Descarca in format PDF - Societatea Română de Homeopatie
Descarca in format PDF - Societatea Română de Homeopatie Descarca in format PDF - Societatea Română de Homeopatie
Fata 1. Fata palida 2. Amorteala, caldura, furnicaturi la nivelul fetei 3. Buze uscate si crapate 4. Crampe in artic temp-mandib 5. Amorteala a barbiei Dinti 1. Dureri de dinti si crampe 2. Amorteala a dintilor in reg inferioara Gura 1. Senz de arsura, furnicatura in gura . Gat 1. Crampe in gat. Apetit alimentar 1. Anorexie, pana la scarba de alimente 2. Bulimie Stomac 1. Eructatii 2. Durere de stomac ca o presiune, crampe Abdomen 1. Balonare abdominala 2. Crampe abdominale Anus si scaune 1. Constipatie cu tenesme anale 2. Amorteala anus, furnicaturi, mancarime 3. Eliminari de paraziti ( tenii ) Renal 1. Urina cu sediment rosu 2. Urinare frecventa Barbat org sexuale 1. Dorinte sex crescute 2. Erectii frecvente in sepcial noaptea, cu vise amoroase 3. Durere in reg org genitale 4. Sex durata scurta si putina satisfactie Femeie org sexuale 1. Nimfomanie 2. Metroragii 3. Crampe la inceputul ciclului 4. Sensibilitate crescuta in zona genitala 5. Leucoree alba Respirator 1. Afonie insotita de tuse uscata, frica si dispnee 2. Respiratie dificila insotita de anxietate Torace 1. Crampa, opresiune torace insotita de respiratie scurta 2. Opresiune toracica cu anxietate 3. Respiratie spasmodica Cord 1. Opresiune in reg cord 2. Anxietate si frica de boala de inima Ceafa, spate 1. Contractie in reg ceafa, rigiditate 2. Amorteala in reg ceafa 3. Amorteala a coccisului Extremitati 1. Crampe 2. Amorteala 3. Slabiciune 4. Furnicaturi si agitatie in membre Piele 1. Amorteala, furnicaturi, mancarime 2. Ulceratii cutanate, in special la degete Somn 1. Somnolenta seara 2. Cascat spasmodic 3. Vise amoroase Febra - 1. Frisoane alternand cu febra 98
GRUPUL NATRIUM - Dr Doina Pavlovschi Cuvantul soda apare la alchimistul medieval Geber, iar natron tot in niste scrieri alchimiste medievale, derivat din latinescul nitrum, preluat din grecescul nitron, la randul sau cu originea in egipteanul neter. Sodiul metalic pur a fost obtinut in 1807 si este foarte instabil, spre deosebire de sarurile sale care sunt compusi mai stabili. Sodiul este un metal argintiu cu densitatea 0,4, cu conductibilitate termica si electrica mare. Reactioneaza puternic cu apa. Aprins arde in aer. ClNa este sarea de bucatarie, se gaseste in natura in mare si in saline. In organismul uman se afla in “oceanul interior”, mediu intern care scalda toate celulele. Sodiul metabolic : - mentine presiunea osmotica a mediului intern asigurand astfel echilibrul hidro-electrolitic - patologic apar dezechilibre, de la deshidratare la edeme, cu sensibilitate la umiditatea si salinitatea exterioara - asigura functionarea membranelor celulare impreuna cu Potasiul = pompa Na-K care asigura hranirea celulelor si procesul de polarizare-depolarizare al membranei. In homeopatie exista 63 remedii din saruri de sodiu mentionate in repertoriul Synthesis. Caracteristicile sarurilor de sodiu din punct de vedere homeopatic : - deshidratare – ardere, tip oxigenoid, ex : Natrum muriaticum - hiperhidratare – imbibitie, tip hidrogenoid, ex : Natrum sulphuricum - stabilitate in relatiile sociale - sensibilitate la factori alimentari – sare si farinacee - astenie cu iritabilitate. Miasma : psoro-tuberculinica la majoritatea compusilor, poate evolua spre sicoza cu varsta si sub influenta factorilor de mediu. Patologic tropism pentru : - aparatul respirator - catarurile sodice sunt secretii apoase si mucoase, albicios galbene, cu gust sarat si evolutie cronica - metabolism – deshidratare, demineralizare, denutritie (N.m.), obezitate, diabet z.(N.s.) Simptome comune : - depresie, slabiciune iritabila - sentimentul datoriei cu grija pentru cei dragi - anxietate matinala si frici ( de boala, pentru viitor, de oameni, etc ) - agr.la muzica (s.mintale), zgomot, miscare, efort intelectual - sete mare, agravati de mancaruri si bauturi reci - agravare la frig, dar si la caldura si soare, curenti de aer, schimbarea vremii - slabiciunea gleznelor Sankaran : tema identitatii si a relatiei cu celalalt. (N.c. nu are identitate. N.m. confuzie.) Cuvinte folosite de pacient : identitate, individualitate, grija, neglijat, inteles, neiubit, parasit, despartire, uitat, singur, atasat, dor de casa, “ Cine sunt eu ?”. Dependent. NATRIUM CARBONICUM Este carbonatul de sodiu. In natura se afla in lacuri sarate din America de Nord si Africa. Cea mai mare consumatoare este industria sticlei, apoi industria detergentilor si a hartiei. In Egiptul antic era utilizat pentru dezinfectie si imbalsamarea mumiilor. Se gaseste in pasta de dinti, sapunuri, se foloseste in cosmetica. 99
- Page 47 and 48: Disarmonie distrofica, instabilitat
- Page 49 and 50: LUETISM Sifilisul este tot o boala
- Page 51 and 52: - se evita eforturile mari, necesit
- Page 53 and 54: Energia este imateriala. Somatizare
- Page 55 and 56: 1. Acuza principala este amanuntita
- Page 57 and 58: Scaun si anus - 1. Scaune frecvente
- Page 59 and 60: Piele - Edeme membre, fata Veruci p
- Page 61 and 62: Mind - dullnesas - gr. 2, pag. 95
- Page 63 and 64: PETROLEUM - Dr Doina Pavlovschi Pet
- Page 65 and 66: GRUPUL FERRUM - Dr. Silvia Nedelcu
- Page 67 and 68: Lycopodium : dominator, nu suportă
- Page 69 and 70: CAP: nevralgie facială dr.; faţa
- Page 71 and 72: dorinta de acru, sare, cafea; avers
- Page 73 and 74: iluzii - este sub controlul unei fo
- Page 75 and 76: PSORA - Dr Secil Omer Unii homeopat
- Page 77 and 78: Adevãratele boli cronice naturale
- Page 79 and 80: SULPHUR, SULPHUR IODAT, PSORINUM -
- Page 81 and 82: teamă de infecţii, de cancer, de
- Page 83 and 84: leucoree galbenă cu miros puternic
- Page 85 and 86: are o tendinta convulsiva Supuraţi
- Page 87 and 88: PSORINUM - Dr Secil Omer Psorinum e
- Page 89 and 90: - Emaciere cu apetit crescut sau ap
- Page 91 and 92: Durere în piept cu extindere la um
- Page 93 and 94: - fuga de idei - noaptea are viziun
- Page 95 and 96: - Senzatie de voma dimineata - Senz
- Page 97: PLATINA - Dr Ioan Dumitrescu 1. Tem
- Page 101 and 102: - tuse uscata la intrarea in camera
- Page 103 and 104: - tulburari secretorii cu uscaciune
- Page 105 and 106: - pielite periunghiale (Carc) Indic
- Page 107 and 108: “ - diarrhea 3, daytime only 3, i
- Page 109 and 110: Toate tulburarile hidrogenoide, agr
- Page 111 and 112: TUBERCULINISMUL - Dr Ileana Rindasu
- Page 113 and 114: • Agravări neaşteptate dar şi
- Page 115 and 116: o Spasme şi contracturi de tip hip
- Page 117 and 118: Spre deosebire de Pulsatilla, Silic
- Page 119 and 120: cefalee agr. la rece si curenti de
- Page 121 and 122: - > de vreme caldă şi uscată; la
- Page 123 and 124: GRUPUL MAGNESIA - Dr Silvia Nedelcu
- Page 125 and 126: Urinar - incontinenţă; - retenţi
- Page 127 and 128: MEDORRHINUM - Dr Silvia Nedelcu Est
- Page 129 and 130: - în poziţie genupectorală sau
- Page 131 and 132: ●secreţii galben-verzui sau verz
- Page 133 and 134: AURUM METALLICUM - Dr Ileana Rindas
- Page 135 and 136: Ap. Genital - remediu principal pen
- Page 137 and 138: - friguros agravat la soare - anxio
- Page 139 and 140: Planifica tot ca sa stapaneasca sit
- Page 141 and 142: “ - warm agg. 3 “ - convulsions
- Page 143 and 144: RADAR-EH Keyword=anticipation Keywo
- Page 145 and 146: - furie violenta, distructiva - mel
- Page 147 and 148: - expectoratie fara gust pregnant,
GRUPUL NATRIUM - Dr Do<strong>in</strong>a Pavlovschi<br />
Cuvantul soda apare la alchimistul medieval Geber, iar natron tot <strong>in</strong> niste scrieri<br />
alchimiste medievale, <strong>de</strong>rivat d<strong>in</strong> lat<strong>in</strong>escul nitrum, preluat d<strong>in</strong> grecescul nitron, la<br />
randul sau cu orig<strong>in</strong>ea <strong>in</strong> egipteanul neter.<br />
Sodiul metalic pur a fost obt<strong>in</strong>ut <strong>in</strong> 1807 si este foarte <strong>in</strong>stabil, spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> sarurile<br />
sale care sunt compusi mai stabili. Sodiul este un metal arg<strong>in</strong>tiu cu <strong>de</strong>nsitatea 0,4, cu<br />
conductibilitate termica si electrica mare. Reactioneaza puternic cu apa. Apr<strong>in</strong>s ar<strong>de</strong> <strong>in</strong><br />
aer. ClNa este sarea <strong>de</strong> bucatarie, se gaseste <strong>in</strong> natura <strong>in</strong> mare si <strong>in</strong> sal<strong>in</strong>e.<br />
In organismul uman se afla <strong>in</strong> “oceanul <strong>in</strong>terior”, mediu <strong>in</strong>tern care scalda toate celulele.<br />
Sodiul metabolic : - ment<strong>in</strong>e presiunea osmotica a mediului <strong>in</strong>tern asigurand astfel<br />
echilibrul hidro-electrolitic - patologic apar <strong>de</strong>zechilibre, <strong>de</strong> la <strong>de</strong>shidratare la e<strong>de</strong>me,<br />
cu sensibilitate la umiditatea si sal<strong>in</strong>itatea exterioara<br />
- asigura functionarea membranelor celulare impreuna cu Potasiul = pompa Na-K<br />
care asigura hranirea celulelor si procesul <strong>de</strong> polarizare-<strong>de</strong>polarizare al membranei.<br />
In homeopatie exista 63 remedii d<strong>in</strong> saruri <strong>de</strong> sodiu mentionate <strong>in</strong> repertoriul Synthesis.<br />
Caracteristicile sarurilor <strong>de</strong> sodiu d<strong>in</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re homeopatic :<br />
- <strong>de</strong>shidratare – ar<strong>de</strong>re, tip oxigenoid, ex : Natrum muriaticum<br />
- hiperhidratare – imbibitie, tip hidrogenoid, ex : Natrum sulphuricum<br />
- stabilitate <strong>in</strong> relatiile sociale<br />
- sensibilitate la factori alimentari – sare si far<strong>in</strong>acee<br />
- astenie cu iritabilitate.<br />
Miasma : psoro-tubercul<strong>in</strong>ica la majoritatea compusilor, poate evolua spre sicoza cu<br />
varsta si sub <strong>in</strong>fluenta factorilor <strong>de</strong> mediu.<br />
Patologic tropism pentru : - aparatul respirator - catarurile sodice sunt secretii apoase si<br />
mucoase, albicios galbene, cu gust sarat si evolutie cronica<br />
- metabolism – <strong>de</strong>shidratare, <strong>de</strong>m<strong>in</strong>eralizare, <strong>de</strong>nutritie (N.m.), obezitate, diabet z.(N.s.)<br />
Simptome comune :<br />
- <strong>de</strong>presie, slabiciune iritabila<br />
- sentimentul datoriei cu grija pentru cei dragi<br />
- anxietate mat<strong>in</strong>ala si frici ( <strong>de</strong> boala, pentru viitor, <strong>de</strong> oameni, etc )<br />
- agr.la muzica (s.m<strong>in</strong>tale), zgomot, miscare, efort <strong>in</strong>telectual<br />
- sete mare, agravati <strong>de</strong> mancaruri si bauturi reci<br />
- agravare la frig, dar si la caldura si soare, curenti <strong>de</strong> aer, schimbarea vremii<br />
- slabiciunea gleznelor<br />
Sankaran : tema i<strong>de</strong>ntitatii si a relatiei cu celalalt. (N.c. nu are i<strong>de</strong>ntitate. N.m. confuzie.)<br />
Cuv<strong>in</strong>te folosite <strong>de</strong> pacient : i<strong>de</strong>ntitate, <strong>in</strong>dividualitate, grija, neglijat, <strong>in</strong>teles, neiubit,<br />
parasit, <strong>de</strong>spartire, uitat, s<strong>in</strong>gur, atasat, dor <strong>de</strong> casa, “ C<strong>in</strong>e sunt eu ?”. Depen<strong>de</strong>nt.<br />
NATRIUM CARBONICUM<br />
Este carbonatul <strong>de</strong> sodiu. In natura se afla <strong>in</strong> lacuri sarate d<strong>in</strong> America <strong>de</strong> Nord si Africa.<br />
Cea mai mare consumatoare este <strong>in</strong>dustria sticlei, apoi <strong>in</strong>dustria <strong>de</strong>tergentilor si a hartiei.<br />
In Egiptul antic era utilizat pentru <strong>de</strong>z<strong>in</strong>fectie si imbalsamarea mumiilor.<br />
Se gaseste <strong>in</strong> pasta <strong>de</strong> d<strong>in</strong>ti, sapunuri, se foloseste <strong>in</strong> cosmetica.<br />
99