AVATAR Poemul eruptiv de Eugen Evu.pdf
Share Embed Flag
Download ePaper

AVATAR Poemul eruptiv de Eugen Evu.pdf

AVATAR Poemul eruptiv de Eugen Evu.pdf AVATAR Poemul eruptiv de Eugen Evu.pdf

evu.ro
08.06.2013 Views

Eugen Evu A V A T A R Poemul eruptiv Motto: „Nimeni astăzi nu trebui să mă acuze, nimeni să mă ierte. N-am a răspunde pentru cel ce sunt, nimănui”( Walt Whitman, Song of Myself). 1

<strong>Eugen</strong> <strong>Evu</strong><br />

A V A T A R<br />

<strong>Poemul</strong> <strong>eruptiv</strong><br />

Motto:<br />

„Nimeni astăzi nu trebui să mă acuze, nimeni să mă ierte.<br />

N-am a răspun<strong>de</strong> pentru cel ce sunt, nimănui”( Walt<br />

Whitman, Song of Myself).<br />

1

Arta poetica<br />

Năvod <strong>de</strong> grăunţe solare<br />

întind unduind peste lume<br />

cuvinte cu trupuri amare<br />

şi-n miez invizibil un nume.<br />

Iertarea<br />

Culorile vii sting<br />

în <strong>de</strong>şert<br />

gânduri <strong>de</strong> care<br />

te iert.<br />

Prima scriere<br />

Prima scriere este cea a urmelor<br />

De urs în tandra meandra<br />

brânduşei <strong>de</strong> pasăre pe omăt<br />

Scriere pereche ritmată<br />

2

ca zbor dintr-un salt,<br />

Etimon al zburării<br />

dragul meu om-poet<br />

Ne e dată-nţelegerea<br />

astfel memorie<br />

Ne e dată cunoaşterea<br />

ca transcriere, iată,<br />

Un<strong>de</strong>va cineva ne-a-nvăţat<br />

ca istorie.<br />

Scrierea a fost chiar<br />

<strong>de</strong> îngeri damnată-<br />

Ci <strong>de</strong> care anume?<br />

Îngeri buni, îngeri răi?<br />

Un<strong>de</strong>va sub gheţare,<br />

un<strong>de</strong>va sub cuvânt,<br />

Gestul scrierii primulla regala,<br />

ehei!<br />

E ca floarea seismului,<br />

dragii mei<br />

Sus la muntele Hermon,<br />

jos, la muntele Dor,<br />

Scrierea noastră<br />

e sânge şi foc sfânt , sonor!<br />

La prima scrittura<br />

La prima scrittura è quella <strong>de</strong>lle<br />

tracce <strong>de</strong>ll'uccello sulla neve<br />

Scrittura coppia ritmata<br />

come volo da un salto,<br />

Etimon <strong>de</strong>l volo il<br />

3

mio caro uomo-poeta<br />

Ci è data la nostra comprensione<br />

come memoria<br />

Ci è data la conoscenza come<br />

trascrizione, guarda,<br />

Da qualche parte qualcuno<br />

ci ha insegnato come storia.<br />

La scrittura è stata anche<br />

dagli angeli dannata-<br />

Ma proprio da quali? Angeli buoni,<br />

angeli <strong>de</strong>l male?<br />

Da qualche parte sotto ghiacciai,<br />

da qualche parte sotto la parola,<br />

Il gesto <strong>de</strong>lla scrittura<br />

primitiva regala, hei!<br />

È come il fiore <strong>de</strong>l terremoto, miei cari<br />

Sopra il monte Hermon,<br />

giù la montagna Nostalgica,<br />

La nostra scrittura<br />

è sangue e fuoco santo, sonoro!<br />

Alean<br />

Alinare alienare<br />

Trece-un om prin calendare<br />

Om <strong>de</strong> pasăre <strong>de</strong> floare<br />

Şi mai jos <strong>de</strong> Rai, pe-un ram<br />

Coasta cea străpunsă, hram<br />

Cântă vechi epitalam<br />

Alinare alienare<br />

pe Maria n-o mai doare<br />

ce-a pierdut ca născătoare…<br />

4

Acolo-n cuib <strong>de</strong> dor străin<br />

omul cuc nume divin<br />

strigă-n noaptea altui soare :<br />

Alinare, alienare …<br />

De alean nimeni nu moare<br />

Hai dorule, vin<strong>de</strong>care<br />

Ninge har şi îndurare<br />

Ninge, har şi îndurare.<br />

Şlefuind mărgăritare<br />

Nu aud cum viaţa moare<br />

Nu aud cum viaţa moare.<br />

Colind laic<br />

In ţara mea cu vânturi <strong>de</strong> mătase<br />

Zăpezile pun doliu alb pe case<br />

Zăpezi <strong>de</strong>sculţe mai din jos <strong>de</strong> rai<br />

Îţi aminteşti pe-atunci cum mă iubeai?<br />

Zăpezile pe munţi, îngândurate,<br />

Aştern colindul dragostei curate<br />

Şi-n legănarea lor îţi văd icoana<br />

Râzând, prin hemeneia din Nirvana<br />

Îţi aminteşti ce uită neprihana ?<br />

Sub vulturii perechi pe sanctuare<br />

Răbdarea înfloririi viitoare<br />

Îţi cere peste moarte-mbrăţişare<br />

Să iarăşi fim, tu Lună, eu doar Soare…<br />

5

Dai Leroi- Ler din Mume şi Fecioare<br />

Hai Lerui- Ler, din Mume şi fecioare…<br />

Râzând, prin hemeneia din Nirvana<br />

Îţi aminteşti ce uită neprihana ?<br />

Prima scriere<br />

Prima scriere<br />

A fost în genom.<br />

Apoi s-a oglindit<br />

Lumină din lumină<br />

şi dinspre Hyperboreea<br />

a fost a păsării<br />

pe omăt<br />

a urmelor<br />

toate<br />

resorbite <strong>de</strong> soare<br />

<strong>de</strong> lumină şi <strong>de</strong> vânt<br />

sărutate.<br />

Legea<br />

Orice jertfă este o investiţie<br />

Dinspre profan<br />

înspre ce poate fi sfânt.<br />

Factorul <strong>de</strong> risc e cunoaşterea.<br />

Vezi legea a treia <strong>de</strong> Hegel<br />

A Hazardului ( a dinamicii)<br />

Istoria şi crucificările,<br />

şi cântecul omului…<br />

Precum în cer aşa şi pe pământ<br />

Se înnoiesc continuu<br />

6

Cele ce ard.<br />

Orice jertfă este o investiţie<br />

Dinspre profan<br />

înspre ce<br />

prin re<strong>de</strong>venire<br />

poate fi sfânt<br />

Anomalie<br />

Omul adamic este Arborele Vieţii<br />

Şira spinală are ramuri simetrice<br />

Eva, coasta lui Adam,<br />

nu lipseşte din arbore:<br />

să fie îngerul dihotomic<br />

veriga absentă?<br />

Enunţ evuian<br />

Viteza Gândului<br />

este egală cu<br />

viteza luminii<br />

cu viteza<br />

întunericului.<br />

Perla<br />

Firul <strong>de</strong> nisip<br />

Al verbului<br />

Sculptează răbdător<br />

Micul soare<br />

Pe care îl meriţi…<br />

7

Mic poem diafan<br />

Goliciunea ta<br />

este în oglinzi<br />

imaginea mişcată<br />

a celuilalt înger.<br />

Acolo<br />

Utopii cârpite<br />

Istorii în zdrenţe:<br />

Iar în osuarul Memoriei<br />

Fluieră Marele Nimeni.<br />

Arborul Vieţii<br />

Ninge răbdarea aşteptării, ninge<br />

încetinind cunoaşterea divină…<br />

Logos străpuns, celesta rădăcină<br />

Ramificatul Genom Viu din sângesfânt<br />

curcubeu nocturn prin vis ne-atinge..<br />

Ning înfloriri din anii tăi-lumină -<br />

Fecioara lumii, pururea vergină<br />

Maria, cartea ţi-o aştern, nocturn<br />

Îngenuncheat cu fruntea:<br />

ultim turn,<br />

iertat <strong>de</strong> îngereasca iernii vină<br />

Arborul lumii râ<strong>de</strong> în Alburn.<br />

8

Hermenautica<br />

Scânteieri din Hemeneia<br />

zvon ceresc, hermenauţi!<br />

se întoarce Epopeea<br />

dumnezeilor <strong>de</strong>sculţi<br />

Se precipită Eonul<br />

Uroburos, Timpul Sferic<br />

fie-n har primit Daimonul<br />

luminând sfânt întuneric<br />

Mama Noapte care ve<strong>de</strong><br />

şi văzând se recunoaşte…<br />

Tot ce-a fost va iar purce<strong>de</strong><br />

Ca Lumină care naşte.<br />

Utopiile<br />

Utopiile<br />

Deturnează<br />

Estincţia.<br />

O ramifică.<br />

Absenţa zi<strong>de</strong>şte religii.<br />

Durerea naturii<br />

cântă în comportamente<br />

*<br />

Golul fiinţei<br />

Este cel a organului<br />

Amputate al memoriei<br />

Ancestrale.<br />

Viaţa ta caută<br />

9

viaţa mea<br />

viitoare.<br />

Parabola<br />

Fructul din vârf<br />

sste cel prădat<br />

<strong>de</strong> soare<br />

<strong>de</strong> vulturi<br />

<strong>de</strong> clopote …<br />

sub pământ<br />

coroana cea geamănă<br />

ascun<strong>de</strong><br />

ouă <strong>de</strong> şarpe.<br />

Aphoria<br />

Uneori a<strong>de</strong>vărul<br />

iese la iveală<br />

Prin minciună.<br />

*<br />

Ju<strong>de</strong>că măsura mare<br />

Cu mica măsură<br />

A inimii.<br />

*<br />

Viteza întunericului<br />

Este improprie<br />

Vitezei luminii.<br />

Nici a gândului<br />

Între veghe şi vis…<br />

*<br />

Şi cugetul migrează.<br />

Patru anotimpuri sunt<br />

Într-o zi.<br />

10

Dacă<br />

Dacă şi îngerii<br />

se ucid între ei<br />

nu a omului<br />

este culpa.<br />

Sămânţa şi fructul<br />

Mila este<br />

sămânţa iubirii.<br />

Empatia<br />

e fructul.<br />

Cutia <strong>de</strong> rezonanţă<br />

La marginea pădurii<br />

răsună zvăpăiată<br />

răbdarea însorită<br />

a poienei…<br />

Şi sufletul ştie.<br />

Paradox<br />

Îl căutam pe diavol<br />

şi l-am regăsit<br />

pe Dumnezeu.<br />

În fiecare.<br />

11

Râsul<br />

Diavolul<br />

se ia prin<br />

surprin<strong>de</strong>re:<br />

Râzând…<br />

Grafem<br />

Când ne mor părinţii<br />

Moare şi o parte din noi.<br />

Crezul<br />

Cred în mine<br />

şi mă voi vin<strong>de</strong>ca.<br />

Voi urca munţii<br />

interiori.<br />

Voi opri apele<br />

în vis<br />

cu pleoapele.<br />

Ramura <strong>de</strong> Moş NoEL<br />

Versetul zero<br />

Bucură-te, miel al inimii pure<br />

Zburdă pe pajişti, inocent fericit<br />

Păstorul cântă dinspre pădure<br />

Cântă sau plânge, din cuţit.<br />

12

Re- ligare<br />

Hai să-ţi ghicesc <strong>de</strong> drag<br />

Hai să-ţi draghicesc<br />

Mâncat <strong>de</strong> cuvânt ca o pâine<br />

care sporeşte din sine mereu<br />

spicele cântă în Hermeneia<br />

nocturnului, nevăzut<br />

Curcubeu.<br />

Grafem<br />

Cărţile mincinoase<br />

fac istorie.<br />

Cele cu vărsare<br />

<strong>de</strong> sânge<br />

se ascund în sâmburi<br />

penetrând piatra.<br />

Din ele<br />

vor învia<br />

pădurile<br />

paradisului.<br />

Space sistem<br />

Lui Niels Bohr<br />

Dintre miliar<strong>de</strong><br />

câţi dintre noi<br />

ştim că zburăm<br />

13

cu o navă gigant<br />

captivi<br />

soarelui<br />

nostru?<br />

Ca electronii<br />

pe orbitele<br />

atomului.<br />

Etapele ar<strong>de</strong>rii<br />

Cei care ard mult<br />

Mor mai mult.<br />

Îşi mor moartea.<br />

Nu uita<br />

Nu uita<br />

Şi nu te lamenta:<br />

Când ai un prieten<br />

Îi preiei şi duşmanii.<br />

Bucură-te !<br />

Obelisc<br />

sau cuibul <strong>de</strong> şarpe<br />

Pe psihoza sclaviei<br />

se zi<strong>de</strong>şte<br />

Tirania.<br />

În răbdarea ta<br />

14

putrezeşte virtutea.<br />

pe uitarea ta<br />

verticala<br />

lespe<strong>de</strong>.<br />

În minciună<br />

Acolo se ascun<strong>de</strong><br />

A<strong>de</strong>vărul.<br />

Târâtoare<br />

opera se ramifică<br />

în satrapii.<br />

A<strong>de</strong>văratul fruct<br />

Sunt sâmburii<br />

în spic sau ciorchine<br />

unicitate latentă<br />

în multitudinea<br />

ipostazei divine<br />

astfel poezia<br />

pe arac nevăzut<br />

se susţine.<br />

Starea poetică<br />

Cât timp te întrebi<br />

Între proporţii şi visare<br />

Exişti, fericirea nu doare.<br />

O naţiune<br />

Cu prea mulţi poeţi<br />

15

A<strong>de</strong>văraţi, este<br />

cu atât mai nefericită.<br />

Prin aceea că în natură<br />

ca înfloririle<br />

foamea cuvintelor cântă.<br />

E starea <strong>de</strong> auto-cunoaştere<br />

Inefabil timp<br />

<strong>de</strong> dinainte<br />

<strong>de</strong> naştere.<br />

Tot ceea ce cântă e plâns<br />

Triumf al inimii<br />

Rezonant graal<br />

Suflet nins.<br />

Şamanism<br />

Acea iubire<br />

Care ameninţă<br />

Frustrată<br />

Este teama <strong>de</strong> sine<br />

Disimulată<br />

Este tendinţă<br />

De a lua în stăpânire<br />

Ca răsplată<br />

De a fi astfel iubit<br />

Rudiment şamanic În <strong>de</strong>lirul<br />

Terapiei căzute.<br />

Păcat <strong>de</strong> moarte<br />

Este păcat <strong>de</strong> moarte<br />

proprie<br />

Să te minţi pe tine.<br />

16

Sofism<br />

Fără bine<br />

nu ar exista Răul.<br />

Răul îl învingi<br />

făcând binele.<br />

Uneori.Sofism 2<br />

Avem nevoie<br />

Mai mult a iubi<br />

Decât<br />

A fi iubiţi.<br />

Visoterapie<br />

Râzi în somn<br />

Ca să nu auzi<br />

Cum murim.<br />

A tăcea<br />

A tăcea<br />

Într-o lume<br />

A surzilor<br />

Este tot o complicitate<br />

Prada<br />

Am dăruit<br />

Cât era <strong>de</strong> dăruit<br />

Şi iată transparenţa<br />

A început să tremure<br />

17

Ca luciul apei<br />

În Dao…<br />

Ce mai rămâne<br />

Este să <strong>de</strong>vin<br />

Zbor gânditor<br />

Să mă <strong>de</strong>sprind<br />

Veniţi şi prădaţi!<br />

Iar ceea ce ar<strong>de</strong><br />

Să reintre<br />

În piatră.<br />

Ante-logos<br />

Ceea ce cauţi<br />

în<strong>de</strong>lung<br />

<strong>de</strong> fapt alungi.<br />

Umbra rece<br />

a soarelui trecut<br />

te înjunghie<br />

din spate<br />

cu ţipăt <strong>de</strong> cuvânt<br />

nenăscut.<br />

Experimentul<br />

Suferinţe care cântă<br />

boli care fac dinamica<br />

lumii<br />

ele ctitoresc dogme<br />

ele clonează doctrine<br />

18

înalţă adulează şi apoi<br />

<strong>de</strong>voră<br />

În semiotica Mundi<br />

locuim o explozie<br />

scântei ale lui Iov<br />

pe altare sublunare<br />

soarele îşi înjunghie<br />

opera.<br />

divină Empatiearzi<br />

prin Cuvânt:<br />

însă nu rece.<br />

Lumină care ve<strong>de</strong> ...<br />

Tau.<br />

Ceva prin ochii tăi se uită-n lume.<br />

Cu-aceiaşi ochi în palmă vezi bobul <strong>de</strong> orez<br />

Puz<strong>de</strong>ria <strong>de</strong> stele, Număr-nume<br />

şi <strong>de</strong>opotrivă forme,<br />

morfo- structura cum e,<br />

sinapsa dintre neu (T) roni<br />

şi Miez ...<br />

Starea cea Bună<br />

Numai starea nocturnă<br />

ve<strong>de</strong> ce e <strong>de</strong> văzut.<br />

Stare prin răbdare<br />

Ca-n împreunare.<br />

19

Starea cea Bună<br />

În poem răsună:<br />

cum în plina lună<br />

-prin oglindirecreierul<br />

Micul soare<br />

pulsează<br />

cu lumina lui<br />

iubitoare.<br />

Stare <strong>de</strong> cosmos<br />

în circulară<br />

mişcare.<br />

O semiotică a celulelor Stem<br />

Omul idolatrizează<br />

ceea ce suferă a nu avea<br />

*<br />

Îşi zeifică nostalgia<br />

zborului<br />

recuperatorie<br />

sau <strong>de</strong>voratoare<br />

prin adulaţie.<br />

*<br />

Nobleţea<br />

îngenunchierii frunţii<br />

este sensul continuu.<br />

*<br />

Cuvintele reumplute<br />

<strong>de</strong> pathos<br />

sunt celule Stem<br />

20

egeneratoare.<br />

Cugetul ştie,<br />

sufletul visează<br />

trupul sacrifică.<br />

Catrenul zero<br />

Duios absenţa naşte zeu,<br />

Îi plăsmuie cu dor <strong>de</strong> sine<br />

Astfel ce-a fost mereu revine<br />

A <strong>de</strong>veni prin curcubeu.<br />

Medusa Gorgona<br />

Memoria se impregnează<br />

în nisipul <strong>de</strong> clespidră<br />

al vieţii noastre..<br />

Memoria uneori este o hidră,<br />

sau o Meduza Gorgona…<br />

Rugă profană<br />

Doamne fereşte-mă şi inspiră-mă a mă feri<br />

<strong>de</strong> femeia hiper- cerebrală...<br />

Şi adu-mi aminte să îmi râdă şi ochii, nu doar ridurile ..<br />

Şi să rezist a mă iubi cât să pot iubi şi pe alţii...<br />

şi oglindă să-mi fie – sărutată cu ochii- nu sticla rece,<br />

nu moartea rece a silicaţilor, ci luciul apei, senin.<br />

şi cum Eminescu te rugase:<br />

Pe mine, mie însumi, redă-mă”.<br />

Ochiul săgeţii<br />

- Variantă-<br />

21

Au, Artele înalte <strong>de</strong> fapt perversitează<br />

Viclenele limbaje cer frumuseţe mai noi<br />

Ca farduri, tatuaje, mirajul lor vânează<br />

Nu curcubeie stranii, ci doliul după ploi<br />

Iar cea mai dintre toate atot-<strong>de</strong>vastatoare<br />

E zeitatea mater, Materia străbună<br />

Aici, un<strong>de</strong> Apollo corupt <strong>de</strong> sora- Lună<br />

Perpetuând incestul în oameni se răzbună<br />

Ce este poezia <strong>de</strong> sine gemelară<br />

Efectuând mutaţii care ne pot distruge<br />

Sky-trap, capcană sacră ce în profan coboară<br />

Şi Umbra ce <strong>de</strong> sine-şi fricoasă-n faţă fuge ?<br />

Artistul cel <strong>de</strong>-o moarte-şi cultivă frenezia<br />

Sub stigma gemelară şi fratricid celest<br />

Cunoaşterea-i perfidă, memoria-i stihia<br />

Umbrei Luminii Lumii ca-n verbul meu, acest…<br />

Suicidar e geniul melodios cum moare<br />

Dorinţa, nu Urâtul ne dor…Celule Stem<br />

Visându-şi înnoirea, <strong>de</strong> Sine creatoare<br />

Interior ce fuge cu foamea lui din soare<br />

Dar nu se-ajunge-n veacuri:<br />

<strong>de</strong> El nu mă mai tem.<br />

Agonica certitudine<br />

diferenţială<br />

E a<strong>de</strong>vărat<br />

una e ţara locuită<br />

<strong>de</strong> proprii ei cetăţeni<br />

şi cu totul alta este<br />

22

ţara ocupată<br />

<strong>de</strong> cetăţeni.<br />

Vârsta<br />

Al meu timp<br />

este unul<br />

când prea în urmă<br />

când mult înainte<br />

Am dat sânge poeziei<br />

şi iată, îmi smulge inima.<br />

Aud timpul<br />

care începe să ningă<br />

printre cuvinte...<br />

Dacă nu le voi trăda<br />

Mă vor uci<strong>de</strong>.<br />

La Apa Sargeţiei<br />

Atât <strong>de</strong> aproape încât curg îngândurat<br />

Odată cu apa aceasta. Oglindind strălucirea.<br />

O splendoare <strong>de</strong> adieri sărutată.<br />

Îmi spun: este ceva, altceva<br />

Imediat sau <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> toate acestea.<br />

Ascunse vietăţi adumbrind. O dimensiune<br />

Naos<br />

(poem brusc trezit)<br />

Ca-n ape clare, calme, oglindind<br />

Nirvanic starea-i freamăt ce adună<br />

De rune murmur plinului <strong>de</strong> lună...<br />

23

Naos <strong>de</strong> tâmple, melodios vibrând<br />

Mirarea că exişti, extaz străpur !<br />

Viu dor interior şi-nalt Azur<br />

În suflet se-mpreună. Sfânt orgasm..<br />

Dintot<strong>de</strong>auna, miez zburat, fantasm<br />

melodic Sieşi Verbul dinprejur<br />

Şi-atunci te-ntrebi uimirii <strong>de</strong> a fi<br />

Al cui e Gândul? Foamea <strong>de</strong>-a iubi,<br />

Ce ştie moartea şi tu nu vei şti<br />

Străină fericirea-i vis trezit<br />

se face sacru cuget auzit…<br />

sub stele care râd (...)<br />

Epitalam<br />

Fiecare fapt, fiecare poem transcrie<br />

- transa <strong>de</strong> a fi, încă a mai fi-<br />

Transpune Fiinţa fiind Foarte/vie<br />

De a iubi,<br />

A iubi, a iubi!<br />

A reînvăţa că exişti, <strong>de</strong>ci <strong>de</strong>vii,<br />

Şi un adio nicicând nu va fi<br />

Ci numai un semn fluturat<br />

Un surâs <strong>de</strong> la geam<br />

Spulberând anamnezicul<br />

Epitalam<br />

Fiii noştri şi Tu<br />

şi-n amurg<br />

Germinând dimineaţa<br />

24

Am fost vom mai fi<br />

Iată viaţa...<br />

Ultima sinceritate<br />

Doamne, vasul inimii e aproape golit,<br />

Subţiată substanţa cu dor <strong>de</strong> lumină<br />

La sud mari cutremure anotimp răzvrătit,<br />

Nordul inimii sca<strong>de</strong> -n aurora divină<br />

Profeţii sunt orbi şi minciuna prosperă<br />

Apostolii dor vinovaţi cu bărbaţi<br />

Cel ce ju<strong>de</strong>că e vândut, cel ce vin<strong>de</strong>că-a<strong>de</strong>ră<br />

La tranzacţii cu –arginţii lui Iuda-ngheţaţi<br />

Ţi se plagiază în reeting ca moaşte<br />

Dogmatrinele lor prin cei ce transced<br />

Dar se minte pe sine cel ce nu recunoaşte<br />

I se stinge sămânţa <strong>de</strong> înger biped ...<br />

Nu mai am nici răbdarea să spun poezii<br />

Se întoarce ecoul ca lovit <strong>de</strong> subtanţă<br />

Precum limba captivă în curbate stihii<br />

Fisurată- n clopotninţa fără speranţă<br />

Mi-e urât, din urâtul adamic şi mort<br />

A<strong>de</strong>vărul <strong>de</strong> om către omul electric<br />

Am slăbit, nerăbdarea ce n-o mai suport<br />

Se preschimbă în moarte sub verbul eclectic.<br />

Omul actual<br />

Omule, tu, născut <strong>de</strong>-o rană<br />

rana lumii ...<br />

25

în sublunare cicluri, oglindire<br />

a soarelui, pe cosmicele chakre...<br />

Tu, soare plâns în regnuri,<br />

Odisee ...<br />

Ocean închis în animal, pulsând<br />

Nemuritor din îngerul- femeie.<br />

Starea<br />

Ca o ştire în<strong>de</strong>lung aşteptată<br />

În starea <strong>de</strong> veghe, în starea <strong>de</strong> somn,<br />

De Nirvanica strălimpezime visată<br />

Primăvăratec mă-ntomn...<br />

Din subţiimea nadirului, iată,<br />

Nocturn printre Zodii şi Domn<br />

Celuilalt timp, niciodată...<br />

A lumilor toate, răbdată<br />

Sinea-mi va fi, vin<strong>de</strong>cată.<br />

Panseu la dictatura conştiinţei<br />

Ceea ce apasă ca vinovăţie<br />

sau eroare gravă,<br />

poate fi iertat doar prin uitare.<br />

I<strong>de</strong>ile periculoase sunt<br />

ca focurile uitate <strong>de</strong>schise,<br />

în natură.<br />

Mila ploii!<br />

Istoria o fac trădătorii.<br />

Poet în retragere<br />

Am crescut în cultul pâinii bune<br />

în alegoria spicului şi a Cununii<br />

26

din părinţi ştiind că e păcat<br />

să arunci pâinea şi mărgăritare porcilor.<br />

Vechilii cu străini dumnezei<br />

înjosesc sfinţenia grâului<br />

şi semnificaţia dospită<br />

iar ultimii ţărani din Ar<strong>de</strong>al<br />

sunt siliţi să îngroape<br />

Sfinţenia<br />

şi laptele să îl <strong>de</strong>a porcilor<br />

iar pomii se culeg <strong>de</strong> singuri<br />

în putreziciunea parabolei.<br />

Pentru noi poezia pâine a fost<br />

dumicat cu lacrima lui Dumnezeu<br />

iată <strong>de</strong> ce porcilor nu o voi arunca<br />

nici cărnii sângele melodios<br />

al cunoaşterii.<br />

Mâncat <strong>de</strong> gânduri<br />

ca <strong>de</strong> pâinea Mumii<br />

mă retrag în sinele lumii.<br />

Poem<br />

Nicio întrebare nu e culpabilă.<br />

Uneori ridic bolta cu fruntea<br />

şi săgetez lumina centrală.<br />

Roiuri <strong>de</strong> aur zburat cad<br />

ca grindina pe grădinile zeilor.<br />

Cuvintele iau trup şi resimt<br />

durerile lor.<br />

Niciun răspuns nu e vinovat,<br />

doar <strong>de</strong> sine.<br />

Adio somn<br />

Adio somn pronaos celui mare<br />

La mările arate <strong>de</strong> catarge<br />

Nu vom sosi spre dimineţi cu soare<br />

27

Şi nici ploioase ca o-mbrăţişare<br />

Săratul gust al vieţii şi cel dulce<br />

Se va fi stins, din ar<strong>de</strong>rea prea mare<br />

Femeia sânii n-o să şi-i mai culce<br />

Pe braţele <strong>de</strong> după <strong>de</strong>scleştare<br />

Nimeni pândind în vis nu va privi<br />

Încremenita zeului sfârşeală<br />

Cum prada-şi ve<strong>de</strong>-n clipa <strong>de</strong>-a muri<br />

Flămândul vânător a-n<strong>de</strong>stulare<br />

Erai latent în mine-mi ca lumină<br />

Din noaptea cea dintâi, cea născătoare<br />

Te-o resorbi primordia divină<br />

Altoi şi sieşi hrană-nnoitoare?<br />

Orgasmul<br />

Comparativ cu ceea ce este lumea<br />

Comparativ cu ceea ce este în lume acum<br />

În acest continuum acum în care tu scânteiezi<br />

Cu lumina rece a licuricilor<br />

Cu licărul unei stele ce pare că pulsează<br />

Faţă <strong>de</strong> ceea ce <strong>de</strong>ductiv se repetă va veni va lovi<br />

Iubirea voastră e unicul miracol<br />

Unicul palpabil mister dăruindu-vă vouă<br />

Scriu acestea cu frunza ce se leagănă în că<strong>de</strong>re<br />

Cu frunza care încetineşte moartea scriu<br />

Cu nervurile ei mică hartă <strong>de</strong> arbore<br />

Cu ultimul fluture pe ultimulm ars trandafir<br />

Jăruind în ceramica metaforei simple<br />

Trandafirul ghimpat aqua dolce<br />

Orgasmul.<br />

Tabernacol<br />

Orice-nflorire-i rugăciune<br />

28

Sublim transfer înspre miracol<br />

Prin înălţare se supune<br />

Sărut al clipei, tabernacol.<br />

Jurnalul indigo<br />

Aici e acolo oriun<strong>de</strong> cândva niciodată<br />

Rachiul metilic, foamea şi frica sunt factorii dinamici ai<br />

Hazardului legii a treia <strong>de</strong> Hegel<br />

Marx îşi repetă frustrarea genială pe gregara subspecie<br />

Lacrima lui Hubble are gustul <strong>de</strong> metal încins din interspaţiu<br />

Fiii cerului auplecat promiţând au lăsat foc <strong>de</strong>schis<br />

Înter- regnuri<br />

Plictisiţi <strong>de</strong> constanta <strong>de</strong>venirii se autodistrug prin Operă.<br />

Frica <strong>de</strong> sine e poezia umanului, rămăşiţe <strong>de</strong> solzi ale<br />

Norişorului <strong>de</strong> splendoare.<br />

Teme-te <strong>de</strong> ceea ce nu înţelegi, ca să nu se repete.<br />

Dinspre pădurea lui Hermes<br />

Gura ta între<strong>de</strong>schisă floare <strong>de</strong> rug imprun<strong>de</strong>nt înflorind<br />

Dans <strong>de</strong> albine al tahionilor ce mă excită<br />

Uneori erogenii electroni sar <strong>de</strong> pe orbitele sacrului<br />

Mirul celor cinci petale semnătura grafemul stigma<br />

Îl resoarbe noaptea care naşte urlând lumina<br />

Nu din culcata clepsidră a ochilor gemeni<br />

Ve<strong>de</strong>rea ne-a fost <strong>de</strong>spicată.<br />

(Haaare, har al hărniciei!)<br />

Nu dintr-acolo,<br />

ci din suferinţa neonmateriei <strong>de</strong> se odihni nemurind<br />

vinovăţia nu e a noastră, ci a celor pe care-i adulăm<br />

sadomasochişti, infestaţi <strong>de</strong> boala lor inumană.<br />

Dinspre pădure aud ecoul, al celui care am fost<br />

Copil <strong>de</strong> zeu <strong>de</strong>sculţ în orfanie şi fratricidul<br />

Cunoaşterii.<br />

29

Verset laic<br />

Drumul către tine nu mă-mbătrâneşte<br />

Între cuvânt şi imagine am dus un război<br />

În<strong>de</strong>părtatul aproape murind îmi sporeşte<br />

Din sine să învie ce a murit înapoi.<br />

Ce-i rău <strong>de</strong> sine piere, prin noi.<br />

Quarkul<br />

Cuib în vibraţia care sunt<br />

şi nu mă reflectă oglinzile<br />

mi se spune ori sunt acuzat<br />

că sunt poetul răbdării multiple<br />

scrib al unei entităţi care vine<br />

să efectueze mutaţia<br />

cuib purtat pe umeri<br />

în lobul temporal /<br />

elitrele roiului <strong>de</strong> stele surori-<br />

-o pulsatorie semiotică<br />

pe luciul apei.<br />

Memorie ce luminînd<br />

ne renaşte.<br />

Visele întrerup temporalitatea<br />

Pe cadrane infimul sistem planetar<br />

ne numără invers timpul<br />

globule roşii globule albe<br />

şi războiul pe care îl ducem<br />

- cel străin omului.<br />

Realitatea fiind absurdul gravid<br />

30

Sporind din ceea ce pier<strong>de</strong>m.<br />

Nano- report<br />

Duminici ale nefericirii colective evocatoare, <strong>de</strong> morţi, <strong>de</strong> încă<br />

vii.<br />

Duhul colectiv al canoanelor, noaptea pune doliul ei scânteietor<br />

Peste locuri <strong>de</strong> rugăciuni, cazemate, cluburi ale Domnului cu o<br />

mie <strong>de</strong> nume.<br />

Milenii care aşteaptă învierea. Inversa curgere a timpului, din<br />

Dogmatrine.<br />

Splendorile hedonice şi virtualizarea psiho- motorie, a<br />

Pluralului.<br />

Reintri în templul tău sub cheie, cu pereţi <strong>de</strong> cărţi pe cant,<br />

mumii, memorie rece.<br />

În poezie, acest timp nevisat, ori <strong>de</strong>ja trăit, pentru ca să ajungi<br />

un<strong>de</strong>? De ce ?Coperţi, lespezi foşnitoare, suspin al pădurilor<br />

care au fost, pe care le-ai străbătut, ori doar le-ai ascultat, cu<br />

ale lor triluri şi ţipete cumva subacvatice...<br />

Starea paradoxală a unei tristeţi indicibile, ce se converteşte<br />

magic, prin cuvinte mute( doar gândite, nerostite cuiva) – în<br />

bizarul extaz <strong>de</strong> a fi, <strong>de</strong> a fi pur-şi-simplu.<br />

Din balcon, poruncitor, perechea <strong>de</strong> guguştiucii îmi cere<br />

grăunţele <strong>de</strong> orez. Ultimele trei petunii îşi primesc şi ele tainul<br />

<strong>de</strong> apă dulce. Mă sună din Londra fiul mezin Remus.. Viaţa<br />

care ne moare.... Suntem interconectaţi. Inima îmi bate ca o<br />

limbă <strong>de</strong> clopot. Captivă.Un impuls spontan <strong>de</strong> a îl reciti pe<br />

Leopardi ...<br />

Mă uit în lume. Mă uit.<br />

Dor<br />

Mi-i dor <strong>de</strong>-o poezie pe care am pierdut-o<br />

ca <strong>de</strong>-o fotografie a celui ce mai sânt...<br />

31

trezitu-m-am cu gândul visat...Nu ai văzut-o?<br />

starea <strong>de</strong>-atunci revine, să te cânt...?<br />

Azi noapte bursa oarbă, tiparniţa <strong>de</strong> brume,<br />

a <strong>de</strong>sfrunzit <strong>de</strong>-aramă tot recele tezaur...<br />

Mirarea asta sfântă <strong>de</strong> încă fii în lume,<br />

Îmi dă sărutul morţii cu filigran <strong>de</strong> aur ...<br />

Atâtea nume dat-am iubirilor ce nu-s<br />

şi din ecou <strong>de</strong> umbre ard clopote nătânge<br />

ritmând entelehia orgasmului în sus<br />

al Nopţii sca<strong>de</strong> Luna ce Soarele o stânge...<br />

Şi scriu, rescriu trezirea<br />

răbdând ce moartea ninge<br />

Nimeni<br />

Nimeni nu va <strong>de</strong>fini rezonabil<br />

starea poetică nimbul fisurat<br />

ecoul ce pe sine se-nghite râzând<br />

vin<strong>de</strong>când ce uci<strong>de</strong>.<br />

ceea ce numim viaţă e moarte<br />

îmi mor moartea mea<br />

îţi mor moartea ta prin iubire<br />

sângele sau altceva altcineva<br />

pe colaterale artere sinapse fractali<br />

melodiindu-şi utopiile nirvanice<br />

sistem bioenergetic <strong>de</strong>schis<br />

Orgasm al divinului etern<br />

prin absenţă...<br />

Extazul <strong>de</strong> a fi<br />

Intactă în poet acea bucurie<br />

32

În care se îmbracă păunul<br />

Irişii curcubeului subacvatic<br />

În care abisul mimează <strong>de</strong>lirul<br />

suprafeţelor<br />

Sub albe febre râ<strong>de</strong><br />

Alchimia lui Hipnos<br />

Iezi fluturi sarcofage scântei<br />

Ale suferinţei lui Iov<br />

Între limite.<br />

Inscripţie<br />

Povestea omului modificabil este<br />

povestea zeilor lui.<br />

Al lor război milenar<br />

îl continuă<br />

în multitudine.<br />

Adorând ceea ce te <strong>de</strong>voră<br />

doborând în cunoaştere<br />

foamea energiilor<br />

captiv în proporţii<br />

cu viii cu morţii<br />

Prag al frunţii<br />

îngenunchiind<br />

bolta Porţii<br />

curbat spaţiultimp<br />

Se bate mone<strong>de</strong><br />

în trezoreria<br />

din regnuri.<br />

Biliard cu galaxii<br />

şi negre găuri oarbe<br />

resborbind simetriile.<br />

33

Opinie<br />

Feţe chinuite, capete albe<br />

În zadar în zadar invocaţi zeii<br />

Graalul chivotul oasele- salbe<br />

Fetişuri şi ţăndări <strong>de</strong> cruce<br />

Sunt doar suferinţa din sus, a femeii.<br />

Blues<br />

Un Principe al stelei ce se revine<br />

Vibrând în trupul nopţilor polare<br />

Visat <strong>de</strong> energiile primare<br />

La ospeţia stării lui, divine<br />

În prag cu verticala-n cheia bolţii<br />

Surâ<strong>de</strong> curcubeul Re Ligare<br />

Logos râzând smulgând altoiul morţii<br />

În lamura <strong>de</strong> leac şi <strong>de</strong> răbdare<br />

De care tac părinţii ci se-arată<br />

Cunoaşterea aurei, fisurată.<br />

Uitarea cea din veacuri vin<strong>de</strong>cată<br />

Barbarii sacerdoţi o voi aşterne<br />

Ca pajiştea <strong>de</strong> zodii înstelată<br />

Să-ngenunchieze cerul în caverne.<br />

Amantele zeilor iubitori<br />

Duioasele prostituate ale nocturnei lumi <strong>de</strong> azi,<br />

frecventabile pe canalele televiziunilor şi internetului.<br />

...Kamasutrele lumii virtuale....Orgiile în doi<br />

sau cele <strong>de</strong> grup...Femeia, învinsă aparent,<br />

exlamând în transă, orgasmic, englezeşte :<br />

34

Oh, my Good, „ O Mygood!, adică<br />

O, Dumnezeul meu, domnul meu, <strong>de</strong>monul meu...<br />

De un<strong>de</strong>va din ancestral, <strong>de</strong> un<strong>de</strong>va<br />

din geneza că<strong>de</strong>rii Fiilor Cerului,<br />

care s-au împreunat cu femela omului...<br />

Virtualele ...fecioare, iubitele zeilor,<br />

elohimilor, voila !<br />

Poeseu pentru Idolii regionali din satrapii,<br />

sau raport <strong>de</strong>spre starea Împărăţiei<br />

în satrapiile satului global<br />

prognozat <strong>de</strong> Aldrin Toffler<br />

la utopica foame <strong>de</strong> Unu..<br />

( text la ieşirea din System)<br />

Hallow, VIP-uri and Idols<br />

Apostoli roşii, negri ori albi,<br />

îngeri- ingineri !Sacerdoţi ori şamani<br />

ai neo- barbariei<br />

„ între plug şi computer“<br />

Charisima şi Nimbul vostru fisurat<br />

Precum conductele din Bassorah<br />

Otrăvesc in extenso substanţa primordială<br />

( şi în subcortic Memoria Mundi)<br />

În zadar, în zadar Celule Stem<br />

În zadar în zadar utopii fosile<br />

Resuscitate în Golemul Ventriloc…<br />

Catacombe în burta Levithanului<br />

prin care emană sângele petrolifer<br />

comercializat pe ţărmurile inundabile ale<br />

DOGMEI and UMBREI DOCTRINA<br />

Praf letal, drog <strong>de</strong> fruct interzis<br />

pe rănile “pluralităţii egalitare”<br />

35

utopica Foame <strong>de</strong> Unu,<br />

remember!<br />

Are spini pe dinăuntru<br />

boala asta e ca un arici întors pe dos<br />

Voi înşivă o nutriţi cu urzici<br />

şi muşcătura lor - ca aceea a<br />

meduzelor pe texticolepână<br />

la urmă vă distruge<br />

precum în fizic<br />

aşa şi în metafizic<br />

A<strong>de</strong>văr zic vouă nu merită<br />

Nici o cauză care îşi vomită efectele<br />

Prin suprasaturaţie<br />

Ca elementele din Norul lui Ort..<br />

Nimic nu merită a muri<br />

I<strong>de</strong>ologic, mer<strong>de</strong> !<br />

Preacurvia cu ale spiritului<br />

Riscă gravidităţi <strong>de</strong>mon- cratice<br />

Au ştiut Bacon, Morus şi Campanella,<br />

Lenin şi Hitler au ştiut şi ei<br />

Problemul este că pacienţii<br />

Mulţimile din Arenele Colosseum,<br />

Mutatis- mutandum<br />

mulţimile lui Gustave le Bon<br />

Ei au <strong>de</strong>căzut în duplicitarism<br />

Îşi produc în dual şi corup Anticorpii…<br />

Jos! foamea, sinistra foame a Formei<br />

Greceasca foame <strong>de</strong> Unu,<br />

Foamea energiei vampirice<br />

Eonul vostru dintre solzi şi cunoaştere<br />

Foamea <strong>de</strong> sine: eroarea terorii,<br />

a Marelui Zero gravid.<br />

36

Alo ! De foarte aproape zic vouă<br />

Godot nu mai vine.<br />

Mutaţia vi se amână.<br />

Stigma<br />

Învăţătorului<br />

Aceste boli care cântă<br />

acest cancer interconetat<br />

exacerbând Intervalele<br />

eludând perspectivele<br />

acest ultim comustibil fosil<br />

acest lamento<br />

acest <strong>de</strong>zastru<br />

care reciclează<br />

aceşti zei canibali<br />

aceste reminiscenţe<br />

telepatice<br />

în treimea particulă-undă- vibraţie<br />

acest suicid arimtic al energiilor<br />

această Stigmă<br />

a operei <strong>de</strong> a-şi <strong>de</strong>vora<br />

creatorul<br />

această promisiune acest triumf tragic<br />

al Absenţei<br />

acest metafizic CINE ?<br />

Şi resursele<br />

pe epuizate.<br />

în utopiile toate.<br />

Acest impuls ubicuu<br />

Paradoxal în Durate...:<br />

<strong>de</strong> a muri parte din<br />

Moartea altora...<br />

Această disperare<br />

37

A că<strong>de</strong>rii în sus.<br />

Această fisură a Nimbului<br />

Acest doliu pe c urcubeu...<br />

Vestea bună surâ<strong>de</strong><br />

În Hermeneutica Cellum<br />

în interstelar<br />

şi-n celulele Stem<br />

în Cuvinte.<br />

Din Metatext<br />

Popoare mici cu simţuri gigantice<br />

Dureri <strong>de</strong> amputate galaxii...<br />

Comportamentul <strong>de</strong> electroni rebeli<br />

ai Geniului în exil<br />

pe orbite corupte prin precesiuni...<br />

În Cosmos miroase a metal încins<br />

Ca în interiorul sferic<br />

Al textului.<br />

Pe luciul oceanic al semanticii<br />

abis <strong>de</strong>lirând suprafeţele.<br />

Faună sublunară<br />

Aceşti ventriloci<br />

ratând ciclic profeţiile.<br />

Aceşti măscărici tragici<br />

ai catacombelor oarbe.<br />

Moartea ver<strong>de</strong> a convulsiei,<br />

suicidului...<br />

Ultimul poet nu va fi niciodată.<br />

38

Ultimul tiran va fi.<br />

Ceresc refugiu<br />

al trădării <strong>de</strong> sine.<br />

Între noi nerăbdarea<br />

Orgasm al oglinzilor sacre.<br />

<strong>Poemul</strong> trans- mo<strong>de</strong>rnist<br />

Maestrului Ion Popescu Bradiceni<br />

Motto. „Îmbătrânind pe străzile acestea/ acumulând atâta<br />

cunoaştere/ nedorită/ care se repetă./ Aceleaşi feţe <strong>de</strong> cenuşă,/<br />

aceeaşi frică/ voci la telefon/ care vorbesc <strong>de</strong>spre supe/ în cotidianul<br />

ce-şi urmează cursul/ în absenţa noastră”<br />

Antigone Kefala<br />

Ave cezarioni, moritorii cer moratoriu.<br />

Aici ca pretutin<strong>de</strong>ni<br />

în interiorul sferic al textului<br />

şi întru feminitatea metafizicii<br />

versus scâţa- scârţa pe hârtia <strong>de</strong> Babel.!<br />

*<br />

Pentru unii din voi pentru câţiva dintre noi<br />

Mer<strong>de</strong>, voila! A venit ju<strong>de</strong>cata <strong>de</strong>-apoi…<br />

Orice sfârşit e un nou început<br />

Partidul e-n toţi, cum cei orbi au văzut.<br />

*<br />

Eram ca şi cum nu eram. Cum n-aş fi<br />

că <strong>de</strong> n-ar fi nu s-ar povesti.<br />

Eram în provincia cocso- chimiei<br />

în Pauşalia massificării dadaiste, a nebuniei.<br />

În absenţa bio-climei a mierlei şi a rândunicii,<br />

la parterul istoriei marelui Crah<br />

importaţi din conducta <strong>de</strong> la Bassorah<br />

39

şi eram pregătit <strong>de</strong> o nouă mutaţie<br />

prin sado-massochista socio- ecuaţie<br />

dintre victimă şi călău<br />

cum bine ştie şi poetul valeriu bîrgău.<br />

*<br />

Păzea, francofini, anglofili, germanişti,<br />

Dadaismul va fi Nunuism <strong>de</strong>cembrist<br />

Vor veni exegeţii proto- cronici<br />

Subrealilştii, sextualilştii ironici,<br />

Şi împieliţarea se va repeta, prin clonare<br />

Într-o măreaţă literatură cu ghiare.<br />

*<br />

Cu tifonul nirvanic pe gură, clement,<br />

Eul şi Sinele se vor reîncarna ca prezent<br />

din acelaşi aeternum- acum spaţiu- timp<br />

trompetismul va fi al multiplului Ghimp<br />

din corola <strong>de</strong> spini al împuşcaţilor<br />

nimb alunecat fisurat al Frustraţilor,<br />

foamea, frica şi frigul vor ctitori catedrale<br />

din gnoseologia utopiilor goale<br />

şi mercenare fanfare sindicale şi o flaşnetă<br />

vămuind ortul lui Popa Şapcă, prin chetă<br />

la groapa comună a antimetafizicii<br />

un<strong>de</strong> materia plânge ca ftizicii<br />

*<br />

În absenţa mierlei heraldice ciorile<br />

<strong>de</strong> semănături ne vor prăda comorile<br />

şi esteticile şi i<strong>de</strong>alurile<br />

gropile se vor bate-ntre ele sub <strong>de</strong>alurile<br />

interconfesionale biensieur<br />

între para<strong>de</strong>igme şi stigme<br />

şi stânga- dreapta-mprejur<br />

capitalismul global cu faţă umană<br />

pentru Massonerie shambaalică hrană<br />

40

sânge proaspăt al istoriei<br />

născătoarea- ne rană…<br />

unul multiplu, virtuală icoană.<br />

*<br />

Măscăricii, ventrilocii, faunii, dracii<br />

pe care îi redistribuie fanaticii cu sacii<br />

noii ordini a nomenclaturii urmaşe<br />

în sate şi mai ales la oraşe …<br />

un troheu <strong>de</strong>cimat plânge-n aorta mea<br />

ah, Melosul cocoş apocaliptic va răsuna<br />

la intrarea în Necropolis<br />

un<strong>de</strong> durerea-mi <strong>de</strong> stânga şi-a minţii<br />

îmi va îngropa cu flori părinţii<br />

în clipa când popa şapcă îşi primeşte arginţii.<br />

*<br />

Un hiat subcuantic ca o sălbăticire<br />

mă face să rezist în această smintire<br />

dintre sine şi ego, un rudiment, un mister,<br />

care leagă nadirul <strong>de</strong> cer<br />

Mie însumi mă rog, să mă iert<br />

Până trece teroarea<br />

Şi pe drumul Damascului la faţă<br />

Schimbarea…<br />

*<br />

Voi avea şi eu, plagiind, un singur dor,<br />

să mă îngropaţi într-un unghi <strong>de</strong> cocor<br />

sub azimutul cel cu dor <strong>de</strong> mine însumi<br />

înger sălbăticit răsunând din chiar plânsu-mi…<br />

înger <strong>de</strong>sculţ răsunând din<br />

chiar plânsu-mi…<br />

*<br />

Arbore smuls ca să umble şi (prin cuiburi)<br />

să zboare<br />

în ascunsa prin arătare lucrare<br />

41

pe scara lui Jacob muşcat <strong>de</strong> cuvinte<br />

mâncat ca o pâine din uium <strong>de</strong>-oseminte<br />

cozonac la cel <strong>de</strong> mai sus, ce ne minte…<br />

*<br />

Se urzeşte ceva, se conspiră ceva<br />

cea a fost nu va mai fi cum a fost, niciodată,<br />

însă esenţa gravidă <strong>de</strong> sine din nou va crea<br />

şi la vămile morţii vom iarăşi afla<br />

că minţirea <strong>de</strong> sine-i etern vinovată.<br />

*<br />

Unicul curent durabil al făcăturii<br />

este post -mortemismul fertil al iubirii şi urii<br />

surorile gemene, etica and estetica<br />

care vor restaura după greci dialectica<br />

A<strong>de</strong>văr zic vouă, Dumnezeu reciclează sincretic<br />

- şi coborât în profan la modul eclectic-<br />

Massa suprasaturată în favoarea Substanţei<br />

Gigantismul proporţiilor în sensul recreaţiei<br />

Iar a<strong>de</strong>vărul are ochi multiplu, <strong>de</strong> libelulă<br />

Sau <strong>de</strong> muscă, sau <strong>de</strong> memorie sieşi credulă<br />

Am văzut zimbri care au pierit, au murit,<br />

am văzut şi oameni care i-au văzut<br />

şi-au murit,<br />

cum poetul Walace Stevens, îmi pare,<br />

sau altul, american prin strămutare<br />

sub Luceafărul canaanic d’antan, cel Promis,<br />

un<strong>de</strong>va, în Istorie, între Veghe şi Vis.<br />

*<br />

Tot ce-a fost va mai fi, prin aceea<br />

că Timpul Cel Mare<br />

este circular, precesiv, ca Lucrare.<br />

*<br />

Ah, ar<strong>de</strong>rea, oxidarea şi putrezirea!<br />

Noi libertăţii captivi ne cunoaştem Iubirea<br />

42

Iar în cochilia lobului meu temporar<br />

Urma <strong>de</strong> înger pulsează, rar, tot mai rar…<br />

Miel al înjunghierii la zeii lor canibali<br />

sufletul fruntea şi-o-nalţă<br />

ca sanctuar …<br />

Rosa Canina<br />

Surâsul unui trandafir<br />

Suicidar într-o grădină<br />

L-am înţeles, ghimpat zefir,<br />

Ucis <strong>de</strong> propria-i lumină<br />

Mireasma purpurei zeieşti<br />

<strong>de</strong> feromoni căzuţi în tină<br />

a-nchis în racla-i o albină<br />

cu ochi multiplu <strong>de</strong> regină<br />

a fagurilor <strong>de</strong>-aur smirnă<br />

din Athanorul care eşti<br />

când mă săruţi, fiară divină<br />

Cu vechea ştiinţă din poveşti<br />

crinologie endocrină<br />

şi gene erogene, plină<br />

<strong>de</strong> duhuri vag dumnezeieşti…<br />

Venera-n somn, Rosa Canina,<br />

murind va naşte erogen<br />

fără dichisuri şi polen<br />

chiar dacă-n taina ei virgina<br />

cunoaştere, eterogen,<br />

un soare mic suge lumina<br />

şi-n muşcătura-i, rădăcina<br />

smulge sămânţa din E<strong>de</strong>n.<br />

43

Catrenul zero<br />

Duios absenţa naşte zeu,<br />

Îi plăsmuie cu dor <strong>de</strong> sine<br />

Astfel ce-a fost mereu revine<br />

A <strong>de</strong>veni prin curcubeu.<br />

Liberul arbitru<br />

Liberul arbitru<br />

Este un abandon /<br />

Copile din flori al cerului!<br />

Conţine potenţa<br />

Autodistrugerii.<br />

Song of myself<br />

Tu, amorul meu, prin oglindire<br />

ca trezirile tot mai încete din somn<br />

tu, amorul meu prin oglindire<br />

revii tot mai <strong>de</strong>parte<br />

te întorci fără chip<br />

cu acel frison cu acea tresărire<br />

<strong>de</strong> invizibil<br />

în absenţa vântului<br />

pe ape….<br />

Ca o amintire<br />

care nu voi va fi … să te vin<strong>de</strong>ci <strong>de</strong> mine.<br />

Fiecare întoarcere a ta<br />

e <strong>de</strong> tot mai <strong>de</strong>parte.<br />

Nici viaţă nici moarte<br />

nici viaţă<br />

44

nici moarte.<br />

Psalm (3)<br />

Nimic nu va mai fi<br />

cum a fost.<br />

Acelaşi continuu<br />

cerc ce se înghite<br />

pe sine<br />

însă nimic nu va mai fi<br />

cum a fost.<br />

Gândul care aici scrie<br />

nu e doar al meu.<br />

diafan, auriu înveliş<br />

între frunte<br />

şi curcubeu.<br />

Nimic nu e <strong>de</strong> neiertat<br />

Nimic nu-i <strong>de</strong> neiertat.<br />

Iartă-te pe tine însuţi.<br />

Viaţa mea<br />

Sub atent timp şi orb,<br />

m-au muşcat duşmănii<br />

recunoştinţă am, pentru toate<br />

prin aceea că m-au smuls din stihii<br />

pe verticale zburate.<br />

*<br />

45

Intrarea actorilor<br />

suferinţa actorilor<br />

ieşirea actorilor<br />

întunericul complice din sală…<br />

plecarea cocorilor<br />

revenirea cocorilor<br />

umbra mincinoasă<br />

a norilor<br />

sub azimutul ştiinţei<br />

şi unghiul isoscel al<br />

fiinţei.<br />

……<br />

Despre Fiinţă<br />

În lume totul conspiră.<br />

Iată dinamica utopiei<br />

complicitatea mişcării<br />

oglindirea magnetică a fiinţei.<br />

Sinele pier<strong>de</strong> prin dăruire<br />

Sinea absoarbe, maternă.<br />

Nu eul vorbeşte<br />

vorbirea vorbeşte.<br />

Nu ochiul ve<strong>de</strong><br />

ve<strong>de</strong>rea ve<strong>de</strong>.<br />

Iată, trofeul este capul cuiva<br />

Oferit pe o tavă sonoră.<br />

Răsună în starea perlată<br />

Geneza şi extazul <strong>de</strong> a fi.<br />

Războiul femeii cu bărbatul<br />

e o reminsicenţă ca zvâcnet<br />

să continue mutaţia.<br />

Unicul risc este conştiinţa<br />

propriei valori:<br />

46

geloasă pe înger.<br />

Sâmbure în ieroglifa<br />

instabilă, pe orbita rebelă.<br />

Hyperboreea<br />

Bolile sacre ale<br />

bătrânei Europe<br />

au emigrat din Atlantida<br />

au scăpat <strong>de</strong> glaciaţie<br />

Nicio distrugere nu<br />

este act creator:<br />

păsări stranii<br />

au dus în guşile lor<br />

nedigeraţii sâmburi ai<br />

incintelor sacre.<br />

Mama Europa -<br />

suferinţa ei ver<strong>de</strong>.<br />

Visul lui Polifem<br />

ocrotit <strong>de</strong> proporţii.<br />

Focul lui Zoroastru.<br />

Cei număraţi încă ştiu.<br />

Fiii află.<br />

Grafeme<br />

Cel puţin asta să nu uitaţi<br />

că istoria este urmarea<br />

trădărilor<br />

şi că într-a<strong>de</strong>văr<br />

pe sub arcurile <strong>de</strong> triumf<br />

trec doar norocoşi şi laşii<br />

47

Şi că în fiecare<br />

rabdă zeul<br />

ceea ce zeiţa lui a trădat.<br />

Să nu uitaţi ce uită memoria<br />

şi să vă înţelegeţi<br />

Imnul naţional<br />

care Aici a fost Daina<br />

şi să nu uitaţi că ve<strong>de</strong>rea ve<strong>de</strong><br />

ci nu ochii văd<br />

fie şi aici<br />

în faţa noilor gropi comune<br />

ale metafizicii<br />

gropilor din micile ecrane<br />

şi să nu uitaţi că poate greşim<br />

venerând le Soi et le <strong>de</strong>sert<br />

pe Via Appia<br />

din strâmtorile carpatice<br />

asta să nu uităm<br />

acest ceva care e<br />

mai intact în Fiinţă<br />

ca moartea<br />

sămânţa din logos.<br />

Şi că în fiecare<br />

rabdă zeul incestului<br />

ceea ce zeiţa lui a trădat<br />

consacrând fratricidul.<br />

Orfeu nou<br />

Cel ce-a tăcut în sine cântând să-i placă lumii<br />

<strong>de</strong>mult răbda să vină din necruţate sorţi<br />

48

la pragurile-nalte trădarea ştiindu-i cum i-i,<br />

iertările ca leacuri din escolii cei morţi<br />

Când am beut eu forma ulciorului odată<br />

am învăţat sărutul dar n-am ştiut să-l sting<br />

cu-a gurii tale vrană din cer <strong>de</strong>sigilată<br />

dar zeităţii pradă, memorie care ning …<br />

Euridice-n Lethe s-a oglindit pe sine<br />

şi peste ape-o cântă doar capul meu<br />

să îmblânzească noaptea din stigmele divine,<br />

acum, ajuns la ţărmuri te regăsi-voi, zeu ?<br />

Celestul disi<strong>de</strong>nt<br />

Un veac constrictiv semne tăioase<br />

<strong>de</strong> auto-sufocare şi colaps asurzitor<br />

meridiane ghimpate estetici oarbe<br />

în sine uzurpate religii<br />

<strong>de</strong>spre aproape-tot au strigat<br />

cei neiubiţi, frustraţii unui unic şi tragic sine<br />

acelaşi cu o mie <strong>de</strong> feţe<br />

precum în Metatext<br />

aşa şi în satrapiile hermeneuticii<br />

ura şi impostura refac temple răului<br />

iar un<strong>de</strong> s-a zidit poetul Tristei Figuri<br />

aproape orbit încă ve<strong>de</strong> ferestre<br />

- <strong>de</strong> ultim sânge răsună vitraliul! -<br />

Aura ta fisurată se auto-vin<strong>de</strong>că<br />

nu uita nu uita<br />

Celălalt Timp, cel din Somn<br />

Cel din Starea cunoaşterii<br />

Am spus-o doar cei <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte<br />

au înţeles:<br />

49

nu a fi iubiţi este legea<br />

ci <strong>de</strong> a iubi cu preaplinul -<br />

iată ultima moarte.<br />

Seminarul<br />

E bigamie să doreşti şi să nu ro<strong>de</strong>şti.<br />

Doamne câtă splendoare, dar nu pentru orbi !<br />

În satul smulgerii mele, mierla îndoliase un curcubeu.<br />

Durerea estetizează pentru că îi suntem gemeni.<br />

Popor al meu nu mai ai loc pentru sfinţii închisorilor.<br />

Ecoul umbrei mele au<strong>de</strong> cum suspină Dumnezeu.<br />

Goliciunea nu e perversă, hainele da .<br />

Soarele e acolo şi noaptea.<br />

Stelele nu le vezi din cauza luminii.<br />

În micul ecran e groapa metafizicii.<br />

Preacurvia nu e trupului, ci a duhului coborât: a înălţa.<br />

Sunt bătrân, nu mai sunt gelos pe îngerul căzut.<br />

La originea zborului, au fost smulgerea şi saltul.<br />

Limba clopotului e captivă ca golul lui.<br />

Nu <strong>de</strong> legea lustraţiei avem nevoie,<br />

ci <strong>de</strong> legea frustraţiei.<br />

Omul are obsesia orfaniei la proporţii cosmice.<br />

Venerând un Tată Ceresc, <strong>de</strong> fapt<br />

acuzăm un incest planetar?<br />

Omul este extraterestru: Creatorul<br />

nu e pământean…<br />

Nu eşti rob, <strong>de</strong>ci nu fii robot.<br />

Otice târâş înfricoşat, este<br />

o insultă a Creatorului.<br />

Din cugetul tău se plăsmuie<br />

visul şi ţi se dăruie.<br />

Artele, ca şi religiile, sunt<br />

<strong>de</strong> genul feminin.<br />

50

Omul uitat în lume este<br />

înger sălbăticit.<br />

Partea ta <strong>de</strong> noapte cheamă<br />

sfericitatea textului.<br />

Trăim inversând timpul…<br />

Murim zilnic, asta facem.<br />

Din sângele meu strigă<br />

sevele primordiale.<br />

Cine ştie să sfi<strong>de</strong>ze urâtul,<br />

are încă zeu intact în el.<br />

Pe cât mori, pe atât te reumpli <strong>de</strong> viaţă.<br />

În orgasm, îţi aud electronii<br />

cum sar <strong>de</strong> pe orbitele stinse.<br />

Toate poemele <strong>de</strong> azi sunt<br />

orgasme sub - cuantice.<br />

Oricum murim: să murim melodios.<br />

Un infern pierdut nu e paradisul căutat.<br />

În sus şi în jos se perindau ţipenii.<br />

Le dă<strong>de</strong>am cu milă bineţe.<br />

Veriga lipsă nu este îngerul, ci femeia.<br />

Pe luciul apei, se tânguie <strong>de</strong>lirul abisului.<br />

Vei auzi prin cetate că aş fi murit.<br />

Să nu-i crezi.<br />

Prin aceea că timpul-spaţiul sunt<br />

circulare, tot ce a fost va fi.<br />

A<strong>de</strong>vărul nu trebuie muşcat, ci gustat.<br />

Seminţele rodiei se numără cu limba…<br />

În seminţe e hermeneutica divinului.<br />

În fiece sâmbure, rabdă arborele vieţii.<br />

Prea multe cimitire pentru o unică moarte.<br />

Prima scriere a fost urma<br />

păsării pe omăt…<strong>de</strong>odată pierind.<br />

Acolo un<strong>de</strong> vârful flăcării<br />

intră în cer, iese un suflet.<br />

51

Totul este ceea ce semnifică.<br />

Nimic nu este <strong>de</strong>cât gândit.<br />

Inteligenţa ta e umbra luminii.<br />

Metafora e logos străpuns.<br />

Orice contact este un viol.<br />

Inocenţa este pru<strong>de</strong>nţa morţii.<br />

Cele mai multe înjurături sunt <strong>de</strong> mamă:<br />

o reminiscenţă <strong>de</strong> război?…<br />

Fiinţa face obsesii, care nasc zei ambigui…<br />

Zeilor canibali le e plăcută osânza.<br />

Celor psihe<strong>de</strong>lici, narcozele şi orgasmul.<br />

Gene- erogene, endocrinologie a crinilor …<br />

Când nu voi mai fi, voi fi.<br />

La început a fost muşcătura,<br />

apoi a sublimat în sărut…<br />

Stimuli<br />

Am observat că ploaia<br />

Stimulează levitaţia ca stare<br />

mai mult <strong>de</strong>cât<br />

Plinul lunii<br />

Aceasta nu o pot explica<br />

nici genialii<br />

şi nici nebunii.<br />

Trezirile sunt <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte<br />

şi cineva râ<strong>de</strong> cu stele<br />

Cuvintele ştiu cuvintele:<br />

interiorul sferic din ele.<br />

Ceea ce nu<br />

Ceea ce nu<br />

şi nu<br />

52

îmi pot dori<br />

nu por primi<br />

este dinamita<br />

jucăuşului<br />

Nobel<br />

viermuind sub<br />

aurul rece<br />

al memoriei.<br />

Ar<strong>de</strong>rea<br />

Din fuga-n timp <strong>de</strong> timpuri<br />

sufletul tău se roage<br />

din opera- I<br />

căzute nimburi<br />

Divinul le retrage.<br />

Tu, care scrii eşti Vieţii,<br />

Astralelor Proporţii<br />

-Eon râzând <strong>de</strong> Parce-<br />

Rug dimineţii.<br />

Etern al ei răsunet-<br />

Lumină ce se-ntoarce<br />

din stins abis <strong>de</strong> tunet.<br />

Act Viu prin fapta Fiinţei<br />

Născut, fiind, <strong>de</strong>vii<br />

pe contrasensul morţii<br />

<strong>de</strong> nevisat al Ştiinţei<br />

ci doar crezând<br />

Misterul e-al credinţei<br />

Spirit zburând.<br />

aşa a fost<br />

53

întru să iarăşi fie<br />

prin patos sfânt<br />

divină Empatiearzi<br />

prin Cuvânt.<br />

Labirintul lui Borges<br />

Clopote sur<strong>de</strong> uzurpă cetatea<br />

Labirintul s-a ramificat<br />

Ca arterele colaterale<br />

Aorta e tot mai adâncă<br />

Pe acoperişuri străluce soarele<br />

Celuilalt timp<br />

„ al treilea buton pe-ntuneric,<br />

Cu <strong>de</strong>getul numără !”<br />

(Ceea ce <strong>de</strong>scriu<br />

la trezire<br />

pare-se o reminiscenţă<br />

telepatică<br />

o convulsie lunară-n ameobă…)<br />

În holospaţiul frenetic<br />

Delirul mimează<br />

Abisul.<br />

Nemaivăzut ca un doliu<br />

Pe curcubeu.<br />

Frumuseţea tinereţii<br />

O, frumuseţea ta, adolescenţă:<br />

asemenea strălucirii improprii<br />

a lunii pline…<br />

54

Divinaţie matinală<br />

Cerlumină-n pielea goală<br />

Norsplendoare ce ne spală<br />

Aina Daina râ<strong>de</strong> taina<br />

Goliciunea, sacră haina<br />

Eufonic melos sfânt<br />

Zbate aripi <strong>de</strong> Cuvânt<br />

În continuum Acum<br />

Sumum, sum.<br />

Rezonanţă cerpământ<br />

Suntem<br />

Sunt.<br />

Aina Daina<br />

Ver<strong>de</strong> cuib zburat <strong>de</strong> cuc<br />

Inimă prin veac năuc<br />

Norii vin, nouri se duc<br />

Codobatură la prag<br />

Prin prelucile <strong>de</strong> fag<br />

Suflete, <strong>de</strong> cin` ţi-e drag?<br />

Cât a fost şi cât mai este<br />

Să ne-ntoarcem în Poveste<br />

La izvorniţa din Creste?<br />

Nouri vin, nouri mă duc<br />

Zeu <strong>de</strong>sculţ şi zăbăuc<br />

Jumătate eunuc<br />

55

Pe umăr cu-n guguştiuc<br />

Om şi oamă-n timp uituc!<br />

De necum îngreunat<br />

Sus la Cogaiion beat<br />

De canabis înstelat<br />

Răzleţit şi înzăuat<br />

La gorun trăznit<br />

Dalb împodobit<br />

Gata <strong>de</strong> nuntit<br />

Rabd neîntregit<br />

Septembrie natal cu lună<br />

Cum creşte-n ape luna plină<br />

Se-ntoarce iar Septembrie natal<br />

Sunt încă viu, bătrân al meu Ar<strong>de</strong>al<br />

Cu şapte vămi şi-o vamă smaragdină.<br />

Cum nici n-ar fi, cum doar s-ar povesti<br />

Ca-n basmul cu “plângea să nu se nască”<br />

Şi suie luna plină, va să nască<br />

Prin oglindire soare nou şi-o zi<br />

Din Miazănoaptea cea Dumnezeiască.<br />

Latenţă<br />

Zeul tăcea în seminţe. Timp visat<br />

Golul <strong>de</strong> nimb, rece jar, o răbdare<br />

ce-n somn susţine pulsul înstelat<br />

preaplinul foamei <strong>de</strong> multiplicare...<br />

56

Cosmopoem<br />

La Mările Somnului, pe Munţii din Vis,<br />

Cartea lumii Misterul aproape - <strong>de</strong>parte<br />

Trup cuvântului, Verbul <strong>de</strong> nimeni ucis<br />

Înnoindu-se Sieşi nicicând se <strong>de</strong>sparte<br />

Cărui timp călător, duh al meu (doar ca parte),<br />

Paraclet care sacru cobori în profan<br />

Pe nirvanice aripi Te vin<strong>de</strong>ci <strong>de</strong>-o moarte<br />

Şi <strong>de</strong> viu Te reumpli prin cosmic Alean<br />

Jumătatea bărbată se rabdă femeie<br />

Pe latent orizont – suspendat prag al crucii<br />

Inefabil rodind din dorinţele – zee<br />

Fecioria cunoaşterii-n ochiul răscrucii...?<br />

Suflet fiind chemător, miez al Noimelor, scris !<br />

I te duci în cunoaşterea cea fără moarte<br />

Ne zidit în magneticul, treaz Paradis<br />

Cine-Anume se-nfruptă din Sine, Astarte ?<br />

Veghetor diafanelor umbre divine<br />

Levitând pe Splendoare străpur ?<br />

Cer gândit dăruind pulsatoriu Azur<br />

Ca lumină a lumii ce este, ce vine...<br />

De nocturne veniri şi-nzoriri ce perindă<br />

Miria<strong>de</strong> <strong>de</strong> quarci, infinită oglindă.<br />

Ca nicicând şi niciun<strong>de</strong> Etern pretutin<strong>de</strong>ni<br />

Libertatea pe sine se naşte mereu<br />

Seminţie stelară-nflorind pe Armin<strong>de</strong>ni<br />

Unicitatea / Viul Dumnezeu.<br />

57

Colaje<br />

Lentoarea vieţii-i una, aceeaşi cu a morţii<br />

Tot dăruind preaplinul, pe tine-n van te pierzi<br />

Iar ar<strong>de</strong>rile tale te-ntunecă, nu sorţii:<br />

Resoarbe increatul ce pierzi rupând din tine...<br />

Vampirul energetic, tenebra altui Sine,<br />

Te stoarce cum pe fructul prădat, cu neruşine,<br />

( Cel copt, ba chiar amarul acelor încă verzi..!.)<br />

*<br />

Ah, <strong>de</strong>monetizarea lucrează mincinoasă<br />

Valoarea când <strong>de</strong>ca<strong>de</strong> în nonvaloarea calpă<br />

Alt preţ frânge urâtul <strong>de</strong> partea cea frumoasă,<br />

Plăteşti ca zeciuială sutimea viermănoasă<br />

Şi pervertirea minţii din frunte face talpă...<br />

*<br />

Ceva din lume, straniu, se retrage<br />

Se-nfruntă golurile oarbe - orân<strong>de</strong><br />

Cu zbaterea naturii când, flămân<strong>de</strong>,<br />

Se-ucid ca energii energofage<br />

EMPHATOS<br />

Lui Ioan <strong>Evu</strong><br />

O fugă-i totul <strong>de</strong> dorinţi în sine<br />

Cerul <strong>de</strong> sus, cel oglindit, se zbate<br />

Pulsând adânc al nopţii înstelate<br />

Primordie - n geneze repetateZburate muzici!<br />

58

Cugetul e-n toate...<br />

Vibraţii, roi al lumilor zeieşti<br />

Ecou din viitoare lumi create<br />

Venind să iarăşi fie. Suntem! Eşti!<br />

Cuvântu-i Viul, Întretimp-aura...<br />

Fiinţei trup să-şi cânte-Nvestitura<br />

Diezmerd sărut, sublim din muşcătura<br />

Dorinţei, Ea renaşte Creatura.Eros <strong>de</strong> sine dornic - rodnic<br />

râ<strong>de</strong>...<br />

Doimea-n somn străpunsă încolţind<br />

Vlăstarul sacru-al Noimelor limpi<strong>de</strong><br />

Prin tulbure-agitatul Dor suind<br />

Pe aripi Verticala saltă-n spaţiu<br />

Şi-ngenunchează-n Logos Verb-nesaţiu<br />

Ce-a fost să iarăşi fie, înviind.<br />

Antipoetica<br />

A trăi sentimentele<br />

unei mulţimi<br />

este a le prelua<br />

ca ar<strong>de</strong>re-n străvezimi<br />

prin prea- ar<strong>de</strong>rea ta<br />

Şi tot cerul răsună<br />

lespe<strong>de</strong> grea<br />

Antinirvana<br />

Între cârtiţe şi astronomi<br />

Unica dimensiune<br />

Separă şi ve<strong>de</strong><br />

59

Ceea ce numim<br />

Raţiune.<br />

Glife<br />

Am scris cărţile<br />

Toate fiind una<br />

Inimii hărţile,<br />

Minţii furtuna<br />

Lumea <strong>de</strong> lumi<br />

Astfel <strong>de</strong>vine<br />

Sâmburi postumi<br />

Rodind prin lumine<br />

De nimic nu mi-e dor<br />

De mine, <strong>de</strong> nime !<br />

Din viitor<br />

Trecutul vine.<br />

Song<br />

Timpului meu<br />

Nu i-am fost prizonier<br />

Celălalt timp invers vine…<br />

Scrie lumina ce ve<strong>de</strong> din cer<br />

Zi<strong>de</strong>şte cuvântul, <strong>de</strong>vine.<br />

Unul multiplu rotindu-se-n sine<br />

Fractalic ce nu se divi<strong>de</strong><br />

60

Măscărici, pigmei prin vitrine<br />

Al umbrei ecou vă uci<strong>de</strong>.<br />

Sistemul şi autovin<strong>de</strong>carea<br />

Un sistem aplatizat<br />

Doar din interior se <strong>de</strong>stramă.<br />

Monstrul para-estetic<br />

Nor mincinos, falsă vamă.<br />

Memoria freatică plasme<br />

Loveşte în sus cu fantasme.<br />

Marea groapă din ecran metafizic<br />

Înghite prelogomenul ftizic.<br />

Aura mea fisurată<br />

Prin cântec se vin<strong>de</strong>că, iată.<br />

Fragment<br />

Hermeneutica formelor<br />

O resoarbe pe cea a substanţelor.<br />

Clopote sur<strong>de</strong> şi limbi prizoniere<br />

În cetăţile voastre prospere<br />

Din care râzând voi pleca, melodios<br />

Murindu-vă partea <strong>de</strong> moarte, din jos.<br />

1990<br />

Azi ies la luptă, cel învins mai viu<br />

Devine prin cunoaşterea-n pustiu.<br />

Răbdarea milenară-i cât o noapte<br />

Gestând alt răsărit din ceruri şapte.<br />

Cu sabia am scris şi cu săgeata<br />

Am <strong>de</strong>spicat ninsoarea înflorind<br />

Al suferinţei ver<strong>de</strong> ţipăt blând<br />

61

Cu chivotul pe umeri cuib <strong>de</strong>schis<br />

În mine-i cântecul, paradis.<br />

Poema <strong>de</strong> la Sarmizegetuza<br />

Spada cu două tăişuri. Taie flacăra şi ninsoarea. Asta să nu uiţi<br />

la trezire. Diafană memoria solzilor,<br />

rezonante elitrele stelelor… Scânteietoare lire ale îmblânzirii: a<br />

străbate suportabil <strong>de</strong>lirul.<br />

Nu aurul îngheţat al Fatalităţii. Oarecum plânsul Niceean, cel<br />

<strong>de</strong>sculţ prin concepte. Oarbe, wagneriene păduri…<br />

Ca nourii peste <strong>de</strong>şert, mincinoşi Cei orbi <strong>de</strong> sine se perindă:<br />

se-ntunecă rămuroase proporţii în ariditatea <strong>de</strong> cactuşi a<br />

mutanţilor. Astfel mincinoasele cărţi Care au extins<br />

labirintul…<br />

Totul nu curge, ci totul ar<strong>de</strong>!<br />

Se repetă bolnavii şi dogmele fericirii şi celor şapte frici.<br />

Trăncăneala răbdării. Îmblânzirea balerinei cu biciul. Laşitatea<br />

fructului oprit. Utopia celui născut după moarte. Pansamentul<br />

nirvanic pe spărtura din spate a trădării. Istoria vă este<br />

conspiraţie şi trădare. Şapte frici, şapte singurătăţi: sunt una<br />

singură, aceeaşi: Goliciunea şi incestul măruntei cunoaşteri.<br />

Totul ar<strong>de</strong>. Ci nu panta rhei.<br />

Cei bolnavi <strong>de</strong> sinele lumii <strong>de</strong> lumi…Ai milei, ca sămânţa<br />

iubirii. Cu necruţare <strong>de</strong> sine<br />

Ei nu ştiu să râdă. Cei ce nu se pot resemna şi ucid pentru<br />

„binele public”. Fruntea nu îţi fie grea <strong>de</strong> îngenunchiere. Oare<br />

mai auzi cum continuă Libertatea să-şi cultive odoarele !?<br />

Popoarele mici, cu ai lor mari cântăreţi şi Gândire Montană…<br />

Goi, sub casca<strong>de</strong>!<br />

62

Focuri zoroastrice, sărutate <strong>de</strong> empatia celestă.<br />

Totul e ar<strong>de</strong>re, gestând în Amurg un rotund răsărit, în<br />

splendoarea <strong>de</strong> Om :Niciodată-n extincţie.<br />

Viaţa, era ne iubeşte. Iar în absur<strong>de</strong>le mlaştini Fălcile unei<br />

memorii captive, telurice, se retrag în viclenia dintre animal şi<br />

neştire. Însă nu cel viclean e cu-a<strong>de</strong>vărat cel mai puternic!<br />

Extremele se reciproc <strong>de</strong>termină…<br />

„ Mănânc şi plâng, mănânc!”, iată eroarea poetului.<br />

Postludium<br />

Reînvaţă să te iubeşti, pentru ca preaplinul tău să se îmbie şi<br />

celuilalt. Cel <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte, precum aproapele. Dintot<strong>de</strong>auna,<br />

<strong>de</strong>sigur, scrisul conspiră; însă poate fi confiscat<br />

<strong>de</strong> mercenarii tenebrelor. Astfel şi artele. Dar libertatea răsună<br />

cu felurimea lui Unu. Libertatea e Dumnezeul. Cei încruntaţi<br />

nu pot şti, sur<strong>de</strong> săbii duale…<br />

Zvăpăiată danseze Însufleţirea ta iubitoare<br />

pe pajiştea <strong>de</strong> lumeni!<br />

Lumina nu se ia, ci se dăruie.<br />

Aici, ce-i ascuns, se arată. Cuvântul trăit, cel visat<br />

Aşa cum izbucnirea în floare e pregătită în sevele sacrei<br />

memorii.<br />

Totul ar<strong>de</strong>, <strong>de</strong>ci şi ar<strong>de</strong>rea curge.<br />

Ci oglin<strong>de</strong>şte-le !<br />

Libertatea ni-i Dumnezeul.<br />

*<br />

Nu uita, Maria, cu soarele în faţă, mergem spre crepuscul,<br />

pentru a grăbi splendoarea răsăritului stelelor…Şi din Elizee,<br />

scânteietoare ecouri se întorc a ne vrăji, ca să suportăm temerea<br />

cea mare….Murmurul <strong>de</strong> stele al elitrelor …<br />

63

*<br />

Magii şi Alchimiştii aceia, în căutarea sufletului lumii, au<br />

înţeles astronomia uitată…<br />

Continuatorii lor sunt poeţii sub zarea propriei lor postmo<strong>de</strong>rnităţi…Ceea<br />

ce tremură acolo, este divinul romantism<br />

din afara paradisului…<br />

Vin<strong>de</strong>cări<br />

Intervalul unei respiraţii te-atinge<br />

Na-m nimic <strong>de</strong> pierdut din infern<br />

Suferinţă <strong>de</strong>-a scrie cum ninge<br />

Peste mari înfloriri din etern.<br />

Vin<strong>de</strong>cările vin din afară<br />

Cel iubit e dator a iubi<br />

Înnoirile ard, vino iar<br />

Bucurie <strong>de</strong>-a fi.<br />

Ştirea<br />

După o vreme<br />

sateliţii morţi<br />

se vor prăbuşi<br />

pe oceanele<br />

îngheţate.<br />

Muguri <strong>de</strong> iridium.<br />

Colajul dimineţii<br />

Nu aproapele tău, ci cel <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte<br />

este cel mai iubit. Dumnezeu continuă<br />

a fi adulat prin absenţă<br />

64

numele- numărul lui real e promisiune<br />

aureolele fisurate sunt eroarea prin care<br />

Râd seminţele reci ale timpului<br />

Care nici vine nici pleacă<br />

Zarea curbată a funţii in extenso<br />

prea <strong>de</strong>lirul <strong>de</strong> talaz al mişcării captive<br />

încercuind spirala şi pe orbite fixe<br />

ca nişte seminţe oarbe<br />

electronii se iubesc cu protonii<br />

sau între ele genele erogene<br />

crinii endocrinii …<br />

Curva moarte face stripteasse în somn<br />

(Şi moartea şi viaţa sunt feminine<br />

cel puţin la români).<br />

Luciul apei induce transa mimesis<br />

solzii inefabil penaj colorând curcubeie<br />

metafizica îmbătrâneşte<br />

efectuând mutaţii şi <strong>de</strong>vorându-le<br />

Geniul îşi <strong>de</strong>vine insuportabil<br />

dacă nu face sex<br />

65

feminitatea artelor ca şi a religiilor<br />

e secret pentru sfinţii naivi ai<br />

penumbrelor<br />

Esenţial este doar să-ţi cultivi<br />

preludic instinctul <strong>de</strong> vânătoare<br />

să redai certitudinii inocenţa şi spaţiul<br />

să nu cuantifici spasmele logicii<br />

Am văzut femei chinuind zeul<br />

am înţeles răzbunarea incestului<br />

am arat şi semănat mormintele<br />

străinelor semantici<br />

am înţeles neşansa staticului<br />

în faţa barbariei<br />

Precum în cer aşa în profan.<br />

II<br />

Plagiindu-l pe Goethe natura<br />

şi mereu <strong>de</strong> un<strong>de</strong>va din stânga<br />

balansul <strong>de</strong> soare mic al creierului<br />

refăcând structurile empatice<br />

cu aorta<br />

66

aritmiile pulsaţiei <strong>de</strong> moluscă<br />

ale inimii<br />

din care se naşte râzând<br />

Perla.<br />

III<br />

umbra acestui text e un<strong>de</strong>va înainte<br />

Iată ecoul umbrei îmi vin<strong>de</strong>că moartea<br />

aşa cum umbra mincinoasă a norilor<br />

întreţine cactuşii în memoria sub-oceanică<br />

fosil apheyron latent<br />

sau bunăoară în zero gravid <strong>de</strong> sine<br />

probabilitatea mulţimilor.<br />

IV<br />

Voi <strong>de</strong>lira ca să eliberez<br />

<strong>de</strong> sine singurătatea lui Dumnezeu<br />

voi persista în (t)eroarea <strong>de</strong> a fi rezonant<br />

cu El, modulând intervalele.<br />

V<br />

Unduie spiritul cu foame <strong>de</strong> trup<br />

Cu sete <strong>de</strong> formă şi suntete.<br />

67

Fruntea rotun<strong>de</strong>i aparenţe<br />

Levitând suportabil proporţiile.<br />

VI<br />

Seminţe şi fructe<br />

rostogolind <strong>de</strong>venirea.<br />

A cui foamea <strong>de</strong> a şti cine eşti?<br />

Cine recoltează prin asompţiune<br />

şi cine măsluie prognozele<br />

Pentru ca ciclic <strong>de</strong>zastrul<br />

să îşi justifice crima ?<br />

VII<br />

Pansament şi tifon cloroform şi iodură <strong>de</strong> sânge<br />

vernisând prin proiecţie celălalt timp<br />

Cel visat.<br />

A cui e măreţia şi slava şi fiinţa<br />

arcuind curcubeul îndolierii ce naşte -<br />

peste netezite mormintele toate.<br />

Nanopoeme<br />

Pentru om, că<strong>de</strong>rea îngerilor<br />

a fost întru a sa înălţare.<br />

68

Urma pereche<br />

a unei păsări în zbor.<br />

Aşa e poezia înaltă.<br />

*<br />

Nu mila e sămânţa iubirii,<br />

ci dorinţa.<br />

Iertarea<br />

Culorile vii sting<br />

în <strong>de</strong>şert<br />

gânduri <strong>de</strong> care<br />

te iert.<br />

Aphoria<br />

Totul este<br />

Ceea ce semnifică.<br />

Inefabil transcen<strong>de</strong><br />

Şi se ramifică.<br />

Mama surogat<br />

Sinistră<br />

Vechea noutate<br />

Mama surogat<br />

Că<strong>de</strong>rea în sus<br />

A fiilor Cerului<br />

Geneticieni.<br />

Se crezu că<br />

Acei Fii sunt <strong>de</strong> fapt<br />

Mormintele<br />

69

Multiplului zeu<br />

Al Fractaliei.<br />

<strong>Poemul</strong> dicteu<br />

E al altei memorii<br />

comportamentul nocturn al<br />

cunoaşterii.<br />

Inversând fluxul mintal.<br />

Muşcăturile inimii vin<strong>de</strong>că.<br />

Asemenea cocorilor<br />

cuvintele fără corp<br />

ciclic migrează<br />

ignorând gravitaţia.<br />

Cei fără umbre<br />

dau ocol unui ţărm scufundat<br />

un<strong>de</strong> altarele celuilalt soare<br />

îşi cheamă sacerdoţii<br />

înnoind a lumii lumină.<br />

Drum fără capete<br />

între amnarul <strong>de</strong> cremene<br />

şi fosforul <strong>de</strong> chibrit<br />

scânteie solară<br />

pe acul <strong>de</strong> brad<br />

într-un unic sărut<br />

cheia lumii<br />

răsună.<br />

Epitaf<br />

Nimic mai trist ca un mormânt uitat.<br />

Cuvânt căzut în moarte, sfânt păcat.<br />

70

Cuvinte cheie<br />

Aşa cum în spicul gramineelor<br />

fiecare bob are aripi şi secerat fiind<br />

<strong>de</strong> sorocul soarelui<br />

zboară <strong>de</strong> jur-împrejur<br />

cuvintele poeziei, gândite <strong>de</strong> vis,<br />

multiplică alte încolţiri<br />

în iarna cunoaşterii…<br />

Probabilitatea<br />

îşi zi<strong>de</strong>şte singură<br />

micul sanctuar<br />

pe care viitoare talazuri<br />

<strong>de</strong> pâine<br />

refac bucuria duminicii<br />

acolo, între om şi femeie.<br />

2<br />

Se cere ocrotit<br />

<strong>de</strong> feminină aură<br />

miezul prunc, mielul luminii.<br />

Alăptarea reface<br />

sfericitatea<br />

Fiinţei.<br />

3.<br />

Meridian al inimii, tu,<br />

îmi străbaţi fruntea pe cruce<br />

Logos străpuns, tropice sacru,<br />

ascunzi noaptea în zi,<br />

vin<strong>de</strong>ci fisurata-mi închi<strong>de</strong>re.<br />

Ceea ce transcen<strong>de</strong><br />

zburdă pe pajiştile memoriei<br />

ceea ce se stinge<br />

cultivă altoiul<br />

71

şi uită.<br />

Divinitatea<br />

se arată ascunzându-se<br />

şi se ascun<strong>de</strong><br />

Surâzând.<br />

Să nu murim niciodată.<br />

4.<br />

Seminţe, voi, cuvinte cheie<br />

Cuvântul gândit cheamă<br />

Cuvântul rostit.<br />

Astfel împreunarea<br />

Cu muşcătura inimii<br />

în sărut sublimată<br />

este lucrarea<br />

prin care nicicând<br />

nu am murit.<br />

<strong>Poemul</strong> inocenţei<br />

ne pierdute<br />

Te sărut<br />

pe cireaşa<br />

<strong>de</strong> pe tort.<br />

Viermele<br />

Nu e în sâmbure.<br />

Liber arbitru<br />

Cu a<strong>de</strong>vărat<br />

Omul este rege<br />

Rob sieşi.<br />

Distih<br />

72

Ah, ninge, tandră întrupare<br />

A cea a fost îmbrăţişare…<br />

Motiv cu ninsoare<br />

Şi ninsoarea poate fi<br />

o ninsoare atroce :<br />

pentru impru<strong>de</strong>nte<br />

înfloriri<br />

ca o iubire<br />

mecanică…<br />

Blestem<br />

Un<strong>de</strong> sunt corurile <strong>de</strong> partid<br />

Exaltând lămpile cu carbid<br />

şi sfinţii roşii care-ntre ei se divid<br />

prin aceea că-ntre ei se ucid?<br />

Un<strong>de</strong> sunt Maeştrii scrierii Braille<br />

ai stalinistei bataigle<br />

cazemetele şi mausoleile<br />

<strong>de</strong> la Casele Scânteile<br />

fundamentalisto- ateile ?<br />

Surd ecou, surd ecou<br />

ele sunt în momâile „ omului nou”<br />

ale lui neo mensch, ale lui Mamona<br />

cel regurgitat <strong>de</strong> Iona<br />

Maestre, maestre! post mortem, rezon!<br />

nu aveai ce grecii numeau „organon”<br />

Maestre, erai castrat cu zicea papa Freud<br />

73

Cyb-organic neo- android<br />

Famelice, în obsesison- tantra<br />

cum gângăveşte bolşevismul and mantra<br />

cu Metodă a Kirilicei sterpe Casandra…<br />

Trăznească-vă ! căzături, spurcăciuni,<br />

priculici Şapte Frici suduind rugăciuni<br />

Intraductibil al meu, din Străbuni,<br />

Blestem vă va stinge-n tăciuni!<br />

Lumina care ve<strong>de</strong><br />

Moto: „suntem vibraţie,<br />

particulă şi undă”…<br />

- Ce te mai doare, poete,<br />

Mai ales acum, iarna<br />

Când crapă oul <strong>de</strong> corb<br />

Oul <strong>de</strong> Nevermoore ?<br />

-Oriun<strong>de</strong> sunt<br />

Cel gândit nu cel exprimat<br />

Mă dor rănile limbii materne<br />

- Care, cele <strong>de</strong> suprafaţă<br />

Sau cele nucleare?<br />

- Cele care colorează<br />

Din interior spre materie<br />

Fractalii: precum vin<strong>de</strong>cările.<br />

Ele mă dor, melosul sacru.<br />

-Poetizezi lumea?<br />

74

O, nu eu fac asta,<br />

Ci lumea astfel <strong>de</strong>vine!<br />

În arsura clipei<br />

Care tocmai muri..<br />

Ce te mai doare, poete?<br />

Mă doare „sărutul vinovat<br />

Al sfintelor”<br />

(Aici îl plagiez pe Emil Cioran…)<br />

Problema este<br />

Nu ceea ce scriem<br />

Ci cum suntem scrişi!<br />

- Şi ce te mai doare, Poete?<br />

Viermele orezului :<br />

Orb- alb ca şi orezul.<br />

Uimitor pleonasmul!<br />

- ???!!<br />

Şi mă doare continuu<br />

Dualismul genialităţii<br />

Limbii Române.<br />

(Eu sunt trialist protodacic!)<br />

Aici, între rut şi sărut !<br />

Tradu-mă, tu, în nervurile<br />

Druidice ale Stejarului!)<br />

Tră<strong>de</strong>ază-mă, să nu mai suferi<br />

Când se va zvoni c-am murit:<br />

Să nu-i crezi !<br />

Mă doare catapeteasma-<br />

Un<strong>de</strong> mă-ntunec nirvanic.<br />

*<br />

Primordia, asta ne doare.<br />

*<br />

75

Veriga lipsă dintre<br />

Iang ( lumină) şi<br />

Yan ( întuneric).<br />

- Ce este poezia, poete ?<br />

Este mugur <strong>de</strong> iridium<br />

Cu straniu în miez !<br />

Lacrimă şi pumnal<br />

scăpat din ceea ce<br />

ve<strong>de</strong> Lumina!<br />

*<br />

Şi ce mai este Ea, Poesia ?<br />

Este perla din sperma oceani<strong>de</strong>lor<br />

În care rabdă scânteia feromonilor-<br />

Scânteia lui Iov.<br />

Este Fiinţa ca memorie<br />

Între lumeni şi quarci.<br />

Este sânge înnoind rana<br />

şi gelozia mea pe îngerul căzut<br />

este vocabula în care răsună<br />

vin<strong>de</strong>cătoare<br />

divinitatea.<br />

-Taci, rogu-te ! Ea este<br />

Acolo un<strong>de</strong> flacăra<br />

Intră în cer, ca spirală înflorind-<br />

Primulla Regala.<br />

Floarea seismului.<br />

Stânjenel <strong>de</strong> Eter…<br />

Ea este Sunt.<br />

Vin<strong>de</strong>carea, asta ne doare !<br />

Închi<strong>de</strong> ochii, să vezi,<br />

prin cunoaşterea<br />

ca Împreunare.<br />

76

Unge tu ochii lui Borges<br />

Şi celor ce văd<br />

Ce au<strong>de</strong> lumina<br />

Ce au<strong>de</strong> în trinitate româna.<br />

Colind laic<br />

Saltă suflete voios<br />

Florile sunt dalbe<br />

Zbori din sus şi zbori din jos<br />

Florile sunt dalbe<br />

Joacă-n pajişti <strong>de</strong> cuvânt<br />

Florile sunt dalbe<br />

Toate fi-vor, toate sânt,<br />

Florile sunt dalbe<br />

Ied şi miel si flutur dalb<br />

Florile sunt dalbe<br />

Curcubeu cu doliu alb<br />

Florile sunt dalbe<br />

Cum ştiut-au <strong>de</strong>n batrâni<br />

Florile sunt dalbe<br />

Râzi sub roiul <strong>de</strong> lumini<br />

Florile sub dalbe<br />

Tot ce este a mai fost<br />

Florile sunt dalbe<br />

Tot ce fi-va are-un rost<br />

Florile sunt dalbe<br />

Izvorel scânteie-n dor<br />

Florile sunt dalbe<br />

Bea din pumni surâsul lor<br />

Florile sunt dalbe<br />

Pleacă-_i inima ulcior<br />

Florile sunt dalbe.<br />

Nimeni moare...<br />

Oratio vechio<br />

77

Sub al stelelor ciorchine<br />

ţipăt <strong>de</strong> viori prin grâne<br />

stinge spicele divine<br />

Macii arşi <strong>de</strong> vânt suspină<br />

cum cazi tu dinspre lumină<br />

în iluzia vergină<br />

După ce îmbrăţişarea<br />

Taie-n două părţi născarea:<br />

cheamă prunc ceresc<br />

Splendoarea..<br />

Duhului îngenunchiat<br />

să se-nalţe din păcat<br />

întuneric vinovat<br />

vin<strong>de</strong>cat.<br />

Sanctuar mi-e trupul beat,<br />

umbra cea <strong>de</strong> zigurat<br />

a Muntelui Retezat<br />

Logos sâmbure spart.<br />

Starea<br />

Ca o stare în<strong>de</strong>lung aşteptată<br />

Între cea veghetoare şi somn<br />

Nirvana stră-limpezime visată<br />

Primăvăratec mă-ntomn...<br />

Din subţirimea nadirului, iată,<br />

Nocturn printre Zodii şi Domn<br />

Celuilalt timp, Niciodată...<br />

A lumilor toate, rabdată<br />

Sinea-mi va fi, vin<strong>de</strong>cată?<br />

78

Mnemósynon<br />

Soarele-i luna<br />

orb oglindind<br />

Dintot<strong>de</strong>auna<br />

venim plecând.<br />

Netezitorule<br />

Eon al sacrelor<br />

proporţii,<br />

Dorule !<br />

viu simulacru<br />

Toate-s ca Marea-n<br />

flux din reflux<br />

Etern-mişcarea<br />

ca Fiat Lux<br />

Sărut cu fruntea<br />

ca-ngenunchiere<br />

Divină puntea<br />

<strong>de</strong> macro- sfere<br />

Gându-mi Sorgintea<br />

a toate ce saltă<br />

dintru ce Mintea<br />

renaşte înaltă !<br />

Trup să-şi primească<br />

zvon să răsune<br />

Dumnezeiască<br />

A Noimei Străbune…<br />

Doar prin atingere<br />

întrezărind<br />

Aura ta, Îngere,<br />

re<strong>de</strong>venind …<br />

Ard! Panihida<br />

79

Ieruga rugilor<br />

cu stră-lucida<br />

nobleţe-a slugilor.<br />

Zoroastrica<br />

Sâmbure-al Lumii<br />

Logos străpuns<br />

să aflu cum i-i<br />

Cel Nepătruns?<br />

Melos feeric,<br />

Profan întru sfânt,<br />

din întuneric<br />

Focul să-l cânt<br />

Altoi din sferic<br />

zburat hiacint<br />

Splendoare-n eteric<br />

cunoaştere sânt…<br />

Miez! Doar gânditul!<br />

eu rogu-mă viu<br />

morţii trezitul<br />

să iarăşi <strong>de</strong>viu…<br />

Răbdat fiind ascunsul<br />

răsune ca stup<br />

roind nepătrunsul<br />

Luminei nou trup…<br />

Haaric răspunsul,<br />

<strong>de</strong>plinul ca parte<br />

mi-arate ascunsul,<br />

mă vin<strong>de</strong>ce-n moarte<br />

Torpoare Divină -<br />

Mă vei răzbuna<br />

ce-a fost să <strong>de</strong>vină<br />

a ne înlumina…<br />

80

Epopeea lui Buenavista<br />

In memoriam Eminescu, Cioran şi Elia<strong>de</strong><br />

Visam? Eram, acolo-n vis, visat?<br />

Grăbind pe-un râu în sus, înspre izvoare,<br />

Trezit în lume, clipei înviat,<br />

Îngenuncheat cu fruntea-ntre picioare<br />

Înger barbar al Freneziei, Trista?<br />

Damnat, să Ţi se ierte Reconquista?<br />

Tu, gemelaru-mi Fratre, Buenavista!!<br />

Altar <strong>de</strong> os mi-e capul. Ard <strong>de</strong> viu !<br />

Purtat şi purtător, duală cheie<br />

A Porţii duble? A muri <strong>de</strong> viu<br />

Trofeu al cui, prin Marea Epopee?<br />

Crezând, a fi? Aflând, să-mi sparg icoana?<br />

Cunoaşterea ce-n trup ne împreună<br />

Divin orgasm minciuna Ta? Capcana<br />

Incestului dintre Pământ şi Lună?<br />

A cui e cugetarea cea nebună?<br />

Auzi stelarul zumzet, <strong>de</strong> roire !<br />

Să te reneg, absurd ce se răzbună?<br />

Să te ador, prin biata mea iubire ?<br />

Fantasmă eşti? Cerşindu-ne-ntrupare<br />

Şi foamea dintre energii primare<br />

Când o sporim, visând, nimicitoare<br />

Se-ntoarce-n om să-l din lumini doboare ?<br />

81

Damnat să uit? Doar Os ce se întoarce<br />

În Minerale? Zeu mâncat <strong>de</strong> gânduri?<br />

Viclene Moire, sacre curve, Parce,<br />

Să mă <strong>de</strong>scânte între patru scânduri ?<br />

Au singur mie însumi, să suport,<br />

Mă-nchin peste Milenii doar Minciunii<br />

Că-s Fiu din Flori al Norului lui Ort?<br />

Sămânţă răzvrătită-n Cornul Lunii?<br />

Sau vreun <strong>de</strong>lir <strong>de</strong> jungle prin milenii<br />

Mimând abisul ca talaz? Fantasme<br />

Din Increat ? Zadarnicele Genii<br />

Iubind mai mult, mor şi mai mult,<br />

ca Basme …<br />

Credinţe ? Una-ntr-alta învrăjbite,<br />

Le-au ctitorit cei disperaţi, nebunii<br />

Cerşindu-şi Sinei lor nedovedite,-<br />

Durate, veşniciile Genunii?<br />

Cât mai suport? Paradoxal captiv<br />

Cum soarele-n multiplul bob din spic<br />

Fractalic, Cosmic Pulsul precesiv<br />

Distruge a re-creea ciclic Nimic ?<br />

Înger barbar al Freneziei, Trista?<br />

Damnat, să Ţi se ierte Reconquista?<br />

Tu, gemelaru-mi Fratre: Buenavista!!<br />

II<br />

Aceste certuri dintre sfinţii morţi !<br />

Primordia-şi renaşte stigma Ginţii?<br />

82

Cifre <strong>de</strong> nume ? False chei <strong>de</strong> bolţi<br />

Eresului ce ne-a ucis Părinţii ?<br />

Pe-o ramură cu gheare-mbobocite<br />

O gaiţă-mi râ<strong>de</strong>-n purpura amiezii:<br />

„ Zadarnic cânţi, te tângui prin răchite,<br />

Bruş zburător din lut, zburdând ca iezii”!<br />

Dilema nu-i a inimii, e-a minţii?<br />

Şi-a crizei celei reci, i<strong>de</strong>ntitare,<br />

A Id-ului nomad, intrusul Ginţii<br />

Ultimei spaime-n om coborâtoare<br />

Cunoaşterea-i <strong>de</strong> aur îngheţat<br />

Crepuscul al puterilor astrale<br />

Eon agonic sângelui vărsat<br />

La secerişuri sacrificiale<br />

Deliruri ce tălăzuie murind<br />

La ţărmuri ce se smulg urlând din ape?<br />

O, până când? Întunecatul Gând<br />

Ne va mai fi şi chin, şi <strong>de</strong>zbinare ?<br />

Comportament eterogen al Firii<br />

I-acest impuls ce Viaţă îl numim ?<br />

Al pietrei – soare stins- iubind Zefirii,<br />

Să umble şi să zboare-ntru Sublim !<br />

Prin Melos vrajbe-orbitelor captive…<br />

Orb soare-n spice moartea-n renăscînd<br />

(Căci noi trăim murind !)…Exaustive<br />

Proporţii ? Unul în Multiplu Fiind ?!<br />

Religii, dogme, i<strong>de</strong>aluri, stigme…<br />

Ultimul zeu fiind omul cel din zburat<br />

83

Smuls sieşi ! Fruntea boltind-o prin enigme,<br />

Măreţ şi tragic, Lucifer trădat<br />

<strong>de</strong> Sacrificiul care l-a creat?!<br />

Fecioara-i Suferinţa din păcat ?<br />

Ci Fiul, câtă parte-i vinovat ?<br />

Lamento<br />

Vai, dorul ce <strong>de</strong>-o moarte<br />

<strong>de</strong>-a ne ve<strong>de</strong>a urmaşii…<br />

<strong>de</strong> a mai fi copiii<br />

care am fost odată<br />

vinovăţii nedrepte,<br />

prin atribut ce laşii<br />

]l iau ca pe-o otravă<br />

din moartea lumii,<br />

toată!<br />

Poem întrerupt <strong>de</strong> la sursă<br />

De un<strong>de</strong> vine Gândul Trezirii, nechemat?<br />

Cum umbra retezată, <strong>de</strong> vultur, peste-o groapă…<br />

Nirvanic doliu-al lumii-n dorinţi, din Increat?<br />

Sublim care coboară, a ne-nălţa ?...<br />

*<br />

Partea <strong>de</strong> zeu se luptă<br />

Cu întreita fiară…<br />

Dual conflict, sămânţă<br />

De ură gemelară….<br />

*<br />

Din mineral se smulge,<br />

84

prin salt<br />

Visând să zboare<br />

Milenii stinse-n clipa<br />

Dorinţei <strong>de</strong>-a fi soare.<br />

Aparent<br />

Aparent <strong>de</strong> la sine au loc vin<strong>de</strong>cări.<br />

Profunzimea <strong>de</strong> somn ne <strong>de</strong>sparte<br />

Cu empatia din <strong>de</strong>părtări<br />

Dintre soare şi imanenţa <strong>de</strong> moarte.<br />

Absolutul paradox<br />

Unicitatea morţii,<br />

a nefiinţei:<br />

Pentru fiecare altfel<br />

ca o perpetuă din sine<br />

renaştere.<br />

Sieşi divina cunoaştere ?<br />

Paraclet<br />

Dimineaţa iernii<br />

când soarele orb<br />

îţi ciuguleşte din gene<br />

polenul necăzutelor<br />

lacrimi…<br />

*<br />

Atâtea cimitire<br />

reintrate în piatră<br />

pentru o continuă<br />

moarte<br />

între zare şi vatră.<br />

85

Psihoterapie<br />

Ceea ce ţi se întâmplă ţie<br />

este acelaşi, continuu altceva,<br />

între veghe şi vis Gândul ştie,stochează<br />

întru a ( prin vis)<br />

vin<strong>de</strong>ca…<br />

Ars Noetica<br />

Copilul care ai fost fericit<br />

-neştiutor că va murizburdă<br />

cu iezii metaforei- chacre<br />

prin Elizeele ce iarăşi vor fi<br />

paradis al cunoaşterii sacre.<br />

Rugăciuni din Infern<br />

Cactus în iarnă<br />

Tu, cuget, arc voltaic, cu circuit închis,<br />

Pecetluitul daimon se vin<strong>de</strong>că prin Arte,<br />

Pe curcubeu iernatic sfânt doliu interzis<br />

Doar Geniul mai răsună, aproapele-<strong>de</strong>parte…<br />

În trupul unui cactus zvâcneşte prunc din soare,<br />

Rodind spinosul Uter aşteaptă răbdător<br />

Să-nvie sacrul Tropic…Empatica lucrare<br />

În Hermeneia cărnii, Orgasm înnoitor.<br />

La Tel Amarna<br />

86

Nici viespea, nici roirea <strong>de</strong> rudimente-amare,<br />

din diafan; suspinul <strong>de</strong> clorofile care<br />

e- al mieilor spre sânge jertfindu-se nu doare<br />

cât Înţelesul unui orgasm, ca-mpreunare!<br />

Lumina-i prunc al Nopţii, doar Noaptea naşte Floare<br />

Sclipeşte-n vârf <strong>de</strong> ac, pulsând, divinul Soare!<br />

Cactus în iarnă II<br />

Duiosul, tandrul cactus în iarna casei noastre<br />

Mut, răbdător, cum toate ce mi te-au dus <strong>de</strong>parte<br />

Să-mi fie dor, -cumplitul! -<strong>de</strong> Sinele- mi tăiat,<br />

Ca dor <strong>de</strong> mine însumi, prin plâns <strong>de</strong> miel tăiat.<br />

De un<strong>de</strong>-nvie gândul <strong>de</strong> parcă nu-i al meu?<br />

Cine-a ascuns în oameni visatul Dumnezeu?<br />

În- <strong>de</strong>- cuvinte- trupul cel fragil, sau stigmatul?<br />

Altoiul răzvrătirii, Cunoaşterea, păcatul ?<br />

<strong>Poemul</strong> – cactus iarna<br />

Tu, carne ver<strong>de</strong>-n murmur <strong>de</strong> zei războinici! Zvon<br />

sub ceruri ce continuu se reciproc <strong>de</strong>voră !<br />

<strong>Poemul</strong> meu e Unul, intraductibil ! Floră<br />

pe care grădinarul cel orb ( din Auroră!)<br />

’l-ascunse, Pulsatoriu ! un precesiv Eon ?<br />

În chiar acest Viu Cântec, murind, El te adoră?<br />

Vei reînflori văratec <strong>de</strong> tropice albastre<br />

Ca-n agonia dulce Orgasm râzând <strong>de</strong>-o moarte<br />

Sens sacru-al Nebuniei, treimea Vieţii Noastre<br />

Logos străpuns: cum Unul, viu, Cel Visat,<br />

din Carte? !<br />

87

Jar al Dorinţei, ţipăt al Fiinţei, fiară<br />

Trezind zeiesc Păunul Splendoarei<br />

Fecioara- Primăvară!<br />

Între rut şi sărut<br />

Gust, prin sărut, absurdul ce-n regnuri- ca Teandră,<br />

ni l-au ascuns din frică-n milenii sacerdoţii,<br />

Fruct interzis nu Sieşi, ci-n înspinarea tandră,<br />

Parabola ca prag zvâcnind în cheia Porţii?<br />

Ard viu ! Oximoronul primar al Muşcăturii<br />

ce-a sublimat Sărutul între<strong>de</strong>schis<br />

să-i număr -ca seminţe, -cu limba,<br />

captivă-n Cerul Gurii …<br />

Ca-n clopot mut Pendul izbit, proscris,<br />

a răzbuna – prin Arte- cunoaşterea Naturii:<br />

ca Suferinţă-n iarna din Fostul Paradis ?<br />

Tu, plâns ce cântă! Sensul a tot ce nu s-a scris.<br />

…Tropic divin! De lumeni ce lacomi fiind <strong>de</strong> sine<br />

Ca iezii zburdă-n Noaptea genezelor Divine?<br />

Îţi voi aşterne patul, să nu triumfe moartea:<br />

Logos străpuns, poema Feminităţii: cartea.<br />

Mă uit în lume. Mă uit.<br />

Automatismul poeziei<br />

Se <strong>de</strong>dică Mariei Muguraş Petrescu<br />

Nimic nu mă <strong>de</strong>voră<br />

Ca scrisul care mă înnoieşte.<br />

88

Imbracă- te în splendoare<br />

Suflete impru<strong>de</strong>nt roi <strong>de</strong> tahioni!<br />

Vino pe străzile în pantă<br />

Ale instinctului.<br />

Înainte să-mi cazi în braţe<br />

- în golul dintre ele vreau să zicca<br />

un talaz ce se retrage<br />

precum capul meu<br />

între genunchii<br />

poemului;<br />

Ca o <strong>de</strong>capitare<br />

la care consimte<br />

duios gemelar spiritul.<br />

( experţii au <strong>de</strong>finit asta<br />

poem androgin<br />

în sfericitatea rebelă<br />

a textului.<br />

Cifra gravidă <strong>de</strong> Unu.)<br />

Abstracţii care încetinind starea<br />

Ucid concret. Zvon din care<br />

Planctonul -cuib perlei cu vierme<br />

propriu- purpureea sacrum<br />

îşi reface fisurata structură<br />

replicându-şi orgasmele.<br />

Glorie durerilor- fantomă<br />

dintre cuvânt şi semnificaţie !<br />

Între frig şi cald<br />

Între solzi şi inefabil.<br />

În macrosistem<br />

simptomatic comportament<br />

subacvatic<br />

89

Prin care vor imploda religiile,<br />

artele şi cunoaşterea nocturnă a<br />

Geniilor. Imbracă-te în splendoare<br />

Suflete, vino la mine femeie<br />

Când fugi <strong>de</strong>-acasă!<br />

Olaltă cu fiarele Diafanul<br />

Repetând tenebra teogonice<br />

<strong>de</strong> a fi întru a muri.<br />

Experiment suprasaturat<br />

În doze mici narcoze şi stigme.<br />

Regnuri întreite<br />

în creuzetul animal;<br />

Chivot uter guşă <strong>de</strong> şarpe<br />

Constrictor interglaciar.<br />

Zvon indicibil <strong>de</strong> trosnet<br />

Sărind <strong>de</strong> pe orbite<br />

Ca electronii erogeni <strong>de</strong> sub<br />

Epi<strong>de</strong>rma zeiţei.<br />

Te <strong>de</strong>zmierd şi aud cum mori.<br />

Reminiscenţă tele- empatică<br />

În cuibul năpârcei<br />

şi pe luciul <strong>de</strong> ape al<br />

Memoriei.<br />

Imbracă-te în splendoare<br />

Suflete Vie carnea se transferă<br />

Himerei. Sfidând iarna<br />

Anorgasmia geneticii.<br />

Nebunie a sevelor<br />

înnoind sângele<br />

în umbra slavei domnului.<br />

90

Iată-ne jubilând semantic<br />

în starea <strong>de</strong> graţie:<br />

printre gratii.<br />

Nimic nu mă <strong>de</strong>voră<br />

Ca scrisul care mă înnoieşte.<br />

Voi scrie un tratat<br />

Despre paranoia<br />

Orhi<strong>de</strong>elor.<br />

Adaos ca naos<br />

Încă ar mai fi o soluţie<br />

Pe contrasens, ori în meandre,<br />

Pe serpentine.<br />

Moartea e un fenomen natural<br />

Ca religiile- multiplul fractalic<br />

Ale lui Elohim<br />

Ce naţionaliate mai are ea<br />

Mater- materia, Matria ?<br />

Orb vinovat e doar sufletul<br />

Între genunchii Metafizicii:<br />

Craniul lui radiind ca<br />

Omphalos.<br />

Fricile mişcând lumea.<br />

Osteologia poeziei<br />

Îşi <strong>de</strong>voră esenţele<br />

Geniile oarbe<br />

<strong>de</strong> fatum în spasmul hedonic.<br />

*<br />

Răbdare ! Toţi sunteţi<br />

Nominalizaţi pentru<br />

Unica moarte.<br />

(Reîncarnarea<br />

Ascun<strong>de</strong> cifrul<br />

91

În ochiul compus<br />

Al libelulei.<br />

Mea culpa acest <strong>de</strong>lir controlat.<br />

Nimic nu mă <strong>de</strong>voră<br />

Ca scrisul care mă înnoieşte.<br />

Voi scrie un trata<br />

Despre paranoia<br />

Orhi<strong>de</strong>elor.<br />

CUNOAŞTERE DE NOAPTE<br />

sau o semiotică a trans- memoriei<br />

Ca talazuri ce sparg amfore<br />

Strigătele culturilor popoarelor mici<br />

Genom sfărmat şi plancton cuib <strong>de</strong> purpură.<br />

al nimfelor, din incestul cărora cu uriaşii<br />

s-a înălţat cu vultur propriu<br />

Prometeu…<br />

Ulcior cu interior melodios<br />

A reda trup sacru Muntelui.<br />

Arta mea, labirintică, sublimând<br />

Muşcătura cunoaşterii.<br />

*<br />

Cu solz <strong>de</strong> salamandră râzând prin foc<br />

să restaurăm erezia originii.<br />

Genomul Pangeei care încă mai zburdă<br />

în pădurile Amazoniei<br />

sub sateliţi exoftalmici.<br />

Remember?<br />

*<br />

A nu ne uita uitarea lumii<br />

A ne recunoaşte din marele plâns.<br />

Dacă înţelepciunea şi inocenţa<br />

92

Mai ocrotesc în om <strong>de</strong>umnezeirea.<br />

*<br />

Ca orbul Leonardo contemplând<br />

Renaşterea Triunghiului.<br />

Frâng ostia cuminecării<br />

şi o împart cu toţi sclavii Nopţii.<br />

Din Arheofiinţa<br />

Ultimei Thule, Carpatica.<br />

93

logo

products

Resources

Company

Terms of service
Privacy policy
Cookie policy
Cookie settings
Imprint
Change language
Made with love in Switzerland
© 2024 Yumpu.com all rights reserved

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!