rur., in jud. R.-
Sara% pl. Rimnicul-d.-s., pe malul
sting al rfulur alnicul, asezata
in partea V. a judetuluT, la
23 kil. spre N.-V. de orasul R.-
Sarat, si in mijlocul piase!, la 15
kil. spre N.-V. de com. Sgirciti,
resedinta plaser.
Se margineste ; la E., cu
com. Dedulesti, despartita prin
dealurile Babel si Dou5.-Coae ; la
V., cu Märgaritesti, despartita
prin 11111 CilnAul; la S., Cu Valea-
RateT si la N., cu Valea-SalcieT.
Este o comuna din regiunea
dealurilor, fiind brazdata: la S.
de dealul Valea-SchiopuluT, la
E. de Iernatica; la V. de Costomirul
si Baba.
Riul Cilnaul o ucla la V., cu
afluentiT sal Pardosi i Iernatica.
Catunele, carl o formeaza
sunt: Iernatica, resedinta, in mijloc
; Valea- chiopuluT, la E.;
Valea-luT-Lalu, la N.-V. ; Costomirul,
la N.
Se Intinde pe o suprafata de
1036 hect. din caí< 116 hect. vatra
cotn., 430 hect. ale locuitorilor
si 490 hect. ale proprietate/.
Are o populatie de 189 familiT,
san 877 suflete ; 3 bisericT, una,
in cat. Valea-SchiopuJui, cu hramul
Intrarea in biserica, zidita in
anul 1862 de locuitorr, deservita
de I preot si I entAret,
alta, in catunul Iernatica, cu
hramul Sf. VoevozT, zidita in
1821 de Stanciu Anghel si locuitorT,
deservita de i preot si
cintaret, si a treia, in catunul
Valea-lur-Lalu, cu hramui Pogorirea
sf. Duh, ziditá in 1842
de locuitorT ; o scoala mixt4, fondata
in anul 1867 de D. C. Datcu,
conclusa de i invatator i frecuentaa
de 27 copa' (1899-900).
Locuitoril posea : 6o plugurT ;
320 bol, 160 vacT, 15 cal, 18
Tepe, 1600 or, 198 capre si 186
rimatorl.
Comerciul consta in importul
de coloniale, brasoveniI si in
exportul de cereale. Transportul
se face prin gara Rimnicul-Sdrat.
Calle de comunicatie sunt drumurile
vecinale spre : Valea-
Salcil, Margaritesti, Babeni-Dedulesti,Greabanul-Serciti-Rimnicul-Sarat.
Budgetul comuneI e la veniturI
de 1543 le, i i banI, si
la cheltuelT de 1316 'el, 88 batir.
Pardoqi, al:in, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-1., pendinte de
com. Pardosi. V. com. Pardosi.
Pardo§i, ftîrîa, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s. ; izvoreste din
Dealul-BabeI; ucla com. Pardosi
prin mijloc, trecind prin catunele
Iernatica si Pardosi si se varsa
In riul Cllnaul, pe partea dreapta.
Parepa, com. rur., jud. Prahova,
pl. Cimpul, situata pe valle Ceptureanca
i Razboiulul, la 31

PAREPA 638 PARSALELE (MUNTELE-)
kil. de capitala judetulur si la
io kil, de resedinta plaser.
Se compune din 3 cat. : Degerati
(spre N.), Parepa (in centru),
si Rusani (spre S.), avind
o populatie de 924 suflete, din
carr 203 contribuabill, locuind
in 231 case.
Are : douä bisericr, la Parepa
si la Degerati. Cea din Parepa
s'a zidit de Pitarul stefan Macoveiti,
care i-a donat si o sfoarA
de mosie, cam de 18o pog.;
iar cea din Degerati s'a zidit
la anul 1892 de mesterul Anghel
Ionita din Ploesti, si cu
ajutorul d-lor P. S. Aurelian si
Gg. Gr. Cantacuzino ; o scoala,
frecuentata de 17 copir; 3 morr
cu aburr.
Locuitorir, in numar de 136,
s'au ImproprietArit la 1864, dindu-li-se
540 hect., afara. de 40
insurater, carr s'ají improprietarit
pe mosia statulur Parepa,
din care li s'ati dat 200 hect.
Locuitorir posea.: 92 car, 241
vacr, 520 bor, 3 bivolf, 2131 or
§r 151 porcr ; so stupr cu albine.
ComercluI se exercitä in comuna
de 4 circiumarr.
Budgetul comuner e la veniturr
de 9489,84 ler, iar la cheltuelf,
de 5361,36 la
Prin com. trece o singura osea.
E udatA de Valea-Razboiulur,
ce curge prin com. Tomsani,
unde formeazä mar multe helestaie
si de Valea-Ceptureanca,
formata din plor si care se impreuna
cu Valea-Razboiulur, in
dreptul cAt. Rusani.
Se margineste cu comunele :
Colceagul, Fulga, Tomsani si
DrAganesti.
Parepa, sat, facind parte din comuna
rurala. Parepa, pl. Cimpul,
jud. Prahova.
Parepa, mofie a statuluI, jud.
Prahova, pl. Cricovul, pendinte
de schitul Izvoarele saa Crasna,
care se arendeaza cu i600 ler
anual, dimpreuna cu partile posedate
de stat in tot hotarul
mosier Izvoarele, plaiul Teleajenul,
consistind din finete, poea
si siliste.
Paringul, culme a munfilor Carpati,
jud. Vilcea, din dreapta
LotruluT, avind piscul Paringul
(2076 m.) si din care porneste :
culmea Gurguiata, catre S.-E.,
avind ca piscurl : Muntele SItioara
(870 m.); Culmea-Ursanilor,
catre S.-E., avind ca piscurr:
Ursanul si muntele FrAsinetul
; culmea Bistrita, catre S.,
avind ca piscurr: muntir Coti,
Buila si Arnota ; culmea Vinturarita,
catre S.-E., si care se ramifica.
in Culmea-Petrenilor, Culmea
- Barbatestilor si culrnea
Smeuratul ; culmea Chela, avind
ca vid' mai inalt muntele Stogul
si Culmea-Olanestilor.
Virfurile mal insemnate ale
culmer Paringui sunt : Balota,
Cocorul, Briota, Chindia, Naurutul
si Sida.
Aceasta culme, aproape paralela'
cu Culmea-Platanestilor,
care se afla la 20 kil. departare,
formeaza di rnpreuna frumoasa
si bogata vale a Lotrulul.
Parisesti, cdtun, jud. Vlwa, pl.
Glavaciocul, pendinte de com.
Tamasesti, proprietate a d-lur
Costacopolu, situat despre Crevenicul-Colfeasca.
Are 70 locuitorr,
fosa clAcasr, care, la 1864
ati luat 210 hect. pamint.
Parmuva, deal, in partea despre
N. a comuna Tomesti, pl. Codrul,
jud. Iasi. Se intinde de la '
V. spre S., pe partea dreapta
a sesulni Bahluiul, formind un
pise inalt, numit Dobosul. Se
sfirseste prin o vale, numita
Gura-Rupturer. Pe poala-I des-
pre N. trece soseaua nationala
Iasi-Tutora, lar pe cea de S.,
soseaua judeteana Iasi-FAlcin.
Pe ambele lur coaste sunt : vi!,
livezr si semanaturr.
Parpanita, com. rur., in partea
de S.-E. a plAser Funduri, jud.
Vasluiti, la 29 kil, de orasul
Vasluiti si la 5 kil. de Negresti,
resedinta piase, situata pe dreapta
si pe stinga ptr. Rebricea, care
o strabate in toata intinderea.
E formata din satele: Parpanita,
Frenciugi si Glodeni,
pe o suprafata. de 19b2 hect.
si cu o populatie de 1091 suflete.
Are 3 bisericr; 2 colr mixte,
in Glodeni si Frenciugi, frecuentate
de 36 elevr (1899i 90o);
2 morr de apl.
Vite : 547 vite marr cornute,
77 cal', 1200 or si 249 rimatorT.
Locuitorir posea. 215 stupf.
Budgetul comuner e de 2091
ler, 48 bani, la veniturr si de
1980 ler, 31 banr, la cheltueli.
Parpanita, sat, jud. Vasluitl, pl.
Funduri, com. Parpanita, situat
pe costisa dealulur din spre Negoesti,
pe dreapta piriulur Rebricea,
pe o suprafata de 298
hect. si cu o populatie de 182 sufl.
Are o biserica, zidita de Petru
Rosetti, deservita de un
preot si 2 cintaretr; o moara
de ap5., pe piriul Rebricea.
In partea despre V. a satulur,
se afla o movila formata din
pamint si care e foarte vechie.
Teritoriul pendinte de sat e
parte proprietatea d-lur V. Mihailescu
si parte a d-ner Anghelia
Alariti, lar parte a locuitorilor
clacasr.
Vite : 145 vite marr cornute,
18 caT, 58 ol, 95 rimatori.
Locuitorir posecla 66 stupr.
Parsalele (Muntele-), pddure,
cu o suprafata de 80o falcr, pe

PARSALELE (MUNTELE-) 639 PASXREA
teritoriul catunuluT Coza, plasa
Vrancea, jud. Putna, apartinind
locuitorilor din com. Gaurile in
devalmasie.
Parsalele (Muntele-), piidure,
In suprafata de 900 falcI, pe
teritoriul satuluT Goza, pl. Vrancea,
jud. Putna, apartinind locuitorilor
din com. Negrilesti.
Parsinoaia, cdtun, despre N.,
al comuneT Tia-Mare, pl. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanati, asezat
Ruga Olt, pe Valea-DraculuT.
Parvulocul, punct trig-onometric
de observajie de rangul I-iti, in
jud. Tulcea, pl. Sulina, comuna
Cara-Orman, pe malul sting al
bratuluI Sf. Gheorghe, la confluenta
sa cu gira Parvulocul.
Pasatul, sail Novo-Sellta, sat,
pe mosia cu acelasT nume, com.
Buda, pl. Herta, jud. Dorohoid.
Are a populatie de 109 familiT,
sal 799 suflete ; o biserica,
cu hramul Buna-Vestire,
mica, de lemn, facuta in 1814.
Proprietatea mosier este : a
erezilor defunctulul N. Alcaz,
a erezilor defunctuluT M. Holban
si a altor proprietarl.
SateniT improprietaritI ad 129
hect. pämint; iar proprietariT,
458 hect., 31 arii cimp si 114
hect. si 58 ariT padure.
Piraie ce trec mosie sunt 2:
Tochile si Bigiurea, ce vin din
Bucovina (Austria).
Hotarele mosiel sunt cu : Slobozia,
Buda-Mare si Bucovina.
Pasate§ti, mahala, facind parte
din com. rur. Ganesti, pl. Mijlocul,
jud. Vilcea. Are o populatiune
de 379 locuitorT.
Pasärea (Burdu§ani), sat, facind
parte din com. rur. Piteasca-Pasarea,
pl. Dimbovita,
jud. Ilfov, situat la N.-E. de
Bucuresti, pe tarmul sting al
vaeT Pasarea. La S., trece soseaua
judeteana Bucuresti-Br lila
si calea ferata Bucuresti-Callrasi.
Sta in legatura cu com.
Branesti prin o osea vecinal.
Se intinde pe o suprafata de
1070 hect., cu o populatie de
343 locuitorl.
Statul are 850 hect. si locuitoril,
220 hect. Statul cultiva
prin arendasiI sal 250 hect. (600
padure). Loc. cultiva tot terenul.
Are o scoall mixta, frecuentata
de 61 copiT (1899-900); un
helested.
Pasärea (Rahtivanca), sat, facind
parte din com. rur. Frumusani-Custureni,
pl. Negoesti,
jud. Ilfov.
Are o suprafata de 760 hect.,
cu o populatie de 150 locuitorT.
D-1 N. Budisteanu are 526
hect. si locuitoril, 234 hect. Proprietarul
cultiva 410 hect. (60
sterpe, 50 izlaz, 6 padure). LocuitoriT
cultiva tot terenul.
Are 1 h'elested si 1 pod.
Comerciul se face de 3 circiumarl.
Numarul vitelor mari e de
105 si al celor micT, de 493.
Pasarea, vandstire de a lugdrife,
jud. Ilfov, situata pe apa
Pasarea, la 2 ore departare de
Bucuresti. Fusese mal nainte
manastire de calugarT. S'a zidit
la 1813 de cuviosia sa Timoteiti,
arhimandritul CernichiT. La
1848, darimindu-se biserica, s'a
ridicat din temelie actuala biserica
de parintele Calinic, arhimandritul
CernichiT, in zilele
bine credinciosuluT Domn Gheorghe
Bibescu.
Manastirea se administreaza
de o staritd, ajutata de un consilla
economic si de un consiliu
spiritual. Are 129 calugarite.
Pasirea, parte din mofia statuluT
Bucovul, jud. Teleorman, pl.
Teleorman, pe care s'ad improprietarit
locuitoril clacas1 din
com. Bucovul-Adunati, la 1864.
I s'a dat aceasta numire, pentru
ca acest trup a fost al manastirel
Pasarea, din jud. Ilfov.
Pasärea, pridure a statultd, in
suprafata de 1049 hect., jud.
Ilfov, pl. Dimbovita, pendinte
de com. Pasarea si Piteasca.
Pasärea, pichet, in jud. Buzau,
situat la poalele muntelur Penteleul,
la sorgintea izvorulur Milea.
Pasirea, pilla, jud. Ilfov, format
din doul izvoare, din care unul
izvoreste din com. Tunari si trece
In directia de la N. spre S. pe
linga satele : tefanesti, Afumati,
Moara-Domneasca, Ganeasa, Cozieni
si Pasar-ea si aci se impreuna
cu alta vale ce-sT are
sorgintea de linga satul indrilita.
La intilnirea acestor doua
ape, in cotul despre N., este
situata manastirea Pasarea. Impreunindu-se
ambele sorgintI si
curgind in directia de S., trec
pe linga satele : Burdusani, Branesti,
Vadul-AniT, Fundeni-Gherasi
si Frunzanesti, unde intra
in lunca DimboviteT, si in dreptul
satuld PlatOresti se varsa
In Dimbovita.
Din aceasta apa, in dreptul
fie-caruT sat din cele indicate,
prin ridicare de zagazurT, s'ad
format helestaie ce serva la diferite
trebuinte ale loc. locall : adaparea
vitelor, pescuitul, topirea
cinepeT si inuluT, papurd pentru
rogojini, trestie pentru invelitul
caselor si rachita pentru cosurf.
Pasärea, vale fi baltd, In jud IIfov,
la S. de manastirea Pasarea.
Pasärea,girld, desfacuta din Du-

PASCAL 640 PATRICHENI
nare, ceva mal sus de orasul
Zimnicea, jud. Teleorrnan. Dupa
ce primeste apele carT se scurg
din balta Suhaia, trece pe sub
poalele orauluT, curge pe linga
catunul Zimnicelele si, mal la
vale de com. Nasturelui, impreunata
i cu alte ape ale Dunard,
formeaza Balta-Scaestilor.
Dupa. ce ese din balta,
continua drumul pe litiga. com.
Bragadirul, primeste apele ri.uluT
Vedea si de ad inainte curge
pe litiga com. Bujorul din
jud. Vlasca, pana aproape de
unde se confunda cu
apele Dunard.
Pascal, bala', pe teritoriul satului
com. cu acelasI
nume, pl. Podoleni, jud.
Falda, in partea de E.
Pascul, lac, pe proprietatea Petrosani,
pl. Marginea, jud.Vlasca.
Pastrama, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. si satul Milosesti, situat
pe loc es, spre S.-V.
Are o populatie de 31 fam.
LocuitoriI posecla : 90 cal,
205 bol, 524 oí i 69 porcl.
Pastramagi(Ostrovul-),insuld,
In jud. Constanta, formata de
Dunare, la intrarea pe teritoriul
rominesc al Dobroge, situata
In partea S.-V. a Dobrogel,
in partea N.-V. a pl. Silistra-
Nou5. si a com. urb. Ostrovul.
Are o forma lunguiata, prezintind
o largime mal mare
spre V. Este de origine aluvionara,
Cu pamint format din
nisip si pretris. Malurile sale sunt
acoperite cu pTetris mal mare.
Are o lungime de 700 m. si o
intindere de 120 hect. Bratul,
care in partea de S. o desparte
de uscat, are 200 m. largime
si 4 m. adincime, lar cel de
la N., care o desparte de Ostrovul-Hopa,
are 250 m. largime
si 4 m. adincime, amindoud fiind
nenavigabile. Este acoperita cu
iarba, ce serva de pasune vitelor
locuitorilor. In partea de V.
sunt vre-o cite-va locuinte, iar
In cea de N. o livede cu prunT.
Pasul-Bicazului, trecdtoare, in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Bicazul. Comunica cu Miclausul
printeun drum, care devine
poteca in Transilvania.
Pasul-TaciuneluI, treatoare,
jud. Neamtu, care pleaca din
ingusta vale a Tazlaului si trece
In valea Bistrite, scoborind cursul
Nechidulul.
Pasul-Tulghegutul, treclitoare,
pIetruita. De la satul Hangul,
jud. Neamtu, urca cursul Bistae
muntele GherghiuluI
la cota 1265 m., trece la statiunea
balneara de la Borszec
(Transilvania) si conduce in cimpia
GherghiuluI(valea superioara
a Muresulul). Aceasta comunicatie
este aparata In Transilvania
printr'o baterie.
Pasul-Turculul, drum, ce trece
de la satul Stanilesti, com. cu
acela0 nume, pl. Prutul, jud.
Falda, spre S.-V., la locul numit
Tabara.
Pe aicI, se zice, ar fi venit
s'ar fi i retras armata turceasca,
In razbolul ce a avut cu RusiT,
la 1711.
Paga-Clgla, sat, jud. Tulcea, asezat
in partea S.-E. plaseI Babadag,
i cea E. a com. Cana-
Bugeac, la 4 kil. spre E. de resedinta,
aproape de malul nordic
al laculuI Golovita.
Are o intindere de 42 hect.,
Cu O populatie de 60 familiI,
sati 243 suflete, Bulgati, ocu-
pindu-se cu agricultura, grAdinaritul
i pescuitul.
Prin sat trece drumul comunal
Ciamurli-Jurilofca.
Paca, canal, al DunareI-Vapoare/or,
jud. Braila, care se desparte
de Dunare la N. satulul
Gura-Girlutel strabate partea
stingd a satuluI pana la Trasura
din com. Stancuta, unde
se une$te cu canalul Cremenea ;
de aci continua tot pe aceasta
pirte pana la hotarul de N. al
com. Vizirul, unde se unWe lar
cu Dunarea-Vapoarelor.
Pagcani. VezI P4cani.
PageI(Balta-), baila', in j ud. Dolj,
pl. Cimpul, dom. Cluperceni,
spre S.-V. de Lacul-Sarat, formata
din me multe bAltl cu o intindere
aproximativa de 20 hect.
N'are scurgere. Contine pe§te.
Pagel (Vadul-), cdtun, al com.
Scurtesti, jud. Buzda, Cu 470
locuitorl, 153 case, o scoala cu
68 elevr (1899-900), format in
mare parte de insurateT. Se numeste
ast-fel, pentru a pe ad,
In 1789, marele Vizir, fiind invins
de generalul rus Suvarof,
a trecut fug-ind cu armata sa.
Acest vad a servit In anul 1808
de trecatoare armatelor beligerante
ruso-turce. Are sub-divizia
Bisceni, unde sunt stabilitl
insurateI din munte. Aci e
cunoscuta movila Ciocirlia.
Pate-Rati, deal, in jud.
plaiul Rhnnicul, com. Dumitresti,
in partea de E.; este acoperit
cu pasunI si putine padurI.
Patricheni, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Pancesti,
spre N.-E. de satul Pancesti,
la 3 kil. de el. Are o populatie
de 70 sufl., din carT 18 contrib.

PATRII-FRATI 641 PAZARLI
Locuitorif posea 195 vite
marT cornute.
Patru-FratI, sal, in jud. ralomita,
pl. CimpuluT, pendinte de
com. Moldoveni, situat pe tArmul
sting al riului Prahova, aproape
de vArsarea acestuT
In riul Ialomita.
Are o populatie de 163 fam.;
o pcoallmixt5., frecuentata de 42
copiT (1899-900); o biserica, deservia
de I preot pi 2 cintdretT.
Locuitoril posea : 40 cal,
550 boT, 1300 oT pi 200 por&
Patru-PartI, tno,cie, nelocuitd,
in jud. Ialomita, pl. Ialomita-
Balta, com. Murgeanca.
Patru-zeci-de-Cruci, sail Petre§ti,
com. rur., jud. Vlasca,
compusá din cAtunele Patruzed-de-Crucl
pi Moara-din-Groapl,
situata. pe coasta dreaptá a
vAeT NeajlovuluT, la 46 kil. de
Bucuresti, la 82 kil. de Giurgiti,
la 27 kil. de Obedeni, repedinta
plApeI Glavaciocul-Neajlovul
pi la 20 kil. de Titu.
Are o populatie de 518 sufl.,
din cal-1 T05 contrib.; 2 bisericT,
deservite de Ipreot pi 3 dascAlT,
constituind parohia Patru-zecTde-CrucT
; o pcoall, frecuentatO
de 67 elevl (T 899-9oo) ; o moarä
pi o piuA pe apa NeajlovuluT ;
han mare pi 4 circiumT.
LocuitoriT se ocupä cu transporturl
de lemne i carbura la
Bucuresti, pi cu fabricarea clrbunilor
de lemn din pAdurile
circumvecine : Moara-din-Groapl,
Corbi-Mari, Vadul-Stanchil
Petrepti, care se exploateazA
continua.
Budgetul com. e la veniturT
de 2149 leT pi la cheltuelT, de
1883 leT.
Patru-zed-de-Cruci, sati Petre§ti,
ceitun, pendinte de com.
Cu acelapT nume, pl. Neajlovul,
jud. Vlasca, situat pe partea
dreaptä a apeT Neajlovului. Numirea
o are de la cele PatruzecT-de-CrucT
ce erail puse la
intrarea in sat, spre amintirea
celor 40 de sfintr mucenicT. Acum
i s'a dat numirea de Petrepti,
dupA numele proprietaruld
satuluT. Se compune din
Petresti-d.-j., al d-neT Predescu pi
Petrepti-d.-s., al d-luT C. Petrescu.
Ad, d. Tocilescu, a deseoperit,
in 1888, o statiune preistoricA
in localitatea numita. Anaftema.
Vase . de pAmint cu totul
primitive, instrumente de
silex i idolasT de lut s'ají gásit
In mare numAr pi se pot vedea
in colectiunea MuzeuluT National
de antichitAtT.
Suprafata mopieT este de 966
hect., din carT 356 hect. s'a('
dat la 1864, la 67 locuitorT foptr
clOcapT. Este si o pAdure de stejar
In suprafatl de 300 hect.
Are o pcoall mixta; o bisericA,
cu hramul Adormirea Maicir
DomnuluT, constituind parohia
Patru-zecT-de-CrucT i deservitä
de r preot pi i dascAl.
Patiul, iezer, la E. com. Chiscani,
jud. Bràila, intre DunArea-
VechTe, avind o lungime de 3
kil. si o ldtime de i kil.; comunica
la N. cu DunArea-Vapoarelor
prin privalul Corotipca.
Paulo, punct trigonometric de
rangul I, in jud. pi plasa Tulcea,
pe teritoriul com. rur. Moru-
Ghiol, si anume pe acela al
cAtunuluT sAd DunavAtul-d.-j.,
situat in partea V. a peninsuleT
Coj-Burunul, pe malul E. al TezeruluT
Razelm, in partea S. a
comuneT
E. a plApeT ; are
m. inAltime, dominind lacul
stuful pe o mare intindere.
Pavitul, com. rur. §i sat, jud.
Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., la 40
kil, de orasul T.-Severin. Satul
formeazd com. cu clt. Feteni.
Are o populatie de 500 suflete,
din carT 98 contribuabilT,
locuind in 103 case ; o bisericA,
deservitA de i preot pi 2 cintaretT.
LocuitoriT posea: 20 plugurT,
30 care cu bol, 2 cArute cu cal;
160 vite marT cornute, 7 cal',
300 of si 220 rimAtorr.
Budgetul com. e la venituri de
591 leT pi la cheltuelf, de 539 ler.
Are o posea ce o leagä cu
poseaua comund Tima.
Pazarll, com, mur., in jud. si
plasa Constanta, situatA pe valea
Ester, in par tea de N. a judetuluT
la 43 kil. spre N.-V. de orapul
Constanta, capitala districtuluT,
pi in cea N. a plAseT, la 12 kil.
spre N.-V. de satul Palazul, repedinta
pl.
Se mArgineste la N. cu com.
Tocsof si Cogelac, jud. Tulcea ;
la E., cu com. Cara-Harman ;
la S., cu com. Cara-Murat si
Carol I; la V., cu com. Tap-
Punar, din pl. Medjidia pi Siriul,
din pl. Hirpova.
Relieful soluluT e accidentat
de inAltimele dealuluT : Tepe
(i8i m.), la N.-V. ; Cara-Tepe-
Bair (170 m.), Ghelingec-Bair
(190 m.), Chirislic-Bair (137 M.),
eremet-Bair (140 m.), Visterna
(134 m.), la N.; Berip-Bair (145
m.), la E.; Vali-Tepe-Bair (107
m.) pi Cascalac-Bair (158 m.),
la N.-E. ; Cara-Murat (170 M.),
Dolu-Faci (140 m.), Biladar-Bair
(189 m.); la S., Cos-Tepe-Bair
(203 m.), cel mal inalt, la V.
Aceste dealurT sunt de naturg
stincoasA, mal cu seamA cele
de la N., pi sunt acoperite cu
finete, tufAripurT pi putine semlnAturT.
Movile sunt numeroase
pi cite-va importante, servind ca
puncte de orientare si observatie.
Sunt acoperite Cu iarbA.

PAZARLI 642 PA.CURA
Sunt treT Orate si cite-va val.
Piriul Casimcea (Tasaul) o uda
la N.-E., pe o distanta. de 5
kil. ; are malurT inalte, stincoase
si acoperite cu tufarisurl si pasunT
; primeste ca afluentT piriul
Visterna pe dreapta si apa
Ali-Culac pe stinga, amindoua
udind comuna spre E.
Valle al-1 apA numaT in timpul
ploilor si prima-vara dupa topirea
zdpezilor.
Suprafata comuna este de
8882 hect., din cae 569 hect.
ocupate de vetrele a 4 sate,
iar restul, impartit intre locuitorT,
carT poseda 2496 hect., si
statul cu proprietarif, earr staptnesc
6o r 6 hect.
Catunele carT formeaza comuna
sunt patru: Pazarlf, resedinta,
asezat in partea centran
a comuna, pe valea Ester ; Ester,
In partea E., la 2 kil. spre
E. de resedinta, pe piriul Visterna
sal-1 valea Ester; eremet,
tot in partea E., la 7 kil. spre
N.-E. de resedinta, pe malul
sting al piriuluT Casimcea ; Ghelingec,
in partea V., la 5 kil.
spre N.-V. de resedinta, in valea
Odi-Culac, sal-1 Ghelingec.
Are o populatie de 279 familiT,
sea' 1350 suflete ; 2 scoale
mixte, una in Ghelingec si alta
tn catunul Pazarli, frecuentate
de 6o copii; 4 geamiT, cite una
in fie-care catun, deservite de
4 hogt
LocuitoriT posea.: 301 plugurT,
272 care si carute, 2 masinT
de treerat cu aburT, I masillá
de secerat, 15 masinT de
de batut porumb, 26 grape de
fier ; 689 cal, 1604 bol, 4 bivoIr,
12 asinr, 14418 or, 178 porcl.
Comerciul destul de activ se
face pi-in gara Murfatlar, la 24
kil. spre S.-V., de catre 7 comerciantT,
din carT 4 circiumarT,
si consta in export de cereale si
vite cu produsele lor, si In iin-
port de coloniale, manufacturT
si instrumente agricole.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 7372 lel si la cheltuelI,
de 2423 leT.
Cal de comunicatie sunt : drumul
judetian Hirsova-Cara-Murat,
trecind prin satele Ghelingec,
Pazarli si Ester; apoT drumurl
vecinale spre satele invecinate
: Tocsof, Cogelac, Tasha,
Cara-Murat, Carol I, etc.
Pazarlt, sat, tu jud. i pl. Constar*,
catunul de resedinta al
com. l'azar% situat in partea
nordica a plaseT si cea centran
a comuner, pe valea Ester
si inchis la N. de dealul
Chirislic-Bair si la S. de dealul
Bilarlar-Bair, Cu virfurile Biladar-Tepe
(I76 m.) O Cara-
Tepe salí Ester (z77 m.).
Suprafata satuluT este de 2096
hect., din carr 200 hect. sunt
ocupate de vatra satuluT si de
gradinT. Populatia, in maioritate
TurcT, este de 79 familiT, sali 367
suflete. V. Pazarlt, com. rur.
Drumurl comunale pleaca multe
carT se intretae cu alte drumurT.
Asa sunt drumurl spre
Ester, spre Ghelingec, spre
Chior-Cesme, spre Dorobantul
si spre toate satele invecinate.
Pazi (Mägura-de-), IntYgurd,
la E. mosieT Lita, jud. Teleorman,
trunchiata la vid. Are
4 m. inaltime si 50 largime,
situata Ruga soseaua judeteand
Turnul-Rosiori. Este una din cele
maT importante. De cfnd cu rezbelul
din 1877, locuitorit fi zic
si Magura-Imparatuld.
Pabäcuta, milite, jud. Bacgi,
pl. Trotusul, com. Tirgul-TrotusuluT,
situat pe sano S'AmiculuT.
Päcala, al/un, jud. Arges, pl.
Lovistea, facind parte din com.
rur. Baboesti.
Päcala, sat, factnd parte din com.
rur. Chilla, pl. Vedea-d.-s., jud.
Olt. Are o populatie de 320
locuitorT ; o biserica, ziditä la
anul 1853.
Päcäloaia, sat, facind parte din
com. rur. Podeni-NoT, pl. Podgoria,
jud. Prahova.
Päcäloaia, trup de Melare, al
statulur, in intindere de 208
hect., pendinte de com.. Podeni,
pl. Podgoria, jud. Prahova, care,
tmpreuna cu trupul Varbila (2470
hect.), formeaza pací u rea Varbi la-
Pacaloaia.
Päcäloala, deal, in jud. Prahova,
pl. Podgoria, com. Podeni-NoT,
pe care se cultiva vie.
Päcioiul, sat, facind parte din
com. rur. Cosesti, pl. Riul-DoamneT,
jud. Muscel.
Piciolul. VezT Leicesti, com. rur.,
jud. Muscel.
Päcura, cdtun, al com. Mlajetul,
jud. Buzar', cu 8o locuitorT si
i8 case.
Päcura (Hotarul - Pope4ti),
mofe, jud. Buzar', cu 130 hect.,
din carT 8o hect. acoperite de
finete, 20 arabile, restul padure
si livede.
Pacura, sorginte de apd mineraid,
in jud. Buzad, com. Chiojdul-din-Bisca,
In poalele munteluT
Pitica ; se scurge in izvorul
Pacura.
Päcura, izvor, In jud. Buzail,
com. Chiojdul - din - Bisca, format
din izvoarele : Bilblitoarea,
Pacurita si Pitica, care toate es

PÀCURA-IVIARE 843 PACURICEA
din muntele Pitica, apoI, reuninduse
sub numele de Pacura, se
scurg in Bisca-Chiojdului. Cursul
sad e pe una din cele mal'
frumoase val.
PAcura-Mare, vale, in jud. Buzad,
comuna Monteorul, pe ale
carel maluri sunt sApate maI
multe puturI, din care se extrage
pacura ; incepe din Padurea-BanuluI
si se scurge in pir. Sarata.
Päcurarul, ptrî, jud. Iai, izvoreste
dintre cloua stind, de sub
poalele una deal, numit Pietrosul
; trece prin satul Horodistea,
com. Cotnari, pl. Bahluiul
; curge spre S., si, lingl satul
Cirjoaia, cum. Baiceni, se
varsa in piriul Cirjoaia.
PäcuraruluI (Padurea-), pi1 -
dure, in jud. Musca, pl. Rinrile,
com. Vladesti, din care izvoreste
Valea-luI-Dan si care se
varsa in riul Bratia.
PacureI (Izvorul-), esind
din dealul Gorganul, com. Salcia,
pl. Podgoria, jud. Prahova ;
se impreuna in raza comund
cu izvoarele: Ciuciuru/, Menor,
aluda, OanceI, Stupina-PopeI,
Burlacul i Vulpea i formeaza
asirla Salda.
PActire3ti, sat, in jud. Tutova,
pl. Pereschivul, com. Coroesti,
spre N. de satul Coroesti.
Pacureti, com. mur., jud. Prahova,
pl. Podgoria. In vechime se
numea Izesti ; mal tirzid descoperindu-se,
in Valea-Seael, pleura,
locuitoriI ad inceput sa
faca puturf de pleura i satul
s'a numit Izesti-Pacureti ; cu incetul
irisa a pierdut numele de
Izesti, numindu-se numal Pacureti.
Este situad pe dealul
63617. Mareta 1346110nar Geogrodto. Vol. 17
reti, precum si pe valle: Matita
Valea-Seaca, la 27 kit, de
capitala judetului si la 5 kil, de
resedinta plAsei.
Se compune din &tia cat. :
Pacureti i Matita, cu o populatie
de 2138 locuitorI, din carT
576 c )ntribuabilI, locuind in 602
case.
Are 2 bisericI, una in Pacureti
si a doua in Matita. Cea
din Pacureti s'a zidit la anul
1807 cu cheltuiala locuitorilor,
lar zugravitul cu a d-lor Stroe
Vamesul i Moise Polcovnicul.
Are urmatoarea inscriptie:
In numele tatäluI TI al fiulul si al
sfintuluT Duh, s'a zidit aceastä sf. biseria
In zilele Domnulul Mihail SuVu VV.
§i s'a zidit cu cheltmala cinstiiilor
s'a zugrävit Cu cheltuiala Dumnealor
Stroe Vamepl il Moise Polcovnicul,
sä: le fie pomenire Dumnealor
pärimilor Dumnealor. 1815, Octombrie
8, Inceputli la 5807. Ion Zugravu.
Biserica din cat Matita s'a
fondat la anul i800. Ambele
sunt deservite de doI preotI.
Locuitorir se ocupa pe litiga
agricultura cu sapatul puturilor
de pleura, cu fabricarea rachiuluI
i cu transportul pacurei si
a gazuluI.
Cea mal mare parte din locuitori
sunt mosnenI; parte s'ad
improprietarit la 1864, cind
li s'ad dat 150 hect. pe mosiile:
Sarasca, Matita i Delnita.
posedl: 37 cal i Tepe, 75 vad,
410 bol, 55 capre, 450 oi, 317
pord.
$coala exista in comuna de
la 1864. E frecuentad. de 71
baetf si 15 fete.
Toata intinderea comund e
de 650 hect
In raionul comunel e o fintina
cu apa minerall, numitä
Balalia, ce contine iod si pucioasa,
si care se intrebuinteaza
de locui toa la bata, contra a
diferite boale.
Tuica se produce anual aproape
w000 decalitri si viti, hl cantitate
cam de 1500 deealitti.
La localitatea numita Saraturi,
se presupune a fi sare in
pamint.
Comerciul se exereita in comuna
de 13 circiumarI.
Budgetul comuneI e la veniturI
si la cheltuelif de 4173 ler.
Are o osea, care se prelungeste
spre S. pana la comuna
Podeni-Vechr, lar spre N. pana
la com. Opariti.
E brazdata de dealurile: Vra.nesti,
Pelini, Sarasti, Nucetul,
Malind si Birzila. Toate aceste
dealurI ad fost plantate ca vii,
carI s'ad distrus de filoxera.
Asta zi parte din ele s'ad lasat
de izlaz, parte se cultiva cu
porumb.
E udata de girlele: Turburea,
Matita, Saratelul, Cuibeanca,
Seaca si strabatuta de vilcelele
: Duliga, Miriceasca
Stoenelul.
Se margineste cu comunele:
Surani, OpAriti, *olmari, Podeni-Noi,
Podeni-Vechi i Gornetul-Cuib.
Päcureti, sal, acind parte din
com. rur. Pacureti, pl. Podgoria,
jud. Prahova.
Päcureti, /oc cu mine de pdcurd,
jud. Bacan, plasa Tazlauld.-s.,
com. Scorteni.
Päcureti, deal, jud. Prahova, pl.
Podgoria, comuna Pacureti, pe
care se cultiva 99 lis hectare
vie.
Pficureti, deal, pe care e situad
com. Pacureti, pl. Podgoria,
jud. Prahova.
Päcuricea, vale, jud. Bacan, pl.
Trotusul, com. Dofteana, unde
se gaseste pleura in abundenta.
82

PXCURILE 644 PADINA-MICA
PAcurile, cdtun, al com. CAnesti,
jud. BuzAti, Cu 130 locuitorT si
24 case.
PAcurile, sat, tinind de comuna
Cimpina, plaiul si jud. Prahova.
Pficurile, suburbie, a com. TU.gul-Ocna,
pl. Trotusul, jud. BacAti,
situad pe stinga Trotasulul,
intre muntiT DrAcoaia si
BAldlAul, la V. Tirgulur-Ocna.
Are o bisericA catolicA, cu
hramul SI. stefan, clIditA la
1886 de Ferenz Morarul. In aceastA
mahala sunt 20 familiT
u ngurestT.
Teritoriul eI abundà in pácur5.,
care se exploateazA O
a cAruT extractie face ocupatiune
exclusivA a locuitorilor suburbieT.
Päcurile, munte, in jud. R.-S5.rat,
plaiul Rimnicul, com. Jitia ;
se desface din Culmea-AlunuluT;
br5.zdeazä partea de N. a comuneI;
se intinde printre piraiele
Girbova $i Valea-NeagrA ;
este acoperit cu p5.durT si pdsunT
; vara se fac serle de oT.
Pficurile, mofie, In jud. BuzAti,
com. CAnesti, cAt. PAcurile si
Poenari-Pletari ; are 60o hect.
arAturT, livezT, izlaz si o pAdure
cam de 13 hect., proprietatea
mopenilor GhioculestI.
Pficurile, loc, jud. BacAti, plasa
Trotusul, com. Hirja, unde se
aflA puturT de plcurA, bine instalate.
Pacurile, loc isolat, in jud. BuzAti,
com. Cdnesti, pe mosia
PAcurile, unde se gAsesc sorgintI
de ape minerale si urme
de pAcurA.
Päcurile, t'ovar, curgind din partea
de E. a com. Moreni, pl.
Filipesti, jud. Prahova ; are directia
de la E. la V. si se vars1
in Cricovul - Dulce, pe drmul
sting, tot in raionul com. Moreni.
Incurile, isvor cu ripié minerald,
In partea de E. a com. Moreni,
pl. Filipesti, jud. Prahova.
Päcurile, pirig, in jud. R.-SArat,
com. Jitia; izvoreste din muntele
Päcurile; curge de-alungul Culmer-AlunuluT
si se vars1 in piriul
MotnAul, brAzdind partea
de V. a comuner, dupd un curs
de 5 kil.
PAdina, mahala, in com. rur. Al
bule$ti, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Pädina-Mare, com. rur., in jud.
Mehedinti, pl. Dumbrava, la 40
kil. de ora$ul Turnul-Severin.
Se mArgineste: spre E. cu com.
Podul-Gros, despArtitA prin riul
Drincea; spre S., Cu com. PAdina-Mica
; la V., cu com. Orevita
; spre N., cu com. labianita.
Este situad pe un deal,
din poalele cAruia izvoresc mai
multe Oraje.
E compusA din 4 mahalale :
mahalaua Andronestilor, a-BisericeT,
a-Constandinestilor si a-
Georgestilor.
Are o populatie de r000 suflete,
din carT 161 contribuabilf,
locuind in 210 case ; o bisericA,
deservid de i preot $1 2 cintAretT;
o scoall, condus5. de 1
invdtAtor, frecuentad de 26 elevT.
LocuitoriT posea: 60 plugurT,
112 care cu bol, 12 cgrute cu
cal; 40 stupl cu albine.
Are mar multe sosele vecinale
care o leagA cu comunele
din prejur.
Budgetul comuna e la veniturT
de 1175 leT, iar la cheltueli,
de 694 lel.
Vite : 800 vite marl cornute,
40 ce, 800 oT si soo rimAtorT.
DealurT mal principale sunt :
Dealul-BalauruluT si Dealul-luT-
Ureche, care sunt acoperite mi,
vil' ce dati vin bun.
FintinT : Fintinele-RecT, Fintinele-lul-Ureche,
Fin tina-Mare,
Finttna - Georgestilor, Fintina -
BArteT si Fintina-Pariciuld.
Piriul Drincea curge pe partea
de E. a comuna
Pädina-Micä, com. rur., in jud.
Mehedinti, pl. Dumbrava, la 3E
kil. de oralul T.-Severin, situatá
pe un mic platal. Se margineste:
la E., cu comuna Slasoma;
la S., cu com. AlmAjelul
si CorlAtelul ; la V., cu cAt. 01teanca
si com. Orevita si Vinjul-Mare
; la N., cu com. PAdina-
Mare.
E compusA din 6 mahalale :
Mahalaua-Bobistilor, a-Ciupercenilor,
a-Chivanilor, a-Cr5.mestilor,
a-Pilcanilor si a-Vintilestilor,
cu o populatie de I000 suflete,
din carl 169 contribuabilT,
locuind in 210 case.
LocuitoriT posea: 50 plugurT,
98 care cu bol, 9 cArute cu cal
si 30 stupT cu albine.
Are o osea comunall care
o leagd cu soseaua CorlAtelului;
o bisericA, deservid. de I preot
si 2 cintlretI; o coalà, condusI
de 1 invAt5.tor, frecuentat5.
de 25 elevf.
Budgetul comuneT e la veniturf
de 3366 leT ; iar la cheltuelT,
de 3310 leT.
Vite: 700 vite rnarT cornute,
28 cal, 7000 oT si 500 rimAtorT.
DealurT maT principale sunt:
dealul Polana-Mare si Dealul-
Viilor, care sunt plantate cu viI
si pomT roditorT.
V5T: Valea-SAlcieT, Valea-Cociner,
Valea - din - fata - PAdiner-
MarT si Valea-SlasomeT.
E strIb5.tutl de un mic pi-

PADUCELUL 645 PÀDURENI
lilas ce se formeaza din fintinele
acesteT comune si care
curge prin Valea-Salcief.
Loc istoric in comuna este :
Brazda-lui-Iorgovan, cum o numese
locuitoril, care vine de
la com. Breasta din jud. Dolj,
trece prin mal multe comune,
tale pogoanele proprietate, §oseaua
comunala Padina-Mare-
Corlatelul, locurile de muncá
ale locuitorilor numite Dosul-
PopeT, trece prin locul numit
Cocini, e§ind pe la E. de Magura,
dintre hotarele comunelor
Padina - Mare, Padina - Mica si
Orevita.
Päclucelul, ruinele unei veda
ceta/u1, in partea de N. a com.
Cera§ul, plaiul Teleajenul, jud.
Prahova.
In ruine se gasesc pietre de
lungime ca de 1 metru si cu o
latime de 0.25, frumos lucrate
In ciocane, care sunt aduse din
muntele Istrita (jud. Buzaii). Poporul
mal numeste aceasta localitate
Coliba-Vechie-de-la-Slon
si La-Comoara.
In aniT 1869 si 1871, raposatul
C. Boliac, studlind semnele
de pe pietrele si caramizile
din aceste ruine, credea a
fi descoperit alfabetul dacic ;
d. B. P. Hasdei1 lua acelea§T
semne drept alfabet mongoloid.
D-1 Tocilescu (in opera sa Dacia
inainte de RomanT. Bucur.,
1880, pag. 559 seq.) a dovedit
?usa ca ele nu sunt de cit mara
sati semne ale lucratorilor (Steinmetzzeichen,
marque d'ouvriers)
obicTnuite 2n evul-medid, cu deosebire
de catre mestera germanT,
carora probabil se si da.
torete zidaria de la Slon.
PAclucelul, deal, acoperit cu padure
marunta, intre comunele
Valeni si Boteni, pl. Argeselul,
jud. Muscel.
Pacluchiosul, munte, intre jud.
Dlinbovita si Prahova, la 8 kil.
spre N. de Pietrosita. Piscurile
acestur munte sunt pie§uve. Se
invecineste spre N. cu muntele
Furnica, spre S. cu muntele
Surlele si spre V. cu muntele
Dichiul. Poalele sale se Jasa
pana in apa numita Izvorul,
care trece prin comuna Sinaia
si care se varsa in rtul Prahoya.
Päclurea-Ata, trup de pridure,
pe Domeniul-CoroaneT, comuna
Bicazul, plasa Piatra - Muntele,
judetul Neamtu. Sunt aci: 16
herastrae purtate prin o ma§ina
cu abur, 4 herastrae purtate cu
apa, la care lucreaza 6o lucratorT.
Pädurea-de-la-Casà, pddure,
jud. Mu§cel. VezT Trupurile-de-
Padure.
Päclurea - din - Deal, ',d'Are a
statuluT, in intindere de 25o hect.,
pendinte de com. Dridul, pl.
Mostistea, jud. Ilfov.
PAclurea-Mare, padure a statuluT,
in jud. Tulcea, pl. Isaccea.
Se intinde pe dealurile IsacceT
si anume : Dealul-Taita, al-Cadiuluf,
al-FieruluT, al-Gilmelor,
pe teritoriul comunelor rurale
Luncavita, Balabancea, Nicolitel
li com. urb. Isaccea, de peste
20000 hect. populate mal mult
cu stejar, ulm si frasin.
Päclurea - Petreasca, padure
marunta, ce se posea in devalmasie
cu mosnenr, situata in
com. Cosesti, catunul Petresti,
pl. Riul-DoamneT, jud. Mu§cel,
din marginile comunel despre
V. pana in Muchia-BratieT despre
E.
PAddrea-Tälatä, pddure, jud.
Muscel, pl. Riurile, com. VIAde§ti,
din coasta careia izvoreste
Valea-DraghineT, care strabate
satui Vlade§ti-d.-s. qi se
varsa in riul Bratia.
Pädureanul, girld, jud. Dolj, pl.
Bailesti, com. Negoiul, ce se
varsa pe malul sting al &Id
Uriti, la punctal numit Intinsura-Cotul-Girler.
PadureI (Dealul-), deal, la E.
de com. Ciomage§ti, pl. Oltuld.-s.,
jud. Olt, cu directia de
la N. spre S. pe o lungime de
4 kil. Serva parte pentru cultura,
parte pentru pAstinarea vitelor.
Padurel (Drumul-), drum, In
jud. si pl. Tulcea, care uneste
com. Congazul cu Agi-Ghiol.
PidureI (Marginea-), sati NuciI-Ghidiei,
cdtun, al com. jugureni,
jud. Buzaii, Cu 430 locuitorT
§i I00 case.
Päclurei (Marginea - ), sati
Runceni, mofie, In jud. Miza'',
com. Jugureni, cat. Marginea-PadureT,
proprietate a statuluT,
pendinte de Episcopie ;
face un corp cu Buda, din com.
Cislaul ; are 1470 hect., din care
1278 padure, 9 arabile si restul
vie.
Facture' (VIrful-), deal, In jud.
R.-Sarat, pl. 1VIarginea-d.-s., comuna
Timboesti ; se desface din
Dea/ul- TrAistenilor ; brazdeaza
partea de S. a comuneT ; e acoperit
cu pasunT.
Piclureni, com. rur., in judetul
Putna, pl. tisita, situata in
jos de Pufesti. Catunele ce o
compun sunt situate unul in josul
altuia si la 2-3 kil. unul de
altul. Resedinta se afla la 21

PXDU1R,EN1
kil, de sub-prefectura plaseT,
la 23 kil, de capitala judetula
Se numea In vechime Huipesti.
Este situata aproape de punctul
unde se vars5. 04111 Zabrautul
In Siret si e udata de
riul Siretul si de piraiele : Zabräutul,
Balta i Calimanesti.
E compusa din catunele : Calimanesti,
Modruzeni i Padureni,
unde e si primaria.
Are o populatie de 203 familiT,
sati 903 suflete ; o bise
rica parohiala, cu hramul Intrarea
in Biserica, in Padureni
si una filiall, Cu hramul A dorm
rea, in Calimanesti ; o scoalä
mixta,. frecuentata de 28 copa.
Budgetul comuneT e la veniturI
de 4993,51 lei si la cheltuelI,
de 4836,26 leI.
Locuitorii posedd: i masilla
de treerat cu aburI, i de batut
porumb cu aburI, 39 plugurI de
lemn, 51 plugurI de fier, 16
grape de fier, i masind de Vinturat
; 344 boI, 301 vacI, 116
caT, 875 °I, 37 capre i 211
porcI ; 178 s. tupí de albine.
Comerciul se practica de catre
9 comerciantr, din carI 5
de bauturI spirtoase.
MeseriasI sunt: 4 fierarI, 2
rotarI si I cojocar.
Pädureni, sat, jud. Raen, pl.
Bistrita-d.-s., com. Beresti, pe
piriul Turbata, la 624 m. de
satul Beresti.
Are o populatie de 228 sufl.
Vite sunt : 26 cal, 177 vite
mari cornute i 57 porci.
Padureni, sat, jud. BacIti, pl.
Siretul-d.-s., com. Otelesti, situat
pe piriul Berheci, in sus
de satul Antohesti.
Are o populatie de 380 suflete;
i circiuma.
Vite : 9 caí, 159 vite marI
cornute §i 12 capre.
646
Padureni, altun, in jud. Putna,
pl. tisita, com. cu acelasI nume,
situat in jos de Pufesti, la io
minute de acest din urma sat.
Are o bisericä parohiala, cu
hramul Intrarea In Biserica; o
scoala mixta, frecuentata de 25
copiI.
Pädureni, crItun, in jud. Putna,
com. Vársátura, pl. Girlele, situat
ltngä Odobesti, la poalele
dealuluf, lingl impreunarea
satureI-MarI cu Val-satura-Mica
varsarea lor in canalul PutneT.
Are o populatie de 542 suflete,
carl locuesc in 115 case ;
o biserica filiald, cu hramul Sf.
Vasile.
Pactureni, sat, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Damienesti,
spre N.-E. de tirgusorul Dámienesti
si la 4'/2 kil, de el, pe
piriul Cretoaia. Arc o populatie
de 181 suflete, locuind in 50
case.
Sunt 467 vite marI cornute.
Padureni, fost sat, in jurul
ticenilor si pe linga satul Timpesti,
jud. Suceava. Existenta
hotarnica mosiel se constat5.
din urmatorul suret de pe zapisul
luI stefan oldan :
Stefan Soldan, fiul riposatuluI Dumitrascu
Soldan vel Vornic, care ail cumpirat
un sat Intreg Pidureni ce se hotiresc
cu Timpesti pe din sus de la Nastasia
Zidäroaia Cdpitineasa si de la neamul
el, dupi cum arati mal jos semnele
loculul.
Din Sipotul Cucultfi tot pirlutul pira
di In plrlul ce vine de la Buciameni s't
peste pirlii si peste cimp drept in bahnä
si tot bahna In sus ping la obirsia bahnel,
tot drept In dlmbul ce este deasupra
obIrsieT bahnel, tntre doui v/Icele,
ce cad in bahni si din dirab la vale
peste o Alma, ce-I zic CiOnul, tot
turca cu Timpesti spre E., si pe e/Top
drept Intr'o moviliti ce este la mijlocul
cImpulul tot aliturea cu Timpesti, si din
movil4 tot pe cimp drept in zarca dealulul
despre omuzul In drumul vechig
PADURETUL
ce s'al pomenit si din drumul la vale
deept pe din jos de capul iazulul ce-I zic
Iazul-Boilor, In dreptul zirel dealulul
unde se sue acel drum vechiii l deal
ce s'ah' pomenit si de acolo drept In
pirluçul unde se impreuni cu mosia dumisale
Soldäneti.
Leat 7x73 (1663), April 13.
Pentru Incredintare am iscilit Ion
13apa.
(gUricariul», de T. Codrescu,
vol. XVI).
Padureni,parohie, in jud. Putna,
pl. usita, com. cu acelasI nume.
Are i biserica parohiala, cu
hramul Intrarea in Biserica, In
catunul Padureni si r Hala, cu
hramul Adormirea, in Calimanesti.
Pädureni, virf de deal, jud. Bacati,
pl. Siretul.d.-s., com. Gloduri,
care face parte din seria
colinelor care desparte piriul
Zeletinul (jud. Tecucili) de piriul
Berheciul.
Padureni, tnofie, jud. Bacati,
pl. Siretul-d.-s., com. Otelesti.
Padureni, mofie nelocuita, in jud.
Roman, pl. Siretul-d.-j., com.
Galbeni.
Padureti, catun, pendinte de
com. Balad, jud. Teleorman,
situat pe deal, la E. de aceasta
comuna. Are o populatie de
420 suflete, din carI 56 contribuabili.
Pädureti, sat, facind parte din
com. rur. Scundul, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 567 locuitorI; o scoall, frecuentata
de 48 copiI; o biserica.
Pacluretul, sat, pe apa Cotmeana,
jud. Arges, pl. Cotmean a,
fácind parte din com. rur. PAduretul-Ciesti.

PADURETUL 647 PXGUBENI
Are o populatie de 405 suflete
; o biserica vechTe, cu hramul
S-ti! VoevozT, deservid de
un preot si un cintaret ; case
proprietarestI facute de Mihaita.
BerendeT, proprietarul mosieT cu
acelasT nume.
Actualmente este proprietatea
mostenitorilor rap. Radu Mihaia.
Paduretul, sat, facind parte din
com. rur. Frincesti, pl. Oltuld.-s.,
jud. Vilcea.
Cade in partea S.-V. a com.
si e situat pe coasta dealuluT
Zacatoarea, la 21V2 kil. de catunul
Frincesti, resedinta comuna
Are o populatie de 231 lo-
cuitorl.
Paduretul, numirea una 'dril
din com. Leicesti, jud. Musca.
Päduretul-Cie§ti, com. rur., pe
apa Cotmeana, jud. Arges, pl.
Cotmeana, la 23 kil. de com.
rur. Costesti, resedinta subprefecture
si la 28 kil. de Pitesti.
Se compune din satele: Catanele,
Ciesti si Paduretul, avind
peste tot 276 familiT, saiI 1236
suflete.
Are trei bisericT, cite una in
fie-care catun, deservite de 3
preotT si un cintaret ; o scoala
primara rurala si 5 circiumI.
Budgetul com, e de 3098 leT,
33 banT, la veniturT si de 3026
leT, la cheltuell.
Vite: 1468 bol i vacT, 186
cal, 14 asinT, 17 bivolT, 2403
oT, 207 capre si 565 rimdtorT.
Paduricea,trup de pddure, al statuluT,
situat in com. Milostea,
pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea, in
intindere de too hect., formind,
impreuna cu trupurile Bujora
Taura, de 175 hect., pa.durea
Milostea.
Radurile, pichel de granip despre
Transilvania, jud. Prahova.
Padurile,padurr, in ostr. Fundul-
Mare, situate in pl. Vadeni, jud.
Braila, coprinzind Fundul-Mare,
Renea-luT - Semedru, privalele :
Paioasa si Chirboaia, pe D unarea-
Vapoarelor i Durmusul. Se marginesc
la N.-E. si S. cu Dunarea,
la V. cu Tezerul Fundul-
Mare, Lacul-lur-Stan si Chirloaia.
Ail o suprafata de 40 hect,
acoperite cu salcie.
PAdurile, piidure a statultd, in
intindere de 93 hect., facind
parte din marea padure Corbi,
plaiul Nucsoara, jud. Muscel,
formad din io trupuri : PlAisorul,
Preotesele, Bindea, Zanoaga,
Papaul, Rusul, P15tica, Alunisul
si Cringul, avind toate o 'intindere
de 17530 hect.
Pädurile, pildurt, in ostroavele
Lupul si Calla, situate in pl. Vaden!,
jud. Brdila. Se marginesc
la E. cu DunArea-Vapoarelor,
la V. cu Dunarea-Lata.
Mi o suprafata de 70 hect.,
acoperite cu salde.
Pädurile, pda'urt, in ostr. Popa,
jud. Braila, nurnite Toplosca,
R enea-Lungd, Ruptura-luT-Sava,
Privalul cu Chiscul-PopeT si Renea-Navodarulul,
Leusteanul
Dain pana. in Dunarea navigabila.
Cele de pe marginea
VilciuluT, se marginesc : la E. cu
Vilciul, la V. cu Stufariile si
Iezerul-Popa si la N. cu hotarul
MosieT-Mari. Cele de pe DunAre :
la E. cu Stufariile si Iezerul-Popa,
la V. si S. cu Dundrea, la N.
cu hotarul MosieT-MarT. Suprafata
acestor padurT e de 400
hect., acoperite ci salde.
Pädurile, piidurl de salcie, In
suprafatA de 121/2 hect., pe os-
trovul Minoaia, situate in pl. VAdeni,
jud. Bralla Se compun. din
l'ad u rea-Petcul uT, Privalul-TiganceT,
Renea, Gura-Strimbef. Se
marginesc la E. cu Dunarea
LatA, la V. cu Cimpul si Priva
lul-MinoaieT.
PAduroiul, com. rur., pe apa
Cotmeana, jud. Arges, pl. Pitesti,
la 16 kil, de com. rur.
Bascovul-FlestiT, resedinta subprefectureT
si la 14 kil. de
Pitesti. Se compune din 3 sate:
Cepari, Dealul- PAduroiul, sau
Paduroiul-din Deal si Paduroiul
din-Vale, cu o populatie de 220
familiT, sati 788 suflete.
Are 2 bisericT, ambele cu
hramul Cuvioasa Paraschiva,
deservite de treT preotT, 2 cillaretT
si 2 paracliserT, si o scoala
primara rurala.
Budgetul comineT e la veniturT
de 1030 lel si la cheltuelT,
de I0I0 leT.
Vite sunt 244 bol i vad,
37 caT, 437 oT, 37 capre i 253
rimatorT.
Padurolul-din-Deal. Vez! Dea
lul-PAduroiul, jud. Arges.
Faduroiul- din-Vale, sat, CU
120 familiT, saa 377 suflete,
jud. Arges, pl. Pitesti, facind
parte din com. rur. Paduroiul.
Are o biserica, cu hramul Cuvioasa
Paraschiva, deservitä de
un preot, un eintaret si un dia-
COn.
Pägubeni, sat, jud. Bacau, pl.
Muntelui, al cum. Dirmanesti,
situat pe stinga riuluT Trotusul,
la 200 m. de satul Dirmanesti.
Are o populatie de 28 familiT,
saa 116 suflete.
Pägubeni, munp, jud. Bacau,
pl. MunteluT, com. Darmanesti,
de pe stinga Trotusultu.

PAGUBETI 648 PRIADETI
Pägube§ti, mahala, in com. rur.
Mentir-din-FatA, pl Motrul-d. j.,
jud. Mehedinti.
Pähne§ti, com. rur., in partea
de S. a plAsel Podoleni, jud.
Falda, la 15 kil. de Hui, märginitA
la N. cu com. GhermAnesti,
la S. cu com. Duda, la E. cu DrAnceni
si RAsesti si la V. cu TAbAlAesti,
Averesti si ArmAseni.
Este formatà din satele : Arsura,
FundAtura si PAhnesti.
Suprafata comuneT e de 2177
hect., din carT 572 hect, ale
locultorilor.
Are o populatie de 480 familiT,
saa 1116 suflete ; o biserica si
o scoalà.
Budgetul comuneT e de 3146
ler la veniturT si de 2930 leT
la cheltuelT.
LocuitoriT posea 8o0 vite
marT cornute, 40 caT, 800 di' si
330 porcT.
Pähne§ti, sat, in partea de S.
a com. PAhnesti, pl. Podoleni,
jud. FAlcia, situat pe ;ralea cu
acelas1 nume, formatA la poatele
dealurilor Ochiul si Lohanul.
Este resedinta comunet
Are o suprafatA de 1573 hect.,
Cu o populatie de 154 familiT,
sati 617 suflete, din carT 133
contribuabilr; o bisericA, deservitA
de 1 preot si 2 dascAlY,
fondatl la 1802; o scoall, frecuentatA
de 25 e/evr.
Proprietatea mosiel este a
d-luT Scarlat Rosetti.
LocuitoriY, pe HITA agriculturA,
se mal ocupA cu cultura
viilor, carl sunt sAdite in jurul
satului si mal cu seaml pe
Dealul-OchiuluT, formind o podgorie.
Vinul ce se recolteaz1 din
aceste vil si mal cu seamd acel
din viea proprietAteT, este renumit.
Pahne§ti, pitig, jud. Falcia, for-
mat din doul plraie, FundAtura
si Ochiul, trece sub numirea de
PAhnesti, prin comunele Duda,
PogAnesti si se varsA in Piriul-
HusuluT, maT in jos de piriul
RAcea.
Päicuta, deal, pe care este situatl
com. Podeni-VechT, pl.
Podgoria, jud. Prahova.
PAioasa, prival, in jud. BrAila,
com. Chiscani, pe ostrovul Rup
tura ; pleacI din canalul Lata,
ma1 jos de Piscul-Lupulul; curge
prin mijlocul ostrovuluT Ruptura
si se impreunA cu DunArea-
Vapoarelor, aproape de unde
incepe canalul Bratusca.
POiseni, sat, pe rnosia si in com.
Sasca, jud. Suceava, asezat pe
tArmurile piriuluT Sasca- Mare,
cu o populatie de 302 suflete,
locuind in 84 case.
Vatra satuluT ocup5 95 fAlcr,
28 prAjinr.
ImproprietAriti in 1864 sunt
12 fruntasT, 25 pAlmasT si 18
codasT, st5.pinind 211 fA/cT.
Are o bisericA de lemn, cu
hramul SI. Dumitru, deservitl
de I preot si 2 cintgrett.
Scoala din Sasca-MicA servA
si acestur sat.
Un singur drum, in lungime
de 2880 m., duce la Sasca-Mare.
Traditia spune cl intemeietorul
satuluT ar fi fost un oarecare
Paisie, cAruia i s'a dAruit
mosia de cAtre Stefan VodA,
pentru cl l-a gAzduit o neapte.
Päise§ti. VezT PAisesti.
Päi§ani, sat, pendinte de com.
rur. Stoina, pl. Amaradia, jud.
Dolj, situat la 4 kil. spre S. de
c5.tunul Stoina, pe Dealul-Chicoralului.
Are o populatie de 158 familiT,
saa 339 suflete, locuind
In 16o case; o bisericA, cu hramul
Sf. ImpAratT, deservitA de
preotul bisericei din Stoinita
si de .2 cintAretT.
Päi§e§ti, sat, Cu 40 familii, jud.
Arges, pl. Pitesti, fAcind parte
din com. rur. Biscovul-Flestii.
P'ai§e§ti, numire a und ?dril din
comuna LAic51, jud. Muscel.
13M§e§ti, mahala, in com. rur.
BAsesti, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Pai§ul, sat, in jud. R.-SArat, plasa
OrasuluT, cAtunul comuneT Faraoanele,
asezat la poalele dealuluT
Piscul-PAisuluT.
Ini§ulul (PiscuI-), a'eal, in jud.
R.-SArat, pIasa OrasuluT, com.
Faraoanele; se desface din dealul
Tehrsul; brAzdeazä comuna
in partea de V., intinzindu-se
printre piraiele Valea - Dregif
sI Valea-Faraoanelor ; inAltimile
sale variazA intre ¡20 270 m.;
este acoperit parte cu pAsunT,
parte cu semAnAturT si vil'.
Päiqulul (Valea-), vale, jud.
Vlasca, ce pleacA din mosia Mereni-Stefani,
tréce prin Letca-
Vechie si se varsA in Cilnistea,
la Naipul.
PAlu§ele, munte al satuluT Negrilesti,
plasa Vrancea, judetul
Putna.
Pälicte§ti, sat, jud. BacAii, pl.
Bistrita- de- Sus, com. Girleni,
asezat pe malul drept al Bistricioarel,
mal jos si aproape de
Racila (170 m.). Are o populatie
de 57 familiT, saa 210 suflete,
locuind in 56 case.
Vite sunt: 13 cal, 134 vite
marT cornute, II oT si 109
porcT.

PALXNGUTA 649 PALTINENI
Fralfinguta, (Palänguta - lui-
Florescu), sat, facind parte din
com. rur. Stoenesti-Palanga, pl.
Sabarul, jud. Ilfov.
Se intinde pe o suprafata de
480 hect., cu o populatie de
236 locuitorI.
D-1 St. Serachitopolu are 375.
hect., si locuitoriT, 105 hect.
Proprietarul cultiva. 355 hect.
(20 izlaz). Locuitora cultiva tot
terenul.
Are o masina de treerat cu
aburI.
Comerciul se face de 1 circiumar
Si 1 hangia.
Numarul vitelor marI e de 143
si al celor raid, de r35.
Pfilcani, maña/a, in com. rur.
Padina-Mica, plasa Dumbrava,
jud. Mehedinti.
PAlia, sfoarii de mofi e, tare com.
Piatra si Suhaia, jud. Teleorman.
Päliciul (Tiganul), clitun, al
com. Rusiavatul, jud. Buzaa, cu
440 locuitorr si 118 case.
Piliganul, sail Bäliganul, loc
igolat, pe mosia Mozaceni, jud.
Teleorman. Aci a fost sat pana
la 1866. Silistea luI se vede si
acum.
Pältinasul, saa Comasca, rik,
jud. Ilfov. Se desparte din Duizare,
de la locul numit Malul-
Rosu, uda mosiile : Domeniul-
Giurgiuld, Oinacul, Brani$tea,
Frasinul, Baneasa, Jarcaleti, PIetrele,
Pueni si Prundul si se varsa
In Iezerul Greaca. Are o lungime
de 21 kil., In directiune
N.-E.
Pältinata, san Faltinata-Gropile,
sat, jud. Bacaa, pl. Tazldul-d.-j.,
com. Gropile, situat
pe pIriul cu acelasT nume, la 200
m. de satul Gropile. Are o po-
pulatie de 338 suflete ; 1 &irduma.
Locuitorii posedd : 115 vite
mati cornute, 47 capre si 40
p ora
Paltinata, s a a Pältinata-RIpile,
sat, jud. Bacaa, pl. Taz
laul-d.-j., com. Ripile, situat pe
piriul cu acelasi nume, la 5 kil.
de satul Ripile. Are o populatie
de 270 suflete.
LocuitoriI posea : 5 cal, 92
vite mari cornute, 19 capre si
45 porci.
Pältinata, ptidure foioasa si amenajata,
jud. Baca.a, pl. Tazlaul-d.-j.,
com. Ripile, cu o intindere
de 390 hect.
Pältinata, phliaf, jud. Bacaii,
pl. Tazlaul-d.-j., com. Ripile, care
isI are obirsia in culmea CiortolomuluI
; curge pe teritoriul
satelor cu acelasI mime si se
varsa in Piriul-Bena
Pältinata-Mare, saa Benea,ptria,
,ud. Bacan, pl. Tazlaul-d.-j.,
care curge pe teritoriile comunelor
Gropile si Ripile si se scurge
pe stinga Trotusuld.
PAltinata-Gropile, sat, jud. BAcatí.
VezI Paltinata.
Pältinata-Ripile, sat, jud. Baart.
VezI Paltinata.
PAltineiul, munte, la N. com.
ahuesa, plaiul Cozia, jud. Vilcea,
cu directia spre S.-V., la
8 kil, de vatra comuna
Paltineiul, picúa, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, ce duce
din com. rur. Closani, satul Motrul-Mare,
la apa Cerna, unde
se bifurcä in doua plaiurr: plaiul
Bulzuld si plaiul GirdomanlluT,
ambele ducind la granita.
Pältineni, com. rur., in jud. si plaiul
Buzar', situata pe ambele
malurr ale riuluI Buzaul, la 691/2
kil, de orasul Buzan.
Are o suprafata de 6127 hect.,
din carr 278 hect. arabile, 2720
hect. padure, 498 hect. fineata,
168o hect. izlaz, 74 hect. livezI,
3 hect, vie si 874 hect, loe sterp.
ProprietatImaI insemnate sunt :
etul (particulara), Paltineni, Nehoiul
si Catiasul, ale cetelor de
mosnenr : PaltinenI, Curmatureni-PloscarI,
atiesen)", Nehoeni,
RadulestI si PislarI.
Terenul e muntos si putin
fertil, constind din coline si muntI
nisipo-pietrosT, din care cauza
e supus adesea miscara E avut
in substante minerale si mal
cu seama in ape.
Se compune din catunele :
Albinari, Botele, Catiasul-Ploscari,
Curmatura, Fundatura, Fu ndul-NeholuluI,
Gura-Catiasului,
Muscani, Nehoiul, Paltineni, Pislari
si Piatra, cu o populatie
de 1920 locuitorr, din carI 323
contribuabilI.
Are o scoala in cat. l'Altineni,
frecuentata de 28 copa ;
3 bisericI, in catunele : l'Altineni,
Neholul si Curmatura, deservite
de 2 preotI, 3 cIntaretI
$i 2 paracliserI ; 8 circiumT ; 3
mori pe apa ; 2 facae si o sana
in Fundul-Nehoiuld.
Vite sunt : 467 boI, 190 vacT,
112 vita 22 ca! f 33 lepe, 15
minjI, 2400 oT, 1600 capre si
187 porcI.
LocuitoriI se ocupa cu transportul
scindurilor si lucrarea
si ter.
Meseriag sunt : 1 timplar, 1
cizmar, I rotar, 2 fierarT, t
cojocar, 2 brutarI si z pietrar.
Are 4 tirgtirI : la 25 Ianuarie,
29 August, 14 Octombrie si
8 Noembri e.
Budgetul com. e de 2136 leI
anual.

I4LTINENI 5o PALTINIUL
CAI de comunicatie: soseaua
BuzAti- Frontierrt; drumurl naturale
pe Valea-Neholulul si Valea-CAtiasului.
Comuna e vechie. CAtunele
carT existati pe la inceputul secoluluT
al XIX-lea erati : Funda-
Cura, Nehoiul si PAltineni ; celel'alte
sunt mal noul.
Pältineni, cdtun, al Com. l'Altineni,
jud. Buzati, Cu 420 locuitorl
si 84 case.
Pältineni, mofie, In jud. BuzAti,
com. si clt. PAltineni, proprietate
in devälmAsie a mosnenilor,
Are 520 hect., din carl 84
hect. pAdure ; restul: curAturI,
livezr, izlaz si gol.
Pältineni, vale insemnatA, in jud.
BuzAti, com. PAltineni, incepind
din muntele Cätiasul si scurgindu-se
In riul Buzdul. S'a format
de vre-o 30 de anT, din cauza
tlerel pldurilor. In prima el
vArsäturA. a surpat biserica si
maT multe case, inecind si fertila
luna. a PAltinenilor, unde
a rAmas acum un vast prund,
acoperit cu bolovanI marT.
Pältine§ti, seituc, jud. Roman,
pl. Fundul, com. BAcesti, cu
51 locuitorI tiganT (lingurarl),
care lucreazA covetT, linguri,
fuse, etc. si posea 59 capete
de vite marl.
Piltinetul, munte, la N. de com.
Rucgrul, jud. Muscel, udat In
partea de V. de riul Dimbovita.
Pe aci e o potecA care
merge in Transilvania.
Pältinetul (Muntele-), pddure
particularA, supusA regimuld
silvic incA din 1883, pe mosia
Muntele-PAltinetul, pendinte de
com. Bertea, jud. Prahova, plaiul
VArbilAul.
Pältinetul-Boldul, padure, supusA
regimuluT silvic, jud. Muscel,
plaiul Dimbovita, com. Albesti,
in intindere aproximativA
de 400 hect.
Paltini§ul, com. rur., in jud. Dorohoiti,
pl. Prutul-d.-j., formatä
din satele : Grivita, IvAncAuti,
PAltinisul si Teioasa, cu resedinta
primäriel In satul l'Altinisul.
Are : 734 familit, Sail 2843
suflete ; 3 bisericT, deservite de
4 preotf, 5 cintAretT si 3 pA1Amar:1'
; 1 scoalA, condusl de un
invArátor si frecuentatA de 70
elevI ; 2879 hect., 33 ariT pAmInt
sätesc ; 3055 hect., 44 ariI
cimp $i 277 hect., 85 ariT padure
proprietäreascA ; 3 Tazuri
si 19 pog. vie.
Vite : 1271 vite marI cornute,
407 caT, 2449 oi, 16 capre, 450
porcI.
Sunt 50 stupl cu albine.
Pältini§ul, sat, pe mosia cu acelasT
nume, jud. Dorohoiti, pl.
Prutul-d.-j., com. PAltinisul, format
din doul pArti, una asezatA
catre Prut si a doua, spre
cimp, strAbAtutA prin mijloc de
soseaua judetean A.
Are o populatie de 302 famili!,
salí 1198 suflete ; o biseriel,
cu hramul Sf. Vasile, deservitA
de 2 preotT, 2 ataretr
si 1 palmar, de zid si
spatioasA, fAcutä in 1820, de
Mihar Mironescu (Cracalei), in
calitate de posesor al mosiel,
fiind obligat la aceasta prin contractul
de imposesiere, de cAtre
Mitropolitul Veniamin Cos tache ;
o scoalA, condusA de un 'luyatAtor
si frecuentatA de 70 elea
Sdtenti improprietAritl ail 856
hect., lar statul, 1313 hect., 32
arii cimp si 64 hect., 45 aril pldure
de stejar.
Plraiele ce trec pe mosie Sunt:
Iznovätul si VolovItul.
Drumurl principale : calea judetean5.
RAdAuti.Darabani ; ata
ce duce la Bivolul, si acel de la
Darabani, ce duce la Steránesti
pe deasupra Bivoluluf.
Mosia se hotAreste cu : Iváncauti,
Bivolul, Darabani, Teioasa
si riul Prutul.
Insemnat aci este localitatea
ilisteaBAdilitA (v, a. c.).
Piiltini§uf, sat, pe mosia si in
com. Saru/-Dorner, j'ud. Suceava,
lmprAstiat pe coastele dealurilor
ce tArmuresc piriul Neagra-
PAItinisuld, cu 79 case, populate
cu 288 suflete.
Biserica din DrAgolasa si scoala
din Panaci servesc si acestuI
sat.
Pältini§ul, munte, jud. BacAti,
pl. Trotusul, com. Tirgul-Trotusulta,
de pe dreapta &luid
SlAnicul, inalt de 500 m.
Paltini§ul, serie de mung fi coline,
jud. BuzAti, ce incepe de
la Piatra-Corbulul si se dirige
spre N. pAnA in muntele Caoca;
e acoperitA Cu fineatd,
izlaz si pAdure mosneneascA.
Pältini§ul, pisc, la jud. Muscel,
plaiul Nucsoara, com. Badesti.
Pältini§ul, mofie, in jud. BuzAti,
com. Gura-TeghiT, pe muntele
PAItinisul, proprietate a mosnenilor
Rosca, FurtunestI si Corbenl
; are 340 hect. pAdure, fineatA
si curAturT.
Pältini§ul, pirliaf, in jud. BuzAti,
com. Gura-TeghiT, format din
PAltinisul-Mare, care izvoreste
din poalele munteluT Podul-Calulul
si din PAltinisul-Mic, care
izvoreste din muntele CAsoca-
BilicA. ; d'asupra clt. Rupturile

PALTINIWL 651 PÄNCE§TI
se reunesc §i se varsa in riul
Bisca-Roziler, la Gura-Paltinisular.
Pe el se afla 5 herastrae.
izvoreste din
pAclurea de pe mosia Tarea tca,
com. cu acelasT nume, pl. Berhometele,
jud. Dorohoia, si se
varsa in piriul Pietrosul.
Patini§ul-de-Sus,cdtun, al com.
Gura-Teghil, jud. Buzaa, cu zoo
locuitorr si 54 case.
Pältini§ului (Culmea-), saa a
Oituzulul propria zis, culme,
jud. Bacan, pl. Trotusul, care
desparte Oituzul de SlAnic
are directia de la V. spre E.
(Dealul-), munte,
In jud. Suceava, com. arul-
Dorner, avind 1444 8 m. altitudine.
Pältini§ului (Dealul-), deal, la
S.-V. de com. Batrini, pl. TeleajenuI,
judetul Prahova. Pe o
parte din el se cultiva cereale,
iar parte serva pentru finete.
(Gura-), Pältini-
§ul-de-Jos, ciitun, al com. Gura-
Teghlf, jud. Buzau, cu 100 locuitorr
si 22 case.
Pältinita, plidure, pe rnosia cu
acelasr nume, pl. Berhometele,
jud. Dorohoiti.
P'Aminteni, sat, facind parte din
com. rur. Boteni, pl. Argeselul,
j ud. Muscel, situat pe malul sting
al riulur Argeselul. Cade cam
in centrul comuner. Ad e re-
§edinta comuner.
Are o populatie de 314 suflete
; o scoala mixta, conclusa
de 2 invatatorr i frecuentatä.
de 82 copir; 2 bisericr, deservite
de I preot i i dascAl. Una
din ele nu mal functioneaza,
63617. Marele Dictionar Geogrojto. Voi. IV.
raminind camera mortuarA a
cimitirulur; iar a doua, dupa
cum se vede dintr'un hrisov,
s'a zidit de d-na Paraschiva
desea. Ruinindu-se i aceasta,
s'a construit alta frumoasa
spatioasd. Primal ctitor al acesta
biserie este d-1 C. G. VI5.desea,
proprietar.
Pänätäul, com. rur., in jud. si
plaiul Baza, situata pe malul
sting al riulur Buzaul si pe ambele
malurT ale Vair-PAnatauluT,
la 58 kil. de orasul Buzau.
Are o suprafata de 2700 hect.,
din carr 340 hect. arabile, 385
hect. padure, 640 hect. fineata,
857 hect. izlaz, 18o hect. livede
si 298 hect. sterp.
Proprietate mai insemnata
este : Hotarul-Sibiciulur-d.-j., posedat
de mosnenir Sibicenr-d.-j.,
In devAlmasie.
Are 4 t'irgue : la 29 Iunie,
20 lulie, 8 Noembrie si 6 Decembrie.
Cel mar insemnat e cel
de la Sf. lije, in Sibiciul-d.-j.
E formata din catan ele : Begul,
Botesti, Babetul, Corcoianul,
Diculesti, Ghileti, Lupoiul,
Lacul-cu-Aninr, PA'nataul, Pta.tisorul,
Sibiciul-d.-j. i Valea-
Entine, cu o populatie de 2140
suflete, carr locuesc in 517 case.
Are 2 coale, in catunele PAnataul
i Sibiciul, frecuentate de
140 copir; 4 bisericr, in Sibiciul-d.-j.,
Panataul, Pidisorul si
Begul, deservite de 4 preotr, 4
cintaretr si 2 paracliserr ; 3 circiumr.
Meseriasr sunt : 14 lemnarl,
2 timplarr, 8 butnarr, 2 cizmarr,
r fierar, i cojocar, 3 brutarr
?letrar.
Vite : 490 bol., 124 yac!, 74
viter, 18 cal, i I lepe, 3 minji,
1250 or, 364 capre i 207 porcr.
Budgetul com. e de 2238 le!
anual.
Comuna e foarte vechie, mal
cu sean35. cAt. Begul. Prin secolul
al XVII-lea, s'au stabllit
ad i niste colonir din Transilva
nia, carr ati fondat satul Sibiciul.
In sec. al XVIII-lea exista
satul Panatlul. Cele-l'alte sunt
mar nota.
Pänätäul, cdtun de resedinta al
com. Panataul, jud. Buzau, cu
390 locuitorr si 120 case.
PanAtäul, nzunte insemnat, in
jud. Badil, com. Panataul. Vastul
säti masiv se intinde intre
comunele : Sibiciul, Bilänesti,
Trestia i Rusiavatul. Are izlaz,
Ociare i livezr.
Pänätäul, numirea una sfori de
M'Are, .cam de 35 hect., de
pe mosia Michia, judetul Baza,
com. Trestia.
Pänätäul, vale insemnata, in jud.
Buzau, com. PanAtaul. Incepe
din virful muntelur PanAtaul.
Primeste afluentir: PlAisoru 1, Croi
toral, Sila, etc., si se varsa in
riul Buzaul, in dreptul \raer Mus
celular. Cind ploul, e mare si
violenta ; undele sale, ameste
cate cu huma si alte substante
minerale, turbarä indatä apa tia
lur Buzäul,
Pe malurile sale s'a gasa sche
letal anal mastodont.
Pänce§ti, com. rur., jud. Bacaa,
pl. Siretul-d. j., asezata in valea
piriulur Dienetul si pe stinga Siretulur.
Este atalaja din 6 cAtune
Pancesti, resedinta, Dieneta',
Dealul-Dienetul, Fulgen-sul,
Valea-lur Motoc si Rastoaca.
Inainte se compunea din catunele
: Chilia - Benir, Dienetul
saa Doinitul, Gallsesti
Motocul, Pancesti si
Rdstoaca.
Se margineste la N. cu com.
Racatdul ; la E., cu com. Pe-
88

PXNCETTI (152 PANCETI
tresti ; la S., cu com. Corbeasca
(jud. Tecucia), lar la V., cu
com. Racaciuni si cu com. Dragusani
(jud. Putna), de care se
desparte prin riul Siretul.
In vechime, Pancesti-MAnastireT-Ocnei
tinea de judetul Tecucia,-o
colul Polo cinulu T. (cUric. »
Codrescu, vol. VII, pag. 314).
Este udata In lungul san de
piriul Dienetul saa Pancesti,
care se varsa pe partea stinga.
a SiretuluT, mal' jos putin de
confluenta acestuia cu Racataul,
O de plriul Pogletul, care desparte
sectia Dienetul de com.
Corbeasca (jud. Tecucia).
In partea despre judetul Tecuela,
se ridica pe teritoriul el:
dealul Dienetul, pe care se afla
urmele unor intariturT vechl numite
Aparatoarea ; Dealul-Oddilor,
pe care se afil santurT adincT,
acate probabil pe la isprAvitul
secoluluT al XVIII-lea,
dupa cum spun batriniT; Dealul-
GiurgiuluT, Cu o movila inconjurata
de §anturl de 3 m. adincime,
care se ridica litiga satul
Pancesti si in care locuitoriT
ascundeaa averile in timpul invaziilor
turcestf. La Rastoaca, pe
malul drept al SiretuluT, se gasesc
2 movile.
Are o populatie de 410 familiT,
saa 1624 suflete, locuind
In 409 case ; o coala mixta,
care functioneaza din anul 1865
in satul PIncesti, O e frecuentata
de 18 copiT ; dota' bisericT,
una in satul Pancqti si a doua
in Dienetul, deservite de 1 preot
si r cintaret; 3 circiumT.
Dupa legea rurala din 1864,
s'ají improprietarit 166 locuitorT,
cu 535 falcI pämint in %aria..
In 1879 s'aa dat, la 70 insurater,
175 ala' parnint in improprietarire.
Totalul pamInturilor de cultura
este de 1125 hect.
Teritoriul comunel este de
3000 hect. ProprietarT marT sunt :
statul, Cu o mosie aproximativ
de 400 hect. ; Neculae G. Negel
(Dienetul), cu o mosie de 196
hect., cu pamint productiv ; clironomiT
luT I. Strat, cu 47.94 hect.
si Ion al Sandulul, cu 121 hect.
Viile ocupa o suprafata de
6o hect.
Vite sunt : 105 cal, 803 vite
marT cornute, 422 pord, 124
capre si 901 oT.
StupT cu albine sunt 143.
Pe teritoriul comund se gasesc
2 morT de apl.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 6338 leT, 92 banT i la
cheltuelT de 16000 leT, 74 banT.
Pancesti sunt strabatuyi de
calea vecinala Leca-Dienetul.
Distantele : la Bacaa, capitala
districtuluT, 35 kil.; la com. Parincea,
resedinta plaser, 15 kil.;
la com. Petresti, 5 kii.; la com.
Racäciuni, 8 kil.; la com. RAcataul,
7 kil.
Pänce§ti, com. rur., in judetul
Putna, pl. Racaciuni, situata in
valea Ocluid cu acelasT nume,.
la 15 kil. de subprefectura plaser
i la 59 kil, de capitala judetuluT.
Se margineste la V. cu comuna
Javreni, din judetul Bacaa
; la N., cu Valea-Seaca. si
Mindrica ; la S., cu Sascut ; iar
la E., cu Beresti.
Se compune din catunele :
Fintinele, Päncesti (unde se afla
primaria comunei) si Tirgul-
Pancesti.
Are o populatie de 544 famili!,
saa 2069 suflete, locuind
In 548 case ; o biserica parohiall,'
ca hramul Sf. Nixolae ;
o scoala mixtä, frecuentata de
77 copiT.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 9064,89 leT si la cheltuelT,
de 8975,88 lel.
Solul este argilo-nisipos.
Se cultiva viea pe o suprafata
de 447 hect. 50 ara.
LocuitoriT posea : 5 plugurT
de lemn, 62 plugurT de fier,
4 grape de fier; 19 morr de
apA ; 385 bol, 247 vacT, 40 cal,
200 Of, 24 cápre i 322 pord.
VezT Pancesti (Tirgul-).
Pince§ti, sat, jud. Baca, plasa
Siretul-d.-j., si resedinta comuneT
cu acelasT nume, situat pe
plriul Dienetul. .
Are o populatie de 956 suflete
; o scoald mixta; o biserica,
cladita In 1870 de Toader
Bulgarul ì deservita de 1 preot ;
3 ctrciuml.
Vite sunt : 59 cal, 398 vite
marT cornute, 253 pord i 82
capre.
PAnce§ti, alma, in com. cu acelasT
nume, pl. Racaciuni, jud.
Putna, situat pe valea Ingusta
a piriuluT Pancesti, avInd casele
intinse pe o lungime de aproape
i 2 ora.
Are o biserica parohiala, cu
hramul Sf. Nicolae ; o scoall
mixta., frecuentata de 71 copir.
Pänee§ti, parokie, in com. Cu acela0
nume, pl. RacIciuni, jud.
Putna, avind o bisericä parohiall,
cu hramul Sf. Niculae.
Pance§ti, mofie a statuluT, jud.
Bacaa, pl. Siretul-d.-j., comuna
Pancesti, de 400 hect. si arendata.
ca 6000 le! anual.
Pänce§ti, sati Dealul - Mare,
padure a statuluT, jud. Bacati,
pl. Bistrita-d.-j., com. Pancesti.
Este foioasa. (stejar, fag, etc.).
Nu este amenajata. Are o intindere
de 987 hect. Apartinea
bisericeT Raducanu din Tirgul-
Ocna.
Pänce§ti, pirisity, format pe te-

PANCESTI (ARGUL-) 653 PAP1W.
ritoriul comund Cu acelasI nume,
pl. Racaciuni, jud. Putna, si
care se varsá in pirtul Balcuta.
Izvoreste din locurile numite
Baba si Pletroasa $i are multa
apa, care pune in mi$care peste
18 mori.
PAnce§ti (Tirgul-), tirg, in judetul
Putna, com. cu acelasT
nume, pl. Racacturti, situat pe
un loc (200 stinjeni) dat raze-
$ilor In urma diferitelor procese
si care se intinde de la apa
Siretultd si pana in muntele.
Ciortolomul.
Comerciul si industria se practica
de catre i 1 circiumarI, 3
comerciantI de bauturI spirtoase
$i coloniale, 2 bogasierT, 2 bru
taxi, 1 comerc. de coloniale, 1 de
cereale, 3 de coloniale li - mdruntisuri,
1 de lina, i macelar,
1 vinzá.tor de maruntisurI, 4 cizmarI,
5 fierarI, 2 cojocarl $i 41
fabricanti de rachiA.
Päne§ti, sat, jud. Dimbovita, pl.
Cobia, com. Matasarul.
Pängule§ti, sati Pingäle§ti,sfoarif
de mo)cie, in jud. Teleorman,
com. Sfintesti.
Panoasa, sat, in partea de N.
a com. Tingujeni, pl. Funduri,
jud. Vasluiti, si spre E. de satul
Moara-lui-Ciorneiti, udat de piraiele
Armasul si Panoasa.
Are o suprafata. de 343 hect.
$i. o populatie de 83 familiT,
sati 412 suflete.
Mosia e divizata in treI partr:
Panoasa-luT-Boranescu, Panoasa-
Agarici si Panoasa-Zadic.
Vite: 127 vite marT cornute,
30 cal, 6o oT, 20 capre $11 30
1-111151mi.
Panoasa, vale, prin care curge
piriul Panoasa ; se intinde de
la N. la S., prin satul Pdnoasa,
com. Tingujeni, pl. Funduri,
jud. Vasluitl.
PAntice§ti, catan, in jud. Putna,
pl. Girlele, com. Patesti, situat
pe Orla, litiga locul unde ea
da in Milcov $i pe $oseaua Foc
sani-Odobe$ti, Ja. 2 ore de cel
d'india. Are o populatie de 1 i6
suflete, care locuesc in 29 case.
Panure§ti, sat razdsesc, in jud.
Suceava, com. Dragane$ti, formind
un singur trup cu satul
de re$edint5., asezat pe ambele
tarmuri ale ptriului R?$ca.
Are o populatie de 75 fama',
sati 305 suflete, cart locuesc
in 68 case.
Biserica si scoala din Draganesti
servesc si acestuI sat.
Vatra satului ocupa 12-13
filia
Satul e vechiA $i, dupa cum
se spune, locuitoril n'ar fi adevarati
raza$I de bastilla..
Mo$iile posedate de 'el formar'
alta data un trup, care
prin impärtire din tata in fiti
a ajuns in fasiT miel', cum se
posea asta-zI. Raza$ii n'ati unce
ci '$1 stapinesc peticele in virtutea
dreptuluI de mo$tenire.
Mare parte din mosia Panure$ti
a fost rasluita de catre
calugarif M-rei Neamtulur, cu
care locuitorii s'ati judecat multa
vreme.
Päpadia, insuld mare, in dreptul
com. Dabuleni, jud. Romanati,
compusd din 2 bucatT : Papddia-
Mare $1 Papadia-Mica ; are 43
hect. padure, sine de com. Ianca.
Päpädia, movilel §i punct trigonometric
de rangul al 3-lea, situata
in partea N. a jud. si
pl. Tulcea $i a com. rur. Malcoci,
pe malul sting al bratuluT
Sulina, Ruga mila No. 41,
la S. de satuletul Iolganul. Are
36 hect., dominind satul $i bratul
Sulinel, pe o mica intindere.
Päpälogul, munte, in jud. R.-SA
rat, pl. Ora$uluI, in partea de
N. a com. Andreasi, acoperit cu
padurI.
Päpäuti, suburbie a orasuluI Roman,
jud. Rotnan, situata in
l'altea. de E. a lui.
PApe§ti, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, com. rur. Vidimire$ti.
Are 22 case.
Papuceasa, ball% formata din
varsarea Prutulur $i a Jipe,
spre S.-V. de satul Macaresti,
com. Costuleni, pl. Branistea,
jud. Ia$1.
Papuoeasa,peidure, de 59 hect.,
a statului, in jud. Ia$i, pl. Branistea,
com. Costuleni, pe malul
PrutuluT.
Päpureanca, lac, In jud. Jalomita,
pl. Ialomita-Balta, situat
intre satul Dudesti si bratul
Borcea.
Päpu§a, munte, la N.-V. com.
Novaci, plaiul Novaci, jud. Gorj,
situat intre muntii Paltinul, Tigvele,
Dilbanul, Urda si Cioara.
Päpu§a, munte, jud. Muscel, filtre
muntli comuneT Leresti $1
muntiT comuneI Namaesti, al
caruI virf intrece toate vecinatatile.
Se afla la 2386,2 m. d'asupra
Marif-Negre. Masivul sdil
este compus din sisturile cristaline
metamorfice, care formeaza
cea mal vechIe grupa geologica.
Papu§a, pise (2426 m.), pe culmea
Ghezera (v. a. n.), jud. Muscel.
Are o poteca care duce prin
virful Tiefeloaga.

PAPIW. R54 PR1STCEA (TiRGUL-)
Papu§a, schit, jud. lincea, pe
un deal fi-timos, situat futre
manastirile Estilla i Arnota.
A servit ca bolnita i citnitir
mAnAstirei Bistrita i astAzt serveste
ca cimitir scoaleT de subofitert
de la Bistrita. Pisania
din tina, scrisa cu vopsea,
vorbeste numat de zugaveala
tindet:
Acest pridvor zugriivihi-s'ail din
bun gIndul Dumnea&i, Jup'áneaba Andriiand
Vornicesel a Dumnealiff
Cantacuzino ve! Vornic, In zilele luminatulifi
Domn Ion Constantin B. Basarab
Voevod, fiind egumen Kir tefati
leromonah,Mai 18, 1710 i Zografii Josif
leromonah Hranite.
Tot in tindä se vad zugravitY,
la stinga, despre usa, serban
Cantacuzino ve! Vornic
Andriiana, jupineasa lur.
Usa bisericel este foarte frumos
sApata i poleita; se vede
pe dinsa un inger, iar de desupt
inscriptiunea slavona, care
suna ast-fel :
Acoastli us-i. a fictit'o leromcmahul
Vasilie, ta zilele lui Mateiti Basarab
Voevod, In anul 1654.
Timpla de asemenea pare a
fi din timpul lut MateT-VodA,
ca i icoanele.
Päpu§a, schit, situat la. N.-E. de
mAnAstirea Bistrita, com. Costesti,
pl. Horezul, jud. Vilcea,
pe virful unut pisc, zidire vechie
strimpta. Inscriptiunea de
d'asupra use! este urmAtoarea:
-1- Stinta bisericä aceaseá din temelie
este zidifi tutti cinstea i pofa'a
SfIntulul Grigore Decapolitu, de robul
lui Dumnezeil Kir tefan Egumenul Bistritel;
ajutorInd i alti frari cu ce s'ati
Indurat, ca In ved s aiba buná pomenire,
In zilele bunuliff crediticios Constantin
Voevod.
Schitul Papusa e vrednic de
amintit, pentru-ca amvonul lui,
in timpurile vechT, servea de
scoall pentru cOpliT comunet,
slujitoriT lar se'rveari de dascalr.
Päragina, eillun, in jud. Teleorman,
pl. Calmatuiulut, com.
Dracea, asezat pe partea sting4
a riulur Calmatulul. Are o populatie
de 135. suflete.
Pärae§ti, sat, fácind parte din
com. rur. Stanesti, plaiul Nucsoara,
jud. Muscel, situat pe
malul sting al rtuluT Doamna
si pe valea PAraesti, dela care
st-a luat numele.
Are o biserica, cu hramul
Sf. VoevozT, facutl din lemn de
locuitorit comuneT, si deservital
de i preot.
PArAe§ti, numire datil una partT
din comuna Mioveni, jud. Muscel.
Pitle§tilor (Valea-), vale, jud.
Muscel, izvoreste din padurea
Slanicul, trece pe la S.-E. de
com. StAnesti si se varsa in riul
Doamna, pe malul
Pfiräse§ti, pltdure a statului, in
intindere de 885 hect. ImpreunA
cu trupurile : Verdea (20
hect.), ZlatArei (216 hect.), Dobrusa
(76 hect.), Gusoeni (18o
hect.), Mitrofani (125 hect.) si
Naropita (22 hect.), tine de comunele
Dragasani, $tefanesti
Creteni, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Pira§telor (Valea-), vale, jud.
Botosani, com. Baluseni, futre
Dealul-Coserilor, de pe Tocileni,
si dealul Puturosul.
Parau§ani, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Mijlocul, formata din 5 mahalalle:
Badea, Croitori, Gencheresti,
Istratesti i Plavaia. E
situata pe piscurile Plavaia, Istra
testi si Grect si pe valea navaja,
la 52 kil, de capitata judetulut
si la 3 kil, de a plaset.
De la 1863 formeaza o singura
comuna; pana la aceasta
data era intrupata cu comuna
Are o populatie de 552 suflete,
locuind in 276 case; 2
bisericr, una de lemn facuta de
peste 200 anr, si a doua de zid,
fAcuta la anul 1886 de enoriast.
Vite sunt : 20 cat si lepe, 65
bol, 151 yací, 51( capre i 130 ot.
Locuitorit sunt mosnenT;
mat 7 s'ati improprietarit la
1864 pe diferite mosit particulare.
In raionul comunei este Dealul-Steagulut,
unde se zice cA
TurciT ar fi infipt de demult
un steag.
Copiit din comuna frecuentá
scoalele din Tina si Gradistea.
Vatra satulut are 287 hect.,
dinpreuna cu locurile arabile,
izlazul, padurile si surpaturt sunt
835 hect. pamint.
Dintre pomt roditort sunt:
perT, mert, nuct i cirest.
Veniturile i cheltuelile comuna
se urca la 725 let anual.
E brazdatá de dealurile: Boru,
Steagul, Parlusani, Sascioara si
Croitori, sadite cu vif si prunt
si pe cart se cultiva porumb, si
e udata de valle : Paraua, Varsatara,
Plavia, Borul si Bratcul,
precum si de riul Oltetul, care
trece prin partea de V. a comune!.
Se margineste cu comunele :
Rosiile, Baesti, Plesolul, Gradistea
si Tina.
Pärki§ani, deal, In raionul com.
Parausani, pi. Mijlocul, jud. Vilcea,
pe care se cultiva 5 hect.
vie.
Pärincea (Tirgul-), com. rur.,
pl. Siretul-d.-j., jud. Bacatl, in-

PXR1NCEA frtRGUL-1 655 PAR(41
tinzindu-se pe povirnipul V. al
dealurilor ce despart basinurile
piriuluT Berheciul de al pirtuluT
Racataul.
Este alcatuita din 2 catune :
Parincea, format din satul Parincea
pi. din Tirguporul-Parincea,
care in vechime se numea
Zldtari, repedinta comuneT pi
a subprefectureT plApeT, pi Buz
du gan I.
Mal inainte mopille razepeptT
Parincea unite cu Milepti,
ceati parte din judetul Tecuciti,
ocolul Polocinulta (cUric.» Co
drescu, vol, VII, pag. 313.)
Se marginepte : la E., cu teritoriul
com. Godinepti (jud. Te
cuela); la V., cu al com. Milepti ;
la N., cu al com. Leca ; la S.,
cu com. Nanepti i cu sectia
Horgepti (com. Gioseni).
Pe teritoriul comuneT perpuesc
treT ape : piriiapele Cornitelul
pst Zlatari, pe la mijloc,
piriul Racataul, pe la V. sati.
Dealurile : Bota, al-Aguzilor pi
al-Poienilor, sunt singurele ridicaturr
maT insemnate.
Are o populatie de 942 SUflete;
o pcoalä mixta, care functioneaza
de la 1869 in tirgul
Parincea, frecuentata de 32 baietT
pi 18 fete ; 2 bisericT, tu satul
Parincea, deservite de i preot
pi 2 cintaretr; 8 circiumT.
Dupa legea rurala din 1864,
s'ad improprietärit 109 locuitori,
cu 385 t'alel pamint in
Teritoriul comuneT are o intindere
de aproximativ 2116
hect.
Totalul paminturilor de cultura
este de 1030 hect.
Proprietar mare este Caton G.
Leca, cu o mopie de 1053 hect.
Padurea ocupa o intindere de
vre-o 500 hect. i poartA numele
de Corniteluk
Ville all o intindere de 12.75
hect.
Vite sunt : 70 caT, 376 vite.
cornute, 153 pord, 33 calare
pi 776 oT.
StupT cu albine sunt 6o.
Budgetul comuneT e la veniturr
de 5774 leY, 56 banr pi
la cheltuell, de 3896 leT, 99
bani.
Teritoriul comuneT este strAbAtut
de .calea vecinala Bacan-
Parincea.
Distantele : la Bacla, capitala
districtuluT, 25 kil. ; la
com. Milepti, 3 kil. ; la com.
Leca, 5 kil. ; la com. Nanepti,
5 kil. ; la com. Gioseni, 18 kil.
Parincea (Tirgu§orul-), sat,
jud. Bacati, pl. Siretul-d.-j., repedinta
plapiT pi a comuneT
gul-Parincea, situat pe piriiapul
Cornitelul. Are o populatie de
845 suflete ; o judecatorie de
pace ; o pcoald mixta pi o biserica,
claclita. la 1863 de catre
Banul Anastase Ion, din timpul
carula satul s'a marit. De atunci
i se zice i Tirguporul-Parincea.
La t kil, departe de sat, pe
cimpia numita Foranul, se afla
o biserlea de lemn, numita a
Zidtarilor. Inscriptia de d'asupra
upeT suna ast-fel :
SI se ìtii de Ciud am %cut aceasta
bisericá, Leat. 7210 (1702).
Sunt 8 circiumr.
Vite: 70 caT, 365 vite marT
cornute, 151 porci pi 33 capre.
Ad se maT allá casele proprietateT,
o moara cu abur!, copare
pi hambare pentru cereale,
precum i mal multe dughenT.
LocuitoriT pe raiga agricultura
se mal ocupa i cu caraupia,
lemnaria, ciubotaria, croitoria
pi cojocaria.
Pärincea, mofie, jud. Bacla, pl.
Siretul-d.-j., com. Tirgul-Parincea,
cu o intindere de 1500
hect., proprietatea d-luT C. Leca,
dind un venit anual de 50000
leT aproximativ.
Pärlädeni, altd numire a satulut
Insuratei, jud. Braila.
Pároaia, sat, facind parte din
com. rur. tubeiul-Orapti, plasa
Dimbovita, jud. Ilfov, situat la
N. de Orapti, in tre padurea PAroaia
i malul drept al riuluT
Dimbovita.
Se intinde pe o suprafata de
381 hect., cu o pophlatie de 6o
locuitorT.
Case! Otetelipanu apartin 378
hect. pi locultorilor restul.
In cercul satuluT sunt 2 mori
cu apa pi t pod.
Comerciul se face de t circiumar.
Numarul vitelor marT e de 54
pi al celor miel de 108.
Paroasa, sat, facind parte din
com. rur. Magureni, pl. Filipepti,
jud. Prahova.
Are o populatie de 161 lo-.
cuitorT. Satul dateaza de vr'o
50 anT, prin aducerea a 30 famili!
de rudarT de catre,. proprietarul
Const. Cantacuzino,
de la riul Buzaul.
Pärosul, a/un, in jud. Putna,
pl. Vrancea, com. Tichiripul,
situat in lungul ripeT prin care
curge, de la Berdacul, piriul TI-
Are o populatie de 552 suflete,
mil locuesc in 131 case;
o biserica fihialä cu hramul S-il
VoevozT.
Päro§i, com. rur., jud. Olt, pl.
Oltul-d.-s., compusa din 3 cat. :
Mar/ovepti, Mijlocul i tefanepti,
situatä pe valea pi ambele dealurT
ale riuluT Cungrea-Mica,
40 kil, de capitala judetuluf
Ja 9 kil, de a papel.
Are o populatie de woo lo

PARTINIVL 656 PARULU1 (NTALEA-)
cuitorT, din cari 265 contribuabili
; 3 biserici, In fie-care cat.
cite una, deservite de 2 preotT;
o scoala, in Mijlocul, frecuentata
de 39 eopii.
MeseriasT sunt : 2- cojocarT, 1
cizmar, 3 timplarY, 2 dogarT si
1 rotar. ET desfac produsul munce*
lor la Slatina si Pitesti.
Locuitorii sunt mosnenT, atara
de 47, carT s'ati ImproprietArit
la. 1864, pe mosiile proprietarilor,
dindu-li-se 102 hect. ET ají:
26 cal si lepe, 166 boT, 200 vaci,
30 capre, 400 of si 100 porcr.
Comuna, cu izlaz cu tot, are
2250 hect.
Comerciul se exercitä de 1
circiumar.
Veniturile si cheltuelile com.
se urca la 2149.54 leT anual.
Doud sosele comunale inlesnesc
comunicatia cu comunde
FAgetelul, Dobroteasa, Topana
si Ursi.
E situatä pe dealurile numite
Din-Dreapta-Cungrisoarei si Din-
Stinga-Cungrisoarei, pe care se
cultiva vitä, prunT si cereale,
parte ranfinind pasunT de vite.
E strabatuta de piriul Cungrisoara,
in care se varsa vilcelele
: Ochiuzul, Popa-Tudor,
NO - Popa -Me, Alumiselul si
Ovreiul. Pe la V. sunt vilcelele
Dobrota, urlicari, Stilpisorul,
iar pe la E., vilceaua Lomul-
Mare, unita cu Lomul-Mic, Lunga
si Plapcea-Mare.
Se margineste la N. cu com.
Topana; la S., cu com. Ursi ;
la E., cu Fägetelul si Chitia si
la V., cu Dobroteasa si Simburesti.
Se zice ca comuna s'a infiintat
intre anii 1456-1462 de
niste locuitorT, fugar! din 01tenia.
Pfirtini§ul, fost sat, jud. Suceava,
d'asupra dealuluT Ceapa, de
linga satul Hirtoapele. LocalitatiT
i se mal' zice acum si La-Tintirim,
fiind cimitirul satuluT
acolo.
Pärul (Zili§tea), atun, al com.
Cochirleanca, jud. Buzau, cu
6o locuitorT si 13 case.
Pfirul, munte, situat in ramura
muntilor Pingaran, lingl manastirea
Pingaran, com. Pingaran,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
PäruI, saii Valea-ParuluI, piriiaf,
jud. Covurluiti, ce se formeaza
numai din ploT si din
topirea zà.'pezeT ; are albie curgatoare
; incepe din padurea
Chirilesti, com. Rogojeni, din
locul numit Ciuciuveni ; trece
prin satul Roscani, com. V15.dese
; traverseaza mosia Más
tacani, de la N. spre S., pe va
lea cu acelasi nume ; aproape
de varsatura lul in lacul Covurluiul,
intre Mastacani si Chiraftei,
i se da . numele de Chiraftei.
Párul (Grindul-cu-), grind, sau
loe ridicat d'asupra stufului in.
conjurator, jud. Tulcea, pl. Sulina,
pe teritoriul com. rur. Sattil-Noil,
fortnat din 2 corpuri ;
are o lungime de 8 kil. si o
intindere de 35 hect.; este acoperit
cu nisip.
Pärul-Rotund, ceitim, in jud.
Teleorman, pl. TirguluT, pendinte
de com. Nenciulesti. Forma
mal nainte o comuna osebita,
insa din lipsa resurselor
a fost alipita la com. Nenciulesti.
Are o populatie de 249
suflete, din carT 54 contribua-
bilT.
Pärul-Rotund, mgie, in jud.
Teleorman, cat. cu acelasT nume.
Are o intindere cam de 135
hect. si este proprietatea 4-1u1
Chr. Radoiti, cumparata de la
stat.
FaruluI (Dealul-), deal, spre S.
de satul Rominesti, jud. Iasi,
pl. Copoul, com. Movileni, pe
care se 'cultiva. cereale.
Parului (Dealul-), deal, in jud.
R.-Sarat, pl. Orasului, com. Odobasca
; se desface din Culmea-
Scorusulur ; brazdeazit partea de
N. a comuneT si se termina in
riul Rimna ; e acoperit cu pasunT
$i paduri.
Pärulul (Dealul-), deal, jud. Tecucití
; incepe din com. Cuciumeni;
se intinde spre S. paralel
cu Valea-Bdel pana aproape de
orasul Tecuciti.
Pärului (Poiana-), eulme de
deal, jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul,
com. Buda ; se desface
din Dealul-Cilnaului si brazdeaza
com. la V.; este acoperita cu
padurT.
PAruluI (Piriul-),pirig, jud. Iasi,
pl. Copoul, com. Movileni ; izvoreste
din valea Cu acelasT
nume, de pe teritoriul satului
Rominesti ; in cursul saa formeaza
o mlasting acoperita. Cu
stuh si papura ; se varsa. In
Tazul Ghemul.
Pärului (Valea-), satl Becenide-Jos,
et'itun4 al com. Cdrpin4tea,
jud. Buzail, cu 500 locultor!
si 99 case. Are sub-divizia
Cocoresti.
Pärului (Valea-), sati Fure§ti,
mofie, in jud. Buzati, com. Carpinistea,
cunoscuta in general
sub numere de Cocoresti, VezT
Cocoresti.
Pärulul (Valea-), vale, jud. Iasi,
pl. Copoul, com. Movileni, pe

P REUMA (VALEA-) 657 PASTRXVENI
teritoriul satulul Potingeni, futre
Dealul-ParuluT si deal ul Uricani ;
bogata in stuh.
Pärulul (Va/ea-), vale, jud. Ilfov,
in partea de S. a cat. Grecid.-j.,
in care se afla si lacul
Colceagul, de unde se scoate
tiperig si papurd pentru rogojini.
Pärului (VIrful-), munte, in jud.
Buzgl, com. Mlajetul, cat. Chirilesti;
are fineatà, izlaz i putina
padure.
Päruselul, a'eal, pe care sunt situate
viile i locurile cu acelasT
nume, jud. Teleorman ; incepe
din spre com. Cioara si se termina
aproape de satul Vía.tori,
la i kil.
Päruselul, drum, prin com. Vinatori,
jud. Teleorman ; incepe
de la capul dealulur Paruselul,
pe muche, si duce la viile cu
acelasT nume, ale locuitorilor ;
se desparte apoT in mal multe
ramurT mergind toate in Balta-
ViisoareT. Ir mal zice si Drumul-
VasluiuluT.
Päruselul, viI renumite, ale locuitorilor
din com. Vfnatori, jud.
Teleorman; situate pe coasta
dealuluT cu acelasi nume, in intindere
de 30 hect. Cultivatorii
acestor vil platesc otasnita proprietatif.
Pärusul, lac, in ínsula Balta,
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
com. Dudesti.
Pfirvulesti,mofieparticulara, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Zaicoiul,
apartinind mosnenilor.
Päsärani, mahala, in com. rur.
usita, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.
Päsärei, sat, facind parte din
com. rur. Berbesti, pl. Oltetuld.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 319 locuitorT ; o biserica,
zidita la 1841.
E udat de valcelele : Val ea-
Mare si CaduseT, care se varsd
iiiriul TiriTa.
Päsärei, mahala, in com. rur.
Rosiile, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea,
cu o populatie de 256 locuitorT.
Päsäresti, mahala, in com. rur.
Samarinesti, pl. Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Päsäroiul, mahala, in com. rur.
Drägotesti, pl. V5ilor, jud. Mehedinti.
Päsäroiul, ciftun, al com. atina,
jud. Buzar', cu I I O locuitorT
26 case.
Päsäruia, sat, in com. rur. Orevisa,
pl. Blahnita, jud. Mehedinti.
Päsäruica, saO Visciana,girM,
jud. Ilfov, curgind de la V. spre
E. Sorgintea se afta 'filtre Otopeni
i Tunari. Trece pe litiga
comunele : tefanesti, Afumati,
Moara - Domneasca, Bordnesti,
Tinganul i Fundeni-Gherasi.
Päscäloaia, pida, jud. Iasi, pl.
Cirligatura, com. Popesti ; se
formeaza in padurea Harpasesti
si se varsa in Ïazul Fandolica.
Päscareni, sat, jud. Bacati, pl.
.Bistrita-d.-s., com. Valea-luT-Ion,
asezat pe Piriul-luT-Vrabie, mal
jos de satul Valea-luT-Ion (scoala),
la I kil., si pe dealul Pascareni.
Are o populatie de 271 suflete
si 3 circiumT.
LocuitoriT posedd : 5 cal, 45
vite marl cornute si 23 o!.
Päscäreni, virf de deal, jud. Baca:ti,
pl. Bistrita-d.-s., com. Valea-luT-Ion,
din vira colinelor dintre
Tazlaul-Mare si Bistrita, pe
care se afta asezat catunul cu
acelasr nu me.
Päscoaia, phifi, care izvoreste
din muntiT com. Malaia, plaiul
Cozia, jud. Vilcea, si se varsä
In riul Lotrul.
Päscoaia,phig,jud. Vilcea, plaiul
Cozia, la 8 kil. spre V. de com.
Brezoiul ; se varsa in riul Lotrul,
pe malul sttng, in raionul
acesteT comune.
Päsculesti, sat, facind parte din
com. rur. Ciumagi, pl. Cerna
d.-s., jud. Vilcea.
Pästfrnacul, sat, jud. Dimbovita,
pl. Ialomita, com. Frasinul.
Pästräveni, com. mur., situatl.
In partea despre E. a plaseT de
Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, la
44 kit, de orasul Piatra, for
mind Cu marginele sale limita
despre jud. Suceava, si, pe o
mica Intindere, spre E., despartindu-se
prin riul Moldova, despre
jud. Roman, asezata intre
CPM. Timisesti, Uricheni l Uscati.
Este formata din catunele :
Pastraveni, Radeni, Davideni,
Spiesti, Fundatura, Tibucanid.-s.,
Tibucani-d.j. si Schitul-
Tibucani, cu o populatie de 911
familiT, sati 4202 suflete.
Are 4 scoale mixte, la Davideni
, Pastraveni , Tibucanid.-s.
si Radeni i i coall de
catun in Tibucani-d.-j., frecuentate
de 108 elevT ; 4 bisericl,
deservite de 5 preotT ; i fabrica
de spirt.
Dintre locuitoriT improprietaritl
in 1864 sunt asta-al: 273
carl traesc inca stapinindull

PASTRÀVENI 658 i*CANI
inca locurile lor ; 279 carT stapinesc
locurile ca urmasT ; 4 loculi
i jumatate se stapinesc
de catre al p locuitorT de cit ceT
improprietarip ; I loe se stOpineste
de catre comuna ; 168 de
insT sunt carT, de si Insurap
cultivatorr de pamint, n'ati nicT
un fel de proprietate, precum
niel perspectiva de a mosteni
ceva pe urma parintilor tor legiuip.
Agricultura se face pe o intindere
de 4822 hect,
Imasul (suhatul) are o intindere
de 230 hect., nutrind peste
6909 capete de vite.
Budgetul com, e la veniturT
de 14574 leT si la cheltuell, de
12477 leT.
Comunicatia cu satele vecine
se face prin un drum ce duce
de la satul Pastraveni pe la Capul-Dealuluf
la satul Tibucani ;
un drum ce se ramifica din preceden
tul la satul Davideni si
de acolo se uneste cu soseaua
Girovul-Tupilati (intre kil. 30
31); un drum de la satul
traveni la satele Petricani d.-s.
Oricheni ; un drum de la satul
Pastraveni la Spiesti ; de la
satul Davideni prin Spiesti la
Timisesti ; un drum de la satul
Pästraveni la Rädeni ; un
drum de la satul RO.cleni la satul
Uricheni si un drum tot la
acest sat la satul Tibucani.
Pastraveni, sal, In jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. PUtraveni,
situat pe vatea MoldoveT,
la 47 kil. de orasul Piatra.
Are o populatie de 830 familiT
; o scoall mixtä, frecuentan'
de 16 copil.
Ad se afta resedinta comuneT
si vastele case ale proprietarilor
mosier, erezif principelur Gr.
M. Sturdza.
Pästrfiveni, mofie, in jud. Neam-
tu, pl. de Sus-Mijlocul, proprietatea
mostenitoritor principeld
Gr. M. Sturdza.
Venitul anual al mosieT e de
40500 leT.
Pà'§cani, com. rxr., jud. Suecava,
situata In centrul piase Sispre
S.-E. si la 40
kil. de Falticenr.
Se margineste la E. cu com.
Ruginoasa si Vascani ; la V.,
Cu com. Cristesti; /a S., cu
com. Miroslaveni i Stolniceni
si la N., cu com. Lespezi.
Are forma unuT trapez neregulat
ttidlinat spre E. (albia Siretului).
Se compone din satele Tirgusorul-
Pasean', unde se afla
resedinta comuneT si a subprefectureT
plaseT, Gara - Päscani,
Fintinelele, Bratesti, Sodomeni,
Bosteni, Gisteni, Topile, Valea-
Seaca, Contesti, Blagesti si Lunca,
cu o populatie de 10498
suflete, Iocuind in 2302 case.
In intreaga comuna sunt :
librar, 24 bacanT, 94 circiumarT,
12 lipscanT, lo fierarT, i farmacist,
4 otelierT, 4 hangiT, 6 cafegif,
16 debite de tatuo, r ceasornicar,
7 brutarT, 2 carutasr,
2 dogarT, 20 croitorl, 3 dulgherl,
z boiangli, I zugrav, 3
cojocarT, 5 casapT, 4 rotar, 4
bArbierl, 25 cizmarT si alp peste
20 comercianp de mOruntisurT
si miel industrias!, ceT-l'alti locultori
sunt plugarT.
ContribuablIT sunt 2401.
Are 8 bisericT orto doxe
catolicd, deservite de II preop
18 cintarep; 6 scoale mixte,
In Ciscesti, Luca, Tirgul-Pascani,
Sodomeni, Topitele, Valea-
Seaca; i coala primara urbana
mixta a DirectieT C. F. R. In
gara Pascani si 2 coale rurale
de catun, in BlAgesti i Bratesti.
I3udgetul comuneT .e la veni-
turf de 65000 lei si la cheltuelT
de 55077 Id.
Vite sunt : 585 cal', 1705 bol,
1450 vad, 3626 oT, 15 capre
si 750 pord.
Altitudinea comuneT de la nivelul
Madi variaza. intre 320
335
E udata de fiul Siretul si de piraiele
Contasca, Valea - Seaca,
Ermolia, Recea, Pirlut - .Pirloagelor,
al-Ocoalelor, Secul i Bratesti.
Mosia e proprietatea erezilor
decedatului Colonel Eugen Alcaz,
cumparan de la N. Rosetti-
Rosnovanu, Impreuna ca toat5.
zestrea (acarete, vite, cultura,
etc.) pe pretut de 2600000 ler.
Suprafata comuneT e de 10822
hect.
Improprienrip la 1864 sunt:
40 fruntasT, 586 plImasT si 354
codas!, snpinind 3229 ala
Mosia e una dintre cele maT
frumoase, nu numar din judet,
ci chiar din intreaga Moldova.
In comuna Pascani sunt 6
morT, 2 pille si o fabrica de
sapun.
De insemnat in comuna sunt :
Schitul-Bratesti si gara Pascani
Cu atelierul.
Pa§cani, tirgufor, in jud. Suceava,
com. cu acelasT nume,
asezat pe un podis frumos ce
tarmueste sesul drept al SiretuluT.
Are o populatie de 166 familiT,
salí 782 suflete, locuind
in 166 case.
Vatra erguid din deal impreunI
cu vatra celuT din vale
si gara ocupa 51 falo! si 41
prajinT. Maioritatea tirgovetilor
sunt comerciantl si numaT o
parte plugarT,
ImproprienritT la 1864 sunt
76 fruntasT si 311 codal, stApinind
1856 falcl si 28 pi-5Pd.
Are o biserica, Cu hramul

PA5CANI 659 PA5CANI
S-tif Voevod, zidita de familia
Roznovanu i deservita de 2
preotl si 2 cintaretl; o scoalä
mixta, Cu 2 invátatorT 5i 2 invatatoare,
frecuentad. de 193
copii.
E resedinta sub -prefecture
piase Siretul- dejos, a com.
si a judecatorie ocolului c acelasI
nume.
legat de vra prin o linie
telefonica.
In tirg este o farmacie si o
fabrica de sapun.
Aci se face bilciA in fie-care
Duminica si peste an iarmaroace
la Sf. Maria-Mica, Sf.
Dumitru, Sf. Nicolae, Sf. Teodor,
Buna-Vestire i Florif.
Intre Pascani i Blagesti este
un pod pe vase al proprietatiI.
Din sus de acest pod este un
altul de fier, pe stilpI de piaträ,
al Enid ferate Pascani-Iasi.
Drumuff principale sunt: la
Fintinele (21/2 kil.); la Bratesti
(6690 m.); la Bosteni (4 kil.) ;
la Sodomeni (4 kil.); la Giscesti
(6 kil.) ; la Topile (6 kil.);
la Valea-Seaca (71/2 kil.); la
BlAgesti (3680 m.); la Lunca
(7360 m.); la Gata .(r kil.) si
la Contesti (ro kil.).
Vechimea tirguld nu trece
peste un secol. Inainte de 1879
nu ere." in Pascani de cit dota
hanurl si cite va prAvalil ale proprietate,
dar de atund incoace
o data cu construirea linie ferate
Lemberg-Cernauti-Iasi, porni
si inflorirea lur, asa ca acum
merge inainte cu pasI destul de
repezi.
Satul, lipit de erg, e mult
mal vechiti.
Credem, zice Ep. Melchisedec
in (Cronica
vol. I, nota de la p. 177 (Buc.,
1874), ca numirea de Pascani, ce
poarta mal multe sate in Roaninia,
se deriva de la pronu.
mele familiilor primitive Pascu».
68617. Mareta Metionar Geogivuto.
In hrisovul de danie al luI
Alexandru V oda, datat Suceava,
8 Aprilie 1419, precum i. in
acela al ld stefan Vodä catre
mänastirea TazlEul, d. d° Suceava,
i Fevruar 1481, mosiile
Borilesti, Pawani si Dragotesti
se citeaza ca fiind pe cimpul
lui Drago. (4 Arh. istorica» de
B. P. Hasdei, Bucur., 1865, tom.
I, pag. 75 si rto).
Pascani -a fost ars, suferind
mari stricaciuni de la Lesii
Sobieski si T'Atad pe timpul luI
Constantin Cantemir.
Prin Pascani fu trecerea podgheazuluI
condus de capul catanelor
din Neamtu, numit Frenta,
care se ducea sa rastoarne
pe Voda Mihail Racovita din a
treia domnie.. (I. Neculcea,c Letopisetele
tare», vol. II, pag.
233 51 352)-
In 1803, Pascani a Visterniculta
Iordache Bals, numarg.
382 liug, platind 5521 leT bir
anual, la care se mal adaugari
breslasil ot tam, 22 Ruz! cu
188 leI bir si 12 de cei ara
bir. El' se ocupan cu plugAria
si cultura tutunulul si aveati loc
strimt.(eUric.», vol. VII, p.247).
Visternicul Iordache Bale, in
diata sa din 1809, indatoreaza
pe fiul sA.A Iancu, cdruia if lasa:
mosiile sale intregI: Pascani,
cu toate catunurile si cu toate
silistile unite la un loc si Contesti,
ce sunt luate de ved de
la mänastirea Probota, cu besluan
in tinutul Sucevei 1 cu
casele din PAscani, cu toata pojijia
case si cu toate prisecile
cu stupT, la aceste aratate mosiI,
fi indatoreaza ca : 1. sa se afle
preotI si psalt1 fara stramutare
la biserica din Pdscani ; 2. sa
intretina scoala cu dascal moldovenesc
i grecesc, in toata
vremea ; 3. sa se faca dota
pomenig pe an la blserica 51 4.
sA poarte de grije schituld Bra-
testi. (gUricariul» de Codrescu,
vol. XI, p. 337 51 XVI, p. 280)-.
Printr'un hrisov din 1814,
Noembrie 16, se intareste stapinirea
Visternicnita Iordache
Ruset pe mosia PAscani de la
tinutul Sucevei si Hodora de la
tinutul HirlauluT, ce at1 cumparat-o
prin mezat de la epitropil
Bezedelilor Dimitrachi si Panaiotachi,
fiT a Domnulul Constantin
Moruzzi Voevod.(cUricariul
de T. C., Vol. VI, p. 299).
Nicolae Roznovanu (de sigur
tatal ltd Iordache) a fost numit
visternic de Mihail Sutu, stiindu-1
favorabil Eterid, la care fusese
atras, inca de pe cind invata
in Paris, de Grecul Minas
Minard, bibliotecar la institutul
Frante. (A. D. ,Xenopol, cIst.
Rom.», vol. V, p. 674).
Pa§cani, sat, judetul Covurluiti.
Vezi Pdscani-Slobozia.
Päqcani, (CAciulati-Banului),
sat, facind parte din com. rur.
Caciulati, pl. Znagovul, jud. Ilfovr
Situat pe malul .drept al vale
Pociovalistea. Aoi este herghelia
de cal a raposatului C. Blaremberg,
castelul proprietate
unul din cele mal frumoase si
maI vechI parcurl.
Pascani, a fost proprietate
a Principeltd Grigore Ghica, apoI
a Principeltd Grigore Ghica
apol a Principelui Alex. Ghica.
Ad i a fost i resedinta lor de
vara pana la anul 1842, cind
s'ati mutat la Caciulati.
Se intinde pe o suprafata de
285 hect., proprietatea rp.p. C.
Blaremberg, cu o populatie de
288 locuitori.
Comerciul se face de 2 ch.-
ci u m arT.
Are : o biserica, cu hratnul
Adormisea, deservita de r preot
sii entaret ; i helestei ; Ipod
statator.
84

P4CANI 660 PATMLAGI
NumArul vitelor .mari e de
207 si al celar miel, de 360.
Pa§cani, statie de dr.-d.f., In
jud. Suceava, pl. Siretul-d.-j.,
com. cu acelasT nume, pe sesul
drept al Siretula si la 800
lomo m. de Tirgui-Pascani.
De aci porneste linia ferata
In trei directiuni spre : Roman-
Bucuresti, spre /asi si spre Bardujeni.
Pe Fina serviciul directiunif
C. F. R. se mal aftà in gara :
un oficia telegrafo-postal, un
comisar, un atelier In care se
repara vagoanele si masinele,
Cu o turnatorie sistematica. In
jura! Ora s'a format un t'irgusor,
numit de PascanenT, Tirgul-din-Vale,
ca o populatie de
263 familiT, saú 1230 suflete,
din cari 300 contribuabili, locuind
In 164 case.
Pe litiga atelier s'a Infiintat
o biserica catolica, cu hramul
Joia Verde, zidita. In 1872 de
comunitatea amploiatilor si lucratorilor
catolici, deservita de
un preot. Tot in 1872 s'a infiintat
si o scoala primara urbanä
mixta, cu trei institutor!,
frecuentata de 80 'o° copii.
Scoala se intretine de directia
C. F. R. O maestra este angajata
pentru predarea lucrulul
de mina la eleve. In .apropiere
se allá frumosul pod de fier ce
serva. linieT Pascani-Iasi.
Ven ¡tul acesta statii pe 1896
a fost de 283703 leT, 36 bazal.
InAltimea d'asupra nivelulul
Madi: 197 in. 42.
136§cani, mofie particulara, de
1718 hect., in jud. Covurluia,
pl. Prutul, com. Vladesti.
Pävani, pIldure, la V. mosier
Pascani, jud. Suceava, biabacin
d dealurile Pietrosul, Ti tihanul
Huhurezul. Are o intindere
de 1790 hect. acoperite mai mult
c'u fag si stejar.
PA§cani-Slobozia, sat, In jud.
Covurluiti, pl. Prutul, cora. Vladesti,
cu vr'o 600 m. mai jos
de resedinta comunala.
Are o populatie de 49 familiT,
sati 162 suflete, si o biserica.
Intinderea teritoriului e de
2288 hect., din care cea mal
mare parte sunt ale proprietatei
marr.
Iii vechime se numea Busuioaca.
Pg§canul, baltd, jud. Covurluia,
pl. Prutul, com. Vadesti ; are
o indindere de peste 270
o latime de vr'o 12 ala*,
confine stuf, si peste.
Pa§caneanca (Ungureni), sat,
jud. Ilfov, pl. Znagovul, fácind
parte din com. rur. Butimanul-
Luceanca.
Se intinde pe o suprafata. de
448 hect., cu o populatie de
209 locuitorT.
D-1 A. Ratescu are 313 hect.
locuitoriT, 135 hect. In corpul
mosieT s'aa rezervat 35 hect.
pentru izlaz, lar 165 sunt acoperite
de padure.
Comerciul se face de i cfr.ciumar.
Numarul vitelor marT e de
134 si al celor miel', de 204.
Satul s'a lnfiintat cam pe la
anul 1809, de catre fostul proprietar
Penciu Pasean. Numele
de Ungureni vine de la locuitoriT
Unguri ce ati fost adusi pentru
prima (para cind s'a Infiintat
satul.
Pa§cfineanca, plidure earticujud.
Ilf6v, in intindere de
165 hect., pendinte de com. Butimanul,
pl. Znagovul, populata
cu tufa, carpen, alun, jugastru,
teia, etc.; predomina tufa.
PätIrlfigeI (Virful-), munte, In
jud. Buzaa, com. Valea-MusceluluT,
cat. Brusturisul; face hotar
intre comunele Mla.jetul, Patirlagi
i Valea-MusceluluT.
Pättrlag ele. Vea Patirlagi, jud.
Bu zati.
PätIrlagi, com. rur., In jud. si pl.
BuzauluT, situata pe malul drept
al Aula Buzaul, la 56 kil. de
orasul Buzaul. Suprafata cona.
e de 5205 hect., din care 1340
arabile, 358 padure, 1730 fineatd,
640 izlaz, 181 lived, io
vie si 946 sterpe.
Proprietati mar insemnate su n t:
Lereasca, Sibieasca, si Sfoara-de
peste-girld, posedate de cetele
de mosneni; Isarestr, Oproestii-
Mari, O praestj BarlADragomiresti,
jitienT, GavriloT, Mituloae,
Gotesti, Ghita Popa Constantin,
I. M. Popescu, C. Popa
Stoica, Chr. Nicolaa i Floresti.
Terenul este accidentat de
dealuri inalte, dar prielnic cultureT.
Din substante minerale are
sare i gips, precum i izvorul
sulfuros de la M. Balosinul.
E formata: din cat. : Buruenesti,
Cringul, Crivineni, Fundaturile,
Muratoarea, Orjani, PAtirlagi,
Stroesti i Valea-VieT,
ca o populatie de 2020 suflete.
In cat. Patirlagi e o scoall
mixta. si in Valea-VieT, una de
catun; ambele sunt frecuentate
de 140 elevT.
Sunt 6 bisericT, deservite de
4 preotT, 4 cIntareti si 3 paracliseri.
Catedrala e cea cu hramul
Sf. Dumitru. Cea maT frumoasa
e acea din Valea-VieT.
E resedinta sub-prefectura
Buzaul. Are o statiune
telegrafo-postala, Infiintata la 26
Aprilie 1873 si al cara venit
pe 1896-97 a fost de Id 358,

PAT1RLAGI 661 PXTRÀSCANI
banI 15; o judecAtorie de ocol ;
13 cIrciumI ; 3 molí si 1 facAti.
Meseriasl sunt : 2 lemnarl, I
timplar, I croitor, 3 cizmarr, 3
fierarI, 5 cojocarI, I boiangiti,
5 brutarI si 1 bArbier.
Comerciul constl in desfacerea
tuicel si a vitelor si transporturI.
Tirguri are: la 1 Ianuarie,
30 Ianuarie, la Sf. Teodor, la
Ispas, 15 August, 26 Octombrie
si 8 Noembrie.
CM de comunicatie : soseaua
BuzAti-FrontierA, care o strabate
In lung, precum si mal multe
drumuri naturale.
Vite: 318 bol, 87 vacI, 54
viteI, 5 bivolite, 31 cal, 17
Tepe, 9 minjI, 1200 oI, 318 capre
si 472 pord.
StupI cu albine: 32.
Budgetul comunel e de 4445
leT, 69 banr.
Comuna e vechie si la luceputul
secoluluI al XIX-lea se
gAseste mentionatA ca resedint1
a vAtafuluI de piala. Din c1tunele
caff o compun, cele mg
vechr sunt : PAtirlagi, Valea-
VieI, PAminteni, Valea-Vid-Ungureni
si FundAturile.
Loc istoric are fortificatia CetAteaua,
in jurul cAreia s'a dat
o lupt5. in 1821, intre TurcI
si Eteristl.
PAtIrlagi, catun de resedintA al
com. PAtirlagi, jud. BuzAti, cu
600 locuitorl si 150 case. Se
sub-divide in PAtirlagi-d.-j. si
Pairlag-i-d.-s.
Pätlägeanca, sat, in jud. si pl.
Tulcea, cAtunul comuneI Satul-
Noti, asezat pe malul drept al
bratuluI Chilia, la 16 kil. spre
S.-V. de resedintl. Are o intindere
de 1 800 hect., din carI
12 hect. ocupate de vatra satuluI.
Populatia, lipovanA, este
de 25 l'aman', sati 112 suflete,
din carI 23 contribuabilI.
PAmintul este, in cea mal mare
parte, acoperit cu bAltl si stufurI.
Locuitorif se ocup5 mal
mult cu pescuitul.
Prin sat trece drumul comunal
Tulcea-Satul-Noti.
PAtlägeanca, ostrov, din delta
DunArer, jud. Tulcea, situat in
partea V. a eI, in cea N. a pl.
Tulcea si cea S.-E. a com.
Satu-No5. Este coprins l'are
bratele Chilia, Tulcea si gira
PätlAgeanca. Face parte dintr'
un ostrov mal mare numit Ciatal.
In partea S.-V. a luI se aflA
asezat satul PAtlAgeanca. Are
o intindere de 800 hect., din
care mal mult de jumatate acoperite
cu stuf, restul cu grindurI
si locurI cultivabile.
Pätlageanca, pichet rominesc,
pe malul drept al bratului Chilia,
in partea N. a jud. si p15.sel
Tulcea si in cea V. a com. Satul-
No5, litiga cAtunul PAtlAgeanca,
asezat pe o inAltime de 25 m.
Pätlägeanca, grina', sati loc ridicat
deasupra stufuluI inconjurAtor,
jud. Tulcea, situat in
partea N. a plAsel Tulcea, si
cea S.-V. a comund Satul-Noti;
asezat dealungul bratuluI Chilia,
pe malul sAti drept, in forma
une! bande lungI, are o intindere
de 250 hect.; pe el e asezat
satul PAtlAgeanca si pichetul
cu acelasI nume.
Pätlägeanca, gira in partea
N. a jud. si plAseI Tulcea si
cea S.-E. a comuneT Satul-Noti;
se desface din bratul Tulcea ;
se intinde spre N., curgind
alAturi cu drumul comunal Tulcea-Satul-Noti
; primeste apele
laculuI Rosul si Ghide, si se
varsA in bratul Chilla, l'higa
satul Ciatal-Chioi, dup5. 8 kil.
de curs ; inchide intre dinsa
si DunAre ostrovul PItlAgeanca.
Patrulla, sat, compus din tirlele
Alexe si Jipa, din com. Naztrul,
jud. BrAila, la 2 kil. spre S.
de comund. Suprafata vetrel
satuluI e de 8 hect., cu o populatie
de 56 locuitorI.
Vite : 272 vite marI cornute,
50 cal, 70 o! si 40 rfingtorI.
Pätra§cu (Mägura-luï-), vidgura;
la N.-V. cAtunuld Muti,
pl. TirguluI, jud. Teleorman ;
are o inAltime cam de 6o m.
§1 o periferie de ¡50; este una
din mAgurile marI din plasl.
Patra§cu (Movila-lui-), movild,
jud. Tulcea, asezatä pe un vid'
inalt al dealuld Carcaman-Bair,
In partea N. a plAsel Babadag,
si cea E. a comund rurale Alibei
- Chioi ; prin ea trec treI
hotare ale satelor Alibei-Chioi,
Trestenicul si Nalbant ; este
naturalA si acoperitA Cu verdeatA
; are o inAltime de 170
m., dominind drumul comunal
Alibei-Chioi-Nalbant, ce trece pe
ling5. ea.
Patrawl, pida, pe mo0a Probotqti,
com. TirnAuca, plasa
Herta, jud. Dorohohl.
Paträ§cana, girl i 1, jud. Tecuci5,
In partea de E. a dealuld Gohorul.
Se desface din riul Birladul
si se vars1 tot inteinsul.
Paträ§cani, sat, jud. Baca, pl.
TazlAul-d.-j., com. Ripile, situat
pe piriul altinata, la 2 kil, de
satul Ripile.
Are o populatie de 285 suflete;
o bisericA, deservitA de 2
cintAretI, clAditA de Stefan Rosetti,
la 1820; 2 circiuml.
Vite: 7 ea!, x76 vite marT

PATR4CANI 662 PÀTETT
cornute, 65 porcr pi 63 capre.
PAtri§cani, ca'tun, in jud. Putna,
pl. Supita, com. Batinepti, situat
In e/lupia ce pleaca de la Tife§ti
pi merge pana. in Siret. E
situat mar la vale de Batinepti.
Pätrà§eani, seItuc.. Vezr Lipova-
Razepi, sat, pl. Racova, judetul
Päträ§cani, mofie, jud. Bacat,
pl. Tazläul-d.-j., com. %pile,
care apartine .caser raposatulur
Alex. Repites.
Pätr4cani, pciclure, jud. Bacati,
pl. Tazlaul-d.-j., com. Ripile,
proprietatea caseT raposatulur
D. Al. Repites. Este foioasa,
are o intindere de 515 hect.
pi este supnsa regimuluT silvic.
Pktroaia, pddure particulara., situata
pe mopia Dudepti, com.
Dudepti, plasa Dimbovita, jud.
Ilfov, supusä regimulur silvic
pentru ca cade in unja de centura
a forturilor din jurul capitaleT,
Patrule§ti, sat, Cu 26 familir,
jud. Argep, pl. Oltul, facind
parte din com. rur. Vitomirepti-
Trepteni.
Patrunsa, fost schit, in jud. Vilcea,
com. Bärbatepti, plaiul Horezul,
fondat de Clement Episcop,
la anul 1777, pi in urma
facut din noti in alt loc de Postelnicul
Dumitru, Protopopul
Petrariu pi Postelnicul Ion Barbatescu.
Pätrunsa, izvor, j ud. Vilcea, care,
impreuna cu izvoarele Bulzul
Tisa, formeaza riul Otasaul.
Pitulele, com. rur. si sat, jud.
Mehedin ti, pl. Blahnita, la 45 kil.
de orapul T.-Severin. E situata
pe un loc pes, marginindu-se :
la E. cu com. Bucura ; la S., cu
comunde Gruja, Pristolul pi Girla-Mare
; la cu comunele
Cujmirul-Vinatori, Punghla
Recea ; la V., cu comunele Izvoarele
; la N. cu comunele
Ciorobeni.
Satul formeaza com. cu satul
Buhetul pL mahalaua Palana-
Cioarer, numita pi Banateni.
Are o populatie de 4050 locuitorT,
din carT 618 contribuabilf,
locuind in 700 case; 2 bisericr,
deservite de 4 preotr
2 cintaret.T; o pcoall
conclusa. de I invatator, frecuentata
de 70 elevr; 4 circiumr.
E udatä de apa Blahnita. Are
un pamint parte fertil pi parte
nisipos i plantat cu salcimr.
Locuitoril posea': 200 plugurr,
408 care cu bol, 86 cArute
cu cal; 280 stupl.
In aceasta comunl sunt mal
multe posele, dintre care una o
leaga cu comunele Cioroboreni,
Rogova i Turnyl-Severin.
Numarul vitefor este de 6400 :
2100 vite marl cornute, 2500
or, 240 cal §1 1560 rimatorl.
Budgetul comuner e la veniturr
de 14001 ler, lar la cheltuelr,
de 10656
Localitatr de insemnat sunt:
dealul numit Coasta-Lasculur,
platoul Poiana-Cioarer, pesul Cotul-Bucurer
i valea Milpea pe
care se afla mal multe ball cu
stufurr, formate din infundaturile
aper Blahnita.
Prin com. trece piriul Blahnita,
care se infunda in balta
numita Rotunda din comuna
Danciul. Ad se afla pi un
zaton, la locul numit Gura-Cotulur,
&cut pentru oprirea apeT,
care O. serve pentru adaparea
vitelor in timpul de vara, cind
piriul Blahnita seaca.
Se fac ad 2 bilciurr anuale :
unul la I-a Duminica din luna
Martie i altul la Rusalir, tintnd
fie-care cite 5 zile pi in care
se fac vinzarl bune.
Pätule§ti, sat, jud. Argep, plasa
Pitepti, Pacfnd parte din com.
rur. Bradul-d.-j.
Pätulul-§indrilit, sat, jud. Argep,
pl. Galapepti, facind parte
din com. rur. Ratepti-Furduepti.
Pitululul (Vliceaua-),
jud. Mupcel ; izvorepte de sub
piscul numit Ciomagul, com.
Birzepti, plasa Argepelul; trece
printre ulita Podulur pi a Voiculeptilor
pi se varsa in riul Argepelul,
pe malul sting.
Pätululul (Valea-), vale, jud.
Mupcel, pl. Argepelul, se varsa
In riul Argepelul, pe teritoriul
comuner Davidepti.
Pfite§ti, com. rur., jud. Putna,
pl. Girlele.
Catunele ce formeaza com.
sunt apezate unul linga altul, pe
malul sting al Milcovulur, futre
Focpani i Odobepti.
Distanta comuner de sub-prefectura
plaper e de 3 '/2 kil., lar
de capitala judetulur, de 71/2
kilometri.
In deosebr de Milcovul, com. e
udata de Girla-Morilor pi canalul
Cacaina. Pamintul de Ruga
malul MilcovuluT este pietros ;
cel pe care sunt sadite viile e
nisipos i acel unde se fac araturile
e lutos.
Se compune din catunele
Botepti, Florepti, Gugepti, Panticepti,
Patepti (unde e pi primaria
comunel) i Slobozia-Vidrapcu.
Are o populatie de 453 familiT,
salí 1592 suflete ; 2 bisericr
parohiale, una in cat. Botepti, cu

PATWI 663 PAULWI
hramul Adormirea si a doua cu
hramul Sf. Ilie in cat. Floresti ;
3 bisericr filiale, una in Botesti,
cu hramul Sf. Ilie, (parohia Botesti),
a doua cu hramul Sf.
Gheorghe in Patesti (parohia Botesti)
si a treia in catunul Slobozia
(parohia Floresti) ; o scoala
mixta, in Botesti, frecuentata de
73 elevr.
Budgetul comund e la veniturr
de 12843,06 ler si la cheltuelr,
de 12822,81 ler.
Locuitorir posea : 7 plugurr
de lemn, 4 plugurr de fier,
grapa de fier, 3 rarite, 4 mor)"
de apa. ; 310 bol, 189 yac!, 55
car, 373 or, 8 capre si 50 pord,
Viea se cultiva pe o intindere
de 720 hect.
Comerciul se exercita de 13
circiumarr.
Pätesti, sat, jud. Arges, pl. Lovistea,
pendinte de com. rur.
Serbanesti, i udat de piriul cu
acelasT nume. Are o populatie
de 150 locuitorT si o biserica,
deseivita de I preot i chitaret.
Päteqti, certun, jud. Putna, pl.
Girlele, com. cu acelasí nume,
situat pe soseaua Focsani-Odobesti,
la 2 ore de Focsani
pe malul Milcovulur.
Are o biserica fihialä, cu hramul
Sf. Gheorghe (parohia Botesti).
Mosia apartinea mar inainte
familier Danu.
De ad se trage familia Catargiu,
curgatorT din Toader CA.targiu
i Sanda Catargioae, din
satul Crucea.
O ramurá din familia Negruzzi,
fatnilie de mazill, se trage de aci.
Pätesti, stalie de dr.-d.f., jud.
Putna, plasa Girlele, catunul
Patesti, pe unja Focsani-Odobesti,
pusa in circulatie Ia 22
Sept. 1895. Se afta intre statiile
Focsani (5.5. kil.) si Odobesti
(5.2 kil.). Inaitimea d'asupra nivelulur
Marir e de 97ni,31 Venitul
acester statir pe anul 1896
a fost de 18394 ler, 25 batir.
Päuleasa, sat, facind parte din
com. rur. arnesti-Cacaleti, jud.
si pl. ..Argesulul.
Päuleasa, catun, fn jud. Teleorman,
pl. Marginea, pendinte de
com. Frumoasa. Are o populatie
de 419 suflete, din carT
79 contribuabilr.
Päuleasa, mofie a statulur, jud.
Teleorman, pl. Marginea, in intindere
de 1286 hect., din carT
50 hect. 1:4:Jure. O treime din
mosie s'a vindut in loturl la
locuitorr.
Päuleasca, sat, facind parte din
com. rur. Mircesti, jud. Muscel,
pl. Riul-Doamner.
Päuleasca, proprietate a statulur,
jud. Arges. (Vez! Badiceni).
Päuleni, sat, in jud. Iasi, pl. Turia,
com. Roscan', la N. de satul
Radeni, cu care formeaza un
trup. Are o suprafata, de 716
hect. si o populatie de 85 fa.
mili!, satt 302 suflete.
Locuitorir posea : 318 vite
mar! cornute, 33 cal', 798 or
45 rimAtod.
Päuleni, firu, jud. Iasi, pl. Turia,
com. Roscan' ; izvoreste de
sub dealul Paulen'; trece prin
satul cu acelasr nume, si se varsa
in iazul Paulen'.
Päuleqti, com. rur., jud. Prahova,
pl. Tirgusorul, situatd pe dealul
Päulesti, lîngä piriul Dimbul,
la 6 kil. capitala judetulur
la 8 kil, de resedinta plaser.
Se compune din 2 catune :
Paulesti i Gageni, cu o populatie
de 1066 locuitorr, din cart
170 contribuabill, locuind in 239
' case.
Are 3 biserid: douà in PAulesti
(una fondata la 1887, si
alta foarte vechie, ce serveste
ají la cimitirul comuner), si a
treia in ca.t. Gageni, reparata
in anul 1888, tus-trele deservite
de 2 preotr.
Maioritatea. locuitorilor sunt
mosnenr. 30 s'aCI improprietarit
la 1864, pe mosiile d-l; G.
Gr. Cantacuzino, Gabrielescu,
Caracas si a statuluT,
se 92 hect. ET posea: 23 cal*,
17 Tepe, 326 bol', 127 vacT, 58S
or, 8 bivoli i 129 posa
Scoala exista in comuna de
la 1859, si e frecuentata de 44
baetT si 14 fete.
Toatä comuna are o suprafata
de 902 hect.
StupT, cu albine sunt 190.
Dintre pomr roditorr sunt :
merr, perT, duzT, ciresT nucr.
Comerciul se exercita in comuna
de 5 circiumarr.
Budgetul comuner e la veniturr
si la cheltuelr de 2424 le!.
O osea comunala si una vtcinald
inlesneste comunicatia cu
comunele: Ploeçti, Paulesti si
Tintea.
E brazdata de dealul Paulesti
in partea de N.-E. si udata.
la V. de piriul Dimbul
de valle Fetica, i Strituba.
Paulesti, com. rur., in jud. Putna,
pl. Vrancea, situad. inteun (togas
prin care trece piriul Fundatura
si la marginea satulur Spine.sti,
la 30 kil, de sub-prefectura pl.
si la 57 kil. de capitala judetulur.
E udata de riul Putna, de
&alele Cozia s1 Vasuiul si depiriiasele
Tiganul, Lespezile, Tisita,
Porcul, Fundatura Haulisca.

PRILE§TI 664 PAUNUL
Se compune din catunele Cozia,
Flauliwa i Pau1e0i, unde e
primaria comuner.
Are o popuiatie de 393 familiT,
sati 1671 suflete, locuind
402 case; o biserica parohiala,
cu hramul S-tif VoevozT, in cg.tunul
Paule§ti, una Hall, cu hra
mul SE Ion Botezdtorul in Cozia
una filiala, cu hramul S-tiT VoevozT,
in HauliFa ; o coala
frecuentata de 29 copif.
Budgetul comuneT e la veniturf
de 4186,25 leT i la cheltuell,
de 4098,99 leT.
LocuitoriT posea : 52 plugurT
de lemn, I plug de fier, 5
morT de apa; 644 bol, 430 yac!,
150 caT, 3450 of, 210 capre
150 porcT.
Sunt in comuna: 4 comerciantl
de bauturl spirtoase, 2 fierarT,
2 rotar!, I piva i 20 herastrae.
Locuitorif se ocupa mal mult
cu pastoritul oilor i cu lucrul
la herästrae.
Piule§ti, sat, facind parte din
com. rur. Paulqti, pl. Tirguprul,
jud. Prahova. Are o populatie
de 605 locuitorT. Ad i e re5edinta
comuneT, coala i o biseria
parohiald.
PAule§ti, clitun, jud. Putna, pl.
Vrancea, com. cu ace1a0 nume,
wzat inteun °gas prin care
trece piriul Fandatura ce dg. in
Leodova §i la margin ea satuluf
Are o biserica parohialä, cu
hramul S4iÌ VoevozT ; o coalä
mixta, frecuentata de 29 copiT.
Paule§ti, deal, in partea de E.
a com. Paule§ti, pl. Tirg§orul,
jud. Prahova, pe care se cultiva
viT, lar acum se cultiva cereale,
pentru-ca vii/e s'ati distrus
de filoxera.
Päule§ti, parohie, in jud. Putna,
pl. Vrancea, com. Cu acela0
nume. Are i biserica parohiala,
cu hramul S-tiT VoevozT, in eatunul
Paulqt1; r filiala, cu hramul
SE Ion Botezatorul, in Cozia;
i I filiala, cu hramul S-ti!
VoevozT, Hauli§ca.
Päulici, vechiul nume al satuled
jud. Dolf, pl. Jiuld.-s.,
com. Scaqti.
PauneI (Dealul-), (leal, jud. Mucel,
pl. Argqelul, com. Voroveni,
care desparte Valea-Albine!
de Valea-luT-Faur.
P Aune§ti, com.rur., in jud. Putna,
pl. uOta., situata pe dealul ce
incepe de la Diocheti, la 36
kil, de capitala judetuluf.
De la Caregna spre sat sunt
doug. vaT numite Valea-cu-Apa
Valea-Caselor, care trec prin
mijlocul comuna
Se compune din catunele :
Boul i Pane4i (unde e i primaria
comuneT).
Are o populatie de 940 familiT,
saii 3662 suflete, din carT
736 contribuabilT, locuind in 866
case ; 2 bisericT parohiale : una
cu hramul Cuvioasa Paraschiva
(parohia Pauneti), alta cu hramul
SE Gheorghe, ambele in
catunul Pg.une0 ; I biserica fi-
Bala, cu hramul SE Nicolae, in
cdtunul Boul (parohia Paunqti-
Boul); I coalA mixta, frecuentata
de 165 elevT, i 16 eleve.
Vite sunt: 460 boT, 312 vacT,
104 ca!, 879 oT, 106 capre
998 porcT.
Industria $1 comerciul se practica
de aire 22 comercianl.
Budgetul com. e la veniturT
de 10323 leT i la cheltuell, de
10260,74 leT.
Se cultiva viea pe o intindere
de 424 hect., de catre 742
agricultor!.
Sunt 137 stupT cu albine.
Pkine§ti, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Cerna, tintnd de com. rur.
Godeanul ; are 61 case situate pe
un deal cu o pozitiune frumoasa.
Päune§ti, sat, facind parte din
com. rur. Cionaagqti, pl. Oltuld.-s.,
jud. Olt. Are o populatie
de 175 locuitorr.
Mune§ti, clitun, in com, cu acela0
nume, jud. Putna, pl. u-
§ita, wzat pe dealul ce incepe
de la Diocheti.
Are 2 bisericT parohiale, una
Cu hramul Cuvioasa Paraschiva
a doua, cu hramul SE Gheorghe
; i coalä mixta, frecuentad.
de 165 bleti, §i 16 fete.
Päune§ti, parohie, in jud. Putna,
com. cu acelag nume, avind
biserica parohiall, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, in catunul
Paune§ti.
Pkine§ti, pitdure a statuluT, in
intindere de 360 falcT, jud. Putna.
Vez! Bilca-Paune§ti.
Paune§ti-BIrnova,piidure a statuluT,
in intindere de 5 14 hect.,
jud. Putna.
Piune§ti-Boul, parohie, in jud.
Putna, com. Paunqti, avind
biserica parohiala, cu hramul
Sf. Gheorghe, in Plune§ti
filiala, cu hramul SE Nicolae,
In cat. Boul.
Piunul, sat, jud. Boto§ani, pl.
tefanqti, in dreapta BwuluT,
pe loe ves, in partea de S. a
com. Brateni, cu o suprafata de
289 hect. i o populatie de 74
familiT, sag 230 suflete, din carT
5i contribuabia.
Are o bisericg.
LocuitoriT poseda : IO bol
vacT, 30 ca!, 50 of, 28 porcr;
4 stupT.

PAUNUL 665 PAUWI-MAGLAF
Päunul, sat, jud. Iasi, asezat pe
podisul cu acelasT nume, aviad
o suprafata de 2682 hect. si o
populatie de 62 familiT, sati 346
locuitorT, ocupindu-se cu senaterea
pTetreT, fabricarea varuluI
si carausia.
Are o biserica, zidita de pIatra
In anul 1812, deservita de i
preot si I cintaret.
Locuitoril poseda : 182 vite
marT cornute, 25 oT, 45 cal si
54 rimatorT.
Päunul, deal, jud. Iasi, pl. Codrul
; se intinde de la V. spre
E.; face hotarul dintre comunele
: Buciu mi, Tomesti si Pneni ;
partea de mijloc se numeste
Vulturul; pe coastele luT sunt
multe cariere de pIatra, vil si
livezT ; partea despre E., e acoperitd
de Padurea-Poenilor
Päu§a, sat, jud. Arges, pl. Lovistea,
com. rur. Jiblea, pe malul
sting al OltuluT. Are o populatie
de 175 locuitorT si o bi
serica, deservita de 1 preot si
I cintaret.
Päu§e*ti, com. rur., jud. Iasi, in
partea de E. a plasef Cirligatura
si in hotar cu pl. Stavnicul.
Teritoriul sal"' este accidentat,
prezintind in partea despre
V. dealurT marT cu plidurf,
In partea de N., dealurT acoperite
cu vil si livezT, iar in partea
despre S.-V., sesurT acoperite
cu cereale, finete si imase.
Este formatd din satele : PUsesti,
Dumesti, Hoisesti, Cacarazeni,
Butulucul, Holmul, Scobalteni,
Chilisoaia si Frumuselele,
pe o suprafata de 18064
hect., cu o populatie de 528 famili!,
sali 2497 suflete.
Are 5 bisericr, deservite de
3 preotT, 3 cintaretI si 4 eclesiarhT
; 3 scoale mixte, conduse
de 3 invatatorT si frecuentate
de 96 copiT ; o fabrica de teracota
; 6 morT pe apd si 2 cu
abur!.
Din pacturT, se exploateazá
lemne cu care se face comercia
si cu strainatatea.
Vite : 2116 vite marT cornute,
228 cal, 2915 01 si 452 rima.torT.
Budgetul com. e de 16046
leT la veniturT si de 15808 leT,
56 banT, la cheltuelf.
Phu§e§ti, sat, in centrul com.
Pausesti, jud. Iasi, pl. Cirligatura,
situat pe dealul Pausesti.
Suprafata teritoriuluT e de
6721 hect., pe care se afla si
o padure mare.
Are o populatie de 146 fam.,
salí 631 suflete ; o scoall mixta,
infiintata. la 1865, frecuentata
de 33 elevI ; o biserica, in mijlocul
satuluT, deservita de 1
preot, 1 cintaret si 1 eclesiarh ;
1 moara de aburT si 1 de apa.
Vite : 450 vite marT cornute,
275 oT, 42 cal si 39 rimatorT.
Pau§e§ti, sati Lie§ti-MiclesculuI,
mahala, din com. Liesti,
jud. Tecuciti.
Päu§e§ti, deal, jud. Iasi, ramificare
a DealuluT-Mare ; se intinde
de la S. la N., terminindu-se
in valea TazuluT cu acelasT
nume ; pe capatul de N. se
afla satul Päusesti.
Päu§e§ti, las, in jud. Iasi, pl.
Cirligatura, satul Pausesti, la
capatul de N. al dealuluT ; are
o moara pe el.
Päu§e§ti-Mägla§i, com. rur., in
jud. Vilcea, plaiul Cozia, compusa
din 5 catune : Coasta, Chicioara,
Vladuceni, Mosoroasa
si Pletrari.
PrimiT locuitorl atí fost maglasT
la sardria Salinelor-Mart,
de aceea s'a dat si comuneT numele
de Maglasi.
E situata pe riul Rimnicul-
Olanesti si strabatuta de mal
multe valceluse, la 7 kil, de capitala
judetuluT si la 4 de a
pläseT.
Are o populatie de 1951 suflete,
din carT 780 contribuabilT,
locuind in 962 case ; 4 bisericT:
biserica Vladuceni, fondata la
1744, de Onisifor Monah V15.duceanu,
Chicioara, fondat5. la
1780, de diaconul Ion TeveleT,
Coasta, fondatd la 1829, de familia
CeausuluT Stefan si biserica
din catunul Pletrari, fondata
la 1885 de Preotul Ion
Dragomir si altiT.
Scoala dateaza in com. de la
1857 .si e frecuentata de 172
copiT.
Teritoriul com, ocupa o suprafata
de 2500 hect.
LocuitoriT, pe litiga agricultura,
se ocupa si ca rogojinaria,
olaria, cizmaria, timplaria si dulgheria.
Vite : 68 cal, 400 boT, 570
vacT, 268 capre si 300 oT.
LocuitoriT sunt mosnenT. El
posea 150 stupT cu albine.
Pe riul Rlinnicul-Olanesti, In
raionul comuneT, sunt 8 morT.
Pe valea Pretrosi se afla cariere
de pfatrd pentru constructiT,
care se transporta in punctele
cele maT departate ale tareT.
Dintre pomT roditorT sunt :
merl, perT, nucT si ciresT.
Veniturile si cheltuelile corm
se urc5. la 3000 leT anual.
Soseaua Rimnicul015.ne.sti inlesneste
comunicatia spre Rimnic,
prin com. Vladesti, si spre
Oldnesti, prin com. Saracinesti ;
o osea duce spre Craiova, una
spre Titireciul si alta spre Bogdanesti.
E brazdata de dealurile : Coasta,
Chicioara si Muscelul si udata
de valle : BrAdetul, De-Casa

PMY§E$TI-OTASAUL 666 PECA
Pretrosl, Luncasi, Racorelelor,
Cosed si Humer, precum si de
riul Rimnicu/, care o strabate
prin centru, i in care Se- varsä
valle mentionate mar sus.
Se margineste cu comunele:
Ocna, Vladesti, Bogdanesti, Olanesti,
Sancinesti, Smeuratul,
Bunesti i Titireciul.
P u§e§ti-Otäs ul, com. rur., in
jud. Vilcea, pl. Ocolul, forman
din 4 catune Ursaresti, Tul-
Valeni i Barcanele.
E situata pe valea Otasaulur,
la 20 kil, de capItala judetulur
si la 25 kil, de a plaiuluT.
Are o populatie de 1516 suflete,
din carl 346 contribuabill,
locuind la 346 case ; 3 biseriel
: una in cat. Ursaresti, inceputa.
in 1854 si terminan. in
1856, a doua in cat. Tilvici,
fondata la 1833 si reparan' la
1845, si a treia in cat. Valeni,
refacuta la 1868; o scoala frecuentan
de 124 copir.
MeseriasT sunt : i timplar, 6
dulgherr si 4 fierarr.
Locuitorir posea.: 6o caT,
600 bol, 400 vacT i 800 porcr.
Pe riul O tasaul, in raionul comuner,
sunt 4 morl de macinat.
Locuitorir sunt mosnenT, al'ara
de cer din cat. Barcanele,
carr s'ara improprietarit la 1864,
clindu-li-se 136 hect. pe mosia
BArcanele a statulur.
In cat. Ursanesti se vad niste
ruine vechr.
In raionu/ com. sunt mal multe
izvoare Cu apa mineral.
In anir rodnicr se fabrica aci
pana la 17000 decalitri tuja.
Suprafata teritoriulur com. e.
de toco hect., cu izlaz cu tot.
Are doua ose/e: a Onsaulur,
ce inlesneste comunicatia cu
com. Serbanesti si Pietri si soseaua
Hinta, ce in/esneste comunicatia
Cu com. Govora.
Veniturile si cheltuelile
muneì se urca la 2000 ler anual.
E brazdata de dealurile-: Hin-'
ta, Dumbravita, Chiceaua, si udata
de valle Valea-Mare
a-Florestilor, afara de riul Onsaul.
Pän§e§ti-Ofásaul, deal, in raionul
comuner Cu acelasT nurde,
jud. Vilcea, pl. Ocolul, pe care
se cultiva I i hect., 50 aril vie.
Päväloaia, deal, la S. de com.
Morunglavul, jud. komanati, pl.
Oltetul-Oltul-d.-s., intre riurile
Burluiul i. Cornesul, cu o altitudine
de 195 d'asupra nivelului
Mari!.
PAvälcdul, sat, facind parte din
com. rur. Barasti-de-Vede, jud.
Olt, pl. Vedea-d.-s. Cade in par.
tea de S. a cat. Barasti, nu departe
de rtul Vedita. Are o populatie
de 470 locuitorl.
Pecela, pmrliac, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Calullapa
; izvoreste din ramurile
muntilor Porfirul (coastele despre
N.) si se varsa pe stinga
pir. lapa, futre pIrlul Minza
piriul Jabolanul.
Peceneaga, vale, jud. Buzar],
ce-si la nastere din muntele Bisoca,
de la petera Piatra-CateleT.
Uda in Iung coni. Sarulesti,
unde primeste izvoarele
Foltea, Caratnaul, Goicelul, Valea-Larga,
Valea-Stiner, s. a.; intra
pe teritoriul com. Vintill-
Voda si se varsii in riul Slanicul,
in dreptul morir Picleanu.
Apa sa e saratA, vontinind
alte demente In disolutie, Intre
care si pleura.
Peceneaga cu Mucuroala,padurt,
pendinte de com. Ciacirul,
pl. Balta, jud. Brdila. Se mar-
ginesc,:. la. E., cu Dunarea-Macinulur
Ja V cu Iacul Mucuroaia;
la N. si S., cu. Cimpul.
Atit o suprafata de 125 hect.,
populata cu salcir.
Pechia, com. rur., jud. Covurluid,
resedinta piase' Siretul, la 30
kil. de Galati, a$ezatA pe yalea
piriuluT Suhuluiul, care o strabate
prin mijloc.
Se margineste; la E. cu teritoriul
com. Frumusita iSivita;
la S., cu SI. Conachi ; la V.,
cu Minjina si la N., cu Cuca
(cat. Oasele).
Se compune din d.oua. catun,e :
Tirgul-Pechia i Satul-Pechia,
care pana la 1887 formaii comune
deosebite. Satul e format
din fostr clacasT improprietaritT
la 1864, lar tirgul, din pingan,
negutatorr i meseriasT,
Are o populatie de 571 famili,
san 2295 suflete, din carl
440 contribuabill, locuind in 479
case si 39 bordee ; o biserica,
cu hramul Adormirea Maicel
Domnulur, formind o parohre,
cu I preot paroh, 2 preoti ajutod
i 2 cintaretr; o scoala
mixta, frecuentan. de 137 copa
si conclusa, de 2 invantorr
invantoare ; 24 circiumr
8 pravalir cu diferite lucrurr.
Vite ; 12 taurr, 1011 bol,
694 vacr, 179 juncr, 114 junicr,
6o gonitorT, 51 gonitoare, 216
minzatr, 133 minzate, 47 viteY,
2 armasarr, 151 lepe, 343 caT,
2 asinT, 156 berbecT, 3824 or
si 43 capre.
Suprafata teritoriuluT comuna
e de roo« hect., din care
6778 hect., 30 aril arabile, 3023
hect. imas si 143 hect. padure.
In jurul com, se afla frumoase
vir, pe o intindere de 72 hect.,
pe linga care se gasesc plantatir
de salcimr i plopr.
Intreaga mosie apartinea in
vechi me printulur Alexandru Mo-

PECHIA 657 PELE (CAStELL11.-)
ruzzi, ce-T zicea din aceastA
eauza si Pechianul. In urma s'a
imparta prin vinzare la mal
Asta-zI, din vechia mosie
s'ati format urm5.toarele proprietAtT
marT : Pechia (Lozova), trupul
din Pechia, sati Odaia-Maria,
Odaia-Lupa, Cioara-Elena
si O ticul, osebit de alte trupurT
mal miel.
In Pechia, pe litiga cancelada
sub-prefectureT, se mal afla.
o judeatorie de pace, care are
in jurisdictiunea sa comunele
Pechia, Cudalbi, Minjina, Baleni,
Maciseni , Cuca, SI.-Conachi,
Piscul, Independenta,
vita, Fruniusita, Foltesti, Bujorul,
Firtänesti, MästAcani si Vadesti
; un spital judetean Cu 15 -
20 paturT, clAdit in 1890, pe locul
darult de sotil Paraschiv
Maria Vasiliu, proprietati al u n uT
trup insemnat din mosia Pechia
; un biuroa telegrafo-postal,
infiintat la 5 Noembrie 1888
si al caruT venit pe 1896-97
a fost de leT 3941; garnizona
uneT companiT a reg. de Siret,
si rèsedinta mediculuT plaseT.
Locuitorif posedä : 16o plugurT,
12 ma$inl agricole si 3
morT Cu aburT.
Budgetul com. e la veniturT
de 16337 leí $i la cheltuelT, de
15071 leT.
Locurl mal insernnate sunt :
Memesul i Cetatuia.
Intrarea in Pechia se face
prin o taeturá de deal, pe unde
trece soseaua judeteanA Galati-
Pechia-Tecucia.
Pechia, tirgufor i resedinta comund
cu acela$T nume, pl. Siretul,
jud. Covurluia. Are o populatie
de 120 fam., compusa din
plugarT, comerciantl i meseria$T.
E situat pe 7'/2 falcT ale fostuluT
proprietar al mosieT Pechia,
printul A. Moruzzi, in temeiul
unuT act de invoire re-
inoit in 1858 pe 3o de anT si care
a expirat la 23 Aprilie 1888,
färA a mal fi reinfiintat. In virtutea
acestur act, locuitoriT tirgovetl
platear' niste taxe anumite
; de la 1888 lusa taxele
nu se maT percep. Vez! Pechia,
com. rur.
Pechia, sat, alaturl de tirgusorul
Cu acela$T nume, jud. Covurluia,
pl. Siretuf, com. Pechia.
Are o populatie de 450
familiT. LocuitoriT sunt fostI eta:
improprietaritT la 1864. Vatra
satulul are o intindere de
40 falcr, 24 prj. VezT Pechia,
com. rur.
Pechia, salí Lozova, mofie particulara,
de 3102 hect., in com.
cu acela$T nume, pl. Siretul,
jud. Covurluia.
Pechil (Valea-), vale, jud. Muscel
; izvore$te de pe teritoriul padureT
Gradistea,proprietatea statulul,
si se varsA in Riul-TirguluT,
pe malul sting, dupl ce
uda com. Schitul-Golesti, din
pl. Riurile.
Pegeni, com. rur., jud. Gorj, pl.
Gilortului, la S. com. Hurezamid.-s.,
format1 din catunele Golumbeni-d.-s.,
Plopul i Pegeni.
E situata pe loc ses, coastI
si vAlcele, pe malul sting al
riuluT Amaradia, si are o suprafata.
de 650 hect., din carT : 237
hect. Ociare, 331 hect. arabile,
146 hect. 'Mete, io hect. livezl
de prunT, 5 hect. vie si 21 hect.
izlaz.
Are o populatie de 114 familiT,
sa5 390 suflete, din carT
104 contribuabilI ; o bisericA de
lemn, refacutA de locuitorr la
1852, deservia de I preot
2 cintAretT ; o scoalA mixta, frecuentatl
de 29 copiT si condusa
de un inva.tator.
Loc. parte sunt mosnenT, lar
parte s'aa improprietarit dupl
legea rura15. din 1864. ET poseda
: 37 plugurT, 45 care cu
boT, 13 cArute cu cal ; 239 vite
marT cornu te, 17 Cal, 327 ot,
40 capre i 51 rimatorT.
Budgetul com, e la veniturT
de 698 14 56 banT si la cheltuelf,
de 680 leT, 51 banT.
Comunicatia in com, se face
prin soseaua vecinalA, care o
leaga la N. cu com. Hurezanid.-s.,
iar la S., cu Capreni, din
jud. Dolj.
Pegeni, clitun de resedinta al
com. cu acelasT nume, pl. Gilortul,
jud. Gorj, situat la S.
com. Hurezani-d.-s., pe loc ses.
Are o suprafata de 327 hect.,
din carT 120 hect. padure, 109
hect. arabile, 84 hect. finete,
5 hect. livezT de prunT, 3 hect.
vie si 6 hect. izlaz.
Are o populatie de 43 familiT,
saa 150 suflete, din carT
43 contribuabill ; o scoalä mixta,
cu un invItator si 20 copiT ; o
bisericà de lemn, refacutä de
locuitorf la 1852.
LocuitoriT sunt mosnenT
&seda : 15 plugurT, 25 care cu
bol, I cartita. cu cal, 90 vite
marT cornute, 6 caT, 140 oT, 15
capre i 20 rimatorl.
Peicani, sat, in centrul com. Gagqti,
pl. Mijlocul, jud.
situat pe ses, in stinga pirluluf
Elanul. Are o suprafatA de
773 hect., proprietatea locuitorilor,
si o populatie de 43 familiT,
saa 205 locuitorT, din carT
43 contribuabili.
Pelendava, ralle de cetate romana',
jud. Dolj. Vez! comuna
Badesti.
Pele 9 (Castelul-), refedinia de
vara a Familia Regale, situata
68617. Afarolo Diclionar Geografio. Vol. IY. 85

PELES (CASTELUL-) 668 PELES (CASTELUL-)
pe teritoriul comuneT urbane
Sinaia, jud. Prahova.
Situafia. Castelul este situat
inteuna din cele maT incintAtoare
pozitil ale Carpatilor, citT-va
metri In sus de mAn Astirea Sinaia,
inteo luncl in forma de amfiteatru,
inconjuratä de muntI
stincosr, acoperitl de brag secolarT
pAná la o mare inAltime, de
unde se ridicä vIrfurT plesuve.
Valea se chiamA Prahova(scrie
d. Louis Bachelin, bibliotecarul
M. S. RegeluT, din a cAruT lucrare
imprumutAm amAnuntele
despre Castelul Peles), dui:A riul
care curge d'adreptul din munte,
ad vijelios, aci cuminte, azT
rAzvrAtit, rattle linitit. NumaT
il vezI si ghicestT indatl cA
poate, and vrea, sA. ja cu el
podurile cele maT tad i malurile
cele mal zdravene. Curge
pe o albie largA de pietre, ca
al sipotelor din AlpT. De amindata
pArtile, se reped spre el
piraie i pirliase spumoase care
vin din depArtarea albastrA a
piscurilor, orl cAzInd din stincI.
Dincolo de livezile care covoresc
piciorul munteluI, clinurile
sunt pline de pAclurT de brazT
si de fagl. La vIrfurT, lantul de
muntI e stirbit i stincos, orT
une-orl rotund si acoperit cu
iarbä deasA, unde excursionistiI
pot culege multe specimene de
flora alpestrA. Pe inAltimele acestea
isT pase pAstoriT turmele
de oT, pe care toamna le coboarl
la cimp.
Pe alocurea, printre surpAtu_
rile virfurilor i gAurile strtmtórilor
negre, cA.cT ne aflam in
mijlocul Carpatilor inaltI, se vAd
grAmezT albe de zApadA care
nu se topesc niel o datA.
Sinaia e situatA in partea cea
mai despre V. a vAiI PrahoveI
si locul unde e castelul e neindoios
unul dintre cele maT s5.1batice
si poetice, cu virfurile inalte
ale Bucegilor dimprejurul luT,
cu pAdurile adIncT si cu torentul
de spumA al PelesuluT, care
curge cu zgomot. NicAerl nu.
g5.sestI aer mal curat i apa
mar rece de &it In coltul acesta
de munte, nicAerT in bAtrina
Europa, nu gAsestI ca aid o
cu totul modernA, ascunsl
in umbra nemA.suratelor
pAdurI virgine, pe eare nu Je-a
atins nimenr, mide, de VeacurY;
brazil uriasr cad de bdtrinete
unul peste altul i zac acoperitl
de muschia.
Arhitectura.In locul acesta
format din contraste trebuia
o constructie cu liniT rupte si
capritioase.
SfAtuit de un simtimint foarte
just al pitoresculul localnic, Regele
Carol a dat ideia until plan
cu linif verticale, mal in armonie
cu ale peizajuluT din prejur
si a comandat arhitectuluT sA
se inspire de renasterea germaul
; dar turnul care se malta
in coltul castelulta este pacinic
si nu amenintAtor ca cele de
pe vremea feudalitAteT rAzboinice
si nu produce efectul posomorit
al turnurilor cenusii
vechT ale vechilor cetAtT. E decorativ,
Inainte de toate, cu ferestre
marl, cu galeriT incintdtoare,
pe cite-0 patru lature, ca
grilaje gratioase de fier flurit
ca podoabA pe la ferestre.
Inluntru se afll saloane minunate
i apartamente luxoase.
Acoperisul Malt, cu mansarde
cu ferestruT cu forme elegante,
dA resedinteT regale un caracter
de chomea intim si familiar si o
fereste de cAldurA si de frig cu
mantalele lul de placA neagrl
rosie.
Dar ceea ce te izbeste chiar
de afarl, e fericita intrebuintare
a lemnuld. Pridvoarele care
leag5. din stilp trupurile de elp-etenie
ale clAdireT, galeriile
svelte, atirnate ca niste punti
la etajele turnurilor i turnuletelor
; lemnAriiie lucrate frumos
c6. jour» ; grinzile care se
vAdesc in zidurT ; totalul arhitecturer
acesteia dA castelulur,
prin usurinta sa, o infltisare tlrAneascä
si simplA, care place cu
atIt ma,T mult cu &it e ma potrivitd
ca poezia muntoasA a loculut
Asa dar, resedinta din Carpati
e tot de o datA senioriall
moderna, monumenta1á si fantezistA.
SA maT adAugAm c5. se
ridicA pe o temelie zdravAnA,
ast-fel cA simtI strinse la un loe,
cind vezT acest castel, puterea
gratia, plAcutul i folositorul.
Execulia LucrArile
pregraitoare pentru clAdirea
Castelulul incepurA in a. 1873.
D. Doderer, profesor la scoala
politecnic5. din Viena fácu planurile,
iar o comisie compusA
din &nil Ludovic Basset, secretar
particular al Monarhulur si
Stöhr, sculptorul CurtiT, redijarl
un memoria de materialele
necesare ce trebuiaa pentru c16.direa
casteluluT.
AtuncT incepurA lucrArile. Se
instalará herAs trae pe Prahova si
pe Peles, spre a da lemne de constructie
; se deschiserl cariere in
BucegT ca sl se scoatA pietre ;
in valea PelesuluT se construirl
locuinte pentru maestri, barace
pentru lucrAtorT, adApoaste pentru
materiale, cuptoare de var
cArAmidAriT. Ast-fel se nAscu
in cite-va lunT, in singurAtatea
sAlbaticA, un sat improvizat.
Vr'o treT, patru sute de lucrItorT
sApati, zideaa, nivelad,
cioplead piatra i lemnele, cAcT
nu era sl se ridice numal castelul,
ci i O. se infiinteze o
instalare de stil mare cu toate
dependintele ei : grajdurr, corpurl
de gardl, case pentru am-

PELES (CASTELUL-) 669-, PELES (CASTELUL-)
ploiatT, pavilion de vinAtoare
si pare pentru trAsurT.
AceastA d'halla parte a constructieT,
bine inteles, fu cea
maT grea. Chiar oameniT carl se
pricepeaa in aceste lucrurT, nu
maT credeati cA vor izbuti
invingl elementele : pAmintul si
apa care se impotriveaa frinelor.
GreutAtile furá asa de mar!'
in cit o data top crezurá de
trebuintä sá cearA pArerea autoritAtilor
in aceastA materie.
O comisie de expertI, compusá
de oamenT tecnicT si de inginerl,
examina din noti terenul.
Cu toate cl pArerea unora fu
sA se pArAseascA locul acesta primej
dios si sA se inceapá lucrarea
aiurea, Regele, maT increzdtor
in mijloacele stiinteT moderne,
nu se descuraja i lucrarea urmA.
Izbinda de la urmà era sA dea
dreptate Suveranuluï.
LucrArile inaintarl in asa chip,
In dit in 1875 temelia casteluluT
era sfirsitá de tot. In vremea
aceasta i pavilionul de vinAtoare
fu acoperit i temelia
grajdurilor pusA.
La 22 August, constructia
era destul de inaintatl spre a
se face solemnitatea punereT
pietreT.
In ziva aceea, dimineata fu
minunatA. Dupá ce Altetele Lor
merserA sá asculte liturghia in
biserica mAnAstireT, preceda! de
clersi urmatT de demnitaril Cursi!
aT StatuluT, se duserA la locul
constructieT. Aci se ridicase
un umbrar frumos, impodobit
cu steagurl i coroane. Un detasament
de infanterie, cu muzica
in frunte, sta in linie, in
fatA.
Multimea se grAmAdise pe
toate inAltimile dimprejur.
In afarA de ceT patru sute de
lucrAtorT de la bina, mal steniserá
multime de tAranT si tArance
de prin imprejurimT,- im-
brAcatl in costume nationale, ale
azor di-A.01w tesAturT contribuirá
mult la strAlucirea yesca a
serbAreT. Dupa ce preotul binecuvintA
zidul temelieT, zicind
rugáciunile obisnuite, d. Dimitrie
Ghica citi actul de fundatie
urmAtor, redactat in stilul
i dupl formula_ traditionalA
a Tare!:
CAROL
Din gralia lar Dumnezed fi prin
voinfa nedionald, Donen al Ronitnilor,
La top' de fag, si vidorr di:dilate;
Duminicd, la ro August, ¡875,
NoI, Carol de Hohenzollern, Domn al
Romlnilor, In al trerzect fi feaselea an
al nafteret` Noastre, dinpreundcu E lisabeta
Doamna, scun:pa Noastrel sofie, fi
ca ajutorul Celut a Tot-Puternic, am
pus temelia Castelulul Pele, pe mofia
Noastrd Piatra-Arsä, In vecindtatea sfinter
mandrtirr Sinaia, ziditd la anal
1695, de cdtre Spdtarul Mihail Cantacuzino.
arld:rea acestuY Castel s'a "inceput 'in
anul al zecelea al Domnier Noastre, fiind
prefedinte al Consiliulur de miniftri, D.
Lascar Catargi, p efedinte al Sena/alar,
I. P. S. S. Mitropolitul Primat Calinic
Miclescu, fi prefedinte al Adunara'
Deputafilor, Principele Dimitrie Chica,
iar Starif al Sf. Mandstirr Sinaia S.S.
Arhimandritul Onofrer. In acelaf an
s'a 'inceput fi construcliunea a'rumulur
de fier, care va lega oraful Ploeftr ca
Brafovul, prin valea Prahover.
Drept care am subscris aceasta, spre
a Noastrd pomenire in veacurile viitoare.
Pe urml se citi actul de constructie
: un document curios,
unde se af1á amAnunte statistice
interesante asupra lucruluT
si proveniente! materialelor
de zidit.
Cele dou5. pergamente furA
apoT puse inteun tub de
plumb, care fu asezat in temelie
impreunA cu o colectie de
monede ale TdriT. Aceste monede,
foarte rare azT, fuseserA
bAtute in putine exemplare
purtaa, ca un fel de proclamare
inainte de autonomie, efigiaDomnitoruluT,
cAruia Sublima
PoartA, nu inglduia dreptul de
bate moneda..
Dupl aceea Domnitorul puse
mina pe un ciocan, zicind : ((SI
se ridice acest Castel si sA fie
inteo zi leagAnul DinastieT
Noastre in Tará.», dAdu treT
loviturl sacramentale. Doamna
fácu tot asa, in vreme ce trupele
prezintaa armele si muzica
cinta imnul national si pe
cind muntif si %dile repetaa cu
mi! de glasurT sfrigAtele de bucurie
ale m'ultimiT.
Inaugurarea. In cei doT
anT de dupl punerea pietreT,
lucrArile urmarä ca multá. activitate,
i zidurile ce erail una
cu p5.mintul, se inAltarl cit
omul, lAsind chiar O. se vadá.
planul deosebitelor trupurT ale
clAdirer, cind izbucni fárA de
veste rAzboiul cu Turcia, care intrerupse
lucrArile pAnA in primAvara
anulul 1879, cind
cepurl cu un noa avint.
MultumitA numAruluI de lucrItorT
intrebuintatI si zeluluT antreprenorilor
si al tutulor, opera
se sfir$i edificia si dependinte
in toamna anuluT 1883.
Nu maT rdmtnea decT de cit
sl se inaugureze noua resedintA,
i solemnitatea rAmase
hotAritA pentru ziva de 7 Octombrie
1883, stil vechia.
Se flcu iar serbare mare, la
care alergA lume din toate pArtile
RominieT i ehiar din strAiratate.
Ceremonia incepu dupA
obieeia printr'un servicia divin,
la nouA ceasurT de dimineata,
la biserica mAnAstireascA din
Sinaia, fiind de fatl I. P. S.
S. Mitropolit Primat, numerosT
demnitarT strAinT si aT StatuluT
Romin.
In fata casteluluT strAlucitor,
onorurile le facea un batallon
de vinAtorT, cu drapelul desflsurat
i cu muzica cintind. In
curtea casteluluT, impodobitl cu

PELES (CASTELUL-) 670 PELES (CASTELUL-)
verdeata i steagurl, Mitropolitul
Primat cu Vicarul sati si
insotit de calugariT manastireT
Sinaia, dete apeT traditionala
bine-cuvintare, dupa care urma
un Te- Deum. Apol generalul
Creteanu, seful caseT militare
a RegeluT, dete citire urmatoruluT
document :
Ed, Carol I, Domn Rege
Cu Elisaveta Regina,
Dupd o sal& neaositra de dor ani,
In tupid Cu un arias nestatornic, strdbritut
de ¡encare, isbulit-am a pune, la
poalele Bucegiulur, temelia acestet cMdirì
In anul mintuirer 2-813, iar al
Domnier Noastre al IX-lea.
Zidirea s'a oprit pe timpul rdaboiulur
pintru neatirnarea Ronzinier.
Intrat-am In aceastd casa a Noastrea
In anul mintuirer z883, iar al Domniel
Noastre al XVII-lea ; datu "r-am
nume iCastelul Pelefulur.
Acest document, care istoriseste
pe scurt fazele construireT,
copiat, pe pergament, cu litere
artistice, chiar de Regina, se
gaseste astazT inteunul din coridoarele
castelulul. El fu iscalit
de catre SuveranT, de Mitropolitul
Primat si de toate
personagiile ma/ de frunte, ce
ere' ata. AtuncT se imparti
o medalie comemorativa, opera.
a gravorului Kullrich, turnata
in amintirea acestel zile.
Pe cind muzica intona imnul
national si soldatiT imprastiati
urale vesele pe care le repetaii
ecourile, adunarea se inarepta
catre intrarea casteluluT. Acolo
executorul opere!, d-1 .Stöhr,
prezinta SuveranuluT, pe o perna
de catifea, cheia casteluluT. Cu
aceasta, cheie, artistic lucrata,
Regele deschise usa de onoare
a resedintel sale, usä care, fie
zis in treacat, este sub toate
privintele o minune, i in ce
priveste canaturile de lemn
sculptat i in ce priveste armalurä
de metal. Pe urma cortegiul
sui scara cea mare, in
cap cu Mitropolitul Primat, care,
dupa rinduiala obicInuita, binecuvinta
toate safile casteluluT. D upa
aceea se dete un prinz minunat,
la care luara parte totI oaspeti
maT de capetenie, si in timpul
caruia Regele ridica urmatorul
toast :
cAm cfradit acest Castel co un semn
trainic cbt dinastia, aleasil liber de nafiune,
este adinc inrddacinatd in asid
frumoasd Tara ,ri ter rlispleatim dragostea
poporulur Nostru Cu increderea nemdrginita
pe care o avem t viitorul scumper
Noastre Parir. Implinese dar o datorie
sacrd, o vie dorinfd, ridiclnd cu
vin Romtnesc, In aceastra casca a Noastrd,
cel infir paaar In onoarea pentru
jericirea Rominier.
Sd trdiascd draga Noastrer pral»
Aceste cuvinte fura primite
cu entuziazm de catre ceT de
fatä, care aclaman pe Rege
pe Regina cu urale calduroase.
Ca rAspuns la acest toast,
Dimitrie Ghica, presedintele
Senatuld, fnchina, ca reprezentant
al natiuneT, in sanatatea
DinastieT. ApoT poetul Alexandri,
pe atuncT in toata stralucirea
talentuluT sati, pronuntl
urmatoarele cuvinte : «Pe vremea
stramosilor nostri, cind un
Domn, sati un boier intra in
noua'i casa, poporul se aduna
dinaintea usei si facea urarT
in felul acesta: «SA aibT atita
cinste i atitea izbinzT cite
grinzT si caramizr sunt in casa
si cite graunte de nisip sunt
In zidurTa. Tot ast-fel este urarea
traditionala ce la rindu-ne
aducem Maiestatilor lor in nume/e
intreger natiunT . . Binecuvintarea
cereasca, si dragostea
poporuluI sa fie pentru
totdeauna oaspetiT lor in noul
locas, fermecator ca o Poveste
a PelesuluT 1» Pe urmá veni
rindul luT C. A. Rosetti, pe atuncT
presedinte al Camera' deputatilor.
Inteo irnprovizare,
pe atit de stralucita, pe cit si
de neasteptata, fuchinä in sanatatea
perecher regale, aducind
in cuvintele luT omagil
particulare la adresa RegineT
Elisaveta, tot de o data Doamna
a Tara prin voluta dumnezeiasca
i Doamna a literelor prin
invatatura sa. In sfirsit urma
un toast al L P. S. S. MitropolituluT
Primat, care vorbi in numele
cleruluT, si altul al generaluluI
Cernat, care vorbi in
numele armateT formata de Regele
Carol si conclusa de dinsul
la izbinzile rezbeluluT pentru
neatirn are
In seara aceleeasT zile, ciad
se mutara in noua lor locuinta,
Regele si Regina mal bine-voirä
sa primeasca, ca toate oboselile
ser/Arel, veo sease-zed de
persoane, sosite ca trenul fulger
Paris-Constantinopol, inaugurat
la aceeag data i care
eran inginerr, directoff de drum
de fier, oamenr de Stat, jurnalistr,
arara Suveranii bine-voira
sa le faca onorurile nouer lor
re§edinte.
Ast-fel fu celebrata, peste opt
anr dupa inaugurarea lucrarilor
punerea cele! din urma pietre
a castelului Pele, a acester frumoase
rwdinte la care lucraserá
numerosT art4tr i mil de
brate timp de zece anr, pentru
a realiza o singura gindire,
gindirea Rege/ur Carol, conceputa
ca indrazneall i v8ita cu
tarje.
Parcul 1i interiorul Castelu-
Parcul din jurul casteluluT,
facut dupl inaugurare, a
fost una din cele maT grele lucrarT,
prin nivelimentul eT, cit
prin drumurile care duc la
castel ce s'ati executat. Cel maT
Insemnat drum e acel care pleaca
din osea, merge pe malul
sting al Pe/esuluf; alt drum pe
malul drept al torentuluT care
pleaca din gara in spre Castel.

PELES (CASTELUL-) 671 PELES (CASTE LUL-)
0 alta infrumusetare sunt nenumaratele
potecT de prin padure.
Una din cele care plac
mar mult Carmen Sylver, e aceea
care urmeaza cursul ro.
mantic al Pelesulur si care duce
la (Pajistea Reglad».
Mar inainte de a patrunde
In el, sa spunem doul vorbe
as upra planuluT castelulur Peles.
Castelul se compune dintr'un
corp central, cu o curte interioara,
avind ca scosatura in
dreapta un pridvor mic cu doua
caturr, si in stinga, o aripa legata
de corpul principal prin
dou5. galeriT, care tin Intre ele
o a doua curte, curtea de onoare.
Aceasta curte slujeste
numar in zilele de primire.
etaj. Oaspetir regalr
care se coboara acolo din trasurr,
dinaintea user celer marl
de intrare, pentru a intra in
Wile de primire, trebue s5. treaca
maT filed printr'un vestibul
ca infatisare monumentala
bogat impodobit.
Aci, pe o placa de bronz, sunt
sapate urmatoarele versurr, compuse
de nemuritorul bard al
Rominier, Vasile Alexandri, pentru
inaugurarea Castelulur:
.El Carol fi al vial Poisor
2idit-am intr'un g2.nd fi dar
In titnft de luiste al meii regal,
In tim? de .pace al niel 'alai. 11
Tot ad e o galerie, care cuprinde
in dreapta i in stinga
po.rtretele strämosestr ale Hohenzollernilor.
E de remarcat
scara ca coloanele de marmora,
vitraTurile i lemnaria, care e
o capodopera, lucrare a cl-luT
sculptor Stöhr.
Din coridor se da in sala de
mincare, in stilul «Renasterer»,
cu mobill bogata, cu vitraiurile
pictate bogat.
Din sala de mincare, dam in
sala de biliard, de aci in noua
said de serbarT, in stil mauresc.
De remarcat in aceasta sala e
fintina araba de marmura alba,
fintina ce e o copie a uneia
gasita in Egipet i afiltoare acuma
in Muzeul de arte din Viena.
De aci intram in salonul cel
mare de receptiuni oficiale, de
unde se desfäsoara o vedere din
cele mar frumoase a clef Petesulur.
Prin usa din fund, acest salon
comunica Cu un cabinet
mic, stil Ludovic XV, plin de
bibelourr, portelanurr de Saxa,
figurine si vase de pa mint. PeretiT
sunt imbracatT in damasc
rosu. Clavecinul din acest salo nas
merita atentiune ; el e din secolul
al XVI-lea i impodobit in
secolul al XVIII-lea cu picturT
de Joseph Vernet. Acest instrument
a apartinnt surorer lur
Ludovic al XVI-lea, DoamneT
Elisabeta.
Din acest cabinet desfatator
intri in sala de muzica, care
are infatisarea uner capele, prin
vitraiurile er i instrumentele
de muzica ce o mobileaza.
Sala de muzica e in adevar
una din atractiile castelulur Peles.
Regina Elisabeta isr petre.
ce aci cea mar mare parte a
timpulur, cintind la orga sati la
pian.
Printr'un coridor, trecem de
ad i in biblioteca si cabinetul
Regelur. Tot in catul acesta al
castelulur e si o mica i eleganta
sala de teatru.
Al II-lea etaj. Printr'o scara
minunata, te urcr In al doilea
etaj. In primal rind, dam inteun
coridor care serva de biblioteca.
Din acest coridor intr5m in apartamentele
hotärite pentru
oaspetir de distinctiune. Aci ati
locuit : Imparateasa Elisabeta a
Austrier, Principele de coroanA
Rudolf si arhiducesa Stefania,
actualul Rege Eduard al An-
gild, Regina Suedier, precum
alte personaje inalte.
Aceste °dal contin picturr de
mare pret ale pictorilor : Ruysdaöl,
Hobbema, Van Breughel,
Dujardin, Teniers, Prudhon,
David, Van-Dyck, Rembrandt,
Greco, etc.
In acest cat se afil si apartamentele
private ale Suveranilor.
De remarcat act e cabinetul
Reginer, uncle Augusta
Suveranä serie i picteaza.
Turla cea mare coprinde o
Trinkstube, circiuma in felul
german, lucratä numar in lemn,
in stilul berarillor germane, cu
polite, pe care se atia tot felul
de pahare si vase zmaltuite. De
la ferestrele si din balconul circular
in care da, te bucurr de
o vedere mareatA peste muntr
si val.
Subt acoperis, sunt aparta-.
mente elegante pentru personalul
curter.
Pentru a incheia aceasta notita,
vom remarca ca vitraiurile,
din intreg castelul Peles, merita
o mentiune deosebita. Picturile
de pe geamurr prezinta, in afara
de scenele istorice din viata
Hohenzolternilor, si scene din
istori a romineasca. Voevozir Stefan
si Mihalti, in tinutd falnica
stapinesc cu privirea lor
scara de onoare. Vitraiurile din
sala de muzica reprezinta subiecte
din poesiile lur Alexandri,
si din cele mar gratioase
legende populare rominestr.
Cum se lasa noaptea, luminele
se aprind pretutindenT, inauntru
si afara din castel ; fundul
negru al %di! se insteleaza
ca puncte luminoase care strdlucesc
d'alungul aleelor intunecoase
i lumineaza terata din
fata castelulur. Nu to poate
cine-va inchipui, daca n'a vazut
Cu ochir, uimirea ce pricinueste
ochiului i spiritulur, stralucirea

PELEWL (PLAII1) 672 PELETLIA
acestuT luminat cu totul modern,
In sinul naturer muntoase.
Castelul, luminat feeric, in mijlocul
intunecimeT padurilor ; lurninile
ldmpilor celor marl, unele
cam rosil i altele violete, raspindesc
asupra verdeteT o luminä
colorata, care invaluie peizajul
inteo atmosfera de poveste.
Pelequl, plaia, jud. Prahova. Se
margineste la E. cu plaiurile
Varbilaul i Prahova, de care
se desparte printr'o linie dusa
de la N., din muntil Carpati, Buie
care merge spre S.-V. pana la comuna
Ocina ; la V., cu j ud. Dimb ovita,
de care se desparte printr'o
Unie frinta ce trece pe la V. de
com unele : 0 cina, Tal ea, Sinaia
Predealul ; la N., cu Transilvania,
de care se desparte prin
muntif Carpati.
Se compune din com. urb.
Sinaia i 5 comune rurale: Comarnicul,
Ocina, Predealul, Talea
si Tesila.
Resedinta subprefectureT e
in com. Simia.
Cele mal populate comune
din plaiul Pelesul sunt : Comarnicul
si Predealul, Tesila si Sinaia
; cea mal mica este Talea.
Locuitoril, ajutatI de pasunile
excelente din munti, se ocupa
cu fabricarea brinzeturilor,
cu care fac un negot intins.
Intr'acest plaia, traiul locuitorilor
de o vreme incoace s'a
imbundtatit inteun mod simtitor;
aceasta se datoreste in mare
parte cistiguld ce le aduce numeroasele
fabricl de var negru,
carierele de piatra, cum si diferitele
fabricl de tot felul ce
s'aa instalat pe valea PrahoveT.
Plaiul Pelesul e udat de riurile
Prahova i Doftana.
Are 7 parohil, avind si o fi-
Hala.
t. Parokia Ocina, cu biserica
parohiala Adormirea, com-
pusa din cat. Adunati si Surdesti
(Breaza.d.-s.).
Parohia Bufteni (comuna
Predealul), cu biserica par ohiala
Nasterea Maicer DomnuluI,
compusa din cat Predealul,
Azuga i. Poiana - Tapulul.
Parohia cu biserica
parohiala Adormirea.
Parohia Trestieni (com.
Tesila), cu liserica parohiall
S-IiI Voevozt
Faro/ha Talea, cu biserica
parohiala Sf. Nicolae.
Parohia Comarnicul, cu
biserica parohiala. Sf. Nicolae,
compusa din cat. Poiana, Ghiosesti,
Podul-Lung, Posada, Podul-NeaguluT,
avind ca biserica
filiala Sf. Treime.
Parokia Secdria (com. Comarnicul),
cu biserica parohiala
Buna-Vestiré.
Pelequl, deal, in com. rur. Orzesti,
plaiul Closani, jud. Mehedinti.
Pele§ul, lrî, jud. Prahova. Izvoreste
de la poalele munteluf
Virful-cu-Dor, din partea de V.
a com. Sinaia, plaiul Pelesul ;
curge de la V. catre E. si se
varsa in riul Prahova, pe tarmul
drept, in dreptul com. Sinaia,
trecind pe linga Castelul
Pelesul.
Acest piritI îi mareste volumul
cu izvorul Pelesul, In care
se varsa izvorul Sf. Ana.
Pele§ul, izvor, curge din partea
de N. a com. Sinaia, pl. Petesul,
jud. Prahova, i dupa ce
'primeste de afluente girlita Sf.
Ana, se varsa in gira Pelesul.
Peleticul, sat, In j ad. R.-Sa.rat,
plaiul Rimnicul, catunul de resedinta
al com. Dealul-Lung,
asezat la V. com., pe piriul Peleticul,
la poalele dealuluT Peleti-
cul. Are 671 hect. intindere,
ca o populatie de 62 familiT,
saa 275 suflete, din cad 65
contribuabilr; o biserica si o
Peleticul, deal, in jud. R.-Sarat,
plaint Rimnicul, com. Dealul-
Lung ; se desface din dealul
Lupanul ; se intinde printre piraiele
Valea-Rasca i PeleticuI,
afluentl aT Rimnef; brazdeaza
V. com.; e acoperit cu padurl.
Peleticul, plrÊz, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Dealul-Lung
; izvoreste din dealul
Lupanul ; curge de-a-lungul dealuluT
Peleticul ; uda cat. Peleticul,
si se varsa in riul Rimna,
dupa ce a primit piriul Strimba.
Peleticul-de-la-Munte,
in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul,
com. Dealul-Lung, cat. Peleticul,
in partea de V., acoperita
in cea mal mare parte de
padurI.
Peleticul-§i-§otircari, peidure,
in jud. R.-Sarat, plaiul
cul, com. Dealul-Lung ; depinde
de circumscriptia VII silvica,
ocolul Varzaresti ; asezata pe
dealul Peleticul, are 59 hect.
intindere.
Peletlia, sat, in jud. si pl. Constanta,
cat. comunel Cara-Harman,
situat in partea de N.
a plaseT si cea de V. a comuneT,
la 6 kil. spre V. de catunul
de resedinta, Cara-Harman,
pe ambele malurT ale piriuluI
Peletlia. E dominat la N. de
movila Duingi (83 metri) ; la
S., de Movila - din - Tirla (119
m.) ; la S.-V., de Movila-BeiuluT
(136 m.). Are o suprafata
de 5850 hect., dintre care vatra
satuluT i gradinile ocupa 75
hect.

PELETLIA 678 PENTELEUL
Populatia sa, compusl din
RominT, BulgarT si Turd, este
de I31 familiT, sari 516 suflete.
apte drumurl comunale,
pleacA din sat : patru spre N.-
E., N. si N.-V., ducind la Cara-
Nasuf, Duingi, Tariverde si Cogealac
(toate in judetul Tulcea)
s'i treT spre S.-E., S. si S.-V.,
ducind la Cara-Harman, Gargalicul-Mare
si Tasdul.
Peletlia, /sida, In jud. si plasa
Constanta, com. Cara-Harman ;
izvoreste din partea de E. a
dealuluT Peletlia si se indrepteazg
spre E.; trece prin satul
Peletlia si apol, urmind
aceeasT directie, de la V. catre
E., afarl de miel ocolurT,
merge de se vars1 in partea
de S.-V. a laculni Tuzla. Peste
acest pida se aflä un pod al
drumuluT comunal Gargalic-Cara-
Nasuf (Tulcea), pod care poartA
numele dePodul-Draculul-Negru.
Peletlia, deal, in jud. si plasa
Constanta, pe teritoriul com.
rur. Cara-Harman, situat in partea
septentrionalA a p15.seT si
cea de V. a comuna Are urmAtoarele
virfurT : Cara -Tepe
(165 ni.) ; Cara-Iuic (153 m.);
Iarim -Iuiuc (14o metri) ; Mo
vila-BeiuluT (136 m.). Se intinde
de la N. catre S.-E., in formA
de arc.
Peletuci - de -Jos, sdt, in jud.
Bacdti, pl. Bistrita-d.-s.,' com.
Spineni, situat litiga piriul Turbata,
la 825 m. mal sus de
CAtAlesti (scoala). Are o populatie
de 34 familiT, sati II I suflete.
Vite : I I caT, 54 vite mari
cornute si 30 pord.
Peletuci - de - Sus, sat, in jud.
BacAll, pl. Bistrita-d.-s., com.
Schineni, situat pe sesul Sire-
tullir, la 1 kil. de CAtAlesti, unde
se afld scoala. Are o populatte
de 47 familiT, saa 162 suflete ;
o bisericA ; 2 circiumT.
Vite sunt: 12 caT, no vite
marT cornute si 53 porcT.
Pelinei, trup de mofie, rAzdseascd,
in com. Oancea, pl. Prutul, jud.
Covurluiti.
Pelini, deal, in partea de S. a
com. Plcureti, pl. Podgoria,
jud. Prahova ; se intinde de
la V. spre E. A fost plantat
Cu viT, carT s'ati distrus de filoxerl.
AstIzT parte din dealurile
com. PAcureti servesc de
izlaz, parte pentru cultura porumbuluT.
Pelinul. VezT Cucuteni - ROMA
sat, com. Durnesti, pl. tef5.nesti,
jud. Botosani.
Pelinul, sat, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.
Dormlrunt, situat la 8 kil. spre
E. de satul de resedintO.
Pelinul, izvoare si 'Fria, in satul
Cucuteni-RAzIsi, com. Durnesti,
jud. Botosani.
Peliteanul, colind, in jud. BuzAti,
com. Boziorul, cAt. Gornetul,
parte goalA si parte acoperitA
cu izlaz. ImpreunI cu
Cocioaba, Nenisoaia, Virful-PinuluT
si Virful-GOvanelor, formeazA
o circumferintA, care inchide
schitul GAvanele.
Pelticäreasa, Episcopia, Ferburla,
Aninoasa i Cimpulung,
trupuri micr de pddure,
In intindere de 15 hect., jud.
Muscel, com. tefOnesti, plasa
Riul-DoamneT, compuse numaT
din aninT, plutA si salde.
Penca, trup de piidure, al statu-
luT, situat in com. Cirstdnesti,
plaiul Horezul, jud. Vilcea, in
intindere de 30 hect., formind,
impreunA cu trupul BAnicesti,
pAdurea Cucesti.
Peneiul, vad, in jud. BrAila, pe
unde drumul Cazasul-Petroiul-
Noel, coboarl muchia Baldovinesti
la 31/2 kil. spre N. de
satul Cazasul.
Penelor (Dealul-), deal, pe cotisa
clruia e asezat satul Raiul,
com. Cdrniceni, pl. Turia, jud.
Iasi.
Pene§ti, mahala, in jud. Mehedinti,
com. rur. SAlltrucul, pl.
Motrul-d.-j.
Peneul, fost sat, fu ¡ud. Covurluitl,
pl. Siretul, intre Piscul si
Independenta, pe Valea-SuhuluiuluT,
desfiintat in 1884, din
cauza inundatiilor SiretuluT, si
al clruT locuitorT s'ají alipit la
com. Independenta (mal ales
cAt. Braina). Peneul apartinea
com. Piscul.
Penteleul, munte, in jud. ti uzAA,
com. Goidesti, c5.t. Virlamul,
unul din ceT mal frumosT
aT TdreT, si cel mal inalt
al judetuluT, avind 1753 metri
indltime. E insemnat prin bogata
sa iarb5., de o calitate superioarA,
din care cauzl laptele
oilor ce pase aci, produce cel
mal bun cascaval, care se fabricI
in asarla de la Viforita.
Masivul sla e coprins tntre piraiele
Bisca-Mare si Bisca-MicA,
prezintind cincT ramificatil m5.rete
: Cernatul, MiclAusul, Piclorul
- CapreT, Viforita si ZAnoaga,
futre care mal inalt se
ridicA Virful-Penteleul uT, acoperit
peste tot de iarbA, afarl
de partea de N., unde e stincos
si cu spAinitntAtoare precipitiT.

PENTELEUL 674 PERENI
Pe poale, are vaste si seculare
padurT de brazT, apoT pinT si
ceva maT sus ienupere. Din
punctul de vedere al constitutiuneT
sale geologice a fost studiat
de d-1 Grigore tefänescu
(«Revista stiintifica", anul VI).
Penteleui, mofietntinsA, jud. Bu
za.ii, com.Gura-TeghiT si Goidesti,
compusä din muntil: Ivanetul-
Mare, Cernatul, Viforita, Zanoaga,
parte din Piciorul - CapreT,
Poiana-din-Cale, parte din
Podul-Calulur, avind o intindere
aproximativa. de 9700 hect.,
parte padurT seculare de brazT,
pinT, moliftf, fagf, etc., parte
pasunT.
Penteleului (Drumul-), drum,
ce duce din comuna Gura-Teghil
in Virful-PenteleuluT , judetul
Buzati. Incepind de la infurcatura
Biscelor, pe malul
BisciT-MarT, trece pe la Ghenunea-Dracului,
Lezpezi, Sedallui-Leonte,
Gura-MileT, Trestia-
MileT, Cernatul, pe care se urca
pina la Fata-CernatuluT ; de adi
se coteste pe Viforita si apoT
pe piala in sus, pana in virful
PenteleuluT. Acest drum se face
calare in 7 ore.
Penteleuluf (Plaiul-), coame de
munit, care se intind de la muntele
Penteleul, in diferitiT munti
ramificatl dinteinsul, judetul Buzati.
Pentenoaica, pik de padure, de
stejar de cherestea, ¡ud. Viasca,
com. Fundul-PAruluT, pl. Neajlovul,
in suprafata de 197 hect.,
pe proprietatea Crovul, a statulul
; tine de ocolul silvic Cirtojani.
Pentiliciucul, lac, jud. Tulcea,
avind 65 hect. intindere, situat
in partea de N. a plasiT Tul-
cea si cea de S.-E. a com. Satul-Noti,
la S. de lacul Pentilicul,
lingl gira $andul, cu care comunica
printr'o &lita. E inconjurat
cu stuf si contine peste.
Pentilicul, lac, in jud. si plasa
Tulcea, pe teritoriul com. rur.
Satul-Nod, in partea de N. a
plasiT si cea de S.-E. a comuneT.
E format de girla ondul,
de care acuna e izolat. Are o
intindere de 8o hect. E inconjurat
cu stuf si contine peste.
Pepele§ti, sat, cu 150 locuitori,
jud. Argesul, pl. Pitesti, acind
parte din com. rur. Dealul-
BraduluT.
Pepele§ti, sat. VezT Titiesti, jud.
Argesul.
Peptani, deal, In jud. Gorj, com.
Hodorasca, pl. Ocolul, situat
spre S. de comuna.; se intinde
de la E. din catunul Pinoasa,
spre N.-V., pana in soseaua judeteana,
aproape de Ciuperceni ;
ad e Wat de osea pe care
o urmeaza si continua pana linga
dealul Bujorlscul din jud. Mehedinti
; pe acest deal se afla.
'Yac:Jure, plantatiT de viT si livezi
de prunT.
Peptenari, sat, In jud. Argq,
plasa Pitesti, facind parte din
com. rur. Hintesti-Zmeura.
Peptenari, pitia, in jud. Iasi,
com. Miroslava, pl. Stavnicul ;
izvoreste dintre dealurile Uricani
si Dragalina, trece prin
satul si valea Vorovesti, unde
formeaza un iaz ; aporrese din
com. si se varsa in riul Bahluiul.
Pepurnicul, lac, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, pe teritoriul com.
urb. Chilia - Vechie, asezat fa
partea de V. a plasiT si cea
de S.-E. a comuna', linga gira
Aliboca-Suhat, de care a fost
format. E inconjurat de toate
patine cu stuf. Are o intindere
de 6o hect. si contine peste.
Perchiul, sat, facind parte din
com. Huruesti, pl. Berheciul,
jud. Tecuciti, situat pe coasta
de V. a dealuluT cu acelasT nume,
la 4 kil. 70 m. de resedinta
com.
Are o populatie de 72 familiT,
sati 332 suflete, care locuesc
in 62 case ; o scoall
mixta, frecuentat5. de 57 copiT.
Comerciul se face de 2 cir.
ciumarT.
Teritoriul satuluT este de 862
hect.
LocuitoriT, parte fosti clacasT
si improprietaritT la 1864, sta.pinesc
22 hect. si 99 ara'; parte
sunt raza0 i stapinesc 120 hect.
si 90 ariT ; lar proprietara mosier
numita. Farcasesti, Academia
Româna, are 719 hect.
Data infiintareT satuluT ar fi
din timpul luT tefan-cel-Mare ;
locul acesta a fost dat unuT
viteaz al luT, anume Bals, care,
impreuna cu cumnatul sa.5, ar
fi infiintat satele : Perchiul, Nedelcul,
Farcasesti si endresti.
Partea de sus a satului se
mal numeqte i Harniceni.
Perei (Valea-), subdivizie a cut.
Ichimesti, com. Minzalesti, jud.
Buzad.
Perei (Valea-), MOfje, in jud.
Buzaii, com. si ca.t. Minzalesti,
formind, cu Chicera, un corp de
250 hect.: fineata, araturt, livezi
si izlaz, proprietatea mosnenilor.
Pereni, vechie numire a comuna
Belotul, pl. Dumbrava-d.-s.,
jud. Dolj.

PERENI 676 PERETIIL
Pereni, mahala, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., com. Belotul.
Pereschivul, p/asd, situata in
partea de S.-V. a judetulur Tutova.
Se margineste la V. cu jud.
Tecuciti, de care se desparte
prin hotarele artificiale a mosiilor
limítrofe; la N.-E., cu pl.
Tutova, de care se desparte
de asemenea prin hotare artificiale
; la S.-E., cu pl. Corodul,
de care se desparte, prin riul
Birladul ; la E. (pe o micá distanta),
cu pl. Tirgul.
Pamintul acester plasT este,
In cea mar mare parte, deluros,
formind, la marginea de V. a
judetulur, o culme, aproape ne-
Intrerupta, de dealurl, a caror
maxim de inaltime o ating dealurile
din com. Sendresti.
, E udata prin mijloc de ptriul
rereschivul, care e incarcat pe
stinga cu piriul Micul-Pereschiv,
pe dreapta cu piraiele Soveja
si Bolborosoaia, in care se varsa
pirilasul Fintina-Nuculur, care
si el la rindul sal' are de afluent
piriiasul Fintina-Trifulur.
In partea de E. este udata
de piriul Tutova, ce vine din pl.
Tutova. Ambele aceste Oraje
sunt afluentl al drepter Birladulur.
Se cultivä viea pe o intindere
de 1545,50 hect., din carl 259
hect. nelucratoare. Asemenea
se mal cultiva si pomi fructiferT,
dintre care numar prunir ocupa
o suprafata de 98,25 hect.
LocuitoriT, pe litiga agricultura,
se mal ocupa si cu rotaria,
dogaria si butnaria.
Comerciul consta in vinzarea
productelor agrieole, a animalelor
si a vinulur.
Sunt 77 ctrciumr.
E strabatuta de 3 drumuri
principale :
Soseaua nationala Birlad-Te-
68617. Nardo Diefionar Geografie. ni. Ilr.
cuela, ce urmeaza laturea de
S.-E. a plaser, paralela cu riul
Birladul.
Calea ferata Tecucid-Birlad,
ce merge paralela cu soseaua
nationala, si este cuprinsa 'filtre
aceasta si riul Birlad ; are 2 statiunr:
Tutova si Ghideni.
Soseaua vecinall Tutova, ce
incepe din soseaua judeteana
Birlad-Bacad, la satul Pogana,
pl. Tutova, indreptindu-se spre
S., prin pl. Pereschivul si trecind
prin comunele: Ciocani, Ivesti
si Pogonesti, urmind valea Tutover
(malul sting al piriului) ;
taie soseaua nationala si linia
ferata Birlad-Tecucid si trece
riul Birlad, in pl. Corodul, la satul
Crivesti.
Are 14 comune rurale, din
care cele mal populate sunt :
Stanuesti, Cabesti si Liesti si
48 sate, din care mal populate
sunt : Ivesti, Cabesti si hiponesti-d.-s.
Are : o populatie de 12158
locuitorr, din carT 2768 contribuabilr
; 3060 case; 27 bisericT.
Este acum unita cu pl. Corodul.
In plasile Corodul si Pereschivul
sunt 29 scolT mixte (1901).
Pereschivul, pirtd, ce curge prin
pl. Pereschivul, jud. Tutova. Izvoreste
din Padurea-Sendrestilor,
com. Sendresti. Curge de
la N. spre S. si se varsa in riul
Birlad, pe dreapta, in fata satulur
Ghidigeni, dupa ce s'a incarcat
pe dreapta cu &alele Soveja
si Bolborosoaia, iar pe
stinga cu Micul-Pereschiv, strabatind
ast-fel pl. Pereschivul in
toata lungimea sa. Udä teritorifle
com. Sendresti, Praja, Stanuesti,
Coroesti, Cabesti, Prisecani
si Liesti, curgind t'itrio
vale frumoasa.
Pereschivul-Mic, phi:1, ce izvoreste
din cat. Afumati, com.
Chilieni, jud. Tutova ; curge de
la N. spre S.; uda comunele
Chillen' si Coroesti si se vara
pe teritoriul acester din urma
in piriul Pereschivul, pe stinga,
linga catunul Fitichesti.
Pereschivului (Valea-), vale,
ce trece prin mijlocul pl. Pereschivul,
jud. Tutova, taind-o
de la N. spre S. Prin ea curge
&tul Pereschivul.
Pere§ti, cdtun, jud. Gorj, plasa
Amaradia, com. Cirligei, situat
pe iin platod coprins intre partea
N.-V. a catunulur Cirligei
si riul Gilortul.
Are o suprafata de loto hect.,
cu o populatie de 6o familiT,
sati 285 suflete, din cari 66 contribua.bill.
Locuitoril poseda : 12 plugurr,
62 care cu bol, 2 cdrute Cu
caí; 258 vite marT cornute, 37
cal, 224 or, 20 capre, 64 porcr
34 stupT.
Riul Gilortul uda catunul In
partea de N.-E.
In catun se mar gasesc : 1
moara pe va si 12 fintinr.
Comunicatia se face prin drumurr
ordinare.
Peretul, cont. rur., In jud. Teleorman,
pl. Tirgulur, la I I kil.
de Rosiori si la 21 de Alexandria,
pe calea judeteana Rosiori-
Alexandria, in partea dreapta
a riulur Vedea.
Se invecineste la N. cu fila
Vedea, care o separa de com.
Dulceanca si Albesti ; la N.-V.,
cu mosia orasulur Rosiori-de-
Vede ; la V. si N.-V., Cu com.
Belitori; la S., Cu com. Plosca
si la E., tot cu riul Vedea, care
o separa de cat. Parul-Rotund.
Riul Vedea are, in partea
despre com. Peretul, ca afluent
pirilasul Baracea. Atit Vedea
cit si Baracea ad la acest punct
86

PERETUL 676. PERI
un insemnat depozit de prundis,
din care locuitorli scot pietrisul
necesar pentru impietrirea soselelor.
Intinderea acester dom., dimpreuna
Cu mosia propriet5reasca,
este de 7100 hect.
LocuitorT improprietäritl dupa
legea rumia sunt in numar de
550, pe o intindere de 1225
hect.
Are: o paclure-lastar, in intindere
cam de 300 hect., 251 hect.
de vil, si 350 hect. lived i izlaz.
Are o populatie de 3520 sufl.,
din care 704 contrib.; o scoa1ä
mixta, frecuentata de 136 copil
(r9o1) ; doua bisericI, deservite
de 3 preotl si 4 cintaretr ;
o moarI cu abur! ; diferite stabilimente
de comercia si 9 ch.ciumr.
Numarul vitelor din comuna
este de 7149 capete, din care :
1652 vite mar! cornute, 410
cal', 8 magart, 4500 or si 579
porcr.
Budgetul comuner este de
7501 ler, 62 banr.
Se tine firg aci tn ziva de
'tintare.
oseaua.. judeteana Rosiori-Alexandria
strabate comuna in
toate lungimea si o pune in legatura
la N.-V. cu orasul Rosiori.
La S.-E., cu com. Plosca,
la. S., Cu com. Belitori i Pirlita,
si la N., cu Parul-Rotund, se
leaga prin drumurr vecinale.
Imprejurul com. sunt multe
magua; cele mal insemnate sunt :
Magura-Verde si Magura-CheniI,
a caror inaltime este de peste
IO m. cu o periferie de aproape
200 m. In partea despre S., trece
Brazda-lul-Novac spre com.
Plosca.
Satul Peretul i mosia, dupa
cum rezultä din diferite documente
vechY, a purtat numirea
de Peretul-Dulceni. Satul Dulceni,
de linga com. Belitori, s'a
despopulat i mult1 din locuitorr
aa venit in vale la Peretul,
unde stabilit cu locuitorT
venitr din arte partr ale tara.
In secolul trecut, satul Peretul
se gaseste trecut tot la pl.
Tirgulul, sub domnia lur C. Mavrocordat.
Locuitorir acester comune
treaza inca felurite numirl din
alte locurr, ca Iaurestr, Baltaretr
Oltenr. Aceasta probeaza ea
si com. Peretul s'a despopulat
repopulat treptat, dupa vremur!,
cu locuitorr venitr din diferite
partr ale tara: Baltaretir
de la balta, i anume din spre
orasul Zimnicea; Oltenif, de
peste Olt, de pe la Amaradia.
IaurestiI, se cred a fi ramasite
de pe vremea Turcilor. Marea
maioritate a locuitorilor este de
origina olteana.
Repedea populare a acester
comune se explica prin faptul
cä totr cit1 veneaa a se stabili
aci, se bucuraa de felurite privilegil
li se oferea de proprietara
mosier lemne, locurr de
päsunat &rä plata, dijma din
lo una si altele. Aceste privilegir
aa durat pana acum 40
50 de anT i eral' respectate
de vechiul proprietar Costache
Belu. Gratie acestor privilegir
com. Peretul a ajuns a fi una
din cele mar prospere si populate
ale judetulur.
Peretul, sat, cu 54 familiT, jud.
Argesul, pl. Oltulur, pendinte
de com. rur. Olanul. Are o biseric5.,
cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
deservita de un preot
si un cintaret.
Peretul, sat, in jud. Dolj, plasa
Jiul-d.-mj., com. Glodul, cu 158
suflete, locuind in 9 case l 28
bordee.
Peretul, stafie de dr.-d.-f., in
jud. Teleorman, pl. Tirgui, com.
Peretul, pe linia Rosiori - Alexandria,
pusa in circulatie la
2 Decembre 1895. Se afla
tre statiile Rosiori (10.4 kil.)
Plosca (4.2 kil.). Inältimea
d'asupra niveluld Maril, de
65 m*,22.
Peretul, mofie particulara, Cu pldure,
jud. Dolj, pl. Pul-d.-mj.,
com. Glodul.
Peretul, mofie, in jud. Teleorman,
pl. Tirgulur, proprietatea
societater de asigurare cNationala
». Are o intindere de 4400
hect. E compasa din mar multe
trupurr si se intinde si peste
Vedea.
Peretul, pädure particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. 910dul,
pe mosia Peretul. Are o
iatindere de 50 hect. i se compune
din emita, cer i stejar.
Peri, com. rur., in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-j., la 23 kif.
de orasul Turnul - Severin. Situata
pe vale, se margineste':
spre E. ca com. Prunisorul
Degerati ; spre V., cu comuna
Valea-Pietrer ; spre N., cu com.
Zagala; lar spre S., cu com.
Govodarva i Severinesti.
E formata din cinc! atine :
Peri, Bisericer, Silitea, Borogidin-Dos
si Borogi-din-Fata, avind
peste tot 1578 suflete, din carT
280 contribuabili, locuind in
345 case.
Locuitoril posea : 66 plugurr,
107 care cu bol, 3 carute
cu ca!; 171 stupT.
Prin comuna trece soseaua
Valea-PfetrerPerei Prunisori.
Are o biserica, deservifl de
I preot si 2 cintaretr; o scoald.
mixta, conclusá de un invatator
i frecuentata de 6o elevI.
Budgetul comuner e la vera-

PERI 677 PERIENI
turI de 1725 leT, lar Ia cheltuelr,
de 1231 leT.
Vite : 600 vite mar! cornute,
20 ca!, 691 o! i 700 rimAtort
DealurT mal principale in comunl
sunt : Culmea-Perilor, platoul
Pucioasa i dealul Tarnita.
VAT sunt : Valea - Perilor
Valea-HusniteT.
Ape: Husnita, Valea-Mare
Platoul Pucioasa si-a, luat numele
de la pucioasa ce contine.
Pe acest platod, se xice, ar fi
fost un mic oras al un u! popor n umit
Gornozintli, orasul fiind nimicit
de Tra;an, aü Amas numai
urmele : zid gros, cArdmizT
marT parkte i. osele pavate,
sub care s'a gAsit banT vech!.
Probabil trebue clutat aci o
urmk de asexAmint roman4.
Peri, mahala, fAcind parte din
orasul Tecucid, jud. Tecucid,
situat in partea de N.-E. a orasultd,
pe malul sting al Birla-
LocuitoriI sunt venitI aproape
totT din satul Ochesesti,
care s'a desfiintat.
Peri, numele, sub care se vede
trecut satul judetul
Teleorman si in actele vechr
In nomenclatura. comunelor din
1870.
Peri, lac, in jud. falomita, pl.
Cimpulul; are izvoare si contine
peste.
Peri, mofie, in jud. Teleorman,
pi. TirguluI, proprietatea d-luT
tir. Petrini Paul.
Peri-12Bol, conz. rur., in partea
de N.-E. a plAseT Tirgul,
jud. Teleorman, la limita el cu
jud. Vlasca, situatA pe valea
TeleormanuluT, pe partea stingA.
Are un atun, Brosteni, ase-
zat la 2 kil., tot pe valea. Teleormanulur
si de aceeasl parte
ca i cAt, de resedintA.
Se invecineste la N. cu com.
Netoti-d.-j.; la S., ca Olteni ;
la E., cu parte din com. Talpa-
Bitcoveni, din jud. Vlasca si la
V., cu Valea si Piriul-Ciinelul.
Are o populatie de 184 famili!,
sal" 755 suflete, din care
zoo contribuabili.; o scoald, in
cAt. Brosteni, frecuentatA de 20
elevI ; o bisericl, in 01. de resedintA,
Peri-Riiosr, deservitt de
preot i i cintAret ; mor!.
Vite : 542 vite marI cornute,
98 caT, 1163 oT si 90 porcI.
Intinderea com., cu mosiile
de pe dinsa, este-de 1112 hect.
ProprietariT principal! sunt : d.
dr. Paul Petrini avind 205 hect.
arabile si 6 hect. radure-; Eforia
Spitalelor Civile, posedind
500 hect. arabile.
NumArul locuitorilor improprietAritl
dupl legea rurall este
de 112, pe o intindere de 400
hect. Vil' se gásesc pe o Intindere
de 7 hect., apartinind locuitorilor.
Budgetul com. e la veniturl
de 2827 le! si la cheltuelT, de
2659 le!.
oseaua judeteanA Alexandria-TAtgxesti
strAbate comuna
in toatA lungimea si o pune in
legAturA cu com. Olteni, la S.
cu cat. Netoti-d.-j., la N.
PAnd. la Alexandria sunt 31
kil., pana la Rosiori 27 kil. si
pana' la resedinta judetulid, 27kil.
Pe teritoriul com, se afla doul
mAgurT, una in stinga soseleT, la
V., inaltA de 40 m., cu o circumferintä
la bazA de 300
iar a doua inaltd, de 20 m.
ca o circumferintl la bazA de
ioo m., situatA 1'1E10 pirliasul
TeleormAnelul.
Peri-Rlio§I, mofie, a Eforiel Spi-
talelor Civile din Bucuresti, jud.
Teleorman, pl. Tirgulur, com.
Peri-RiiosT.
Perianul, lac, in jud. Teleornian,
pl. Ialornita-Balta, com. Stelnica,
insula Balta, situat la S.
laculuI Cobolcicul.
Periatul, braf (prival), in jud.
Ialomita, insula Balta, pl. Ialomita-Balta,
in dreptul satulul
Stelnica.
Pericli-i ol-Tepe, deal, in jud.
Tulcea, pl. IstruluY, pe teritoriul
com. rur. Cogelac vîrf estic al
culmeI Cascalac-Bair, situat in
partea de S. a plAseT si a comuner.
Are 143 m. inAltime
si este punct trigonometric de
rangul al 3-lea, domintnd asupra
vAeI i satulur Cogelac
aasupra soseleT naturale Tulcea-
Constanta, ce trece pe lingt el.
Periclic, deal. Se desface din
dealul Sultan-Bair, jud. Constanta.
Se prelungeste spre E.,
bite° directie generall de la N.-
V. spre S.-E. IntrA in jud. Tulcea,
brAzdind partea vesticA a
plAsilor Babadag (si a comuna
sale Slava-RusA) si Istrul (si cea
nordicA a com. sale Casimcea).
Din el to iaí ,nastere vAile
Bas-Punar (Slava-Rus), Criu-
Culac, A.mutlu -Culac i Hagi-
Amer-Dere. E strAbAtut de tleturT
adind si prApAstioase.
ful sAd cel maT inalt, Doerani,
sad Er-GhiobekTepe, are 391
m. inAltime,- fiind decT printre
cele maT inalte din Dobrogea.
E acoperit cu pAdurT intinse si
pe poalele sudice cu pAsuid
livezT.
Perieni, sat, la partea de N.-V.
a com. Cirniceni, pl. Turia, jud.
lasi, asezat pe costisa a doul
dealurT, prin valea cArora curge

PER1ENI 678 PERIETI
piriul Ostopeni, de la N. la S.
Are o intindere de 2864 hect.
si o populetie de 234 familiT,
sati 916 suflete ; o biserica, fama
de un razes /a anul 1872,
deservitd de i preot si 2 cintaretT;
o scoala, infiintat5. in 1874,
conclusa de iinvatatoare si frecuentata
de 35 elevl i in care
se lucreazd pallriT de paie, de
o calitate foarte. buna.
In partea de N. a satulur, se
afla mahalaua andesti, ce se
zice a a fost razesie a una
andescu. MaT in sue, tot pe
aceeasT vale, o alta mahala numit5.
Ostopeni sati SalariT, fosta
a unuT boer, Aslan, care cam
pe la 1782, cumparind partea
andeanuluT, a stramutat satul
biserica din Ostopeni, chiar
pe hotarul satuluT Perieni, unde
exista si asta-z!. MaT in tima
un boer, Balus, care avea mosie
alaturea cu satul Perieni, a devenit
proprietarul mosiilor Perienilor,
andenilor si Aslanilor, formind
un singur trup, caruia I-a
dat numele de Perieni ; aceasta
mosie se intinde pana in malul
Prutulul.
Vite: 1281 vite mar! cornute,
124 cal, 2264 óT, 14 capre si
238 rimatorT.
Perieni, sat, in jud. si pl. Tutova,
com. BogeSti, in apropiere
de Birlad, i spre N.-V de dinsul.
Are o populatie de 1188 suflete-,
-o seoall mixta, frecuentata
de 32 copiT (1900),
E despartit lii doul partr:
Perieni-d.-j., spre S. si Perienid.-s.
spre N.
Are cariere de piatr5. In exploatare.
Perieni, cltun. Vez! Tatomiresti,
sat, jud.
Perieni, iaz, in vatra satuluT Pe-
rieni, jud. Iasi, pl. Turia, com.
arniceni.
Perieteanca, ptidure, In jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com.
Perieti, formind cu padurea Cutarideanca
un trup de 330 hect.
E populata cu stejar, ulm, salcie,
plop, anm i jugastru.
Perieti, com. rur., in jud. falomita,
pl. Ialomita-Balta, situata
pe partea stinga a riuluI Jalomita,
intre comunele Pribegi
Andrasesti, la 45 kil. de Calarasi.
Are o suprafata de 10585
hect., din carT 330 hect. padure
si 13 hect. baltis coprinde
mosiT, apartinind maT multor
proprietarl si locuitorilor mosnenT.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt improprietaritl 152 locuito4
i maT sunt neimproprietariti
186 locuitorT.
Se compune din satele : Perieti,
Poenarul-Bordea, Bratescu
,Botarul, cu resedinta primariel
si a judecatoriel comunale
in satul Perieti.
Are o populatie de 1898 Suflete
; o coa1ä mixta in satul
Perieti si alta mixta in satul
Bratescu, frecuentate in 1899-
900 de 170 elevr si conduse de
2 invatatorT; douà bisericT, deservite
de doi preoti i patru
dasc5.1T.
Vite : 350 ca!, 280 boT, 3300
oT, 30 capre, 50 bivolT, 5 asinT
pi 270 porcl.
Budgetul com. e la veniturr
de 10376 le! L la cheltuell de
9927 le!.
Prin comuna trece calea judeteana
Slobozia-Urziceni.
Perieti, com. rur., jud. Olt, pl.
Siul-d.-s., situatä pe Valea-Iminogulur
pi a Inivelulurs la 16
kil, de capitala judetulul pi la
12 kil, de a plAper.
Se cornpune din 3 catune :
Perieti - d. -s., Perieti- d. - mj.
cu o populatie
de 1146 suflete, din carT 262
contribuabill, locuind in 246
case.
Se zice ca aceasta comuna
dateaza de maT bine de 200
a n T.
A fost situatl mar intati pe
valea numitä Valea-cu-Casele,
situatl mar la E., de unde Iocuitorir
s'aa permutat pe Valea-Iminomlur,
din cauza lipser
de apl.
Are 3 bisericT : una in Pe-
'cu hramul Sf. Nicolae,
fondatl la anul 1822 de
familia Caldurapl, alta in Perieti-d.-mj.,
cu lu-amul Sf. DJmitru,
fondata in anul 1857-58
de familia Fintineanu si a treia
in .cat. Mierlesti-d.-s., cu hramul
Sf. Nicola.e, fondata in anul
1810 de locuitorl, toate deservite
de 3 preotT ; o scoall mixta,
in Perieti-d.-mj., frecuentata de
60 copil ; o moara cu abur!.
Dintre pomI roditorI, se gasesc
: merl, duzl, visinl i prunr.
Comerciul se face in comuna
de 3 circiumarl, de fie-care catun
cite unul.
Veniturile .pi cheltuelile comune
sunt de 2971,05 la.
Vite : 235 caT, 116 iepe, 502
bol, $4 vatT, 3056 oT 1.1 102
porcI.
MeserizsT 2 cojocarT, i lemnar,
i zidar, i cizmar i i fletar.
Tot teritoriul comuneT se intinde
pe o suprafata de 7650
hect., din care 3280 hect. apartin
la 140 familiT mosnenT si
513 hect. la 123 locuitorT improprietarig
dupa legea rurala
din 1864; restul e posedat de :
V. Perieteanu, I. Gabunea, I.
Alexe si Elena Fintineanu.
Pamintul cultivabil e pes, negru
humos pi fertil.

PERIETI 679 PERIPRAVA
O. osea comunala , care
strabate comuna de a lungul
sati, pe Valea - Iminogulur si a
Inivelulur, o leaga la N. Cu
comuna Balteni i Potcoava si
la S. cu Mierlesti.
La V., teritoriul comuneT se limiteazd
cu Movila-lur-DrAghicr
cu Mägura-Frasinulur, din Valea-
ZiduluT, care o despart de comunele
Goteana (cat. Brebeni)
Turia.
La E., Valea - Vediter o separa
spre N. E. de com. Potcoava
i spre S.-E. de comuna
Valea-Merilor.
Teritoriul comuna e udat de
valcelele : Valceaua - Elesteulul,
Valceaua - Balomirulur, Valen-
Iminogulur si a Inivelulul i Valceaua-Caselor,
la N.-E. careia
se ridica Dealul-Odailor si Valceaua-Oblegulur.
Intre aceasta valcea i Valea-
Vediter, se afla Pädurea-cu-Cringul,
Cringul-Cerbulur i Poiana-
Branister. In centru si pe malul
drept al Iminogulur se afil
Dealul-Viilor. Atara de cele notate
mal sus se afla risipite pe
teritoriul comuner Perieti i alte
magurr : Magura-Elesteulur, Mägura-cu-Carbunl,
a-Ulmulul, Gratiearele,
a-Gabuner si altele.
Poiene mar insemnate sunt :
Poiana-Lacu/ur, la N.-V., Poiana-
DraculuI, la S.-E. si a-Branister,
la N.-E.
Puturr se" fintinT sunt o multime,
pe toata Valea-Iminogulur
si a Inivelulur, din care mal insemnate
sunt : Fintina-Sarpelur,.
Putul - Boangiulul, Fintinade-la-Salde,
Fin tina - de - Piatra,
Fintina-Tiganulur, Fintina-Zapciulur,
Putul-Fintineanulur, Putu1-RizglituluT.
Perieti, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
comuna cu acelasT nume, situat
pe malul sting al Aula lalo-
mita, in dreptul satulur Ghimpati,
cu care comunica printr'un
pod plutitor, si spre S. de lacul
Fundata.
Aicl este resedinta primariel
si a judecatorier comunale.
Are o pop ulatie de 280 familir ;
o scoall mixta; 2 bisericr, deservite
de 2 preotl si 4 dascalL
Vite sunt : 200 cal', 18o bol,
2500 o!, 30 capre, 35 bivoll,
5 asinl si 180 pord.
Perieti-de-Mijloc, cdtun, facind
parte din com. Perieti, pl. Siuld.-s.,
jud. Olt, situat pe valea
si pe amindoua laturile Iminogulur,
la N. de cat. Mierlestid.-s.
Are o populatie de 487
locuitorT, din carT 40 sunt improprietariti
dup. legea rurala,
cu 318 pog. din proprietatea
d-lur C. I. Fintineanu, care posea
aci cam 2300 hect. arabile
si 200 padure.
Are o scoall mixta, care a
fost frecuentata in 1899-900 de
6o copir; o biserica, cu hramul
SI. Dumitru, fondata in anir
1857-1858, care poarta urmatoarea
inscriptiune :
La anul 1857, luna Iunie In 17, s'a
pus temelia acestul sfint loca, Cu hramul
Sf. Dimitrie i s'a sävIrOt la 1858
Septembrie 1, Cu toat cheltuialit D-lor
Dimitrie I. Bumbes, mare Pitar Oil al
reposatulul I. Bumbq, mare postelnic),
Ion FintIneanu, mare Särdar (fiind al
2-lea pärinte al D-lul D. 1. Bumbe)
D-neI Slirdäreasä, Elena FlotIneanu
(mumd bunä a D-lul D. 1. Bumbe), In
ande /d'hiel Sale PrinpiluI Alexandru
Ghica, Ciimicanul Tärd-RomIneftl, ale
Prea SfinOtuluI Mitropolit Nifon Sevastos
1i ale intru tot iubitoruluI de Dumnezeii
Climeut, Episcop al Eparhiel Argepl,
cu a cärui deslegare s'a lnceput
acest sfint
Perieti - de - Sus, edtun, Mcind
parte din com. Perieti, pl. Siuld.-s.,
jud. Olt, situat la i kil.
spre N. de cat. Perieti-d.-mj.,
pe ambele conste i malurr ale
piriulur Inivelul. E resedinta
comuner si are o populatie de
314 locuitorr, din carr 29 sunt
improprietaritr, dupa legea rurala,
cu 137 hect. din mosia
d-lur Alexe Romanov, care mar
poseda aci 328 hect.
Vite : 116 bol, 54 yac!, 49 cal,
1063 01 si 85 porcl.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, fondata îii anul 1822
avind urmatoarea inscriptiune
:
Ziditu-s'a Intliii aceastä Mina' Biscrici
In ciltunul Pendí-de-sus, din lemn,
pe temelie de zid, In anul 1822, dIndu-i-se
hramul SI; Erarh Nicolae, cu
toatä. cheltuiall D-ion AndreI
Dumitru CifidäruA (fiii reposatuluY
Popa Ciddäru0.), Preotul Iordache Duhovnicul
(fiul reposatulul Ion Olidaru0),
Dumitru I. CIldärugt i Ion C.
Tudose (fa reposateY Cälina, sora cu
Ion i cu Popa Ciildärup) i s'a sfintit
nezugrävitä Cu toatii cheltuiala celor de
mal sus, aviad numaY sfintä Icoanä, In
zilele pärinteluI protopop George Grecu.
In anul 1825, s'ati zugrävit cele 2
timple, cu cheltuiala D.lor Andrel
Dumitru
In anul 1856 tencuindu-se pe din
afarä Ti pe dinluutru, s'a zugravit Cu
cheltuiala Preotulul M. Duhovnicul, fiul
lul Dumitru Cäldfirt1. In anul 1868,
s'a invelit cu içä, lar turla cu fier de
citre D-ni! Ion Constantin qi 1. M. Popescu.
Perilegti-Coste§ti, trup de mofie,
proprietate a d-lul Zadariceanu,
pendinte de com. Bitcoveni,
pl. Glavaciocul, judetul
Vlasca.
Perilor (Valea-), vale, judetul
Muscel, ce izvoreste din com.
Cetateni-din-Deal si se varsa in
riul Dimbovita, pe malul drept,
in cercul com. Cetateni-din-Vale,
plaiul Dimbovita.
In timpr secetosT seaca.
Periprava, sat, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, catunul comuner Sfistofca,
asezat la IO kil. spre

PERI§AN1 1680 PERLORUL
N.-V. de resedintd, pe malul
drept al bratuluT Chilla, In fata
oraselului rus Vitcovul, din Basarabia.
Vatra satului ocupa
80 hect. pamInt, parte acoperit
cu nisip si stuf.
Are o populatie de 75 familif,
saú 320 suflete, totT lipovenT.
Peri§ani, saii Peri§ani-Spini,
com. rur., jud. Arges, pl. Lovistea,
la 23 kil, de com. rur.
Suici, resedinta subprefecturei,
si la 72 kil. de Pitesti. Se compune
din 8 sate : Baia,i, M11ceni,
Perisani, Pripoarele, Podeni,
Poiana, Spinul, Surdoiul,
aVind peste tot 258 familiT, aati
1133 suflete.
Are patru bisericT (in Baiasi,
Mlaceni, Perisani i Spinul); o
scoall primara rurala ;, 7 circiu
Budgetul comuner e la veniturl
de 1929 leT si 73 banT si
la cheltuelf, de 1905 leT.
Vite: 530 bol' $i vacr, 52
caI, 720 or, 97 capre, 165 rlmatorr.
Peri§ani, sat, cu 185 locuitorT,
jud. Argesul, pl. Lovistea, faand
parte din com. rur. cu
acelasT nume. Are o biserica, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva, deservia
de un preot 4i un otntare%
; o scoala mixta.
Peri§ani - Spini. Vez! Perisani,
jud. Argesul.
Peri§eni, mofie, a statuluT, in
jud. Covurluiá, com. Jorasti, pl.
Prutul.
Peri§orul, com. rur., In judetul
Braila, pl. Ianca, situata pe ses.
Se margineste : la E. cu com.
Bordeiul-Verde i Urleasca ; la
N., cu lanca ; la S., cu Berlesti
; la V., ou Dedulesti
Suprafata com. e de
6000 hect., cu o populatie de
257 familiT, salí i t64 suflete,
din carT 204 contribuabilT. ImproprietaritT
dupa legea rurala
din 1864 sunt 87 locuitorT, 5i
neimproprietaritI maT sunt 28.
Veniturile comuna- sunt de
4690 leT i cheltuelile, de 4671
leT.
Vite : 1049 bol', 578 vaci,
30 taurf, 296 viteI, 667 caT,
3056 oT, 431 poro)" si 3 capre.
Suhatul e de 1500 hect.
Are o biserica, construita la
1854 de locuitorT, deservitá de
preot $i I eintaret ; un cimitir,
situat la E.; o scoald mixta,
frecuentata de 61 elevI (1899
900). Scoala de baetT s'a Infiintat
la 18-52; scoala de fete,
la 1872.
In comuna sunt 5 strade
o plata.
DrumurT: la Braila, spre N.-E.,
41 kil. ; la Ianca, trecind catea
ferata Baila - Bucuresti, pe la
cantonul i I9,spre N.-V., 5 kil.;
la Surdila - Gaiseanca, pe lInga
movila Perisorul, spre V., 14
kil.; la Filiul, spre S., 14 kil.; la
Bordeiul-Verde, spre S.- E., 8
kit. ;' la Ulmul, traversind calea
ferata Fäurei-Fetesti, 23 kil.
Comuna s'a lufiintat la 1848
de locuitorT venit1 din comunele
vecine Strimbul, Vizireni
Sutesti.
Peri§orul, com. rur.i in judetul
Dolj, pl, Dumbrava-d.-j., la 38
kil. de Craiova si la 15 kil,
de resedinta plAW, com. VII.topul,
situata pe ambele rnalurT
ale plrluluT Peilsorul.
Se Invecineste la N. Cu com.
Maracinele; la S., cu com. Cioroiasul
; la E., -cu com Intorsura
5i la V., cu comuna Giubega.
E accidentata de Dealul-Mare,
care are 6 Inaltime de % m., de
movila Ghebaci, Movila - CerbuluT
si Magura-din-DealublVlare.
E udata de un mic pida,
nurnit Perisorul, ce izvoreste
se pierde pe teritoriul comuneT.
Se dovedeste prin acte, ca
comuna exista inca de pe timpul
luT Mihaia-Viteazul. Inainte
se compunea din catunele: M1
racinele si TIrnava ; azT se compune
dintr'un singur cAtun, numit
Peri5orul.
Are o populatie de 817 suflete,
locuind In 197 case. Biserica
s'a fondat la anul 1862
de egumenul rnanastirei Bucov5.tul,
arhimandritul Nicodem, din
fondul minastireT. In biserica,
precum si pe zidul din afará al
bisericeT, se vad inscriptiT cu
numele si data fondareT si a
fondatoruluT, precum i portretul
fondatorulur.
Are o proprietate de 34 pog.
Este o scoall mixta., care a
fost frecuentata In anul scolar
1899-900 de 82 copiI.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt 173 ImpAmInteniti ; dupA,
cea din 1879, sunt 113.
186 pog. 1006 stinj. sunt ocupate
numaT de vatra satuluT ;
2521 pog. u88 stinj., de pamint
arabil ; sunt iso pog. flneata,
260 pog. viT, 500 hect.
1)1:Jure.
Mosia Perisorul cu Tirnavita
are 6o0 pog. arabile. Apartinea
pian astireT Bucovatul.Venitul saa
este de i 8000 Id anual. Padurea
statului, numita Perisorul, are
o suprafata de 500 hect. Apartinea
manastireT Bucovatul. Se
compune din cer i tejar si e
amenajata.
Viile, de 260 pog., del vin
negru ; se gasesc pe mosia statuluT
si apartin locuitorilor.
In Dealul - Mare se gaseste
piatra, ce este Intrebuintata la
constructiT.
Pe mosia statuluT se afig. o

PERWRUL, 681 PEgIF.TIL
moara Cu aburi $i douà stine,
unde se fabrica. brinza.
In Perisorul sunt 7 circiumT.
Catea judeteana. Craiova- Calafat
strabate comuna pe o lungime
de 4 kil. Cal* comunale
vecinale o unesc cu comunele
vecine.
Budgetul comuneT e la veniturf
de 3260,87 leT $i la cheltuell,
de 2719,10 leT.
Peri§oruI, sat, in coltul de S.-
V. al comuneT Perisorul, jud.
Braila, la 42 kil. spre S.-V. de
ora$ul Braila, aproape de drumul
de fer Braila-Buzati, infiintat
la 1852 si numit ast-fel dupä
numele movilei Perisorul, situata
la S.-V. de sat.
Are o populatie de 157 fam.,
san 687 sufl.; o scoalà mixta, frecuentan
de 61 elevI (r90o-901);
o biserica, claclita de locuitorI
la 1852, deservita de 2 preotT,
I cintaret si t paracliser. coald
de lpetT este aci de la 1852;
scoala de fete, de la 1872.
Suprafata vetreT satuluT este
de 41 hect., avind 156 case si
6 circiumI.
Vite 339 cal, 1117 vite marT
cornute, 1850 of, 3 capre $i 193
rtmatorf.
Peri§orul, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,
formind com. Peri-
$orul. VezT comuna Perisorul.
Peri§orul, sat, facind parte din
com. rur. Fundeni-Gherasi, pl.
Dimbovita, jud. Ilfov, situat la
N.-E. de Fundeni.
Se intinde pe o suprafan de
720 hect., proprietatea -d-luT N.
I. Gherasi.
Are o populatie de 152 locuitorT.
Comercial se face de 1 circiumar.
Numarul vitelor marT e de
205 si al celor micT, de 415.
Peri§orul, edtuu (tirla), in jud.
/alomita, falL Ialomita-BaltA, comuna
Cosimbesti, pe cimpul
Bara.ganuL
Peri§orul, cdtun (tirld), in jud.
Ialomita,1 pl. Iklomita-Balta, sitrat
pe cimpul. Baraganul, alipit
de com. Suditi.
Peri§orul, c41d (t'ida' de oT), in
jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
com. rur. Sf. Gheorghe,
In partea S.-V. a plaser si a comuneT,
asezata in partea de N.
a grinduluT Perisorul, din care
parte esté acoperit ea larba.
Peri§orul, grind sati loc ridicat
deasupra stufuluT inconjurator,
asezat pe malul MAriT, in par.
teaS.-V. a plaseT Sulina $i a
comuneT ruraie Sf. Gheorghe
sati Cadirlez, jud. Tulcea ; se
prelunge$te spre E. cu grindul
Metava ; are o forma triunghiulara
si o intindere de 200 hect.,
din care jumatate acoperita cu
iarba.
Peri§orul, mo,cie, pendinte de
com. cu acelag nume, pl. Ianca,
jud. Braila, proprietatea EforieT
Spitalelor Civile, cu o suprafata
de 10000 hectare si un venit
de 67000 leT.
Peri§orul, mo)cie a statuluT, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Perisorul, arendatà cu 72500
ler (1886-96), impreunA cu
Tirnavita si Trocnesti. Are pàdure
pe diosa.
Peri§orul, pddure a statuluT, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d4., com.
Perisorul, cu o intindere de 500
hect. Este amenajaa, Inainte
apartinea nanAstireT Bucovatul.
E populatA cu stejkr si cer.
Peri§orulul. (Dealul-), dea4 in
jud. R.-Sarat, p/. Ora$ul ; se
desface din dealul Deleanul ;
brazdeaza V. comunelor Borile$ti
si Blidare ; e acoperit cu pasunT.
Peri§ul, sat, facind parte din_comuna
rura15. Cociocul, pl. Znagovul,
jud. Ilfov, situat la N.-
V. de Cociocul, futre Valea-Nedet
si padurea Radu-Vocla.
Denumirea de Peri$ul o are
de la o lunca de perT ce se afla
In locul unde e situat astazi
satul. PAdurea «Radu-Voda» era
a manastireT din Bilteni, facuta
de Radu-Vocla.
Are o populatiune de 405
suflete, repartizate pe 82 familif.
Ocupatiunea de capetenie a locuitorilor
e cultura cerealelor,
pe care o fac pe o intindere
de 235 hect. proprif si pe un
numar de hectare pe care le
jai' de la administratia Domeniulul
CoroaneT prin invoelf.
Cresterea animalelor se face
numal pentru trebuintele lor.
In 1901 posedati: I armasar,
32 cal, I I iepe, 4 taurT, 8o bol,
102 vacT, 22 minzatT, 30 m'inzate,
40 viteT, 72 berbecT, 788
oT, 3 capre, 54 porcI, 3 asinT.
Comerciul. se face de 2 circiumarT.
Are o scoalA mixta, infiintatl
in 1895 si care a fost frecuentatA
in anul 1900-901 de 35
elevi.
$atul Perisul este deservit de
bisefica din parohia comuneT
Poenari. Vezi Perisul, trup de
mosie.
Peri§ul, stalie de dr.-d.-f., jiid. Ilfov,
pl. Znagovul, com. Cociocul,
pe linia Bucuresti-Ploe$ti, pusa
In circulatie la 13 Septembrie
1872. Se gil futre statiile Buftea
(12,9 kil.) si Crivina (9.8
kil.). Italtimea d'asupra riivelulur
Marif, de '07.96 m.
Veniturile acestel statil,J pe

PERWM 682 PEWNARI
anul 1896, ati fost de 10675
leT, 20 bani.
Peri§ul, trup de mofie, facind
parte din Domeniul CoroaneT,
Cociocul. Are o suprafata de
602 hect. pi anume: 235 hectare
delimitarea locuitorilor, 367
hect. ale Domeniului CoroaneT,
din care parte se cultiva. astfel
: 230 hect. cu cereale
plante uleioase, 70 hect. cu
plante de nutret, 22 hect. cu
pasunr artificiale si izlaz, 32 hect.
cu plante leguminoase, 2 hect.
cu hameiti, iar Ii hect. sunt
ocupate cu ciadiri precum si
cu cimpuri de experienta, in care
se fac incercari cu varietati superioare
de cereale, spre a se
vedea care pot reupi mal bine
In Tara.
Intre satul i gara Peripl, de
pe acest trup, sunt situate parte
din cladirile Administratiel Domeniului
CoroaneT Cociocul pi
anume
O frumoasa raptarle model,
inzestrata cu un numar de 80
yac! mulgatoare de rasa cAlgau»,
laptarie prevazuta Cu toate
aparatele cele mal no!, precum
i grajdurile necesare pentru
vacT $i bol.
O porcarie in care se cresc
un numar mare de diferite rase
porcine.
O stuparie infiintata i prevazuta
Cu toate necesariile, pentru
a reinvia frumoasa indeletnicire
a cresterei albinelor, care
dadea odinioara locuitorilor cistigurl
destul de insemnate.
Un uscator de hameiti sistematic.
MaT multe paule i magaziT
pentru conservatul productelor,
precum i alte constructiuni cu
diferite destinatiuni.
Un chiopc in gara Peripul, in
care Administratia Domeniului
CoroaneT are expuse spre vin-
zare produsele laptariel, stupariel,
precum i obiecte de richita,
olarie i fringhlerie lucrate
in atelierele ce s'a(' infiintat de
mult pe Domeniul Cociocul.
Putin mal departe de gara,
se afla spitalul rural «Cocioc»
Cu 30 paturi, infiintat la 15
Maia 1895 i intretinut de stat.
Peri§ul, pida, jud. Ilfov, pl. Znagovul,
ce izvoreste mai sus de
com. Poenari si se varsa in
balta Caldarusani.
Peritea§ca, gÊrld, jud. Tulcea,
prin care lacul cel mal mare
Sinoe, comunica cu Marea in
partea de E. a pase! IstruluT
si a comund rurale Cara-Nasuf.
Peritea§ca-Mare, lac, in jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul
comuna rurale Caraman-
Chioi, situat intre Mare, de
care e format, si intinsul iezer
Razelm, in partea E. a plasei pi
a comunel. Are o lungime de
4 kil. si o intindere de 300
hect. Linga el si tarmul Mara
e un far englez. Confine peste
bun si in mare cantitate, ce-T
vine din mare.
Peritea§ca-Mick lac mai mic
ca cel precedent, jud. Tulcea,
avind 18o hect. intindere, situat
in partea E. a plasei Babadag
si a comunei rurale Caraman-Chioi
; comunica du Marea,
de care e format, prin o gura
asezata mai sus de punctul trigonometric,
Paharii-Hrani. Contine
peste.
Peritul, sat, facind parte din com.
Draganesti, pl. Siul-d.-s., jud.
Olt, situat la S. pi In apropiere
de satuI de resedinta, DrAganesti,
la care s'a anexat in 1885.
Are o biserica si o pcoala
(Vez! Draganepti).
Peritcani. Vez! Durnepti-MitropolieT,
sat, com. Ringhilesti, pl.
§teranesti, jud. Botosani.
Peda, ball% in jud. Covurluiti,
com. Rogojoni, pl. Horincea,
mar sus de balta Pochina, cu
care se uneste printr'o gira.
Perjoaia i HOrje§ti, daza sate
vechr, desfiinfate i in locul earora
s'a infiintat satul Bogheptid.-j.,
com. Boghesti, pl. Zeletinul,
jud. Tecuciti.
Persescu sfoartl
de mofie, tu jud. Buzad, com.
Gura - Teghii, cät. Argasalesti,
de 50 hect.
Persescu stincei,
in albia riului Bisca-RozileT, jud.
Buzar', com. si cat. Gura-Teghii,
de unde se desfasura o prea
frumoasa. priveliste. D'asupra ei
era cunoscutul foisor al mult
ospitalierului patriarh 'al mun-
Olor : Enache Persescu, unde,
ceT ce-1 vizitaú, sculptati impresiunile
ion, din care s'a 11cut
o mica colectiune de decedatul
poet Aricescu (vez! «Lumea
reall i lumea idean»).
Aci, in curs de 30 anT, s'arantilnit
adesea multi oamenT Po-
Miel i literati al Tare!. MultT
din cei lipsitl de mijloace, gasead
o existenta comoda in casa
lui Persescu.
Persica. Vez! Piersica.
Per§inari, com. rur., jud. D'Unbovita,
plasa Cobia, situatä pe
cimpie, pe malul drept al riului
Dimbovita, la 15 kil. spre
S. de Tirgoviste. Prin raionul
com., afara de Dimbovita, curge
pi un piria, numit Nucetelul.
Are o populatie de 1053
locuitorl ; o biserica; o scoala ;
o moara de apl.

PEWNARI 683 PEMANA
Se invecineste la Est cu
comuna Cazad, de care se
desparte prin Dimbovita ; la
V., cu Sperieteni, despartinduse
prin valea tIta ; la N., cu
Vacaresti, despartindu-se tot
prin Dimbovita si la S., cu com.
Gura- utiT.
Per§inari, sat, facind parte din
com. rur. Cocodsti, pl. Tirgsorul,
jud. Prahova. Cade in
centrul comuneT.
Per§inarului (Valea-), vale cu
peldure, jud. Muscel ; izvoreste
din coastele padureT cu acelasT
nume ; strabate parte din c5.tunul
Vladesti - PamintenT, si se
varsa in 1.1'1.11 B1 atia.
Per§unari, subdivizie a thtunulut
Tohaneanca, com. Tohani,
jud. Buzan.
Per§unari, mofie, in jud. Buzaa,
com. Tohani, cat. Tohaneanca.
Ved Soreasca.
Perte§ti, mahala, com. rur. Ro.
siile, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.
Are o populatie de 263 locuitorT
; o biserica, facuta la anul
1770 de preotul Streanga i reparad
in 1862 de preotuI V.
R. Streanga si la 1888 de Vasile
Popa Luta.
Pervelei, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, cat. com. Tuzla,
situat in partea de E. a plaseT,
cea de S.-V. a comuneT, la
To kil. spre S.-V. de catunul
de resedind, Tuzla si la Vestul
%del* Tatligeac. E dominat de
movilele Tatligeac (63 m.), de
la E.; Cioban-Iuicuc, de la S.-E.;
Tasli-Iuc, de la N.-V. (90 in.).
Suprafata sa e de 2944 hect.,
dintre care i i hect. sunt ocupate
de vatra satuluT si de grAdinT.
63617, ~ele Dictionar Geogra4o, roe.
Populatia sa, compusa aproape
narnaT din SirbT i Bulgarl,
este de 152 familif,
486 suflete.
De ad i pleaca, in forma de
raza, drumurT comunale la Gherengic,
la Chiuciuc-Tatligeac, la
Biuiuc-Tatligeac, la Tuzla si la
Carli-Chioi.
Pescar', parte din molla Buhaiul,
com. Sendriceni, pl. Cosula,
jud. Dorohoiti.
Pescarul, mahala, in jud. Dolj,
pl. Ocolu' I, com. Secuiul.
Pescarul, lac, in jud. Tulcea,
pl. Suba, pe teritoriul comuneT
urbane Chilia-Veche, asezat
in ostrovul Tatarul, dintre bratul
Chilia i Tatarul, in partea
de N.-V. a plaseT l cea de S.-V.
a comuneT ; este format de bratul
Chilia in vre-o revarsare anterioara
a ha; primeste apa printr'o
mica &lita ; are 30 hect. ; e
Inconjurat cu stuf; contine peste.
Pescäre§ti, cdtun, al com. Vulpeni,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati. V. Vulpeni.
Pesceana. VezT Pesteana.
Pesceanul. Vez! Pesteanul.
Peste-GIrli (Sfoara-de-),
fie, in jud. Buzati, com. Patirlagele,
avind cam 300 hect. araturT,
finead si izlaz, proprietate
mosneneasca.
Peste-Vale, subdivizie a atunului
Plescoiul, din com. Piescoiul,
jud. Buzar'.
Pe§teana, com. rur., jud. Gorj,
pl. Ocolul, situad in partea de
S.-E. a comuneT Ciuperceni. Se
cornpune din catunele : Pesteana
i Boboesti.
Gira Pesteana o uda dealuagul
san.
Situata pe ses, sub coasta
dealuluT Chicioara, Piriciul
Oprisiul, are o suprafata de 657
hect., din carT 342 hect. padure,
120 hect. arabile, i ro hect. Jinete,
12 hect. izlaz si 3 hect.
livezT de prunT.
Are o populatie de 198 famili!,
sad 838 suflete, din care
177 contrib.; o scoall mixta, fondatl
la 1851 si frecuentad de
38 copiT ; douà bisericT de lemn,
deservite de r preot si 2 cintAretr.
Locuitorii sunt mosnenT. EI
posea.: 17 plugurT, 95 care cu
boT, 2 carate cu cal; 6oi vite
marT cornute, 37 ca!, 235 o!,
187 capre i 230 pera
Budgetul comuneT e la veniturT
de le! 861, banr 88, lar la
cheltuelf, de leT 825.
Comunicatia in comuna se
face prin soseaua comunall care
da in soseaua judeteana T.-Jiul-
Severin.
In comuna se &ese : io puturi
si 25 fintinT.
LocutoriT, deosebit de agricultura,
se ocupa cu olaria, facind
vase de pamint.
Doua dealurl sunt mal importante
in aceasta comuna:
Chicioara - Mare si Chicioara-
Mica, acoperite de padurT.
Pe§teana, ceitun de resedinta al
comuna cu acelasT nume, pl.
Ocolul, jud. Gorj, situat sub
coasta dealuluT Chicioara, pe o
suprafad de 387 hect., din cae:
152 hect. padure, 145 hect. arabile,
80 hect. Jinete, 8 hect.
izlaz, 2 hect. livezT de prunt.
Are o populatie de 148 famili!,
saa 548 suflete, din carT
131 contribuabilT ; o biserica de
lemn, fondata la 1876, deservid
de i preot si i cintaret ;
o scoall mixta, care in anul
87

PEMANA 684 PEMLEASA
1899-900 a fost frecuentata
de 38 elevI.
Locuitorif sunt mopnenr. El
poseda : 15 plugurY, 58 care Cu
bol, 2 arute Cu cal, 449 vite
marT cornute, 27 caT, 181 oT,
107 capre pi 160 porcf.
In catun se gAsesc 4 puturT
pi 15 fintinT.
Pe§teana, sat, facind parte din
comuna rurala Cermegepti, pl.
Cerna-d.s., jud. \alma. Are o
populatiune de 355 locuitorT ; o
pcoala de catun, care a fost
frecuentata in 1899-900 de
30 copiT ; o biserica. E situata
la 5 kil. de Chiricepti, repedinta
comuneT.
Pe§teana, sat, fácind parte din
com. rur. Gldvile, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea. Cade in centrul comune',
pe valea cu acelapI nume.
Are o pcoall mixta, cu 39
elevI (1899 900); 2 bisericT
de lemn, Ursoaia i Gorgotepti.
Cea din urma are urmItoarea
inscriptie :
Aceast sflnt si Dumnezeeascii bisericii,
ce se prilsnuqte hramul SE Voevozl,
s'ah ridicat din temelie i s'ah Infrumusqat
ea zugriveall, dupi cum se
vede, de Popa Rada, Popa Constantin
Ion Dogaru, 848.
Pe§teana, mahala, jud. Vilcea,
pl. Cuna-d.-s., com. rur. Roepti.
Pe§teana, mahala, in jud. Mehedinti,
pl. Motru-d.-s., com.
rur. Jegujani.
Pe§teana, rIa, jud. Vilcea, izvorepte
din Dealul-CaramideT ; curge
de la N. catre S.-E.; trece
aproape de Dragapani pi se varsa
in Olt, intre comuna Voicepa
pi Zlatarei, pl. Oltul-d.-j.
Uda com.: Glavile, ArnAr4ti,
Nemoiul, Creteni i Sutepti.
Valea sa este populata, pro-
ductiva i viabila. Largimea
medie a albiei este de 25 m.
Fundul contine nisip, iar tarmurile
ad o inaltime de la 2-5
m. Malul drept domina pe cel
sting. La Zlatarei, este un pod
de lemn, cu o lungime de.44
Pe§teana, pirifi, ce vine din spre
com. Florepti, trece prin com.
rur. Bropteni, pl. Motrul-d.-s.,
jud. Mehedinti, pi se varsa in
riul Motrul.
Pe§teana, pida, jud. Mehedinti,
ce izvorepte din hotarul comuneT
Pavatul, trece pe la n'infla
pi se varsa in Hupnita.
Peiteana-de-Jos, cdtun de repedinta
al comuneT Valea- cu-
AA pl. JiuluT, jud. Gorj, pe
partea dreapta a JiuluT, situat
pe ambele laturr ale poseleT vecinale,
pe o suprafata de 520
hect., din carI 100 hect. padure,
72 hect. izlaz i vatra satuluT, 32
hect. finete pi 313 hect. arabile.
Are o populatie de 181 famili!,
salí 300 suflete, din care
16o contribuabilT; o biserica de
lemn tencuita, fondata de locuitorT
la anul 1889 pi deservita
de I preot i I cintaret.
LocuitoriT poseda: 63 plugurT,
71 care cu bol, 3 carute cu cal,
118 vite mal-1 cornute, 15 cal',
45 porcT pi 139 oT i capre.
Comunicatia in catun se face
pe poseaua vecinala, care o pune
In comunicatie la N. cu com.
sa Valea-cu-Apa, iar la S. cu
Urdari-d.-s.
Pe§teana-de-Sus, com. rur., jud.
Gorj, pl. JiuluT, la S. de com.
Balteni, situata pe loe pes pi de
ambele laturT ale poselel nationale
Filiapi-Pietropani, pe partea
sting5. a Jiului pi la 26 kil.
de T.-Jiul.
E formata din doul catune :
Cocoreni i Pepteana, pe o suprafata
de 5780 hect., din care
4150 hect. padure, 500 hect.
izlaz, 180 hect. Jinete pi 950
hect. arabile.
Are o populatie de 232 fam.,
sati 641 sufl., din carT 306 con trib. ;
o coala mixta, frecuentata de
27 copiT (1899-900); o biserica
de lemn tencuita, fcndata
de locuitorf la 1880, deservita
de I preot pi 2 cintareti- ; i herastrati
mecanic, proprietatea bisericeT
Cretulescu ; 2 circiuml ;
brutarie.
Comunicatia in com. se face
prin poseaua nationa'a Filiapi-
Pietropani, precum i printr'o posea
comunala, care o pune in
legaturA spre N.-E. cu comuna
Rapina.
In com. sunt mal multe dealurT,
intre care Dealul-Perilor,
cu inaltimea To/anul, pozitiune
admirabill.
Pe§teana-de-Sus, ciltun de repedinta,
al com. Pepteana-d.-s.,
jud. Gorj. Are o suprafata. de
5030 hect., din care 4000 hect.
pAdure, 290 hect. izlaz vatra
satuluT, 140 hect. finete *i 600
hect. arabile.
Are o populatie de 146 fasalí
450 suflete, din care
200 contribuabilf.
LocultoriT posea 24 plugurT,
loo care cu bol, 12 carute
cu cal; 175 v. m. c., 44
cal, 445 ol pi capre pi 184 porcf.
Are o biserica pi o pcoala.
Vezi Pepteana-de-Sus, com. rur.
Pe§teanul, lac, la E. com. Bertepti-d.-j.,
jud. BrAila, aproape
de Dundrea-Vechle ; in el da
privalele : Strimba, Repejoara,
Privalul - Vechiü, Vilciapul
Pepteanul.
Pe§teleasa, girld, jud. Muscel ;
izvorepte de la V. de locul nu-

PETENUTA 685
mit Piscul-Caldarilor ; formeaza
limita intre catunele : Poenita si
Gole$ti, din pl. Riurile, $1. se
varsa in riul Bratia.
Pe§tenuta, com. rur. i sat, in
jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s.,
la 43 kil. de ora$ul Turnul-Severin.
Satul formeaza comuna
cu satul Stroe$ti.
Are o populatie de 400 suflete,
din carT 60 contribuabili,
locuind in 90 case ; o biserica,
deservita de I preot $i i cmtare;
o circluma.
LocuitoriT posed5.: 16 plugurT,
29 care cu boT, 5 carute
cu cal ; 200 vite marT cornute,
14 cal, 230 oT, i6o rimatorT ;
6o stupi Cu albine.
Budgetul com, e la venituri
de 656 leT $1 la cheltuelT, de
646 lei.
Are o osea comuna:la, care
trece prin Stroe$ti, venind din
Severin $i Baia-de-Arama.
Petera, sat, in jud. Constanta,
pl. Medjidla, en. com. Mamut-
Cuiusu, situat mal mult in partea
centrall a pil$eT si cea N.-V.
a comuneT, la 3 kil. spre N.-
V. de catunul de re$edinta, Mamut-Culusu.
E a$ezat in valea
Petera - Ceair, la deschiderea
vael Irti-Culac, linga locul numit
Gura-Pe$tereT (un loc stincos).
oseaua nationala Cuzgun-
Medjidia trece prin sat, prin partea
sa de N.-V. ; un drum comunal
pleaca la N. spre Ivanes
altul spre S., la Mamut-Cuiusu
i Idres-Cuiusu.
Petera, schit, numit i Izvorul-
IalomiteT, sad Petera-Obir$ieT,
jud. Dimbovita. (Vezi Batrina,
munte).
Acest schit are hramul
ApostolT Petre $i Pavel $i s'a
zidit tuteo petera ascunsa, pe
la 18 ro, de Ion Baltac i serb.
Calatorif nu pot merge la acest
schit, de eh numaT calan, de
la Moroeni, sad Pietro$ita $i de
la Sinaia.
In pe$tera sad grota de Ruga
acest schit, legenda spune ca
s'ar fi ascuns de maT multe orT
Dad, in timpul razboaielor ce
le-ad avut cu RomaniT.
Pestera, la gura carda este
schitul, este lunga pe sub munte
de aproape 150 m., larga de
15 m. i inalta cam de 30 m.
merge tot strimtindu-se din
ce in ce.
Petera, munte, in ramura CozleT,
jud. Neamtu, situat intre comunele
Gircina i Doamna.
Petera, pefterd, pe matca rtuluT
Bistrita, jud. Vileea, plaiul Horezul,
com. Costesti, la o inaltime
de 8o m. d'asupra niveluluT
apel Bistrita, pe malul drept.
Comunicatia la petera se face
pe la N. manastireT Bistrita,
suind pe munte panà la un loc,
apo1 la dreapta pe o poteca
foarte strtmta. Mergind maT departe,
calea se face $1 maT anevoloasa,
cacT ajungind la capatul
acestei potecT, cobori brusc
un pisculet spre a continua drumul
pe o punte de lemn aninata
de douà sttrici, la capul
pestereT.
In fundul uneia din subterane
se Ad un basin eu apa,
ce izvoreste din stinca.
In aceastä caverna. sunt 2 bisericute,
una sapata In plata
naturala, la intuneree $i a doua
in gura cea mare a pe$terel, care
gura este situata la N. de intrare
$i in care nu se poate intra
de cit suind pe o scara. In aceasta
caverna se pastrati relicvele
Sf. Grigore Decapolitul $i
alte odoare, in timpurile grele.
Petera - de - la - Piatra - Arsä,
pefterit, jud. Prahova, ce are o
lungime de 40 m. $1 o MI-gime
de 15-20 m. Pe la mijlocul
drumuluT de la Poiana-Stiner
inainte, spre E., se afla o tulpinä
cu trei copad si de aci
se deschide o potecuta, puna
de bolovanT, ce coboarl tocmat
la petera. In pe$tera. sunt miel
scarT de lemn pentru scoborirea
vizitatorilor. Aci sunt stincT
intregi, un fel de stalactite, formate
dintr'o piatra moale, numita
de locuitorT Lapte-de-piatra.
Pe§ti-RomIne§ti, iezere, judetul
Braila ; comunica la S.-V. cu Fusarul
$1 sunt situate la N. de
Pe$ti-Turce$tI, pe hotarul clintre
comtmele Vizirul $i Ciactrul.
Pe§ti-Turce§ti, ezere, jud. Braila,
situate la S. de cei Romtne$tT,
intre ace$tia $i Durarea-
Vechie, com. Ciacirul.
Pe§tio§ul,piriias, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Tazlaul ; izvore$te
din ramura muntilor Stridinilor
$i se varsa pe partea
stingä a pirtuluT Tazlaul, aproape
de satul Tazlaul.
Pe§ti§ani, com. rur., la N.-V. de
com. Bradiceni, jud. Gorj, plaiul
Vulcan. Se compune din catunele
: Boro$teni, spre N.; Pe$ti-
$ani, in centru ; Seuca, la S. si
Hobita, spre S.-E.
E situata pe $esul Cu acelasT
nume, pe o suprafata de 2274
hect., din carI 720 hect. padure,
630 hect. aratura, 740
hect. finete, 140 hect. izlaz, 34
hect. vie $1 10 hect. livezi de
prunf.
Are o populatie de 495 famili!,
sad 2230 suflete, din carT
520 contribuabill; o $coall mixta,
in Bro$teni fondata la 1847,
frecuentata de 48 copiT ; o $coala
de catun in Seuca, cu 46 elevi;

PETMANI 686 PETIA
6 bisericr, deservite de 5 preotl
qi 6 cintaretr.
Locuitorir sunt parte mo§nenr,
parte improprietaritr. El
posea : 96 plugurr, 250 care
Cu bol, 16 carute Cu car ; 1470
Vite marr cornute, 212 cal, I800
o!, 637 capre, 750 rimAtorr ; 72
stupr cu albine.
Statul posea in Hobita un
domeniti.
Budgetul com. e la veniturr
de 1189 ler, 75 banT O la cheltuelf,
de 1174 ler, 25 banr.
E udata de riurile Bistrita O
BoroOna.
Comunicatia in com, se face
prin §osele vecinale, care o leaga
Cu Bradiceni O Tismana O
prin osele comunale, care o
leaga cu Topqti O Tele§ti-d.-s.
In com. sunt : 5 morr pe apa
Bistrita, 44 puturr O 2 fintinr.
Pestisani, ciitun de rqedinta al
com. cu acela§r nume, jud. Go,rj,
plaiul Vulcan, situat pe o suprafata
de 892 hect., din care
290 hect. padure, 258 hect. arabile,
265 hect. fin*, 6o hect.
izlaz O 29 hect. vil'.
Are o populatie de 221 famili!,
sati 880 suflete, din care
228 contribuabili ; 2 bisericI de
lemn, una fondata la 1720 §i
reedificata la 1852, a doua fondata
la 1843 0. reedificata la
1885, deservite de 1 preot O 1
I cintaret.
Locuitorir sunt parte mo§nenr,
parte fo0:1 claca0. El posea
: 38 plugurr, 124 care cu
bol, 8 carute cu ca!; 630 vite
mar! cornute, 120 cal, 86o o!,
280 capre, 345 rimato'ri; 20
stupl Cu albine.
Pestisani, fosa' stalie de ce de
pood, com. Pqt4ani, jud. Gorj,
pe drumul de la Tirgu-Jiti la
Cernqt1 (T.-Severin). Avea 16
cal (1850).
Petcari, sub-clivizie a aft. Pirlita,
jud. Buzati, com. Cane41.
Petcul, sätuc, pe dealu/ Petcul,
jud. Falda, pl. Podoleni, com.
Cozia, format din vil §i livezr.
Petcul, deal, in partea de N.-E.
a com. Cozia, pl. Podoleni, jud.
Falda, care se intinde de-a
dreapta riulur Jijia.
Pe el sunt multe vi! ale locuitorilor.
Petculeasa, iezer, la N. ostrovulur
Minoaia, jud. BrAi/a, com.
Tichile0, intre iezerul Tiganca
O canalul Minoaia ; comunica
spre N. Cu canalurile Minoaia
O Lata.
Petculesti, sat, jud. Argq, pl.
Oltul, !M'Id parte din com. rur.
Latinele-d.-s.
Petculesti, sat, /latid parte din
com. rur. Stefane0, pl. Oltuld.-j.,
jud. Vilcea, rqedinta comune!.
Are o populatie de I12
suflete ; o moara cu abur!.
Pe la V. trece §oseaua nationala
Piatra-Rimnicul.
Peter (Dealul-lul-), deal, Ruga
satul Hirtoapele, jud. Suceava.
Parte e acoperit de padure §i
parte cultivabil. Pe el se vad
inca urmele §leahulur ce lega
Ia0 cu Suceava.
Petericiul, deal, pe teritoriul com.
Corbul, pl. Mijlocul, jud. Olt.
Are directiunea N.-S. 51 se intinde
paralel cu Vedea, la V.
de cAt. VitAnqti, pe o distantA
de aproape 2 kil. Se mar nume§te
li. Cerul.
Petia, sat, pe mo0a Cu acela0
nume, jud. Suceava, coin. Plemti.
Are o populatie de 142
familir, sag 589 suflete, din care
136 contribuabill, locuind in
144 case ; o biserica de lemn,
Cu hramul Sf. Voevozr ; o coala
mixta, infiintata la 1892, conclusa
de un invatator li frecuentata
in 1899-90o regulat de 20
copir, din 120 in virsta de coa16..
Vatra satulur ocupa 16 falcr,
32 prj. Mo0a apartine la do!
proprietarl, G. Ciudin 51 G. Gr.
Raftivanu, i are o intindere
de 992 falcr, din cae 456 ale!
cultivabile, 260 falcr fina% i'restul
mIntinT li teren putin productiv.
Improprietaritt in 1864 sunt :
34 frunta0, 41 palma! 11 30
codar, staptnind 2541/2 ala
Drumurr principale sunt : la
Falticeni, (5 kil.) ; la Plemti,
(4 kil.) ; la Once0, (02 kil).
Prin cartea de marturie din
7104 (1596), Iulie 14, Irimia Moghill
Voevod recunoa§te dreptul
de proprietar lid Mica, fiul
lur Ilarion CAlugArul, cese cherna
In mirenie Ion, asupra mo-
§ier Petia, cumparata de la Costea
Petie, drept 960 galbenT tatare§tT,
inca de pe timpul lur
S tefan Vocla-cel-Mare. (cUric.,,
XVI, p. 8).
Petia se impartea in Petia-
Mare li Petia-Mica li se compunea
din mal multe raza0T,
dovada uricele de la Const. Moghill
Voevod din 7117 (009),
August 26, prin care Avramica,
fiica lur Iona§cu, vinde lur Patra§cu
Vel Vornic Tare-de-sus,
un loe de 3 case de la Petia-
Mare i cu jerebiile lor din tarala
li din Evada, li cu tot locul
51 venitul de peste an, drept
8o talerr argintr, precum §i alte
acte i marturir de vinzare li
zAlogire de jerebir §i dase. (V.
«Uric.», de Th. Codrescu, vol.
XVI, p. 8, 9, LO, 12, 18, 19,
20 5126).
In 1803, Petia lur Vasile Ciudin
avea 25 liuzl, platind 280

PET1UTA
leT bir anual, la care se mg addogati
bresla5iT ot tam, 2 liuzI,
platind bir 24 leT pe an. (cUric.»,
VII, p. 253).
Printr'o carte de judecata din
1807, Iunie 21, se intare5te staptnirea
PaharniculuT Tudorachi
Ciurea i Vasile Ciudin asupra
mo5ii1or Petia-Mare 5i Petia-
Mica. («Uric.», VI, p. 278).
Pethrta, ptria, in jud. Suceava,
com. olc15.ne5ti ; i5T are obir5ia
in satul Petia 5i se varsä in omuzul,
avind 31/2 kil. lungime.
Petole§ti, rnahala, in com. rur.
Izvorul-Birzer, pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Petra, sat, in jud. Mehedinti, pl.
Dumbrava, com. rur. Podul-GrosuluT.
Petrachi, lar, ling5. satul Lazareni,
com. Golae5ti, pl. Brani-tea,
jud. Ia5i. E format din apa
Niel si se scurge in balta GrozoaeT.
Petrari. VezT Pietrari.
Petrache§ti, cä'tun al com. Nicule5ti,
jud. Buzati, cu 820 locuitori
51 179 case ; are sub-diviziile
Cimpulungeanca, Gurgue5ti
i Homocioaia.
Petráche§ti, sat, pendinte de
com. rurala Zaicoiul, pl. Amaradia,
jud. Dolj, situat la 3 kil.
de Zaicoiul, cat. de re5edinta
al comuna
Are o populatie de 9 familif,
sati 35 suflete, locuind in 21
case.
Peträche§ti, mofie, in jud. Buzatl,
com. Nicule5ti ; are 370
hect., din carl 50 hect. padure,
apoT araturi, finete, livezT 5i
izlaz.
687
PetrAchioaia, sat, facind parte
din com. rur. Frumu5ani-Custureni,
jud. Ilfov, pl. Negoe5ti.
Se intinde pe o suprafata de
770 hect., cu o populatie de
107 locuitorT.
D-1 Al. Len 5 are 699 hect.
5i locuitoriT, 71 hect. Proprietarul
cultiva 500 hect. (15o hect.
sterpe, 20 hect. izlaz 51 29 hect.
padure). Locuitorli cultiva tot
terenul.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita. de I preot 5i
cintaret ; I moara cu ap5. §i
pod satAtor.
Comerciul se face de i ch.ciumar.
Numarul vitelor marT e de
207 5i al celor miel; de 562.
Petradaia, vale, jud. Vilcea ; izvore5te
dintre comunele Govora
Surpatele, de la N. dealuluT
Baloiul ; trece prin cátunul
Surpatele, pl. Oltul-d.-s. 5i
se varsa in riul Otasaul, spre
com. tanastireni.
Peträra§ul,piria, jud. Dorohoiti.
VezT Pietrara5u1.
Peträria. VezT Pietraria.
Peträ§cani, sat, in jud. Tutova,
pl. Simila, com. Buda, spre S.
de satul Buda, cu o populatie
de 401 suflete, locuind in 103
case.
Petre (Valea - lui-), pirtg, in
jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s.,
com. Lacul-luT-Baban ; izvore5te
din dealul Costandoiul ; uda
partea de S. a comuneT 5i se
varsa in rtul Rimna, pe dreapta
Petre-Munteanul, sursä de apä
minera/1i, in Valea-Tisei, basinul
015.ne5tilor, judetul Vilcea,
avind o temperatura de 140R.
PETREA
5i o abundenta de 800 vedre
in 24 ore.
Ca substante fixe contine
iodure, bromur alcalin, sulfat de
soda 5i de magnezie (concentrate),
carbonat de calce, de
soda 51 de magnezie (considerabil),
clorur de sodium 5i de
calcium, fosfate 5i silicate (urme),
hiposulfit de sodium (considerabil)
5i ffer fosfat (urme).
Apele din aceasta sursa 5i din
izvoarele Regele Carol 5i Regina
Elisabeta, ají o actiune profunda
asupra organismuluT, ceeace
face ca influenta lor s5. fie
stabila 51 efectele lor prelungite.
Aceste ape avind acelea5T proprietati
niedicale ca apele de la
Bonnes, ca 5i acestea numaT
dupa mal multe lunT de intrebuintare
a lor, incep manifesta
proprietatile lor in mod
eficace. Prin profunditatea acestor
actiunT prelungite, aceste
ape lucreaza nu numai asupra
catarelor de piept, astmelor 51
fectiunilor chronice ale &uta,
numite de cit-va timp granulatiunile
fonduluT gureT,angineT granuloase,
etc., dar 51 chiar asupra
ftisieT.
Petre - Rare§, pendinte
de com. Tangirul, jud. V1a5ca.
S'a format Cu ocazia improprietdrireT
insurateilor, la 1882, pe
mo5iile Albele-Tangtrul, Manaful
5i a1äul. S'a dat, la 140
locuitori, 872 hect.
Are o biserica, zidita la anul
1885, deservita de un preot
un dascal.
Petrea, virf de munte, in jud.
Bacati, pl. Trotu5u1, de pe teritoriul
com. Groze5ti.
Petrea, 'fria, in jud. Bacati, pl.
Trotu5u1, de pe teritoriul com.
Dofteana, care se varsä pe
dreapta Trotu5uluT.

PETREAMIL 688 PETRE§TI
Petreanul, sat, in jud. R.-SArat,
pl. Orasul, cat. comuneT Odobasca,
situat in partea de V.,
pe malul sting al riulul Rimna,
la 1800 m. spre V. de catunul
de resedinta ; are o intindere
de 200 hect., cu o populatie de
50 familii, saii 212 suflete, din
care 44 contribuabilf.
Petreanul, deal, in jud. R.-Sarat,
pl. Orapl, com. Odoba.sca ;
se desface din Culmea-Laculul;
se intinde printre riul Rimna
si afluentul s'ad, Valea-Neagra ;
e acoperit cu padurT.
Petreanul, piidure, in jud. R.-
Sarat, pl. Oraul, com. Odobasca,
pe dealul Petreanul; depinde
de circumscriptia VII silvica,
ocolul Varzarqti ; are 1207
hect., proprietatea statuluT.
Petreni, sat, facind parte din
com. rur. Coste§ti, pl. Horezul,
jud. Vilcea, situat pe ambele
malurT ale riulur Cerna. Are o
biserica de zid cu urmatoarea
inscriptie :
Acest sfint hram s'a ridicat Intru
lauda lul Dumnezeti §1 cu cinstea santului
sil/ Nicolae fi s'a zidit cu toatii
anevoinfii de smeritul Kyr §tefan Eromonach,
egumen ot Bistrita, ajutor/nd
g Epifanie Eromonach O Nicodim Eromonach,
/nt.ru vecInica pomenire a lor ;
Domn O staptnul tireT fiind Ion Con,stantin
Br/ncoveanu Basarab Voevod.
Petreni, deal, situat la N. de
com. Topesti, plaiul Vulcanul,
jud. Gorj, si spre V. de dealul
vecin Dilmocsa ; are o suprafata
cam de 120 hect. si se
prelungeste de la S. spre N.-E. ;
e proprietatea statuluT ; pe dinsul
sunt locurf cultivabile, vil si
prunT.
Petrenilor (Culmea-), culme
de munte, in jud. Vilcea, care
porneste din culmea Vintura-
risa, separa apa Costestilor de
riul Otasaul si se termina la
confluenta O tasaulur cu Bistrita,
aproape de com. Frincesti. La
S. de aci, ameasta culme infra
In regiunea dealurilor si poarta
numirile de Dealul-Petrenilor si
Dumbravesti.
Petre§ti, com. rur., jud. Bacaii,
pl. Bistrita-d.-j., situata in coltul
de S.-E. a/ judetuluT, in
Va/ea-Petrestilor, udata de piriul
Dienetul, ingropt ca piriiasele
Fundul-Vair si Soci,T.
Se compune din 4 catune :
Fundu/-Vair, Soci, Petresti, resedinta,
si Valea-lur-Neni. Mal
inainte avea pe linga aceste 4
sate si un al cindlea, cu numele
Podul-Rosu.
Are o populatie de 308 fanal,
san 1318 suflete, din care
274 contribuabill, locuipd in 306
case ; o scoala mixta, care functioneaza
din 1864 in satul Petresti,
frecuentata in 1899-900
de 32 copif ; doua biserid, una
in satul PetreSi si alta in Soci,
deservite de 1 preot si 3 dintaretT
; 2 circiumT.
Vite : 55 caT, 519 vite mar!
cornute, 203 porcl, 73 capre si
1004 o!.
StupT cu albine sunt 260.
Budgetul comuneT e la veniturT
de le! 2750, banT 17 si la
cheltuelT de lei 2730, banT 16.
Dupa legea rura15. din 1864,
s'ají improprietarit 220 locuitorT,
cu 767 Miel si 40 prajinT
pamint in Orina.
Teritoriul comuneT, care se
m5rgineste la N. cu com. Nane.5ti,
la S. cu com. Pancesti,
la V. cu com. Gioseni (sectia
Horgesti) si la E. cu com. Gliceanca
(jud. Tecucii1), are o intindere
de 3113 hect. ProprietarT
marl sunt mostenitoriT lur
Alexandru Vidrawu, care - ad
o mosie de aproximativ 1933
hect., ca 546.26 hect. pamint
productiv- si cu un venit de
17439 le! anual.
Totalul paminturilor de cultura
este de 999 hect.
Are o padure de aproximativ
800 hect.
Viile ocupa r r 1.50 hect.
Este unita prin caT vecinale
ca com. Gioseni, prin Horgesti,
sL cu satul Rac5tAul. Calea vecinala
Leca - Pincesti trece si
pe teritoriul acesteT com., unind
satele din care se alcatueste.
Distantele: la Bacati, cap itala
districtuluT, 27 kil. ; la com. Parincea,
resedinta plaseT, II kil.;
la com. Nanesti, 9 kil.; la com.
Racataul, 9 kil. ; la com. Fincesti,
5 kil.
Petre§ti, com. rur., jud. Dimbovita,
pl. Cobia, situata pe citnpia
Ciineasca si Ragul, la marginea
de S. a judetuluI Dimbovita
$i la 48 kilometri de T'irgov4te,
pe malurile riuluT Neajlovul,
linga. jud. Vlasca. Se
compune din doul catune : Ragul
si Petresti, cu o populatie
de 854 locuitorT. Are : 5 ulite :
Ragul, Tabaci, Ghergulesti, Croltori
si Spatari ; doul bisericT ;
douà scoll, una cu un local
mare si frumos, facut de Generalul
Falcoianu, in cat. Ragul,
conclusa de un invatb.tor si a
doua, conclusa de o invatatoare
in cát. Croitori san Petresti ; 4
morT de apl.
Se invecinqte : la E. cu com.
Uliesti, la V. cu Brosteni, la
N. cu com. Greci si la S. cu
com.Petresti-Patru-Zecl-de-CrucT
din jud. Vlwa, despártindu-se
de cele-l'alte comune prin cimpiI
si apa Neajlovul si unindu-se
prin sosele vecino-comunale,
In apropiere este o padure
de peste 70000 ariI.
Petre§ti, sat, §i rqediuta comu-

PETRE7rI 689 PETREFII-DE-JOS
nel Cu acelasT nume, jud. Bacaa,
pl. Bistrita-d.-j., situat in
Valea-Petrestilor, pe malul drept
al piriuluT Dienetul. Are o populatie
de 147 familiT, san 590
suflete ; o scoala mixta, infiintata
in 1864 si care in anul
1899-900 a fost frecuentata de
35 elevI ; o biserica, cladita la
18 to de Petrache Sturdza. Se
zice ca. aci ar fi fost o biserica
' de lemn, renumita. prin sculpturile
sale.
Vite : 31 cal; 266 vite mar!
cornute, 87 porcrsi 33 capre.
Petre§ti; sat, pe stinga niel, in
partea de S.-E. a comund Buimaceni,
jud. Botosani, cu o suprafata
de 890 hect., din care
wo hect. padure.
Are o populatie de 30 famili!,
saii 93 suflete ; 2 iazurI;
'2 morl de apa. ; 1 circiuma.
A avut o biserica, care a ars
la 188o, impreuna cu satul Buimaceni
si Petresti.
LocuitoriI posea.: 127 boT
si yac!, 22 cal; 528 ol, lo porcl;
25 stupT cu albine.
Petre-§ti, sat, jud. Dimbovita, pl.
Cobia, com. Greci.
Petre§ti, sat, jud. Iasi, pl. Branistea,
com. Gollesti, pe malul
PrutuluT, inconjurat de padurT,
cu o populatie de 45 familiT,
sati 185 suflete. Are o biserica
si casele proprietateT.
Vite : 180 vite mar! cornute,
516 oI, 30 cal* si 22 rimatori.
Petre§ti, sat, facind parte din
com. rur. Cosesti, pIasa Riul-
DoamneI, jud. Muscel.
Petre§ti, atun, in jud. Putna,
pl. Vrancea, com. Niruja, situat
pe locul unde piriul Na.ruja
se varsa. in Zabala si aproape
de muntele Zeghiul.
Are o populatiune de 138 sute,
locuind in 24 case.
Petre§ti, altd numire a satului
Slobozia, jud. Roman, pl. Siretul-d.-s.,
com. Boghicea.
Petre§ti, sat, in partea de N. a
comuneI Borasti, jud. Vasluia,
situat pe coasta dealuluT Toaca,
si udat de piraiele Gelna si
Turcaleasa. Are o suprafata. de
371 hect. si o populatie de 9
familii, saa 30 suflete.
Vite: 24 vite marI cornute,
5 cal, 4 bivolI, 8 rimatorI.
Petre§ti, mofie a statului, pe teritoriul
com. Jorasti, pl. Biliesti,
jud. Putna, mosie care a fost
pendinte de manastirea Mera si
a fost arendata. (1888-93) cu
23150 le! anual. In 1892 a fost
parcelata in loturT si vinduta la
taran! de catre Ministerul Domeniilor.
Petre§ti, pa-dure, in intindere de
128 hect., pe teritoriul comund
Jordsti, pl. Biliesti, jud. Putna,
apartinind statuluT.
Petre§ti. Vez! GaurinceI, piriii,
com. Dumesti, pl. Funduri, jud.
Vasluia.
Petré§ti-de-Jos, com. rur., jud.
Gorj, pI. Gilortul, spre S. de com.
Barbatesti, in dreapta GilortuluT,
si la 34 kil. de T.-PuluT, formata
din 2 mahalale, despartite
una de alta, si din Petresti, cat.
E situata pe deal si vale si
are o suprafata. cam de 943
hect., din care 300 hect. arabile,
25 hect. prunet, 5 hect. vie, iar
restul, padure, izlaz si tufaris,
cea maT mare parte proprietate
a d-lui Tache Moscu.
Are o populatie de 302 aman,
sati 1311 suflete, din care
250 contrib. ; o scoala mixta, fon-
data la 1884 si frecuentata in
1899-900 de 65 elevI ; 2 biseriel',
din care una noua si alta
reparata in 1888, deservite de
2 preotl si 2 cintaretl.
Aci se toarce si se tese parul
de capra si se face traistI, dasagI,
presurl de ca!, si chiar de
corturI, zise de par de capra.
Se aflá si boiangerii.
Locuitorir poseda: 61 plugurT,
78 care cu bol; 275 vite niarT
cornute, 1000 or, 307 capre,
150 rimatorT, 15 cal; 35 stupT
cu albine.
Veniturile comunel sunt de
ler 2362, banT 69, iar cheltuelile,
de le! 1715, banT 34.
E udata de lita Gilortul, care
o strabate de la N. la S. si
care une-orT, din cauza ploilor,
prin revarsarile sale, contribue
mult la fertilitatea soluluT prin
depunerile ce lasa; apoT de piraiele
: Riciul, Purcariul, Rogoza,
Sintoaia, Baba si Baboiul,
ce curg prin valle cu acelasT
nume si se varsa in Gilort.
Comunicatia in comuna. se face
prin soseaua judeteana Tirgul-
PuluT-Spahii (Dolj), legind-o la N.
cu Barbatesti, lar la S. cu Musculesti.
Cu Ticleni si Vladimirul,
se leaga prin drum de care.
Ca mijloc de comunicatie maT
este calea ferata Tirguljia-Filiasi,
aviad ca statie mal aproplata
statia Barbatesti.
Trecerea peste Gilort se face
In comuna, pe un pod de lemn
ce se afla pe proprietatea d-lui
Tache Moscu, pe hotarul comune!
Musculesti.
In Petresti-d.-j. se gasesc : 20
puturT ; 26 izvoare acoperite si
1 moara. cu 6 alergatorT pe apa
GilortuluT.
Petre§ti-de-Jos, ccitun, in jud.
Vlasca, proprietate cu sat a d-luT
Predescu. (Ved catunul Patru-
Zeci-de-Crucl).

PETRETTI-DE-SUS 690 PETRI-MOINWI
Petre§ti-de-Sus, com. rur., spre
S.-E. de com. Pojogeni, pl. Amaradia,
jud. Gorj. Se cornpune
din 2 catarle: Petrepti-d.-s.
(la 24 kil. de T.-JiuluT) pi Rogojeni.
Se mal numepte i Tirgul-Carbunepti.
E situatä pe pes, intre riurile
Gilortul, la E. pi Blahnita, la V.,
pe o suptafata de 830 hect.,
din care 130 hect. arabile, 3 hect.
vie, 15 hect. prunet, lar restul,
finete, plidure, tufäri i ripT.
Are o populatie de 16o fasalí
775 suflete, din care
contrib. ; o pcoala mixta,
frecuentata in 1899-900 de
69 copii ; 2 bisericl, deservite
de I preot pi 2 cintaretl ; un
spital rural. coa1ä de baep este
ad de la 1864; pcoala de fete,
de la 1883.
Locuitorif posea : 36 plugurT,
i r carate cu cal, 66 care
ca bol ; 256 vite marr cornute,
57 caT, 346 oT, 64 capre, 319
rimatorl ; 20 stupT Cu albine.
Budgetul com. e la veniturl
de 3366 IeT, pi la cheltuell, de
3347 leT, 63 batir.
Este adata de riurile Gilortul
pi Blahnita.
In com. se gasesc : I moara
pe apa Gilortului Cu 5 alergatorl
; 7 puturl pi 6 izvoare.
Comunicatia se face : prin
poseaua judeteana , Tirgul-JiuluT-Spahii
(Dolj), legind-o la N.
cu com. Pojogeni, lar la S. Cu
com. Piriul-Boia ; prin poseaua
vecinal5 care o leaga cu
bunepti, pi prin calea ferata. Filiapi-T.-JiuluI,
cu statia locala
Carbunepti.
Petrepti-de-Sus este un mic
tirg, un centra de comert, unde
locuitoriT comandar invecinate
vin spre a'pT cumpara cele necesar
e.
Petre§ti-de-Sus, ceitun de repedinta
al comuner Cu acelapi
nume, pl. Amaradia, jud. Gorj.
Are o suprafata cam de 800
hect., din care : 150 hect. ara:
bile, 2 hect. vie, io hect, porumb,
iar restul : finete, padure
tufarip.
Are o populatie de 150 familif,
saù 740 suflete, din care
ioo contribuabilT ; o biserica,
deservita de un preot pi un cintaret
; o pcoall mixta, frecuentata
de 65 elevI (1899 900).
LocuitoriT poseda : 30 plague,
io carate cu cal, 6o care
ca bol, 15 stupr cu albine, 210
vite marr cornute, 260 or, 51
capre, 285 porcl pi 53 caT.
In catan sunt 4 puturi si 3
izvoare.
Ad e podul de lemn, de pe
Gilort, al poseleT judetene ; tot
ad se afla podul de fier al cad
ferate de peste
Gilort.
Petre§ti-de-Sus, cdtun. VezT cat.
Patru-Zecl-de-Cruci, jud. Vlapca.
Petre§ti - de.- Värskturi, com.
rur., in partea de V. a plaper
Ocolul pi la E. de orapul T.-
Jiul, jud. Gorj. E situata pe loc
pes pi se compune din catanele
: Petrepti, unde e pi repedinta
(la 17 kil. de T. - Jiul),
Dragoeni, Bucureasa i Preajba-
Mica.
Are o suprafata de 3380 hect.,
din carI 21 hect. vatra satuluT,
1220 hect. arabile, 1795 hect.
finete, 334 hect. 'Aclare i izlaz,
parte ale proprietatil, parte ale
locuitorilor.
Are o populatie de 204 familiT,
san i io i suflete, din care
170 contribuabill ; 3 bisericT,
din care, una fondata la 1738,
pi alta la 1795, deservite de 3
preotT pi 3 cintarep; o pcoall
mixta.
Lo cuitorif posea : so plugurr,
105 care ca bol*, 803 vite rnarI
cornute, 34 cal, ri66 or, 164
porcr, 12 capre ; 8o stupl.
Veniturile comuneT sunt de
leT 1562, banT 39, lar cheltuelile,
de le 1552, banT 87.
E adata. la S. - E. de &tul
Amarad! a.
Comunicatia, in comuna, se
face prin poseaua judeteana T.-
Jial-Spahli (jud. Dolj), printr'o
posea comuna% care se. desparte
din cea judeteana pi duce
la cat. Petrepti, precum i prin
multe alte drumuri ordinare.
In Petrepti sunt 4 puturl
13 fintinT.
Petre§ti- de - Vfirsäturi, clItun
de repedinta al comuneT cu ace
lapT nume, jud. Gorj.
Are o suprafata de i000 hect.,
din care 506 hect. arabile, 450
hect. fuete, 45 hect. pAdure
izlaz i 5 hect. vatra satulur,
cu o populatie de 78 familir,
se' 358 suflete, din care 58 contribuabilr
; o bisericA, deservitä
de un preot si un cintaret ; o
pcoall mixta.
Locuitorif posea : 14 plugurT,
33 care cu bol; 278 vite
marT cornute, 16 cal, 265 oT,
12 capre i 59 por&
Petre§tilor (Va lea-), vale, jud.
Bacati, pl. Siretul-d.-j., inclinata
spre Siret i prin care perpuepte
&tul Dienetul sal-1 al-Socir.
Petre§ul, Livezeni i Bulea,
peiclurt particulare, supuse regimului
silvic, aflate pe mopia
pendinte de comuna
Maldarepti, plaiul Horezul,
jud. Vilcea.
Petri-Moine§ti, silifte, in jud.
Bacati, pl. MunteluT, com. Podarile.
Numele fi are de lafostul stapin
al acestur loc, Petri Moini.
Legenda spune ca aci a fost
un sat mare, care a fost ars de

PETRICANI 691 PETRIORUL
Tatati in vechime, jar locuitorif
s'aa dus in Bugeacul, la Dunarea
de jos. Dupa 12 anT s'aa tutors
locuitorif indarat si a existat
satul pana acum veo 30
de anr.
Petricani, com. rur., in judetul
Neamtul, pl. de Sus - Mijlocul,
a ituatl intre comunele: Neamtul,
Humulesti, Grumazesti si Uricheni.
E formata din catunele: Petricani
(la 31 kilometri de Piatra),
Tirpesti, Petricani - d. - s.
(Petricani-AgapieT), Curechistead.-j.,
Slobozia, Tolicea, Boistea,
Grasi, Blebea (Schitul Manesti),
Fabrica, Ingaresti (Sileni), Julfeni
(Liesti), Manesti, Plopi,
Schitul si Tirgul-Noil, Cu o pospulatie
de 3334 suflete.
Dintre locuitorif improprietaritT
in 1864, sunt 367 care Mel
traesc si-sf stapinesc locurile
lor ; 196, care stapinesc locurile
in calitate de urmasT;
5 locurl ail fost parasite de catre
eel improprietariti si se stapinesc
de ca.tre comuna; dintre
locultoriT improprietaritf in
1878, sunt 115 care'sT stapanesc
singurT locurile ion, iar 3 ca urmasi;
5 locurr se stipinesc de
catre comuna; 141 de locuitorT
sunt, -care de si insuratT si cultivatorf
de pamint, n'ati nicl o
proprietate.
Agricultura se face pe o intindere
de 4581 hect., 86 aril.
Imasul are o intindere de
399 hect., 58 arif, nutrind un
numar de 4998 capete de vite.
Are: 6 bisericr cu 21 deserventl
; 4 scoale mixte, in : Blebea,
Boistea, Petricani si Tirpesti,
frecuentate in 1899 900
de 127 copiT.
Budgetul comuneT e de 9240
lei, la veniturT si de 9095 lei,
32 bani, la cheltuelf.
Comunicatia cu satele veci-
68617. Novels Dtclionar Geograflc. ro:. 1P
nase se face prin un drum ce
vine din crucisul drumurilor de
la satul Uricheni si trece prin
satele Petricani-d.-s.,Tirgul-Noti,
de unde se ramifica spre satul
Boistea si spre Ocea-Topolita.
Petricani, sat, pe mosia si com.
tiubeeni, jud. Dorohoia, pl.
Baseul, situat pe laturea dreapta
a piriuluT Baseul, maT spre E.
de satul Chiscareni.
Are o populatie de 128 familir,
saa 511 suflete.
Biserica, cu hramul SI. Vasile,
deservita de r preot, 1 cintlret
i 1 palamar, este mica, de zid,
Pacuta la 1840, de locuitoriT satuld,
Cu ajutorul proprietaruluf
rnosieT, del. Vistiernic N. Rosetti-Roznovanu.
Petricani, nuyie, In jud. Neamtul,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Petricani,
aductnd un venit anual
de 10000 leT.
Petricani, 15 cia'ure a statuluf, in
jud. Neamtul, pl. de Sus-Mijlocul,
com. Petricani, avind o intindere
de 143 pogoane.
Petricani-Agapiei, numire vechie
a satulut Petricani-d.-s.,
jud. Neamtul, pl. de Sus-Mijlocul,
com. Petricani.
Petricani-de-Jos, sat, in jud.
Neamtul, pl. de Sus-Mijlocul,
com. Petricani, care a fost resedinta
comund.
Petricani-de-Sus, trup de sat,
in jud. Neamtul, pl. de Sus-Mijlocul,
com. Petricani, resedinta
cotnunef.
Petricani- Nearntulul, numire
vechie a satului Petricani-d.-j.,
jud. Neamtul.
Petricanul, deal, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-de-jos, com. Gubancea,
pe costisa caruia se intinde
comuna.
Petricaua, padure particulara,
supusa regimului silvic, in intindere
de 280 hect., pe mosia
MuntelePetricaua, jud. Vilcea,
pl. Horezul, com. Ritnesti.
Petricänesti, välcea, jud. Prahova,
pl. Podgoria, com. Gornetul-Cuib
; izvoreste din cat.
Cuib ; curge de la N. spre S. prin
mijlocul cat.; trece pe linga locuin
tele Petricanestilor si se varsa
in Saratelul, la S. de cat. Cuibu/.
Petriceaua. Ved Pietriceaua.
Petricelul. VezT Pietricelul.
Petricica. Vezi Pietricica.
Petrile. VezT Pietrile.
Petrileqti. Veil Pietrile§ti.
Petrimanul. Vezi Pietrimanu/.
Petrisana (Padurea-),plidure,
pe mosia Haqesti, com, cu acelasT
nume, pl. Berhometele,
jud. Dorohoia.
Petrisorul, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s., com. Racoviteni,
la S., pe riul Cilnautul.
Petrisorul, deal, in jud. R.-Sarat,
pl. Ritnnicul-d.-s., com. Racoviteni
; se desface din dealul
Hirboca ; brazdeaza partea de
S. a comuneT ; e acoperit cu finete
si semanaturi.
Petrisorul,piriii, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s., com. Zgirciti ;
izvoreste din dealul Oreavul ;
uda partea de S. a comuneT si
se varsa in Au"( Oreavul, pe
dreapta lui.
88

PETRIKIRUL 692 PETRU-VODA
Petri§orul, valcea, jud. Prahova,
pl. Pelesul, com. Tesila ; curge
de la V. spre E. si se varsa In
riul Doftana, pe malul sting,
tot In com. Tesila.
Petri§ul. Vez! cuvintul Pietrisul
compusele lul.
Petro-Dava, denumire moderna'
a unut loc izolat, pe mosia Cu
acelasI nume, com. Vinatori-
Dumbrava-Rosie, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtul.
Se pretinde cä ala a fost zidit
incä din tinipul lui Traian,
la i to, orasul Petro-Dava ; urdupa
cum sustin uniT scriitorl
din timpul nostru, s'ar fi
vazut pana acum cite-va decenir
; dar asta-e nu mal este niel'
o urma.
Pe la 1838, Mihail Sturdza,
in una cerera facute, a daruit
pentru vecI trupul acesta
mosiT (Petro-Dava) luI Gheorghe
Asachi, pentru ca sa-si faca
fabricä de hirtie.
Lucrarile de construire a localulu!
pentru fabrica, atenantele,
casele de locuinta pentru
Asachi i lucratorY, tragerea
unul canal din Bistrita (in lungime
de 320 s'al-1 facut in
mil 1839-1840, sub conducerea
luI Lascar Stavri (elev al
Academia Mihailene din Iasi).
In prima-vara anulur 1841, fabrica
incepu sa functioneze sub
conducerea maestrulur Mihalec
Hodociti, producind hirtie ordinara
pentru bacaniI, hirtie de
scris vinata i cenusie (a1135.-cenusie),
pe care erati incrustate
initialele A. G.
Lucratorif intrebuintatl anual
eraii in numar de ro ; valoarea
productiunel, de le! 8900.
La 1854, Asachi a inchiriat
fabrica def. N. Vicol, care a
tinut-o in tovarasie cu Polonul
Iohan Peceak, patri anT.
La 1858, a trecut sub conducerea
lui Peceak si a EvreuluI
Altar (supra-numit Tirgul-Frumos);
apof sub conducerea luI
Diepel si Mayer, a l'II Herbert,
care a introdus pe terenul mosiel
filtre altele si cultura inuluI,
a luT Svircevsky (Rus) si la urma
sub a lur Carl Juster.
Casele, impreuna Cu gradina
luI Asachi, sunt si asta-a pustiY.
In cuprinsul Petro-Dava si aproape
de satucul Cindia (din
fata orasulul) era o sanca mare,
ce reprezinta o figura femeiasca
imprejurul careia se aflati si alte
stind maT ; legenda spune
ca era Dochia Cu caprele el.
Aceasta sancä a cumparato
de la Asachi, Printul Wittgenstein
si a volt sa o transporte
pe plute, in bucatI, spre ornament
la mosia luI, numita Fintinelele
(din jud. Bacan). Planul
tusa n'a reusit filnd-c5. pluta,
sub greutatea stinceI, s'a cufundat,
prerzindu-se ast-fel o
rara podoaba naturala.
Petro-Dava se mal' numeste
de catre unir si Cetatula (tdranir
numesc aceastA localitate Petru-
David si a nu stit sa. fi fost
vre-o data urme despre vre-un
oras, salí cladirI mal vechT de
venirea aci a luI Asachi).
Petso-Dava, trup de mofie, in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Vinatori-Dumbrava-Rosie,
situat pe valea i platoul muntelul
(sub piscul Cernegura).
Este acoperit cu gradinariI,
finete i luna Teritoriul
sati face parte din mosia Valen i.
Petru-Voclä, inunte, jud. Neamtu,
la hotarul despre N. al com.
Galul i Calugareni, futre plasile
Piatra-Muntele si de Sus-
Mijlocul.
Aceasta numire i s'a dat de
la Petru-Rares, fiti al luI Ste-
fan - cel - Mare, care, in timpul
domnia sale, a scapat cu fuga
pe aci in. Transilvania, gonit
fiind de dusmania Turcilor intaritay
de catre boeriI tara.
In aceista privire cronicele
spun ca : cPetru-Rares, affind
cale deschisa. prin Tirg, prin
Piatra, a trecut pe lingl Mänastirea
Bistrita, i lasindu-se
ca sa se poata ceva odihni in
munte, d'asupra el vazut'a unde
ca un roiti de toate partile inconjurata
mAnastirea de dusmaniI
sal, ca prinza ; decl
cunoscind el aceasta, a incalecat
pe cal si singur a fugit sa.
harádueasca, in 18 zile a luT
Septembre, intrind in munte inteadinc».
AcelasI lucru povesteste legenda
: tfugind Petru-Voda la
mandstire, pe cind daduse putintel
°cha in gene, a simtit
pe dusmaniI sal care erail sa-1
prinza, dacä nu-1 scapati calugariT
pe o portita din dosul
manastird; ingrozit apuca calare
pana la Bisericani, lar de
aco/ ne maI pudrid strabate
drum slobod, se afunda in muntY,
unde se intilni .cu niste pescar!
care-ll aveal locuintele spre acea
parte ; pe drum irisa Il apucä
o ploaie groaznica cu tunete si
fulgere, ceea-ce facu pe Petru
sa se adaposteasca sub o sanca.
urlasa ; acea stinca s'a numit
Petru-Voda, prin dreptul careia
s'a furisat apoI, condus de taran!
peste hotar in Ardeal....
(Ved Asachi, leg. ist. ; idem,
Bistrita, manastire ; idem, Gr.
Urechie).
Petru-Vociä, pIrili, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com.
Pipirigul ; izvoreste din muntele
cu acelasl nume ; curge spre N.
printr'o vale frumoasa si se varsa
in piriul Ozana, linga satul Pluton.

PETRU-VODA. 693 PIATRA
Legenda spune cl in aceastá
vale era locuinta pescarilor care
aü cAlAuzit pe Petru-VodA.
Acest piritt se mal numeste
si Pluton.
Petru-Vociä, strimtoare, futre
comunele Pipirigul i Galul, judetul
Neamtu.
tincele inalte si sAlbatice, ce
inconjoarl aceasta strimtoare,
cum si numele mitologic al piriului
i satuld (Pluton), inchipuesc
pentru cAlAtorul din aceste
pArti, ideea iaduluI teologic.
Aceste stinci s'ad tAiat, construindu-se
printre ele o osea
pietruitd, care inlesneste comunicatia.
Piatra, orar, capitala judetului
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, asezat
pe valea riuld Bistrita, intr'o
frumoasä pozitiune, la 310 m.
d'asupra nivelului MArir-Negre,
intre muntir Cernegura, Cozla
Pietricica.
Long. E. Gr., de 26 22';
lat. N., de 46° 56'.
E format din 9 mahalale :
Mahalaua -Postei, DArmAnesti,
Bordeele, MArAtei, Bistrita, Pre.
cista, Borzogheanul, Preideanul
Valea-Viei, Cu o populatie de
17391 locuitori, din care 8427
ortodoxi, 8473 mozaid si restul
de alte
Are 3 scoale primare de bletI,
cu 619 elevi; 3 scoale de fete,
cu 409 eleve-, un gimnazia real,
Cu 120 elevi; 3 pensionate private
de fete, cu 90 eleve; o coall de
muzicA bisericeascA ; un spital
Cu 45 paturi ; dota farmacii ;
un biuroa telegrafo-postal al cArui
venit pe anul fin. 1896-97 a
fost de le! 68793, bani 7; dota
tipografii ; patru librArii si o
anticvArie ; o judecA.torie de ocol
; o sucursall a credituld agricol
; cinc! societAti particulare
de economll ; o casierie de judet
; o perceptie.
Sunt 7 biserld, dintre care
unele cu insemnAtate istoricA.
Biserica Sf. Ioan, zisA i Domneascl,
este ziditA de tefancel-Mare,
la 1497, precum aratA
inscriptia slavonA, ce este alaturca
cu usa bisericei si anume
Bine Credinciosul i Hristos iubitul,
lo qtefan Voevod, cu mila lul Damnezeil
lu tara Moldovel, fiul lui Bogdan
Voevod, a inceput a edifica Si a finit
hramul acesta intru numele nasterea silotulla
glorificat proat Inainte mergiitorul
boteziitorul loan, s fie pentrn rugäciunea
sa, si a domnitel sale, si a maicel
... i fiului sul Bogdan, care s'a edificat
i inceput la anul 7005 lulie in
15 si s'a sfintit la azul 700 ... In anul
40, luna Noembre, In xi zile.
Insemnate mal sunt : biserica
TreI-Erarhi, ziditl la 1821
de cltre un eterist grec ; biserica
de la Valea-Vid. (V. Valea-
Vid). Sunt in oras : 3 fabrid
de bete de chibriturl si cue de
cizmArie ; 3 de sucmatie si postav
(din care una, cea mai
vechie in localitate, s'a infiintat
la 1854) ; 5 fabrici raid de
sApun ; 16 dubAlArii ; 54 circiumi
si mal multe depozite de
lemnArif. (Orasul Piatra face
mare negot cu lemnArlile si este
principala schell a plutelor ce
vin pe fila Bistrita).
Budgetul com. Piatra pe anul
1900-901 a fost de ler 472.742.05
la veniturI si de lei 463.812.05
la cheltuelI.
SituatA la o inAltime de 310
metri d'asupra niveluld
strAbAtuta de riul Bistrita, avind
cele mal frumoase imprejurimI
i fiind loc de trecere
pentru vizitatorii báilor Báltltesti
i Oglinzi, mánAstirelor
VAraticul, Agapia i Neamtul,
Piatra e un loc de vilegiaturA
foarte frecuentat in timpul verei.
In afard de baile in Bistrita,
se face de vizitatori si cura cu
apele minerale cCozla. Dealul
Cozla, la marg-inea orasuld, are
o inAltime de 390 m. d'asupra
nivelului MArii. Pe acest deal
sunt mai multe izvoare de ape
amare purgative, care aa fost
descoperite in primAvara anului
1882.
Istoric. Acest oras in vechime
s'a numit Petro-Dava (v. a. c.)
Legenda spune cA Petru Rares,
fugind prin Tirg prin Piatra
gonindu-1 Pietrenii, l'a fost
ajuns un popl si a tras Petru
Vod5. inapoi in popl cu arcul
si l'a lovit cu sAgeata in °brincul
selei, si 1-a zis : cintoarce-te
inapd, popo, nu-ti lasa liturghia
neisprAvitAx- ; iar dupA ce a venit
Petru-Vod1 Domn a doua
oard la domnie, a scos ochir
popa si Pietrenilor acelora ce
gonit le-aa fácut blestem de.
afurisenie. (V. Valea-Viei, trup
de sat).
In timpul lui Cantemir-VodA,
nitre codreni, sub comanda lui
Zaharia i Sandu (tilhari ertati
de Cantemir), mergind spre munte,
la Piatra, s'aa intilnit Cu un
podgheaz de Le! si Cazad vr'o
zoo si mal' bine, si lovindu-1
fArA veste nimicit, si pe unii
prinzindu-r de vi! 1-ati dus la
Canteniir-VodA de 1-aa pus in
teapl.
In timpul lur Nec. VodA Mavrocordat,
la 7220, ad i eraa multi
oamed orinduiti de-al Lesilor.
La 1665, Tirgul Piatra vinde
MAn Astirei Bisericani o dumbravA
a orasuld, pentru ca banii pretoo
le! bAtuti saa 400 lei
prosti, sl-I intrebuinteze pentru
echiparea oamenilor de oaste,
ceruti de Dabija-VodA (docum.
Arhiva statuld. Pecetea municipalitAtii,
tipAritA cu cernea11,
prezintá o caprl cu coada cirligatl
si cu coarne plecate indArAt,
iar imprejur inscriptia slavonA
: PeceatA ot Camene,

PIATRA 694 P1ATRA
adicA sigiliul PietreT. V. sArhiva
Ist. a Romtniel», de Hasdeti, I,
1, p. 79; idem : Lambrior, Carte
de citire», p. 173).
La 1665, Mala 7, corporatiunea
butnarilor din Piatra, cu
starostele lor in frunte, i cu asistenta
tuturor municipalilor, reprezintatT
prin soltuzul tirguluT,
vinde o bucatA din teritoriul
corporatiunii mAnAstirei Bisericani,
pentru ca baniT pretuluT,
43 de leT bAtutl sai1 172 leI
prostl, sA-I intrebuinteze la echiparea
oamenilor de oaste-, cerutl
de catre Dabija-Vod1 prin
trimisiT säi BantAs si Arapu (v.
docum. cArh. stat.» ; idem Hasdel,
op. cit.; Lambrior, op. cit.,
P. 133).
La 1864, s'a räscumpArat o
mare parte din tirgul Piatra,
care era pana atuncT proprietatea
familieT LAtescu.
In acest oras ati fost reprezentantl
consular! aT GrecieI
Austrier.
Piatra, com. rur., jud. Romanati,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., formatO
din satele : Piatra (1174 loc.)
Criva saú Fundeni (200 loc.), asezate
pe soseaua nationall Corabia-Riul-VaduluT,
la 27 kil. spre
N. de Caracal si la 15 kil., spre E.
de Bals, in apropiere de Olt $i
de gara Piatra (Oh). Altitudinea
terenuluT d'asupra niveluluT MAriT
e de 120 m.
Are doul $coale mixte, conduse
de un invAtAtor $i tre! invAtAtoare
i frecuentate de 213
copiY ; 2 bisericT, Sf. Dumitru
(1846) in Piatra i Sf. Nicolae
(1859) in Criva, deservite de
preot $i 2 cint6setT ; I I circiuml.
Vite : 594 vite marT, 800 vite
micT si 460 porcT.
Budgetul com. e la veniturT
de 5233 si la cheltuelT, de 5208 lei.
Piatra, com. my., in jud. Teleor-
man, pl. Marginea, situatl pe
valea almAtululuT, intre dota
dealurl. Dealul COlmAtuiuluT pe
stinga i dealul Stringea pe dreapta.
Are un cAtun, Starita, format
In urina improprietArirel in 1879,
pe mosia statuluT Cu acelasl
nume, situat in directia N.-V.,
la Io kil. de resedinta comuneT,
in valea nunaitA a Tirnavel sati a
GAuriciuluT.
Se invecine$te la N. cu com.
Voivoda ; la S., cu com. Vii-
$oara ; la V., cu com. Lisa ; la
E. si S.-E., cu moiile Suhaia,
Brinceni si Gduriciul.
Suprafata teritoriuluI comuneT,
cu mo$iile de pe dinsa, e
de 3788 hect., mosia Starita e
a statuluT, din care s'a vindut
coprinzind : 88o hect. insurlteilor,
si 320 hect., celor-ralti
locuitorT, in loturT ; mosia Pi eptea,
fostO a statulur, vindutA in corp
intreg, de 724 hect. ; mosia Piatra,
de 450 hect.; mosia Fisteica,
a statuluT (rest din mosia Pieptea),
de 472 hect. si mosia Greceanca,
numitO Marghilomanca,
de 507 hect.
LocuitoriT cArora li s'ati dat
pAmint sunt in numAr de 489.
ProprietarT principall aT mosiilor
sunt : d-na George Em.
Lahovari, d-ni! I. N. Alexandrescu
si baron d'Atzelt, totT aii
pArtT egale de cite 650 hect.
Mosia Pieptea a fost cumpArat5.
de la stat de d. Ionitl Dumitrescu,
.din com. Voivoda.
Locuitoril posedá vi pe coasta
vIeI A d'inca, din com. Vii$oara,
in intindere de 22'12 hect.
Din dealurile ce inconjoard
comuna izvoresc abundente izvoare
de apl. In comunA sunt
la diferite puncte, ci$mele care
curg neintrerupt.
Populatia comuneT, impreun6
cu a cAtunuluT Starita, e de 3251
suflete, din care 526 contribuabilI.
Are o scoall, condusl de un
invAtAtor, frecuentatd de 98 elevT
; o bisericl, deservitA de 3
preotT $i 2 cintAretT.
Vite sunt : 1188 cal, 23 mlgarT,
1792 vite marl cornute,
4453 vite micI si 438 porcT.
Budgetul com. e la veniturT
de 12189 leT si la cheltuell, de
6244 le.
Imprejurul com. sunt multe
grOdin! de zarzavat ; cultivatorif
lor se folosesc de abundentele
izvoare de apá de aci, pentru
udat.
Starea economicá a locuitorilor
este din cele mar. satisflcAtoare
; eT sunt avutT, muncitorT
si cu spiritul de comercia
destul de desvoltat.
In Piatra sunt mal multe eh-ciumT
i alte stabilime.nte de co-
Ad se tin doul bilciurY, la Dumineca
TomiT si la Sf. Petra.
Imprejurul com. sunt multe
mAgurT : Mdgura-PietriT, la E.,
inaltA de 28 m. i larga caru
de 23o_m. MAgura-Feter, spre
N.-V., inaltl. de ¡o m. §i larga
de 6o in.; MOgura-DrAgaiceT, la
S.-V., bala de 15 m. si larga
de 70 m. i Mdgura-luT-Melinte,
inaltA de 20 in. §i larga de 50 m.
In partea de E. a com., spre
Suhaia, se incruciseazA vechiul
drum al Tintel, d:n care se mal
vede pe alocurT urme.
Satul Piatra este utril din
cele maT vechi dinTarA. Il gAsim
citat in diferite acte vechT si in
documente privitoare la mosiT,
din secolul din urmA.
La anul 1594, Mihaiti urml.rind
pe TurcI, ir batu, la satul
Piatra i respinse ODA la
Nicopole.
In secolul al XVIII-lea, Piatra
era dintre satele mar! ale
jud. Teleorman. In nomenclatura
de sub administratiunea lui
Constantin Mavrocprdat,

PIATRA 695 PIATRA-ARSX
sim trecut tot in pl. Margine!.
Satul irisa nu se afla unde se
gaseste asta-zi, ci maT in vale,
spre com. Lisa, pe locul care
se numeste La-Menzinele. Pe
timpul ciumeT de la 1817, sub
domnia luT Caragea, locuitorif
parasesc satul si se aduna mal'
tirzia pe locul unde e asta-zI
Piatra. Silistea satului vechia se
mai vede si asta-zI.
Piatra, sat, jud. Arges, pl. Topologul,
pendinte de com. rur.
Alimanesti-Ciofringeni. Are 8o
familiT si o biserica vechie, cu
hramul S tii IngerI, deservita de
un preot g un cintaret.
Piatra, cdtunaf al com. Paltineni,
jud. Buzati, Cu 20 loC. si 8 case,
situat pe malul sting al riului
Buzaul, sub stincile munteluf
Catiasul. Are o frumoasa pozitie.
Piatra, sat, facind parte din com.
rur. Bacieni-Ungureni, pl. Dfmbovita,
jud. Muscel. I s'a zis Piatra
pentru ch e wzat pe un
mtznte de plata..
Are o populatie de 281 locuitorT,
fosa clacasT si improprietaritf
pe mosia statului
deniSlobozia, pendinte de manastirea
Cimpulung (12 de frunte,
15 mijlociT i iz de coadd).
Piatra, sat, facind parte din com.
rur. Prahovita-d.-j., pl. si jud.
Prahova. Are o populatie de
135 loc. si o cadera de piatra.
Piatra, saz', facind parte din com.
rur. Negoesti, pl. Tirgsorul, jud.
Prahova, situat de-aiungul apeT
Prahova. Are o popuIatie de 63
locuitorf. Mosia apartine statului
i atirra de Postirnacul, din
jud. Dimbovita.
Piatra, stage de dr.-d.:1. Vez!
Piatra-Neamtul.
Piatra, stafie de dr.-d.:f. VezI
Piatra-Olt.
Piatra, munte, in jud. Buzati,
com. Jugureni, culminind in patru
piscurT, acoperite Cu izlaz.
Piatra, munte, in jud. Buzad,
com. Laposul, cat. Pietricica,
culminatie a colina Chiriacul ;
d'asupra are semanaturT si in
poale, padure.
Piatra, munte, jud. Gorj, situat
in partea de N.-V. a catunulta
Borosteni, com. Pestisani, plaiul
Vulcan, in suprafata cam de
1820 hect., acoperitekle paduri;
este proprietatea statuld, fosa
a manastirei Tismana.
Piatra, pisc, spre S. de Cetatuia,
jud. Prahova, pl. Teleajenul,
com. Drajna-d.-j.
Piatra, pisc, in partea despre N.-
E. a com. Prahovita-d.-s., plaiul
si jud. Prahova, format numai
din plata.. Pe el creste tuferis
de padure. Pe alocurea este
acoperit cu iarba pentru pdsune.
Piatra, virf de deal, la N. de com.
Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud.
Prahova. E acoperit cu vi!.
Piatra, movild, in partea de N.
a com. Posesti, pl. Teleajenul,
jud. Prahova, i in 'rnijlocul poenel
Zeletinul ; se spune ca ar
fi fost ridicata de Mari.
Piatra, moviM, la S. baltei Cus-
Dita si al com. lanca, din jud.
Romanati.
Piatra, mofie particular a., pe care,
Ja 1864, s'at improprietarit locuitorif
din com. Prahovita-d.-j.,
plaiul i jud. Prahova.
Piatra, mope a statului, in intin-
dere de 250 hect., pendinte de
com. Negoesti, pl. Tirgsorul, jud.
Prahova, care, impreuna cu trupul
Gavana (300 hect.), formeaza
padurea Negoesti.
Piatra, .05.4 izvoreste din coastele
dealului cu acelasi nume,
com. Prahovita-d.-s., plaiul si
jud. Prahova ; trece prin vatra
comund si se varsa în gira
Prahovita, pe malul sting, tot
in raionul com. Prahovita-d.-s.
Piatra (Trupul-), fasta mofe a
statuluT, jud. Prahova, care, de
la 1888, s'a vindut def. dr. Turnescu.
Piatra-Albä, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s., tinind de
com. rur. imianul. Are 71 case
si este situata pe proprietatea
statuluT Piatra-Alba.
Piatra-Albä, vid" de munte, jud.
Bacati, pl. Muntelur, de pe teritoriul
com. Valea-Arinilor, cu
niste pesteri.
Piatra-Albä, deal, jud. Iasi, pl.
Copoul, com. Tautesti ; se intinde
de la N. spre S., facind
hotar Intre satele : Moinesti, Radiul
- MitropolieT si Radiul -
T'Atar.
Piatra-AlbS, plia'ure a statuld
jud. Bacaa, pl. Tazlaul-d.-j , com.
BerzuntuI, care imbracä dealul
Cu acelasT nume.
Piatra-Arsä, pisc, jud. Prahova,
inalt de 2110 m. d'asupra niveluluT
Marii-Negre, numit astfel
pentru ca piatra acestuT pise
este arsa. Abia se vede pe el
o iarba scurtà si rara, de o coloare
ruginie, parca. ar fi pirlita
de foc.
Despre Piatra-Arsa. jata ce
spune legenda : cO data si o

PIATRA-ARSX 696 PIATRA-IEPEI
datA, cind o fi fost atuncea, unul
de-I zice Peles, un brad de f1AcAil
de la Busteni, cAruia i se
prApAdise logodnica, de jale
multA ce l'a coplesit, s'a indrurnat
pe munte la sihAstrie,
ata de mare era dorul inteinsul
in cit plins i inima din el,
de i se prefAcuse ()chi! n douà
fintinI, i lacrimile ce curgeati
din el erati asa de amare si de
fferbintf, cA pe unde cAdeati, ardean
iarba si 'lid alta de atuncI
n'a mal crescut ; iar sub piatra
de care-si rezimase sihastrul capul,
atitea lacrAmT adunat,
in cit un siroiti intreg sI-a fAcut
loc pe sub pAmint, rAzbind tocmaI
in poala munteluI, de unde
se scurge in vale. Lumea, de
la numele flIcAuluI, if zice apeI
Pelesul».
Acest pisc apartinea mAnAstire!
MArgineni. Prin cartea de
schimb, iscAlitA la 24 Octombrie
1818 de Arhimandritul Ioachim,
mAnAstirea Sinaia dA muntele
Negrasul-Mic i Piciorul-
Ciineld i primeste de la mInAstirea
MArgineni muntele Piatra-
ArsA. AceastA carte de schimb
a fost prezintatá. (CinstiteT judecAtorif
a judetuluI Prahova»,
de cuviosul Paisie, staritul SinaeI,
cind cu delimitarea hotarelor
muntilor MareluI Postelnic
Filipescu.
Muntele Piatra-Ars1 s'a cumpArat
de la def. N. Cretulescu
de M. S. Regele, la 1873. N.
Cretulescu 11 avea in schimb cu
aiçi muntI de la Eforia Spitalelor
Civile din Bucuresti.
Acest munte e insemnat pentru
renumitele lul cariere de piatrA,
deschise la 1881, de un Francez,
d-1 G. Fonteix.
Carierele sunt legate cu halla
cdel ferate printr' un drum de
fier funicular. Intreprinderea aceasta
ocupA aproape zoo de
lucratorI.
La 1892, inginerul Erler a
construit in acest munte un cuptor
sistematic pentru var alb,
recunoscut de bun, cuptor care
si astA-zI e in deplinA functionare.
Piatra-Arsk stincä, sub StAnipara,
jud. Suceava, de-a dreapta
soseleI ce duce la Brosteni.
Piatra-Ascutitä, deal, in jud.
Tulcea, pl. MAcin, pe teritoriul
com.. rur. Greci ; se desface din
dealul Priopcea ; se intinde spre
N., in o directie generall de la
S.-E. spre N.-V., brAzdind partea
centralA a plAseT si pe cea
sudic6 comund ; se prelungeste
spre S. in dealul Megina;
are 2 virfurI, unul de 299 In.
altul de 267, gol si ascutit ;
domineazà drumul judetean Babadag-Cerna-MAcin
; in partea
de E. e acoperit cu pAdurI
In cele-l'alte, cu pAsunT I livezI.
Piatra-Bouluï, hotar, pe tArmul
sting al riulur Buzdul, jud. BuzAa,
intre Domeniul Coroand
Domnita i mosia Desirati, din
com. Scortarul-Noil.
Piatra-Bufnef, pisc, la V. de
Aricesti, pl. Podgoria, jud. Prahoya.
Aci se aflA o piatrá inaltA
de pe care se poate vedea tot
satul.
Piatra-Calului, loc, jud. Mehedinti,
plaiul si com. rur. Closani,
cu o frumoas1 pozitie, unde Tu.
dor Vladimirescu a voit sl c15.deascA
o mAndstire.
Piatra-CfitaneI, virf al culmer
PlAtAnesti, care separá jud. Vilcea
de jud. Gorj, si pe amlndota
de Austro-Ungaria.
Piatra-CAcatà, baltel, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul
com. urb. Isaccea si pe al com.
rur. Luncavita ; e formatA de
DunAre printr'o revArsare anterioarl
a el; se scurge in DunAre
prin 3 girlite : una in dreptul
mileI 70, a doua, Girla-NouA,
In dreptul mild 68 si a treia,
Girla-CazaculuI, prelungitA cu
Gira HambaruluI, in bratul Isaccea
; are o formA lunguiatA cu
5 crestete, o lungime de 4 1/2
kil. i o suprafatà de 300 hect.;
este inconjuratl cu stuh de
toate pArtile ; contine caracudl,
plática, lin, etc.
Piatra-Detunatä, pisc de munte,
jud. Neamtu, in grupa CeahlAuluI,
situat intre piriul Rupturile
Stinca-Dochid, in prelungirea
munteluI Piciorul-Slhastrulul.
Piatra-Fetei, rezer, jud. BrAila,
com. Chiscani, dintre DunArea-
Vapoarelor i DunArea-VechIe.
Piatra -FeteI, jud. Tulcea,
pl. MAcin, pe teritoriul
com. urb. MAcin, i anume pe
acela ale cAtunuluI sAa Ghecetul
; se desface din DunArea-VechTe;
se intinde spre E., brAzdind
partea N.-V. a plAseI si a
com. urb. Mácin ; curge pe Ruga
drumul judetean BrAila-MAcin
; lasA spre N. douà girlite,
una vársindu-se in balta Julia,
cea-l'altá in balta Somova ; dupa
un curs de 5 kil. se vars1 lar
In DunAre, mal jos de orasu
MAcin.
Piatra-Gäuritä, slmncà izolatd,
in jud. BuzAti, com. Boziorul,
cdtunul Nucul, d'asupra fostuluI
schit Sf Gheorghe. Inteinsa e
sApatà o pesterl, care, dupl
traditie, ar fi fost o bisericutl.
Piatra-Iepei, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Dimbovita-Ialomita,
cAt. com. Runcul.

PIATRA-LULCRAlt) 697 P1A1 RA-MUNTELE
Piatra - lui - Craiti, munte, jud.
Muscel, 2245,2 m. d'asupra M5.riT-Negre
si 2158,2 m. d'asupra
Bucurestilor.
Piatra - luI - Iepure, munte, in
jud. Suceava, com. Brosteni.
Piatra-lui-Toader, cea mal' periculoasa
dintre stincile de pe
cursul BistriteT la 4Toance»,
(v. a. n.), jud. Suceava.
O legenda poporana, pus& in
versurT de d. N. Gane, cunoscutul
publicist, spune cä ad i un
incati cu numele de Toader,
ducindu-se la logodnica lui Marioara,
din Borca, voind sa treaca
cu pluta prin acest loc periculos,
pluta s'a sfarimat si flacdul
a pierit inecat. Tot de pe
aceasta sanca, Marioara ducindu-se
sa-1 catite, de desperare,
s'a aruncat in valurile Bistrite,
inecindu se si ea.
Piatra-Lungä, munte, in jud.
Buzan, com. Minzalesti, format
dintr'o imensá stinca, ce se continua,
spre V., din muntele Curcubeta-Mica,
parla la sorgintea
izvorului Gavanul. E acoperit
de brad. E foarte grea de urcat
pe imita sa coama.
Piatra-Mare, munte, in judetul
Buzati, com. si cat. Tircovul, format
n urna! din stincl.
Piatra-Mariei, deal, in judetul
Tulcea, plasa Macinul, pe teritoriul
com. rur. Greci. Este o
prelungire a dealului Piscul-Inaltsi-Tutuiat.
Se intinde spre E.,
aviad o directie generan de la
N.-V. la S.-E., brazdind partea
orientan a plaseT si cea N. -
E. a comunel ; prelungirile sale
S. se termina in apa CalistrieT.
Este de natura stincoasa. Sta
in legatura cu dealul Piatra-Riioasa.
Din el izvoreste 01'11 Va-
lea-Ditcoul ; are o inaltime de
352 m., pe unul din virfurile cele
mal inalte ale piase!. Este acoperit
parte cu pasuni, parte Cu
padurT, iar virful sati estc plesuv.
Piatra-Mo§uluI, virf de munte,
in plasa Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti,
tinind de culmea Malovatultd.
Mal e cunoscut sub
numirile de Piatra-Babelor, de
Baba si Unchiasul, precum si
de Sentinela.
Piatra-Muntele, p/asä, formata
prin unirea plasilor Piatra si
Muntele, jud. Neamtu, situata
intre hotarul jud. Suceava, hotarul
Transilvania, pl. Bistrita
si de Sus-Mijlocul. Se intinde
de-a lungul cursuluI Bistrita,
In regiunea cea maT muntoasa
a judetuluT.
Este formata din catunele :
r. Galul, cu catunele : Galul
(Piriul-), Gura-Dreptulul, Pirlul-
TirguluT, Poi ana - RächitiI, Ruseni,
Savinesti, Topoliceni si
Ursi, in partea V. a pl. (spre
hotarul judetuluT Suceava).
Cdlugdreni, cu catunele :
Calugareni, Gura-LarguluT, Busumeni,
Coroiul, Dreptul, Frumosul,
Largul, Poiana-TeiuluT,
Ruseni, Stejarul si Rescani, in
partea despre V. a plaseT, intre
plasa de Sus-Mijlocul si Transilvania,
pe ambele malurT ale
riuluT Bistrita.
Bistricioara, cu catunele :
Bistricioara, Grintiesul - Mare,
Grintiesul-Mic, Pintecul, Poiana-
Grintiesultd si Priskani, de a-lungul
piriuluT Bistrita, 'filtre hotarul
TransilvanieT si riul Bistrita.
Hangul, Cu catunele : Hangul,
Schitul-Hangul, Audea, Boboteni,
Ciurubucul, Izvorul-Alb,
Piriul-Schitulul, Rapciuni, Du-
11111, Letesti, Rapciunita (Fartigi)
si Strimptura, de ambele
malurI ale riuluT Bistrita, futre
hotarul Transilvaniel si pl. de
Sus-Mijlocul.
Buhalnila, cu catunele :
Buhalnita, Cirnul-Bistrita, Izvorul-Alb,
Izvorul-Munteltd, Poenari,
Potoci si Secul-BuhalniteT,
pe ambele maltai ale riului Bistrita,
intre grupa Ceahlaulul $i
Muntele-Doamna.
Bicazul, cu catunele : Bicazul,
Chisirigul, Capa, Cirnul,
Cheile-BicazufuI, Crasna, Firtigul,
Floarea, Fundul-Bicazultd,
Gura-Bicazultd, Hamizoaia, Izvorul-MunteluT,
Marceni, Neagra,
Poiana - CorbuluT, Secul,
Tasca si Ticosul, de-alungul piriulul
Bicazul, intre hotarul Transilvania,
grupa CeahnuluT, muntiT
Pingarati si mosia Tarcaul.
Pingdrali, cu catunele :
Pingaraciorul - Bisericani (Branistea),
Stejarul, Tarcaul, Bratesti,
Gheuca, Pingaraciorul-Bisfrita,
Lunca, Pietricica, Straja,
Strimtura, Vadurelele si Manastirea
- Bisericani, intre hotarul
Transilvaniei, pl. Bistrita, com.
Bicazul, pe ambele malurT ale
piriulul Tarcaul si pe riul Bistrita.
Vadurile, cu catunele : Vadurile,
Ontul, Gdburesti, Malicia,
Niteni, Podorani, Preluca,
Tarcaul, Agircia, pe malul drept
al riuluT Bistrita, intre mosia
Tarcaul si ramura Muntilor
Doamnel (Cernegura).
Doamna, cu cat.: Doamna,
Cindia, Sal-ata, MAnastirea-BistriteT,
Viisoara, MarAtei, intre
muntele Cernegura si muntiT
BistriteI - MoldoveT, pe ambele
malurT ale riuluT Bistrita, in centrul
piase!.
Lo. Vindtori-Dumbrava - Rocu
catunele : Cutul, Dumbrava-Rosie,
Izvoare, Poeni, Vinatori,
Valeni si Petro-Dava,
pe ambele malurf ale riuluT
Bistrita, in partea S. a pasa,
si a orasultd Piatra.

PIATRA-NXMAWILOR C98 PIATRA,RWE
I I. Calul-lapa, Cu catunele
Calul-lapa, Savinesti si Dumbrava-Rosie
d.-j., in partea S.
a piase, intre ramura Cernegura
si pl. Bistrita.
Dochia, cu catunele : Dochia
si Balusesti, in partea despre
S.-E. a piase.
Girovul, Cu catunele Girovul,
Contesti, Botesti, Danesti
(Mitocul-Maicelor), Jidesti, Bahna
(Troita) i Averesti, in partea
despre E.
S'erbefti, cu catunele : Serbesti,
Ghigoesti, Hirtopul, Brosteni
si Trudesti, in spre E.
Cirligi, cu catunele:
ligi, Soci, Dusesti, Dragomiresti,
Vadul si Valea-Alba, spre E.
plasel.
cu catunele
Caciulesti, Turturesti, Gura-V5.eI,
Versasti i Popesti, 'filtre comuna
urbana Piatra si pl. Craclub
in central piase!.
Gircina, Cu catunele: Gircina,
Cuejdiul, Darmanesti
Ciritel, in centrul plasei.
Dobreni, cu catunele: Dobreni,
Negresti, Sarata - Pingarati,
Almasul, Casaria, MA$c5.testi
i Poiana-AlmasuluT, In centrul
plasei.
Bodefti-Precistet, cu c5.tunele
: Bodesti-Precistei, Oslobeni,
Corni, Strimbi, Bordea si
Dumbravile, in partea despre
N. a piase.
Cräclfoani, cu catunele :
C-racaoani, Cracaul-Negru, Magazia,
Gindäoani i Manastirea-
Horaita, in partea despre N. a
plasei.
Piatra, com. urb., in centrul
plaser.
Are o populatiune de 10352
familii, saa 41572 suflete ; 35
scoale mixte rurale, 7 scoale
de catun si 6 urbane (3 de
baetI si 3 de fete), i gimnazia
real (In com. Piatra) si 3 pensionate
de fete.
Pe Ruga bisericile, numite de
mir, In plasa mal sunt i m5.nastirile
Bisericani, Pingarati,
Buhalnita, Bistrita, Schitul-Duraul,
Hangul, Ciurubucul (ruinat),
Väleni, Doamna, Tarcaul,
Cu 193 deserventi.
Agricultura se face pe o intindere
de aproape 25.000 hect.
Imasul are o intindere de
5253 hect.
Piatra-Nämie§tilor. Vezi Mateiasul,
din jud. Muscel. Virful
acestui munte se afla la 1154
m. d'asupra Bucurestilor si la
1241,2 m. d'as upra Maril-Negre.
Piatra-Neamtu, stalie de
jud. Neamtu, pl. Piatra-
Muntele, com. Piatra, pe linia
Bacaa-Piatra -Neamtu, pusa in
circulatie la 15 Februarie 1885.
Se afla la 12.7 kil. de Roznov,
statia cea mar apropiata. Inaltimea
d'asupra niveluld Marir,
de 307.83 m. Venitul acestei
statiI pe anul 1896 a fost de
558706 leT, 36 bani.
Piatra-Olt, stafie de dr.-d.:f.,
jud. Romanati, pl. Oltul d.-s.,
cat. Enosesti, pe linia Slatina-
Craiova, pusa in circulatie la
5 Ianuarie 1875. Se afla intre
statiile Slatina (16.7 kil.)
Bals (13 kil.). InAltimea d'asupra
nivelului Marii, de 135.66
m. Venitul acestei statil pe a.
1896 a fost de 133828 I., 55 b.
Piatra-Oblincei, munte, in jud.
Suceava, com. Brosteni.
Piatra-OpcineT, munte, in jud.
Suceava, com. Brosteni.
Piatra-Penii, munte, in jud. R.-
Sarat, plaiul Rimnicul, coM. &soca,
In partea de N., la hotarul
despre jud. Buzar', acoperit
Cu padurl.
Piatra-Rtioasä, deal izolat, in
jud. Tulcea, pl. Macinul, pe
teritoriul com. rur. Greci ; are
o directiune generala de la S.-
V. spre N.-E, brazdind partea
de V. a com. si a plaser ; se
intinde de-alungul ptriuluI Apa-
Calistriei si baltii Iglita, printre
aceste doua si piriul Valea-
Ulmilor ; natura sa este stincoasä
pe alocurea ; virful principal
este movila Piatra-Riioasa ;
pe la poalele sale de V. trece
drum 11 judetean Mäcinul-Satul-
Noa ; este Wat de drumul comunal
Greci-Iglita $1 Turcoala-
Greci. Este acoperit in mare
parte numaT cu pasuni si in putine,
Cu semanaturT.
Piatra-Rtioasä, movild, in jud.
Tulcea, in partea de V. a plaseI
Macinul si cea de S.-V. a com.
rur. Greci. Este un vid vestic
al dealului Piatra-Riioasa, de natura
stincoasa. Are o inaltime
cam de 70 m., dominind satul
Iglita, precum si drumul judetean
Macinul-Ostrovul-Babadag.
Piatra-Ro§ie, deal, in jud. Tulcea,
in partea de E. a plaser
Macinul 5i cea de V. a com.
rur. Cerna. Este o prelungire
de S. a dealulta Caraci-Cula, cu
o directie de la N. spre S., de
natura stincoasa si plesuva. Virful
saa, Cerna, are 163 m., dominind
satul i piriul Cerna,
drumul judetean Macinul-Ostrovul
i Satul-Noa.
Piatra-Ro§ie, deal, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul
com. urb. Isaccea. Este mal mult
o prelungire sud-orientala a dealuluI
Breazul ; se intinde spre
S., avfnd o directiune generala
de la N.-V. spre S.-E., brazdinoi
partea de V. a com. si pe cea
de N. a plasel sta In legatura
Cu dealul Tugulea, la E., cu

P lATRA-RUNCULUI 699 MINE AGA
dealul Nicolitelul si dealul Izvorul
la S. si cu dealul Pirlita
la V. Pe la poalele de V. curge
valea Pirlita-Mare ; pe la cele de
S., valea Pirlita-Mica ; din cele
orientale isT ja nastere piriul Nicolitelul,
lar in cele de N. sunt
asezate viile Badila ; tot la poalele
de S.-V. se mal afla si ruinele
unuI castra roman, numit
de popor Cetatea, de unde pleca
odinioara un val, numit azi Valul-lui-Traian.
Este acoperit numaT
cu paclurI, si intretdiat de
drumurile comunale Isaccea-Taita
si Nicolitelul-Taita.
Piatra-RunculuI, munte, in jud.
Bacail, pl. Trotusul, com. Elida,
care este situat chiar pe granita
spre Ardeal. Pe dinsul se afla
un mare bloc de piatra in forma
de masa.
Piatra-SläniculuI, loc izolat, in
jud. Prahova, pl. Varbilaul, com.
urb. Slanicul, de unde izvoreste
piriul Bughea, care se varsä in
riul Teleajenul, pe teritoriul com.
Scaiosi, plaiul Teleajenul.
Piatra-Scrisä, localitate izolatei,
:in jud. Putna, pl. Vrancea, com.
Spinesti, unde se aflá o piatra
mare, pe care se afla scris, din
vechime, nume/e luI Stefan-cel-
Mare.
Piatra-§ureI, sana mare, in
albi a piriuluI Bduca, j ud. Suceava,
com. Neagra-Sarulur, unde se
formeaza o cascadá inalta de 7
metri.
Piatra - 'Mata, localitate, linga.
Dorna, jud. Suceava, unde,
spune I. F. Neugebauer in a
sa «Beschreibung der Moldau
und Walachei s (1854), din catena
ce se ramifica paralela ca masivul
principal al Carpatilor,
pleaca o ramificatiune secundara
68817. Afarole Mofienar Geografic. rol. IF.
spre E. catre Baia, ramificare
In care se gasesc urme de mine
vechI de aur, ca in Ural. Lucrärile
se pot urmari pe o distantá
de maT bine de 3 ore ;
chiar si in masivul muntelul se
gasesc filoane aparente de aur,
d. e. spre V. de com. Hangul.
Piatra-Vinatä, fir de dealurt,
in jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j.,
com. Valea-Seaca, care prezinta.
virful Vijelia si are directia de
la N. spre S., d'a dreapta SiretuluT.
Piatra-VintuluT, stined, in Bistrita,
in jud. Suceava, intre
Che! si Coltul-AcreT.
PicAtoarea, vale, in jud. Buzati,
com. Grajdana, cat. Bärbuleanca ;
incepe din Predealul-Buzauld,
se uneste cu valea Ciolaneanca
$i da in riul Niscovul.
Picaturile, sat, pendinte de com.
rur. Murgasul, plasa Amaradia,
j id. Dolj, situat pe piriul Giamartaluiul,
la 700 m. spre S.
de Murgasul, catunul de resedintá
al com.
Are o populatiune de 26 familiI,
sail 94 suflete, care locuesc
in 27 case ; o cIrciumd.
O posea vecinala leaga satul
la N. cu Murga$ul, lar la S. cu
Bazgarai, din jud. Romanati.
Picaturile, mofie particulara., in
jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
Murgasul, satul Picaturile ; apartine
locuitorilor.
Pichetul, nunze ce purta com.
Bechetul, pl. Jiul-d.-j., jud. Dolj,
catre 1828, cind dupl terminarea
resbeluluT dintre TurcI si
Ru$I, o parte din Rominif ce
locuiati in Turcia (azI Bulgaria),
a trecut Dundrea in Rominia si
s'a asezat pe local numit pe a-
tund Pichetul, ce era un punct
de paza al TtreI, drept Rahova
Bulgarier. PipoT din ce in ce venira
me multt locuitorT din diferite
puncte ale TareI si ast-fel
fonSara ora.sul Ilechetul.
Pichetul - din- Deal, fost pichet
de granitd pe marginea DunareT,
jud. Mehedinli. Este loc
frumos de observatiune.
Picineaga, com. rur., in judetul
Tulcea, pl. Macin, situata in
partea V. a. jud., la 75 kit.
spre S.-V. de orasul Tulcea,
resedinta districtului si in partea
S. a plasei, la 26 kil. spre S.
de oras ul Mkin, re$edinta plaseI.
Se margineste la N. cu com.
Turcoaia ; la E., cu com. Satul-
Noti ; la St, ca com. Ostrovul
(jud. Constanta), si la V. cu
jud. Braila, de care se desparte
prin Dunare.
DealurT :la S.-E. dealul Ghium-
Ghirmes, de 241 m., Cu araturI si
pe care odinioara ati fost paclurI
intinse si intunecoase; Dealul-cu-
Piatra., lingl comuna, la S., de
45 m., in care se afla si cariera
de piatra a satulul, lar pe el
pamintul $boaler si al bisericer.
Movile sunt : Movila-Cazacilor,
129 m., pe Dealul - cu - Piatra,
linga sat, la S., si care poarta
acest nume din imprejurarea
ca de cite orI treceati Rusil
Dunarea contra Turcilor, avea0
aicI lagarul lor ; Movila - luT-
Mos-Nencid, 6 m., inteun pamint
de cultura; Movila-Breazului,
1 2 m.
Apele, care brázdeaza teritoriul
comuneY, sunt: Dunarea numita.
si Dunarea-VechIe, san Canalul-MacinuluI,
la V., la 1 kil.
departe de sat, avind malul inalt
spre comuna, Ruga cariera de
plata si portul comuneT; Picineaga
sati valea Al-OrmanuluI
sail Padurea-UrsuluT, pe romf-
89

PICINEAGA 700 P ICIORUL-DE-MUNTE
nepte, trece pe Boga sat pi se varsä
in balta Picineaga; afluentul saa :
Valea-CerneT, ce pritnepte pe
dreapta Valea - UlmuluT pi pe
stinga valea Tolopman, spre N. pi
E., Viroaga de Ruga Durare
saft Picineaga, la V., un canal
al Dunard, inchizind t'Are el
Dunare-o insulita (60 hect.),
acoperita Cu sala.
BaltI maT insemnate sunt :
Blitina, la S., cu wo hect. intindere,
continind stuh, papura,
salcil pi peste pi al carel venit e
impartit intre stat pi locuitorT, avind
malurl joase, spre N.-V., iar
spre S.-V. pi N.-E., inalte ; Balanul
i Sohinarul, 4a N., de 130
hect., cu malurT joase; Picineaga,
la E., de 30 hect. ; alte cateva
maT micT, ara insemnatate.
Intinderea comuna este de
3382 hect., din care 66 hect.
ocupate de vatra satuluT ; restul
de 3316 hect. sunt ale locuitorilor.
Populatiunea, in maioritate
roratra, e de 271 familiT, san
1250 suflete. Sunt 2 biserid : una
vechTe, fondata de focuitorT in
1857 ; alta zidita in 1892, Cu hramul
Sfintil VoevozT, i fondata
tot de locuitorT ; o pcoala mixta
rurala, fondata fu 1880 de locuitorT,
frecuentatO. de .toi elevI
conclusa de i trivatator pi
invatatoare.
CalitateapamintuluT este bun ;
sunt 102 hect., acoperite cu padurT
de salciT batrine, intre sat
Dunare, Ioo hect. finete
paring, 51 hect. loc neproductiv
al statuluT, 3044 hect. loa
arabil al locuitorilor pi pe care se
seamana griA, orz, °yaz, porumb,
fasole, paring pi cartoff.
LocuitoriT posea : 164 plugurT;
520 boT, 660 yac!, 250
caT, 604 porcT, 3275 oT.
Comerciul este activ, fiind adi
un mic port pe Durare, pi consta
in export de cereale, piatra,
var i import de orez, vin, spirt,
sapun i articole de bacanie.
Sunt 8 comerciantl de producte,
2 manufacturar! pi 2 circiumarT.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 5055 IeT pi la cheltuelf,
de 4955 leT.
DrumurI: calea judeteana Satul-Noti-Ostrovul,
ce trece pe la
E., apoT drumurT comunale spre:
Turcoaia, Ostrovul, Coium-Punar,
Cerna, Cirjelari.
Aceasta com. pf-a luat numele
de la piriul Picineaga, pi acesta,
spune legenda, de la PecinegiT,
ce odinioarl aü locuit
aceste locurT.
La inceput, a fost un sat
Maro - turcesc, distrus in anul
1775. A fost apezat pe Dealul-Carierelor;
era pi un port la
Durare, legat cu ea prin drumul
luT Justin (mal bine zis Justinian),
ale caruT urme se vad pi asad.
Pe la anul 1828, un mop
Petru Pelin din jud. BrAila, a
facut ad un bordeiti, apoT ati
venit din Basarabia mop CiAdun,
mop Simion, loan Tulimeil,
s'ati apezat Ruga mop Pelin,
ati format sa.tul actual care pasta
numele cel vechii1 de Picineaga,
ce l'a avut satul distrus
pi care prin buna sa pozitie ling5
Dunare, fertilitatea loculuT, carierele
sale de pIatra, ail atras
pe Rominif de dinCoace de DunOre,
careaü format satul prosper
de aztazT.
Picineaga, pÊruil, in jud, Tulcea,
pl. Macinul, cunoscut mal mult
sub numele de valea Ai-OrmanuluT.
Picineagul, munte, jud. Muscel,
plaiul Dimbovita, aproape de
hotarul TransilvanieT. De ad fitil
Dimbovita la directia spre S.
Piciorogi, alt nume al com. Do-
brote;.ti, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud.
Romanati.
Piciorul-Bordei. Vez! Bordea,
deal, jud. Iapi.
Piciorul - Borvizului,
jud. Bacati, pl. Trotupul, com.
Tirgul -TrotupuluT, izvorepte de
sub muntel %i"cu acelapl nume pi se
varsa. in Slanic, pe dreapta, mar
jos de confluenta acestuia cu
piriTapul Cotituri.
Piciorul -Caluluï, pisc, pe creasta
piruluf de dealurT ce brazdeazä
in lung si lat com. Costepti, pl.
Horezul, jud. Vilcea. Acest sir
de dealurf se prelungepte pe
toata -partea. de E. a com., in
stinga riuluT Costepti
Piciorul - Catelinei (Huluba-
§u1). Ved Catelina, deal, com.
Cotnari, pl. Bahluiul, jud. Iapi.
Piciorul - Clinelul, munte, jud.
Prahova, care, impreuna, cu Negrapul-Mic,
a fost dat de manAstirea
Sinaia, prin cartea de schimb,
iscalita la 24 Octomvrie 1818
de Arhimandritul Ioachim, ..ma..nastireT
Margineni, de la care
a primit muntele Piatra-Arsa.
Piciorul-Cirlanului, munte, in
jud. Suceava, com. Bogdanepti.
Piciorul-Coade, pichet, la confinele
Tare! spre Transilvania,
jud. Putna,.
Piciorul-de-Munte, com. rur.,
jud. Dimbovita, pl. Cobia, apezatape
cimpia numita Valea-Biserice'',
la 16 kil. spre S.-V. de Tirgovipte,
pe poseaua judeteana
Tirgovipte-Gaepti-Vlapca.
Are o populatie de 980 locuitorT,
o biserica pi o pcoald.
Se invecinepte: la E., cu com.
Sperieti ; la Ve cu Cobia ; la

PICIORUL-DRACULUI 701 PICIORUL-STANCULUT
N., cu uta-Seacd si la S., cu
Dragodana, desparendu se de
uta-Seaca, Cobia si Dragodana
prin pAdure, iar de Sperieteni,
prin atalaje si unindu-se cu t1ta-Seaca
i Dragodana prin frumoasa
osea judeteana Tirgoviste-Glesti,
Tar cu cele-l'alte
prin drumue fAra sosele.
Piciorul-Dracului, munte, jud.
Prahova, pl. Teleajenul, com.
Drajna-d.-j., acoperit cu pAduri
seculare de fagr i brazT. Are
bogate papa
Piciorul - Floarei, munte, jud.
Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., de pe
teritoriul com. Schitul - Frumoasa.
Piciorul-Floarei, pddure, jud.
Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., com.
Schitul-Frumoasa, care imbraca
muntele cu acelasT nume.
Piciorul-GrädisteI, trup de monelocuit,
jud. Vlasca, pendinte
pe mosia Gradistea, proprietate
a def. Em. GrAdisteanu.
Se arendeaza cu Gradistea-dejos,
si e situat despre Budesti.
Prin el trece Valea-Verzisorilor.
Are o suprafata de 344 hect.,
toate arabile.
Piciorul-Lat, munte, jud. Bacati,
pl. Muntelur, com. Comlnesti.
Piciorul-Lat, munte, in jud. Suceava,
com. Madeiul.
Piciorul-lui-Tirci (Muntele-),
peldure particulara, supusa regimulur
silvic inca din_anul 1883,
pe mosia Muntele - Piciorul - lur-
Tirca, pendinte de com. Comarnicul,
plaiul Pelesul, jud. Prahoya.
Piciorul-LupuluI, sat, spre S.
de satul Ciurea, com. Ciurea, pl.
Codrul, jud. Iasi, situat pe Dealul-Prisacilor,
cu 65 familir, sati
318 suflete, parte RominT i parte
TiganT, fose robr aT manAstirer
Birnova, carl se ocupa cu agricultura
si transportul lemnelor de
prin pAdurr. Are o biserica, deservia
de i preot si i cintaret.
In apropiere de sat se afla
Cismeaua - Antonier, izvor de
apa minerale.
Vite ; 256 vite marr cornute,
cal si 29 rimatorT.
Piciorul - LupuluI, culme
munte, 'filtre Rtsca-Mare i Riscuta,
jud. Suceava, com. Bogdanesti,
imbracata in padure
de brad, fag si mesteacan.
Piciorul-Negru, '4:dure, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Vinatori-D u mbrava-Ro si e, situat
pe mosia Cutul-Vinatori.
Piciorul-Obrejescului, munte,
jud. Bacati, pl. MunteluT, com.
Darmanesti, asezat pe granita.
Se inalta treptat din valea
pirluluTUzul, la 823 m., de lalocul
numit Gardul-de-Piatra, pana la
1098 in. Pe dealul ce desparte
acest munte de muntele Muierusul,
se Incruciseazd dou apotecT,
una care merge la muntele Lapusul
in Moldova si alta pe culmea
Magyaros din Transilvania.
Aci s'a rectificat fruntaria, revenindu-I
Rominier 79 hect.
Piciorul-Ortoael, munte, in jud.
Suceava, com. Dorna.
Piel orul-Petrel, padure, pe mosiea
Probotesti, jud. Dorohoiti,
pl. Herta, com. Tirnauca. Vez!
Tirnauca, pAdure.
Piciorul - Plopului, munte, In
jud. Suceava, com. Bodganesti,
acoperit cu padure de mesteacan
si rachita.
Piciorul-Popil, munte, jud.
pl. MunteluT, com. 1/Asiese,
din culmea Coasta-Noger.
Piciorul-Popil, padure, jud. BacAO,
pl. Muntelur, com. Vasiesti,
care se intinde pe coastele muntelur
cu acelasT nume, apartinind
razesilor diti comuna.
Are o intindere de aproape
200 hect. si este supusa regimulur
silvic.
Piciorul-PopiI, pd dure, numit5.
Padurea-Fundoaer, d'asupra
satulur Sodomeni, din com. l'Ascani,
jud. Suceava.
Piciorul - Popii - Tarnita,
dure, jud. Bacati, pl. Muntelur,
com. Vasiesti, a razesilor, populata
cu fagr istejarT, i avind
o intindere de go hect.
Piciorul-Porcului, munte, jud.
Bacan, pl. Trotusul, com. T'Irgul-Ocna,
situat pe dreapta,Trotusulul
i desparta de muntele
Magura prin Valea- Slaniculur,
lar de muntele Crosna, prin ptriul
Valea-Rea.
Piciorul-PorculuI, îriü, jud.
Bacati, pl. Trotusul, com. 'l'Irgul-Trotusul
; ese din muntele
cu acelasT nume si se scurge
in S'Apio, pe dreapta, mar in
sus de pirlul Valea-Rea.
Piciorul-Sacullor, munte, injud.
Suceava, com. Madeiul.
Piciorul-Scurt (Dealul-), munte,
In jud. Suceava, com. arul-
Dorner.
Piciorul-Stancului, 'M'Are foioas5.,
jud. Bacaa, pl. Tazlauld.-s.,
com. Bucsesti, supusa regimulul
silvic. Are o intindere
de 250 hect., apartintnd d-ner
Profira Donicr.

PIC1ORUL-STÌNCEI 102 PlELEM
Piciorul-Stincdr, munte, in jud.
Suceava, com. Sasca.
Piciorul-Stiner, munte, In jud.
Suceava, com. Bogdanesti, acoperit
de padure de mesteacan
si rachita.
Pico§elul,piaia, celeaga munteIe
Picosul cu muntele Pitica din
com. Chiojdul, jud. Buzati.
Pico§u.13 tnunte, In jud. Buzati,
com. Chiojdul - din- Bisea, cat.
Plescioara, jud. Buzati; tuteo
ramificatie a sa se afla o escavatiune
vertical, numifa Gaura-
Zmeutui, sab. Gaura-Draculur.
Picul, sat, jud. Dolj, pl. jiul-d.-s.,
dom. Tintareni, Cu 458 suflete,
locuind In 58 case. Este asezat
la upo m. departe de malul
drept al riulur jtul si sub coasta
dealulur Picul, de la care sr-a
luat nvmele.
Picul, deal, jud. Dolj, pl. Puld.-s.,
com. Tintareni, satul Picul.
Picul, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Tintareni,
pe care se gaseste padure.
Apartine clacasilor. Are vil pe
dinsa.
Picul, pcidure particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Tintareni,
In intindere aproximativa
de 350 pogoane. Apartine clacasilor.
Populata cu stejarr, gorunr,
cerr.
Picule§ti, sat, jud. Arges, pl.
Oltutui, pendinte de com. rur.
Barliatesti. Ate 30 de familir.
Pielea, com. rur., la extremitatea
de E. a plaseI Marginea, jud.
Teleorman, limitrofa cu judetul
Vlasca, asezata in valea Teleormanulur,
pe dealul din stinga
riulur. Are alaturate patru catune:
Purani, la N.-E. at, de
resedinta, situat pe deal; Mirzanesti,
la S., in vale peste o
vilcea. ; Pielea-de-Sus (resedinta)
tot pe vale si Pielea-de-Jos, pe
deal, ce-r mar zice si Groseni,
alipite.
Teritoriul com, ocupa o suprafatl
de peste 8000 hect., cu
toate mosiile de pe diosa.
Se invecineste la N. cu catunul
Gavanesti, din com. MI.
gura, jud. Vlasca ; la S., cu
com. Atirnati; la E., cu com.
Magura-Laceanca, tot din jud.
Vlasca si la V., cu domeniul
orasulur Alexandria. Este una
din comunele cele mar popu/ate
si prospere ale judetulur.
Pe linga comuna, curge tia
Teleormanul, care udá toata laturca
despre N.-V. si S.-V. ; Piriiasele
Vajostea si Gabrul, ce
izvoresc din vilcelele despre E.,
formind diferite viroage, se scurg
in Teleorman.
Are o populatie de 1846 suflete,
din care 353 contribuabilr.
Are o scoala conclusa de un
invatator si frecuentata de 21
elevi; 4 bisericr, In fie -care
catun cite una, deservite de
3 preotr, 4 cintaretr si 4 para
cliserr.
Didgetul comuna este de ler
9462, batir 55, la veniturr si de ler
7967, banr 55, la cheltueli.
Vite: 1576 caT, 20 mAgarT,
1112 vite max1 comute, 6328
vite micr cornute §i. 904 porcr
Calitatea solulur este din cele
bune.
Pe apa Teleormanulur sunt
dota mor': una in dreptul catunulur
Pielea-d.-s. si a doua in
catunul Mirzanesti.
Catunele sunt legate filtre ele
prin sosele vecinale ; din cat.
Purani merge o ramura la cat.
Gavanesti din jud. Vlasca, lar
din cat. Mirzlnesti o alta spre
ea. Putintei de la com. Atirnati
si de acolo in soseaua judete,ana
Alexandria-Giurgiti.
In marginea despre V. a
comuner este Magura-Catelulur,
care serva ca semn de hotar
cu domeniul orasulur Alexandria;
are o inaltime de 23 m. O
un ocol de 120 m.
In partea despre E. sunt alte
doua magurr, imite si acestea
de cite 28 ni. si cu un ocol de
100 ni.
Distanta de la Pielea pana
la Alexandria este de 8 kil. ;
pana la Rosiori, de 40 kil. ; pana
la Turnul-Magurele, de 54 kil.
Piele§ti, com. rur., in jud. Dolj,
pl. Ocolul, la 20 kil. de Craiova,
situata pe ambele malurr ale
riulur Tesluiul.
Se invecineste : la N., cu comunele
Baleasa si Cimpeni, din
jud. Romanati, de care se desparte
prin Valea-Lunga; la S.,
cu comunele Cosoveni, Preajba,
li cu o parte din parnintul ce
apartine orasulur Craiova ; la
E., cu comunele Robanesti si
Go/finul, din jud. Romanati ; la
V., cu com. Ghercesti.
Limita linier de N. l'acepe
din hotarul comuner Ghercesti,
merge de la V. la E. In linie
dreapta, pe piriul numit Valea-
Lunga, ce o desparte de com.
Baleasa, apor se indrepteaza
spre N., pana ce intilneste hotarul
comuner Cimpeni si de
aci spre E., pana in hotarul comuner
Robanesti, din Romanati.
Limita liniel de E. este o linie
conventionall, cu indreptarea de
la N. la S., pana in dreptul comuna*
Cosoveni. Limita de S.
are indreptarea de la E. la V.
si este formata de o linie conventionall.
Limita de V. are
indreptarea de la N.-S.
Mal inainte, aceasta comuna
se numea Ciumesti.

PIELETE 703 PIELETI
Se compune din 6 catune
Lacrita-Mare (sati de-Sus), Lacrita-Mica
(sail dejos), Langa,
Nichitoaia, Pielesti i Pirsani.
C5.tunul Pielesti se afta situat
in centru. Se limitead spre
V., ca com. Ghercesti ; la E.,
Cu catunul Pirsani; la S., cu
com. Preajba i la N., cu cat.
Langa, ce se afla asezat pe
Valea-Lunga.
Catunul Langa ce se afla la
N. de Pielesti, se margineste
la E., cu comuna ampeni, din
jud. Romanati, la V., cu com.
Ungureni, tot din acelasT judet,
iar la N. cu com .Baleasa, din
jud. Romanati.
Catunul Pirsani, care se afla
la E. de Pielesti,ipe albia riuluT
Tesluiul, se margineste : la
E., cu com. Robanesti, din jud.
Romanati, la N., ca com. ampeni,
din judetul Romanati, lar
la S. cu cat. Lacrita.
Catunele Lacrita-Mare si LAcrita-Mica
sunt situate la S. de
catunul Pielesti. Se marginesc:
la E., cu com. Golfinul, din
jud. Romanati ; la V., ca urbea
Craiova ; la N., cu com. Robanesti
si la S., cu Cosoveni-d.-s.
Catunul Nichitoia se afla
la V. de cat. Pielesti si se invecineste
: la E., cu com. Ghercesti,
la N., cu com. Baleasa
din jud. Romanati, lar la S., cu
com. Preajba.
Terenul comuneT este ses. Se
gasesc in comuna cite-va dealud
Cu o inaltime de 30-40
m., care formead albia riuluT
Tesluiul si pe care se cultiva
cereale ; numaT partea de S.-E.
este acoperita cu padurI ; lar
dealul de S.-V., din jurul Craiove!,
este acoperit cu vi!.
Comuna este udata de riul
Tesluiul, care izvoreste din com.
Balota, pl. Amaradia si se varsA
in Olt, pe dreapta, in dreptul
com. tefanesti din jud. Ro-
manati ; Intra pe la V. in comuna,
i curge de la V. spre
E. pi-in cat. Nichitoaia, Pielesti
Pirsani.
Tesluiul primeste in comuna,
pe dreapta : Belciugati-MicT, ce
se varsa in Tesluiul, pe teritoriul
catunuluT Pielesti ; Belciugati-MarT,
ce se varsa in cat.
Pirsani, in dreptul podulul de
fier, de peste Tesluiul, din dreptul
caiT ferate Bucuresti -Vircioroya
; Valea-VlasteT, care izvo
reste din cat. Pielesti, curge de
la V. la E., trece in jud. Romanati
si se varsa in riul Tesluiul,
in dreptul comuna Po.
pinzelesti.
Pe stinga primeste mal la
vale de Pirsani, apa Valea-Lunga.
Se uneste pe stinga cu valea
Draghici. Valea-Lungl se vara,
in riul Tesluiul in dreptul catunuluT
Golfinul. Tesluiul se revarsä
in timpurl ploioase si la topirea
zapezeI.
Pe Tesluiti se afla treT podurT
de lemn si unul de fier al caiT
fe rate Bucuresti -Virciorova, ce
trece prin cat. Pirsani.
In comuna sunt 4 bisericI.
Una, in cat. Pielesti, fondata in
anul 1859, s'a terminat la 1862.
In tinda bisericei se afla urmatoarea
inscriptie
Aceasta sflnt i dumnezeiasca biserica
a fost fama de obstia locuitorilor,
Inceputit la 5859, Iulie 9, si terminal.
la 1862, Oct. i6, cu staruintele logofitulul
Dinc Floresceanu, a capitanulul
Mihail 1711canescu, loan Cata, etc.
Aceasta biserica este facuta
din zid si are hramul Sf. VoevozT
Mihail si Gabriil.
Biserica din cat.
facuta de satenT, ca ajutorul
PaharniculuT Nicolae Otetelesanu,
are hratnul Sf. Nicolae.
In tinda bisericeT se gaseste urmatoarea
inscriptie
Aceastä biserica a fost ridicatä de
catre obsta locuitorilor i marele Paharnic,
proprietarul ~per Licrita, Nicolee
Otetelesanu, la anul 1848, Mal 17.
Aceasta biserica %cata din
zid.
Biserica din Nichitoaia e facutä
din birne i daruita acum
45 anT acestuT catun, de com.
vecini, Floresti ; are hramul
Adormirea Maicel DomnuluT.
Biserica din Langa, acuta
din zid i in tinda carda se gaseste
o inscriptie care arata ca
a fost zidita la anul 1844, de
catre proprietarul catunuluT, numit
Dumitru Geanoglu si e azT
ruinata. Cele trel bisericT in care
se oficiazä sunt deservite de
3 preotl si 5 cintaretl.
Sunt doud scoale mixte, una
in catunul Pielesti si alta in
Lacrita-Mare. coala din Pielesti
functionead din 1839; cea din
Lacrita-Mare din x888. Sunt
conduse de doT invatatorT si o
invatatoare i frecuentate de
105 copa.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt 314 irapamintenitT, iar dupa
legea din 1879, sunt 21 insurateT.
Are o populatie de 2420 suflete
; 1192)35.rbati si 1228 feme!,
locuind in 465 case si 193
bordee.
Suprafata teritoriuluf comuneT
este de 10971 pog., din care
9800 pog. arabile, 26 pog. finete,
132 pog. izlaz, 296 pog.
padure.
Proprietatileparticularilor su nt
in intindere de 9800 pog., aducind
un venit de 98000 le!.
Locuitorif mosnenT ap si eT
peticelele lor de p5mint, lar o
bulla parte apartine bisericel
Sf. Gheorghe-Noti, din Craiova.
Se gasesc in comuna 4 cete
de mosnenT IonestiT, Oltenil,
VilcanestiT i Pielestenil.
Pe pamintul arabil se cultiva
griti, porumb, orz, ovaz, etc.

PIELEM 704 PIETNATUL
Pe teritoriul Pielestilor se gasesc
3 1:Mur)", din care una a
statultii, numita Pirsani-Robanesti,
cu e intindere de 120 pog.;
alta de 15o pog., pe proprietatea
d-lui Plesia si una de 26
pog., a d-nei Ioana Gradisteanu.
Aceste pacluri sunt populate
cu cer, stejar i maT cu seama
girnit.A.
Ville, in intindere de 4681/2
hect. apartin locuitorilor din
comuna i citor-va Craioveni.
Toate se gasesc pe mosiile mosnenilor
Vilcanesti si pe proprietatea
bisericel Sf. Gheorghe-
Noii din Craiova. Acestea din
urml- apartin manastirel Jitianul,
manastirei Bucovatul, d-lor
Alecu Papa, NO Popescu
G. M. Stirbeiti.
Sunt in Pielesti i 8 meseriasT
$it 12 circiumari.
Comuna este strabatuta de
calea ferata Bucuresti Vircioroya,
care intra prin partea de
S. a comund, in dreptul at.
Pirsani, face_o curba. spre N.,
trece prin acel catun si se indrepteaza
spre N.-E. Statia de drum
de fier numita Pielesti este la
3 kil. de comuna. Alte cE :
calea judeteana Cralova-Caracal,
lunga de 3 '/2 kil, in comuna,
ce trece pe Boga. cat. Langa ;
calea nationala Craiova-Bucuresti,
lunga in comuna de 12
kil. ; calea comunala, lunga de
4 kil., care strabate comuna
de la V. la E., trecind prin cat.
Nichitoaia, Pielesti i Pirsani.
Budgetul comuna e la veniturl
de 5656.91 leT si la cheltueII,
de 5602.33 lel.
Piele§ti, sat, cu 32 familii,
150 suflete, jud. si pl. Arges,
facind parte din com. rur. Bascovele.
Aid este resedinta primal-id.
Are o biserica, cu hramul
SE Nicolae, deservitä de un
preot si un paracliser.
Piele§ti, sat, in jucl. Dolj, plasa
Ocolul, com. Pielesti, resedinta
primaria Are o populatie de
1068 suflete, locuind in 180
case si 51 bordee; o scoala
mixta, ce functioneaza din 1839
si e conclusa de un invatator
frecuentata de 68 copii, o
biserica cu hramul S-ti! Voivoz!
Mihail si Gavril in buna
stare, fondata la 1859, terminata
la 1862 si care are in tina
urmatoarea inscriptiune :
Aceastä sfind i Dumnezeiascä biserici
a fost fiicutä de olntea locuitorilor,
inceputit la 1859, lulie 9, yi terminad la
1862, Octombrie 16, cc stäraintele logu-
Florqtearm, s apitanului
Mihail Vulcinescu, loan Cata.
Sunt in sat 7 circiumr.
MeseriasT : 3 cizmarT, 4 rotati
i i dulgher.
Piele§ti, sat, facind parte din com.
rur. Batesani, pl. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea. Are o populatie de 387
locuitori.
Pieleqti, stafie de dr.-d.-f., jud.
Dolj, pl. Amaradia, cat. Pielesti,
pe linia Slatina-Craiova, pusa in
circulatie la 5 Ianuarie 1875. Se
afla hure statiile Bals (i 6.i kil.)
Circea (6.7 kil.). Inaltimea d'asupra
nivelului Mar% de 17 im.36.
Venitul acester statiT pe anul
1896, a fost de 24439 le!, 53
.banT.
Piele§ti, tnofie particulara, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Pielesti,
apartinind mosnenilor.
Pielitul, deal, in jud. Tulcea, pl.
Babadag, pe teritoriul com. rur.
Bas-Chioi ; se desface din Dealul-Jidinii
; se intinde spre N.,
in& o directie general a de la S.-V.
spre N.-E., brazdind partea de
V. a piase i cea de S. a com.;
se intinde de-alungul Vaii-JidiniT;
se prelungeste, spre N., cu
dealurile az-Bair si Cuzul-Mare;
pe la poalele sale de V. merge
drumul comunal Ciucurovul-
Bas-Chioi ; este acoperit cu
paduri intinse.
Pieptea, trup de tnofie, pe teritoriul
com. Piatra, jud. Teleorman,
fosta proprietate a statului
si actualmente a d-lui I.
Dumitrescu, din com. Voivoda
si a altor locuitori.
Se margineste cu mosiile Voivoda,
Starita i Viisoara.
Locuitorif ir zic i Voineasca.
Are o intindere cam de 720
hect. A fost vinduta actualilor
proprietarl in 1887 si facea parte
din mosiile manastirei Cotroceni.
Piepte§ti, sat, Cu 17 familii, jud.
Arges, pl. ()hui, facind parte din
com. rur. Cremenari-FlAminda.
Pierla, saaVii§o ara, pirita§, care
incinge com. Pucheni-Mar!, pl.
Crivina, jud. Prahova, in partea
de V. si S. Izvoreste din com.
Tirgsorul, curge spre S.-E. si
se varsa in riul Prahova, aproape
de com. Buda-Palanga.
Piersica, sat,in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.
Borduselul, situat, spre dreapta;
la 3 kil. de riul Ialomita, sub
coasta Baraganului si la 4 kil.
spre V. de satul de resedinta.
Are : o populatie de 45 fami-
111; o .scoall mixta, conclusa de
un invatator ; o biserica.
Vite : loo caT, i6o boT, 600
oi, 2 bivoll si 6o pord.
Piersica, lac, in jud. Ialomita,
pl. Lato mita -Balta, 'fuga. satul
Piersica.., din com. Borduselul.
Piesti, siii,ste, in jud. Dolj, pl.
Jiu[-d.-s, com. Filiasi.
Pietratul, girld, in jud. Tulcea,

P1ETRARI 705 PIETRARI-DE-SUS
prin care Orla Dunavatul comunica
cu lacul Dranovul, situata
in partea de S.-E. a plaseT
Tulcea i in cea de S. a com.
Moru-Ghlol, i anume pe teritoriul
catunuluT sati Dunavatuldd.
; are, o directiune generara
de la N. la S., curgind tot
prin stuf, si o lungime de 5 kil.
Pietrari, com. rur., in jud. Dimbovita,
plaiul Dimbovita-Ialomita,
situata la 25 kil. spre N.-V. de
Tirgoviste, pe valea RiuluT-Alb
si 'filtre dealurile t Plaiul-Morii,
Dumbrava i Plaiul-Curatorilor.
Prin raionul com. curge
Alb. Se compune din sase catune
: Manga, Cornatelul, Ml5.cile,
Gura-BarbuletuluI,
si Strimbul, cu o populatie de
2287 locuitorT. Are : dota ulitl
mar insemnate : Ulita-Principald
Decindea ; dota bisericT; o
scoall ; treT morT de apa (facae).
Locuitorif : bol, vacT, cal,
capre i cultiva porumb, cinepa.
Are cariere de pietre de moara
de o calitate foarte buna
padurl intinse.
Aci se fac doua t'irgue anuale,
unuI la 29 Iunie i altul la 7
Ianuarie.
Pietrari, pana la 1883, a fost
resedinta subprefectureT plaiuluT
Dimbovita, care de la aceastä
data s'a unit cu plaiul Talomita,
aviad amindoua unite resedinta
in com. erbanesti-Podurile, unde
sunt i baile Pucioasa.
In com. Pietrari, vizitatorul,
futre altere, gaseste pe un deal
Cu o placuta privaste, frumosul
castel al d-luT Gr. Banescu-Pincolul,
foarte vizitat de trecatorT.
Pietrari se invecineste : la E.
Cu com. Cucuteni, la V. cu Gemenea
si Voinesti, la N. cu com.
Barbuletul i Riul-Alb si la S.
cu com. Izvoarele. De Cucuteni,
Gemenea i Voinesti, se desparte
prin dealurl, vAT i padurr; de
Barbuletul i Riul-Alb, prin valea
ptriulul Turluiul si parte prin apa
prriulul Riul-Alb ; de Izvoare se
desparte prin lunca RiuluT-Alb.
E strabatuta de o osea vecinocomunal&
foarte frumoasa, ducind
la Izvoare ; lar cu Cucuteni,
Gemenea i Voinesti, se uneste
prin drumurT practicabile nesoseluite.
Pietrari, sat, facind parte din
com. rur. Pawesti-Maglasi, plaiul
Cozia, jud. Vilcea. Are o populatiune
de 300 locuitorT.
Pietrari, deal, la E. com. Fo
lesti-d.-s., pl. Horezul, jud. Vilcea,
cu Virfurile Piscul-Viseni,
Plopeanul i Coasta-Lungd.
Pietrari, pro prietate a statuluT,
jud. Arges. Vez! mosia ML41testi.
Pietrari, Coasta-Mierla i Vläduceni,
peidurt particulare, supuse
regimuluT silvic, pendinte
de com. Pausesti-Maglasi,'plaiul
Cozia, jud. Vilcea.
Pietrari-de-Jos, com. rur., jud.
Vilcea, pl. Ocolul, situata pe
riul Otasaul, la 20 kil, de capitara
judetuluT si la 15 kil, de
a plaiulur. La 1875-76 a format
o singura comuna cu Pietrari-d.-s.
Are o -populatie de 822 locultor!,
din care 153 contribuabilT,
locuind in 193 case;; o
.scoald, frecuentata de 89 copiT ;
3 bisericT: Carpinisul, Jilava, construita
in 1861 de locuitorl
Schitul, ea inscriptia
Aceastii sfindi bisericit Intru care se
veste§te i priznue0e Blagosloveniildprea
sfintel i pururea Fecioam Maria, este
zidit cu toatli cheltuiala plirintelul Kir
Clement, Episcopul NouluY-Severin, In
zilele prea luminatuld Domn Ion Racoy*
Voevod, la curgerea anilor 1728.
LocuitoriT, pe Ruga agricultura,
se mar ocupa cu dulgheria
rotaria. El ad: 8o cal, 172
bol, 160 vacT, 21 capre i 215
porcr.
Pe riul Otasaul, in raionul
comuner, sunt 4 morT de macinat.
Locuitorir sunt mosnenT, afara
de 12, carI s'aa improprietarit
la 1864, pe 24 hect, din mosiile
d-lor G. I. Pietraru si G. Pietraru.
La locul numit Urzicarul e
un pirra sarat.
Veniturile com. sunt de 13001.
si cheltuelile, de 1157 leT, anual.
$oseaua de pe valea OtAsauluT
leaga comuna cu Pausesti-
Otasaul i Pietrari-d.-s., lar soseaua
Dealul-Strimba o leaga
cu com. Birlogul i Stoenesti.
E brazdata de Dealul-Mare,
Stiviturul, de Poiana-Jilaver
e udata de valle: Mantel, Polima,
aineluT, Visanulul, Capitul,
Pasatul i Piriul-Sarat, precum
si de riul Otasaul, care o
strabate de la N. la S.
Se margineste: cu com. Pausesti-Otasaul,
de care se desparte
prin Valea-Mare cu Stoenesti
i Birzesti, de care se desparte
prin Dealul-Mare, i cu
Folesti-d.-s., de care se desparte
prin dealul Stiviturul.
Pietrari-de-Jos, deal, in raionul
com. ca acerasl nume, plaiul
Cozia, jud. Vilceat pe care se
cultiva i hect., 50 ariI vie.
Pietrari-de-Sus, com. rur., jud.
Vilcea, pl. Ocolul, divizata. in
4 mahalale Sárata, Motesti,
Ograzul i Virtoapa. La 1875
76 era unita cu Pietrari-d.-j.
E situata pe partea dreapta
a riuluT OtAsaul, pe ambele laturT
ale VaiT-Sarate si pe valea
Manta, si pe niste dealurl inalte si
ripoase, la 24 kil. de capitala
jud. i la 16 kil, de a plaiuluT.

PIETRARUL 706 PIETRARIA
Are o populatie de 1290 locuitorr,
din care 257 contribualocuind
In 285 case ; o biserica,
recladita la 1862 de enoria$T,
In locul alicia vechr;
o $coala mixta, infiintata la 1856
frecuentata de 48 copir, intr'un
local clAdit la 1886.
Locuitorir sunt mosnenT, $i se
ocupa mar mult cu transportul
sarer de la Ocnele-Mar!.
Vite : 102 bor, 343 vacY, 193
cal, 22 capre $i 34 or.
In partea de N.-V. a com.
se presupune a fi apa iodata $i
alte ape minerale. MaT este o
localitate cu aya saratá de unde
i$T trage numele sorgintea Valea-Sarata,
ce se varsa In riul
Otasaul, avind directia de la
V. spre E.
Budgetul com, e la veniturr
de 1675 ler $i la cheltuelr, de
1667 ler.
oseaua de pe Valea-Otasauinlesne$te
comunicatia futre
Pietrari-d..j. i Birze$ti.
E brazdata de dealurile : Spinetele,
Ripile, R ata, CoindeanuI,
Piscul-lurNeagoe, Guca, Stiviturile,
Morota, Ripa-Prigorier,
Raboaca, $. a. Surpaturr, va,
valcele i fintinf sunt o multime
in centrul $1 in jurul comunel
mal* multe in partea de V.
In partea de E. curge 1-1111
Otasaul, avind directia de /a
N. spre S. $i in care se varsa
Valea-Sarata, Manta, Neaura,
Durduci, toate curglnd In -directia
de la V. spre E.
Se invecineste: la N. cu
ze$ti i Costesti ; la E., cu Stoenesti
i Pietrari-d.-j., de care se
separa prin Valea-Mantel, $1 la
V., cu Folesti-d. s. $1 Tom$ani.
Pietrarul (Mo§e§ti), cdtun al
com. Trestia, jud. Buzar', cu
380 locuitorl $1 69 case.
Pietrarul, piriYaf, in jud. Buzati,
com. Trestia. Izvoreste din catunul
Punga, de la Malul-Ro$u, se
uneste cu izvoarele Tisea $i
Punga $1. se varsa I Saratelul-
BAlaneqtilor, In catunul Lunca-
Frumoasa. Apa sa e sarata, diu
care cauza se mal nume$te $i
S aratelul-Pietrar.
Pietrarului (171.rful-), ',mute, in
jud. Buzati, com. Trestia, catunul
Pietrarul, ramificatie din
muntele Panataul. Are fineata.
Pietrira§ul, PU, pe mosia Hapif,
com. Virful-Cimpulur, pl.
Berhometele, jud. Dorohoig.
Pieträria, sat, cu cite-va case,
formind un trup cu satul Birnova,
com. Buciumi, pl. Codrul,
jud. Iasi, i situat pe coasta dea
lulur Pietraria, bogat hi cañete
de piatra. Vezr Birnova, sat.
Pietriria, deal, ce se ridica in
mijlocul com. Deleni, jud. Botosani.
E continuarea dealulur
Tencu$a din com. Storesti, Radeni
i Feredieni $1 se termina
Ruga oraselul Hirlaul. Se numeste
ast-fel de la carierele de piatra care
se exploateaza. De aicr se scot
si se fabricä renumitele pietre
de moarä numite de la Hirlati.
Se mal scoate $'i prunt pentru
$osele. Pe coasta dealulur de
E. sunt asezate satele Slobozia,
Deleni i Macsut, iar coasta de
V., este acoperita cu codri.
Pieträria, carierd de gips, cam
spre V. de satul Cuzlaul, com.
Horodistea, pl. Prutul-d.-j., jud.
Dorohoig, pe coasra inalta a
dealulur Prutul. Aid se aflä un
strat gros de piatra calcarla,
Cu multr bolovanT pe suprafaya.
Sub stratul calcarle se afta
o patura groasa $i intinsa de
gips, ca o &asa compacta. Din
ea se extrage lespezi i bucatr
In diferite marimr si forme, pentru
inscriptir, coloane $i trepte.
Piatra este de coloare alba-su-
$i id- colea cu miel partl
cristaline. Bolovanir $i bucatelele
evite din taerea bucatilor
marT, se string de satenT,
arse in cuptoare formeaza un
sola de var pentru varuitul caselor
$i care serveste si cojocantor
pentru a albi pleile dubite.
De asupra paturer de gips
se aflä mal multe strate subtiri
de huma argiloasa in diferite
colorl. Acest pamint fiind umed
moale se modeleazä dupa voluta,
lipindu-se de mina $i de
orr-ce alt obiect ca $iceara calda ;
expus la aer se inVirto$aza.
Pieträria, caricrii de piatrd, la
locul numit $1 Stinca, pe moqia
Ivancauti, com. Paltiniqul,
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti, pe
malul drept al Prutulur, ca piatra
de grezia $1 de gips. Cea dindin
se intrebuinteaza la zidarie
$i la finttni ; cea de a doua
fiind in bucatele, bolovanir se
ard i se intrebuinteaza de cojocarT
la albitul pieilor si de satence
la varuitul caselor. Bucatile
marr se intrebuinteaza ca:
pietre de morminte, coloane,
ornamente, u$orf de ferestre
use, trepte, $. a. Din aceastä
plata s'ag carat multe bucatl
la zidirea edificiulur Mitropolier
din Iasi. Extragerea pietrer se
face dupa sistemul ordinar si
in putina cantitate.
Situatia geologica la aceasta
cariera este aceasta :
Suprafata are patura destul de
groasa pe unele Imite, de pamInt
negru i fertil, sag pamint
vegetal. Sub patura aratata vine
o alta de lut galben sec, subtire
pe unele locurr, lar pe altele
destul de groasa. Dupa aceasta
vine patura subtire de
huma-vinata, ce se intrebuin-

PIETRXRIA 707 PIETRELE
teaz5. de sAtence la "muruiala paretilor
case!. In urma acestei
pAture vin bolovanii mar! de
piatrA greziA, iar pe unele locuri
chiar blocuri intregi; apoi, o plturl
de nisip ce acopere stinca
de gips. AceastA piatra end se
estrage e cam moale, dar pug.
In contact cu aerul devine tare.
Coloarea ei este albA-cenusie. Din
loc In loca se vAd pe fat.5.
mid cristaline zAhAroase, din care
unele destul de sclipitoare. AsemAnarea
mare ce are aceastA
piatrA cu acea de la Hotin din
Basarabia, a Meat O. se creadA
cA ambele catiere ar fi avind
intre ele legAturi subterane.
PietrAria, fitria, pe mosia Tureatca,
com. cu acelasi nume,
pl. Berhometele, jud. Dorohoit.
Pieträrita, firla, jud. Dorohoiti,
Berhometele, com. Virful-
CimpuluT ; izvoreste din Dealul-
PietrArieT, de pe n3oslea Hapii,
si se varsA in Siret.
Pietrel (Coltul-), colind, In judetul
Buzlil, com. Pietroasad.-j.,
cAt. Ochiul-Boului, ramificatie
din muntele Istrita ; de
aci incepe pldurea statului Bradul
i Berea.
PietreI (Dealul-), deal pietros,
in mijlocul pAdurei Deleni, com.
Deleni, jud. Botosani, i in apropiere
de desfiintatul schit
Lacurile. Inteo stincl din acest
deal se aflA o pesterA, despre
care se zice cA era locuitä de
sihastri ; legenda spune cl niste
ar fi ucis pe sihastri
s'ar fi asezat acolo, de unde
petera a luat numele de Bolta-
Tilharilor. Se vAd ad sApate
In piatrA mese, paturi, cuptoare,
etc., iar pe pereti sunt niste inscriptil
nedescifrabile.
De pe virful acestui deal inalt,
63817. Yards 11141tonar &viral& 74 Ir.
privirea se intinde pe toatA regiunea.
Stinca din yid mai
poartA numele de Piatra- oimului.
Pietrei (Dealul-), deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noug, pe
teritoriul com. rur. Lipnita, $i
anume pe acela al cAtunului
sAti Coslugea ; este o prelun gire
orientall a dealului Uzum-Bair ;
se intinde spre E. inteo directie
generan de la S.-V. spre
N.-E., printre vAile Coslugea
Ghiol - Ceair, brAzdind partea
de N. a plAsei si a comund ;
este de naturA pietroasA ; ramificapile
sale orientate se terminA
pe malul V. al iezerului
Oltina, fácindu-1 ?flak si
cos; are inAltime de 89 133 dominind
vAile Co$lugea i Ghiol-
Ceair; este acoperit cu
cu putini arbori, lar la poalele
sale de S.-V. se gAsesc citeva
vi!.
PietreI (Dealul-), deal, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
PingArati, situat pe mosia Tarclul
; se deface din ramura
muntilor MAgura- omuzului, intinzindu-se
in directiunea E.,
printre Plriul-BA.trfner i Piriul-
PietreT, pana in malul sting al
piriului TarcAul.
Pietrei (Dealui-), deal. Vez! SurInestilor
(Dealul-), din com.
CodAesti, pl. Mijlocul, judetul
Pietrei (Gira-), pirtiaf, in jud.
Neamtu, pl. Platra-Muntele, com.
PingArati ; izvoreste dintre ramura
muntilor cu acelasi nume
MAgura.-§omuzului, curgind
printre amindouä pAnA la vArsarea
sa pe partea stinga a piriului
Tarclul.
PietreI (Izvorul-),.iavor, in jud.
Buz50, com. Laposul; incepe
din Predealul - BuzAului $i se
scurge in piriiasul Pietrosul.
Pietrei (Muntil-), ramurii de
munir, in jud. Neamtu, pl. Bistrita,
com. TazIlul, situatA la E.
de muntele Merisorul, pe hotarul
despre jud. Bacla.
PietreI (Valea-), vale, in jud.
Gorj, plaiul Novaci ; Incepe din
partea de S. a muntelui Gura-
Plaiulur si se prelungeste spre
V., pe o intindere de 6 kil., la-
&Ind spre N. muntele Talpesiul
si spre S., Dealul-Lung ; din
muntele Gura.Plaiului curge un
mic ptriti, care poartA numele
vAei si care se vars1 in Bistrita.
Pietrei (Virful-), munte (1300
m.), in jud. Buz10, com. si
MlAjetul. In partea de N. sunt
sApate mai multe grote, unde,
spune legenda, s'ar fi ascuns
TAtarii.
Pietrel (VIrful-), matte, in judetul
Buz10, com. PAltineni, c5.tunul
Piatra, culminatie a muntelui
atiasul, compus numai
din send, din care o parte amenintA
sft cadA.
Pietrel (Virful-), virf de deal,
in com. Teisani, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova.
Pietrei-LungI (Virful-), munte,
in jud. Buzgl, com. MinzAlesti,
constind dintr'o imensl stincl,
putin acoperia de brad si de
mesteacAn. Se intinde din muntele
Curcubeta - Mick in jos,
spre S.-E., pinl in drep. tul mAnAstirei
GAvanul. E frumoas1
la vedere, dar grea la urcat.
Pietrele, com. rur., jud. Vlasca,
pl. Marginea, compus5 din eltunde
Meletie i Pietrele, situatl
90

PIETRELE 708 PIETRELE-FETe
in partea S.-E.-E. a judetuluT,
pe dealul DungreT, la 23 kil.
de Giurgitl, la 28 kil., de tefanesti,
resedinta pase!, la 45
kil. de Bucuresti, si la 'o kil.
de statia drumuluT de fer, BAneasa.
Trupul intregeT mosiT, cu Meletia,
este a statuluT, fosa a
manAstireT Cascioarele inainte
de secularizare. Se arendeazd
impreung. Cu 45500 /d.
S'ad improprietarit, la 1864,
300 locuitorr de aci si din satul
Gostinul, fostI clacasI, care ati
luat 900 hect.
Pe teritoriul comuna este o
paclure de stejar, de 1970 hect.
si una de salde, de 370 hect.
Are o populatie de 1213 suflete,
din care 239 contribuabilì;
2 bisericT, una in Pietrele, cladita
la 1860 de cAluggri, si alta,
zidita la 1864 de locuitorr, deservite
de 2 preotT si 3 cintaretT
; o scoalà mixta, conclusà
de un invatAtor si frecuentatA
de 23 copiT (1899-900) ; 7 cit.ciumf.
Vite sunt: 685 bol i yac!,
68 bivoLT, 380 ca!, 1850 o! si
384 rimatorl.
Se lucreaza aci multe rogojinl,
din papura ce se afla pe
bala.
Din acest sat, pana la statia
drumuluT de fer BAneasa este
sosea ; pana la soseaua nationall
Giurgiti-Bucuresti, la kil.
io, soseaua e intrerupta, laxa
de acolo pana la Giurgiti este
soseaua nationala Giurgiti-Bucuresti.
Pe aceasta proprietate.este o
viroaga de apä ce vine din Dunare
de la Malul-Rosu, trece
pe sub sat si merge de se varsa
in lacul Gruia, din jud. Nov.
In raionul comund se afla
ruinele uneT vechf cetal.
Pietrele, ceitun al com. Trestia
jud. Buzad, Cu 50 locuitori
9 case.
Pietrele, alta' numire a satului
Vladnicelele , com. StAnita, din
pl. Siretul-d.-s., jud. Roman.
Pietrele, ciitun, jud. Vlasca, pl.
Marginea, pendinte de com. cu
acelasI nume, situat pe coasta
D unareT.
Are o biserica, ziditA la 1860
de caluggrul Meletie Cascioreanu,
cu hramul Adormirea
MaiceT DomnuluT, deservitä de
un preot si 2 cintareti ; o scoala
mixta ; o baltA de 400 hect.
Pietrele, baltd pe proprietatea
StatuluT Pietrele, jud. Vlasca,
pl. Marginea. Se numeste si Pietrele-Gostinul,
pentru ca e situata
intre satele Pietrele
Gostinul, in albia amara Contine
pestT, scold i racT.
Pietrele, baltd, pe Durare, de 400
hect., pe mosia statului Pietrele,
pl. Marginea, jud. Vlasca. Con,
tine pestT, rae! i scoicT.
Pietrele-Albe, munte, in jud.
Dimbovita, pl. Dimbovita-Ialomita,
care, cu muntele Mitgrcea
are peste 135000 ariT padure.
Pietrele-Albe, munte, in jud.
Mehedinti, plaiul Closani, la granita.
Locuitoril aveati schela pentru
comerciul ce fAceati cu sarea,
pe care o cumparati de la oamenil
ce o aduceati de la Ocnele-Marl
din Vilcea, o salan
Cu caiT pana la Pietrele-Albe
acolo o vindeag Austriacilor.
In acest loe se vAd i pana astazT
bordeele facute de &III, in
cae' se adApostean i tineail sarea.
Pietrele -Albe, munte, in jud.
Suceava, com. Brosteni, avind
1488.9 m. altitudine.
Pietrele-Arse, munte, in plaiul
Closani, filtre jud. Mehedinti si
Gorj.
Pietrele-de-JidovI, loc izolat, In
partea de V. a com. Juptnesti,
pl. Rtul-DoamneT, jud. Muscel,
unde este un troian de piatra
cam neagra, sguritg, i despre
care legenda zice ca sunt nipte
oamenI giganticT care s'el petrificat.
Pietrele-Doamner, sana, in par.
tea de V. a RarauluT, jud. Suceava,
care, vAzute printre negurT
se aseamana cu o biserica
sati un castel, cu treT turnurf
zidit in vAzduh. Vederea lor e
asa de frumoasl c5. atrage foarte
multi vizitatorT. Singurg floarea,
cunoscuta sub numele de Edelweiss
saa Floarea RegineT, sta
lipitg de aceste salid uriase.
Pe aci trece hotarul intre Brosteni
si Bucovina. Legenda spune
cA sT-a luat numele de la o
Doamna (uniT spun ca Doamna
luT Petru Rares) ce s'ar fi ascuns
aci de frica Turcilor, avind la
sine multT banT si scule bogate.
Niel Doamna niel comorile el
nu se stie ce s'ail flcut : se
crede tusa cg. averile stad tot
ascunse, dar cg, cine ar cuteza
sa le ridice, dispare in prApastie
si nu se maT intoarce.
Teama aceasta provine irisa
din cauza multor sparturl i prapAstil
foarte adincT ce sunt in
jurul stincilor. Pietrele-DoamneT
Raraul se vgd, pe timp seni,
chiar de pe Dealul-Timpe$tilor,
de d'asupra FAlticenilor.
(Vez! cPietrele - D oamneT», poveste
de Carmen-Sylva ; precum
Comoara de la Raraii
in «Novelele» luT N. Gane).
Pietrele-Fetei, munte, pirtit
atun, in judetul R.-Sarat. Vez!
Feter (Pietrele-).

PIETRELE-INFIER ATE 709 PIETRICICA
Pietrele-Infierate,padure a statuluf,
in Intindere de 125 hect.,
pendinte de com. Rincezi, plaiul
Te1eajen41, jud. Prahova, care,
impreuna cu trupul Plopi$ul (125
hect.), formeaza padurea Rincezi.
Pietrele-Rosfi, pichet, pe granita
transilvana, jud. Neamtu.
Pietrele-Rosfi, ramurd de mung,
in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele
; se intind6 din piriul Bistricioara,
spre N. - V., pana la
muntele Preluca-UrsuluT.
Pietrele-Rosfi, masiv sanos, in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Munte/e,
situat spre granita transilvana ;
cuprinde muntii : Preluca-Ursulni,
Piciorul-luT-Svaghie, Piatra-
Mociul $i Pietrele-RoOT.
Pietre1e-Ro§11, munte, in judetul
Suceava, com. Neagra-SaruIuT,
pe sub culmea cdruia trece frontiera
Tare! din spre Ardeal $i
Bucovina. Piscurile-I principale
sunt : Buza-SarbeT $i Straja.
Pietrele-Rosfi, munte, al mo$nenilor,
jud. Vilcea, pl. Horezul,
situat la N. com. Rime$ti, aproape
de muntiT LotrulaT $i servind
de suhat pentru or. Ad se
fabrica multa brinza de burduf.
Pietrele-Rosil, deal, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s., com.
rur. Dedovita. Peste acest deal
trece $oseaua Turnul - Severin-
Cerneti-Pietrele - Ro$11,- Govodarva,
care poarta numele de $oseaua
.Pietrele-Ro$il.
Pietrele -Rosif, peidure particulara,
supusa regimuluT silvic, in
jud. Vilcea, plaiul Horezul, com.
Rimelti, in intindere de 5oo
hect., pe mo$ia Muntele-Pietrele-
Ro$iT.
Pietrele-Scrise, loc izolat, jud.
Buzar', com. Vinti1A-Voda, unde
se afla o mare lespede de plata
cu inscriptiunT, indescifrabile
din cauza vechimel lor.
Pietrelor (Muchea-), culmina/le
a muntelut Pridvale, din jud. Buzaa,
com. Panataul, cat. Sibiciuld.-j.
Pietricaia, alfil numire a muntelut
Cerchezul, din com. Lopatari,
jud. Buzan.
Pietriceaua, sat, facind parte din
com. rur. Brebul, plaiul Prahova,
jud. Prahova, situat pe plaiul
Barbe$ulur. Are o populatie de
619 locuitorl ; o biserica, fondata
la 1855 de ob$tea locuitorilor.
Pletriceaua, munte, la N. com.
Rime$ti, plaiul Horezul, judetul
Vilcea, futre muntif Piscul-TiganuluT
$1 Marginea. Serve$te
de suhat pentru vitele marT.
Pietriceaua,pirta, in jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.-j., com. Gubancea
; curge prin valea Pietriceaua
; se varsa in riul Dasnatuiul,
in punctul acesta ese din
comuna Gubancea; prime$te, in
centrul com., piriul Fagetelul.
Pietriceaua, vale, in jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.-j., com. Gubancea,
pe care este a$ezata com.
$i prin care curge piriul Pietriceaua.
Pietriceaua-de-Sud, deal, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Gubancea, inalt de aproape 6o
m. $1 acoperit Cu vi!.
Pietricelele, munte, al satuluT
Coza, jud. Putna, ce inainteaza
pana in apa Ti$iter. De ad izvore$te
Vizantea.
Pietricelul, piria, izvore$te de la
V. ponoruluT Pietricelul, com.
Storesti, pl. Cosula, jud. Boto-
$ani, $1 se varsd in Piriul-SatuluT,
la locul numit Bahnita ; impreuna
se varsa in Miletin.
Pietriceni, atun al com. Gura-
Teghil, jud. Buzad, Cu 40 locuitorl
$i io case.
Pietricica, saa Turluiul, sal, in
jud. Bacaii, pl. Bistrita-d.-j., com.
Dealul- Noa, a$ezat la caldiul
dealuluT cu acela$T nume, in
valea piriulul Turluiul. Are o
populatie de 389 suflete ; o biseria
ortodoxa, cu I preot $1
1 dascal, zidita la 7879, qi una
catolica, zidita la 1875, ambele
de catre enoria$if lor ; o ch.duma.
Vite : 30 cal, 237 vite cornute
qi 31 porcT.
Pietrialea, ceitun, al com. Lapo.
$ul, jud. Buzad, cu 30 locultorT
$i 7 case. Ad se vad ?mea ruinele
unuT vechia schit, facind
parte din grupul celor cinc!
schiturY, desfiintate de Episcopul
Chesarie.
Pietricica, trup de sat, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Pingarati.
Pietricica, saa Chetricica, virf
de deal, in jud. Bacla, pl. Bistrita-d.-j.,
cu pante repezT, situat
pe teritoriul com. Dealul-Nott.
Pletridea, munte, in jud. Buzad,
com. Lapo$ul, cat. Pietricica, acoperit
de izlaz si padure ; din
virful sla se desfasura o intinsa
$i frumoasa priveli$te.
Pietricioa, munte, in jud. Mu$cel,
la S. de muntele Piatra-luT.
Craia, filtre 74)11 Dimbovita si
riul Dimbovicioara.

PIETRICICA 710 PIETR1M.,
Pietricica, munte izolat, in jud.
Neamtu, a$ezat pe malul drept
al riulul Bistrita, in partea de
S.-E. a orapluT Piatra_
InAltimea sa de-asupra niveluluT
BistriteT e de 200 m.
Povirnipl despre oras cade
sub forma de peretT stinco$T,
aproape verdean' ; devine insg
maT trA.ggnat spre partea despre
S., pe la locul numit Coada-Petricial,
i spre E., unde este
presurat cu spini$urT i tufanT
(prin aceste doug pArtr din urmg
sui$ul e maT lesnicios).
In spre ora$, la locul unde
Pietricica are ingltimea cea mar
mare, se ridicg o sena, enormg
de formg triunghiularg; golul ce
face sub dinsa, se nume$te, dupg
o legendg, Chilia-CAluggruluT.
Stratificatiunea acestuT munte
se poate vedea foarte bine ; pgturile
sunt plecate foarte tare
catre N.-E., in forma de boltg ;
la baza, intilnim pAturl de menelit
$i de grezie care se desface
Iii lespezT (avind urme de solzI
g de pe$tT intregT) ; de-asupra
vine grezia de mggurg, care dg
o piatrg u$or de lucrat i bung
de zidirT ; se scot chiar bucAll
de felurite mgrimI, atit din partea
de N. cit $1 de V.
Muntele Pietricica formeazg
un punct foarte strategic ; qi, In
caz de atac inamic trebue foarte
bine apgrat, pentru siguranta
ora$uluT Piatra.
Pietricica (Metohul-Schitului),
sfoarer de mofie, a statu.
luT, jud. BuzAti, com. Finte$ti,
pendinte de schitul Ciolanul;
are 12 hect., din care 6 fineatg
$1 6 arabile.
Pietricica (Muntele-), munte,
proprietate a EforieT Spitalelor
Civile din Bucure$ti, pendinte
de comuna Predealul si Brebul,
judetul Prahova. Se aren-
deazg, impreung cu muntir Piraiele
Cazacul, cu 1450 leT
anual.
Pietricica-de-Tara, munte, jud.
Prahova, pl. Pele$ul, proprietate
a EforieT Spitalelor Civile din
Bucure$ti, inalt de 1433 m.
d'asupra niveluluI MdriT-Negre,
situat in partea de N. a judetuluT,
sì servindu-T de limita
ca Transilvania.
Pietricica - de.. Tara (Muntele-),
pddure particularl, supusl
regimuluT silvic incg din anul
1883, pe mo3la Muntele-Pietricica-de-Targ,
pendinte de com.
Sinaia, plasa Pele$ul, judetul Pra
hoya.
Pietrile§ti, sat, cu 118 loc., In
partea de N. a com. TirziT, pl.
Crasna, jud. Fàlciü, la i kil. de
TirziT, satul de re$edintg, situat
pe valea cu acela$T nume, Inconjurat
de dealurT, afarg de
partea vesticg, unde se intinde
$esul Lohanul, cu Tazul sgil intins,
format din ptriul Lohanul,
ce curge paralel cu calea feratg
$oseaua judeteang Hu$1-Gura-
Crasna.
Pietrile§ti, deal, jud. FAlciti, pl.
Crasna, com. TirziT, la S. de
satul Pietrilesti. Se prelunge$te
de la E. la V. $i se terming in
$es, in dreptul razuluT Lohanul.
Pe partea de S. a dealuluT, se
afld casa proprietAtil mo$ieT
Tirzir, iar la poalele lul, se
tinde satul.
Pietrile§tilor (Valea-),vale,jud,
FAlciti, pl. Crasna, com. Tirzir,
In suprafatg de 72 hect., prin
care curge ptr. cu acelag nume
$i pe care se aflg situat satul
Pietrile$ti.
Pietrimanul, cariere de piatrcl,
jud. Dolj, pl. Balta,. comuna
Cima.
Pietri§ul, sal, in partea de E. a
com. Dolheqti, pl. Crasna, jud.
situat pe vgile opuse ale
dealurilor Corlgteni i Pietri$uluT
; pe cel d'intiiii se aflA o
parte a satuluT locuitg de ursarl
(tiganl), iar pe coasta celuT
de al doilea, o altg parte, locuitg
de MoldovenT.
E situat pe mo$ia statulul
are o populatie de 180 fatniliT,
sur' 60o suflete, din care 120
contribuabilI ; o bisericg, deservitg
de un preot $1 un dascAl.
LocuitoriT, improprietgriti dupg
legea din 1864, posedg 143
hect.
Pietri§ul, sat, cu 80 case, fAcind
parte din com. rur. Izvorul-Ane$tilor,
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j.
In dealurile satuluT se glse$te
lignitg.
Pietri§ul, sat, fAcind parte din
com. rur. Dobrotinetul, pl. 01tul-d.-j.,
jud. Olt. E situatpe Dealul-OltuluT,
51 are o populatie
de 389 locuitorT.
Pietriqul, ctun, spre N.-E. com.
Baldovine$ti, pl. Oltetul-Oltuld.-s.,
jud. Romanati, pe tarmul
sting al GeamartaluiuluT. Altitudinea
terenuluT d'asupra niveluluT
Mgrir e de 189 m.
Are o populatie de 80 familiT,
saa 350 suflete $i o bisericA,
cu hramul Intrarea In Bisericg,
deservitg de i preot $i 2 cintAretf.
Pietri§ul, ceitun, pendinte de com.
GAujani, pl. Marginea, jud.
Vla$ca, situat pe mala DungreT,
in partea de S.-S.-V. a
judetuluf, la 27 iza, de Giur-
$i. la 25 kil. de Alexandria.

PIETRIUL 711 PIETR1URIL,E
Suprafata moler, apartinind
d-luI N. _Alexandreseu, e de
2217 hect., din case 95 hect.
padure de salcie, 140 hect. baltI
si girle si 1588 hect. loc de
cultura,
S'a dat la 91 locuitorI improprietAritT
dupa legea rurall
din 1864, 384 hect.
Are o populatie de 165 familif
; o scoall mixta, frecuentata
de 24 copiT (1899 900) o
biserica, zidita la 1884, deservitä.
de I preot si 2 dascalI
tinind de parohia Gaujani, care
este la 3 kil.
Sunt 3 circiumI.
Vite : 16o bol i yac!, 100
bivoll, 70 cal, 1600 oI si Ioo
rimatorI.
Pe ad trece Girla-Mare ce
vine din jos de Pietrosani. MaI
este si lacul Riioasa, intre hotarele
Gaujani i Pietrisul.
Prin catun trece Drumul-UntuluI
sati al Cherestelelor.
Pietri§ul, sub-divizie a ceitunulut
Urlatori, jud. Buzati, comuna
Plescoi.
Pietri§ul, sub-diviziea cdtunului
arlomanesti, jud. Buzati, com.
Gura-Niscovulur, linga tumulul
Cetatea.
Pietri§ul, pichet vechig de frontierd,
pe Dunare, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, in dreptul satulul
Cocargea.
Pietri§ul, munte, jud. BacAO, pl.
Trotusul, com. Tirgul-Trotusul,
din culmea SlaniculuI, situat
linga muntele Baca.
Pietri§ul, deal, se intinde pe
marginea de N.-E., a satuluf Pietrisul,
com. Bohotinul, pl. Podol,eni,
jud. Falciti. Din el se
scoate piatra i prundis pentru
sosele.
Pietri§ul, deal, se - intinde din
apa piriuluI Crasna, spre E
prin com. Dolheai, pl. Crasnas
jud. Falciii; pe coasta luT si
In vale se afla situat satul Pietrisul.
Pietri§ul, deal, la S. com. Cilcesti,
plaiul Vulcan, jud. Gorj ;
se prelungeqte de la E. spre
V.; are o suprafata cam de 15
hect.; e proprietatea locuitorilor.
Pietri§ul, carierel fle piatrd, jud.
Dolj, pl. Balta, com. Macesuld.-j.,
in Dealul-Viilor.
Pietriqul, deal, jud. Olt, pl. Mijlocul,
format de malul drept al
girleI Plapcea. Strabate teritoriile
comunelor Sinesti si Valea-Merilor,
pe o distanta de 8
kil. Dinteinsul se intinde, spre
S. tarinele locuitorilor din comuna..
Se mal numeste i Dealul-
Drept al PlapceI. Pe el trece
finja ferata Bucuresti-Virciorova.
Pietri§ul, bala, jud. Dolj, pl.
Dul-d.-j., com. Sadova, In padurea
Sadova ; inteinsa se scurge
piriul Jietul.
Pietriqul, baltd, pe proprietatea
cu acelasI nume, com. Gaujani,
jud. Vlasca. Are o suprafata
de 50 hect. si contine mult
peste.
Pietriqul, piria, pe mosia Tebasa,
com. Paltinisul, pl. P;utul-d.-j.,
jud. Dorohoiti.
Pietri§ul, pida, izvoreste de la
N. com. Pietrosani, pl. Criviqa,
jud. Prahova, si se varsa ip riul
Leaotul, tot in raionul com.*Pietrosani.
Pietri§ul, pîrlü, in jud. R.-SArat,
pl. Rimnicul-d.-s., com. Zgirciti ;
izvoreste din Dealul-OreavuluI;
uda. V. com. si se varsa in piriul
Oreavul, pe dreapta luI.
Pietri§ul-Mare, munte, in jud.
Suceava, com. Malini, avind
1005 m. altit.
Pi etri§ul - Mic, munte, in jud.
Suceava, com. Malini.
Pietriqului (Dealul-), deal, Incepind
din satul Lipovalul, pl.
Crasna, jud. Vasluiú, i terminindu-se,
spre N.-V., aproape de
satul Chitocul.
Pietri§ului (Valea-), vale, in
jud. Constanta, pl. Hirsova, pe
teritoriul com. rur. Girlici ; este
continuarea va.eI Stanci-Seaca,
indreptindu-se spre S. si avind o
directiune generall de la N.-E.
catre S. - V., printre dealurile
Ndmolesti (la V.), si dealurile
La-Tirca i al-CilibiuluT, la E.;
se continua cu Valea Viilor,
din dreptul movileI Sapata; primeste
pe dreapta Valea-cu-Maracint
; este situata In partea
de V. a piase! i cea de N. a
comuneI si este talata de drumurile
comunale Girlici-Eni-Sarai
i Girlici-Carapelit.
Pi etriqului (Välceaua.), valcea,
jud. si pl. TeleormanuluI, incepind
de pe mosia Ciocanesti-
Baldovinesti; trece pe mosia Capul-Luncil
se impreuna cu alte valcele, apuca
spre com. Butculesti si se
termina pe mosia Saceni, unde
locuitorll o numese valea Gangarita.
Pe alocurea locuitoriI
zic Valea-Mica.
Pietriqului (Virful-), vio" de
inunte, in jud. si plaiul Prahova,
com. Breaza - d. - s., cat. Gura-
BeliI.
Pietrivrile, sat, pe mosia cu

PIETROAIA (PATROAIA) 712 PIETROASA
acelasT nume, com. Ruginoasa,
jud. Suceava. Are o populatie
de 486 sufiete, locuind in 114
case; o biserica, cu hramuI Sf.
VoevozT, zidita de paharnicul
Ion 'filtre 1770-1777, deservita
de un preot si 2 cintaretT. coala
din Costesti-RazasT serva si a.,
cestui sat.
Vatra satuluf ocupa 56 &id.
Mosia, proprietatea d-lor I.
Gheorghia si V. Vrinceanu, are
o intindere de 339 fald : 285
cultivate, 32 pádure, 12 finat
si restul reproductiv.
Pietroaia (Pitroaia), com. rur.,
jua. Dimbovita, pl. Cobia, situata
pe cimpie, la 6 kil. spre
S.-V. de Gaesti si la 35 kil. de
Tirgoviste. Prin raionul comuneT
curg riul Argesul si piraiele
: Neajlovul, Neajlovelul, Voia,
Broasca si Teplea. Are sapte catune
: Pietroaia-Vale, Pietroaia-
Dealul, Baloteasca, Ciupa-Manciulescu,
Ciupa-Mavrodolul, Potlogeni-Vale
si Potlogeni-Dealul,
Cu o populatie de 2114 locuitorl.
Pietroaia-Vale, saii Patroaia-
Vale, are treI ulite Baloteasca,
Gaesti-Patroala si Cringurile-Patroaia
; iar cele-l'alte, numal cite
o unta, care poarta numele catunuluT.
Are cinc! bisericT ; o mafiastire
; o scoall, mixta in Patroaiadin-Vale,
frecuentata de 45 copif
In 1899-900 0 o coala de catun
In Manciulesti, frecuentatä in
acelasT an de 17 copil.
In raionul comuneT este si o
padure cam de 200 hect.
La Patroaia se face un mare
tirg anual, la 29 Iunie.
Se invecineste : la E., cu com.
Greci si Ionesti ; la V., cu Ratesti-Furduesti,
din jud. Argesul ;
la N., Cu Glimbocata si la S., cu
cat. Ciupa-Lagarul, din com.
Teiul, jud. Argeul. Se desparte
de com. vecine prin 1.1111 Arge-
sulli apele. Rastoaca si, Teplea,
si se leaga cu cele prin soselele
vecino-com.unale.
Pjetroaia, com. rur., jud. Dolj,
pl. Dumbrb.va-d.-s., la 26 kil.
de Craiova si la 12 kil, de resedinta
plaseT, com. opotul, situata
pe valea Poiul, la poalele
degluluT Botosesti.
Se invecineste : la_N. cu com.
opotul; la S.,.cu com. Plesoiul ;
la E., cu com. Belotul si la V.
cu comunele Gogosi si Brabova.
Terenul com. est accidentat
de prelungirile dealurilor Botosesti
si Seaca, aviad directiunea
de la N.-V.S.-E. Inaltimea lor
variaza intre 40-50 m. Intre
aceste doul dealurl se afla valea
Poiul, pe care curge piriul cu
acelas1 nume.
Este udata de piriul Poiul,
ce curge prin valea cu acelasT
nume, cu directiunea V.-E. si
care la esirea sa din comuna
Rietroia, se uneste cu pirliasul
Rachita, pe dreapta si cu Valea-
Repede pe stinga, si se varsä
in riul Obedeanul, pe dreapta.
Se compune din doul catune:
Bascovul si Pietroaia. Catunul
de resedinta este Pietroaia.
Are o populatie de 2027 suflete,
locuind in 450 case; o
biserica de zid, fondata de locuitorT,
deservita de un preot si un
cintaret; o scoald mixta in Bascovul,
frecuentata de 19 copif
In 1890 9oo.
Intregul teritoria comunal este
de 3080 pog., din care: 3000
pog. arabile, 800 pog. padure,
200 pog. fineata si 8o pog. loc
necultivabil.
Mosia de pe terizoriul comuner
se numeste Pietroaia. Apartine
locuitorilor impamIntenitT dupa
legea rurala din 1864.
Padurea se numeste Bascovul;
se dompune din cer, stejar, girnite,
ulmi, plopi, etc., are o su-
prafata de 800 pog. si apartine
tot locnitorilor.
Viile in intindere de 26 pog.
se gasesc pe mosia locuitorilor.
In com. se afla o moara de
apa pe piriul Poiul.
Transportul productelor se face
cu carele, pe calea comuna%
ce duce la Craiova.
O cale comunala uneste comuna
cu comuna Brabova si o
alta, o.uneste cu comuna Belotul.
Vite : 90 vite cornute, 6 caT,
40 d.
Pletroaia, sat, in jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., com. Pietroaia,
resedinta primal-id. Are o populatie
de 993 suflete; o biserica,
fondata de locuitorT, si deservia
de 1 preot si 1 cintaret.
Pietroaia, schit, in comuna Pietroaia,
jud. Dimbovita.
Pietroaia, mofie particulara, in
jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. Pietroaia ; apartine satenilor.
Pietroasa, com. rur., in judetul
Vilcea, pl. Cerna-d.-j., compusa
din 3 catune : Valea-Mare, Pietroasa
si Sirbi si situata pe valea
riuluT Cerna.
Are o populatie de 1312 locuitorl,
din care 310 contribuabilf,
locuind in 453 case.
Sunt 3 bisericT : 2 in cat. Valea-Mare
si 1 in cat. Pietroasa.
Biserica din cat. Valea-Mare
s'a &cut la 1863, din cáramida,
pe locul uneT alte bisericT de
lemn, construita din vechime de
Diaconul Ion Mosu, s. a. ; a doua
din Valea-Mare s'a rezidit la
J880 si cea din Pietroasa s'a
facut la 1839, din cararnid5, de
C. Otetelisanu, Iancu °tetensanu
si mama:lor Ruxandra erban
Otetelisanu. In Valea-Mare
este o scoalä mixta, care in

P1ETROASA 710 P1ETROASA
1899-9oo a fost frecuentata de
51 copir. Scoala dateaza aci de
la 1857; dar cursurile aa fost
des intrerupte.
LocultoriT se ocupa cu agricultura,
dogaria, rotaria, dulgheria,
olaria si fiel-aria. El desfac
produsul munceT lor la Dragasani,
Craiova, Caracal si la
locurile insemnate unde se fac
bilciurI, pana la Dunare.
Vite sunt : 25 caT, 516 boI,
304 vacT, 134 capre, 1113 or,
751 porcl.
In raionul com, e o moarä
pentru macinat.
Parte din locuitorl sunt mosnenT
; 128 s'aa improprietarit la
1864 pe 198 hect. pamint, pe
mal multe proprietati.
Vatra satulul are 475 hect.,
lar cu izlaz cu tot teritoriul com.
este de 9250 hect.
O osea comunala trece prin
sat ; lar soseaua judeteana o
leaga cu com. Otetelisul.
Veniturile com. se urca la
3500 Id, anual si cheltuelile, la
2422 leT.
E brazdata de dealurile: CerneT,
CornuluT, Sirbesti, Balsori,
SileT, Poiana - Secif, Lunga si
udata de valle: Sirbeni, Balason,
Slavesti, CornuluT, Tiganilor,
Spatareilor, precum si de
fiul Cerna.
Se margineste cu comunele:
Batesani (la N.), Babeni (la S.),
Madulari-de-Olt (la E.) si Vasilati
(la V.)
Pietroasa. VezT Podul-Brosteni,
jud. Arges.
Pietroasa (Mita), sat, facind
parte din com. rur. Budisteni,
pl. Podgoria, jud. Muscel. Are
o populatie de Io8 locuitorr.
E situat spre V. de Budisteni,
pe dealurile Baila-Mare si Baila-
Mica., printre care trece un mic
pirilas, numit Pietroasa.
Pietroasa, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Orasului, com. FaraoaneIe,
la S. pe piriul Pietroasa, la 2
kil., spre S., de catunul sle resedinta,
Faraoanele. Are o intindere
cam de 6 hect., cu o
pulatie de 17 fam., sati 6o sufl.
Pietroasa, sat, facind parte din
com. Gaiceana, pl. Berheciul,
jud. Tecuciii, situat in partea de
S.-V. a com., la poalele dealtilul
Cu acelasT nume.
Are o populatie de 72 familif,
saa 286 suflete, locuind In
68 case.
Pietroasa, sat, facind parte din
com. rur. Pietroasa, jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-j. Are o populatie
de 187 locuitorT. E situat la 21/2
kil, de cat. Valea-Mare, unde e
scoala.
Pietroasa, sat, facind parte din
com. rur. Sutesti, jud. InIcea, pl.
Oltul-d.-j. Are o populatie de
342 locuitorT. Cade in partea
de N. a com. si e udat de valea
Pietroasa.
Are o biserica cu urmatoarea
inscriptie :
S i. se stie ci aceastit stinti 0 DumnezeiascK
biseria s'a filma de ruqteril :
Ion Goti, Nicolae Sandu.
Se spune ca. in 182o s'a recladit
de enoriasl ca fa 1822
(fiind de lemn) a fost mutata
din Silistea, unde era si dusa
In fundul vIlceler Pietroasa, In
padure, unde este si acum, ca
s'o scape de Tara.
Pe peretele de-a dreapta useT,
se citeste : cS'a reparat de enoriasT
la 1867 P .
Pietroasa (Comidava), ruine
de castru roman, in jud. Buzad,
com. si cat. Pietroasa-d.-j.
Suprafata lor este de 2 hect. ;
forma este dreptunghiulara, lar
zidurile aa o grosime de 2.20
metri. Pe unele Iocurl sunt al'ara
din pamint pana la 3 decimetri,
lar In alte locurl la nivel
cu terenul. Se crede ca aa
fost intrebuintate si de GotT,
In timpul sederer lor In aceste
partT si ca. Atanaric, batut de
Hunr, s'a retras si s'a fortificat
aci, unde putin mal la N. a ingropat
tezaurele sale, care s'ad
descoperit in 1836. D-1 Gr. Tocilescu
a studiat localitatea, si a
constatat existenta lagaruluT roman.
Acum, in mijlocul cetatir
romane, se afla 1 1 case ale locuitorilor
din Pietroasa.
Pietroasa, culme de munfi, in
jud. Bacaa, pl. MunteluT, care,
din muntele Tarhaosul, apuca
directia S.-E., futre Caminca si
Asaul, prezintind virfurile: Preutesele,
Pietroasa, Socilor, Muncelul,
Danciul si Gardul. Strabate
comunele : Brusturoasa si
Aga.sul.
Pietroasa, ramurei de munit.
Vez! Cicul-Tarcaul, jud. Neamtu.
Pietroasa, munte, in jud. Suceava,
com. Malini.
Pietroasa, piklure, supusä regimuluT
silvic, jud. Musca, com.
Budisteni, in intindere de Ioo
hect., populata cu stejar, fag,
carpen, plop si jugastru.
Pietroasa,padure. Vez! Tircauca,
padure, com. Tirnauca, pl. Herta,
jud. Dorohoia.
Pietroasa, pida, jud. Suceava,
izvoreste de sub Preluca-luT-Rares,
uda teritoriul com. Madeja
pe o lungime de 9 kil. 0, dupa
ce a invirtit 2 morT, se varsa in
Bistrita.
Pietroasa, phig, care izvore§te

PIETROASA (LAPOSUL) 714 PIETROASA-DE-JOS
din jud. Gorj ; uda partea de
N.-V. a com. Alunul, jud.Vilcea,
pl. Oltetul-d.-s., si se varsa in
riul Oltetul, in jud. Vilcea.
Pietroasa (Laposul), vale, in
jud. Buzad, com. Laposul ; incepe
din Virful-Doroteiuld, uda
cat. Laposul i Laposelul, primind
mal multe izvoare si se
scurge in riul Cricovul.
Pietroasa, vale, in jud. Buzad,
com. Pietroasa; incepe din virful
muntelul Istrita, din tintina
tiubeul ; curge pe o pauta inclinatA
; desparte com. Pietroasad.
- s. de com. Pietroasa-d.-j. ;
primeste valea Motiona si da in
pidul Sal-ata, putin mal jos de
com. Clondirul.
Pietroasa, vîlcea, care-1 ia nastere
din com. Genuneni, pl.
Oltul-d.-s., jud. Vilcea, si se
varsa in riul Bistrita, tot pe teritoriul
acester comune.
Pietroasa-Bädeni3Odure, a statului,
pendinte de man5stirea
Bradul, in jud. Buzad, com. Pietroasa-d.-j.
; are 351 hect.
Pietroasa-de-Jos, com. rur., in
jud. Buzad, pl. Tohani, situata
pe coasta de S.-E. a munteld
Istrita, la 20 kil, de orasul Buzad.
Limita sa, la N. incepe de
la Coasta - luT - Samoill, se indreapta
spre Piatra - Cuculul
de aci in valea Pietroasa ; la V.,
se lasa pe apa Pietroasa pana
la MihaT-Anton, o ja prin mijlocul
satuluT pana la biserica ;
trece pe la Piatra-de-la-Ardeleanu
si merge direct in soseaua
nationala, ling6 Crucea-lui-Dragomir
- Cocos ; la S., trece pe
sosea (despArtitoare de com.
Clondirul) pana in hotarul mosid
Barbuleanca ; la E., urca din hotarul
BarbulenciI, Ia
trei, trece pe linga en. Ochiul-
BouluI i urca la Coasta-lui-Samolla.
Suprafata sa e de 1269 hect.,
din care 230 arabile, 370 padure,
30 fineata, 1S8 izlaz, I I livede,
169 vie si 391 loc sterp.
ProprietatI mal insemnate, afarS
de pamintul posedat de
locuitorl, sunt : Badeni-Pietroasa
Pietroasa-Badeni, ale statuld.
Teritoriul ala e pietros si n'u
prea fertil ; in schimb are cariere
de piatra pe muntele Istrita., care
procura locuitorilor beneficif din
exploatarea lor.
CM de comunicatie sunt: soseaua
nationald Ploesti-Buzad
soseaua - vecinala Clondirul-Pietroasa,
apoi drumul dealuluI MizilGura-Ni
scovulul.
Vite : 468 bol, 178 yac!, 85
vitd, 64 caT, 58 Tepe, 4 minjf,
480 o! qi 320 porci.
E formata din cat. Pietroasad.-j.
Ochiul-Bould, avind o
populatie de 86o suflete, din
care 177 contribuabill, locuind
In 218 case,
MdseriasI sunt lemnarT,
timplar, I cizmar, 4 fierari,
cojocar, 2 brutarl si 30 pietrad.
Budgetul com. e de 2710 Id.
Are o scoalg, frecuentata de
44 etevI si ro eleve ; o biserica,
cu hramul MaiciI Domnuld,
deservita de I preot, z cintaret
si r paracliser 3 circiumi.
Comuna e una din cele ma/
vechl ale judetulul ; numai cat.
Ochiul-BouluT s'a populat mal
ziti. Toate traditiile sale ad de
obiect cetatea Pietroasa si cele
mal nouktezaurul de la Pietroasa.
In ceca-ce priveste istoricul tezauruld
de la Pietroasa, pe linga
datele d-luT Odobescu (vez! :
eNotices sur la Roumanie a, cIstoria
Arheologieiv) mal adaukam
vrmatoarele ce am afla,t
de la martorl ocular! chiar partas!
In aceasta descoperire :
Tezaurul s'a gasit in vara anuld
1836, cind Episcopul Chesarie
construia Seminarul din
Buzad si podul de piatra de
peste lacul EpiscopieT, pentru
care lucrad avea trebuinta de
blocuri mad de plata. El angajase
lucratorl BulgarT, ca sa
extraga pietre din muntele Istrita.
LucratoriI, taind, dad peste
tezaur, compus din : coroane,
brAtad, inele, obiecte religioase,
o tava, pe care era tintuita o
closcä in marimea und porumbiel,
cu 9 pul', etc., toate de
aur i cu pietre pretioase. Arendawl
mosieT, Frunza-Verde,
afilad, vine si imparte cu gasitoril,
obiectele ce s'ad aratat.
Bulgarif incredinteaza partea
lor une! capeteniI, care o ascunde
in malul de Boga podul
de piatra de la spatele Episcopie!
ca sa o imparta la toamna
cind vor pleca. Depozitarul fusa
dupa cit-va timp fuge cu aceste
obiecte. Lucratorir, suparatl, denunta
cazul prefectuld de atund
Tache .Falcoianu, care Fama
In urmarirea fugarului, dar nu'l
maT gaseste. Frunza-Verde, vazind
ca faptul s'a descoperit,
ofera o parte din tezaur luI
FiloteI, pe atuncI econom al Episcopid
si se pune sub protectiunea
sa, apoi vinde repede unele
obiecte, ascunztnd o parte. Mihalache
Ghica vine irl Buzad,
aresteaza pe Frunza-Verde, aduna
ce a mal putut gasi pe
la lucratoril Bulgari, in casa mosid
luT Frunza-Verde si cecace
a maI voit sa-T dea FiloteI
le aduce in Bucuresti.
In anul 1837, M. Ghica ofera
din aceste obiecte Muzeuld de
antichitati.
Aceste restud din resturl compun
astl-d tezaurul de la Pietroasa.
Credinta locala e ca obiecte
mal sunt multe ascunse
In masivul Istriter, ba chiar se

PIETROASA-Dt-JOS 715 PIETROILIL
adaugá cà ar fi si o grota., unde
ar fi depuse averT si mar marT,
dar nu s'a dat peste drusa.
Asupra cTezaurulul de la Pietroasao
, d. Gr. Tocilescu zice
(Manual de Istoria Rominilor,
1899, p. 46) : Athanasie, regele
Vizigotilor, inainte de a pansi
Pietroasa, sr.a ingropat acolo
(intr'o ascunzatoare din muntele
Istrita) sculele de aur, cu speranta
de a se maT intoarce
?napa lusa el moare la anul
381 in Constantinopole. O mie
patru sute cinc! zecT i sase
de anT mar in urma, la 1837,
intimplarea facu sa-T se gaseascä
tezaurul, cunoscut sub nitmele
de Closca ca puir*, din care
s'a ascuns si s'a topit de cer
carT rail aflat, Tar in Muzeul
Statulur a intrat numar: o strachina,
un ibric, o MATA, 2 cosulete,
patru chrotorT, un colan
si o veriga', pe care este sapata
in litere runice o inscriptiune
In limba gotica.,.
Pietroasa-de-Jos, cittun de reredinta
al com. Pietroasa, jud.
Buzad, Cu 620 locuitorT si 163
case.
Pietroasa-de-Sus, com. rur., in
jud. Buzad, pl. Tohani, situata
pe coasta de S.-V. a muntelur
Istritaja 22 kil, de orasul Buzad
despartin de Pietroasa-d.-j.
prin valea Pietroasa.
Limita sa la N., incepe din
Piatra-Cuculur, merge pe piala
panà in valea Mationa si se lasa
In hotarul Mariuta (com. Breaza)
; la V., -continua in jos pana
la DrAgaici si apucä pe hotarul
mosnenilor Popestr pana la.cat.
Postea ; la S., merge pana' in
sfoara mosier Vispesti si de adi
pana in Piatra-Clondirul, pe Ja
hotarui mosier statulur Bradul-
Berca, trece ,pe la Piatra-LeasuluT,
dä in apa Pietroasa si
68617:
Mcjionar Geografic. Vol. IV.
urca. pe &risa in sus pana
Piatra-Cuculur.
Are .2 suprafata de 963 hect.,
din care 214 hect. arabile, 447
hect. Rádure, 29 hect. izlaz, 249
hect. vie si 24 hect. sterp.
Pro prietatT mar n semnate su n t :
Negresti, Bacleanu, Genesti, Ivascu,
Moldoveanu si Alexandrescu,
ale cetelor de mosnenT : Negrestr,
Ba'denT, Ivanestr, Genestr,
MoldovenT, Isrtstr, BradenT
Alexandrestr.
Terehul e adcidentat i stincos.
Se allá multa piatra de
constructiune in muntele Istrita,
care se transporta pana in par-
Ole cele mar departate ale tarer.
E formatä din catunele : Pietroasa-d.-s.
i Postea, cu o populatie
de 680 suflete, din care
149 contribuabilT, locuind in 168
case.
Are o scoala mixta, frecuentan
de 103 copa ; o biserica,
cu hramul Adormirea Malcir
Domnulur, deservita. de L preot
sii cintaret ; 3 &durar.
MeseriasT sunt : 2 lemnarT, 2
croitori si 40 pietrarr.
Budgetul com, e de I 800 ler.
Vite : 257 bol, 60 vacr, 33
viter, 33 caT, 23 Tepe, 9 minzr,
480 or i 70 porcr.
In ce priveste drumurile, vez!
Pietroasa-d.-j.
Pietroasa-de-Sus, clitun de resedinta
al com. Pietroasa, jud.
Buzad, cu 640 loc. si 16o case.
Pietroasä (Valea-), ',tia, in
jud. R.-Sarat, pl. Orasulul ; izvoreste
din Dealul-Caprer; trece
prin comunele Faraoanele i ampineanca
si se varsa pe partea
dreapta a riuluT Milcovul.
PietroaseT (Valea-), vale, pe
teritoriul satulur Chirilesti, com.
Rogojeni, pl. Horincea, jud. Covurluid.
Pietroiul, com. rur., jud. Ialomita,
pl. Borcea, situan spre E.
de orasul Calarasi, 'filtre comunele
Gildaul i Cocargea.
Teritoriul com., in suprafata
de 3000 hect., din care 180o
hect. baltis, Ioo hect. izlaz
100 hect. pamint de cultura,
este proprietatea statulur, fosta
pendinte de manastirea Plumbuita.
Dupá legea rurald din 1864
sunt improprietdritr pe mosie
122 locuitorT; in 1878 s'ad mar
improprietaxit 8 locultorr; mal
n t 147 n eimproprietaritr.
E i3rAzdatä de valle: Jegalia
si Stoichita si este udata de Duliare,
de Borcea si de lacurile:
Criminicioara, Saltava, Pucioasa,
Uluca, Tinganul i Miluiul.
E compusa numar din satul
cu acelasT nume, situat pe nrmul
sting al bratulur Borcea.
Are o populatie de 301 famili!,
sal 1277 suflete, din care
183 contribuabilI; o scoall mixta,
conclusa de I invatatnr
invatatoare si care a fost frecuentan.
in 1899-900 de 99
copir; o biserica, deservita de
dor preotT i do! cintaretr.
Vite : 587 car, 1263 bol, 1813
or, I 11 bivolr si 982 porcr.
Pietroiul, munte, in. jud. Bacan,
pl. Trotusul, com. Tirgul-Ocna,
situat pe stinga vair Slaniculur,
avind in virf o stinca mare de
plata.
Pietroiul, dear, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Armutlia Se desface din dealul
Pietrosul si se intinde spre
N., avind o directie generall
de la spre N.-E., brazdind
partea de N. a plaser i cea de
S. a com. Ondulatiile sale de
N. se termina in valea ptriulur
Taita si linga ele se gil si satul
Armutlia. Are o inältime de 18o
91

PIETROIUL 716 PIETROSUL
metri, dominind drumul comunal
Bap - Chioi - Armutlia. Este
acoperit cu padurl.
Pietroiul, Iac intins, la 5 kil. spre
E. de satul Mihaiti-Bravu/, judetul
Baila, aproape de canalul
Cremenea. E compus din lacurile:
Milea, Viezurile, Patul pi
Somnea.
Pietroiul, piidure, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, comuna
Vladeni, formind cu padurea
Vladeni un trup de 'o° hect.,
populat Cu plop pi salde.
Pletroiul-Noil, seItuc, pe lunca
SiretuluT, sub muchea Baldovinepti,
jud. Braila, com. Cazasul,
la 4 kil. spre N. de satul Cazasul.
Vatra satulur e de IO hect.,
cu o populatie de 531 suflete,
locuind In 130 case.
Vite : 440 vite cornute, 100
cal, 470 o! pi io rimatorT.
Pietroiul-Vechia, atan, in jud.
Braila, la 2 kil. spre V. de satul
Vadeni, pe teritoriul com.
Vadeni pi situat pe vilceaua Lata.
A fost populat, dar din cauza
inundarilor, cea mal mare parte
din locuitori s'ati stramutat in
com. Cazasul, formind satul Pietroiul-Noti.
Pietroiulul (Grindul-), grind,
In jud. Tulcea, pl. pi com. urb.
Macin, in partea N.-V. a plaper
pi a comuna ; se desface din
Grindul-BaghieT ; se intinde spre
E. pi se unepte cu Grindul-Oaa
pi Clecea-Mare. Are o intindere
de 6o hect. pi e neproductiv.
Pietxosul, altun, al com. Costepti,
jud. Buzati, Cu 400 locuitorT
o III case.
Pietrosul, sat, in judetul Ro-
man, plasa Fundul, comuna
Oniceni. Are o populatie de
118 suflete.
E locuit mar mult de tiganr
(lingurari), carT *se ocupa
cu facerea de covetT,- lingurT,
fuse, etc.
Locuitorii ati 128 vite marT
cornute.
Pietrosul, pare din satul Tataru§i,
jud. Suceava, numitä pi
Tatarupi-Micf.,
Pietrosul, numire vechie a edtunulut
Gura -FagetuluT, com.
Timboepti, jud. R.-Sdrat.
Pietrosul, munte, in j ud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Ping5.rati,
situat l'higa manastirea Bisericani.
Pietrosul, munte, al satelor Valea-SareT,
Podurile pi Prisaca,
jud. Putna. E cel mai inalt munte
din Vrancea.
Contine sare in piciorul despre
E, pi pe malul piriului Pietrosul.
Sarea este la ult strat
de 0,12 m. sub pamtnt si de
multe orr fuge pamintul pi ramine
goala stincede sare. Este
proprietatea razepilor din com.
Va.,lea-SareT.
Pietrosul, munte, ce formeaza
hotar filtre colb. Bropteni pi Dorna,
jud. Suceava, avind 1704
m. altitudine.
Pietrosul, munte, in jud. Suceava,
com. Bagdanepti, acoperit
de fag pi mesteacan.
Pietrosul, colina, in iud. Buzag,
com. pi cat. Plepcoiul, culminatie
din muchia Sapoca. E demna
de vizitat pentru frumoasa privelipte
ce qe desfapura de ad,
atit pe valle SlaniculuT pi BuzauluT,
cit pi pe dmp, departe.
Pietrosul, deal, facind hotarul
de la N., tare satele : Horodiptea,
din com. Cotnari pi arjoaia,
din com. Bliceni, ambele din pl.
Bahluiul, jud. Iasi.
Pietrosul, deal, in pirtea de S.
a jud. pi pl. Tulcea pi cea centran.
a com. Agi-Ghiol. Se desface
din Dealul-cu-Cununa pi se
intinde spre E., terminindu-se
pe malul vestic al laculuT Agi-
Ghiol. E Wat de drumul comunal
Congaz-Agi-Ghiol. E pietros
pi acoperit cu papuni.
Pietrosul, deal, jud. Tulcea, In
partea de N.-E. a plapel Isaccea
pi in cea centralä a com.
Somova. Se desface din Dealul-
Comorif, se intinde spre E. La
poalele sale estice e apezat satul
Somova; pe la cele nordice trece
drumul jud etean Tulcea-Isaccea.
E de natura stincoasa pi e acopen
it cu iarba pi cite-va vil.
Pietrosul, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Armutlia. Se desface din
dealul Uzum-Bair pi se intinde
spre N., inteo directie generan
de la S.-V. s"pre N.-E., brazdind
phrtea de N. a pla.peT pi cea de
S. a comuneT. La poalele sale
nordice e apezat satul Armutli.
E de naturä stincoasa pi e acoperit
cu paduri.
Pietrosul, pisc, in jud. Tulcea,
pl. Macin, pe teritoriul com.
rur. Vacareni (la hotarul celor
doul canne ale ei, Vacareni pi
Garvan), situat in partea nordica
a plapeT pi cea centran a comuna.
E punctul culminant al dealuluT
Cararilor, avind 162 m. 'Maltime.
E punct trigonometric de
observatiune de rangul Lid, dominind
prin inaltimea sa asupra
satelor Garvan pi Vacareni, apezate
la poalele sale. E de na-

PlETROSUL 717 PlETRO$ANI
tura putin stincoasa $1 e brazdat
de val ripoase; pe la poalele sale
estice merge drumul comunal ce
une$te cele dota catune de mar
sus, lar pe la poalele sale vestice
drumul vecinal Garvan-Jijila.
E acoperit cu paquni.
Pietrosul, deal, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com.
rur. Luncavita ; este o prelungire
N.-V. a dealului Piscul-
Inalt-$1-Tutuiat ; se intinde spre
N., avind o directiune generala
de la S.-E. spre N.-E., brazdind
partea vestica a p15.$eT $1 a comuna;
'asa spre N.-E. dealul
Piscul-Rop i spre S.-E. dealul
Oltoiul ; din poalele sale vestice
la na$tere pirlul hila; pe muchia
lur merge drumul comunal
Luncavita-Greci; din poalele sale
estice izvore$te valle Stanca, a-
CodruluT $ia-StupineT ; e acoperit
numaT cu padurl.
Pietrosul, virf de deal, in jud.
Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. rur. Balabancea, situat
in partea sudica a pla$eT i cea
centrala a comuneT ; este un
"virf sudic al dealuluT Geaferca,
a$ezat intre satele Balabancea
Islam-Giaferca, pe care le domina,
precum domina i &tul
Taita, valea Co$1ugea, drumul
comunal Geaferca - Orta Chioi ;
este de natura pietroasa.
Pietrosul (Pietro §anea), mo)sie,
in jud. Buzar!, com. Coste$ti,
cat. Pietrosul ; are cam moo
hect., din care 600 hect. arabile,
200 hect. fineata, restul
izlaz i loc sterp.
Pietrosul, îriü, jud. Boto$ani ;
izvore$te din padurea Grigoreiti,
com. Caline$ti ; curge spre E.;
trece prin satul Grigore$ti ; prime$te
&alele Fete$ii i Porctil
pe stinga $i se varsa in Siret ;
in curgerea sa formeaza 3 lazuri.
Pietrosul, pirtfi, in jud. Dorohola,
pl. Prutul-d.-s.; incepe de
pe Ibane$ti, com. cu acela$T nume
$i se varsa in Jifia, pe Hili$eul-
Virnav.
Pietrosul, pirla, incepe de pe
mo$ia Pomirla, com. cu acelasi
nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti
$i se varsa, in Hertu$ca.
Pietrosul, 'fria, ízvore4e prin
dou5. ramuri, una din Dealul-
Pietrosului $i alta din Dealul-
Mare, de pe mo$ia Probote$ti,
com. Tirnauca, pl. Herta, prime$te
in stinga Orín' Borteni
se varsa in &tul Holcicul.
Pietrosul, pi« izvore$te din padurea
Tureatca, com. cu ace1a§1
nume, pl. Berhometele, judetul
Dorohoiti ; curge de la E. $1
spre S. de satul Tureatca formeaza
un Taz; la E. de velnita,
se une$te cu ptrtul Paltini$ul ;
apoi face hotar intre satele :
Tureatca, Piriul-Negru $i Sinauti
$i se varsa in piriul Molnita.
Pietrosul, ptria, in jud. Ia$1, pl.
Stavnicul, com. Mogo$e$ti ; izvore$te
de sub dealul Galata ;
trece prin mijlocul satului Mogo$e$ti-GalateT
$i, afara din sat,
impreunindu-se cu piriul Bude$ti,
se varsa in scursura iazuluT Birca.
Pietrosul, pi?* in jud. R.-S&
rat, pl. Marginea-d.-s., comuna
Lacul-lui-Baban ; izvorege din
dealul Costandoiul ; uda partea
de V. a comuna $i se varsà in
riul Rimna, pe clreapta
Pietrosul, pilla, ce curge din
pl. Siretul-d.-s., com. Gidinti,
jud. Roman ; izvore$te din Dea-
lul-Marului; curge de la S.-E.
spre N.-V. ; uda. satul Gidinti
$1 la V. de acest sat se varsa
in riul Siretul de-a stinga, dupa
ce a primit pe dreapta, Piriul-
Velnitel i Rimnicul.
Pietrosul-Bogolin, munte, cel
mai inalt din com. Bro$teni, jud.
Suceava, avind 1746.4 in. altitudine.
Pietrosul (Muntele-), peldure,
In intindere de 2500 hect., pe
teritoriul com. Herastraul, pl.
Vrancea, jud. Putna, proprietate
in indiviziune a locuitorilor din
Valea-Sarel.
Pietrosul (Muntele-), pädure,
fa intindere de 640 hect., pe
teritoriul mo$iel cu acelasT nume,
com. Valea-SareT, pl. Vrancea,
jud. Putna, proprietate in indiviziune
a locuitorilor din com.
Valea-Sarel.
Pietrosul-Bucial,pirta, izvore$te
din poiana Hurmuzul, jud. Suceava,
com. Dolhasca, $1, dupa
un curs de 5 kil., in care a primit
Piriul-luT-Martin, se varsa in
riul Siretul.
Pietro§ani, com. rur., jud. Mu$cel,
plaiul Nucpara, situata la
25 kit. spre S.-V. de ora$ul
Cimpulung.
E a$ezata pe malul drept al
riului Doamna, intr'o pozitiune
frumoasa. Se mArgine$te : la N.,
cu com. Domnesti ; la S., cu
com. Retevoe$ti ; la E., cu com.
Badesti i la V., cu jud. Arge$.
Se compune din 2 catune :
Pietro$ani i Varzaroaia, cu o
populatie de 952 locuitorr, din
carT 136 contribuabill.
Are o biserica, deservita de
preot i 2 cintlretr; o coalä
mixta, frecuentata de 62 elevi.
Budgetul com, e la veniturl

PIETRWNI 718 PIETRWN I
de 1502 ler gi la, cheltuelT, de
1416 ler.
In com. Pietrogani gAsit
silexurr cioplite, sflexurr lustruite,
cutite san rAzuitoare
alte obiecte de piatrA gi de os,
industrie a omulur cuaternar.
N. Cretulescu avea in posesiune
un frumos toporag de serpentina
lustrultA, cu glafurr laterale,
descoperit sub pAtnint,
la o adincime de un stinjen
mar bine, in satul Pietrogani.
Pietro§ani, com. rur., jud. Prahoya,
pl. Crivina, intemeiatl pe
la 1713 de Banul Iordache Cantacuzino,
dupl cum se adevereste
din cArtile de hotArnicie
ale mogier.
Inainte de 1830, de aceastA
com, mar tinea cAt. Strimba.
La 180, Domnul 'T'Arel; loan
Caragea, care adunase in cursul
Domnier suma de 93 milioane
ler, aflind cä Poarta voia a-1
maztli, luind banir TArel a fugit
In Austria. In fuga s'a oprit aci
In Pietrogani, unde a stat o
noapte la nepoata sa, MArioara
Impreun5, cu sulta sa de
arnAutr.
In partea de E. a comuner,
e localitatea numin Aria-TAtArascA,
unde se povestegte ca
ar fi tAbarit TAtarii pe timpurile
citad cutreerati Tdrile Rominegtr.
Com, e situatA pe malurile
girler Leaotul, care curge drept
prin centrul Petroganilor gi se
aflá. la 15 kil. de capitala jude-
%ului la 3 kil, de regedinta
plAgeT.
Are o suprafan de 750 hect. ;
o populatie de 847 locuitorT,
din carT 230 contribuabili ; o
bisericA, fácutA la 1760, cu spesele
locuitorilor i reparan in
1865 cu ajutorul preotulur Grigore,
Nicula Velisar i CAlin Savu,
deservitA de I preot ; o
gcoall mixtA, frecuentan de 63
copir.
AfarA de agriculturA, locuitoril
se mal ocupa cu facerea
de furcr, virteje, donitl, cerculi,
etc.
Pe apa Leaotul, in raionul
comuner, este o moarA Cu
pietre.
169 locuitorr improprietArit
la 1864, cind li s'ad dat
463 hect. El posed5. : 90 car,
54 iepe, 221 bor, 178 vacT,124
viter, 300 or gi 81 porcr.
Comerciul se exercitl de 3
circiumarr.
Veniturile comuna' se urca
la 3416.36 ler gi cheltuelile, la
3305.27 ler.
Are goselele : Pietrogani-Puchei,
Pietrogani-Pugcagl, Pietrogani-MAllegti
i Pietrogani-Buda.
Terenul com, e ges i strAbAtut
de riul Leaotul gi de izvoarele
: De-la-PiclA, Pietrugul,
PugcAganca i Recile.
Se márginegte cu comunele :
Pucheni-Mogner, Pucheui-Miroslavegtr,
Buda-Palanga, Pucheni-
Marr i Moara-DomneascA.
Pietro§ani, com. rur., situatA la
extremitatea S.-S.-V. a judetulur
Vlagca despre jud. Teleorman,
gi in marginea bAltir cu acelagl
nume, Miga Girla-Mare.
Se compune din trupurile de
mogie Iudeca- Curani, Purani
set Bujoreni i Slovani, care
toate pana la 1855 apartineati
familieT Lapati ; de atuncr, apartin
familier Priticipelur
batí, intrunite toate sub numirea
de Pietrogani.
Suprafata intreger mogir este
de 10572 hect., 26 arii. S'a dat
la 1864, la 279 locuitorT improprienritr
dupl legea rural, o
suprafan de 1065 hect., rAminind
proprietAtef 9507 hect.,
din care 900 hect. pAdure de
salde, 125 hect. pAdure de tufl
gi 8482 hect. pAmint de arAturA,
izlaz, finete i baity.
Vil sunt plantate pe o intindere
de 115 hect.
Este la o depArtare de Giurgiù
de 33 kil., de StAncegti, regedinta
plAger Marginea, de 29
kil. gi de Alexandria, de 22 kil.
Are o populatie de 1151 suflete,
din care 403 contribuabill.
Biserica, cu hramul Sí. Treime,
zidin la 1819, de Vamegul Dumitru,
jn stilul une fortArete de
zid.masiv, boltitA, fàrá lemnArie,
a servit in timpul invaziunilor
ca azil de scApare. Constituc
parohia Pietrogani, gi e deservitA
de 2 preotT gi 2 cintAretr.
coala, mixta, este frecuentan
de 122 copir (1899-900) gi condusl
de un invAntor gi o invAtAtoare.
LocuitoriT posedg : 664 bol,
301 blvolf, 436 vacT, 453 car,
6377 or i 250 porcr.
Budgetul com. e Ta veniturT
de 6688 leT gi la cheltuelf, de
5789 ler.
In com. sunt: II &dura
moarA cu aburr cu 4 pietre,
cr magazie de zid cu 3 caturr,
5 pAtule gi case de locuit cu
grajdurr sistematice.
Aci este loc unde se pot inarca
conbiile ce vin la Du-
n Are.
Pietrogani este un sat foarte
vechia. S'ad gAsit aci monede
antice i sAgep cu inscriptir romane,
pida de plmint arse ca
cArAmida, cu inscriptil i litere
latine, une ale vecher cetAtr
Reca, situatá, pe mal in partea
de V. a com. Pietrogani.
La 18 lo, a venit in calce, pe
canalul Belciuna, din Turnia, soldat1
turcr ati avut o incAerare
cu armata ruseascA ce se
afla in Pietrogani gi care, cu ajutorul
sAtenilor, a respins pe Turcl.
Tot in acelagr an, un corp de
armatä rusa a trecut DunArea

PIETROANI 719 P1UPÀ9TI
pi a repurtat o mare victorie
contra Turcilor la satul Balint,
situat pe malul drept al Duna:
rei.
La 1867, insurgentil Bulgari
aa trecut in Rominia tot pe la
acest loc.
La 1877-78, In cursul razboiuluT
Ruso-Romino-Turc, Rupii
aa fIcut un pod pe vase
peste care a trecut armata.
Ad i era cuartierul general al
unui general rus si al fratelui
Imparatulur, comandantul suprem
al armater ruse.
D-1 Walter, in (Tezaurul de
mon u mente istorice», publicat de
d-1 Ilarian, zice ca la 1595, Mihaia
Viteazul s'a retras de la
Giurgia catre Pietropani pi apor
temindu-se sa nu-1 inconjoare
Turcil s'a dus pe la Stanepti
la Hulubepti (pag. 18, vol. I).
Pietro§ani, sat, facind parte din
com. rur. cu acelapi nume, jud.
Mupcel, plaiul Nucpoara.
Pietro§ani, baltd, jud. Vlasca,
In valea Dunarer, pe proprietatea
cu acelapi nume a Principelui
B. tirbeiti. Contine multi
pepti, scoici pi raci.
Pietro§ani, pda'ure, supusa regimulta
silvic, jud. Mupcel, plaiul
Nucpoara, com Pietropani, in
Intindere aproximativa de 600
hect., cu un masiv des, continind
fag pi stejar.
Se invecinepte la N. cu com.
Domnepti ; la S., cu com. VIrzaroaia
; la E., cu Pietropani pi
la V., cu com. Vilsanepti, din
jud. Arges.
Pietro§i, vale, jud. Vilcea, pl.
Cozia, com. Plupepti-Maglasi,
unde se afla cariere de piatra
pentru constructie, care se transporta
in punctele cele mal departate
ale 'T'arel.
Pietro§ita, com. rur., jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-Dimbo
vita, situatà la 30 kil. spre N.
de Tirgovipte, parte apezatä pe
marginea Ialomiter, parte pe
vai pi dealurl, care se numesc :
Dealul-Porumber, Valea- Lupulur,
Valea-Pletropitel,. Valea-Columulur,
Valea-Voivoder pi Valea-Titer.
Prin raionul com. curge rill
Ialomita pi piriul Valea-LupuluT,
pi doul izvoare cu apa aviad
gustul de pucioasa.
Se compune din doul catune:
Pietropita pi Valea-TiteT, cu o
populatie de 1900 locuitorT.
Are o biserica pi o pcoall.
Pietropita este foarte vizitata,
In timpul veril, de persoanele ce
vin la baile Pucioasa pi Vilcana.
Locuitorii com. se ocupä, in
tre altele, .pi ca tot felul de tesäturr
.de fina pe care le desfac
parte la Sinaia, parte la
bälle Pucioasa.
Se invecinepte : la E. cu mar
multe pldurr, din care cea mal
apropiatä se numepte Sirnea ;
la V., ca com. Runcul; la N.,
Cu com. Moroeni pi la S., cu
com. Tita. De com. Runcul se
desparte prin dealurr pi vär, de
Tita priu Ialomita, iar de Moroeni
e nedespartita. Cu Runcul
se uneste printr'o posea comunall,
lar cu Tita pi Moroeni, prin
poseatia Tirgovipte-Transilvania.
Pietrolta, saa Oboarele, munte,
jud. Dimbovita, pe partea
dreaptä, mal in sus de Moroeni,
pe matca ralomiter.
Pilde§ti, com. rur., in jud. Ro.
man, pl. .Moldova, spre N.-E.
de orapul Roman, la 9 kil, de
de el pi la ro kil. de repedinta
plapei, pe malul sting al riului
Moldova pi aproape de varsarea
piriuluf Ciurlicul in el.
Populatia comunei, in maio-
ritate Unguri, e de 220 familif,
saa 803 suflete, din care 218
contribuabili.
Are o bis-rica catolica pi o
pcoala mixta, care a fost frecuentata
in 1899-900 de 54 copir.
Ungurir tia de parohia catolla
Sabaoani.
Budgetul com, e la veniturr
de 3346 bel pi la cheituelr, de
3281 ler.
Este legata cu orasul Roman
prin osea.
Despre satul Pi/depti vorbeste
o hotarnicie de la 21 Iunie 1756,
care ne spune ca era mopie a
manastirel Agapia.
Pildeqti, sat, i resedinta com.
cu acelapi nume, jud. Roman,
pl. Moldova.
Pilde§ti, mofie, jud. Roman, pl.
Moldova, com. Pildepti, fosta
a statului pi care maT inainte
tinea de rnanastirea Agapia ;
acum e vinduta de ved.
Pilipäuti, com. mur., in partea de
N. a pl. Flerta, jud. Dorohoia,
formata. din satele : Cotul-Sanihaul,
Lunca, Molnita pi Pilipauti
(Satul-Mare), cu repedinta primaria
in satul Pilipauti.
Arc o populatie de 598 familii,
saa 2584 suflete ; 4 biserici,
deservite de z preoti, 2
cintAretr pi 2 palamati ; 2 pcoali
mixte, in Pilipluti pi Molnita,
care aa fost frecuentate in 1899
900 de 98 elevi; 1596 hect., 90
arii pamint sl.tesc, 2469 hect.,
44 ara' cicap, 763 hect., 36 aril,
pamint proprietaresc pi 4 pogoane
vie.
Budgetul cora. e la venituri
de 3962 lef ; lar la cheltueli, de
3956 leí, 86 batir.
Vite : 758 vite marr cornute,
240 car, 1957 °I, 9 capre pi
574 rirnätori.
Sunt 82 stupi cu albine.

PILTPAUTI 720
Pilipäuti, sat, pe mosia cu acelasT
nume, jud. Dorohoitt, pl.
Herta, com. PilipautT, formata
din doua sate : Lunca, Cu 536
suflete i Satul-Mare, Cu 756
suflete I cu intinsa privire asupra
satu/uT Noua-Sulita, de
peste Prut, care dupa unele documente
s'ar fi numit din vechime
Climauti.
Proprietatea mosie1 este a
d-nel Ruxandra Sofian.
Are 2 bisericT, una dé zid, cu
hramul Nasterea MaiciT Domnula,
facuta la ¡844, de Sp5.tarul
M. Holban, si a doua, mica,
de lemn, cu hramul Adormirea
MaiciT Domnului, facuta de locuitorr
la 1778 i atnbele deservite
de I preot, 2 cintareti si
21:alamar! ; o scoall mixta, conclusa
de r invatator si frecuentata
de 48 elevY.
LocuitoriT improprietäritl ati
932 hect., 36 aril pamint ; lar
proprietatea mosieT, 1097 hect.,
6 ara' cimp si 716 hect., TO arii
padure.
Piraiele ce trec pe mosie sunt :
Baranca, Pojina -si Hertusca.
Drum principal este acel de la
Huta i Mamornita la Darabani.
Hotarele mosieT sunt cu : Movila,
Molnita i rIul Prutul.
Pilisca, munte, jud. Bacati, pl.
MunteluT, com. Dirmanesti, situat
litiga muntele Farcul, fletad
parte din Ora Oituzultd.
Pilisca, sati Pelisca, virf de
munte, jud. Baca5, pl. MunteluT,
com. AgAsul, din gira munfilor
Tarcaul, situat linga satul
Pinga-Dere, saz! Valea-Viilorde-la-Pinga,
vale, in jud. Constanta,
pl. Hirsova, pe teritoriul
com. rur. Dleni. Se desface din
partea vestica a dealulta Cairac,
indreptindu-se spre V. si avind
o directiune de la E. spre V.
Se intinde printre Dealul-Mosuluf
i Dealul-Mezetulta si se deschide
in Venga, la i la mal spre
N. de satul DIeni. Are o lungime
de 4112 kil. si e situata in partea
N.-V. a piase si a comuneT.
Este taiata aproape de van
sarea sa de soseaua judeteana
Daeni-Ostrov. Pe malurile sale
sunt o multime de vil; de linde
si-a luat i numele de Valea-
Viilor-de-la-Pinga. La gura sa
sunt o multitne de gradinarii
cultivate de Bulgati.
Pinilor (Virful-), munte, in jud.
Buzan, com. Miljetul, cat. Stanila,
acoperit de padure de pinT.
Penilic-Bair, munte, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noul, pe teritoriul
com. rur. Ese-Chioi. Se
desface din prelungirile estice
ale dealului Mahale-Orman-Bair,
de pe teritoriul bulgaresc al comuna
Intra in judet mg la E.
de pichetul No. 9; se indreaptä
spre N., printre valle aban-
Ceair, Ese-Chioi-Dere de-o parte
si Punar-Orman-Ceair, Regene-
Ceair de alta parte, brazdind
partea vestica a plasei i cea
sud-estica a com., din care o
parte e asezata pe poalele lui.
Lasa spre E. prelungirea numita
dealul Tiumbet-Bair. Are
88 m. inaltime si e acoperit Cu
padurl i tuPdrisurI.
PinisoruluI (Virful-), munte,
in jud. Buzati, com. Mlajetul,
cat. Topilele, in padurea statuluT
Mlajetul.
Pinoasa, cdtun, al com. Stejerei,
jud. Gorj, pl. Ocolul, situat la
S. com. si pe valea cu acelasT
nume, pe o suprafata de 248
hect., din care 6o hect. padure,
40 hect. iz/az, 20 hect. finete
si 128 hect. arabile.
P1NUL
Are o populatie de 75 familiT,
saü 300 suflete, din care
140 contribuabili ; 2 biserici,
una de lemn, fondata la 18m
si a doua de zid, fondata la
1886, deservite de I preot si 2
cintareti.
Locuitorii, pe linga agricultura,
se mal ocupa ì cu mica
industrie a olarier. El posea
ro pluguri, I I care cu bol,
cartita cu cal; 86 vite mari cornute,
2 caT, 50 porcI i 1 15 oT
qi capre.
Comunicatia se face prin soseaua
comunall care o pune in
legatura la N.-V. cu cat. Galesoaia,
iar spre S.-E., cu com.
Rosia.
Pinoasa, deal, in jud. Gorj, pl.
Ocolul, cat. com. Stejerel, situat
futre catunele Galesoaia
Pinoasa, cu directiune N.-E. spre
S.-V., terminindu-se in culmea
Strimba. Este acoperit cu padure,
i ca plantatiT de vi! si
pruni.
Pinoasa, vale, in jud. Gorj, pl.
Ocolul, com. Stejerel, cat. Pinoasa.
Incepe din catun si are
directia N.-E.-S.-V., terminindu-se
in culmea com. Temisani.
E acoperita cu padure marunta.
Pintiloaia, deal fi vale, pe mosia
Havirna, com. Cu acelasT
nume, pl. Prutul-d.-j., jud. Doroholii.
Pinul, cdtun, al com.,Braesti, jud.
Buzan, CU 600 locuitorl $i 133
case. Are sub-divizia Schitul-
Pinul.
Pinul, fost schit fi metoh, al EpiscopieT
de Buzaii, jud.
com. Braesti, azi biserica de mir.
Pinul, loc izolat, jud. Ilfov, pl.
Znagovul, in apropiere de unde

PINUL 721 P1PIRIGUL
izvoreste piriul Vermoloasa, care
se varsa in gira Colintina, mal
sus de manastirea CAldArusani.
Pinul, munte, jud. Buzad, com.
Bra esti, cat. Pinul, continind
sare.
Pinul (Vatra-Schitula-),
jud. Buzad, com. Braesti,
cat. Pinul, pendinte de Episcopia
BuzauluT. Are 850 hect., din
care 521 hect. padurea Pinol,
restul, araturT, fineata, lived si
izlaz. E avuta in sare, din care
blocuri intregi se vad la suprafata
pamintuluT.
Pinta (Sieatelul-Pinp.lul),
jud. Buzad, com. Braesti.
Incepe de l'higa schitul Gayanele
si se scurge in Saratelul-
Balanestilor.
Pionul, sad Cqahrául,munte, jud.
NeamVu, pl. Piatra-Muntele, com.
Hangul, situat in grupa muntilor
Ceahlaul, pe malul drept al
riuluT Bistrita, in mijlocul unuT
sir de alt.T munti acoperitT cu
codri stravechT. Baza sa ocupa
o intindere cam de 4 mile patrate.
Virful sad ce! mal Inalt se
numeste Panaghia (Fecioara),
si este situat sub 46 grade, 53
minutei de latitudineN. i43 grade,
34 minute, de longitudine.
Doua treimT din inaltimea
sa sunt acoperite cu codri de
mesteacanT, brazi spinisurT,
lar in partea superioara se gaseste
numal un fel de muschid
ce are mare asemSnare cu lichenul
de Wanda; din mijlocul
acesteT verdetT, se urca in
forma de turnurT, stinci de coligare
cenu§ie inalte de la 170-
2t0 palme, constituite din paturl
ce seamana cu lava, si
par a fi provenite din eruptiunT
vulcanice.
Arco inaltime de 1911 in. i d omineaza
totT muntiT Moldovei
Transilvanief pana la o mare distanta,
c5.cT inteadevar pe timp
senin acest munte se vede de
pe dealul Pietrisul (jud. Iasi) si
de la capul Mangalia (Marea-
NeagrA).
Un alt virf al acestuT munte
se numeste Turnul-luT-Butu.
Pe vtrful Ceahlaulul se afla
o cruce de fier pusa acolo de
M. Sturdza, fost Domn al Moldover,
cind, la 1835, s'a fost
suit impreuna cu Mitropolitul
Veniamin Costache.
Vechim ea acestuT munte, dup
A. Humboldt, este de veo 15000
de anT.
Pionul, »m'a fi.pichet, la confin
ele Tare! cu Transilvania, jud.
Putna.
Piore§ti, sat, pendinte de com.
rur. Goesti, pl. Amaradia, jud.
Dolj, situat la 2 Kil. spre E.
de Goesti, cAtunul de resedinta
al comuneT, de care se desparte
prin riul Amaradia.
Are o populatie de 303 suflete,
locuind in 70 case. CopiiI
din sat urmeaza la scoala mixta
din satul Goesti.
Se mal numeste i Gioresti.
Piore§ti, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Goesti,
apartinind mosnenilor.
Pipera gafaran* sat, jud. Ilfov,
pl. Dimbovita, facind parte
din com. rur. BAneasa-Herastau',
situat la E. de Baneasa,
pe Valea-Pipera, care se varsa
In &la Colintina, la E. de Plumbuita.
Se intinde pe o suprafata de
767 hect., cu o populatie de
122 locuitorr.
D-1 C. C. Stefanescu are 657
hect. si locuitoriT, II° hect. Pro-
prietarul cultiva 370 hect. (100
hect. izlaz i 187 hect. padure).
LocuitoriT cultiva tot terenul.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Ilie, deservita de i preot i I
cintaret ; I masilla de treerat
si I pod.
Comerciul se face de i ch.ciumar.
Numarul vitelor mari e de
89 si al celor miel, de 214.
Pipera, vagara, jud. Vlasca, pl.
Marginea, pe proprietatea Gogosari-VechT,
a EforieT Spitalelor
Civile din Bucuresti.
Pipera, bala cu peste, jud. Ilfov,
com. Baneasa-Herastraul, cat.
Pipera.
Pipera, padure, in intindere de
zoo hect., jud. Ilfov.
Pipera-Marani, pda'ure partículara,
situata pe mosia Pipera,
jud. Ilfov, com. Baneasa, supusa
regimulul silvic pentru ca
cade in rada de centura a forturilor
din jurul capitaleT.
Piperul, cdtun, jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-s., com. Valea-RateT
Vez! Chip eriul.
Piperu§i, peklure, supusa regimuluT
silvic, proprietate a mosnenilor
BerevoestT-PamintenT, pl.
NUcsoara, jud. Muscel, avind,
impreuna cu pAdurile Navrapul
Oboarele, o intindere de 3000
hect.
Pipirigul, com.rur., jud. Neamtu,
situata in partea despre V. a
plaseT de Sus-Mijlocul, intre pl.
Piatra-Muntele i jud. Suceava,
pe ptriul cu acelasT nume si pe
cursul superior al pir. Ozana,
/a 62 kil. de orasul Piatra.
E formata din catunele : Pipirigul,
Plutonul, Boboesti, A-

P1P1RIGUL 722 P1SCANI
gapieni, Cujbeni, Dolhesti, Pitillgeni
si TArAteni, cu o populatie
de 588 familiT, sail 2582
suflete, din care 509 contribua-
bilT.
Dintre locuitoriT improprietAritT
in 1864 sunt astl-zI.: 155
care trlesc si-sl stApinesc singurT
pAnfinturile lor ; 146 care
stApinesc ca urmasT ; 8 care stlpinesc
pdminturile altora. Dintre
locultoriT improprietAritT In
1878 sunt astl-zT : 20 carT-sl
stApinesc singurT locurile ; 24
ca urmasT al celor improprietlritT
si. 41 de locuitorl, carT, desi
insuratr si cultivatorf de plmint,
n'ati nici un fel de proprietate.
Agricultura se face pe o intindere
de 1540 hect.
Imasul (suhatul) are o intindere
de 179 hect., 72 ariT si nutreste
un numAr de 8867 vite.
Are : 3 bisericT, deservite de
3 preotT si 3 eclesiariff ; o scoall
mixtA in Pipirig si o scoall de
cItun in Pluton, care ail fost
frecuentate in 1899-900 de 58
copiT; 5 pive pentru flcutul sucmanelor
; 6 morT de apl.; 2 herAstrae
pentru exploatarea pldurilor.
Budgetul com. e de 5887 le
la veniturT si de 551i le!, la
cheltu elT.
Comunicatia cu satele vecine
se face printr'o osea ce duce
de la satul Pipirigul in soseaua
MAndstirea Neamtu/ - VInAtori
(trecind prin satul PitilAgeni) ;
spre V., de la satul Pipirigul la
satul Boboteni, printr'o osea ce
incepe din precedenta, in aproplerea
satuluT Pipirigul (kil. 21
22) si trece prin satele Dolhesti
si Plutonul, pe la muntele Petra-
Voda, dind in Valea-Larguluf ;
prin mal multe potecT.
Pipirigul, sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Pipirigul,
situat pe valea piriulul
cu acelasT nume, la 62 kil, de
orasul Piatra si la 22 kil. de
Neamtul.
Are o populatie de 52E suflete,
din care III contribuabill ;
1 bisericA, deservitA de .1 preot
si 1 dascAl ; i scoald mixtl, frecuentatà
de 35 elevl (1899-900) ;
1 pivl pentru sucmane; 2 mor'
de apl.
.Vite : 160 boT, 174 yac!, 150
juncT, 33 ca!, I000 or pi 100
rimAtorT.
Pipirigul, piria, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Pipirigul
; izvoreste din muntek Hl-
Iduca (jud. Suceava) ; curge In
directie V.-E. pe la satul Boboteni
si Pipirigul, paralel CU
drumul ce uneste aceste doul,
si In dreptul kil. 22-21, se
uneste cu piriul Ozana.
AfluentiT sal din stinga sunt:
Minzatul, Izvorul, LlcAtusul, PIriul-MoareT
(ce se varsä lingl. satul
Pipirigul) si Piriul-Sise!; iar
din dreapta : Dale, Tiganca si
Runcul.
Pipirigul, vale, prelungitA din
dreptul satului cu acelasT nume,
in tot lungul pirluluT Pipirigul
si OzaneT, piná. la Valea-NeamtuluT;
jud. Neamtu, pl. de Sus-
Mijlocul.
Piria, com. rur., i sat, jud. Mehedinti,
pl. Dumbrava, 1a62 kil. de
oras ul Turnul-Severin, situatl. pe
coasta de S. a dealului Piria.
Se mArgineste : la E. cu com.
Argetoaia ce tine de j ad. Dolj. ;
la V., cu com. Valea-Marculur;
la S., cu com. Secul; iar la N.,
cu COUL CosovAtul.
Satul formeazA comunl cu cltunul
Malomnicul, avind 850 locultor!,
din care 150 contribuabilT,
locuind In 170 case.
Are o bisericA, deservitA de
1 preot si 2 cintAretT ; o scoall,
conclusa de un invAtAtor, frecuentatl
in 1899-900 de 42
elevI.
Vitd: 300 vite mar! cornute,
26 cal, 440 o! §i 440 rimAtorT.
LocuitoriT posedA : 40 plugurT,
67 care cu boT, 8 clrute
cu caT ; 30 stupI cu albine.
Budgetul com. e la veniturT
de 982 leT si la cheltuelT, de
782 leT.
Erin cofnunA trece soseaua Albulesti
Valea-MarculuT Piri a.
DealurT sunt : Piria si Malomnicul.
Intre clt. Malomnicul si com.
CosovAtul, se intinde pAdurea
statului cam de 2000 hect., numitl
Cantonul-MalomniculuT, lar
spre S. de Piria, se intinde tot
pldurea statuluT cam de 200
hect., numitA Cantonul-Grajdul.
La comuna sunt maT multe
izvoare cu apA, care contribee
la mArirea matcer VAeT-Piriei,
ce se formeazä din com.. Biclesul,
trece prin comunele Albu/esti,
Valea-MarculuT si Piria,
ce apartin jud. Mehedinti, apoi
-in jud. Dolj, udind comunele
Argetoaia, Salcea si Valea-luT-
Pltru, si se varsl in riul Jiul,
In apropiere de gara Prunisoful.
Pirnogul-Tufele, pi'dure, in jed.
Buzan, conl. GherAseni, cAt. -
&liga, pe mosia §opirliga, a
EforieT Spitalelor Civile din Bucuresti.
Afe cam ri3.0 hect. Vez!
Brebeancal sai1Sopirliga-Brebul.
Pirusca, virf de munte, ¡ud. Prahoya,
pl. Teleajenul, com. Mlneciul
- tIngureni, din care izvoreste
Valea-BereT.
Pirusca,Oichet de grattila, despre
Transilvania, jud. Prahova.
Pis cani, sat, flcind parte din com.
rur, Piscani-Negreni, pl. Riul-
DoamneT, jud. Muicel. Valea-

PISCAN1 723
CatiT separa catunul Piscani de
Negteni, situat pe malul drept
al riuluT Tirgul, pe cel drept
al Aula Doamna i la poalele
de V. ale dealuluT Piscani.
Are o populatle de 483 locuitorl.
Biserica e o cladire foarte
vechle. Anul follare bisericel
este sters dupa pisanie, pe care
se vede scris numele primilor
fonclatorT : Epraxia Starita, Juphi
Constantin si Jupin Ton. St
zice ca aceasta biserica maT
inainte a fost schit de calugarite
ca mal tirzia, populindu-se
comuna, s'a transformat
ta biserica de mir.
Are o scoal4 oare dateaza de
la 1840. Este mixtä si a fost
frecuentata in 1899-9°o-de 1-8
copiT.
Cbtnerclul se face de 2 hangiT.
P.AnA 1a anul 1851, catunul
Piscani forma sipgur o comuna.
Piscani, sat, facind parte din
con>. rur. Scornicesti, pl. Vedead.-j.,
jud. Olt. Are o populatie
cle 218 locuitorl si o biserica,
zidita la anul 1883.
Piscani, deal, deapartind com.
BAltati, pl. Mijlocul, jud. Olt, ifT
partta (18 N.-E., de com. Scornicesti,
cat. Piscani. Are un virf
inalt numit Piscul-luT-Iepure.
Piscani-de-Sus, foasta mofie a
statulul, jud. ,Muscel, VezT Priboaia.
Piscani-Negreni, com. rur., jud.
Muscel, pl. Riul-DoamneT, la S.
Cimpulung, la 37 kil, de a-
-acest vas, asezat pe malul sting
al rtului Doamna i la poalele
aespre V. ale. dealulu1 Piscani.
Are o populatie de 998 locultor!,
din care 150 contribua.
bill.
pe compune. din 2 atine :
Plscani A Negreni, despartite
63617. l'arde Dtononar Geografia. Vgl. IP
prin gira numita Valea-CatiT.
Se margineste la Est cu comuna
Racovita i Contesti ; la
V., cu com. Micesti ; la N., cu
com. Dirmonesti si la S., cu com.
Colibasi.
LocuitoriT se ocupa pe linga
agricultura si cu dulgheria si
zidaria.
Vite : 250 vacr, 300 boT, 24
cal si lepe, ; II capre, 172 oT
si 8o porcT.
Budgetul pom. e la veniturT
de 1728 leT, si la cheltuelT, de
1684 leT.
In lungul comuneT, in partea
de E., pe coasta dealuluT Piscani,
se gaseste sadita o vie,
proprietatea locuitorilor din salul
Piscani.
Dealul Piscani este acoperit
cu o padure, proprietatea statulul,
codtpusä din stejarT i fagT.
In raionul com. sunt o multime
de livezT acoperite cu finete
pomI roditorI : merl, perT, visinT,
nucT, zarzArT, prunT.
Riul Doamna tira partea de
V. a comunel i in el k varsa,
in raionul Piscanilor, Riul-TirguluT,
care se uneste cu riul Argeselul,
dup. ce tia partea de
E. si S.-E. a comuneT.
Girlele : Chitoaia, Din-PruniT-
ZamfireT, Valea-FintineT si Valea-Catif,
strabat com. de la E.
spre V. si se varsa toate insta
Doamna, pe tarmul stinz.
Pe riul Doamna, in Care se
varsa Riul-TirguluT, putin tnal
la vale de impreunarea agestpia
cu riul Argeselul, se gaseste, pe
proDrietatea d-luT Rimniceanu,
ce tine de com. Purcareni, o
moarA, situatä pe tarmul drept
al riuluT. PuÇii maT la n aceluiasT
ria, d-1 Piriianu are o
moara si o plua ; iar pd Riul-
TirguluT este moara si 131ua d-lur
C. Crasan.
Locuitoril s'at1 improprietarit
dupa legea rurala din 1864, parte
PISCANI-NEGRENI
pe proprietatea statulul, partt
pe a vistieruluT Mihaia si parte
pe a d-luT Baron Barbu Belu.
ProprietarT marT in comuna
sunt d-niT : C. Crasan, C. Hagi-
Nicolati, Petre Piriianu.
Pe la marginea de E. a com.
trece drumul de fee care merge
dela gara Clucereasa la gara
Ciumesti. Pe acest drum (Golesti-Cimpulung)
se gasesc dota
podurl de fer in dreptul comuneT
Piscani, unul peste riul Argeselul
altbl peste riul Doamna, unit
Cu Riul-TirguluT. Mara de aces
tea raaT sunt 3 podurT de lemn:
unul peste riul Doamna, altul
peste Riul-Tirguluï, ambele facute
pe soseaua nationala Pitesti-ampulung-Frontiera,
si un
al treilea pod facut pe Valea-
CatiT, pe soseaua comunall ce
leaga caturtul Piscani cu Negro
ni si care merge mal departe
spre N. prin comuna Dirmonesti.
Mara de aceste sosele mal e
oseaua vecinala care pleaca tot
din soseaua comunall ce merge
catre Dirmonesti - Cosesti, din
dreptul bisericef Piscanilor
trece pe la scoala si se uneste
mergind mal unit cu soseaua na-
%ion ala.
In aceasta comuna sunt 2 bisericT
(in fie-care sat cite una),
ambele deservita de 2 preotT si
3 dascalf. Ele sunt intretinute
de locuitoriT comuneT, care aa
format doua epitropiT: una pentru
biserica Piscani si alta pentru
Negreni.
Pana la anul 185r. catunele
Piscani i Negrenl nu eraa unite,
ast-fel ea fie-care catun era considerat
ca o comuna, avind fiecare
o primarie si o scoala. De
la i8 i, unindu-se catunele s'aa
unit Si scaalele. $coala, mixta,
a fost frecuentata Itt 1890-900
de 58 copiI.
Comerciul se face de 5 hangit:

PISCAN1JL 724 PISCIIL
Piscanul, munte,jud. Muscel, proprietatea
statulur, com. Berevoesti-Ungureni.
Este acoperit
cu pldure de brad si molift.
Piscanul, munte, la N. com. rur.
Leresti, plaiul Dimbovita, jud.
Muscel.
Piscanul, pildure, proprietatea
statulur, jud. Musca, com. Berevoesti-Ungureni,
plaiul Nucsoara,
in tntindere de 3oo hectare.
Piscanul. VezT Berevoesti, proprittatea
statulur, jud. Muscel.
Pise oiul, com. rur., In jud. Gorj,
pl. Gilortul, la S. de Dealul-MuereT,
si la N. com. Hurezani7d.-j.,
situatA pe ses i coaste, pe ambele
tArmurr ale pirlulur AmArAzuia,
la 66 kil. de T.-Jiul.
Are o suprafatd de 450 hect.,
din care 10 hect. pádure, 120
hect. arabile, 106 hect. finete,
57 hect. vie, 12 hect. livezr de
pirunr si 5 hect. izlaz ; o populatie
de 228 familir sati 85o suflete,
din care 160 contribuabill;
2 bisericr de lemn, flcute de locuitorT,
una in anul 1817, a doua
In 1849, deservite de ï preot
cintAret ; o scoalA, frecuentatá.
de 39 elevf.
Locuitorir sunt mosnenT
posea 5o plugurr, 85 care cu
bol, I cArutA cu caí; 221 vite
marr cornute, 9 caí, 350 or, 15
capre, 68 ritnAtorr.
Venitul comuner este de ler
1238, banT 88, lar cheltuelile
de ler 1160, banT 25.
Comunicatia in l'iscoiul se
face printr'o osea comunall,
care o pune in legAturA cu comuna
Hurezani-d.-j.
In comunl sunt : 21 puturr
5 fintitir.
Dealurr mar principale: dealul
Obirsia i dealul Horga.
Piscopia sati Fundulsat,
fAcind parte din com. rur.
Gusoeni, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Arg o populatie de 101
locuitorT. E situat la 6 kil, de
cAt. Spirleni, unde e scoala.
Piscul, com. rur., in jud. Covurluir],
pl. Siretuiur, /a 30 kil, tie
Ja Galati, asezatA intre douA vAT
udate de 01-alele Suhuluiul
Gerul. Se mArgineste la E. %1
S. cu mosia MAxineni si com.
Independenta (despArtitA de Suhuluiul)
; la V.., cu Siretul ; la
N., cu plriul Gerul si cu Si. Conachi.
Regiunea dintre Piscul
Independenta este o luncI semAnatl
cu insulete, traversatA
prin mijloc de soseaua
Galati-TecucitI I, ceva mar sus,
de drumul de fer, care trece prin
marginea de N., a satulur Pis
cul.
Are douI cAtune : Piscul
Varnesul ; acesta din urml e situat
spre N.-V. la 4 kil, de cel
dintiiti si se mar numeste i Odaia-Pochil
(Popii).
Locuitorir sunt fostr clAcasr
insurAter improprietAritr in
1864 si 1879.
Are o populatie de 400 famili!
sail 1536 suflete, din care
2.29 contribuabilT.
Suprafata teritoriulur comuna
e de 3746 hect. 6o ariT, din
care 1724 hect. 38 arir arabile,
811/2 .hect. pAdure de salde, 6
pAdure de girnitA, 1232 imas
si finetA, 115 viT, 39 hect. 32
arir vatra satulur si restul nepro
ductiv si ripr. 703 hect. 6 arir
apartin Statulur cu mosia Piscul-Hirsesti
; 916 hect. proprieate*
marr particulare .cu trupurr
in Vamesul; iar restul satenilor.
In partea despre V. a teritoriuluf
com. e sesul Siretulul,
ce produce Jinete bune ; lar In
partea despre E. si despre N.,
Valea-Suhuluiulur, rezervatA
numal pAsunatulur.
Vite: bol 493, yací 404, tenzatr
263, viter 190, taurr 6, cal
249; or 1902.
CirciumI sunt 7, din care 4 in
PiscuI si 3 in Vamesul.
SAtenceie de ad lucreazr
nepa si confectioneazA tesIturr
de lInA $i bumbac.
Budgetul comunal este la veniturr
de 7567 le j si la theltuelT,
de 7194 lei.
Are 2 bisericr, Adormirea
Maicer Domnulur in Piscul,
In 1785, sfintitá In J786,
care s'a clAdit din tgrAmidA
çu temelta de pratrA ; Nasterea
Maicer Domnulur In Vames,
construitA de cArAmidA In 1857
de Hagi Lupu. Comuna Piscui
formeazA o singurA parohie, Cu
un preot paroh si 3 cintAretr.
Scala, mixta, in resedinta comuner,
infiintatA in 1859, una
din cele maT vechr scolf rurale
.din jud. Covurluitl, are Iocalul
propriti construit de stat.
S'a frecuentat In 1899-90o. de
83 copa'.
Pe teritoriul comuner, pe o in,
tindere de 8 kit., trece catea
nationala Galati-Tecuci5t strAbAtind
cAtunul Vamesul precum
si calea leratA care áre la Vames
gara cu acelasT nume.
PAná. in 1835, comuna P,iscu'l
façea parte din jud. Tecuciti.
Mosia apartinea mAnAstirel -Casinulur.
Piscul, com. rur., jud. Dolj, pl.
Cittpul, la 94 kil. S.-V. de Craiova
si la 18 kil. de resedinta
plAserf Calafat.
Este situatA pe sesul Piscul
si pe marginea de N. a plantatier
de dafinT, nurnitI GrIndulcu-BanT,
si care apartine statulur.
Se invecineste: la N. cu com.
Galicea, din pl. BAilesti la S.,

PISCUL
cu Durarea ; la V., cu com.
Tunari, si la E., cu com. Ghidiciul.
In fata com. Piscul, dincolo
de Durase, in Bulgaria, se afla
satul Ursoaia.
Limita 'Miel de N. a comund
incepe de la hotarul Movila-
Sapata, despre E. si se intinde
In linie dreapta spre V., pe
linga mosia Galicea, pana in
movila despartitoare intre com.
Piscul si com. Tunari.
Limita linieI de S. este formata
de Durare, din dreptul
GirleI-PAdureanuluI, la V., pana
In Cotul-Mare, la E.
Limita huid de N. incepe
din movila dintre Piscul si Tunari,
de linga mosia Motatei
si se intinde direct spre S.,
pana la grindul Gutuita, unde
pleaca spre V., de linga Sudul
mosid Tunari-Popesti, pana la
hotarul Catranul, apol pe Valea-
Nebuna, pa.na in Durare, la
Girla-Padureanula
Limita finja de E. ?acepe de
la N., din mosia Galicea, de /a
Movila-Sapata, dintre Piscul
Pisculetul si se intinde drept spre
S. pana la smircul Rosca, unde
face o mica. cotitura spre S.-V.,
apoI spre S.-E., la Grindul-
Verde, de unde se indreapta spre
E., pe Ruga partea de S. a mosid
Pisculetul, pana la mosia
Ghidiciul. Acolo facênd un
unghia cam obtus, merge drept
spre S. pe valea Bejenele pana
in Dunäre, la hotarul Cotul-
Mare.
Cite-va movile variaza monotonia
intre care : Movila
-Ti ganuluI, Fetelor,
Movila.-Lungului, Movila-Sapata
Insiratele.
Terenul com. este mai tot
baltos i mlastinos. BAltI sunt:
Balta-lui-Miran,inN.-V.comunel,
Cu o suprafata. de 30 pog.;
Balta-lui-Butoi, cu o suprafata
725 P1SCUL
de 20 pog. Balta-lui-Vana, de
15 pog.; Ba/ta-Sclipcd, de 14
pog.; Balta-lui-Curca, de 6 pog.;
Balta-lui-Ciovica, de 6 pog.;
Balta-Sapata, de 16 pog. ; BaltaluI-Goga,
de 8 pog. ; Balta-Sirhuid,
de 2 pog. ; Babalaul, de
2 pog.; Copacelul, de 30 pog.;
Sganberca, de 8 pog.; Balta-
VAcarulur, de 8 pog.; Balta-Nebuna,
de 12 pog.; Pasarica, de
4 pog.; Balta-Popii, de 5 pog.;
Balta-Bejenir, de ro pog. ; Baltacu-Coasele,
de 25 pog. ; Tarova,
de 120 pog. ; Sveneasa, de 8
pog.; Balta-Dumitrascului, de
12 pog.; Balta-Sord, de 4 pog. ;
Duvalul, de 18 pog. ; Iataganul,
de 7 pog. ; Zatoanele, de 17
pog. ; Balta-Lunga, Balta-Noua,
Ba/ta-Chioasa.
Smirc e unul, numit Rosca,
cu o suprafatä de 35 pog.
Pana la anul 1885, com. Piscul
coprindea si cat. Tunari,
azI comuna rurala. Acum pe
lingd catunul de resedinta care
este Piscul, s'a mal adaugat
satul Piscul-Noa saa Satul-Noa.
Are o populatie de 1564 suflete
; o biserica de caramida,
facuta cu ajutorul preotului Marin
si al locuitorilor Pirvu Toncia,
Mirea Iovan, Stan Dinu,
loan Cälitoiü, loan Pirlogea
Petru sin Petru ; o scoala mixta,
ce functioneaza din anul 1880,
frecuentata. de 72 copiI; 4 circiuml
; o moarä cu abur!.
Dup5. legea rurala din 1864
sunt 172 impaminteniti, lar dura
legea din 1879 sunt 62 insurateI.
Suprafata intregului teritoria
comunal este de 15400 pog.,
din care : 6598 pog. pamtnt arabil,
1500 pog. fineata, 300
pog. izlaz, 1702 pog. lac si
teren sterp, 5300 pog. padure.
Mosia de pe teritoriul comuna
se numeste Piscul-cu-Popesti;
apartine statultd, lar 'lila-
inte era a manastirel
S'a vindut dinteinsa o suprafata
de 1733 hect., raminind
statului 605 hect.
Locuitoril aa 4007 pog. pamint
(arabil, fineata., etc.), din
care 2130 pog. sunt date in loturi.
Venitul anual al proprietateI
locuitorilor este de peste
w0000 de ler.
Pe mosia statului se afta padurea
numita Piscul, care coprinde
upo hect., 23 ariI tufanY,
2556 hect. plantatii de dafin
emita.
Viile, in intindere de 75 hect.,
se gasesc pe mosia delimitata
locuitorilor in anul 1864.
Pe mosia Piscul se gasesc
serle de oI.
Com. este strabatuta de o cale
comunall, care trece in com.
Tunan i in Poiana, avind o
lungime de 15 kil, pana la Calafat.
Aceeasi cale comunala
merge spre E., prin comuriele :
Ghidiceni, Rastul, Negoiul
Catan ele pe o lungime de zo
kil.
Budgetul comuneI e la veniturI
de 2831,35 leI si la cheltueli,
de 2737,35 leI.
Vite cornute sunt 482; o!,
176; cal, 14.
Piscul, com. rur., in jud. Dolj,
p/. Jiul-d.-j., la 50 kil. de Craiova
si la 38 kil. de Filiasi, resedinta
p1äeT, situata pe sesul
numit Piscul pi pe piscul dealulul
in apropiere de padurea
Sadova.
Se margineste : la N. cu com.
Sadova ; la S., cu com. Grindeni
; la V. $i E., cu Domeniul
Coroand, de care se desparte
prin drumurI naturale.
Limita huid de N. incepe din
pu nctul numit Silistea, merge spre
E. in linie dreapta pinl in punctul
numit Drumul-luI-Gheorghita.
Limita linid de E. incepe din

PrscUL 726
p o teca numita Drumul-luT-Gheorghita,
merge in linie dreapta
spre S., pana In Dealul-MacesanuluT.
Limita Unid de S. incepe din
Dealul-MacesanuluT, merge in
Hule dreapta pana in Dealul-Dor-
deT.
Limita Hule/ de V. incepe din
Dealul-DordeT, merge in linie
Muta prin movi/ele Crivina, Lilea,
apoT peste niste stufurT pana
in punctul mmilt Silistea.
Terenul com. este ses si prezintA
micT ondulati u nT care poarta
in general numele de dealurile
Piscul. Toate aceste dealurT sunt
plantate cu vil.
In com. se gasesc lacurile :
GloduI, Logoatul, in intindere
cam de lo pog. fie-care O Lilia
cam de 8 pogoane. Toate se
scurg in apa JietuluT de pe proprietatea
DomeniuluT CoroaneT.
Mar inainte aceasta com, se
numea Frumusani. Se zice in urma
une! invasiunI s'ar fi distrus cu
totul, O ca locuitoriT aa fugit prin
padurea vecina, unde intlInindu-se
cu fugarf din alte sate, s'aa
unit cu acestia, formind dota
micT sate numite Gura- Garduluf
O Poiana-MujiI..Dupa. multa vreme
locuitoriT ne mal fiind prigoniti
ail esit din acel sat si
s'al" asezat pe un mic pisc de
deal, pe locul unde se afla azI
Frumusani.
Se compune dintr'un singur
catun numit Piscul. Intre aniT
1864-1881 era alipita de com.
Sadova, lar de la 1881 a devenit
comuna. deosebita, purtind
numele de azI.
Are o populatie de 638 suflete.
Biserica, fondata de locuitorl
la 1837 O terrainata la 1844,
e, de zid O in huna stare. In
tinda el de afla inscriptia urmatoare
:
e Acest sfitnt si dumnezeesc si biseri-
cese locas ce präznuesce hramul Sf. Nicolee
si Sf. Prooroc loan Botezätorul si
mucenicul Dimitrie, s'a zidit din temelie
de popa Climent, Joya RadovicY si Dima
Costache PopovicI si pärintele Iosif Arhiraandritul
SadoveI si d-neahti Zisa si
Nicola Gqncea, Stoica Tabacu, Ninea
Sfetcu, Bratu Lazär, Draga Dumitrascu,
Bonea lgnat, Pirvan Da4u si cu toff ctitorY
de obste, in zilele prea laminataluY
si prea InälotuluI nostra Domn Gheorghe
Dumitru Voevod Bibescu si cu blagoslovenia
pärintelul Episcop Neofit. Piara
Zugravu, 5844, Octombrie lo*.
Suprafata teritoriuluT comu n el
este de 881 pog., din care 618
pog. pamint arabil si 263 pog.
izlaz.
Ville apartin locuitorilor si se
gasesc pe proprietatea lar, ocupind
o suprafata de 73 pog.
Sosele comunale vecinale duc
la com. Sadova O la com. Grindeni
; drumurl natOrale unesc
com. cu cele vecine si o strabat
in toate directiunile.
Budgetul com. e la veniturT
de 2377,80 lei si la cheltuelT,
de 1894,76 le!.
Vite : 118 vite marT cornute,
300 oT, 18 cal 36 porcT.
Piscul. Vez! Negrasi, jud. Arges.
Piscul (Satul-Lipovenesc), cVtun,
pendinte de com. Izlazul,
jud.Braila, spre N.-E. O la 3 kil.
de resedinta comunel.
Are o populatie de 1602 suflete;
o biserica O un schit de
maicT lipovene.
Piscul, sat, qi resedinta comuneT
cu acelasl nume, pl. Siretul, jud.
Covurlula, asezat pe un pise de
deal futre valle strabatute de piraiele
Suhaiul O Gerul, $i avind
o populatie de 359 familif, saa
1351 suflete; o biserica O o
scoala.
Suprafata teritoriuluT e de
1920 falo'', din care 816 falo!
arabile, 37 padure de salde, 461
fald imas, 35 fald vi!, 27 falcI
PISCUL-
vatra satuluT O 7 atol' neproductive.
Se crede ca satul Pitcul este
vechia de vr'o 400 de anT ; in
vechime se num ea Hirsesti, dupa,
o vale a mosieT din partea de
N., care si azi poarta aceeasT
numire.
Legenda spune d. pe apa
dintre Piscul O Peneul stationaa
in vechime vase plutitoare, dar
ca. in urma, apa retragindu-sT
cursul, a ramas aid numaT o
Orla alimentata de ploI, din
varsaturile SiretuluT O din matca
GeruluT. Aceasta girla inconjura
Piscul din treT partT, aa ca-T
da faptura une! peninsule.
Se zice ca locuitoriTluf aii venit
din alte trel sate desfiintate, si
anume : Capriorenif, de la CAprioara,
ce astazi e padure de
salcie pe malul SiretuluT, tot
in aceasta comuna ; MindrestiT,
venitT din alta parte a comuneT;
O Hirsestil.
Piscul, sat, jud. Dolj, pl. Cimpul,
com. Piscul, resedinta primaria
Vez! com. Piscul.
Piscul, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j.,
com. Piscul, resedinta primaria
Vez! com. Piscul.
Piscul, sat, fácind parte din com.
rur. Cociocul, jud. Ilfov, pl. Znagov,
situat la N.-E, de pl. Cociocul,
filtre balta TigIne0 O
riul Ialomita. In dreptul satuluT,
pe calea nationala Bucuresti-Ploesti,
este un pod de lemn peste
acest ria.
Mare parte din locuitorif se ocupa
cu olaria.
Se ?alude pe o suprafata de
213 hect., cu o populatie de
260 locuitorT.
DomeniuluT CoroaneT apartin
52 hect. O locuitorilor, 162- hect.
Pe Domeniul CoroaneT se cultiva
24 hect. (18 hect. sunt pa-

PISCUL 727 PISCUL-CORBULUT
dure si restul izlaz). Locuitorif
cultiva tot terenul.
Are: o biserica cu hramul
Izvorul-Tamaduird, deservita de
preot i i cintaret; i helested.
Comerciul se face de 3 circiumarl.
Numarul vitelor marI e de
156 si al celor micr, de 270.
Piscul, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
Gradistea, cat. comunef Dom.
nita, in partea de E. a comund,
pe malul sting al riuluf Buzaul,
la 2 kil. spre E. de 01, de resedinta.
Are o intindere de 180
hect. si o populatiune de 120
fama-, sad 700 suflete, din cati
loo contribuabili ; o biserica
o scoall mixta.
Piscul, stalie de dr.-d.I.,jud. Covurluid,
pl. Siretul, com. Piscul,
pe unja Barbosi-Tecucid, pusa
In circulatie la 13 Septembrie
1872. Se afla filtre statiile Independen0
i Vames. Inaltimea
d'asupra nivelului MariI e de'
28 m. 60.
Piscul, munte, in jud. Gorj, plaiul
Novaci si la N.-E. comuneI BaiadeFier.
Piscul, Netotul, Obir§ia §i Oticul,
munit aI statulur, jud.
Muscel, arendatI anual cu 13001.
Piscul, loc, pe virful numit Olarul,
jud. Muscel, pl. Argeselul,
com. Laicai-Runceasa. Se zice
ca aci s'ar fi batut Radu-Negru
cu Tataril.
Piscul, pichet de granild, pe marginea
Dunard, jud. Mehedinti.
Piscul-Ariilor, deal, in partea de
E. a com. Ivinetesti, pl. Prutul,
jud. Falda.
Legenda spune ca pe acest
deal in mijlocul padurilor, ar fi
fost niste ad! de piine ascunse
de catre locultorl in timpul bejeniilor,
din cauza incalcard Tittarilor.
Tot pe piscul acestur
deal se afla o movila, de pe
virful carda se vede la o mare
departare in toate directiunile.
Se zice ca aceasta movila, ca
multe aitele, servea strajerilor
MoldovenT, spre a vesti navalirile
barbarilor, prin aprinderea de
somoege de fin, legate in virful
prkjinilor.
Piscul-Boerilor, pisc, jud. Prahoya,
plaiul Prahova, com. Valea-Lunga.
Piscul-Boerultif, munte, in jud.
Gorj, plaiul Novaci, com. Polovraci,
la N. si in partea dreapta
a OltetuluI, linga curmatura acestui
rid.
Piscul-Caluluf, sat, in jud. Arges,
pl. Topologul, facind parte
din com. rur. Dedulesti-Varzari.
Piscul-Calului, munte, la N.-E.
de com. Leresti, plaiul Dimbovita,
jud. Musca. Ad sunt sane
unde se fabrica brinza, unt
urda.
peidure supusa
regimuluI silvic, pe muntele cu
acelasI nume, com. Leresti, plaiul
Dimbovita, jud. Muscel, in inti
n dere aproximativa de 500 hect.
Se invecineste la N. cu Gainatul
; la S., cu Mosoroaele ; la
E., cu riul Argeselul si la V.,
cu Riul-TirguluI.
Piscul-Cire§uluT, mahala, jud.
Vilcea, pl. Mijlocul, com. PMeni-d.-mj.
Piscul-ainelul, pitdure, a statuluI,
in intindere de 450 hect.,
com. Sinaia, pl. Yelesul, jud.
Prahova.
Piscul-ainelui, pädure, pe mosia
Piscul-CiineluI, pl. Pelesul,
jud. Prahova, in apropiere de
com. Sinaia. Face parte din o
proprietate privata, ce apartine
familief Brincoveanu-Bibescu.
E formata din fag si brad,
ocupind cele dota coaste expuse
la V. si promotoruluI
ce se intinde spre confluenta
Prahovel cu Valea-Rea. Terenul
e o gresie argiloasa cu consistenta
slaba si expusa surpaturilor,
ckld e descoperit de padure.
Pantele de jos, care coboara
In fata SinaieT, tare toco si
1300 m. de inaltime, sunt foarte
repezI. D'asupra padure, se intind,
de la 1500-1800 m. maltime,
piepturI inclinate, ce servesc
de pasune.
Padurea ¡Azutä
de la Sinaia pare a fi populata
Cu un codru de fag curat. Intrind
Lisa in ea, vedem un subarboret
format de amestecatura
de fag cu brad dominant.
Piscul - aineluI, izvor de apli
mineralel, com. Sinaia, pl. Pelesul,
jud. Prahova, proprietatea
statuld si a case! Brincovenesti,
situat pe regiunea muntilor,
in apropiere de gara Sinaia.
Acest izvor contine iod si pu.
cioasa.
Piscul-Cocorului, mofie, judetul
Arges. Ved N5.nasesti.
Piscul-CorbuluI, sat, facind parte
din com. Nicoresti, jud. Tecucid,
situat pé malul SiretuluI, in
partea de V. a com., desparta
de qoasta-Lupef prin o ALA.
Are o intindere de 3 ihr kil.
si se afla la 3 kil. si 250 metri
de Nicoresti.
Are o populatie de 143 famili!,
sad 639 suflete, care locuesc
in 140 case ; o biserica,

PISCUL-CORBULUI 728 PIS CUL-INALT- 1-TUTUIAT
cu hfamul Intimpinarea-Domnula
Biserica actuala este zidita
la 1826. In locul eI ati
fost inca alte trei biserici, care
ail fost, se zice, arse de 'Mari.
Piscul - Corbului, nunare dedil
parid dealulul ce se hiende la
S. de satul Popqti, com. Miclesti,
pl. Crasna, jud. Vasluiti.
Piscul-Cornetului, deal, la N.
de com. Dobre§ti, pl. Podgoria,
jud. Mu§cel, inalt cam de 250
metri. In virful sati se Arad cAramizi
i ruine vechT de zid.
Piscul-Crásani, localitatef jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Copuzul, in care abunda ceramica
daca si preistorica si care
se invedereazd prin o multime
de cioburT de vase. ((Trompeta
Carpatilor», No. z x37 din 1874
Tocilescu, (Dacia inainte de
Romani»).
Piscul- cu-Bordeele, pisc, pe
creasta irulur de dealuri ce
brazdeaza in lung si lat com.
Coste§ti, plaiul Horezul, jud.
Vilcea ; se prelungeste pe toata
partea de E. a com., in stinga
riului Coste§ti.
Piscul-cu-BrazI, munte, in jud.
Dimbovita. Ved Brindusile.
Piscul-cu-Drumul, a'eal, in jud.
Gorj, pl. Jiului, com. Valea-cuspre
E. de com.; se intinde
din dreptul com, pana
spre S.-V. de com. Negomirul,
jud. Mehedinti ; este acoperit
cu padure marunta.
Piscul-cu-Plopi, pisc, spre S.
de com. Talea, plaiul Pelesul,
jud. Prahova. Serva de p4une
vitelor locuitorilor.
Piscul-cu-Pope§ti, Mofie a sta-
tului, jud. Dolj, pl. Cimpul,
com. Piscul, in suprafata de
2338 hect., din care 605 hect.
s'ad vindut. Are padure pe ea.
Inainte apartinea manastirei Caluiul.
Piscul- cu-Pope§ti, piclure a
statuluT, jud. Dolj, pl. Cimpul,
com. Piscul, in intindere de
100 hect., populata cu tufani.
Piscul-cu-§ira, deal, la N. com.
Rade§ti, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt,
servind de Opine vitelor locuitorilor.
Pe acest deal Ru§ii si-ati asezat
corturile la anul 1854.
Din crqtetul dealului, atit
la E. cit si la V. incep sesuri intinse,
pe care se cultiva cereale.
Piscul-DomnuluI, pirc, pe culmea
ce se lasa din creasta
Carpatilor, printre girlele Drajna
Teleajenul, jud. Prahova, com.
Drajna-d.-j., plaiul Teleajenul.
Ad, la confluenta riului Drajna
cu Teleajenul, se terminA culmea
de deal ce incepe din
muntele Craiul si se lasd spre
S. Vez! Drajna-d.-s.
Piscul-DrighicI, san Rogojasca,
peidure a statului in
intindere de 150 hect., jud.
Prahova, pl. Podgoria.
Piscul-FloareI, pisc, pe dealul
Coasta-LungA, com. erbanesti,
pl. Mijlocul, jud. Vilcea, din al
carta virf se vede stabilimentul
balnear de la baile Govora, situate
in Valea-Hintei.
Piscul- Galben, trectitoare, in
Transilvania, jud. Vilcea. De
la acest pichet si pana la Dobruna,
cea mai apropiata trecatoare,
sunt 20 kil.
Piscul-Herasca,sat, facindparte
din com. rur. Cociocul, pl. Znagovul,
jud. Ilfov, situat la N. de
Cociocul, intre paduz ea Radu-
Voda i malul drept al riului
Ialomita.
Se in tinde pe o suprafata de
290 hect., cu o populatie de 158
locuitorT.
Statului apartin x88 hect. si
locuitorilor, 102 hect. Statul cultiva
prin arendasii sal 30 hect.,
restul e padure. Locuitorir cultiva
tot terenul.
Numarul vitelor mari e de
116 i al celor miel de 181.
Piscul-HIrse§ti, mofie a stain
jud. Covurluiii, pl. Siretul,
com. Piscul.
Piscul-Holmul, deal, mal jos de
.dealul Baba-Ghicea, linga satul
Cordeni, com. Ivinetesti, pl.
Crasna, jud. Falda. La poala
acestui pise, trae() poiana intinsA
i cu priveliste frumoasa,
se afla biserica satului Cordeni,
zidita la 181 5.
fir de
dealurt, paralel cu culmea Macinului
i oblic pe culmea Isaccer,
jud. Tulcea ; se desface din
dealul Greci; se intinde spre N.,
avind o directiune generala de
la S.-E. spre N.-V., brdzdind
partea de E. a p154e1 Macin
a comunelor sale Greci hila;
din el se ramifica spre N. dealurile
Pietrosul, Chitlis, Sevastin,
Piscul-Ro§u ; i spre E., dealurile
Oltoiul, Gogoncea i al-Teilor ;
din el i§i iaü nWere vaile: Nevestelnita,
Valea-Ascunsa, Luncavicioara,
Luncavita-Mica, Valea-Lupului
despre E. si Rahova,
Ditcon, Crucelari, despre V.;
ramificatiile care privesc satul
Greci sunt ripoase i prApastioase
; pe muchia luT merge drumul
comunal Jijila-Balabancea ;
este acoperit cu intinse

PISCUL-LEOTI/ 729 PISCUL-RADULIA
de stejarr i tei i Cu papa
bogate.
Piscul-LeotiI, pddure a statula,
ta intindere de 200 hect., pendinte
de com. Nucsoara, plaiul
Nucsoara, jud. Musca.
Piscul-Lesilor, zdvaig de salcie,
jud. Vlasca, pl. Cilnistea, in
vea ArgesuluT, pe proprietatea
Gradistea, a d-lui N. Tataranu.
Se zice cä T-a luat numele de
la LesiT, ce ail stationat ad i cu
ocazia luptei de la 1765 intre
Rusi i TurcT, din fata ComeneT.
Piscul-L eurzeI, proprietate, a
Eforiel Spitalelor Civile din Bucuresti,
fosta pendinte de schitul
Brebul, com. Brebul, plaiul
Prahova, jud. Prahova, in intindere
de 245 hect., din care
78 hect. suprafata impadurita
si 167 hect. pamint cultivabil
finete. Are multe golurT.
Piscul-luI-Bfiloia, deal, in jud.
Gorj, com. Bolbosi, din plasa
Jiului, spre E. de comuna; incepe
din raionul judetuluT Mehedinti
; se Intinde d'alungul
comuna ; pe acest deal se
afla padure, plantatii de viT si
prunT.
Piscul-luI-BIrsan, pisc, mal la
S. de piscul Piatra, jud. Prahoya,
com. Drajna-d.-j., plaiul
Teleajenul. Pe el se d'a. Jinete,
lar la poalele lui se cultiva
cereale.
Piscul-lul-Ciocan, pise, pe culmea
de deal ce se lasa din
creasta Carpatilor, printre girlele
Drajna i Ogretinul, com.
Drajna-d.-s., jud. Prahova.
Piscul-luI-Dobre, deal, situat
in partea de N. a com. Cornul,
pl. Prahova, jud. Prahova. Servete
pentru pasunatul vitelor.
pisc, pe teritorul
com. Iepureni, pl. Prutul,
jud. Falda, pe capatul de E. al
dealului Taina, linga valea Ben ta.
Legenda spune ca pe acest pisc
de deal a fost un palat domnesc,
pe timpul and exista t'irgul
Benta.
Piscul-Lung, munte, la N. de
com. Rimesti, plaiul Horezul,
jud. Vilcea, proprietatea statuld,
servind de suhat pentru
Aci se fabrica brinza buril de
burduf.
Piscul-Lung, peldure, a statuluT,
situata. pe muntele Cocora, com.
Vaideeni, plaiul Horezul, jud.
Vilcea, in intindere de 563 hectare.
Piscul-Lung, pei'dure, a statului,
In intindere de 95 hect., situatä
in com. Vaideeni, plaiul
Horezul, jud. Vilcea.
Piscul-Lungeni. Ved Lungeni,
jud. Arges.
Piscul-LunguluI, a'eal, cu vil, in
jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-j., com.
Marginenl. Are dota vilcele, una
spre E., numita Valea-LunguluT,
Cu 3 Mitin]; si alta spre V., avênd
4 fintinT i numita Papa.
Piscul-LupuluI, capul de N. al
Ostrovulul-Lupulul, unde canalul
Lata se uneste cu Stuparita,
pe teritoriul COM. Tichilesti,
jud. Braila.
Piscul-MosuluI, sat, jud. Arges,
pl. Pitesti, t'Adiad parte din
com. rur. Mosoaia.
Piscul-Netotulul, munte, linga
granita TransilvanieT, jud. Mu--
cel, fosa proprietate a schitului
Aninoasa.
Piscul-NetotuluI, padure, a statuluT,
in intindere de 400 hect.,
plaiul Nucsoara, jud. Muscel.
Piscul-PaiuluI, sat, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Oniceni,
spre S. de satul Oniceni.
Piscul-ParuluI, virf de deal, al
culmeT DealuluT-Izvoarelor, jud.
Tulcea, situat in pl. Isaccea,
pe teritoriul com. rur. Meidan-
Chioi i anume in partea centran
a pla.eT i cea de N. a comuneT,
la 2 kil. spre N. de sat ;
are o inaltime de 267 m., punct
trigonometric de rangul al 3-lea,
dominind satul i valea Meidan-Chioi
; pe la poalele 'uf trece
drumul comunal Luncavita-Meidan
- Chioi i Valul-luT-Traian;
este acoperit cu paduri.
Piscul-Perisani, mo,rie, in jud.
Ialomita, pl. Borcea, pe teritoriul
com. Rasa, pe care se afiä sa
tul Lefter.
Piscul-Plesuv, virf, pe cuhnea
?nafta a dealului de pe mosia
Orofteana-Sutu, com. Orofteana,
pl. Herta, jud. Dorohoiti, cu vedere
intinsa asupra BasarabieT
si Bucovina. Traditia spune ca
aid era loc de strajuire in
timpurile de navalirT barbare.
Piscul-PredoaneI, deal, com.
Priseaca, pl. Oltul- d. -j., jud.
Oh.
Piscul-RahoveI, deal, in jud.
Tutova, pl. Simila, com.. Bogdana,
spre N. de satul Bogdana.
Piscul-RaduluI, sat, cu 20 fajud.
Arges, pl. Pitesti,
facind parte din com. rur.

PISCUL-RADULUt 730 PISCUL-VXIEI-MARI
Grosi. Are o bisericA vechle, PAcutA
de un capitan Radu Hotul,
de la care se trage si numele
satuluT.
Piscul-Raduluf, cdtun, in jud.
Putna, com. GAurile, pl. Vrancea,
situat pe Piriul-GAuriI si
imprAstiat de-a lungul acestuf
pifia.
Are o populatiune de 437
suflete, care locuesc in Ico case;
o bisericA filialA, cu hramul Sf.
Niculae.
Piscul-RateI 0 Chiciul-Mic,piidurf,
de ostrov, situate in pl.
Balta, jud. BrAila.
Piscul-Rater se mArgineste de
jur imprejur cu DunArea-Veche.
Chiciul-Mic se hotAreste la E.
ca DunArea-VechIe ; la V., cu
Veriga-RateT, ce o desparte
de Giurgeanca.
AiI o suprafatA de 125 hect.,
populatA cu salde.
Piscul-Rizului, deal, in jud. FA1cia,
pl. Crasna, com. Ivinetesti,
numit ast-fel de la spAtarul Gh.
Rizu, fost proprietar aci pe
la 1800.
Piscul-Ro§u, deal, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul
com. rur. Luncavita ; se desface
din dealul Piscul-Inalt-si-
Tutuiat ; se intinde spre N.,
inteo directie generall de la
S.-V. spre N.-E., brAzdind partea
de N.-V. a plAseT si cea de S.-E.
a comuneI ; se intinde printre
Valea-Codrului si a-StancAI; este
acoperit cu pAdurl si tufArisurl ;
virful sla este format din granit
rosu.
Piscul-Ro§u, loc, unde se varsA
pirlul Valea-Poper, din jud. Vasluir',
com. BdrAsti, pl. Fundan,
in rinl SacovAtul. De ad i se
scoate mult nisip rosiatic.
Piscul-Rusului, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Stanita,
spre S. si la 3 kil. de satul
Sanita, asezat pe un vid de
deal. Are o populatie de i8 familiT,
saa 80 suflete, din care 18
contribuabill, locuind in 21 case;
o bisericA de lemn.
LocuitoriT posea : 99 vite
marT cornute.
Piscul-ScroafeI, deal, in jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Zlicolul,
ce se tasa din Dealul-MAgurilor,
desparte valea Ploscuta
de afiuentele sAti de pe stinga,
pirita Scroafa.
Piscul-Serei, deal, inalt, in com.
Bujor, pl. Prutul, jud. Covurluia.
Piscul-SocoleI, loc putin ridicat,
de unde incepe hdtarul t'irgasoruluT
Socola, jud. Iasi, pl. Codrul,
com. Buciumi, si unde se
sfirseste tirgusorul TreT-FintinT;
peste el trece soseaua nationall
Iasi-Vasluiti.
Piscul-Stana, pisc. Vezi Stana,
sat si deal, com. TirziT, plasa
Crasna, jud. Elida.
Piscul-Turcilor, munte, in jud.
Muscel. D'aci, riul Dimbovita,
care udI poalele sale, la directia
spre S., dupä ce trece printre
picioarele virfurilor : T'Amasul,
Cascul, TImAselul si se dirige
ea.lre DrAgInelul. Ad i este
o cetate, care ar fi flcutA de
TurcT pe la anul 1737, cind cu
resbelul dintre Austria si Turcia.
Piscul-Turcilor, pltdure supusA
regimului silvic, pe piscul CLI
acelasT nume, proprietate a d-lul
I. Bejan, pendinte de com. RucArul,
plaiul Dimbovita, judetul
Muscel ; are o intindere de 1 io
hect. impreunl cu pAdurea Be-
rila, avind, ca esentA dominantA,
fag.
Piscul - TurculuI, loc, in jud.
Muscel, pl. Podgoria, com. Dobresti.
La 18 2 I, vr'o 40 locuitorT
din Gdesti, capitala jud. Vlasca
pe atuncf, in frunte cu ispravnicul
Colfescu, s'ad ascuns de
frica Turcilor in pAdud.
De atund acel pisc s'a numit
Piscul-Turcultd.
Piscul-Turculul, localitate, la
V. com. Mateesti, pl. Oltetuld.-s.,
jud. Vilcea, unde se zice
cä ar fi locuit TurcI si avind in
pAmint rAmAsite de zidurl. Spre
V. se ridicI ingtimea numitA
MAgura, de unde se vede, spre
E., jumAtate pl. Horezul, spre S.,
jumAtate pl. Oltetul si spre V.,
jumAtate pl. Novaci (jud. Gorj).
Piscul-TurculuI, pädure, in jud.
BrAila, pl. VAdeni. Se mArgineste
la E. si N. ca Dunlrea-MAcinuluT ;
la V., Cu DunArea-Vapoarelor ;
la S., cu venga Piscul-TurculuT.
Suprafata : 121/3 hect., esenta :
salcie.
Piscul-TiganuluI, munte, la N.
com. Rimesti, pl. Horezul, jud.
Vilcea, intre muntir Bolca si
Petricica. Serveste de suhat pentru
vitele mati.
Piscul-Uliului, pisc. Ved Podisul,
deal, com. BAsesti, pl. Mijlocul,
jud. FAlcia.
Piscul - Ulucilor. Ved Popesti,
deal, com. Tanacul, pl. Crasna,
jud. Vasluiti.
Piscul-VMei-Mari, pisc, in jud.
Prahova, pl. Podgoria, comuna
Hirsa, pe care a fost plantatA
vitA si care servA de pAsune vitelor
si pentru cultura cerealelor,
de cind viiie s'e' filoxerat.

PISCUL-ZAVERE1 731 PISERA SI GROPANA
Piscul-ZavereI, /oc, in jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-s., com. ZAvideni,
unde la 1821 avu ciocnire
Tudor Vladimirescu cu GreciI.
AstAzI e acoperit cu vil.
Pisculeasa, rnocie, in jud. Jalomita,
pl. Ialomita-Balta, com.
Poiana, in suprafatd de 2100
hect., din care 120 hect. pAdure.
Pisculcni, cdtun, al com. Tisdul,
jud. Buzäü, cu 120 locuitorr
33 case.
Piscule§ti, sat, fAcind parte din
com. rur. Tinosul, pl. Crivina,
jud. Prahova. Locuitorir acestul
cAtun s'ají improprietdrit la
1864.
Piscule§ti, vechre numire a satulur
Mdrculesti, jud. Prahova.
piscule§ti, trup de mofie, al statulur,
jud. Prahova, pl. Crivina,
com. Tinosul, fost pendinte de
m5.ndstirea Mislea, in intindere
de 227 hect., din care 41 hect.
pdclure, Vindute d-lur Colonel
Carcaleteanu, cu 160000 ler.
Piscule§ti, trup de pddure, al statulur,
in Intindere de 30 hect.,
pendinte de com. *lima, plasa
Tirgsorul, jud. Prahova, care,
impreura cu trupul irna (400
hect.), formeazA pAdurea
Pisculetul, sat, in jud. Dolj, pl.
Cimpul, COM. Ghidiciul, Cu 236
suflete, locuind in 33 case.
Pis culetul, mofie particularA, jud.
Dolj, pl. Cimpul, com. Ghidiciul.
Piscuna§ul, ramificalie a muntelur
Penteleul, jud. BuzAti, intre
MicIdusul i Piciorul-Caprir
care se prelungeste spre E. pAnA
In apropiere de rtul SlAnicul.
03617. Maraie Dioaanar Ceograjto. Vol. IV
Piscupeasa, numire datd unei
pdrft din pildurea statulur Bradul-cu-Sforile,
jud. Buzdii, pAdurea
de fagr secularr, acoperind
muntele Stina-BAtrind, din comuna
Laposul:
Piscupia, numirea vechte a satului
BAltesti, din jud. Prahova4
pl. Podgoria, com. Podeni-Vechr.
Piscupul, movild inaltA, In jud.
Buzdii, com. GAvAnesti, in marginea
laculur Costeiul.
Piscuril-lui-Väeärie, deal, jud.
Prahova, pl. Filipesti, com. Ditesti,
pe care mar nainte, a fost
situatA com. Ditesti. Pe dealurile
com. sunt plantate vii, prunr,
nucr si merr. Parte servA si de
pdsune pentru vitele ldcuitorilor.
Piscurile, com. rur., jud. Gorj,
pl. Jiul, la N. com. Costesti-Daia.
Se compune din cAtunele Pis+
curile si SA.rddriesti. Cdtunul SArdAnesti
situat pe tärmul sting
al Jiulur, se bucurA de un pamtnt
fertil. Cdt. Piscurile, fiind
asezat mal mult pe dealurr paduroase,
avind o strimtA vAlcea
de cultivat, locuitorir sAI se ocupa
mar mult cu lucrarea lemnulur
si mar cu seamA cu
Orla.
Suprafata com, e de 1438 hect.,
din care : 560 hect. pAdure, 548
hect. loc cultivat, finete i pAsune,
14 hect. vil si 19 hect. prunr,
parte ale locuitorilor mosnenr
improprietdriff, parte ale proprietAter
marr.
Are o populatie de 170 fasari
253 suflete, din care
138 contribuabilI ; 2 bisericr,
deservite de i preot si 2 ctntAretr.
Locuitorif posea: 22 plugurr,
105 care cu bor, 2 clrute cu
ce, 393 vite marr cornute; 16
cal, 372 or, 58 c4pre, '102
; 15 stupr cu albine.
Budgetul com. e la veniturr
de leI 1627, bani 25, iar la
cheltuelf de ler 1361, banI 32.
Comunicatia in comunl
face prin soseaua comunall, care
o pune in legAturA la S. cu com.
Costesti-Daia, lar la N.-V. cu
comuna Plopsorul.
I i comunl se gAsesc 4 puturi
si 5 fletter.
Dealurile mar insemnate in
Piscurile sunt: al-Jiulur, Pietroasa
si al-Sterpoaer.
Piscurile, cdtun de reedintd al
com. Piscurile, pl. Jiul, jud. Gorj.
Are o suprafatA de 452 hect.,
intre care : 6o hect. pAdure, 208
hect. arabile, finete si pdsune,
13 hect. vil' si 15 hect. prunT.
Are o populatie de 117 familir,
san 336 suflete, din care
85 contribuabilI ; o bisericA de
lemn, fAcutA de locuitorr pe la
anul 1878, deservitA de I preot
si 2 cintAretr.
Locuitorir, pe lingl agriculturd,
se mar ocupl i cu dogAria.
Er pose& : iz plugurr, 8o
care cu bol; 220 vite marr cornute,
8 cal, 149 or, 61 capre,
73 rimAtorr ; to stupT cu albine.
Piscurile, vale, spre N. de com.
Topesti, plaiul Vulcanul, jud.
Gorj ; se intinde, de la N. spre S.,
din locul numit al TAciunilor,
pe o intindere de 3 kil. ; trece
printre dealurile Ironi si Petreni,
dA in Valea-Pirgavulur.
Piscurile, vale, pe care e situat
cAtunul Piscurile, jud. Gorj, pl.
Jiul ; are o directiune N.-S.; e
formatA la E. din Dealul-Bibestilor,
iar la V. de culmea dealulur
din stinga Jiulur.
Pisera §i Gropana, mofa, apartinind
spitalulur din Tecucia, jud.
98

P1SICA 732 PISICA
Tectíciii, si,tuate in raionul com.
BrAhlsesti.
Pisica, rom. rur., in jud. Tulcea,
pl. Macinul, situata in partea.
de N.-V. a judetulut la 72
kit. spre N.-V. de orasul Tulcca,
capitala districtulut i in
partea de N. a plaser, la 24
kil. spre N. de oraselul Macin,
resedinta piase/.
Se margineste la N. cu jud.
CovurluiA, de care se desparte.
pi-in fluviul Dun Orea; la E., cu
Basarabia, despartita tot prin
Dunare ; la S., Cu com. Vacareni
í Luncavita ; la V., cu
jud. Braila, despartita prin
Face parte din regiunea easa
a judetulut Cea mar mare parte
a teritoriu/ur san este formata
din mlastinr (5000 hect.), lacurr
balt1 (2000 hect.), Dunare
Orle (3000 hect.) si. numar 2000
-hect. sunt pamint ferm, i acesta
format din asa numitele grindurr
(locurr ridicate de-asupra
stuhuluT) de pe malul drept al
Dunarer, din care principalele
sunt : Grindul-Golaseilor (pAduros),
Grindul-Oalelor, Grindul-
Vulcanulur, Latimea, Zatoaca,
ostrovul Chiciul, Grindul-Gemener
(acoperit in parte cu padurea
Gemenea), Grindul-Galatilor,
Grindul-Cluciulut Tinda, Grindul-Brailer,
Grindul Gogoncer
Pisica, cel mar mare si cultivabil.
Inaltimea medie a acestor grinduri
este de la 1-4 m. de-asupra
nivelulur Dunarer i baltilor
de prin prejur.
Movile care depasesc acest
nivel, sunt : movila Zatoaca,
9 m., pe grindul cu acelasr
nume, la N..-V.; Movila-Cardonula,
6 m., pe grindul Pisica,
la N.; movila Popina-
Mare, 26 m., un vid de deal
pictros bite° insula din lacul Popina
; movila Popina-Mica, pe
grindul Pisica, To m., la S.
Grindul Pisica are la N. douè
padurr, numite Pisica i Padureade-la-Reni,
(mamitä ast-fel pentru
ca se afla in fata orasulur rus
Reni), apoT padurea Popina-
Mica, cam de 40 hect. Intinderea
tuturor padurilor este de aproape
700 hect. Insule sunt: ostrovul
Chiciul de 80 hect. la apus, format
de Dunare i separat de uscat
prin bratul Zatoaca, acoperit
cn tufáris de salcir i situat in
fata orasulur Galati; insula Popina,
la S., in lacul Popina, cu
12 hect. intindere Malta de 26
m. formata din piatrd, acoperita
cu un strat subtire de pamint
pe care creste putina iarba
Dunarba, o uda la V., N.
E., despartind-o de Basarabia,
pe o intindere de aproape
40 kil. i formeaza ostrovul
Chiciul, ce apartine com. Pe
linga Dunare avem o multime
de &le ce sunt formate
de eaji se scurg tot in ea:
Asa sunt Gira - Mocanulur, ce
formeaza Balta-Mocanului, la
S.-V.; Girla-luI-Tanase, ce se
uneste cu spre
a se varsa in gira Zatoaca,
udind cite-sr trele partea vestica
a com.; Girla-Brailer, ce se ramifica
In mar multe brate, co-
.municind i Cu lacul Popina,
udind comuna la rasarit ; cea
mar insemnata, Orla Ciulinetul
care udä com. prin mijloc, d'alungul
grindulur Pisica, trecind
prin satul Pisica ; Girla-Combrer,
mar mult o baila de cit
o gira, la S.
Balt1 sunt numeroase si de
diferite marimr. La E. sunt Crapina,
de 420 hect., sta in legatura
cu Dunarea i cu balta
Popina, de roo hect. ; Glavita-
Mare, 24 hect. ; Racul, ro hect.;
Balta-Brailer, lo hect. ; Lungul,
t hect. ; Baroana, io hect. ;
Glavita-Mica, 20 hect. ; Motea,
5 hect. ; Boul-Rosu, 6 hect. La
S. sunt : Slavna, 5 hect.; Tinosul,
4 hect.; Balta-Ascunsa, 34 hect. ;
Tin da, 20 hect. Spre S. si V.
de com. sunt: Cluciul, 6o hect.;
Ciulinita, 50 hect. ; Plosca, 200
hect., ce comunica cu balta Latimea,
de 20 hect. si Balta-Mocanulut
de i io hect. ;
sqti, 8o hect., si altele mar miel,
a ca.ror intindere totala este
de 120 hect. Malurile acestor
baltr sunt joase; ele contin pestr
diferite specir: crap, somn,
!Abusa, lin, stiucl, etc. Venitul
pescultulur este al Statulut
Se compune din doua-catune :
Pisica, catunul de re5edinta, asezat
spre N., pe malul sting al
&le Ciulinetul, la i kil. de Dunare
; Azacliul, la V., pe grindul
Zatoaca, la 15 kil. spre V.
de catunul de resedinta, Física.
Intinderea Malä a com.. e de.
12000 hect., din care: 2000 hect.
loe bun pentru cultura; ding acesta
40 hect. sunt ocupate de
vatra satulur, 180 hect. sunt ale
locuitorilor, 650 hect. ale particularilor
i restul, impreuna cu
baltile 5i stuhurile, sunt ale statulur.
Are o populatie de x55 familiT,
salí 615 suflete, din care
166 contribuabilT ; 2 coale, una
In cat. Pisica, fundata in 1888
de locultort conclusa de un invatator,
frecuentata de 43 copir;
alta, in ca.t. Azaclîü, fundata in
1886 de locuitorr, condusA de
o invatatoare; i free. de-53 copir
; doul bisericr, una in cat. Pisica,
cu hramul St. Nicolae, zidita
in 1885 de catre locuitorr,
pe ruinele uneia mar vechr, deservia.
de un preot si un cintaret;
a doua in cat. Azacliü, .tot cu
hramul St. Nicolae, zidita de cAtre
locuitorr in anul 1834, cu un
preot 5i un cintaret.
Locuitorir posea: 24 plugurr,

PIRCA 733 MTEVII-D]ls1-DEAL
Lo° bol, 8o vacT, 800 oT, so
capre i 250 rimatorT.
Comerciul este activ i consta
in import de instrumente agricole,
lipscanie, etc. s'Un export
de peste, lapte, pAsan i vite.
Budgetul com. e la veniturf
de 6000 leT si la cheltuell, de
5950 leT.
CaT de comunicatie sunt drumutile
naturale, ce duc la cát.
Azaclia, la com. Vacareni, Luncavita
i unul pe malul Dunarei
spre orasul Isaccea.
Pisica, sat, in jud. Tulcea, pl.
Macin, cat. de resedinta al com.
Pisica, asezat in partea nordica
a com. si a pl., pe grindul Cu
acelasT nume, nu departe de Dunare,
pe malul sting al eirleT
Ciulinetul.
Se margineste la apus cu cat.
Azaclia, la S. cu com. Vacareni
i Luncavita, la N. si' Er
cu Basarabia. de care se desparte
prin
Are o intindere de 8000 hect.)
din care 740 hect. loc solid,
restul ball i stufurT, si 22 hect.
ocupate de vatra satuluT.
Are o populatie de 80 familiT
saA 400 suflete ; o scoala
mixta ca un invatator ; o biserica.
Pisica, vecke numire a satului
Eliza, ce formeaza acum satul
Elisa-Stoenesti.
Pisica, insuld, In Dunare, in
pl. Borcea, jud. IaIomia, in
dreptul satulul Tonea, avind pasunf
i padure de salcie si plop.
Pisica, pichet vechig de frontierd,
pe limare, in insuIa cu acelasT
nume, jud. Ialomita, pl. Borcea,
In dreptul satulta Tonea.
Pisica, grind, saa loc ridicat deasupra
loculuT inconjurator, in
jud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul
com. rurale Pisica; are
o forma lunguiata i serpuitoare
Incepe de la Dunare si este
strabatut de - alungul saa de
gira cea mare a Ciulnetului.
Sta in legatura la V. cu grindurile
Ciupitoaia,
al-CluciuluT i Tinda; la E.,
Cu grindurile Gogoncea i Grindul
- BraileT. In interiorul saa
se afla doua movfle: Popina-
Mica, de io m., i Movila-Cardonuluf,
de 6 in., puncte trigonometrice.
Pe el, aproape de Minare,
se afla asezat satul Pisica, lar in
partea sa nordica se afla o padure.
Prin centrul sarz, de-alungul
gtrleT Ciulnetul, merge drumul
comunal Pisica-Luncavita.
Are o intindere cam de 410
hect. si e cultivat in mica parte.
Pisica, japse, jucl. Braila, situata
in ostrovul Popa la N. de Japsa-
Muta si la S. de punctul Ibisi
incepe din partea dreapta a
CremeneT.
Pisica, picture, in jud. Tulcea,
pl. Macin, pe teritoriul satulul
Pisica, situata in partea de N.
a plaseT si a com., nu departe
de Dunare; se intinde pe grindurile
Pisica i Gogoncea ; e
strabatuta de 2 raid girlite;
prin marginea vestica tnerge
un drum comunal pe marginea
Dunaref; are o intindere de
aproape Too hect.
Pisicarul, padure a statuluT, in
jud. Teleorman, pl. TeleormanuluT,
in. intindere de 150 hect.
Face parte din proprietatea statuluf,
numita Silistea-GlavaciocuI.
Pistreni, mofi e, a statuluT, pendinte
de com. Scortarul-Vechia,
pl. Vadeni, jud. Braila, cu o
buprafatl de 17So hect.
Pistritul, cdtun, al com. Goidesti,
jud. Buzan, cu 60 loc. si 14 case.
Pistrita, sat, in jud, laehedinti,
plaiul Closani, com. rur. Comanesti.
Alta data forma singur o
com. deosebita.
Pistrita, piria, izvorind din
satul Pistrita, jud. Mehedinti ;
curge spre E., trece la com.
ComAnesti, unde se impreuna
ca Piriul-Comanestilor, Ltda.
comuna Crainici, unde la numele
de apa Crainici, indreptindu-se
spre Iupca, ande curge
sub acest din arma nume.
Pistrita, drum, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, com. rur. Comanesti,
ce uneste satul Pistrita
ca satul Tarnita si com.
rur. Comanesti ; ce/ mal scurt
drum intre com. rur. Comanesti
i Baia-de-Arama.
Pi§olea, phig, jud. Vilcea, com.
Calimanesti, plaid Cozia ; izvoreote
dintre dealurile Piva
Plesul, si se varsa In riul Olt,
in dreptul Ostrovuld.
Piqteanul, lac, jud. Tulcea, in partea
de V. a pl. Sulina i cea sudiel
a com. urb. Chilia-VechTe,
format de lacul Cimpoiul; are
70 hect. intindere ; e inconjurat
cu stuf i contine peste.
Pigte§ti-din-Deal, cdtun, al com.
Budieni, pl. Ocolul, jud. Gorj,
situat pe dealul cu acelasT nume,
pe o intindere de 3000 hect.,
din care : 65 hect. arabile, 75
hect. finete, 6 hect. vie, 150
hect. izlaz, padure i pomet, 4
hect. vatra satu/ut.
Are o populatie de 95 familiT,
saa 480 suflete, din care 90
contribuabilf ; 2 bisericl, una
de lemn si alta de zid, deservite
de un preot si un cintaret.

PISTESTI-DIN-VALE 734 P1TESTI (PLASA)
Locuitorii poseda : IO plugurT,
18 care cu bol ; 206 vite marl
cornute, 20 cal, 380 ol si 30
capre.
Pistesti-din-Vale, cätun de resedinta
al comunei Balanesti,
pl. Ocolul, jud. Gorj, situat in
valea piriului Amaradia, la S.
com., pe o suprafata. de 400 hect.,
din care : 50 hect. arabile, 55
hect. finete, 25 hect. vie, 6o
hect. izlaz, 202 hect. pa.dure si
pomet si 6 hect. vatra satului.
Are o populatie de 118 fa.
milii sati 200 suflete, din care
123 contribuabili; o bisericä de
zid, deservita de r preot si r
cintaret ; o scoala.
In cat, se allá: 4 puturi si 3
fintinT.
LocuitoriT posea : .22 pluguri,
40 care cu bol, 3 carute
cu cal; Ioo vite marI cornute,
3 cal, 400 Or, 129 rimatori ; 20
stupT.
Comunicatia in catun se face
prin soseaua vecinald, care o
pune in legatura. la N. cu com.
sa Balänesti, iar la S., cu cat.
Dragoeni.
Pitäreanca, sati Sericul, trup
de mofie, in jud. Vlasca, com.
Batcoveni.
Piteasca, sat, facind parte din
com. rur. Piteasca-Pasarea, pl.
Dimbovita, jud. Ilfov, situat la
N. de Pasarea. Ad este resedinta
primaria
Se intinde pe o suprafata de
1214 hect., cu o populatie de
638 locuitori.
D-1 Sp. Gazoti are 950 hect.
si locuitorif 264 hect. Proprietarul
cultiva 600 hect. (50 izlaz,
300 padure). Locuitorii cultiva.
tot terenul.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Ilie, deservita de 1 preot si
r cintaret, edificatä de doamna
Pulheria Blaremberg, fosta pro
prietara a acester mosii.
Comerciul se face de 3 circiumarf.
Numarul vitelor mari e de
312, si al celor miel, de 516.
Satul se allá pe locul de azi
numal de la a. 1843; mal inainte
se afla pe dealul Piteasca
ce vine in partea despre Vest
a satulur, unde inca mal exista
ramasite din biserica ce a fost
pe atunci.
Piteasca, deal, jud. Ilfov, in par.
tea de Vest a satului Piteasca
avind o suprafata cam de veo
500 pogoane, pe care se cultiva'
grifi, porumb, pepenT si din
care o parte este acoperita cu
padure.
Piteasca-Pasärea, come rur.,
jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situata
la N.-E. de Bucuresti, Ruga
valea Pasarea, la 22 kil. de Bucuresti.
Se compune din satele : Pa-
Oxea, Cozieni si Piteasca, in
raionul careia infrä si manastirea
Pasarea, Cu o populatie de 1003
suflete, care locuesc in 283 case.
Se intinde pe o suprafata de
2372 hect. Statul si d-1 Sp. Gazoti
el 1 800 hect. si locuitori1,
572 hect. Proprietaril cultiva.
850 hect. (50 izlaz, goo padure).
Locultoril 'cultiva tot terenul.
Budgetul com. e de 3568 lei
la venit. si de 34281e1 1a chelt.
Are patru biserici (la Cozieni,
Piteasca si 2 la manastirea Padrea)
; I scoala mixta; 3 helesteie.
Vite : 232 cal' si Tepe, io8 bol,
198 vaci si viteï, 14 taurr, 6
bivoll, r I bivolite, 59 capre, 24
porci, 964 oT.
Locuitoril posea: 46 plugurI:
23 Cu bol si 23 cu cal ; 130
care si carute : 66 cu bol, 64
Cu cal.
Loc litorT improprietarit1 sunt
104, neimproprietaxitl mal sunt
225.
Comerciul se face de 6 &irciun-Jarl
si 1 hangia.
Pitesteanca, sat, facind parte
din com. rur. Calareti- einoaia,
pl. Negoesti, jud. Ilfov. Se intinde
pe o suprafata de 750
hect., cu o populatie de F34 locnitorT.
D-1 G. Pitisteanu are 650 hect.
si locuitoriT Ioo hect. Proprietarul
cultiva. 540 hect. (25 izlaz,
74 padure). LocuitoriT cultiva.
95 hect. (5 izlaz).
Comerciul se face de r di-ciumar.
Numarul vitelor marT e de
244 si al celor miel, de 285.
Pitesti, /*a, jud. Arges. Se invecineste
la N. cu pl. Argesul,
la°.E. cu jud. Muscel, de care
este despartit de Riul-DoamneT
.si Argesul, la V. cu pl. Oltului
si Cu jud. Olt si la S. cu pl.
Cotmeana si Galasesti. Este udata.
de riurile Cotmeana, Vedea,
Teleormanul,Riul-DoamneT si Argesul.
Este de/uroasa si aci se
termina ultimele forturT ale culmilor
de munti ce se ramifica
din Carpati.
'Intinderea totala a pl. este
de 122661 pog (61330 hect.),
din care 45670 pog. cultivabile,
36030 pog. padure si 40961
pog. necultivabile.
Plasa Pitesti are o com. urb.
si 31 de com. rur., formate din
149 sate si cat., cu o populatie
de 28000 suflete, 6673 case, 72
bisericl. Resedinta acesteT pl
este in Pitesti, capitala judetulur.
In pl. Pitesti, sunt mal multe
mahastiri si schituri: Bestelei,
Stanca, Trivalea. Prin pl. trece
calea ferata Pitesti-Slatina si soselele
nationale si judetene : Pitesti-Slatina,
Pites ti-C.-de-Arges,

PITETI (ORA) 736 PITWI (ORA)
Pitesti-Turnul-Magurele, Pitesti-
Giurgia, etc.
Statul posedá in pl. 4 proprietatT,
aducind un venit anual
de 14935 lel, si 987 pogoane pa.
dure.
Produce mal' ales porumb bun,
vin i rachia de prun e.
In timpul din urma aú inceput
a se forma si miel industrif
in orasul Pitesti.
ora;, pe malul drept al
Argesulur, capitala jud. Arge$
si a pl. Pitesti. Se afla. la 288
m. d'asupra Marir-Negre si la
196,4 m. d'asupra Bucurestilor.
Latitudine de N.: 440 51' 30".
Longitudine de E.: 220 32' 40".
Timpul : I° 30' I 1". Este la
o8 kil. de Bucuresti si la 81
kil. de Slatina cu calea ferata.
Ora $ comercial servind de intrepozit
productiunilor judetelor
Muscel, parte din Vilcea i Arges.
Are o populatie de 15570
locuitorT (1899), 8903 barbatT,
si 6667 femer. Ad este resedinta
tutulor autoritatilor administrative
precum : Prefectura,
Comitetul permanent, Tribunalul
de I-a instanta, Primaria,
Creditul Agricol, posta, telegraful
(venit pe 1896-97: 68824
leT 64 b.). Este statie principalä a
cae! ferate Bucuresti-Virciorova.
Din Pitesti pleaca o ramura de
drum de fer la Curtea-de-Arges.
Aci este resedinta divizid
a II-a a corpului I-ia de
armata. Pitesti posea un licea :
Liceul «I. C. Bratianu,, clasic,
infiintat ca gimnazia la 1866,
transformat, i apor o 5coa1ä
de meserif, 3 scolT primare
de baeti si 3 de fete, mal
multe institute, o scoala izraelita,
o scoala la bis. catolica,
una la bis. luterana. si una de
fete micT. Are i bisericr ortodoxe
i anume : schitul Bestelei,
cu hramul SE Treime ; schi-
tul Buliga, cu hramul SE VoevozT
; schitul Trivalea, cu hramul
Sf. Treime, aceste trei intretinute
de stat; bisericile : SE Ilie ;
Adormirea ; Cuy. Paraschiva ;
Nasterea Domnuluf ; Buna-Vestire
; SE Nicolae; SE Gheorghe,
saa Biserica-Domneasca, fondat
de Constantin erban Basarab
si de sotia sa Doamna Masa,
la anul 1656 si bis. SE loan.
Aceste bisericT sunt deservite
de un personal compus din 20
preop, II gintaretT si il paracliserT.
Mal are o biserica catolica,
una luterana, una protestan.
ta, una armeneasca si o sina.
goga, 4 cimitire, o gradina publica,
un bulevard frumos plantat
care duce de la gara in centrul
orasuluT, o fabrica de postav,
una de producte chimice
un spital de 40 paturT.
Orasul Pitesti are un budget
de 475107 leT, 63 banl (1895
1896).
Averea mobiliara a orasului
Pitesti (1897): localul Primarier
cu terenul slobod, 130000 leT;
localul PolitieT si judecatorieT
de ocol, 8 woo leT ; localul scoaleT
de pe Bulevard, unde e si
g-imnaziul, 15 i000 leT; localul
scoaleT de la Fotache, 44000
leT; localul scoaleT No. i de
baep, 3o000 leT ; localul scoaleT
de pe Bulevard, 51000 lei ; Cazarma
Pompierilor, 92000 ;
Mosia orasuluT, 150000 leT; jumatatea
din mosia Dobrogostea,
8o000 leT ; locuri virane in oras
si pe linga rIS, 300001d; plata,
calculat dupA venit 5 0/o , 250000
lei ; tirgul din vale, idem, 540000
leI ; gradina orapiluT, 800oo leT;
Fintinele, i6000 leI.
In acest oras se tin anual
mal multe bilciuri, din care cele
mal principale sunt : la SE Gheorghe,
la Inaltarea Domnultd, la
Dumineca tutulor Sfintilor si la
Dragaica (24 tulle).
Pitesti este cap de linie a maT
multor sosele nationale si judetene,
precum soseaua Pitesti-Bucuresti,
soseaua Pitesti-Cimpulung,
soseaua
soseaua Pitesti-
Slatina, soseaua Pitesti-T.-Magurele
i oseaua Pitesti-Giurgia.
Istoric. Dupl cercetarile pana
azi facute, pe locul unde se afla
asezat ora$ul Pitesti, se ridica, in
timpul dominatiuneT romane, ora$ul
Pirum. Legenda spune
un Negru-Vodä ar fi descalecat
Pitesti, ca i Curtea-de-Arge$,
Tirgovistea, Buzaul sí Cimpulungul.
Sigur este ca multe din
hrisoavele luT Mircea sunt datate
din orasul Pitestilor, la sfirsitul
secoluluT XIV. De la 1388
incoac. e, DomniT Tard-Rominestr
aS avut printre orasele lor de
re$edinta i Pitesti. De atuncT,
morile, viile i drumul cel mare
caxe trecea de la Bucuresti prin
Pitesti la ampulung si, de ad,
prin pasul Branului, la Brasov,
aa dat o viata, o insemnatate
politica si o bogatie comercian
si industrian, carT s'aa continuat,
creseind de la 1437 si pana. in
secolul trecut.
Radu-Voda, Vlad-Voda, fiul
luT Vlad-Voda, Mihnea Vacía
fiul luT Vlad-Voda, Neagoe-Basarab
(Basarab-Voda., fiul luT
Basarab-Voda), alp domni din
secolul XVI, precum si din secolul
XVII, Mata Basarab
Brincoveanu locuesc adesea In
Pitesti.
Orasul isT are inca din secolul
XVI judeful i pirgaril sal
certificap de hrisoave domnestI
si de zapise particulare. Comerciul
saa Cu Brasovul este de la
1503 mult maï activ de cit al
altor orase din Tara-Ro mineasca.
Pitesti aveaa pircdlabi, pe carT
hrisoavele secoluluT XVII ni-i
aran. stind de paza oraplui si
judecind pricinele locuitorilor.

PITEM (ORA) 786 PITULAI
Multe famili/ boerestY, al caror
membri aú jucat rolurl insemnate
in istoria Tare!, avut
originea din Pitesti. Negustorl
cu averl insemnate al locuit
aci, mal cu seama in secolul
XVII. Ville din dealurile pitestene
eral vestite in toata Tara.
De la 1507, din timpul luI Mihnea-Voda,
fiul luI Vlad-Vocia,
se pomeneste In hrisoave de viile
domnestl din podgoriile Pitestilor
(tefanesti, Izvoreni, Valeni,
Huma, Coasta-Cimpulur,
Tirg-in-Deal). Mate! Basarab si
Constantin Brincoveanu ati viile
lor in podgoriile pitestene.
alatoril secoluluI XVIII vor-
'bese de calitatea latina, de gustul
usor i placut al vinuluI din
viile Pitestilor. In poeziile populare
se cinta Inca urmatoarele
versuri: Cu ce-I bun sä
mi-o hranestI, Cu vin vechI
de la Pitesti, Cu piine de la
Ploiesti, Cu haine din Bucurestio.
La culesul viilor, in
timpul domnieT luI Constantin-
Voda Brincoveanu se deserta
capitala de boerf carl, ca
Domnul cu Curtea luI, veneati
culeaga viile din podgorille
pitestene. Golestif, Leurdenir,
GrAdistenif, Fiorestil, Macen%
CretulestiI, Izvoranif i altl
boerl eral totl proprietari de
vi! in deaiurile Pitestilor. Tot
ast-fe/, de danie sal prin cumparatoare,
aveaü viI marl sal
numal razoare in podgoriile pitestene,
manastirile VierosuluI,
Trivalea, Chnpulungul, Radu-
Voda din Bucuresti si cite alte
manastirf. La poalele viilor, hrisoavele
si zapisele ne certifica
inca de la 1600 intinse agraz!
de prunI, de linde comerciul cu
tuica la circiumele din oras si
de pe drumul mare dintre Bucuresti
i Pitesti.
a Cupetli», adica negustorilpiteten!,
eral si industrial!. Bo-
iangeria era una din industrille
cele mal reputate ale Pitestilor.
Se cunostea in toata tara multele
felurl de rop care se faceal
la Pitesti de boiangil, multurnia
unor anumite ape si materiI
colorante ce avead acestl
himitT primitivl. Tot ast-fel se
vorbea cu lauda de cojocaria
si tabacaria pitesteana.
Pitit! cum eral prin pozitiunea
lor, Pitesti tatusl nu ail
scApat de incursiunile dusmanilor
Tare!. Nu stim daca Turcil
lovit in secolul XVI, dar,
la sfirsitul secoluluT XVII, principele
de Baden cu Nemtif, cind
infra in tara. (1689), cuprinse si
Pitesti, n'avura sa se laude
Cu sederea Neintilor inteinsiT.
Carol XII, regele Suedier, in
trecerea luf de la Demolica la
Stockholm, unde n'a ajuns, s'a
oprit cit-va la Pitesti. Acesta e
vizitatorul cel mal de seama al
orasuluf in secolul XVIII. De
altminterl, futre 1750 si 180o,
panä sa se deschida si trecatoarea
pe la Predeal, drumul
Bucuresti - Pitesti Cimpulung-
Bran, era cel mal frecuentat.
Tot prin Pitesti treceati i ceI
carl mergeati prin Rimnicul- \Pilca
i aineni la Sibil in Transilvania.
Multl calatorl din secolul
XVIII lauda multimea bisericilor,
curatenia caselor, spi
ritul de voloasa ospitalite al Pitestenilor,
precum si comerciul
si industria acestuT vechiti oras
al TareT-Rominestl. Pe atuncl si
pana mar acum 50 de anr,
nicul-Vilcel, Curtea - de Arges,
Cimpulungul i toate satele mar!
ale Argesului, OltuluI, Muscelulul
si Vilcei eral tributare, ca
comerciul i industrille lar, orasuluI
Pitesti. De cind cu drumurile
de fer, aceste. legaturf
al dispara t.
La anul 1848, August 18,
mercurT seara, la 3 ore noaptea,
a luat foc orasul Pitesti si a ars
tot tirgul, treI mahalale i treI
biserid, Sf. Nicolae, Sf. Dumitru
si Maica Precista (Mavrodolul).
Focul a durat patru ore
si a mistuit tot, case, pravallY,
marfuri si bisericl.
Pite§ti, stalie de-dr.-d.1:, in jud
Arges, pl. Pitesti, com. Pitesti,
pe Unja Bucuresti-Pitesti-Craiova-Virciorova
si statie terminala
a linid Pitesti-Curtea-de-Arges.
Linia Bucuresti-Pitesti s'a pus
In circulatie la 13 Septembrie
1872, linia Pitesti-Virciorova la
5 Ianuarie 1875, iar linia Pitesti-
Curtea-de-Arges In 1899. Se afla
pe Unja Bucuresti-Virciorova intre
statiile Golesti (7.7 kil.) si
Pirvul (9.6 kil.). Venitui statier
Pitesti pe anul 1884 a fost de
419780 leT si 75 banl si in 1896
de 412387 leT si 58 banT.
Inaltimea d'asupra niveluluI
MariI, de 288 in.
Pitica, ',Junte, in jud. Buzal, com.
Chiojdul-din-Risca, avind 1045
metri inaltime. Legenda spune
ca in timpul invasiunef T'atad.
lor, Rominii s'al ascuns In jurul
acestuT munte, stind ad pana la
retragerea lor.
Pitica, Inofie mosneneasca, in jurul
muntelul Pitica, jud. Buzad;
are 54 hect., din care 26 fine*,
restul izlaz si padure.
Pitoloqani, deal, spre V. com.
Sutesti, pl. Oltetul-d.-j., judetul
Vilcea.
Pitula§i, com. rur. 0. sat, in jud.
Mehedinti, pl. Ocolui-d.-s., la 17
kil, de orasul Turnul-Severin.
Satul formeaza com. cu satul
Birda, avind 1201 locuitorl, din
carf 123 contribuabill, locuind
In 216 case.
LocuitoriT posea: 40 plugurr,

PITULATULUf (PLAIUL-) 737 PITIGAL E Is/I
57 care cu bor, 4 carute ca cal;
96 stupr.
Prin com. trece soseaua Malovatul-Pitulasi-Bobaita.
Are o biserica, deservitá de
preot si 2 cintaretr.
Budgetul com. e la veniturr
de 1679 ler, lar la cheltueir, de
882 ler.
Vite : 600 vite marl cornete,
17 cal, 679 or i 600 rimatorr.
Pitulatului colind, in
jud. Buzar', com. Gura-Teghir,
ce se ramifica spre N., din muntele
Podul-Caluld ; are izlaz
paciere.
Pitulati, sat, in jud. Braila, pe
tarima sting al riuler Buzad, in
dreptul satulur Scortarul-Noti,
din com. cu acelasr neme. Este
Infiintat la 1821, fusa mar sus,
pe tarraul Buzaulur, de unde s'a
asezat unde este astAzr, din cauza
surparer tarmulur rin/ur.
Vatra satulur este de 35 hect.,
cu 81 case si o circiuma.
Are o populatie de 74 familir,
saa 326 suflete ; o scoala mixta,
infiintata la 1890, si frecuentata
de 31 elevr si 16 eleve.
Vite sunt : 112 cal, 3 asid,
262 vite cornete, 1516 or o 66
rimatorr.
Pitulu§a, sat, In jud. R.-Sarat,
pl. Orasulur, cat. com. Brosteni,
situai pe riel Milcovul si la gura
pirielur Pitu/usa, la 394 ni. spre
V. de cat. de resedinta. Are o
suprafata de 800 hect., cu o
populatie de iii familir, saa 513
suflete, din care 120 contribuabilr;
o biserica.
Pitulu§a, pîrîü, in jud. R.-SArat,
pl. Orasul; izvoreste din Dealul-
CapreT ; udA com. Brosteni
cAt. Pitulusa si se varsA pe
dreapta dula Milcovul.
Pitulu§a - Bro§teni, pci dure, in
jud. R.-Sarat, pl. Orasul, com.
Brosteni, dependinte de circumscriptia
VII silvica, ocolul Varzaresti;
are o intindere de 15800
hect., din care 800 ale statulur;
populata cu : emita, brad, fag.
ulm, frasin.
Pituluva, iezer, la N. ostroveler
Varsatura, jud. Braila, com. Bertesti-d.-s.,
unit cu.iezerel Arghisocul-Mic,
comunicind la N. ca
canalul Munusoaia prin privalul
Bucatica.
Pitcani, deal, in jud. Iasi, la hotarul
de S. al satuld Moimesti,
com. Radi ul-Mitropolier; este prelungirea
dealulur Moimesti, de
pe teritoriel com. Tausesti, din
pl. Copoul.
cätun, al com. Bumbesti-
Piticul, plaiul Novaci, jud. Gorj,
la V. coin. Poenari, dealungul
soseler judetene T.-Jia-Viicea
pe tarmul sting al rieler Galbenul
(Bala-de-Fier).
Are o populatie de 23 familir,
saa 76 suflete, din care 16 contribuabilr
; o biserica de zid, deservita
de i preot i i cintaret.
Locuitorir posea : 5 plugurr,
15 care cu bol, i cArutA cu cal;
158 vite mar! cornute, 5 cal,
1.00 or si 24 rimatorr.
Este udat de apa riuluf Galbenul.
Comunicatia se face prin soseaua
judeteana, care 11 leaga la
E. ca Poenari i prin soseaua
comunala, care il leaga la N.-V.
cu Pociovalistea.
In caten se face erg Optaminal
Dumineca, si o data pe
an, la 24 Februarie, se face
bticia mare de vite.
(Pitigaia-Moarao Pitigaia-Sf.
S piri don), sat, facind
parte din com. rur. tubeiu1-0-
rase, pl. Dimbovita, jud. IlfoV,
situat la N. de Orasti.
Se intinde pe o suprafata de
444 hect., cu o populatie de 79
locuitorr.
Epitropia Sf. Spiridon din Bucuresti
are 425 hect., din care
cultiva 275 hect. (40 sterpe, I 10
padure). Locuitorir aa numar T9
hect.
Are o biserica, hramul Sf.
Nicolae, deservita de z preot
cintaret; i moarg cu apä;
pod statator.
Numarul vitelor marl e de 33
si al celor miel', de 80.
Pitigaia, sat, facind parte din
com. rur. Frunzinesti, pl. Milbovita,
jud. Ilfov, situat futre
nul Dimbovita si Valea-Pasarea.
Panfintul saa la S. e ca desavirsire
smircos. Ved Orasca.
Pitigaia, sat, fleind parte din
com. rur. Radesti, pl. Rierile,
jud. Muscel. Are o populatie
de 147 locuitorr, din carr 27
contribuabilr, locuind in 43
case.
Vite sunt: 28 bol, 23 vacr,
19 porcr, 30 or o 8 capre.
izvoreste dupa
teritoriul com. Valea-Popir, pl.
Rierile, jud. Muscel, strabate
cat. Pitigaia, com. Radesti, in
tot lungul saa, si se vara In
Pitigaleni, sat, in jud. Neamtu,
com. Pipirigul, pl. de Sus-Mijsituat
pe valea pirfuler
Ozana, la 20 kil. de Tirgul-
Neamtu, i spre E. de satul
Pipirigul.
Are o populatinne de 524
suflete, din care 125 contrib.;
3 pive i moarl; 21 lingurarr.
Vite 1503, din care : 40 caT,
80 bot, 130 vacT, 70 rimatorr,
136 juncr si 1037 or.

PITIGOAICA 738 PIVNITA-NALTA
Pitigoaica, pda'ure, in jud. Buzati,
com. Grajdana; are cam
75 hect., alipite padure Nisipoasa,
facind parte din pad.
Obrajeasea.
Pitigoiasca, mofie, in com.
Breaza, a mopnenilor Pitigeepti,
jud. Buzan'. Are 260 hect., din
care 170 padurea Pitigoepti.
Face parte din corpul Breaza.
Pitigoe§ti, sat, pendinte de com.
Ursoaia, pl. Mijlocul, jud. Olt,
situat pe dealul Golapul, pe malul
drept al riuluT Plapcea, la S. de
comuna.
Are o populatiune de 160
locuitorT, mal totT mopnenT. ET
posedA : 18 cal, 50 bol, 25 vacT,
45 porcT, 250 oT.
Pitigoiul, cdtun, al com. Nehoiapul,
jud. Buzati, cu 50 locuitorl
si 12 case.
Pitigolul, munte, in jud. BuzAti,
com. Trestioara, cat. Crivelepti,
continuatie a munteluT Cerchezul,
care, de la cat. Sareni,
spre N.-V., ia numele de Pitigoiul.
Pitigoiul, zeivoig, pe proprietatea
statuluT Segarcea, jud. Teleorman,
situat in valea Oltulta ;
are o intindere de 15 hect.,
populate cu salde pi plopT.
Pitigoiulul (VIrful), munte, in
jud. Buzart, com. Nehoiapul, situat
intre piriiapele Boantele ; virful
saii e stinces, iar poalele sale
sunt acoperite de izlaz pi fineata.
Piva, sat, in jud. Argep, pl. Topologul,
acind parte din com.
rur. Golepti.
Piva-PetreI, com. rur., in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pe
tarmul sting al DunareT pi al
riuluT Ialomita, intre comunele
Giurgeni pi Chioara.
Teritoriul comund e de 5500
hect., din care 3400 hect. 1351tip,
50 hect. padure, 500 hect.
izlaz pi 1050 hect, loe de cultura.
Se intinde din amare
spre V., marginindu-se spre S.
Cu riul Ialomita, spre N., cu
teritoriul com. Gura-IalomiteT pi
spre V., Cu al com. Tinarei.
Mopia poarta numele de Piva-
Petrel pi Brailita, sati Orapul-de-
FlocT. Este proprietate a statulla
pi a fost pendinte de manAstirea
Marcuta.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt improprietaritl pe mopie
137 locuitorT pi dupa legea rurala
din 1878 s'ají maT improprietarit
20; t'Ara proprietatl
se mal' gasesc 52.
Teritoriul com, este udat de
Dunare pi de riul Ialomita.
Se compune din satele : Piva-
Petrel pi Brailita, aviad repedinta
primarieT pi a judecatorieT
comunale in satul Piva-PareT.
Are o populatie de 328 familiT,
sati 1578 suflete, din care
192 contribuabill ; o pcoa1ä
mixta; dota bisericl, deservite
de doT preotT pi patru cintaretT.
Vite sunt : 532 cal, 1153 bol,
196 porcr si 1940 or.
Didgetul com. e la veniturT
de 5040 leT pi la cheltuelT, de
5369 leT.
Pe teritoriul com, trece poseaua
impetrita, care, din por.
tul Gura-Ialomiter, duce spre
satul Tindarei.
Pe rnopia comuneT se mal
vad inca urme din Orapul-de-
FlocT (v. a. n.).
Piva-PetreI, sat, in jud. falomita,
pl. Ia/omita-Balta, pendinte
de com. cu acelapT nume, situat
'pe malul sting al riuluT
Talomita.
La capul de N. al satuluT,
se afla portul Gura-IalomiteT.
In sat se afla : repedinta primarieT,
a judecatorieT comunale,
vama, un biroti telegrafo-poptal,
pi repedinta companiel a patra
din regimentul 5 Ialomita, No.
23. AicT a fost 1:4115. la 1883 repedinta
subprefectureT plapiT Balta,
care s'a unit cu plasa Ialomita.
Populatiunea satulul se compune
din 170 familif.
Are o pcoala mixta, care a
fost frecuentat5. In 1899-900
'de 124 COpli ; o biserica, deservita
de 2 preotT si 2 dascalT.
Vite sunt : 287 caT, 513 bol,
644 oT, 38 porcT pi 2 capre.
Spre V. de sat se vad urme
din Orapul-de-Floci.
Piva, munte, in jud. Gorj, pl.
Vulcanul, situat spre N. de com.
Francepti pi de muntele Caciulata
pi cam la 4 kil. de acest din
urma. Are o suprafata cam de
220 hect. pi se prelungepte spre
V., pana in riul Bistrita. Aparene
locuitorilor comuneT FrAncepti
pi parte statuluT. Este acoperit
cu papunT pi paduri de
fag pi gorun.
Piva, sir/el, ce se formeaza pe t eritoriul
com. Beciul, pl. Siul-d.-j.,
jud. Olt. Ese din malul Oltulul ;
la S.-E. de catunul Srntrganul, apuca
catre S., formeaza balta
Braca pi apoT se varsa in Siul,
In dreptul catunuluT Balteni.
Pivnita, loc, jud. BacAti, pl. Mun.
teluT, com. Magirepti, situat la
S. com., unde se mal vad ruinele
une biserid foarte vechT.
Pivnita-Inaltà,deal, In jud. Gorj,
pl. JiuluT, in partea despre V.
a com. Stolojani ; se intinde de
la N., din spre com. Calaparuld.-j.,
spre S., spre com. Turceni-d.-s.,
unindu-se cu dealul

PIVNITA,URTAFLOR 739 PIHNA
Teiul al acester comune ; e acoperit
cu pgdure si e proprietatea
mostenitorilor dec. At. Stolojan.
Pivnita-tTria§ilor, groapel, jud.
Bacan, pl. Tazlaul-d.-j., com. Birsanesti,
ce se aflà la picioarele
Dealulul Pivniter. Probabil
aceasta groapa sA fi fost un loe
de aparare; are 2 esid, o adincime
de 3 stinjenT si o largime
de I O stinjenr.
Pida, phi% izvoreste de la N.
com. Petrosani, pl. Crivina, jud.
Prahova, strabate pAdurile din
com. si se varsa in riul Leaotul.
Albia sa e foarte mocirloasa.
Plclele, com. rur., in jud. Buzad,
pl. Pirscovul, situata intre
: Moara-de-Vint, Balaurul
piriul Saratelul-Bercir, la 22 .kil.
de orasul Buzad.
Limita sa, la N., incepe din
muntele Moara - de - Vint, urmeaza
slemnea muchil pana In
muntele Balaurul, trece pe d'asupra
Piclelor, la Pietrolul, o
fa pe hotarui de N. al mosiel
Sforile-Banulur, pe care merge
pana ia hotarul mosier Floricica,
care o desparte de com. Policiori
; la V., continua pe hotarul
Floricichir, apuca pe slemnea
muchir Ratestilor, incepe a se
cobori pe muchea plaiulur, se
lasa la SarAturi, in luna, si da
In riul BuzAul in l'ata cat. Satucul
(com. andesti) ; la S., urmeazä
albia riulur Buzaul panä
la gura izvorulur Muratoarea
(com. Plescoiul) ; la E., o ia pe
MurAtoarea in sus, apor peste
plaiud se dirige In muntele Moara-de-Vint.
Suprafata sa e de 3665 hect.,
din care: 1663 hect. arabile, 936
hect. padure, 154 hect. fineatA,
492 hect. izlaz, 112 hect: livezr,
r18 hect. vie, 290 hect. sterp.
Proprietatile mal insemnate
68617. Meras ~ion« fieograste. Vel. 1V.
sunt Piclele-Muratorr (ale statulu1),
Piclele-cu-Sforile, Joseni, Beleteasca
sad Beca (ale particularilor)
si Joseni-Berca, ale cetelor
de mosnenT : JosenT, Marchitan
si Aurel.
Terenul accidentat prin multe
coline si val, prezintä un deosebit
interes geologic prin salzele
sale noroioase, numite Piclele-
Mari i Piclele-Micr.
Din minerale are sare i pleura,
care se exploateaza pe
mosiile Mierlari i Beleteasca.
De mare Insemnatate este vita
salbatica, Laurusca (Peranospora-viticula),
care creste cu abundenta
pe malurile Saratelulur
si care s'ar putea intrebuinta
cu succes la altoirea viter si introduce
in viile distruse de filoxera..
Aci se face un tirg la 8 Noembre.
Cal de comunicatie are albia
Saratelulul i albia \raer Piclele.
Vite sunt: 336 bor, 262 vacr,
Io6 viter, 13 cal, 14 epe, 6
2300 ol, 67 capre i 475
porcT. StupT cu albine sunt 167.
E formata din cat. : Berca, Joseni
i Piclele, cu o populatie
-de 1480 suflete, din care 297
contribuabill, locuind in 344
case.
MeseriasT sunt : Z lemnarr, 2
tImplarT, i rotar, 5 butnarT,
croitor, 2 cizmarl, 3 fierad si 9
vararr.
Budgetul com. e de 2536,481.
Are o scoala primara urbana
in manastirea Berca, frecuentata
de 76 elevr ; 3 bisericr, Berca,
Joseni i Fidele, cu 3 preotr,
4 cintaretT si 2 paracliserr. Catedrala
e cea:cu hramul la 8 Noembrie
(Manas tirea Berca). Circiuml
sunt 8.
Comuna e vechie. Catunul
Berca exista la 1680.
Piclele, catun, al com. Piclele,
jud. Buzad, cu 250 locuitort
52 case.
Plclele, sorginte de pe minerale,
k jud. Buzad, com. Robese,
cAt. StAnilesti, pe 'n'alele
colina Catira.
Piclele (La - Tänäsoiti), sorginte
de apit minerald, in jud.
Buzad, com. Balanesti, cat. Turburea.
Contine multa pucioasA.
Piclele §i Uratori, mofie, in
jud. Buzad, com. incide, proprietate
a statuluri foasta pendinte
de Episcopie; are 340 hect.
aratura si izlaz, 7 hect. padurea
Berca, putine lived i vie.
vulcant de noroia
(salze), hi jud. Buzad, com. si cat.
Piclele, unde pe o suprafat5. de
6 hect. se afla nenumArate cratere
conifere, avind inaltimr diferite,
dar care nu trec de 1.6o
metri; la gura lor se ridica gaze
amestecate cu pamint I pacurA,
producind o continua fierbere
cu colcote.
PicleIe-Micl, vulcant de noroitt,
in jua. Buzad, com. Miele, cat.
Berca, in apropiere de manastirea
Berca. Ail luat fitnta in
1880.. Pana acum sunt numar
5 cratere. Fenomenul este acelasT
ca la Piclele-Marl, dar mal putin
pronuntat.
Piclele-Mierlari, 1/10fie moqneneascA,
In jud. Buzad, coin.
Piclele, cat. Berca, proprietate
mosneneascA.
Plcleni, sub-divizie a catunuint
Scheiul, jud. Buzad, com. Vintila-Vodl.
Pthna, sad Pffina-Vechie, sat,
In partea de S.-E. a com. Tirzir,
pl. Crasna, jud. Falda, /a
94

PIHNA 740 PINGXLEM
2 kil. de TirziT, satul de resedintA,
situat pe valea cu acelag
nume, inconjurat de dealurr,
deschis in partea de V., unde
se intinde sesul Lohanul si pe
care trece calea feratd O. soseaua
judeteanA.
Are o populatie de 200 suflete
; o bisericA, construitA in
anul 1816.
LocuitoriT, in mare parte, sunt
vechl rAzesT, improprietáritT, se
zice, de pe timpul luI tefancel-Mare.
Pffina, deal, in partea de S. a
satuluT Pihna, com. TirziT, pl.
Crasna, jud. FAlcia, cu o suprafatá.
de 143 hect.
Se prelungete de la E. la V.
si se termina in sesul Lohanul.
Frilina, pida, izvoreste din dealul
Podisul-de-la-PAdure, curge prin
satul PlIma, com. TirziT, plasa
Crasna, jud. FAlciii, pe valea
cu acelasT nume si se varsA in
piriul Lohanul, trecind sub calea
feratl.
PihneI (Valea-), vale, jud. FAIcit.",
pl. Crasna, com. Tirzil, in
suprafatA de 43 hect., prin care
trece piriul Cu acelasT nume si
pe tare e situat satul Pihna.
Pllcul, munte, in jud. Suceava,
com, Neagra - aruluT, fAcind
parte din muntiT A.rbeT.
P11§e§ti, deal, la V. com. Turcesti,
pl. Oltetul-de-sus, jud.
Vircea.
Pil§e§ti, mahala) jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-s., com. Turcesti.
Cade spre V. com. si este udatA
de riul Titila s'i de Valea-Seacl.
Spre N.-V.. are locurT arabile.
Are o bisericl.
Pince§ti, com. rur., in jud. Ro-
man, pl. Siretul-d.-s., spr e E.
de orasul Romap, la 21 kil. de
el si la 14 kil, de rqedinta
p15.set E asezatl pe un teren
accidentat si e formatA din satele
: Bu nghi, Pi ncesti, Patri cheni,
Poenari, SAcAleni, TAIpAlli si
Zimbrul, cu resedinta com, in
satul Pincesti.
Are o populatie de 440 familiT,
sad 1963 suflete, din care
501 contribuabilT, locuind in
500 case; 4 bisericT, 2 de zid
yi 2 de lemn 11 2. §coll primare
mixte.
Sunt 4461 vite marT cornute.
Budgetul com, e la veniturT
de 5037,34 ler si la cheltuelT,
de 4941 leT.
Pe teritoriul cómuneT sunt
multe pldurT.
Pince§ti, sat, si resedinta com.
cu acelasT nume, jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Pincesti,
spre E. de orasul Roman, la 21
kil. de el si la 14 de rqedinta
pl4eT, pe piriul Zimbrul.
Are o populatie de 81 familiI,
383 locuitorT, din care 87 contribuabilf,
locuind in 1 o 1 case ; 2
bisericT una de zid si una de lemn ;
o scoall primará mixtA, frecuentatI
de 20 elevi, din 43 inscrisI.
Este compus din patru pästI:
Pincesti-Deleni, Pincesti-luT-Bors,
Pincesti-luT-Onutl i Plncesti-R5.zAsi
(Pincesti-luTzStroia).
Pince§ti-Deleni, parte din satul
Pince§ti, pl.. Siretul-de-sus, jud.
Roman.
Pince§ti-Dragomire§ti, mofie
a statuluT, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-j., com. Cotul-VamesuluT.
Pe mosie este o scoall
de agricultura (fermA-model) intretinutá.
de stat, la 5 kil. spre
S. de orasul R ornan. Pe teritoriul
acesteT mosiT, era asezat
in vechime satul Dragomirqti.
(Ved! Dragomirestt, sat).
Pince§ti-luf-Bor§, parte din satul
Pince0, p/. Siretul-d.-sus,
j'id. Roman.
Pince§ti-luI-Onutä, parte din
satul Pincesti, pl. Siretul-d.-s.,
jud. Roman.
Pince§ti-lui-Strota. Vezi Finceti-RAzIsT.
Pince§ti - Mänästiref - °ene,
sat, care tinca de jud. Tecucia,
ocolul PolocinuluT, si tine astAzT
de jud. BacAti. Este udat de pir.
Dienetul sail Pincesti, care se
vars1 in Siretul. Pe dealul Dienetul,
se afll urmele unor intAriturr
vechT, numite ApArAtoarea
si 2 movile.
Pince§ti-Riza§i, parte din satul
Pincesti, pl. Siretul-d.-s., jud.
Roman. AceastA parte se mal
numeste si Pincesti-luT-Strolil.
Pindarului (Movila-), movilä
inaltA, jud. BuzAti, com. si cAt.
Albesti.
Pindfiria, loc izolat, in jud. BuzAii,
com. CizlAul, cAt. ScArisoara,
In virful munteluT Seciul.
Din virful munteluT se vede
in depArtare in toate directiunile.
Pingäle§ti, com. rur., impreunI
cu cAt. Ciolanul, situatA pe
apa Cilnistea, pl. alnistea, jud.
Vlasca, proprietatea mostenitorilor
Em. Pangal. E la 30 kil.
spre N., de Giurgia, la 7 kil.
de Ghimpati, resedinta pl. si
la 47 kil. de Bucuresti spre S.-V.,
trecind prin Singureni.
Are o suprafatá de 1408
hect.: cm o populatie de 656
suflete.

PINGARATI 741 PfNGXRAT1
S'a dat in 1864 la 89 locuitorl
o suprafata de i8o hect.
Budgetul com, e la veniturl
de 2132 leT, iar la cheltueli, de
1552 la
Are o biserica de zid, cu
hramul Sf. Treime, cu i preot
i 2 dascalT, constituind parohia
Pinglesti; o scoall mixta, care a
fost frecuentata in 7899-900 de
48 blietl si 6 fete.
Pe aceasta proprietate se afla
Lacul-PorculuT. Prin padure se
vede un drum vechiti, pe care
locuitoril il numesc Brazda-luT-
Traian.
LocuitoriT poseda un numar
destul de insemnat de vite, mal
cu seama oT si rimatorT.
PIngirati, com. rur., in judetul
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, situata
pe ambele malurT ale rtuluT
Bistrita si pe piriul Tarclul,
intre com. Bicazul, Doamna, Vadurile,
Mastacanul si hotarul
Transilvania
Terenurile com. sunt accidentate
si acoperite cu imense padurl.
E formata din atunele : ?ingarati,
Stejarul, Tarclul, Bra.testi,
Gheuca, Pingaraciorul, Petrica,
Straja, Lunca-Strimtura,
Vadurele si Manastirea-Bisericani,
Cu o populatie de 2191 su
flete, locuind in 621 case.
LocuitoriT se ocupa cu agricultura
si plutaria.
Din toata intinderea com., numaT
594 hect. 37 aril se cultiva.
Imasul (suhatul) are o intindere
de 366 hect., 34 ariT, si nutreste
un numar de 4691 capete
de vite.
Dintre locuitoriT improprietaritl
in 1864 sunt asta-z!: 289
carl inca traesc si-sT stapinesc
singurT locurile lor ; 44 stapinesc
locurile ca urmasT ; 2 locurT
att fost parasite si se stapinesc
de catre comuna. Dintre
locuitoriT improprietasitr in 7878
sunt : 39 carT stapinesc singurT
locurile lor ; 12 ca urmasT, si
96 insT, carT, de si insuratT si
cultivatorT de pamint, n'ati niel
o proprietate.
Are : 4 bisericT, Cu 12 deserventi
; o scoala mixta, conclusä
de un invdtator ; 3 herastrae ;
4 morI de apa ca cite o piatra ;
3 morl cu cite 2 pietre ; 1 piul
pentru facutul sucmanilor, cu 2
glvane; 2 fferariT ; 4 bacaniT ;
12 crisme ; 2 rotarif; I stoldrie;
I cojoaxie ; cariere de piatra.
Budgetul com, e la venituri
de 6oio leT si la cheltuelT, de
5766 leT si 58 ball/.
Pingirati, sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Pingarati,
situat pe valea piriuluT cu
acelasr nume, spre S. de MAastirea-Pingarati,
la 13 kil. 800
m. de orasul Piatra.
Are 'o populatie de 668 suflete,
locuind in 169 case ; 4
morT, 1 stolerie, I piva pentru
facutul sucmanelor.
LocuitoriT se ocupa cu agricultura
si plutaria.
Numirea vechie: "Pingaraciorul-BistriteT.
Plngärati, nandstire, in judetul
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Pingarati, asezata, in mijloc de
codrir pustiT, pe coasta munteluI
Parul, megiesita spre S. Cu
satul Pingarati, la V. Cu muntele
Botsani, si cursul piriuluT
Pingarati. Are o vechime de
458 de anI.
Catre anul 6940 (1432), in
timpul /uf Ilias Voevod, fiul /uf
Alexandru-cel-Bun, s'a retras de
la Manastirea-Bistriter un monah
anume Simion, in codriT de pe
coastele munteluT Pdrul, fondind
o sihastrie care purta numele
sati.
La 6969 (1461), acest alugar,
Cu baniT de la . tefan-cel-Marel
cladi o bisericuta de lemn, careia
fi' dete hramut Sf. Dumitru.
La 6992 (7484), in vremea razboiuluT
de la Valea-Alba, a ars
biserica cea de lemn, lar Simion
cu totT calugaril ad trecut in
tara Ungureasca, la cetatea Gurgia
si s'ají stabilit in niandstirea
Casiva, pana dupl potolirea
razboiuluT,
La 7068 (1560), Alexandru
Lapusneanu Voevod a zidit pe
locul unde a fost acea bisericuta,
manastirea care se vede
si astazT.
La 1806, Egumenul Macarie
sapind basca de sub biseria,
ce era facuta. de Alexandru Lapusneanu
pentru siguranta odoarelor
bisericesti, a facut un paraclis.
Cam pe la 1857, s'a inceput
ca cheltuiala Arh. Varnava a
se cladi o alta. biserica toata de
plata.
Alexandru Lapusneanu a daruit
mosia dimprejurul manastireT
; Alexandru Ilias a marit
mosia cu partea Tarcaului pana
In Tarcuta ; Petru-Vocia-Cercel
a dat 2 mosii : Sarata si Ivanesti
; Vasile-Voevod Albanitul
intaxeste cu hrisoave mosiile manastireT
fAcind adaugire pe la
unele locurl, iar la Tarclul a
dat o parte de loc din Tarcuta
si pana la hotarul Comanestilor ;
Mihail Sturdza Voevod a dat
venitul mosiilor si Taraul cu
hrisov pe ro anT, pentru facerea
zidirilor.
Mara de acestia, din pomelnicul
manastirel, se yací inca o
suma de altr Dorara si ctitori,
carT aii daruit : paminturI, bani,
odoare, stupT, etc.
De la inceputul existenteT sale
pana. astazT, manastirea a purtat
4 numirT : 29 de anT s'a numit
Sihastria-luT-Simion ; 99 de anT,
dupa ce s'a facut biserica de

PINGÀRATI 742 PiRA1ELE
lemn, s'a numit Schitul-luT-Simion
; 27 de anT, dup& ce s'a
acut biserica de piatrA, s'a numit
MAnAstirea-lur-Amfilohie
de 303 anT incoace se numqte
Pingaran, dupl piriul ce curge
pe sub poalele muntelur unde
este clAdit5. biserica.
In mAnAstire se aflA un penitenciar
In care sunt inchi§1
multr indivizr pentru recluziune
i pentru corectiune.
Pingärati, ramurei de munir, in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. PingArati, situat5. in prelungirea
muntilor ce formeazA
grupa : Bistritef-Moldover, futre
plriul Pinglran, la V. §1 01E11
PingArAciorul, la E., intinzindu-se
In directiunea N.-S.-E.
PIngArati, piklure, In jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Pingaran
; are o intindere de 1528
pogoane.
Pingärati, izvor cu ape mineral',
lingI satul PingArati, com. cu
acelag nume, pl. Piatra-MunteIe,
jud. Neamtu ; contine apA sulfuroasA.
Pingirati, pitia, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. PingArati
; izvore§te din muntele Botdintre
ramura muntilor
Pingaran. i Botosul, curgind
pe la S.-V. mAnAstirer Pingirati,
In directiune N.-S., prin ni§te
terenurl calcaroase i se vana
pe partea sting& a riulur Bisfrita,
dupA ce, aproape de gura
sa, strAbate oseaua national&
Piatra-Prislcani, între kil. 69-
70 In prundul piriulur sunt bolovanT
micr de calcitA, frumos
crigtalizatA.
Pingärati-Stejarul, trup a'e padure,
al statulur, in com. PMgArati,
pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu. Se arendeazA Cu 1992
ler anual.
Pingariciorul, sat, in ju d. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. FingArati,
situat pe valea ce se intinde
In stinga riuluT Bistrita
a piriulur cu ace14 nume.
Are o populanune de 249 suflete.
Numirl vechr: PingArAciorul-
MAnAstirer-Bisericani, Bran4tea.
Pingäräciorul, peldure, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-M antele, com.
PingArati; are o intindere de
1875 pog., in care se coprind
§i acere de pe mo0a Potoci.
Pingiaciorul, pirliaf, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Mantele, com.
Pingaran, format catre oblqia
sa din doul izvoare. Izvorepte
din ramura despre N. a muntilor
PingArati (ramura Potoci) ;
curge pe la V. de MAnAstirea
Bisericani, O, in apropierea satuluT
cu ace14 nume, se varsA
pe partea stingl a riulur Bistrita.
Pingäriciorul- Bistritei, trup
de peidure, al statuluT, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
PingArati. Se arendeazA cu 5498
ler anual.
Pintecni, sat, in jud. R.-SArat,
pl. Rimnicul-d.-j., cAtunul com.
Galbenul. Inainte se numea Slobozia-luT-Bagdat,
de la un vechiti
proprietar. E wzat in
partea de N. a com., in cimp,
la i kil. 600 m. spre N. de
cAt, de re§edintl. Are o intindere
de 15 hect. i o populatie
de 30 familir, san 118 suflete,
din care 22 contribuabilT.
Pintece§ti, sat, in jud. R.-SArat,
pl. Ora.vil, cAtunul de rqedintA
al com. Cimpineanca, in partea
de S. a com., pe malul drept
al riulur Milcovul. Are o indadere
de wo hect., cu o populatie
de 6o familiT, sati 237 suflete,
din care 70 contribuabilr.
Are o bisericd, deservitd de
preotul din clt. Slobozia.
Pintecul, trup de sat, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Bistricioara, situat pe fruntaria
Transilvania. Se mar numqte
Pintecul.
Pintecul, izvoare minerale. Vezr
ArOta-Cretulur i Piriul-Terjoaser,
izvoare, jud. Neamtu.
Pintecul, piriia,s, curgind pe hotarul
com. Bistricio ara, pl. Piatra-
Muntele, jud. Neamtu, aproape
de Transilvania.
Izvorqte din muntele numit
CurmAturaPinteculur i se vars1
pe dreapta piriulur Bistricioara,
In dreptul pichetuluf Pintecul.
Pinte' (Valea-)., vale, in muntele
Serba, jud. Suceava, com.
Neagra-Sarulur, in care se aflA
o pe§terA, ce era locuitA in vechime
de un vestit haiduc, numit
Pintea.
Piraiele, sat, pe mo§ia i In com.
MAlini, jud. Suceava, a.5ezat pe
podi§urile dintre cele trer piraie
ce-1 strAbat.
Vatra satulur ocupl 16o ala,
cu o populatie de 842 suflete,
din care 154 contribuabilr, locuind
in 186 case.
ImproprietAritT in 1864 l 1881
sunt 22 fruntag, 66 pAlmag
42 codal, stApinind 490 flia.
Biserica i coala din MAlini
servesc i acestur sat.
Drumurf principale sunt: la
FAlticeni (i8 kil.) i la DrAceni
(7 kil.).
Plraiele, munte, al com. Cartiul,

PiRAIELE 743 PtRiENI DE-SUS
plaiul Vulcan, jud. Gorj, spre
N.-V. com., acoperit cu padure
de brad i de fag.
Piraiele, trup de plIdure, al stasituat
in com. Costesti,
plaiul Horezul, j ud. Vilcea. Are o
intindere de 150 hect. si formeaza
impreund cu trupurile : Padina-
Seaca, Alunul, Magura-Albu,
Muntele Neteda i Dosul,
durea Costesti.
Piraiele (Muntele-), proprietate
a Eforie1 Spitalelor Civile din Bucuresti,
pendinte de com. Brebul
si Predealul, jud. Prahova,
care, impreuna cu muntiT Petrica
i Cazacul, se arendeaza
Cu 1450 leT anual.
La anul 1749, Medelnicerul
Const. Filipescu, vinde varuluT
sati, Dinu Cantacuzino Paharnicul,
trel muntl, adica partea luT
de mostenire de la 6 muntI (jepid.-s.
si Jepi-d.-j., Petricica, Piraiele,
Sorica, Virful-lur-Gavan,
Lacul-Rosu si Luncile-dintre-Prahoye),
carl, dupa cum spun ac_
tele cse vor imparti frateste cu
copiiT frateluT sairi Stolnicul Rdducan
Filipescu». Pretul acestor
munti e fixat la 4000 leT vechT.
La 1846, acest munte a fost
masurat de inginerul George
Fischtum, trimis de marele Postelnic
Ion Al. Filipescu.
Piraya, a'eal, jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j.,
com. Racaciuni, ramificat
din culmea CiortolomuluT,
situat pe limita jud. spre jud.
Putna. Este acoperit cu vil.
Pirciulul (Lunca-), celtun, al
com. Gura-Teghir, jud. Buzati,
cu so locuitorT i zo case. Are
sub-divizia: Bisca.
Pircoyaci, sat, pe ambele partr
ale BahlululuT, in partea de V.
a com. Deleni, pl. Cosula, jud.
Botosani, i spre N.-V. de orasul
Hirlaul, cu care este invecinat.
Are o suprafata de 301
hect., pamint al locuitorilor dat
la 1864 din mosia Deleni si o
populatie de 6o familiT, sal:1 300
suflete, din care 126 contribuabilf.
Locuitoril sunt RusT romi-
nizat¡T.
Are o biserica, zidita la 1858
de Pulheria si Iorgu Ghica, cu
preot si 2 cintaretT.
Vite : 250 bol, 4 cal, ioo o1
50 porcT. Sunt 200 stupT cu
albine.
In vechime se mal numea
Rusil-Bojica.
Pircoyaci, pÊrlu, jud. Botosani,
izvoreste din dealul Cetatuia, pe
mosia Deleni ; curge spre E. si
se varsa in dreapta BahluiuluT.
Pirgarului (Valea-), vale, spre
N. com. Topesti, plalul Vulcan,
jud. Gorj ; pleaca de sub Piatracu-NorT,
in directiunea N.-S., curge
pe o intindere de 5 kil., primeste
Valea-SohodoluluT i intra
in Valea-CiuresuluT.
Pirgäre§ti, saü Tise§ti, sat, jud.
Bacati, pl. Trotusul, com. Bogdanesa,
situat pe piriul Cretul,
la 5 kil. 865 m. de satul Bogdanesti.
Are o populatie de 534
suflete, in maioritate UngurT ;
o biserica catolica, cladita de
locultorl la 1819; 3 circiumY,
Vite : 27 cal, 218 vite marI
cornute i 3 por&
Pirlianul, deal, corn. Gorunesti,
pl. Oltetul-de-jos, jud. Vilcea.
Pirlieni-de-Jos, com. rur., jud.
Vilcea, pl. Mijlocul, situata pe
dreapta OltetuluT, la 65 kil, de
capitala jud. i la 13 kil, de a
plaser.
Are o populatie de 362 locuitorT,
din carT 70 contribuabill,
locuind in Ex) case ; o biserica
de lemn.
Vite surrt: 8 cal, 40 bol, 70
vacT, 5 bivoli i 200 porcT. Pe
riul Oltetul, in raionul com., e
o moara de macinat.
LocuitoriT s'aa improprietarit
la 1864 pe mosia d-luT Gr. Plesoianu.
Comuna, cu izlaz cu tot, are
515 hect.
Veniturile com. se urca la 600
leT anual.
brazdata de Dealul-Mu-eriT
si udata. de Valea-OlariT,
Valea-Grecilor i Valea-Fratilor.
Pirlieni-de-Jos, deal, in raionul
com. cu acelasT nume, pl. Mijlocul,
jud. Vilcea, pe care se
cultiva i hect., 50 arif, vie.
Pirieni-de-Mijloc, com. rur., pl.
Mijlocal, jud. Vilcea, comp usa
din 2 mahalale : Valea-GaniT si
Piscul-CiresuluT.
situata pe %ralea OltetuluT,
la 4 kil, de resedinta plaser.
Are o populatie de 303 locuitorT,
din carT 85 contribuabili;
78 case ; 2 biseria
Vite sunt : 80 bol, 95 vacT,
38 v#eT si 8o oT.
Parte din locuitori sunt mosnenT,
lar 18 s'ati improprietArit
la 1864.
oseaua judeteang trece prin
comung.
Budgetul com. e la veniturI
de 665 leT si la cheltuelT, de
660 leT.
Pirient-de-Sus, com. rur., jud.
Vilcea, pl. Mijlocul, compusa
din 2 catune : Merisul i Valea-
BordeiuluT.
situata pe valle Merisul si
Bordeiul, la 30 kil. de resedinta
judetuluT si la '/2 kil. de a
plasei.
Are o populatle de 140 locuitorl
si o biserica.

}IR/ UL 144 Pt RIUL-ADINQ
Locuitorif s'ati improprietarit
la 1864, pe mo5iile d-lor Pirienf.
EI posea: 6 cal, 30 bof,
41 vad, 4 bivolf j 30
E brAzdatA de dealul Seciul
5i udata de Valea-Mare, de Valea-Mica
5i de riul Oltetul.
Veniturile 51 cheltuelile com.
se urca la 200 leT anual.
Piriul, com. rur., in partea de
S.-E. a com. Godine5ti, plaiul
Vulcanul, jud. Gorj, situata pe
5es 5i pe valea cu acela5T nume
formata numaf din satul Piriul.
Are o suprafata de 1777 hect.,
din care 285 hect. padure, 465
hect. arabile, 45 hect. finete,
960 hect. izlaz i tufari5 5i 22
hect. livezT de pruni.
Are o populatie de 230 familiT,
saii 931 suflete, din care
200 contribuabilf ; I 5coala., free uentata
de 38 copif (1899-900) ;
2 biserici de lemn, una fondatä
Ia 1828, 5i cea-l'altA reedificata
la 1888, deservite de 2 preotT
5i 2 cintAretT.
Pamintul in general e fertil.
Locuitorif sunt improprietariti
dupl legea rurala 5i se ocupa
Cu agricultura, cre5terea vitelor
qi mica industrie. Parte din pamint
e proprietaresc.
Locliitorif posea: 50 plugurY,
2 cArute cu cal, 18 care cu
bol; 315 vite marl cornute, 30
cal, 259 rimatorl 5i 191 oT.
Se aflA in sat o moarA de apa,
Id puturli 5i I tintina.
Budgetul e la venituff de
Io61 leT 51 la cheltuell, de
mol la
Teritoriul Piriuld e udat de
riul Tismana.
Comunicatia in com. se face
pe 5oseaua comunala care o
pune in legatura la com. Ciuperceni
cu 5oseaua judeteana
Tirgul-DuluT-Severin.
Pirtul, ciitun, al com. Fata-Va-
lea- luf - Ciine, pl. Gilortul, jud.
Gorj, situat pe loe qes
lantul de inaltimI din dreapta
riuluf Gilortul, la S. de com.
Gro5erea.
Are o suprafata de 70 hect,
din care 30 hect. padure, 27
hect. loc de cultura, finete
izlaz, ale locuitorilor, 2 hect.
vie 5i Id hect. prunT.
Are o populatie de 85 familiT,
saa 356 suflete, din care
8o contribuabilT ; o biserica de
lemn, facuta de un cAlugar,
Grigore Jianu, pe la anul i 800
deservita de I preot
cintaret.
LocuitoriT poseda : 6 plugurT,
2 carute Cu caf, 15 care cu
boT ; 182 vite mari cornute, 15
cal, 70 rimatorT, 270 oi i Ioo
capre.
Teritoriul catunulul e udat
de pirlul Gilortul.
Comunicatia se face prin
drumurf ordinare 5i printr'o
5osea comunalA, la N. cu
Groserea, iar la S., cu comuna
sa Fata-Valea-luf-Ciine.
Pirlul, sat, jud. Bacati. VezT Piriul-Moineqti.
Plrlul, cdtun i re5edinta com.
Piriul-Boia, pl. Gilortul, jud.
Gorj, situat pe partea stinga a
Gilortului qi pe dealul cu acela.5
nume.
Are o suprafata cam de 1200
hect., din care 400 hect. cultivabile,
7 hect. vie 5i 12 hect.
pomet, cu o populatie de 97
familiT, sati 347 suflete, din care
73 cotribuabilf; o 5coalA; o bisericA,
facuta. la 1780 i deservita
de t preot 5i 2 cintaretT.
Locuitorii posea.: 18 plugurT,
I carutA cu cal, 26 care
Cu bol ; 200 vite marl cornute,
9 cal, 123 rimAtorT, 246 ol 5i
97 capre.
Prin catun trece un pida, nu-
mit Valea-Pirluluf, ce izvoreqte
de sub Dealul-Viilor i curge
de la E. la V., dind in Gilort.
Se gAsesc in sat : 3 puturl
51 8 izvoare.
Pirtul, deal, apartinind comuneT
Piriul-Boia, jud. Gorj. Are directiunea
N.-V. S.-E. 5i prezintA
mal multe piscuri, din care
cele mal principale sunt: Dealul-Viilor,
in partea de E. a comuneT,
5i dealul Boia, in partea
de V.
Pirtul, rig, izvore5te din com.
Vasilati, pl. Oltetul-d.-j., jud.
Vilcea ; trece prin com. Otele5u1,
5i se varsa in riul Cerna,
In raionul acestei din urma com.
Pirlul, salí Omorkea, vale, jud.
Viicea, comuna Tetoiul. Matca
vAiT desparte teritoriul comunef
Tetoiul, de com. Giule5ti 5i Rusane5ti.
Pirtul-AdInc, deal, jud. BacAO,
pl. TazlAul-d.-s., com. Nadiqa,
pe coasta cAreia se afla situat
cAt. Rachitiqul.
Pirlul-Adinc, ädure, jud. Bacaa,
pl. Bistrita-d.-s., com. MArgineni
- Munteni, care apartine
proprietarilor ra.zA51 din com.
megie51 Luncani 51 are o intindere
de 103 hect.
Pirlul-Adinc, pddure, jud. Bacan,
pl. TazlAul-d.-s., com. Nadiva,
a cArd stapinire se imparte
intre raza5T 5i d. L. Vernier.
Este supusl regimulul silvic
5i e populata Cu fagT 5i stejari.
piclure, in intindere
de Ioo hect., pe teritoriul
com. Spulberul, pl. Vrancea,
jud. Putna.
Pirlul-Adinc, "sitia, ce uda co

Pildf11.-ARINILOR 745 11121UL-GL0DULIA
muna Colacul, pl. Vrancea, jud.
Putna. Iese dintre virfurile Podurile
si Satul-Mare, pe care le
si desparte.
Pirlul-Arinilor, pcidure, pe mosia
Urlati, com. Virful-CimpuluT,
pl. Berhometele, jud. Dorohoiti.
Pirtul-Boghif, sat, jud. Bacati,
pl. Trotusul, com. TirgUI-Trotusul,
situat pe 01111 Cu acelasT
nume, pe dreapta TrotusuluT,
la 2 kil. 630 m. de satul Tirgul-Trotusul.
Are o populatie de 289 suflete
; o biserica, cládita. la 18 12
de Dimitrie Comariti, deservita
de 2 cintAretf ; 2 circiumr.
Vite sunt : 7 caT, 141 vite
cornute, 19 porcT si 76 capre.
Pirtul-Boia, com. rur., in partea
de S.-E. a com. Petrestid.-s.
si la N. comuneT Jupanesti,
pl. GilortuluT, jud. Gorj, forman
din cdtunele Piriul pi Boia.
E situata pe ambele maluri
ale plriuluT Gilortul si pe dealul
Boia, la V. si dealul Piriul,
la E. de Gilortul.
Are o suprafata cam de 2000
hect., din care 660 hect. arabile,
20 hect. vie, 22 hect. prunet,
restul fin* i padure, in Intindere
de aproape 1364 hect.,
proprietate a statuluT pi a d-lui
Ilie Alexandrescu.
Pamintul este productiv; se
cultiva mal cu seama viile
pruniT.
Are o populatie de 201 famili!,
sal' 707 suflete, din care
143 contribuabilI ; i coala, fondata
la 186o si:frecuentata de
40 elevT; 2 bisericT, una fondata
la 1730, si cea-l'altA la 1803, de
locuitorT:si deservite de 2 preotT
4 cintaretr.
LocuitoriT posea: 33 plugurT,
48 car4 cu bol, i cAruta cu cal,
409 vite mar! cornute, 553 o!,
171 capre, 24 caT, 273 rimatorl;
40 stupT cu albine.
Venitul com. e de le! 1195,
banT 49, lar cheltuelile, de 1185
le!, 87 banf.
Teritoriul comuneT este udat
de riul Gilortul, care o strabate
de la N. la S.
Comunicatia in Piriul-Bola se
face pe Valea-Gilortulur, pe poseaua
judeteana T.-Jiul-Filiasi,
care o leaga la N. Cu com. Petresti-d.-s.,
iar la S. cu Barbatesti.
De catunul Boia e legata
printr'o osea vecinala. Printr'un
drum de care se leaga cu com. Licuriciul.
MaT are linia ferata Filiasi-T.-Jiul,
cu statia maT apropian.
CA rb u nesti.
In com. se gasesc : 7 puturi
si 3 izvoare.
Va! maT Insemnate sunt: Valea-Piriului,
valea Marina, valea
Tupa, in catunul Pirlul si valea
Socul in catunul Boia, toate
udate de piraiele, purtind aceleasT
numirr.
jud.
pl. Crasna; izvoreste din satul
Valea - BosieT; trece prin com.
Stroesti, si se varsá in piriul
Crasna.
Pirtul-Calul, padure a statuluT,
In jud. Neamtu,. pl. Piatra-Muntele,
com. Calul-lapa. Se arendeaza
cu 2100 le! anual.
Piriul-CArbuna, pdflure, situata
pe hotarul dintre com. Raucesti,
pl. de Sus-Mijltcul, jud. Neamtu,
jud. Suceava.
PIriul-Cirbuna, îrîz, judetul
Neamtu, situat pe hotarul judetuluT
despre Suceava; despartitor
comuneT Raucesti de mosia
Brusturi, din jud. Suceava.
Piriul-Cirjel, sat, pe mopia Borca,
jud. Suceava, com. Madeiul,
asezat pe tarmul sting al BistriteT
i strabatut de piriul cu
acelasT nume.
Vatra satuluT ocupa ioo
cu o populatie de 99 familii,
sail 426 suflete.
ImproprietaritT in 1864 sunt
18 &untas!, 26 palmas! pi 18
codas!, stapinind 248 ala
Arco bisericd de lemn. Scoala
din Madeiul serva i acestui sat.
Pirtul-CodruluI, ädure, in jud.
Bacaii, pl. TazIdul - d.-s., com.
Basesti, proprietatea d-neT Ecaterina
Gheorghiu. Are 65 hect.
pi e supusa regimuluT silvic.
Pirlul-de-pe-Vale, piriii, izvoreste
din partea de N. a com.
Suletea, pl. Mijlocul, jud. F5.1curge
spre S., pe parto.
de E. a com., pe sub dealul
Zavolul pi, dupa ce se uneste
cu piriul Bobisul, din jos de
sat, trece in com, Iepureni, jud.
Tutova.
Piriul-din-Prozil, ftî,1ü, izvoreste
de pe mosia Broscauti,
com. cu acelasT nume, pl. Cosula,
jud. Dorohoiti ; trece in
com. Vaculesti, unde formeaza
iazul Trosna, si se varsa in riul
Jijia.
Pirlul-Domni§oara, trup de padure,
pe mopia Cotul-Vinatori,
com. Vinatori-Dumbrava-Rosie,
plasa Piatra- Muntele, judetul
Neamtu.
Pirlul-Galul, pddure. Vez! Galul,
padure, in Valea-BistriteT,
jud. Neamtu.
Pirlul-Glodului, sat, in jud. Ba-
Oil, pl. Tazlaul-d.-s., com. Luncani,
asezat la poalele dealuluT
Tocha, la marginea paclureT cu
acelasT nume si la 600 ni. de
satul Luncani (ccala).

PiRIUL-GLODULUI 746 PiRiUL-NEGRIJ
Are o populatie de 54 familiT,
saa 257 suflete.
Vite: 3 caT, 103 vite marT
cornute si 6 porci.
mofie, in jud.
Bacaa, pl. Tazlaul-d.-s., com.
Luncani, in intindere de 10073
hect., din carl 1083 hect. padure.
Tinca mal inainte de ma-
Eastirea Pingarati (jud. Neamtu).
Azi este proprietate a statuluT,
dind un venit anual de 1362
leT.
¿!dure foioasa,
In jud. liacati, pl. Tazlaul-d.-s.,
com. Luncani, in intindere de
1083 hect., proprietate a statului.
pfrifi, jud. Suceava,
com. Giurgesti; izvoreste
dintre dealurile Osoiul i Cotirgasi;
strabate satul cu acelasT
nume si, dupa un curs de aproape
3 kil., se varsa in omuzul-Mic.
In timpul ploilor se transforma,
in torent, care tiraste
pietrele la vale; locuitorii intrebuinteaza
aceste pietre la dàdin
i drumurl, facind si un mic
negot cu ele.
Pirita -luf - Barcan, pirliaf, in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Dobreni; izvoreste din
Dealul-Pietros, curge paralel cu
piriul Runcul si se varsa in piriul
Almasul, in dreptul serme'
situate filtre herastraul No. i i
2, de pe mosia Almasul.
Pirlul-Lung, pirig, in jud. Gorj,
pl. Novaci, com. Carpinisul; izvoreste
din plaiul muntelui Plasala,
de la locul numit Haciuga,
impreunindu-se cu piraiele Ciocazana
i Teisul, la S. de com.
Carpinisul, la locul numit Ciolpani.
Plriul-Mare, pirig, in jud. Botosani7izvoreste
din coasta dea-
Cerbatoarea saa Gilgiitoarea
i, unindu-se cu Hurghesul,
se varsa in piriul Neaunul si impreuna
cu acesta in iazul Leahul,
in com. Feredieni, din pl.
Copla.
pirizl, in jud. Dorohoiti,
pl. Berhometele, com.
Gramesti; izvoreste din Bucovina
(Austria) ; trece prin Boto-
Gramesti, Budesti, si se
varsa in dreapta Siretului.
Pfriul-Mare, pirifi, izvoreste de
pe proprietatea statulur, numità
Dealul si curge prin com. rur.
Domnesti, pl. Nucsoara, jud.
Muscel, de la V. spre E.
Pidul-Mare, pida, in jud. Suceava,
izvoreste de sub dealul
Maganul si se varsa in NeagraaruluT,
dupa ce a udat com.
Neagra- aruluT i arul-DorneT,
pe o lungime de aproape 7 kil.
Pirlul-Moine§ti, saa Pirlul, sat,
In jud. Bacan, pl. MunteluT, com.
Moinesti, situat pe piriul cu acela§1
nume, mal in jos de Lunca,
avind o populatie de 217 sufl.
LocuitoriT posea.: 3 ca!, 61
vite cornute, 25 pord si 162 oT.
Pirlul-Negru, sat, pe mosia cu
acelasT nume, jud. Dorohoia, pl.
Berhometele, com. Dersca, la
care este alipit i satisorul Vladeni,
cu o populatie de 62 familiT,
saa 250 suflete.
In vechime fie-care forma o
mosie si un sat aparte, acum
sunt unite inteun singur trup ;
cel dintlia este asezat pe ambele
laturl ale Piriului-Negru, de pe
podisul inclinat catre sesul SiretuluT,
lar al doilea tot pe laturile
'Afluid sub poalele padure!.
Proprietatea mosiei a fost a
Printului Grigore Mihail Sturdza,
mostenita de la parintele saa
Mihail Sturdza-Voda.
Are 2 bisericT, deservite de
preot, 2 cintIreti i 2 palamar!.
Una in satul Piriul-Negru,
are hramul Sf. Mihail si Gavril
si e facuta de lemn, in anul
1798, de Ioan Lazarescu ; ceal'alta
in satul Vlddeni are hramul
Sf. Gheorghe si e facuta de
birne de stejar, in 1785 dupa
cum se dovedeste din inscriptia
urmatoare, sitpata in lemn deasupra
use! :
Aceast sf1ut bisericit s'a fcut In
zilele luminatalui Domnitor Io Alexandra
Mavrocordat, §i a PresfinOtaluI Mitropolit
Gavriil, la 1785, hile 8 zile.
LocuitoriT improprietariti aa
280 hect., 71 ariT, pamint, iar
proprietarul mosieT : 1297 hect.,
57 ariT, cimp i 859 hect., 32
ariT, padure.
Piraiele principale ce trec pe
mosie sunt : Negrul i Vladeni,
incepind din padurea mosieT
varsindu-se in Molnita, ce curge
pe hotar.
Platrà de zidarie se ala la o
parte a padurei ; lar prund de
sosele se gaseste in mare cantitate
pe coasta dealuluT din
partea de N.-V. a satultd.
DrumurT principale sunt calea
nationall Mihaileni-Botosani
si catea judeteana Mihaileni-Dorohoia.
Mosia se hotareste cu Dersca,
Vitcani, Cindesti, Bucovina,
gul-Mihaileni, Sinauti i Tureatca.
LocalitatT de insemnat sunt:
Movilele-Mari i Selestea-Vechie.
PIrtul-Negru, pîrîi, izvoreste de
pe mosia Radauti, jud. Dorohola,
com. Cu a,celasT nume, pl.
Prutul-d.-j., face multe cotiturI
prin tarina locuitorilor ;, desparte
satul de tirgul RUMIO; coteste

PIRIUL-OAIA 747 PIRJOLEA
spre E., imprejurul satului si se
varsA in riul Prutul.
Pirlul-Oaia, ptria, in jud.
pl. Trotusul, com. BogdAnesti,
care obirseste din locul numit
Dumbrava ; curge pe teritoriul
satu/u1 Boganesti si se vars1
In Oituzul.
Pirlul-PacureI, pirita", in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Doamna ; contine in apele sale
mult A filma.
Pirtul-PescaruluT, Iltrik, in jud.
Baclq, pl. Trotusul, com. 'II-gul-Trotusul,
care obirseste din
muntele Cernica; curge pe hotar,
spre Transilvania, de la S.
spre N., si se varsA d'a dreapta
SlAnicului.
Pirful-Pietrelor, pitlit, in jud.
FAlciii, pl. Podoleni, com. Bazga
; izvoreste din Dealul-Orsoad
s't se vara in &tul Fundul-Bohotinului.
Pirtul-Pintei, sat, pe mosia
In com. FArcasa, jud. Suceava,
asezat pe tArmul sting al Bistritei
si pe ale piraielor Pintei
Gline. Are o populatie de
329 suflete, locuind in 84 case ;
o biseric5, cii hramul Sf. loan,
clAditl din lemn, restanratA si
inzestrat5. ',in 1885 de Administratia
Domeniulul Coroanei,
deservitl de I preot i 2 dintAretl.
Scoala din FArcasa serveste
i acestur sat.
ImproprietAritI in 1864 si
1879 sunt : z fruntas, 31 01masl
si 24 codasi, st5pinind 182
fila si 40 prájinT.
Drumurf principale sunt
FArcasa (3700 ni.) si la Sabasa
(3 kiL).
In 1803, Pirtul-Pintei a mAnAstireI
Rica, numAra 27 liuzi,
plAtind 480 leI bir anual; Lar
ocupatia lor era, ca i astAzI,
mur= In pAdure, plutAritul
cresterea viteIor. («Uricariul», de
T. C., vol. VII, p. 255).
Pirtul-PInteï, ftîîü, jud. Suceava;
izvoreste din dealul Tifla
dupa ce a udat com. FArcasa
pe o lungime de 8 kil., in care
strAbate satul cu acelasi nume,
se aruncI In Bistrita.
jud, BacAti,
pl. Trotusul, cora. Hirja, care
izvoreste din muntele Lespezi
si se varsd in Oituzul, pe stinga,
mal la vale de Cernica.
Pleul-Sarat i Valea-Babel,
pa-dure particularl, apartinind
d-lui A. Lupascu, cu o suprafatä
de zoo fAlcl, pe teritoriul
com. Cimpurile, pl. abrAutul,
jud. Putna.
Pirlul-Seculul, ptidure, pe mosia
Sendriceni, com. cu acelasi
nume, pl. Cosula, jud. Dorohoin.
Piriul-Strimbei, pddure particularA,
j ud. BacAti, pl. TazlAul-d.-s.,
com. Bucsesti, populatl cu fagi,
tejad, mesteacArli i carpenl.
Piriul - TeiuluI, paVure particularA,
jud. BacAti, pl. TazlAuld.-s.,
compusl din fagi i stejart
Piriul-UrsuluT, mahala, in orasul
Neamtu, jud. Neamtu,
Pirjoaia, sat, in jud. Constanta,
pl. Silistra-NotiA, cAtunul com.
Satul-Noti, situat in partea de
N.-V. a plAsei i cea de S.-V.
a com., la 35 kil. spre V. de
cAtunui de resedintá, Satul-Noti,
pe ' malul drept al DunArei.
Este inchis la. N. de cltre
dealul La-Dotd-Movile, cu virful
sAti Pirjoaia (142 ni.); la E., de
dealul Ciatal-Orman ; la S.-E.,
de dealul Coslugea, cu movila
Coslugea (138 m.) ; iar la S., de
dealul Ghivislicul-Mare, cu movila
Pirjoaia S. (141 m.).
Are o intindere de 720 hect.,
din care 6 hect. ocupate de
vatra satului, cu o populatie de
48 familii, sati 204 suflete, locuind
in 43 case.
Drumuri comunale pleacA pe
malul DunArd, unul ducind
la Oltina i altul in partea
opusl ducind la Ostrov
trecind prin Bugeagul; alte treI
drumurl comunale pleacA din
partea de E., ducind la alnia,
Coslugea si la Satul-No5.
Pirjoaia, movild inseranatA, in
jud. Constanta, pl. Silistra-NouA,
pe teritoriul com. rur. Satul-Noti
si pe acela al cAtunulul sAti,
Pirjoala ; e situatA pe muchea
dealuld Coslugea, in partea de
N. a piase! i cea .de V. a comune
; are o inAltime de 141
ni., i dominl valea Pirjoaid,
satul cu acelasi nume si drumurile
comunale Cilnia-Pirjoaia
Galita-Satul-Noa ; e situatl
la 8o0 m. de malul drept al
fluviului Dunlrea, dominind astfel
pe o buril intindere apele
luI ; a fost punct trigonometric
de observatie de rangul al 3-lea;
este acoperitA cu verdeatá.
Pirjolea, fost sat, ce era situat
pe proprietatea Stanesti, plasa
Marginea, jud. Vlasca, la extrema
cAruia se afla, la anul
1828, hotarul dintre Tara-Romineascä
i tinutul turcesc de
dincoace de Giurgia.
Printeinsul trecea drumul Banula
ce servea de hotar intre
posesia TIrel-R,ominesti i mosia
Turcier.
Acest sat, se ;ice, a fost
fAcut de Aidin-Pasa i Benarin
Pasa.
68617. Nardo Molionar Goograflo. Vol. IV 95

PIRJOLEk 748 PIRLITA
Pirjolea, vale, in satul StAnesti,
pl. 1VIarginea, jud. Vlasca, care
priineste inteinsa valle : Tfganul,
Balanul i Malureni.
Pirjole§ti, subdivide a ciitunului
Lunca-Frumoasa, jud. Buzar',
com. Pirscovul.
Väri§tea, sat, jud.
Bacati, pl. TAzlaul-d.-s., com.
Bahndseni, asezat pe malul drept
al riulta Taziaul-Mare, la 6 kil.
240 m. de satul BAhnaseni
(scoala).
Are o populatie de 308 suflete;
o biserica, cladita in 1781
de locuitorT, cu ajutorul fostuluT
arendas al mosier statuluT Cimpeni
; I circiuma.
Vite sunt : 6 cal', 185 vite
coinute si 34 porcr.
Ad i se afla o movill (dila])
mare, care are o deschizatura
si este inconjurata de 3 rindurl
de santurT.
Se gAseste aci o fabrica de petrol
i vre-o io bal de pleura.
Pirjolul, mo,cie, jud. Bacati, pl.
Tazlaul-d.-s., com. Bahnaseni.
Ocupa o suprafga de 400
cea mal mare parte cimp de
aratura. E proprietatea statuluT,
inainte de secularizare aparti
nea schi tulu I Fru moasa.
Se arendeaza Cu 23000
anual.
p(idure, jud.
Bacafi, pl. Tazlau/-d.-s., com. Bahnaseni,
apartinind statului. Este
foioasa, si are o intindere de
Vre-o 600 hectare.
Pirjoluhff (Metohul-), ruine,
in jud. Buzar', com. Vispesti cat.
Valeanca, in padurea Slobozianu,
unde se zice ca a fost un vechiri
schit: Pirjolul.
Pirlagele, sat, in jud. Mehedin
pl. Ocolul-cíe-sus, tinind de com.
rur. Balotesti. Are 62 case.
Pirrateasca (rárne§ti),
in jud. Buzati, com. Cernatesti,
cat. Calciarusa i Vladeni. Are
380 hect., din care 43 hect. pa-
.'urea numita Valea-Nuculuf si
Pietrisul, 180 hect. arabile, restul
¡beata. i izlaz.
Pirlipatul, mahala, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul. Aci se fac
pietre de moara.
Indita, com. rur., pl. Baila, jud.
Braila, asezata pe malul sting
al piriuluT Calmatuiul. Se invecineste
la N.-V. si N. co Vizirul
si Ciacirul; la S.-V., cu Insuratei
si Lacul-ReziT ; la E., cu
Stancuta. Are o suprafatA de
7000 hect., in forma drep tu nghi u.
laxa, cu o populatie de 789 suflete;
o biserica, infiintatA la
1833 de locuitorT, deservita de
preot, i cintaret i i paracliser
; o scoala mixth, infiintata
la 1857, frecuentatá de 49 elevT
si 14 eleve.
Veniturile i cheltuelile com.
se urca la 5921 leT anual.
Locuitorl improprietaritT din
1864 sunt ¡07; neimproprietaritT
sunt 42.
Vite : 462 bol, 375' vacT, 5
taurl, 171 viteT, 403 cal, 6 magarT,
400 or, 166 rimatorl.
DrumurT: la Vizirul, spre N.-
V . (8 kil.), pe la Movila-TurculuI;
la Ciacirul, spre N., prin punctql
Arama (II kil.) ; la StAncuta,
spre E., pe lingA punctul numit
BArbatul (8 kil.); la Beresti-d.-j.,
spre S.-E., pe la podul Cornul-
MaluluT (I0 kil.) ; la Lacul-ReziT,
spre S.-V., peste viroaga Puturosul
i Calmatuiul (5 kil.) ; la Filiul
spre V., pe malul sting al CalmatululuT
(19 kil.) ; la Braila, spre
N. pe vechiul drum si apoi pe
soseauaBraila-COlarasi (44 kil.).
In com. se afla i plata si 4.
strade. Spre S., peste Calmatuiti,
e un pod.
Comuna s'a infiintat cam pe
Ja 1830 si s'a format din locu-
¡toril cat. Palivan, ce se afta la
N.-E., si din al tirlelor Pata, cc
se afla la E.
Pirlita, com. ,rur., formata din
satul cu acela.sT nume, in jud,
Teleorrnan, pl. TirguluT, situata
pe Valea-Urluiulul.
Se tnvecineste la N. cu com.
Peretul ; la S., cu cat. Brosteanca,
al com. Bogdana ; la E., cu
come Plosca si la V., cu cat.
BOduleasa, al com. Baneasa.
Are o populatie de 827 suflete
; o scoala mixta, frecuentata
de 26 elevT ; o biserica cu
preot si 2 cintAretT. Pe apa
Urluiu/III este o moarA de macinat.
Piriul-UrluiuluT udà toata partea
de S. a com., formind doua
helestae, unul al com. si cel l'alt
al proprietatif. Terenul acestei
com. este accidentat, strabatut
de mal multe vilcele.
Intinderea com. este cam de
160o hect., impreuna cu mosiile
de pe dinsa. Satul este asezat
pe enasta VAIT-UrluiuluT.
LocuitorT improprietaritT dupa
legea rurall sunt in numar de
164, pe o intindere de 472 hect.
Pe proprietatile lor aú i viT, in
intindere de 631/1 hect.
Vite: 349 vite marT cornute,
193 cal, 677 oT i .134 por&
Budgetul com, e de 4457 Id,
92 banT, la veniturr si de 4445
let, 84 banT, la cheltuelf.
Comuna Pirlita se leaga cu
cat. Brosteanca prin osea vecinala
si de acolo cu com. Bogdana.
Cu com. Plosca, cat. Baduleasa
l cu com. Belitori, se
leaga prin vechiul drum numit
al PIrlitel, ce trece si prin cat.
Dulceni.

PIRL1TA
Distanta de la Pirlita pana la
Rosiori este de 21 kil., pana la
resedinta jud., de 52 kil. si pana
la Alexandria, de 26.
Imprejurul com. sunt multe
magurl 0, movile, dintre care
unele servesc si ca semne de
hotare; cele mal insemnate sunt
Magura-Mare, Mägura-lul-Trandafir,
Magura-de-la-Rusca, Magura-PindaruluT
si Magura-Hotarulul.
Satul Pirlita este dintre cele
vechT; 11 gasim trecut in lista
satelor, intocmita la 1741, sub
dotnnia luT C. Mavrocordat ; facea
si atund parte din pl. TirguluT.
Finita, com. rur., formata din
satul cu acelasT nu me, jud. Braila,
pe muchia platouluI de N. numit
al ViziruluT, aproape de Cornul-
MaluluT, la 44 kil. spre S. de orasul
Braila; s'a infiintat la 1830
de locuitorT venitT din cat. Palivanul,
de pe teritoriul com. Vizirul.
Are o suprafata de 37
hect. cu o populatie de 8or
suflete, locuind in 156 case ; 5
circiume; o scoala mixta infiintatà
la 1857, frecuentati de
28 elevT si 2 eleve; o biserica,
ziditä de satenT la 1859, Cu 1
preot, 2 cintaretT si 1 paracliser.
Vite: 531 ca!, 4 asinT, 1200
cornute, 4500 oT, 2 capre si
100 rimatorT.
Pirlita, catun, al com. Canesti,
jud. Buzail, cu 18o locuitorl
s't 61 case; are sub-divizia Petcari.
Aci s'ati retras locuitoriT
din cat. artesa, in urma surpare!
malurilor si &rimara caselor,
din care cauza satul CAnesti
s'a si desfiintat.
Pirlita, alta numire a satulur
Gura-IalomiteT, pl. Ialomita-Bal-
N, jud. Ialomita.
Pirlita, sat, facind parte din com.
749 PIRL1TA
rur. Vasilati Popesti, jud. Ilfov,
pl. Negoesti, situat la V. de Vasilati,
pe malul drept al riuluT
Dimbovita.
Se intinde pe o suprafata de
1750 hect., cu o populatie de
382 locuitorT.
D. abechi are 1450 hect. si
locuitoril, 300 hect. Proprietarul
cultivA 1325 hect. (55 sterpe,
65 islaz, 5 vie). LocuitoriT cultiva
tot terenul.
Comerciul se face de I circiumar.
Numarul vitelor marT e de
396 si al celor raid, de 554.
Finilla, sat, fácind parte din com.
rur. Pirlita-Sarulesti, jud. Ilfov,
pl. Negoesti, situat la E. de
Bucaresti, pe malul drept al
vAeT Mostistea. Ad este resedinta
primariei.
Se intinde pe o suprafata
de 2890 hect., cu o populatie de
418 locuitorT.
D-na Eufrosina Gherman are
2500 hect.i s._ocu...or.., 1 il- ri' 390 hect.
Proprietarul cultiva 2085 hect.
(250 hect. sierpe, 150 hect. izlaz,
15 hect. padure). Locuitorli cultiva
345 hect. (25 hect. izlaz, 20
hect. vie).
Are o biserica cu hramul Sf.
Gheorghe, deservita de I preot,
si 2 cintaretr; o scoall mixta, frecuentata
in 1899-900, de 36
elevI si 21 eleve ; 3 masinT de
treerat cu abur! ; 1 helestert si
1 pod stätator.
Comerciul se face de 3 circiumarf.
Numarul vitelor marT e de 316
si al celor micT, de 692.
Indita, sat, facind parte din com.
rur. Caciulati, jud. Ilfov, pl. Znagov.
Se intinde pe o suprafata de
43 hect., proprietatea d-neT C.
Blaramberg, cu o populatie de
73 locuitorI.
Comerciul se face de 1 cfr.
ciumar.
Numarul vitelor marT e de
36 si al celar miel, de 75.
Pirlita. Vez! StAnesti-VIcaresti,
jud. Ilfov.
Pirlita, sat, in jud. Mehedinti, pl.
Motrul-d.-j., com. rur. Bresnita;
are 73 case.
Pirlita, sat, jud. Tulcea, in par.
tea de E. a pl. Tulcea, si in
cea de V. a comuneT Bes-Tepe,
din care face parte, asezat pe malul
drept al bratuluT Sf. Gheorghe,
la 5 kil. spre N.-V. de resedinta
Bes-Tepe.
Are o intindere de 44 hect.,
Cu o populatie de 59 familiT, saq
282 suflete: 181 Rusr, 73 Rom'id'
.si 28 BulgarI.
Pe ala trece drumul comunal:
Tulcea Bes -Tepe Mahmudia.
Pirlita, cdtun, pendinte de com.
Adunati-Copaceni, pl. Cilnistea,
jud. Vla,ca. Vez! com. Adunati-Copaceni.
Finita, cdtun, pendinte de com.
Obedeni, pl. Neajlovul, judetul
Vlasca. Vez! com. Obedeni.
Pirlita, deal, in jud. Tulcea, pl.
Isaccea, pe teritoriul com. rur.
Balabancea, si anume pe acela
al catunulul Tiganca-Taita ; se
desface din Dealul-CadiuluT ; se
indreapta spre S., avind o directiune
generall de la N.-E.
spre S.-V. ; se intinde de-alungul
piriuluT Pirlita ; brazdeaza
partea centrall a plaseT si cea
de N.-E. a comuna ; are o inAltime
de peste 320 in.; punct
trigonometric de observatie de
rangul 2-lea ; este acoperit Cu
padurl intinse ; se prelungeste
Cu dealurile Piatra-Rosie si Ni-

PiRLITA 750 PYRLITI
colitelul, la poalele caruia se a-
III vine Sarica.
mofie, pendinte de com.
cu acelasT nume, pl. Balta, jud.
Braila ; are o suprafata de 7500
hect. si aduce un venit anual
de 38912 leT ; apartine conteluT
de Roma.
mofie, in jud. Teleorman,
pl.. TirguluT, com. n'Alta, avind
o intindere de no° hect, mal
toate arabile. Din acestea, 333
hect. apartin d-luT M. C. Malaclulescu
si 767 hect., mostenitorilor
decedatulul Spiru admití.
pdclure, jud. Dimbovita,
pl. M'omita, com. Vizuresti, avind
peste 57000 ariT.
pdclure, jud. Dtmbovita,
pl. Ialomita, com. Tatanari, avind
peste 25000 arif.
Pirlita, pida, in jud. Tulcea, pl.
Isaccea, pe teritoriul com. rur.
Balabancea i anume pe acela al
catunului sati Tiganca; este format
de douà miel piraie: Pirlita
- Mare si Pirlita - Mica, care
izvoresc din Dealul-Cadiulul; se
indreapn spre S.-V., curgind
printre dealurile Pirlita si Taita;
brazdeaza partea de E. a plaseT
si N.-E. a comuneT ; curge numal
printre padurl dupä un curs
de 6 kil., se varsä in piriul Taita,
pe stinga, in dreptul satului Tiganca-Taita.
Pirlita-Buciumeni,ficidure, jud.
Ilfov, pl. Negoesti, situatä intre
cat. Gruiul si Pirlita.
PIrlita-Särule§ti, com. rur., jud.
Ilfov, pl. Negoesti, situata la E.
de Bucuresti, pe malul drept al
vaiel Mostistea, la 45 kil. de oras.
Sta in legatura cu com.
Sohatul prin o osea vecinalä.
Se compune din satele : Albeanul,
Chiricuta, Gologanul,
Manda', Pirlita, Sarulesti si Sulacolul,
cu o populatie de 1406
flete, care locuesc in 403 case si
25 bordele.
Se intinde pe o suprafata de
7605 hect.
D-niT C. Manciulescu, P. Riureanu,
Plesoianu, A. Sulacolu,
Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti,
i d-nele Eufr. Gherman
si Eliza Filipescu, Mi 6423 hect.,
lar locuitoriT, i [82 hect. Proprietarli
cultiva in total 4442 hect.
(ro28 sterpe, 567 izlaz, restul
padure). Locuitoril cultiva 1105
hect. (57 hect. Izlaz i resta'
vie).
Budgetul com, e la veniturT
de 6100 ler si la cheltuell, de
5803 leT.
Are : 3 bisericT, la M'Alta, Sarulesti
i Sulacolul ; 3 scoale ;
6 masinl de treerat cu aburl ;
4 helesteie i i pod.
Vite sunt: 718 cal i lepe, 20
armlsarl, 391 bor, 497 vaci si
viteT, 18 taurl, I5 bivoli, 42 bivolite,
41 capre, 392 porcr,
3285 oT.
Locuitoril posea: 238 plagad:
102 cu bol, 136 CU cal ; 300
care si carate: 124 CU bol, 176
cu cal.
Comercial se face de 23 circiumarr.
Locuitorl improprienriti sunt
125 §i nemproprietaritr mar su nt
252.
Plrlitul, sat, in jud. Ialomita, pl.
ampuluT, pendinte de com. Frumusica,
situat pe tunca, la 3
kil. spre S. de riul Ialomita
spre V. alaturat de satul Frumusica.
Mal inainte a purtat numirea
de Ulesti-de-jos.
Are o populatie de 22 familiT.
Vite sunt : 150 cal si bol,
200 OT i 25 porcl.
Pirlitul, insuld, in Minare, jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul com. rur. Satul-Noti,
situata in partea nordicä a pl.
si a com. in dreptul satulul
Socariciul, din jud. Ialomita ;
este apropian de teritoriul dobrogean,
de care o desparte un
brat de 60 kil. lungime si cu o
adincitne de 31/2 in.; are o forma
eliptica, o lungime de 2 kil.,
o lärgime de I ka. qi o In tindere
de IZO hect. ; este acoperita
cu padurl de sala, lar in partea
de V., cu pietri. i nisip
si este -inundan adesea-orT.
PIrlitul, pichet vechiti de frontierel,
pe Minare, in insula cu
acelasT nume, jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, in dreptul satala!
Rasa, din jud.
Pirlitura, seituc, in jud. Bacati,
pl. Siretul-d.-s., com. Filipeni,
care, impreuna cu alte dota trupurl,
Infra in compunerea satuluT
Slobozia-Filipeni.
Pintura, munte, in jud. Suceava,
com. Malini.
PIrlitura, pichel de frontierer, pe
Dunäre, jud. Constanta, pl. Sifistra
Noua, insula Pirlita, in
dreptul satuluT ocariciul, din
pl. Borcea, jud. Ialomita.
Plrlitura, lac, in inSula Balta,
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
com. Bordusani.
Plrlitura, pdclure, a statulul, in
jud. Iasi, pl. Stavnicul, com.
Mogosesti.
Pirliti, vechte numire a cd tunulut
Cochirleanca, jud. Buzad.
Pirliti, sat, fäcind parte din com.
rur. Cireasovul, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Olt. Are o biserica, zidita,

PiRLITI 751 MRSCOVIII,
la 1802, de preotiT Dimitrie
Tudosie. S'a reparat la 1826
de aceiasT ctitorT.
PIrliti, catun, al comuneT Vladila,
pl. Ocolul, jud. Romanati,
In apropiere de gara Vladfla.
Are o moara Cu aburi.
Pirliti, fost sat, in josul satului
Stanesti, pl. Marginea, jud. Vlasca;
se vede acest sat pe planul
din 1831 faca de Rusi.
Pirloagele, ca/un (aria), in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Larga, pe dmpul Baraganul.
Pirloagelor phia, afluent
al SiretuluT, in jud. Suceava,
com. Pascani, avind o
lungime de I i kil.
Pirpale§ti, inakala, in com. rur.
Corzul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Ptrscovelul (Izvorul-Dulce),
pirig, in jud. Buzati, com. Boziorul,
cat. Gavanele ; incepe de
la Poiana-cu-Laposi si de la
Poiana-Sttlpilor si se varsa. in
Saratelul-BAlanestilor, in com.
Braesti.
Pirscoveni, corn. rur., pl. Oltuld.-s.,
jud. Romanati. Se compune
din satele: Pirscoveni (1130
loc.), VA1sAnesti (Olari 544 loc.)
si Butoiul (243 loc.) si e situata
lIngA Oltetul, la 12 kil. spre
S.-E. de Bals si la 20 kil. spre
N. de Caracal. Altitudinea terenului
d'asupra nivelului Martí
este de 160 m;
Are o populatie de 528 familir,
se:1 1917 suflete ; o scoala
mixta, care a fost frecuentata
In 1899-900 de 69 copii; 3 biserie!:
Sf. Nicolae (1848) in
Pirscovcni; Sf. Nicolae (1820
In Otan i Nasterea-MakeT-Dom-
nului (1881) in Butoiul, deservite
de 3 preoti si 6 cintaretl;
8 circiumi.
Vite mari sunt 2400, vite
miel, 2900 i porci, 238.
Ad se face un bilcii1 la 14
August, care tine 3 zile.
Pirscovul, ftlaia, al jud. Buzad,
situat in partea de N. si centralA
a judetului. Se margineste
la N. cu unja de frontiera, de
la izvorul Pitac-Patac, pana la
muntele Taietura ; la V., cu pl.
BuzauluT; la S., cu pl. SarateT
si la E., cu pl. Slanicul.
Suprafata sa este de 77632
hect., din care 12629 hect. arabile,
23905 hect. padure, 9669
hect. fineata, 16472 hect. izlaz,
1455 hect. livezT, 702 hect. vie
si 12800 hect. loc sterp.
Terenul sAA e foarte accidentat,
cuprinzind muntiT cel maT
marT al judetului, acoperiti de
pAduri seculare, de pasuni excelente,
de livezi si chiar de
semanaturT., i cea maT mare
parte stincosT, humosT si gol cu
desavirsire.
Coprinde 124 proprietati mal
insemnate, din care 16 mosii
13 padurl ale statulul ; 49 mosil
si 47 padurT particulare, ale
celar 30 cete de mosnenr ce se
afta aci.
E avut in substante minerale
precum : sare, carbuni, gips, fier
si mal cu seama pietre de constructiT,
din renumita carlea.
Ciuta. SorginIT de. ape minerale
are nenumarate dar neutilizate,
afara de cele de la
Nifon. Din punct de vedere geologic,
plaiul nu e mal putin insemnat,
mai cu seama valle SIratelul-Bercil
i Saratelul-Balanestilor.
Demne de mentionat
sunt salzele de la com. Miele.
E aya in vinat salbatec : ursr,
caprioare si chiar cerbi, apoT
lupT, vuip, risa; etc. Pesa sunt:
pastravl, mrene i alte specif
comune apelar de munte.
Se cultiva porumbul,
orzul i alacul si se fabrica. %mica.
Apele carT il uda sunt : Bisca-
Mare i BIsca-Mica, Saratelul-
Balanestilor si Saratelul-Joseni,
mal multe Odiase si izvoare,
riul Buzaul, in partea de S.
Industria consta in fabricarea
lapteluT, a tuicer, a tesaturilor
de 'Una, lucrarea lemnulul si, in
cit-va, citarla i cojocaria.
Are 37 mor! de apa, I moara
de aburT, 2 pive, 2 dirste, 3
herastrae, i i sttne si o casarle.
Comerciul consta in desfacerea
acestor productiuni sí in transporturi.
Tirguri anuale sunt 29.
CA/ de comunicatie mal insemnate
sunt : soseaua Maracineni-Rusavatul
i soselele de pe
valle piralelor : Saratelul -Balanestilor
i SAratelul-BerciT.
Vite sunt: 4409 bol, 2909
vacT, 1128 viteT, io bivolT, 16
bivolite, 427 cal, 429 lepe, 227
minji, 25340 oT, 2668 capre, ti
asinT si 3589 poni.
Sunt 2097 stupT cu albine.
Plaiul e format din 16 comune
: Balanesti, Boziorul, BrAesti,
anesti, Goidesti, Gura-
Aninoasel, Magura, Odaile, Pidele,
Pirscovul, Plescoiul, Polidon,
Robesti, Tircovul, Trestia
Trestioara, compuse din 110
cAtune si 48 subdiviziunl de catune,
cu o populatie de 26560
locuitbri.
Meseriw:I sunt : 6o lemnarT,
14 timplarT, 34 rotar, 52 butnarT,
5 carutasT, 6 croitorT, 18
cizmarT, 21 fierarT, 15 cojocart,
6 boiangii, 10 brutati, 20 varad',
18 pietrarY, 14 olarT si 6
rudarT.
S'a unit de curind cu pl. Slanicului.
Are, impreuna cu pl. SlAnicul,
40 scoale mixte si 5 de

PIRSCOVUL 752 PirtA/sTI
catun, care atí fost frecuentate
de 1575 elevl si 238 eleve in
1899-9oo.
In pl. Pirscovul singur, sunt 52
bisericI, deservite de 40 preotI,
diacon, 47 cintaretI si 43 paracliserT;
84 circiumr.
Pirscovul, com. rur., in judetul
Buzar!, plaiul Pirscovul, situad
la malul sting al riuluI Budul
s't pe ambele maluri ale riulul
Saratelul-Balanestilor, la 3 L kil.,
68o m. de orasul Buzad.
Are o suprafata de 6885 hect,
din care 2985 arabile, 15 to pIdure,_776
finead, 630 izlaz, 278
livezi, 16 vie Î 690 pdmint
sterp.
Proprietatí marinsemnate su nt :
Pirscovul, Lunca-Frumoasa (statul),
Badila (ca subdiviziile eI,
particulara) ì Bidila-Ghiculesti
(mosneneasca).
Terenul este accidentat, dar
fertil.
Din minerale are multa sare
izvorul sulf iros Piclele.
Industria consta in fabricarea
varului, oalelor, si, in cit-va, in
cultura vIermilor de matase.
Comerciul consta in desfacerea
tuiceI i in transporturI.
TirgurI are : la Ispas, la 14
si 26 Octombrie si la 6 Decembrie.
Cal de comunicatie sunt: soseaua
judeteana Maracineni-Rusiavatul,
soseaua comunala Pirscovul-Goidesti,
pe valea Sarateluid,
si insemnatul vad peste
nul Buzaul, la Magura, pe unde
se pune in contact cu soseaua
Buzaul-Frontiera. Vadul-BuzauluI
ad e prevazut cu pod umblätor,
luntre, etc.
Vite sunt 698 bol, 237 vacI,
135 viteI, 6 bivoli, 16 cal, 20
Tepe, 9 minjr, 2890 oi, 65 capre,
3 asinI si 462 porcI.
E formata din catunele : Badila,
Lunca-Frumoasa i Pirsco-
vul, cu subdiviziile sale, ca o populatie
de 5400 locuitorI.
MeseriasI sunt : i fierar,
boiangia, 3 brutarr, 4 varad si
3 olarI.
Budgetul conn. e de 4757 le,
62 han
Are o scoala in cát.
frecuentad. de 43 elevI si 7 eleve;
4 bisericI, deservite de 5
preotT, 4 cintarett si 4 paracliserT.
Catedrala e cea ca hraMul
Sf. Petru i Pavel.
Sunt 12 circiumI.
Com. e vechie ; la anul 15oo
exista. In timpil mal noI servea
ca resedinta a plaiuld Pirscoval,
pana la reunirea sa cu plaiul
Pirscovul, ceitun de resedind al
com. Pirscovul, jud. Buzaa, cu
1500 locuitori si 296 case. Se
subimparte in Pirscovul-d.-j. si
Pirscovul-d.-s., pe ring& care
maI are subdiviziile : Cornetul,
Potirnichesti i Tatarani. Are
aspectul unul tirgusor.
Pirscovul, alt muna al com. Celariul,
pl. Balta-Oltulul-d.-s., jud.
Romanati.
Pirscovul, bisericti, in jud. Buzaa,
com. si cat. Pirscovul, care
a servit i ca metoh al Episcopiel
BuzauluI, si s'a desfiintat,
impreuna ca schitul Blestematele,
de Episcopul Chesarie in
1836. Aceasd biserica era de
deosebita importand istorica
prin vechimea el. Episcopul
Chesarie, in 1844, o rezideste
din noa. Se zice ca aceasta
bisericä ar fi fost zidita chiar
de spatarul Dragomir.
Frontispiciul noueI biserict
este acesta
Amasa' sflnt i D-zeeasci
spre slava si cinstea sfinVlor,
verhovnicl 4 apostolilor Petra si Pavel
zidit din temelie, prin osirdia i toatii
cheltuiala iubitoruluT de D-zed Episcopul
Buzilulul Kir Chesarie ; o ají InfamasevIt
pe din afarii cu arhitecturiii zugrävit
pe dinituntru ca cele mal' frumoase
vapsell i ca cele maT frumoase podoabe,
pita la cel maT tnic lucre, ne avind cea
vechie niel un lucra vrednic de privire.
Inceput a luat zidirea la leat 1844, iar
sfir?itul la Incetarea anuluT 1845, d'id
se fi las Doran acesteT tiri Gheorghe Dimitrie
13ibescu Voevod, iar mitropolit pres
sfintitul Kirie Kir Neofit. 1845 Decernbre
x5.
Pirscovul-de-Jos, mofie, in jud.
Buzla, com. Robesti ; are 300
hect. arabile, livede i izlaz ;
e maI toata proprietate mosnen
eascA.
PirscovulsiLunca-Frumoasä,
mofie a statuld, in jud. Buzad,
com. Pirscovul, foasta pendinte
de Episcople. Are, afará de ce
s'a dat improprictaritilor, 1560
hect., din care 451 hect, padure,
despartitä in sforile: Colnicul,
Comoara-Manciulur, Valea-PurcariI
si Valea-Seaca. Restul
de 1100 hect. este acoperit
de semanaturr, livezr si izlaz.
Aceasta mosie, impreuna cu satul,
a fost daruita de Neagoe-
Basarab, pentru credincioasa
slujba, Jul Tatu Vataful, Voico
si Mateo, la anal 15 t 5. In 3[535
se gaseste proprietar al el SOdrul
Dragomir pe care '11 decapiteaza
Radu Paksie Calugarul
pentru viclenie. Radu ji la mosia
51 o daru este EpistopleI, Din
acte ar rezulta ca suprafata
sas fi fost pe atund tle 3800
hect.
Pirpna, ces i Pirpna-MaI-
Inalti;piidure, in intindere de
t000 hect., pe teritoriul com.
Negrilesti, pl. Vrancea, jud.
Putna.
Pir§ani, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul,
com. Pielesti, cu 512 suflete,
locuind in 121 case si 62 bordee.

P/RsANI sE ROBANEVI 753 PLAIUL
PIrqani si Robäne§ti, pa-Are a
statuld, jud. Dolj, pl. Ocolul,
com. Pie1e0, pe Ino0a
RobancTti. Are o intindere. de
1 10 pog. Inainte apartinea mdnAsEiret.
Brincoveni. Se compune
din cer, gtrniá i stejar.
Predomina Omita.
PIr§ani i RObäneqti, mofie a
statulal,. jud. Dolj, pl. Ocolul,
com. Piele*ti, arendata anual
Cu 16000 Id. Din aceasta mo-
§ie, s'ati dat 543 hect. in loturT.
Are padure pe &risa.
Pir§ogi, numire ce se mal di
cdtunulut Izvorul-d.-s., pl. Vedea-d.-s.,
jud, Olt.
PIrtana, *al, in partea de E.
a at. Cuibul, com. Gornetul-
Cuib, pl. Podgoria, jud. Prahoya,
acoperit Cu viI.
Pirtani, sat, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.
Cegani, situat pe o vale, formata
de coasta BaraganuluI,
spre S. i in departare de 2
kil. de satul Cegani.
Are o biserica.
Locuitoill posea : 280 bol,
54 caT, i6 bivoll, 206 porcI
300 oi.
Pirväne§ti, mahala, in com. rur.
Deveselul, pl. Blahnita, jud.
Mehedinti.
Pirve§ti, sat, in jud. Tutova, pl.
Simila, corai Punti§eni, spre V.
de satul Punt4eni. Are 155 locuitorT
5i 40 case.
Pirveqti, schit, in jud. Tutova,
pl. Simila, com. Punti§eni.
Pirve§ti, mo,sie, in jud.1 Tutova,
pl. Simila, com. Punt4eni, proprietatea
statuluI, arendata cu
900 leT anual.
PIrve§ti, pddure, in jud. Tutova,
pl. Simila, com. cu acelag
nume, in IntIndere de 145 hect.,
proprietatea statuluT.
PIrvoaia, deal, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. MArgineni.
Plrvul, sat, jud. Argq. VezT Pirvul-Ro§u.
Pirvul, ramurd de munil, situatä
in parte pe hotarul dintre com.
Calul i Cälugareni, pl. Piatra-
Muntele, jud. Neamtu, in prelungirea
ramureI Bostanul, Raicul
§i Petru-Voda.
Pirvul, stalie de dr.-d.f., jud. Arge§,
pl. Pite$6, com. Bradul-d.-j.,
pe finja Pitesti-Slatina, pusá in
circulatie la 5 Ianuarie 1875.
Se afla intre statiile Pite0 (9.6
kil.) i Coste§ti (12 kil.). Inaltimea
d'asupra nivelulul Maril,
de 282 M. 89.
PIrvul-Ro§u, sat, cu l'o familii,
salí 400 suflete, jud. Argq, pl.
Cotmeana, facind parte din com.
rur. Broteni-Ropni.
Linga sat se afta o bala numita
Ndgoveneasa, care contine
mult pe4e.
In Pirvul-Ro§u este o bisericä,
Cu hramul Totl-Sfintil, deservita
de 2 preotT, I clnaret si I paracliser.
Plrvule§ti, sdtuc, jud. BacAtt, pl.
Trotu§ul, com. ManAstirea-Capinul,
care face trup cu Manas-
PIrvule§ti, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Znicoiul, situat
la i kil, de nicolul, catunul
de resedinta al comuna E udat
de piriul Plosca i brazdat de
Dealul-MuereT. Are o populatie
de 190 sufl., locuind in 32 case.
PIrvuleqti, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., tinind de COM.
rur. Corcova. Are 21 case.
Pirvule§ti, deal, in jud. Gorjr
pl. Ocolul, com. CarbeW, car.
situat spre S. de comuna;
incepe de la Fintina-FaguluI,
ramificatie din dealul Sulita
§i se intinde spre V. pana la
piriul Dimbova. Pe acest deal
sunt plantatif de vil i livezi de
prunI.
PIrvuletului (Valea-), deal, in
padurea Misleanca, din care izvorqte
piriia4u1 Coroiasca, ce
se varsa in apa Mislea, in dreptul
com. Cocor4ti-MisliT, plaiul
Varbilaul, jucl. Prahova.
PIslari, cdtun, al com. Paltineni,
jud. Buzaii, alipit de cat. Nehoiul
; are 8o locuitorT si 21 case.
PIslari, sat, in jud. Dimbovita,
pl. Ialomita-Dimbovita, cat. com.
Tlta.
PIslari, cdtun, la E. com. Obtrsia,
pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.
Pislari, san Därä§ti-MärcuteI,
cdtun, pendinte de com. DAr4ti,
pl. alni§tea, jud. Vlwa. Vez!
Dara4ti-MandstireT.
Pislari, vale, in jud. Ilfov, plasa
Znagovul, care se impreuna cu
Valea-Calugarului la cat. Preoteti
5i alimenteaza balta Caldarupni.
PI§e§ti, numire ce se mal dd cdtunafulul
Bradul, jud. BuzAti,
com. MAgura.
Plaiul, sat, in jud. Mehedinti, pl.
Dumbrava, com rur. Cosovntul.
Plaiul, fAcind parte din com.

PLA1UL 754 PLAIUL-MIRCE1
rur. Talea, pl. Pelesul, jud. Prahoya.
Are o populatie de 185
locuitorr.
Plaiul, sat, pe mosia si in com.
§arul-Dornir, jud. Suceava, asezat
pe tArmul drept al piriulur
Neagra- aruluT. Are 90 case, cu
300 locultorr, din care 106 contribuabilr.
Biserica si scoa/a din §arul
serva i acestur sat.
Plaiul, trup de ddure, al statu-
14 in intindere de 55 hect.,
pendin te de com. Scorteni, plaiul
Prahova, jud. Prahova, care, irnpreunl
cu trupurile : Dumbrava-
MicA (40 hect.), Dumbrava-Mare
(35 hect.) si Runcul (6o hect.),
formeazä pAdurea numita Vatra-
ManAstirer-Mislea.
Plaiul, pirM, izvoreste din raionul
com. Maneciut - Ungureni,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova,
si se varsa in riul Teleajenul,
pe tarmul drept, tot in raionul
com. MAneciul-Ungureni.
pddure, a statulur,
in Intindere de 800 hect.,
pendinte de com. Badeni-Ungureni,
plaiul Dimbovita, judetul
Muscel.
Plaiul-Bärbäte§ti, pddure particulara,
supusä regimulur silvic,
pendinte de com. Barbatesti,
plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Plaiul-BatrIn, munte,k jud. Saceava,
com. Malini, avind 921.8
metri altitudine.
Plaiul-BisericeI, loc izo/al, in
raionul com. Albesti, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel. Ad, se zice,
a fost in vechime satul Albesti.
In acest loe, aproape de suprafata
pImititulta se vdel ruinele
uner biseriei r
PlaiuI-Boeresc, deal, la N.-E.
catunulur Borosteni, pIaiul Vulcanul,
jud. Gorj ; proprietate a
statulur, are o suprafata cam de
85 hect. si e acoperit ca pAdure.
Plaiul-CacoveI, ddure particulara,
supusä regimulur silvic, pendinte
de com. Cacova, pl. Ocolul,
jud. Vilcea.
Plaiul-Cheia,pddure particulara,
supusa regimulur silvic, cu o
suprafata de 600 hect., jud. Vilcea,
plaiul Cozia, com. Chela.
Plaiul-Chiojdulul, munte,tn partea
de N. a com. Star-Chiojdul,
pl. Teleajenul, jud. Prahova, acoperit
ca padure i ízlaz.
Plaiul-Comoara, munte, In jud.
Suceava, com. Brosteni.
Plaiul-CornuluI, sat, acind parte
din com. rur. otrile, pl. Prahoya,
jud. Prahova.
Plaiul-dintre-Sirie, munte, in
partea de N. a com. Star-Chiojdul,
plaiul Teleajenul, jud. Prahoya,
acoperit cu padure si izlaz.
Plaiul-Domnesc,-munte, in jud.
Dimbovita, de la Moroeni in
sus, pe partea dreapta a Jalomita
Vez! Brindusile.
Plaiul-Gura-UliteI, polea, ce
vine din munti, jud. Gorj, trecind
prin muntele Gura-Plaiulur
formind limita in tre stat
mosnenr; trece pe Dealul-Lung,
muntele Piva, Virful - Marulur,
muntele Clciulata si Poiana-Nuculta
; de ad *se bifurca, o ramura
aucind In com. Frincesti,
lar cea-ralta, indreptindu-sespre
S.-E. dind in com. Mita.
plaizz, in jud.
Muscel, pl. Riurile, com. Milla-
esti. Trece prin partea de V.
a com. sí are d directiune de
la N. spre S. Este coprins intre
Dealul-Vacilor i al-Vladeanulur.
Plaiul-lui-Pätru, munte, in raionul
com. Leresti, plaiul Dim-
. bovita, jud. Muscel, situat la N.
comuna, pe culmea Carpatilor.
Plalul-luI-Pätru,plídure,supusa
regimulur silvic, jud. Muscel,
plaiul Dimbovita, com. Leresti,
In intindere aproximativa de
1200 hect., ca esenta dominanta
molift.
Se invecineste la N. cu BorcAsul
; la S., cu Baena ; la E.,
Cu Riul-Tirgulur si la V., cu piriul
Cuca.
Plaiul-lui-Vasile, deal, la S.-V.
cAtunuluT Borosteni, plaiul Vulcanul,
jud. Gorj ; are o suprafata
cam de 42 hect., proprietate
a statulur, acoperita parte
cu padure, parte cu izlaz.
Plaiul-Lung, pddure a statulur,
In intindere de 12500 hect.,
jud. Musca, plaiul Nucsoara,
com. Berevoesti-Ungureni, formad.
din 5 trupurI Bratioara,
Plesnitoarea, Oboarele-Micr, Rittsorul
i MAcelarul.
Plaiul-Lupului (Muntele-), padure
particulara, supusa regimula
silvic inca din anul 1883,
pe mosia Muntele-Plalul-LupuluT,
pendinte de com. Strimbenl,
plaiul VArbilaul, jud. Prahova.
Plaiul-Mare, coarta, la N. de
com. Novaci, pl. Novaci, jud.
Gorj, lunga de i kil. i lata de
250 in., avind In stinga el valea
ScArita, lar in dreapta, valea
Gilortulur.
Plaiul-Mircei, munte, jud. Dimbovita.
Vez! Brindusile.

PLA1UL-MISLEI 755 PLXCINTENI
Plaiul-MisleI, dea/,jud. Prahova,
com. Scorfeni, plaiul Prahova.
Si-a luat numele de la cat. Mislea.
Este situat in partea de N.
a comuner. Are o directie inclinata
si serveste pentru pasuparea
vitelor.
Plaiul-Moraruldf, numire vea&
a a'ealulut Bighilinul, jud. Prahoya,
com. Bucovul, pl. Cricovul.
Plaiul - Purcaruluï, munte, in
partea de N. a com. Star-Chiojdul,
plaiul Teleajenul, jud. Prahoya,
acoperit cu radure si
izlaz.
Plaiul-Scocul, potecd, ce pleaca
din Scocul, de ha N. la S.,
trece prin munir: Stina-Stirbulur,
Pestisanul, Groapele, Boul,
Gruiul-Negru si se ramifica in
douà : o ramura apuca spre V., la
com. Pocruia si trece prin muntele
Merisorul, Cioclovina, prin
Valea-Seasa si dealul Pocruia,
de unde se ramifica iarasr in
doua, o parte dind in com. Pocruia
si una in Tismana ; a
doua poteca, ce se desparte in
punctul muntele Gruiul-Negru,
se indreapta spre S., in com.
Topesti, trecind prin valea Rechitaua,
Cracul-Ulmatulur, Fagul-Sarat,
Poiana-de-FragT, Poi
an a-S carer, Val ea-Petriceaua, pe
la comanda vechre, de mide se
ramifica lar in doua, o parte
dind in com. Topesti, lar ceal'alta
in cat. Brosteni, din com.
Pestisani.
Plaiul-Sarulul, parte din satul
Gura-Negrer, jud. Suceava, din
spre Sara
Plaiul-§erban-Vociä, plaia, ce
se intinde in partea despre N.
si N.-V. a com. Slanicul, plaiul
Varbalaul, jud. Prahova. Acest
68617. Mareta Dieji01100 Geografic. Vol. IV
piala incepe din cat. Schiulesti,
com. Homoriclurile, si se intinde,
urcind un colnic destul de intins,
pana in giturile muntilor,
ramificatiunT ale Carpatilor.
Poarta numele lur Serban-Voda-
Cantacuzino (1679-1688). Acest
drum, de si scurt pentru
a ajunge repede in Transilvania,
acum este parasit din cauza ca
nu e practic. Alte vremurr a
fost calea sigura a salvara vieter
Domnilor, carT cautail refugiti
in Transilvania.
Plaiului (Gura-), munte, in jud.
Suceava, com. Brosteni.
Plapcea-Mare, girld, jud. Oh,
izvorind dintr'un helesteti, de pe
teritoriul com. Topana, situata la
N. judetulur. Curge catre S. prin
centrul judetulur udind tentorule
: Corndtelul, Constantinesti,
Mogosesti i Baltati,
de unde fa directiunea de S.-E.,
trece prin Potcoava, Valea-
Merilor, Sinesti i Ursoaia si se
varsa in Vedea, la N. de Icoana.
Primeste ca afluentl mar insemnatr:
Plapcea-Mica, Negripara
i Osica.
Plapcea-Micä, girld, jud. Olt,
izvorind din mar multe dealud,
la N. de Poborul. Curge catre
S., paral el cu Plapcea-Mare, udind
comunele : Poborul, Tatarei,
Scornicesti i Baltati, unde se
varsa in Plapcea-Mare. Primeste,
intre altele, mar insemvalceaua
Teiusul.
Plasca, pddure particular, supusa
regimuluf silvic, pe mosia
Tina, jud. Vilcea, pl. Mijlocul,
com. Tina.
Plascul, vale, jud. Braila, care
se intinde de la E., spre V. si
S., ocolind satul Ciocile. Ye aceasta
vale sunt formate 2 la-
curr, unul mare in partea de N.-E.
a satulur, i cel-l-alt mic in partea
de N.-V., comunicind printr'o
viroaga. Cel mare rare-orT
scade i atuncr ramine pe fund
un fel de saratura
Platoceanul, pîrîü, izvoreste din
com. Uda-d.-j., jud. Arges, formeaza
putin hotaru/ filtre aceasta
com. si com. Rijletul-
Vieros, pl. Vedea-d.:s., jud. Olt,
intra in com. Cocul-Popesti,
jud. Arges.
Platonesti, sat. Vezr Manolea,
jud. Suceava.
Platonita, pirî, afluent al Somuzulur-Mare,
in jud. Suceava,
com. Dolhesti (4 kil.). Are de
tributad din dreapta : Turbata
Boura, lar din stinga : Gruapa-CovriguluT
i Groapa-lul-Balan.
Plavätul, pddure a statulur, in
intindere de 250 hect., muntir
Manastirer-Cimpulung, carr fac
parte din comunele : Corbsori
si Berevoesti, pl. Nucsoara, jud.
Muscel.
Plavia, sat, facind parte din com.
rur. Iordachianu, pl. Cricovul,
jud. Prahova. Are o biserica
fondata /a 1814 de G. Plavianu.
Plavia, munte, jud. Muscel, plaiul
Dimbovita, situat la extremimitatea
de N.-E. a judetulur si
servind hotar despre Transilvania.
Placinta, numele vechia al mafia'
fi al satulut Slobozia-Conachi,
jud. Covurluiti. Ved Slobozia-Conachi,
com.
Pläcinteni, sat, factnd parte din
com. Giurgioana, jud.
situat pe sesul Zeletinul, la 8
96

PLXC1NTENI 756 PLXINEFI'l
kil. i 100 m. de resedinta comune'.
Are o populatie de iS fasati
72 suflete, loctiind in
14 case si 3 bordee.
Satul s'a infiintat la 1789,
pe mosia statuluT numita. RAchitosul,
care mal inainte depindea
de manastirea Rachltoasa.
Este strabatut de mal multe
drumurI naturale.
Pläcinteni, mofie, proprietate a
statuluT, facind parte din mosia
erbänesti, jud. Tecuciti, com.
Giurgioana.
Pläcinteni, trup din padurea statuluT
Corbita, jud.
PlAe§ul, sat, jud. Neamtu. VezT
Plaiesul.
Pläetul, sat, Pácind parte din
com. rur. Maneciul -Ungureni,
pl. Teleajenul, jud. Prahova, situat
la poalele munteld Clabucetul
i cuprins intre riul Teleajenul
de o parte si Telejenelul
de alta. Are o populatie
de 162 locuitorT.
Pläetul, culme de munte, in jud.
Gorj, pl. Novaci, in partea stinga
a Gilortului, la N. de comuna
Novaci.
Pläetul, pisc, pe coasta siruluT
de dealurl ce brazdeaza in lung
lat com. Costesti, pl. Horezut,
jud. Vilcea. Acest sir de
dealuri se prelungeste pe toata
partea de E. a com., in stinga
riuluT Costesti.
'Plietul, saú Teleajenul, fiddure;
a statuluT, in intindere de 750
hect., pendinte de com. Izvoare/e,
pl. Teleajenul, jud. Prahoya,
care, impreuna cu trupurile
: Ursoaia (150 hect.) si Va-
tra-MlnästireT-Crasna (5o hect.),
formeaza padurea Izvoarele.
Pläetul, trup de pdaure, al statuluI,
in intindere de 20 hect.,
care, impreuna cu trupurile Neagota
si Valea-lut-Neagu (750
hect.) si Cringul - Popesti (15
hect.), formeaza padurea Romani,
situata in com. Horezul,
pl. Horezul, jud. Vilcea.
PlAia§ul, mime ce se mar dei satuiza
Gamacesti, com. Berevoesti-
Ungureni, plaiul Nucsoara, jud.
Muscel.
Numele-I vine de la plaiasiT
pul a pazi trecatoarea despre
Ardeal.
Pläie§ul, sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-hlijlocul, com. Timisesti.
Are o intindere de 357 hect.,
6o ariT, pu o populatie de 134
suflete.
Vite sunt : 78 bol, 8o vacT,
70 juncT, 23 cal, 200 oT si 46
rimatorT.
munte, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Bisoca,
in partea de N. a com., pe riul
R.-Sarat ; e acoperit cu paduri
pasunT.
Pläine§ti, com. rur., in jud. R.-
Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., pe malul
drept al riuluI
Este a5ezatA in partea de N.
a judetuluT, la i9 kil. spre N.
de orasul R.-Sarat, si in partea
de N. a pl., a carel resedinta
este.
Comunele invecinate sunt :
Dragosloveni, la 2 kil. ; Timboesti,
la 6 kil. ; Popesti i Sihlele,
la 7 kil.; Bogza ì Bordesti,
la 8 kil. ; Urechesti, la 9 kil.
Se margineste : la N., cu com.
Dragosloveni i Popesti ; la E.,
ea Bogza ; la S., cu Sihlele
Timboesti si la V., cu com. Bordesti.
Este o comuna din regiunea
dealurilor, fiind brazdata la V.
de ramificatiile dealurilor Nucile,
Bordesti si Deatul-Cucului.
Riul Rima o uda in partea
de N.; afluentul san Recea, la
V.; mal sunt i 30 puturl.
Catunele care o compun sunt
Plainesti satt Tirgul-Cucului la
mijloc, Cindesti la V. si Gugesti
la N.-E.
Suprafata com. e de 4670
hect., din care 200 hect. vatra
com., 1170 hect. ale locuitorilor
si 3500 hect. ale particularilor.
Din acestea : 3250 hect.
arabile, 170 hect. imas, 250
hect. padure, 575 hect. viT, 75
hect. Jinete, 150 hect, neproductiv.
Are o populatie de 920 familiY,
sati 3040 suflete ; 3 biseriel
si un schit : una in cat. andesti,
cu hramul Adormirea-
MaIceT-DomnuluT, zidita. la 186o
de A. Plaino, deservita de 2
preotl, I cintaret i i paracliser ;
a doua, in cat. Cucul, cu hramul
Sf. VoivozT, zidita in 188i
de locuitorl, si a treia, tot in
cat. Cucul, ca hramul Sf. Constantin
si Elena, zidita. in 1823,
de Alecu Bagdat i sotia sa
Profira, deservita de i preot,
cintaret i i paracliser. La V.
este si schitul Recea, in care
nu mal sunt calugarI, iar serviciul
divin Il face preotul ingrijitar.
Sunt 2 scolT mixte, conduse
de 3 invatatorT si o invatatoare,
$i care aü fost frecuentate in
1899-900 de 265 copiT.
LocuitoriT posea 6o ¡Augur-1;
637 bol, 348 vacI, 289
cal, 190 lepe, 3 catirI, 2531
oT, 50 capre i 472 rimatorT.
In com. se mal afla : o moara
Cu aburl; 46 poverne pentru
fabricarea vinuluf ; i fabrica de

PLXINEqT1 757 PIATAINTWILOR (CULMEA-)
lumlnarT; 2 cafenele ; 2 bogaseril;
2 brutaril.
Meseria§I : 2 cojocarl, 2 clzmarT,
3 potcovarl, 2 timplarl, 6
macelarT, 2 tinichigiT i 2 geamgil.
Comerciul este destul de activ
consta in importul de coloniale,
instrumente agricole, haine
In exportul vinuluT, cerealelor
i vitelor ; transportul se
face prin statia Gugqti, la 2
kil. spre N.
Sunt 133 comerciantl, din
carT : 9 bAcanT, 24 circiumarl,
6 marchidanT.
C5.ile de comunicatie sunt :
calea feratä i oseaua nationala
R.-Sarat - Focpni ; calea judeteana
la Dumitre§ti prin Bordegi;
drumul spre Bogza-Martinqti.
Budgetul com, e la veniturT
de 16390 leT, lar la cheltuelf,
de 15875 leT.
Pläine§ti, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-s., cat. de ree,
dinta al com. rur. PJäineti. AzT
poarta numele. i de Tirgul-Cu,
culta. E aqezat cam In mijlocul
com., pe malul drept al riulur
M'infla, Are o Intindere de 12
hect., cu o populatiune de 260
familiT, san 870 suflete ; o biserica,
Cu preot i I cintaret ; o
coala mixta.
Plaiwarele, munte, in apropiere
de com. Namaeqti, jud. Muqcel.
Formeaza impreuna cu muntir:
Dra.xinul, Mara, Tefeleaga, Preajma,
Muntiprul, Capitanul, Pravatul,
Altamqul i Matelawl,
linia de despartire filtre riul
Dlmbovita i riul Arge§elul.
Pläi§orul, clltun, al com. Panata.ul,
jud. Buzad, Cu 300 locuitorT
§i 71 case.
Prai§orul, munte, in jud. Mwel,
com. Corbi, plaiul Nucsoara.
Virful lul poarta acela0 nume.
Pläi§orul, padure, a statuluT, in
tntindere de 3500 hect., jud.
Muwel. Face parte din marea
padure Corbi, plaiul Nucpara,
formata din io trupurl:
Bindea, Zanoaga, Papäil, Rusul,
Platica, Alunisul, Padurile, Cringul
i Preotesele, avInd toate o
intindere de 17530 hectare.
Plämina, japse, jud. Braila, unqte
privalul Sapatul cu privalul
Vidroiul, spre V. trecind
printre Tezerile Lunguletul, Listevele,
Groapele i Tärmuroiul.
jud. Teleorman,
format parte de balta LiseT,
parte de apele izvoarelor ce
curg din dealurile dintre com.
Lisa i Vinatori. Se scurge in
balta SuhaieT, mal sus de com.
Viipara.
Prämtni, baltel, in insula din mijlocul
balteT Potelul, jud. Romanati.
PlAminoasa, baila, formad. din
izvoare, pe mo0a Brehuegi, jud.
Botopni, com. Brehue4i, pl.
Siretul.
Pläsala, munte, in jud. Gorj, plaiul
Novaci, la N. com. Carpin4u1,
in tre mu ntiT: Florile-Albe, Coas ta-
CrainiculuT i Virful-cel-Batrin-al-
Crasner.
Prasala, deal, al com. Bratuia,
pl. Ocolul, jud. Gorj, situat
partea de E. a com., avind directie
N.-S.-V. Formeaza.
timile din partea dreapta. a Izad
Cioiana i da nWere catre S.
dealului Magura, care continua
a insoti partea dreapta a traer
Cioiana, terminindu-se in valea
JiuluT.
Pläsäleasa, vale, in jud. Gorj,
com. Vladuleni, pl. JiuluT ; incepe
de la N., de la Fintina-FaguluI,
hotarul com. Cirbeti; se intinde
d'alungul com. lí se termina In
matca JiuluT. Pe aceasta vale
curge piriul Matca. Pe dinsa se
afla. i padure.
Plisoitil, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
Gradi$tea, cat. com. Ciineni, situat
in partea de N. a com. tina
lacul Balta-Alba, la I i/a kit. spre
E. de cat. de rqedinta, Stavarqti.
Are o Intindere de 6 hect.,
cu o populatie de 124 locultorT.
Plätäne§ti, altä numire, a satuluT
Gura JegalieT, pl. Ialomita-
Balta, jud. Ialomita.
Plätäne§fflor (Culmea-), cultne
a muntilor Carpati, in jud. Vilcea,
in stinga Lotrulul, din care
porne0e catre S. doua culmI mal
principale
Culmea Malaia, care se desface
aproape de muntele Virful-Mare
(1005 m.), se indrepteaza
catre S., despartind piriul
Voineasa, afluent din stinga al
LotruluT superior, de riul
coiul. Piscul saIi cel mar mare
in jud. Vilcea e Malaia (996 m.).
Culmea Veverita, care porneate
din muntele Virful-Mare,
se indrepteaza. catre S.-E. §i se
termina aproape de confluenta
LotruluT cu Oltul. Piscurile cele
mal insemnate sunt muntiT :
ful-Mare, Robul, Veverita
Sulita.
Din muntele Robul se ramifica:
Culmea-Brezollor, l'Are
Pwoiul i Brezoiul, avind ca
piscurT : Muntele-Murga§uluT
Magura-luT-PopovicT.
Tot din muntele Virful-Mare
mal pleaca, catre E. cea din urma
culme, numita Culmea-Ciinenilor,
coprinsa Intre riul Cli-

PLATXREM 758 PLEAA
neni si Riul-VaduluT, avind ea
piscurl mal principale : Muntele
Coasta-Clinenilor si Dealul-luT-
Vlad.
Plätfire§ti, sat, facind parte din
com. rur. Cucueti-Plataresti, pl.
Dimbovita, jud. Ilfov, situat pe
deal si vale, la E. de Bucuresti,
la Infilnirea vaier Pasarea cu
1-11 Dimbovita.
Se intinde pe o suprafata de
1563 hect., cu o populatie de
890 locuitorT.
Statul are 1183 hect. si locuitorii,
380 hect. Statul cultiva
prin arendasir saf tot pamintul
(35 hect. padure). Loc. n'ati izlaz.
Are o biserica, cu hramul
Sf. MercurT, deservita de 2 preotl
si 3 cintaretT; I scoala mixta,
frecuentata de 25 elevI $i 7 eleve;
1 helesteri.
Comercml se face de 3 cIrciumari
si 1 hangiti.
Numarul vitelor marl e de
619 si al celor miel*, de 961.
Aci este si o cazarma pentru
soldatir carl pazesc temnita.
LocuitoriT catunuluT, pe Ruga
agricultura, se ocupa si cu dulgheria.
Satul Plataresti, spune legenda,
s'ar fi intemeiat In
urma uneT batata repurtatä cu
multa vitejie de N'alela Basarab,
Voevodul Tare, asupra luT Timus,
capitanul cel mare al TItarilor.
Aci marele nostru strabun
a si ridicat o biserica.
Plitäre§ti, mandstire, jud. Ilfov,
zidita de Mateiii Basarab. Asta-zi
este reclusa la biserica
de mir.
Ad este si o Inchisoare destinata
exclusiv pentru femei. Ea
serva ca inchisoare pentru recluzionarea
femeilor condamnate
la munca silnica.
Pe linga acest penitenciar se
afta atasat un atelier de pinzarie.
Pláfareqti, mo,s'ie, a statuluT, pendinte
de manastirea Plataresti,
jud. Ilfov, arendata cu 30537 leT
anual.
Plätäre§ti, peldure, a statuluT,
pendinte de Plataresti, pl. Dimbovita,
jud. Ilfov, in intindere
de 75 hect.
Plática, plidure a statuluT, In intindere
de 2120 hect., facind
parte din marea padure Corbi,
plaiul Nucsoara, jud. Muscel,
formata din 'o trupurT : Pláisorul,
Preotesele, Bindea, anoaga,
Papaul, Rusul, Platica, Alunisul,
Padurile si Cringul, avind toate
o intindere de 17530 hect.
Plivaia, mahala, jud. Vilcea,
pl. Mijlocul, com. Parausani.
Plávanul, vale cu pilla, in
jud. Tecuciii, com. Oncesti; ie
uneste cu piriul Tomozei, si se
varsa In Berheciti, in partea
de rasarit a satuluf Tomozei,
com. Oncesti.
Plävätul, celtun, al com. Mlnzalesti,
jud. Buzati, cu 40 locuitorf
si 9 case.
Plävianca, pdelure particulara,
In intindere de 75 hect., supusA
regimului silvic, jud. Prahova,
com. Iordachianul, pl. Cricovul.
Plivianca, pe/dure particulara, in
intindere de 25 hect., supusa
regimului silvic, jud. Prahova,
plasa Cricovul, comuna Iordachianul.
Plävianca, cdtten, spre N. com.
Cotul-Jienii, pl. Balta-Oltul-d.-j.,
jud. Romanati.
Pliviceni, saA Fiqc 'Ana, sat, pendinte
de com. Dudul, pl. Siuld.-j.,
jud. Olt, situat la N. co-
munel, intre Siul si malul Oltu-
luT.
Are 320 locuitorl. Mosia e proprietatea
EforieT BisericeT Cretulescu
din .Bucuresti, care posea.
cam 400 hect. arabile si
350 hect. padure pe Zavoiul. De
acest catun tine schitul Plaviceni,
situat pe malul OltuluT,_ deservit
de un preot.
Pláviceni, fost schit, azi biserica
de mir, pendinte de catunul
cu acelasT nume, jud. Olt, pl.
Siul-d.-j., com. Dudul, situat pe
malul sting al °huid. Se intretine
din fondurile EpitropieT
Bisericel Cretulescu, din Bucuresti.
Se zice ca e fondata de
un Vel Vornic Dragomir si sotia
sa, Elena, pe timpul domniel
lui MateT Basarab, pe locul
de l'higa apa OltuluT, numit Aluni§ul.
Biserica s'a reparat de
Eforie, la 1872. E deservita de
I preot si I cintaret, platitl din
fondurile Eforie.
Pläviti, mahala, din coin. rur.
Budina, plaiul Closani, jud, Mehedinti.
Pleana, piriti, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. Brabova, ce se
varsa pe sana Orla Boga.
nelul, la esire acesteia din com.
Brabova.
Plea§a, com. rur., jud. Prahova,
pl. Podgoria, formata dintr'un
singur sat, asezat In partea de
S. a teritoriului comuneT.
Veniturile sale sunt de leT
2985.
coala exista in com. de la
1885, si a fost frecuenta. tà in
1899-900 de 13 elevT.
Plena, sat, facind parte din com.
rur. Moreni, pl. Filipesti, jud.
Prahova. Are o populatie de
103 locuitorT.

PLEAA 759 PLESCOIUL
Pleasa, deal, la 4 kil. spre N.
de vatra satulul Calinesti, plaiul
Cozia, jud. Vilcea.
Pleasovul, com. rur., in jud. Teleorman,
pl. Calmatuiuluf, la 14
kil. de Turnul-Magurele, pe valea
piriuluf Siul, care o strabate
in diferite serpuiturf, in toata
partea de N.-E. Poarta si numire
de opia.
Se invecineste la V. cu apa
SiuluT, care desparte ville locultorilor
aflate pe lunca OltuluT,
de padurea proprietatil ; la N.,
cu comuna Saelele ; la S., cu
com. Riioasa si la E., cu Dealul-
Oltuluf si cimpla ce se intinde
d'asupra acestuf deal.
Vatra satulul se afla pe proprietatea
numita Saelele.
Locultorl improprietaritl sunt
150, pe 325 hect.
Ville ocupa o intindere de
42'/2 hect.
Are o populatiune de 633 suflete,
din care 121 contribuabill ; o
scoala mixta, conclusa de 1 l'uvatator
si frecuentata de 15 elevT ;
o biserica, deservita de un preot
si un dascal.
Numarul vitelor este de 2244
capete, din care : 93 cal, 19
inggati, 354 vite marf cornute,
1678 vite miel cornute si roo
porcT.
Budgetul com. e de 2836 ler,
90 banT, la veniturl vide 2755 leT,
io banT, la cheltuell.
Cal de comunicatie are numal
spre com. Riloasa si Saelele, sosele
vecinale.
D'asupra dealuIal se vad urmele
une intariturl, carda locultorlI
if zic Cetatea sad Gurguiul-Nemtilor
si careia se atribule
o deosebita importanta,
fiind ridicata pe timpulrazboaelor
cu Turcir la inceputut acestur
secol. Suprafata acesteT intariturT
este de aproape 1/
santul care o inconjoara este
de 144 ni.; lar inaltimea eT de
16 m.
In secolul trecut erati 2 sate
cu numirea de Pleasovul, care
tineag de judetul Olt : Pleasovul-
Romín/ si Pleasovul-Sirbr; a.stfe/
le vedem trecute in istoria
le Fotino.
Pleniceni, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Plenita, apartinind mosnenilor
Pleniceni; are o intindere aproximativ
de 1530 hect. si un
venit anual de 60000 leT.
Plenita, com. rur. i sat, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j. la 62
kil. de Craiova si la 13 '-kil. de
resedinta plasiI, com. Virtopul.
Situata pe sesul numit Pienita.
Se margineste la E. cu com.
Caraula, la V. cu com. Darvarul,
Ia N. cu com. Orodeiut si
la S. cu com. Risipiti.
Terenul comuneI este ves, ne
prezintind de cit doul movile de
mica insemnatate.
Are o populatie de 6050 suflete;
o biserica, fondata la 1850,
cu hramul Sf. Nicolae, deservita
de 3 préotf si un cintaret ;
2 Coll: 1 de baetT si 1 de fete,
frecuentate (1899 900).de 309
copiT; 12 circiumf ; 2 morT cu
aburf.
Suprafata comuner este de
1530 hect., pamint arabil. Mosia
de pe teritoriul comunal se numeste
Plenita.
Viile, in intindere de 8 to hect.,
apartin locuitorilor mosnenT, si
dati vin negru.
Meseriasi sunt 27: dogarT,
cizmarl, etc.
In com. se tine un bada anual
la i6 Iulle.
O cale comunal a lunga de
5 kil., de la E. la V., o uneste
cu comunele vechf. O alta cale
rnerge de la N. la S. pe o lungime
de 4 Idl.
Budgetul com, e la veniturT
de 6203,59 leT si la cheltueli, de
5840,44 Id.
Plenita, sal,' In jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,
com. Plenita, cu resedinta
primarieT.
Plescarea, vdlcea, incepe din jud.
Arges, da pe litiga com. Coltul-
Ungheni, intra in jud. Teleorman,
pe teritoriul com. Strimbeni
si, dupä ce strabate aceastä
com., se impreuna Cu Valea-
CiineluT, putin mal departe de
StrImbeni.
Plescioara. Vezi Plescioara.
.Plescoaia, munte, la N. comuneT
Novaci, plaiul Novaci, jud. Gorj,
invecinat /a S. cu apa Gilortul,
la N. cu Cilcescu/ si Iezerul, la
E. Cu Dilbanul si la V. cu Setea-Mare,
pendinte de com. Ciocadia.
Plesa. VezT Plesea.
Plescioara, cd tun, al com. Chiojdul,
jud. BuzAti, cu 1 so locuitori
.i. 34 case.
Plescioara, munte, in jud. Buzan,
com. Chiojdul-din-Bisca, rainificatie
sudica a munteluT Pitica.
Plescoiul, com. rur., in jud. Buzaulul,
plaiul Pirscovul, situata
pe malul sting al riuluT Buzaul,
sub ramificatiile Sapocel si la 18
kil. de orasul Buzaul.
Limita sa, la N., inèepe din
gura izvoruluT Muratoarea, ia
11 sus pe izvor pana in slemnea
muchiT, apoi pe culme pana
in muntele Moara-de-Vint ; la
E., se lasa din Moara-de-Vint
prin slemnea culmilor : Siminocul
si Pietroiul, pana, in Dealul-
Sapocef; la S., din Dealul-Si.-

PLESCOIUL 71) PLEESTI
pocei se !asa pe izvorul Gayanele
pana da In riul Buzaul ; la
V., urca In sus pe albia BuzauluT,
pana in dreptul càtunului
unde trece riul
si merge pana in iazul morilor
andestilor, coprinzind un spatid
cam de i8o hect. al mosnenilor
PlescoT si trece inapoi riul in
dreptul gurif izvorului Muratoarea.
Suprafata sa e de 2590 hect.,
din care 835 arabile, 234 pàdure,
128 fineata, 463 izlaz, 31
livede, 283 vie si 616 loc sterp.
ProprietatT maT insemnate sunt:
Urlatorile (stat), Muscelul, Plesesti,
Plescoiul i Ceausoaia. Terenul
este nisipos.
CAT de comunicatie are numaT
soseaua MArAcineni-RusiavAtul.
Comuna e formatd din catunele
: Muscelul, Plescolul, Plesesti
si Urlatori, avind o populatie
de 1710 locuitorl.
MeseriasT sunt: 4 lemnarY, 2
butnarT, 5 cdrutasT, 2 croitorT,
2 cizmarT, i fierar, 4 cojocari,
boeangid, 2 brutarr si i varar.
Are o scoala mixta, care a
fost frecuentata In anul 1899-
900 de 102 elevT; 2 bisericl
la Urlatori i Plescoiul, deservite
de 2 preoV, 2 cintaretir si I
paracliser.
Catedrala e cea cu hramul
Sf. Nicolae.
Sunt 9 circiumT.
Comuna e resedinta plaiurilor
unite Pirscovul-Slanic. Are o statiune
telegrafo-postala si o judecAtorie
de ocol.
Locuri demne de vazut sunt:
Muchea-Sapocei, dealul Siminocul,
Pietroiul, apoi vechia si mica
biserica de la Urlatori, care de
si ara inscriptiT, indica o vechime
de aproape 400 ani. Pozitia
el ascunsa intre dealurl, arata
in ce timpI de nesiguranta
ea a fost ridicata. Comuna exista
din secolul XVI; cele mal
vechi catune sunt : Plescoiul
Urlatorile.
Vite sunt: 260 bol, i8o vad,
6o vitel,, 6o cal, 20 Tepe, 12
minjI, 400 oT si 200 porcT.
Budgetul COM. e de 4727 le!
si 6o bani-
Ple§coiul, cdtun de resedinta al
com. Plescoiul, jud. Buzad, cu
740 locuitorT si 178 case. Are
sub-diviziile : Peste-Vale si Mierlari.
E resedinta sub-prefectureT
pl. unite Pirscovul-Slanicul
are aspectul unuT ttrgusor.
Ple§ca, sat, in jud. Tutova, pl.
Tirgul, com. Obirseni, spre S.-E.
de satul Oblrseni. Are 402
locuitorl si 94 case.
Ple§ea, subdivizie a catunulur
Cirlomanesti, jud. Buzad, com.
Gura-Niscovulul.
Ple§ea, insulá, In Dunare, jud.
Mehedinti, aproape de Portilede-Frer,
tinind de proprietatea
statulul Bresnita.
Ple§ep, munte, la N. de com.
Polovragi, plaiul Novaci, jud.
Gorj, Ruga muntiT Cujba si Beleoaia,
in partea stinga a rlului
Oltetul.
Ple§ea, munte, spre N.-V. com.
jud. Gorj, acoperit cu
padure, din care : 20 hect. padure
de brad si 170 hect, padure
de fag.
Ple§ea, mante, in partea de N.
a com. Balta, plaiul Vulcan,
jud Gorj. Are o suprafatä cam
de 400 hect. Se intinde In directiunea
N.-V. proprietatea statului
; are padure de fag si
brad, loc de pasune, iar parte
este stincos.
Ple§ea, deal, In jud. Mehedinti,
plaiul Closani, acoperit cu padure;
tine de satul Padesul,
c. r. Negoesti, care se afta la poala
une ramure a acestul deal.
Ple§ea, deal, in centrul com. Birzesti,
pl. Argeselul, jud. Musca,
situat intre Valea-Birzeascd
Vilceaua-luI-Ciomag.
Ple§ea, munte, in jud. Neamtu,
com. Vinatori - NeamtuluT, pl.
de Sus - Mijlocul, situat
Män As tirea-Neamtului.
Ple§ea, deal, in jud. Neamtu,
com. Calul-lapa, pl. Piatra-Muntele,
situat in apropiere de satul
lapa.
Ple§ea, munte, pe teritoriul com.
Valea-Sarer, pl.. Vrancea, jud.
Putna, din care se scoate sane.
Apartine razesilor dip. com.
Tulnici.
Ple§ea, phi, ce izvoreste din
muntele cu acelasl nume, din
Fundul-Chiliilor; uda com. Valea-SareT,
jud. Putna, si se varsa
In Putna.
Ple§ele-Holdel, muntei in jud.
Suceava, com,---Brosteni.
Ple§e§ti, com. rur., in partea de
V. a plaseT §omuzul, jud. Suceava,
spre N.-E. si la
de Falticeni.
Se margineste la E. cu com.
Giurgesti ; la V., cu com. Opriseni
; la S., cu com. Preutesti
pi la N., cu Bucovina.
Are forma unur poligon neregula%
prezintind mal multe
ondulatiunT.
Se compune din satele : Pleses
ti - GaneT, Plesesti - Si neascal,
Valea-Botezul, Jacota, Hreatca,
Uncesti, Petia i Bunesti, cu resedinta
in Plesesti-Sineasca

PLW$TI 761 PLEESTI-SINEASCM
Are o populatie de 564 familiT
sati 2268 suflete ; 6 bisericr,
deservite de 2 preop si
5 cintareti ; 2 coale mixte, conduse
de 2 invAtatori.
Budgetul com. e la veniturT
de 5270.25 leT si la cheltuelT,
de 4928.73 ler.
Vite sunt: 128 caT, 384 boT,
260 vaci, 2352 oT si 360 porci.
Altituditiea comund de-asupra
nivelului Maril variaza intre
335-345 in.
E udata de omuzul-Mic si de
píriiasele : PoeneT, Raceva, Hermeziul,
Ciomtrna, Bazaci, Popa,
Fisticul, Sinescul, Fundoaia,
Racea, CapreT, Virnavul, Ciurei
Bunqti.
Mosia apartine mar multor
proprietarT,
Suprafata com. e de 5636
Miel', 67 prAjinT, din care : 2575
fálcI cultivabile, 461 fAlci padure,
184 falcl finat i res tul mlastine
locurl sterpe.
ImproprietAriti in 1864 sunt
113 fruntasT, 198 pAlmasi
77 codal, stApinind 947 l'Ala
Teritoriul comuner se imparte
In maT multe sfori de mosiT,
care, din vechime, sunt razesii.
Ple§e§ti, sat, Cu 173 locuitorT,
jud. Argeq, pl. Pitesti, facind
parte din com. rur. Richiteled.-j.
Ple§e§ti, sat, cu 25 familiT, jud.
Arges, pl. Pitesti, pendinte de
com. rur. Mana.
Ple§e§ti, clitun al com. Plqcoiul,
jud. BuzAti, cu 300 locuitorl
si 71 case ; are subdivizia
Ceausoaica.
Ple§e§ti, sat, fAcind parte din
com. rur. BarAsti-de-Vede, pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o populatie
de 722 locuitori o bisericd
construía In 1709,
Ple§e§ti, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
atunul com. Danulesti,
in partea de E. a com.,
pe poalele dealului Plesesti, udat
de piriul Bodila, la i kil.
800 m. spre E. de olt. de resedinta.
Are o intindere cam
de 25 hect., cu o populatie de
153 familiT, sail 622 suflete, din
care 157 contribuabili; o biseriel
si o scoala.
Ple§e§ti, se, tn jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-s., com. Slobozia
; face parte din cal. Coroteni.
(V.. a. n.).
Ple§e§ti, sat, In jud. Tutova, pl.
Pereschivul, com. Prisecani, spre
S. de satul Prisecani. Are o populatie
de 309 locultorr si 140
case.
Ple§e§ti, sat, In jud. Tutova, pl.
Simila, com. Buda, spre S. de
satul Buda.
Ple§e§ti, makala, fAcind parte
din com. rur. Rosiile, pl. Cernad.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 210 locultorT ; o biserica,
facuta de preoful Ion Plesescu
i reparata de enoriag.
Ple§e§ti, a'eal, In jud. A.-Sarat,
pl. DAnulesti ; se desface din
dealul Magura-CapAtineT, bra.zdind
partea de E. a com.; e acoperit
cu padurT i papa
Ple§e§ti, mofie, in jud.
com. Plecoiul, ea. Pleeti; are
cam 65o hect., impArVite in
patru sfori : Plesesti - V irdanul
(loo hect') ; Ple§esti-Plesoianu
(240 hect.) ; Plesesti I. Piesoianu
(i55 hect.) si Plesesti C.
Plesolanu (155 hect.).
Ple§e§ti, mofie particulaa, in
jud. Covurluia, pl. Zímbrul, com.
Cudalbi, cu dota trupurY, din
care unul de 572 hect. si altul
de 207 hect.
Ple§e§ti, peldure, in jud. R.-SArat,
pl. Rimnicul, com. DAnulesti,
pe dealul Plesesti ; are
2350 hect., din care 350 hect.
ale statulta ; esente principale :
fag, gorun teiti.
Ple§e§ti-GaneI, numit i Chiticul
i Gäneni, sat, pe mosia cu
acelasi nume, jud. Suceava, com.
Plesesti, a4ezat pe armurile pirlului
Racova, tare dealurile
Candachia i al-VieT.
Are o populatie de 91 familil,
salí 357 suflete, din care 85
contribuabilf ; o bisericA de lema,
cu hramul Buna-Vestire, deservia
de x preot si 2 cintAretT
improprietä.rita cu 81/2
Vatra satului ocupa 13'/2 fAlcI.
Mosia, proprietate a d-lur M.
Dragonciii, fosa a familieT Ganea,
are 410 &Id, din care 164
fAlci arabile, 40 Pala padure,
200 falci finat i 'mas si restul
necultivabil.
ImpropriearitT la 1864 sunt
21 fruntag, 54 palmasT si 12
codasi, sapinind 186 Miel', 64
prajini.
Drumurl principale sunt : la
Falticeni (ir kil.) si la P/esesti-
SineascAT (I kil.).
Ple§e§ti-Sineasc6I, saa Poiana,
sat, pe mo§ia cu acelasInume,
jud. Suceava, com. Plesesti, asezat
pe coasta DealuluI.MoareT.
Are o populatie de 282 sufl.; o
scoall mixtA, frecuentata de 35
copii.
Vatra satulul ocupa 7 Ala*,
15 prajini.
Intinderea mo0eY e de 478
falcT, din care x98 falci cultivabile,
zoo falci padure, 20 fAlci
finas, lar restul putin productiv.
Impropriearitr in 1864 sunt :
17 frunta0, 23 palmas! si 6

PLEq1LE 762 PLEWL
codasT, stApinind 132 ala' si
55 prAjinT.
Drumurr principale sunt : la
Plesesti-Ganel (t '12 kil.) si la Falticeni
(II kil.).
Ple§ile, pdclure, supusa regimuluT
silvic, in jud. Muscel, pl.
Dimbovita, com. Albesti, In intindere
aproximativa de 50 hect.,
avind ca esentä principall fag
mesteacan.
Se invecineste la N. cu locuitorif
arjanul si Florea, la S.
cu Piseul-Plopilor, la E. cu orase:11f
ampulungenT si la V. cu
com. Albesti.
Ple§oiul, com. rur., jud. Dolj, pl.
Dumbrava-de-sus, situata. pe. 2
costise despartite printr'o vale,
in care curge un pifia mic, cu
directia de la V.. la E., numit
Valea-PlesoiuluT.
Se invecineste la E. cu com.
Predesti, hotarul catre aceastä
com. numindu-se Giorocianca
la V., cu com. Rachita, despärtitA
holarul numit Lupoaia;
la S., cu com. Terpezita, despartitä
prin hotarul numit Valea-
L.Ipulur; la N., cu Belotul si
Petroaia, despArtitA prin hotarul
Valea-Petroaet, i Valea-
Sirscer.
E udata de Valea-Plesoiulur,
prin mijloc. Spre V. de Plesoiul,
la marginea satuluI, in matca
VAer-Plesoiul, e un izvor cu numele
de Vultoarea; din acest
izvor, a luat nastere un mic
riias, care se varsa in Plesoiti.
Se afla si o siliste numita
Solomonesti.
Comuna e formata din 4 ca
tune: Plesoiul, Frasinul, Milovanul
i Solomonesti, Catunul
de resedinta este Plesoiul, situat
intre Frasinul la V. si Molivanul
la E.
In cal. Molivanul se afla o
biserica vechie, fondata de locui-
torT ; in cat. Plesoiul e alta, fondata.
la 1842 de catre Ion Sin
P. Solomon, polcovnic in armata
romina, deservite de 2. preo0
I cintaret.
In com. Plesoiul, satul
soiul, s'a nascut, in anul 1793,
Ion Solomon, care a luat parte
la revolutiunea din 1821 si la rezbelul
ruso-turc din 1826-28;
a avut gradul de co/onel, fis pe
atuncT polcovnic si, foarte brav,
a fost decorat de itisusf imparatul
RusieT. Acest loan Solomon
este tata' Generalulur Solomon,
ce a trait pe timpul luT Cuza-
Vodä.
Are o populatie de 2704 suflete;
o scoalä mixta, oare a
fost frecuentata in 1899-900 de
49 báetT i 17 fete.
Dupa. legea din 1864 sunt
328 locuitorT impamintenitT. -
Suprafata teritoriuluT comunal
este de 11128 pog., din care:
9028 pamint arabil, 890 fin*,
950 izlaz, 260 teren sterp.
MosiT sunt: Milovanul, Solomonesti,
Plesoiul si Frasinul.
Viile in intindere de 105 hect.,
apartinlocuitorilor si dail vin bun.
Cal de comunicatie sunt calle
vecinale, care unesc com. cu
comunele vecine.
Distantele: la Craiova, 24 kil.;
la Predesti, 8 kil. ; la Rachita, ro
kil.; la Terpezita, 7 kil.; la Petroaia,
4 kil. si la Belotul, 6 kil.
Vite cornute sunt 342, caT,
78, capre i oT, 218.
Plepiul, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Mijlocul, impartita in patru
mahalale Plesoiul, Valea-Ganet,
Borul i Istratesti, situata pe
malul sting al riuluT Oltetul
pe dealul Borul.
Aci e resedinta subprefectureT.
Are o populatie de 401 locuitorl
; o biserica., fondata la
1807 si reparata la 1'871.
Sunt 731 vite marT i micT.
Parte din locuitorT sunt mosnenT
; 6 Salí improprietArit la
1864.
Ple§ohil, sat, cu 404 loc., jud.
Arges, pl. OltuluT, pendinte de
com. rur. Stoiceni-Plesoiul.
Are o biserica, cu hramul Adormirea,
deservita de 2 preotT
si r antaret.
Ple§oiu/, sat, ¡ud. Dolj, pl. Dumbrava-de-jos,
com. Plesoiul, resedinta
primarieT. Are o populatie
de 1254 suflete, locuind in
400 case si 9 bordee; o scoall
mixta; o biserica deservitá de
un preot.
Ple§oiul, ciitun, al com. Arcesti,
plasa Oltetul-Oltul-d.-s , jud. Romapati,
situat pe soseaua Corabia-R,-VaduluT,
la 43 kil. de
Caracal si la 17 kil. de Bals, aproape
de gara Arcesti si de riul
Beica.
Altitudinea terenuluT d'asupra
niveluluT MariT este de 140 m.
Are o populatie de 50 familif
sail 120 suflete ; o biserica, cu
hramul s-tir voivozr, zidita la
16 r5 de Ilie Plesoianu, deservita
de I preot si 2 cintAretr.
mahala, in jud. Vi/cm,
com Plesoial, pl. Mijlocul.
Ple§oiul, mofie particularA, jud.
Doljf pl. Dumbrava-de-sus, com.
Plesoiul.
Ple§oiul, pîrîli, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., com. Plesoiul;
curge prin valea Plesoiul.
Ple§oiul-Solomone§ti, numirea
vechie a comunes Plesoiul, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., cind
coprindea numaT satul Plesoiul-
Solomonesti.
Ple§ul, deal, in jud. Iasl, com.

PLEVL 768 i'LtITNA
Buznea, pl. Cirligatura. Pe toate
laturile sale se afla paclurT, lar
culmea 'T este goala. Se tntinde
la E. de dealul Prosia.
munte, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Jitia ; in
partea de V. e acoperit cu
durT pi papuni ; vara se fac pe
dinsul stine de o!.
munte, in jud. Suceava,
com. Bogclanepti, Boroaia pi Draganepti,
pe culmea caruia trece
hotarul futre judetele Suceava
Neamtu. Are 915.5 m. altitudine.
E acoperit cu padure
de brad, fag i mesteacan.
munte, in jud. Suceava,
com. Bropteni, avind 1205 tn.
altitudine.
a'eal, jud. Suceava, acoperit
de padure de dif elite esente,
dintre com. Dolhepti, Preutepti,
Siliptea pi Valea-GloduluT.
Plesul, firlu, izvorepte din muntele
Clabucetul, jud. Prahova ;
curge de la E. spre S.-V. pi se
varsa in rial Teleajenul, pe malul
sting, In raionul com, Maneciul-Ungureni,
plaiul Teleajenul.
piria, care ucla Nordul
com. Calimanepti, plaiul COzia,
jud. Vilcea.
Plesul-Mare, deal, in padurea
Unguroaia, in partea de V. a
com. Cristepti, pl. Copula, jud.
Botopani, i in hotar cu com.
Tudora.
deal, in padurea Unguroaia,
com. Cristepti, jud. Botopani.
Plesuva, virf, pe dealul Mastanepti,
com. Chiojdeanca, pl. Podgoria,
jud. Prahova.
68617. Mande Dictionar Geograilo. Vol. Ir.
Plesuva, deal, in partea de S.-
E. a com. oimari, pl. Podgoria,
jud. Prahova, pe care se gil
padure.
Plesuva, pendinte de Eforja
Spitalelor Civile din Bucurepti,
pe care la 1864 s'ad improprietarit
parte din locuitorir
com. Comarnicul, plaiul Pelepul,
jud. Prahova.
PIesuva,fitrig, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s.; izvorepte din D ealul-ColibapuluT
pi se varsa in
apa Topolnita.
Plesuva-Mare, munte, jud. Prahoya,
com. Comarnicul, din plaiul
Pelepul.
Plesuva-Mick mutile, jud. Prahoya,
com. Comarnicul, din plaittl
Pelepul.
Plesuva-Mare (Muntele-),pro
pi-le/ate, a EforieT Spitalelor civile
din Bucurepti, com. Comarnicul,
plaiul Pelepul, j ud. Prahova,
in intindere de 568 hect., din care
457 hect. suprafata impaclurita pi
III hect. pamint cultivabil pi
Jinete.
Plesuva-Micä (Muntele-), sati
Vatra-Schitului -Lespezile,
proprietate, a EforieT Spitalelor
Civile din Bucurepti, fosa pendinte
de schitul Lespezile, com.
Comarnicul, pl. Pelepul, jud. Prahoya,
in intindere de 331 hect.,
din care 285 hect. suprafata impadurita
pi 46 hect. pamint cultivaba
pi finete.
Pletari, altä numire a catunulut
Poenari, din com. Canepti, ¡ud.
Buzad.
Pletea, parte din padurea statuluT
Draganepti-Tigania, jud. Teleorman,
ce se afta la S.-E. com,
Draganepti, despartita de trupul
numit Pojoritele.
PleteruI, ria, pe proprietatea Parapani,
com. Arsache, pl. Marginea,
jud. Vlapca.
Plevna, com. rur., in jud. Ialomita,
pl. Borcea, situata intre
com. Mihaid-Viteazul i Luppani.
Se compune din satele : Valea-
Mare i Valea-RusuluT. Pana la
Aprilie 1901, cind s'ad unit pi
ad format comuna Plevna, satul
Valea-Mare facea parte din com.
Ulmul i satul Valea-Rusulul,
din com. Luppani.
Repedinta primarief pi a judecatoriel
com. este in satul
Valea-Mare.
Are o populatie de 322 fa-
/naif; o pcoala mixta, conclusa
de i invatator ; o biserica, in
Valea-RusuluT, deservita de un
preot pi un dascal.
Prin comuna trece drumul ce
leagá orapul Calarapi, cu satele
din pl. Cimpulul.
Plevna, ceitun, al com. Sageata,
jud. Buzad, Cu 20 locuitorT, format
din ,insuratel improprietaritl
pe mopia Beilicul.
Plevna, sat, in jud. Covurluid,
pl. Siretul, com. Cuca, format
din insurater improprietaritT la
1882. I s'a dat atuncT numele
cetateT naturale din Bulgaria
care, impresurata pi luata de armata
romino-rusa in 28 Noembrie
1877, a decís de soarta razboiuluT
d'atuncr. Are 23 familif,
san 102 suflete.
Plevna, sat, pe mopia Suharaul,
com. Suharaul, pl. Prutul-d.-s.,
jud. Dorohoid, Cu 74 M'un,
sad 280 suflete, infiintat la r880.
Calitatea pamintuluf este bulla,
maT cu seama pe valea Coroba-
97

PLEVNA 761, PLOEM (ORA)
na, vestita prin calitatea finatelor.
Satenil, improprietaritI in 1878,
a0 458 hect. 30 ariI pamint, pe
mosia statula
Plevna, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
cl.t. com. Zerciti,
asezat in partea de S. a com.,
la 500 m. spre S. de cdt. de
resedinta Zgirciti. Are o intindere
de 380 hect., Cu o populatie
de 70 familiI, sati 198 sufiete,
din care 46 contribuabill ; o biseria
si o scoall.
Plevnei (Valea-), vale, pe teritoriul
satuluI Chiscareni, jud.
Iasi, pl. Bahluiul, com. ipotele,
numita de la asemanarea el' cu
Plevna din Bulgaria.
Plinge-Banul, lac, injud.
intre canalul Cremenea i Vilciul,
pe hotarul dintre com. Stancuta
i Vizirul.
Plochi. VezI Plopi.
Ploe§ti, oraf, capitala jud. Prahoya,
situat la 23°, 411 longitudine
orientald, la 44°, 56' latitudine
nordica si la 141 m. altitudine
d'asupra niveluluI
E asezat inteo cimpie, in partea
de S. a jud., la 60 kil. de
Bucuresti.
Supra/ala ora,uluI e de 27
kil. p., marginindu-se la N. cu
mosia Ploestiori, la S. cu mo§iile
Tatarani i Valea-Rifovuld, la
E. cu Orla Dimbul si la V. cu
drumul DomnisoruluI.
Clima. Caldura se urca vara
pana la + 39 grade ; lar lama,
frigul atinge 25 grade.
Ape. Orasul este udat in
N. si E. de riul Teleajenul ; la
N. si E., de riuletul Dimbul
la S., de riul Prahova.
Apa Dimbul, cite odata, mal
ales cind ploua mult, vine asa
de mare ca ineaca case din
mahalalele extreme ale orasuluI
; lar vara, dind este secescade,
raminind id si colea
numaI cite o groapl puna cu
apl.
Cursul sati este de la N.-E.
spre S. In el se varsa o mica
viroaga, care trece prin mahalaua
Tabacilor, in care se arunca
mural-la de la tablead ; tot in
el se scurge viroaga
care izvoreste din 4 surse de
la batiera RifovuluI.
Sunt 2 lacurI in Ploesti, unul
numit Savopolul, asta-zt in posesia
fiilor luI Mihaiti Cogälniceanu,
familie locala i altul, Mustatea.
Aceste 2 lacurI servesc
de scaldat in timpul vera'. Lacul
Savopolul este cimentat si are
pe el cite-va cabine de baI. Atit
unul cit i cel-l'alt se scurg in
Dimbul. Unul este situat in centrul
de E. al ora§uluI, cel-l'alt
la S. Dimbul, la fondarea orasulur
Ploesti, trecea prin mijloc.
ApoI s'a mutat satul spre V.
si el a ramas la limita.
Din punctul de vedere geologic,
terenul orapluI Ploesti
este tertiar, avind la suprafata
pamint negru, sub care vine un
strat de pamint galben, si sub
acesta un strat gros de pietris.
Originea fi istoricul orafulul.
Dintr'un sir de documente autentice,
rezulta ca in anul 1596
Mihail-Viteazul a zidit pe locul
satuluI Ploesti, orasul domnesc
Cu acelag nume, dind satenilor
PloestenI in schimbul vetrer satului,
mosia domneasca Baicolul
(Gr. G. Tocilescu, Revista Tinerimea
Romina, I, 17). In a.
1599, Mihain-Viteazul aduna armata
la Ploesti, o puse sa-I jure
credinta i supunere i trecu
apoI in Transilvania prin pasul
Buzatl. In 1633, Mateiti-Voda zidi
in oras biserica Sf. ApostolI
Petru si Pavel.
In timpul domnieI Fanariotilor,
Alexandru Ipsilante, cu ocaziunea
botezareI unuI copil al
VornicullI Moruzzi, &mi celuI
botezat, i tataluI satz, prin hrisoy,
orasul Ploesti.
Moruzzi devenind proprietarul
orasulur in mod usurpator, incepu
a exercita drepturile sale
asupra Ploestenilor i coprinse
multe locurI in oras.
Orasenir PloestenI, vazind
nu mal Osesc dreptate, se supun
hrisovuld facut in favoarea
lul Moruzzi, pana la suirea pe
tron a lui Nicolae Mavrogheni.
O data cu venirea acestuia
pe tronul Tarer, orasenif pornesc
jaiba la Bucures,ti, i acesta, dupa
ce le asculta cu mul:a bagare
de seama plingerea lor, vazind
dreapta lor cerere, II libereaza
din miinile luI Moruzzi, i Ii declara
sloboz1 cum ati fost totdeauna.
Slobod ail fost orA3enii, pana.
la suirea pe tron a luI Alexandru
Const. Moruzzi, cind din noti
se ivesc certurl i Enache Mo
ruzzi recapata din non stApinirea
asupra °rasilla
Ipsilante, in a doua domnie,
cind mosterfitorii luI Moruzzi
cerut confirmarea posesiuneT
orasulul Ploesti, a chemat
inaintea divanuluI atit pe mostenitorif
luI Moruzzi cit si pe
Ploestenr i dupl. ce li-ati judecat,
a dat la mina orlsenilor
urmatorul document :
cDat-am domnescul nostrtt hrisov tuturor
orkenilor din orasul Ploesti, jud.
Prahova, ca si aiba mili de privilegiul
acela ce 1-ad fost avut din vechime spre
a se hräni, adici numitul oras ea slobozcnie
tutti toste fila de a fi oprifi
nesupiraV cu cererea de havaet pentra
privrdiile alisverisulut ce lace sail de
claci pentru casete ce ají In oras, pentrucä,
la venirca Domniei mele in Domnia
d'intliil, arattndu-ne dumnealui riposatul
Biv vel Ban Enache Moruzzi cum di mosia
Ploesti i orasul dimpreunä sunt slobode
Domnesti, ficindu-ne rugiciune si-1

PLOE§TI (ORA)
häräzim pe dumnealul cu aceastil mosie
cu Qraul, dimpreunä cu un loc slobod
domnesc, c/nd nearitIndu-ne orNenil atuncI
vre-un sinet domnesc vechiii pentru
vre-un privilegiii al lor de a avea asupra
orasuluI acestuia, am fost dat Domnia
mea ca slobozenie i cu volnicie acoja
ce ail Domnii a.supra lucrurilor Domnest1
slobode, numita mosie Cu orasul
dimpreunä d-lui numitulul boier Intru
stäpinire, iar dupii. aceea In urrn venind
oräsenil cu jaiba la Domnia met, si arätindu-ne
privilegiul lor vecbiii, etc
strimutindu-ne hotärirea noastrii
care fa'cusem /Ana' a nu vedea acele sineturI,
am lasat orasul iaräg slobod pe
seama orrisenilor, dupl cum ad fost din
vechime, dar niel pe dumnealui numitul
boier nu l'am läsat neimpärtisit de hara
acela ce am apucat o datä de ficut, ci
i-am läsat dumnealtif din afara orasulul
lntru stäpinire, cu satele ce vor fi pe
clima...
UrmasiT luí Moruzzi, crezinduse
pe deplin stapinT pe mosia
si orasul Ploesti, nu perdeaa
niel o ocaziune de a reclama
posesia.
Asa la 1806, cind Tara era
ocupata i administrata de RusT;
asa la 1812, in timpul domnieT
Caragea, care a judecat procesul
si a hotarit ca PloesteniT
sA alba stapinirea lor neclintita.
La 1828, mostenitorilor luT Moruzzi
ad dat jaiba si la Kiseleff,
care a indreptat-o catre logofetia
cea mare. Alexandra Fililipescu,
Mare Logoat, raporteaza
luí Kiseleff ca rail Alexandru
Ipsilante, fiind Domn, a
daruit luí Moruzzi aceea ce nu-f
apartinea. Kiseleff, nevoind sa se
angajeze inteo afacere ce nu-T
era de competinta, a pus pe
jaiba rezolutia : csa se infatiseze
DomnuluT ce se va numi in
urma».
La 1846, Bibescu-Voda. vizidad
orasul Ploesti, a dispus
se faca hotitrnicia orasuluT, ce
s'a terminat sub domnia luí StirbeT-Vodä.
Cu ocaziunea razboiuluT romino
- ruso - turc, Imparatul A-
765 PLOE§TI (ORA)
lexandru al II-lea sosi in Ploesti,
cuartierul general al ara:tata rusestr,
la 25 Mala 1877. Neobidnuita
serie d-1 T. C. Vacarescu,
in cLuptele Rominilor in
rezbelul 1877-78» i interesanta,
era pe atund privelistea
acestut oras de provincie. Harnic
si dedat cu activitatea negotuluT,
hi favorabila sa pozitiune,
la raspintia drumurilor mar! ale
Tara, Ploesti nu s'ar fi asteptat
lusa a fi transformat de-odata
in resedinta imperiall, 'si chemat
a adaposti oaspeti asa de
inaltl. In zidurile sale se aflaa nu
numal comandantul marele duce
Nicolae, cu numeroase capeteniT
ale ostirilor, dar insusT
puternicul monarh al tutulor
Rusilor, cu fiiT si nepotif sai: Tareviciul,
mariT ducl
Sergiu, Nicolae Nicolaevid, Nicolae
si Sergiu Leuchtenberg,
Alexandru Battenberg. ApoI pe
linga suitele stralucite ale ImpAratuluT
si ale principilor din
familia imparateasca, se adaogaa
demnitarif ceT maT inalt1 aT
imperiuluT cancelariul principe
Gorciacoff, cu colaboratoriT sE:
baronul Iomini, consilier de stat
Hamburger, generalul Ignatieff,
cunoscutul diplomat, Miljutin,
ministru de rezbel, contele Alderberg,
ministrul case! itnpeperiale,
Principele Cerkaski, d.
de Nelidoff, seful cancelarid diplomatice
militare.
Intr'un cuvint, Petersburg-ul
na mal era in Petersburg, el se
stramutase de pe tarmurile Neve!
in modestul oras din mar-
Onea DimbuluT, catre care se
indreptaa acum privirile pline
de asteptare ale EuropeT.
Cu mult tact s'a purtat populatia
ploesteana in tot timpul
cit a avut in mijlocul eT pe suveranul
RusieT.
Dupa ce se odihni ó zi in
Ploesti, Imparatul Alexandru
veni la Bucuresti, spre a face
vizita sutreranulur RominieT.
Imparatur petrecu ziva in Bucuresti
cu Domnul I Doamna
Rominier i spre seara se intoarse
la cuartigul general al
armate/ sale, la Ploesti.
Populaliunea. Acum 70 anT,
orasul Ploesti avea aspectul unuf
mic orasel si era putin populat.
Cresterea cea repede a populatiund
in ca scurt timp se
datoreste elementelor straine aglomerate
aci si mal ales elementuluT
bulgar, venit in Ploesti
intre 1828-1830, dupa rezbelul
ruso-turc, elément ce s'a contopit
maT tirzia ,cu cel rominesc.
Orasul Ploesti avea la 1865,
26468 loe.; la 1872, 32355
loe.; la 1879, 31063 loc. (mal
putin ca in 1872); la 1885,
33000 loc., la 1889, 35000 loc.
si la Decembrie 1899, 43687
loc., din care : 21822 barbatT
20865 femeT, 38168 ortoduxT,
2062 catolicT, protestantr, 23
mahomedanT, 2 armen!, 241.3
mozaid Si 19 de alte religiunT.
atile fi stradele orafulut, Orasul
Ploesti este Wat tri diferite
directiunT de 240 strade,
din care cele maT principale
pleaca (111 centru spre bariere,
Mate de alte strade ce unesc
tnahalalele din centru saa stra.dele
principale-
Stradele orasuluf aa o lungime
de '00 kil. si o suprafata
de 800000 ni. p.
Barierele. Orasul Ploesti este
inconjurat de jur imprejur cu
un sant adinc. Barierele orasu,
luT sunt 11, adica ampina,
Gageni i Vasenit ce duc spre
N.; Bucovul, Gogoasa sí Patulele,
spre E.; Rifovul si Bucure-sti,
spre S.; Rudul, Tirgovis tea
Tirgusorul, spre V. Cea mí
principall e gara drumuluf de
fier.

PLOETI (GRAq) 766 PLOETI (ORA)
orasuluT sunt
Plata LegumeIor, uede in toate
zilele se gasesc carzavatur1 si
laptud, i unde sunt asezate
macelaiiile i brutarille.
Plata Unirel, care fiarmeaza
un centru inconjurat de case
frumoase i pravaliT. Ad s'a ridicat
statua Libertild.
Pinta Fructelor, unde se vind
poame.
Piata Oborul, cea mal mare
dintre toate, in care se face un
mare tirg Lunea si Martea, in
fie-care saptamina, unde se vind
lemne de constructie, producte,
var, oaele, asare si vite.
Piata Cuza, cea mal mica.
Serviciul sigurauferpublice se
conduce de un politaiti, ajutat
de 5 comisad, 8 sub-comisad,
r comandant al jandarmilor,
etc. Statul. *hueste cu intretinerea
politiei din Ploesti 15000
leI anual si comuna, 795601d.
Orasul este impartit in patru
fartl, numite colorT, fie-care coleare
aVind in capul sati cite
;u comisar si sub-comisar. Cele
patru color:1 sunt
Coloarea Rosie, care incepe
din centrul orasulur si se intinde
spre E. pana la apa Dimbula,
iar spre S. si V. pana
bariera Rudultd. Ea e compusa
din sase mahalale : Maica-Predsta,
Buna-Vestire, SE Dumitru,
SE Pantelimon, SE Saya si
Filoftea.
Coloarea A lbastra, care incep e
din centru, intinzindu-se din piala
Legumelor, spre V., intre bariera
Rudultd i Tirgovistel, coprinzind
sase mahalale : SE Imparati,
SE Gheorghe-Vechia, SE
Voevozi, Sf. Haralambie, Sf. Atanasie
i St tcaterina.
Coloarea Verde, care incepe
din centru si se intinde spre E.
?ntro. barierile : Valenilor, Gogoasea.,
Zahanaua - Vechie, cu
sapte mahalale : SE Vined, Sf.
Stefan, SE Gheorghe-Noti, SE
Nicolae-Vechia, SE Ilie, Sf. Apesten
si Sf. Nicolae-Noa.
Coloarea Galbenä care incepe
din Obor, intinzinAu-se spre N.,
intre bañera Tirgovistd i bariera
Valeni-de-Munte, cu patru
mahalale : SE loan, SE Spiridon,
Sf. Vasile i SE Treime.
Instrucfiunea publica. Se
poate cä chiar Mateia-Basarab,
ìdind biserica s-tir Aposta, sa
fi orindult a se face lectiuni in
tind ei, dupa obiceia ; insi
vr'un hrisov lamurit nu exista
de cit acela al luI Alexandru
Ipsilante, prin care se deschide
In Pldesti prima scoala domneasca,
cu dascalul Barbu.
Dec1, cu siguranta nu se
stie de cit ca, la anul 1776, s'a
infiintat scoala domneascä de
la Ploesti, unde se stie cä existati
scoale prívate rominestl.
Unul din dascaliT, anume Dascalul
Barbu, aflind cá. Domnitorul
a hotirit sa se infiinteze
scoala publica domneasca pentru
limba romineasca in
cere sa fie recunoscuta
scoala luT ca atare. Domnitorul
insarcineaza pe Mitropolit si
cerceteze despre scoala luT
Barbu.
Mitropolitul, incä din anul
1776, a dat informatiunT bune
despre aceasta scoala, despre
capacitatea i silinta dascalulur
garbu ; totgr, numar in 1777,
August xi, dupa o nota anafora
a MitropolituluT Grigorie,
prin care arata Domnitorultd,
cA dascalul Barbu, ese energiseste,
adicä in tot chipul se
sileste spre invatatura
dar cä nu poate trai numaT cu
simbria de la parintif Ion, si se
afla in scapataciune, fiind om
copiI, i Mitropolitul propune
cä, dupa cum este scoala
publica din Tirgoviste, cu leafa
de 5 taled pe luna, asemenea
si Ploesti fiind oras ca Tirgovistea,
sa se dea lur Barbu cite
5 talen pe luna.
Domnitorul Alex. Ipsilante,
la 26 August 1777, aproba
propunerea Mitropolitului Grigorie
al II-lea i ast-fel, acum
123 ard in urma, se deschide
in Ploesti prima scoall domneasca.
La 1839, functiona ca profesor
in Ploesti G. Malureanu.
Cind s'a cumparat loe cu zidire
pentru scoala publica
cind cu veniturile ce orasend
aü ingrijit a asigura acestel
scoli, s'a mal adaogat un profesor
pentru invatitud mal
inane.
La 1842, era profesor d-1 I.
Gorjan, platit Cu 250 leT lunar,
in plus 120 ler lunar cheltuelile
scoald.
La 30 Martie 1842, Ploestenil
cer Domnitorultd si. le
dea din fondurile propriT ale
scoald, profesod de limba franceza.
i greaca. Eforia se margineste
a adlogi, in Noembrie
1843, un al doilea profesor de
limba romineasca, la cl. I si
a II, Cu 200 leT leafä pe luna..
La 1845, s'a introdus la
scoala din Ploesti i tuba greceasca.
La 1847, confocm cerera
Ploestenilor de a li se da in
locul limbei grecest1, profesor
de tumba germana, Eforia a numit
la scoala elementara din
Ploesti, ca profesor de limba
germana, pe Hora, cu actul
urmator :
«Potrivit cu noua organizatie
a scoalelor publice, in urma
inaltultd oficia al Misia Sale
Prea Inaltatuld Nostru Domn,
Eforia orindueste pe d-ta, asemanat
cu art. 150 din regulamenta
scoalelor, profesor de
liba germana. fa scoala elementara
din Ploesti, cu leafa

PLOEM (ORA) 767 PLOETI (ORA)
de 250 ler pe lunA, socotitA de
la 1 Octombrie viitor si deosebit
zoo ler pe lunA pentru
inchirierea incAperilor locuinter
d-tale».
La i Iulie 1842, eran in Ploesti
16 scolr prívate, adica :
8 rominestr, 4 grecestr, I francezA,
1 bulgarA si 2 evreestr,
care se frecuente' de 341 eopir,
afará de scoala norman, la cave
urmati 158 scolarr.
La 1 Iulie 1845 eran in Ploesti
22 §coll private, axila: 14
rominestr, I german5, 3 evreesti
si 4 grecestr, care se
frecuentan de 446 copir, afarA
de scoala norman, la care urmaO
229 scolar!.
In ceea ce priveste scoalele
de fete, ele eXistati inainte de
1846, plAtite tot din fondurr
particulare.
Treptat, si mar ales de la
1864 incoace, scoalele pnblice
s'ati inmultit ,In Ploesti, asa cA
azT functioneazA 22 §colI publi.ce
: 17 seo!! primare ( t 899-9oo)
(7 de bletr, 8 de fete), un ficeii, o
scoall comercian, o scoall de
mesen!, un externat sec indar
de fete si o scoall profesionall
de fete.
Cea mal vechre scoall primará
e scoala de bletT No. 1, care
s'a infiintat la Septembrie 1830.
lo are localul sAti propriti.
La 1864, cu punerea.in aplicar.
e a leger Instructiuner Publice,
s'a infiintat scoala. No 2
de bletr; la 1868, scoala No. 3;
la 1876, scoala No. 4; Ja 1879,
scoala No. 5 si la 1888, scoala
No. 6.
Cea mar vechre-§coalA _de fete
este scoala No. 1, cate s'a infiintatla
1854; la 1866, s'a infiintat
scoalele No. 2 si 3 ; la 1867, scoala
No. 4; la 1868 scoala No. 5 si la
1888, scoala No. 6.
Pe lingl acestea mar functioneazA
in Ploesti inca 6 scoale
turale, plAtite din fondurile
comuner.
Cea d'hiel scoalA secundará ce
s'a infiintat in Ploesti este gimnaziul
ePetre si Pavel» (1864),
transformat in licet la 1878,,
mar adAogindu-i-se de la 1888
incoace si divizionarele trebuincioase.
Liceul, asezat inteun local de
toatä frumusetea, are azI 23
profesorr si mar bine de 300
elevr. PAnA la 1890 se inscriseserá
in acest licen 3550 elevr,
absolvind cursul a 4 clase gimnaziale
260 elevr, si intregul
curs, 100.
Personalul si materialul costa
pe stat aproape momo ler.
coala comercian. (Str. Pensionatultd)
s'a infiintat de comunA
la 1881 si la 1890 a fost
luatA pe seama statulur.
Externatul secundar de fete
s'a infiintat la 1879 si se intretinea
din fondurile Societáter
pentru invAtAtura poporulur rot
mm», sectia de Prahova. De la
1888, s'a trecut in sarcina statulur.
Se aflA instalati. in frumosul
sAO local, construit de stat.
§coaIa profesionalä de fete
s'a infiintat de stat la 1885,
avind 6 catedre.
Intre 1885-91 ati obtinutdi,
ploma 52 eleve.
Pe fingâ aceste scoale, mar
functioneaa in Ploesti 8 institute
private.
InstitutuI P. Eliade, fondatia
1848; institutul Profesoritor Asociatl,
fondat la 1891; institutul
Irina Angelescu, fondat la
1885; institutul Maria Ionesou.,
fondat la 1881 ; institutul d-relor
Constantinescu, infiintat la 1887.
Institutul israelit Luca Moise,
instalat inteun edificiii foarte
frumos, s'a tnfiintat de Luca
Moise, qi se intretine din fondurile
lAsate de el in acest scop.
Mar functioneazA in Ploesti
o scoall catolicA, alipitA pe lingA
biserica catolicá, si o scoalA protestantA
mixtA, ce se intretine
de comunitate.
Cultul. In orasul Ploesti sunt
23 bisericr crestine-ortodoxe, divizate
in 18 parohir, avind si
5 filiale.
Dintre acestea, bisericile : SE
Apostolr, SE Filoftea si Sf. Atanasie,
se intretin de com.; restul,
de enoriasr.
Pe lingl acestea, mar sunt 2
bisericr eterodoxe (catolicA si
luteranA), un templu izraelit si
5 sinagoge.
Intre bisericile din oras mentionAm
:
Biserica SE Ion BotezAtorul,
fondatA la a. 1827 de orAsenr,
_pie locul unel alte bisericr de
lemn.
Biserica Sf. Apostolr Petru
si Pavel, ziditA de Mateiù Vodä
Basarab, pe locul uner alte bisetter
de lemn. Vechia bisericA
servea ca mAnAstire de mala
FAcindu-se ad niste sApAturr, s'ari
gAsit cArAmizr purtind datele
1594 O 1535.
Cele-Falte bisericr ale orasulur
want : SE ImpAratr, Sf. Gheorghe-Vechití,
SE Voivol, Buna-
Vestire, SE Vinerr, Maica Precista,
SE Nicolae-Noii, SE Nicolae-Vechiti,
SE Ilie, Sf. Vasile,
SE Spiridon, G. Boldescu, SE
tefan, SE Pantelimon, SE Saya,
SE Filoftea, Sf. Treime, SE Haralambie,
Sf. Ecaterina, Sf. Dumitru
si SE Atanasie.
Pe lingA biserica catolicA, care
e situatA pe strada tefan-cel-
Mare, este alipit1 si o scoall
confesionall
Biserica evangelicA se filtretine
de comunitate, prin contributiunr.
Veniturile comuna. Venitul
ordinar al orasulur, pe anul finalieiar
1893-94 a fost de ler

PLOE§TI (ORA §) 768 PLOE§T I (ORA)
653700 j venitul extra ordinar,
de leT 2236 t6,82 ; in total Id
777316,82.
Budgetul drumurilor pe acelasT
exercititi are la venituri
suma de 86000 leT si la cheltuelT,
85500 Id, in plus 500 leT
fond pentru deschided de credite
suplimentare i extraordinare.
In 1899-900, budgitul ordinar
a fost, la venitud ca si
Ja cheltueli, de 1184463 leT, 76
banr.
industria. 'Macada, alta
data renumita In Tara si strainAtate,
si care inteo vreme
cazuse din cauza editor ferate,
este reprezintatá azi in Ploesti
prin dota fabrici cu abur!, care
lucreaza pleT foarte fine, si
prin vechile stabilimente
Blänäria s'a stins cu desàvIr.Ore.
Strada cojocarilor era
ocupata alta data numaT de
cojocarT, earl faceatl un intins
comercia cu blanile, industrie
proprie a lor. Azi- nu mal sunt.
Tot aceeasI soarta a avut-o
si caväfia. De unde alta data
cavafiT din Ploesti intretineaii
relatif cu strainatatea, azi abla
maT exista cavafie in Ploesti.
Boiangeria, de cind cu importarea
covoare/or straine, care
aüluat locul chilimurilor
velintelor, a cazut cu desavir-
Ore. In casa taranului prahovean
rogojina a inlocuit scoarta.
Boiangeria mal' e reprezintatä
azi prin 2-3 boiangir.
Tot In decadentä, e si cojocaria
i cizmaria, din pricina
concurentel ce se face industria-
Olor RonfinT de strainatate.
Dogäria, ca i rotaria i timpiada,
apartine in Ploesti Rominilor,
pe cind fferäria e in
mina Nemtilor.
Tiganil sunt fabricanti de earamizT
; p'alocurea si RominiY.
Sunt in oras fa brici de sapun
lumindri de cearä si de ser',
si fabricl pentru rafinarea pacure
i fabricarea gazulur.
Se afla in Ploesti o moard sistematica.
de Päina pusa in miscare
prin puterea vaporilor.
MaT sunt: o fabrica de fringhir,
una de luminari de stearina, o
fabricl de pungi «Progresul»;
una de lazi, una de flanele,
dona pentru fäcut clorapT, una
pentru torsul linei i altele.
Comerciul de coloniale, bauturT
spirtoase, brasovenie, lemnarie
si comerciu/ de fructe, apartin
numaT Rominilor; restul :
comerciul de haine, incaltamintea,
maruntisurile, articolele de
mode, etc. sunt in mlinele strainilor,
mal ales in miinele Evreilor.
Ploesti e resedinta camera
de comercig, circ. a IV-a, coprinzInd
judetele Buzaul, Prab.ova
i Dimbovita.
Servicitd sanitar. Orasul are
treT spitale:
Spitalul comunal, intretinut
de comuna, are 30 patud, rezervate
mal mult femeilor bolnave
de boale sifilitice.
Spitalul Boldescu, infiintat
Ja 1837 de boerul Boldescu,
are 29 paturT, pentru orT-ce
boale. AzT se administreaza de
Eforia Spitalelor Civ'ile din Bucuresti,
care a construit in 1892
un foarte frumos si higienic
local.
Aceste spitale ati cite un
medic primar si unul secundar,
in plus restul personaluluT trebuincios.
Spitalul militar, destinat pentru
bolnavir militari, condus de
medid i farmacistf
Asistenta medicala nu lipseste
bolnavilor 01-ad din oras,
comuna dind si medicamente
gratuite.
Personalul medical se com-
pune din 27 doctor! In medicina
si 5 medid veterinad, in
plus 2 subchirurgT, 16 moase,
8 farmacistI.
Functioneaza in oras, conform
legilor in vigoare, dota consilii
de higiena: comunal si jud
ese an .
In timpul razboiului din 1877,
in Yloesti a functionat un spital
de raniti, crganizat de
doamnele Ecaterina G. Can tacuzino,
Maria T. Vä.carescu si
Smaranda D. Moruzzi, cu concursul
cloamnelor ploestene, care
indeplinean sarcina de surod de
caritate.
Yustilia. Pentru judecarea pricinilor,
in Ploesti, sunt dona judecatoriT
de pace, un tribunal
cu dota sectiuhl si o curte cu
juratT.
Sunt 46 avocp.ti.
Palta ci Telegraful a in ceput
sa funct'oneze In Ploesti
de la 1a56, adica cam la un an
dupa organizarea serviciuluT In
Tara. Ca sa se poata aprecia veniturile
posteT si telegrafului,
dam urmatoarele cifre :
In1888-89, posta 177323,00,
telegraful 15267300, in total
329996,00 lei.
In 18S9-9o, posta 150987,00,
telegraful 161000,00, in total
31'9.87,00 le!.
Irr 1890-91, posta 201987,00,
telegraful 1405 23,00, in total
342510,00 le!.
Iii 1896-97, totalul veniturilor
din posta, telegraf si telefon,
144959 leT, 70 ball!.
Garnizoanele. In Ploesti este
resedinta unuT reg. de infanterie
si a unuia de cavalerie, comandate
fe-care de cite un coIonel.
Tot aci mal este si o baterie
de artilerie teritoriala, comandata
de un locotenent, insarcinat
cu SE rviciul stingerei foculuT.
Pehitenciarul. In Ploesti este
un arest preventivi intretinut

PLOEVII (ORW 769 PLOEMORI
de judet. Penitenciarul, situat
pe strada RuduluI, posedá o frumoasa
cladire, construita la anul
1888, cu care s'a cheltuit
de judet 50639 leT.
Cimitirele. Sunt 5 cimitire:
3 crestine-ortodoxe, i catolic
si i izraelit. Cimitirul Viisoara
este situat in partea de N. a
orasuluI, unde s'a construit la
1887 o frumoasa capell, case
pentru, locuinta personaluluI cimitiruluI
si o morga.
Cimitirul Rudului se afla in
partea de S.-E. si cimitirul Eternitatea,
in partea de S. a
orasuluT.
Abatorul. Pentru taierea vitelor,
comuna a construit in
1890, in partea de E. a orasuluT,
pe apa Dimbul, un abator
sistematic, in care se taie anual
aproximativ pana la 22000 vite
marI i miel.
Gra'dint. In fata liceuluI, centrul
orasuld, este o gradilla publica,
numita «Grivita i gradina
cTrasnea», gradina foarte
frumoasa, asezata in suburbia
Haralambie. Pe l'higa acestea,
mal sunt gradiriT la Hotel Moldavia,
Hotel Bucuresti, Lipanescu,
arara de cele 5 gradinT
cu dulapurT.
Gradina, numita Sans-Souci»,
asezata tina gua pe Bulevard,
are o pozitlune foarte frumoasa.
In partea de E. a orasuluT
este gradina Cogalniceanu, cu
un frumos helested betonat.
Gratie eftinatateT locurilor,
maI la fie-care casa, chiar prin
centrui orasuluT, se gasesc gradinT
ca florl si pomI fructiferI.
Multe sunt societcyile constituite
in orasul Ploesti, maT toate
avind scopurT umanitare : ajutor
reciproc, ajutorul orfanilor, dezvoltarea
industrieT, etc.
Dintre acestea citara societatile
: Inflorirea, Lumina, Lupta,
Unirea, Cooperative, Cari-
tatea, Viitorul, Albina, Ancora,
Inmormintarea, etc.
Orasul Ploesti este locul natal
al d-luT Gr. G. Tocilescu,
cunoscutul archeolog, profesor
si membru al AcademieT Romine
a al profesorulur Ion Gorjan,
mort la 1856, care facu
cel vocabular Francezo-
Romin si care la 1848 fu capul
miscareT revolutionare din j'id,
Prahova.
Ploe§ti. VezT erbacani, com.
Basesti, pl. Mijlocul, jud.
Ploe§ti, stalie de dr.-d.-f., judelul
Prahova, plasa Tirgsor,
com. Ploesti, pe unja Bucuresti-
Buzad, pusa in circulatie la 13
Septembrie 1872. Se afla pe
aceasta linie intre statiile Brazi
(7.6 kil.) si Valea-Calugareasca
(Ii kil.). De la Ploesti pleaca
o linie spre Predeal, pusa
circulatie la 1879. Statia cea
maT apropiata pe aceastd linie
de Ploesti este Buda (9.97 kil ),
de unde pleaca o linie la Slanic.
Inaltimea d'asupra niveluluI
Maril e de 146m.80. Venitul
acesteT statif pe anul 1896
a fost de 1105854 le!, banT 8.
Ploe§ti. Vez! Cuverca, sat, in
jud. Neamtu, com. Timisesti.
Ploe§tiori, com. rur., jud. Prahoya,
pl. Tirgsorul, situata pe
platoul dintre orasul Ploesti si
riul Teleajenul, la 3 kil. de Ploesti
si la 9 kil, de resedinta
piase.
Se compune din 4 catune:
Ploestiori, Tintareni, Tirgsoreanca
i Moara-Noul, avind o populape
de 893 suflete, din care
182 contribuabili, locuind in 198
case ; doud. bisericT, una fon-
'data. la 1885 de proprietarul
mosieI, def. Cantili, deservita de
un preot si alta, acum parásita;
o scoala, infiintata la 1866, frecuentata
de 40 elevI i 13 eleve.
In raionul comunel, pe iazul
ce vine din riul Teleajenul, sunt
2 mor!.
LocuitorT improprietaritT de la
1864 sunt III, carera li s'ad
dat 437 hect., din mosiile d-lor
Cantili, I. Ciresanu, EforieT si dr.
Sachelarie.
Vite : 35 cal, 431 bol, 129
vad, loi viteT, 115 oT si 211
porcI.
Comerciul se exercita de Io
circiumarT.
Budgetul com. e la veniturI
de 8118 leT si la cheltuelI, de
7374 le!.
Intinderea com. c de 1815
hect.
E udata in partea de E. de
riul Teleajenul i in cea de V.
de riul Dimbul.
Pe cimpla de lingI catunul
Tintareni se allá ruinele uneT
bisericT, in jaral careia, inainte
de 1848, se zice, era un oras
numit Bereasca, locuit de Bulgari
venitT din Rusia, unde fusesera
dusT de RusT, in urma
razboiuluT Ruso-Turc din 1711.
CAT de comunicatie : soseaua
judeteana Ploesti Bratocea si
alte sosele spre comunele Pleasa
Scleni. Prin partea de S.-E.
trece calea nationalk Ploesti-
Buzad.
Se margineste Cu comunele :
Pleasa, Scaeni, Moara-Noul
Ploesti.
Ploe§tiori, sat, facind parte din
com. rur. cu acelasT nume, jud.
Prahova, pl. Tirgusorul. Ad i e
resedinta comuneT.
Ploe§tiori, proprietate, a Eforier
Spitalelor Civile din Bucuresti,
fosta pendinte de mangstirea
Tirgusorul, jud. Prahova, pl.
Tirgusorul, com. Ploesticri, in
intindere de 270 hect., toate pa-

PLOEMORE-DIMITRIULUf 770 PLOPENI-JIANI1L
mint cultivabil i finete, arendatl
cu 7580 leI anual.
numire
vechie a satulur Bereasca-d.-j.,
jud. Prahova, pl. Tirgsorul, com.
Ploestiori.
Ploestiori-MänästireI-MArgineni,
numire vechie a satulur
Bereatca-d.-s., jud. Prahova, pl.
TirVorul, com. Ploestiori.
Plopana, comuna' §i tirgusor, in
jud. si pl. Tutova, la 63 kil, de
orasul Birlad si la 5 Idl, de extremitatea
de N. a judetuluI, pe
011111 TutovA.
Tirgusorul formeazA o comunA
cu cAtunele : Plopana,
Itcani, Dobreni, Tundul-Taminoasa
(Zinga), Bungeni-Mari cu
Bangeai -LingurarI i Vladia,
Valea-bortioni, Valea-Gardului
$i Munteni, avind. o populatie
de 2834 locuitorY, din cal-Y 500
contribuabid, locuind in 688
case.
Se cultivA viea pe o suprafatd
de 15 hect. (din care 5 hect.
nelucrAtoare) i livezile cu prunI
pe o suprafatA de t hect.
Locuitord lucreazA cArute ordinare,
vase pentru vin, fringhir
fac uleia de cinepA.
Comuna are o scoalA mixta;
4 bisericr; o moarA cu vapor!.
Comerciul se face de 50 de
persoane.
Este plata pentru cerealelc
de prin prejur. Face comercia
mal mult cu orasul BacAti, de
care este mar aproape (22 kil.)
Plopana, sat, in jud. si pl. Tu -
tova, com. Plopana, pe piritil
Tutova, spre S. de tirgasorul
Plopana. Are 407 locuitorl
to8 case.
Plopasca, pirig, in jud. Tecucia,
la E. de satul LArgAsani ; curge
in directie E.-V. si se varsA in
Berheciti, pe mosia LArgAseni.
Plopeasa-de-Jos, ca'tun, al com.
Policiori, jud. BuzIa, ca 250
locuitorT si 64 case.
Plopeasa-de-Sus, ciftun, al com.
Policiori, jud. Buzan, Cu 450 locuitorl
si to8 case.
Plopeni, sat, jud. Botosani, pl.
Siretul, situat pe coastl Ce deal,
in stinga riuluT Suceava i in
partea de S.-E. a com. Burdujeni-Sat.
Are o populatie de 325 famili!,
saa 766 suflete, din care
175 contribuabill ; o bisericA,
ziditäinainte de anul 1778, de
Lupu Bals, Mare Vornic in Taradejos
si de Salta, sotia sa
fiica luI Iordache Cantacuzino-
Deleanul, Mare SpAtar, deservitA
de i preot i i cintAret ;
o scoalA mixtA, condusä de un
invAtAtor i frecuentatl de 30
copiI.
LocultorlI posea : 206 bol
si yac); 13 cal, 205 oI, 49 porcI;
45 stupT cu albine.
In com. sunt : 4 comerciantI
si 3 meseriasT.
Plopeni, vechie numire a cdtunului
Negoqina, jud. BuzAti, com.
CAnesti.
Plopeni, sat, &d'Id parte din
com. rur. MAlAesti, jud. Prahoya,
pl. VArbilAul. Are o populatie
de 643 locuitorr ; o biseria,
fondatd la -1854 cu cheltuiala
d-lui LipAnescu si a familier
sale.
Plopeni, sati Coloarea-de-Ro-
§u, mahala a orafulut Hui,
jud. FAlcia.
Din vechime a fost sat
dinteun document al Iur Dabija-VodA
rezultA cl a fost co-
Ionizat cu oameni adusi din alte
135-111.
Plopeni, stalie de dr.-d.-f., jud.
Prahova, pl. VArbillul,
cAt. Plopeni, pe unía
Buda-S1dnic, pus5. in circulatie
la lo Decembrie 1883, Se aflA
'filtre statfile Buda (11.7 kil.) si
Poiana (11.9 kil.). InAltimea
d' asupra nivelultd MAriT de
244'.99. Venitul acesteT statiI
pe anul 1896 a fost de 91432
leI, 22 banI.
.Plopeni, movild, în hotar cu mosia
Plopeni, com. tiubeTeni, pl.
Baseul, jud. Dorohoiti.
Plopeni, pilla, care curge prin
satul Plopeni, com. Burdujenisat,
pl. Siretul, jud. Botosani,
se vara. in Suceava.
Plopeni-Jianul, sat, pe mosia
cu acelasl nume, jud. Dorohoiti,
pl. Baseul, com. Borzesti, divizat
în Plopeni-Marl i Plopeni-
MicT, cu 136 familii, saa 600
suflete.
Proprietatea mosiel e a d-neT
Aglaea Al. Jianu. In vechime a
fost a mAnAstirel Solea din Bucovina,
dAruitA de Miron Barnovschi-Hatman
i PArcAlab de
Suceava, la 25 Iulie 1623; mlnAstirea
a stApinit-o pAnA la
1785.
Are o bisericA, cu hramul
Nasterea - Malee! -DomnuluI, deservitA
de I preot, t cintAret
sir pAilmar. Este de zid, facutl
in 1855 de Const. Jianu.
SAtenil improprietAritf ati 205
hect., 52 ariI, pAmint ; lar proprietatea,
2305 hect., 83 ard,
cimp.
Are un iaz, numit al-Ursuld,
de 71 hect. intindere, si vie, in
suprafatà. de 4 pog.
Piriul principal ce trece pe
mosie se numeste IbAneasa.

PLOPENI-MAld 771 PLOPI-EPISCOPIA
Drum e acel de la Raclauti si
Darabani, ce duce la Botosani...L.
Hotarele mosieT sunt cu : Borzesti,
VIAsinesti, tiubeTeni si
Vicoleni.
Plopeni - Mari. VezT Plopeni-
Panul, sat, jud. Dorohoiti.
Plopeni-MicI.VezTPlopeni-Jianul,
sat, jud. Dorohoid.
Plopesti, loc izolat, in jud.Neamtu,
com. Margineni, pl. de Sus-
Mijlocul, situat Ruga iazul cu
acelasT nume ; mal inainte a fost
ad sat, dar astazT se afla pe
acest loc numaT o moara..
Plopesti, s'ea, in jud. Neamtu,
com. Marginen', pl. de Sus-Mijlocul,
format din stringerea apelor
piriuluT Margineni.
Plope§ti, piria, jud. Neamtu, format
din piraiele Marginen' si Hoisesti.
Se numeste ast-fel numaT
dupa ce 'ese din iazul de la
Plopesti. Strabate teritoriul com.
Podoleni, de linga satul cu
acelas nume, traversind, catre
V. satulur si aproape de varsarea
sa pe stinga piriuluT Caluisul,
soseaua caler ferate Buhusi-Piatra.
Plopi, com. rur. §i sat, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-j., la 34 kil.
de orasulTurnul-Severin. Situata
pe deal si pe vale, se margineste
: la E., cu com. Greci
si Salltrucul ; la S., cu com.
Rocsoreni ; la v., cu com. Izvorelul
; la N., cu com. Valea-
Ursului si Tirana.
Satul formeaza comuna cu
satul Colaretul, avind 840 suflete,
din care 148 contribuabilf,
locuind in 172 case.
Locuitoril posea : 40 plugurl,
56 care cu boT, 6 carute
cu cal; 42 stupl cu albine.
68017. Moras Diolfpnar Geognsfie. Voi. Ir.
Prin comuna trece soseaua
judeteana a DumbraveT si o
alta osea comunala, care duce
prin Colaretul la com. rur. Greci.
Are o biserica, deservita de
I preot §i 2 cintaretl ; o scoall,
conclusa de i invatator, frecuentata
de 16 elevl ; 2 circiumT.
Budgetul com. e la veniturl
de ler 982, lar la cheltuell, de
lel 895.
Vite : 440 vite mar"' cornute,
16 cal, 360 rimatorr si 500 oT.
Prin comuna trece un piras
ce se formeaza din partea de V.
a comuneT, din padurea IzvoreluluI
si trece prin mijlocul
cat. Colaretul si Blidarul, spre
com. rur. Greci.
Plopi, sat, in partea de S.-E.
a com. Averesti, pl. Crasna,
jud. Falciil, situat pe valea cu
acelasl nume. Are o populatie
de 61 familiT, sati 305 suflete,
din care 61 contribuabill.
Plopi, sat, facind parte din com.
rur. Prisiceni- Buturugeni, pl.
Sabarul, jud. Ilfov, situat la E.
de Buturugeni, pe malul drept
al riuluT Arges.
Se intinde pe o suprafata de
54 hect., cu o populatie de 66
locuitorl.
Mostenitoril I. Lascarescu ati
31 hect., din care cultiva 23
hect. (8 padure). LocuitoriT ati
23 hect. si le cultiva pe toate.
Numarul vitelor marl e de
46 si al celor micr, de 134.
Plopi, cdtun, al com. Bals, in
valea OltetuluT, pe tarmul sting,
pl. Oltetu/-01tul-d.-s., jud. Romanati.
Plopi. Vez' satul Lunca, jud. Suceava,
com. Pascani.
Plopi, dtun, in jud. Teleorman,
pl. CalmatuiuluT, care formeaza
cu cat. Slavitesti, com. Plopi-
Slavitesti.
Plopi, cdtun, in jud. Teleorman,
pl. TeleormanuluT, tinind de com.
Beuca. Are o populatiune de
309 suflete, din care 73 contrib.
Plopi, trup de sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Petricani.
Plopi (Barda), insuld, in Durare,
in dreptul com. Gircovul,
jud. Ro manati.
Plopi, vechid pichel, Cu No. 40,
in jud. R.-SArat, pl. Orasul, com.
Mindresti, pe malul sting aI riuluT
Milcovul, la hotarul spre
MoIdova ; azT e han spre orasul
Focsani, com. Risipiti si Gologanul.
Plopi, pichet de grangd, pe Dunare,
la S.-E. de com. Gircovul,
jud. Romanati, 0. in fata satulul
Cercelani din Bulgaria.
Plopi, deal, in partea de E. a
satuluf Comarna-d.-j., com. Poeni,
pl. Codrul, jud. Iasi.
Plopi, mofie particulara, situata
in cat. cu acelasT nume, jud.
Teleorman, pl. TeleormanuluT.
Plopi, piri.:2, jud. Falcid ; izvoreste
de sub Dealul-Cetatuer;
curge prin partea de S. a satuluT
si com. Mona, pl. Podoleni,
si, unindu-se, la Podul-Boerulur,
c.' piraiele Cetatuel si
Recea, formeaza &tul Mona.
Plopi, trup de mofie, anexat
la mosia Botesti, com. Botesti,
pl. Crasna, jud. Falciti. VezT
Botesti, sat.
Plopi-Episcopia, Intyie a sta-
98

PLOPI-SLXVITEM 772 PLOP1LOR (GRINDUL.,)
tuluT, in jud. Teleorman, pl. CalmatuiuluT.
Are 75 hect. pamint
arabil i 15o hect. padure,
date locuitorilor in loturT ; Meca
parte din avente manastirestI
si era a EpiscopleT de Arges.
Plopi-Slávite§ti, com. rur., la
extremitatea de N.-V. a pl. CalmatuiuluT
si jud. Tekorman, fimitrofá
cc judetele Oltul si Romanati,
situatä pe coasta Dealului
- OltuluT, inteo pozitiune
frumoasa. Se compune din doua
eatune: Plopi (resedinta) si Slavitesti,
cel spre N. si cell'alt
spre S., d'abia despartite.
Este una din com. vechT ale jud.
si in care se maT gaseste inca un
nuniAr oare-care de mostenl.
Se iuvecineste : la N. ca com.
Dudul, din jud. Olt ; la S., cu
com. Elizabcta ; la E., ca com.
CrIngeni si la V., cu nil Oltul,
dincolo de care, in fata com.
Plopi, se afla com. Rusdnesti
din jud. Romanati.
Este asezata numaT pe coasta,
pe un accident. Se gasesc pe
linga case bune taranestT si cite-va
cladirl frumoase pe coasta,
ale diferitilor proprietarr al mosieT,
iar in padurea din lunca
OltuluT, este un herastraa sistematic
cu abur!, o locuinta
frumoasa s't o mica colonie de
lucrAtorl, intrebnintatf la taiatul
si fasonatul lemnuluT pentru
doage i cherestea.
Mara de riul Oltului si de piriul
Siulta, care uda lunca, mal
Curg din deal, prin centrul comuneT,
apele izvoarelor care se
scnrg din Siia.
Intinderea com., dimpreung cc
proprietatile ce cad in raza el,
este de peste 2300 hect., din
care partea cea mal principall
este proprietatea familiilor PUcescu
si G. Alexescu, cumplrata
de la Stat. Cele-l'alte partT
ale mosiilor din comuna apartin
mostenilor si altor proprietarr -
mal raid.
Statql are .in com, proprietatea
numita Episcopia-Argesul,
de 75 hect. pamint arabil si io
padure de stejar, lemn gros de
constructiune. Din aceasta pa.
dure se procura lemne pentru
catarturi. Mal sunt s't alte vari.
etatl de arborT : ultn, frasin, jugastru,
artar, te!, i prin zavoale,
salde. Padurea Plopilor este din
cele mal vechI ce se pot vedea.
Prin interiorul eT, fostul proprietar
A. Riosanu a pus de a sapat
un sant larg pe o intindere de
mal multr kil., prin care avea
abata o parte din albia 0EtuluT.
Vil sunt pe o intindere de
57 hect. $i produc vin bun.
Populatiunea com. este de
837 suflete, din care 147 contribuabilI.
Vite: 145 cal, 575 vite marl
cornute, 943 vite miel si 185
porcl.
Budgetul com. e de ler 4586
la veniturl si de le! 4306, la chel-
tue.11.
Locultorl improprietarip sunt
85, din cari 62 in cat Plopi, cu
I t8 hect. si 23 in cat SlAvitesti,
cc 82 hect.
Are o scoala mixtA, conclusä
de un invatator i frecuentata
de 18 elevI; o biserica in cat.
Plopi, cc un preot si un chitaret.
Mara de herastraul cc aburi
din padure, mal sunt doul morT,
una cu aburl si alta pe apa
SiuluT.
Calle de comunicatiune sunt:
la com. Dudul, din jud. Olt
la com. Elizabeta, prin drumurT
vecinale impTetrite. Pe deal trece
calea judeteana Turnul-Slatina.
Distanta pe aceasta osea pana
la T.-Magurele este de 28 kil.;
lar pana la S'atina, de 69 kil.
Comunicatiunea din com. se
face prin docta partí': pe vale,
spre com. Elizabeta, M'adra si
altele, saa pe ruscile care dar'
In soseaua judeteana. Turnul-Slatina.
Satul Plopi este unul dintre
cele mal vechl. Pana la anul
1836 a facut parte din jud. Olt.
Sub domnia Const. Mavrocordat,
inca. il vedem trecut la
jud. Olt, pl. Margine!. In Istoria
DacieT de Fotino, sunt trecute
osebit satele Plopi si Slavitesti,
din cale s'a format maT tirzia
comuna actuala.
Plopi-Veclii, sat, in jud. R.:Sarat,
pl. Gradistea, catunul com.
Macrina, asezat p mosia Plopi-
VechT, in partea de V. a com.,
in cimp, pe malul drept al AttoluT
R.-Sarat. Are o intindere
cam de 8 hect., cu o populatiune
de 16 familif, saa 74 suflete,
din* care 19 contribuabilI;
Inainte se numea si Hoinari, fiind
In vecinatatea cat Hoinari, al
aceielasT comine.
Plopi-Veciff, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea.d.-j., catunul
com. Maicanesti, asezat in par.
tea de V.
Plopilor (Dealul-), munte, jud.
Suceava, com. Malini.
Plopilor (Dealul-), deal, in jud.
Covurluia, com. Mastacani, pl.
Fruta, ramificatie a dealului
mare dintre piraiele CovurIuiul
Suhuluiul.
Plopilor (Grindul-), grind, in
jud. Tulcea, pl. Sulina, pe
teritoriul com. rur, Sf. Gheorghe,
situat in partea de S. a
pl. si cea de V. a com. Este
o ramificatie a grinduluT Hundiul.
Are o forma lunguiatá si
o intindere de 200 hect., neproductive.

PLOPILOR (PADUREA-) 773 PLOP1JL
Plopilor (Pädurea-), padure,
foioasa i amenajata, jud. Bacan,
pl. MunteluT, com. Darmanesti.
Are o intindere de 1323
hect. si apartine Satulur.
Plopilor (Valea-), vale, in jud.
Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. rur. Telita; se desface
din dealul Nicolitel; se indreaptA
spre S., inteo directie generala
de la N. spre S., brazdind partea
de N. a piase i servind
de hotar futre com. Telita
Nicolitelul; taie drumul comunal
curge prin padurT
si se deschide tn pirtul
Telita, pe .stinga, mal sus de
satul Telita.
Plopilor(Virful-), munte, in jud.
Suceava, com. Madeiul.
Plopi*ilor (Dealul-), deal, situat
pe stinga &Id Ogretinul, jud.
Prahova, com. Ogretinul, din
pl. Teleajenul.
Plopi§orul (P1opi§u1), sat, facind
parte din com. rur. VAleni,
pl. Argeselul, jud. Musca
Este situat la E. comunei.
Plopi§ul, sat, jud. Muscel. VezT
Plopisorul.
Plopi§ul, munte, la E. de virful
Rotunda,. jud. Prahova, com.
Brebul, plaiul Prahova.
Plopi§ul, pisc, pe creasta siruluT
de dealuff ce brazdeaza in lung
si.lat com. Costesti, pl. Horezul,
jud. Vilcea. Se prelungeste pe
toata partea de E. a cnm., in
stinga riulul Costesti.
Plopiqul, ädure a statului, in
intindere de 125 hect., pendinte
de com. Rincezi, pl. Teleajenul,
jud. Prahova, care, impreunl cu
trupul Pietrele -Infierate (125
hect.), formeaza padurea Rincezi.
Plopi§ul, vale, udind cat. Nistoresti,
com. Breaza-d.-s., pl. Prahoya,
jud. Prahova, si are di-
,rectia de la E. spre V. in catre
riul Prahova.
Plopitul, sat, pe riul Argesul,
jud. si pl. Argesul, pendinte
de. com. urb. Curtea-de-Arges.
Plop§oreni, vtahala, in com.
rur. Samarinesti, pl. Motrul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Plop§orul, com. rur., in jud. Gorj,
pl, Jiul, situata In partea de N.
a com. Izvoarele si In partea
stinga a riuluT Jiul. Se compune
din 2 cAtune : Plopsorul
Olarul.
E asezat parte pe coaste
parte pe yes, pe o suprafata de
1901 hect., din care 300 hect.
padure, 20 hect. vii, 45 hect.
prunT, iar restul, loc de cultura,
finete si pasune, proprietate a
statuld si a particuIarilor.
Are o populatie de 430
saii 1420 suflete, din care
407 contribuabili ; o scoala,
cat. Plopsorul, frecuentata de
24 elevi; 2 biserici, deservite
de i preot i.3 cintaretT.
Budgetul com. e la veniturT
de 3316 leT, 82 banY, lar la cheltuelT,
de 3315 leT, 76 banT.
Locuitoril posed-á: 50 plugurT,
140 care cu bol, 12 carute cu
caT ; 535 vite mari cornute, 31
caT, 585 oT, 164 capre, 372 fimatorT
si 31 stupT cu albine.
Comunicatia se face prin soseaua
nationala Filiasi-Petrosani,
care o pune in legatura la N.
cu com. Pesteana, lar la S. cu
Strimba.
In comuna se gAsesc : 8 fintinT,
I cismea, 7 puturi, I circiuma.
Plop§orul, sat, lu jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-j., com. Salcuta,
cu o populatie de 587 suflete,
locuind in 99 case si 17 bordee.
Are o biserica, fondata de
Constantin Plopsoreanu, cu hramul
Sf. Constantin si Elena si deservia
de un preot ; 3 circiumT.
Plop§orul, atun de resedintA,
al com. Plopsorul, jud. Gorj,
pl. Jiulur, situat tina lantul de
inaltimT din stinga JiuluT, parte
pe coasra, parte pe loc yes, avind
o suprafata de 1305 hect.,
din care upo hect. padure, 10
hect. vie, 25 hect. prunT, 835
hect. arabile i finete.
Are o populatie de 350 familiT,
sati no suflete, din carl
340 contribuabilf ; o scoald, Infiintatd
la 1835, frecuentata de
24 copif; o biserica de lemn,
facuta pe la 1820, deservita de
preot i 2 antAretT.
Locuitorii sunt mosnenT. ET
posea.: 30 plugurr, wo care
cu bol, ¡o carute cu cal; 275
vite marT cornute, 16 cal, 243
or, 127 capre, 247 eimatorT; 25
stupT cu albine.
Plop§orul, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Salcuta, pe care se gAseste padure.
Plop§orul, peldure particulara,
jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,
com. Salcuta, in intindere aproximativa
de 50 hect., situata
pe mosia Plopsorul. E populata
cu stejarT, ceei si mal cu seama
Cu
Plop§orul, vie, jud. Dolj,
Dambrava-d.-j., com. SAlcuta,
pe mosia Plopsoru/ Are o intindere
de 45 pog. i apartine
locuitorilor.
Plopul, sat, jud. Baca% pl. Mun-

PLO PUL 774 PLOPUL
tela, com. Darmanesti, situat
pe stinga piriului cu acelasT
nume si a TrotusuluT, la 21/2
kil. de satul Darmanesti.
Are o populatie de 162 familiT,
sat 697 suflete ; o biserica
cladita in 1820 de locuitorl,
deservita de I preot si 2
cintaretT ; 3 circiumT ; I herastrat
de apa si 2 morl.
Vite : 33 caT, 355 vite marf
cornute, 55 porcr si 31 capre.
Numele i s'a dat de la un
plop urias, despre care legenda
spune ca este sadit de pe timpul
luT Stefan-cel-Mare si care
si az1 falnic, domina intreaga
regiune.
Plopul, sat, jud. Braila, la N.-E.
laculuT Plopul, aproape de hotarul
com. Perisorul despre mosia
Esna, din com. Urleasca, la
8 kil. spre N.-E. de satuI Perisorul.
S'a infiintat la 1849.
Are 36 case cu 317 locuitorI.
Locuitoril posea : 171 cal',
551 vite marl cornute, 631 01
§i 173 rimatorT.
Plopul, sat, in ¡ud. Dimbovita,
pl. Bolintinul, com. Titu.
Plopul, sat, pendinte de com.
rur. Capreni, pl. Amaradia, jud.
DO, situat pe valceaua pirlulul
Cu acelasT nume.
Pana la 1892, cat. fama parte
din com. Pegeni, pl. Gilortul,
jud. Gorj.
Are o populatie de 43 famifir,
sati 140 suflete, din care 40
contribuabill.
LocultoriT uta improprietaritl
dupa legea rurala, ajara de vr'o
treT familiT de mosnenT.
Vite: 8o vite marT cornute,
5 caT, 100 ol, 13 capre si 17
porcT.
Are o suprafata de 95 hect.,
din care pe 35 hect. se ala padure;
20 hect. sunt arabile, so
hect. finete, 3 hect. livezT de
prunT si 7 hect. izlaz.
In sat se afla 4 puturl si 2
fintinI.
Catunul e legat prin sosele
vecinale si comunale la S.-E., de
Capreni-d.-j., lar la N.-E., de Pegeni,
din jud. Gorj.
Plopul, sett, in jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Stoina, cu 146
locuitorT, locuind in 43 case. In
apropiere de satul Plopul, se
vad cioburT de caramida dealunguI
unul sant in forma de
zid. Se zice ca sunt ruinele uneT
cetatT ce exista in aceste
locurT, in timpurl vechT.
Plopul, ceitun, apartinind com.
Pegeni, pl. GilortuluT, jud. Gorj,
situat pe vAlceaua piriuluT cu acelasT
nume, pe o suprafata de
95 hect., din care 35 hect. pa.dure,
20 hect. arabile, 30 hect.
finete, 3 hect. livezT de prunT
si 7 hect. izlaz.
Are o populatie de 43 familiT,
sat 140 suflete, din care 40
contribuabili.
LocuitoriT sunt ImproprietaritT
dup. legea rurala, M'ara de vr'o
3 familif de mosnenr. El pose& :
15 plugurT, 20 care cu bol, 8o
vite mar! cornute, 5 cal, 100 oT,
13 capre si 17 rtmAtorr.
Comunicatia in acest catun
se face printr'o osea comunala
ce o strabate.
In catun se &ese : 4 puturl
O 2 fintinT.
Plopul, sat, facind parte din com.
rur. Hirsa, pl. Podgoria, judetul
Prahova. Are o populatie de
371 locuitorT; o biserica, cu hramul
Sf. ErarhT, fondata in 186o.
Plopul, sat, In jud. R.-Sarat, plaiul
Rimnicul, catunul com. Dealul-
Lung, situat in partea de N.,
pe malul drept al riuluT Rimna,
la I kil. si 600 m. spre N. de
cat. de resedinta, Peleticul. Are
o intindere de 650 hect., cu o
populatie de 65 familiT, sat 252
suflete ; o biserica.
Plopul, sat, facind parte din com.
Motoseni, pl. Stanisesti, jud. Tecucit,
cu o populatie de 14 fa.
mili!, sat 56 suflete.
E situat la 3 kil. si 570 m.
de resedinta com. Este not, infiintat
pe mosia statuluT.
Plopul, sat, in jud. Tutova, pl.
Pereschivul, com. Cabesti, spre
S.-E. de satul Cabesti, la marginea
judetuluT.
Plopul, mahala, in jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Amarasti, in
satul Amarasti.
Plopul, lac, in partea de N. a
com. Perisorul, jud. BrAila, care
se Mande pana in C. F. Braila-
Buzat. Are o intindere cam de
4 kil. patratl.
Plopul, arfe de munte, in jud.
BacAd, pl. Muntele, com. Darmanesti,
pe teritoriul satuluT
PIopul.
Plopul, fir de munii, in jud. Bacad,
pl. MunteluT, care ¡ese din
Podisul-Moinestilor si se prelungeste
pe malul sting al Trotuquid,
pana in fata Tirguluf-Ocna,
trectnd pe Miga satul Plopul.
Plopul, deal, in jud. Buzat, com.
Vintila-Voda, cat. Lunca, acopen
it de padurea statuluT Vintila-VodA.
Plopul, tnunte, in jud. Gorj, plaiul
Novaci, com. Novaci. Se Invecine#e
la N. cu muntele Mina,
la S. cu Corbul, la E. Cu Cornesul-Mic
si la V. Cu apa Gilortul.

PLOPUL 775 P LOSCA
Plopul, munte, in jud. Suceava,
com. Bogdgnesti.
Plopul, mofte a statuluT, in jud.
Baclii, pl. Muntelui, com. Darmanesti,
care se intinde pe dreapta
Trotusului. A fost proprietatea
mAngstirel TazlAul (jud.
Neamtu).
Plopul, pda'ure,.,trup din pgdurea
statuluT Muncelul, jud. Tecucid.
Are o intindere de 8o
Mid.
Plopul, Pig, jud. Baal'', pl.
MunteluT, com.,DArmAnesti, care
curge pe teritoriul satului cu acelasT
nume. IsT are obirsia in
Muntil-Plopuld si se varsg in
Trotus, pe stinga.
Plopul,firig, ce izvoreste din dealul
Icleanul, jud. Gorj, Curge
de la N. la S., udind catunul
cu acelasT nume; intra in jud.
Do1j, pl. Amaradia, com. CApreni
; strAbate com. Capreni,
de la N.-V. la S.-E. si se varsä
in dreapta AmaradieT, pe teritorid
comund CApreni. Lgtimea
piriulul e de 2 m.
Vglceaua acestur ptria, pe care
este situat cgtunul Plopul, are
o largime de 600 80o m.
Plopul, ptria, udä partea de N.
a com. Constantinesti, pl. Vedea-d.-j.,
jud. Olt, si se varsg
In gira Plapcea-Mare, tot in
com. Constantinesti.
Plopul, pitia, udg com. Posesti,
pl. Teleajenul, jud. Prahova, si
se varsg In gira Zeletinul, Cu
care impreunä se varsg in riul
Biwa.
Plopul-luI-Agapie, 'Velure, situatA
la S. de Movileni-d.-j., jud.
Tecucia, pe Malul-Siretului, in
partea de N. a Cuhalmulta.
Plopului (Balta-), cdtun, al com.
Stilpul, jud. Buzgd, format din
insurAtef improprietaritl pe mo-
Oa Cucuteni-Pirscoveni. Are i8o
locuitorT si 33 case. E asezat
aproape de bariera orasului Buzga.
Plopulul (Balta-.), sati Cucuteni-PIrscoveni,
mofie, In jud.
Buzga, com. StilpuI, fostg proprietate
a statuluT, pendinte de
Episcopie ; parte s'a dat insultteilor,iar
410 hect. s'at vindut
deosebit si s'aa incorporat cu
mosia Stilpul - Monteorul. VezT
Cucuteni.
Plopulul (Dealul-), deal, la E.
de com. Otesti-d.-s., pl. Oltuld.-s.,
jud. Olt.
Plopului (Fata-), munte, in jud.
Buzga, com. RusiavAtul, cAt. Muscelul-Tiganul,
cu pAdure si iziaz.
Plopului (Pirlul-), "ilia, jud.
Suceava, izvoreste de sub muntele
Rusul si se varsg in Moisa,
drept Gura-TrestioareT (5 kil.).
Plopului (Valea-), vale, jud.
Olt, izvoreste de la E. de com.
Otesti-d.-s., si se varsg in gira
Cungrea-Mica, pe tgrmul sting,
tot in raionul comuner Otestid.-s.
Plopului (Vilceaua-), vlicea, se
varsg in riul Muereasca, in raionul
comuner Muereasca-d.-s.,
plaiul Cozia, jud. Vilcea.
Plosca, com. rur., jud. Dolj, pl.
Bailesti, la 52 kil. S.-V. de Cra
iova si la 55 kil, de resedinta
plasei Bgilesti.
Situatg pe sesul si pe malul
drept al riuluT DasnAtuiul.
Se invecineste la E. cu com.
Cirna, de care se desparte prin
fiul DAsnatuiul ; la V., cu com.
Bistretul ; la N.-V., cu com. Urzicuta
si la S., cu Balta-PopiT
sad Calugarul.
Limita tinier de N. incepe de la
Branistea - Bistretulta, si merge
pe loc ses pana la drumul Goicea-Mare.
Limita fluid de S. incepe de
la Valea-cu-Hotarul si trece in
tot lungul sad prin Balta-PopiT,
pang la movila Strimtura.
Limita linid de E. Incepe de
la drumul Goicea-Mare, trece
prin movila Popiciul, pang la movila
Strimtura.
Limita linieT de V. Incepe de
la Bran4tea-BistretuluT, mergind
pang la Valea-cu-Hotarul.
Terenul comund este es; nu
are de cit la hotare cite-va movile
intre cari movila Popiciul,
movila Strimtura si o mica. vale,
numitg Valea-cu-Hotarul.
Este udatg DAsnAtuiul, care se
scurge in Balta-PopiT, linga satul
Plosca.
Balta-PopiT, saa Calugarul, incepe
de la comuna Bistretul,
trece pe ling comunele Plosca,
Cima, Mgcesul-d.-j., Gighera si
se terming In com. Nedeia, a-
And o lungime de 8 kil. si o
lgtime de 3 kil.
Chid DunArea se revarsg isT amestecA
apele cu Balta - PopiT,
inundind pamintul.
Pe la 1875 comuna Plosca
facea parte ca cAtun din com.
Bistretul. De la 1876 este com.
deosebitA.
AzI se compune dintr'un sincrur
b cltun numit Plosca, care este
si cAtun de resedintA.
Are o populatie de 1068 suflete;
o bisericl de zid, fondatA
la x879 de locuitorr, deservitA
de 2 preoti si 2 cintaretT; o scoala
mixtg, ce functioneazg din
1879 si s'a frecuentat In 1899
900 de 49 copir.
Dupg legea rurala din 1864
sunt 91 locuitorl impamtntenitY,

PLOSCA 776 PLOsCA
lar dupä cea din 1879 sunt r r
insurAteT.
Suprafata intreguIuT teritoriti
comunal este de 2500 pog., din
care : 200 pog. izlaz, roo pog.
fine*, 150 pog. pAmint necultivat
si lac, 2050 pog. pAmint
arabil.
Mosia P/osca apartine statuluT,
si se arendeazA Cu 15500 ler.
Supafata rAmasA este de 140
hect. sal 8798 m. p. Apartinea
mAnAstireT HotArani.
Viile apartin locuitorilor; el
o suprafatA de 6o pog. si produc
vin rosu.
MeseriasT : 2 fierari, 1 timplar,
I croitor si I cizmar.
Circiuml sunt 5.
Budgetul com. e la veniturT
de 1847,85 ler si la cheltuelr, de
1673,12 Id.
Vite: 240 vite cornute, 91 ol,
18 cal.
Comunicatia se face prin sosele
comunale, care pun comuna
in legAturA la E. ca Cima, peste
plriul DAsnAtuiul, la S.-V. ca
Bistrisul, lar la N.-V. cu Coveiul.
In timpul rAzboiuluT rominoruso-turc,
in lunile Iunie si Iulie
1877, se afla postatA aicr
compania 3, din batalionul 3
de vinAtorT.
Plosca, com. rur., In jud. Teleorman,
pl. TirguluT, pe valea
VedeT, pe partea dreaptg. Se
invecineste : la N., cu PArul-Rotund,
de care se desparte prin
riul Vedea ; la S.-V., cu com.
Finita; la S., cu com. Bogdana ;
la E., cu com. Buzescul ; la V.,
cu com. Belitori si la N.-V., cu
com. Peretul.
Are un eAtun, Plosca-d.-j., la
80a m. spre E., tot pe aceeasI
vale cu satul Plosca. Acest cAt.
forma com. osebitA pAnA in 1884.
Intinderea comund, cu a mosiilor
de pe dinsa, este de 6400
hect. Proprietaril principalf sunt:
In com. Plosca d.-s., d-nul Rada
Grigori0 care posea 500 hect.
arabile ; in Plosca-d -j., statul
care are 3500 hect. pamint arabil
si roo- hect. pAdure.
LocuitorT improprietAritI in
comunl sunt: in Plosca-d.-s.,
129, pe 700 hect. si In Hoscad.-j.,
171 locuitorT, pe 445 hect.
PAdurea statuld poartá numirea
de (PAdurea-M-Varzl».
Are arborr grosT, gorun si cer.
Pe plmintul cedat locuitorilor
se afld cam loo hect. pAdure.
Vine sunt In intindere de roo
hect.
PAmintul acestel comune trece
printre cele superioare pentru
agriculturA.
Are o populatiune de 2429
suflete, din care 537 contrib. ;
o scoalA, in cAt. Plosca-d.-j.,
conclusa de un invAtgtor si frecuentatA
de 23 elevl ; o biseriel,
ca 2 preoti si 2 cintAretl.
Ocupatiunea locuitorilor este
numaT agricultura, lar femeile
se ocupA putin cu cresterea
gindacilor de n'Atase si cu tot
felul de tesAturT.
Vite : 1052 vite marl cornute,
529 cal, 346 pord si 3552 oT.
Budgetul com, e la veniturI
de leT 4018 si la cheltuell, de
leT 3999, banl 76.
Soseaua judetean5. Rosiori-
Alexandria strAbate comuna in
toatA lungimea si o pune in
legA.turA la N.-V. cu com. Peretul
si la E. cu com. Buzescu.
Cu com. Pirlita, la S.-V., si la
N., cu cAt. PArul-Rotund, pAnA
in ,riul Vedea, se leagä prin
cAl vecinale.
E situatA intre doul. orase,
Alexandria, la 17 kil. si Ro.
siori, la 15 kil.
Pe marginea cona., de la N.-V.
spre S.-E., trece Brazda-luT-Novac
(v. a. n.), care ad i prezintA
o deosebitA adincime ; pe timpurl
ploioase se formeazA pe
aceastA brazdA un sivoi0 care
curge cu repeziciune spre riul
Vedea. Brazda-luI-Novac la de
ad directiunea spre orasul Alexandria,
pe lingA comunele Peretul,
Buzescu si Nanovul.
Pe dealurile de la S.-V. comuneT
sunt cite-va mAgurT, de
miel importantA : MAgura-cu-
PirliturT, MAgura-cu-MArAcinT si
al tele.
S ¡tul Plosca se gIseste mentionat
in secolul trecut ; nu avea
pe atund niel un cAtun alipit.
Plosca, sat, jul. Dolj, pl. BAilesti,
com. Plosca, cu resedinta
primArleI.
Plosca, stafie de dr.-d.-f. jud.
Teleorman, pl.Tirgul, cAt.Plosca,
pe Hola Rosiori-Alexandria, pusA
in circulatie la 2 Decernbrie
1895. Se aflA intre statiile Pe-
.retul (4.2 kil.) si Buzesti (6.9 kil.).
Inaltimea deasupra niveluluI
MAreT de 59D1,75. Venitul acesteT
statiT pe anul r 896 a fost
de 16717 lei, 30 banT.
Plosca, baila, in jud. Tulcea, pl.
MAcin, pe teritoriul com. Pisica,
si anume pe acela al cAtunuluI
Azacliti, formatl de DunAre in
vre-o revArsare anterloarl; are
forma una plosti de vin ; comunicA
cu bAltile Latimea s'a
Mocanul ; este inconjuratA cu
stuf; are 140 hect. intindere si
contine peste, stiucA si caracudA.
Plosca, 2no§ie a statuluT, jud.
Dolj, pl. Blilesti, com. Plosca,
arendatA cu 15500 lei anual.
Plosca, ria, izvoreste din dreptul
com. Gradistea, jud. Gorj,
din Dealul-Muerel si curge de
la N. la S. intre Dealul-MuereT
si Dealul-Boulul, in jud. Dolj.
IntrA in jud. Dolj la com.

PLOSCA 777 PLOSCUTENI
Zlicoiul pi trece prin satele
Halangepti, Pirvulepti pi Dinciulepti.
Se incarcà in aceasta com.
pe malul drept cu Ploscuta,
patrunde in com. Talpapul, de
unde se ?nearca pe stinga cu
piraiele : Frateni,Vraga, Nistoiul,
Copacioasa, Valea -SatuluT pi
Balcocioasa, lar pe dreapta cu :
Turtureaua, Vilsanul, Lupoaia,
Stinaca, Mierleasa, Vaca, Stanuinul
pi Corlea. In dreptul
satuluI Soceni pi com. Talpapul,
are un vad pi doua poduff.
La epirea din com. Talpapul,
patrunde pe teritoriul com.
Amarapti, curgind prin centrul
ef, cu directiunea de la N.-S.
Are 4 vadurl pi 1 pod Intre
satul Farcapul pi mahalaua Plopul.
In com. Amarapti se varsa
pe stinga Amaradidyin punctul
numit Gura-Ploptel, In fata cora.
Melinepti, din pl. Amaradia. -
Plosca, vale, prin care curge plriul
cu acelapT nume, pl. Gilortul,
jud. Gorj, in partea despre
E. a comuneT Piscoiul, forman
de dealurile : Muere! pi BouluI.
Pe ea se afla situate comunele
Obirpia pi Radinepti. Se intinde
pi in jud. Dolj, de la comuna
Zlicolul pana la varsarea PlopteT
In Amaradia, la com. Amarapti.
Mosca, vdlcea, izvorepte din Dealurile
Speteptilor pi Muere!, comuna
GrAdiptea, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea, pi se varsa In riul
Amaradia de Gorj.
Plosca-de-Jos, cdtun, in jud. Teledrman,
pl. Ttrguluf, care pana
in anul 1891 a fost comuna separata.
Atund a fost alipita cu
com. Plosca-cl.-s., formind amindota
o singura comuna sub
numele de Plosca.
Are o populatie de 1260 lo-
9ultorT, din carT 217 contrib.
Plosca-de-Sus, cdtun, in jud.
Teleorman, pl. TirguluT, care
formeazA com. Plosca cu Plosca-de-Jos.
Are o populatie de 1300 suflete,
din care 320 contribuabilT.
Plosca -Grecenilor, parte din
mofia Plosca, jud. Teleorman,
care a apartinut alta-data familieT
Grecenilor.
Plosca-Pärul-Rotund, corp din
mafia statuluf Plosca, jud. Teleorman,
com. Plosca, fosa avere
a decedateT Salta Castrip.
Ploscari, vechie numire a cdtunula
Catiapul, com. Paltineni,
jud. Buzlii.
Ploscarul, sat, facind parte din
com. rur. Valea-Mare, pl. Riul-
DoamneT, jud. Mupcel.
Are o populatie de 168 locuitorl.
Legenda spune cà locul pe
care azT se aflA acest catun,
era ocupat numaT de paclue,
carr serveaa de refugia' firgovetilor
din Pitepti pi altor localtorT
de la dmp, in timpf de
razmirita. Parte din aceptl refugiatT
s'aa stabilit ad pi se ocupaa
cu fabricarea de ploptr.
In Valea-Ploscarului sunt izvoare
ce contin oxid de fier pi
de arama.
Aci se vad urme din schitul
Virgaluiul.
Plosciria, vale, izvorepte de la
S.-E. de comuna Valea-Lunga,
plaiul Prahova, jud. Prahova pi
se varsA in valea Priboiul, tot
in raionul com. Valea-LungA.
E acoperita cu padure, proprietate
a d-luT G. Gr. Cantacuzino,
avind livezT pi 'papune
pentru vite.
Ploscila, movild, in jud. pi pl.
Tulcea, pe teritoriul com. rur.
Congazul, situata pe un vid
nordic al dealuluT din Fundul-
GAvanulur, in partea sudica a
plaper pi cea estica a comuner ;
are 122 m. Inaltime ; e acoperita
cu verdean pi domina satul Congazul
pi dru mul CongazulSari-
Chioi.
Ploscuta, pirta, jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Zalcoiul, izvorepte
din Dealul-Magurilor, in
dreptul satuluT Halingepti, curge
prin satul Diaconepti, cu
directia de N.-E.-S.-V., trece in
satul nicoiul, cu directia de
N.-S., -pana in dreptul pcoald
primare din acest sat, apor se
indreapta cu directia spre E.,
pana la varsarea sa pe dreapta
riului Plosca, in dreptul satuluT
Dinciulepti.
Se Incarca pe dreapta cu piraiele
: Adincata, Viul, Stejarul
pi Geamána. In stinga primepte
piriul Scroafa. In tot lungul luT,
piriul Ploscuta este despartit
de valea riuluT Plosca, prin Dealul-Villor.
Ploscuteni, com, rur., pl. Berheciul,
jud. Tecucia, situatA pe
valea Siretulur, in partea de E.
a poselel ce merge din Nicorepti
la Homocea, la 34 kil, de
capitala judetulur pi la 24 kif.
de repedinta plApel, in partea
de N.-V. a judetuluT.
Are o populatie de 245 famili!,
saa goo suflete, din care
194 contribuabilf.
LocuitoriT sunt Ungurr, avind
pi o biserica catolica, situata
in partea de N. a satului.
Are o pcoala, care dateaza de
la 1879, frecuentatA de 33 copiT.
Vite sunt: 240 bol, 224 vacT,
94 car, 12 capre, 498 o!, 224
pord.
Intinderea terenulur cultivabil
e de 1045 hect.

PLOVTINA 778 PLUGOVA
Veniturile i cheltuelile com.
se urca la 3012 lei, 13 banT,
anual.
O osea judeteana leagä Ploscuteni
cu Homocea, la S., §i
Poiana i Buciumeni, la N,
E brazdata de un singur deal;
cu numeIe satuluT, care se intinde
In partea de E. pana la com.
Buciumeni.
Un pod de vase umblator
leaga satul Ploscuteni cu Adjudul,
trecind la Siret la punctul
numit la Companie.
Se marginWe la N. cu com.
Homocea, la S. Cu com. Buciumeni,
la E. cu Dealul-Cucuetilor,
§i la V. Cu riul Siretul.
Ungurir de aicl sunt adug la
1820 de Alex. Ba4, din com.
VJeni (jud. Bacati).
Plo§tina, com. rur. si sat, in jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la 44
kil, de orapl Turnul-Severin,
situata pe vale. Se margine§te
la E. cu com. Micu1e0, la S.
cu com. Bro#eni ?1 Floresti, la
V. Cu com. Lupoaia i la N.
Cu com. Ro§lata. Satul PloOna
formeaza comuna Cu satul Memahalalele
Cire§ul
Porceasca, aviad 1200 suflete,
locuind in 230 case.
Pamintul este destul de productiv.
LocuitoriT poseda : 62 plugurT,
104 care Cu boT, 12 carute cu
cal; roo stupl.
Prin comuna trece §oseaua
judeteana Turnul-Severin-Bujorescul-Tirgul-JiuluT.
Are 3 bisericT, deservite de
3 preoll yi 4 cintaretl; o §coala,
conclusa de i invatator, frecuentande
35 elevI ; 3 circiumT.
Budgetul comuneT e la veniturl
de 2887 leT; iar la cheltuelI,
de 1295 leT.
Vite : 700 vite marT cornute,
30 caT, 600 oT i 500 rimatorl.
Riul Motrul uda com, in partea
de S. i piriul Plo#ina, care se
formeaza din izvoarele ce es
din Dealul - BujoresculuT, udd
Plc4tina, trecind prin mijlocul
satulul 11 se varsa in riul Motrul.
DealurT mal principale sunt :
Dealul-Micule§tilor i dealul Prigoroiul.
In comuna se fac 2 bilciurl
anuale : unul la Sf. Ilie i altul
la Sf. Maria-Mica, tinind fie-care
3-5 zile.
In comuna Plcntina, satul Merival,
se gasesc mine de cal.bunl.
Ved satul Meri§ul.
Plo§tina, catun al com. Goidqti,
jud. Buzati, Cu 70 locuitorl, locuind
in 18 case.
Ploqtina, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Godeni, situat la 3
kil. spre S.-V. de Godeni, cu
o populatie de 388 suflete, locuind
in rot case.
Copiir din sat urmeaza la
§coala mixta din satul Godeni.
Plo§tina, mahala, in com. rur.
Pruniwri, pl. Ocolul-d.-j., jud.
Mehedinti.
Plo§tina, deal, jud. Bacan, pl.
Trotu§ul, desfacut din §ira dealurilor
de pe stinga LezuntuluT,
care se afla pe hotarul comunelor
GrozWi i Hirja.
Plo§tina, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Godeni,
satul Pbotina, apartinind
mopenilor.
Plo§tina, pädure, in jud. Buzati,
com. Goide0, cat. Plo§tina, pe
mo§ia Fata MaluluT; are 500
hect., in mare parte acoperita
cu brazT.
Plo§tina, pfrî, in com. rur.
tina, pl. Motrul-d.-s.; se formea-
za din izvoarele dealuluT Bujorescul
si se varsa in Motrul.
Plo§tinuta, munte, acoperit cu padure,
in com. rur. Ilovatul, pl.
Cerna, jud. Mehedinti.
Plotone§ti, sat, in partea de E.
a com. Urlati, pl. Mijlocul, jud.
Falda, la 700 m. de satul de
reqedinta, Urlati, de care e despartit
prin dealul Elanul. Situat
pe un pod4 i o vale, care se
deschide spre S., pe o suprafan
de r000 hect., are o populatie
de 63 familif, sati 289
suflete, din care 48 contribuabill;
o biserica.
Pe mo0e este o padure in intindere
de 429 hect.
Plotone§ti, ,es, in marime cam
de 40 hect., spre S. de satul
Plotone0, com. Urlati, pl. Mijlocul,
jud.
Plotunul, ptth, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Pipirigul,
izvorqte din muntele Petru-Vocla
i curge spre N. printeo
strimtoare de stIncT inalte
salbatece. Se varsa pe dreapta
piriuluT Ozana, in apropierea
satuluT Plutonul.
Acest pida se mal numege
Petru-Vocla.
Plugari, sat, in partea de N. a
com. §ipotele, pl. Bahluiul, jud.
situat pe valea Miletinul,
In stingapiriuluT. S'a infiintat cam
pe la 1828, cu locuitorT venitl
din diferite localitatr.
Plugäre§ti, numire ce se da
una parit din satul Tufeni, in
partea despre com. Stobon§ti,
jud. Teleorman. (VezT com. Tufeni).
Plugova. VezT com. rur. Podeni,
jud. Mehedinti.

PLUMBUITA 779 PLUTEI (VALEA-)
Plumbuita, sat, in jud. Ilfov, pl.
Dimbov4a, facind parte din com.
rur. Colintina-Fundeni, situat la
N.-V. de Colintina, pe malul
drept al riulur Colintina.
Legenda spune cd in urma
mazilirer luf Leon-Voda, Radu,
fiul lut Alexandru Ilias, fu desemnat
de Sultan sa uupe tronul
Tara El intra in Tara cu'o
oaste compusa de MoldovenT,
T'Atad i TurcT. Mateia Basarab,
care ocupase tronul Tare
cu o luna mal inainte, ?I Tese
cu armata -filtre Plumbuita
Dudesti, la 26 Octombre 1632.
Ad .se dete lupta, si dupl cum
ne spune cronica : eFost-aa razboia
mare de dimineata pana
seara, fostaa Mari mare na"vall
i aa dat Dumnezea spre
seara cA izbinda a fost a lut
Mateia-Voda; lar Radu-Voda aa
dat dosul, fugind cu capul gol
si multe trupuri aa cazut jos
de sable. Facutu-s'aii din trupurile
acelora o movila mare,
In marginea orasuluT despre Dttdesti,
ca sa se. pomeneasca».
(Gr. G. Tocilescu).
Are o biserica, cu hramul
Nasterea SI. loan, care a servit
de manastire, asezata pe un
loc care domina toata partea
de N.-E a orasuluT. De jur imprejur
are zidurt mart si case cu
dota rindurI, asaif ruinate, asa
ca pare a fi fost o cetaluie. Din
odoarele veclif date de fondator
nu se mal &este nimic. S'a
redus la biserica de mir si e
deservita de 2 preoti si 2 chitaretT.
Mal inainte manastirea Plumbuita
era punct intarit si se lega
cu cetatea Curtea-Vechie (Ion
Ghica).
La anul 182r., Saya, aflind
despre venirea Turcilor s'a intarit
prbvizoria In mandstirea
Plumbuita.
Suprafata satuluT e de 191
hect., cu o populatie de 288
locultorT.
Statul are 140 hect. si locuitoril
51 hect. Se cultiva 15 hect.
vie. Locuitorg rezerva io hect.
pentru izlaz.
Comerciul se face de 15 circiumarT..
Snnt ad 3 zalhanale si i pod
.statator.
Plumbuita, pddure, a statulut,
in intindere de 75 hect., pendinte
de com. Colintina-Fundeni,
pl. Dimbovita, jud. Ilfov.
Plu§cul-de-Apus, ceitun, pendinte
de com. Andreesti, pl.
Gilortul, jud. Gorj, la N. com.
Aninoasa, pe o suprafata tic
450 hect., din care 120 hect.
padure, 200 hect. arabile, 120
hect. finete, 5 hect. vie, 3 hect.
ilvezi de pruni si 2 hect. izlaz.
Are o populatie de 65 familit,
salí 40 suflete ; o biserica
de lega), refacuta de .locuitorT
la 1823.
LocuitoriI sunt parte mos-
.nent, parte improprietaritT dupa
legea rurald. ET poseda : 30
plugurT, 35 care cu boT; 145
vite marl cornute, 9 cal, 210
oT, 5 capre si 65 rimatorT.
Comunicatia se face prin soseaua
judeteana T.-Jinl - Spahii
(Dolj).
Pe teritariul catunului se-afla
statia Bibesti, a caeT ferate Fi-
Plu§cul-de-Räsirit, aftun, al
com. Andreesti, pl. Gilortul, jnd.
Gorj, situat pe ses, pe malul
sting al riului Gilortul i spre
S.-E. de catunul Andreesti, pe
suprafata de 270 hect din
care: 99 hect. padure, too hect.
arabile, 66 hect. fin*, 4 hect.
vie, 2 hect. livezt de prunT.
Are o populatie de 35 familil,
saa 157 stdiete.
Lfacuitoril sunt mosnent.
posea : 13 plugurt, 16 care cu
bol', 95 vite mart cornute, 5 caT,
150 ot, 30 capre si 40 rimatorT.
Comunicatia, in acest catun se
face printeo osea comunala
care Il leaga de cat. Scoica,
pendinte de com. Saulesti.
Pluta, com. rur. i sat, in jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., la 7
kil, de orasul Turnul-Severin..
Se margineste la E. Cu com.
Gura-Motrulut, la S. ca com.
Piria ; la V., cu com. Cosovatulde-Motrul;
la N., cu com. Butoesti.
Satul Plata formeaza com.
Cu catunele Tintad i Buicesti,
avind o populatie de 2000 suflete,
locuind in 350 case ; 2 .bisericl,
deservite de 2 preott si
2 cintareti; o scoall, condusi
de r invatator si care a fost frecuentata
in 1899-900 de 65
elevr.
LocuitoriT posea: 80 plugurT,
126 care ca bol, x6 carute cu
cal; 6o stupt.
Prin com. trece soseaua Cosovatul-de-Motl
u Pluta Gura-
Motrulut. Are o osea care ô leag.J.
de gara Butoesti? care este
cea mal apropiata de comuna.
Budgetul com. e la venituri
de leT 1828; iar la cheltuelT, de
1124 leT.
Vite : 700 vite mar/ carnute,
800 or, 41 ea/ i 600 rimatorr.
Prin com. trece riul Motrul,
ce b tidá in partea. de N., si
ptraiele Draganelul i Plata. In
ogasul Floard din com., se gasesc
ramasite antidiluviane,
Pluta, sat, cu so locuitort, jud.
Arges, pl. Oltul, adiad parte
din com, rur. Scheitd.
PluteI (Valea-), vale, izvoreste
din dealurile com. VIAdesti, pl.
Ocolul, jud. \n'en, si se varsa
68617. liareis Dicfionai Geografic. Vol. 1F. 99

PLUTEf (VALEA-) 780 POBORUL
In riul Rtmnicul, in raionul comuner.
Plutei (Valea-), vale, izvorestedin
dealul Fata-Pietrer, com. Valea-Lunga,
plaiul i jud. Prahova,
si se versa in riul Cricovul-Dulce.
Plutonul, sätuc, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Pipirigul,
situat pe valea cu acela$T
nume $i a piriulur Ozana, in
drumul ce duce de la satul Pipirigul,
peste muntele Petru-
Voda.
Are o populatie de 91 suflete
; o biserica de lemn, deservia
de I preot i I deseal.
Vite sunt: 18 bor, 12 yac)",
300 or, to cal, 20 rirnatorT $i
25 juncl.
Legenda spune ca, odinioara,
pe valea piriulur unde se allá
acum acest sat, se afla numar
o casuta in care locuiad pescarir
ce ad gazduit i calduzit pe Petru-Voda.
Rare$ in fuga sa peste
hotar, in tara Ardealulul.
Poarca, phi/1, ce curge prin pl.
Siretul-d.-j., com. Hociungi, Porcesti
i Sacueni, jud. Roman.
Izvore$te de la V. de satul Hociungi,
din dealurile ce separa
jdd. Roman de jud. Neamtu.
Cutge de la S.-V. spre N.-E. si
ucla satele Hociungi i Clocanesti,
unde primeste pe dreapta
piriul Puiul i satele Porcesti
Sacaleni, dupa care vol se uneste
cu Piriul-Butnaresfflor
se varsa in piriul Valea-Neagra,
la 'E. de satul Mircesti (com.
Sacueni).
Poarta, san Poarta Leontine§ti,
sat, in jud. Bacadt pl.
Tazlaul-d.-s., com. Leontinesti,
situat in valea Tazaulur-Sarat
si pe coasta dealuluf Chiricupl,
la T kil. i 150 in. de satul Leontinesti
($coala).
Are o populatie de 50 suflete
$i 3 circiuml.
Vite.: 4 cal, 19 vite marr Cernute
$i 4 por&
Poarta-Traianä. Vezt
dulur, trecatoare, jud. Vilcea.
Poarta-de-Vint, deschiserturd Intre
munit, jud. Bacan, pl. Trotu$ul,
com. Dofteana, dintre cele
doul Nemire, unde curentul de
aer este foarte tare, lucru ce
a pricinuit aceasta porecla.
Poborul, com. rur., jud. Olt, pl.
Vedea-d.-j., compusa din patru
catune : Poborul, Girbaciul,
Richiteni $1 Creti, avind o inpulatiune
de 1194 suflete, loenid
in 240 case.
Se intinde pe o suprafata de
4750 hect.
E situata pe platourile diátre
Plapcea-Mare i Plapcea-Mica., la
30 kil, de capitala judetulur $i
la tz- kil, de a plher.
In vechime s'a numit Popesti.
Se- spune a, din sattil
teni, jud. Arge$, a venit o familie
i't 'a asezat pe locul undc
asta-zr e satul Richiteni, i cu
timpul ad mar ve.nit $i altr
carT, gasind acest loc acoperit
cu padurr marT i ferit,
s'ad a$ezat aci i aü format comuna
numita azT Pobortil.
In fie-care attan .e.ste. cite o
biserica. -Cea din cat. Girbaciul
e de iemn, facuta la anul 1810.
Biserica din cat. Creti e con.
struitá de curind. In cat. Poborul
sunt 2 bisericr, una rezidita
la anul 188o, care apartine
ca.t. Richiteni, i alta zklitá
la anul 1844. Sunt deservite de
4 preotr.
LocuitoriT, pe litiga agricultura,
se mal ocupa cu dulgheria,
bittaria, rotaria $i colocarla.
El desfac proglusul, munceT
la Slatina $1 Pitesti 11 prin com.,
pe la comerciantr. Vitele le Vind
la bilciurile de prin Opta$1, Cimpul-Mare,
Drasani i Slatina.
Locultorir sunt In cea mar
mare parte mo$nent NumaT cel
din Girbaclul $i citr-va din ca.t.
Creti, s'ad improprietarit dupa
legea din 1864, cind bi s'ad
dat 133 hect., pe mosia D-lor
G. Giuriadis $1 Andrer Creteanu.
El posecla : 49 car, 65 epe, 408
bol, 172 yací, 25 capre, 2197
or si 369 pord.
In raionul com. e o moará de
macinat cu aburr, a$ezatä pe
valea riulur Plapcica.
Are o scoala, frecuentata de
28 copil.
Comerclul se face de cilla'
ctrciumart
Veniturile $i cheltuelile com.
se urca la 3302 ler, 72 banT.
Prin Pobor trec doua $osele:
Slatina-Pite$ti, care o leaga cu
Profa, Spineni, Alunisul si Connatelul-Poborul,
care trece prin
cdmuna, i o leaga spre S.-E.
cu 'Mari si spre N.-V. cu Cornatelul.
E. brazdatä de dealurile: Plapeer
41Plapcicer, Vilturelulur, Urduroaser
i Cacover, care serva
de cultura $1 pa$une; de MAgura,
din gura vilceler riulur
Plapcea ; de Polana, numita SIlistea,
care cade spre V. de cat.
Poborul, $i de Poiana-Tirgulur,
intre hotarul com. Poborul $i
com. Albesti, unde se zice el
in vechime se facea erg.
Q. uda rturile Plapcea $i Plapcica
$i vaile Cacova i Vilturelult
Se margineste cu comunele :
Spineni, Profa, Alunisul,
Cornatelul, Albesti $1 Constantine$ti.
Poborul, sat, factnd parte din
com. rur. cu acelag nume, pl.
Vedea-d.-j., jud. Olt. Are o populatie
de 700 locuitorl; doua

POCHEVII 781 POCIOVALITEA
biserici, una ziditá la anul 7880
cea-l'alta la anul 1844.
Pochesti, sat, acind parte din
com. rur. Brosteni, pl. Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
318 locuitorl; o bisericA, fondatA
la anul 1848 de DincA Diaconub
St. Popescu, Licá. PrescurA si altl.
Cacle in partea de S. a com.
si e udat de riul Cerna.
E situat la i kil. de cá.t. SerbAnesti,
unde e resedinta com.
$i scoala.
Pochi-Dii, sat, in jud. Tutova,
pl. Corodul, spre S.-V. de Birlad
pe plrlul Birzota. Se numea
mal inainte NOnesti, iar acum
Pochi-DiI, Pochi-Dia, Popi-DieI
Popi-D1T. Are 421 locuitorl.
Formeazà o coin. (com. Pochi-
DiI), cu cat. Borodesti. Se cul
tivg viea pe o intindere de 19,50
hect., din carr 11,5o nducrAtoare.
Comerciul se face de 13 persoane.
Pochiscani, sat vechizi, in jud.
Covurluiti, com. Balintesti, pl.
Horincea, cu vr'o 29 case. VezI
Balintesti, comund.
Pochiscanj, molde particularA, de
3346 hect. in jud. Covurluiti,
com. Balintesti, pl. Horincea.
Pochita, sati Pochitul, sat, jud.
BacACI, pl. TazlAul-d.-j., com. Gro.
pile, situat pe dreapta Trotusulta,
la 20 kil, de satul Gro.
pile(resedinta). Are o populatie
de 208 suflete. Vite 4 cal, 73
vite marl cornute, 12 porcI
15 capre.
Pocioasa, pîrliaf, jud. Teleor.
man, incepe din dreptul com.
ZImbreasca, de lingl vileeaua
Redea, curge pe valea Pocloasa
si se varsO in piriul Burdea,
mal jos de com. Beoca.
Pocioasa, vale, incepe de pe teritoriul
rnosid Mirosi, jud. si pl.
Teleorman, se intinde cit-va paralaxa
Valea-B urde)" sag ZbirglezeI
si se abate spre com. Zimbreasca
pe care o taie in douA. Ad pri
intste apele adunate de prin izvoare,
formind pirliasul Puci casa.
Se ten:dila mal jos de com.
Beoca.
Pociovalistea, com. rur., jud.
Gorj, plaiul Novaci, la S. cdt.
Hirisesti, situatO. pe ambele pxmurT
ale Gilortului.
E formatO din 2 cAtune : Pociovalistea
i Tomeni, pe o intindere
de 1075 hect., din care
37 hect. vie, i hect. pOdure,
500 hect. arabile, 250 hect, fanete
si 278 hect. livezt
Are o populatie de 175 fasati
731 suflete, din care
91 contribuabilI.
LotuitoriI-posedà: so plugurr,
60 care cu bol; 2 cArtqe ca cal,
637 vite m,arI cornute, 293 011
145 capre, 195 rimktorT; 8o
stupl cu albine.
Budgetul com, e la vailturT
de 875 ler, 30 banY, iar la cheltuell,
de 819 Id, 14 bard.
Este udatd prin centru de
riul Gilortul.
Comunicatia in com. se. face
prin soseaua comunalA care o
pune în legltura la N. cu Novaci,
la S. cu Ciocadia, cu Bumbesti-Piticul
i printr'o altA j.
sea vecinalà, care o pune in comunicatie
cu com. Aninisul.
In comuná. sunt: 8 morT, 12
pive, IO joagare, 5 carciumT
37 fintinl.
Are 2 bisericl, din care una
este fondatO la 1732, dup5. cum
se constatA din iflscriptia fAcuta
pe o cruce de lemn ce este in
bisericA; si a fost reparaa la
1787, la 1832 s't la 1855, dup5.
cum se vede dupl niste inscriptir
din bisericA. Ambele bisericl
sunt deservite de 2 preotT si I
cintAret.
La Pnciovalistea a fost o Pabricl
de postav, infiintatA in
anal 1767 de vel-clucer Rada-
Sldtineanu, si care a fonctionat
pAnA in anul 1819.
Pociovalistea,Mtun de resedintA
al com, cu acelasr nume, situat
pe malul sting al Gilortuluf,
pfaiul Novaci, jud. Gorj.
Are o ,suprafat5. de 215 hect.,
Cu o populatie de 80 familiT sait
400 suflete, din care 46 contrihuabilI
; i bisericA,' deservitA de
preot si i dascAl.
Locuitoril posedA: 25 plugurT,
20* care u; bol, I cAruta cu cal ;
297 vite mar! cornute, 17 caT,,
143 oI, 35 capre, 45 rImAtorI;
So stupl.
Rlul udá acest cAtun,
in care sunt i 15 fintinT.
Pociovalistea, sati Trecatoarea
oilor In Robesti, treceitoare
In Transilvania, jud. Vilcea.
P'aci îT trec mocanii oile.
Pociovalistea, coastd.de deal, pe
care se aflA situate cAtunele :
Corbeanca, Machiaua, Oracul,
Ostratul i SArindlreanca, jud.
Ilfov.. 'Encepe de lingO cAtunul
Dirza, com. Crevedia, si are o
lungime cam de 3 kil, pAll in
dreptul cAt. Corbeanca, de unde
la, directiunea catre E.
Marginile dealulur sunt acoperite
ca pAsupl.
Pociovalistea,peidure, la N. jud.
Ilfov, coprinsl trate Valea-CA.
lugAruluT i Valea - VlAscloareI.
Pociovalistea,vale, prin care curge
plrlul cu acelasI uume, la N.
judetuluT Ilfov. La CAldArusani,
se Impreura cu Valea-V1AsieT si
formeazA balta CAdOrusani, care
se scurge In riul Ialomita la E.

POCOLENI
de com. Ferbinti. Izvoreste din
dreptul cat. Dirza, com. Crevedia,
si are o lungime de 5
kil. pana in dreptul cat. Cor.
beanca. Adincimea el, cind sunt
apele marT, e de 2 m. in dreptul
cát. Corbeanca ; in dreptul celorl'alte
catune mal mica. Latimea
albieT e de io ni. pana in maluri.
Pe &usa creste trestie $i papura.
Pocoleni, sat noh,, in jud. Suceava,
com. Radaseni, GU 131 locurl
de case ale locuitorilor, carT ati
cumplrat locurr de cite 5 hect.
A maT fost ad i un sat purtihd
tot acest nume, si despre care
se zice ca era populat cu LesT.
Pocreaca, sat, In partea de S.
V. a com. Poiana-CirnuluT, pl.
Crasna, jud. Vasluih, asezat in
valea piriuluT Pocreacay pe o suprafata.
de 701 hect. si cu o populatie
de 120 famiií, sah 643
suflete. LocuitoriT sunt vechT razesT,
carr se ocupa cu agricultura,
cresterea vitelor, cultura
villor sí a livezilor.
Are o biserica, ziditä la 1853,
In locul alteia vechl, deservita
de I preot si 2 eclesiarbY ; o
scoall, infiintata fa 1865, Cu local
bun, zidit din piatra, frecuentata
de 60 clevr ; 2 morT de apa
si o circiuma.
Vite : 402 vite marr cornute,
500 oT, 82 cal, 50 capre i 150
rimatorl.
Locuitorii poseda : 40 pluguri
si 8o care cu hoT ; '10 plugurl
si 5 carute cu cal ; 200 stupr Cu
albine.
In marg-inea de N.V. a satulul
Pocreaca, pe muchia i platoul
dealuluT cu acelasT nume, se vad
niste santurT largT, in care, s'ah
gasit : gloante, bucatT de- caramizT,
hirburT foarte groase, de
diferite forme, si monezT. Locuitoril
numesc locul unde sunt
aceste santurl, Cetatea.
782
Pocreaca, pida, izvoreste din
padurea statului Slobuzia, com.
Poiana-CitnuluT, pl. Crasna, jud.
Vasluiti ; trece prin satul Pocreaca
i maT in jos se varsa in
ptriul Vasluetul.
P.e toatá intinderea luT are
malurile foarte ridicate.
Pocruia, com. rur., in partea de
V. a cola. Tismana, plaitii Vulcanul,
jud. orj. Se compdne
catunele : Izvarna, Sohodolul
si Pocruia, unde e si resedinta
comuneT.
E situata pe ves, deal i valcele,
pe o suprafa.ta de 1962
hect., din care 62c1 hect. padure,
705 hect. arabile, 350 hect. fineata,
240 hect. izIa.e,..22 hect.
viT $i 32 hect. livezT l pi-un!.
Are o popula4ie de 432 famili!,
sah 1864 suflete, din care
340 contribuabilT, ocupindu-se
cu agricultura ì cresterea vitelor.
In timpul ierneT, parte. dintel/101
se ocupa cu miga industrie
a lemnuluT, construind
dae, putinf etc.
Are o scoala, fondatá la 1859, -
frecuentata de 46 elev1; 4 bisericTr
din care una de zid si
treT de Temo, deservite de
preot si 4 cintaretl.
LocuitoriT posea.: 45 plugurT,
77 care cu bol, si 5 cdri4e cu
cal; 7.85 vite marT cornute, 134
ear, 897 °I, 843 capre, 376 rimAtarr;
40 stupr cu albine.
Budgetul com, e la veniturI
de lei 1840, banT 80,4a'r la che-tuell
de le! 415.
Este udata de riurile : Pocroia,
Sohodolul i Izvarnuta.
Cemunicatia in comuna se
face pe soseaua vecinall, care o
pune in comunicatie cu Tismana
la N.-E.. si cu Costeni la S.-V.
In rocruia se &ese : 3 morT
pe al:4, 15 puturT si 2 fintinT.
Pocrula, ciitun de resedinta, al
com. Pocruia, jud. Gorj, situat
In gura vleT Cu acelasT nume,
fa 30 kil, de pe o suprafata
de 654 hect., din care :
io hect. padure, 105 hect. finete,
170 hect. izlaz, 9 hect. viT
si ro hect. livezT i prunT.
Are o populatie de 182 familiT,
sat1 815 suflete, din care
157 contribuabilT; i biserica de
zid, fondata la 1850 si i de
lemn, ambele deservite de
preot i I cintaret.
Locuitorir posea: 30 plugurT,
so care cu bol, 5 carute cu cal;
300 vite mar! cornute, 40 cal,
280 oT, 123 capre i 159 rimatorT.
In cAtun se gasesc 3 morT
de apa si 8 puturT.
Popruia, frIrlu, jud. Gorj, care lzvoreste
din lata plaiuluT de sub
muntele Piatra-Taiata ; curge de
la N. la S.-E. pe valea cu acelasT
nume; uda. comuna Pocruia
$i se varsa in Orlea, in dreptul
com. Costeni.
Poc§e§ti, mofie nelocuita, in jud.
Roman, pl. Siretul-d.-j., com.
Galbeni.
Podan, com. rur., jud. Dolj, pl.
Jiul-de-Mijloc, la 8 kil. de Craiova
si la 20 kil, de resedinta
pldSeT, Segircea, situata pe sesul
numit Jitia, intre dealul Cucul
i. malul drept al JiuluT.
Se invecine$te la N. cu catunele
Cirligul si Palilula, pendinte
de com. Bucovatul ; la S.
cu com. Livezile ; la E., cu comuna
Balta-Verde si la V. cu
com. Virvorul.
Este accidentata de urmatoarele
dealurT izolate :
Cosacul (325 m.), Solomon
(305 m.), Vilcul (200 m.), Cucul
(250 m.), Mocanul (175 m.).
bealul Cosacul este acoperit
eq padurT, lar cele-l'alte cu vil

PODAR1 783 PODECT (MOARA-DE-LA-)
si fin*. Aceste dealurit forrneazà
mal' multe vai, purtind
he-care numele dealului ce o
formeaza : Valea-CosaculuT, Valea-SatuluT,
Valea-HotuluT, Valea-Vilcului
i Podina. Multe
din ele prezinta ripe, ca Ripa-
Cosacului i epa Solomon.
Este adatà in partea de N.-
E. de rlul Pul, care primeste
plriul numit Valea-Hotului, ce
se formeazä din izvoare i l'hit/ni,
si se varsa, In Jai, pe
dreapta sa, in punctul numit
Mierica. Tot in dreapta, Jiul
primeste piriul Prodila, care la
rindul san se unte pe stinga
Cu pîriiau1 Vilcul.
In comuna se gasesc : 28 fintia
4 izvoare, 39 cruel si o
tintina de zid.
Peste Jiii, In dreptul comuna,
se afta un mare pod de fier, numit
Jitiana, servind atit pentru
trenuri cit i pentru care.
In anul 1832, autoritatile
adunat locuitoriT respindin prin
vecinatate i mal ales prin paduri
i ai1 fondat com. Podan.
In anul 1875, coprindea catunul
Balta-Verde, azi comuna
rurall. Acum se compune dintriun
singur catira, numit Podan.
Are o populatie de 1725 suflete,
locuind in 246 case si 17
bordeie. Biserica, de zid, fondata.
de catre Pan Hagi Mladiu si I.
Hagi Neagoe, are, in tinda el,
urmatoarea inscriptie:
Aceastii atufa' biserial s'a fondat la
1817 de nol: Pan Hagi Mladiu i I.
Hagi Neagoe i1 cu ajutorul locuitorilor
s'a zugeivit In anul 1832.
In biserica se afla portretele
fondatorilor. E deservita de 2
preoti i 2 dataren.
coala mixta, a fost frecuentata
in 1899-900 de 43 copii.
Dupa legea rurala. din 1864
sunt 214 impamtntenin. Insurate
sunt 18, din carT : 14 din
1879 si 4 din 1880.
Suprafata comund este de
8624 pog., din care : 3958 pog.
arabile, 470 finete, 613
330 teren sterp, 413 vg. vil
si 3200 pog. padure.
Mosia Livezile are o .suprafata.
de 1300 pog. arabile, cu
un venit de 27000 lei. Apartine
d-lui stefan Filipescu.
Mosia Podan, impreuna u Palilula
(ambele apartinind statului),
se arendeaza cu I200 feT.
Suprafata ramasa este de 2.
hect., cu 17000 leT venit, din
carT 12500 ale statuluT.
PaclurT sunt: Podari-Palilula,
de 1285 hect., pe mosia statu-
Inainte apartinea manastirei
Jitianu, azi proprietatea statului.
Padurea Livezile, de 22.5 hect.,
pe mosia Livezi/e, apartine d-lui
tefan Filipescu.
Padurile snnt compuse din
cer, girnita, stejar, frasin, jugastru,
ulm, mosdreni i carpenT.
Predomina. cerul si giralta.
Viile de 2019/2 hect. qartin
locuitorilor.
In mahalaua Liyezile-d.-s. a
catunului Podad, se afta o moara.
cu aburl si dotra serie.
In comuna sunt 5 circlumi,
din cari 3 in catunul Podari
2 in mahalaua Livezile-d.-s.
Prin Podan i trece calea ferata
Craiova-Calafat i calea judeteana
Craiova-Bistretul, ce are
in comuna o lungime de 1/2 kil.
Calea nationala Craiova-Calafat
trece prin S.-E. comuner, aviad
In com. o lungime de 4 kil.
Calle comunale ce pleaca din
vatra satului la comunele vecine
se intind pe teritoriul Podarilor
pe o lungime de 4'/2 kil.
Budgetul comuna e la veniturl
de 3362,39 lei si la cheh
tueli, de 2827,11 Id.
Vite : 1400 vite marl cornute,
49 caï, 1200 or si rito capre.
Podari; ceitutz, pe malul drept
al Calmatuiulut jud. Braila, com.
Stancuta, intre muchia numita
Corrrul-Malului i piriul Calmatuiul.
Pe ad trece drumul
Para-Petrel, pe un pod peste Calmatuiul
; la N.-V. acestui pod
se uneste viroaga Puturosul cu
Climatuiul. Are 12 case, cu 56
locuitori.
Podan, sat, jild. Dolj, pl. J1u1com.
Podan, cu resedinta
primarieT. Vezi com. Podan.
Podari, ocol silvic, jud. Dolj, facind
parte din circumscriptia
XVII, inspectiunea VI silvicA,
cu resedinta in Craiova. Padurile
cuprinse in acest ocol
sunt : CetAtuia, Poiana-Plenite,
Ciutura, TincAnAul, Verbicioara,
Fintinele, Podari-Palilula, Virvorul,
Rudari-Cioc1nesti, Perisorul,
Tirnava si Lipovul-Radovanul.
Podari-Palilula, mofie a statului,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj.,
com. Podan, arendatA Cu 12500
leT anua'. Suprafata ramasa este
de 233 hect. Are dona serie.
Se &este padure pe dinsa.
Pana la secularizarea averilor
mandstiresti, mosia a apartinut
manastirei Jitia.
Podari-Palilula, peldure, a statuluT,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj.,
com. Podad, cánula apartine de
la secularizarea averilor manastiresti.
Inainte apartinea manastirei
jitianul. Are o intindere
¡Je 1285 hect. Este compusa din
mosdrenT, jugastri, carpenT, aluni,
frasini i mai cu seama ceri
emite. Face parte din ocolul
alivie Podad, circumscriptia
XVII, inspectiunea VI.
Poded. (Moara-de-la-), localitate,
In jud. Prahova, corn.

PODEIUL 784 PO DENI-N0T
Manedul-Ungureni, pl. Teleajenul,
din care se scoate piatra
buna pentru constructia podurilor.
PodetuI, sdtuc, jud. .Bacall, pl.
MunteluT, facind trup cu satul
Comanesti ; este situat pe dreapta
Trotusulur.
Podeiul, deal, pe teritoriul com.
Stoesesti, pl. Mijlocul, jud. Falchi,
pe valea caruia se aflä satul
Stoesesti, in hotar Cu jud.
Tutova.
Podeiul, ddure, jud. Falda, pl.
Mijlocul, com. Basesti, In intindere
de 433 hect., pe dealul
Cu acelasI nume. Se zice ca.
In aceastä padure ar fi fost in
vechime un schit.
Podeni, com.rur., in plaiul Cerna,
jud. Mehedinti, asezata pe valea
BahneT si udata de piriul Bahna.
E inconjuratä de Dealul-Popel,
la V.; de Dealul CroiduluT, la
E. si de Napistea, spre N.
Se margineste: la E., Cu com.
Balta, Gornenti si Marga ; la
S., Cu com. Ciresul ; las V., cu.
com. Negrusa si la N., cu cit.
Costesti.
E formata dintr'un singur
sat, cu o populatie de 869 suflete,
locuind in 172 case.
Are o biserica, deservita de
I preot si 2 do taretl.; o scoald,
conclusa. de 1 invatator si frecuentata
de 30 elevr.
Locuitorif poseda: 7 plugarT,
2 care cu bol, I caruta cu caí;
700 vite marT cornute, 60 caT,
500 ilmatorr, 600 oi qi 64o
capre ; 26 stupT cu albine.
Are o osea comunala, care
o leaga cu Ciresul si Gornenti.
Budgetul com. e la veniturr
de 1134 leT, lar la cheltueli, de
706 leí.
Dealurl mal principale in comuna.
sunt : Dealul-PopeT, al-
GroiduluT, Napistea, Sulita (munte),
njuntele Glabanecul, Piatra
Camena, muntele Topolova, Gor-
=va.% Gura-JidovineT si Plugova,
loe de muna., unde fantazia
poporana crede ca. venead DaciT
de peste munte si fAceati plugarle
ad, lar la Gornova 'Amar'
graniceriT Dad.
Podeni, sat, cu 30 familiT, pe
malul drept al Teleormanuldi
jud. Argesul, pl. Cotmeana, faeind
parte din com. rur. Buzo.
esti.
Podeni, sat, cU 120 locuitorT,
jud. Argesul, pl. Lovistea, facind
parte din com. rur. Perisani.
Podeni, auun, al com. Aldeni,
jud. Buzan, Cu 220 locuitori si
49 case.
Podeni, cdtun. VezI com. rur.
Podul-GrosuluT, jud. Mehedinti.
Po-deni, suburbie a orasuluT Birlad,
jud. Tutova, pe stinga riulul
Birladul. Este legata cu orasul
printr'un pod de lema.
flodeni, mofie, In jud. Buzail,
com. Aldeni, cat. Podeni, aviad
240 hect., din care 32 hect.
padure, restul arabil.
Podent-Noi, com. rur., in jud.
Prahova, pl. Podgoria, situata
pe malurile girlelor Lojadna si
Oghiza, la 32 kil, de capitala
judetuluI si la 3 kil, de a plaser.
Se compune din catunele :
Ghiocelul, Mehedinti, Rahova,
Nevesteasca, Pope$ti, Valea-
Dulce, Podeni-NoT, Sfircarul si
Pacaloaia, avind o populatiune
de 3760 suflete, locuind in 675
case.
Are 6 biserid: In Podeni-
NoT, fondata de locuitorT si refacuta
la 1827; in Ghiocelul,
facuta. la 1841; in Mehedinti,
fondata la 1861; in Rahova,
fondata la 1832; in Popesti,
fondata la 1857 si in Valea-
Dulce, fondata de calugariT Iane
si Enache la 1807. Sunt deservite
de 4 preotl.
In catunul Podeni-NoT este o
scoala mixta, care a fost frecuentata.
in 1899-900 de 53
copiT.
Locuitorir, pe HITA agricultura,
se mal ocupa cu rotaria,
butdria si dulgheria. Produsul
munceT lor 11 desfac la orasele
Ploesti, Váleni-de-Munte, Urlati
si Mizil.
Parte din locuitorl sunt mosned;
287 s'ad improprietarit
la 1864, d'id 11 s'ai-1 dat 861
hect. pamint. El poseda: 88 cal
si Tepe, 277 vacT, 6 bivolT, 21
capre, 1224 ol, 602 pord, afara
de vitele trebuincioase munceT
agricole. In raionul com., pe
piriul Oghiza, sunt 4 morT per.tru
macinat, cu cite doul pietre
fie-care.
Toata comuna se intinde pe
o suprafata de 4000 hect.
Girla Lojadna, care trece prin.
com., are apa foarte sarata, din
cauza terenurilor sal-ate ce o
strabate. Tot in raionul com.
mal sunt izvoare de apä de pucioasa.
Terenul sail contine si
pleura.
Tuja, in aniT roditorl, se fabrica.
pana la g000 decal. ; lar
vin, vr'o 2000 decal. anual.
In dealul numit Magura sati
La-Bordeiul-de-Sare se gaseste
In pamint sare in mare cantitate.
Se cultiva gIndacT de matase.
StupT cu albine sunt 6o.
Comerciul se exercita in com.
de 14 circiumarY.
Budgetul com. e. la veniturr

PODENI-NOI 785 PODGORIA
de 12662,50 leT si la cheltuelY,
de 7163 ler.
Sta in legatura prin sosele
comunale cu comunele: VAlenide-Munte,
Urlati, Chiojdeanca,
Apostolache, Podeni-Vechr
Pacureti.
In raionul com. sunt dealurile
: Pacaloaia, Pancea, Magura
si Stejarul, pe carr se cultiva
vie.
In partea de N. este Piscul-
Hotilor.
Comuna e udata de girlele
Oghiza i Lojadna, atarà de
cite-va váT, putin insemnate.
Se margineste cu comunele :
Podeni - Vechr, BlItesti, Pacureti,
Gornetul i Valea-Boulur.
Podeni-Nof, sat, facind parte
din com. rur. cu acelasr nume,
pl. Podgoria, jud. Prahova. Aci
e resedinta comuner.
Podeni-Noi, Aidure particular,
supusa regimulur silvic inca din
anul 1883, pe mosia Podeni-
No!, com. Podeni-Nor, pl. Podgorja,
jud. Prahova.
Podeni-Nof, deal, jud. Prahova,
com. Podeni-Nor, pl. Podgoria,
pecare se cultiva 1621/2 hect. vie.
Podeni-Vechf, com. rur., pl. Podgoria,
jud. Prahova. Inainte de
desfiintarea jud. Sacueni, era
resedinta pl. Podgoria.
E situata pe dealurile : Coltoaia,
Gogolosul, Badicescul
Plicuta si pe valle: Belcioaia,
Neagulur, &lada si O visa, la 26
kit, de capitala judetulur. Aci
e resedinta pl. Podgoria.
Se compune din 3 catune :
Baltesti, Podeni-Vechr si Izesti,
cu o populatie de 2185 locu
itorr, din carI 387 contribuabilr,
locuind in 487 case.
Are 3 bisericr (in fie-care ditun
cite una), construite prin
ajutorul locuitorilor, deservite
de 3 preotr; 2 qcoale mixte, in
Po d en i-Vechr si Baltesti, frecu entate
de 114 copir (1898-9oo).
Meseriasl sunt : 37 dulgheri,
18 zidarr, 6 dogarT, 9 rotar!, 4
fierarr. Produsul munceril desfac
la orasele Ploesti i Bucuresti.
Locuitorir sunt mostenT. ET
posea : 73 ca! si Tepe, 167 vacT,
91 capre, 605 o! si 770 porcr.
In raionul comuner este o
fabrica de gaz si 3 morT pe
apa Ovisa.
Comuna se intinde pe o supratata
de 468 hect.
In Podeni-Vechr, spre N.Y.,
e o tintina, numita Fintina-de-
Leac. Apa acester t'inda are
un miros de pucioasa.
In partea de S. este un schit
ruinat, numit cChi/ia», din care
se pastreaza numaY preastolul,
imprejurul caruia, se zice, eraii
in vechime chiliile calugarilor.
La localitátile numite Ovisa si
La-Teapa sunt cariere de piatra.
Se cultiva &dad de matase.
StupT cu albine sunt 64.
Comerciul se exercita in comuna
de 8 circiumarr.
Budgetul comuner la e ven iturl
de 8231,64 lef, si la cheltuell,
de 5871,70 le!.
Are o osea comunal a 'tare
o pune in comunicatie cu comun
ele: Magurelele, Gornetul-
Cuib, Podeni-Nor.
In raionul com., la E. si S.,
si in centrul e!, sunt trel movile,
unde se zice, aù fost
ingropatr ostasil cazutr in diferite
lupte, ce s'ati petrecut acr
in vechime.
Dealurile com. sunt : Pelini,
Frumosul, Grajdana, Chiliile
Piscul-lur-Dan.
Pamintul pe care sunt asezate
casele locuitorilor este deluros,
cu piscurr si val, servind
pentru cultura pomilor.
E udata de girrele : Saratelul,
cu apa sal-ata, si Ovisa i de
vaile Goaler, Belcioaier, Nea
gulur, Ciuciurulur ì Valea lur-
Hem.
Se margineste la N. cu com.
Pacuretul si Gornetul-Cuib, la S
cu com. Hirsa, la E. cu com.
Podeni-Nor si la V. Cu com.
Magureleler
Podeni-Vechf, sat, facind parte
din com. rur. cu acelasT nume,
pl. Podgoria, jud. Prahova. A re
o biserica vechre, zidita de locuitorT.
Podeni-Vechl, deal, in jud. Prahoya,
pl. Podgoria, com. Po.
deni-Veehr, pe care se cultiva
25 hect. vie.
Podeni-Vechf, peidUre, a statulur,
in intindere de 440 hect., pendinte
de com. Podeni-VechT, pl.
Podgoria, ¡ud. Prahova, formata
.din trupurile : Surani (415 hect.)
si Izesti (25 hect.).
Podgoria, p7asd, situata la S.
judetulur Muscel.
Sé margineste la N.-V. cu
plasile Riurile-Argeselul, de care
se desparte printr'o linie oblica
de la dreapta la stinga, care
pleaca din jud. Dimbovita (sprc
N. de com. Dobresti) pana la
Pitesti ; la E., cu jud. Dimbovita,
de care se desparte printr'o.
linie ce trece pe la E. de
comDobresti, Priboeni, Tigane0,
Glimbocelul, Budisteni si
Ciulnita ; la S., cu riul Argesul,
care desparte jud. Muscel de
jud. Argq.
Ard o forma triunghiulara.
Vedija impärfire a pliifer.
Plaza Podgoria in secolul XVIII
se compunea din plasa Dealulur,
care coprindea comunele de
la Valea-Mare pana la Calinesti
plasa Circinovul, care coprin-

PODGOR1A (P.LASÀ) 786 PODGORIA (PLASÀ)
dea comunele de la Circinovul
pang la Glimbocata, unde s,
termina judetul Nuscel.
fteértire a administratirui. Pl.
Podgoria se compune din 46
catune, care formeaza 17 com.
rur. : Valea - Mare, tefanesti,
Golesti, Váleni, VrAnesti, Gorganul,
Calinesti, Topoloveni, Golesti-BadeT,
Leurdeni, Ciulnita,
Budisteni, Glimbocelul, TigAne§ti,
Priboe9i, Beleti si Dobresti.
Resedinta plaseT este in Golesti.
Hidrografia. Riul Argesul,
care uda pairtea de S. a jud.
si pl. Podgoria, face ca pdmintul
acesteT plaST sa fie foarte
fertil in tot felul de cereale. De
la N. spre S., este udata de
girlele: Valea-Mare, Vranesti,
arcinovul, Gorgani i Glimbocelul.
Toate se varsa in dui
Argesul, pe inalul sting.
Orografia. Par.tea de N. a
plaseT este acoperità de dealurT
inalto, cu pante repezT. In partea
de E. ele devin i mai accidentate,
mar ales spre com. Dobresti
i isT pierd din inaltime
cu cit se scoboarA spre comunele
Priboeni, Glimbocelul, Budisteni
i Ciulnita. Aceste locud
sunt acoperite cu pacTurT
mad; iar cele coprinse intre
dui Argesul si comuneler *tefanesti,
Valeni, Vranesti, Calinesti,
Gorgani, Topolovenl, Tiganesti,
Leurdeni F Ciulnita
sunt acoperite cu vii i diferiti
pomT roditorT.
ProcluctiunY. In partea de N.,
pl. Podgoria este brazdata de
dealurT frumoase acoperite cu
vir, pomYroditorf: persK gutuT,
ciresT, precum idu paclurT Intin se.
In partea de S., pe malul sting
al riuluT Argesul, are clinpir intinse
i foarte fertile, pe care
se cultiva tot felul de coreale.
In plasa se cultiva 1730 hect.
vie, care produce un vin gustos
foarte mult cautat in comercid.
«Vine din podgoriile muscelene
scrie D-1 Ionnescu-Gion
erad celebre in toata Tara.
In calatoria PatriarhuluT Macarie
al Antiohiel, scrisa de Dia
conul Paul din Aleppo (1635),
vinurile Pitestilot sunt trecute
ca cele mai bune ale MuntenieT,
iar tirzid (1704 i urmatorii)
viile Brincoveanulul din
podgoriile pitestene, eind se culegead
era un eveniment. Venea
curtea toata din Bucuresti,
pentru a fi fata la aceste ade-
'Orate serbarT bachice. De aci
si legenda ca in dealurile Pitestilor
sunt ascunse incl. fabuloasele
bogatiT ale luT Brincoveanu.
La culesul viilor, dealul
intreg din coasta CimpuluT,
de-alungul tefanestilor, Izvoranilor,
Vranestilor i pana la
Leurdeni era numaT chiote, jocurl
si veselie».
aide de comunicalie. Plasa
15odgoria, in partea de S., este
strabatuta de ealea ferata Bacuresti-Pitesti,
care se opreste
In coprinsul plaseT la Leurdeni,
Golesti i Florica.
De la Golesti calea ferata
se bifurca: o parte merge spre
N. la Cimpulung, iar cea-l'alta
Trierge spre V. la Pitesti.
oseaua nationall Bucuresti-
Pitesti trece pe la S. plaseT,
prin comunele: Ciulnita, Leurdeni,
Golesti-BadeT, Topoloveni,
Calinesti si tefanesti
In legatura cu aceasta cale
sunt urmatoarele sosele comunale
: Ciulnita -Budisteni - Grimbocelul
; Topoloveni-Tiganesti-
Priboeni Dobresti ; Calinesti-
Gorgani.
Populalia. LocuitoriT comunelor
din pl. Podgoria sunt in
nurnar de 20376, totT RominT.
Ocupalia locuitorilor. Pe linga
agricultura, locuitoriT se mal o-
cupa cu butaria si cultura viteT,
care ocupa pe cea maT mare
parte din locuitoriT plaseT.
Instrucjiunea publicii. In fiecare
comuna din pl. Podgoria,
este cite o scoala rurall mixtd,
conclusa de un invAtator.
In anul 1899 goo aceste
scoti ad fost frecuentate de 1655
copiT.
Cultul. In plasa sunt 35 biserld,
deservite de 36 preoti
si 50 cintaretr, si impartite astfel:
in com. Beleti, 3 bisericr
cu 4 preotT; la Calinesti, 3 bisericf
cu 3 preop ; la Gorganul,
4 bisericT cu 4 preotT; la tefanesti,
3 bisericT Cu 4 preotT ;
la Valea-Mare, 3 bisericl Cu 2
preotT.
Mafinr unelte agricole. In
pl. Podgoria se afia urmatoarele
masinT si unelte agricole (1895):
2 masinT de semanat, 2 de treerat
cu abur!, 16 de vinturat,
de batut porumb cu abur!, 13
cu manivell, 337 plugurl de
lemn, 515 de fier, 4 grape de
fier, i tAvIlug, I mosoroitoare
de fier, 9 rarite, 2 masinT de
ales saminta, 6 moll cu abur!
si 23 moil cu
Plasa Podgoria in anul i856.
In acest an gasim ca plasa Podgoria
avea 24 sate, 36 bisericT,
40 preotT, 4 diaconT, 37
boerr de neam i 57 mazilr. Romin/
contrib. erati 2683, carl
plAteati pe trimestru 23945 Id
vechI si 31 parale ; erad si 141
TiganT emancipatI (rind pe trimestru
70501e!. In total maziliT,
patentan! l contribuabilil plateafi
anual 129293 le!, 4 parale.
Pentru moiile locuite, nelocuite
i contributia drumurilor
se platead de proprietarl 42907
leT si 24 parale.
Eraii 47 care cu 4b0!, 4 care
Cu 4, 6 si 8 caT, 1511 care cu
2 boT, 23 care cu 2 si 3 cal si
3812 vac!.

PODGORIA (MASA) 787 PODGORIA (PLASX)
In ceea ce privege armata,
aceasta pasa avea 48 militarT
-si 54 dorobaptI.
Recolta plasel era de 33 chile
grid si 10844 Zhile pctrumb. In
magazinele de rezerva eraii 2296
chile porumb.
Capitalurile cutiilor sAtestI In
Muta eral"' 1320 le! si 21 parale
ridicatl de visterie, la 1854,
erati le 538, parale 25.
CopiT altoitI 430, nascutT 509,
mortl 284.
Ja plasa mal ere' 30 morT,
car!aduceaT un venit anual de
16300 Id ; 69 povernl, tu; un
venit de 2600 leT ; 127 dulgherT
si morar!, 17 cizmarT, 36 flerad.
Populatia platel se urca la
11672 suflete, din care 6029 bgrbatf
si 5643 femeT, ca 3267
capT de familie.
Podgorfa,p/asd, in jud. Pfahova.
Se inargineste la E. cu judetul
Buzan, de caxe se desparte printeo
linie peipendiculara. de la
N. la S. ce trece pe la E. de
com. Chiojdeanca, i care apoI
se indreapta. spre V., trecind
pc la S. de com. 5ingerul ; la
S.-D., Cu pl. Cricovul, de care
se desparte printr'o linie curba
de la E. spre S. si care trece
ye la E`:" de comunele f.pdeni-
NoT, Hirsa i ScAeni ; la N.,
pu parte din jucr. Buza.A-sl plaiul -
Teleajenul, de care se desparte
printed linie dreapta dusa. pe
4 N. de comunele Ariceqti
Carbun4ti; la V.P ca plaiurile
Teleajenul i VArbilaul i plasa
Zirgsorul, despartindu-se de plaiul
Teleajenul printr'o linie care
trece pe la V. de comunele Surani
i pornetul - Cuija, iar -de
pliul Varbilatri si pl. Tirgsorut,
prin riul teleajenul.
Se compune din r8 comune
rurale: Apostolache, Aricesti,
Boldestit Carbunesti, Chiojtleanca,
Gometul-Cuib, Hirsa, Magu-
relele, Pacureti, Pleasa, Podeni-
NoT, Podeni-VechT, Salcia, Singerul,
ScAeni, Soimari, Surani
Udresti.
Resedinta sub-prefecturd este
in com. Podeni-Vechl, catunul
Baltesfi.
Cea mal populatl comuna din
pl. Podgoria este Podeni-NoT,
apol vin Hirsa, Chioideanca,
Gornetul-Cuib, PAcureti si Podeni-V.echT.
Cele mal putin populate
snnt Scleni i Plena.
Pamintul acesteT plAsI e mal
mult deluros pi prieste mult vitel,
prunuluT si nuculuT.
Valle formeaza cimpiT intinse,
peeare se cultivä tot felul de
cereale. PAclurT sunt tiestul de
Terenul fiind prielnic cultureT
in general, ocupatia locultorilor,
afara de fabricarea rachiuluT, e
agricultura si cresterea vitelor.
Parte din locuitoril plasel, pe
Bina agricultura, se maT ocupä
cu diferitele ineseriT, si ca chirigeria.
In plasa Podgoria sd cultiva
54.3i/2 hect. vie,
Plasa Podgoria e bipartita in
28 parohit avind 24 filiale :
1. Parohia Scäeni, cu biserfca
parohiala Adormirea, compusa
clip cal. Balaca si Pleasa, avind
ca filiale biserica Sf. Gheorghe
Intrarea in biserica.
z. Parohia Päcureji, cu biserica
parohiala Adormirea.
3. Parohia Platija -(com. Pacureti)
-cu Iiserlca .parohiala SE
VoevozT, compusa din c4t. Atir-
- nati (com. Soimari).
7arohia lifeIgurelele, cu
biserica parohiala SE Ion, compasa.
din cat. Coada-Malulul,
Protositighelul i manastireaZam-
'fira aviad ca filiale bisericile :
Adormirea, Sf. Dumitru si In5.1tarea-Domnulul.
4,..Parohia Pociéni-Vecht, ca
biserica parohiald Sf. Gheorghe.
Parohia Bällefti (com. Podeni-Vechl),
ca biserica parohia la
Nastexea MaiceT Ddinnulur, compusa
din cat. Izesti, avind ca
filiall biserica SE Dumitru.
Parohia Hirsa, ca biserica
parohiala Adormirea, compusa
din cat. Plopul i Nisipoasa, avind
ca filia15. biserica Sf. Trel
ErarhT si Adormirea.
Paro/ha Värbila (comuna
Hirsa), cu biserica catedrala Adormirea,
compusa din cat. Valea-CuculuT
i Jarca.lai (Urlati),
ca filiala SE Voevod.
Parohia Boldefti, ca biserica
parohiala Sf. VoevozT, compusä
din cat. Seciul, avind ca
fihialà biserica SE Treime.
o. Parohia S'ipotul (comuna
Boldesti), ca biserica parohiall
Adormirea, compusa din cat. Lipanepti,
avind ca biserica filiala.
Adormirea.
Parohia Podeni-Na, cu
biserica parohiall Adormirea,
compusa din cat. Ghiocelul si
Mehedinta, aviad ca filiala biserica
SE Nicolae.
Paro/da Popeiti (comuna
Podeni-Nol), cu biserica parohiala
SE Nicolae, compusa din
cat. Valea-Dulce i Rahova, avind
ca filiala biserica Sf. Nicolae.
Parohia Gornepl (com.
Gornetul-Cuib), cu biserica parohiala
Cuvioasa Paraschiva.
Parohia Cuibul (comuna
Gornetul-Cuib), cu biserica parohiala
Adormirea, compusa din
ca.t. Nucetul, avind ca filiall biserica
Sf. Dumitru.
Parohia Va-de-E2' (com.
Udresti), cu biserica parohiall
Sf. VoevozI, compusä din cat.
Udresti í Dobrota, aviad ca
filiale biserica Sf. Dumitru pi
Sf. Haralambie.
Parohia Singerul-de-Yos
(com. Singerul), cu biserica parohiall
SE Andreiti, compusa din
68617. Maro& Dialionar Grgraito. role 18 100

P ODGORIA-COPOUL 788 PODWRUL
catunul Singerul-d.-s., avind ca
filiall bis. Adormirea.
Parohia Mireful (com.
Singerul), cu biserica parohiala
SE Nicolae.
Parohia Apostolache, cu
biserica parohiala Adormirea,
compusä din cat. Mirlogea
Tisa, avind ca filiale biserica
SE Voevozi si SE Dumitru.
Parohia Salcia, cu biserica
parohiald SE VoevozT.
Parohia Chiojdeanca, Cu
biserica parohiala Cuvioasa-Paraschiva,
compusa din cat. Nucetul,
avind ca fILialä biserica
SE Dumitru.
Paro/lía Trenul (comuna
Chiojdeanca), cu biserica parohiala
Cuvioasa Paraschiva.
Para/ha Ceirbunefti, cu
biserica parohiala SE Nicolae.
Paro/ja Surani, cu biserica
parohiala SE Dumitru.
Parohia cu biserica
parohiall SE Apostolf.
Parohia Arzcefti, ca biserica
parohiall Sf. Nicolae.
Paro/la Star-Chlojdul, cu
biserica parohiall SE Treime,
compusa din cat. Bradetul, aviad
ca filiale biserica Cuvioasa
Paraschiva i SE NieoIae.
Paro/ja Vadul-Anet(com.
Star-Chiojdul), cu biserica parohialk.
SE Voevozi, compusa
din cat. Rotarea, aviad ca filiall
Nasterea Maicef Domnultd.
Parohia Drajna-de-Yos,
ca biserica parohiala SE Nicolae,
aviad ca filiall biserica SI. Alexandru.
Podgoria-Copoul, sat, in jud.
Iasi, pl. si com. Copoul, in partea
de N.-V. a orasuluf Iasi, asezat
pe platoul dealului Copoul.
E format din viile orasenilor ;
de aceea si poarta numele de
Podgoria.
In marginea satuluT despre
Iasi, se afta gradina Ghica-Voda,
prin mijlocul carea trece soseaua
judeteana Iasi-Botosani,
fiind i loc de preumblare al rocuitorilor
din Iasi.
Are o biserica, zidita de Vasile-Lupu-Vodd
la 1638, si rézidit5.
de Duca-Vodd, deservita
de 7 preot i I cintaret.
Vite 130 vite mari cornute,
149 oi, 20 cal si 29 rimatorT.
Satul si-a luat numele de la
dealul Copoul, care in vremea
de derault era acoperit de codri
nestrabatutT, prin carT Domnif
Tare facead vinatorf. Odinioard,
zice legenda, un Domn plecind
la vinatoare, copoiT, descoperind
un cadh.vru de om, aü inceput
sO. latre, iar pe locul ande s'a
gasit cadavrul, s'a zidit biserica.
Fapte istorice petretute in aceasta
localitate : Urmarea razboiuluf
intre Stefan-Voda-Gheorghe
i Timus, ginerele luf Vasile-Lupu.
Razboiul s'a inceput
de la Podul-Jijiel $i a continuat
pe Dealul-Popricanilor, prin satul
RAdiul i prin aceasta localitate.
Timus a urmarit Oastea
luf Stefan-Voda, pana ce a trecut'o
pe Bahluiti gin sus, apoi.
s'a asezat in Iasi, lar cazad!
an pradat prin codri IasuluT
drumul Cdpotestilor. (cLetop.x.,
pag. 450).
Tot pe Dealul-CopouIuT, Constantin-Voda
sT.a asezat tabOra
in razboiul ce a avut cu Ghica-
Voda. (eLetop.», pag. 362).
La 7248, boerif an esit la Copoil
inaintea luT Constantin Cantemir,
care venea de pe Prut
din sus, inchinindu-1 cheile T5xef
steagurile slujitorilor. («Letop.»,
pag. 408, t. II.)
Pe la 7770, in timpul luT Grigore-Ghica,
Colgeac-Beiul,
ruia i se daduse Sirhatul Hotinului,
a conacit tref zile in aceasta
localitate, de linde apoT
a plecat pe Prut in sus spre
(sLetop.x., pag.-202, tom,
III).
In timpul &mufa lul loan
Mavrocordat, a trecut prin Iasi
un Pa# cu tref tuiurf, annme
Mosinol, pe care l'a petrecut
Voda pana in aceast5. localitate ;
de unde apoi a luat drumul spre
Hotin. (I( Letop. , pag. 206, t. II).
Podiacul, deal, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s.; se_desface din
Dealul-Oreavului ; brazdeaza partea
de V. a com. Zgircitit intinzindu-se
printre piriul Oreavul
Ptitrida ; e acoperit cu padurT
pasunT.
Podiacul, pa'dure, a dosnenilor
Jugureni, jud. Euzati, de cam
150 hect. ; cea mal mare parte
in com. Laposul, apoi in Jugureni
i Tohani.
Podiceasa,strhntoare,in drumul
ce merge spre Hangul, judetul
Neamtu, pe teritoriul com. Bu,halnita,
pl. Piatra-Muntele, formata
de o parte de catre valea
repede a cutsuluf Bistriter si de
cea-l'alta parte din sana inaltt.
Podina, sat, in jttd. BacAti, pl.
Munteld, com. Comlnesti, situat
pe dreapta Trotusultd, la I kil.
si 168 m. de satul Com4nesti,
avind o populatie de 185 sufl.
Podina, deal, in jud. nacaii, pl.
MunteluT, com. Comanesti, pe
al caruT pbvirnis su& spr; Va..
lea-Maluluf se afla baia de pleura
a proprietatif, Cu vr'o 39
izvoare.
Podi§orul, atun, in jud. si' pl.
Teleorman, pendinte de com.
Birla, situat la S. acestef com.
Are o populatie de 296 suflete,
din care 64 contribuabilt ; o hisericA,
deservitA de I preot
cintAret.

PODIORUL 789 PODOLENI
Podi§orul, cdtun, pendinte de
com. Bucsani, pl.. Neajlovul, jud.
Vlasca, situat pe proprietatea
Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti,
in marginea NeajlovuluT,
linga pAdure. S'a infiintat cam
pe la 1856, cu ocazia faceriT aceluT
pod si cu inceperea exploatArir
pAduref.
Podi§ul. VezI Slobozia-Luncani,
sat, jud. BacAti.
Podi§ul, deal, in partea de E.
a com. BAleni, pl. Zimbrul, jud.
Covurluiti, litiga sat, din spre
Putichioaia.
Podi§ul, deal, care inco njur5. com.
BAsesti, pl. Mijlocul, jud. FAlcitl,
pe toatä partea de V.
Acett platoti este acoperit cu
pAdure pe partea de N., lar in
spre S., sunt locurile de culturA.
Pe partea de N.-V. sunt lodurT
ale dealuluT, cu urmAtoarele
numirT RAdiul, Fundul-PodisuluT,
Valea-SotoneT, Poenele-JuT-
Ghearghe-Stan, Poenele-DochiuluT,
Gilcosul i Tetul-Pletos.
In centrul dealdluT se afla localitatea
numit&BaltAgestt, unde
mal inainte a fost sat, in care
a locuit neamul BAltAgestilor ;
lar pe partea de S.-V. sunt localitAtile
Hengiul, Piscul-Uliu-
Id i Valea-Negurer.
Acest deal, pe toatA intinderea,
are o pozitiune frumoas1
si, in toate directiutile, o priveliste
intinsA.
De pe piscurile Hengiul si
Uliul, in timpurile senine, se
vede slare V. o parte din MuntiT-Carpati
; spre E., se zgresc
virfurile multor dealurl marT, de
peste Pila, in Basarabia ; iar
spre N., se vede aproape jumgtate
din jud. FAlciti.
Pe coasta acestuT deal, aproape
de biserica vechTe si de casele
proprietAteT, a fost local destinat
pentru iarmarocul ce se face in
fie-care an la 24 Iunie ; actualul
proprietar a schimbat locul
pentru iarmaroc, destinind un
altul, in sat, aproape de PrimArie.
Pe partea de S. a dealuluT se
allá o bisericA, fAcutA la 1851
de Grigore Alexandru-Ghica-
VodA.
Pocif§ul, deal, in partea de V.
a com. pl. Mijlocul, jud.
incepe din hotarul com.
Dodesti, spre S.; trece pe deasupra
satuluT Miclesti si se uneste
cu alt deal in hotarul com.
Feredestilor, din jud. Tu tova ;
are o intindere cam de 2 kil. pe
teritoriul comuneT Tiful.
Podi§ul, deat, in partea de V.
a satuluT Comarna, com. Poeni,
pl. Codrul, jud. Iasi ; din el se
scoate multä piatrA pentru sosele
si diferite trebuintI.
Podi§u12 firui2, izvoreste de sub
dealul Podisul, trece prin mijlocul
satuluT Comarna-d.-j., com.
Poeni,. pl. Codrul, jud. Iasi, si,
unindu-se cu altele, formeazA pi-
1111 din Sesul-Moaref $i trecind
pe teritoriul com. Costuleni, din
pl. Branistea, se varsA in riul
Jijia, sub numirea de piriul Mocra.
Podi§ul-de-la-CornI, deal, pe o
suprafatA de 162 hect., in partea
de E.-S. a com. TirziT, pl.
Crasna, jud. FAlciti, in hotarul
com. Corni.
Podiqul-de-la-Pidure, deal, in
partea de E. a satuluT Pihna,
com. Tir.ziT, pl. Crasna, jud.
Falda, are o suprafatA de 336
hect., loo de culturA.
Podi§ul-HoraituluI, loc, pe mosia
GrAmesti, com. cu acelasT
nume, pl. Berhometele, jud. Dorohoii1;
cu multe urme amase
de la rAzboaele dintre LesT, UngurT
si Moldovenr, sub Stefancel-Mare.
Podi§ul-Machedonulul, deal,
in partea de E. a satuluT Frumuselele,
com. PAusesti, pl. CirligAtura,
jud.
Podoleni, plasd, in partea de
N. a jud. alela. Se intinde
de la N. spre S., in lungul dealurilor
dintre jud. Vasluiti
riul Prutul.
Se mArgineste la N. cu jud.
Iasi; la S., Cu pl. Crasna si Prutul
; la E., Cu Basarabia, despArtitA
prin riul Prutul si la V.,
cu jud. Vasluitl.
E formatA din 19 com. rur.
Cu 2 tirgusoare:
Bazga, in partea de N. cu
satele: Bazga i Rosul.
Bohotinul, pe piriul Bohotinul,
in jos de tirgusorul RAducAneni,
cu satul Bohotinul.
Covasna, in partea de N.-
V., in hotarul judetuluT Iasi si
cu satul Covasna.
Cozia, in jos de Covasna,
cu satele: Cozia i Petcul.
Cozmefti, in centrul pl.,
formatA numaT din satul Cozmesti.
Drdnceni, in partea de E.,
lingA riul Prutul, cu satele: Albita,
Cotul-GhermAnesti, DrAnceni,
DrAnceni-Tirgusor, Ripele
VdrAria.
Duda, in partea de S., cu
satele : Duda si Novaci.
Ghernanefti, in partea de
E., pe Prut, din sus de tIrgusorul
DrAnceni, cu satele Arsura
si GhermAnesti.
Grozefti, in partea de N.-
E., intre Jijia i Prut, cu satul
Grozesti.
io. Gura-Bohotinul, cu satul
Gura-Bohotinul.

PODOLENI 790 PODOLENI
. ¡sala, In centru, Cu satul
Isaia.
Mofna, in centru si spre
V., cu satul Mona.
Pihnefti, in partea de S.,
cu satele : Fundatura-Pihnesti
Pihnesti.
Podoleni, cam In centrul
pl., cu satele : Podoleni-d.-j.
Podoleni-d.-s.
s. Pogdnefti, In partea de
S. a pl., Cu satul Poganesti.
Raducaneni, in partea de
N., pe valea Bohotinulur, cu satele:
Raducaneni i Raducaneni-
Tirgusor.
Rifefti, in partea de S.,
lîngä Prat, cu satul Risesti.
i8. Sidgeni, in partea de
N.-V., In hotarul jud. Iasi, pe
Prut, cu satele : Bucuresti, Coltul-Cornil
si Salageni.
19. Zbieroaia, In partea de
E., in unghiul format de confluente.
riulur Jijia cu Prutul cu
satele : Copaceanul, Zbieroaia
Scoposeni.
Calitatea pamintulur este cea
mar buna i productivä din tot
judetul, In cereale i lemne.
Partea de V. a pl., pe toata
lung-imea, este deluroasa, acoperita
cu padurT, vil i livezr;
iar partea de E., in lungul Prutulur
este ses intins, acoperit
cu imase, fin*, lund i ball.
E brazdata la E. de riurile Prutul
si Jijia; iar In centra, de
mar multe &ale i piriiase, din
care unele se varsa in. fijia
Prutul, lar altele trec in jos pe
teritoriul pl. Crasna si Mijlocul.
Pe mosiile Cozmesti, Gura-
Bohotinultd, Scoposeni i Ghermanesti,
sunt cariere de platra
pentru constructir i pentru sosele.
Pe mosiile Ghermatesti si
Ripile se afla piatra varoasa.
In satul Bohotinul este o velnita,
unde se fabrica spirt si
lichiorurr.
Resedinta sub-prefecturer pl.
este in tirgusorul Dranceni.
Podoleni, com. rur., In pastee.
de N.-V. a plaser Podoleni, jud.
Falcia, formata din dota sate:-
Podoleni-d.-j. i Podoleni-d.-s. ;
cu o suprafata de 1952 hect., 9
aril si o populatie de 426 familiT,
saa 1423 suflete, din care
260 contribuabilr.
Are o se-mil si 2 bisericT.
Proprietatea mosier este a statulur,
pendinte de cldmeniul Gherm
anesti.
Prin com. trec piraiele Mona
Podoleni.
Sunt 39 hect. vie.
Budgetul com. e la veniturr
de 3723 ler si 75 banr si la
cheltuell, de 3384 ler si 15 banT.
Podoleni, corn.rur., in jud.'Neamtu,
pl. Bistrita, situatá. intre com.
Zanesti, Costisa i Silistea, intre
riul Bistrita i pir. Orbieulur.
E formata din catunele : Vodoleni
i Dornesti, cu o popalatie
de. 1639 suflete.
Dintre locuitoril improprietaritT
in 1864 sunt astazr: 79 carr
inca traesc i stapinesd sirtgurr
locurile lor ; 45 carT stapinesc
locurile ca urma,sT ; locurr aa
fost parasite de catre impropi-ietaritr
si se stapinesc de catre
com.; 25 de indivie sunt, carT
de si insuratr i cultivatorl de
pamint, nu aa niel un fel. de
proprietate.
Terenul cultivabil e de 1745
hect. si 94 arir.
Imasul are o intindere
136 hect. si 45 ariT, i nutreste
990 capete de vite.
Are o biserica de piatra, deservita
de 2 preotr si 2 eclesiarhl
o scoala ; o gara de druni de
fier.
Budgetul com, e de 4850 ler
40 banT la veniturr si de 4778
ler si 5 banr, la cheltuelT.
Comunitatia cu satele vean
se face prin : calea ferata ; soseatra.
nationala Bacaa - Platra;
o osea care pleaca dirt precedenta
(dintre kil. 31-32) si
merge prin satul Podoleni, Durnesti,
la satul Romini ; o alta
ramura. ducind de la satul Durnesti
prin satul Zberesti-4.-s.,
In com. Costisa.
Podoleni, sat, facind parte din
com. Barcea, jud. Tecucia, despartit
de satul Barcea-Vechie,
prin riul Birlad.
Are o populatie de 75 farnifir,
saa 349 suflete, locuind in 125
case si 6 bordee ; o biserica, cu
hramul Sf. Dimitrie, cu urnatoarea
inscriptie :
La .1845, s'a Incepilt aceastd. sfintá biseda,
Cu toatä cheltuiala dumisale boeruin!
mare voridc Ces. Ghica, proprietara
mosiel P.odoleni, l cu ajutorul ce
art dat locultorif.
Biserica este de caramida Cu
temelie de platra.
Inainte de aceasta biserica a
existat alta faduta, de nuele
invelita cu stuf.
Comerciul se face de 2 circiumarr.
Satul Podoreni se numea
inte i Birladeni.
Podoleni, sat, i resedinta com.
Podoleni, pl. Bistrita, jud. Nehmtu,
aSezat sub culmele despre
V. ale dealulut OrbiculuT, la Att
kil. i 800 m. de erasul Piatra.
Are o populatie de 1519 locuitorT,
din carT 420 contribuablIr
; o biserica ; b scoala, frecuentata
de 43 elevr.
Se mar nurneste iAuciule0.-
Lunca§i, din cauza a., in partea
despre N. a satulut, s'aq asezat
tocuitorit retrast in urma desfiintlret
satlilut Buciulesti, prin
inundlrile Bistritet.
Podoleni, staiie dred.-f.,

PODOLEN'I 791 PODUL ANTIC DE LA CELE10
jud. Neamtu, pl. Bistrita, com.
Podoleni, pe lirtia BacAa-Platra-
Neamtu, pusa In circulatie la 15
Februarie 1885. Se allá intrestatiile
Buhusi (r r.8 kil.) i Roznovul
(9.4 kil.). InAltimea d'asupra
niveluluTMArif, de 233'1,93.
Venitul acesteT statiT pe anul
1896 a. fost de 40924 fei si 70
bani.
Podoleni, mo,vie, In jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Podoleni, eu
un venit anual de 4600 lel.
Podoleni, tnofie, In jud. Tecucia,
com. Barcea. Are ö suprafatA
de 1042 hect., pAmint arabil si
.150 hect., pAdure de stejar si
ulm.
Podoleni, ádure, a statlaluT, pe
partea de V. a com. Podoleni,
pl. Podoleni, jud. Falda, in in;
tindere tara de 150 hect., impArtitA
sub trei numirf : Dublsanul,
TibAna e Valea-AdIncl.
Pocloleni-de-Jos, sat, in jud.
Falda, pl. Podolevi, in partea
de S. a com. Podoleni, la 500
m. de satul de resedintA, Podoleni-d.-st,
cam pe coasta dea-
Mur Rotarul, pe o suprafatA de
475 hect., 49 ariT, din care 74
hect. si 65 arit vatra satultki, lar
restul, pImintul de cultura al locuitorilor.
Are o populatig de 125 fanal,
saa 417 suflete, din care lo0
contribuabili ; o bisericA, prefIcutA
la 1871, in locul alteia
vechT, care a ars.
Podoleni-de-Sus, sat, in parta
de N. a comund Podoleni, pl.
Podoleni, jud. FAlcia, situat futre
dealurile Rotarul si Ciurla,
pe o suprafatA cre 1046 hect.,
93 arii, din care 151 hect., 81
aril,. vatra satului, lar restul, plmint
de cultura. al locuitorilor,
cu -o populatie de 301 familii,
saa 956 suflete.
Este resedinta comuneT. Are
o so:mil, infiintatI la 1864, frecuentatA
de 34 elevi ; o bisericA,
facuta. la 1871, deservita. de 1
preot si 2 cintAretl.
Proprietatea mosieT este a statului
; face parte din domeniul
Ghermanesti, care cuprinde mosiile
: Mona, Cozmesti, Podoleni
si Ghermlnesti, fosa a mAnAtirei
Fistici, din jud. Vasluia.
Prin sat trece 01.1111 Podoleni.
Podorfini, trup de sat, in jud.
Neamta, plasa Piatra-Muntele,
comuna Vadurile.
Podoreanca, vale, izvoreste de
la N.-E. com. Drajna-d.-s., pl.
Teleajenul, jud. Prahova, si se
Varsa in &la Drajna, tot in ralonul
com. Drajna-d.-s.
Podriga, saii Podagra, sat, pe
niosia cu acelasi nume, com.
DrAguseni, pl. Baseul, jud. Dorohoia,
Cu 76 familiT, saa 394
suflete.
Proprietatea mosier este a
d-lui Grigore Christescu, iar din
vechime a fost a mAnAstireT Putna
din Bucovina, ce a stapinit-o
pana la 1785, clnd s'el vindut
bunurile mAnAstiresti.
SAtenii improprietAriti aa 199
hect., 43 ar. pAmint, lar proprietarul
mosiel, 166o hect. 53 ariT
cimp si 3 lazuri, din care cel
mal mare este al SAtululuT, in
suprafatA de 7 hect., 16 mil'.
Pinol Podriga trece pe mosie.
Hotarele mosier sunt cu : SAveni,
DrAguseni, Ichimeni si tiubereni.
Insemnat aicT este locul numit
Cimpul-RAzbolului.
Podriga, pddure. Vez! Bulean
dra, plidure, com. Darabani, pl.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoia.
Podriga, ttria, izvoreste de la
poalele pAdureT de pe mosia
Concesti, jud. Dorohoit, plasa
Prutul-d.-s., com. Hudesti-MarT,
laturea despre Darabani ; se scoboarl
in jos pe la Mileanca si
DrAguseni, pAnä ce se varsa In
%sea, din sus de tirgul SAveni.
Podujoaia, sat, in jud. R.-SArat,
pl. Orasului, cAt. com. Andreasi ;
la poalele dealului Padujoaia,
spre N. de cAt. de resedintA, pe
malul drept al riuluT Milcovul.
Podujoaia, deal, in jud. R.-SArat,
pl. Orasultd, com. Andreasi,
se desface din dealul Chiciora;
brAzdeazA partea N. a comuneT,
intinzindu-se d'alungul riului
Milcovul ; e acoperit cu pAduri.
Podul-Ancutel, pod, peste valea
MilcovuluT, in dreptul cAtunului
Cosoaia, jud. Vlasca.
Podul antic de la Celeiii, com.
Celeiul, jud. Romanati. La 132
m. spre V. de zidul fortAreter
romane dezgropate de d. Tocilescu,
sApAturile ail desvAlit
rAmAsitele capulta un uf pod peste
DunAre. Iacl relatiunea MI
Tocilescu (Rev. 4 Tinerimea Romita,
III, 77 suq.) cCapulpodului
consistA dintr'un trunchia
de zid, de 13m,32 lung. si 6',35
14. D'asupra acestul zid este
construit in ambele colturi despre
mal cite un stilp masiv de
zid avInd grosime unul (cel despre
V.) 3m,2o : 3'11,90, lar cel-l'alt
3m: 3m,72. ET sprijineaa de sigur
bolta poni/ podului. Entre ambii
acesti stllpI se gaseste .o platforml
de 5m,79 lungA si de 3m.
lata. In partea despre zidul temelle!
ea face un unghia inaintat
cAtre V., un fel de ghetar
destinat ca sA apere piciorul
contra curentului apeT si sloiurilor
de ghiatA . t . PicTorul este

PODUL-ARAPULUf 792 PODUL-BROgES.I
construit de piatra, fata lui din
pietre cubice regulat Mete, lar
interiorul din pietre brute legate
la o-l'alta foarte tare cu
chrent alb (beton), putin amestecat
Cu nisip Pi caramida pisata.
Asemenea mortar il gasim
intrebuintat pi la zidurile fortarete!.
De existenta acestuT pod
vorbesc totT locuitorif din prejur
z el il numesc Podul-de-Aratnii,
din cauza ca picioarele lui
ar fi fost imbracate cu tablil de
arama, din cari pescariT scot
cind pi cind bucatl marT, cum
pi cuie pi cirlige .. . Sätenil din
Celeia mal spun ca in timpul
scad eriT apeT, vasele plutitoare
se izbesc de un picior de pod
Ruga malul rominesc, pi ca s'ar
gäsi inca 7 picioare de ale poduluT.
Ca sa ne incredintam,
am profitat de epoca cind Duarca
era scazuta (in toamna
anula 1893), ne-am dus cu luntrea
pana in mijlocul fluviuluf
pi aci, in locul unde apa face
vultorl saa anafornite, dupa
multa osteneala, ara prins Cu
fringhille unul din acele picioare,
pi prin sondage am constatat :
la o adincime de 2'11,85 s'a dat
de pIetre marl ; piciorul are o
lungime de Ton'. pi o lätime de
6"1.2; dind in laturT pe linga
pIetre nu s'a putut ajunge de fundul
Dunarii, macar ca sonda avea
o lungime de 6 in. Podul are
directiunea DrumuluT-luT-Traian,
coada baltiT pi 1 oo in. spre E.
de pichetul bulgaresc, drept
catre ruinele Coloniel Oetcus
de linga Ghighiu.
«Necesitatea unuT pod care
O. lege insemnata cale romana
de pe malul Oltului cu a el continuatiune
peste Dunare, pi %A
puna in legatura permanenta
cele doua importante cetätT :
Malva (Celeiul) li Oescus (Ghighiul),
ne autoriza a presupune
ca inainte deja mult de Constantin-cel-Mare
a trebuit sä.
existe acolo un pod, pe care,
acest imparat n'a %cut de eh
sa-1 reconstruiasca, °data cu podul
de la Severin pi cu ambele
fortärete de la Celeia pi Severin,
care, precum aa dovedit salpaturile
noastre, sunt de sigur o
reconstructiune a unor cetb.ti
anterioare».
Podul -Arapulul. Vez! Radia!,
sat, com. Radiul, pl. Stemnicul,
jud. Vasluia.
Podul-Bärbierulul, com. rur.,
jud. Dimbovita, pl. Ialomita, situata
pe cimpie, la S.-E de 'l'irgovipte,
la 2 kil. spre S. de
gara Ghergani, linga poseaua
nationala Tirgovipte - Fundata -
Bucurepti pi aproape de locul
unde aceasta posea se impreuna
cu poseaua nationala Bucurepti-
- SFIRFTUL VOLUMULLIT AL 1V-lea.
Fundata-Titu-Pitepti. Are un heleptet,
lar prin raionul Oil curg
riurile Dimbovita pt lifovelul.
Are o populatie de 1041 'locuitorT
; o biserica pi o pcoala.
Se invecinepte spre E. cu Vizurepti
; spte V., cu Slobozia-
Moara ; spre S., cu Ghergani
o spre N., cu Bildana. In apropiere
are o padure de 11750
aril.
Podul - Brosteni, Pietroasa,
saa Branisteni, com. rus'., pe
apa Teleorman, jud. Argep, pl.
Cotmeana, la 12 kit, de com.
rur. Costepti, repedinta subprefectureT
pi la 36. kil, de Pitepti.
Se compune din 2 sate: Podul-
Bropteni pi Zmei, avind -o populatie
de 112 familii, saa 456
suflete ; doua bisericT, cite una
in fie-care sat, deservite de 2
preotl pi 2 cintaretI.
Budgetul com. e la veniturT
de L737 leT pi la cheltuelT, de
1943 /e!.
Vite sunt : 320 bol i yac!,
40 ca!, 8o5 o!, 47 capre pi 158
rimatorT.
Podul-Brosteni, sat, cu 76 fa-
'Infla', pe apa Teleorman, jud;
Argep, pl. Cotmeana, facind parte
din com. rur. cu aceiapf nume.
Are o biserica, cu hramul
Adgrtnirea, deservita .de 1 preot
pi 1 cintaret.

t,
.
' ° ' .1°
L b 4
tt;b'Lle;
I
. ,°-Ir
gt 's F
. ,`" .'1"1 , .; \ .,'
; 1 r 0.
. e . 1:óe. .
;ka
u,
. ' t:
n7.`e', ,, e19,
;
pv,
8 .t
: .40%4
t ,1 t",I'r , g.1.
n, e!. '
,,.41 9 .o.y
LI
.;
0,.
-
.,, 4, , , , 1,,
r bW.
t
In"A P 114,,,; '44LI .j;
0.1.4t0[1:fii
' ;I, ti14
;,'19 1,
e ,eivf 1.°
,,,,4 -
&, ,,,,,,,,p ...,, ..,,, A fiii .
%Iv .
,
"
...';..Lic. gI'41:. Pt
I rti .r
Itr,..
,t A..".1. t, .1,R .I.,.. ,,,,
. 4
.V.4
f
"r.'11°, - .9.4:i",P. x
...,
ri. ''.q 1,
i',:[..,,. 11't v,.. di ,,,,.7f.
1, 1 'i t iti,' ':,'
iii'
'" ''.
',,':,.t..L,T°T,,,.
,I.r..""!ti ill'I'''fl4 ''Vg'á ''' r wil,, '''
,; e C.01 ,
° .1 ° llg :t r, °
t . Ig', I, ,,
,'orr . d u.,, . 1 ' n
..re p',1'e".,.1,,,. , ., p. , ,.p ,I1,1a .° 'I
, t
v
L,L,,,,,"1.. 4 1 .,.
. .,-..,L ' ,,,,., f, , . ' ', '.'' -. ? . ' r n,J.S ?, ,1,4.,' '1.
r!J.',
,
O'. ,,, V/ ..''
It ' ' , 5 tor':fN 4 1 '. f 0 '' ' ,,,. P ' ;
I,''PP ' . ,,,,,u li »te. '',1,
4.4, i%. .1. ,', 1 e
a,,,,,,t, .' 'o L .,;.`-,`,?,,
',,,,; r, .' ) e...i
.
r,i,1,; , t,
..
,.r.04.:' , J.T' li-c..,..0,,,.
,, '1:.,1 I.' ,.°11i.,:11:1 ice, ;, [i.er, L 5 ''',..,,rii,
1..tt .q,,,,eI 1"..1.
' -',4,,ur.,`f,,,,!,.. ''....,''',P.' 1 ii,' %,,1, '',,i-,,,,-,L,',.1-11...i..io
,,V 7.,ti'f,,, .,, ,,,TLIII
0, I ...r,, ''''4. ' %,,,,1 ,',, .., ro:.n , ',.. r, , P. i .,4L ''' ''El';',". .. o
,g ,14 ' ' ' :'., ree'.,ig,;4u i °!..F.-: I3'
ii, 1', ,' ; r i '''''..g.
%,
t.ft7.
1
%D;PuM!".'
pa
''' :1',.:*.
,
,,,,d
o
,
,,, '.
.,-;:, i- . ,,.:1,..
'",'.'''!!
4 t: '''''
F,,i, ,..,, ,. ., ,_ . .. '...,,,,,;,,,
',',' .r. '..!',,,,?*':
v , ' 4. g; 1,
tbt/ v,L.',:p1:, ..../- ,
, ...i.,t 7, ..,, ..:,,
" f° 4.,. p,. 'P
z . :;: r`°''',,,',',rI
.. .
l'.o'o,. IL.' :',' r:5r.11''
r'''"ADrii el' '' ir , ,`",-;
f,,,,,,,,,'Et
''',.,%,' st
gliv t,,,i ,'.:,
I rl. 4 IA ,,,4
ri,. .r,
' I , II , t 1,,,':,,'Ri:
4
i
' 1 1.
1, .
t1 'ir11 : ; , el. ,'
::/1.11.'',' , ..,,.: ":2'
,o.N
41, 7 . El/ 4 t', a.',', ",
12 46
....frl
.,:,'...',. ,,
41.'''':il
'P,','..±174.,1tt ' "..:''''=",4'..
°: ' II . D
''' ' '
ri 1P
li ' r" ¡ 't%r. .1"; '. '' ..
f r! . re' k . rr,
', ' ' 0.4' ' , . ii . °:, . 4" a ,,,re ill. S ',.." ' r:,. ''6'.: ."!
ri,
,,,,.. ,;: 4 o 't ,: i9: -. , ...,
r f r. ,, ,
le , orl ', .
El L
, ''''' 1, °, 11,,' iin.:',
'I
, ;
rir4
rt;r f:
, .
r. ti,g
7
p o74, "IS 'El fl
, 0, priri 1 't'
ri',. rr,
(0.
.1' ...:11'
e
.. r r 1
. ,,....7
e;,-,
- ,
re. '
e 4,
;,4
0
,
" ':.
Q0V,v.'if/