Descarca in format PDF - Societatea Română de Homeopatie

Descarca in format PDF - Societatea Română de Homeopatie Descarca in format PDF - Societatea Română de Homeopatie

homeopatie.srh.ro
from homeopatie.srh.ro More from this publisher
08.06.2013 Views

SILICEA, TUBERCULINUM - Dr Ileana Rindasu SILICEA - Dr Ileana Rindasu Bioxidul de siliciu; lat. Silex = cremene Se gaseste din abundenta in organism, in : tesutul conjunctiv, piele, ganglioni si oase; este si un constituent fundamental al plantelor. Face parte din cele 12 saruri sau remedii Schussler, pe care medicul german cu acelasi nume ( sec. XIX ) le-a considerat constituentii cheie ai celulelor. In 1939, Prof. Adolf Butenant, laureat al premiului Nobel, a dovedit ca viata nu poate exista fara Siliciu! El reprezinta un nutrient esential pentru organism, la fel de important ca si fierul sau calciul. Poate fi considerat un catalizator al utilizarii altor elemente necesare organismului. De exemplu, organismul nu poate asimila si utiliza calciul fara prezenta siliciului. Alaturi de oxigen, Siliciul este cel mai raspandit element din natura, formand un sfert din scoarta terestra. Nu apare liber in natura, ci doar in combinatie cu oxigenul. In natura, se gaseste sub forma amorfa, in nisipuri sau pietre si sub forma cristalizata, in cuart, tridimit si cristobalit. Silicatii din natura se ragasesc si in pietrele pretioase, cum sunt: smaraldul, ametistul si opalul. Sticla este si ea formata din siliciu aproape pur, insolubil in orice solvent. In zilele noastre, siliciul se mai intalneste in componenta calculatoarelor electronice, ca element de baza, datorita proprietatii sale de a stoca informatii, ceea ce sugereaza o comparatie cu remediul Silicea, avand in vedere comportamentul sau tenace, sustinut in timp si visele cu evenimente din trecutul foarte indepartat. Hahnemann a preparat remediul Silicea terra pornind de la cristalul de stanca ( cuart ), obtinand initial transformarea in sticla si, apoi, prin triturare, remediul. Clarke a introdus ulterior remediul Silicea marina preparat din nisip de pe plajele marine. In acest caz, este vorba de o combinatie cu elementele din apa marii ( NaCl, Mg, I, etc ), astfel incat remediul Sil-mar este util acolo unde exista si simptome de Natr-mur. Din pacate, in repertoarul Kent, se foloseste adesea prescurtarea Sil. pentru Sil-mar, cu crearea unei confuzii intre cele doua remedii. Actualmente, mai toate marile laboratoare din lume prepara Sil. Terra, la care ne vom referi in continuare. Caracteristici generale Profesorul Bungetzianu caracteriza pacientii Sil. ca persoane care nu mai stiu sa se apere - nici psihic, nici fizic, nici imunologic. Sil. pare sa isi fi pierdut increderea in sine la toate nivelurile, de parca “ar sta cu spatele la zid”. La baza acestei stari poate fi o predispozitie genetica, dar adesea ea poate fi indusa de evenimente care au avut loc devreme in viata individului, in prima copilarie: greseli de alimentatie, boli acute tratate incorect, vaccinari Imaginile extreme sunt cele ale copilului rahitic si scrofulos sau cea a adultului silicotic ce evolueaza lent spre insuficienta respiratorie. Dupa Vithoulkas, ideea cheie ce descrie remediul in plan mental este aceea de ascultator, supus, sfios. Este vorba de o docilitate ce apare din lipsa de energie si nu din lasitate. 116

Spre deosebire de Pulsatilla, Silicea are propria sa parere, dar nu vrea neplaceri si de aceea nu isi sustine opiniile in fata lumii. Silicea este o persoana delicata, rafinata, chiar aristocratica si, de aceea, vulnerabila. 2 Sankaran atrage atentia asupra unei alte caracteristici: incordarea in prezenta celorlalti si neastamparul sau agitatia. Sil trebuie sa atinga o imagine facuta pentru ea de altcineva (de ex, pe cand era copil, i s-a cerut sa evolueze intr-un anumit mod). Persoana se va supune acestei imagini, devenind chiar fixata in ea, “ incapatanata”; apare o combinatie neobisnuita de supunere ( fata de imaginea ceruta ) si de incapatanare ( trebuie sa dovedeasca celorlalti ca este foarte buna, dar intr-un anumit fel). Constitutia silicica este caracterizata prin lentoare (Bungetzianu). Evolutia ei ascunsa macina energia vitala, cu aparitia , ca un semnal de alarma pentru decompensare, a diferitelor temeri, mai ales cu frica de a nu gresi sau de a nu putea duce la bun sfarsit ce are de facut. Amprenta silicica se observa diferit: La copil predomina semnele fizice ale constitutiei ( rahitism de diferite grade ) si eforturile de eliminare ( varsa ce nu-i place, sufera de diaree ); este foarte sensibil la vaccinari. La adult eforturile de eliminare se manifesta prin supuratii prelungite, mocnite, putride, eliminari de sechestre si influente mai serioase asupra coloanei vertebrale; sunt frecvente si neoformatiile benigne - veruci, fibroame, chisturi. La varsta a treia evolutia se face spre eliminari luetice ( osteoporoza, deformari, chiar neoformatii maligne). Actiune: sistemul osos ( rahitism, lentoare in dezvoltare, deformari osoase, osteofite ) sistemul limfatic ( adenopatii) mucoase ( frecvente secretii cu caracter prelungit ) tegumente si fanere ( eruptii ) sistemul nervos ( iritabilitate, dureri, convulsii ). Daca nu se intervine la timp, se ajunge la faza de dezorganizare a structurilor anatomice si a mecanismelor de replicare celulara. Se vor produce: supuratii, abcedari, proliferari benigne si maligne, distructii ( fistule, carii), ulceratii, necroze, eliminari de sechestre, corpi straini, dezorganizari tisulare tip scleroza vasculara, silicoza. Tabloul terminal este constituit de epuizarea fortei vitale, cu stari de emaciere, marasm. Sugarul Silicea este atrepsic, aton, adinamic, plange slab, iar efortul de supt poate fi prea mare pentru el si abandoneaza sanul in timp ce suge. Prezinta o transpiratie abundenta a capului, chiar daca nu este cald afara ( transpira de slabiciune ); poate prezenta intoleranta la laptele matern( Aethusa ); scaune neformate, mai rar constipatie. Copilul mic se caracterizeaza prin lentoare fizica si psihica si prin retinere. Sunt copii slabi, cu dezvoltare generala intarziata (dintii apar mai tarziu, merg si vorbesc mai tarziu). Diversificarea alimentelor se face cu greu, alimentele noi nu sunt tolerate. Pe langa transpiratia capului, apare si cea a talpilor. Prefera sa se joace singur ( Calc.), dar se ascunde de straini dupa fusta mamei ( Puls.) Ca tendinta patologica, copilul este obosit si raceste usor. Este unul din remediile principale ale intolerantei la gluten si lactoza. 117

Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> Pulsatilla, Silicea are propria sa parere, dar nu vrea neplaceri si <strong>de</strong><br />

aceea nu isi sust<strong>in</strong>e op<strong>in</strong>iile <strong>in</strong> fata lumii.<br />

Silicea este o persoana <strong>de</strong>licata, raf<strong>in</strong>ata, chiar aristocratica si, <strong>de</strong> aceea, vulnerabila. 2<br />

Sankaran atrage atentia asupra unei alte caracteristici: <strong>in</strong>cordarea <strong>in</strong> prezenta celorlalti si<br />

neastamparul sau agitatia. Sil trebuie sa at<strong>in</strong>ga o imag<strong>in</strong>e facuta pentru ea <strong>de</strong> altc<strong>in</strong>eva<br />

(<strong>de</strong> ex, pe cand era copil, i s-a cerut sa evolueze <strong>in</strong>tr-un anumit mod). Persoana se va<br />

supune acestei imag<strong>in</strong>i, <strong>de</strong>ven<strong>in</strong>d chiar fixata <strong>in</strong> ea, “ <strong>in</strong>capatanata”; apare o comb<strong>in</strong>atie<br />

neobisnuita <strong>de</strong> supunere ( fata <strong>de</strong> imag<strong>in</strong>ea ceruta ) si <strong>de</strong> <strong>in</strong>capatanare ( trebuie sa<br />

dove<strong>de</strong>asca celorlalti ca este foarte buna, dar <strong>in</strong>tr-un anumit fel).<br />

Constitutia silicica este caracterizata pr<strong>in</strong> lentoare (Bungetzianu). Evolutia ei ascunsa<br />

mac<strong>in</strong>a energia vitala, cu aparitia , ca un semnal <strong>de</strong> alarma pentru <strong>de</strong>compensare, a<br />

diferitelor temeri, mai ales cu frica <strong>de</strong> a nu gresi sau <strong>de</strong> a nu putea duce la bun sfarsit ce<br />

are <strong>de</strong> facut.<br />

Amprenta silicica se observa diferit:<br />

La copil predom<strong>in</strong>a semnele fizice ale constitutiei ( rahitism <strong>de</strong> diferite gra<strong>de</strong> ) si<br />

eforturile <strong>de</strong> elim<strong>in</strong>are ( varsa ce nu-i place, sufera <strong>de</strong> diaree ); este foarte sensibil la<br />

vacc<strong>in</strong>ari.<br />

La adult eforturile <strong>de</strong> elim<strong>in</strong>are se manifesta pr<strong>in</strong> supuratii prelungite, mocnite, putri<strong>de</strong>,<br />

elim<strong>in</strong>ari <strong>de</strong> sechestre si <strong>in</strong>fluente mai serioase asupra coloanei vertebrale; sunt frecvente<br />

si neo<strong>format</strong>iile benigne - veruci, fibroame, chisturi.<br />

La varsta a treia evolutia se face spre elim<strong>in</strong>ari luetice ( osteoporoza, <strong>de</strong>formari, chiar<br />

neo<strong>format</strong>ii maligne).<br />

Actiune:<br />

sistemul osos ( rahitism, lentoare <strong>in</strong> <strong>de</strong>zvoltare, <strong>de</strong>formari osoase, osteofite )<br />

sistemul limfatic ( a<strong>de</strong>nopatii)<br />

mucoase ( frecvente secretii cu caracter prelungit )<br />

tegumente si fanere ( eruptii )<br />

sistemul nervos ( iritabilitate, dureri, convulsii ).<br />

Daca nu se <strong>in</strong>terv<strong>in</strong>e la timp, se ajunge la faza <strong>de</strong> <strong>de</strong>zorganizare a structurilor anatomice<br />

si a mecanismelor <strong>de</strong> replicare celulara. Se vor produce: supuratii, abcedari, proliferari<br />

benigne si maligne, distructii ( fistule, carii), ulceratii, necroze, elim<strong>in</strong>ari <strong>de</strong> sechestre,<br />

corpi stra<strong>in</strong>i, <strong>de</strong>zorganizari tisulare tip scleroza vasculara, silicoza.<br />

Tabloul term<strong>in</strong>al este constituit <strong>de</strong> epuizarea fortei vitale, cu stari <strong>de</strong> emaciere, marasm.<br />

Sugarul Silicea este atrepsic, aton, ad<strong>in</strong>amic, plange slab, iar efortul <strong>de</strong> supt poate fi prea<br />

mare pentru el si abandoneaza sanul <strong>in</strong> timp ce suge.<br />

Prez<strong>in</strong>ta o transpiratie abun<strong>de</strong>nta a capului, chiar daca nu este cald afara ( transpira <strong>de</strong><br />

slabiciune ); poate prezenta <strong>in</strong>toleranta la laptele matern( Aethusa ); scaune ne<strong>format</strong>e,<br />

mai rar constipatie.<br />

Copilul mic se caracterizeaza pr<strong>in</strong> lentoare fizica si psihica si pr<strong>in</strong> ret<strong>in</strong>ere. Sunt copii<br />

slabi, cu <strong>de</strong>zvoltare generala <strong>in</strong>tarziata (d<strong>in</strong>tii apar mai tarziu, merg si vorbesc mai tarziu).<br />

Diversificarea alimentelor se face cu greu, alimentele noi nu sunt tolerate.<br />

Pe langa transpiratia capului, apare si cea a talpilor.<br />

Prefera sa se joace s<strong>in</strong>gur ( Calc.), dar se ascun<strong>de</strong> <strong>de</strong> stra<strong>in</strong>i dupa fusta mamei ( Puls.)<br />

Ca tend<strong>in</strong>ta patologica, copilul este obosit si raceste usor.<br />

Este unul d<strong>in</strong> remediile pr<strong>in</strong>cipale ale <strong>in</strong>tolerantei la gluten si lactoza.<br />

117

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!