sprijina In elO, dare and d'a trage - upload.wikimedia....

0
ye anù
pe gése luni
Pe trel Ufll
Pe iia lund
**1 Vt PCTE
lei 128
» 6'1 6
32 38
11
Unù esemplaril 24 par.
Pentru Parisa pe trimestru fr. 20
Pentru Austria....4...,.... tier. I 0 V. a.
p8PBSIE TELEGRAFICE.
particularg at ROMANULUL)
Constantinople, 11 Ianuariu. In facia eventuaaMilorú
din Oriente si din nordthl Europa
Pórta are
intergiunea a chiama suptil mne uã wart
ciacI4ecl de mil de redofi. MushirAbduldovin
pap, comandantek trupelorii din Epirtsi Tesalia
a sositil aid si a participatri la conferivtele dese
co se finil la M inisteriulti de resbelii.
Paris, 11 Ianuarie. lnvoirea in cestiunile
religióse, intre Roma si Italia, s'ail termitatii.
DEPEOE TELEGRAFICE.
(Comunicate do 4iariulii Iris)
Buletin oficiale. 9. lanuaria Ateise.
Telegratnele din Constantinopole suntil neadeverate,
Mel bataia nici biruinta nu s'a fAcutil la
Creta 4le1e astea; fregata RttséscA a Transportatil
familie de la Creta.
Atene, 10 Ianuaril Panelliniou qi Ydra
dusii la Creta cu voluntari i muniOuni, si sari
intorsa fArA a fi superate, duprt ce ad implinitil
misiunea
Depe,ia de ea' din Wiena, s'a publicatil cu e-
éci adeveratuld testri bataia neinsemnatä la
Foches; Grecil retrasil in ordine peabndii 20
ómeni. Mustafa a intratri in Selino, care se evatuase
de cdtre greci, prin strategig. Yoluntari
inu compania, inprirVitI in treI corpurl,
Vapórea Panellenion a plecatil cu 800 voluntarT
Creta.
31 indrea
13ucuresei 12 Cárindariii 1867.
Discursurile ce se fact' de capii de
Stetn cu ocasiunea anului not] stint()
totti de una privite ca programe pelitice
ale anului ce are se urrneze, sal celú
paint] ea prevestitórie, ping la óre
care punta, a unor0 evenimente ce
ail a se produce. Astfi-felii la MeeputulO
fia-carui ane lumea astépta eu
, a
dude taancuopi nape tJ ua uaruava ue
care numal Grecil i Polonii aù sciutil
a da esemple netiunilorú, po dada
Tesaliotii se scólii, ei in EpirO se formézi
unü guvern5 provisorin, pe calla
in Grecia se forméza comitate ejutatörie
insurectiunii, in cari intra chiarú
consuli englesi ; pe candfi Regele merge
oficiale la servitiele bisericesei organisate
pentru a ruga cerulù pentru
triumfuln insurectiunii; pe canal organele
rusesci acit5 cu MOM Invederare
poporatiunile crestine diu Turcia;
pe aria Serbia ferbe ei reclami
desertarea fortäretilor0 séle de
catre Turd i prin urmare desfiintarea
principalilor0 legarninte cil Imperiulú;
pe candO in Spania. legile
until violate, deputatii ce vorti a protesta
prin uä plangere la Regina, suntO
arestata tramiei in ()silk de partite
clericale, ce se aflä la putere ei care
cruta pe Inch una din cele-l-alte
Paatiti, i provoc5 astil-felfi uti generale
contra guvenului i prin urmare
pregetesce teramulú unei revolutiuni;
eat cendii Polonia este lovitä in
totO ceei mai remanea, esistinta iei ca
regatO, limba lei, religiunea iei;
anulú acestil-a, dicerna, cAndü tóte aceste
elemente inflacgretórie stet] gate
a se ciocni, discursurile de anule
note ce an transmisii telegrafulo, anunta5
tóte pacea, liniscea, increderea in
viitorO, seninetatea.
Discursulú Regelui Hebei numai, pe
etre îiü educe diariulel l'Italia, a respuusO
la temerile ce se simtü, la preocuparile
popórelore. De cate- va
.
aindf4'1Ar5
in.
le eneeranula Italiei audO vor-
, a ensu
l a-se multú de economie. e
douiéla economiele suntO fórte neeeeerie;
trebue îns a se lua bine !aim
spre a nu le introduce acolo untie
arfi fi fatali, de esemplu in armatli.
Economiele nesocotite ficute in bugetul6
resbelului aril putò desorganisa ar-
L
ADMINISTIIATIINEA, PASAGIULU RONIA.N1.1 No. t. RED kCTIrrsTr: k STRAD& ACADEMIEI No. 20.
Articlele trarnise si nepublicate se vorie arde. Redactoril respuneletorn Eugenia Carada.
Mata." Viefore Emanuele ar fi d50gite
chiare c5 dintr'unù mornentO intr'altu
armata ar puta fi chiiimalci, nu
numal a apera fruntariele, ci chiara
spr.3 a dobindi ea need glorie pe noul
cdmpi de bataliei."
Importanta aceetorn cuvinte, de suntO
eaacte, dice le journal des 'Mats nu
o va trece cu vederea nimini.
A semnala aceste cuvinte, earl ne
peg) a respunde la adeverata situa-
tiure a lucrurilorn, credernn ca este
u5 iatoria pentru noi mei 2les0, cari
ne-unO deprinsO a ne increde 116
multn in cuvintele pacifice, ne -tee
uita la vintille care atiaenieta cu turtling,
spre a pune corabie nóstr5 in
aeia, Aare, A intinde ptinsele astOfeln,
in Mil furkina se nu fia
00451.iä pentru poi.
Ceaninea de susii ne duce d'a dreptuln
la Atitudinea Russiei facia cu Romania.
Ann dab) necontenitO sémO de
limbagiulii oficiale i oficiosú aln agina
Worn ei bielorû museglesci; cititorii
aû pututû ved6 acolo cari stint') simptimêntele
te. Russia nutresce pentru
awl; cari stint(' dispositiunile séle in
privinta-ne ai care este sórtea ce ne
reserva ea, iar casn d'ua complicare
a intreguln Oriinte, dada ne-ar
gasi cu fruntaiiele deschise, fará nici
min Ite aperare, de protege_
r-linnale. Oïariele, ei mai
cale mai devotate in-
, lindependance belge,
ion proba deepre ine-voitörie
ale prevoslevvecine,
Englitera an provocatO
ere-otee desbateri-verbalie d'ul cam()
data , asupra cestiunil dace recuriöscerea
lui Carolü I, n'ar trebui se
fii sanctionati de Conferinta europiani,
printeue inchi5iare care se confirm
modificarea adusa prin alegerea
aelstui principe la tractatulú din Park
Alegerea lui Carole este unO faptii
&Anita, reennoscutO de tóte puterile
ei in serisO in analile politicei europiare,
mesura propusä de cele doue
puini occidintali n'are darn eitto scopn
de ,iätti da da :weld modificari unit
carteterin diplomatica eolectivú ei a
evitt astO-felú, ea elü se deviiä min
preediute d'ue modificare unilaterale
tratatului din 1856, de care
Rusia ear put() servi spre a inlatura
ei ea elte dispositiuni ale aeelui tratatO.
lusia insa a spusu-o, a repetitu-o
,econtenitO in foiele séle, ea
considea acele tratatn ca rupte el se
pregatece a lucre in consecinta. Atitudine
jet' facia cu propunerea Franciei
i ngliterei ne vedeece ei mai
bine scourile séle. Ea a combatutn
combate cu stäruintä facerea unui asemene
Totocolii.
Ce voll face cele-l-alte puteri ?
D'u5 date, dice Independinta
Be/flied, estiunea este Milricki la autêia
ei nu putemn sci dace ele se
von) otari a deschide conferinta in
acéstn, prianta ferg Russia. Cãtfi pentru
Prusia,acelu-aei diara ne spune
ea, la Lonon oi la Paris , se spera
eh ea se vi tini cu cele doue puted
occidintali.
Despre Itlia n'avemn nevoie a vordi.
Seim0 n adeverú c, constitu-
. it
p
princiliulO nationalititii, ea nu
póte Mel uaetti a ti contra ori carut
mesure eae ar tinde a da mai
multe garante irespectului vointel nationale,
ei a iaaeura gi din actele diplomatiei,
ori dispositiuni tentrarie
acelei vointe,
Diarie vorbescú d'óre cari cereari
le guveraului francese d's provoca
ua Conferinta, ce s'ar aduna I Paris
spre a supune la ua noua cereetare
cestiunea Oriintelui. Italia singura ar
fi respunsn inteunn mocin
favoritoaia la Peek propuneri.
Diariele ruseaci rie voabisera acumn
cate-va lune, dice le Journal des Debats
incercare do revolta a Polonesitorn
din Siberia, in guvernamêntule de
Irkutsk, darn ne o presintasera ca ua
mica turburare. Se ye& ins§ c éra tia
insurectiune seriósa ; ceci consiliulO do
resbehl insfircinetO a judeoa pe autorii
presupuei ai acestei revolte, a véinfacieiandu-se
'din aintea lui aprópe
de eépte sut dc acusap. Din
teacestO numerO, doue sute patrudeci
aìì foste acitati, ue sut5 trei-deci
trel suntii declarati de greti banuiti
; noue-deci i doui sunt6 condamnap
la deosibite pedepse, ca coinplici
; inteue alta categorati de ua sutà
noue-deci i patru persóne declerete
de autort principali iï revoltei, sortii
yore arita noue spre-dece vietime earl
von) fi impuecate, in fine oépte
sunte anume condamuati la m6rte ea
capi al complotului. S'edaogimil cä ace'
dintre condamnatii supuel la tragore
de sorti, cari vorn scapa d'aces
funebra conscriptiune Vann fi tramiei
la mine pentru une timpn nelimitatO,
fia care din ei va primi, mai 'nainte
de plecare, na suta de loviture de
plete. Instrumentuln de suplicin numita
plete este unii knutù (pate &been))
ii411,0 cai ear, k.A:$ au la vtilti
plumburi. Aceste-a suntii condamnarile
etarite de judecatoril militara de
la Irkutsk. Aceste fapte, luate nu dintr'unti
diariO polonese, ci din Gazetta
de Moskwa din 27 Decembre, n'an
nevoi5 de comentariO.
DEPE8IE TELEGRAFICE.
(Servitiula particulard allí Monitoriului).
Atena 5. Regele a asistalil la serviciula
funebru pentru victemele ca4ute la monastirera
Arcadia. Grecia va face cunoseutil paterilorìl
eeloril mari, prin misiuni speciale, adeverata
sa situatiune.
Constantinopole 5. Dupa parulii. Levant-herald"
raporturile lui Mustafa de la
26/,, asupra inAbuOrel insurectiunel suntii inesacte.
....1011111111MIMW
Ann non, viéte nótia, dice tine proverbú
; ProverbO minciunosfe In aperinta,
cell) pueinú, caci e multO timpfi
de AndO mail pentru noi se urméza
si se sém6n5, multú tienpn decanda
traimO din suveniri i doruri, de aria
dorintiele nóstre suntO sterpe i aperantele
nóstre. arnagite. Acésta vrè se
dica c5 suntemil deseeragieti ? Matti
mai trebue. Ce fad] desceptMnile
invingerile momentane celorn ea nu se
'ndouiescii de dreptatea causei lore ei
cari an credintä in triumfulú iei defie
nitivü. CredemO intr'insa, pc fia-care
o'tia credinta mai motivaa i ROM neclintita
; asia darn nemultamirile nu ne
slabescii in credinta nóstr5. Istoria ne
invéta ca timpurile de repausta nu suntn
nefolositórie; ca Revoletiunea nu perde
Mel uadata tarameln ce a cuceritti
ca pasesce neelintitá spre ampult.
iel, chiarn candO .evenimenta le part' a
o'ntórce din cale. Oath despre ace!
ce combatk pentru dime, ei smite numai
in aperinta invinoi. In politick', lutätorii
sérnana cti lop5tetii, adese ori
iei intrA tragendu-se inapoi in portil.
Se nu no lasamü darn amagi de
sparinte. Dace anuin ce se sfiroesce
fostö trista din multe päri elti n'a
fostn eu lotulil sterpte EUI ne lasa
moatenire multe dureri i multe ne -
-norocirii darn ne lasa i compestiri.
Italia ltbera4ta definitive ei constituitie
inteua mare natiune de doue-deci
einci de miiióne de ölneni liberi, este
na mare emu de veselia i unO mare
esemplu ce probéza ca unü morn
(henna de libertate ei de unn bunti
guvernO, le dobêndesce tote déuna in
cele din urm5.
Din nercoroeire popórele cari iuintelejö
i scia se practice libertatea,
suctO mai totO atata de rare
guvernele ce o respect5
mantilla eu sincerititate. Acea-a ce
deosibesce pe popórele libere, Anglia
ei Staturile-Unife, spre esemplu, este
trial pucina curagiuln ce punn spre
dobêndi drepturile fora, de ate ta
ria i mai cu sérnii credinta eu cari
apera libertatea. Se-ei sffirime ruin
popore ferele, se le rump ei se stri-
7ésc5 suptO ele pe apesetoril lui, acestii-a
este, mai multù séú mai pucinú,
unti faptù, destuln de comune,
dupg noi, la natiunele vechie i noue,
earl' doborindn necontenitu tiranii
fiindia total déuna doboaite suptil tirenia,
parti a 6 mai ocupate a o reinnoui
de Mt o destruge.
Insa, ail redobêndi drepturile o's
fi destuln de neadormitti pentru a le
pastra neatinse, a putb, a voi s'a ci
fi lìber, â stabili pästre libertatea
dupa co a fostO dobindita, a o'neredinta
nu unorn 6meni i unorn Declaratiuni
färã putere ci a radio& In
giurula iei unO didO care s'o apere
contra agresiunilora puteril chime)
contra reitieiriloru séle Ena socretulii
pe care Anglia oi Staturile-
Unite l'ati cunoscutO singure pina acunati.
Francis a %cute mat multe revolutiuni
pentru a dobêndi nesce garantie,
pe cari mai tóte guvernele i le-an
promisa mai anttiiii i pe cari mai tóte
inderetnicitia a le i refuse. In
1789, ea le ceru prin &whale autentice
i unanime. D'atunci, ea n'a incetatO
nici ug-datà d'a le cereoi reclamatiunea
sea, candil e liberA, are
adese nà vioeill care amintesce antéia
iet isbucnire. CindO i se resiste, turtunele
se forméza, bubuie i isbucnesen.
Ea trebue se se bucure pe
deplinn de aceste garantii sa se fia
Cu totuln privita de ele. Intre aceste
doue teamene nu este de eatil nedumerire,
agitatiuni, turburari de tote' felulú,
nici Ili date stabilitate adeverata.
Aela darn, mesura securititii
publiee nu este alta do cite acea-a a
lihertatii. Acéste este ue demonstratiune
ce resulti din tot(' ce se petrece astá-
L In Europa. Pretutindeni dreptulú iè
locula faptului, pretutindeni puterile
stabilite pe usurpatiune i cucerire, ca
in Prusia de esernplu, simtn trebuinta
d'a ante noti sprijinü in votulO universale,
si nu numai d'a ante unil
sprijina In elO, dare and d'a trage
dinteinsulO originea iota. Nu cste acésta
óre ua recunóscere solemne a
dreptului poporelorn, legitimit5til acestui
dieptu opusi iegitimitatii .egilore?
Turcii ce cauta a mantin6 Anca poporatiamile
greco suptel nedemnuln regime
eta le impunO de patru sute de
insa bine convinei ce imperiuln
otomann s'a sfireitn, î Turcii
eel bogati se !nmormêntéza in eimitiriult,
celii mare de la Scutari, in
Asia, pentru ca locaeiule unde se vorti
repausa Eisele lore, se nu 65 profaner,
aria semi-luna va ti gonitá din
Stambule. Insuei Turculn nu mal credo
in viitoriuln Tureiei, i, dice linO
autori cunosce bine, daca-I
'')stncte la corespandietil
çliariiilui i prinposti. La Paris,
la D. Daras-Hailegain, rue de rancienne
Commedie, No. 5. A s adresa
pentru ad ministratiune la d. E. Carada.
ANUNCIL
Linia de 30 litere I
reclame, linia 5 lea
besei de reformele Sultanulul, elú
respunde : Cana plantele descoperira
lui Lockmun virtutea lorn medi-
/tcinale, nici una nu-i dise : Am virtutea
d'a vindec unü cadavru. SultanulO
este unü nuoii Lockman, insit
imperiule e Mayne
Decal nu este numai imperiulú o
tomann Unti cadavru; bola ce l'a con
sumatO a [OA pe multe altele.
Tote sislemele cele vechie, tóte sea
perstitimile cele vechie, töte despo
tismurile cele vechie politice i reli
gióse, Neva() de neputinte ei de disi
creditie suntil in decadinta i invinse
Nici nu este sén nici va fi nevoie A
le resturna, ele cede séü voril caR
de sine. Alai lupt& And, ins5 ca SarracinulO
de la Berni, care combatea,
cu USIA ca era mortú.
Andava embattendo, ed era morto.
In ce parte ne aruncarnO privirile
tot() coneutéze darn a ne despagub
de treeutii §i de relele lui Ode, a ridice,
a intAri Increderea nóstrie in viitor&
Contra tutorir aparintelorti, proverbulta
are dreptate: Ann non, viée
nóuii ! A. PEyRAT.
(L'avenir National.)
PATENTA DINOANUAR1U
despre
ROMANII DE PESTE CARPATI.
Se venimia acumia la cestiunea naromöne
gi se raIrtnrisimfi cit
In asta priYinVi 'ulnae pateete nu ourrinse,
1111 priu aplrarea el aid prin
cele ea le cuprinde , ci prin ceie ce
cuprinic. Niel tu patenta
In comentariele ce i le Mourn organote
regimelul, nti gasirtimii verl unii
cuvientii mama despre Transilvaria.
Romani! Ungariet i al Banatulul ,
canoscanda cMil de anevoia (sdli nicl
cata) se misca glivernula tri causele
national!, verb fi bagata do sétaa ca
tare aceste cercumstantie cu aka maY
vértosii nu potii spore , ccl amintirea
cease! nationali n'ar fi de "'Aura a
sterni placere In fret» magiarl gi pc
anfcitia acestora se contdza multii.
Curiae cí Ungaria nu se compune nu .
mai de magiaii, e una mementa ce de
uti entail data remane numal de importanta
geografia pentru eel ce direga
la gavernii destinele acestel terl.
Cestiunea nationalitetilorii In Austria
e cee mill mare, cea mat urginte si di
la a eerie destegare ferice, depinde h
mesura precumpenitória prosperarea vii
iória R monarchiel. Chiarii cestiunei
de constitutiune, precuma am demun
strata alta data, bine privitä nu e
chtt unia conflite ce s'a iscata intre in .
teresele nationelitatel maghiare (dunlistnii)
a (3310 nemtesel (centralismi
strInstY) si u cote! slave-cehice (fede.
ralisma). De aceea tinema ea cestim
nea nationalitätiloril bine desiegata promite
ajutórie marl si durabilitate pentr
deslegarea cestiunel de constitution(
Dar patenta n'a privite la nationa
ci la teri. Aste-fela flindii, n
intrebamii mime ca ee e cu Transil
vania? Nemica nu ni se spune despr
acé3ta t6rft, carea gi ea este na part
constitutiva gi considerabile a money
Guvernulii scie bine ca deputatil re
mani din Transilvania nu smite la di
eta din Pesta si ca na verb se vinii
Cind iffnoraza acésta cercumstantiii, m
da Anse so crodeme cii voieece a Inmulti
cestiunile cu ana Transilvana pri
vit6i la referintele acestel teri c6
tra legelatiunea centrale a monarchial
Guvernutil scie bine di tn casula dac
se va stabili representatia prin de.e
gatiuni, rom7 nil TraTisilvaniel nu vor
puta primi fi representati in delega
tiunea magiara. Dect prev64andii ca .
sulfa acesta, de oe nu se fad] Inca a
cume despusetiunile necosarie?
Chiar î dace anti' presupune cl in
cercarilora nationalt ale romanilorii pen
tru autonomia Trinsilvaniel te-ar lips
de uà :,'run data orl co resultatti, qi le-te

ucede magiarilorb a duce representaia
la Poste, - aceste sucesti Irma n'ar
-6 durabilitate, cad in facia omnipotentei
desvoltarei timpului va cauta se
se franga tiä sistema, a fictiune ce pArtinesce
uã minoritate.
CAndb se incórcla mat tare feudalisatunci
tncepu a se &Mtge. Candii
se Inc6rdä mai tare absolutismulti, atuncl
resärt libertatea In Europa. Progresulii
multi In lunge lui cariera
e de cätù uk nisainta cätre adeversi droptate.
Romanii Transilvaniet vor progrescAtre
dreptate, In facia cAreie fictiunile
Incordate cautii se se desc6rde, ca de
flu apolo se rumpe.
(Albina)
-1.1111M9111.4--
LUCRARI PUBLICE. Prin decrete ca
data 28 Decembre curente, d. Constantinfi
Toncovicänu, conductorulfi de
:lase 1, In serviciulii comunel Buca-
.esci, este Inaintatil la gradulti de in-
;inert] ordinarb clasea 3, cu retribuiiunea
fixatä pentru acestI gradii, care
se va respunde din fondurile CO -
munei.
D. conductoril de clasea 1 Marcovan,
este si rwetine distituite, fiinde data
judecAtii pentru abateri de la datoriile
postului seta.
D. Recht, este numitä conducted' de
dasea 1 de punt1 si sosele, In loculä
d-lui Marcovan, cu retributiunea fixata
pentru acestit gradir.
PROGRAMA
primirilora /a Palatii in #lia de anula
nog 1867.
Mdria Sea Domnitoruld cu casa sea civild
militard va asista, la orele 10 y, la oficiuld di-
Vmd ce se va celebra la s-ta Mitropolie.
La int6reerea de la bisericA, MAria Sea Domnitorulii
va primi in apartamentele sae particulare
felicitatiunile case Ale civile si militare
la orele 12, acele ale d-lord ministri.
La 1 orA, Maria Sea va priimi tn sale tronului
felicitatiunile deosebitelord corpuri si autoritAti
publice ale terei, in ordinuld urmAtord :
clerd alii religiund dominante;
religiuni;
legiuitóre;
casatiune;
Curtea ne
Curtea de apeld din Bucuresci si tribunaluld
de
MINISTERULTJ DE INTERNE :
Administratia centrald;
Cancelaria consiliului ministrilord;
Administratia telegrafo-postali,
Serviciuld sanibarii qi corpuld medicalii;
Administratia iachisorilord;
Prefeetura de politie a capitaleT;
Prefectura districtului
Consiliuld generald si comitetuld permanentii
alú districtulta Ilfovii;
Primaruld si consiliuld comund Bucuresci, impreund
cu corpuld comerciaI i notabilii suburbiilorti;
Guarda nationald;
MINISTERULU JUSTITIEI.
Administratia centrali.
MINISTERULU TREBILORU STRAINE I DE STATU :
Administratia centrald.
MINISTERULU FINANCELORU :
Administratia centrali cu directiile ieI;
Administratia easel de deposite si consentnatiunI;
Comitetuld de licuidatie.
ciente in budgetele aijiloru 1864 si 1865
si 1866;
Asemenea si elite-ye alte trebuinte
publice, ne fiincift de lea prev64ute in
acele budgete ; spre sustinea i Intimpinarea
lore, ministeriile respective basate
pe art. 25 si 29 din legea comptabilitatei
generale, i prin Indeplinirea
formelorit acolo prescrise, aft trebuintii
se recurga la deschiderea de
credite suplimentarii i extra-ordinarii.
Suma totala la care se ridicA creditele
In cestiune, deschise In susb aretatele
esersifill este de lei 2,970,762
16 p. 2/3 din care lei 130,000 pontru
esersiciulü 1864 si lei, 292,000 pentru
esersiciulit 1865, aft remasii netrecute
in proiectele de legi ce s'ari presentatb
onor. AdunArt pentru acel ant, iar
lei 2,548,762 16 p. 2/3 pentru esersiciulii
1866.
Pentru legitimarea dart" a acestorb
credite, sub-scrisulit vine a supune dentniilorú
v6stre aläturatulit aci proiectii
de loge precum si actele relative, adaogêndii
a vi$ informa ce economiile
ce art läsatii alocatitmele budgetaril pe
acele esersicil, verb compensa sumo
creditelorú deschise.
Minist. Financ. P. Mavrogeni.
PROIECTU DE LEGE.
TITLULU I.
Creditele supliment. pentru eserciliulii 1864.
Art. 1. Se acorda asupra esercitiu-
10 1864, ministeriului de finance unit
creditil suplimentariii de lei 130,000.
Distinatiunea acestui credit& se indiet
In tabloulii aci anexatel subit litera
A.
TITLULU II.
Credite suplimentarii si extra-ordinare pe esercifuld
1865.
Art. 2. Se acordA asupra esercitiului
1865, credite suplimentarii si extraordina
In suma de leI 292,000 In to-
Acdstä cifra se subd Impede Intro
deosebitele ministero conformii tabloutut
Mere 8. act anexateI adica.
Suplimentii Extra- o ni.
Lel.
10,000 - Pe seine mifist.
justitiei.
200,000 - Financelorit.
82,000 lucr. publice
292,000 Totalulii.
TITLULU HI.
Credite suplimentariI si extra-ordinare pentau esercitiuld
1866
Art. 3. Se acordä asupra sercitiului
1866 credite snplimentarii si extraordinare
In sterna de lei 2,548,762
ea 2,3 In Walk
Acéstä cifrä se subii Imparte intro
deosebitele ministere conformit tablet"lui
aci anexatti adicä :
Suplimentil Extra-ord.
Lei par. Lel. par.
17,000 - Pe séma Minist.
Interne.
599,089 - 303,020 - - Finance.
620,000 - 51,686 - - Resbelii.
30,000 - Culte.
960,000 - - Externe.
13,966 26 2/3 presid. consihuld
Ministrilord.
MINISTBRULU CULTELORU I INSTRUCTIUNET PUBLICE : 1,219,089 - 1,329,672 16 V,
Administratia centralA; I Art. 4. Creditele acordate mat susfi
Consiliuld superiord alit instructiuneI publice si suplimentaril i extra-ordinaril, ridicorpuld
profesoralii cu pictoruld si decaniT de fa- ettriclu se la cifra de lei 2,970,762 Ig
cultdtI in cal*
Directia generald a archivelord Statului.
MINISTERULU LUCRARILORU PUBLICE :
In totali Inst! :
Lei. par.
130,000 - Pentru esercitiulfi. 1864.
Administratia centrald;
Corpulii 292,000 - - - 1865.
La orele 2L va fi primitii: 2,548,762 16 2/3 - --- 1866.
MINISTERULU n RESBELU Se yore' considera ca faanau-se
Administratia centrald; parte din budgetele anilore citati
Statulii majoril generalii; Itntrebuinarea !or(' se va justifica ufi-
Corpula ofieeriloril de tóte armele; datti cu Incheierea definitivA a neater('
La orele 3, Mdria Sea va primi in salonuld esersicil.
verde pe d-niI represeutan0 aT puterilord strdine. Ministru financelorii, P. Mavrogeni.
Persónele private de ori ce categoric, se vorii - -
Mamie 1a oficioruld dejurna de la orele 12 ping
la orele 4. (Monitoriulii.)
PROIECTU DE LEGE.
pentru
Organisarea serviclului de percepere i cen-
Prolecte presiaLte Adunärii. tralisareaventturtlorú din contribufluni di-
ESPUNERE OE MOTIVE. recte, domenii §i rescumperarea
nomnilorri deput att.
CAPITOLDLU I.
Perceperea.
Pentru cAte-va servicit publice ale Art. 1. In comunele rurale, tärguri
Statulul, nt fiindt alocate eume satl- si tirgus6re veniturile din:
ROMANULU 1 IANUARIE.
Contributiuui directe,
PeCimi aditioeale,
Embaticuri si
Darea pentru aged i dijittä.
Se implinescri si se urmärescú de
cfitre primeval() cu concursuli secretariulat
consiliului comunalfi.
Comuna este solidarä si respunge-
Ore de faptele primarului In acesta
materie.
Art. 2. Veniturile din aren4i de mesa,
päduri, clädiri si podurI, se Implì
nesca de catre suptb-casierit de arondismente,
cari vora fi determinate dupä
catimea veniturilorre
Art. 3. Contributiunile directe, 4ecimelo
aditionale, chiriile i embaticurile
proprietatilorii statului de prin ("rave
se implinescil de cake perceptorii
speciali ase4ati pa despAr(irl.
Venituli pentru formarea unul arondisementii
financiarti, va fi paint la suma
de unii milionit lei pe anti.
Suptii-casierii si perceptorii suntii
pusi suptit ordinile imediate qi suptii
respunderea casierilorii general!.
CAPITOLULU
Centralisarea fondurilord.
Art. 4. Primarii versa fondurile ce
implinescb catre supti-casieril de arondisemente,
la fie-care cinci-spre-
4eco 4ile.
Art. 5. Suptii-casierit versa la casierulit
generali fondurile Incasate de
la primer!, si cele implinite do dtnsil
directb, la fie-care 4ece 411e.
Art. 6. Perceptorif de erase versa
fondurile Implinite de dänsii la casiemulti
generald, la finele fie-carnia septamfini.
CAPITOLULU
Retributiunile agentilord de percepere si de centralisare.
Art. 7. Primanil comunelorri rurale
suptii-casierif de arondisementú, primesci
pentru compensarea cheltuelilori
de percepere, 2 la suta asupra sumelent
ce verb implini din veniturile enumerete
pentru fie-care la Art. si
2-lea.
Suptfi-casieril primesci pentrn coinpensarea
cheltuelelorii de centraliaare,
priveghere, ispectare si verificare, 1/2
la asupra sumelorb ce verb incase
de la primari si asupra arendelorii si
chirillorb, cari flindii trecute In debitulä
lori, s'ari fi vfirsatii de catre posesori
de a dreptulfi la casierulä generalte,
sari la case centrala a tesanrulul.
Primaril din targuri i tärgusóre primesa
5 la sutit asupra contributiunelord'
directe, clecimelorit aditionale si
embaticurilorfi ce vorii Implini si varsa
la suptii-casierulb arondisementulul.
Perceptoril de erase primescfi 6 la
stab asupra contributiunilorfi directe,
4ecitnelorú aditionale si embaticurilorfi
ce vord Implini si 1/2 70 pentru chi"rune
i arencjile ce vorii urmari safi
incase, in despartirea lori.
Art. 8, Casierii generali pentru compensarea
cheltuelelorii de priveghere,
inspectare, verificare i pentra responsabilitatea
ce art asuprä-le, primesci:
Din contribntiuni directe, 4ecimele
aditiceede, aren4i, chirii si embaticurile
co von& incase:
1/4 la 04 asupra Intdiel pitrimi din
produsulii anualii alb acestori venituri.
1/2 la 7 pentru a doua pitrime Incasatä.
1 1/2 la pentru a treia pAtrime.
2 1/2 la 7 pentru a patra pitrime.
Casierii general! n'ati dreptii la remise
asupra sumelord despigubirei digcol,
asupra celori-lalte veniturl incasate
precumi si asupra aren4ilorii, chirillori
ai ori cari alte ce se verb virsa
lu alti casieri sail la case centrali
a tesaurului.
CAPITOLULU IV.
Numirea i indatorirele suptd-casierilorii de arondismente
si perceptorilerti.
Art. 9. Suptie-casierii si perceptoril
multi agenti ai fiscului, el se numescii
si se intirescit In functiune, de ministeruli
Financelorül (INA presentarea
si pe respunierea casierilori generali. tortilul, j sub-casiervlui, asupra cool
Acesti agenti sunti obligati la de- turner(' citate
punere de garanti hipothecari sail In celii 'nuke tn 4elace
obligati!, orl bonurI de ale statulul cA- rea lord.
tre casierii generall, In val6re equiva- Art. 17. T6te registrele primariltt
lenta cu 73 din venitulii pe unä tri- sub- casieriloro si perceptorilorii, 341
mestru. prenumerate si flumuite sub sigilpl
Art. 10. Prin derogatiunile art. . . ministeriulul FinanceloN ele so triro
din legea curtel de compturi, suptb- Impreunti cu imprivaatele de cari 4
casierii perceptorii fiscal!, sunti jus- trebuinta Pe comptulii agentror il cit
titiabili In privinta cestiunei !orb cä- mai sob.
tre casierulit generalil alit distriotului;
Inspecliune.
ei ai dreptulb de apart catre curtea Art. 18. Sub- casierit de arondi9
de compturi, contra alegeriloril ficute mente stab obligati a inspecta de del
de casierii general!.
ori celti putinii, In fie-care trimesti
Art. 11. Suptre-casierii si percepto- serviciuni de perceptiune din commit
rii fiscali suntri obligati a avea si in- arondismentului !orb, spre a se Inert
tretine cu cheltuiala lori, uni biuroa dinfa de situatiunea Implinirilori
statornicii, asegatii MU se va putea tinerea comptabilitätel, al spre a 1,,
mai In centruld arondismentului long. mewl de Indreptare potriviti legilori
Ei ati dreptulit de a'si atasa si In- fiindii si responsabill pentru perderil
tretine cu cheltuiala lori unit adjulore ce ari Incerca comunele prin abateril,
pentru lucririle de cancelarie i treubruminñcri
jorseu.10 numèrb de agent' pontru coAs;ta.ril9cin .oCiatseieril generall fad' ace.
¡ail inspectiune sub-casierilorú de e
rondismente i perceptorilori fiscal,
()data pe tuna cell" putinú ; II vegeazi
daci sub-casieril inspectézA la rInclull
het comunele rurale si targus6rele.
Art. 12. Adjutorele qi agentil le urmirire,
sunti agentì privatl a'l suptficasierilorii
si perceptorilorä ; cl t6te
astea, numirea lori este subordonati
prealabile! Incuviintarl a casiertluI ge.
nerali.
Acestl agent! nu vorfi aveadreptuli
la pensiune, i prin urmare nu snail
supuai la retinerile prevegute do legea
pensiunilorti.
CAPIT. V.
Comptabilitate si Cordial.
Art. 13. Primaril si perceptoril fiscal!,
tinia urmit6rele registre de comptabilitate
:
a). Registru cu matci de chitantele
ue urmezit a libera confribuabililorb cu
rubrica speciali pe matcA pentru Inlesnirea
adiionàrel sumorii implinite din
diferite dirt pe fie-cire gi.
b). Pegistru recapitulativä care so
presinte pe partea stngi totalulú veniturilori
ce aii a Implini si pe trimestee,
apAnifinete dupe nature lori, ei heplinirile
efectuate pe fie-care 4i ; iar
In partea dréptà vershrile ficute la
sub-casieruffi respectivi sai la casierulù
generalb, asemenea pe nature yeavêndä
si o colónä specialg
pentru remisele cuvenite.
Casierulti generalii, sail sub -casierul
la care se face versarea, dupi ce ferifici
matcele chitantelorfi cu registrulü
recapitulativii, i asia4a sittatia
perceptorelul, sub-scrie tweet(' re;istru,
Insemnindi si numeralfi reciiisei
liberate pentru priimirea banilori
Art. 14., Sub-casieriil de arondisaente
suntit datori a tinea registrelr urmit6re
:
a). Jurnalb de cult pentru Incrierea
dupe ordinea efectuArel a tturorti
operatiunilorii de primiri i verari, ase4ändu-se
bale* pe fie-care i.
Operatiunile ce verb face a perceptori,
se vomit lnscrie In acetti jurnatl.'
la luchiderea qedintei intrani singurti
condeife
b). Registru de parti4i, iênticú In
forma si Incheerea lui cu raistru recapitulativä
alfi primarilorit.
c). Registru pentru ase4rea debi-
Mu! lorü si Inscrierea in prtite a Implinirilorii
ce facä directfi.
d). Registra cat 'mica le recipise
pentru Incasarile ce verb morn si pentru
versirile primarilorfi.
Art. 15. Sub-casieril dearondismente
si perceptoril fiscal!, yodel la casierulti
general& compturie urmit6re
1) Comptii mensuali, fare va contine
constatärile, efectuate
In lunele precedente, cde operate In
luna cureuti si versäreb fAcute.
Predarea acestui conbtù se va face
in elm! 411e cell" multi dupe finele
tune!.
2) Coaiptú trimestriai, la yece 4ile
dupe finale trimistrulul, care se presinte
situallunea easier,' ai i a fondu-
Art. 16. Casierulit general(' este die
tor(' a verifica II a r spode percep-
CAPITULU VI.
Dispositiunl generale.
Arl. 20. Agentil administrativl si politieuesci
In generali, suntii obligati
da Inpiinitorilorú i agentilorb de urmar!re,
toti concursulii legalä de care
vora met' trebuinti In Indeplinirea si
Insercinänilorìí lorb.
Art. 21. Sub-cassieril de arondismente
aft dreptulú la uti gardA armatti
pentru paza In Indeplinirea serviciului
de trezorerie.
Art. 22. Dupe noué lunl de la stirsitulii
trimestrului, hôte rämäsitele nejustificate
din contributiunele directe,
arencp de mosi1 si ernbaticurl prevOnte
prin roluri vi statue, pivesca In tsarcina
sub-casierilorb, perceptorilorb
primarilori, vis-a-vis de casieril generall;
ire" vis-a-vis de stati privesci
In sarcina casierilorfi general!, care se
substitue In drepturile statulul citri contribuabill
sat debitorl.
Art. 23. Agentil de percepere cari
arfi Implini vre ua dare iiscalä autorianti
de lege WA a libera pentru suma
primiti quitanta sdit recipisti din registrulti
cu meta, vent" fi distituiti si supus1
la plata acelorb sume cu precentele
legluite flirri drepti do retinerl,
dindu-se si in judecati spre fist laa
penalitatea legiultii.
Art. 24. Sub-casieril si perceptoril
care nu verb preda compturile (orb mensuale
si trimestriale la terminile ficsate,
sett caril n'arb tinea comptabilitatea lor
in build regula, se verb amenda, pentru
fii-care data and') se verb dovedi
abfituti cu 1/4 din remisele cuvenite Iorü
pe tuna precedenti:
Art. 25. Agent"ï fiscali cari s'ar dovedi
ci ai inutú asupra 106' si n'ai
värsatù, la terminele prescrise, sumeie
Incasate, verb fi amendati cu perderea
retinerilori cuvenite la acele sume, ei
vor trebui a le restitui impreuni cu
procentele legiuite, afara de Impedectirile
de fella majorii justificare In regulti.
Disposititml transitoril.
Art. 26. De la paneres In splicatiune
a legil de fata, agentil fiscal! vomit
primi, pentru ramisitele ce verb Inaplini
din anii trecuti pina la Ianuarii
1867, ludouita remisi provquta prim
acästA lege.
Ministru Financilorii P. Mavrogeni.
Domnule redactorel
In privinta neregularitatel priimirel Oiprului
d-v. de eb.tre Burchi, despre care
tratét¡li reelama d-v. di 21-12, am onóre a
ve comunica pe längti. Rasta ea resultatii ali
cereearilorti f1eute , referatulA No. 183 alit
top
=a
generall
COPIE.
din cart) ye Du-
"r°5116ea nu a Pro-
de pe referatulii §eluluf staitei Piatra Nr.
183 Moe directiunea telegralelorg fi Postelorú
, din 1866, 31 Decemvrie.
La Nr. 9378, fAcandi menutiósacercetare
arätirilord d-lui Burchi, curad ea e'er prii-

nil ragulatil (panda Rominuld, am consta
tat5 ci Burchi de vre ua duol ani locueace
la térii, 9i ctt jurnalele,d-séle se du-
céii (IG5 ctitre Impirtitort , p8IA la lanuaria
1866, la case d-lui Burchi ce o are 'in acest
care le tri-
orasi unde le priimia femeie,
ocasie la trä ; iar de la lanuarifi
mites cu
cAsätoria d-lui
Burchi, in urma
Inc6,1e.
er lim d..aéle, jurnalele se
.l e
ulatti de eAtre cumnatii d-séle ,
edia la tértt, s vede cA nu prea
deunedI a Nen'tú Burchi
jurnalell pe cari deja cu
;erèndii
niai inainte, le luase Focumnatei
d-lui lurdki , fP ca
jinLyä. Atunci a cuLú d-lui ceca
jurnalele si nu s.3 mai dea
, cl se remàiA t biurod pAntt
ni unii omú alil (Bete se le eel-A.
cerutd, asa s'a unatü ;
oalui nu i a'a fAcul niel uä ne-
; i reclama ce a teutil (I. Burami
diarii Romänul era mal nu-
) adresa catre dorji cumnatiI
dovadii. cä ati fostillulpanitil de
cä n'aii reclamatit aici uttdal6.
lata i.
acésta cu supunere la cunosle
directore generalii,ve petit alin
partea acestel Stai nu s'a
e va da motive de vrto Mugufi
basatit pe argumente tal solide
avea reelama d-lui
Sefuld Statici D o b h s.
ARIETA.TE,
&LE CAZETORX.
lele cerescl pain aparitunea
eptata aruncata uulta
esa in pop6re, cart le 7, onmime
si prevestirl de narI
, i mai cu séma de we-
Ibill si nenorocite. As AO
lutii din vechiulii toed preu
poporele civilisate, cart
Dontoniplà eu acele emotival
nticitatil. Asta-41 progre-
[era a facutfi se se reca-
;1'116 acelora ideie si temeri,
a vedutii ca era posibile
4i d'a prevede de mat nainte
utarul séú cutArut fenomenü .
ade din nenorocire gustula
cartilorfi sciinpfice in earl
um6sele spectacle ale naste,
potfi (lice mat niel de
alimentulú intelectuale alb
Mora, consista mat cu
fabule, legende, ro-
de mirare se vedemii do-
minanda ideiele cele mat gresite asupra
natural stelelorfi si fenemenelorfi
lorfi. Asia nol nu ne miramfi 'gel de
cumfi, candfi audimti 6ment chiarfi de
unlit spiritfi ce.va cultivatü, atribuindfi
until stele ca4ets:5re espirarea unui mu-
Mora, ft3 i consideranda stelele ca nine
semne pentru destinele fiintelorii perit6rie
dupe acestfi mica paminta.
IJA plóia de stele ciipt6re se vedu
la nol, la inceputulii trecutel lune a
Jul Noembre, si spiritele inculte, in sciintele
positive, tuna apucate de teróre,
si privira acesta ca una semnii de mart
resbele.
Leta ce ne spuni" mat multi martori
()Mari al acestei plot de stele ca0estóro
diferite localitati: Targovistea,
Campulunga, Campine, Telega.
In *tea de 31 Octobre spre 1 Noembre,
pa la 3 ore, miliarde de stele eadeb:5de
amestecate cu globuri de focfi
infiacarail regiimea septentrionale a ceruluL
Direcpune a miscarii lorii era de
le re HO spre apusii. Fenomenula a
avutri u asia intensitate, In catfi mestesugaril
care se sculaserA, dupfi obiceifi,
de nópte pentru a se apuca de
lucru, se speriara i fugira in t6te
partite,
,,PArea, dice unfi marture ocular('
din Ploesci, cä cede focal din cerü a-
Supr Areeitdul, credeemfi ea ne pedepsesce
D-deri cu petre de focii, pentru
nelegiuirile ce s'aa urmatii acolo
cu ocasiunea alegerilorii."
Fonfinenulii a durata plait spre
Se 4ite ua asia considerabile p160
de stele tadet6re, nu s'a vedutfi Arica
PAM as16-li la not.
Asemene straordinarfi flute(' meteoric('
s'a observatfi !risk In alte sere si
in diferite timpurl. Asia, ca se nu citamfi
de Ma pe cele cart aû avula
locti, china, la acéste epoch a anului,
adice In nóptea de 31 Octobre spre 1
Noembre, si care sent(' cele rnai Insemnate;
la 1799, Humbold si Bonpland
veOurä din Cumana, spre resarita
la ea inattime mare, ea una stralucitorti
foci" de ertificia, nisce globuri de
foca, aprópe de doue ori ate Imo,
apol stele cadetóre In newer(' infinitil,
care strAbatea4 neincetatfi unü cerfi seninfi,
pe care lase', brasde lumin6se.
Olmsted si Palmer at' descrisfi asemene
niä plóiä de stele cadet6re ce nfl
observatfi In America la 1833. Stelele
cadeafi ca fulgil de nins6re, si In noue
ore afi pututa numera poste doue sute
de init. Ele straluciaii do culori variate,
globuri de fecú de diferite manimi
erafi amestecate printre ele, de
ore ce pe fundulii firmamentului se (Aria
asióre urme fosforescinp. La 1.818
se produse fenomenula in Europa, si
se aserva apot regulatii mat In top
nit pia la 1849. Celfi mal considerabileeste
eel(' din 1832, in care tonemenul
veduti: in t6ta Europa si a fostil
observrtil mai cu osebire la Dusseldorf
de D. Custodis.
Astrolomil se pusera a observe mat
cu luare aminte aparitiunea acestora
stele caOtóre, numal de vre ua jumetate
de stele inc6ce. Cu chin oservapenile
afi devenita mai rigur6se si mat
continue, recunoscutfi cat(' atenpune
meritii aceae fenomene asia de multfi
timpa neglee. In urma cereetarilorfi
perseverinti s'a constatatii ea stelele
cadetóre, adia seek) trasure lumin6se
fugitive, pe earl tót lumea le a observat6
in fein6sele nopti senine, nu
suntfi adev(rate stele, ci nisce corpurl
analóge cu eametele, cart In miscarea
lorü impregitrulfi s6relut, trecandfi adese
din spalurite ceresci prin aerula
ce se Intlacara din
cam frecaril ce suferfi ea aeruld in
iutda tort', producfi acea träsura
lumn6sA.
Ghburile de focü earl se mai numesci
i BoJi4, suntii tot(' do aceast
naturi eu stoke cadetóre, insa multfi
mal Cireilandfi in spapii ca si
acestet Impregilrula sörelui, vinti ash'
apr6pe le pamlata, In cAta trecfi prin
aerulfi tmosferich, devinfi acolo striilucitóre
nin frecare si se depart*
apol in ApOiciunea misefirel tort', cu
tóth atratiunea pamintului. Cu trite a-
ROMANI:Ur 1 IANUARIE.
aparatiune ne isbi privirile. Una girl- Bowline acum6 se ne convingemn de comptorin ca conditiuni prea modesii
On de admiratiune ne sciipa la a- t6tA veritatea iel, dupa cantitatea de se va da la mat mite operatiuni ea
mendoni; era una glob(' de foca d'ua plouia ce va cadè Ire anula acesta. Se s'al. fcutú aici pànä asta-di cu
marime Indouita celü pucinü de cat(' a atribue stelelorü adet6rie si unfi altfi maniera fórte neregulata, si cu un
lunei pline la resaritula sèii; ela liven efectfi. Asia s'aa citat Intunecimi de S6re prep prea ridicatfi, este Inaprumutul
culórea rosil deschisa si arunca rade ce s'ar fi produsa prie interponerea a- asuprn consignatiei, orgauisatiunea el.
luminóse. Ela tiria dupb densula ua celorfi stele. Disculfi S6relul, dice Warrant intr'ua vorba care Incepe, pr
lunga col6na de lumina', de cul6re au- Arago, se IntunucA une-ori d'uädata, cuma si acea de Clique cari verb
ria. Ea nu semena cu c6da unel co- si lumina se slabesce attitfi de multfi puse in practica.
mete, ci cu eh col6na soUdul d'aA mare In cata se verin stelele diva méda mare." Atfi douile suntfi Romani, toll fit d
largime si de totfi compacta care des- D. Erman este unula din acei astronomt comercianti, cari afi avutfi idela aceil
partite albastrula Inchisfi al() cerului. cari pretinclii ea asemeni intuneolini tui Comptorie, si ne place a vedea jut
La Inceputii, ea presinta aspectulfi ueel provina din cause stelelorii caclet6re, continuandfi profesiunea
linie drepte, Irma Inaltandu-se spre cari venincla In dreptulii Sarelut inter- Englitera si Franta datoréda succesela
cerfi, ea urmA curba unui area, cu cepta lumina lui. Asemeni Intunecimi lorfi comerciale i industriale aceste.
schInteiarl d'ufi mare intensitate. Diree- s'afi intêmplatii la 1206, 1208, 1547 si usagiii. Fit profitfi de exprlenta tatithe
tiunea sea era de la nord-est spre 1706. D. Faye, esaminandfi documen- si prin activitatea si zelulfi lora,
sud-vest, si Intinderea sea asia de e- tole originali asupra acestorii fenomene juuga indatA a adfioga la clientele dea..
norma, in cell" pe ciíndü capulii iel dis- ne spune:
facuth, relatiunt noul mat tot(' deu9
['area subfi orizonte la Sud-vest , La 1706, Mai(' 12, pe la 10 ore fructu6se pentru ca afi de basa ere
c6da era *Ana visibile la nord-est In ninaineta, S6rele se Intuneca pinte la ditulu, confienta care se etas* la -
t6tä splendórea sea," asia punetti In catii si6recil Incepura a veche casa E una nume onorabii
,,,CAnda globula de foe(' se afia ime- rontai prin caste si furA nevoip 6menil care se perpetua, nu e nici de cua0
dint6 d'asupra n6stra, pare ca, se o- a aprinde luminarile. Acésta mentiune UflÜ creditfi nuofi a se aseda. ;0
presce unfi momenta eu vibratiunt asia este imprumutata de la unii medic(' ger- In fine, acesti juni nul studiatii In sce.
de raped! In catfi ni era terna se nu maw) numita Shourrer (Historia mor- la de comercia din Bucureset. latit uea
coda asupra nóstra. Insá dupa until burilorul genului umanfi), care a luatu-o prima fructfi eta sc6lelorri profesko
momenta vAdut câ acósta vibratiune nu dinteua cronica a Suabei. Póte ea nale, una resultatii positiva. Nu e tera
alta ceva de cat(' uil evolutiune, i multi s'ar mire: cuma unfi asemene stra- loca in spiritulti nostru de a face aia
ca elf' se InvIrtia rapede Impregiurulii ordinara fenomena se se intemple in lauda scólelorii profesionale. Diceue
osiel séle, trecendfi de la culórea fo- seclula XVIII-Ie §i se nu fiA cunoscutfi numai ca in töte partite se Imultesce
culut rosia villa la ua cul6re rosia In- si notata decritfi In Suaba? Respunsulti este credemil nol, celfi mat buna archisli,
fara se Ore) nimicii din aspen- este pre lesne: neaperatil ca acestil In- gumentfi In fav6rea utilitAtil teen.
tulfi sea. Nol continuaramu a-la verle, tunecime a testa cu totula locale, nu Terminama aceste cate-va 1juli dai
totfi asia do stralucitora, dupa arburil s'a intimplatù dead(' In Suaba. rindfi Comptoriulul de incasare
de cea alta parte a satulul. Canal a- Intunecimea de la 1547 a duratfi torte fericitü. Vomil fi fericip de i
cestb globi trace d'asupra n6stra, 'ml trel dile, de la 23 pina la 25 Aprile vedea reusinda ub institutiune nascut
pare cove mat mica de cata entail apA- inclusivfi, adica in ajunulfi, in diva si orasulii nostru, dirigiata de comp
ruse la orisonte, neaparata din causa a cl6ua-41 de !Malin de la Miihlberg, patriotil nostril si'l asigurAinri, ca, I
precumfi Sórele si Luna intro Imperatulfi Carolfi-Cintu si elec- ori ce circonstante yore avea concur
petit la meridianula !era mat mice de Wrote Sexel. Gemma Frisias raperta, sula nostril.
atil la resaritula fora. o
(lice Kepler, ea la 1547 Sórele pare
IIPentru ca de mitt timpù aveam stinsfi In timpa de trei dile, si nu da A EMU DE SUB TIPARU
obiceiulfi d'a observe stelele, am ve- decata ua lumina slaba si rosiatica, In
ELEMENTE
de
dutfi mat multe stralucitöre meteore, asia gradül in dial se verlea stelele 4ina
insa nice' unula nu e de comparata ca médift mare. Scaliger si Buntingus spuna ARITHMETICA RATIONATA. ;
acesta, atAt6 prin marimea cätul si prin tote Singurulfi marture ocularfi VOL. IN 8 DE 230 PAGINE.
splend6rea si durata sea."
este Gemma Frisius tatala (fiialb-sefi, Cu autorisati
Catalegulti globurilor6 cadetóre sóú citatfi de Kepler, n'avea decatii 11 ant). rióre de instru
Pentru usulii
Bolidilora, alU Observatorelui meteoric(' Irma, la marturisirea unical si de Liceelora, sc61
de la Luxemburg, coprinde de la 1 Nov. signal f6rte de mirare, a lui Gemma De I6n ..eveee.,e ie
1859 pinfl la finele lui Decernbre 1864, Frisius, pot(' se opunii pe unuI anti versitatea din Bucuresci;
72 globuri ca4et6re, din care 8 de 1- a marture oculara ca totulü interesata a Deposita, tu Bucurescl, la LibrAriel
marime, 23 de a 2-a qi 41 de a 3-a. nu se incela asupra naturel fenome- DD. Danielopolu, pasagiula Bomana,
S'a Weal oservatiunea tnsemnatil, lul, acea a lui &wee', eaten Mogosbie No.7. Pentri
Carolfi-Cinta, care se
ea la unele epoce ale anului, mat
districte, d. liked se vol.(' adresa 1
cu plangea inainte de hatalia, dice isto- d. Socecfi.
séma la inceputula lei Augusta s'a tut Heel(' resbelului germaniefi, semper se Preciulfi unui exemplarfi, 5 gimp.
Noembre, stelele clidetóre se arita in- nebulae infestari, quoties sibi cum hoste pug.
COPRINDERE.
Went' tumor(' prodigiosa, si eh ele nandum sit" ea de ciite-ori elü aye se Capitulii I. Teoria nurneratiunet;
pléea atunel dinteuna puncta determi- se lupte cu inimicula, era incomodatfi Capitula II. Cele d'antêiü operatiul
Bata alfi cerulut si so miscA Inteua di- de negura.
asupra numerilora.
recpune determinata. Pentru nest(' cu-
Capitulii III. Cate-va din proprietti
Mediculti Schnurrer chiarül judeca ple numerilora.
dupa acésta ea era vorba curet(' de a- Capitulu IV. Despre Fractiunl. Ge
cele vaste negare sec() pe cart me- neralisarea teoriei fractiunilorii.
teorologistil germani le numesca Ho- Capitulu V. Despre numerile decimal
chenrauch."
Capitulu VI. Despre puterl si ra
D. Faye nu credo ea s'ar pate a- Capitulu VB. Despre raporturi qi pro
tribui seriosa acele intuneciml la in- portiunl.
terpunerea stelelorfi ca4et6re.
Capitulu VIII. Despre pregresiuni.
Capitulu IX, Despre Logaritml.
Terminamfi articlula nostril prin a- Capitulu X. Aplicatiuni : Begun' d
costa frumos6 pasegifi ale tut Humbold: tret, de interese, de esconta, de anui
Eta cum(' sciinta, pune In jocü In täti, de amortismente (ca ap1icatiu1
sufietulfi nostril, secretele resorturi ale la imprumuturi publice), reguli de he
imaginatiunil si fortele vial ale spiri- partiri proportionall; etc.
tulut, pe canda vulgula nu No te divers e. vede,
1. Diferite si !
In
teme de numerapuni;
aceste fenomene, dealt()
11. Despre op(
schinteie cari rapunile abreviate ; Ill. asupra Logt
se aprinda si se stingfi, si in aceste ritmilorii ; 1V. Despre sisteina metric
petre, cenusie cadute ca scomota din V. Despre numerile complexe.
amnulul norilora, decata productula gro- Pentru ca acésta carte se se p6
siera ale unei convulsiunt a naturel." vinde cu acelasi prod(' in tóta tér
M. M. Draghicianu.
antorele face una rabat de 20 ni d-lt
Librari de prin districte, transportu
flinch" pe conta d-lor, trimitendfi ern
Pita de Wan cu cererea.
cestea Rua unele dintre &insole cari vIntii se admite ca se afla in spatiii,
cede atractmii globulel terestrul si cad(' &Sue marl zone, In forma de cercurt
asupra tut ub forma de nisce mase imensl, implate cu miriade de acette
straordinarie petr6ne si feruginóse cart mice corpurt si ca pamêntula in misse
numescii !eroliti séfi petre meteorice. carea sea anuale impregiurulfi S6relui
Aceste mase3e tnealdescfi asia de tare vine de le atinge pc) pe una la
prin contactull cu aerulii, in Ma crape' inceputula luI Augusta si pe cea-1 alta
Inteua mulpin de bucap, sosescii an- la Inceputulii tut Noembre; cea-ce eaudetóre
asupra olului, si producfi tffi seza acele fusing meteorice ce obserod6re
tare de Were. Globurile de foal vamfi la aceste epoce ale anulut.
séui Bolidi respndesca mai adesea nul Afara de acésta, astronomulii Olbers
lumina pre mare asupra solute!, si une erode a write aparitiunt de stele caori
crapa In maimulte bucap In mo- detóre nu revinfi de catii dupa ua pemental-1
clindfi diparii, produanda si riocIA de 34 ani.
detonatiune. Ele st" dupe dansele ua A§ta se epee ca: Spleudidula feno -
códa lumin6sa, ere remane une-orl mena care se produse in luna tut Nov.
mat multe minute tipe ce ele afi dis din anil 1799 si 1833, n'a mat reapiiparuta.
Una globa te foal fórte stra- retie d'atunci. Dupä ideia lui Olbers
ordinar6, este acela care s'a oservata deli', or trebui ca, In tune tut Noem.
la Hurworth In Octere 1854, a cant a acestul anti 1867, se avow(' ocadescriere
o credema vre interesante. siunea d'a vedè uti plóia de stele ea-
Herschel citéza desclerea urmat6ria, getore, multii mat considerabile decitn
estrasb din Scheffild Imes, si publi- acea care s'a ob3ervat6 in anula trecuta.
cata d'ua persóna ce beuia la Hun- Una oservatore pre sperimentata In
worth, care dimpreuna cu frate sea, a WAN acesta, d. Coulvier-Gravier, preavutfi
ocasiunea d'a vele acelfi me- tinde ca duph aparinta i direcpunea
Wort" : stelelora cadetóre s'ar putò enunta cu
Frate-meii i ea, ne intórceamfi a trot sea patru dile ¡twilit() variatiunile
casa pea la noue ore sért, ne aflamfi timpulul. Eta dice apol ca, cu atui
la capulfi satultri, In munentulfi d'a stelele cadetcire stint(' mat numeröse,
trece ua livade care este Vila lArgi- eu atatfi plouile sent(' mat abundanti.
me considerabile. Cerula 3 r a curet(' acésta observatiune a sea este In parte
Insa oscura. Not oservaina una deja confirmata la noi: tóta lumen 1st
din consteIatiunile cele mai straluci- educe aminte de plouia si nins6rea a-
Ore, canal chiarfi in partea 3pre care bundante ce amii avuta dupe plóia de
era' fipsati ochil nostril, uil manifica stele cadet6rie din Noernbre trecutfi.
COMPTORIU DE INCASARE.
Primiramil ua circulara care ne anuncrearea
la Bucuresei a unui Comptoile
de Incasare, septa firma sociala
Z. Petrescu et Comp. negresitii ea aceste
fapta nu cuprinde tnteinsula nimica
estraordinarfi, amfi fi läsata
se tréca neluatfi In bhgare de sema,
dad% acesta creare n'ar fi de loci.' interesanta
supta diverse punte de vedere.
Mal Ant& supta raportulfi de credit('
: ua institutiune destinata a facilita
afacerile, este totil de una uä bine
facere pentru Ora, si vederoù ea acestfi
111
Teatru Remind (teatru cola mare.
Duminica 1 Ianuarie 8667.
CORABIA SALAMANDRA, coined
vodeviln in 4 acte. Holurile principa
se va juca de d-nil Millo, Vladicesc
Alecsandrescu, si d-na Efrosina Pc
peeco.
Luni la 2 Ianuarid 1867.
ADAMU §i EVA, §i Potopula lui No4
legencla biblica in 5 part!. In beneficiul
cl Au! Daniilü Dragulici.

MOW
tea I a Loteriel Reesci Sacsond a cdrei câigû
este de 1,500,000 lei se va trage la 14
trie St. n. in Lipsca. Loose dela acesta snntil
itialare la H. A. Ronthaler, Collecteur
ireaden.
calla Guvernante, Profesori, Griclinari
ei de
feliuld de servitori previlluti ea docu-
-Ae trebuine6se, Capitaluri midi ei mari, sd
Comisiuni pentru d. H. A Ronthaler In
den si Gottfried Daubert, jun. in Braunschweig
2grijeocú promptil in totd timpuld.
arse de informatiune Strada Germand vis-ale
Hoteluld Concordia.
2.
'111111,0,111MMINTW---
ROMUTULU t 1ANUARIU.
cu data de la 27 Decembre 86g in MAGASINULU
sumd de lei 19,%00 trecntil d. Ruband ei girulil
intild de d. Popescu ei ald duoilea de d.
M. Georgiu, chiard in acea qi sub-semnatalil du
cdndu-me la d. Grigore Apostolu ca s'o scompteze,
d-sa vadándil ci termenuld este de optd luni
n'a voitd, atunci, am etersil giruld med M. Ge-
FIALKOVSIET et Cr8
Face cunoscutd el ia sositii und mare asortimentil
de marfd noud, adicd totil feluld de cutie
cartonape i bonbóniere din cele mai elegante,
totil-feluld de Bonb6ne frantusesci, Liqueurur, Vi
orgia cu condeiuld de plumbil, .n intelepera cu nuri streine, Ceaiü, Calisson d'Aix, Marrons placée
d. Ruband. Se public4 deril eà la easil de a se ei fructe de tote calitdtile precumil i totil feluld
scompta de cdtre cine-pa Visa poli, giruld med
de Ciocolat 3 din casele cele mai insemnate.
Rocks. ct Drops. Ananasuri naturale in cutie.
se va considera oa ad chdrtie albi
627 6 2.
655 3 M Georgiu.
A ESITU DE SUB TIPARU $1 SE AFLA DE VINDARE LA LIBRARIELE
E VANpARE. Und boat pentru clddire de
Doasa, pe ulita lui Face, aláturea cu casele d-
ci ABINET DE LECTURE! C. BORNER 0
VMogosoi vis-a-vis du palais du prince r -egti° d 44:
ial Coloneld Cornescu,
formilndil Lind patrilateril,
NoRe7co2:nmande dux honorables
lungimea In facia Ulii stAnjin'í 25 iarii adinci-
amis de la theta.,
ture son cabinet de lecture francais
mea stiinjini 151/2. Doritori d'ald cumpára o-
contenant 5000 des volumes.
et all eolao
havnicii se vord adresa la D-na Anica Floréaca,
Des cotolcg
y recoit
aldturea cu Liced Sf. Sava.
3 2z. No. 606.
No. 656
IA DAMA
, cunoscendii limb
1111E ARENDAT de la St. Gheorghe viitord
25 =Oa Bilhaculd din
felurimi de 'ass
gdi-o)rit;tleA'a gienrtnrlaa u(6;:t,
la oriii!6:---an. evt:,. -ore
dress
1:11 B.ruta-rilu
T.s.a.
vis de Povarnd. Ne 28.
districtuld Buzeu, plan
Cámpului. Doritoril se potil adresa la sub-sein -
natuld Calea Mogogioai No. 68, in fate palatului
Domnescil. C. Méricinénu. 652 5 2z.
SRÉCU $1 DANIELOPOLU
1ALENDARILTIPE ANTI 18671 ARITMETICARATIPNATA
-Volume in S de 230 pagIne; Pretitalu zv,
Editlune portativa;
3DM I0A-1\t-CT
Pretiulu 1. V2zvaitz.
CQIATtT PR_CDF=SORM LA. TINIVMRSIT.A.= INBITOT-T11-ÉSOI
Wet:4A calendarid casatil de studie sefintifice caprinde. pe lîngd datele ob1cnuite ale fiä-ciirui calendarid urt descriere a Autorisatá de Consiliuld superiorfi alu Instructiunei publice pentru usuld claselora baPeióre ale Gimnasiejorii
rd fenomenilord ceresci calculate pentru téra nóstrit ei mai multe ariicle poporarie asupra Materiile coprinse in programele pentru semestrulti aid 2-lea (le studiii, suntil tatate ea multe cleavej tail.
Astronom:ei.
tcestii calendariil se p6te cere ei la Administratiunea pasagiului romind.
Pentru districte, a se adresa la D. Socecii, calea Mogoeied Nr. 7.
UA NOLA CARIErIA DE MSIPU
111:11111ES3CaltillAi 1ILAIL IIEVIENLIE1-1V1E1311Elit.
Se face cunoscutil intreprinVetoriloril de lucrItori de constructiune i de pavagiii, cit pers6nele,
ce aril dori a trata pentru ud cantitate mai considerabile de nisipd, se voril bucura
d'und scAldmintii de 15-20 la eutà din preturile ordinarie. Acei ce arù voi se se bucure
de acdscA scadere suntil rugati a se adresa la proprietariti la Belbedere spre a se invoi.
11111. YE 4111C;ALS111._374J IIE
ETA LOCOMOBILE de CLAYTON
De putere de 8 mi.
A. ORA INDOIJITA OITA
Ou &Sue parechie de petre.
A se adresa la Fabrica de la Bele-vedere, unde póte cineva gási i alte multe macine
PRETURI FOARTE REDUSE.
agricole.
Resistitóre
contra
Efraetiunel
9i
lneendiu.
PENTRU
PESTRAREA
de
RAM
CATAST1FUR1
9A
DOCUMENTE
CASSE DE PERU
z
..11;11,11
¡her
r PY' APPAY,%1
F.'N I ES'ES:
111111111113
11011111111Imuloalitiiiiummtmilinauniumil I ..42,
I. R. prima
fabbrica mlstriacp
esclagnameste pnvileggiata
Ar di
Casse di ferre
doppianiente slow
rfalituvO il
Iwo rinfrazine
ll
FEDERICO WEE
'Vienna.
Waste Oasse oho fur(
la esposkloal lndustri le
prealate, danno la masalma ifcaress&
lue addora rs.gglur o.
mokl i mm a moo nor mot
111111.11
Depositul general se alla In Capitali la
(i
gles liderea Noului stabilimentil de Cafe ei Restaurantuld
de COMERTU, strada Lipscani Nr 2.
Recomandd onorabilului Publicil c afard de cafenea
este aprovisiouatd de 'id Restauratiune, ca
mâncirile cele mai gust:58e el bauturi bune, ad
carätenie deosebitrt ei unit servicid promtii. Dejunurf,
tableg'hots ei prinjuri bune. Face abonamente
atiltil in Stabilimentd cdtil i afarä. Eld se
mai recomandd a se angaja cu aranjarea de totil
felalil de mese la multi i soarele. Domnii visitatori
ce mc vr onora cu a d-lor presentA, vord
gdsi la ori ce cord de Vi i n6pte totil feluld de
mrtnedri in cdtd vord remlnea satisfAcuti.
In speranti eft ca Romand void fi sustinuta ei
incorsjatil in noua intreprindere, am onóre a face
respectoasele mele invitatiuni onor. Publied.
625 5 2z Antreprenoruld.
DIN PRIMA
FABRICA
a lui
PRIEM WEE
in
VIENA,
dotatA la t6te
Espositialleie
Induatriale cu
MEDALIA
lnttluhl Rangil
vi investat eu
C. F. Austria&
G aspar Gubler
etWartai4ouliez eare suntrt i Aghentii pentrullowania.
489 hi. 24. FRIEDERK1tI 1E8E.
/MAGASINU MAN ANGELESCU
CALEA MOGO§IOIEI VIS-A-VIS DE PALITULU DOMNESCU IN COLTU.
-4,11t
Anuat5 inalta noblime qi onor.
pentru sesonulú de fatiii se giisesce asor
tatti cu totii feltti de articole (de specialitatea sa,) trebuincióse easel, precumii qi cu mal
multe feliuri de meselicuri i binzeturl streine.
clowssmEL-vms A.Laramivrr.A.Iik..ms
PATES DE FOIES GRAS, ANANAS, ETC., ETC.
VINURI, CHAMPANI1 i FELURIM de LICORis triine de la 3asele renurnite din Francia.
VINURi UNGURESCi, VINURI de MALAGA, CHERY
§i MADERA ea ocaua.
PS. Se recoiuändá cu deosebire uleittlii de Rapitia rafinatii, dublu, bunii pentru Salóne.
sigura e eri cine va bine voi s visita Magasinulti sett va remänea Intru
tóte multumitb, face a sa plecatá invitare.
Ioan Anghelescu,
-rVs'ae: oss
4iteroP
NEFISEISEEMESElf
BAZAR ANGLAIS
InfortnéVii numerósa sa clienteld i onor. publied
a ad decisil a se desface de bijouterie,
vinVindu-o cu and mare scdlimentil totd adinetiintéld
a ail priimitil peniru acestd
sezond al varietate fórte mare de obiecte pentru
cadouri de anuld nod, precumil: Pandule,
Candelabre, Bonbouerie, Vase, obiecte de bronz
ei unil mare asortimentd jucdrii de copii asemine
rochii de mittase i limn+ Thee aeeste
au preturile deja cunoscute de fórte moderate
Nr. 612
10 dr
E datil cu dobiudd fume mjci pe emaneturi
Dsigure. Doritoril se voril adresa straia Sfintilord
Voevo4i Nr. 12. 646 3r
MEDICAMENTE
M. L It AENTHAL.
recomandi un asortime nt de:
Ilitri:14 IRA BARBATESCI
PENTIU TIMPULU ACTUA LU
METER! EORTE MODERA TE.
Calea Joi5o0ei casa d. Filipes cu No,
vis-agis de Prefectura Politi ei
..ennimminnnent
FRANCESE RENUMITE III
Preparate de GRIMAULT i Co, Pharmaciani A. f. I. principele Napoleon
0, rue de la Fewilliade, à Pwis.
GENICRA.I. E'IONTRIT AJIMELÈ IPIZINCIIA.TE IN IIITCURESCr
D. A. PLECKER vis-a-vis de Passage,-FlIale la d F. FISDORFEB 111 d. M. BINDER.
In Ia0 la d. Chonya. Galati la d. Caucheski. Craiovf la d. Pohl. BrAila la d. *ermelli
PHOSPHATU DE FERC PEARA UNTULU FICATU DE PESCE
Pharanacentii, doctors& in sciinte
MIMI] DE IIREANÜ IODATU
GRIMAULT SI CE, PHARMACIANÍ LA PARIS
Cella maT puternicti cur Atitorti vegetalii cunnos-
Nu ecsistil nicT unti medicamentA ferrugindi ma! cutt, mal demnti urmasill Mill untuluT de flcatn
Insemnatil de MA Phosphatuifi de fern.
luI de pesce si cent' maT Insemnattl modifieltorii allti
umetteldor este, dupa pArerea tururor Faculatilor, Si ro-
Leras, doctorft in sciinte. in chta töte;elebriput! de Breanti lodatti allti D. D. Grimault C*,
tAtile medicate din lume, adoptatil c'o rifiA cum phaimacianii A. S. 1. principele Napoleon. prospec-
nu s'a vg4utti essemplu In annalele sciinte_F etele tuillacestuTescolinte medicamentri vetY vedea Intr'Ansuln
palide, durerile de stomacti, digestimile ane- appobatiunile cele maT onorabile alle celor maI mEri
volóse, anemia, convalescintile grele etatea meticit din Paris. Intrebuintati-lti si yeti fl siguri cra
tiliadui, ski cellA pucinti d'a modifica, celle ma! grare
criticA, perderile albe, neregularitato soro- yriAmlri de peptfi; d'a distruge In copii D vdstrA, IS
culuT la dame, frigurile primejdiöse,stingele OA de tinerT si de delicall, :zermenulti vAttinttrilor
stricattl, lympbatismuld sunt tImAduite él modi- 1 mphatice scrofulóse, =Mara ghindurilor va
ficate cu mare inlets prin Intrebuintarea acesel compo-
tisplrea, pAliciunea, moliciunea cAtnurilor slIbiciunea
;onstitutiuniT se vorti sehimbh In slnAtate, vigöre si
sitiunT recunnoscutA conservatortat prin escdintA allti .)oft5 de mancare. Persénnele marT carT unti vicill,
sAnStAtiT, preservativult cellti nial signet In coitra epide- acrime sange, o MA de pele, buboae, manclrimT
millor i declaratti superiorti tuturor ferrugdmselor cunnoscute
in spitalurT si de accademiT. NumaY dalsingurii
convine stomacurilor delicate si nu provódconstipatil
ERA i numaT euh singurti nu 'negreste gura ding
EfiniIELT S CK, PHARMACIANI LA PARIS
Pepsina este o descoperire sciintificl noul. Ea pcsedit
proprietatea d'a iniesni digestiunea alimentelor, LTA a
obossi stoinaculti i matele. Subt influentl sa ges-
ti unite anevoiöse, gretele, balele,
V
E. G-Ft.A.NTI"
Hamm atiunea stomaculd s'a matelor retétil
ca printeunti fermecti. Gastritelle si gastrigi!le
cele maT InclArltnice sunt modificate repede. Aetelile
durerile de capii, ce provinti din digesali mele,
disparti Indatl. Damele vortk fl fericite sl 0 cA, Ca
Intrebuintarea acestellicorl delicióse, disparA Nrskurile
la care sunt dênsele suppuse la Inceputul fiA-c5riT
insArcinArT. Bltrinil i convalescintiT vorti gAs Intr'énsa
elementult repArAtorti alti stomaculuT lor, s pAstrarea
vietil s'a sAnAtAtil lor.
in
rovenite séti din mostenirc, séti din tristele consecinti
alle bólelor secrete, vorti obtine o usurare immediati,
cAcT e Peltea, curatitor care sl
se appropie de efficacitatea StropulnI de 'Irwin
lodatil.
INJECTIUNE SI CAPSULE
GRIMAULT SI C , PHARMACIANÏ LA PARIS
Curl not& exclusivil vegetall, prepared cu frun de
de Matico, unti arbore din Perh, pentru dndduirea
repede flrA exceptiune a sculamentulul s'a
scursorilor de orT ce naturl, IAA teams de restringeri
de canaltt séu de Inflamatiunea matelor. Cea mat mare
parte a medicilor din Paris ati renunciath la t6te celle
lalte medicamente ce a applruttl acesth lead.
Inj ectiun ea se 'ntrebuintedi la inceputulfi scurséreT,
si nu pricinueste durerT,nigT usturiml; Capsulele,
In töte casurile unde se preferl medicamentele interne
si en seaml in cele cronice invechite ,cart a& 1
resistatti preparatiunilor de copaih, cubebtl, s'altor
injectiunT metalice, care töte sunt primejdifise. Intrebuiptarera
tottl Inteacelasill timpti a acestor cloud producte,
constituA o doctoril fórte
BOALELE DE PIEPTO SIROP DE HYPOPHOSPHIT DE VAR
GRIMAULT S
De maT multe secie, doctoriI sapientil silitA a gAsi
uA doctorie care 81 vindeca toate botele de piera,
toate cencettirile Insa ati fostA vane. o toate aeestea
nisce lucrArT none comunicate de curéndicademieTdeMedicing
din Paris si IncercArTle cele maT :rioase Mute la
spitalul Brompton din Londra, spitalA onsacratiA espres
pentru tratarea at' probat A acésta teribill
boala a gasit un ce putinte In siropuliypophosphitului
de var, (And ea nu ajunge In cea dipé urmA perioda.
PHARMACIANi LA PARIS
Guturaiulti, Catarultl, Gripa, tusea, Inceteü
IndatA cu Intrebuintarea acestur si rop S, cei
cari suferA de &stela gAsescli un element5 sigur5 de
vindecare.
Se recomandi asemenea bolnavIlor se bvebuinle4e
pastilele luT G ri ma u It ai Cs.
AcestA escelentfi bonbone se compune de done sobstante
fOrte potolitore cu totulil nasal:drab:we. ne Contiind
opium.
-p -17
MAGASINU ENGLESESCU
dEDKIVILJ $TII CIO It, IIMIESTIVIE .11VIUBIfitici 111.11E !SA.. Elt IN Ng
Cu ocasiunea anulut nod se vinde tottl feliulu de obiecte pentiu cadouri, cu prefuri fórte reduse.
Bronzuri de arle, mobili miee de Ifixu, eutiule easelle, ptinseturi, stole de nietuse de mobikete
4m3E- 3C MT N:11 31E. 3I31 7Ir nIZIP '3Ir Ala( A 3E MAW F. A.
EsposiOunea tutord aoestord obiecte de luxd si de utilitateeste deschisS, táte Clele plat a 31 Deoembre in6lusive.
ipogafia G. A Roaetti. Strada Academe! No. 22,
daft.. Mils
' ,
' I , ,
AIMS