CIUPA Vasile.pdf - BioTowns
CIUPA Vasile.pdf - BioTowns
CIUPA Vasile.pdf - BioTowns
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
AUTORITATEA PUBLICĂ LOCALĂ<br />
ŞI RESPONSABILITĂŢILE<br />
CARE ÎI REVIN PRIVIND PROTECŢIA NATURII<br />
ŞI CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII<br />
oiectul „Biodiversitatea şi protecţia naturii–o abordare<br />
posabilă a problemelor de mediu a două oraşe înfrăţite”<br />
ronim: BIOTOWNS<br />
d Proiect: HURO/0901/128/1.3.4.<br />
Dr. ing. <strong>Vasile</strong> <strong>CIUPA</strong><br />
“Strigă pasare şi pom<br />
Doamne, scapă-ne de om”.<br />
(Marin Sorescu – Ecologică)
Trăim astăzi într-o lume, care cere ştiintei „mai mult<br />
şi mai repede”, în aşa fel ca noile descoperiri, noile tehnologii să<br />
aducă societăţii cât mai mult confort, cât mai mult timp liber,<br />
cât mai puţin efort. Şi cu toate acestea găsim tot mai rar timpul<br />
de a gândi, de a reflecta asupra scopurilor vieţii, asupra<br />
responsabilităţii faţă de noi şi faţă de cei din jur, faţă de<br />
comunitate, faţă de aceasta planetă.<br />
Cunoaşterea ştiintifică de astăzi, determină o nouă<br />
gândire, gândirea metalogică, care se îndreaptă înspre depăşirea<br />
ultimei graniţe care o separă de necunoscut, o concepţie cu totul<br />
diferită asupra lumii, o nouă viziune asupra Universului; lumea<br />
obiectivă nu pare să existe în afara conştiinţei care-i şi<br />
determină însuşirile. Universul care ne înconjoară devine din ce<br />
în ce mai puţin material, el ne mai fiind comparabil cu o maşină<br />
imensă, ci mai degrabă cu o gândire vastă.
Piramida<br />
necesităţilor<br />
speciei umane<br />
(Abraham H.<br />
Maslow, 1954)<br />
Dinamica populaţiei<br />
umane, forţă<br />
motrice a<br />
deteriorării<br />
mediului (ONU,<br />
World Population<br />
Prospects, 1998)
Ecologia, ştiinţa interacţiunilor vieţii cu mediul, ştiinţă a<br />
prezentului pentru viitor, este o modalitate de a fi integrat în<br />
realitatea vie, de a respecta viaţa în toate formele sale de<br />
manifestare.<br />
Ecologia a reuşit să producă în ultimul timp, spectaculoase<br />
reuşite în cunoaşterea mecanismelor de reglare a populaţiilor, a<br />
circulaţiei materiei şi energiei prin ecosisteme, în stabilirea<br />
modalităţilor de gestionare a habitatelor, a ecosistemelor, în<br />
conservarea biodiversităţii , dar şi în modul de gândire în<br />
abordarea fenomenelor de către specialiştii şi cercetătorii în<br />
ecologie. Orice specie, subspecie sau rasă nouă, nu se naşte din<br />
nimic ci dintr-una existentă, ceea ce înseamnă că …”noua rasa<br />
umană urmează să se nască în noi înşine (De Kalbertmatten,<br />
2004, Duhul adevarului) moştenind ceea ce s-a imprimat şi<br />
consolidat în informaţia noastră genetică supusă presiunii<br />
factorilor ambientali.<br />
Fiecare perioadă istorică are o paradigmă a sa, funcţia ei fiind<br />
aceea de a oferi un model de gândire şi de comportament specific<br />
unui timp istoric determinat.
Deteriorarea mediului<br />
Poluarea = perturbare a<br />
circuitelor biogeochimice<br />
Erodarea genofondului şi<br />
ecofondului/ reducerea<br />
biodiversităţii<br />
Fragmentarea habitatelor<br />
Introducerea de noi specii<br />
Manipulările genetice<br />
Execuţia marilor lucrări de<br />
hidroamenajare<br />
A<br />
B<br />
Riscuri de alunecări de teren (A) şi inundaţii (B)- PATN, Secţiunea V, 2001<br />
1<br />
2<br />
Păduri în 1930 (1) şi<br />
1976 (2)<br />
Rey V, Groza O, Ianoş<br />
I, Pătroescu M, Atlas<br />
de la Roumanie,<br />
Reclus CNS, 2000
„Cunoaşterea precisă a construcţiei universului, a vieţii şi a<br />
gândirii, este actualmente singura metodă eficace, spre a ne<br />
lumina asupra problemei, spre a ne arăta dacă materia<br />
stapâneşte singură în univers, sau daca trebuie sa recunoaştem<br />
în natură o inteligenţa organizatoare, un plan şi o ţintă a<br />
fiinţelor”, susţine Camille Flammarion în cunoscuta sa lucrare<br />
Dumnezeu în natură.<br />
In Univers, totul, până la cea mai mică particulă este purtatorul<br />
unui anumit grad de conştiinţă. Pentru a indica învelişul<br />
spiritual al Terrei, format din omenire, Teilhard de Chardin<br />
foloseşte termenul de noosfera. Civilizaţia noosferică reprezintă<br />
o situaţie calitativ nouă a societăţii. Omul începe acum să fie<br />
conştient de mediul său, şi totuşi poluarea strică echilibrul<br />
ecologic al plantei. Dar pericolul nu vine doar de la prelucrarea<br />
fizică care afectează mediul înconjurător, ci de la poluarea<br />
psihică produsă de gândurile negative, principala cauză a răului<br />
de care suferim, care sunt amplificate conştient, din ignoranţă<br />
sau chiar intenţionar şi răspândite de mass-media către minţile<br />
tuturor oamenilor.
Gândul este instrumentul prin care sunt folosite cele<br />
mai subtile şi eficiente energii din om, iar gândul influenţează<br />
echilibrul energiilor vitale, de care depinde sănătatea noastră, a<br />
mediului ambient. (dr. Angel Escudero în Vindecare prin<br />
gândire-noesiterapie, Editura For you, 2009, Bucureşti).<br />
Conform modelului holografic, realitatea de bază din<br />
Univers este esenţa; include esenţa noastră individuală şi esenţa a<br />
tot ceea ce există, rezultatul fiind esenţa universală. Intreaga<br />
creaţie rezultă din aceasta esenţă: conştiinţa, gândirea, materia,<br />
sentimentele, trupul nostru material.<br />
Suntem cu totii legaţi între noi. Fiecare parte din noi<br />
conţine întreg modelul, fiecare celulă a trupului nostru conţine<br />
modelul întregului trup iar noi la rândul nostru conţinem<br />
modelul umanităţii. Suntem energie şi ne putem schimba foarte<br />
rapid. Vindecându-ne pe noi, îi vindecăm şi pe ceilalţi.
Pentru a înţelege, pentru a accepta concepţia<br />
holografică mai întâi trebuie să ne schimbăm noi înşine, deoarece<br />
ne creează simţul identităţii şi necesită multă răspundere de sine.<br />
Această răspundere de sine cere să ne asumăm întrutotul<br />
răspunderea faţă de ceea ce facem, ceea ce ne facem atât nouă<br />
înşine cât şi ce le facem celorlalţi, ceea ce conduce la îndemnul ca<br />
oamenii să-şi revizuiască atitudinile şi acţiunile lor dăunătoare şi<br />
să se transforme prin reînvierea minţii.”<br />
Deteriorarea mediului în societatea contemporană este<br />
accentuată de erodarea genofondului şi ecofondului, reducerea<br />
biodiversităţii, poluarea circuitelor biogeochimice, fragmentarea<br />
habitatelor, introducerea de noi specii, manipulari genetice, etc.
Numeroasele probleme de mediu şi mai ales efectele<br />
acestora asupra calităţii vieţii umane au condus la apariţia de<br />
actori instituţionali europeni şi internaţionali pe probleme de<br />
mediu. România a ratificat o serie de tratate internaţionale,<br />
care în conformitate cu art. 11 din Constituţia României, fac<br />
parte din dreptul intern şi au fost integrate în legislaţia<br />
românească, printre care şi Convenţia privind diversitatea<br />
biologică, Convenţia europeană a peisajului, Convenţia<br />
privind protecţia habitatelor naturale şi a vieţii sălbatice din<br />
Europa, Convenţia privind accesul la informaţie, participarea<br />
publicului la luarea deciziilor etc.
Actori instituţionali europeni şi internaţionali pe<br />
probleme de mediu<br />
Instituţii europene Instituţii internaţionale<br />
Directoratul General de Mediu al<br />
Comisiei Europene (Environment<br />
DG) cu directoratele:<br />
-Guvernanţă, comunicaţii,<br />
protecţie civilă (A)<br />
-Protecţia cadrului natural (B)<br />
-Aer şi poluanţi chimici (C)<br />
-Ape şi programe de mediu<br />
(D)<br />
-Relaţii internaţionale (E)<br />
-Resurse (F)<br />
-Dezvoltare durabilă şi<br />
integrare (G)<br />
Agenţia Europeană de Mediu<br />
(EEA)<br />
Centrul European Regional<br />
(REC)<br />
Comisia Organizaţiei Naţiunilor Unite<br />
pentru dezvoltare durabilă, aşezări umane<br />
şi energie şi Secretariatele Internaţionale<br />
ale:<br />
-Programului Naţiunilor Unite pentru<br />
Mediu (UNEP)<br />
-Programului Naţiunilor Unite pentru<br />
Dezvoltare (UNDP)<br />
-Centrului Naţiunilor Unite pentru<br />
Aşezări Umane (UNCHS)<br />
-Comisiei economice a Naţiunilor Unite<br />
pentru Europa (UNECE)<br />
Uniunea Internaţională pentru<br />
Conservarea Naturii (IUCN)<br />
Fondul Internaţional pentru Natură (WWF)<br />
Fondul Global de Mediu (GEF)
Este de interes, de amintit, Summit-ul de<br />
biodiversitate desfăşurat în Nagoya, Japonia în octombrie<br />
2010. Aici au fost anuntate date, care demonstrează că,<br />
în mediu 50 de specii de animale şi plante, se apropie de<br />
dispariţie în fiecare an, din cauza impactului agriculturii<br />
intensive, al tăierii pădurilor, al supra-exploatărilor<br />
naturale, al invaziei speciilor străine etc. Din aceste<br />
considerente la Nagoya au fost adopotate decizii istorice<br />
şi obiective concrete pentru următorii 10 ani (2011-2020)<br />
privind stabilirea măsurilor urgente în scopul diminuării<br />
consecinţelor care duc direct la pierderea biodiversităţii:<br />
schimbarea habitatelor, exploatarea excesivă a florei şi<br />
faunei, poluarea ecosistemelor naturale, invazia speciilor<br />
alogene şi schimbările climatice.
Legislaţia internaţională adoptată de<br />
România<br />
Convenţia privind diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 3-14 iunie<br />
1992)- legea 58/1994<br />
Articolul 14- necesitatea evaluării impactului de mediu şi a<br />
posibilităţilor de reducere a efectelor negative<br />
Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural<br />
(Paris, 23 noiembrie 1972)- legea 187/1990- protecţia la nivel<br />
internaţional a monumentelor realizate de om şi naturale,<br />
ansamblurilor de construcţii, siturilor cu valoare istorică, estetică,<br />
etnologică sau antropologică universală, formaţiunilor geologice şi<br />
fiziografice, a zonelor strict delimitate constituind habitatul speciilor<br />
animale şi vegetale ameninţate, a siturilor sau zonelor naturale strict<br />
delimitate cu o valoare universală<br />
Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanţe<br />
lungi (Geneva, 13 noiembrie 1979)- legea 8/1991- măsuri de control şi<br />
prevenire a poluării atmosferei, compatibile cu o dezvoltare<br />
echilibrată
Legislaţia internaţională adoptată de România<br />
(continuare)<br />
Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (Rio de<br />
Janeiro, 5 iunie 1992)- legea 24/1994- stabilizarea concentraţiilor de gaze<br />
cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice orice perturbare<br />
antropică periculoasă a sistemului climatic<br />
Convenţia europeană a peisajului (Florenţa, 20 octombrie 2000)- legea<br />
451/2002- protecţia patrimoniului natural şi cultural<br />
Convenţia privind protecţia habitatelor naturale şi a vieţii sălbatice din<br />
Europa (Berna, 19 septembrie 1979)- legea 13/1993- menţinerea sau<br />
adaptarea populaţiilor de floră şi faună sălbatice la un nivel corespunzător<br />
mai ales exigenţelor ecologice, ştiinţifice şi culturale, ţinând cont de<br />
exigenţele economice şi recreaţionale şi de nevoile subspeciilor,<br />
varietăţilor sau formelor ameninţate pe plan local
Legislaţia internaţională adoptată de România<br />
(continuare)<br />
Convenţia privind protecţia patrimoniului arhitectural european<br />
(Granada, 3 octombrie 1985)- legea 157/1997- protecţia<br />
monumentelor, ansamblurilor arhitectonice şi siturilor (create de om<br />
sau naturale) cu valoare istorică, arheologică, artistică, ştiinţifică,<br />
socială sau tehnică<br />
Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la<br />
luarea deciziilor şi accesul la justiţie pe probleme de mediu (Aarhus,<br />
25 iunie 1998)- legea 86/2000- protejarea drepturilor oricărei<br />
persoane din generaţiile actuale şi viitoare de a trăi într-un mediu<br />
adecvat sănătăţii şi bunăstării sale, garantând drepturile privind<br />
accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi<br />
accesul la justiţie în probleme de mediu<br />
Agenda 21 (continuare)
Ecologia umană este ştiinţa care are ca obiect de<br />
studiu interacţiunea şi conditionarea reciprocă pe de-o parte<br />
între om şi mediul de viaţă şi pe de altă parte relaţiile<br />
interumane; ecologia umană are ca obiect în primul rând<br />
influenţa mediului natural, artifial şi psihosocial asupra<br />
omului ca entitate biologică.<br />
Obiectivul principal al ecologiei umane este<br />
echilibrul permanent al ecosistemelor pe baze biologice<br />
raţionale; studiind realităţile umane ce constituie un mijloc<br />
de a înţelege şi discerne mai profund natura şi desfăşurarea<br />
fenomenelor şi în general raportarea biosferei şi a societăţii<br />
umane la modul în care societatea umană se integrează în<br />
mediu.
Oraşele se confruntă în prezent cu problemele legate<br />
de degradarea spaţiului construit, o calitate a vieţii precare a<br />
majorităţii cetăţenilor, un mediu natural puternic antropizat.
Oraşul ca spaţiu construit, necesită un proiect de<br />
regenerare urbană, din care, indubitabil, condiţie sine qua non,<br />
biodiversitatea constituie o parte deosebită, importantă,<br />
determinantă pentru binele comunităţii.<br />
Proiectul BIOTOWNS este o continuare a colaborării în<br />
domeniul protecţiei mediului între Timişoara şi Szeged, oraşe<br />
înfrăţite, . nu doar printr-o hotărâre administrativă, ci si prin o<br />
colaborare directă între specialişti, cetăţeni şi chiar generaţia<br />
tânără a acestora.<br />
Evaluarea biotopurilor urbane reprezintă imaginea florei şi<br />
faunei în cele două oraşe, atrăgându-ne atenţia asupra golurilor<br />
în biodiversitate.<br />
În cele ce urmează, aş dori să vă atrag atenţia asupra a două<br />
specii din flora Timişoarei, importante ca prezenţă mai nouă, în<br />
timp, dar cu folos peisajului, biodiversităţii şi omului.
Smochinul, cu o vechime mai mare de 400 de ani în<br />
Timişoara, creşte favorizat sau stingherit, după cum este<br />
adăpostit sau expus îngheţurilor din anotimpul rece, în cazul<br />
din urmă dăinuie în perinitate prin drajonare.<br />
Răspândirea în oraş a celor 298 de exemplare<br />
inventariate , depinde de tradiţia localnicilor şi din spectrul<br />
topoclimei urbane.<br />
În cartierul CETATE, care nu depaşeşte 5% din<br />
suprafaţa oraşului, aproape că nu este curte în care să nu fie un<br />
smochin.<br />
După evaluări aproximative, 30% din smochinii<br />
oraşului aparţin formei Adriatica, de tipul bifere, cu<br />
provenienţă din Albania, iar alţi 15% care par sa aparţină<br />
tipului Curmal, şi 50% neindetificaţi, fructifică doar toamna.<br />
Indiferent de formă, smochinii din Timişoara sunt deopotriva<br />
partenocarpici. Este de mare curiozitate aflarea vectorului<br />
polenizator. El trebuie identificat deoarece fructele au în toate<br />
cazurile seminţe, deşi se consideră că insecta de relaţie<br />
simbiontă cu smochinul, Blastophaga, lipseşte din fauna zonei<br />
noastre geografice.
În privinţa potenţialului de fructificare, pare<br />
semnificativă relaţia pozitivă a valorilor productive, cu<br />
nivelul la care este reprezentată partea stângă a<br />
frunzei.Literatura semnalează asocierea dimensiunii<br />
mari a uneia dintre jumătăţile frunzei cu conţinutul mai<br />
ridicat de clorofilă, vitamina C în frunze şi cu activitatea<br />
sporită de fermenţi, ca peroxidaza şi catalaza.<br />
În Timişoara, smochinul evoluează în sensuri<br />
impuse de factorii epigenetici, pentru armonizarea<br />
cărora se străduiesc cetăţenii şi Primăria.
Printr-o hotărâre a Consiliului Local Timişoara nr.<br />
112/1994, peste 1000 de arbori deosebiţi din punct de vedere<br />
botanic, peisagistic, ecologic, au fost protejaţi. O notă aparte<br />
este susţinută aici de un exemplar de stejar, descoperit în anul<br />
1969 de cercetătorul ştiinţific, director al rezervaţiei de la Bazoş,<br />
ing. Ambrosie Liubimirescu, care a fost determinat ca Quercus<br />
x turneri Wild “Pseudoturneri”.<br />
Arborele se găşeste în parcul Liceului de chimie din<br />
Timişoara, Calea Martirilor nr., 64, rămas din parcul<br />
pepinierei oraşului Timişoara.<br />
Frunzişul este sempervirescent, pe lujeri de doi ani rămân<br />
câteva frunze în anul al doilea, care cad şi ele în anul trei.<br />
Lujerii anuali sunt acoperiţi cu peri deşi, cafenii, care rămân şi<br />
în anii următori. Ghinzile se maturizează spre sfârşitul lunii<br />
octombrie când cad din cupe. Din ghinda recoltată şi semănată<br />
au rezultat puieţi cu caracteristici juvenile care nu concordă cu<br />
cele ale părinţilor, ridicându-se problema pe care şi cercetătorul<br />
american Rehder A., o pune sub semnul întrebării, privind<br />
descendenţa hibridului x turneri din Qercus ilex.<br />
Cercetările ce vor continua, ne vor apropia de un răspuns<br />
ştiinţific, în aşa fel încât în viitor Qercus x turneri să rămână<br />
prezent în biodiversitatea oraşului nostru.
Cunoaşterea ştiinţifică adusă de BIOTOWNS ne apropie de<br />
răspunsurile pe care trebuie să le dăm comunităţilor noastre, prin măsuri hotărâte,<br />
prin înscrisuri de drept administrative, pentru ca viaţa noastră, biodiversitatea să<br />
dăinuie spre alte generaţii.
Conţinutul acestei prezentări nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.<br />
www.hungary-romania-cbc.eu şi www.huro-cbc.eu