Descarca in format PDF - Societatea Română de Homeopatie

Descarca in format PDF - Societatea Română de Homeopatie Descarca in format PDF - Societatea Română de Homeopatie

homeopatie.srh.ro
from homeopatie.srh.ro More from this publisher
08.06.2013 Views

SILICEA, TUBERCULINUM - Dr Ileana Rindasu SILICEA - Dr Ileana Rindasu Bioxidul de siliciu; lat. Silex = cremene Se gaseste din abundenta in organism, in : tesutul conjunctiv, piele, ganglioni si oase; este si un constituent fundamental al plantelor. Face parte din cele 12 saruri sau remedii Schussler, pe care medicul german cu acelasi nume ( sec. XIX ) le-a considerat constituentii cheie ai celulelor. In 1939, Prof. Adolf Butenant, laureat al premiului Nobel, a dovedit ca viata nu poate exista fara Siliciu! El reprezinta un nutrient esential pentru organism, la fel de important ca si fierul sau calciul. Poate fi considerat un catalizator al utilizarii altor elemente necesare organismului. De exemplu, organismul nu poate asimila si utiliza calciul fara prezenta siliciului. Alaturi de oxigen, Siliciul este cel mai raspandit element din natura, formand un sfert din scoarta terestra. Nu apare liber in natura, ci doar in combinatie cu oxigenul. In natura, se gaseste sub forma amorfa, in nisipuri sau pietre si sub forma cristalizata, in cuart, tridimit si cristobalit. Silicatii din natura se ragasesc si in pietrele pretioase, cum sunt: smaraldul, ametistul si opalul. Sticla este si ea formata din siliciu aproape pur, insolubil in orice solvent. In zilele noastre, siliciul se mai intalneste in componenta calculatoarelor electronice, ca element de baza, datorita proprietatii sale de a stoca informatii, ceea ce sugereaza o comparatie cu remediul Silicea, avand in vedere comportamentul sau tenace, sustinut in timp si visele cu evenimente din trecutul foarte indepartat. Hahnemann a preparat remediul Silicea terra pornind de la cristalul de stanca ( cuart ), obtinand initial transformarea in sticla si, apoi, prin triturare, remediul. Clarke a introdus ulterior remediul Silicea marina preparat din nisip de pe plajele marine. In acest caz, este vorba de o combinatie cu elementele din apa marii ( NaCl, Mg, I, etc ), astfel incat remediul Sil-mar este util acolo unde exista si simptome de Natr-mur. Din pacate, in repertoarul Kent, se foloseste adesea prescurtarea Sil. pentru Sil-mar, cu crearea unei confuzii intre cele doua remedii. Actualmente, mai toate marile laboratoare din lume prepara Sil. Terra, la care ne vom referi in continuare. Caracteristici generale Profesorul Bungetzianu caracteriza pacientii Sil. ca persoane care nu mai stiu sa se apere - nici psihic, nici fizic, nici imunologic. Sil. pare sa isi fi pierdut increderea in sine la toate nivelurile, de parca “ar sta cu spatele la zid”. La baza acestei stari poate fi o predispozitie genetica, dar adesea ea poate fi indusa de evenimente care au avut loc devreme in viata individului, in prima copilarie: greseli de alimentatie, boli acute tratate incorect, vaccinari Imaginile extreme sunt cele ale copilului rahitic si scrofulos sau cea a adultului silicotic ce evolueaza lent spre insuficienta respiratorie. Dupa Vithoulkas, ideea cheie ce descrie remediul in plan mental este aceea de ascultator, supus, sfios. Este vorba de o docilitate ce apare din lipsa de energie si nu din lasitate. 116

Spre deosebire de Pulsatilla, Silicea are propria sa parere, dar nu vrea neplaceri si de aceea nu isi sustine opiniile in fata lumii. Silicea este o persoana delicata, rafinata, chiar aristocratica si, de aceea, vulnerabila. 2 Sankaran atrage atentia asupra unei alte caracteristici: incordarea in prezenta celorlalti si neastamparul sau agitatia. Sil trebuie sa atinga o imagine facuta pentru ea de altcineva (de ex, pe cand era copil, i s-a cerut sa evolueze intr-un anumit mod). Persoana se va supune acestei imagini, devenind chiar fixata in ea, “ incapatanata”; apare o combinatie neobisnuita de supunere ( fata de imaginea ceruta ) si de incapatanare ( trebuie sa dovedeasca celorlalti ca este foarte buna, dar intr-un anumit fel). Constitutia silicica este caracterizata prin lentoare (Bungetzianu). Evolutia ei ascunsa macina energia vitala, cu aparitia , ca un semnal de alarma pentru decompensare, a diferitelor temeri, mai ales cu frica de a nu gresi sau de a nu putea duce la bun sfarsit ce are de facut. Amprenta silicica se observa diferit: La copil predomina semnele fizice ale constitutiei ( rahitism de diferite grade ) si eforturile de eliminare ( varsa ce nu-i place, sufera de diaree ); este foarte sensibil la vaccinari. La adult eforturile de eliminare se manifesta prin supuratii prelungite, mocnite, putride, eliminari de sechestre si influente mai serioase asupra coloanei vertebrale; sunt frecvente si neoformatiile benigne - veruci, fibroame, chisturi. La varsta a treia evolutia se face spre eliminari luetice ( osteoporoza, deformari, chiar neoformatii maligne). Actiune: sistemul osos ( rahitism, lentoare in dezvoltare, deformari osoase, osteofite ) sistemul limfatic ( adenopatii) mucoase ( frecvente secretii cu caracter prelungit ) tegumente si fanere ( eruptii ) sistemul nervos ( iritabilitate, dureri, convulsii ). Daca nu se intervine la timp, se ajunge la faza de dezorganizare a structurilor anatomice si a mecanismelor de replicare celulara. Se vor produce: supuratii, abcedari, proliferari benigne si maligne, distructii ( fistule, carii), ulceratii, necroze, eliminari de sechestre, corpi straini, dezorganizari tisulare tip scleroza vasculara, silicoza. Tabloul terminal este constituit de epuizarea fortei vitale, cu stari de emaciere, marasm. Sugarul Silicea este atrepsic, aton, adinamic, plange slab, iar efortul de supt poate fi prea mare pentru el si abandoneaza sanul in timp ce suge. Prezinta o transpiratie abundenta a capului, chiar daca nu este cald afara ( transpira de slabiciune ); poate prezenta intoleranta la laptele matern( Aethusa ); scaune neformate, mai rar constipatie. Copilul mic se caracterizeaza prin lentoare fizica si psihica si prin retinere. Sunt copii slabi, cu dezvoltare generala intarziata (dintii apar mai tarziu, merg si vorbesc mai tarziu). Diversificarea alimentelor se face cu greu, alimentele noi nu sunt tolerate. Pe langa transpiratia capului, apare si cea a talpilor. Prefera sa se joace singur ( Calc.), dar se ascunde de straini dupa fusta mamei ( Puls.) Ca tendinta patologica, copilul este obosit si raceste usor. Este unul din remediile principale ale intolerantei la gluten si lactoza. 117

SILICEA, TUBERCULINUM - Dr Ileana R<strong>in</strong>dasu<br />

SILICEA - Dr Ileana R<strong>in</strong>dasu<br />

Bioxidul <strong>de</strong> siliciu; lat. Silex = cremene<br />

Se gaseste d<strong>in</strong> abun<strong>de</strong>nta <strong>in</strong> organism, <strong>in</strong> : tesutul conjunctiv, piele, ganglioni si oase; este<br />

si un constituent fundamental al plantelor.<br />

Face parte d<strong>in</strong> cele 12 saruri sau remedii Schussler, pe care medicul german cu acelasi<br />

nume ( sec. XIX ) le-a consi<strong>de</strong>rat constituentii cheie ai celulelor.<br />

In 1939, Prof. Adolf Butenant, laureat al premiului Nobel, a dovedit ca viata nu poate<br />

exista fara Siliciu! El reprez<strong>in</strong>ta un nutrient esential pentru organism, la fel <strong>de</strong> important<br />

ca si fierul sau calciul. Poate fi consi<strong>de</strong>rat un catalizator al utilizarii altor elemente<br />

necesare organismului. De exemplu, organismul nu poate asimila si utiliza calciul fara<br />

prezenta siliciului.<br />

Alaturi <strong>de</strong> oxigen, Siliciul este cel mai raspandit element d<strong>in</strong> natura, formand un sfert d<strong>in</strong><br />

scoarta terestra. Nu apare liber <strong>in</strong> natura, ci doar <strong>in</strong> comb<strong>in</strong>atie cu oxigenul.<br />

In natura, se gaseste sub forma amorfa, <strong>in</strong> nisipuri sau pietre si sub forma cristalizata, <strong>in</strong><br />

cuart, tridimit si cristobalit.<br />

Silicatii d<strong>in</strong> natura se ragasesc si <strong>in</strong> pietrele pretioase, cum sunt: smaraldul, ametistul si<br />

opalul.<br />

Sticla este si ea <strong>format</strong>a d<strong>in</strong> siliciu aproape pur, <strong>in</strong>solubil <strong>in</strong> orice solvent.<br />

In zilele noastre, siliciul se mai <strong>in</strong>talneste <strong>in</strong> componenta calculatoarelor electronice, ca<br />

element <strong>de</strong> baza, datorita proprietatii sale <strong>de</strong> a stoca <strong>in</strong><strong>format</strong>ii, ceea ce sugereaza o<br />

comparatie cu remediul Silicea, avand <strong>in</strong> ve<strong>de</strong>re comportamentul sau tenace, sust<strong>in</strong>ut <strong>in</strong><br />

timp si visele cu evenimente d<strong>in</strong> trecutul foarte <strong>in</strong><strong>de</strong>partat.<br />

Hahnemann a preparat remediul Silicea terra porn<strong>in</strong>d <strong>de</strong> la cristalul <strong>de</strong> stanca ( cuart ),<br />

obt<strong>in</strong>and <strong>in</strong>itial transformarea <strong>in</strong> sticla si, apoi, pr<strong>in</strong> triturare, remediul.<br />

Clarke a <strong>in</strong>trodus ulterior remediul Silicea mar<strong>in</strong>a preparat d<strong>in</strong> nisip <strong>de</strong> pe plajele mar<strong>in</strong>e.<br />

In acest caz, este vorba <strong>de</strong> o comb<strong>in</strong>atie cu elementele d<strong>in</strong> apa marii ( NaCl, Mg, I, etc ),<br />

astfel <strong>in</strong>cat remediul Sil-mar este util acolo un<strong>de</strong> exista si simptome <strong>de</strong> Natr-mur.<br />

D<strong>in</strong> pacate, <strong>in</strong> repertoarul Kent, se foloseste a<strong>de</strong>sea prescurtarea Sil. pentru Sil-mar, cu<br />

crearea unei confuzii <strong>in</strong>tre cele doua remedii.<br />

Actualmente, mai toate marile laboratoare d<strong>in</strong> lume prepara Sil. Terra, la care ne vom<br />

referi <strong>in</strong> cont<strong>in</strong>uare.<br />

Caracteristici generale<br />

Profesorul Bungetzianu caracteriza pacientii Sil. ca persoane care nu mai stiu sa se apere<br />

- nici psihic, nici fizic, nici imunologic. Sil. pare sa isi fi pierdut <strong>in</strong>cre<strong>de</strong>rea <strong>in</strong> s<strong>in</strong>e la<br />

toate nivelurile, <strong>de</strong> parca “ar sta cu spatele la zid”. La baza acestei stari poate fi o<br />

predispozitie genetica, dar a<strong>de</strong>sea ea poate fi <strong>in</strong>dusa <strong>de</strong> evenimente care au avut loc<br />

<strong>de</strong>vreme <strong>in</strong> viata <strong>in</strong>dividului, <strong>in</strong> prima copilarie: greseli <strong>de</strong> alimentatie, boli acute tratate<br />

<strong>in</strong>corect, vacc<strong>in</strong>ari<br />

Imag<strong>in</strong>ile extreme sunt cele ale copilului rahitic si scrofulos sau cea a adultului silicotic<br />

ce evolueaza lent spre <strong>in</strong>suficienta respiratorie.<br />

Dupa Vithoulkas, i<strong>de</strong>ea cheie ce <strong>de</strong>scrie remediul <strong>in</strong> plan mental este aceea <strong>de</strong> ascultator,<br />

supus, sfios. Este vorba <strong>de</strong> o docilitate ce apare d<strong>in</strong> lipsa <strong>de</strong> energie si nu d<strong>in</strong> lasitate.<br />

116

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!