pentru dragostea lui de tara, nelasindu-si patria sa rämîie intro intune

MIRON COSTIN
Gr. Ureche a deschis un drum nou in literatura istorica romind, care,
urmat si de altii, avea sa contribuie la elaborarea unor opere dintre cele mai
importante in literatura romineasca veche. Acest drum a fost continuat in
primul rind de Miron Costin, care are cuvinte de lauda pentru predecesor,
pentru dragostea lui de tara, nelasindu-si patria sa rämîie intro intunerecul
nestiintei".
Marche cronicar moldovean a invatat carte in conditii apropiate de
acelea in care s-a pregatit Ureche. Tata' sAu, Iancu Costin, a fost silit sa
fuga in Polonia, cu familia ; acolo a capatat cetatenie polona si si-a dat copiii
la invatatura. Costinii faceau parte dintr-o familie care se ridicase recent,
politiceste, si-si adunase o avere insemnata in mosii si sate. In documentele
istorice, intiia °ail apare tata! lui Miron Costin, Ioan Costin, care a ajuns
postelnic al doilea (1626), mare postelnic (1630-1632) sub Moise Movila
si mai pe urma hatman (1633). loan sau Iancu Costin a facut parte dintre
boierii filopoloni. In 1627, in prima domnie a lui Miron Barnovschi cu care
se inrudea prin casatorie, a fost trimis ca sol in Polonia. In 1633, cind Abaza
pasa invadeaza Polonia, avind cu el osti muntene si moldovene (impreuna
Cu cei doi domni Matei Basarab si Moise Movila), hatmanul Costin este
printre cei care simuleaza apropierea unor armate cazacesti in sprijinul polonilor,
pentru ca turcii sa paraseasca teritoriul polonez. Abaza pasa a crezut si
s-a retras. Aflind insa ulterior de stratagema, a hotarit sd prinda pe boieri
si sa-i duca in obezi la Constantinopol. Un turc i-a comunicat lui Costin hatmanul
gîndul lui Abaza i boierii filotpoloni s-au &scans la manastirea Pobrata,
dind zvon ca au trecut in Polonia. Mai tirziu, in 1634, cind vine domn
392

Vasile Lupu, omul lui Abaza, Moise Movild i hatmanul Costin tree, de teamA,
In Polonia cu familiile lo, fiind bine primiti aici. La recomandarea seimului
regional al Poloniei ca lancu Costin marele hatman al Moldovei" adusese
servicii Poldhiei, mai cu seama in timpul invaziei lui Abaza pasa, regele
polon insusi, Vladislav IV, insistd in mai multe rinduri, la seimul general,
sA i se acorde boierului moldovean cotAtenia si tidal de nobil polon. Acest
lucru i se recunoaste lui Iancu Costin si fiilor sai Alexandru, Miron $i Potomir
in 1638. Familia Costin se asazd in Polonia lino Bar si capata
arendd mosia Novosilca Nova. Astfel, Miron Costin intrA in rindurile nobilimii
polone de la virsta de cinci ani si se bucun de privilegiile acordate
acesteia.
Tate lui Miron Costin nu invatase carte, nu stia nici mAcar sa se iscdleasca,
dupd cum ne informeaza documentele, dar in Polonia si-a dat copiii
la invatAtura. Intre ei s-a distins Miron Costin, care si-a inceput studiile
la colegiul iezuit de la Bar, infiintat in 1636. Ca sa-si ascundd adevdratele
intentii, iezuitii adoptasera programul umanist al scolilor laice cu studiul
limbii latine, istoriei antice, geografiei etc.
Miron Costin se gasea la studii ad, cind Grigore Ureche se stingea din
viatA (1647). In 1648, din cauza rdscoalei cazacilor sub Bogdan Hmelnitki,
scoala se muta la Camenita, de al carei colegiu, mai bine organizat, depindea.
Nu avem date, dar invdtdtura lui Minn Cosrtin fpresupune studii mai
bogate si mai adincite decit putea sa intreprindd numai la colegiul de la Bar.
A studiat probabil in continuare la ,Camenita i 'cine stie dacd nu la Lwow.
In 1650 tatal sau moare i mosia Novosilca Nova infra in seama fiului sau
Miron. In 1651 Miron Costin se gdseste in rindurile oastei polone in lupta de
la Beresteczko, impotriva cazacilor i ntarilor, probabil ca nobil polon cu
obligatii militare. Toate acestea ,sint nmnai citeva indicii In legdtura cu
viata $i activitatea tindrului Miron Costin in Polonia, neexistind stiri amanuntite.
Spre sfirsitul domniei lui Vasile Lupu, prin 1652-1653, Miron Costin
impreund cu fratii sal se intoarce In tara. Intre timp insa voievodul Vasile
Lupu, intrind in foarte bune legdturi cu polonii, boierii filopoloni puteau
reveni in tara. Miron Costin s-a bucurat de incredere pe lino. Vasile Lupu,
care, in momentul traddrii lui Gheorghe Stefan (1653), II trimite dupd ajutor
la starostele de Camenita, Piotr Potocki. Intors in tara, Miron Costin a ramas
devotat polonilor si doar interesele personale si nevoia 1-au facut sa accepte
din cind in cind politica filoturca. In Polonia a luat contact ca curtea si Cu
dregdtorii curtii regale. Pre carde 1-am apucat si eu dvorean la craiul lesesc
Vladislav", spune el, de exemplu, despre Azamet Kantemir ajuns lefegiu al
curtii. Regele Vladislav este cel care insistase pe lingd seimul polon pentru
acordarea cetateniei si titlului de nobil familiei Costin si se vede a tinarul
moldovean ajunsese pina la curtea lui. In lupia de la Beresteczko (1651), la
care a participat Miron Costin, era prezent si regele Ioan Cazimir (1649
1668). A cunoscut, de asemenea, i alte personalinti polone, incit s-a tutors
In tara ca om de incredere al polonilor, pentru o politica filopolond a Moldovei.
Invatatul cronicar a dus o asemenea politica, pe fata sau in ascuns,
convins ca tara putea scapa de asuprirea turceasca cu sprijin polon. Cind
Vasile Lupu nu mai poate salva tronul, Miron Costin trece de partea lui
Gheorghe Stefan si median intre acesta si poloni. In 1657 Istratie Dabija
(1661-1665) ail trimite In solie la regele loan Cazimir, hatmanul Ion So.
393

,
,1 /. ", , .
. , 4.
. ,
.
: ,_,,
. .
e--..,...,''''-'. ..., ,
tr, I nvt 4tA telfandy rn f 1,4%45 ;IT if
ft- :,^ `.04.
,
I.:AA?! ..7/ /de . 'iv
-',,-' ofeq:r1 rf.dr= o lot orefoolny:177,i7vtoir'éln 13.4;32`t'-4 Yes :4.
4. .
/11/4.41=0:111:7..: .I77 trtlifty fif eri., fry ,ilititoyie ...in/ f ref 7 ?will,
... '01 )
' .''.i
. ,i( c'° to 1 (la pr :43 rto I ff (Mr:417777P f:Ic V. " fi I r .7-421 Guy 7( "re
.111-4 0 t if:t1 A f tliTaif/12 l4 ????4,Mtl :/ei /1 £4,. iv 71 Y.,4..0.z..f ref,,,,
Z/f1,z,.--,fierfrier?:;.447.9flivvid,,,?, ..,:,;!
,' re6 f154,414-ri5141:11. 114112yf
..-t. , ' Alf i r
1 . kJ ,!....71:9 7 7 !..
tar iirs.-orro.N.elfc4
¡*,Qrg.t.1 Ps ...a.1 .il ....etaf. .I. .7.,!.., ,,,,
.
414 rrotri7r0/7"ift-ITtAt'' a lvf co 7 fit,fflt.,11 7sp ,_21.7iv,v'ilY
- ..,..--1. Nt ,r... ,... ,r17
' . fr,s0tr, plemPlefilfirif 79,4V , el ii;,-, y. 7,1 ...,,-
,,ipvi
_ 7. ./ 1 ,, G. ,,r 44 f... , .' ,
Y. ..rifin.,f gin, £. ' ii 1-.. '..
ty Itiiran):7fei,.P. 'I
-,?"1,1.
'. ' 2 fiffifo evy AvIdailsI ?my i al Cl',
...
- :' ;;deff. linaani; Atli' eft to '24 f 4341 6 710ifity.vi
firrsiffe t Zino,/
- ,, , 4;
. Alit- rg f we".
tA:',' : ..., ., .., (7). 4,
., .ftfeedisrig 7,4
A, 42 !"' , ,
ev-,014,74 :. ..,
1 i go,n, etA'w 40j, fts4
iA, of G.,, ..ain 6/ d'i#D, el 7 f et,":. ?I'm., 1,.. fpgi ;
4, ,T... . , .)
' jiiiktds, /pi' C.-p ' I le pi 1004. ,:l
i "," . " e4, a '4.' 1- (Zs,'
- ,,,, ,4 4
! -Ai c . - vtett '5 4, , - . .A. ,,,... ..
;5.4.:,;riej...4,01, tiftrftVed .i..57 milli irr, Pr
r 7,"
if urni,f41,
,...- --P - +41 ',-s..
l''' ...: .",n,i.- ev trne..ain , ter .11p441(14 r r 4 , . , 41- 1/4,.. s . ...
.,..,..4 . ., ,--, .y. yeelygwatvievritz497- 7
.
.
.
le im.1.-"setirif°,4
14;:fly -lipti,i171?,orelfrt/tt;t 4,177,11714
f 771,Vrtf ..1/1"0/zi /to My
- Aix12 Mot Xrpret44 et' ,AVaysi ...41,. *7., ti f,f;.. "ma; s x 4;
f , i ' - ni. j; ....it? S sil , ; til .
.Agivii. or zt ow,..AfIntrtil,.. illr. ito,Aplieftyjflile....,,,
li» 1;1471;07 firittrfiorn)vg t`e,,i,,n' it5.h a V lId- N Pe (1! .,
),..p.el,
':
..,
egi a ittifisi . dew r o I firiq 71- 7'ô i ,,,,1,;:45.pyt.7 ft
,11,44t7fIl 14.,%Xaftptivi7f7( nr
Art41,1077 rii5
.11.1,r27
01_,*:.
e.,-. , er dA..1..i il.,VC . (-2,...; i N 4"/' ". j
Iff?slipr9aer.
,
. t,
Act semnat de Miron Costin.
. i 1..sta.5 -....,
....

ieski li trimite lui Miron Costin darmi prin soli (1670) si-i tine treaza con-
$tiinta filopolona, Dumitrascu Cantacuzino il trimite apoi in doua rinduri,
in 1674, in solie la Sobieski. Cu acest prilej cronicarul a curtoseut pe un mare
demnitar, Ian GniAski, pe care 11 [prime$te la Iasi In 1677, acesta fiind
arum spre Poarta, i cu care prilej scrie Cronica idrilor Moldova $i Muntenia
in limba, ipolona. Gnidski ii adreseaza din .drum nu anai putin de cinci
scrisori, uncle inainte de a ajunge la Iasi, allele dupa aceea, in care it maguleste
cu epitete de prieten si confratc" si in care il anunta ca va fi bucuros
sà discute cu el probleme pa1iiice, pentru binele lumii crestine, i problem e
de vtiinta. Ii inmineaza, de asemenea, daruri scumpe. Ulterior Miron Costin
poarta corespondenta cu regele Sobieski si-i cere impreuna cu Alexandru Bu-
Juts sa se impace cu rusii $i sa porneasca razboi impotriva turcilor, nadajuind
ca astfel se va putca elibera Moldova de sub jugul otoman (1680).
Nu incape deei indoiala ea Miron Costin a fost consecvent pina la
sfirsitul vietii in politica filopolona, nu dintr-un dcvotament orb, ci dintr-un
cald sentiment patriotic lata de tara sa, sentiment manifestat sub diferite
forme. Daca insa, in 1673, nu urmeaza pe Stefan Petriceieu in Polonia, o face
pentru ca socotea momentul inoportun pentru o asexnenea actiune, dupa cum
va nota si mai tirziu : Asa cu soaptele, nu cu sfat, au facut si Petriceicu
-voda, de au lepadat, fara de nici o nevoie, domnia tarii si s-au dus in Tara
teseasca, den care fapta sa stinge tara Moldovei astazi" (1675). Dintr-o
atare refugiere nu avea de cistigat nici tara, nici el personal. Miron Costin
ii intarise pozitia de boier si de dregator. Prin zestrea adusa de sotia sa,
Ileana Movila, nepoata de fiu a lui Simion Movila si ncpoata de frate a lui
Petri' Movila, mitropolitul Kievului, prin mosiile cumparate personal, M. Costin
avea o avere considerabila, pe care nu se indura s-o lase destramarii si
ritinei. De accea, ii spune el lui Petriceicu voda : Ori sil fie voia marii tale,
ori sa nu fie, noi nu ne vom lasa ca$Lie sa Je ié caci nu era nimeni
a lunci care sa se opuna, banuia el, navalitorilor. Pe de alta parte, trecut prin
dregatoriile de sulger (1657), paharnic (1659), pirealab de Hotin (1660),
mare comis (1664), mare vornic al Tarii de Sus (1667), se gasea acum ca
mare vornic al Tarii de Jos (din 1669) $i nu vedea pentru care folos ar
schimba piinea tarii cu una de refugiu lu tara straina. In eurind avea sa
capete titlul eel mai inalt, de mare logofat (1675).
In expeditia pentru asedierea Vienei din 1683, Miron ICostin se gasea
in tabara turceasca. alaturi de Gheorghe Duca, de snit. Dar victoria lui Sobieski
(ell care era, de fapt. in strinse legaturi) asupra turcilor i-a dat, dupit
perioada de cumplite vremi", o mare incredere in posibilitatea de izbavire
larii de sub opresiunea turceasca. Era momentul pe care insusi Dimitrie
.Cantemir Il considera inceputul decaderii puterii otomane. In acest sens,
se pare ca marele croniear nu este sincer cu Gheorghe Duca, cind, intorsi
lu tara, acesta se teme de tabara polona, iar Mircu Costin Ii spune: Ce
pntere au ei MI vie asupra marii tale ?". Este o amagire a domnului, caci
Miron Costin banuia cel putin ca tabara filopolona nu va sta ùt nepasare,
-theft nu era chiar in curent cu intrarca in tara a tmor osti polone in sprijinul
lui Stefan Petriceicu. Personal nu se temea de Petriceieu, fiindea legaturile
lui erau facute direct eu virfurile politicii polone. Intr-adevar, chiar in
.noaptea Craciunului din 1683, Duca voda impreuna cu boierii, dntre ei $i
Costin, sint prinsi de poloni i dusi in Polonia. Lui Miron Costin i
395

.7... .4'se r
. E ° .tit
. . .,, !s
-1r* F.,. . . ,s1V, .r ° -
c.r,"0 , , 0 , u
2"..
- .1 '] " '4 , ' .
:
r.
'
;. '
fl °
' , .
t 4'
"
fi.
417
S 44.
Ittii .
.1 '..,.
.t . L 't' ..11.1',.;, / , .4 I.
.
.
/ ,,40"--.', ',°
el ,a,(;`;
,.1-. i--...
cr ..1 nlit
r. ,5'' , , ,,
,,
..,, ,
G.,,,:".,.% . . ."0.7.Vitt.. .1.,, -X.
.. 14' - ' i ' *4- `?.* '' ''," .-..,-,-,..4 '
i '''' ' ',
1*--",. j,..
.--2
4 4 i Vi!,,, , ,.. e Pe , ./. ,- :
.: ::" t 1 :.' 1. 'ar4;e'7 1 .1:4'
..-ii . '74 ",ï'. Z ...1».).. -?%
' - ili f.' .
; ',.1t: 1 5;
_
e,
9, ..,
"
f.
,
'sr
- 1 '44.
;
t. -
-. - - 1"
VAIG' ilff-,Nintifiroapo t TIT 2,. itityPt? OlgraZt-4.
Doamna Slisakla Motila cu coconii. )(Ind. Sucevita,
.

se da ¡ma ca inchisoare" castelul regal de la Dasov. Aici va serie el in
1684, drept omagiu si informatie pentru Sobieski, frumoasa opera literard
lstorie rn versuri po/one, In care expune pe scurt istoria Tanilor rominesti,
exprimind nddejdea ca poporul romin va fi salvat prin interventia regelui
polon. impotriva turcilor. Faptele sint elocvente. Exista un memoriu din
1684 al boierilor mG1doveni refugiati, adresat lui Jan Sobieski, privind organizarea
unui viitor stat moldovean sub protectoratul Poloniei, cu privilegii
pentru boierimea moldoveana, similare celor de care se bucura nobilimea
polond, i cu o anumita legalitate interna. Sint indicii cä memoriul a fost
redactat de Miron Costin. Asadar, boierii refugiati in Polonia si Miron
Costin pldnuiau organizarea unui stat moldovenesc cu o noud ordine legald,
In eventualitatea eliberdrii de sub turci.
In 1685 se urea pe tronul Moldovei Constantin Cantemir, care avusese
personal relatii bune cu polonii, dar care, cu o minte destul de treazd,
considera ca domnia si rosturile Moldovei stateau Inca in puterea Ponii
turcesti. La curent cu legaturile i actiunile luí Miron Costin in Polonia,
Cantemir Il considera periculos pentru tron si pune pe fratele sal]. Velicico
Ccistin sa-1 cheme in tara. Miron Costin se intoarce in decembrie 1685, socotind
poate cA va putea sa destdsoare politica sa abild de mai inainte. Constantin
Cantemir il izoleazd fwà si-1 trimite cu rangul numai de staroste,
la Putna. Era o prima izbire pe care marele boier romin si mobil polon
n-o putea primi cu indiferentd. De f apt, se poate spune ca Miron Costin
venea inainte, iar regele Sobieski cobora in urma lui cu ostile, spre Moldova
(1686). Cantemir s-a retras din calea invadatorului, iar leahul a intrat
in Iasi si, la masa cu boierii filopoloni, si-a ingdduit se spune gluma
cu cintecul, zis In romineste, spre distractia celor de fatd. :
Costandine
Fugi bine
Nici ai casa,
Nici ai masa,
Nice dragit
Jupineasit
Mai mult Insa decit un °spat cu ciocniri de pahare, eintece de ldutari
si incingeri de hore", regele polon n-a realizat pentru Moldova. A trecut
Prutul, dar, dind de rezistentd si primejaii, s-a intors repede, a trecut din
nou prin Iasi, a luat ce-a putut, apoi i-a pus foc si a plecat.
In tara au ramas rivalii : Cantemir i Costinii. Se pindeau reciproc.
Voievodul Constantin Cantemir se temea de fratii Miron i Velicico Costin,
care pe f atd se opuneau politicii lui si-1 intepau rautacios cu vorba, pentru
nestiinta lui de carte si pentru nechivernisirea /Aril ... Ai vré sd-ti dai
maria ta sama odatá i na-i puté". Pentru a-i domoli poate, convenise Cantemir
sd-si dea fata dupa fiul lui Miron Costin, Pdtrascu, si sa intre in relatii
de rudenie. Costinii insA treceau peste asemenea tacmeli. Miron Costin
intretinea relatii politice secrete cu Sobieski, cu Andrei Potocki, cu hatmanul
Stanilsaw Iablonowski si, desigur, nu in favoarea domnulud. Fratii Costin
nu vedeau schimbarea, pe care o urmareau, decit prin urcarea pe tron a
unuia dintre ei. Complotul, de care vorbesc Neculce si Dimitrie Cantemir, organizat
de Costini si divulgat de un Ilie Tifeseu Frige-Vacd, pare intru totul
.adevdrat. Pe urmele conspiratiei si instigat de Cupdresti, dusmanii Costi-
397

nilor, Constantin Cantemir pune sa se taie capul lui Velicico Costin. Apoi,
la indemuul acelorasi vrajmasi, trimite duo Miron Costin la mosia sa la Barbosi
uncle ii murise sotia. Dar n-a mai apucat sa dea ochii cu domnul tarii,
dei k cautat aceasta cu tot dinadinsul. In drum spre Iasi, capul lui Miron
Costin a cdzut. Din Polonia nu s-a schitat nici un protest, nici o actiune. Nu
Sc punea o tara pentru un cap de om, mai ales intr-o vreme eind capetele
cadeau usor.
Asa s-a stins mintea cea mai luminata din acea vreme a Moldovei.
N. Iorga nota cutremurat ca in rnomentul caderii capului, lui Miron Costiu
ntt-i mai trebuia nici o rugaciune, fiindea isi mintuise sufletul cu opera
pe care o lasa neamului sau.
Intr-adevar, Miron Costin, militar diplomat, om de actiune politica,
a Visit totut,i, in cumplitele vremi" de care pomeneste mereu, timpul necoaar
sa serie opere de N aloa re.
Cu o bogata cultura, cu o experienta multipla de viata, aviad un orizont
largit prin cunoasterea terenului" cu prilejul expeditiilor militare in Transilvania
(1659-1660), in Muntenia si Oltenia (1663), cind a vazut pmgarlic"
podului lui Traian, din nou in Tara Romineasca impotriva raiscoadei
seimenilor (1665), apoi la Viena (1683), in drumurile diferitelor solii, Miron
Costin era in mdsurd sd lege viu si organic faptele, sd interipreteze &dine
evenimentele istorice.
Gr. Ureche emisese idei In legAtura cu formarea poporului $i
romine, ca rftdacini In colonizarea romanA, unitatea poporului romin din
diferite provincii etc. fara sd stdruiascd, idei denaturate de interpolatori,
in special de amatorul de basne, Simian Dascalul.
Miron Costin, luind cunostinta de asemenea neadevaruri $i ociiri" se
revoltd, ca om luminat ce era, si se hotara$te sa aicatuiascd un letopiset.
integral al Moldovei, in care sa expuna, pe larg si pe intelesul tuturor,
inceputur tarilor si al poporului rominesc. Urzise" spune el aceasta
incepatura" a letopiselului, adica probabil partea despre colonizarea
Daciei, dar vremurile grele nu i-au dat ragazul i nadejdea continudrii unei
literati, care cerca liniste si timp. De aceea, s-a oprit, de la planul conceput,
si a trecut sa continue mai intii cronica lui Gr. Ureche, cu gindul cd va serie
si letopiset intreg de va avea zile". Urzitura" a fost pusd la punct mai
tirziu si din ea a rezultat De neamul Moldovenilor.
Continuind pe Ureche, Miron Costin observa cd opera lui se intrerupe
brusc si socoate ca, ori acolo l-a oprit moartea, ori izvoadele (cqpiile) cronicii
au sarit (ait rAsilrit") ce va fi mai scris $i de la Aron voda incoace".
Miron Costin reia astfel firul istoriei cu domnia lui Aron voda, despre care
rilmlisese doar un titlu de capitol in cronica lui Ureche, si duce naratiunea
evenimentelor pina la domnia lui Stefanita voda Lupu inclusiv (1661).
Cronica sa, Letopiseful Tarii Moldovei, contine deci evenimente din vremea
lui Stefan Razvan, din donntiile Movilestilor in competitie cu Mihai Viteazul
Alexandru Ilias si Stefan Toma al II-lea, din epoca lui Vasile Lupu si
Gheorghe Stefan. Asada'', autorul a ramas cu povestirea departe de evenimentele
traite personal in ultimii treizeci de ani.
Costin avea dreptate sit serie c la acest fel de scrisoare gind slobod
fan valuri (tulburari) trebuieste", iar vremurile agitate Kin care trecea
puneau in cumpand." si tara si nata sa. A scris in luminisurik deselor pe-
398

ioade zbuciumate si n-a ajuns la implinirea intiiului sau gind de a da un
letopiset complet al Moldovei.
Letopiseful Tarii Moldovei poarta, in titlul copiei pe curat, data de 1675.
Cum la jumatatea cronicii introduce descricrea invaziei lacustelor mai tirzia
(1653) decit la anul in care avusese loc (1647), cu mentiunca ca era trecut
rindul la izvodu cel curat", inseamnrt ca in anul treccrii pe curat (1675)
Miron Costin continua sa redacteze cronica si lucrul a durat poate si mai pe
urma. Negresit insa ca Miron Costin a inceput sa serie cronica mult mai devreme
de 1675 si munca, intre atitea ocupatii si griji, a inaintat greu.
Gr. Ureche adusese povestirea evenimentelor istorice pina la sfirsitur
sec. al XVI-lea, welt, pentru vremuri contemporane, M. Costin a folosit din
plin istoria orala i amintirile familiei pentru redactarea cronicii sale. Ca si
opera lui Ion Neculce, letopisctul sail are, in mare masura, caracter de memorii,
si este de neinlocuit din punctul de vedere al informatiei istorice, neexistind
alte izvoare contemporane. Stirile pina la 1653 se datoresc, desigur,
relatarilor parintelui säu Iancu Costin si, dnpa intoarcerea in tara, unor
boieri intre care Toma si Iordache Cantacuzino, pe care ii eiteaza
in timpul naratiunii. De altfcl, Miron Costin isi facuse ucenicia de boier, duo
obiceiul timpului, pe linga Iordache Cantacuzino. Dupa 1653, Miron Costia
a participat personal la evenimentele interne si,idupa cum singur marturiseste,
i-a venit mutt mai pre lesne a scrie de aceste vremi...". In aceasta parte
avem de-a face cu memorii propriu-zise. De asemenea, povesteste fapte vazute
personal in timpul sederii in Polonia, ca batalia de la Beresteczko, invazia
lacustelor etc.
Totusi, ca om cu lecturi, Miron Costin nu s-a multumit, pentru partea
mai veche a cronicii, numai cu istoria transmisa de batrini. Pentru evenimcnte,
in special polone si polono-romine, a intrebuintat izvoare serse. Intre
aceste izvoare se numara cronica Parvel Plasecici Chronicon gestorum
Europa singularium, aparutà intii la Cracovia Jn 1645, apoi in alte citeva
editii in timpul cind cronicarul se gasea in Polonia. Piasecki traise in Podolia
intre 1627-1640, ca episcop de Camenita. Fiind un aparator al ortodocsilor
impotriva propagandei iezuite de convertirc la catolicism (la Kiev rezista
iezuitilor Petri' Movila), cunostea bine evenimentcle din aceste parti, conflictul
dintre Mihai Viteazul si poloni, expeditiile polone impotriva turcilor
la Tutora in Moldova (1620), la Hotin (1621) si tocmai in legatura cu
aceste evenimentc scoate Miron Costin stiri din Piasecki pentru cronica sa.
Cronicarului i-au fost cunoscute si alte izvoare polone, multe citate
la inceputul cronicii (in intentia unui letopiset intreg al Moldovei), dar urmele
lor sint slabe si nesigure in cronica fata de Piasecki. M. Costin avea o
bogata informatie si a cules stiri din diferite izvoare, contopindu-le intr-o expunere
personalti. O serie de maxime, comparalli si udeoti merg intre altele
pina la fondul Viefilor paralele serse de Plutarh din Heronea, ceea ce dovedeste
la cronicar o cultura clasica. De asemenea, se dovede5te ca Miron Costin
citise o serie de carti populare ca Alexandria, Esopia etc., la care face
referinte. Pentru formularea unor judecati se foloseste adeseori de plasticitatea
proverbelor populare.
Miron Costin s-a apucat sa serie cronica sa pornind de la gindul de a
lumina pentru contemporani istoria indepartata a poporului si a nu lasa sa
intre in umbra, pentru urmasi, vremurile uoi bine cunoscute de el. Dragostea
de patrie l-a animat mereu in actiunile sale. Aceasta dragoste a devenit
399

,. - .' .-.
' ` Ait,
.
' j, t 'Aft.; 0241*. a*JX13;451. Void 441° '-áira .
4"; Ian.
U , ,
hame t t lull( en /7.174ebtm , Allapari.4 . df i t pg,3
f a 4 f N , I. p , ...... .7 .1,, ct I
Jp
et) 1 ' ..... o y ,, C.,, . ob
OV WOW. MA .a10: 01V t. Ti RV stfr
I
! . .
...14U111 /T4. A X Pii..+A Es0--"a: ';1141e; tip pilit
Ak(n- Ce:1:14-mht
e 7 -11"11;;M;1 1 ar-, . 1 PIE-4-.4AI
: Mil ti k ttalnil, ' ,4t.
, .
tt
6 '
,terys - ei' isvp444..7' * N'ttf:Aitna °É.11L4i.4sir! ' .0i
4 41
6 !tam"? 7 Cie)4411. .15,1ifta. 71 .5DA 03.14 .7 AO4ti
4 or ' . 1
W 4" 41.4Vd..4r.G
, ,
40,0!qhY et& 1161, 4. ... .46(44)f.").,44.. it, c 44 a
6 4...' 4 .," ^ 4 ...i. ty f 1 , -Ca.".
.441/ Ai h re. L4 ... AIL- 4,... ".4c,a a .2,6411.2.. ttoe,14 4A
. ,. - , , e i . C.,, A . cr y4 v.f. , , 4 4 cli ye3
44416o41,44., Al, .ra VI 4"-I41 r,..1 JtIA . - ...12: aie ZiA/ 3a .
Li. , i 4../., A .. .,A A i . et ." "i'''',.z. L.). ,-, ; I )1.'1 4
¿4.'1.i
_20 6.,41, C:7/.1 cvbe,,,/ WAN t .Ag., limn. 40kot... 712A 44 146)
.. 2 .4 cly41 - -;fat.tziritj
e
1 t.. ., .44 fte Si 'h
s .22pei 44 a n ii7glak
. . . .4 - I ...... . Ilt ..---,, (4 41-11.. 4 5 'a SR , . ., / r... 1..
4, low 94.0441 ..... a : w : ... F.114ykatt t ..ip itos,, V. ri a,. 43 . )42 '
W 'I' , k 1 1.4 r '' 4, i.'-',41.1. ' .0 1 ___,
Ma gref 4. . hilAn /Pa a -)'*4M, , - : zne N . ,144ai , 01- , '41
,...;
*Vc,' ..1, A 0 ,,, . ... Aii f,d ji/ 4 A ' ..."
44,' ,. i,4y)%. Ab .ft 0,64r 4 AS , A4 Al a U .9114110 E0 AS AIM! ...tit
119:-.A1 4, ,.. ' 114 a.s - 4. ,,,s ci._..,.. .....X, , 1 4'
rjrtj /1.42r"-"1"4404 " ". -1!" 4.4 te 1. ;Ill Pia( , NA, .,T,,,,,? .. ..
J. o ,,a .4 . '`.. gif ' 4.", .., .1 4 '
.. -20 or' 024 i, "lain.' fit:vials I i --4.0Ivi'..-414 a's.* . ... '
sit j: IF J. ,-4511 ti . 61_ 1r' t -.A t ...0 4 = .
il 41A La . Lit,44 co .._1344 As Jla p 41 ,...2.,4.a a. zz, n.4% .
V.' 1
k
. .- ,, . , ,, 4 .... ,
,.2..,.., 4. 4 Juts 444i.)441.17V1 . -4 vi /7,4 ,.2. ,. 4 . 0 0 e : 7 Ms Mit .'1
Ar,f. .11416f.ti." As ,vira é . . .,1*.a .4 ; it ;,' ri e :, 174: Ava
11V4.: 0 P +' , , .. ) 4
7;i4p24; . .'..21:0,00. f 064, 74,;"-11 '... 's fveme_ii, --,. a C414
.. , 4 , 1.. 4., , 4 *,..: 1/ . 1 ' ."÷1 . -t *
)) 14W r,G, 4 4.4A,,,,,.. --4,4 4
.. 1 ..0 ", a-
1 r,
. "S '3.0,,
-77:,/, afacisarlye4z....44(1i...: ..4A.As- after,' ..v,e; . - ...?i-ot.4..? A -
.44,1754,.,;1 ,4,,.....AA . .4.., ,os'it.. 4Ztv; Pe,...''.". ..9:Z74 1
-. .'' . . xi ' * A 'IF+ A .1 . A 4. .. I' , 4 4," A
.
. w .., -
. AIL ' "" ' .. /''.i. .
vas. 1 "ri trwt Di al' -242 oa Ado not'ird , i
Pagini din Cronica lui M. Costin (fila 74).
ti

legendara, s-a perpetuat folcloric si a fost consemnati de Neculce mai tirziu,
fie, de exemplu, in legatura cu ce i-a spus cronicaral vizirului Chiuprudi la
luarea Camenitei, in 1672: sintem noi moldovenii bucurosi sa se liteasca
ImpAritia In toate partile cit de mult, iar peste tara noastra nu ne pare bine
sa se lateasca", fie In legiturd cu ce-i spunea lui Duca voda la 1683: Sa
nu dam locul, cá pimintul acesta este framintat cu singele mosilor si a
stramosilor nostri".
Istoria, duo Miron Costin, nu insemna insa numai consemnarea f aptelor
trecute, ci i tragerea unor invitiminte din desfasurarea evenimentelor,
din zugrivirea unor drame sociale sau omenesti, care puteau fi evitate : ca
letopisetele nu sint numai sa le citeasci omul, si stie ce au fost in vremi
trecute, ce mai mult si fie de Invitituri ce este bine si ce este rill si de ce
si se fereasca...". De aceea M. Costin face observatii entice privind, de pilda,
actiuni urmate impotriva unui sfat bun, ca in cazul boierilor lui Ieremia
intorsi in tara din Polonia, impotriva sfatului lui Nestor Ureche,
si masacrati de Stefan Toma al II-lea, sau privind nechibzuinta lui Vasile
Lupu de a nu avea o garnizoana in cetatea Hotinului, unde putea sa se
adaposteasca Impreuni cu familia si curtea domneasca, Suceava, dei apirati
eroic de cazacii lui Timus Hmielnitki, nefiind in nasura sA reziste asalturilor
date de Gheorghe Stefan si de oastea polona.
Reprezentant al clasei boieresti, Miron Costin sti In apirarea intereselor
acestei clase in lupta cu domnia Este de notat Insi ci, exact ca si Gr. Ureehe,
nu intelege atit un stat in care boierii si aiba toate privilegiile si si
faca ce vor, cit un stat cu legi interne, in care domnul si consulte un sf at
legal constituit din boieri. Paid de domnia cu puteri absolute, cu acte adeseori
necugetate, crude si absurde, efectuate la impulsul ambitiei sau furiei
personale, un stat feudal bazat pe o ordine interna legala, insemna, evident,
progres. Gindirea politica a lui Miron Costin nu depaseste designr vremurile
sale, nu apara interesele maselor populare, dar nu este indiferent la
viata si suferintele lor, noteaza cu propria lor vorba ca blestemul siracilor
nu cade pe copaci", varianti veche a proverbului nu de lemne (pietre)
se leaga blestemul saracilor" si considera cA cei mari trebuie sA aiba grije
de cei mici". Are o conceptie de intelegere si ocrotire a multimilor, mai ales
ca existenta i puterea lor nu sánt de neglijat n istat : Adu4i aminte
repeti el stapinului tirii ci pe multe gloate de oameni esti stipin". Cronicarul
nu trece cu vederea revolta taranilor sub domnia lui Alexandru Ilias
(1633), cind se tineau ca o haita de lupi de convoiul domnului alungat si
cereau si li se dea in miini boierii exploatatmi ca si se razbune. Nespusa
vrAjnasila ,prostimei !", exclama Miron Costin. Pe vomicul Vasile Lupa Ira
rinit, iar pe omul voda, Batiste Veveli ,l-au ;facia farime", cu tofpoarede.
Maltimile nu se putean stapuni. Suferintele dor erau de nedescris. In timip ce
boierimea imbuibata petrecea in chip desfrinat (cronicarul noteaza si acest
lucru), pe tirani Ii ripunea deseori foamea, de mincau papal micinati,
ca de exemplu in 1659, sub domnia lui Stef Anita voda Lupu :
...ci Ora Intvaccea foamete era intr-acela an, cit mInca oamenii papuri
uscati In ice de piine, macinindu-o uscata. Si de pe aceea foamete parecli
si pe Stef Anita voth, de-i zicea Papua
Legenda veche, cu eireulatie europeani, cu un domn Papura voda,
urmikrit si mincat, pentru nedreptati si suferinte, de sobolani, si-a gisit o
sursi de localizare si renastere istorica, in tragedia poporului infometat, hra-
28 - 43. 1144 401

nit cu papurd. Suferintele maselor se repetau $i capdtau in istoria vie identificari
simbolice.
Cu toata pozitia si consideratiile de clasa, Miron Costin se ridica peste
micile patimi omenesti si stdruie sa judece obiectiv pe eroii cronicii sale,
acliunilelor, evenimentele istorice. Cu o formatie de umanist, avind sensul
realist istoric al vietii $i civilizatici umane, Miron Costin pune deasupra
omul si umanitatea, caracterul lui, calitati sau defecte, indiferent daca i-a
fost prieten sau dusman. Astfel, dei cronicarul moldovean ura in general
pe turci pentru cà exercitau jaful prin boierii romini devotati lor, totu$i
nu se lasa orbit de urd pentru a nu recunoaste meritele unora dintre ei.
Abaza pasa fusese prigonitorul familiei sale, dar cind este sugrumat la Constantinopol
de sultan,. -pentru nerespectarea conditiilor de pace dintre turei
si poloni, fixate in urma ciocnirii de la Hotin (1621), Miron Costin nu se
bucura de caderea adversarului, ci noteazd impartial: Om Abaza pasa, vestit
cu razboaiele asupra persului si otean dirept". Acest lucru dovedeste ca
autorul se interesa si de alte fapte ale celor asupra carora avea sd emità judecati
istorice. El era de principiul, afirmat in De neamul Moldovenilor, ca
istoricul da seama, in fata istoriei, de afirmatiile sale. De asemenea, Miron
Costin apreciaza pozitiv domnia lui Vasile Lupu, luau in general, cu toate ca
tatal sau, hatmanul Costini fugise in Polonia de teama acestuia si persona/
nici nu este de acord cu toate actiunile voievodului. Lauda vitejia lui Vasile
Lupu,.care se afla pururea In fruntea ostii sale" si blameaza pe Gheorghe
Stefan, care in oastea sa de fata n-au fost ci an statut departe de la oaste
inapoi, macar ca am hi datori cu pomenire laudata mai mult lui Stefan Voda,
de la carde multa mila am avut, decit lui Vasile voda, de la carele multa
urgie parintii nostri au petrecut": Domnia lui Vasile Lupu a fost cu liniste
si pace", cu buna ,stare ipentru boieri, idar zburdaciunea" acestora intrecea
marginile si insusi voda Lupu lua fetele unor boieri, peste voia parintilor,
la tietorie". Miron Costin se declara impotriva puterii nelimitate a domnului
ca $i Grigore Urecbe.
.Cronica lui Miron Costin nu este numai o insiruire de evenimente istorice,
ci $i o galerie de portrete. Tablourile lui slut pline de nerv si de emotie.
Verbul luis inspirat si colorat, exprima de cele mai multe ori plastic ideea
-sentiMentUl. Cronica are de la un capkt la altul o constructie si un stif
caracteristic. Este de remarcat ed nu se simte o diferenta intre modul de a
nara evenimentele, acolo unde intrebuinteaza izvoare scrise sau spusele 13atrinilor,
5i intre modul de a prezenta faptele vazute de el insusi. Exista o
unitate de stil si de arta literara.
Ca mi bun cunoscatoi al limbii latine .si. cititor de. carti latinesti, .Miron
Costin a 'stiferit influenta topicii si vocabularului latin, cu elemente de stil
retoric. Totusi, nu in aceasta inclinare sta .valoarea scrisului lui
Miron. Costin, ci in capacitatea de a facè vie o exprimare.mai savanta¡ plina
de idei si de fapte. Separarea, duo modul latin, a unor Irani de propozitie
organic legate inire ele (substantiv atribut sau verb complement),
precum 5i asezarea verbului la urma intuneca sensul frazei, incit editorii textului
au fost pusi nu o'data in incurcdturd pentru justa punctuatie a frazei,
iar alteori au fost obligati sd schimbe ordinea elementelor in fraza.
Expriman i ca si au picat acolea cdzaci, iard si supt ai nostn cai
s-au anat rdniti cltiva $i morti..." (eai sau oameni?) sau ...5i mai virtos
prirnejdia lui Matei voda, Cu rana ce i s-a'Prijelit, (intercalare disociativa)
402

de care, Cu adevarat si batrin au fost, iara cit se hi mai putut trai, rana
aceia i-au scurtat ramasita zilelor, ca pina la anul, netamaduit de aceea rana,
ait murit...", nu Mitt din cele mai limpezi. In schimb, cind cronicarul parase$te
artificiul stilistic si se sprijina pe limba vorbita, fraza este fall intortochieri,
simpla $i poetica. Din acest punct de vedare, ipaginile despre
alungarea lui Alexandru Dias, cele despre domnia lui Stefan Toma al II-lea,
cele privind complotul impotriva lui Vasile Lupu, rascoalele cazacilor impotriva
polonilor sau rascoala seimenilor (1655), sint memorabile. Alexandru
dupa lini$tirea multimilor, care-1 petrecusera cu manifestari violente,
fiind din nou ajuns din urma de boieri, pe drumul Bahluiului, a crezut
ea vin sa-1 omoare. Si daca s-au apropiat boierii spune Costin le-au
zis Alexandru voda cu lacrami : Ma rog pentru fiul ineu, Radul voda, sa-1
lasati viu!". Au zis Buhns vistiernicul sa n-aiba nice o grije, nice sa se gindeasca
mariia-sa c-au vinit ca vreun rau, numai poftevte tara pre maria sa
sA mearga pre Birlad spre Galati, sa nu aduca vreun rau asupra 'aril, cu
wad. $i i-au jurat sa n-aiba nici o grije. Si asa au priimit 5i Alexandru
voda, pe unde va hi voia tarii, pe acolo sa mearga". Naratiunea curge shnplu
ca intr-o poveste populara.
Stefan Toma s-a facut celebru prin omoruri. Din rindurile boierilor
filopoloni a omórit, f Ara alegere, $i mari $i mici. Miron Costin infati$eaza
fara efort In vorba instinctul de ucigas al domnului : pentru un diac, care
era foarte de treaba de scrisoare, s-au rugat boierii sa-1 ierte, ca este carturariu
bun. Au raspuns : Ha, ha, ha! Alai carturar dean dracul nu este
altul". Si totusi 1-au omorit si pre *acela".
Omorurile devenisera pentru domn spectacole de senzatii tari, cu scene
tragi-comice. Calaul era gide si mascarici. Miron Costin prezinta excelent
tragi-comedia vreinii Ave un sigan calo(cAlau), ce sa zice pierzatoriu
oameni, sigan gros si mare de trup. Acela striga de multe ori inaintea lui,
aratind pre boieri : S-au ingra$at, doamne, berbecii, buni slut de giunghiat".
Stefan Voda ridè la caste cuvinte si daruia bani tiganului". Rideau probabi/
ii Wadi, *dar in sila, fiindca se stiau cu moartea in sin. Voda putea repede
transforma comedia in drama si, cu o tinuta grava, pronuntind sentinta lui
de totdeauna Sa nu te ierte Dumnezeu cu cel cap mare al tau", sA porunceasea
pe loc sa-i taie vreunuia capul de berbec". Pentru singerosul Toma
oamenii nu valorau mai mult dealt oile. Tiganal calan stia de la el probabil
vorba cu berbecii.
Cu prilejul conspiratici impotriva lui Vasile tupu, Miron Costin zugraveste
cu mare maiestrie'caractere diverse. Logofatul Gheorghe $tef an este
tipul vieleanului, care joaca perfect si indraznet drama -omului lovit de mare
necaz, Cu fata ca pamintul scornita de mare milmiciune", ca-i éste giupineasa
pe "moarte" la tara, de-i trade 0-1 codipatimege si Lupu voda, urindu-i
sa afle lucru pre voia ,sa". Pre voia lid" era 1110 scaunul domniei $i
curind avea sa-1 ocupe ca *sprijin ungure$c si muntenesc. Se zvonise ca urmare$te
tronul, dar devotamentul lui 'parea neStrainUtat. In schimb, Ciogolestii
sint niste tradatori de bilci, care se lauda.la hetie. tu conspiratia, spre Idea
lui Ghcorghe Stefan, dar nimeni nu le luas*e vorna in seamd: Cind insa afla
de plecarea inopinata a logofatului Stefan, in intimpinarea o$tilor de sprijin,
ii prinde groaza de urmarile implicarii in complot si spatarul Ciogolea 1$i
baga singar capul in lat cu o scrisoare anonima, de oredinta fata de domn
$i de divulgare a intentiilor lui Gheorghe Stefan :
403

Milostive doamne,
Eu, unul den slujitorii cei streini, mincind piinea si sarea mariei tale
dentr-atitea ai, ferindu-ma de osinda, sa nu-mi vie asuprd, pentru pinea
si sarea mariei tale, ¡ti fac stire pentru Stefan logafatul cel mare, ca-ti este
adevarat hiclean si s-au agiunsu cu Racotii si cu domnul muntenesc,
sint gata ostile si a lui Racotii si a lui Matei voda, sa vie asupra mariei-tale.
De care lucru adevarat, adevarat sA crezi mAria ta, ca nu este intr-alt chip.
Scrisoarea a fost trimisa printr-un calugar legat cu jurAmint sA nu
spuna cine i-a dat-o. Totusi Ciogolestii au fost descoperiti i adusi la curte.
Lasitatea amestecatd cu frica se vede acum din faptul ea cer voie lui voda
sft mearga sa-1 aduca de grumazi pre $tefan Gheorghe logafatul". Vasile
Lupu a raspuns scurt : In zedar aceastd slujba acmu ; sA-mi hi spus acestea
pina era in Iesi logofatul". Sub pana lui Miron Costin, Ciogolestii devin
tradatori flecari si personaje de comedie.
Dar Ciogolestii au fost siliti sa divulge si numele altor participanti la
complot. Intre ei se numArA $i serdarul Stefan. Adus la curte si intrebat de
Lupu, daca stie ceva de uneltirile lui Gheorghe Stefan, serdarul pune mina
In foc ca nu $tie nimic, fiindca nu aflase de prinderea Ciogolestilor, si isi
declara fidelitatea retoric
Si cum sd fie el amestecat la unile ca acelea, spre rAul stapinului
zicind cu glas : Cine au fost, doamne, mai crezut la mAria ta $i mai cinstit
ca mine ? Si m-ai scos den obiele si den sarac m-ai imbogatit". I-au zis
Vasilie voda : Asa stiu i eu". Si i-au zis sa mearga sa graiascA Cu Ciogolea,
sa auza ce pune Ciogolea spatariul".
Miron Costin are un dar deosebit de a percepe i apoi, de a fixa in
cuvinte caracterul oamenilor i ipostazele in care se complac ei.
Spre deosebire de firile ridicul semete de mai sus, Vasile Lupu apare
ca un om stapin pe nervi in imprejurAri entice. Cunoscind bine realitatea,
are totusi rabdarea sa asculte minciunile lor, i numai dupa aceea incheie
discutia cu o fraza scurtA.
Aistfel, Miron Cosain nu riamaza ¡simple evenimente istonice, ei prezinta,
ca un literat, oameni vii in relatii istorice, politice si sociale, capabili de
actiune i atitudini felurite. Fiecare are firea, deprinderile lui personale.
Protagonistii cronicii nu Sint zugrAviti stereotip, In stil sec istoric. El introduce
in cronica fapte de amanunt, paranteze, descrieri, comparatii, metafore.
Cavaleria polona (in lupta cu Mihai Viteazul), tot in hier, numai ochii si
vergile gurii se vad"..., cu arepi tocmite de pene de hultur", cu sulite de
opt cog de lunge, pe cal mare grosi, nemtasti sau turcesti", in frunte si
la piept cu cite o tabla de hier... pentru fereala de glonturi...", ...ca un
zid sta la razboaie".
Darabanii lui Stefan Toma erau mai bine imbracati decit sub once
domni cu haine tot de feleandres (postav de Flandra), cu nasturi si ceprage
de argint, in pilda haiducilor (ostenilor) de Tara Leseasca, cu pene de
argint la cumanace si cu table de argint la solduri, pe ladunce" (cartusiere).
Se vede insa ca uniforma nu le-a ajutat prea mult, caci in batalia de la
Tatareni (1615), imbulzindu-i lesii la o ripa, au intrat Cu sabiile intr-insii
si au perit toti acolea", incit le-au ramas oasele sub movilele ce se vedeau
si pe vremea lui M. Costin deasupra satului Tautesti.
Oastea seimenilor Tasculati .se comporta ca intr-o epopee eroi-comica,
este neorganizata $i se miscA in debandada : Mina bivolii care tragea
404

puscile, tot in bici... care cum putea, buluc dupa buluc, mai tare". Dar. la
valul Teleajenului, bivolii pre hirea sa, ngdusiti $i de cadurg, ca era varg,
$i de osteneala calla pripiti (incglziti), cum au vazut apa, cum au navalit
intr.-Ewa peste oameni si au bggat pu$cile intr-apa dupg sine". Le-a venit
u$or deci ungurilor lui Racoti sa se bata cu seimenii, incit nu era rgzboi
sau vreo aparare, ci dreaptg mesernitg (mAcelarie). Trupurile zacea polog
pre sleah si spinii de pe laturi plini de trupuri omenesti. Si multe builucuri...
asa zacea... pina in Ploie$ti". Tablourile si descalealle pe care le face
M. Gostin ar putea figura intr-o opera literarg.
Participase la expeditie $i relateazg fapte vgzute de el personal.
Este des citat tabloul invaziei lgcustelor vazut de Costin in Polonia.
Peste cimp se fidica de la o margine o negura si se apropie vertiginos. Inso-
WA de un vijiit puternic, acopera soarele $i lasa umbra deasg pe pamint.
Pare ca vine o furtung, dar de-aproape se observa cd este o ngvalg de
lgcuste In convoi gros si dens, zburind aproape de pamint, incovoindu-se deasupra
omului intilnit in cale $i continttindu-$i drumul, negura dupg Deg lira
de lgcuste, ore intregi. Unde poposeau ziva $i mide se lasau pecte noapte
raminea pamintul ncgru, imputit. Nice frunze, nice pai, or de iarbg, ori
de semanatura, nu raminea... Citeva zile au fost aceea urgie... den pgrtile
de gios in sus mergea".
Spirit ascutit de observatie, sensibil la frumusetile naturii, autorul
face cu usurinta comparatii intre situatii din viata socialg $i fenomenele din
natura : Ce, cum floarea $i pometii $i toata verdeata pgunintului stau ovilite
de bruma cazuta peste vreme si apoi, dupg lina egldura soarelui, vin
la hirea i la frimsetele sale cele impiedecate de rgeeala brumei, a$a si tara,
dupg greutatile ce era la Radu vodg (Mihnea), au venit f ärä zabavg... la
hirea sa, $i pina la anul s-au umplut de tot biv$ugul $i s-au umplut de
oameni" (sub domnia lui Miron Barn,ovschi). Cronicarul intrebuinteam si
comparatii cu efect acustic : Precum muntii cei inalti $i malurile cele inalte,
cind se ngruiesc de vreo parte, pre cit sint mai inalti, pre atita durgt ((Limit)
fac mai mare, cind sä pornesc, si copacii cei inalti mai mare sunet fac, cind
sa oboarg (doboarg), a$a si casele cele inalte si intemeiate cu indelungate
vremi, cu mare ripisg (prabu$ire) purceg la cgdere chid cad". Este vorba
de cgderea lui Vasile Lupu.
Cultura bogatg, cunoa$terea cgrtilor pepulare, asimilarea formelor plastice
din graiul popular, talentul in fine i-au dat posibilitatea lui M. Costin
sa gaseasca imaginile cele mai potrivite. Cind vorbeste de intelepciunea
exceptionalg a pircglabului de Soroca, Stefan, se foloseste de portretul lui
Esop, aproape ca aceia$i termeni ca in Esopia : Iara la statul trupului
era girbov, ghebos si la cap cucuiat, cit puteai zice ea este adevgrat Esop la
chip". Intrebuinteazg de asemenea vorbirea directa a eroilor, dialogul sau
monologul. Nu lipsesc proverbele in variante vechi, ca mijloace plastice de
exprimare a unei idei (unele slut polone) : lupul parul schirnba, iar nu
hirea", cine piere de glont de tun tot era de fulger sa moard", eela ce se
ineaca sa apucg de sabie cu mina goalg", dupg pagubg leahul intelept" (ca
transpunere a proverbului polon m4dry polak po szkodzie!") etc. Locutiuni
din limba popularg : a sta ceva intr-un fir de par" (pe un par au
statut atuncea viata lui Constantin vodit"), a se oplosi pe lingg cineva",
a unge osia", a cirpi o treabg" (Ca cirpea boierii cum putea trebile
iar domniia mai mult 1$i petrecea en Bati;te Veveli"). In 'Ionia sint
405

folosite elemente de folclor si de etnografie. In solia ingimfatului Zbaraski
care 1-a umilit pe Stefan Toma, incit acesta exclama : Lasa, cline lese,
ca te voi purta eu" (ceea ce a si facut), cad drept fala potcoavele de argint,
de la copitele cailor soliei, pe ulitele Constantinopolului, ca in unele legende
populare. La nunta fiicei lui Vasile Lupa, Maria, ca Janusz Radziwill (1645)
in prezenta unor oaspeti straini s-au produs artisti populari cu zicaturi,
giocuri de tara" etc. La petrecerea organizata de Rakoczi si Gheorghe
$tefan, dupa infringerea rascoalei seimenilor, in Muntenia, sint prezenti la
fel cintareti populari : ciumpoiasul cu cimpoi de ursinic, la dvorba de zicaturi"
si surlarii".
Din cronica lui Nikon Costin s-a inspirat IIasdeu in Domnia Arndutului
(Vasile Lupa), M. Sadoveanu in Neamul $oinairestilor $i in Nunta
Domnitei Ruxanda, N. Gane $i altii.
Cronicarul n-a apucat sa duca Letopiseful mai departe de anul 1661,
desi intenna lui n-a fost sa se opreasca aici. Copia a fost lasata cu unele
ocuri albe (pentru uncle sume de bani, cantitati de materiale, precizarea
umor ani), in intentia unei revenid ca completad si probabil continuare,
Meru care n-a mai avut loc. Intre timp Miron Costin a scris alte opere.
Printre acestea mentionam lucrarea in limba polona Chronika zient
moldawskich j multatiskich (Cronica Tara Moldovei i Munteniei). Aceasta
-cronica a fost scrisa in 1677, ca prilejul soliei la Nana a lui Jan Gnifiski.
Sohn polon i-a cerut-o lui Miron Costin pentru comisul Poloniei Marek
Matezyriski, din ipartea canna i-a iinminat lui M. Costin o scrisoare. Craincarul
a redactat probabil cronica pina la intoarcerea solului polon de la Constantinopol.
Scrisa intr-o limba polona destul de corecta, cronica este conceputa
ca un glad pentru poloni, It legatura cu cea mai veche istorie a
poporului rominesc si a celor doua prineipate rominesti, in legatura cu caracterul
romanic al poporului si al limbii nomine, precum si cu geografia Tarilor
rominesti : impartirea administrativa in tinuturi, riuri, orase. M. Kromer
dezvoltase ideea originii romane a poporului si a limbii romine. El base
ehiar un act scris intr-o italiana corupta drept un document in limba romina.
Stiri mai amanuntite despre cucerireg si colonizarea Daciei, despre urme ale
ciiIizatiei romane in Tarile rominesti, nu existan in cronicile polone si
persista ideea colonizarii Daciei cu expulzati, o dovada fiind urgisirea poetului
Ovidiu.
In cronicile polone nu se putean gasi date despre inceputurile legendare
ale Tarilor rominesti, ca Dragos Negra voda. Acestea tineau de
folclorul rominesc. In schimb, istoriografia polona continea destul de multe
stiri, mai ales pentru Moldova, incepind de la intemeierea statelor rominesti.
M. Costin isi propune sa completeze aceste lacune adaugind o serie de date
geografice indispensabile unui strain pentru o orientare asupra teritoriului
rominesc. Cronica are deci tut caracter informativ si formulele de inceput
si de sfirsit ale scrierii sint ale unei scrisori. A fost realizata in vremea
rind Miron Costin are o activitate politica in crestere (el pregatea o interveil*
polona pentru scoaterea Moldovei de sub stapinirea turcilor). Scrierea
urmarea sa atluca mai multa lumina si sa trezeasca mai mult interes pentru
poporul romin in rindurile demnitarilor poloni, . cu influenta in politica
externa.
Nu i-a venit greu lui Miron Costin sa redacteze aceasta opera, fiindca
adunase in mare masurd datele colonizarii Daciei in legatura cu prima redac-
406

tare a scrierii De neamul moldovenilor. Stirile se suprapun : razboaiele lui
Traian cu dacii, urmele romanilor in valul troian, in vechi cetati, versurile
lui Ovidiu despre Flaccus, numele date poporului etc. Cronica Tarii Moldovei
4 Munteniei este conceputa, in spirit umanist, ca o opera de sinteza de
tip cosmografic, cu date istorice si geografice care sa lamureasca pe cititorul
contemporan asupra poporului romin. Lipsesc doar hartile celor doua tari
pentru a avea un aspect de lucrare pregatita mai dezvoltat pentru o costnogra
fie.
Din pullet de vedere literar, intereseaza legenda intemeierii Moldovei
prin vinatoarea unui hour de catre Dragos si legenda intemeierii Munteniei
de Negru voda. In ultima kgenda, motivul inelului rapit din mina copilului
de un corb are o mare raspindire in literatura folclorica, de unde a
intrat si in uncle romane populare medievale.
M. Costin infatiseaza dezvoltat, intr-o singura lucrare, unitatea poporului
romin din diferite provincii, iar pe munteni ii considera rude si
frati". Afirma, de asemenea, pentru prima data in cultura romineasca, ca
arominii pe care grecii ii numesc cutorvlaiii" provin din colonisti romani.
M. Costin cauta $i da etimologia latina la un numar de 87 de elemente
lexicale rominesti (substantive si verbe), fara sa fi fost cunoscute Inca
legile fonetice de trecere din latina in romina : facies fata ; lingua
limba ; anima mima; umbilicus buric ; herba iarba ; aqua apa ;
manduco maninc ; scribo scriu ; occido ucid etc.
Citeva etimologii sint gresite, lucru explicabil prin stadiul de atunci
al $tiintei limbii. Lista alcatulta de autor este intiia eomparatie $tiintifica
mai dezvoltata a limbii romine Cu limba latina. Cronicarul precizeaza cA
limba romina are elemente lexicale si de alta provenienta, in special slav6,
apoi unguresti $i turcesti. Informatia lui Miron Costin se vede si din traducerea
in limba polona a numclor de Dolj $i Gorj prin Jii de jos $i Jii de
.sus, $tiind deci ca numele respective provin din forme slave : dolnii Jii"
(Dolj) si gornii Jii" (Gorj).
In 1684, in timpul refugiului In Polonia, M. Costin a compus
castelul regal de la Dasov poemul istoric Historia polskind rytmami o Woloskiej
ziemi i Multariskiej (Istoria in fversuri polone idespre Tara Mo1dovei $i
31Iunteniei). Scrierea este inchinata regelui Jan Sobieski, ocrotitorul sau.
In sec. al XVII-lea, inir-o noua perioada literara, fala literaturii polone
o constituie poemul istoric. Samuel Twardowski a creat citeva asemenea
poeme, mult apreciate, dintre care unul inchinat soliei lui Krzysztof Zbaraski
la Constantinopol (Przeu;a Ina /egacja Krzysztofa Zbaraskiego, 1633), altul
expeditiei regelui Vladislav IV impotriva rusilor (Szaggliwa moskiewska
tvyprawa Wladysiatva IV, 1634), al treilea si cel ai interesant avind ca
tema razboaiele purtate de poloni cu cazacii, cu tatarii, cu ru$ii, cu suedezii
$i ungurii intre 1648-1660 (F ojna domowa z kozaki i tatary, Mosktai,
potym Szwedanii i z Irggry, flora fragmentar ..intre 1651-1681). Apoi
Waclaw Potocki a scris in 1670 un poem lespre lupta de la Hotin din 1621:
lVojna chocimska de o reala valoare literara. Atit in perioada precedenta,
a renasterii polone, cit si in noua perioada, literatura polona se ridica la
un nivel remarcabil prin operele in versuri. M. Costin stie sa prezinte regelui
polon un tablou al formarii poporului romin intr-o haina literara consacratA
407

Inca din antichitate. Voia sa atraga atentia asupra neamului situ printr-o
opera care ski nu fie o simpla cronica. Scrisese o cronica in limba polona.
Acum dorea sa vinA cu o creatie In versuri.
El a realizat un poem de aproximativ 750 de versuri. Ideile sint aceleavi
ca in cronica polona : colonizarea Daciei, retragerea stapinirii romane
din cauza navalirii tatarilor (o inadvertent& a lui Miron Costin) vi parasirea
unei populatii de limba romanica (se dau citeva exemple numai, ca in De
neamul Moldovenilor : meus al mieu, coelum cer, homo omul,
frons frunte, barba barba, luna). 0 dezvoltare capata intemeierea
Moldovei vi Munteniei, cu, legendele lui Drago voda vi Negru voda. La
urma poemului se da in proza un rezumat al ideilor istorice continute in
opera tsi o prezentare a idregaftoriiior biseriee.vti i latic,e. Din elementele de
geografie cuprinse de cronica polona nu se mai dau aici decit tinuturile
Moldovei. Partea finala are un scop politic : de lamurire a polonilor asupra
unor rosturi interne ale Moldovei.
Autorul incepe poemul cu prezentarea provinciilor locuite de romini :
Transilvania, Moldova, care se intinde din padinile Maramurevului pina la
tarmurile marii, vi Muntenia. Pe fondul acesta concret povesteste, in versuri
inspirate, razboaiele romanilor cu dacii vi trecerea Dunarii pe un pod de
piatra, construit ca o minune, ,cu praguri vizibiJe i azi in Tara Komineasca".
Cu Decebal, insa, Traian s-a ciocnit mai la nord, pe ridicaturile
dintre Dacia Superioara vi Muntenia sau Dacia Inferioara". Batalia a fost
crincena i dacii n-au f ost scovi din hora lui Marte pin-ce n-a cazut in,
mijlocul ei regele ion insuvi". Naratiunea se desfavoara in continuare ca
metafore i imagini. Capitolul al doilea este viata populatiei parasite de
administratia romana (in cele trei provincii). Are aceeavi structura : fapte
istorice, geografice, lingvistice, in prezentare poetica.
Capitolul al III-lea, ref eritor la infiintarea statelor moldovenesc vi
rnuntenesc, cu introducerea elementelor de legen.da, este cel mai izbutit.
Descrierea frumusetilor Moldovei constituie intiia panorama peisagista din
literatura romineasca, creata de un bajenar care tinjea in momentul acela
dupa tara sa.
In poemul salt Miron Cogtin descaleca" cu Dragov din Maramurev,.
peste muntii Moldovei, spre väile i mima ei
408
Trei sute de tineri luptAton, cAliti In greutAti isi strInge,
Pornestem urna zimbrului-n adfinc de munti...
Si goana-i duce lingtt-un piriu necunoscut.
Pornesc din nou, cu indrAznealA, pe urme de bour,
Oriunde ii cheamA Molds cAteaua, care le sporea
Gustul de vinat ; oriunda zimbrul s-ascundea,
Fie-n hAttsuri fie chiar prin stinci,
LAsind gonasii s-apuce Inainte.
Dar ea, sinitind In nAri mirosul fiarci,
Cheuna si cu ecouri ca de trImbitA aduna
UrmAritorti rAspInditi ; ca si un corn
Da semn si-i indruma sprc fiara InfundatA.
Tincrii cad chiar pe locul ei,
Bourul obosit, vAzindu-se descoperit ad,
Sc rupe iarlisi de gonasi si-acestia
Din nou tau goana ca mai lnainte...".

Descrierea este plina de dinamism. Mi$carea din acest tablou alterneaza
cu peisaje statice, in care haita$ii, ajun$i pe culmile Carpatilor, uita
de zimbru, prilej pentru poet de a admira frumusetile tarii :
Sint sus pe creasta muntilor Carpati
Si de pe coama muntilor Inalti privesc
Spre viitoarea tarA a Moldovei, spre luncile departe de pe Prut,
Spre zimbitoarele efimpuri curate de la rasarit.
Aluneca ochii (peste Ñnpii Intinse,
Asemanatoare cu o pinza de fum,
Sau chiar cu-ntinderile de ocean...".
Imaginea aceasta a cimpiilor departate vazute de pe munti prin aburu/
atmosferei este noua in literatura noastra. In continuare, dupa o serie de
comparatii cu alte regiuni $i tari, autorul zugrave$te un cimp moldovenesc
bogat in lanuri de griu, de orz, ovaz $i de secara, animale :
Ad se-rmimpla minji iapa ea fete,
Si oaia sit dea din coapsa ei trei mielusei.
iar se-ntImpla nu o data
Ca junca de trer ani sA dea si ea vitelul...".
Incarcat de amintiri, M. Costin lasa acum la o parte naratiunea descriptiva
$i scoate accente de poezie lirica, pline de amintirea duioasa a priveNtilor
tarii
lar pe tine, Barladule, riu rodnic,
Nu pot sa nu te chem In amintirc ;
E greu sA uitt cum curgi Intre-atitea bogatii,
'N placeri de paradis, cu faguri de miere i urcioare de lapte!"
Mai departe se lasa codrii, din care ies la vale riuri,
Urmeaza vaile Intinse si-oriunde ochii le alearga
VAd o pit ca o livadit Inflorita,
Cu garduri cuprinsA de cele patru laturi.
Ochii, aluneeind si anai la vade, se minunearzA tde-aisa tarA
Cu sesuri, ca-n rai, de flori pline.
Uitind de bour, vinatorii iau seama la frumusetile locurilor, dar dupa
un timp Molda li cheama din nou la locul unde se ascunsese zimbrul. Dupa
ce 11 gasesc $i Il ucid, se hotarasc sA rAmina locului. Cercetind imprejurimile
dau de batrinul Talco prisacarul, indemn pentru autor de a zugravi un
nou peisaj rustic
Iau seama locurilor dimprejur,
Si vad cum se ridica-un fura In sus,
In zorii diminetii linistite, ca o coloanA legindu-se de non.
Ramin uirniti : 'n-asemenea pustiuri cmn-sA locuiascA ?
FArA foc, nici chiar In grote nu se vede fum.
Spre furn deci se indreapta, cu ochii atintiti de el,
lar fumed ii aduce la o a &am awl,
Si vad aci rotundo si fragede duanbravi.
Indata ocolesc padurea, de unde fumul se ridica In sus
Si tau de-un batrinel, scorojit de ani, linga-o prisaca.
Acoperea uleie i se-nvIrtea-ntre ele
Ca sit indrepte ceva sau poate ca sir vada,
Daca vreo mad( bine-albinele-si conduce,
Sau le Indrepta tapuse, ori le lua ceara de-ambit
Si le silea la mama mai Sinuitocre...".
Tabloul se datore$te unui bun cunoscdtor al ocupatiei apicole, intr-o
faza veche, cu tiubeie din bu$teni, avind in interior citeva tapu$e in curmezi$,
de care albinele i$i prindeau fagurii. M. Costin are simtul amanuntului
409

poetic $i al culorii vii $i proaspete a termenilor poetici. Convorbirea, .in continuare
a oamenilor lui Drago$ cu lateo, ei vorbind romine$te iar el in
ueraineaind (M. Costin cuno$Itea limba ucraineanO) da $i mai multd viata
culoare tabloului zugrdvit de autor.
Poemul acesta polon, de care face mentiune istoria literarft polono

cu prezentarea Italiei din punct de vedere geografic si etnografic, cautind
apropien i intre italieni si romini, in baza unei vechi origini comune. Descrierea
Italiei capita uneori caracterul unei cintari in tonari titmice : ...supt
cer blind, voios si sanatos, nici cu caldura prea mare, nici ierni prea grele.
De grin, vinuri (11116 si usoare, untdelemn, mare bivsug si de poame de tot
felul chitre, naramze, lamii $i zahar... este tara Italiei plina".
In capitolul al II-lea, despre intemeierea si intinderea imperiului roman,
autorul face apel intre allele la legende antice literare despre razboiul Troiei
sau despre Romulus si Remus, legende narate dupa carti populare medievale
si mai cu seama dupa opere clasice.
Pentru cititorul romin nu poate sa treaca peste situatia Daciei, inf ati$ata
intr-un scurt capitol. Urmeaza apoi capitolul razboaielor romane cu

Raspunz
Lasat-au puternicul Dumnezeu iscusita oglinda mintii omenesti,
scrisoarea...".
Alteori, naratiunea curge domol :
Eu, iubite cititoriule, nicaierea n-am aflat nici un istoric, nici latin,
nici leah, nici ungur, si viata mea, Dumnezeu stie cu ce dragoste pururea de
istorii (au fost), iata si pilla la aceasta virsta acum si slabita".
Procedeele stilistice sint deci variate, pline de culoare si cablurA. Desigur,
in De neamul Moldovenilor, lucrare stiintifica, scrisul lui Miron Costin
nu are mereu aceeasi invesmintare. Documentarea primeaza : stilt!' este uneori
sobru. De neamul Moldorenilor este o opera stiintifica de prestigiu literar
si de mare Insemnatate in istoria culturii rominesti.
Daca talentul literar al lui Miron Costin s-a manifestat printre altele
In versuri polone, trebuia sa ne asteptam ca el sa se verifice si in limba
romina. Miron Costin a scris un numar de versuri rominesti. Unele au fost
chiar tiparite la sfirsitul Psaltirii in versuri (1673) a lui Dosoftei. Altele au
ramas in manuscris. Dintre toate se detaseaza ca valoare literara poemul de
meditatie filozofica Viala lurnii. Este vorba de tema regretului ca viata
omului trece cum trec toate pe lume, cunoscuta inca din antichitate si re,
luata In evul mediu si mai tirziu, in diferite literaturi europene. Este de
remarcat insa ca de la elegia lui Horatiu : Ehei, Postume, Postume, se
spulbera anii in goal-a nebulae, de la versurile lui Ovidiu (Tristia), de
caracter laic, s-a ajuns in evul mediu la un poem macabru (De morte pologus),
cu tendinta moralizatoare, In care moartea, Intr-o infatisare hidoasa,
secera lara alogere, bogati i saraci, filozaf i si teologi, medici i circiumari,
judecatori si sarlatani etc. Poemul a intrat in literaturile slave de vest si
de rasarit. A fost prelucrat, intre altele, in versuri polone, si Se pare -ca
Miron Costin a luat cunostinta de el, in timpul studiilor sale In scolile
iezuite, de vreme ce face unele considerente caracteristice, privitoare la egalitatea
oamexillor in fata mortii, ca de pilda
Niel voi, hunii Intel0ptii, cu fitozothia
Haladuiti de lu.me, niel tedlogia
V-au scutit de primejdii, sfinti parinti ai
Ce v-au adus la moarte amara pe unii...
Moartca, vritjmasa, intr-un chip calca toate casa,
Domnesti si-mparatesti, pe nimeni nu lasa,
Pro bogati si sand, cei frumosi si tare,
0, vrajmasa, pzieten ea pre nimeni n-are.
Totusi poemul nu este dominat de teroarea mortii, ci de melancolia
fragilitatii omului, a carui viala este ca floarea cimpului (viata este
floare"), ades rapusa inainte de vreme (pe multi 5i fara de vreme duci la
aceasta cale"). Poetul gaseste c6., In fond, toate slut trecatoare in lume,
de la viata omului pina la viata corpurilor cosmice. In imagini sugestive
prezinta acest tablou larg al viciii umane si al existentelor cosmice :
412
Tree zilele ca umbra, ca umbra de yarn,
Cele ce tree nu mai vin, nici sii-ntoatca
Ce nu petrcee lumea cc nu-i cadere?
Spuma mAr11 i nor supt cer trecatoriu,
Ce c-n lume sit n-aibit numc muritoriu ?...
Si voi, lumini de aur, soarile si luna
Intuneca-veti lumii, yeti da jos cununa...

Sfirsit are deci nu numai viata omului ci si lumina astrelor, astrele
insesi. Atins de o unda de misticism evident, cind preamareste in continuare
dumnezeirea, poemul se ridica insa de la tablourile grotesti ale mortii din
versurile medievale despre nimicnicia omului, in sfere senine, cu evocarea
vietii de care omul cu greu se desparte, cintind melancolic : Paianjeni sint
anii si zilele noastre". Aceasta iesire de sub simplul giulgiu al mortii, cu
filozofare mai larga, cu imagini din natura, se datoreste cunoasterii de
catre scriitor a unor elegii antice (Horatiu, Ovidiu etc.) sau medievale.
Evocarea unor oameni mari din trecut sau a unor fiinte gratioase, care
se gaseste in diferite opere antice i medievale si care capata o frumoasit
realizare ;in poezia lui Francois Villon (circa 1460) : Balada doamnelor din
alte vremi (Ballade des Dames du temps jadis), apare si la Miron Costin :
...Unde-s cei din lume
Mari impArati si vestiti ?
Unde-s ai lumii impitrati, unde este Xerxes
Alixandru Machidon, unde-i Artaxerxes,
Avgust, Pompei i Chesar ? Ei au luat lume,
Pre toti i-au stins Cu vremea, ca pe niste spume...
In poem exista pasaje care dovedesc cunoasterea si intrebuintarea altor
opere. Miron Costin avea o lectura bogata si in predoslavia poemului Viata
lumii aminteste o serie de creatii, intre care vorbeste de Homer si de Virgil.
Viata lumii a luat deci nastere dintr-o serie de lecturi. A fost conceputa si
scrisa printre primele sale opere (inainte de 1673), dar probabil ca Miron
Costin a efectuat uncle indreptari mai tirziu. Viata lumii constituie o incercare
de impamintenire a genului poetic In literatura romineasca. In ultima
vreme i s-au atribuit lui M. Costin noi versuri.
Miron Costin este o personalitate compIexa om de actiune politica,
istoric si poet, cu o larga cultura in stare sa-i deschida drumuri variate.
Cunoseind bine limbile greaca $i latina, orientat in istoria antica si
in geografia universala, el a adoptat conceptia umanista despre lume si
viata. Nascut in Italia in eanditii economice, politice si sociale specif ice, pe
baza descoperirii culturii i civilizatiei antice, umanismul a fost receptat in
alte tari si a imbracat aspecte variate. in Franta, Olanda, Anglia, Germania,
Polonia etc. Cu o baza laica, in conditiile inceputurilor orinduirii burghezecapitaliste,
ideologia umanista a patruns apoi in rindurile clericilor (Poggio
Bracciolini, Enea Silvio Piccolomini, Erasm de Rotterdam etc.) si ale nobilimii
feudale, ca de pilda in Polonia, Jan Diugosz, N. Kopernik, Matei Miechowita,
Martin Kromer etc. In esenta umanismul era o intoarcere de la
cautarea continua a dumnezeirii la descoperirea si valorificarea omului si a
umanitatii. El lasa la o parte pasiunea oarba pentru imparatia cerului si se
adreseaza realitatii vietii omenesti pe pamint, in diferite perioade si loctui
deosebite de pe glab. Orizontul uman se largeste enorm. Umanistii nu devin
atei, dar conceptia mistica slabeste si-i ja locul treptat o conceptie pozitivii
despre viata $i cultura. Dragostea si lauda cerului este inlocuita cu dragostea
si lauda patriei. Toate aceste caracteristici ale umanismului sint evidente
in conceptia lui Nikon Costin. El se manifesta in spirit umanist destul
de tirziu, dar se stie ca umanismul nu a aparut concomitent in toate
ci are o anumita desfasurare istorica, potrivit momentelor de receptare. De
altf el, umanismul lui M. Costin are note proprii, care se potrivesc epocii
lui avansate. Ideea crean ii unei limbi romine literare se leaga de conceptia
413

enascenti$tilor italieni $i apoi poloni, care au sustinut $i urmarit acelasi
lucru spre deosebire de umanistii puri, care au cultivat cu indaratnicie
au scris in limba latina. Asada'', cronicarul romin face parte dintre acei
umani$ti care apartin unei alte epoci $i nu se lasa subjugati mecanic detrecut.
Insasi incercarea de a crea opere beletristice in Istoria In versuri
polon j n Viata lumii dovedeste acest lucru.
Lucrarile lui M. Costin in limba polona tind sa ridice pida de pe
trecuitul Tarilor ominelti, perttru o integrare a lor in geografia Europei. De
neamni Moldovenilor urmAre0e sa larnureasca pe compatriotii sal in privinta
trecutului neamului lor.
BIBLIOGRAFIE
§ G r. Urec h e, Letopisetul Tara Moldovei, editia P. P. Panaitescu, ed. II, Bucuresti,
1958; Letopisetul Ttirii Moldovei pind la Aron Vochi (1359-1595), Intoemit.
duptt Grigore Ureche, Istratie logoftitul i altii de Simion Dascalu, ed. Const_
Giurescu, Bucuresti, 1916 (editie cu variantele manuscriselor) ;
istoria fi¡ozofiei in Rominia, vol I. Bucuresti, 1955, P. 7
urin.; Gr.. Scorpan, Reflectaren poziliei de clasa a boierimii
stilul cronicii lui Ilreche, În Comunicarile Acad. R.P.R., Fil. Iasi I (1950),
fase. 2; Al. R os et ti, Studii lingvistice, Bucuresti, 1955, p. 17-32 ; AL
Andriescu, Contributia marilor cronicari moldoveni si munteni la dezvoltarea
lirnbii ¡iterare, fit Studii fi cercettiri viinlifice (Iasi), serie nouS, tom. III
(1957), sect. III', fase. 1-2, P. 97-141.
§ Mir on Cos ti n, Opere, ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1958 (aid i bibliegrafia
completA In leglitura cu Miron Costin, rorninS i strdinh) ; Miron Costi n,
Istoria versan i Polone despre Moldova si Tara Romineascd, ed. P. P. Panaitescii;
P. P. Panaitescu, Influenfa polond in opera si personalitatea cronicurilor
Grigore Ureche si Miren Cost in, Bucure4ti, 1925; Din
istoria filozofiei in Rominiu, vol. I, Bucuresti, 1955, p. 16 --, 22;
R. Cazacu, Influettla latind asupra' ¡imbu i stilului lui Miren Costin,
Cercetiiri literare, publicate de N. Cartojan, V (1943), p. 61-63 (reproducere
in Shia de limbd literard ale aceluiasi, Bueuresti, 1960, p. 81-110); Al. R os
ett i, Observatii asupra limbii lui Miron Cos,tin, Bucuresti,) 1950; Al. A ndriescu,
Contributia marilor cronicari moldoveni si munt'eni la dezvoltaren
limbii ¡iterare, in Studii si cercetari stiintifice (Iasi), serie noun, tom. Ill
(1957), se,ct. III, fase, 1-2, p. 97-141.